UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Master: Politici Publice şi Management în Administrația Publică, anul II

Curs: Analiza Institutionala

TRAGEDIA BUNURILOR COMUNE

Defrisarile Ilegale din Romania

EXAMEN DE RESTANȚĂ

Masterand:
Georgescu Emil
 Introducere
Activitatea lui Elinor Ostrom se concentrează în principal pe teoria acțiunilor colective și a
bunurilor publice (corporale sau necorporale) ce fac parte din „noua economie instituțională”. Ea
considera ca sistemele de guvernare ar avea nevoie de o restructurare și de o lărgire a limitelor
disciplinare.
Ostrom acceptă, respinge și aduce îmbunătățiri critice realizărilor anterioare ale teoriei
alegerii raționale, în căutarea unei „sinteze creative”. Ea propune ca această teorie să poată fi
utilizată 1. pentru a studia nu numai situațiile concurențiale care implică schimbul de bunuri
private, ci și dilemele sociale; 2. să construiască o sintaxă și o gramatică a instituțiilor; 3. să
dezvolte un concept mai larg de raționalitate; și 4. integrarea acestei teorii într-un concept realist
de indivizi și structuri sociale.
Intr-un interviu acordat, Ostrom afirma ca “mulți cred că problema bunurilor publice se referă
la guvernarea de sine stătătoare și la managementul diferitelor sisteme de resurse naturale,
realizată de către organizații din trecut. Pentru aceia care se îndoiesc de viabilitatea instituțiilor
de guvernare a resurselor deținute în comun în perioada modernă, aș dori să subliniez că multe
dintre aceste instituții există, se dezvoltă și nu doar în domeniul managementului resurselor
naturale". Astfel, autoarea arata în ce condiții resursele comune precum pădurile, locurile de
pescuit, câmpurile petroliere și pășunile pot fi administrate mai bine de către cei care le folosesc
decât de stat sau de către companii private (Fundatia Eleutheria/Centrul pentru Analiza si
Dezvoltare Institutionala). Munca ei merge pe ideea că este indicată o diversitate instituțională,
iar indivizii trebuie să fie cei care soluționează problemele, mai degrabă decât să aștepte că
soluțiile să vină desus, de la instituțiile superioare.
De ce sunt importante instituțiile de stat?
Încă din cele mai vechi timpuri și până în prezent, insituția ca organizație care desfășoară
activități cu caracter social a avut ca scop activitatea de interes național.
Dar de ce sunt importante ONG-urile privind protecția pădurilor?
Instituția de stat privind protejarea pădurilor sub numele Ministerului Mediului, împreuna cu
ONG-uri, precum Federația Nostra Silva, GreenPeace și altele, au încercat prin dotări adecvate,
personal dimensionat și corespunzător și salarii motivante să crească capacitatea instituțiilor de
control asupra tăierii ilegale a pădurilor din România.
 Conform teoriei date de Garrett Hardin, bunurile comune descrise de acesta sunt pajiști,
metaforic vorbind, iar tragedia bunurilor comune a fost descrisă ca o exploatare din care indivizii
multipli ajung să o distrugă în interes personal, datorită faptului că nu este în interesul nimănui
de a o proteja.
Așa cum pădurea este un bun comun, putem spune că atâta timp cât tăierile de păduri
necontrolate din România nu se vor opri, aceasta este o tragedie a bunurilor comune.
Concepte teoretice

Ce înțelegem prin bunuri comune? Putem spune că sunt acele bunuri pe care le exploatăm
fiecare pe rând, dar nu și în mod egal, cum ar trebui. Spre exemplu, putem lua zona unui sat, iar
principalele părți le putem enumera ca păduri, pășuni, islaz, câmp, ape, lacuri și drumuri, toate
acestea fiind un bun comun.

După cum am menționat și în introducere, în momentul exploatării excesive a resurselor,

apare un comportament rațional al indivizilor, un comprtament ce duce la maximizarea profitului
personal.
Analizând regulile de guvernare a unui bun comun, trebuie luate în considerare regulile
formale (cele emise de o autoritate) și cele informale (cele la nivel de comunitate), dar le putem
deosebi, pentru că primele fac parte din Codul Civil, iar cele din urmă, din obiceiul pământului.
Regulile pentru o exploatare a resurselor identificate de Ostrom le putem enumera astfel:
 Reguli de acces, stabilind numărul de participanți, condițiile de intrare și de ieșire a
participanților și resursele disponibile
 Reguli de cumprindere, rezultând ce este permis și ce este interzis participanților
 Reguli de poziție și autoritate: poziția autorității în organizare
 Reguli procedurale: stabilirea diferitelor situații decizionale
 Reguli privind informațiile, stabilind constrângerile informaționale existente
 Reguli de compensare și pedepsire, care stabilesc modalitățile de acordare a pedepselor și
recompenselor
 Reguli de agregare, ce stabilesc modul de evaluare
Datorită lăcomiei individualilor egoiști, lipsa măsurilor a lovit și lovește în resursele comune
ale întregii planete, dar și aici, în România și ar trebui să întrebăm câți dinte politicienii români
cunosc acest articol și câți suntindivizi egoiști, dar cu siguranță știm că sunt puțini care au grijă
de aceste resurse.
 Prin această descriere doresc să fac legătură directă între „pajiștea lui Hardin” și defrișarea
pădurilor din România, care de asemenea este o tragedie a bunurilor comune.
Studiu de caz
Defrișarea ilegală de pădurilor din România
Începutul secoului XIX arăta că România era împădurită în proporție de 80%, iar procentajul
care este de actualitate îi poate da României denumirea de „gater”, pentru că până în prezent au
fost defrișate 350000 de hectare de pădure din România. Conform Institutului Național de
Statistică, România este codașa Europei la capitolul suprafață împădurită, cu un procentaj de
doar 26.7% paduri.
În acest moment nu există o statistică privind defrișarea ilegală a pădurilor din România și nu
există pentru că cei vinovați se află în funcții de conducereîn Parlament, iar aceste date nu
reprezintă un interes și nu se dorește a fi cunoscute.
Analizând nivelul infracționalității din România privind tăierea ilegală a pădurilor, aflăm că
mii de dosare penale privind tăierile ilegale, transportul lemnului fără documente sau
comercializarea acestuia se află încă blocate în procuratură sau Direcția Naționala Anticorupție,
alături de alte mii de dosare de fapte de braconaj, curupție sau puneri ilegale în posesie.
Pentru combaterea tăierilor ilegale este necesară oprirea sau diminuarea fenomenului tăierilor
ilegale. Iar pentru acestea trebuie luate anumite măsuri, având în vedere că în anul 2019 42% din
cazurile de tăieri ilegale au fost semnalate de către cetățeni prin aplicațiile informaționale și
digitalizate implementate de către autoritățile statului și ONG-uri, cum ar fi:
- Inspectorul Pădurii, aplicație de mobil care trebuie păstrată și îmbunătățită
- Realizarea și publicarea unui registru unic de control în domeniul silvic, care trebuie
să centralizeze date de la toate organismele de control
- Certificarea pădurilor: să se facă în mod special a comunităților locale
- Pagina Inspectorul Pădurii online trebuie să fie accesibilă publicului și completată
continuu cu informații noi.
Datorită defrișărilor necontrolate din România. și-au făcut apariția anumite fenomene
meteorologice, cum ar fi temperaturi toride, ploi abundente, temperaturi foarte scăzute. Toate
aceste au dus la anumiți factori ce au modificat viața socială a comunităților, cum ar fi inundații,
alunecări de teren, producerea în cantități foarte mari de aer irespirabil la nivelul orașelor mari și
nu în ultimul rând începând cu 2011, putem vorbi de o deșertificare agresivă în România, și toate
astea din cauza defrișărilor necontrolate și abuzive. Astfel, toată industria din spatele tăierilor
abuzive, transportul și prelucrarea lemnului, este o rețea care merge foarte bine cu bună știință a
unor factori incriminatori din instituțiile din România.
Analizând evoluția cazurilor de tăieri ilegale, din raportul din anul 2019, oferit de Asociatia
Greenpeace România, reiese că în urma crizei economice, acestea s-au inmulțit de la an la an.
Acest lucru se poate datora a doi factori importanți:
- Identificarea mai multori tăieri ilegale, prin creșterea eficienței autorităților
- Creșterea fenomenului de defrișare la nivel național
Începând cu anul 2019, cazurile de furt din pădurile din România au scăzut cu 47% datorită
efortului depus de oameni prin ajutorul aplicatiei online Inspectorul Pădurii și a altor modalități
menționate anterior, dar și a noilor reglementări privind sancțiunile aplicate pentru această faptă.
Cele mai afectate județe din România de defrișarea ilegală în care mii de hectare de pădure au
fost tăiate, enumerăm Harghita, Bacău, Neamț, Suceava, Alba, Argeș, Maramureș și Bistrița.
Oriunde ai merge în aceste județe, ai găsi cu siguranță hoți în acțiune. Iar totul se întâmplă sub
privirile oamenilor care spun că nimic nu mișcă fără știrea autorităților: poliție, inspectori silvici.
Concluzie
În concluzie, individul analizând doar șansele proprii de a ajunge la maximizarea utilității și
exploatând de unul singur bunul comun de care ar trebui să beneficieze și alții, el încalcă astfel
accesul la bun și îngrădește utilizarea acestuia de către toți în mod egal.
Analizând importanța instituțiilor care au ca scop să urmărească evoluția defrișărilor
controlate putem observa ca pana in anul 2019 când numărul cazurilor de defrișări ilegale a
scăzut putem spune că ele nu au lucrat deloc in legalitate și din contra, ele prin prisma corupției
la nivel național au îngăduit cu buna știință defrișarea ilegală a pădurilor. Acest fenomen al
tragediei in care ne aflăm la nivel național și nu numai, poate fi stopat doar cu ajutorul acelora
care se vor implica ca și până în prezent.
Concluzionând, consider că acest fenomen negativ ar trebui să prezinte un real interes pentru
autorități. Acestea ar trebui să se axeseze pe implementarea unor legi mai drastice care să
descurajeze acest tip de comportament dar și pe o posibilă atribuire a mai multor fonduri pentru
protecția mediului la nivel național.
Bibliografie

Lucrări de specialitate

1. Elinor Ostrom, Guvernarea bunurilor comune, editura Polirom, București, 2007

2. Garrett Hardin – The tragedy of the commons, editura Science, 1968
3. Centrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională - Eleutheria (CADI), www.cadi.ro
4. Lara, A. (2015). Rationality and complexity in the work of Elinor Ostrom. International
Journal of the Commons, 9(2), 573–594. DOI: http://doi.org/10.18352/ijc.468

Surse electronice

5. http://www.greenpeace.org/romania/Global/romania/paduri/raport-taieri-ilegale-2019.pdf

6. http://www.greenpeace.org/romania/ro/

7. https://en.wikipedia.org/wiki/Tragedy_of_the_commons

8. https://www.zf.ro/business-international/elinor-ostrom-indivizii-trebuie-sa-gaseasca-
solutii-nu-sa-astepte-statul-4986038