"URIA{UL" DE LA POSE{TI

Pentru pasiona]ii fenomenelor paranormale din România, numele comunei prahovene

Pose[ti are o rezonan]` cu totul aparte. C`ci aici, la Valea Plopului, un sat apar]in`tor comunei
amintite, a avut loc, \n 1972, cea mai mediatizat` aterizare OZN de pe teritoriul ]`rii noastre.
Ra]iunea pentru care \ncerc`m s` v` readucem \n aten]ie localitatea prahovean` este aceea c`, lucru
cunoscut de extrem de pu]ini oameni, tot \n zona respectiv`, a avut loc, \n anul 1959, o descoperire,
care, dac` ar fi primit aten]ia cuvenit`, ar fi putut modifica din temelii istoria omenirii, a[a cum o
[tim noi ast`zi...
|n acel an, 1959, domnul Dumitru Diaconu, actualmente primar al comunei Pose[ti a
primit \ns`rcinarea de a realiza, \ntr-o zon` adiacent` comunei, o ferm` de pomi fructiferi. T\n`r [i
dornic de afirmare, domnia sa \[i promite s` realizeze o ferm` model, cum nu mai cunoscuse
regiunea. Doar c` terenul pe care urma s` fie amplasat` aceasta, teren la limita de nord-vest a
comunei nu era prea prielnic agriculturii: ml`[tinos [i denivelat, \n plus str`b`tut [i de un curs de ap`
sinuoas`. T\n`rul [ef de ferm` se apuc` \ns` de treab`, ajutat de oameni de \ncredere. Se avea \n
vedere asanarea terenului, nivelarea lui [i regularizarea cursului de ap`. "A fost o treab` foarte
grea, \[i aminte[te primarul din Pose[ti. Vreo 20 de hectare de teren din cele 400 ale viitoarei ferme
erau impracticabile [i acolo a trebuit s` b`g`m lama plugului balansor la 80 cm ad\ncime. S`p`tura
aceasta zdrav`n` a scos la iveal` numeroase oseminte [i obiecte care ne-au uimit: coarne de zimbru,
unelte vechi folosite la s`pat, o pip` sculptat` \n piatr`, lucr`turi de o m`iestrie artizanal` deosebit`,
toarte de amfore [i multe altele".
Atra[i de descoperirile f`cute, lucr`torii \[i continu`, pe cont propriu, s`p`turile, descoperind
[i alte obiecte interesante [i multe, foarte multe oase. Majoritatea obiectelor au fost ad`postite acas`
la domnul Diaconu, care se g\ndea chiar s` alc`tuiasc` un muzeu s`tesc, care s` ateste vechimea
a[ez`rii lor. Se pare \ns` c` aceste preocup`ri, conexe \ntemeierii fermei preconizate, nu au fost
v`zute cu ochi buni de c`tre "tovar`[ii de la partid". "Dup` c\teva zile, vine la mine un secretar de
partid, Popescu, vestit \n [apte jude]e pentru zelul de care d`dea dovad` \n propaganda comunist`. A
vrut s` vad` obiectele g`site - era \nso]it de \nc` doi-trei ciraci - [i I le-am ar`tat. <Toate astea le lu`m
noi>, a zis el, iar eu m-am opus, pentru c` \n fond era descoperirea mea. <Uite ce e, tovar`[u'
Diaconu, vrei s` le dai, bine, nu le dai, de m\ine \]i promit c` nu mai e[ti [ef de ferm`!> V` da]i
seama ce-ar fi \nsemnat asta pentru familia mea [i mai ales pentru mine, un t\n`r dornic s` arate ce
poate \n domeniul s`u de activitate! A[a c` le-am predat! Descoperirile acestea nu erau \ns` nimic \n
compara]ie cu ce aveam s` g`sim mai \ncolo!"
Continu\nd s` munceasc` la amenajarea zonei pentru agricultur`, \ntr-o viroag`, ce pornea
din firul g\rlei, p\n` la un mal, pe o distan]` de circa 300 de metri, lucr`torii de la ferm` dau peste un
fel de horn modelat din argil`, care se \ntindea pe sub p`m\nt, la o ad\ncime de circa un metru. S-a
descoperit o vatr`, format` din mai multe cuptoare [i oamenii au dedus, date fiind am`nuntele aflate
la \ndem\n`, c` \n acea zon` p`m\ntul era permanent cald prin acea veritabil` \nc`lzire central`, iar
deasupra locului respectiv se aflau probabil c`su]ele locuitorilor de acum c\teva mii de ani!
Dar cea mai marcant` descoperire avea s` fie f`cut` c\teva zile mai t\rziu. S`p\nd \n zona
Sili[te, cu buldozerele, pentru astuparea unei cavit`]i naturale destul de mari [i netezirea \ntregului
teren, oamenii au dat din nou peste o sumedenie de schelete. |ns` acestea se deosebeau net de cele
dezgropate p\n` atunci. "P`reau la fel de vechi, spune domnul Diaconu, dar erau foarte bine
conservate. Ne-a uimit faptul c`, spre deosebire de cele g`site p\n` atunci, toate scheletele acelea
erau complete, iar denti]ia lor era perfect`. Or, dup` c\te se [tie azi, oamenii primitivi erau supu[i
deseori accidentelor, care-i mutilau pe via]`, iar alimenta]ia lor se deosebea net de cea din zilele
noastre. M\ncau orice, rodeau oase, din]ii li se rupeau. Ei, bine, oamenii pe care i-am g`sit aici
p`reau s` se fi bucurat de o s`n`tate de fier, de parc` nici nu ar fi tr`it pe P`m\ntul acelor timpuri
\ndep`rtate. Tot excav\nd, la un moment dat, \n cupa unui atelaj s-a ivit un os neobi[nuit prin
m`rimea lui. L-am luat [i l-am examinat: p`rea un femur, dar m`sura cam 80 cm, ceea ce \nsemna -
aplic\nd o regul` matematic` banal` - c` omul care-l avusese era \nalt de aproape trei metri! V` da]i
seama, c` aceast` descoperire ne-a pus pe g\nduri. Am continuat s` s`p`m \n jur [i cur\nd am dat [i
peste craniul acelei fiin]e gigantice. Trebuie s` v` spun c` niciodat` nu mai v`zusem [i nici nu am
mai v`zut ulterior a[a ceva. Era mare c\t un dovleac [i, f`c\nd o experien]`, am turnat ap` \n
cavitatea interioar`. Craniul s-a umplut numai dup` ce am turnat \n`untru cinci litri de ap`! Ceea
ce \nsemna c` fiin]a aceea avea o capacitate a cutiei craniene de c\teva mii de centimetri cubi, \n
condi]iile \n care un om obi[nuit abia are 1800 grame de creier. Am zis cu to]ii c`, f`r` \ndoial`,
capul acela apar]inuse unui uria[! Deci avea tr`s`turi umanoide, nu \l puteai confunda cu un craniu
de mamut, de exemplu. P`rea a fi apar]inut unui om sau \n orice caz unei fiin]e umanoide. Nu [tiu
dac` era sau nu extraterestru [i nici nu vreau s` m` hazardez \n asemenea afirma]ii, cert e c` era ceva
neobi[nuit, cu totul neobi[nuit ! Eram at\t de uimi]i [i de fascina]i c` nici nu mai puteam vorbi de
emo]ie. |n cele din urm`, c\nd a fost s` hot`r\m ce avem de f`cut, am luat decizia de a astupa toate
oasele [i de a nu vorbi cu nimeni despre cele v`zute. Cu oameni ca tovar`[u' Popescu, astfel de
lucruri nu trebuiau f`cute publice, pentru c` nici unul dintre noi nu vroia s`-[i piard` p\inea. Erau
vremuri tulburi acei ani '50 [i n-avea nici un rost s` ne lans`m \n cercet`ri arheologice temerare,
\ncerc\nd s` demonstr`m c` istoria nu-i cea predicat` de at\t de apreciatul pe atunci Darwin. A[a c`
am \mpins gr`mezile de oase, cu cupele buldozerelor, \n viroag`, [i le-am acoperit cu p`m\nt. Acum,
\n zona cu pricina, pe povarna fermei, cresc meri..."
Nu departe de sat, l\ng` coama unui deal, a existat, p\n` prin 1960, o st\nc` de o form`
enigmatic`. B`tr\nii \[i amintesc [i ast`zi de ea ca de un loc \nc`rcat de mistere. Avea aproximativ
cincizeci de metri \n`l]ime [i o form` cvasisferic`. Aceast` "bil`" de calcar uria[` p`rea s` fi fost, la
originea sa, o forma]iune natural`, asupra c`reia ac]ionase \ns`, poate cu mii de ani \n urm`, factorul
antropic. Locuitorii din Valea Plopului cred [i ast`zi c` st\nca a fost sculptat`, \n forma pe care o
avea, de c`tre cei din vechime, chiar dinainte de daci. Argumentul suprem \n aceast` ipotez` e acela
c` \n punctul cel mai \nalt, st\nca prezenta un orificiu prin care se putea cobor\, \n spiral`, \n
interiorul ei. "|mi amintesc, declar` domnul Diaconu, c` atunci c\nd eram mic, urcam deseori pe
st\nc`, pentru c` se spunea din vechime c` acolo-i ascuns` o comoar`. Erau ni[te trepte care duceau
spre interiorul ei, dar ne era tuturor fric`, fiindc` ziceau b`tr\nii c` duc de fapt spre fundul
p`m\ntului [i cine intr` acolo nu mai iese niciodat`. Am cobor\t c\teva trepte, odat`, dar ni s-a f`cut
fric` - din`untru venea un curent tare de aer rece - [i ne-am \ntors. Nu am cuno[tin]` dac` cineva a
cobor\t vreodat` p\n` \n str`funduri, dar nu cred s-o fi f`cut, c`ci, v` spun, construc]ia [i mai ales ce
se vorbea despre ea erau ceva de groaz`! Prin 1953, a venit o echip` de artificieri [i a dinamitat-o. A
fost acolo at\ta calcar c\t nu s-a pomenit. Timp de [apte ani, nu v` exagerez cu nimic, pute]i \ntreba
pe oricine, au tot c`rat cu basculantele la roc` p\n` au epuizat z`c`m\ntul. Parc` izvora calcar din
p`m\nt, nu se mai sf\r[ea! Nu [tiu ce-au g`sit dedesubt, c` cei care au lucrat nu erau de pe la noi ci
din Valea Teleajenului. Ast`zi nu se mai v`d dec\t ni[te pietroaie acolo... {i s` v` mai spun ceva
foarte curios. Din c\te ni s-a spus nou`, calcarul a fost exportat atunci \n Cehoslovacia [i normal, ne-
am mirat: <De ce naiba import` cehii tocmai calcar, c` doar `sta se g`se[te pe toate drumurile [i pe
la ei?> Abia mai t\rziu am aflat c` roca de aici, de la Pose[ti, nu era una obi[nuit`, ci c` din ea a
extras apoi o unitate special` sovietic` uraniu radioactiv, element pe care ru[ii l-au folosit la
fabricarea bombelor lor atomice!! Era \ntr-adev`r o comoar` ascuns`! {i tot aici vreau s` mai adaug
c`, la mic` distan]` de bila de calcar, se afl` ni[te forma]iuni ciudate, numite de oamenii locului
<]u]uiendre>. De unde le vine denumirea, nu [tiu, \ns` mul]i afirm` c` ar fi artificiale. S\nt ca ni[te
piramide cu numai trei laturi, cu o \n`l]ime de 15 metri [i au o form` extrem de regulat`, care pare a
exclude ipoteza unor forma]iuni naturale. Este o enigm` cine le-a ridicat acolo [i de ce..."
Povestea uimitoarelor descoperiri f`cute la Pose[ti nu se opre[te, \ns`, aici. Anii viitori vor
aduce, cu siguran]`, noi elemente \n acest puzzle extrem de complicat [i de ne\n]eles pentru noi. |
ntreb`rile, deocamdat`, r`m\n. Cine s` fi fost locuitorii de odinioar` ai zonei, cei care, acum 10.000
de ani sculptau piatra cu o m`iestrie fenomenal` [i foloseau \nc`lzirea central`? Din p`cate, poate c`
niciodat` scheletul "uria[ului de la Pose[ti" nu va mai fi reg`sit. {i astfel, o descoperire ce putea
bulversa istoria, va r`m\ne oe vecie pierdut`. Bine\n]eles, aceasta nu ne \mpiedic` s` emitem ipoteze
\n leg`tur` cu el. Primarul din Pose[ti este de p`rere c` gigantul era totu[i o fiin]` uman`, \ntr-adev`r
de dimensiuni neobi[nuite. Dar oamenii locului s\nt, prin natura lor, neobi[nui]i, av\nd \n`l]imi mult
mai mari dec\t vecinii lor din alte p`r]i. {i cu toate acestea, este extrem de pu]in probabil c` un om
poate atinge o \n`l]ime de aproape trei metri (cel mai \nalt om din lume din timpurile moderne,
\nregistrat [tiin]ific, avea 2,52 m - n.n.). Atunci nu mai r`m\n dec\t dou` variante: fie fiin]a
respectiv` era din legendarul neam al uria[ilor, acele personaje uimitoare, la care se refer` [i Biblia,
spun\nd c` ar fi rezultat "din \mpreunarea \ngerilor cu fiicele oamenilor", fie era o f`ptur`
extraterestr`, unul dintre eroii civilizatori la care face referire mitologia. De altfel, zona subcarpatic`
este plin` de legende despre Novaci, fiin]e fantastice, de c\]iva metri \n`l]ime, \nzestrate cu puteri
supranaturale.
Aici ar mai fi ceva de explicat. Num`rul mare de schelete g`site \n zona fermei de meri de la
Pose[ti (c\teva mii) denot` faptul c`, \n urm` cu milenii, pe aceste locuri s-a aflat o \nfloritoare
civiliza]ie. Altfel cum am putea explica lucrurile, c\nd, \n toat` Europa contemporan` acelor
timpuri, abia dac` tr`iau un milion de oameni? Nu exist` dubii c` \nainta[ii oamenilor de azi aveau
un nivel de cuno[tin]e foarte ridicat - sfredelirea bilei uria[e din calcar nu s-a f`cut, desigur,
\nt\mpl`tor, ci tot pentru prelucrarea rocii, c`ci nimic nu ne \mpiedic` s` credem c` oamenii de acum
zece mii de ani, ajuta]i sau nu de fiin]e extraterestre, aveau cuno[tin]e temeinice referitoare la
propriet`]ile uraniului.
{i nu putem \ncheia f`r` a aminti c`, \n toamna lui 1972, \n aceast` zon`, la doar c\teva sute
de metri de locul unde a fost g`sit scheletul "uria[ului" s-a petrecut acea aterizare OZN,
materializat` printr-un foraj \n solul moale, foraj al c`rei scop nu a putut fi niciodat` descifrat.
S`paser` oare extratere[trii s` caute uraniu - element des \nt\lnit \n subsolul regiunii, chiar ecranat de
un strat de sare, sau sondaser` terenul, \n \ncercarea de a-l g`si pe semenul lor care, cu mii de ani \n
urm`, cobor\se din ceruri s` civilizeze planeta [i-[i g`sise aici odihn` ve[nic`?