Padurile ecuatoriale

Pădurile ecuatoriale se întâlnesc în regiunea ecuatorială, de o parte

și de alta a Ecuatorului (în medie până la 5° latitudine nordică și sudică)
precum bazinul fluviului Congo, câmpia Amazonului, Nordul Australiei, și
insulele Filipine.

Temperatura medie anuală între 25 și 28°C; umiditate ridicată,

peste 85%; precipitații abundente, între 1000 și 3000 mm/an, cu regim
aproape diurn; bat calmele ecuatoriale.

Acesteia îi sunt specifice: numărul mare de specii și genuri cu ritm

rapid de creștere; distribuția etajată a componentelor(arbori foarte înalți
ce ajung pana la 50 m, cu dispoziție discontinuă, sub care se află arbori cu
înalțime de 25-30 m care au o dezvoltare largă, arbori sub 10 m înalțime
și arbuști, iar la bază un strat de mușchi, graminee, ciuperci, un număr
ridicat de liane, alge, mușchi, ferigi, orhidee).

Exemple de arbori cu valoare economică deosebită sunt: în Brazilia -

arborele de cauciuc, arborele de cacao, palmierul de fibre textile,
palmierul de vin; în Africa - acaju , abanosul, palisandrul, arborașul de
cafea , palmierul de ulei ; în Asia de SE - abanosul, mango, arborele de
scorțișoară, palmierul de zahar, bananieri).

Pădurea Ecuatorială tipică există pe soluri bine drenate și cu reacție

bazică. În locurile cu drenaj redus, ea capătă alte caracteristici, în funcție
de durata intervalului de exces de apă. La latitudini mai mari (5° - 10°) se
realizează trecerea de la pădurea tipic ecuatoriala (devine mai rară) la
vegetația de savană.

Bibliografie: https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dure_ecuatorial
%C4%83 ma scuzati! 