1.

NOTIUNI GENERALE PRIVIND PIATA DE CAPITAL

1. In sens restrans, in structura pietei financiare includem:
a. Piata monetara
b. Piata asigurarilor
c. Piata de capital
d. Piata valutara
e. Piata ipotecara
2. In viziunea anglo-saxona, piata fiananciara nu cuprinde:
a. Piata monetara
b. Piata valutara
c. Piata de capital
d. Piata ipotecara
e. Piata asigurarilor
3. Piata de capital este definita ca fiind:
a. Piata capitalurilor pe termen scurt
b. Piata capitalurilor pe termen lung
c. Piata specifica finantarii, achizitionarii si constructiei bunurilor imobiliare
d. Piata valorilor mobiliare ce asigura investirea capitalului disponibil pe termen
mediu si lung
e. Reprezentata de piata interbancara si de cea a titlurilor de creanta negociabile
4. In viziunea continental-europeana, piata de capital este compusa din:
a. Piata monetara
b. Piata financiara si ipotecara
c. Piata valutara
d. Piata asigurarilor
e. Piata schimburilor economice international
5. Piata financiara este o piata:
a. Pe care se creeaza o relatie indirecta intre detinatorul si utilizatorul de fonduri
b. Care schimba natura activelor financiare tranzactionate
c. Pe termen lung
d. Pe termen scurt
e. Pe care actioneaza organismele ce acorda imprumuturi sub forma creditului ipotecar
6. Piata de capital:
a. Are la baza un proces de economisire
b. Realizeaza legatura intre emitentii titlurilor financiare numai cu investitorii
individuali
c. Realizeaza legatura intre emitentii titlurilor financiare numai cu investitorii
institutionali
 d. Reprezinta ansamblul relatiilor si mecanismelor prin intermediul carora
capitalurile disponibile si dispersate din economie sunt dirijate catre orice
entitati publice si private solicitatoare de fonduri
e. Este o piata dereglementata
7. Care dintre afirmatiile urmatoare este incorecta:
a. Piata de capital are character dematerializat
b. Piata de capital are un character liber
c. Piata de capital este o piata organizata
d. Piata de capital este o piata reprezentativa
e. Piata de capital este o piata inchisa
8. Decizia de investire pe piata de capital vizeaza doua obiective complementare:
a. Protectia investitorilor
b. Rapiditatea decizionala
c. Rentabilitatea plasamentului
d. Lichiditatea plasamentului
e. Capitalizare bursiera ridicata
9. Principalele roluri pe care le indeplineste piata de capital in cadrul unei economii sunt:
a. De a finanta economia
b. De a facilita circulatia libera a capitalurilor
c. De a asigura un randament ridicat al plasamentului
d. De a sublinia importanta pretului titlurilor financiare
e. De barometreu al economiei reale
Care dintre variantele de mai sus este incorecta?
10. In functie de momentul realizarii tranzactiilor, piata de capital cuprinde doua segmente:
a. Piata primara
b. Piata de licitatie
c. Piata de negociere
d. Piata secundara
e. Piata contractelor la termen (forward)
11. Dupa modul de formare a pretului instrumetelor financiare, piata de capital se
structureaza in:
a. Piata primara
b. Piata de licitatie
c. Piata de negociere
d. Piata secundara
e. Piata contractelor la termen (forward)
12. Piata de licitatie:
a. Presupune tranzactionarea condusa de o terta parte
b. Este personala si organizata
c. Este o piata “la ghiseu” (over-the-counter)
 d. Este piata in care cumparatorii si vanzatorii negociaza intre ei pretul si volumul
valorilor mobiliare
e. Are reguli de tranzactionare fixate
13. Piata de negocieri:
a. Presupune tranzactionarea condusa de o parte terta
b. Este utila in cazul valorilor mobiliare inactive si pentru tranzactii foarte mari
c. Este cea pe care valorile mobiliare sunt tranzactionate pentru livrare si plata imediata
d. Este o piata “la ghiseu” (over-the-counter)
e. Este o piata cu plata cash
14. Piata primara:
a. Nu ofera posibilitatea de a se apela la resurse imprumutate
b. Ofera posibilitatea detinatorilor de actiuni si obligatiuni sa le valorifice inainte ca
acestea sa aduca profit
c. Reprezinta acel segment de piata pe care se emit si se vand sau se distribuie
valorile mobiliare catre primii detinatori
d. Este o piata “la ghiseu” (over-the-counter)
e. Este o piata pe termen scurt
15. Participantii la piata primara de capital sunt:
a. Brokeri
b. Trader
c. Hedgeri
d. Solicitantii si ofertantii de capital
e. Intermediarii
16. Obiectivele pietei secundare de capital sunt:
a. Rentabilitatea titlurilor financiare tranzactionate
b. Asigurarea lichiditatii plasamentului
c. Protectia investitorilor
d. Capitalizarea bursiera ridicata
e. Lichiditatea pietei si reducerea volatilitatii preturilor
17. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare:
a. Reglementeaza si supravegheaza piata de capital, piata instrumentelor
financiare derivate, precum si institutiile si operatiunile specifice acestora
b. Furnizeaza servicii de depozitare, registru, compensare si decontare a tranzactiilor cu
instrumente financiare
c. Efectueaza operatiuni de inregistrare, garantare, compensare si decontare a
tranzactiilor cu instrumente financiare derivate
d. Colecteaza contributiile membrilor si compenseaza creantele investitorilor
e. Deruleaza programe de instruire in domeniul pietei de capital
18. Depozitarul Central:
 a. Reglementeaza si supravegheaza piata de capital, piata instrumentelor financiare
derivate, precum si institutiile si operatiunile specifice acestora
b. Furnizeaza servicii de depozitare, registru, compensare si decontare a
tranzactiilor cu instrumente financiare
c. Efectueaza operatiuni de inregistrare, garantare, compensare si decontare a
tranzactiilor cu instrumente financiare derivate
d. Colecteaza contributiile membrilor si compenseaza creantele investitorilor
e. Deruleaza programe de instruire in domeniul pietei de capital
19. Casa de Compensare Bucuresti SA:
a. Reglementeaza si supravegheaza piata de capital, piata instrumentelor financiare
derivate, precum si institutiile si operatiunile specifice acestora
b. Furnizeaza servicii de depozitare, registru, compensare si decontare a tranzactiilor cu
instrumente financiare
c. Efectueaza operatiuni de inregistrare, garantare, compensare si decontare a
tranzactiilor cu instrumente financiare derivate
d. Colecteaza contributiile membrilor si compenseaza creantele investitorilor
e. Deruleaza programe de instruire in domeniul pietei de capital
20. Lichiditatea pietei secundare se refera la:
a. Realizarea rapida de tranzactii de catre participanti, fara a astepta scadenta
titlurilor detinute
b. Transformarea actiunilor in obligatiuni
c. Obtinerea unui venit cat mai mare din detinerea de valori mobiliare
d. Rentabilitatea pe termen scurt oferita de titlurile cu venit fix
e. Negocierea titlurilor intre participantii la tranzactii cu costuri cat mai scazute

2. VALORILE MOBILIARE – INSTRUMENTE FINANCIARE TRANZACTIONATE PE

PIATA DE CAPITAL
1. Valorile mobiliare sunt instrumente financiare:
a. Negociabile
b. Care nu confera detinatorilor lor drepturi patrimonialesi nepatrimoniale
c. Fara valoare nominala
d. Ce pot fi emise in forma materializata sau evidentiate prin inscrieri in cont
e. Ce presupun o durata de viata limitata
2. Valorile mobiliare, ca produse ale pietei de capital, se caracterizeaza prin:
a. Volatilitate
b. Negociabilitate
c. Transferabilitate
d. Posibilitatea tranzactionarii fara intermediere
e. Rentabilitate
3. Conform Legii 297/2004 privind piata de capital, valorile mobiliare primare sunt
instrumente financiare care includ:
a. Contracte futures
b. Actiuni emise de societati comerciale si alte valori mobiliare echivalente ale
acestora
c. Obligatiuni si alte titluri de creanta, inclusiv titlurile de stat cu scadenta mai
mare de 12 luni
d. Optiuni pe contracte futures
e. Contracte forward
4. Actiunile nu sunt:
a. Fractiuni ale capitalului social care au o anumita valoare nominal
b. Investitii sigure
c. Fractiuni egale ale capitalului social
d. Indivizibile
e. Instrumente negociabile
5. Actiunile preferentiale:
a. Dau dreptul la incasarea unui dividend variabil
b. Nu pot fi transmise de la o persoana la alta
c. Sunt titluri de valoare emise pe termen scurt
d. Confera posesorilor drepturi differentiate
e. Ofera dreptul la incasarea unor dividende fixe
6. Dupa modul de identificare a detinatorului actiunii, se deosebesc actiuni:
a. Commune
b. Preferentiale
c. Aflate pe piata
d. Nominative
e. La purtator
7. Dupa drepturile pe care le genereaza, actiunile se grupeaza in:
a. Comune
b. Preferentiale
c. Aflate pe piata
d. Nominative
e. La purtator
8. Actiunile comune:
a. Nu pot fi transmise in mod liber
b. Reprezinta fractiuni egale ale capitalului social
c. Confera drepturi egale detinatorilor
d. Asigura o rentabilitate minima pe baza unui dividend prioritar
e. Implica raspunderea nelimitata a actionarilor
9. Actiunile preferentiale:
 a. Sunt cele care nu confera posesorului lor calitatea de coproprietar
b. Sunt cele care dau dreptul la dividende fixe
c. Confera detinatorului drept de vot
d. Sunt fara valoare nominala
e. Sunt actiuni proprii pe care societatea le rascumpara de pe piata
10. Intr-o viziune generala, actiunea poate fi definita ca fiind:
a. Un titlu de valoare care certifica detinatorului acesteia calitatea de proprietar al
unei parti din capitalul companiei emitente si da dreptul la incasarea unui
dividend
b. Un instrument financiar ce apartine pietei monetare
c. Un instrument financiar derivat
d. O valoare mobiliara primara
e. O parte din valoarea unui imprumut
11. Actiunile comune:
a. Dau dreptul de vot in AGA
b. Garanteaza obtinerea unui dividend fix
c. Confera dreptul de a incasa dividende variabile, a caror marime depinde de
performantele financiare ale emitentului
d. Nu dau drept de vot
e. Sunt fara valoare nominala
12. In cazul distribuirii de dividende in actiuni:
a. Emitentul inlocuieste platile in numerar cu distribuirea de actiuni nou emise
b. Emitentul utilizeaza intregul profit net pentru autofinantare
c. Este necesara aprobarea AGA
d. Se ia in considerare numarul de actiuni vechi detinute
e. Se are in vedere nivelul dividendului calculate pentru o actiune privilegiata
existenta in circulatie
Care dintre afirmatiile de mai sus nu este adevarata?
13. Obligatiunea:
a. Este un instrument al investitiei de capital
b. Exprima creanta detinatorului asupra ansamblului activelor emitentului
c. Exprima angajamentul unui debitor fata de creditorul care pune la dispozitia primului
fondurile sale
d. Confera detinatorului drept la vot
e. Confera posesorului lor calitatea de coproprietar
Care dintre variantele de mai sus este incorecta?
14. Obligatiunile:
a. Reprezinta valori mobiliare ce certifica detinatorului lor calitatea de creditor al
companiei emitente
 b. Constituie un mijloc de investire pentru asigurarea cresterii averii personale in
conditiile asumarii unui nivel al riscului satisfacator
c. Ofera un castig ce depinde de rezultatele companiei emitente
d. Prezinta un risc investitional mai mare decat actiunile
e. Se vand fara discount
15. Prin emisiunea de obligatiuni:
a. Societatea emitenta obtine resurse financiare suplimentare
b. Are loc cresterea numarului actionarilor societatii emitente
c. Creste gradul de dispersie a actiunilor
d. Societatea se imprumuta indirect de la investitori, creditul fiind mai eficient, dar de
cele mai multe ori mai scump
e. Se impune o negociere a contractului de imprumut
16. Dupa modul de identificare a detinatorului, obligatiunile pot fi:
a. La purtator
b. Nominative
c. Garantate
d. Indexate
e. Negarantate
17. Dupa forma in care sunt emise, obligatiunile pot fi:
a. Materializate, emise pe suport de hartie
b. La purtator
c. Nominative
d. Cu cupon zero
e. Dematerializate, emise prin inscriere in cont, pe suport magnetic
18. Avantajele admiterii la cotare a actiunilor unei companii sunt:
a. Finantarea prin piata de capital este o variant mai ieftina in comparatie cu imprumutul
bancar
b. Actiunile unei societati deschise sunt mult mai lichide decat actiunile unei societati
nchise
c. Valoarea de piata a unei companii detinute public este in mod normal semnificativ
mai mare decat in situatia in care ea ramanea o societate inchisa
d. Oferta publica de actiuni poate ajuta o companie sa castige prestigiu
e. Prin aceasta operatiune actiunile societatii devin mai putin lichide
Care dintre variantele de mai sus este incorecta?
19. Dezavantajele unei companii cotate sunt legate:
a. In principal de un efort suplimentar din partea echipei de management, efort
care se traduce prin sarcini suplimentare respectiv costuri suplimentare
b. De faptul ca actiunile unei societati detinute public sunt mult mai lichide decat
actiunile unei socieatati inchise
 c. De obligativitatea informarii continue a investitorilor asupra situatiilor
financiare si a principalelor evenimente de ordin juridic, tehnic si economic care
apar in viata de zi cu zi a companiei cu influente asupra activitatii acesteia
d. De faptul ca finantarea prin piata de capital este o variant mai ieftina in comparatie cu
imprumutul bancar
e. De faptul ca prin aceasta operatiune actiunile societatii devin mai lichide
20. Comparatia actiuni-obligatiuni evidentiaza ca adevarata urmatoarea trasatura distinctiva:
a. Obligatiunea este o fractiune din capitalul social
b. Detinerea de obligatiuni comporta riscuri mai mari decat in cazul actiunilor
c. Calirarea detinatorului de obligatiuni este de creditor cu drept de vot in adunearea
generala a emitentului
d. Durata de viata a obligatiunii este limitata in timp
e. Obligatiunea asigura fructificarea plasamentului prin venituri fixe, al caror nivel
depinde de rezultatul financiar al emitentului
21. Pentru atenuarea efectelor de dilutie:
a. Societatea emitenta calculeaza un drept de a subscrie la noua emisiune, denumit
drept de preferinta
b. Societatea emitenta acprda dividend sporite vechilor actionari
c. Societatea emitenta distribuie unui profit pe actiune mai mare
d. Societatea emitenta lanseaza actiuni sub paritate
e. Societatea emitenta apeleaza la rezerve pentru distribuirea de dividende sporite
vechilor actionari
22. Dreptul de preferinta:
a. Nu poate fi tranzactionat
b. Intervine in cazul majorarii capitalului social prin emisiunea de noi actiuni
c. Reprezinta privilegiul acordat de o societate actionarilor sai de a achizitiona noi
actiuni proportionale cu ponderea de participare la capitalul social si la un pret
special de subscriere, mai mic decat pretul de emisiune sau decat pretul de piata
d. Consta in participarea tuturor posesorilor de actiuni ordinare la majorarea capitalului
social prin incorporarea de reserve
e. Este tranzactionat la un pret stabilit de societatea emitenta
23. Care dintre afirmatiile de mai jos nu este adevarata?
Obligatiunile municipale:
a. Sunt inscrisuri purtatoare de dobanzi
b. Se emit de catre autoritatile locale reprezentate de judete, orase, commune
c. Beneficiaza in numeroase tari de un tratament fiscal preferential
d. Presupun apelarea la colectarea de impozite si taxe pentru rambursarea imprumutului
sub forma obligatiunilor generale
e. Se rascumpara prin alocarea de fonduri pe cale legislativa de catre emitent in
cazul in care sunt obligatiuni cu venit
24. Caracteristicile generale ale unui contract futures sunt:
a. Condtiile contractului sunt standardizate in ceea ce priveste natura activului-suport
b. Fiecare contract futures are un anumit termen de executare, o luna in care urmeaza sa
aiba loc lichidarea
c. Pretul contractului futures se stabileste in bursa
d. Contractual futures este actualizat zilnic sau “marcat la piata”
e. Lichidarea contractului se poate realiza numai prin decontarea in fonduri
banesti
Care dintre afirmatiile de mai sus este incorecta?
25. Activele ce constituie suport al contractelor futures pot fi:
a. Marfuri
b. Hartii comerciale
c. Acorduri de rascumparare
d. Certificate de depozit
e. Titluri financiare
26. Participantii la piata futures, in functie de scopul urmarit, pot fi:
a. Dealeri
b. Arbitrajori
c. Speculatori
d. Traderi
e. Brokeri
27. Marja initiala:
a. Este raportul dintre marja absoluta si valoarea de piata a titlurilor existente in contul
clientului la sfarsitul fiecarei zile bursiere si care constituie colateralul
b. Reprezinta capitalul propriu al clientului stabilit initial la un nivel minim si care
trebuie mentinut pe toata durata tranzactiei, respectiv atunci cand cursul are o evolutie
nefavorabila
c. Reprezinta contravaloarea titlurilor achizitionate si pastrate la broker drept garantie a
creditului acordat
d. Reprezinta depozitul constituit de client in numerar sau sub forma de titluri
blocate la societatea de intermediere
e. Reprezinta o garantie suplimentara solicitata de broker clientului sau atunci cand
marja permanenta se reduce sub limita initiala
28. Marja permanenta sau de mentinere:
a. Este raportul dintre marja absoluta si valoarea de piata a titlurilor existente in contul
clientului la sfarsitul fiecarei zile bursiere si care constituie colateralul
b. Reprezinta capitalul propriu al clientului stabilit initial la un nivel minim si care
trebuie mentinut pe toata durata tranzactiei, respectiv atunci cand cursul are o
evolutie nefavorabila
 c. Reprezinta contravaloarea titlurilor achizitionate si pastrate la broker drept garantie a
creditului acordat
d. Reprezinta depozitul constituit de client in numerar sau sub forma de titluri blocate la
societatea de intermediere
e. Reprezinta o garantie suplimentara solicitata de broker clientului sau atunci cand
marja permanenta se reduce sub limita initiala
29. Colateralul:
a. Este raportul dintre marja absoluta si valoarea de piata a titlurilor existente in contul
clientului la sfarsitul fiecarei zile bursiere si care constituie colateralul
b. Reprezinta capitalul propriu al clientului stabilit initial la un nivel minim si care
trebuie mentinut pe toata durata tranzactiei, respective atunci cand cursul are o
evolutie nefavorabila
c. Reprezinta contravaloarea titlurilor achizitionate si pastrate la broker drept
garantie a creditului acordat
d. Reprezinta depozitul constituit de client in numerar sau sub forma de titluri blocate la
societatea de intermediere
e. Reprezinta o garantie suplimentara solicitata de broker clientului sau atunci cand
marja permanenta se reduce sub limita initiala
30. Marja returnabila:
a. Este raportul dintre marja absoluta si valoarea de piata a titlurilor existente in
contul clientului la sfarsitul fiecarei zile bursiere si care constituie colateralul
b. Reprezinta capitalul propriu al clientului stabilit initial la un nivel minim si care
trebuie mentinut pe toata durata tranzactiei, respective atunci cand cursul are o
evolutie nefavorabila
c. Reprezinta contravaloarea titlurilor achizitionate si pastrate la broker drept garantie a
creditului acordat
d. Reprezinta depozitul constituit de client in numerar sau sub forma de titluri blocate la
societatea de intermediere
e. Reprezinta o garantie suplimentara solicitata de broker clientului sau atunci cand
marja permanenta se reduce sub limita initiala
31. Apelul in marja:
a. Este raportul dintre marja absoluta si valoarea de piata a titlurilor existente in contul
clientului la sfarsitul fiecarei zile bursiere si care constituie colateralul
b. Reprezinta capitalul propriu al clientului stabilit initial la un nivel minim si care
trebuie mentinut pe toata durata tranzactiei, respective atunci cand cursul are o
evolutie nefavorabila
c. Reprezinta contravaloarea titlurilor achizitionate si pastrate la broker drept garantie a
creditului acordat
d. Reprezinta depozitul constituit de client in numerar sau sub forma de titluri blocate la
societatea de intermediere
 e. Reprezinta o garantie suplimentara solicitata de broker clientului sau atunci
cand marja permanenta se reduce sub limita initiala
32. Cerinta esentiala pentru functionarea contului in marja este:
a. Existenta titlurilor depozitate la broker
b. Mentinerea unui disponibil minim la Casa de Compensatie
c. Cumpararea de catre client a unei cantitati minime de titluri, precizata in
regulamentele bursiere
d. Valoarea colateralului clientului trebuie sa fie tot timpul mai mare decat debitul
pe care acesta il are la broker
e. Invariatia marjei curente
33. Principala functie a Casei de Compensatie consta in:
a. Prevenirea operatiunilor speculative cu contracte futures
b. Garantarea indeplinirii obligatiilor contractuale aferente tranzactiilor incheiate
in bursa afiliata
c. Supravegherea tranzactiilor din incinta bursei
d. Sanctionarea celor ce se fac vinovati de incalcarea regulamentelor bursiere
e. Nici una din cele de mai sus
34. Spatiul de tranzactionare la bursele futures traditionale poarta numele de:
a. Corner
b. Stand
c. Arena
d. Local
e. Pit

3. BURSA DE VALORI
1. Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a fost reinfiintata la:
a. 14 decembrie 1994
b. 16 aprilie 1998
c. 21 aprilie 1995
d. 1 decembrie 1882
e. 23 iunie 1995
2. Care din principiile de mai jos nu guverneaza activitatea Bursei de Valori Bucuresti:
a. Accesibilitate
b. Informare
c. Etica
d. Neutralitate
e. Volatilitate
3. Bursele generale tranzactioneaza:
a. Numai bunuri material
b. Bonuri de tezaur
 c. Titluri emise de catre societatile transnationale
d. Numai marfuri
e. O gama variata de marfuri si hartii de valoare
4. Dupa importanta lor pe piata, investitorii pot fi:
a. Investitori profesionali
b. Investitori institutionali
c. Investitori strategici
d. Investitori speculative
e. Investitori autohtoni
5. Dupa obiectivul plasamentului lor, investitorii pot fi:
a. Investitori strategici
b. Investitori profesionali
c. Investitori institutionali
d. Investitori straini
e. Investitori de portofoliu
6. Dupa nationalitate, investitorii pot fi:
a. Investitori institutionali
b. Investitori profesionali
c. Investitori rezidenti
d. Investitori nerezidenti
e. Investitori strategici
7. Investitorul minoritar:
a. Doreste sa achizitioneze un numar de actiuni suficient pentru a detine controlul
societatii
b. Este interest in a plati un pret mai mare decat cursul bursier
c. Se afla in imposibilitatea de a influenta deciziile conducerii societatii
d. Detine un numar redus de titluri
e. Este interest in a plati un pret mai mic decat cursul bursier
8. Investitorul strategic:
a. Doreste sa achizitioneze un numar de actiuni suficient pentru a detine controlul
societatii
b. Este interesat in a plati un pret mai mare decat cursul bursier
c. Se afla in imposibilitatea de a influenta deciziile conducerii societatii
d. Detine un numar redus de titluri
e. Este interest in a plati un pret mai mic decat cursul bursier
9. Agentii bursieri:
a. Sunt vanzatori si cumparatori de contracte futures care spera sa obtina castig din
diferentele de pret de pe piete diferite sau scadente diferite
b. Sunt investitori care isi asuma riscuri importante pentru a obtine profit din fluctuatia
pretului contractelor futures
 c. Au rolul de a realiza incheierea si derularea tranzactiilor cu valori mobiliare pe
bursa
d. Pot lucra independent sau ca angajati ai unor societati de bursa
e. Sunt functionari ai bursei
10. Brokerii:
a. Actioneaza pe cont propriu, in cadrul unei societati de brokeraj sau ca
functionari ai bursei
b. Sunt investitori care se protejeaza prin tranzactii futures impotriva pierderii generate
de fluctuatia pretului activului initial
c. Sunt persoane juridice care efectueaza exclusive in nume sip e cont propriu tranzactii
cu instrumente financiare derivate, de natura contractelor futures si cu optiuni
d. Sunt vanzatori si cumparatori de contracte futures care spera sa obtina castig din
diferentele de pret de pe piete diferite sau scadente diferite
e. Sunt investitori care isi asuma riscuri importante pentru a obtine profit din fluctuatia
pretului contractelor futures
11. Comerciantii de bursa (dealerii):
a. Sunt investitori care se protejeaza prin tranzactii futures impotriva pierderii generate
de fluctuatia pretului activului initial
b. Sunt angajati ai unor societati de bursa
c. Sunt functionari de bursa
d. Sunt vanzatori si cumparatori de contracte futures care spera sa obtina castig din
diferentele de pret de pe piete diferite sau scadente diferite
e. Sunt operatorii care lucreaza in nume si pe cont propriu
12. Traderii:
a. Sunt functionari bursei
b. Au rol de a realiza incheierea si derularea tranzactiilor cu valori mobiliare pe bursa
c. Sunt persoane juridice care efectueaza exclusiv in nume si pe cont propriu
tranzactii cu instrumente financiare derivate, de natura contractelor futures si
cu optiuni
d. Sunt investitori care isi asuma riscuri importante pentru a obtine profit din fluctuatia
pretului contractelor futures
e. Sunt investitori care se protejeaza prin tranzactii futures impotriva pierderii generate
de fluctuatia pretului activului initial
13. Specialistii operativi:
a. Furnizeaza clientilor investitori informatii si consultanta in legatura conjuncture
financiara, operatiunile de plasament, gestionarea afacerilor cu titluri
b. Au atributii in ceea ce priveste analiza, urmarirea si facilitarea tranzactiilor bursiere
c. Desfasoara activitatea de cercetare si evaluare a pietei bursiere
d. Urmaresc si controleaza modul in care se deruleaza operatiunile in incinta bursei
 e. Participa efectiv la procesul de initiere, incheiere, executare si control al
tranzactiilor de bursa
14. Sistemele de tranzactionare utilizate la Bursa de Valori Bucuresti pana in prezent au fost:
a. Sistemul initial de tranzactionare si executie automata (STEA)
b. Sistemul de tranzactionare ATS;
c. Sistemul de tranzactionare ARENA;
d. Sistemul de tranzactionare ELTRANS;
e. Sistemul de tranzactionare SFOT;
15. Sistemul de tranzactionare ARENA:
a. Este o platforma electronica dezvoltata in-house de Bursa de Valori Bucuresti;
b. A devenit operativ in anul 1999;
c. Permite clientilor unui intermediar sa transmita prin internet catre intermediar ordine
de tranzactionare pe piata reglementata de instrumente financiare derivate;
d. Este sistemul initial de tranzactionare si executie automata;
e. Permite o adaptare mai rapida la cerintele participantilor si ale pietei, in
vederea implementarii mai facile a unor instrumente noi, precum si a unor
optiuni/facilitati de tranzactionare.
16. Ordinul limita:
a. Este ordinul care afiseaza in piata numai o parte a cantitatii totale
b. Este ordinul care nu are specificat un pret in momentul introducerii in sistemul de
tranzactionare
c. Este cel prin care se cumpara sau se vinde o cantitate de instrumente financiare
la un pret specificat sau mai avantajos pentru client
d. Este un ordin de vanzare care este activat atunci cand pretul unei actiuni scade la sau
sub nivelul pretului de declansare specificat
e. Este ordinul prin care se cumpara sau se vinde la cel mai bun pret al pietei, prin
mecanismul protectiei de pret
17. Ordinul la piata (MKT):
a. Este ordinul care afiseaza in piata numai o parte a cantitatii totale
b. Este ordinul care nu are specificat un pret in momentul introducerii in sistemul de
tranzactionare
c. Este cel prin care se cumpara sau se vinde o cantitate de instrumente financiare la un
pret specificat sau mai avantajos pentru client
d. Este un ordin de vanzare care este activat atunci cand pretul unei actiuni scade la sau
sub nivelul pretului de declansare specificat
e. Este ordinul prin care se cumpara sau se vinde la cel mai bun pret al pietei, prin
mecanismul protectiei de pret
18. Ordinul fara pret:
a. Este ordinul care afiseaza in piata numai o parte a cantitatii totale
 b. Este ordinul care nu are specificat un pret in momentul introducerii in sistemul
de tranzactionare
c. Este cel prin care se cumpara sau se vinde o cantitate de instrumente financiare la un
pret specificat sau mai avantajos pentru client
d. Este un ordin de vanzare care este activat atunci cand pretul unei actiuni scade la sau
sub nivelul pretului de declansare specificat
e. Este ordinul prin care se cumpara sau se vinde la cel mai bun pret al pietei, prin
mecanismul protectiei de pret
19. Ordinul Hidden:
a. Este ordinul care afiseaza in piata numai o parte a cantitatii totale
b. Este ordinul care nu are specificat un pret in momentul introducerii in sistemul de
tranzactionare
c. Este cel prin care se cumpara sau se vinde o cantitate de instrumente financiare la un
pret specificat sau mai avantajos pentru client
d. Este un ordin de vanzare care este activat atunci cand pretul unei actiuni scade la sau
sub nivelul pretului de declansare specificat
e. Este ordinul prin care se cumpara sau se vinde la cel mai bun pret al pietei, prin
mecanismul protectiei de pret
20. Ordinul “stop pierdere la piata” (stop loss):
a. Este un ordin de vanzare care este activat atunci cand pretul unei actiuni scade
la sau sub nivelul pretului de declansare specificat
b. Este un ordin cu restrictie de a vinde sau de a cumpara (ordin contingent), care este
activat cand pe piata se atinge pretul de declansare specificat
c. Scopul unui astfel de ordin este acela de a proteja profitul obtinut de operator,
respectiv de a opri pierderea acestuia
d. Este un ordin conditionat de cumparare sau de vanzare cand pretul pietei pentru o
anumita valoare mobiliara atinge un pret specific
e. Declanseaza o tranzactie de cumparare sau vanzare daca pe piata se atinge un pret
specificat pentru o anumita valoare mobiliara
21. Ordinul stop-limita:
a. Este un ordin de vanzare care este activat atunci cand pretul unei actiuni scade la sau
sub nivelul pretului de declansare specificat
b. Este un ordin fara restrictie de a vinde sau de a cumpara (ordin contingent) care este
activat cand pe piata se atinge pretul de declansare specificat
c. Este un ordin cu restrictie de a vinde sau de a cumpara (ordin contingent), care
este activat cand pe piata se atinge pretul de declansare specificat
d. Este un ordin conditionat de cumparare sau de vanzare cand pretul pietei pentru o
anumita valoare mobiliara atinge un pret specific
e. Declanseaza o tranzactie de cumparare sau vanzare daca pe piata se atinge un pret
specificat pentru o anumita valoare mobiliara
22. Ordinul market if touched (“la atingere”):
a. Este un ordin de vanzare care este activat atunci cand pretul unei actiuni scade la sau
sub nivelul pretului de declansare specificat
b. Este un ordin fara restrictie de a vinde sau de a cumpara (ordin contingent) care este
activat cand pe piata se atinge pretul de declansare specificat
c. Este un ordin cu restrictie de a vinde sau de a cumpara (ordin contingent), care este
activat cand pe piata se atinge pretul de declansare specificat
d. Este un ordin conditionat de cumparare sau de vanzare cand pretul pietei
pentru o anumita valoare mobiliara atinge un pret specific
e. Declanseaza o tranzactie de cumparare sau vanzare daca pe piata se atinge un pret
specificat pentru o anumita valoare mobiliara
23. Ordinul “limit if touched” (LIT):
a. Este un ordin de vanzare care este activat atunci cand pretul unei actiuni scade la sau
sub nivelul pretului de declansare specificat
b. Este un ordin fara restrictie de a vinde sau de a cumpara (ordin contingent) care este
activat cand pe piata se atinge pretul de declansare specificat
c. Este un ordin cu restrictie de a vinde sau de a cumpara (ordin contingent), care este
activat cand pe piata se atinge pretul de declansare specificat
d. Este un ordin conditionat de cumparare sau de vanzare cand pretul pietei pentru o
anumita valoare mobiliara atinge un pret specific
e. Declanseaza o tranzactie de cumparare sau vanzare daca pe piata se atinge un
pret specificat pentru o anumita valoare mobiliara

4. TRANZACTII BURSIERE
1. In sens larg, tranzactiile bursiere cuprind:
a. Toate contractele de vanzare-cumparare de titluri si alte active financiare, care
se incheie pe piata secundara de capital cu mijlocirea agentilor de bursa
b. Contracte de vanzare-cumparare valuta
c. Operatiuni care au ca scop acoperirea impotriva riscului valutar
d. Contractele incheiate in incinta burselor de valori, prin intermediul agentilor de
bursa si in conformitate cu reglementarile pietei bursiere
e. Operatiuni de hedging valutar
2. Tranzactiile de tip american se grupeaza in:
a. Tranzactii cu lichidare imediata
b. Tranzactii de tip conditionat
c. Tranzactii cu lichidare pe baza de aranjament special
d. Tranzactii pe bani gata
e. Tranzactii in marja
3. Daca se considera natura contului deschis de client la firma broker, se disting:
a. Tranzactii cu lichidare imediata
 b. Tranzactii de tip conditionat
c. Tranzactii cu lichidare pe baza de aranjament special
d. Tranzactii pe bani gata
e. Tranzactii in marja
4. Tranzactiile de tip European se structureaza in urmatoarele categorii:
a. Tranzactii la vedere
b. Tranzactii la termen de o luna
c. Tranzactii ferme la termen
d. Tranzactii de tip conditionat
e. Tranzactii in marja
Care varianta nu este corecta?
5. Dupa scopul urmarit, tranzactiile bursiere pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
a. Operatiuni in marja
b. Operatiuni de arbitraj
c. Operatiuni de acoperire
d. Operatiuni speculative
e. Operatiuni cu caracter tehnic
Care varianta nu este corecta?
6. Operatiunile simple de investire:
a. Sunt cele prin care se urmareste obtinerea unui castig din diferenta de cursuri, fara ca
practice arbitrajorul sa isi asume riscul pretului
b. Sunt cele prin care se urmareste evitarea pierderilor generate de evolutia nefavorabila
a cursului bursier
c. Sunt generate de interesele vanzatorilor si cumparatorilor
d. Izvorasc din nevoia de plasare a capitalurilor disponibile
e. Au drept scop obtinerea unui profit din diferenta de cursuri intre momentul incheierii
si momentul lichidarii operatiunii
7. Operatiunile de arbitraj:
a. Sunt generate de interesele vanzatorilor si cumparatorilor
b. Izvorasc din nevoia de plasare a capitalurilor disponibile
c. Sunt cele prin care se urmareste obtinerea unui castig din diferenta de cursuri,
fara ca practic arbitrajorul sa isi asume riscul pretului
d. Sunt cele prin care se urmareste evitarea pierderilor generate de evolutia nefavorabila
a cursului bursier
e. Au drept scop obtinerea unui profit din diferenta de cursuri intre momentul incheierii
si momentul lichidarii operatiunii
8. Operatiunile de acoperire:
a. Sunt generate de interesele vanzatorilor si cumparatorilor
b. Izvorasc din nevoia de plasare a capitalurilor disponibile
 c. Sunt cele prin care se urmareste obtinerea unui castig din diferenta de cursuri, fara ca
practice arbitrajorul sa isi asume riscul pretului
d. Sunt cele prin care se urmareste evitarea pierderilor generate de evolutia
nefavorabila a cursului bursier
e. Au drept scop obtinerea unui profit din diferenta de cursuri intre momentul incheierii
si momentul lichidarii operatiunii
9. Operatiunile speculative:
a. Sunt generate de interesele vanzatorilor si cumparatorilor
b. Izvorasc din nevoia de plasare a capitalurilor disponibile
c. Sunt cele prin care se urmareste obtinerea unui castig din diferenta de cursuri, fara ca
practice arbitrajorul sa isi asume riscul pretului
d. Sunt cele prin care se urmareste evitarea pierderilor generate de evolutia nefavorabila
a cursului bursier
e. Au drept scop obtinerea unui profit din diferenta de cursuri intre momentul
incheierii si momentul lichidarii operatiunii
10. Tranzactiile pe bani gata:
a. Se fac in baza contului cash detinut de client la societatea de intermediere a
valorilor mobiliare
b. Sunt, in esenta, cumparari pe datorie, efectuate prin intermediul contului in marja
detinut de client la societatea de intermediere
c. Creeaza o capacitate financiara suplimentara de finantare pentru client
d. Sunt intotdeauna initiate de investitori printr-o cumparare partial acoperita cu bani
imprumutati de la intermediarul bursier
e. Au drept scop obtinerea unui profit din diferenta de cursuri intre momentul incheierii
si momentul lichidarii operatiunii
11. Tranzactiile in marja (margin trading):
a. Se fac in baza contului cash detinut de client la societatea de intermediere a valorilor
mobiliare
b. Sunt, in esenta, cumparari pe datorie, efectuate prin intermediul contului in
marja detinut de client la societatea de intermediere
c. Creeaza o capacitate financiara suplimentara de finantare pentru client
d. Sunt intotdeauna initiate de investitori printr-o cumparare partial acoperita cu bani
imprumutati de la intermediarul bursier
e. Au drept scop obtinerea unui profit din diferenta de cursuri intre momentul incheierii
si momentul lichidarii operatiunii
12. Tranzactiile de cumparare in marja prezinta urmatoarele caracteristici:
a. Sunt initiate numai atunci cand exista perspectivele unei piete in crestere pentru un
titlu sau mai multe titluri financiare (actiuni sau obligatiuni convertibile)
 b. Titlurile nu pot fi cumparate in totalitate pe credit si intotdeauna intermediarul bursier
(brokerul) cere investitorului sa participle cu o parte din valoarea tranzactiei,
cunoscuta sub denumirea de marja
c. Clientul poate depune drept aport initial nu doar bani, ci si unele titluri acceptate de
catre intermediarul-creditor
d. Clientul beneficiaza de un credit in bani din partea intermediarului, devenind debitor
e. Creditul este acordat pe termen lung, in general, dinainte stabilit
Care dintre caracteristicile de mai sus este incorecta?
13. Caracteristicile vanzarilor fara acoperire sunt urmatoarele:
a. Clientul beneficiaza de un imprumut in titluri din partea brokerului
b. Pentru imprumutul in titluri, care este acordat pe un termen relative scurt, dinaninte
convenit, se va plati o prima
c. In cazul in care pana la momentul lichidarii pozitiei sale descoperite pentru detinatorii
de actiuni se distribuie dividend, vanzatorul fara acoperire va suferi o pierdere
d. Sumele rezultate din vanzarea titlurilor imprumutate, la fel ca si marja absoluta
initiala, reprezinta garantia pastrata de broker pana la returnarea titlurilor imprumutate
e. In baza unui singur cont in marja, clientul poate realiza vanzari fara acoperire
pentru o singura valoare mobiliara
Care dintre caracteristicile de mai sus este incorecta?
14. Scopul tranzactiei de hedging este:
a. Obtinerea unui castig cat mai mare din diferenta de curs bursier pe piete diferite
b. Incasarea unui profit minim din derularea operatiunii, fara asumarea unui risc
suplimentar
c. Limitarea pierderii in situatia unei evolutii nefavorabile a cursului
d. Procurarea de titluri la un curs mai mic decat au fost vandute
e. Utilizarea punctului de intoarcere in evolutia cursului in favoarea operatorului

5. INDICII BURSIERI NATIONALI SI INTERNATIONALI

1. Indicii bursieri:
a. Sunt instrumente sintetice care arata evolutia in ansamblu a pietei de capital
dintr-o tara
b. Nu reflecta valoarea actiunilor ce se afla in componenta lor
c. Au in structura actiuni ai caror emitenti apartin aceluiasi domeniu de activitate
d. Pot fi priviti si ca un indicator al increderii pe care investitorii o acorda unei
anumite piete bursiere
e. Reflecta schimbarile valorice ale unui grup specific de obligatiuni
2. Din punctul de vedere al titlurilor care intra in componenta indicelui bursier, deosebim:
a. Indici nationali
b. Indici bursieri pe actiuni
c. Indici bursieri pe obligatiuni
 d. Indici regionali
e. Indici din generatia I
3. Din punctul de vedere al pietei la care se refera, distingem:
a. Indici nationali
b. Indici bursieri pe actiuni
c. Indici bursieri pe obligatiuni
d. Indici regionali
e. Indici din generatia I
4. Din punctul de vedere al numarului de actiuni care intra in componenta indicelui,
deosebim:
a. Indici nationali
b. Indici din generatia I
c. Indici bursieri pe obligatiuni
d. Indici regionali
e. Indici din generatia II
5. Indicele BET:
a. A fost lansat la data de 16 aprilie 1998
b. Este primul indice calculat pentru Bursa de Valori Bucuresti (incepand cu
septembrie 1997)
c. Este un indice compozit si reflecta evolutia de ansamblu a tuturor societatilor listate la
BVB
d. Este primul indice sectorial
e. Este indicele de referinta al pietei de capital, creat pentru a reflecta tendinta de
ansamblu a preturilor celor mai lichide 10 actiuni tranzactionate la Bursa de
Valori Bucuresti
6. Indicele BET-C:
a. A fost lansat la data de 16 aprilie 1998
b. Este primul indice calculate pentru Bursa de Valori Bucuresti (incepand cu
septembrie 1997)
c. Este un indice compozit si reflecta evolutia de ansamblu a tuturor societatilor
listate la BVB
d. Este primul indice sectorial
e. Este indicele de referinta al pietei de capital, creat pentru a reflecta tendinta de
ansamblu a preturilor celor mai lichide 10 actiuni tranzactionate la Bursa de Valori
Bucuresti
7. Indicele BET-FI:
a. A fost lansat la data de 16 aprilie 1998
b. Este primul indice calculate pentru Bursa de Valori Bucuresti (incepand cu
septembrie 1997)
 c. Este un indice compozit si reflecta evolutia de ansamblu a tuturor societatilor listate la
BVB
d. Este primul indice sectorial
e. Este indicele de referinta al pietei de capital, creat pentru a reflecta tendinta de
ansamblu a preturilor celor mai lichide 10 actiuni tranzactionate la Bursa de Valori
Bucuresti
8. Indicele ROTX:
a. A fost lansat la data de 31 octombrie 2000
b. Reprezinta un indice calculat in functie de cursurile celor mai lichide 25 de actiuni
tranzactionate in cadrul BVB
c. Este un indice sectorial, care ia in considerare cursurile actiunilor companiilor care
actioneaza in domeniul energetic si in domeniile conexe acestuia
d. Este calculat incepand cu data de 1 iulie 2008
e. Reflecta in timp real miscarea a 10 actiuni “blue chip” tranzactionate la BVB
9. Indicele BET-XT:
a. A fost lansat la data de 31 octombrie 2000
b. Reprezinta un indice calculat in functie de cursurile celor mai lichide 25 de
actiuni tranzactionate in cadrul BVB
c. Este un indice sectorial, care ia in considerare cursurile actiunilor companiilor care
actioneaza in domeniul energetic si in domeniile conexe acestuia
d. Este calculat incepand cu data de 1 iulie 2008
e. Reflecta in timp real miscarea a 10 actiuni “blue chip” tranzactionate la BVB
10. Indicele BET-NG:
a. A fost lansat la data de 31 octombrie 2000
b. Reprezinta un indice calculat in functie de cursurile celor mai lichide 25 de actiuni
tranzactionate in cadrul BVB
c. Este un indice sectorial, care ia in considerare cursurile actiunilor companiilor
care actioneaza in domeniul energetic si in domeniile conexe acestuia
d. Este calculat incepand cu data de 1 iulie 2008
e. Reflecta in timp real miscarea a 10 actiuni “blue chip” tranzactionate la BVB
11. Criteriile de selectare a valorilor mobiliare ce compun indicele bursier sunt:
a. Grad ridicat de capitalizare bursiera
b. Grad mare de dispersie
c. Grad inalt de distribuire a dividendelor
d. Cotarea valorilor mobiliare prin intermediul bursei informatizate
e. Urmarirea reparatiei pe sectoare de activitate a titlurilor inscrise in Cota oficiala a
bursei prin structura valorilor mobiliare ce compun indicele
Care din afirmatiile de mai sus nu este adevarata?
12. Utilizarea indicilor bursieri ca suport in contractele la termen presupune:
a. Luarea in considerare a numarului de puncte de indice din ziua incheierii contractului
 b. Previzionarea indicelui la termenul contractului
c. Folosirea chiar a indicelui de la data scadentei contractului
d. Transformarea modului de exprimare a indicelui din numar de puncte in unitati
monetare ale pietei de referinta pe baza unui multiplicator ce difera de la o piata la
alta
e. Nici una din variantele de mai sus
13. Daca creste valoarea indicelui bursier ce constituie suportul unui contract futures, prin
marcarea contractului la piata:
a. Operatorii care au pozitii short platesc celor care detin pozitii long
b. Cei cu pozitii long platesc celor cu pozitii short
c. Lichidarea are loc numai la scadenta finala a contractului
d. Se asteapta compensarea prin miscarea viitoare a indicelui
e. Operatorii cu pozitii short incaseaza o suma in numerar egala cu marja cumulata
14. Daca la scadenta cursul indicelui este mai mic decat pretul de exercitare, cumparatorul
unui call pe indice bursier:
a. Exercita contractul cu pierdere
b. Are castig maxim
c. Abandoneaza contractual
d. Are pierdere minima
e. Exercita contractual cu profit
15. Situarea cursului de piata al indicelui intre punctul mort si pretul de exercitare
contractual, determina, la scadenta, pentru vanzatorul unei optiuni put pe indice bursier:
a. Un castig maxim
b. Abandonarea contractului
c. Exercitarea contractului cu pierdere
d. O pierdere maxima
e. Exercitarea contractului cu profit

6. RISCUL SI RENTABILITATEA PORTOFOLIULUI DE VALORI MOBILIARE

1. Strategia de plasament, incazul investitiilor la bursa, vizeaza:
a. Tipurile de instrumente in care vor fi plasati banii
b. Orizontul de timp pentru care se va face investitia
c. Lichiditatea titlurilor ce compun portofoliul
d. Nivelul de lichiditate adecvat
e. Riscul maxim tolerat
Care dintre variantele de mai sus este incorecta?
2. Investitia in actiuni lichide, emise de companii care platesc anual dividende
semnificative:
a. Este mai putin riscanta
b. Aduce un castig modic
 c. Presupune incasarea unor dividende nesemnificative
d. Este mai riscanta decat investitia in actiuni emise de companii cu potential ridicat de
dezvoltare pe termen mediu si lung
e. Presupune un termen optim de asteptare pentru un plasament de acest tip de cel putin
1 an
3. Investitorii care doresc sa participe la riscuri si beneficii in cadrul companiei:
a. Cumpara actiuni preferentiale
b. Cumpara obligatiuni
c. Achizitioneaza actiuni comune
d. Cumpara titluri de stat
e. Cumpara bonuri de tezaur
4. Plasamentele economiilor pe pietele de capital, au ca efect:
a. Eficienta, competitivitatea si solvabilitatea sectorului financiar
b. Eficienta de alocare a investitiilor
c. Mobilizarea economiilor financiare
d. Solvabilitatea sectorului societatilor comerciale, accesul societatilor la finantarea prin
actiuni
e. Obtinerea de fonduri pentru investitii in active pe termen scurt
Care dintre variantele de mai sus este incorecta?
5. Modelul de piata:
a. Este legat de variabilitatea principalilor indicatori macroeconomici (pib, rata inflatiei,
rata medie a dobanzii, cursul valutar etc.)
b. Este cea mai simpla modalitate de estimare a costului capitalului propriu
c. A fost determinat ca urmare a cercetarilor lui William Sharpe
d. Reprezinta relatia liniara dintre rentabilitatea individuala a titlurilor sau a
portofoliilor de titluri, pe de-o parte, si rentabilitatea generala a pietei bursiere,
pe de alta parte
e. Realizeaza o legatura directa intre rentabilitatea si riscul unui activ