MUNTELE CEAHL~U - STR~MO{UL PIRAMIDELOR

Mircea Eliade, cel mai mare istoric al religiilor pe care l-a dat p`m\ntul românesc, spunea
undeva: "Dac` e s` judec`m dup` Evul Mediu, germanii, francezii, italienii [i englezii, s\nt pe primul
loc \n privin]a civiliza]iei. |ns`, privind spre antichitate, [i mai departe, \n preistorie, atunci aici, pe
meleagurile Daciei, trebuie c`uta]i zorii civiliza]iei". Ast`zi, majoritatea marilor istorici ai lumii -
printre care Mansuelli, Maria Djimbutas - s\nt de acord \n privin]a faptului c` aici, \ntre Carpa]i [i
Dun`re, acum 6.000 de ani, s-a n`scut o civiliza]ie uimitoare, prima care a folosit scrisul [i ale c`rei
manifest`ri religioase au ajuns p\n` la noi. Tot \n cadrul acestei lucr`ri, relat`m despre str`lucitul [i
misteriosul focar de civiliza]ie din C`liman. |n acest articol, vom aduce \n aten]ia dvs un alt munte
deosebit, poate cel mai sacru dintre mun]ii României, Ceahl`ul, \ncerc\nd s` schi]`m - pentru c`
s\ntem con[tien]i c` nici \n mii de pagini nu putem reliefa pe deplin complexitatea subiectului -
c\teva dintre particularit`]ile sale, multe dintre ele de o stranietate care ne pune pe g\nduri...
|n majoritatea religiilor antice mun]ii ocup` un loc central, prin prisma consider`rii lor drept
locuri sacre, unde zeii coborau pe p`m\nt, ba mai mult, drept l`ca[uri ale zeilor. Zeii grecilor
tr`iau \n Olimp. Moise a primit tablele legii pe muntele Sinai. Dacii aveau [i ei mun]ii lor sacri. Se
[tie din vechime c` Zamolxis a vie]uit \ntr-o pe[ter` din Carpa]i, iar acest popor, at\t de enigmatic,
avea un cult deosebit pentru c\teva masive muntoase, \n special pentru Ceahl`u. De unde acest cult?
Se pare c` primii oameni care au sl`vit Ceahl`ul ca pe un munte sf\nt au tr`it cu mult mai \nainte de
daci, transmi]\ndu-le apoi acestora cultul fa]` de el. Urme ale locuirii muntelui dateaz` de acum
20.000 de ani, pentru ca, \n jurul anilor 10.000 \. Chr. s` se \nregistreze o afluen]` masiv` de
popula]ie din nordul [i vestul Europei spre sud, c`tre peninsula Balcanic`. Acest fapt se explic` prin
aceea c` r`cirea vremii a determinat popula]iile occidentale s` se \ndrepte spre sud. |n acest context,
pe teritoriul actualei Românii [i \n nordul M`rii Negre, se apreciaz` c` a existat o puternic`
civiliza]ie, poate civiliza]ia primordial`, \n adev`ratul sens al cuv\ntului. M`rturii despre aceast`
civiliza]ie s\nt multiple [i \n ziua de azi istoricii par s` fie de acord c` str`mo[ii tracilor s\nt [i
precursorii tuturor marilor civiliza]ii antice. T`bli]ele de la T`rt`ria, unde \nt\lnim prima inscrip]ie
grafic` \n genul scrisului, cu mai bine de o mie de ani \nainte ca acesta s` fie semnalat \n Sumer [i
uimitoarea cultur` Cucuteni, s\nt numai dou` exemple \n acest sens. Dar ce anume I-a f`cut pe cei
ce populau aceste meleaguri \n urm` cu [ase milenii, s` migreze \n continuare, spre sud [i spre est
(India)? Probabil invazia unor triburi r`zboinice nordice, probabil faptul c` Marea Neagr`, acum
7000 de ani un uria[ lac cu ap` dulce, devenea o mare - prin cre[terea global` a nivelului oceanului
planetar, datorat` glacia]iei, a crescut [i nivelul Mediteranei, care pur [i simplu a n`v`lit peste
Bosfor, \n Marea Neagr`! Acest ultim fapt, ce poate p`rea incredibil, a fost dovedit recent de o
echip` de cercet`tori americani, prin simulare pe calculator. S-a stabilit astfel c`, \n zona Bosforului,
se formase un fel de cascad`, prin care apa s`rat` a Mediteranei se v`rsa \n Marea Neagr`, d\nd
na[tere unui zgomot asurzitor care, conform acelora[i calcule, se auzea de la 500 km!! Nivelul apei
cre[tea cu 15 cm pe lun` [i \ntr-un timp relativ scurt, Marea Neagr` a \nceput s` se extind` spre nord,
ajung\nd de la o suprafa]` de circa 100.000 km p`tra]i la suprafa]a avut` azi. |n aceste condi]ii, se
apreciaz`, popula]iile extrem de civilizate existente \n zona de la est de Carpa]i [i nordul Crimeii au
fost nevoite s`-[i g`seasc` noi areale de locuit. Unele dintre acele triburi au plecat spre est, spre
India [i au \ntemeiat acolo \nfloritoare civiliza]ii. M`rturie \n acest sens pot sta [i textele vedice, \n
care se face referire la str`mo[ii legendari ai indienilor, care proveneau dintr-o regiune unde tr`iau
lupi, ur[i, vulpi, animale inexistente \n India. Altele au ajuns \n Mesopotamia, dezvolt\nd civiliza]ia
sumerian`. |nsu[i faptul c` scrisul apare la sumerieni at\t de brusc, f`r` \ncerc`ri prealabile, deja
format, este menit s` dea na[tere la \ntreb`ri, care, coroborate cu descoperirile de la T`rt`ria, nu duc
dec\t la un singur r`spuns: sumerienii veneau de la nord de Dun`re. Nu \n ultimul r\nd, egiptenii par
s` descind` din triburi tr`itoare c\ndva \n Carpa]i [i \n nordul M`rii Negre, iar dovezi s\nt
numeroasele asem`n`ri fonetice [i etimologice existente \ntre denumiri din anticul Egipt [i locuri
actuale din zona dintre Carpa]i [i Bug. Multe dintre aceste denumiri se reg`sesc chiar \n zona
muntelui Ceahl`u, denumiri c`rora istoricii [i lingvisticii nu le-au putut g`si o explica]ie plauzibil`.
Oferim, spre pild`, numele de Valea Serapusului, (aflat` \n Mun]ii Vrancei), ce nu-[i are nici o
coresponden]` \n limba român`, \n schimb a fost semnalat \n Egipt, ca [i cuv\ntul "raz`", care este
posibil s` nu ni se fi transmis din latinescul "radius", ci din "Ra" - soare (cuv\nt ajuns [i la egipteni)
[i "Za" - zeu, [i care desemna o component` a unui cult solar, desf`[urat probabil pe muntele
Ceahl`u, \n circumstan]e pe care le vom mai aminti. Mai mult, p\n` [i \n riturile funerare, s-au
observat asem`n`ri izbitoare \ntre locuitorii Carpa]ilor [i egipteni. Ca [i primii, supu[ii faraonilor
credeau c` sufletul omului p`r`se[te corpul ca o pas`re - de altfel \n vechime, la noi chiar se
practicau g`uri \n co[ciug, pentru ca aceast` "pas`re" s` se poat` elibera... {I, \n neolitic, at\t
carpatinii c\t [i egiptenii se \nmorm\ntau \n pozi]ia fetal`. Cartea Mor]ilor egiptean` descinde, dup`
toate aparen]ele, tot din Carpa]i, din str`vechi rituale de \nmorm\ntare, care au dat, ulterior, la noi,
c\ntece funerare specifice, precum "C\ntecul zorilor", "C\ntecul bradului" etc.
Primul om de [tiin]` român care a sesizat existen]a pe Ceahl`u a unei forma]iuni ciudate, ca
o piramid`, este domnul conf. univ. dr. Nicolae }icleanu, de la Facultatea de Geologie a
Universit`]ii Bucure[ti. |mp`timit al muntelui, tr`itor mul]i ani \n apropierea Ceahl`ului, domnia sa a
observat, \ntr-una din numeroasele expedi]ii \ntreprinse aici, un am`nunt extraordinar: v\rful
Toaca, \nalt de 1900 m, are un aspect cvasipiramidal. Aprofund\nd cercet`rile, domnul }icleanu a
ajuns la concluzia c` v\rful pare s` aib` dou` p`r]i constituente: un trunchi de piramid` la baz`, urmat
de un v\rf, tot piramidal, te[it. Baza acestui trunchi de piramid` s-a dovedit prin calcule a fi un p`trat
aproape perfect, cu latura de 290 m, \n vreme ce \n`l]imea total` a "construc]iei" avea 107 m -
dimensiuni foarte apropiate de cele ale marii piramide a lui Keops, din Egipt! Ceea ce a st\rnit
uimirea savan]ilor a fost perfec]iunea cu care crestele se \mbinau, la baz`, \ntr-un unghi de fix 90
grade! O asemenea coinciden]` este \n natur` aproape de domeniul imposibilului. Semne de
\ntrebare a ridicat [i m`surarea unghiului pantei de pe partea nordic` a v\rfului, care a fost mai pu]in
erodat` dec\t celelalte p`r]i. Unghiul avea circa 52 grade, o valoare similar` cu cea \nt\lnit` la
amintita piramid` antic`! |n aceea[i ordine de idei, trebuie remarcat faptul c`, dac` piramida
egiptean` are una dintre fe]e aproape perpendicular` pe direc]ia nord, fa]a similar` a v\rfului Toaca
se abate de la aceast` direc]ie cu o valoare mai mic` de 13 grade, \n condi]iile \n care raportul dintre
\n`l]imea piramidei [i latura bazei sale este propor]ional cu cel \nt\lnit la piramida marelui faraon!
Cu alte cuvinte, asem`narea este izbitoare, merg\nd p\n` la identificare. Nimic nu ne \mpiedic` s`
admitem c`, acum circa 6000 de ani, civiliza]ia care sl`vea Ceahl`ul ca pe un munte sacru a migrat,
din motive neelucidate pe deplin, spre sud, av\nd \n permanen]` \n minte [i \n suflet amintirea
acestui munte. Este de la sine \n]eles c`, ajun[i la destina]iile lor, ace[ti "nostalgici" au \ncercat s`-[i
proiecteze religiozitatea spre o form` de relief asem`n`toare. Cum \ns` nici \n vechea Mesopotamie,
nici \n Egipt, relieful nu era dec\t o nesf\r[it` c\mpie, ei au c`utat s` recreeze acest munte sf\nt, prin
prisma ziguratelor [i a piramidelor. Astfel, faraonul \nmorm\ntat \n piramid` nu \[i g`sea aici numai
un colosal l`ca[ de veci, ci se afla, \n credin]a anticilor, mai aproape de zei...Sem`n\nd p\n` la
identificare cu piramida de pe Toaca - care a fost probabil transformat` de vechii locuitori ai
Carpa]ilor dintr-o forma]iune cvasipiramidal`, de origine natural`, \ntr-o piramid` perfect`, dat`
fiind u[urin]a cu care conglomeratele de roc` de aici se pot prelucra - piramidele egiptene par a
se \ncadra perfect \n ea, ca o matrio[c` ruseasc`, ascunz\nd totu[i, la urma urmelor, un secret
inefabil...
Despre posibila localizare a muntelui sacru al daco-ge]ilor, Kogaion, s-au scris zeci de
exegeze, presupun\ndu-se c` el s-ar fi aflat ba \n mun]ii Or`[tiei, ba \n Bucegi, ba \n Carpa]ii
Orientali. Domnul Nicolae }icleanu este de p`rere c` cele mai multe [anse de identificare cu acest
munte fundamental \n religia dacilor le are Ceahl`ul. Pentru c` Strabo, unul dintre cei mai mari
geografi [i istorici antici, specific`: "l\ng` muntele sacru al ge]ilor curge un r\u care poart` acela[i
nume". Singurul munte pasibil de acest lucru este Ceahl`ul, unde exist` o vale numit` Valea
Ghedeonului - asem`narea fonetic` Ghedeon-Kogaion nefiind \nt\mpl`toare! Mai mult, denumirea
antic` a Siretului (Hierasus - ceea ce \nseamn` "r\ul sf\nt"), r\u ce-[i adun` mul]i afluen]i din
masivul Ceahl`u, se vrea \nc` o dovad` \n acest sens.
F`r` \ndoial` c` dacii au apreciat [i au ap`rat acest munte sacru al lor. Accesul pe el era
permis numai ini]ia]ilor, interdic]ie p`strat`, par]ial [i azi, dup` milenii. Se [tie c` de Ziua Muntelui,
pe 6 august, localnicii urc` pe Ceahl`u, s` prind` aici r`s`ritul Soarelui, zeul sl`vit de str`mo[ii lor,
dar c` ei niciodat` nu a[teapt` aici venirea asfin]itului, fiindc` exist` credin]a c` un asemenea
sacrilegiu le-ar aduce nenoroc tot anul. Acest respect fa]` de muntele sf\nt a fost p`strat de-a
lungul \ntregii istorii. Nici unul dintre popoarele n`v`litoare care ne-au c`lcat ]ara nu a \nc`lcat
"tabu"-ul de a \ntina pacea sacr` a Ceahl`ului, con[tien]i [i \nfrico[a]i de marea sa valoare spiritual`,
a c`rei violare le-ar fi atras grele pedepse din partea zeit`]ilor lor. {i aici se mai poate face o alt`
paralel` interesant`, anume c` acei "kapnobatai", "cei care merg pe nori", sacerdo]i faimo[i \n religia
geto-dac`, s-ar fi putut s` primeasc` denumirea \n cauz` nu fiindc` erau capabili \ntr-adev`r de a
merge la propriu pe nori, deci zbura, \n cadrul unui zbor ritual de tip [amanic. Sintagma respectiv`
fusese generat` probabil de \nsu[i relieful Ceahl`ului, munte unde exist` un platou aproape mereu
\nv`luit \ntr-o cea]` deas`. De altfel, interlocutorul nostru ne-a m`rturisit c` de numeroase ori a avut
impresia, privindu-[i colegii str`b`t\nd platoul cu pricina, c` "merg pe coama norilor"!
Domnul Nicolae }icleanu a mai realizat o descoperire de excep]ie. Domnia sa a observat
c`, \n preajma Zilei Muntelui, s`rb`torit` de mii de ani la \nceputul lunii august, primele raze ale
Soarelui, ating\nd creasta v\rfului Toaca, proiecteaz` pe p`m\nt o umbr` de form` triunghiular`
(triunghi isoscel aproape perfect), care, combinat` cu cele ale mun]ilor apropia]i, dau impresia de
hologram` a unei piramide! Ceea ce este mai ciudat este faptul, observabil \n fotografia pus` la
dispozi]ie cu amabilitate de distinsul profesor, c`, spre deosebire de celelalte umbre, umbra v\rfului
Toaca este mult mai pregnant`, ie[ind \n eviden]` \n mod inexplicabil [i, lucru [i mai straniu, ea pare
s` desemneze o piramid` perfect`, de[i \nf`]i[area sa actual` nu mai corespunde acestei forme! Este
ca [i cum muntele sacru a p`strat "memoria" formei sale ini]iale, reflect\nd-o pe p`m\nt!
Se pare c` cei din vechime, \nc` de acum 5.000 de ani, de c\nd oamenii au intuit sacralitatea
Ceahl`ului, cuno[teau, prin observa]ii repetate, acest fenomen petrecut \n primele zile din august,
care a [i stat, probabil, la originea unui cult solar. Din acest punct de vedere, asem`n`rile cu templul
megalitic de la Stonehenge, unde un fenomen similar se petrece \n ziua solsti]iului de var`, s\nt
evidente.
Prin urmare, se poate trage concluzia c` Ceahl`ul a func]ionat ca munte sacru \nc` din
preistorie, din matriarhat [i a p`strat acest rol [i ulterior, av\nd ca simbol de baz` piramida [i acea
coloan` al`turat`, numit` Panaghia, \nalt` de 70 m [i cu un diametru de 40 m, veritabil` "axis
mundi", coloan` pe care se sprijinea cerul, \n credin]a anticilor. Dacii au preluat credin]a \n
sacralitatea acestui munte, numit pe atunci Pion sau Kion (coloan` \n limba greac` - n.n.) [i au f`cut
din el un veritabil sanctuar, accesibil \ns` numai ini]ia]ilor. Religia cre[tin` s-a grefat perfect pe
tradi]ia dacic`, d\nd Ceahl`ului, numit astfel abia din Evul Mediu (numele apare \ntr-un hrisov din
1458), tot un sens sacral. De altfel, se poate lesne observa c` aceast` zon` este una dintre cele mai
profunde focare de cultur` [i civiliza]ie ortodox`. To]i cei ce au vizitat acest munte au r`mas
profund impresiona]i de acea energie stranie, \mbinare de curen]i cosmici [i telurici, pe care
muntele o degaj`. Gr`itoare \n acest sens par cuvintele p`rintelui M`tas`, neobosit cercet`tor al
regiunii, care scria, la 1929 c` "cine nu a urcat acest munte \ntr-o zi senin` nu [tie ce \n]eles poate
avea cuv\ntul sublim".