CRUCEA MANAFULUI - UN LOC |NC~RCAT

CU MISTERIOASE ENERGII BENEFICE

C`r]ile de istorie ne spun c` str`vechile civiliza]ii megalitice [i-ar fi desf`[urat activitatea \n

urm` cu patru-cinci milenii. Tot ele ne \nva]` c` apogeul acestor civiliza]ii a fost atins \n vestul
Europei, prin complexe megalitice faimoase azi \n \ntreaga lume, precum Stonehenge sau Carnac.
Despre restul lumii, nu se specific` nimic, ca [i cum acolo nici nu ar fi existat ceva. {i totu[i, a
existat, chiar pe teritoriul ]`rii noastre. Cu toate c` urme ale unor construc]ii megalitice dat\nd din
preistorie se g`sesc rar \n sud-estul Europei, la noi s-a perpetuat \n schimb, prin vreme, tradi]ia
construirii lor. Un monument de aceast` factur` este [i Crucea Manafului, de l\ng` comuna S`h`teni,
jude]ul Buz`u. Acest monument straniu, de o construc]ie nemai\nt\lnit` nic`ieri pe glob, este de
altfel [i singurul megalit cu autorul cunoscut!
Aceast` "cruce", care combin` \ntr-un mod de ne\n]eles pentru noi simbolurile cre[tine cu
cele zise "p`g\ne", dat\nd din vremuri imemoriale, se afl` ast`zi printre terenuri nesf\[ite cu vii, sub
dealul Istri]ei, la circa doi kilometri de la intrarea \n localitatea S`h`teni, cum vii dinspre Buz`u.
Odinioar`, aici se afla r`scrucea vechiului drum de transhuman]` ce lega Curbura Carpa]ilor [i Balta
de vechiul drum al Foc[aniului. Rezulta, a[adar, o \ntret`iere de drumuri [i exact acolo a fost dispus`
crucea, c`ci, dup` cum spune tradi]ia popular`, aceste r`sp\ntii au o sacralitate magic`, o func]ie
benefic` de necontestat.
De altfel, aceast` func]ie benefic` a [i fost observat`, de-a lungul timpului, de c`tre oamenii
din \mprejurimi. B`tr\nii din S`h`teni ne-au dest`inuit multe lucruri despre puterile tainice atribuite
"Crucii Manafului". "Aici veneau, demult, fetele nem`ritate, ca s`-[i afle ursitul, ne spune doamna
Lungu Alexandrina. Veneau noaptea, dansau \n jurul crucii [i se rugau s` \[i g`seasc` b`rbat. {i
\ntotodeauna, dorin]a li se \ndeplinea. Ritualul prin care cereau acest lucru nu s-a mai p`strat, dar se
[tie [i azi, \n sat, c` aici era locul unde <Se-adun` fetele toate/ Ce-au r`mas nem`ritate>".
|n mod cu totul surprinz`tor, "Crucea Manafului" substituia, odinioar`, p\n` [i rolul Bisericii.
C`ci aici, [i nu la Biseric`, veneau deseori oamenii s` se roage, atribuindu-i Crucii Manafului
valen]e miraculoase. "|n timpul r`zboiului - primul r`zboi mondial - , se f`ceau aici un fel de
[ez`tori, la lumina focurilor, declar` doamna Cioc\rlan Maria. Se str\ngeau fetele [i femeile m`ritate
[i c\ntau noaptea [i se rugau, spuneau a[a: <D`, Doamne, drumul la fl`c`I/ S` se-ntoarc` din
r`zboi/S` \i mai vedem [i noi!> Credin]a era at\t de st`ruitoare \n puterile binef`c`toare ale crucii
\nc\t astfel de ritualuri au avut loc [i \n al doilea r`zboi, [i unele mi le amintesc [i eu, de[i eram doar
un copil pe atunci, m` lua mama cu ea, s` le v`d!".
Tot doamna Cioc\rlan Maria \[i aminte[te c`, dup` ce germanii au fost alunga]i din ]ar`, a
urmat invazia rus`. "Ru[ii `[tia erau ni[te oameni f`r` de lege. Mul]i nu credeau \n Dumnezeu [i
distrac]ia lor favorit` era s` trag` la ]int`, \n cruci. Aici, \n regiunea Buz`ului, existau o sumedenie
cruci, funerare sau de hotar, p`strate de sute de ani. Ru[ii au distrus multe dintre ele. C\nd au
v`zut \ns` Crucea Manafului, au r`mas cu gurile c`scate. Nu [tiau cine putuse construi o asemenea
minun`]ie. {i, p\n` [i ei, c\t erau de p`g\ni, s-au temut s-o pu[te, convin[i c` un mare pericol se afl`
asupra lor dac` o distrug. Au stat numai de s-au mirat: <krasiva, krasiva!> [i [i-au v`zut de drum.
|n aceia[i manier` au procedat [i comuni[tii români, dup` '45. Se avea \n vedere cultivarea, \n
regiune, a unor \ntinse planta]ii de vi]` de vie [i, \n acest scop, s-a trecut la defri[area tuturor
copacilor r`zle]i ce se mai aflau, ici-colo, risipi]i pe c\mpie. C\nd a fost vorba de Crucea Manafului,
"tovar`[ii" au \nceput s`-[i dea coate. To]i vroiau ca ea s` nu se mai afle acolo, pe unde urmau s`
treac` r\ndurile de vie, dar nimeni nu \ndr`znea s` ordone muncitorilor s` o d`r\me. P\n` la urm`, au
fost nevoi]i s` o lase acolo [i au trecut cu r\ndurile de vie pe l\ng` ea, lucru care se poate observa [i
ast`zi.
Forma unic` a crucii, m`rimea ei [i felul \n care este sculptat`, cu inscrip]ii, motive populare
[i \nflorituri, denot`, desigur, faptul c` ea a apar]inut unui om bogat. Pornind de la aceast` premis`,
mul]i oameni au crezut c` la baza ei se afl` \ngropat` o comoar`. "Manafu `sta, spune domnul Netea
Gheorghe, a fost om cu stare, de-a putut cere s` I se ridice o cruce ca aceasta, \ntru pomenire. Nu
[tiu cine a fost, c\nd a tr`it, poate [tie altcineva, eu a[a am pomenit: c`-i zicea Manafu [i avea mult`
avere. Spun b`tr\nii, \ns` c`, imediat ce-a murit el, au [i-nceput oamenii a zvoni cum c` acolo, sub
crucea lui, se afl` \ngropate [i comorile str\nse cu s\rg o via]` \ntreag`. {i s-au apucat de s`pat.
Veneau noaptea, de s`pau. Al]ii ziceau c`, plec\nd \n zori la c\mp, c\nd se-ng\na ziua cu noaptea,
vedeau fl`c`ri juc\nd la locul crucii, semn sigur c` acolo se afla ascuns` o comoar`. Veneau [i s`pau
[i mai abitir. Dar, din c\te [tiu eu, n-au g`sit nimic. Ori n-au s`pat ei unde trebuia, ori e \ntr-adev`r
numai o legend` asta cu comoara. Eu, drept s` v` spun, nu [tiu nici dac` Manafu este \ngropat acolo
sau [i-a ridicat crucea asta numai ca un semn de pomenire...". S` ad`ug`m la cele spuse de
interlocutorul nostru doar faptul c` e imposibil ca zvonurile despre o presupus` comoar` a
Manafului, \ngropat` sub cruce s` nu aib` leg`tur` cu faptul c`, doar cu c\]iva ani \nainte de ridicarea
Crucii, fusese descoperit`, pe dealurile Istri]ei, la o azv\rlitur` de b`] de S`h`teni, faimoasa "Clo[c`
cu pui de aur"...
Dincolo de legendele populare, care-[i au farmecul lor, trebuie s` admitem c`, f`r` doar [i
poate, Crucea Manafului, prin \nsu[i modul de construc]ie, prin pozi]ionarea ei, la o r`sp\ntie de trei
drumuri, este un loc care atrage ca un magnet tainice energii pozitive. {i f`r` \ndoial`, pietrarul
Iordache Vrabie, din B`denii Buz`ului, cel care a ridicat monumentul, \n anul 1846, deci acum un
veac [i jum`tate, cuno[tea acest lucru. Trebuie remarcat aici c`, fapt unic \n lume, Crucea Manafului
este singura construc]ie de tip megalitic cu autor cunoscut!!
Unul dintre cei mai mari etnologi români, Mircea Vulc`nescu, a instituit chiar, \n
clasificarea sa referitoare la crucile votive, o categorie special` pentru Crucea Manafului,
monument singular: Cruci cu baldachin. El sus]inea c` a[ezarea ei la r`scruce de drumuri vine din
paleofolclor, simboliz\nd fie un reper conisderat necesar sufletelor r`t`citoare benefice, fie un totem,
menit a alunga de acolo spiritele rele!
De[i pare a fi un simbol cre[tin, chiar prin titlu, Crucea de la S`h`teni include \n ea multe
elemente de origine popular`. Ansamblul ridicat de pietrarul buzoian este neobi[nuit. Construc]ia
m`soar` peste patru metri \n \n`l]ime [i c\nt`re[te peste [ase tone! Cei patru st\lpi sus]in, doi c\te doi,
dou` frontoane, dintre care cel principal este arcuit. Parc` s-ar delimita, prin acest veritabil
"Stonehenge românesc", dac` ne este permis s`-l numi astfel, un spa]iu \nchis, cu scopul precis de a
ocroti \n interiorul s`u piesa central`, crucea, care are a[ezat` deasupra o lespede de piatr`
nemai\nt\lnit` \n tradi]ia cre[tin` [i care, de asemenea, dup` cum scrie reputatul cercet`tor Silviu
Dragomir, "nu reprezint` doar o simpl` cruce cre[tin`, ci o cruce ca viziunea ancestral` a soarelui, a
luminii, deci a cunoa[terii. Sau poate \nchiderea trebuie \nchipuit` ca por]i sacre c`tre cele patru
v\nturi..."
De unde a [tiut me[terul Iordache Vrabie s` ridice un asemenea monument, de ce tocmai
acolo, la r`sp\ntie [i de ce \n forma aceea? Este un mister pe care nu-l vom descifra probabil
niciodat`. Se poate afirma c`, fiind un ini]iat, precum mul]i al]i me[teri populari, el cuno[tea
virtu]iile magice ale construc]iilor de tip dolmenic. Dar, poate la fel de bine, el a ridicat aceast`
construc]ie urm\nd un automatism de breasl`, av\nd inoculat` \n minte \nf`]i[area ei de la \nainta]ii
lui, care, la r\ndul lor, o mo[teniser` pe cale ereditar`, din mo[i-str`mo[i...