Mediul pădurilor

ecuatoriale
 •Pădurile ecuatoriale se întind
pe ambele părţi ale Ecuatorului
(0-5° latitudine). În America de
Sud acestea ocupă bazinul
Amazonului (selva), Podişul
Guyanelor, nordul Podişului
Brazilian; în Africa – bazinul
fluviului Congo, litoralul
Golfului Guineei, estul insulei
Madagascar; în Asia de SudEst
– Indonezia, Filipine, Malaysia.

Localizarea
Caracteristicile
factorilor de
mediu

•Dintre componentele acestui tip de mediu, rolul principal îi revine climei, care se
caracterizează printr-un singur anotimp, cu valori termice pozitive de 25-28°C, umiditatea
aerului de peste 85%, cantitatea anuală de precipitații de 2.000‑3.000 mm.
•Debitele rîurilor sînt mari pe tot parcursul anului. În condiţii de căldură şi umezeală
sporite, procesele exogene se manifestă prin dezagregarea intensivă şi alterarea chimică a
rocilor, ceea ce a determinat formarea unei scoarţe groase de alterare (100-150 m) bogate
în oxizi de fier.
 Flora
•Căldura şi umezeala sporite au favorizat
dezvoltarea elementului definitoriu al acestui tip
de mediu – vegetaţia luxuriantă și abundenţa de
specii (peste 100.000). Unii arbori şi arbuşti din
pădurile ecuatoriale (arborele de cauciuc,
arborele de cacao, nucul brazilian, cocotierul,
palmierul de vin, palmierul de ulei, acajuul,
abanosul, palisandrul, arborele de cafea,
arborele de mango, arborele de chinină, arborele
de scorţişoară, bambusul, mahonul etc.) au o
importanţă economică semnificativă. Pe
trunchiurile arborilor se încolăcesc liane și alte
plante epifite (fixate pe arbori), printre care și
binecunoscutele orhidee. În zona litorală cresc
păduri de mangrove (arbori cu rădăcini aeriene
laterale), care înfruntă valurile și mareele,
constituind un exemplu de adaptare la mediul
de litoral inundabil. Pădurile ecuatoriale cuprind
pe verticală cinci etaje: arbori înalţi (40-50 m),
medii (25-38 m), mici (18 m), pitici (6-10 m) şi
înveliş ierbos. Plantele cresc pe tot parcursul
anului, iar frunzele lor cad treptat.
 Fauna
Fauna este reprezentată, în special, de animale adaptate la
viaţa arboricolă: maimuţe de talie mică (pavianul, babuinul)
şi de talie mare (cimpanzeul, gorila, urangutanul). La
periferiile pădurilor vieţuiesc jaguarul, puma, furnicarul etc.,
care au gheare bine dezvoltate și cozi lungi, pentru a le ajuta
la căţărat. În acest mediu se întîlnesc şi mamifere adaptate la
zbor (veveriţa zburătoare, cîinele zburător) (explicați aceste
adaptări). Bogată este şi lumea reptilelor (pitonul, boa,
anaconda). Extrem de numeroase sînt speciile de păsări cu un
penaj viu colorat (papagalii, colibri), precum și speciile de
insecte, inclusiv de dimensiuni mari (păianjenul uriaş,
termitele, musca țețe etc.).
Solul
•Solurile laterite (bogate în oxizi de fier, mangan și aluminiu) au culoarea roșiatică și sînt sărace în
humus din cauza spălării intense a stratului fertil în urma ploilor torenţiale frecvente.