Clasificarea solurilor

Prima clasificare a solurilor Romaniei, facuta la inceputul secolului de Gh. Munteanu-Murgoci, era bazata pe principiile clasificarii genetice a scolii de pedologie rusesti, fondata de V. V. Dokuceaev.Solurile erau clasificate dupa caracteristicile profilului lor, considerate in .starnsa dependenta cauzata cu factorii pedogenetici si cu procesele pedigenetice specifice Sistemul roman de clasificare cuprinde urmatoarele unitati taxonomice dw sol: clasa,tipul si subtipul, precum si varietatea, familia, specia .texturala si varianta Clasa de sol reprezinta totalitatea solurilor al caror profil morphologic prezinta un anumit orizont pedogenetic essential, considerat diagnostic, .pentru clasa respective Tipul de sol reprezinta o grupa de soluri, separate in cadrul clasei de sol, caracterizata printr-un anumit mod specific de manifestare a unuia sau .mai multora dintre urmatoarele elemente diagnostic .Subtipul de sol constituie o subdiviziune a tipului de sol, separate in functie de gradul de dezvoltare a profilului Varietatea de sol reprezinta o subdiviziune separate in cadrul subtipului de sol tinandu-se seama de unul sau mai multe dintre caracteristice .urmatoare: salinizare, alcalizare, gradul de eroziune sau colmatare a solului Familia de sol este o subdiviziune, separate in cadrul subtipului si varietatii de sol, in functie de natura materialului parental si de compozitia .granulometrica a acestuia Specia de sol reprezinta unitatea taxonomica de de detaliu, care precizeaza caracteristicile texturale ale solului, in cazul solurilor minerale, sau .gradul de transformare a materiei organice, in cazul solurilo organice si variatia acestuia pe profil Varianta de sol reprezinta cea mai de detaliu unitate taxonomica, conceputa pentru a reflecta influenta antropica asupra solului.Ea se separa in .functie de urmatoarele criterii: mod de folosinta, modificari survenite in sol prin utilizarea in productie; tipul si gradul de poluare

Clasificarea sulurilor
Clasa molisoluri .1 :Clasa molisolurilor cuprinde urmatoarele tipuri de sol ;sol balan -

;cernoziom ;cernoziom cambic ;cernoziom argiloiluvial ;sol cernozioomoid ;sol cenusiu ;rendzina .pseudorendzina Molisolurile sunt cele mai raspandite soluri din Romania, fiind dominanate in Campia Romana, Campia Banato-Crisana, dobrogea, Campia Moldovei, partea sud-estica a Podisului Moldovei, partea sudica a Campiei Transilvania.Sunt soluri tinere, slab-moderat evaluate, in conditii de .drenaj natural moderat pana la bun. Apa freatica este situate la peste 5-10 m adancime Clasa argiluvisolurilor .2 :Clasa argiluvisolurilor include uramtoarele tipuri ;solul brun-roscat ;solul brun-argiloiluvial ; solul brun-roscat luvic ;solul brun luvic ;luvisolul albic .planosolul Argiluvisolurile domina in invelisul de sol al dealurilor suncarpatice si banato-crisene, in podisurile si piemonturile de la exteriorul Carpatilor, in Podisul Tarnavelor si Podisul Somesan; apar, de asemenea, pe suprafate apreciabile in partea nordica a Campiei Romane, in Campia Somesului, in partea nord-vestica Podisului Barladului, in depresiunile intramontane si submontane ( Oas, Baia Mare, Brasov, Fagaras, Hateg etc.). Sunt soluri relative vechi, dezvoltate in conditii de drenaj natural in general bun sau moderat; apa freatica este situate de regula la .peste 5 m adancime, cu exceptia unor areale din campii sau terase Argiluvisolurile sunt soluri de culoare deschisa, cu profile net diferentiat, cu acumulare de humus brut nesaturat, cu insusiri fizice, fizicochimice, chimice si biochimice, si cu potential de fertiliate moderat. Sunt folosite atat in agricultura ca teren arabil, indeosebi pentru culture de .cereale si plante tehnice sau furajere, cat si in slvicultura, pomicultura si viticulture, sau pentru pasuni si fanete Clasa cambisoluri .3

:Aceastra clasa cuprinde urmatoarele tipuri de sol ;sol brun mezobazic ;(sol rosu (terra rosa .sol brun acid Cambisolurile, caracteristice reliefului relaiv recent sau intinerit prin denudatie, au o raspandireapreciabila in Carpati si Subcarpati, iar pe .suprafete mai reduse se intalnesc si in Podisul Tranavelor, Podisul Somesan, Podisul Getic, Dealurile Banatului si Crisanei Clasa spodosolurilor .4 :Aceasta clasa include doua tipuri de sol ;solul brun podzolic .podzolul .Aceste soluri sunt dominante in regiunea muntoasa la altitudini de peste 1 500 1 600 m ,frecvent associate cu cambisoluri Clasa umbrisolurilor .5 :Clasa umbrisolurilor cuprinde urmatoarele tipuri de sol ;solul brun acid ;andosolul .solul humico-silicatic Umbrisolurile sunt relative putin raspnadite , intalnindu-se pe alocuri in Muntii Carpati, fie la altitudini mijlocii (1 000-1 400m), indeosebi pe roci vulcanice , fie la altitudini mari (peste 1 800m). Sunt soluri putin differentiate, dezvoltate in conditiile unui relief montan intens fragmentat . Clasa solurilor hidromorfe .6 Solurile din aceasta clasa sunt formate sub influenta predominanata a unui exces de umiditate de lunga durata, avand deci un regim hidric : special, care determina in sol anumite procese si proprietati. Tipurile de sol sunt ;lacoviste ;sol gleic-

;sol negru clinohidromorf .sol pseugleic Clasa solurilo halomorfe .7 Aceasta clasa cuprinde solurile a caror geneza , evolutie, si proprietati au fost si sunt influentate apreciabil de sarurile usor solubile, si .anume, tipurile solonceac si solonet Solurile halomorfe aapar, de regula, in areale insulare de dimensiuni mici, disseminate in luncile si campiile joase din zona semiarida si .semiumeda. Ele ocupa numai circa 1% din teritoriul Romaniei, fiin deci soluri cu o raspnadire foarte redusa Clasa vertisolurilor .8 In cadrul acestei clase a fost separate un singur tip de sol: vertisolul. Vertisolul ocupa areale nu prea extinse, indeosebi in partea nordica a .Campiei Romane dinte Arges si Olt, in Podisul Getic si in Banat Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfunadte .9 :Aceasta clasa include. In primul rand. Solurile neevoluate ;litosolul ;regoslul ;psamosolul ;protosolulaluvia ;solul alluvial ;coluvisolul .protosolul antropic Tot acestei clase apartin si solurile care au avut profil bine diferentiat, dar care a fost atat de intens trunchiatsau ale caror orizonturi au fost atat de intens amestecate prin actiunea omului inact nu mai prezinta caracteristici diagnostice care sa permita incadrarea lor la unul din tipurile .definite anterior. Din acesta categorie fac parte erodisolul si solul desfundat

Solurile neevoluate apar pe suprafete discontinue, in areale mai mari sau mai mici, fie in regiunile cu relief accidentat, pe versanti sau culmi inguste, fie in regiuni valurie eolian (sudul Olteniei, Baragan, Campia Tecuciului, Campia Carei, Delta Dunarii, si complexul lagunar Razim), fie .in luncile raurilor si in campia de divagare actuala (Clasa solurilor organice (histosolurilor .10 Solurile neminerale din aceasta clasa au la suprafata un orizont turbos bine dezvoltat. Cuprinde un singur tip de sol, solul turbos, .caracterizat printr-un orizont turbos de peste 50 cm grosime Histosolurile apar pe suprafete foarte reduse, mai ales in depresiunile intracarpatice din Carpatii Orientali, in luncile unor rauri, in Delta Dunarii. Se pot forma, in general, in orice zona climatica, dar cele mai favorabile zone de aparitie si formare sunt situate la peste 900 m .altitudine

:Bibliografie
.Cernescu N., Fridland V. M., Florea N. "Raionarea pedrografica a Romaniei,", Editura Stiintifica, Bucuresti .Chirita C. D., Paunescu C., TeaciD., "Solurile Romaniei", Editura Agrosilvica, Bucuresti .Florea N., Munteanu I., Rapaport Camelia, Chitu C. "Geografia solurilor Romaniei", Editura Stiintifica, Bucuresti Badea L., Gastescu P., Velcea Valeria, "Geaografia Romaniei, I, Geografia fizica", Editura Stiintifica, Bucuresti