MISTERIOASELE INSCRIP}II RUPESTRE DE LA PESCARI

|n anul 1960, arheologul român Nicolae Vlassa descoperea, \n mica localitate transilvan`
T`rt`ria, trei tablete con]in\nd semne grafice, care, datate, s-au dovedit vechi de aproape 7000 de
ani!! Iar atunci, lumea [tiin]ific` de pe mapamond a r`mas cu r`suflarea t`iat`: cum era posibil a[a
ceva? Altfel spus, cum se putea ca tot ce era \ndeob[te recunoscut de arheologii din \ntreaga lume -
anume c` scrierea a fost inventat` la Sumer, acum 5000 de ani, - s` fie dat, dintr-o dat` peste cap?
{i totu[i, era posibil, istorici [i cercet`tori de prestigiu recunosc\nd valoarea descoperirii de la
T`rt`ria [i apreciind c` acele semne grafice reprezint` un "stadiu precursor al scrierii"... Unora,
"t`bli]ele" li s-au p`rut pur [i simplu...imposibile, c`ci le stricau, cum se spune, "apele". Dar
descoperirea ulterioar`, \ntr-o pe[ter` din Banat, la Pescari, a unor semne grafice la fel de bizare [i -
aparent - la fel de vechi, a \nt`rit convingerea c`, \n urm` cu circa [apte milenii, o civiliza]ie
necunoscut`, dar extrem de avansat`, poate prima care a folosit scrisul pe P`m\nt, locuia pe aceste
meleaguri. Asupra acestei descoperiri, geniale, dar pu]in cercetate, caut` s` se axeze capitolul de
fa]`.
Zona unde Dun`rea intr` \n ]ar`, de la Bazia[ la Or[ova, este una dintre cele mai splendide [i
mai s`lbatice de pe \ntregul plai românesc. Acolo, la celebrele "Cazane", apele fluviului spumeg`,
\ncorsetate \ntre st\ncile de calcar. Turi[tii care au vizitat aceste locuri au fost impresiona]i de ele,
dar pu]ini au auzit - [i mai pu]ini le-au [i vizitat - despre pe[terile existente \n zon`, pe ambele
maluri, at\t cel românesc c\t [i cel s\rbesc.
|n multe dintre pe[teri, speologii [i arheologii amatori au f`cut deseori descoperiri extrem de
importante, pentru \n]elegerea traiului oamenilor care au vie]uit, \n vechime, aici. Unul dintre cei
mai \nfl`c`ra]i scormonitori ai trecutului acestor meleaguri este domnul Vasile Boronean]. |n anii
'70 - '80, domnia sa a descoperit c\teva grote care prezentau urme de locuire uman`. Astfel, \n cea
numit` Gaura Livaditei, au fost identificate mai multe etape de locuire, prima dintre ele dat\nd de
acum...30.000 de ani!
Dar cea mai important` dintre toate r`m\ne descoperirea f`cut`, absolut \nt\mpl`tor, \ntr-o
pe[ter` denumit` "Fereastra Chindiei", pe[ter` aflat` nu departe de mica a[ezare Pescari. Iat` ce
poveste[te domnul Boronean] despre acest eveniment: "|ntr-o dup`-amiaz`, am urcat spre pe[tera
Gaura Chindiei, a c`rei intrare se vedea din drum. C\nd am ajuns sus [i mi-am aruncat privirile \n
jur, soarele aproape c` \ncepea s` apun`. Atunci am avut surpriza s` constat c` nu departe se vedea
intrarea \ntr-o alt` grot`. F`r` s` ]in seama de timpul \naintat, m-am \ndreptat c`tre deschiderea
\ntunecoas` din fa]a mea. Accesul c`tre v`g`un` era dificil, cu locuri pr`p`stioase [i st\nci gola[e,
printre care mi[unau vipere. Ajung\nd, am intrat \ntr-o galerie \ngust` ce d`dea \ntr-o \nc`pere mai
larg`, cu suprafa]a de circa 60 metri p`tra]i, de unde porneau mai multe cotloane. La lumina
fl`c`rilor p\lp\inde a c\torva be]e de chibrit, am z`rit imagini fantastice. Aveam impresia c` pe unul
dintre pere]ii pe[terii s\nt semne colorate \n ro[u. |n noaptea aceea, n-am putut dormi. |mi venea s`
urc pe \ntuneric, prin coclaurile pr`p`stioase, pentru a vedea dac` nu am fost victima unei
halucina]ii..."
"Toros!Toros!" - iat` cuvintele pe care o feti]` pe nume Maria, acum mai bine de o sut` de
ani, le-a strigat, z`rind, pe peretele grotei de la Altamira, celebrii "tauri" rupe[tri. Dar descoperirea
din grota de la Pescari nu st` cu nimic mai prejos dec\t mult mai mediatizata fresc` iberic`.
Revenind a doua zi \n pe[ter`, \narmat cu o lamp` electric`, Vasile Boronean] a g`sit, pe
pere]i, numeroase reprezent`ri umane, florale, animaliere [i alte semne ciudate - \ntr-un cuv\nt, un
tezaur magico-religios de valoare inestimabil`. Dar eforturile sale nu s-au oprit aici. Dup` o munc`
titanic`, arheologul b`n`]ean a reu[it s` catalogheze [i s` carteze toate semnele [i motivele picturale
g`site pe pere]ii pe[terii. Istoricii c`rora le-a prezentat realizarea sa au fost unanimi \n a recunoa[te
c` era vorba despre descoperirea primei pe[teri pictate cu ocru din ]ara noastr`, desenele r`mase
imprimate pe roc` dat\nd de acum 8.000 de ani!! |ns`, printre \nregistr`rile picturale, care par a avea
un rol magic [i religios, s-a mai g`sit ceva: ni[te semne stranii, care nu s\nt nici reprezent`ri stilizate
de oameni, sau de animale, nici simboluri magice, destinate alung`rii duhurilor rele sau reu[itei la
v\n`toare. Ele par, mai degrab`, litere \ntr-un alfabet necunoscut...
Domnul Vasile Boronean] consider` c` e evident` gruparea inten]ionat` a simbolurilor \n
cupluri [i c` ele reprezint` un anumit mod de exprimare. Semnele pictate \n grota "Fereastra
Chindiei" ar putea con]ine un mesaj a c`rui descifrare presupune o \ndelungat` st`ruin]`. Esen]ial
este faptul c`, prin maniera \n care s\nt realizate, desenele din pe[tera de pe malul Dun`rii difer` de
tot ce se cunoa[te p\n` acum, \n Europa [i \n lume. Apar, \ntr-adev`r, semne ce se aseam`n` cu
scrierea antic` liniar` A, scriere \nt\lnit` pe t`bli]ele de lut descoperite \n bazinul Mediteranei, cu
prec`dere \n insula Creta [i atribuite civiliza]iei minoice. Caracterele lor s\nt acelea[I, numai
aranjarea difer`, grup`rile nefiind dispuse liniar. Dar scrierea minoic` liniar` A, nedescifrat` p\n` \n
zilele noastre, dateaz` de numai...3600 de ani! Cu alte cuvinte, este mult mai "t\n`r`" dec\t
inscrip]iile g`site la noi...cum la fel de "t\n`r`" este, din aceast` perspectiv`, [I scrierea sumerian`,
ceea ce ar putea \nsemna c` aici, la T`rt`ria [I la Clisura Dun`rii, au existat primii oameni de pe
Terra care au folosit scrisul, ca mijloc de comunicare!
Ce civiliza]ie a tr`it, acum opt milenii, pe aceste p`m\nturi, trimi]\ndu-ne, prin timp,
misterioase r`va[e inscrip]ionate \n piatr` [i, mai ales, ce ar putea con]ine aceste mesaje? Aveau ele
un caracter religios sau unul laic, erau simple evoc`ri ale unor fapte cotidiane, sau dimpotriv`,
rug`ciuni, invoca]ii c`tre zei? Ori poate mul]umiri adresate acestor "zei", pentru simplul fapt c`
"d`ruiser`" membrilor tribului de la Dun`re, taina scrisului...C`ci, s` judec`m logic: ni[te oameni
folosesc, acum 8000 de ani, \n plin mezolitic, scrisul, despre care istoricii [i cercet`torii - nelu\nd \n
considerare momentul T`rt`ria - s\nt de acord \n a recunoa[te c` a ap`rut trei milenii mai t\rziu, \n
Sumer? Nu erau, oare, ace[ti oameni, cam prea... "inteligen]i" pentru lumea lor, pentru triburile
care, \n acele vremuri, populau \ntinderile Europei, desen\nd \nc`, pe pere]ii pe[terilor, nu litere,
ci...tauri \mpun[i de s`ge]i? Trebuie, deci, s` recunoa[tem, c`, f`r` un ajutor venit "de sus", de la
ni[te vizitatori cosmici, oameni afla]i la nivelul epocii de piatr` se g`seau \n imposibilitatea de a
atinge asemenea performan]e.
Pe de alt` parte, trebuie s` mai relief`m, aici, un alt aspect enigmatic al problemei. Dup` cum
bine a observat autorul acestei monumentale descoperiri, numele pe[terii, de "Fereastra Chindiei",
nu este \nt\mpl`tor. Lumina soarelui p`trunde \n grot` numai spre sear`, la asfin]it, iar razele astrului
zilei se proiecteaz` atunci, pentru doar c\teva minute, pe peretele nord-estic al pe[terii, lumin\nd
picturile [i inscrip]ia misterioas` din centrul lor... Similitudinile cu Stonehenge, s\nt vizibile [i poate
deloc \nt\mpl`toare, deoarece popula]iile acelor timpuri manifestau un cult complex adresat
Soarelui, c`ruia \i observau mi[c`rile zilnice, ca [i fiecare moment al evolu]iei sale pe bolt`. Cum
pere]ii grotei nu s\nt afuma]i absolut deloc, se pare c` doar \n aceste c\teva minute de lumin`
natural` arti[tii anonimi ai preistoriei au putut picta ciudatele desene [i semne, probabil vreme de
ani \ntregi...
Un efort, desigur, uimitor, care ne face s` ne punem fireasca \ntrebare: c`rui scop I-a fost
\nchinat` aceast` munc` demn` de Michelangelo, omul care a pictat \n patru ani de zile Capela
Sixtin`, lucr\nd numai \ntins pe spate? Dar pun\ndu-ne aceast` problem`, vom deschide o cutie a
Pandorei din care se vor rev`rsa, imposibil de st`vilit, [i alte \ntreb`ri: de ce au fost create
complexele megalitice? Pentru ce s-au ridicat Piramidele? |ncotro privesc ochii goi ai statuilor din
Insula Pa[telui? Iar r`spunsurile la toate aceste \ntreb`ri s\nt \nc` simple t`ceri...