Zalmoxis"

Zalmoxis (ori Salmoxis, Zamolxis, Zamolxe, Samolxis) a fost considerat de

muli autori romni ca zeul suprem din panteonul geto-dacic. Unii consider chiar c
a facilitat convertirea geto-dacilor, privii ca strmoii neamului romn, la
cretinism; aceast teorie este mai ales vehiculat de mediul cretin-ortodox romn,
fiindc ar arta predispoziia romnilor pentru cretinism.[1] Aceast idee se afl n
opoziie cu opinia mai multor cercettori mai receni cu metode mai tiinifice care
afirm c religia geilor ar fi fost politeist, precum erau i religiile celorlalte popoare
indo-europene i c geii nu reprezint excepia istoric.[2]

n afar de discuia despre monoteismul sau politeismul geilor mai exist o a

dou discuie care privete caracterul htonic, subpmntesc, sau uranian, celest, al
zeitii.

Toate discuiile despre Zalmoxis pornesc de la un text al istoricului antic

Herodot care l menioneaz cnd vorbete despre gei. Alte surse sunt mai ales
Strabon i Iordanes care, chiar dac adug multe amnunte, l copiaz pe Herodot,
dup cum arat tnrul cercettor Dan Dana care i-a dedicat teza sa de doctorat lui
Zalmoxis, opera care este pn acum cea mai complet existent despre acest
subiect.[3]

Herodot spune c unii i spun lui Zalmoxis i Gebeleizis,[4] ceea ce a provocat

discuii ntre savani ca s se tie dac chiar este un alt nume pentru Zalmoxis sau
dac este numele unei alte zeitii confundat de Herodot cu Zalmoxis.

Vasile Prvan, probabil ca s salveze monoteismul get, a afirmat c unii

cercettori atribuie n mod arbitrar geto-dacilor (tracii de la nord de munii Haemus munii Balcani) culturi i zeiti care au fost specifice numai tracilor sudici aflai sub
influena grecilor, fcnd de Gebeleizis un zeu specific trac.[5] ns, rudenia geilor
i tracilor rmne subiect de alte discuii.

Cuprins

1 Etimologie
1.1 Zalmoxis, un zeu-urs (Brengott)
1.2 Zeul htonic
1.3 Sclipitor, Soare
2 Cultul su. Ritualuri. Interpretri
3 Note
4 Bibliografie
5 Legturi externe

Nicolae Densuianu a argumentat c numele vine de la Zeul mo.

Mircea Eliade afirm ca numele zeului dac venea din frigianul zalmos care nsemna
lup, din acestea putem spune c numele zeitii este de fapt Zalmoxis, i nu
Zamolxis. ns, fiind c limba getic nu a fost scris, lingvistica getic rmne o
ncercare foarte riscant.

Zalmoxis, un zeu-urs (Brengott)

Alturi de forma Zalmoxis care apare a fi cea real (prezent la Herodot, Platon,
Diodor din Sicilia, Apuleius, Iordanes, Porphirios, etc.), antichitatea cunotea i forma
Zamolxis (Lucian, Diogenes, Laertios, etc.). Eliade observ c una dintre forme
poate deriva prin metateza celeilalte. Porphiros, explic varianta Zalmoxis prin
cuvntul trac zalmos, piele, blan, ceea ce se acord cu o anecdot conform
creia, la naterea lui, o blan de urs a fost aruncat peste Zalmoxis. Din aceast
etimologie, unii autori au dedus c Zalmoxis ar fi fost la origine un Brengott (zeuurs). Ipoteza este reluat de Ryhs Carpenter care l aaz pe zeul get printre ali
sleeping bears (uri dormind ).

Zeul htonic

Cealalt etimologie interpreteaz numele plecnd de la tema zamol, pentru care

Matthus Prtorius (1688) propusese sensul de pmnt. n 1852, Cless l compar pe
Zalmoxis cu zeul lituanian al pmntului, Zameluks. Paul Kretschmer, n 1935, a
elaborat o demonstraie lingvistic, discutnd n paralel Zemel (de pe inscripiile
funerare greco-frigiene din Asia Mic), tracul zemelen (pmnt) i Semele (zeia
pmntului, mama lui Dyonisus), termeni care deriv din tema protoindoeuropean
*g'hemel-, pmnt, sol, aparinnd pmntului (cf. i avesticul zam, pmnt,
lituanianul m, letonul zeme, vechi prusacul same, semme, vechiul slav zemlia, pmnt, ar).
Nici ipoteza lui Kretschmer nu putut fi acceptat, dar Eliade a remarcat c are
meritul de a fi ncercat explicarea faptului cunoscut c Zalmoxis i Gebeleizis erau
de fapt nume date unui singur zeu suprem.

Sclipitor, Soare
O alt ipotez are n vedere partea onomastic Zelmo-, de exemplu Zelmoutas i n
numele compuse, cu -zelmis: Aulouzelmis, Abro-, Dala-, Dole, Ebry-, Mesto, din
protoindoeuropeanul *g'hel- a sclipi; galben; verde *soare sau *g'el- limpede,
luminos. De asemeni n Zalmodeghikos (v. Zalmodegicos); Zermodeghikos i Zoltes.
Cuvntul *soare nu este altfel format dect prin pronumele reflexiv Se + rdcina
g'hel.

Cultul su. Ritualuri.

Pe lng impresia vie pe care textul lui Herodot a produs-o n lumea antic, Eliade
observ i coerena legendei relatate de Herodot:

Grecii din Hellespont sau Herodot nsui integraser tot ce aflaser despre
Zalmoxis, despre doctrina i cultul su ntr-un orizont spiritual de structur
pitagorician. Or aceasta nsemna c cultul zeului geto-dac comporta credina n
imortalitatea sufletului i anumite rituri de tip iniiatic. Dincolo de raionalismul i
evhemerismul lui Herodot, sau a informatorilor si, se ghicete caracterul misteric al
cultului. Acesta este poate motivul pentru care Herodot ezit s dea amnunte
(dac -ceea ce nu e ns sigur- cei de la care aflase acste lucruri i le spuseser cu
adevrat): discreia sa propos de Mistere este bine cunoscut. Dar Herodot recunoate c el nu

crede n istoria cu Zalmoxis sclav a lui Pitagora, i c, dimpotriv, el e convins de

anterioritatea daimonului get, i acest detaliu este important.
Mircea Eliade-Istoria credinelor i ideilor religioase, vol II
Cu privire la credina geilor n nemurire menionat de Herodot, Eliade, urmnd
studiile lui Linforth, face o precizare esenial n nelegerea cultului zalmoxian,
anume c thanatizein nu nseamn a se crede nemuritor, ci a se face
nemuritor. Aceast imortalizare, dup termenul folosit de Eliade, se dobndea
prin intermediul unei iniieri, ceea ce apropie cultul instaurat de Zalmoxis de
Misterele greceti i eleniste. Dei ceremoniile propriu-zise nu au fost transcrise de
ctre istorici, informaiile transmise de Herodot indic, potrivit interpretrii lui Eliade,
un scenariu mitico-ritual al morii (ocultare) i rentoarcerii pe pmnt (epifanie). Iar,
ct privete semnificaia magic a singurului ritual transcris de ctre Herodot,
sacrificiul, Eliade l interpreteaz drept menit pentru a reactualiza raporturile dintre
gei i zeul lor, aa cum fuseser ele iniial, cnd Zalmoxis se afla printre ei,
constituind, astfel, o repetiie simbolic a ntemeierii cultului, similar, doar din
punct de vedere funcional, cu reactualizarea Cii Crucii n cretinism.

Caracterul htonic al zeului a fost evideniat de anumii autori antici, precum i de

ctre muli savani moderni, care l-au pus pe acesta n relaie, pe de o parte, cu
Dionis i Orfeu, i, pe de alt parte, cu personaje mitice sau puternic mitologizate, a
cror trstur principal era fie o tehnic amanic, fie mantica, fie coborrile n
Infern. Mircea Eliade, ns, vede n relatrile lui Herodot despre cultul lui Zalmoxis
elemente ce l apropie pe zeul dac de Mistere.

De curnd exista teoria sincretic parial anonim conform creia Zamolxes a fost
un dac simplu care i-a nscenat moartea i nvierea pentru a-i nela neamul naiv,
ctignd astfel ncrederea lor cum c ar fi o divinitate.

Note
^ Dan Dana, Zalmoxis de la Herodot la Mircea Eliade. Istorii despre un zeu al
pretextului, 2008

Cine este acest Zalmoxis, care i face

nemuritori pe geto-daci?
BY GABRIELA DOBRESCU 01/12/2012

Religia geto-dacilor era fr ndoial centrat n jurul acestui zeu suprem,

Zalmoxis(Zamolxis).
Monoteist sau politeist? Chiar dac muli sunt de prere c religia lor ar fi fost
politeist, fiindc mai multe izvoare se refer la mai multe nume de
diviniti(Zalmoxis, Gebeleizis, Apollon, Sarmis, Sabazios, Dyonisos, Bendis, Derzis,
Kotys, ). Dac iau n considerare numrul sfinilor existeni astzi n cretinism, pe
care i cinstim i totui indiscutabil suntem o religie monoteist, tind s cred c
naintaii mei erau la fel. Ca atare ncercrile unor istorici de a descoperi n cultura
geto-dac existena unui politeism similar religiilor altor popoare din acea perioad
nu-i gsete temei sau acoperire documentar.

Nu exist alt zeu n afar de al lor , afirm chiar Herodot referindu-se la geto-daci,
ntrind astfel ideea monoteismului religios.
Vasile Prvan ni-l prezint pe Zalmoxis ca fiind un zeu unic al geto-dacilor i
zeu suprem.

Zalmoxis ( )
Istoricul antic Diogenes Laertios i Hesychius, afirm c c, geii l venerau pe
Zamolxis i-l considerau a fi Cronos(Saturn), iar Mnaseas din Patara spunea c
geii l ador pe Cronos, numindu-l Zamolxis.
n mitologia greac Cronos era una dintre cele mai vechi diviniti (fiul lui Uranos
i tatl lui Zeus). Cronos e stpnul timpului i al spaiului.
Cuvntul Zalmoxis este compus din: Zal +Mox ( la care s-a adugat sufixul grecesc
-is).
Asociem termenii: Zal (za-zal fr de nceput i fr de sfrit) + Mocs(mo) =
Moul Fr de nceput i frit sau Dumnezeul Mo sau Divinitatea strbun,
Printele i Creatorul lumii. De aici avem i termenul de sfinte moate( relicve
venerabile care reprezint puterea terestr i celest). n Vechiul Testament, de
exemplu, dumnezeul biblic este descris ca un zeu btrn numit Cel vechi de zile
(Daniel 7.9)
Sanskritul Moksha, are de asemenea semnificaia de nemurire.
La unii autori antici Saturn este numit i Deus Daciae,supranumit i Omul, de unde
identificarea lui Saturn(Cronos, Zalmoxe) cu Mo Crciun, care duce daruri
oamenilor. Apelativul Crciun ar proveni de la termenul latin creatio, care se refer
la natere, creaie. Btrnul Crciun este strns legat de vechiul cult solar al
solstiiului de iarn(cnd ziua ncepe s creasc iar noaptea se scurteaz, ca semn al
biruinei Luminii asupra ntunericului. Momentul cnd Soarele renate, atingnd
punctul cel mai sudic al cursei sale celeste i ncepe s urce pn cnd va atinge
punctul su cel mai nalt, la solstiiul de var) cunoscut sub numele de Crciun
(natere cosmic i terestr) de care este legat i cultul bradului(n credina
popular romneasc, bradul este arborele sacru, este axa cosmic n jurul creia sa construit Cosmosul ntreg: n vrful Bradului se afl raiul, la poalele lui, lumea
pmntean i la rdcina lui, lumea subpmntean. Ca arbore cosmic, Bradul are
apte sau nou rnduri de ramuri, reprezentnd cele apte sau nou ceruri).

Mircea Eliade deosebete pe Dyonisos de Zamolxis cu care e comparat, i

cteodat confundat, de la Rohde ncoace, cci zeul geilor i nemurea pe iniiaii
n misterele sale. Dar grecii nu ndrzneau nc s depeasc distana infinit, care,
n ochii lor, desprea divinitatea de condiia uman. Faptul c Zalmoxis fcea pe
adepii colii sale nemuritori depete incomparabil concepia greceasc cu
privire la valoarea omului. Aceast superioritate l-a facut pe Mircea Eliade s
intituleze un paragraf 179. Zamolxis i imortalizarea. Scriitorii greci ncearc s
integreze doctrina i cultul lui Zamolxis ntr-un orizont spiritual de structura
pitagoreean. Ba chiar, prin Getia Minor, i nsuesc cultura Zalmoxiana, socotind-o

pitagoreean.

Dup cum am aflat chiar eu de la grecii ce locuiesc n Hellespont i n Pont, acest

Zalmoxis ar fi fost om, rob n Samos, i i-ar fi fost rob lui Pythagoras al lui
Mnesarchos. De aici, devenind el liber, ar fi fcut avere mare i, mbogindu-se, s-ar
fi ntors la ai lui. ntr-acestea tracii ducnd o via rea i fiind cam proti, acest
Zalmoxis care cunoscuse felul de via ionian i moravuri mai alese dect la traci,
ca unul ce trise printre eleni, iar dintre eleni pe lng Pythagoras, care nu era
vreun sofist amrt i-ar fi fcut un andreion n care s-i gzduiasc pe fruntaii
cetenilor i n timpul ospeelor s-i nvee c nici el, nici cei ce beau mpreun cu
el, i nici cei ce se vor nate din ei n veac nu vor muri, ci doar se vor duce ntr-un
loc unde, trind de-a pururea, vor avea parte de toate buntile. i n timp ce fcea
astea unul dup altul i spunea aceste lucruri, i fcu o locuin subpmntean. i
cnd avu locuina gata, se fcu nevzut dintre traci; cobornd jos, tri n locuina
subpmntean vreme de trei ani. Iar lor le pru ru dup el i-l jelir ca mort. Dar
n al patrulea an se art tracilor i aa ajunse Zalmoxis s-i dovedeasc lor cele ce
spusese mai nainte. Astea se zice c a fcut la ei Ct despre mine, n ce-l privete
pe el i locuina lui subpmntean nu [pot s spun] nici c nu le dau crezare, nici
c le cred prea tare, dar mie mi pare c acest Zalmoxis a trit cu muli ani mai
nainte de Pythagoras. Fie c Zalmoxis o fi fost vreun om, fie c este vreun daimon
de pe la Gei, s-i fie de bine. (Herodot, secV a)

Cci se spune c unul dintre Gei, Zamolxis pe nume, i-a fost sclav lui Pythagoras i
unele din cele cereti le- a nvat la acela, pe altele rtcind pe la Egipteni i cam
att. i ntorcndu-se acas s-a fcut foarte preuit de ctre conductori i de ctre
neamul lui tlcuindu-le semnele prevestitoare, reuind s-l conving pe rege s-l ia
tovar la domnie, ca unul ce e n stare s vesteasc cele din lumea zeilor. La
nceput a fost rnduit preot al zeului celui mai cinstit la ei, dar dup acestea a fost
numit zeu, i procurndu-i un loc cu peter neclcat de oameni, a locuit acolo,
rareori ntlnindu-se cu cei de dinafar, afar de rege i de slujitori. Iar regele i-a fost
prta, vznd c oameniii ddeau ascultare mult mai mult dect nainte, ca unuia
care poruncea dup sfatul zeilor. Iar acest obicei s-a ntins pn n zilele noastre,
mereu gsindu-se cte cineva cu acest caracter, care s fac voia regelui, dar care
s fie numit zeu dectre Gei. Iar muntele a trecut de sfnt, i ei l i numesc astfel;
iar numele lui este Kogaionon, la fel cu al rului ce curge pe lng el. i ntr-adevr,
cnd Burebista a luat domnia peste Gei, cu care deja divinul Caesar avea de gnd
s se rzboiasc, Dekaineos deinea aceast cinste. Iar obiceiul acesta pythagoreic
al lui Zamolxis de abinere de la [carnea] nsufleitelor s-a pstrat. (Strabon, sec I a)

Acest Toxaris nici n-a mai plecat napoi la Scii, ci a murit la Athenae, i nu mult

dup aceea a fost considerat Erou, iar atenienii i njunghie jertfe, [sub numele de
Vindector Strin. Cci, devenind Erou, a primit apoi acest nume. Iar cauza acestui
eponimat, i pentru ce a fost numrat n rndul eroilor i considerat unul dintre
Asklepiazi, nu e ru s-o povestim de-a dreptul, ca s aflai c nu doar Sciii au
obiceiul strmoesc s nemureasc i s trimit la Zamolxis, ci i atenienii s lase ca
Sciii s fie fcui zei n Grecia. (Lucian din Samosata, sec II p)

A avut [Pythagoras] i frai: cel mai mare Eunomos, iar cel mijlociu Tyrrhenus; i un
sclav Zamolxis, cruia i jertfesc Geii, considerndu-l Cronos, dup cum zice
Herodot. ( Diogenes Laertius, sec III p)

Avea [Pythagoras] i un alt flcu pe care i-l procurase din Thracia, al crui nume
era Zalmoxis, fiindc la natere a fost nvelit ntr-o blan de urs, cci tracii spun la
blan zalmos (sau zalmon). ndrgindu-l Pythagoras, l-a nvat contemplarea
nalt, slujbele sfinte i celelalte slujiri ale zeilor. Unii spun c el se numea i Thales.
Barbarii i se nchin ca lui Heracles. Dionysiphanes [sau Dionysophanes] spune c el
ar fi fost sclav la Pythagoras, czut n mna tlharilor i nsemnat cu fierul, dup ce
Pythagoras i-a fcut partid i a fugit, legndu-i fruntea din pricina semnelor. Unii
spun c numele se tlmcete Zalmoxin: brbat strin. (Porphyrios, sec III p)

i de ce s ne mire acetia, cnd ei aveau i cretere i hran de oameni liberi?

Cci Zamolxis, trac fiind i sclav al lui Pythagoras i auzind discursurile lui
Pythagoras, fiind eliberat i ajungnd la Gei le-a aezat legile, aa cum am artat la
nceput, i i-a ndemnat pe ceteni la brbie, convingndu-i c sufletul este
nemuritor. nc i acum, Galaii toi i Triballii i muli dintre barbari i cresc fiii n
convingerea c sufletul nu piere, ci supravieuiete celor mori, i c moartea nu
trebuie temut, ci n primejdii i mai vrtos dorit. i nvndu-i pe Gei acestea, i
scriindu-le legile, el este la ei cel mai mare dintre zei. (Iamblichus, sec III-IV p)

Zamolxis: de acesta Herodot zice c Grecii care locuiesc n jurul Pontului povestesc
c s-a nscut ca sclav al lui Pythagoras, c apoi s-a ntors, fiind eliberat i lund
corabia, i c a deprins traiul acela cumptat i limba greac, c i-a adunat la un loc
pe primii dintre Asti i a benchetuit cu ei, spunnd c nici el i nici cei care beau cu
el nu vor fi vreodat mori. Alii spun c el e Cronos. ( Hesychius, sec V p)

n cea de a doua (ri pe care le-au avut Goii), adic pe pmntul Daciei, al Traciei
i al Moesiei [l-au avut rege] pe Zalmoxis, care a fost de o uimitoare cunoatere a

filosofiei, dup mrturia mai multor scriitori de anale. ( Iordanes, sec VI p)

mi nchipui c nu pentru nite mslin slbatic i nite elin intrau n competiie

competitorii la jocurile Olympice ori Nemeene i mai ales nu pentru dorina de a
prda i de ctig imediat, vitejii lupttori de pe cmpurile de lupt se expun la
primejdii deschise i evidente. Nu. Amndoi sunt motivai de dorina unei glorii care
este permanent i numai a lor, aa cum poate fi ea obinut n afar de
imortalitatea conferit lor de Istorie, nu n felul riturilor lui Zamolxis i ale
nchipuirilor Geilor, ci ntr-un fel cu adevrat nemuritor i divin, singurul prin care
soarta muritorilor poate dura venic. ( Agathias, sec VI,p)

Zalmoxis: cel care i-a fost sclav lui Pythagoras, dup Herodot 4; scit; care cnd s-a
ntors a propovduit c sufletul este nemuritor. Dar Mnaseas spune c la Gei este
cinstit Cronos astfel i este numit Zamolxis. Iar Hellanikos, n Obiceiuri ale
Barbarilor spune c, Zalmoxis le-a dezvluit aceste taine Geilor din Tracia i le-a
spus c nici el i nici cei cu el nu vor muri, ci vor avea parte de tot ce-i mai bun. De
ndat ce a spus acestea, a construit o locuin subpmntean. Apoi, disprnd
dintr-o dat dintre Traci, a locuit acolo. Dar Geii i-au dus dorul. Iar n al patrulea an
s-a artat din nou, iar Tracii l-au crezut n toate. ns unii spun c Zalmoxis i-a fost
sclav lui Pythagoras Samianul, al lui Mnesarchos, i c mecheriile astea le-a fcut
cnd a fost eliberat. ns se pare c Zamolxis a fost cu mult mai nainte de
Pythagoras. Nemuritori se cred i Terizii i Krobyzii i ei spun c cei care mor se duc
aa ca Zamolxis, dar se ntorc din nou. i cred c aceste lucruri se adeveresc ntruna. Fac jertfe i benchetuiesc, ca i cum mortul se ntoarce din nou. (lexiconul lui
Photius, sec IX p)

Hyppolytus, sec. III d.Hr, ncearc s demonstreze c Zamolxes a fost cel dinti
care a rspndit doctrina pitagoreic printre druizii celi.

Origenes n Philosophumena, precizeaz c Druidismul la celi a fost introdus de

Tracul ZALMOXES, care nvase pe druizi, printre altele, i divinaiunea prin fise i
numere.

Strabon (Geografia VII, 67) l citeaz pe Zalmoxis alturi de Amphiaraos, Trophonius,

Orfeu si Musaios, care erau renumii prin experienele lor extatice. Iar Pythagoras, cu
care era comparat Zalmoxis, fusese pus n legtur cu Aristeas, Abaris, Epimenide,
Phormion, Empedocle. Legendele lui Pythagoras fac aluzie la raporturile sale cu zeii

i spiritele. Aristeas, eroul unei cltorii (menionate anterior) n ara hiperboreilor,

la nordul Mrii Negre, trecuse de la moarte la nviere. Epimenide postise si
deprinsese extazele prelungite, devenind stpn al unei nelepciuni entuziaste,
adic al unei anumite tehnici extatice. Phormion a fost vindecat de o ran n urma
unei calatorii extatice intr-o regiune ciudata, aparinnd unei geografii mitice; ca i
Leonymos ajunge n Insula Alb mai trziu localizat n Marea Neagr (apud
M.Eliade, De la Zalmoxis, p.49-50, 52-54).

Diodor din Sicilia l situeaz pe Zalmolxis alturi de ceilali doi mari ntemeietori de
religii ai omenirii, Zarathustra i Moise.
C ar fi fost un sclav al lui Pythagora este pur i simpul o legend naiv, repetat
de anticii greci care observaser asemnrile ntre cele dou nvturi.
Herodot a trit ntre 484-425, iar Pythagora, circa 580-495, dac Zalmoxis ar fi fost
cum se spune ucenicul lui Pythagora ar fi trebuit s fie chiar contemporan cu
Herodot. Probabil, de aceea i afirm deplin contient: Dar mi se pare c Zalmoxis a
trit cu mult naintea lui Pythagora, dar cum lui Zalmolxis nu i poate atribui o
genealogie i origine natural elin pentru a nu rni orgoliul grec, recurge totui la
filiaiunea cu Pythagora.
Ca atare suntem perfect ndreptii s afirmm cu trie c Zalmoxis nu a fost
ucenicul i nici sclavul lui Pythagora, ci a trait cu mult nainte de acesta.
Dacistul Cezar Boliac vorbete primul de o anterioritate a civilizaiei dacice fa de
aciunea civilatorie i fa de chiar civilizaiile greceasc i apoi roman.
Zalmoxis a fost un mare crturar. El a scris Beleaginele (Legile frumoase) care stau
la baza civilizaiei umane i n coal sa a nvat pe elevii si s scrie. Pythagora,
dup precepte, este limpede c a primit educaia n coala ucenicilor lui Zalmoxis.
Pythagora nu este dect continuatorul colii Zalmoxiene.

Strabon spune c practica pitagoreic de a se abine de la carne a rmas la ei o

porunc dat de Zalmoxis (geilor) Reiese clar de aici c Pythagora a nvat la
coala Zalmoxian. Urmnd pilda lui Zalmoxis, i Pythagora s-a retras ntr-o
ascunztoare subterana apte ani, nu trei.

Istoricul grec,Hermippus Callimachius, ne spune deasemenea c Pythagora era un

discipol al nelepciunii trace.
Hesion scria c Zalmoxis a promovat o nvtur despre un trai nou, mai nelept
dect al grecilor.

Ca urmare, Zalmoxis a fost: DAIMON GETIC(Herodot), INIIAT, MARE PREOT I

REFORMATOR RELIGIOS(Strabon, Iordanes, Herodot),MEDIC PSIHOTERAPEUT(Platon),
LEGISLATOR(Diodor din Sicilia), PROFET(Strabon), ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(Al.
Busuioceanu), ZEU TOTEMIC URS(R. Vulcanescu), ZEUL-MO (N. Densusianu).

Religia dacilor
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Religia geto-dacilor pare s fi fost henoteist [1] sau monoteist, centrat in jurul
zeului suprem Zalmoxis[2]. Din cele 160 de nume sacre ale tracilor atestate de greci
si latini, numai unul este specific tracilor nordici (geto-dacii) [3]. Exist i opinia c
religia lor ar fi fost politeist fiindc izvoarele se refer la mai multe nume de
diviniti (v. mai jos).

Cuprins [ascunde]
1 Zalmoxis / Zamolxis
2 Sarmizegetusa
3 Simbolul lupului
4 Zeiti
5 Mrturii
6 Note
7 Bibliografie
8 Legturi externe
Zalmoxis / Zamolxis[modificare | modificare surs]
Zalmoxis (numit de ctre unii dintre ei si Gebeleizis[4]) era zeul suprem. El a fost
numit de diferite surse de-a lungul timpului: reformator mitic, profet, mare pontif,

rege, medic, zeu Grecii l-au numit chiar i arlatan, sclav al lui Pitagora. ntruct
Zalmoxis a trit cu mult naintea lui Pitagora, potrivit lui Herodotus [4], ntlnirea lui
Zalmoxis cu Pitagora nu pare s fi fost posibil.

Potrivit surselor din antichitate i Zalmoxis i Deceneu au cltorit in Egypt de unde

au primit nvturile religioase [1]. Pitagora a primit i el nvturi de la preoii
egipteni iar similaritatea doctrinelor i-a fcut pe grecii antici s susin o apropiere
Zalmoxis-Pitagora

Religia geto-dacilor se caracterizeaz prin urmtoarele[3]

credina in Zalmoxis[4]
aniconism (include si interdicia scrisului religios[3])
rolul important al muzicii[3]
resurectia ciclica a zeului suprem[3]
ritualuri privind "imortalizarea"[3]
iniierea ([3]vezi si Eliade, Istoria Religiilor)
Chiar i ritualul de a trimite mesageri la Zalmoxis confirm credina n viaa de
dincolo, mesagerii urmnd a-l intlni pe Zalmoxis. Ritualul se presupune c se
desfura n incinta sacra circular din Sarmizegetusa, la fiecare patru ani.
Sacrificaii erau aruncati n trei sulie ndreptate cu vrful n sus, iar mesajele
destinate lui Zalmoxis erau ncredinate ct timp mesagerul mai era in via[4]

Zalmoxis i-a instruit pe geto-daci n medicin. Discipolii si sunt menionai de

Platon care relateaz concepia zalmoxiana "nu poi s vindeci trupul fr a ine
seama de suflet[5] Invturile cuprindeau i cunotine profunde i complexe de
psihologie, (astronomie, matematic i medicin).

Iamblichus a spus ca Zalmoxis a lsat nvturi discipolilor, n form scris. [6]

Jordanes n Getica afirm i el existena legilor i a invturilor scrise la geto-daci,
atribuindu-le lui Deceneu [7]

Despre Zalmoxis legenda spune c s-a retras intr-o peter (sub ceasul solar din
ceramic de la Sarmizegetusa se presupune c ar fi existat o grot, apoi, n Petera
Pahomie, numit i Petera lui Zamolxis sau Petera Polovragi) unde ar fi stat timp
de patru ani ca sihastru.

Legendele din Valea Olteului susin c Petera Polovragi, aflat in inima muntelui i
a crei lungime depete zece kilometri, ar fi fcut legatur cu Transilvania, n
apropierea sanctuarului de la Sarmizegetusa. n acele timpuri din antichitate existau
oameni care i triau viaa izolai de ceilali, n condiii aspre, ntr-o stare de
meditaie i curenie moral. De altfel i dacii se rugau n linitea i ntelepciunea
munilor suri, trecerea lor lsnd dovezi vizibile i n zilele noastre (Ceahlu,
Grditea Muncelui, Munii Apuseni). Retragerea n snul naturii poate fi interpretat
ca perioad de refacere psihic i fizic a lui Zamolxe, dup ce i-a dus misiunea la
sfrit, i nu metod de a se face divinizat.

Sarmizegetusa[modificare | modificare surs]

Sarmizegetusa, capitala statului geto-dacilor, a fost totodat sanctuar, centru
spiritual, necropol i altar al zeului suprem.

Simbolul lupului[modificare | modificare surs]

Lupul, simbol al inteligenei, dreptii i nesupunerii, apare foarte des n viaa
dacilor. Ei foloseau capetele de lupi i erpi pentru steagurile de lupt, sunetul
produs n timpul alergrii amplificnd rezonana sonor. (Un tip de stindard similar
era rspndit la sarmai, de la care l-au preluat diverse uniti militare romane, de
cavalerie, ncepnd din secolul II d.Hr. sub denumirea draco (dragon, balaur);
purttorul de stindard tip draco se chema draconarius.)

Zeiti[modificare | modificare surs]

Gebeleizis zeul fulgerului, tunetului, ploii. Era reprezentat ca un brbat chipe,
uneori cu barb. Fulgerele i tunetele erau manifestrile sale.
Zamolxis (Zamolxe) zeul suprem al geto-dacilor, zeul trmului de dincolo, al
morilor i al viilor, reprezentnd lumea subteran i viaa de dup moarte.
Bendis zei a Lunii, a pdurilor i a farmecelor, zeia dragostei i a maternitii.
Derzis (Derzelas) zeul sntaii.

Kotys (Cottyo) zeia-mam n mitologia traco-dac.

Mrturii[modificare | modificare surs]
Dar Herodot ne-a lsat informaii ample despre religia strmoilor notri:

Iat n ce fel se socot ei nemuritori: credina lor este c ei nu mor, ci c cel care
piere se duce la Zamolxis divinitatea lor pe care unii l cred acelai cu Gebeleisis.
Tot n al cincilea an arunc sorii, i ntotdeauna pe acel dintre ei pe care cade sorul
l trimit ca solie la Zamolxis, ncredinndu-i de fiecare dat toate nevoile lor.
Trimitere solului se face astfel: civa dintre ei, aezndu-se la rnd, in cu vrful n
sus trei sulie, iar alii, apucndu-l de mini i de picioare pe cel trimis la Zamolxis, l
leagn de cteva ori i apoi, fcndu-i vnt, l arunc peste vrfurile sulielor. Dac,
n cdere, omul moare strpuns, rmn ncredinai c zeul le este binevoitor; dac
nu moare, atunci l nvinuiesc pe sol, hulindu-l c este un om ru; dup ce arunc
vina pe el trimit dup un altul. Tot ce au de cerut i spun solului ct mai e n via.
Cnd tun i fulger, tracii despre care este vorba trag cu sgeile n sus, spre cer, i
i amenin zeul, cci ei nu recunosc vreun alt zeu afar de al lor.

Note[modificare | modificare surs]

^ a b Vasile Prvan, Getica- o protoistorie a Daciei, Cvltvra naional, Bucvreti,
1926
^ The Oxford illustrated history of prehistoric Europe, de catre Barry Cunliffe, Oxford
University Press, 2001. ISBN:0192854410, 9780192854414
^ a b c d e f g La divinit suprme des Thraco-Daces by Ph D Historian Sorin Paliga
Sorin Paliga Dialogues d'histoire ancienne. 20.2, 1994, Paris : Diff. les Belles Lettres,
ISBN 2251605452, 9782251605456
^ a b c d The history of Herodotus by Herodotus translated by George Rawlinson,
Chicago, Encyclopaedia Britannica 1955
^ Platon: Charmide, 156a. Opere complete I, pg. 71, Humanitas 2001
^ The Complete Pythagoras Edited by Patrick Rousell for the World Wide Web (A fulltext, public domain edition)
^ JORDANES THE ORIGIN AND DEEDS OF THE GOTHS translated by Charles C.
Mierow
Bibliografie[modificare | modificare surs]
Dumitru Berciu, De la Burebista la Decebal, Editura politic, Bucureti, 1980

Diac. Prof. Dr. Emilian Vasilescu, Istoria religiilor, Editura Institutului Biblic i de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1982
Liviu Pandele, Transilvania - Terra Dacica, Editura Romprint
R. Vulcnescu, Mitologia romn, Editura Academiei RSR, 1987
Hadrian Daicoviciu, Dacii ,Editura pentru Literatur, 1968
Legturi externe[modificare | modificare surs]
Religia dacic
Sacrificiile umane la geto-daci, Marian Tufaru, Historia.ro

Zamolxis
Zamolxis
Kogaion-ul
Deceneu
Religia

Traditii si obiceiuri
Legaturi spirituale
Legende
Taina Tainelor
ZAMOLXE

(Grupul Sarmizegetusa Catalin Borangic)

Putine referinte antice descriu, nu intotdeauna la fel, zeul suprem al daco-getilor,

Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica , fie personificind cerul sau prin
cumul de atributeerou civilizator, zeu mesianic, invatator si judecator al oamenilor
vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor, aratindu-ne deci o divinitate
totala.

Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poate
deduce, cu minima incertitudine, ca Zamolxe a fost un erou national, unul din acele
personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati, ceea ce se intimpla de obicei
in epoca de formarea miturilor, cind, dupa disparitia sa, eroul, care a fost invatator si
judecator al poporului sau , a fost transformat in zeu.

Izvoarele antice sint putine si incerte:

"Astfel se spune ca un oarecare get, numit Zamolxe, a fost sclavul lui Pitagora. De
la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti, in timpul
peregrinarii sale in Egipt. Intors in patrie, Zamolxe a dobindit respectul cirmuitorilor
si pe al poporului, ca talmacitor al fenomenelor ceresti. In cele din urma a izbutit sal convinga pe rege sa si-l faca asociat, ca pe un om ce avea insusirea de a dezvalui
vointa zeilor. La inceput i s-a incredintat doar functia de sacerdot al celui mai
venerat dintre zeii lor, iar apoi l-au proclamat zeu pe el insusi.Zamolxe si-a ales o
anume pestera, inaccesibila tuturor celorlalti, si acolo isi petrecea viata, intilninduse rar cu oamenii, afara de rege si de dregatorii lui. Regele , cind a vazut ca oamenii

sint mult mai supusi fata de el decit mai inainte, ca fata de unul care le da porunci
dupa indemnul zeilor, i-a dat tot sprijinul. Acest obicei a dainuit pina in vremea
noastra; dupa datina, mereu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul
regelui, iar la geti acest om era chiar numit zeu. Pina si muntele cu pestera a fost
socotit sfint si asa il si numesc. Numele lui este Kogaionon, la fel ca al riului care
curge pe linga el. Apoi cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista, impotriva
caruia divinul Cezar s-a pregatit sa porneasca o expeditie, aceasta cinste o tinea
Deceneu. Iar practica pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o
porunca data de Zamolxe"

(Strabon , Geografia,VII ,3,5)

"Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont, ca acest

Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora, fiul lui Mnesachos. Dobindind,
dupa aceea libertate, ar fi strins multa bogatie si astfel, cu averea cistigata, s-ar fi
intors, printre ai sai, bogat. Deoarece tracii traiau in cumplita saracie si erau lipsiti
de invatatura, acest Zamolxe, intrucat traise printre eleni, indeosebi in preajma lui
Pitagora, omul cel mai intelept al Helladei, cunoscind astfel modul de viata ionian si
niste moravuri mai de soi decit cele din Tracia, a cerut sa i se cladeasca o sala de
primire unde le oferea ospete, cetatenilor de vaza; in timpul ospetelor, ii invata ca
nici el, nici oaspetii sai, nici urmasii lor, nu vor muri vreodata, ci numai se vor muta
intr-un loc unde, traind de-a pururi, vor avea parte de toate bunatatile. In tot acest
rastimp, cit isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel, poruncise sa i se faca o locuinta
subterana. Cind locuinta a fost gata, el a disparut dintre traci, coborind in adincimea
incaperilor subterane, unde a stat ascuns trei ani.Tracii l-au regretat si l-au bocit ca
pe un mort. Dar in al patrulea an, a aparut iarasi dinaintea tracilor, facindu-i astfel
sa creada tot ce le spunea. Iata ce istorisesc helenii ca ar fi facut.Intrucit il priveste
pe Zamolxe,ca si locuinta lui de sub pamint, eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au
spus, nici nu le cred insa prea mult. Cred totusi ca acesta a trait mult inainte de
Pitagora. Dar de nu va fi fost Zamolxe decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de
pe meleagurile Getiei, il parasesc."

(Herodot, Istorii ,IV,9596)

"La fel este si acum cu descintecul nostru. L-am invatat acolo, in armata, de la unul
dintre medicii traci ai lui Zamolxe, despre care se spune ca ii fac pe oameni
nemuritori. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hellada sa
sprijin ceea ce ziceau adineauri. Dar, a adaugat el, Zamolxe, care e regele nostru,

dovedeste, ca un zeu ce este, ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca

ochii fara sa fi vindecat capul, nici sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup,
cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a cauta sa tamaduim
sufletul ; pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor
Helladei este ca ei nesocotesc intregul, pe care ar trebui sa-l ingrijeasca ,iar daca
acestui intreg nu-i merge bine, nu poate sa-i mearga bine nici partii."

(Platon, Charmides,156 de)Socrate intr-un dialog platonician.

"Zamolxepretindea ca lui ii daduse legile Hestia"

(Diodor din Sicilia)

Zamolxe mai este amintit de Apulius, de Lucian din Samosata, de Enea din Gaza,
Origene (Contra Celsum,III,54), Porphirius (232-304), Iamblichos, Iulian Apostatul,
Hesychios din Alexandria, Clement Alexandrinul (Stromateis , V, 213), Iordanes
(Getica, V, 40). In plus ,Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris ,
socotindu-i pe amindoi mari mesteri in arta incantatiei.

Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamolxe
care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere initiatice
(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit [divinitate-omenire]
confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic, si de asemenea cu trimiterea
la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci subliniaza
caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii antice. Caracterul
de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la templele dacice, zeul era
adorat pe virfuri de munte (Kogaion), de ritualul funerar (incinerarea sugereaza
ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult de ritualul trimiterii solului la
Zamolxe, care soli, aruncati fiind in sus ca sa cada in sulite, se credea ca vor ajunge
sus la zeu in cer nu ca umbre ci corporal (trupul lor era impiedicat sa moara avind
contact cu pamintul si desigur dupa jertfa trupul era ars pe rug)

Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului:

"tot la al cincilea an, ei (geto-dacii) trimit la Zamolxe un sol, tras la sorti, cu porunca
sa-i faca cunoscute lucrurile de care, de fiecare data, au nevoie .Iata cum il trimit pe
sol. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite (cu virful in sus), iar altii,
apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zamolxe si
ridicindu-l in sus il arunca in sulite. Dacastrapuns de sulite---acesta moare, getii
socot ca zeul le este binevoitor. Iar daca nu moare, aduc invinuiri solului zicind ca
este un om ticalos si, dupa invinuirile aduse,trimit pe altul, caruia ii dau insarcinari
inca fiind in viata. Aceiasi traci,cind tuna si fulgera,trag cu sagetile in sus,spre cer,
si ameninta divinitatea (care provoaca aceste fenomene) deoarece ei cred ca nu
exista alt zeu in afara de al lor"

(Herodot ,Istorii, IV, 94)

Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic,astfel Zamolxe a

fost : DAIMON GETIC (Herodot), INITIAT(Strabon, Iordanes, Herodot), MEDIC
PSIHOTERAPEUT (Platon), LEGISLATOR (Diodor din Sicilia), PROFET (Strabon), MARE
PREOT SI REFORMATOR RELIGIOS (Herodot, Iordanes, Strabon), ZEUL CARPATIC AL
NEMURIRII (Al.Busuioceanu), ZEU TOTEMIC URS (R.Vulcanescu), ZEUL-MOS
(N.Densusianu).

In linii mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii: nemurirea ca atare

(Herodot) sau imortalitatea sufletului (neexistind credinta celtica in metempsihoza);
vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul integral (Platon);
ascetismulurmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana; predicarea curajului cel
putin la ktistai (Strabon) ;cunoasterea astrelor (Iordanes); morala dreptatii si a
cinstei (Herodot).

Istoria lumii ncepe n Romnia, iar Zamolxis este Dumne-Zeu

Publicat la 10 august 2013; 2.695 afiri;
DESCOPERIREA misterioas a Serviciului Secret American n Munii Bucegi

Legende transmise de-a lungul timpului, din generaie n generaie. Multe mistere,
care i-au uluit i pe specialiti. Toate legate de muntii-bucegi-din-sirnea-29817oMunii Bucegi, iar unele att de adevrate, nct ridic mari semne de ntrebare.

O legend susine c Munii Carpai sunt strbtui de tuneluri subterane att de

lungi, nct ating sute de kilometri. Nimeni nu poate spune dac au fost fcute de
mna omului sau de fora naturii. Iar asemenea tuneluri ar exista i n Bucegi.

Se vorbete i c pe Vrful Omu ar fi fost un sanctuar dacic, aa cum au fost i pe

alte cretete ale munilor n Retezat i Ceahlu. Acesta este supranumit triunghiul
de aur al Daciei datorit energiilor impresionat de mari ce, se presupune, se
regsesc n cele trei puncte.

http://dacialan.blogspot.de/2013/07/istoria-lumii-incepe-in-romania-iar.html

daciansDESCOPERIREA OCANT a astronomilor americani

http://www.evz.ro/detalii/stiri/descoperire-uimitoare-cea-mai-mare-gaura-neagra-dinunivers-1013513.html#ixzz2Dc5tlEzV

Unic n lume

De-a lungul vremii s-a descoperit c pe crestele Bucegilor se nregistreaz un nivel

foarte mare de radiaii. Nu se tie cu exactitate de unde provin sau ce le provoac,
iar cercetrile sporadice de pn acum nu au reuit s demonstreze nimic.

RUII au STUDIAT din SATELIT oraul SECRET de sub CETATEA dacic

SARMIZEGETUSA

Singura explicaie pe care au dat-o unii dintre specialitii care s-au ncumetat s
explice ntr-un fel legendele i misterele legate de Bucegi este c nivelul radiaiilor
foarte mari de pe crestele Bucegilor s-ar datora faptului c aici a fost un mare
sanctuar dacic, piatra de temelie a poporului romn.

Primele cercetri cu privire la Munii Bucegi s-au efectuat n abia anul 1927, n
partea estic a masivului, pe Valea Ialomiei, ntr-o zon cunoscut sub numele de
apte izvoare. Aici s-a fcut o analiz a apei i spre stupoarea cercettorilor s-a
constatat c apa din acest izvor are zero bacterii. Acest fapt este unic n lume. Alte
cercetri au fost realizate n anii 80.

Specialitii au constatat c izvorul se alimenteaz dintr-un lac subteran imens. Se

spune c, din aceast zon, a celor apte izvoare, venea n fiecare zi mreul
Zamolxe pentru a bea ap

DESCOPERIRE N ADNCURI! Potopul lui NOE a avut loc n MAREA NEAGR. Dovezi
TIINIFICE

Totul a nceput pe vremea primului domnitor din dinastia Basarabilor, cnd platoul
Bucegilor a fost interzis pentru oamenii de rnd. Acolo se antrena cavaleria
domnitorului oteni roii, denumire dat de mbrcmintea pe care o purtau.

Acetia formau unitile de elit ale armatei domnitorului din ara Romneasc,
folosite doar n caz de mare primejdie. A fost ales Platoul Bucegilor deoarece, n
vremurile de primejdie, tezaurul rii era ascuns n tunelurile subterane din zon i
pzit de otenii roii.

Privite de sus

Se mai afirm c Bucegii ar ascunde ceva ce poate fi asimilat cu legendara Gur de

Rai. E vorba de o pant cu o suprafa de aproximativ un kilometru ptrat, unde se
manifest o anomalie magnetic atipic, dup cum o definesc specialitii, zon cu
efecte benefice uluitoare asupra organismului uman.

n tradiia popular romneasc, Gura de Rai este un mediu ntre cer i pmnt,
cu un caracter sacru, un drum spre Rai, un loc benefic. Ca poziionare geografic,
Gura de Rai este situat pe un picior de munte i se deschide ntr-o pajite nalt
sau un gol de munte.

Un MARE MISTER unde se afl ATLANTIDA, trmul ce poate salva omenirea de

SFRITUL LUMII http://www.evz.ro/detalii/stiri/un-mare-mister-unde-se-aflaatlantida-taramul-care-poate-salva-omenirea-de-la-sfarsitul-1012.html

Legendele locale vorbesc i despre existena unor tezaure deosebit de valoroase,

comori ngropate, acumulate de-a lungul a zeci de generaii de conductori i
pstrat n zon. E vorba de un tezaur sfnt pe care fiecare domnitor era obligat s-l
sporeasc pe timpul domniei sale (dar nu avea voie s foloseasc nimic din tezaur).

Dup cum menioneaz pasionaii ce au studiat ndeaproape fenomenul, privite de

sus, aceste tunele nu ar strbate haotic munii, ci, sub forma unor linii ce reprezint
imaginea unui lup imens, avnd gura deschis ca atunci cnd se arunc asupra
przii! Oricum, misterul Munilor Bucegi rmne nedezlegat. Se spune c totul a fost
construit de Zamolxis cnd Marele Zeu a decis s apere acest pmnt sfnt i pe cei
care l locuiesc

Baraj energetic

n cartea Viitor cu cap de mort de Radu Cinamar se dezvluie c, n Munii Bucegi,

ar fi fost descoperite de ctre sateliii Pentagonului (Departamentul american al
aprrii) mai multe tuneluri i ncperi secrete fr vreo comunicare cu exteriorul.

SINGURUL LOC din lume care va SUPRAVIEUI Apocalipsei. Nu e departe de Romnia

Se menioneaz c, n anul 2003, s-a forat muntele, pentru a se ajunge la acele

ncperi i s-ar fi descoperit c ascund aparate extrem de sofisticate, ce permit
vizualizarea ntregului trecut al omenirii! De asemenea, tunelurile subterane ar fi
imense i ar fi legate de alte locaii, considerate sacre de pe pmnt.

De asemenea, Pentagonul nu ar fi strin de faptul c sub Bucegi s-ar afla o poart

imens din piatr (legendele locale amintesc i despre o poart spre alt lume),
naintea acestei pori un baraj energetic, iar orice obiect aruncat spre el se
transform n praf fin. Scepticii consider c totul este exagerat, dar susintorii

teoriei afirm c istoria lumii ncepe n Romnia

Eu nu sunt decat visul unui mare VisatorForta supraomeneasca a lui Frank

Medrano, bodybuilder vegan
Legile lui Zamolxe. Cartea secreta a vietii. Partea I.
4 februarie 2014 de Livia
Zamolxe a fost un profet al vremurilor sale si un mare vindecator. Istoricul Herodot,
confirmat de Strabon, spune ca Zamolxe a fost sclavul lui Pitagora, de la care a
preluat doctrina despre nemurirea sufletului si cunostintele despre numerologie si
astronomie. Se zice ca Zamolxe a calatorit si in Egipt, unde a aprofundat teoria
imortalitatii. Stramosii nostri l-au ridicat la rang de zeu.

In Pestera Polovragi, considerata Pestera lui Zamolxe, oamenii simt, de regula,

furnicaturi pe maini in Galeria Ispasirii, unde se afla Tronul lui Zamolxis. In acest
loc, detectoarele de biocurenti o iau razna, invartindu-se fara noima, comportanduse ca in prezenta unei surse extrem de puternice de energie.

Zamolxe ii numea pe daci arieni (arya=nobil, rasa pura, spirituala), arienii fiind
civilizatia indo-europeana precursoare a hinduismului. De asemenea, Zeul dacilor le
reamintea acestora ca sunt Poporul lui Dumnezeu. Potrivit unor istorici, numele
Dacia provine din Da (Zeu) si Ksha (Tara), asadar inseamna Tara Zeului sau Tara lui
Dumnezeu.

Invataturile lui Zamolxe s-au transmis catre discipoli initiati prin lumina focului
sacru, dar au ramas si prin Herto Valus sau Cartea secreta a vietii, o scriere
misterioasa de dinainte de Christos, datand aproximativ din 2000 i.e.n. Herto

Valus sau Cartea lui Zamolxe a mai fost denumita Inteleapta Scriptura, Noul
testament al dacilor sau Evanghelia geto-dacilor.

Scrierea contine legile lui Zamolxe, surprinzatoarele legi spirituale care:

ruineaza preceptele religioase rigide, limitative, punitive;
destrama culpabilitatea, ii amintesc omului ca este zeu-scanteie de Dumnezeu;
vorbesc despre spiritualitate in termeni moderni (pe care abia acum incepem sa-i
intelegem cu adevarat, cu atat mai substantial cu cat si studiile sau cercetarile
stiintifice incep sa confirme noile paradigme spirituale);
afirma clar ca nu exista timp si ca manifestarea atentiei cu intentie creeaza
realitatea pe care o traim (cu mult inaintea lui Einstein si a descoperirilor fizicii
cuantice);
sustin ca acum este singurul timp (cu mult inaintea lui Eckhart Tolle);
declara ca realitatea noastra este creata de propriile ganduri si ca iubirea este
singura cale (inaintea lui Buddha);
declara cunoasterea si mai ales cunoasterea de sine ca fiind accesul catre
constiinta universala (inaintea filosofului antic Socrate);
descriu vindecarea ca pe un proces energetic inter-relational corp-minte-suflet
(fiind, probabil, primele prescriptii de medicina holistica);
mentioneaza mintea cea ascunsa (sinele de jos), mintea cea cu care esti treaz
(sinele de mijloc) si mintea sufletului (sinele de sus) (fiind, probabil, prima
abordare cu caracter psihologic a paturilor inconstiente-subconstiente si
constiente);
propovaduiesc iubirea universala (inaintea lui Iisus).

God has no religion

Dumnezeu nu are nicio religie. (Mahatma Gandhi)

Demolarea preceptelor religioase

Suferinta, prea-marita si sustinuta de religii ca atat de necesara pentru mantuire,

este definita de Zamolxe ca intuneric, ca opusul iubirii, fiind asadar calea
indepartarii de Dumnezeu, de lumina si de esenta divina din noi.

Frica este considerata lipsa de intelepciune, asadar orice frica de divinitate este o
prostie si un blocaj al puterii creatoare a omului.

Vinovatia ne fura energia, asadar ataca inclusiv sistemul imunitar, precum au

dovedit-o numeroase studii si cercetari, contrar preceptelor religioase, bazate in
primul rand pe ideea de pacat, vina si penitenta (prin care omul poate fi supus,
controlat si manipulat).

Cunoasterea. A musca din fructul cunoasterii nu reprezinta nicidecum un pacat, ceva

gresit, regretabil, urmat de o pedeapsa divina, ba din contra, cunoasterea este
ridicata la rangul cel mai inalt, ca fiind calea catre Dumnezeu.

Eva. Femeia nu numai ca nu este considerata pacatoasa din cauza careia

omenirea are de tras, faptasa pacatului primordial sau inferioara barbatului, femeia
este profund pretuita pentru capacitatea sa pura de a iubi, datorata intuitiei si
abilitatii sale de comunicare.

Pacatul. Placerile, patimile sau traiul hedonist nu sunt criticate si demonizate ca

aducatoare de iad sau pedeapsa divina, sunt foarte clar descrise ca mari
consumatoare de energie vitala, o consecinta fiind slabirea sistemului imunitar.

Mila. Sunt propovaduite altruismul, daruirea (de sine), dar se atrage atentia ca a da
ceva bun celui rau inseamna sa primesti rasplata din rautatea lui (adica se face
directa referire la fluxul energetic-vibrational, ba chiar la vampirismul energetic).

Parintii. Fenomenal, dar suntem sfatuiti, contrar religiilor, sa fugim literalmente de

parintii nostri, pe care religiile ne sfatuiesc calduros sa-i veneram cu respect, sa le
acordam ascultare, supunere neconditionate, etc., daca ei nu urmeaza calea luminii
divine.

Ritualurile si cultul mortilor. Se stie ca Zamolxe credea in imortalitate, in continuarea

existentei sufletului dupa moartea fizica a corpului, asadar se impotrivea cultului
mortilor. La nasterea unui copil, vechii traci se intristau si plangeau, iar la moartea
unui om se bucurau, iar corpul defunctului era incinerat, purificat prin focul sacru,
considerat esenta vietii. Adio pomeni, popi, bani si coliva! :)

Imparatia lui Dumnezeu nu este ceva material, aflat in cer sau in exteriorul nostru,
separat de fiinta umana, ca o justitie care imparte raiul sau iadul, rasplata sau
pedeapsa, ci se specifica extrem de clar ca se afla in interiorul nostru, asadar cu atat
mai putin avem nevoie de lacasuri de cult.

Raiul. Nu exista. Cel putin, nu asa cum este descris de diferitele religii. Nu exista nici
ca loc, in spatiu, nici ca recompensa, sub forma fericirii eterne. Zamolxe sustine ca
fericirea poate fi obtinuta doar pe parcursul vietii si nu la capatul ei.

Dumnezeu. Omul este creator, la fel ca Dumnezeul din care face parte, fiind astfel
stapanul propriului destin, asadar nu exista justitie divina si nici recompensapedeapsa de genul rai-iad.

no god up here

Nu vad niciun Dumnezeu aici, sus. (astronautul Yuri Gagarin, 1961)

Din legile lui Zamolxe:

Drumul suferintei nu este drumul iubirii. Pe treptele suferintei nu urci, ci cobori, caci
treptele acestea nu formeaza scari inspre cer, ci spre adancurile intunericului.

Ruina intelepciunii este frica de Dumnezeu. Frica paralizeaza puterea omului.

Vinovatia slabeste energia omului si-i naruie viata.

Daca Dumnezeu ar fi avut ceva de ascuns fata de om, nu i-ar fi dat gandul de a
cunoaste. Cunoasterea, ca si lumina, este de natura divina.

Sa nu glorificati suferinta sub nici o forma, caci suferinta omului este desprinderea
sa de inima Lui Dumnezeu.

Omul este propriul sau stapan.

Aveti capacitatea de a fi partial zei, adica semizei, deoarece acolo unde exista
constiinta se afla si identitatea acelei constiinte. Fiintele constiente sunt constiinta
zeilor.

Idolii tai, precum icoane si statui, sunt faceri de maini omenesti si puterea lor vine
din credinta ta in ei. Focul sacru este viu si curata sufletul, pe cand idolii doar
incanta privirea.

Cand omul are cunoasterea de sine, atunci va putea sa vada lumina sufletului si asa
se va mantui.

Imparatia Domnului este inlauntrul vostru si ea vi se face cunoscuta atunci cand

omul se cunoaste pe sine insusi.

Femeia da iubire inimii, caci poate intui adanc si vorbi sufletului.

Pe tatal si pe mama ta sa ii cinstesti daca ei urmeaza lumina Lui Dumnezeu, iar daca
ei se afla cu mintea in intuneric, sa fugi de ei. Asa iti va fi bine si multi ani vei trai.

Ia seama sa nu dai ceva bun celui rau, caci rasplata lui pentru tine va veni din
rautatea lui.

Renunta la tot ce nu-ti aduce pace si multumire in viata. Calea suferintei nu duce la
Dumnezeu.

Sa respingeti cultul mortilor.

Bucuria simturilor este data de la Dumnezeu pentru oameni. In trezirea simturilor Il

intalnim pe Domnul.

Sa nu cazi in patimi, sa-ti infranezi pornirile cele care te ostoiesc de vlaga.

Fiintele cu putere mai mare a mintii il cunosc mai bine pe Dumnezeu. Existenta pe
care o creeaza mintea omului nu are limitari, intocmai ca si cea creata de mintea Lui
Dumnezeu.
Fericirea se traieste pe calea vietii, nu la capatul drumului.(Surse: in principiu,
Cartea Remer Ra Legile lui Zamolxe, Editura Deceneu, 2009, cat si alte
informatii, de pe internet, despre Zamolxe.)

Ad by TV Wizard
mari, 27 iulie 2010
Legile lui Zamolxe (Remer Ra)

Legile lui Zamolxe

1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic,
din care vin toate si prin care fiinteaz toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt
suflarea Sa, golul si plinul sunt minile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele
Sale, nicieri si peste tot estemijlocul Su, iar chipul Su este lumina. Nimic nu este
fptuit fr de lumin si tot ce vine din lumin prinde viat si ia fptur.

2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumin tunetul si focul ce se revars , asa
este si gndul omului, el trece n vorba omului si apoi n fapta sa. Deci, ia aminte la
asta, cci pn la focul ce arde trebuie s fie o lumin si un tunet. Lumina omului
este gndul su si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere
prin cuvnt, iar vointa omului aprinde focul prin care se fptuiesc toate cele ce sunt
n jurul su.

3. Fii ca muntele cel semet si ridic a ta lumin mai presus de cele ce te nconjoar.
Nu uita ca aceiasi pasi i faci n vrful muntelui ca si n josul su, acelasi aer este sus
ca si jos, la fel creste copacul n vrf de munte ca si n josul su, la fel lumineaz
soarele piscul cel semet ca si pamntul cel neted.

4. Fii cumptat ca pmntul si nu vei duce lips de nimic. Creanga prea plin de rod
este mai repede frnt de vnt, smnta prea adnc nu rzbate si prea mult ap
i stinge suflarea.

5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu ct este mai nalt, cu att rdcinile sale sunt
mai adnci n pmnt, cci din pmnt si trage tria, nu uita asta. Cu ct te ridici
mai mult, cu att trebuie s cobori mai mult, cci msura ridicrii este aceeasi cu
msura coborrii.

6. Puterea omului ncepe cu vorba nerostit, ea este asemeni semintei care

ncolteste, nici nu se vede cnd prinde suflare de viat. Lumina semintei este cea
care o ridic, pmntul este cel ce-i d hrana, apa i d vigoarea, iar rbdarea o
mbrac cu trie.

7. Priveste rul si ia aminte la nvttura sa. La nceput este doar un firicel de ap,
dar creste tot mai mare, cci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc
mplinite, prin firea lor. Asemenea este si gndul cel bun si drept rnduit, el si face
loc printre pietre si stnci, nutine seama de nimic, si urmeaz drumul si nimic nu-i
st n cale. Ap cu ap se adun, iar mpreun puterea este si mai mare.

8. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de ap stie unde va ajunge, cci
una este cu pmntul si toate cele ce-i vin n cale nu l pot opri pn la sfrsit. Astfel
s iei seama la gndul tu unde trebuie s ajung si vei vedea c nimic nu st n
calea sa . S-ti fie gndul limpede pn la sfrsit; multe se vor ivi n calea sa, cci
firea lucrurilor din jur este misctoare asemeni apelor. Ap cu ap se ntlnesc,
pmnt cu pmnt si munte cu munte.

9. Ia seama la gndul cel ru, fereste-te de el ca de fulger, las-l s se duc precum

a venit, cci te-ndeamn la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de
neadevr; sunt ca pulberea cmpului ce-ti acoper ochii, ca plasa pianjenului
pentru mintea si sufletul tu. Elete ndeamn la trufie, nselciune, hotie si vrsare
de snge, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, srcia, boala, amrciunea si
moartea.

10. Nu judeca oamenii dup greutatea lor, dup puterea lor, dup averea lor, dup
frumusetea lor sau dup rvna lor, cci si unul si altul a lsat din ceva pentru a
creste n altceva. Cel bogat este srac n liniste, cel tare este slab pentru altul si cel
slab are tria lui ascuns. Cum firea lucrurilor este misctoare, asemeni este si
omul. Ce d valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea ? Duce un om mai mult
dect boul ? E mai bogat vreunul ca pmntul ? Doar cunoasterea si ntelepciunea l
ridic pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoastere dac ea nu este lmurit de
vreme.

11. Fierul nrosit a fost rece si se va rci iarsi; vasul a fost pmnt si va fi iarsi
pmnt; pmntul ce-a fost sterp acum este pmnt roditor si se va strpi iarsi
peste vremi. Rvna omului face schimbtoare toate acestea. Dar rvna i ntoarce
bucuria n tristete si linistea n neliniste. Fierul si focul ajut omul, dar l si vatm. Si
aceeasi rvn l ndeamn a merge pe crri nestiute si nebtute de ceilalti
dinaintea lui. Tot rvna l ndeamn la strngere de averi, la mrirea puterii si a se
msura cu altii. Fereste-te de a te msura cu altul, cci trufia de aici se naste; ea te
va cobor mai jos de dobitoace si te va despri de fratele si de vlstarul tu.

12. Nenteleptul este mnat de rvn, dar nteleptul ncalec rvna. Nenteleptul
sufer cnd rvna l duce la pierdere si la cdere, dar nteleptul ntotdeauna gseste
cstigul n pierdere si nltarea n cdere.

13. Trufia rceste iubirea inimii si o face n dusmnie si nu exist dobitoc mai josnic
dect omul care nu mai are iubire n inima sa. Cci iubirea este cea dinti putere si
chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva gndul tu s se mpresoare cu trufia ,
cci mai jos de dobitoace vei ajunge.

14. Gndul bun si vorba neleapt ti pot potoli necazul, ti pot rcori inima, dar nu
te vindec, pentru c omul sufer dup cum trufia a crescut n el, cci suferinta este
umbra trufiei.

15. Nu ti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur,
cci ele asa cum vin, asa pleac. Dup orice zi vine si noaptea, si dup iarn vine
primvara, cci asa este rnduit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se vd, se
nasc, cresc si apoi se ntorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor rmne pururi,
iar aceasta are nenumrate si nesfrsite ramuri, si asemenea izvoarelor mintii si
sufletului tu, ele nu se arat la vedere. Cci o suflare si un foc fac s creasc toate
cele ce cresc ierburi, copaci, dobitoace si oameni si din aceeasi vatr vin si ctre
aceeasi vatr se ntorc, si vatra aceasta este pururea.

16. Precum copacul cel falnic creste lng cel mic fr a-i face ru, asa s fiti ntre
voi, cel mare s nu loveasc pe cel mic si nici s-i amrasc sufletul, cci va avea
datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Arunc un lemn pe ru si mai multe vor veni
din susul su ctre tine. Adu-i multumire semenului tu, adu-i lumin pe chip si n
suflet, iar toate acestea le vei gsi mai trziu nflorite n inima ta.

17. Nu lua cu siluire si nici cu vorbe amgitoare ceea ce nu este al tu, cci cel ce
priveste prin ochii ti este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. Ia seama la
taina aceasta.

18. Nu grbi nicio lucrare cci trasul de ramuri loveste napoi. Fructul copt este usor
de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e neplcut. Nu te grbi deci s aduni
ce este nainte de vreme, cci ti va amr sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si
stinghia si cum creste roata asa creste si spita.

19. Rmi mereu n rcoarea sufletului tu, dar dac mnia se aprinde n tine, ia
seama ca nu cumva s treac de vorba ta. Mnia vine din team si nu a locuit dintru
nceput n inima ta; dac nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia
nchide poarta ntelepciunii, iar cel trufas se pune singur lng dobitoace.
ntelepciunea este mai pretuit dect toate cele ce se vd cu ochii, ea este aurul
mintii si sufletului tu si este rodul cunoasterii udat de vreme.

20. Nu-ti amr sufletul cnd simti durerea si neputinta, ci mai degrab caut s te
folosesti de ele pentru ndreptare , cci n rod ai si smnta. Nu se poate ca o
smn bun s dea rod ru. Lcomia ntotdeauna duce la pierdere, furtul
ntotdeauna duce la boal, gndurile sterpe ntotdeauna duc spre rtcire, mnia
ntotdeauna loveste napoi, rutatea si neadevrul ntotdeauna aduc neputinta ,
trufia ntotdeauna aduce suferint.

21. Mergi la izvor cnd sufletul ti-e aprins, scormoneste n apa limpede si asteapt
pn ce devine iarsi curat. Asa se va duce si aprinderea sufletului tu, precum
tulburarea aceea.

22. Ia bine seama la taina semintei. Asemeni ei este gndul tu, si cum smnta nu
se poate fr coaj, asa este si gndul cel rodnic al omului. Coaja gndului rodnic
este vointa, iar fr voint, gndul se usuc si nu foloseste la nimic. Dar puterea
este n rbdarea semintei, iar vointa si rbdarea fac mldita firav s razbat
pmntul tare.

23. n vremea lucrului tu, nveseleste-ti inima la vederea lucrrii tale nainte de
terminarea ei, cci precum fructul si anunt venirea cu o floare, tot asa fapta omului
este vzut de cel cu mintea si simtirea limpede, nainte de a fi terminat.

24. Ia bine seama la cauza omului srac, dar si la cauza omului grabnic avut, cci
nici una nici alta nu sunt firesti. Omul srac are multe gnduri desarte si le schimb
de la o zi la alta, vorbeste mult si lenea i-a nvelit bratele si picioarele. Cel grabnic
avut ori e hot si nseltor, ori vede mai bine necazul altuia si caut a-l amgi, de
acolo si trage grabnica avutie.

25. Fii blnd si rbdtor cu cei de lng tine, cci asa cum te porti tu cu ei, asa se
poart si altii cu tine, cci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare
este si simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumin cu
cea care se vede prin ochii ti.

26. Unde este tria omului acolo i este si slbiciunea , ceea ce-l ridic l si coboar;
rmi n limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. Cel mic este
deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui
tare, cel blnd este deasupracelui aprig. Limpede s-ti fie mintea si simtirea, si ia
seam de toate acestea.

27. Tria muntelui vine din rbdarea sa, din linistea sa, stnca i este numai
nvelitoare. Dar tria lui este ncercat de vnt, de apa cea lin. Ia-ti puterea din
rbdare si din liniste si foloseste-te de ea prin limpezimea gndului tu, cci nu
tulburarea izvorului roade stnca, ci limpezimea sa.

28. Lucrarea fcut din team nu are viat lung si tria ei este asemeni unei
revrsri de ape care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor, ea vine deafar, dar este chemat de teama lor, ns teama vine prin necunoastere, iar
necunoasterea prinde putere prin neadevr, lene si trufie.

29. Soarbe cunoasterea de la cei cu barba alb si nerosit de vin si las vremea s o
mbrace cu ntelepciune. Nu privi la trupul lor slbit si grbovit, cci toate acestea
sunt plata lor pentru cunoasterea lucrurilor si cresterea ntelepciunii.

30. Multumeste pmntului pentru toate cele ce-ti ofer, multumeste cerului pentru
ploaia care ti hrneste pmntul, multumeste soarelui pentru cldura si lumina
casei tale si a pmntului tu, multumeste lunii pentru linistea somnului tu,
multumeste stelelor c vegheaz asupra somnului tu, multumeste muntelui pentru
povetele si fierul ce-l iei din el, multumeste pdurii pentru tot ce iei de acolo,
multumeste izvorului pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucrrile ceti arat, multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si zmbet pe chip.

31. Precum iarba bun creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama c
purtarea lor cea rea este semnat si crescut din team si neputinte, iar trufia este
nvelitoarea lor. Nu certa purtarea lor si nu cuta a-i ndrepta din vorbe si mustrare,

cci apsarea pe ran nu o vindec. Oare iarba aceea este rea doar pentru c este
amar pntecului tu ? Asa este si cu omul, de vei vrea s-l ndrepti, adu-i pentru
nceput gndul si simtirea la ce este plcut att omului bun, ct si omului ru. Unul
vede roata plecnd, iar altul vede aceeasi roat venind.Cine vede mai bine ?

32. Doar cel nteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui
tulburat, cci cel nteleptit a fost odat si el la fel ca si cel tulburat si roadele amare
l-au fcut s tin seama de alctuirea fiintei sale. A fugit de roadele sale amare n
vrful muntelui si acolo nu ascpat de ele, a fugit n mijlocul pdurii si iat c
roadele erau cu el, apoi a privit n luntrul su si iat c roadele sale amare aveau
rdcini n mintea si simtirea poftelor sale.

33. Este o floare mai frumoas ca cealalt ? Este un izvor mai limpede dect altul ?
Este un fir de iarb mai presus de un altul ? Fiecare are tria, frumusetea si
priceperea lui. Este n firea lucrurilor ca pdurea s aib felurite soiuri de copaci, de
iarb, de flori si dobitoace. Nu seamn un deget cu altul de la aceeasi mn, dar
este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este mrul mai ntelept dect prunul sau
prul ? Este mna stng mai bun ca dreapta ? Altfel vede ochiul stng de cel
drept ? Cele de sus si au rostul lor si cele de jos si au rostul lor, cele mari si au
rostul lor si cele mici si au rostul lor, cele repezi si au rostul lor si cele ncete si au
rostul lor, cele ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin si vor avea rostul lor.

34. Neputinta vine dup rutate si neadevr, cci ceea ce dai aceea primesti, ceea
ce semeni aceea culegi, dar ia seama c lumina sufletului tu si al celui de lng
tine are aceeasi vatr si rmne fr umbr. Vezi ce tulbur necontenit izvoarele
mintii si sufletului aproapelui tu. Adu-i linistea n suflet si limpezimea n minte si
btrnetile tale vor fi ca pomul copt, oasele si tria ta nu vor slbi si te vei ntoarce
de unde ai venit, stul de cldura urmasilor ti.

35. ntotdeauna va fi cineva dedesubtul tu si ntotdeauna va fi cineva deasupra ta.

La cele ce sunt dedesubtul tu s te uiti cu iubire si nu cu trufie cci acolo ti sunt
rdcinile, iar la cele ce sunt deasupra ta s te uiti cu privirea de prunc si fr
team.

36. Cele tari, cele slabe si cele nevzute sunt cele ce alctuiesc lumea si toate
acestea le gsesti n om si toate alctuiesc un ntreg. Nu este nimic care s fie afar
si s nu fie si nuntru. Ia seama la toate acestea cnd ti apleci privirea nuntrul

tu si vei gsi toat ntelepciunea zeilor ascuns n nevzutul fiintei tale. Zeii au luat
seama naintea omului de aceast ntelepciune si asta i-a adus mai aproape de Focul
cel Viu si Vesnic.

37. Ia aminte c btaia inimii, curgerea sngelui prin vine, vindecarea rnilor,
frumusetea ochilor si minuntia alctuirii trupului sunt fcute prin puterea si suflarea
Focului cel Viu si Vesnic care este n fiecare si al crui chip se arat n lumin. Dar nu
uita c trupul este doar o frm din putinul care se vede

38. Curtenia trupului si desftarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de
dobitoace, cci nu un sunet plcut te ridic, nici o duioas atingere, nici un gust
plcut, nici o mireasm mbttoare si nici o bucurie a ochilor. Cci unde este
cldura, apare si frigul, unde este dulcele apare si amarul, unde este plcutul apare
si neplcutul, unde este mireasma apare si duhoarea, iar unde este rs, si plnsul
pndeste.

39. Iat dar calea de nceput : cumptarea n toate cele ce faci, ascultarea de
btrni si de cei ntelepti, hrnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevr si
de vorbele desarte, ferirea de ceart si de mnie, buna purtare ntre semeni.
Dimineata s te trezesti cu ele, ziua s le porti mereu n minte, seara s le ai cu tine
n somn si astfel suprarea, lipsa, amrciunea, neputinta, boala si rutatea altora
nu se vor atinge de tine.

40. Dincolo de acestea se afl iubirea, vointa, curajul, rbdarea, modestia si ele
ridic omul cu adevrat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin
ele, calea ta urmeaz calea zeilor, dar ngroparea lor te arunc mai jos de dobitoace.
Doar prin ele primesti adevrata cunoastere si ntelepciune, adevrata putere,
adevrata bucurie, adevrata bogtie, rodnica si trainica lucrare.

41. Dar iat c unde este iubirea poate aprea si ura, unde este vointa poate aprea
si delsarea, unde este curajul poate aprea si frica, unde este rbdarea, poate
aprea si graba si unde este modestia poate aprea si trufia. Cci misctoare sunt si
cele ce se vd si cele ce nu se vd din fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui
ce simte, iar peste el se afl cel ce gndeste si acesta este cel ce vede miscarea n
nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfat n cunoasterea si
linistea ce ntrece orice bucurie, iar atentia, echilibrul si limpezimea sunt uneltele
sale.

42. Cel tulburat vede binele ca bine si rul ca ru, este atras de una si fuge de
cealalt, dar nteleptul vede si frumosul si urtul, simte si frigul si cldura, si finetea
si asprimea, aude si plcutul si neplcutul, gust si dulcele si amarul, simte si
mireasma si duhoarea si nu face judecat ntre ele. El vede deslusit c firea
lucrurilor este n toate, cci frumosul din urt se trage si urtul din frumos, dulcele a
fost amar la nceput si se va face iarsi amar, plcutul se naste din neplcut si
neplcutul din plcut. Si toate acestea lumineaz sufletul nttleptului pentru c cele
bune si plcute hrnesc si bucur trupul si simturile sale, iar cele neplcute
nenteleptului hrnesc mintea si nielepciunea sa, cci vede nnoirea lucrurilor si
semintele viitoarelor bucurii.

43. Nu este usoar crarea zeilor, dar nu uita nici o clip c omul poate cuprinde n
iubirea sa mai mult dect poate cuprinde n ura sa, cldura se ridic mai mult dect
poate cobor frigul, cel ce este deasupra vede mai multe dect cel ce este dedesupt,
usorul se ntinde mai mult dect se ntinde greul, lumina rzbate mai mult dect
poate rzbate ntunericul, puterea care uneste este mai mare dect puterea care
desparte.

44. Lungul si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si globul
mare pe acelasi punct se sprijin; nevzutul si vzutul acelasi loc ocup; toate cele
mari stau ascunse n cele mici, iar aici este o mare tain a firii; mare printre ntelepti
este cel ce o pricepe.

45. nteleptul uneste pe cel ce vede cu cel ce gndeste, cel ce simte cu cel ce face,
dar nenteletul i desparte. Deschide-ti bine ochii, cci cel ce face, cel ce simte si cel
ce gndeste sunt asemeni norilor care vin si pleac, dar cel ce vede prin ochii ti
este vesnic si lumina sa este fr umbr. El este dincolo de viat si moarte, dincolo
de bine si ru, dincolo de frumos si urt, dincolo de curgerea timpului.

Legile lui Zamolxe [Remer Ra Editura Deceneu, 2009]

Mari initiati
"Un popor care nu isi cunoaste istoria este ca un copil care nu isi cunoaste parintii "
- Nicolae Iorga -

Zamolxe - "eu sunt cel ce sunt"

"Fii liber, fa ce-ti place, fa ce simti in inima ta - Dumnezeu pune in inima ta tot ce ai
nevoie ." - rugaciunea indemn a lui Zamolxe, Fiul lui Dumnezeu, pe care dacii in
cunostiinta de cauza l-au "Deificat", intrucat masura intelepciunii, faptelor si
virtutilor acestuia acestuia erau proba de netagaduit a apartenentei divine a lui
Zamolxe.

Cunoasterea Zamolxiana, precursoare a Codului Belaginelor, este in esenta

precursoarea invataturilor de tip crestin, hristic, pe care Mantuitorul IIsus Hristos ni
le-a relevat dupa 600 de ani.

Controversele asupra calitatii de zeu sau de om a lui Zamolxe (in alte rostiri
Zalmoxis) au inceput cam odata cu primele stiri despre el (Herodot) si nu s-au
incheiat nici acum. Totusi, fluctuatia interpretarilor moderne, bizuite pe informatiile
antice scrise (caci nimeni nu a cercetat inca intr-adevar stiintific urmele posibile ale
mitologiei Daciei in folclorul si in ritualul unor datini din Romania - cu exceptia
Inforenergeticii), sugereaza figura complexa a zeului. Dar, in primul rand, se observa
in aceasta figura, ca insusiri esentiale, doua ce sunt greu de separat in mitologie:
zeul mesianic si eroul civilizator. O examinare mai atenta aminteste de o similitudine
de la mari departari geografice ( cu atat mai mult, fiind exclusa orice comunicare
prin circulatia tematica a miturilor): Quetzalcoatl.

Ca zeu, Zamolxe nu putea sa fi fost venerat in ritualurile htonice: din retragerea sa

vremelnica in pestera (care, in lumina ipotezelor arheologice de azi, ar fi putut sa fie
un palat subteran, poate cu iesire secreta) nu rezulta nici moartea mistica, nici
inhumarea simbolica, iar intoarcerea sa nu este inviere osiriaca, ci a doua venire. Tot
ca zeu, Zamolxe nu a putut fi venerat in locul lui Gebeleizis, pe care l-ar fi absorbit
prin sincretism, deoarece Gebelezis era zeul miscarilor atmosferice, in norii caruia se
trageau salve de sageti, fapt lesne de inteles la un popor cultivand grane si vita de
vie; era insa deci Zamolxe un zeu al cerului senin? pesemne ca nu, sau cel putin nu
al cerului ca bolta imediata, ci al unui cer mistic, socotit sediul sau discret, unde
erau trimisi cei mai buni tineri ca soli aruncati in suliti.

Ca "OM" civilizator, Zamolxe vadeste cateva atribute de baza: comunicarea cel putin
a doua stiinte fundamentale pentru acele vremuri, astonomia si medicina, propagate
de el fara alura de miracol, deci nu pe cale divina (ca Apollo Medicus); educatia
morala a populatiei si instruirea ei filososfica (dupa "legile de a trai frumos"- codul
Belaginelor - expus si explicat de regina Hestia in Tracia) ; organizarea unui sistem
religios, cu doctrina teologica monoteista si cu investitura scaerdotala; contributia
(dupa unii autori antici, directa) la organizarea politica a tarii pastorite, din care nu a
lipsit si introducerea deprinderii ospetelor cu discutii intelectuale si spirituale (ceea
ce rezulta clar din textul lui Herodot).

Herto Valus sau "Cartea Secreta" - rugaciunea-poezie este tipul clar al nivelului
educatiei, cunoasterii si intelepciunii Zamolxiene, expresie a apartenentei divine a
acestuia :
"Univers apleaca-ti urechea la rugaciunea mea curata,
Pamant deschide-te, ca masa apelor sa mi se deschida,
Flori, nu unduiti, trestii, nu tremurati, copaci, nu va clatinati;
Doresc sa-l aud pe Dumnezeul Creatiei, Tot si Unul,
Sa se deschida cerurile, sa se domoleasca si vantul,
Fie ca darurile mele sa vesteasca Totul si Unul"
Principiile vindecarii fizice si spirituale Zamolxiene respecta caracteristicile firesti si
normale ale Intelepciunii Hristice care propovaduiesc ca prim pas in vindecarea
fizica pe cea sufleteasca-spirituala.. caci:
" aa cum nu trebuie s ncerci a vindeca ochii fr s vindeci capul i nici capul fr
trup, la fel nu poi vindeca nici trupul fr suflet, iar tocmai aceasta e pricina pentru
care cele mai multe boli rmn nevindecate de medicii greci, faptul c ei nu in
seama de ntregul a crui ngrijire ar trebui s-o ntreprind i c, dac acesta nu se
simte bine, este cu neputin ca partea s se simt bine.

Cci, spunea Zamolxe, toate se trag din suflet, att cele rele ct si cele bune ale
trupului i ale fiinei noastre ntregi, revrsndu-se din suflet, aa cum se rsfrng
de la cap asupra ochiului. Ca urmare, mai ales sufletului trebuie s-i dm ngrijire,
dac vrem ca deopotriv capul ct i restul trupului s-o duc bine. Iar sufletul,
spunea el, se ngrijete cu anumite descntece... Artndu-mi deci leacul i
descntecul, el mi spunea: S nu te lai nduplecat s ngrijeti capul nimnui, care

nu-i va fi druit mai nti sufletul spre ngrijire descntecului. Aceasta, zicea
Zamolxe, "aceasta este greeala pe care, acum, o svresc oamenii, c ncearc s
devin un fel de medici ai cte unei pri, fr de cealalt ".

Ar trebuii sa fim "mandrii" si responsabili cu aceasta cunoastere pe care Zamolxe a

impartasit-o acestui neam DAC - adevaratul popor ales - caci similaritatea
invatamantului lui Zamolxe cu cel Hristic este izbitoarea si doar un "ochi bolnav" nu
ar putea vedea aceasta. Mantuitorul IIsus Hristos intai testa necesitatea si dorinta
omului de a se vinedeca prin intrebari care aveau darul de dovedii credinta si
libertatea in alegere a celui implicat - bolnav - si abia apoi actul vindecarii avea loc..
In mod aproape similar cunoasterea Zamolxiana se adresa celor dornici de a se
vindeca in prealabil spiritual iar vindecarea sufletului le va determina apoi
vindecarea fizica.