Mi-am dorit să deschidem această cafenea, pe de o aprte de dorința de a realiza ceva propriu,

valorificând cunoștinețele acumulate în timpul studiului , cât și de dorința de a câștiga o

independeță financiară.
Talentulele de care dispun și pe care pot folosi în această afacere sunt experiența acumulată în
timpul studiilor și practica la restaurante, cafenele din timpul facultății și timpul liber.
Sunt potrivită pentru această afacere deoarece, am experiență în a lucra în cafenele, am lucrat și
ca barista dar mai am nevoie de un curs. De asemenea, iubesc foarte mult animalele, de aceea am
și ales acest tip de cafenea cu porcușori de guineea.
Conform datelor centralizate, cele şase categorii analizate (fast-food, cafenele, patiserii, resto-
club-uri, fast casual şi fine dining) au înregistrat evoluţii pozitive în perioada 2014-2018,
creşterile medii anuale oscilând între 15,2% - în cazul operatorilor de fine dining, şi 32,7% - în
cel al cafenelelor. "Ne aşteptăm ca acest segment să îşi continue dezvoltarea în următorii ani, o
creştere medie anuală de 10% ducând veniturile din industria de F&B dincolo de pragul de 5
miliarde euro, până în 2022-2023.
Statistica la nivel european arată că, în România, cheltuielile de consum aferente sectoarelor de
F&B şi ospitalitate înregistrează cele mai scăzute valori ca procent din consumul total per familie
din Uniunea Europeană (UE), cu doar 3,1% alocate, în 2018, comparativ cu o medie de 8,8% în
Uniune, 9,2% în Ungaria sau 9% în Cehia.
Raportul Cushman & Wakefield Echinox a analiza 73 de operatori ce deţin aproximativ 700 de
unităţi la nivel naţional şi au înregistrat o cifră de afaceri de 650 milioane euro, în 2018, având o
cotă de piaţă de circa 20% din piaţa de restaurante şi cafenele din România, conform datelor
Ministerului Finanţelor Publice (MFP). În cadrul cercetării, industria de profil a fost împărţită în
şase segmente distincte: fast-food, cafenele, patiserii, resto-club-uri, fast casual şi fine dining.
Tăbîrgic Alexandra Maria