Secretele dacilor, inspectate de

Securitatea lui Ceausescu! Ce se

ascunde cu adevarat in Muntii Bucegi!
Muntii Bucegi sunt considerati de cercetatorii fenomenelor paranormale ca fiind o
zona cu puternica incarcatura energetica, cu forte prezente mai ales in zona de
platou, unde se afla Sfinxul si Babele.
In interiorul muntilor s-ar afla si o retea uriasa de tuneluri unde sunt ascunse comorile dacilor. De
cercetarea fenomenelor stranii din munti s-a ocupat o directie secreta a fostei Securitati, care raporta
Elenei Ceausescu, sotia dictatorului. Acesta era Departamentul Zero, al Securitatii, structura care
colabora strans cu cea de paranormali ai Armatei Romane. Aceasta avea baza in Muntii Buzaului
si era subordonata generalului Ilie Ceausescu, fratele dictatorului. Existenta structurilor a fost
recunoscuta de cercetatorul Vasile Rudan, specialist in perceptie extrasenzoriala, care a condus
experimente extrasenzoriale cu copii superdotati, iar rapoartele, fotografiile si negativele, precum si
filmele erau predate unitatii respective.

Potrivit unui colonel in rezerva care a lucrat in Directia Securitatii Statului, in cadrul Consiliului
National de Stiinta si Tehnica, aflat in subordinea Elenei Ceausescu, existau persoane care se
ocupau de monitorizarea cercetarilor din sfera paranormalului, rapoartele lor aflandu-se sub Cod
Zero, si ajungand la sotia dictatorului. Ea le distribuia apoi la trei subordonati. Doi dintre acestia
lucrau in cadrul DSS. La unul ajungeau zonele cu zacaminte strategice uraniu, petrol descoperite
prin perceptie extrasenzoriala, iar la celalalt ajungeau anumite inventii, de care se ocupa apoi
Institutul de Tehnologie Avansata. Al treilea se ocupa de cele de interes personal al tovarasei.

Energiile din sanctuarul dacic

Masuratorile au relevat si ca pe crestele Bucegilor se inregistreaza un nivel foarte mare de
radiatii, a caror sursa nu este cunoscuta.
Fenomenele din Bucegi erau si ele in atentia Securitatii si Armatei. Rezultatele
cercetarilor sunt incerte, dar legende din mai multe zone ale tarii vorbesc despre faptul
ca Muntii Carpati sunt strabatuti de tuneluri subterane care ar atinge sute de kilometri.
Nimeni nu poate spune daca au fost facute de mana omului sau de forta naturii. Iar
asemenea tuneluri ar exista si in Bucegi. Pe Varful Omu ar fi fost un sanctuar dacic, asa
cum au mai fost si pe alte crestete ale muntilor, in Retezat si Ceahlau. Cele trei puncte

formeaza triunghiul de aur al Daciei, datorita energiilor iesite din comun regasite in
aceste puncte.

Masuratorile au relevat si ca pe crestele Bucegilor se inregistreaza un nivel foarte mare

de radiatii, a caror sursa nu este cunoscuta. Primele cercetari cu privire la Muntii Bucegi
s-au efectuat in anul 1927, in partea estica a masivului, pe Valea Ialomitei, intr-o zona
cunoscuta sub numele de sapte izvoare. Aici s-a facut o analiza a apei si spre
stupoarea cercetatorilor s-a constatat ca apa din acest izvor are zero bacterii, fapt
nemaintalnit in lume. Legendele locale vorbesc si despre existenta unor tezaure
deosebit de valoroase, comori ingropate, acumulate de-a lungul a zeci de generatii de
conducatori si pastrat in zona. Este vorba despre un tezaur sfant pe care fiecare
domnitor era obligat sa-l sporeasca pe timpul domniei sale, fara a se atinge de el.
Pentagonul a scanat muntii din satelit

O serie de cercetari au fost facute in Bucegi chiar de catre Pentagon. Structurile militare
americane au constatat ca sub Bucegi s-ar afla o poarta imensa din piatra, in timp ce
legendele locale amintesc si despre o poarta spre o alta lume. Inaintea acestei porti s-ar
afla un baraj energetic, iar orice obiect aruncat spre el s-ar transforma in praf fin. Potrivit
cartii Viitor cu cap de mort, de Radu Cinamar, Pentagonul are mai multe programe

militare secrete si de spionaj geodezic, folosind mai multi sateliti geostationari de inalta
tehnologie.
Unul dintre acestia, care se bazeaza pe tehnologia bionica si pe cea a undelor de
forma, a reperat in anul 2002 o structura aparte intr-o anumita zona a muntilor Bucegi.
In primul rand, spatiul gol identificat in interiorul muntelui nu comunica cu exteriorul, ci
incepea direct din interiorul muntelui, la o anumita distanta de panta acestuia. In al
doilea rand, avea forma unui tunel foarte regulat care cotea brusc spre centrul muntelui,
sub un unghi de 26 de grade. Traseul tunelului era perfect plan. Cel de-al treilea
element a pus pe ganduri specialistii Pentagonului.
O serie de cercetari au fost facute in Bucegi chiar de catre Pentagon.
Scanarea din satelit a muntelui a evidentiat doua blocaje majore ale structurii din
interiorul solid de piatra care margineau inceputul tunelului si sfarsitul lui si respingeau
orice tip de sondare sau analiza, ca si cum ar fi protejat ceva in acel loc. Erau baraje
energetice artificiale: primul era plan, drept ca un zid, ca un perete care bloca accesul in
tunel. Al doilea era imens, ca o cupola sau semisfera, care se afla la capatul opus
tunelului, aproape de centrul muntelui.
Ansamblul tunel-hemisfera se afla intr-un plan paralel cu solul, iar barajul hemisferic se
afla pe verticala ce corespunde stancilor de pe creasta numite Babele. De fapt, verticala
iesea la aproximativ 40 de metri intre Babele si Sfinxul din Bucegi.

(M.N.)
sursa foto: profudegeogra.ro, presalocala.com, stiri.tvr.ro

Cavalerul Trac, descoperit la Capidava

BY ADMIN OCTOBER 15, 2015

La Capidava se lucreaz. Zidurile se inal, arheologii scot la suprafata poriuni

din cetatea antic. Detalii pe galeria noastr foto.
https://www.flickr.com/photos/113494075@N07/albums/72157659471156568

Cnd am fost la Capidava, ultima oar, am vzut o reprezentare a Cavalerului

Trac in situ.

Acum, aceeai reprezentare este exponatul lunii la Muzeul de Istorie Naional i

Arheologie Constana.

Invitm pasionaii de istorie, s treac pragul muzeului i s admire superba

pies.
De asemenea, invitm cititorii, acum la aproape 3 ani de Danais sa revad ce
fceam noi acum 2 ani i jumtate la Capidava, la Celebrarea Cavalerului Trac.

ANAIS UN PROIECT AL ASOCIAIEI "ROMNIA

DACIA CASA NOASTR" N CAPIDAVA

ISTORIE / STIATI CA...?

15 JAN, 2015

Lupul n mitologia dacic

Lupul, n mitologia romneasc/dacic, avea rolul unui cluz n lumea de

dincolo, povestindu-se despre ntlnirea cu el astfel: i-i va mai iei Lupul
nainte, Ca s te nspimnte. S nu te nspimni,...
Misterele dacilor
Pentru lumea antica, Dacia razboinicilor temuti din Carpati si ai lui Zamolxis a fost, pana la cucerirea ei
de catre Traian, o tara aspra, aproape de nepatruns, incojurata de mister. Nimeni nu stia bine cine erau
oamenii care locuiau in acea cununa de munti. Le ziceau daci sau geti. iar grecii, care-i socoteau
traci"cei mai viteji si mai drepti dintre traci"-spuneau ca Ares (la inceput a fost zeul viscolului)sau
Marte, intre ei se nascuse. Stiau insa ca aceasta idee putea fi numai o legenda; pentru ca alt zeu, mai
mare si mai puternic stapinea destinul acelui popor. Dacii crede-au in ZAMOLXE. Si Platon zice ca
Zamolxe ii facea pe acei daci nemuritori.
Oamenii aceia-dacii sau getii nemuritori-si tara lor, erau ermetici pentru antici. Grecii se apropiasera de
ei numai pe tarmurile Marii Pontice, fara sa se aventureze mult in interior. Romanii ii cunosteau doar pe
razboinicii daci. Dunarea le inspira teama. Era un limes hyperboreu, de unde incepeau pamanturile
care dormitau sub lenesele stele ale polului getic-Getici sidera pigra poli-Martial( 40-104 en) evoca in

versurile sale imagini care fac aluzie la misterul si primejdiile acestei tari, unde, in acel momenti
mparatul Domitian cunostea nenorocul armelor. Tara de iernatice urse, cu salbatica Peuce si Istrul
frematind de tropotele cailor:
"Hiberna quamvis Arctos et rudis Peuce
Et ungularum pulsibus calens Hister "
Obsesia razboinicului get si a fluviului temut, pe care el il trecea calare pe apa inghetata, era in mintea
tuturor si aparea in scrierile poetilor si in carti care vorbeau de acea lume barbara, vrajmasa
romanului. Lucan, un alt hispanic vorbise si el de "barbara Cone, unde Istrul, printr-o mie de guri, isi
pierde in mare, sarmaticele unde si inunda insula Peuce", despre neamurile salbatice ce populau
tarmul pontic, si amintise faima arcului getic, teribilul arc getic, de toti cunoscut. Intr-un loc, in
Pharsala sa, numele dacului, iberului si getului se intalnesc in acelasi vers"Hinc Dacus premet inde
Getes ocurrat Hiberis". Versul acesta a fost interpretat de Isidor din Sevilia ca un vatiniciu: Spania avea
sa fie invadata de geti. Vatiniciu implinit dupa cum vom vedea. N-a fost vre-o indoiala. Lumea intreaga
a fost invadata de geti. Nu numai Spania. Lumea intreaga avea sa fie inca o data intemeiata de ei.
Nu s-a scris inca adevarata istorie a getilor, istoria mitului getic, mult mai mare si mai semnificativa
decat cea faptelor concrete, pe care le numim istorice. Faptul concret se consuma, nu serveste decat
pentru o povestire. Mitul e permanent si chiar daca i-a forme nebanuite si obisnuieste sa se ascunda
adevarul e prezent si se proiecteaza asupra viitorului. Ideea getica e unul din miturile cele mai
obsedante si mai puternice din imaginatia anticilor. Pentru romanii din primul secol al erei noastre, care
asteptau sfirsitul iminent al lumii, parea un lucru aproape sigur ca de la Dunarea cu salbatica Peuce
avea sa se dezlantuie cataclismul. Tot un hispanic, si cel mai citit, Seneca, intr-o pagina grandioasa
descrie infricosatorul spectacol al "zilei fatale" cand Dunarea dezlantuita isi va inalta apele pana la cer
si, intr-un singur virtej prapastios, "va cuprinde o imensa intindere de pamanturi si cetati". O profetie,
intre altele a lui Seneca. Avea sa se implineasca nu prin apele Dunarii, ci prin violenta gotilor, care
-lucru straniu-cu numele getilor cu istoria acestora preschimbata in propria lor istorie si cu zeul
Zamolxe-nu cu zeul Walhalei-aveau sa rastoarne toata lumea antica si sa ajunga in virtej pana in
Spania. Vaticiniullui Lucan, de care Isidor din Sevilia, nu sa indoit niciodata!Cum sa te indoiesti de
realitate, cand ea singura isi ia sarcina sa releveze mitul, al carei secret l-a cautat fara odihna in
Istoriile si Etimologiile sale acest Isidor.
Secretul tarii getilor era, inca de pe vremea lui Seneca, impenetrabil. Filozoful nu stia sa vorbeasca cu
oarecare cunostinta decat despre marele fluviu care incingea tara si despre cetatile elenice presarate
pe tarmul pontic. Despre rest, nimic mai mult decat faima temutei sageti getice si acea a ucigatoarelor
plante ale Dunarii, din care se distilau sucuri pentru magia infioratoare a Medeei. Era insa convins insa
ca acea tara era bogata in pietre pretioase; cea ce insemna alta magie. Pietrele pretioase includeau
puteri si mistere. Atat se putea afla de la Seneca; si nimeni nu stia mai mult. Dunarea isi pastra bine
secretele. Oameni se ascundeau in munti-Daci, montibus in haerent--. Padurile erau intunecoase.
Acopereau acea tara plina de primejdii.
Padurea dacica. Infricosatoarea padure dacica. Era adapostul acelor oameni si era originea adinca a
mitului getic, invocat si azi in formula magica, foaie verde, din cintecul popular. Romanii cunosteau
acea padure de departe, cand se vedeau nevoiti sa o ocoleasca; s-au mai de aproape cand, in
intunecimea ei, pierea vreo legiune sau un general faimos. Atunci umbra paduri dacice ajungea pana
la Roma, si de ea vorbeau poeti si cronicari, care notau dezastrele petrecute acolo. In anul 74 ien,
Caius Scribonius Curio, care ii invinsese pe dardani in Tracia, voia sa-i supuna si pe daci si ajunsese
pana la Dunare. Dar inspaimantat de padurile pe care le vedea s-a oprit. S-a intors din drum fara sa
faca razboi:Curio Dacia tenus venit, sed tenebras saltuum expavit-(Curio s-a intors din Dacia,
inspaimantat de intunecimile [padurilor] sale) spune Florus. In alta imprejurare, Roma sa emotionat de

moartea lui Cornelius Fuscus, care se inmormintase cu toata legiunea lui in padurea blestemata.
Martial scria epitaful prietenului sau:
"Aici zace Fuscus.
Lespedea nu se mai teme de amenintari dusmanoase.
Umbra victorioasa a generalului stapineste
victorioasa padurea supusa"
Retorica poetului era mai mult decat tragica. Generalul pierise fara victorie. Fara urma. Infricosatoarea
padure nu se clintise. Ramanea mereu muta, intunecata, plina de secretele ei. Pentru mintea anticilor
era in toate acestea nu numai un mit care inspira teama, dar ceva magic, ce izvora din geniul acelui
popor si venea in apararea lui, ascunzand realitatea. Padurea era fondul obscur unde se urzea secretul.
Dar acel popor, care-si adora zeul pe culmi solitare, avea o stiinta a secretului, inviolabila in asa
masura incat nici azi istoricii nu pot face o distinctie limpede intre mitul si istoria sa. Acel zeu, desi
luminos ramanea ascuns. Nu i se cunosc altarele si nici chipul. Potrivit unor reguli magice, se figura nu
persoana divina, ci principiul contrar si invins, balaurul cu cap de lup, care slujea si apara, desi uneori
se revolta si se lupta cu Zamolxe in nori. Dacii facusera din el stindard si-l adorau, dar trageau in el cu
sagetile in nori cand izbucnea furtuna. Acest balaur a fost adoptat ca insigna si de unitati ale armatei
romane si a fost adorat si in Italia. Poate nu e lipsita de interes mentionarea ca Wulfila, apostolul
gotilor, capadocian de origine, deci trac, primis ein Dacia, unde evangheliza, acest nume got, care
inseamna lup. Un asemenea nume putea avea un inteles tainic printre oamenii din acea tara. Zeul
acestui popor isi ascundea persoana in tot ce era legat de cultul si numele sau. Ii ziceau Zamolxes, sau
Zalmoxis, iar mai tarziu, cine ar crede? Intr-o inscriptie Jupiter Optimus Maximus Paternus Aepilofius.
Ultimul calificativ il tradeaza:'Zeul din stinca" Siret zeu. Iesise din Dacia, se substituise altuia si era
adorat intre straini. Acest mod de a se ascunde in nume, de a desena lucrurile printr-o apelatie dubla
sau multipla (chiar daca uneori cuvintele sunt grecesti sau romane, pentru ca numele adevarate
ramaneau necunoscute) este alta forma a ermetismului dacic: Zamolxis-Gebeleizis; Danubius-Ister;
Carpathus-Caucasus; Decebalus-Diurppaneus; Daci-Dai-Getae. S-ar putea intemeia multe speculatii,
nu neaparat etimologice, asupra ambiguitatii dacice. Asemenea incercari ar duce la recunosterea
tendintei tipice a dacului de a ascunde propria-i personalitate si pe aceea a lucrurilor tarii sale si de a
exercita asupra strainului magia de straveche folosunta a numelui care disimuleaza. Pe aceiasi cale
ajungem si la mit. Tot ce apartine acelei tari si cunoastem prin izvoare antice trebuie supus unei critici
foarte severe, pentru a putea separa cele doua planuri ale lumii daco-getice, insuficient observate
chiar si de istoricii cei mai scrupulosi:planul real, al cunoasterii directe, pe care au avut-o mai limpede
romanii prin razboaie si care se complecteaza prin descoperiri arheologice. Dacii si Danubiul sunt
numele exacte in acest plan. Apoi celalalt planul mitului propagat de greci si adoptat si de romani, care
l-au confundat de multe ori cu planul real. E lumea getilor, cu Istrul sacru si Caucazul, cu salbatica
Peuce, delta cu o mie de guri si lenesele stele ale polului getic.
De la mit nu mai e decat un pas pana la utopie. Iar aceasta e marea creatie a geniului dacilor, utopia
getica de ei inspirata. Radacinile acestei utopii le gasim la Homer, acolo unde poetul vorbeste despre
traci si amazoane; origini mai precise aflam la Herodot care cunoscandu-i pe geti si culegind despre ei
ce spuneau greii de la Pont, i-a zugravit in culori puternice stirnind imaginatia, scriind cuvintele care,
fie si ele singure puteau constitui temeiul unei utopii; "cei mai viteji dintre traci". Tracia era marea
rezerva de mituri: Orfeu, Dionysos si intre geti Zamolxe. Mituri personificate. Deci cei mai buni dintre
traci getii de la Istrul sacru au ajuns si ei poporul mit, dind nastere in imaginatia greaca unui mit
paralel:amazoanele, femeile getilor. Amazoanele si getii sunt mituri si, in acelasi timp, utopii. Foarte
asemanatoare intre ele. Intr-un straniu contrast, evocau amindoua aceiasi idee nostalgica a omului
antic; O lume de vitejie salbatica, de curatire si dreptate. Asemenea lumi trebuie sa existe, dar sunt

secrete. se ascund in stinci inalte de munti necunoscuti:In Marpersia Caucazului, amazoanele; si in

Carpatii altui Caucaz, getii.
Se pare ca acestia erau mai drepti decat amazoanele. erau aspri si inocenti "bunul salbatic' al anticilor.
Horatiu "Rigidi Getae", Martial "dacus puer". Si erau nemuritori. Herodot a spus-o. Si Platon. Si altii.
Acestia erau dacii, cu tara lor, in momentul cand Traian se hotara sa cucereasca acea tara. Putin mai
inainte, imperiul suferise in Dacia o umilinta grava. De victoria lui Domitian s-a ris cu amaraciune la
Roma:fusese platata cu un tratat de pace care obliga pe romani sa respecte Dacia si contribui ela
inarmarea ei cu masini de razboi, cu tehnicieni si cu bani. Istoricii moderni, intre ei Iorga, a incercat
reabilitarea imparatului, explicand ca suma anuala platata de imperiu nu era tribut si ca, coroana pe
care imparatul o asezase pe fruntea lui Diegis, fratele lui Decebal, si reprezentantul lui in acea
imprejurare, nu incorona decat un rege clientelar. Asa trebuie sa fi fost fara indoiala. Dar toate dovezile
arata ca Decebal nu asa gindea. Siretul rege, care nu se lasase vazut decat in persoana fratelui sau,
continua sa fie foarte primejdios in padurile lui. Se inarma, primea dezertorii si fugarii romani, coaliza
alti barbari si, dupa izvoare antice credibile, se punea in legatura chiar cu partii de la Eufrat, acei parti
despre care Lucan spunea ca luptau cu "arcuri getice". Cand i sa parut potrivit, a atacat Drobeta,
municipiul roman de la Dunare, a darimat cetatea si i-a gonit pe legionari. Violase tratatul. A fost poate
motivul pentru care Senatul a hotarit declararea razboiului. Anul 101. Sosise momentul lui Traian.
Imprejurarile sunt cunoscute, desi faptele adevarate raman necunoscute. Izvorul literar principal Dio
Cassius nu e contemporan; iar autorul, viciat de retorica, nu inspira suficienta incredere. S-a crezut,
mult mai mult, in veridicitatea altei surse. Monumentala si mai directa; reliefurile de pe Columna
traiana, considerate de un realism miraculos. Azi se crede mai putin in valoarea narativa a
monumentului. Istorici ca R. Paribeni sau N. Iorga au renuntat sa mai recurga la acele imagini ca la o
cheie a realitatii. Reliefurile sunt, fara, indoiala, foarte realiste. Dar nu e un realism de fapte autentice,
ci de imaginatie realista. Povestirea ramane simbolica. Intervin in ea elemente foarte exacte:insigne,
vesminte, arme, cite un aspect tipic de arhitectura sau detalii aluzive la peisajul si la viata locala. E
inutil sa se caute alta realitate topografica ori cronologica, sau macar o reprezentare completa a
evenimentelor. Sculptorii coloanei isi cunosteau bine arta. Nu lucrau pentru arheologi ci pentru ochii
romanilor. Iar realismul roman asa era, paradoxal :elimina sau prescurta realitatea, pentru a o evoca
mai bine. Uniica relatare autentica a acelor razboaie, COMENTARIUL lui Traian s-a pierdut. Nu cunostem
din el decat cinci cuvinte, pastrate de un gramatic:"inde Berzoviam deinde Aixi processimus" (apoi am
plecat la Berzovia si de aici la Aixi) Fragment din intinerarul imparatului. Cele doua localitati s-au
identificat, desi urmele lor nu mai exista, afara de numele Berzoviei in acela al unui riu de azi.
Era un drum care se indrepta catre inima Daciei, catre capitala insasi, Sarmizegetusa. Necrutatoare
precizie. Imparatul nu patrundea in padurea dacica citindu-l pe Herodot. Prin Comentariul sau s-ar fi
risipit secretul acestei tari. Dar e o fatalitate. Secretul a supravietuit. S-a risipit comentariul
imparatului. Dacia, care se aparase prin padurile ei. Prin impulsul salbatic al oamenilor si prin mitul
sau, nu putea fi cucerita decat prin mijloacele drastice ale tehnicii militare si prin ingineri. Militarul si
inginerul sunt dusmanii mitului, tot atat sau chiar mai mult decat istoricul, desi si unii si altii, fara sa-si
dea seama, pot cadea prada inamicului invizibil. Mitul arde. Vom vedea ce s-a petrecut. Trebuie sa fim
atenti nu numai la faptul material, ci si la umbra care-l intovaraseste in celalalt plan. Traian patrundea
in Dacia cu tot realismul sau iberic dar --el insusi cum sa se apere?-nu se putea desprinde de ideile
care traiau in spiritul alor sai. Traian ducea acolo mitul Romei, mitul troian care a sustinut lumea antica
si imperiul. Acei barbari erau dusmani ancestrali (traci sunt la Troia inamicii aheilor: Enea este un trac
de la Dunare, un dardan; amazoanele, femeile getilor, lupta impotriva grecilor; regina lor Pentesilea,
pierea de mina lui Ahile si multe consecinte grave decurg din aceasta fapta; iar greci, care niciodata nau pierdut constiinta adversitati lor fata de acea lume barbara, asezau umbra lui Ahile si a celorlalti
eroi in alba Leuce, insula sacra, acolo in tara getilor, in fata salbaticiei Peuce). Si mai era ceva. O idee
care lucra activ in mintea contemporanilor, rezumind aproape toate miturile. Istoricii au
semnalat''spiritul romantic''al vremii, manifestat indeosebi prin cultul frecvent dedicat figuri lui

Alexandru cel Mare, eroul macedonian, personifica un mit, asemanator celui lui Ahile. Se stie cit de
puternica a fost sugestia lui asupra Romei si cum unii imparati sau gandit sa stramute centrul
imperiului in Orient, ezitind intre Troia lui Ahile si Alexandria macedoneanului. Nu e greu de recunoscut
acest spirit in inteprinderile lui Traian. Imparatul nu a fost strain de mituri. Stia ca Alexandru ii
cunoscuse pe geti si ca adusese jertfa Istrului sacru pe malul fluviului. In apropierea aceluiasi mal,
Traian insusi avea sa fundeze o cetate a victoriei, Nicopolis ad Istrum, cu acest nume grec care evoca
memoria macedoneanului. Istrul sacru(care trece acum la celalalt nume al sau, Danubiu), apare de la
inceput pe columna traiana ca zeu al acelor locuri. Figura lui iese gigantica din ape pentru ai proteja pe
romani si a sustine podul de vase pe care trec legionarii. E cea dintii umbra si favorabila din celalalt
plan. Intovarasind faptul militar simbolismul columnei lasa sa se vada mai bine decat o realitate
exacta, inutil cautata, aceasta alternanta aluziva la cealalta realitate, obscura, ascunsa in paduri.
Padurea e prezenta pretutindeni, uneori indicata numai printr-un arbore(atat de realist infatisat incat se
recunoaste specia) alteori compacta, legionarii deschizindu-si drum cu securea. Opera inginerului
incepuse. Poduri traverseaza riuri. Ziduri se inalta. Inginerii studiaza terenul, masoara inaltimea
muntilor, se lua masura misterului. Necunoscutul se retragea pas cu pas, cu acei oameni imbracati in
cinepa barbara, cu parul ravasit si privirea amenintatoare.
Ciocnirea armelor nu se va produce inainte ca dacii sa fi istovit toate mijloacele sireteniei. Intr-o scena
apare un sol barbar, al carui mod de exprimare, simbolic, ramane enigmatic. Dar imparatul nu se lasa
amagit de ambasade. Razboiul incepe pe viata si pe moarte. Si lupta e grea. Romanii trebuie sa
cucereasca acel pamant, palma cu palma, patrunzind prin vai inguste pentru a lua munte cu munte si
a urca pana in culmi, unde dacii se agata cu inversunare de fortaretele lor. Sculptorii n-au trecut cu
vederea nici o cruzime fie barbara fie romana. Capetele infipte in prajini, pe ziduri sunt elemente
decorative ale acestui razboi. Intr-o scena calaretii romani intra intr-un sat parasit. Numai batrinii se
apara cu bitele. Soldatii ard casele. Soldatii incendiaza la fiecare pas. Intr-un alt relief, femei ard
prizonieri. Ingrozitoare ura, care umple padurea de oroare. Femei cad captive (sora regelui) si le vedem
imbarcandu-se pe Dunare, duse de legionari. O batalie stranie se desfasoara in alta scena. Dacii apar
cu balaurii lor, cu arcuri, cu sageti, cu lanci si spade. Se vad soldati romani cazuti si sunt semne ca
razboinicii daci nu se aratau slabi. Dar balaurii n-au fost credinciosi. O furtuna izbucneste in mijlocul
bataliei. Blestem! Dacii parasesc cimpul. Apare pe cer Jupiter Tonitrualis. Mereu umbra favorabila
romanilor; dacul retragindu-se, agatindu-se de muntii sai.
La sfirsit legionarii iau si ultimul refugiu, capitala Sarmizegetusa. Relieful indica unitati care s-au
ilustrat in lupta. Se recunosc spaniolii: balestrierii din Baleare. N-au fost singurii hispanici care au luptat
in acel razboi. Prima cadere a lui Decebal. Dureroasa nu insa fara speranta. Se incheie pacea. Anul
102. Traian se intoarce la Roma in triumf. Dacicus. In senatul roman apar trimisi regelui invins, pentre
actul de inchinare cuvenit. Impresia e mare. Decebal e declarat "aliat al poporului roman "Formula cea
mai blinda de supunere. Infringerea nu anulase prestigiul acelor daci. Dacii in fata Senatului din Roma
si cuvintele lor reinviau tot mitul. S-au facut portrete ale razboinicilor daci si s-a perpetuat memoria lor.
Utopia getica.
Dar in padurile lui Decebal nu simtea aliatul poporului roman. Dusmanii desemnati de destin nu pot fi
aliati. Asemenea aliante se rup. Regele n-a asteptat mult. A atacat. Si Traian a luat inca odata drumul
catre Dunare. Anul 105. Acest al doilea razboi depaseste in proportii si adincime pe cel anterior. Actul
dacilor era sinucigas. Nu Decebal ci maretia regelui dac se infrunta cu imparatul. Totul in acest razboi
evoca planul profund. Mitul il mina pe invins ca si pe invingator. Traian recurge la tehnica si la
imaginatie. Cel mai mare arhitect al imperiului, Apolodor construieste podul de la Drobeta.
Tragedia se desfasoara singeroasa si obscura. O urmarim in reliefurile columnei pana la actul final, care
intruneste poporul dac in jurul regelui sau, intr-o lupta fara nadejde si o sumbra comunicare a mortii. A
doua cadere si ultima a Sarmizegetusei. Scenele sunt descrise cu putere si maretie. Sculptorii au stiut
sa degajeze simbolul si i-au respectat pe invinsi. Apararea vitejeasca e vizibila. De pe ziduri cad ploaie
sagetile getice. Ultimele. Actul suprem e aproape. Intr-un relief se infatiseaza un monument de agitatie

intre daci. O figura nobila se ridica intre toate, poate Decebal, privind de pe ziduri, grava si nemiscata,
catre dusman. Ermetismul ei si maiestatea sa indica sentinta. Vedem scena sinuciderii colective. Nobili
si preoti beau impreuna otrava. Sculptorul s-a marginit la detalii care exprima cu sobrietate ce s-a
petrecut. Moartea regeleui ii inspira o imagine spectaculoasa. Urmarit de calareti, regele se sinucide,
strapungindu-se cu propria spada inainte de a fi atins de miinile dusmane. Il vedem indoindu-si
genunchiul. Statura lui e gigantica. Murind, se reazama de un arbore, in padurea lui. Decebal regele
dac. Imparatul triumfa fara sa invinga ceea ce ducea cu el acest rege. In ultima scena, apare poporul
dac. Barbati, femei, copii neprimind supunerea se refugiaza in padure.
Acea tara e acum Dacia Traiana. Ceea ce s-a petrecut acolo e unul din acele mistere care nu se explica
niciodata de ajuns prin marturii concrete. Utopia getica reinvie. Acum tara se numeste Dacia Felix.
Inscriptii marturisesc nostalgia fata de acea tara si de prestigiul numelui protector(un om se numeste
Desideratus in Dacia; pe malul Adriaticii, la Zara o femeie se numeste Dacia, un roman se din Cartago
se adresa intr-o inscriptie "geniului dacilor"; un soldat ii invoca pe zeii si zeitele dacilor si ale
pamantului)Tezaurele lui Decebal, duse la Roma, aurul Carpatilor, turmele, griul, bogatiile visate ale
Daciei, stirneau inca imaginatia. In Sarmizegetusa cea noua, fundata de imparat, un mozaic reprezenta
intalnirea lui Traian ci Ahile, mitul Troiei in Carpati!Traian insusi contribuia la mit. In versurile lui
Hadrian, il vedem in Antiohia, cerind lui Jupiter Cassius o victorie impotriva partilor la fel cu cea pea
care o avusese impotriva getilor si oferind la altar cornul de zimbru impodobit cu aur pe care getii il
lasasera in miinile lui:"lui Jupiter Cassius. Traian din stirpea lui Enea, stapinitorul oamenilor, catre
stapinul nemuritorilor". Mitul Troiei se contopea cu mitul getilor. Cornul de zimbru evoca memoria lui
Decebal, marele invins. Invingatorii nu-l uitau. Iar cu Decebal reinviaza si Zamolxe. La mai mult de
doua secole dupa cucerire, in "Cezarii' imparatului Iulian, Traian isi justifica viat ain fata lui Jupiter:'I-am
nimicit pe geti, cea mai razboinica dintre natii, nu numai prin puterea trupului lor dar si prin vitejia pe
care le-o insufla Zamolxe cel venerat de ei, incredintati ca nu mor niciodata, ca isi stramuta doar
lacasul, ei infrunta moartea mai bucurosi decat daca ar porni intr-o calatorie"romanii se insarcinau ei
insisi cu apologia lui Zamolxe, devreme ce in Dacia numele imparatului, la inceput venerat, se stergea
putin cite putin din amintire, pana cand se transforma intr-un simplu cuvint cu semnificatie
comuna:troian, care poate insemna un noian de nisip sau zapada, adus de vint. Limba si gindirea
romana s-au plecat legilor acestui pamant. Ca si in Galia sau Spania.
Pastrau acesti daci, ideea trecutului lor, mitul si memoria eroilor lor? Iscriptiile nu pot spune mai mult,
iar acei tarani daci n-au stiut sau n-au vrut sa scrie carti. Intalnim cu relativa frecventa numele de
Decebal si pe cel de Diurpaneus, un Aureolus dac si intronat imparat, apoi un alt dac, Regalian din
Durostorum, militar merituos proclamat de trupe imparat despre care se spunea ca descande direct
din Decebal. Aceste lucruri spun ceva. Dar nu cunoastem istoria subterana, mai adinca, prin care neam explica alte fapte stranii. Cine erau acei"goti"ai lui Iordanes, care in cintecele lor pomeneau cu
veneratie, ca de un stramos, pe inteleptul Dicineus, preot si sfetnic al regelui Boruista, regele "got"?
Iordanes, el insusi got, nascut pe malurile Dunarii putuse sa culeaga direct aceste informatii. Aceste
traditii dovedeau veneratie si pentru Zamolxe si pentru Diurpaneus!Cine puteau fi, pentru a reinvia
mitul getic cu eroii sai si ai face pe goti sa se numeasca geti ei insisi?
Inca inainte de retragerea lui Aurelian, provincia nu se mai bucura de o pace foarte sigura. Dacii liberi,
acei daci pe care i-am vazut pe columna refugiindu-se in paduri, si care ramasesera in jumatatea tarii
neocupata de romani, se intorceau adesea in incursiuni. Erau cunoscuti acum cu alte nume:Dacisci;
Carpi; Carpodaci; Carpogeti! Au fost momente cand nelinistea a ajuns la paroxism. Inscriptii si texte de
pe vremea Antoninilor vorbesc de o adevarat furie dacica: "furor daciscorum". O moneda prezinta
figura alegorica a unei femei cu un stindard in mina pe un fundal de munti. Dupa Aurelian, nelinistea
se agraveaza. Aceiasi oameni, acum impreuna cu gotii sau fara ei trec Dunarea ducand nesiguranta si
inauntrul frontierelor imperiului.

Dar perioada de maxima gravitate este la sfirsitul secolului al-III-lea si inceputul celui de-al IV-lea, cand
Roma, pierzindu-si autoritatea, imperiul este pe punctul de a se dezagrega prin proclamatii militare si
prin ascensiunea anarhica a provinciilor. Rolul dacilor e primordial in acea mare criza care zguduie
temeliile imperiului. Istoriciidau de obicei putina atentie sau nici una faptului ca, timp de patru deceniide la venirea lui Maximian Hercules ca imparat asociat al lui Diocletian(286)pana la moartea lui
Liciniu(324)-patru imparati, daci sau carpi de origine, se succed fara intrerupere la cirma imperiului si
constituie o dinastie, cea dintii dinastie in Imperiul roman:Maximian Hercules, Maximian Galeriu,
Maximian Daia si Liciniu, la care trebuie adaugati si Maxentiu, imparat uzurpator(fiul lui Maximian
Hercules), precum si alti doi daci, ca cezari:Severus si Licinianus. Toti sunt de origine umila, ciobani sau
tarani si-cu exceptia lui Maxentiu-dusmani neimpacati ai oligarhiei din Roma. Ajunsi la purpura prin
vointa legiunilor, unii dintre ei neintelegind sa puna piciorul in Italia decat ca dusmani, acesti daci
reprezinta in istoria Romei un fenomen absolut unic si revolutionar: sunt imparati antinomici ideii insesi
a imperiului. In realitate, sunt cei dintii barbari care cucereau puterea, ducand la Roma si in Orient nu
ideea de autoritate respectata pana atunci, ci germenul darimarii si vointa instaurarii unui alt imperiu.
Intre acesti imparati, cel care prezinta personalitateacea mai puternica si tenace, Galeriu, pare sa fi
avut toata constiinta vechiului dac, inamic ereditar al Romei. Se cunosc prin marturiile contemporane
ale lui Lactantiu(comentate de H. Gregoire in Byzantion, dar trecute cu vederea de istoricii
romini)motivele personale si impulsul ireductibil care-l impingeau pe acel dac la violenta impotriva
imperiului cazut in miinile lui. Fiu din mama transdanubiana, adoratoare a divinitatii muntilor si dedicat
el insusi acestui cult, care nu poatea fi atul decat cel al lui Zamolxe, Galeriu e tipul rebelului iesit din
acei munti, unde viata ciobaneasca pastrase intotdeauna ideea libertatii barbare, inamica oricarui
imperiu. Ajuns cezar si apoi imparat, fostul cioban, fidel credintelor lui stramosesti, originii lui sociale si
instinctul poporului sau, isi intorcea legiunile impotriva Italiei, cu hotarirea-afirma Lactantiu-de a sterge
pana si amintirea Romei, si a fost pe punctul-declara acelasi autor crestin-sa schimbe numele
imperiului roman in cel de imperiu dacic. Lactantiu atribuia furia dacului (lucrul e caracteristic) faptului
ca parintii si stramosii lui Galeriu fusesera supusi censului, pe care Traian il impuseseca pedeapsa
dacilor incapatinati in rebeliune. Problema fatala a censului! Textul lui Lactantiu e ca un ecou tarziu al
unor fapte pe care le cunoastem si din alte marturii, cum e faimoasa inscriptie a lui Tiberius Plautius
Silvanus Aelianus, guvernator al Moesiei, care intre anii 52 si 53 stramuta in moesia "o suta de mii
transdanubieni, cu femeile cu copiii, principii sau regii lor, pentru a plati tribut. "Doua secole si
jumatate mai tarziu, acesti transdanubieni erau stapinii imperiului. Iar Galeriu, ridicat duntre ei, nu
uitase. Textul lui Lactantiu nu este poate o dovada, in intelesul concret al cuvintului; dar in acest caz e
mai mult decat atat: este marturia unei constiinte tulburi in imperiu. Acest barbar era un dac. Pusese
cent asupra cetatenilor din Roma, lucru nemaipomenit vreodata.
E tocmai perioada cand, pe celalalt mal, gotii, care traiau acum printre daci, incepeau sa se
obisnuiasca cu ideea ca erau geti si sa celebreze in cintecele lor pe Zamolxe, pe Deceneu si pe eroii
daci. Ce contacte vor fi avut acesti dacisci, sau carpi, sau carpodaci sau carpogeti cu gotii?Si pana la
ce punct a ajuns probabila lor simbioza, care se manifesta in actiuni comune, in certuri si rivalitati
cunoscute prin unele marturii?E evident ca mitul getic rasare mai puternic decat oricand si ca din
ceata adinca care se lasa atunci asupra acestor pamanturi, inca o data forma lui razboinica izbucneste
afara de hotarele getice. Cu gotii acum"geti" si poate si cu getii acum"goti"va ajunge la Byzant, la
Roma, va trece in noua Galie fundata de goti si aparea pe vremea lui Orosiu, in Pirinei, legat de
destinul Spaniei. Orosiu, refugiat in Africa, anunta, in cuvinte care sunt ca un strigat, teribila venire
apropiata"Getae illiqui et nunc Gothis" si izbucnea in invective impotriva acelor barbari care in
vechime le lasasera pe femeile lor-amazoanele-sa pustiasca lumea cu o imensitate de cruzimi. . dar
violenta a trecut. Si cand gotii se stabilisera si intemeiasera Noua Spanie, Isidor din Sevilia, el insusi de
singe got, descoperea vatiniciul lui Lucan, si si facea istoria si genealogia gotilor urcand pana la geti si
daci. E important de remarcat ca Isidor nu l-a cunoscut pe Iordanes. Teoria sa getica este o doctrina
hispanica, derivata din Lucan, din Orosiu si din eruditia imensa a autorului. Elogiul Spaniei, unde Isidor
descrie fericirea tarii in care inflorea belsugul glorioasei fecunditati a poporului getic, era inca o forma
a utopiei getice. Intalnim ecoul ei in toata literatura, in cronici oficiale, in prologuri adresate regilor
Spaniei, unde li se spun acestora ca se trag din regii daci si ca si-au luat numai numele de la tara unde

traiesc, fiidca era mai cunoscut. Versurile lui Horatiu, Vergiliu si Lucan, citate de Isidor pentru a explica
virtutile getilor se repeta de la un autor la altul si servesc drept doctrina celei dintii nobilimi
spaniole:"Mortem contemnut laudato vulnere Getae" (getii dispretuiesc moartea, cauta cu bucurie
ranile). Doctrina lui Zamolxe. Nimeni nu cunostea acest nume in Spania. Poate nici sfintul Isidor. Dar
doctrina inspira. Si oamenii care cautau moartea erioca si se bucurau de rani au fost multi si au
devenit casta. Cand Iordanes a fost cunoscut in Spania, (sec XIII )dacii au intrat definitv in istoria si
genealogia poporului spaniol prin Historia Gothica avenerabilului arhiepiscop don Rodrigo Jimenez de
Rada si prin a sa "Cronica general" a lui Alfonso el Sabio. Gotii erau acum departe. Traia dupa ei numai
amintirea. Dar ramasese ideea, si o nostalgie eroica ce impingea poporul la razboiul sacru, la
Reconquista. In vremea aceea, Cronica regelui intelept trebuie sa fi fost ca o biblie a razboinicilor si
cavalerilor. Multe frunti nobile se vor fi plecat asupr aintinselor pagini care vorbeau de stramosi din
indepartata Dacia sau Gothia, despre Dunare si despre acel enigmatic Zamolxen, de care"povestesc
istoriile ca a fost minunat de intelept in filozofie" despre marele rege Boruista, "care a luat pamanturile
germanilor", despre invatatul Dicineo, sfetnic a lui Boruista si aproape sfint. Pe acesta mai ales il
admira regele don Alfonso, si explicandu-i meritele, se straduia el insusi sa le imite.
Iar Deceneu". a schimbat obiceiurile nu indeajuns de bune pe care le aveau pe atunci gotii; si acest
Dicineo i-a invatat pe goti, aproape toata filozifia si fizica si teoria si practica si logica si rinduiala celor
12 semne si cursul planetelor si cresterea si descresterea lunii si mersul soarelui si astrologia si
astronomia si stiintele naturale. Si dupa aceea Dicineo i-a ales pe cei mai nobili si mai priceputi facand
din ei preoti si episcopi si apus pe unii dintre ei sa invete teologia si i-a numit pileatos dupa numele de
pileus cum se zice in latineste la palaria de cavaler; iar dupa spusele invatatilor, numele li s-a tras de
la mitrele cu care isi acopereau capul intocmai ca si cavalerii cu palariile lor". Stim bine cine erau acei
pileatus la daci. Oamenii din popor se numeau capillati. Aveau parul blond si il purtau descoperit, asa
cum ii descria Isidor pe goti; "flavent capitibus intectis Getae". Iar bunul rege Alfonso continua
explicand si istoria amazoanelor, femeile gotilor. N-au fost asa de rele cum s-a spus. Au parasit vechiul
lor lacas din Amazonia si traiesc inca (pe vremea lui don Alfonso) in noua lor asezare, pe tarmul
Pontului intre geti in orasul lor Tamer( Tomis-Constanta)". si se ocupa de mestesugul cavaleresc, astfel
sunt tot asa de nobile si acum in minuirea armelor ca si pe atunci :iar din pricina lor e numita acea tara
Feminia". Nu mai lipsea nimic utopiei. Erau acum doua nume pentru a o evoca: Dacia ubi et Gothia,
Dupa Orosius si Feminia, dupa Iordanes. A fost un mare vis in numele acestea care se confundau cu
mitul si istoria umplind lumea de nostalgie. Alfonso el Sabio si oamenii din vremea lui au trait acel vis
si s-au inspirat din el. Si este aproape un miracol sa il cunoastem in aceasta forma din cronici
venerabile, scrise de arhiepiscopi si regi ai Spaniei, necitite pana azi de romini.
Un singur nume nu se intalneste in Cronica regelui Alfonso unde e vorba de Dacia si de istoria ei: cel al
lui Traian. Decebal, da se gaseste sub cealalta denumire a lui, Diurpaneus. Se povesteste razboiul lui si
despre victoriile asupra lui Domitian, si nu e uitata nici nenorocirea lui Fuscus. Traian isi are capitolul
sau in istoria Romei. Iar acolo intalnim aceste putine cuvinte care par sa reflecte un text cunoscut din
Dio Cassius; "pe cei din Dacia si din Scitia, i-a cucerit prin batalie si a gonit din Dacia pe regele
Decibalo si a facut tara provincie a Romei". Atat. Nu mai mult. Era intiia data cand se facea o
asemenea mentiune intr-o cronica spaniola, intiia data si elogiul lui Traian. Nici un cronicar anterior, de
la Orosius incepind nu daduse cea mai mica informatie despre faptul ca imparatul cucerise Dacia.
Neverosimila scapare din vedere, care nu e lipsa de interes, ci umbra a istoriei. Mitul il ajungea pe
imparat pana in propria lui patrie. Traian era imperiul. Dusese acvilele Romei la Dunare si triumfase in
acea tara. Dar miturile sunt indestructibile si vindicative. Iar imperiul se darimase prin loviturile
oamenilor de la Dunare. Sfintul Isidor celebrase faptul:"Roma insasi, invingatoare a tuturor popoarelor,
a trebuit sa slujeasca supusa--famula-si sa primeasca jugul triumfului getic.
Acum acei oameni se numeau goti. Utopia getica se transformase in utopie gotica. Forta miturilor e in
a se ascunde si a se transfigura pentru a nu pieri, pentru a supravietui. Mitul getic a supravietuit cu
numele sau nou. Pe scutul regilor catolici apar simbolurile regilor daci: JUGUL si SAGETILE; si cu ele,
simbolul major, care proclama triumful mitului: Nodul Gordian retezat. Erau scoase din autori hispanici:

Lucan, Orosius, Seneca, sfintul Isidor si, prin ei, de alti autori antici. Jugul: bogatia dacilor, cu multimea
de vite, pe malurile Dunarii(sf. Paulin din Nola si sf. Isidor). Sagetile: sageti getice (Lucan, Ovidiu si
aproape pe toti anticii). Nodul gordian: mitul lui Alexandru (imperiul) retezat de, <<jugul triumfului
getic>>(sf. Isidor). Era clar si elocvent. In stema acelor regi noi, care pregateau viitorul Spaniei,
simbolul celebra nasterea lumii moderne pe ruinile celei antice. Il imaginase cel mai mare umanist
spaniol: Antonio de Nebrija. Numele acestui umanist va trebui sa il scriem in Panteonul patriei noastre.
Eliszar

EXCLUSIV | Mircea Diaconu, demis cnd a

vrut s divulge SECRETUL CAPITALEI
DACILOR
Sarmizegetusa mi se pare un lucru de o importan uria. Acolo sunt trei etaje de
istorie strveche a romnilor care trebuie scoas la lumin, spunea ministrul culturii,
Mircea Diaconu, pe 1 iunie 2012. Dup trei sptmni, a fost forat s-i dea demisia.
La nceputul lunii iunie 2012, actorul Mircea Diaconu, proaspt numit la conducerea
Ministerului Culturii, a ocat opinia public declarnd c vrea s decoperteze muntele
pe care se afl Sarmizegetusa Regia, chiar n acea var, pentru a pune n valoare trei
etaje de istorie strveche. Nu se nelegea care istorie strveche, pentru c ministrul nu
a explicat, la vremea respectiv, despre ce vorbete. Dup trei sptmni, n loc s
nceap decopertarea la Regia, Diaconu a fost dat afar din minister i din guvern.
Motivul a rmas nvluit n mister, iar proiectul su a fost nmormntat.
Dup doi ani de tcere, actualul europarlamentar Mircea Diaconu a dezvluit n
exclusivitate pentru Libertatea care a fost motivul demiterii sale: Cnd am pronunat
Sarmizegetusa Regia, m-au dat afar din minister. De ce? Plecnd de la scrierile unor
autori antici, cum c dacii ar fi tiat i zidit munii de la Ortie, realiznd la
Sarmizegetusa Regia un uria complex civil i militar, n anul 1993, Guvernul
Romniei a comandat un studiu multidisciplinar la faa locului, pentru a vedea dac
datele se verific i n teren.
Specialiti n mai multe domenii magnetometrie, hidrologie, topometrie,
teledetecie, arheologie etc. au muncit civa ani i au realizat studiul. Rezultatele,
care nu au fost date publicitii niciodat, sunt uluitoare.
Fortificaiile nu reprezint doar ceti disparate aezate pe culmile munilor, ci un
ansamblu compact, o aezare militaro-civil montan, cu mai multe nuclee, ntins pe
o suprafa de 200 de kilometri ptrai, construit, n mare parte, n vremuri strvechi,
naintea civilizaiei dacice clasice!

Este uluitor ce s-a descoperit n subteran

Specialitii au delimitat fizic complexul de fortificaii, prin radiografierea

subteranului cu ajutorul magnetometrelor, i au realizat hri detaliate ale oraului
secret al dacilor. n vremuri imemoriale, fiecare munte din acest complex a fost terasat
de jos n sus, sub forma unui nucleu fortificat.
Fiecare teras era locuit i era aprat de ziduri proprii. S-a mers pn acolo nct
fiecare cvartal al unei aglomeraii urbane mai mari era la rndul lui aprat de un zid.
Distanele cele mai mari de la un nucleu fortificat la altul nu depesc patru kilometri.
Fiecare aglomerare are locuinele i sanctuarele sale, aa cum apar i la Sarmizegetusa
Regia cunoscut pn acum.

Tezaure furate cu hrile ministerului

n 1995, cercettorii au terminat studiul, cu hri cu tot, i care l-au predat, n dou
exemplare, beneficiarilor: Ministerul Lucrrilor Publice i Ministerul Culturii. Urma
s se iniieze o ampl campanie de spturi arheologice i s se realizeze un centru
turistic excepional.
Numai c studiile au disprut, iar n anul 2005 a izbucnit un scandal politic n jurul a
15 brri dacice din aur sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa. Dup cum au
spus anchetatorii, brrile au fost gsite n siturile de la Grditea de ctre hoii de
comori i scoase apoi clandestin din Romnia.
Au ajuns n Statele Unite, unde un colecionar american de bun-credin a anunat
oficialitile c aceste artefacte se comercializeaz pe piaa neagr. Ulterior, statul
romn a recuperat o parte din ele i a demarat o anchet. Una peste alta, hoii de
comori au tiut cu exactitate unde s sape dup aurul dacic de la Sarmizegetusa
adic nu au bjbit pe coclauri, au mers la punct ochit, punct lovit pe baza hrilor
fcute pe banii Romniei, documente pe care bandiii le-au primit de la reprezentanii
administraiei, cei care le pzesc i acum de ochii opiniei publice!
Nimeni nu poate aprecia, nici mcar cu aproximaie, cte tezaure au fost furate n total
de la Sarmizegetusa Regia n ultimii 20 de ani n baza acelor hri. tiu de acel
studiu. Tocmai de la el am pornit. Dar, cum am deschis gura, m-au dat afar
imediat. Sarmizegetusa Regia a rmas rana mea, s-a destinuit Mircea
Diaconu. Acuzaia fostului ministru al culturii n legtur cu acest caz este deosebit de
grav: cineva de la conducerea Romniei mpiedic aflarea adevrului legat de
siturile arheologice de la Ortie. Oare de ce?

Citete i...

Trafic restricionat n zona Pieei Constitu iei pe 14, 15, 17 august

Nume grele de politicieni n afacerea brrilor dacice

Dosarul brrilor dacice a cuprins 15 podoabe antice de aur descoperite n Munii
Ortiei de cuttorii de aur i scoase clandestin n afara rii ncepnd cu anul 2002.
Dup ce un colecionar american a alertat autoritile romne c pe piaa neagr a
SUA se vnd obiecte de patrimoniu ale Romniei, autoritile din ara noastr au
demarat, n 2005, o anchet penal. Parchetul Curii de Apel Alba Iulia a dispus
trimiterea n judecat a 13 inculpai.
Acetia erau acuzai de asociere n vederea svririi de infraciuni, antaj, efectuarea
de detecii i spturi neautorizate n situl arheologic Sarmizegetusa Regia i de
sustragere a dou tezaure alctuite din 15 brri dacice de aur, evaluate la 1,5
milioane de euro. n dosar au aprut, n mod uluitor, i numele unor grei ai societii
romneti: Adrian Nstase, Ioan Talpe, Dan Iosif, Sergiu Nicolaescu i Marian Iancu.
Dan Iosif a fost suspectat c ar fi fcut legtura ntre lumea interlop a valorilor antice
i unii colecionari bucureteni. Marian Iancu a figurat n declaraii ca fiind unul dintre
cumprtorii unei brri de 80.000 de euro, pe care a fcut-o cadou unui prieten. i
ceilali granzi au fost nominalizai n dosar ca fiind cumprtori. Toi au fost scoi
ulterior de sub acuzaii. n dosarul brrilor dacice au fost condamnate pn, la urm,
12 persoane, care au primit pedepse ntre 7 i 14 ani.

Enigmaticii agatri, strmoii dacilor

dacilor

-48,444 vizualizari- | Luni, 9 Noi 2009 | 20:40 | 7 Comments | Categorie: Istorie si

Civilizatii

Agatrii, poporul care se tatuau

pe tot corpul
Herodot este acela care ne aduce primele tiri despre agatri (agathyrsi) i
el afirm c sunt oameni foarte luxoi i poart podoabe de aur. Ei i tatuau
i i pictau faa i tot corpul, iar prul i-l vopseau n albastru dup cum ne
relateaz Pliniu cel Btrn. Se tatuau desigur dup obiceiul tracilor cu un ac
i cu o culoare albastr ce nu se tergea, iar n afar de bijuteriile lor de aur
splat din nisipul rurilor mai purtau i diamante.
Agatrii, mari viteji
Cea mai mare parte a datinilor i obiceiurilor agatrilor erau la fel cu cele
ale tracilor, scrie Herodot despre ei, i aceasta nseamn c, dei au putut
exista infiltrri sporadice ale sciilor n inuturile locuite de agatri, la data
cnd scrie Herodot prima jumtate a sec. V .Hr. sciii erau complet
asimilai n masa trac. Acestea sunt dealtfel i concluziile unui valoros
studiu aprut n 1980 i fcut de Valentin Vasiliev (Scii agatri pe teritoriul
Romniei), care scrie: Dup mijlocul sec. al V-lea .Hr. grupul scitic este
asimilat i dispare ca etnitate etno-cultural din provincia intracarpatic a
Romniei. Astfel, agatrii trebuie considerai ca traci, iar sciii n numr
foarte redus au putut locui doar o vreme printre ei. Agatrii erau traci i prin
vitejia lor care i-a fcut s nu se supun perilor lui Darius I, cum fcuser
toate popoarele vecine i atunci cnd ostile persane s-au apropiat de
hotarele lor ele au fost vestite prin crainici c agatrii se vor lupta mpotriva
lor. Iar perii intimidai i nedorind s lupte n muni s-au retras. Luptndu-se
de asemenea cu sciii, agatrii i biruiesc i reuesc chiar s ucid pe regele
lor, Spargapithes.

Agatrii aveau un stat din Transilvania pn n Moldova

Agatrii i creaser un stat n Transilvania pe vile Mureului i n prile de
apus ale Moldovei care se pare c a dinuit pn ctre sfritul sec. III .Hr.
Cci Aristotel care scria ctre sfritul sec. IV .Hr., i menioneaz pe
agatri. Pomponius Mela din sec. I .Hr.,Vergiliu, dar i Pliniu cel Btrn (sec.
I d.Hr.) i menioneaz pe agatri, ce nu erau prea demult disprui, astfel c
trebuie s admitem c ei au existat, aa cum ne arat i alte surse istorice,
pn n sec. III .Hr.
Agatrii vroiau un stat unde s nu existe ur, ci doar iubire
Dar statul tracilor agatri are o serie de caractere cu totul unice n
Antichitate. Trebuie s folosim termenul de stat cnd vorbim de societatea
tracilor agatri, fiindc ea era guvernat de legi scrise ntr-un codex pe care
tinerii l nvau pe dinafar i mai ales l nvau s-l cnte. Informaia
acesta ne este adus de Aristotel, care precum se tie a adunat constituiile
tuturor popoarelor cunoscut, dei nu a ajuns pn la noi dect Constituia
atenienilor.
Se pare c, dup spusele lui Herodot, tracii agatri au urmrit ca n poporul
lor s nu fie nici ur, nici pizm, adic au vrut s constituie o societate n
care oamenii s se ndrgeasc ntre ei, i s nu existe ostilitate i lupt
pentru ca fericirea s domneasc, toi fiind frai i astfel foarte strins unii
ntre ei.
La agatri nu exista familie, ci o comunitate a femeilor
n acest scop n statul lor se instituie comunitatea femeilor, desigur pornind
de la premiza c femeile pot aduce dezbinare i ur ntre brbai. Nu tim
care era modalitatea prin care se fceau aceste uniri ntre brbai i femei,
dar faptul c brbaii erau foarte luxoi, c se tatuau, c se vopseau, adic
faptul c acordau atta nsemntate aspectului lor exterior, apoi faptul c
purtau podoabe de aur, dovedete c voiau prin frumuseea i elegana lor
s ctige inimile aleselor lor i c alegerea se fcea att de brbai ct i de
femei. De asemenea dac femeile erau n comun, cum afirm Herodot, i
bunurile i averea trebuie s fi fost tot n comun, pentru c neexistnd o
familie nu avea cine s aib grij de bunurile personale, de vite de pild, de
cas, de gospodrie. Iar aa precum vom arta n continuare, comunitatea
femeilor n istorie a fost asociat totdeauna cu comunitatea bunurilor.

Comunitatea femeilor, caz singur n lume, doar la agatri

n lumea antic existena comunitii femeilor nu se constat dect la
agatri. Nicio cetate greceasc nu a instaurat asemenea legi, dei a existat
poliandrie ca la Sparta de pild, unde mai muli brbai aveau o singur
femeie, fiind de obicei frai intre ei. Herodot relateaz c un popor din Africa,
nasamonii au fiecare de obicei mai multe femei, dar le folosesc pe toate n
comun. Cnd un nasamon se cstorete obiceiul cere ca n prima noapte
soia s treac de la un oaspete la altul. Tot aa masageii nu aveau femeile
n comun, dar se puteau uni cu orice femeie ar fi vrut. ns promiscuitatea
propriu-zis n-a existat la niciun popor niciodat, i nici comunitatea femeilor
n-a existat la vreun popor vreodat.
Aadar, comunitatea femeilor care exista la agatri nu era un fenomen
social originar, ci fusese introdus pe cale de legiferare, iar legiferarea nu
apare dect la popoare aflate n stadii naintate de dezvoltare. Cci n statul
agatrilor tim c existau legi care se nvau pe dinafar i se cntau, dup
cum ne asigur Aristotel.
Brbaii se mpodobeau mai frumos dect femeile
Precum am artat, comunitatea femeilor la agatri presupune c fiecare
brbat putea s-i aleag iubita sa, cu condiia ca aceasta s-l accepte. i de
aceea brbaii se mpodobeau ct mai frumos, se tatuau i i pictau
corpurile, purtnd podoabe i giuvaeruri de aur. Textul lui Herodot indic
faptul c doar brbaii se purtau att de luxos, desigur spre a cuceri pe
aleasa inimii lor. Astfel brbaii erau mult mai frumos mbrcai i mpodobii
dect femeile, i aceast deosebire se regsete ntocmai la unii locuitori din
Pacific unde brbaii se decoreaz (prin tatuaje, zugrveli) i se mpodobesc
cu coliere, brri etc. mai mult dect femeile. Dar i actualmente n portul
popular din Maramure i din nordul Transilvaniei se poate constata c
brbaii sunt foarte frumos mpodobii, n contrast cu ce se observ n
Oltenia, n Muntenia sau n Moldova de sud unde femeile au costume mult
mai frumoase i sunt mai fastuos mpodobite dect brbaii.
Agatrii i geii erau comuniti
Desigur comunitatea femeilor implica i o comunitate a bunurilor precum am
artat, i dealtfel tim din textele lui Horaiu c la gei, deci i la
agatri ogoarele sunt nemprite i produc roade comune. Dar
comunitatea femeilor la agatri suprima desigur slbaticul obicei al

sinuciderii vduvei rmase dup moartea soului ei, aa cum era datina la
unii gei. Este posibil ca aceast comunitate a femeilor s fi fost instituit
spre a se suprima datina jertfirii vduvei rmase dup moartea soului su,
datin care se tie c a persistat pn n sec. al XIX n India sub numele de
sati.
Pe de alt parte faptul c alegerea depindea de femei, pentru c doar astfel
putem interpreta elegana i luxul agatrilor, le ddea acestora un rol mult
mai mare n societate i o autoritate considerabil. Dac avem n vedere c
n societatea agatrilor era o continuare a riturilor din Misterele lui
Dionysos, ai crui adoratori erau acetia, atunci femeile erau ntrutotul egale
cu brbaii i la fel ca n Misterele lui Dionysos nu erau cu nimic mai prejos
dect brbaii, ba mai mult, aveau poate un rol mai mare fiindc n
ceremoniile Misterelor lui Dionysos, femeile numite bachante sau menade
sau thyade, femeile adoratoare a lui Dionysos, erau cele care organizau
desfurarea nsi a acestor ceremonii.
Agatrii nu credeau n Zamolxis, cci purtau podoabe de aur
n ceea ce privete credinele religioase ale agatrilor, putem afirma cu
destul certitudine c ei nu aderau la cultul lui Zalmoxis i la Misterele sale,
adic la riturile prin care se conferea nemurire geto-dacilor. Aceasta ntruct
tracii agatri duceau o via foarte puin ascetic, aveau relaii cu multe
femei i purtau podoabe de aur, fiind i tatuai i vopsii spre a place
femeilor. Or, pare destul de sigur c n cultul lui Zalmoxis exista o interdicie
de ordin religios n acord cu ascetismul i cu simplitatea vieii adoratorilor
lui Zalmoxis de a nu purta obiecte i bijuterii de aur, fiindc se constat o
absen total, pn i n mormintele ce par a fi ale nobililor, a obiectelor i
podoabelor de aur.
I.H.Crian scrie cu privire la aceast problem: Rmne n continuare
deschis problema ciudat a dispariiei obiectelor de aur n secolele ce au
precedat cucerirea roman, atta vreme ct izvoarele literare ne atest clar
existena lor. Iar Vasile Prvan scrie: Ceea ce trebuie s mire mai mult
dect lipsa chihlimbarului, e lipsa aurului de la Ten-ul getic. Ar fi fost cu totul
paradoxal ca oamenii ce aderau la credine ce impuneau nfrnarea i
simplitatea vieii s poarte podoabe de aur. O interdicia similar pare s fi
existat i n Egiptul antic, i se tiu relaiile care au fost atestate de antici
ntre Egiptul antic i Zalmoxis, poate i prin intermediul lui Pitagora.

Agatrii, adoratori ai lui Dionysos, zeul viei

de vie i a orgiilor prelungite
Agatrii par a fi fost adoratori ai lui Dionysos, zeul viei de vie, dar i ai
orgiilor prelungite. Se tie c Dionysos, zeu al crui nume l aflm i n
scrierea creto-micenian a alfabetului linear B, n tblie de la Pylos n aazisul palat al lui Nestor din sec. al XIII .Hr., era aadar un zeu care fusese
adoptat de acheeni micenieni nainte de rzboiul troian. El se afl menionat
i n Iliada, mpreun cu adoratoarele sale, numite de Homer doici, dar care
sunt
denumite
menade sau thyade n Misterele sale, precum i n riturile i ceremoniile
legate de acestea.
Adoratorii lui Dionysos n conflict cu adoratorii lui Zamolxis
Fiind Dionysos divinitatea protectoare a viei de vie i a vinului este evident
c msura strpirii viei de vie n Dacia pe vremea lui Burebista i a marelui
preot Deceneu era n ultima instan un act de ostilitate vdit mpotriva lui
Dionysos i a riturilor sale orgiastice. Lucrul nu trebuie s mire ntruct chiar
n Iliada se arat cum un rege trac Lycurg urmrete cu eap sa, vrnd s le
ucid pe adoratoarele lui Dionysos, curmnd o scen ce pare a fi o parte din
Misterele ce se desfurau n cinstea lui Dionysos.
Este de neles c mpotriva orgiilor din riturile lui Dionysos trebuie s existe
o mare ostilitate a asceilor ca posteau necurmat i se nfrnau de la orice
plceri trupeti, care formau grupul adoratorilor lui Zalmoxis. ntr-adevr
cultul lui Dionysos avea un caracter orgiastic, comportnd ceremonii care se

desfurau la anumite intervale, n care se bea mult vin, se cnta, se jucau

hore noaptea la lumina fcliilor, se striga i se alerga peste dealuri i muni
n chiote, rituri la care luau parte despuiate sau mbrcate n costumaii
stranii femei amestecate cu brbai. i de fapt aceste Mistere ale lui
Dionysos au fost interzise n anul 186 .Hr. la Roma de ctre senatul
Republicii ca punnd n primejdie sigurana statului i moralitatea public.
Cci, dup adversarii acestor Mistere ale lui Dionysos, n cursul lor nu se
considera nimic interzis de moral.
Agatrii, geii cu tyrs
Un autor latin Valerius Flaccus i numete pe agatri, Tyrsagetae gei cu
thirs, apelaie care nu trebuie confundat cu Thyragetae, geii de la fluviul
Thyros (Nistru). Aceast apelaie a lui Valerius Flaccus ne dezvluie sensul
real al acestui nume deagathyrsi i ne arat originea acestei denumiri,
care aa cum crede i I.H.Crian reprezint o porecl dat tracilor din Carpai
care n-a fost evideniat pn acuma. Dar aceast denumire thyrsagetae,
geii cu thyrs nseamn c agatrii erau adoratori ai lui Dionysos, pentru
c n multe din reprezentrile grafice ale acestui zeu, el poart thyrsul i de
fapt thyrsul era emblema zeului Dionysos i era constituit dintr-un toiag de
lemn sau de trestie care la cap era ncununat cu frunze de vi de vie sau de
ieder. Mai toi adoratorii lui Dionysos purtau emblema acestui zeu, thyrsul,
i n literatura greac el apare ctre anul 430 .Hr.
n marele Dictionnaire des antiquites grecques et romaines (Paris, 1898)
ntocmit de Daremberg i E. Saglio, n articolul consacrat thyrsului, marele
elenist A.J. Reinach arat c pentru autorii antici, agatrii erau geii cu
thyrs, adic adoratori ai lui Dionysos, i se interpreta numele de agthyrsos
prin acela
care
agit
thyrsul.
Cci
prima
parte
a
acestei
denumiri aga este verbul grec bine cunoscut ago = a duce, a
conduce, iar thyrsos este numele thyrsului nsui. Deci agathyrsul este
acela care umbl mereu cu thyrsul n mn, semnalndu-i astfel calitatea
de adorator al lui Dionysos. Grecii care i vedeau mereu pe geii adoratori ai
lui Dionysos cu thyrsul n mn i-au poreclit agathyrsi (agatri).
Aceast etimologie a numelui agatrilor singura deocamdat pe care o
cunoatem exclude bineneles orice posibilitate ca agatrii s fi fost scii,
pentru c via de vie nu cretea n inuturile locuite de ei iar Dionysos nu
era un zeu adorat de scii. Ba mai mult, un rege scit care a fost iniiat n
cultul lui Dionysos a fost izgonit de pe tron din acest motiv i apoi ucis,

tocmai fiindc i sciii erau ostili ca i romanii sau ca unii dintre greci cultului
orgiastic al lui Dionysos.
Agatrii sunt dacii de mai trziu
S-a scris de ctre W. Tomaschek, dar i de ctre H. Stein c agatrii sunt
dacii de mai trziu, i afirmaia acesta este fcut i de I.H.Crian care scrie
c agathyrsii pe limba lor se vor fi chemat ntotdeauna daci. Este foarte
probabil c agatrii este o porecl dat de grecii din cetile portuare ale
Pontului Euxin traco-geilor din Transilvania pentru c umblau mereu cu
thyrsul n mini, dar trebuie artat c acetia nu erau nchintori ai lui
Zalmoxis, ci erau adoratori ai lui Dionysis, ale crui Mistere le celebrau n
orgii rituale, iar reformele lui Burebista i Deceneu au avut ca scop extirparea
acestui cult. De fapt este logic s admitem c la agatri comunitatea
femeilor era o prelungire i o continuare a orgiilor n care, pe lng excese
bachice propriu-zise, exista i o orgie s*xual.

Misterele celor 12 megalii din

Munii
Climani!
Oamenii
de
tiin spun c au fost creai de
natur, dar se neal! Au fost
creai de vechii daci sau de o
civilizaie necunoscut
-4,147 vizualizari- | Vineri, 3 Iun 2016 | 6:27 | 4 Comments |
Categorie: Noutati,Romania misterioasa

Munii notri multe mistere ascund.

i, orict ar ncerca specialitii s ne conving, nu se poate spune c Babele
i Sfinxul, de exemplu, ar fi doar nite pietre naturale, i nu realizate de
ctre vechi civilizaii necunoscute, pentru a ne transmite un mesaj.
Ali muni care ascund secrete sunt Climanii (aflai n Carpaii Orientali, ntre
Moldova i Transilvania), muni ce-si deapn legendele din perioade dacice
i de pe vremea lui Pintea Haiducul; ei, de fapt, sunt cei mai masivi muni
vulcanici din Romnia.
La extremitatea nordic a culmii dintre Dorna i Neagra arului, stane de
piatr, lav cimentat i mncat de timp, de ploi i de vnt, cu forme
zoomorfe i antropomorfe, stau mrturie ritualurilor strvechi, din vremea
dacilor. ntreg complexul poart numele de 12 Apostoli. Potrivit legendelor,
Climanul era muntele ascuns, un loc pentru ceremonii dacice, iar
statuile din complexul 12 Apostoli sunt, de fapt, oameni necredincioi care
au fost pedepsii de Dumnezeu prin pietrificare.
Moul, Mucenicul, Marealul, Nefertiti, Ramses, Guterul sunt doar cteva
dintre denumirile bizare pe care statuile le-au primit de-a lungul timpului.
Li se mai spun i Pietrele Roii, iar unii cltori le aseamn cu sculpturile
uriae din Insula Patelui. Grupul de stnci ce formeaz rezervaia cuprinde
mai multe sculpturi fantastice ce atrag numeroi vizitatori, ca de exemplu
figura unui mo cu barb, spre nord, a unui btrn spre sud, a unui urs cu
capul plecat, a unei femei ce amintete silueta lui Nefertiti s.a. Printre
acestea se remarca figura misterioasa a Moului, ce prezint trei faete
distincte, toate cu chip uman.

Oamenii de tiin spun c cei 12 Apostoli, i au originea n aciunea

milenar de erodare a vntului i ploilor asupra rocilor vulcanice. Dar, cei
care le-au vzut la faa locului, spun c ele sunt sculpturi veritabile realizate
de daci sau chair de o civilizaie necunoscut dinaintea dacilor

4 COMENTARII

1.
Ion adrian Iunie 3, 2016

Niste pietre oarecare.

2.
surena Iunie 4, 2016

E greu sa intelegi creatia naturii cand esti inchistat in dogme religioase iar mintea ta e
un talmes balmes dacic. Dacismul dus la extrem ( dacii au ajuns pe Luna dupa ce au
trecut prin China, India,Japonia, America si au fost cei care au facut ocolul Pamantului,
au inventat scrisul, crestinismul, au pus bazele Atlantidei si au avut timp sa intemeieze
si universitati spirituale, s-au jucat si cu Mithra) devine dacopatologie. Interesant este ca
toti stramosii acestor dacopatologi isi spuneau rom@ni si erau mandri de originea lor.
Asa cum licantropia este o boala psihica putem considera si dacontropia o boala in care
pacientul nu isi mai imagineaza ca s-a tramsformat in lup ci in dac. O simpla vizualizare
a netului ne ofera posibilitatea sa vedem si cazurile grave de dacolicantropie in care
subiectii sunt si lupi si daci. Si pentru ca am pastrat substratul trac ( romanizat), si getii
( tracii) fiind cam prosti ( dupa cum spunea Herodot din care trunchiem numai ce ne
convine) acesti dacolicantropici au multi aderenti, in special, in randul fostilor si
actualilor corigenti la istorie. Pentru acestia o lipsa de 500, 1000 de ani nu e o
problema, dimpotriva posibilitatea de a face un talmes balmes in care orice stanca
devine opera maiastra, filosofala prin care dacii isi lasau amprenta
codificata pentru urmasii lor din ziua de astazi. Acestia tranfigurati,
tremurand de emotie dezvaluie prostilor si mai ales proastelor acest secret mesianic :
Dacii au fost si sunt in toate. Ei sunt inceputul si sfarsitul.Ei traiesc !. Aleluia! Pardon ,
Aledacos! Adica laudati sa fie dacii

3.
calator astral Iunie 6, 2016

Moooortala Surena !

Dacii sint miezul, da. Ei si nu altii .

Aici miza e insa mult mai importanta, e vorba de insasi mitul fondator al unui Neam,
istorie dovedita cu mii de marturii,un mit vital pe care nici o natie nu-l schimba asa-ntr-o
doara, sub pretextu ca Ratiunea te-ndeamna la alternative, ca poti emite dubii , esti
protejat de logicul sa-mi fie cu iertare, de ce nu, dacii chiar ei, chiar si stiinta lucreaza
cu ipoteze si paradigme, adica fara probe concludente,confirmate in laboratoare, bigbanguri, gauri negre, materie-ntunecata, teoria stringurilor, teoria fractalilor etc, deci si
LATINITATEA o putem ataca frontal contestind orice evidenta arheologica sau marturie
contemporana acelor vremuri , dar tre stiut ca atacul la mitul fondator al unui neam e
un atac ideologic brutal, deliberat, care vizeaza insasi inima, spiritul, ethosul acestui
Popor, prin nesabuinta dacopatilor de-acum fost atacata limba romana, latinitatea,
limba neo-romana, radacina fiintei umane, graiul, care alaturi de mitul fondator al
Neamului constituie liantul de baza, cea mai puternica reduta a poporului roman, aici e
diversiunea majora, monstruoasa pe care unii, naivi ori vanitosi, se fac ca nu o vad .
Ne jucam cu focu .

4.
shalom 3 Iunie 10, 2016

Pai cum adica vechii daci?Si aia noi care sunt,ca eu am auzit ca dacii nici nu au existat
dar au fost exterminati in totalitate de catre romani,iar ceia care au scapat (in nordul
moldovei)au fost exterminati de tatari,dar epopeea nu se termina aci,stai sa vezi ce
dracovenie au mai inventat niste unii care au scris ei niste letopiseturi dupa.ureche:
Cica primul descalecat a fost Traian,al doilea cica unu Dragos despre care unii spun ca
era ungur,altii osan sadea,dar nu asta este important ci faptul ca de la descalecatul lui
Traian si descalecatul lui Dragos au trecut 1200 de ani,adicatelea pe acolo in tot timpul
aista o fo pustiu,noroc ca o venit Dragos asta ca nu stiu zau ce se faceau moldovenii.
Si daca asta nu era de ajuns ,mai aflam o parascovenie din cronicile astea(despre care
am uitat sa va spun ca au fost scrise cu ajutorul a trei pretini :doi unguri si un les),cica
dupa ce moldovenii au fost goniti sau macelariti de tatari ,pamanturile au ramas
pustii(!!!!).Atunci niste vanatori din tara Ungureasca(transilvania)au trecut muntii
unguresti(carpatii orientali)si gasind pamanturile pustii si-au adus aci familiile si pretinii
si au intemeiat Tara Moldovei!!

Adicatelea,nu doar Transilvania este pamant unguresc (asa cum sustin istoricii lor),ci si
Moldova ,caci daca au gasit pamantul nelocuit(ca si in transilvania),atunci,no,se aplica
regula ce-am gasit al meu sa fie.

Asadar dragi moldoveni,voi nu de la Ram va trageti,ci de la Ulaanbaatar

Acum poate inteleg si niste unii cum a fost posibil ca mii de documente privind istoria
acestui biet popor s-au pierdut(sau exista dar nu sunt luate in seama de marii
istorici ai neamului ) iar aceste reale izvoare istorice au traversat secolele fara prea
mari distrugeri.

Muntele sacru al dacilor, unde a

stat zeul Zamolxe, ar putea f
Ceahlul! De ce? Pentru c aici se
formeaz
celebra
piramid
holografc!
-4,649 vizualizari- | Marti, 31 Mai 2016 | 0:08 | 76 Comments |
Categorie:Noutati, Romania misterioasa

n lucrarea Geographia (VII,3,5),

geograful i istoricul grec Strabon meniona c Zamolxe, la nceput mare
preot i apoi zeu suprem, tria ntr-o peter inaccesibil altora i c, anual,
venea la el regele, pentru sfat de tain. Referindu-se la muntele pe care
acesta tria, Strabon spunea: Pn i muntele (cu petera) a fost socotit
sfnt i aa l i numesc. Numele lui este COGAIONON, la fel ca al rului care
curge pe lng el.
Pn n prezent, au fost propuse trei locaii pentru Kogaionon (sau Kogaion):
Ceahlul, Grditea Muncelului (unde se afl Sarmizegetusa) i Bucegi.

Istoricul Densuianu considera Bucegiul drept munte sacru, pentru c

Sfinxul din Bucegi se afl pe locul unde a fost ucis Orfeu (Koga-I-Ion i Capul
Magnificului).
O alt locaie posibil a muntelui sacru al dacilor este Muntele Gugu (2.291
m) din Masivul arcu-Godeanu, aflat la hotarul Banatului, Olteniei i
Ardealului. Despre aceasta am scris un articol cuprinztor n 2014: O mare
enigm istoric a poporului nostru: Muntele sacru al dacilor,
Kogaion, a fost cu adevrat Muntele Gugu?
Dar, conform unui articol publicat pe adevarul.ro, soii Elena i Nicolae
icleanu, care au fcut o pasiune n cercetarea masivului Ceahlu din
Moldova, consider c acesta constituie masivul sacru al dacilor. Pe platoul
superior al Ceahlului se afl vrful Btca Ghedeonului i prul
Ghedeonului, care devine ulterior Izvorul Muntelui. Ghedeon e destul de
asemntor cu Kogaianon, de care vorbea istoricul grec Strabon, lng vrf
existnd i o ap cu acelai nume.
Umbra piramidal care poate fi observat la intensitate maxim de pe vrful
Toaca n fiecare an la nceputul lunii august este un alt argument, pentru
identificarea Ceahlului drept Kogaiononul. n prima decad a lunii august,
la rsritul Soarelui, umbra vrfului piramidal Toaca, combinat cu umbra
vrfului Piatra Ciobanului, formeaz, timp de peste 80 de minute, o
hologram natural gigantic, incredibil i terifiant, cu aspect de piramid
perfect, motiv pentru care am denumit-o Umbra Piramid, susine N.
icleanu. Profesorul mai spune c Umbra Piramid a constituit, fr ndoial,
din cele mai vechi timpuri, o autentic hierofanie i, dup opinia noastr,
constituie principalul motiv pentru desfurarea, n timpul apariiei sale, a
Srbtorii Muntelui, o srbtoare uranian, cu o vechime posibil mai mare
de 5000 de ani, peste care s-a suprapus o srbtoare cretin (Schimbarea
la Fa).
Vezi pe youtube videoclip Piramida Holografica din Ceahlau 2013-Full HD

Neomarxitii din presa noastr i

consider pe cei care vorbesc de
motenirea dacic a poporului

nostru drept dacopai! Iat

dovezile, din secolele trecute,
care arat c noi eram considerai
pn n secolul al XIX-lea drept
DACI!
-3,688 vizualizari- | Vineri, 15 Apr 2016 | 21:59 | 85 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

Exist n presa neomarxist din ara

noastr (marea majoritate a mass-mediei oficiale, aservit unor interese
oculte, strine de Romnia), un curent prin care toi cei care vorbesc despre
daci, despre originea dacic a poporului romn sunt fcui dacopai, adic
bolnavi / obsedai de daci. Mai mult dect att, aceiai neomarxiti (care
au porniri antinaionale mpotriva oricrui popor din lume) i consider pe
susintorii dacilor drept susintori ai fascitilor / legionarilor sau
comunitilor (sic!!), aa cum putem citi ntr-un articol halucinant din 2012 al
profesorului Ioan Piso: Ideile care circul pe Internet despre daci nu sunt
nicidecum adevruri tulburtoare. Ele sunt bazaconii comunistoide sau
fascistoide care apar periodic n peisajul nostru subcultural.
Afirmaia paranoic de mai sus are la baz ns un fapt real, ce nu poate fi
negat: i legionarii (n anii 20-30), dar i comunitii (n anii 70), au ncercat s
se foloseasc de imaginea dacilor n a-i promova ideologiile. Dar, asta nu
nseamn c ideile despre originea dacic a poporului romn sunt fasciste
sau comuniste! Acest raionamenteste cu adevrat cretin: e ca i cum ai
spune c dac un criminal e obsedat dup Eminescu, asta nseamn c toi
celor care le plac Eminescu sunt nite criminali! Vedei pn unde ajung
aberaiile aa-zis logice?

Dar, s revenim la daci Au fost acetia adui n contiina publicului de

legionari n anii 20-30 din secolul XX sau de ctre comuniti n anii 70, pentru
cultivarea naionalismului? Au fost dacii amintii i studiai doar de profesorul
Nicolae Densuianu, n monumentala sa oper, Dacia preistoric, publicat
postum n 1913? NU! Total greit! Dacii, ca i popor, Dacia ca i teritoriu,
erau cunoscute nc din timpul Evului Mediu i a perioadei fanariote. De fapt,
romnii din Moldova i ara Romneasc i spuneau nu doar vlahi sau
moldoveni, ci i daci.
ntr-un articol din martie 2012 (Piosul Egemon al ntregei Dacie,
Domnul Grigorie Ghica De ce ne numim Romnia i nu Dacia?)
discutam despre un mormnt al Smarandei Ghica, aflat n Biserica
Sf.Gheorghe din Iai, pe al crui inscripie din anul 1738 scrie: Aci zace sub
pmnt dup moartea ei / Prea strlucita Domni, nobila Smaranda / Fiic a
piosului Egemon al ntregei Dacie / Domnul Grigorie Ghica, fruntaul / Celor
din Bizan, att pentru strlucirea neamului / ct i pentru piositate / n anul
1738, Ianuar 22. Smaranda Ghica era fiica domnitorului Grigore Ghica, care
era vzut ca egemon, adic conductor al ntregii Dacii. Deci, reinei:
Dacia i nu Moldova sau ara Romneasc sau Valahia.
Puin mai trziu, n aprilie 2012, ntr-un articol asemntor (O nou piatr
de mormnt din secolul al 18-lea arat c suntem urmaii dacilor i
tracilor, i nu al romanilor), artam o alt piatr de mormnt din secolul al
XVIII-lea din Mnstirea Golia din Iai, aparinnd lui Sultana Racovi (soia
domnitorului Mihail Racovi), pe care st scris: Nici pmntean, nici
din Dacia nu sunt, amice / Byza mea, Byza, productoare de brbai glorioi,
mi este patria, / Ma nscut Ghiorghios soiei sale i mama Eufrosina, /
Numele meu este Sultana cea cu viaa scurt / i eram soia lui Mihail
Racovi, / A Domnitorului nelept al Dacilor i Misienilor. / Vai! vai!
nam murit n patria mea / Ci soarta ma rpit pe pmntul Misienilor. n acel
articol explicam termenul de misieni, adic urmai ai tracilor. Aadar,
ara noastr se putea numi Valahia sau Dacia, noi fiind urmai ai tracilor
i dacilor. i totui, n secolul al XIX-lea, s-a ales s ne numit Romnia,
pentru a arta motenirea roman
n secolul al XVII-lea, s-au tiprit o sumedenie de texte geografice i
istoriografice n legtur cu deplasarea interesului politicii habsburgice ctre
Ungaria i Balcani; n aceste texte, apare frecvent denumirea Dacia, aplicat
uneia sau alteia dintre rile romne, de cele mai multe ori ns tuturor la un
loc, marcndu-se astfel ideea unitii lor iniiale. Tot atunci, circulau cu

insisten zvonurile despre proiectele dacice ale principilor ardeleni

Gabriel Bethlen i cei doi Rakoczi ale curii poloneze i chiar ale curii de la
Viena. Aadar, nc o dat, apare ideea existenei contiinei dacice pe
teritoriul actual al Romniei.
S neleg c cei din familiile fanariote Ghica i Racovi din secolul al XVIIIlea au fost comuniti sau fasciti dac vorbeau de romni ca i daci!? Sau
strinii, istoricii i politicienii de acum 4 secole care, la fel, vorbeau de Dacia,
tiind de existena unei continuiti cu poporul dac de pe timpul lui Iisus
Hristos, erau i ei fasciti sau comuniti!? Vedei pn unde poate merge
stupizenia unora care aplic astfel de etichete? Ei habar n-au de istorie i
execut nite ordine ale unora din umbr care vor s ne tearg istoria
noastr adevrat. Dar, nu vei reui, biei Istoria noastr nu poate fi
tears aa cum dorii voi!

Descoperire
de
senzaie
n
Bistria-Nsud: un cuttor de
comori a gsit o sabie dacic!
nc o dovad c Transilvania a
fost locuit de strmoii notri,
dacii, nainte de venirea hunilor!
-2,874 vizualizari- | Vineri, 8 Apr 2016 | 17:51 | 10 Comments | Categorie: Istorie
si Civilizatii, Noutati

Descoperirea a fost fcut n luna

februarie a acestui an (2016), ns abia acum cel care a gsit-o (Daniel

Georgiu, un cuttor de metale din Bistria-Nsud) a fcut public

informaia. Obiectul este cu att mai valoros cu ct se presupune c ar fi de
pe vremea dacilor i se numr printre puinele gsite ntregi. Este vorba
despre o sabie scurt, numit sica, de aproape 30 de centimetri lungime i
cu o greutate de 158 de grame.
Arma, care era folosit de soldai, de pe vremea dacilor i pn n Evul
Mediu, a fost descoperit n luna februarie 2016, n pmnt, aproape de
oraul Beclean. Aceasta este din metal i se numr printre puinele obiecte
de acest fel descoperite intacte. Mai mult, se bnuiete c arma, numit i
sica, ar data de pe vremea dacilor, asta pentru c, n zon a mai fost gsit un
obiect din acea perioad. Obiectul a ajuns la Complexul Muzeal BistriaNsud.
Este o arm scurt cu un singur ti. E greu de estimat datarea exact,
pentru c a fost folosit din antichitate i pn n Evul Mediu. Se poate
presupune c ar fi dacic, aa-zisa sica, n zon mai fiind gsit un obiect
din epoca dacic. Este un obiect valoros i important pentru noi, pentru c
este un obiect ntreg. De regul obiectele din metal se pstreaz doar
fragmentar, explic cercettorul George Marinescu, din cadrul Complexului
Muzeal Bistria-Nsud.
Sursa: adevarul.ro
P.S. Descoperirea e cu adevrat senzaional, dar i din alt punct de vedere.
Sabia dacic a fost descoperit pe teritoriul Transilvaniei, ceea ce confirm
nc o dat c acest teritoriu a fost locuit de strmoii notri daci, iar hunii lau invadat dup secolul al X-lea. Istoricii revizioniti maghiari susin c
Transilvania nu ar fi fost locuit n momentul cnd conductorii huni au ajuns
aici, ceea ce se dovedete a fi cu totul fals.

Misteriosul
Munte
Omu
din
Bucegi: un altar nchinat lui
Zamolxe al dacilor! Omu e un
munte vrjit, cu o energie foarte
puternic!

-3,584 vizualizari- | Marti, 5 Apr 2016 | 23:18 | 16 Comments |

Categorie: Noutati,Romania misterioasa

Regina Carmen Sylva spunea odat

despre Muntele Omu, cel mai nalt vrf din Bucegi: Un munte care se
numete Omul! Este oare muntele att de mic sau fost-au omul att de
mare, de s-a numit muntele dup dansul? Ce a fost oare omul acela? Fost-a
el un erou mare, care s-a btut n btlie? Fost-a el un pustnic, care tria n
locuri slbatice? Fost-a el un ho mare al crui nume nimeni nu ndrznea sl pronune? Fost-a el un mprat, de care se cutremurau mpriile?
Un nume ciudat pentru cel mai nalt vrf din Bucegi, un nume abstract i
tulburtor. Unii spun c o dat pe an, la asfinit de noiembrie, una din
stncile din apropierea vrfului i lasa umbra pe platou. Profilul stncii
deseneaz o imagine uman, care i-a dat numele Omul. Alii spun c e mai
mult de att. Ca pe Vrful Omu a existat, n vremea dacilor, un altar nchinat
unui mare zeu, poate lui Saturn, zeul timpului, cunoscut la noi sub numele de
Zamolxe. Ori c pietrele enigmatice semnate parc de uriai, tocmai n
vrful vrfului, sunt altare ciclopice, sunt megalii, asemenea celor din
apusul Europei. Sau c sunt coloanele cerului.
Unii numesc stnca cea mai nalt de pe Vrful Omu Tronul lui Zamolxe. Iar
alii, mai ndrznei, zic c nici mcar nu e vorba n numele Omu de cuvntul
pe care noi l-am luat din latin, pentru a desemna fiin uman, ci de un
cuvnt mult mai vechi, de cnd lumea, care l desemn pe zeul primordial. E
adevrat, un Monte Omu exist i n insula Sardinia, Alpii Dolomitici au i ei
un vrf Omo, iar cei Ligurici un Monte Omo a crui creast depete
altitudinea de 2600 m. i nu putem jura c este vorba de cuvntul latinesc
pentru om, cci tim c vrfurile cele mai nalte nu erau ale oamenilor, ci
erau consacrate zeilor umbltori prin nori, erau sacre, erau lcaurile marilor

preoi. Acel Om care a dat numele celui mai nalt vrf din Bucegi nu putea fi
dect un zeu.
Despre Vrful Omu (2507 m) se spune c este centrul unei stele alctuite din
mai muli muni convergeni. El este chiar centrul ntregului arc de culmi care
alctuiesc Bucegii, n el se ntlnesc i se nnoad toate crestele. i cu toate
acestea, chiar fiind cel mai nalt vrf din Bucegi, el nu poate fi vzut tot
timpul de pe traseu, ci doar din anumite puncte: este, ntr-un fel, un munte
tainic, un munte ascuns. Din acest centru, de la poalele Vrfului Omu,
izvorte Ialomia, care curge prin Valea Obriei, lsnd la rsrit Sfinxul i
Babele, iar la apus Muntele Btrn i Muntele Doamnele.
Se spune c Bucegii sunt muni vrjii care emana o energie puternic. Cei
ncercai, care au urcat pe vrful Omu de nenumrate ori i au scrutat zrile
n dimineile limpezi, spun c de aici, din inima Bucegilor, poi s vezi
aproape toat ara, dac te uii n toate direciile. Se vede pn i Dunrea,
se vd Bucuretiul, Buzul, Carpaii Orientali, Tara Brsei, toat Transilvania.
Eti pe acoperiul rii dacilor. Numai cerul e deasupra ta.
Unii susin c Omu e un munte vrjit, cu o energie foarte puternic, n
mruntaiele cruia sunt strnse comori. S-a afirmat, pe baza msurtorilor
radiestezice, c exist o poart de intrare ntr-o reea subteran aflat sub
Omu. Aceast poart ar fi undeva pe Valea Obriei Ialomiei, ntr-un loc
dominat de o stnc numit Biserica Trsnit. Vasile Lovinescu susine i
el, n Dacia Hiperboreana, c muntele Om este traversat de o grot
imens, care este una dintre cele mai mari din lume, n sensul c nu i s-a dat
de capt, fiind explorat doar pe vreo 20 de kilometri.

Templul ursitelor din Munii

Fgra, misteriosul loc construit
de daci i vechi de 7.000 de ani!
Aici
se
vindec boli i se
ndeplinesc dorine!

-4,310 vizualizari- | Duminica, 27 Mar 2016 | 20:39 | 10 Comments |

Categorie:Noutati, Romania misterioasa

Continum cltoria minunat n

Romnia misterioas cu un alt loc plin de magie de pe teritoriul rii
noastre: Templul Ursitelor de la inca (Munii Fgra), care nu este altceva
dect o biseric spat n piatr.
Templul Ursitelor se afl la poalele Munilor Fgra, n apropierea satului
inca Veche din judeul Braov. Legenda spune c imediat ce ajungi n
lcaul subteran oboseala dispare ca prin minune i tot corpul este invadat
de energie. Din vorb n vorb s-a nscut mitul c toi cei care intr n
templu se vindec de boli.
Mii de oameni vin anual la biserica spat n stnc. Vizitatorii au povestit c
fie s-au simit nvigorai, fie i-a apucat un somn greu atunci cnd au intrat n
Templul Ursitelor. Se zice c cine doarme mcar i cteva minute n templu
sau n apropierea lui capt fore noi i devine mai puternic. Locul este
mpodobit cu icoane, flori de munte i candele care nu apuc s se sting
niciodat.
Turnul interior, pe unde intr lumina zilei, este nalt de 10 metri i seamn
cu o turl fr acoperi. Localnicii spun c pe acolo coboar energiile i c
dedesubt, n pmnt, ar exista un tunel de comunicare pn la Cetatea
Rnovului. Btrnii satului mai spun c pn i iarba din jurul ,Templului
Ursitelor face minuni. Vacile care pasc aici dau lapte mai mult i mai gustos
dect celalalte. Dac vreun localnic sufer de vreo boal, d fuga la temple,
aprinde o lumnare i bea ap din izvorul din apropiere. Durerea dispare apoi
ca prin farmec.

Legendele i tradiiile locului spun c aici au avut loc fenomele paranormale,

vise premonitorii i tot felul de viziuni. Localnicii i alii care l-au vizitat susin
c n acest loc visele se ndeplinesc, dac ai inima curat i plin de dorin
i musai trebuie s fii aezai n turnul de unde se vede cerul. Unii localnici
spun c aici se aud, n preajma unor srbtori mari, coruri parc venite din
cer, care le ncnt auzul, i, cu toate c se auzeau vocile foarte clar i
muzica era bisericeasc, nu au putut distinge cuvintele.
Controversatul lca de cult de la inca Veche se bnuiete c ar avea o
vechime de 7.000 de ani i orgini dacice, poate chiar mai naintate. Dei nu
se poate spune cu precizie data exact a construirii mnstirii din piatr,
versiunea acceptat i cea mai des ntlnit ar fi anul 1742, timp n care
bisericile ortodoxe erau interzise. Surprinztoare este prezena a dou altare
existente n lcaul rupestru, care indic originea sa precretin.

CERCETATORII SUEDEZI AU
REDESCOPERIT MIEDUL SAU
BAUTURA MAGICA A DACILOR!
MIEDUL E MAI BUN DECAT MULTE
DIN ANTIBIOTICE!
-24,641 vizualizari- | 01/Martie/2016 | Fitoterapie, Spiritualitate practica | No Comments

28

O bautura alcoolica realizata dintrun amestec de miere fermentata si apa, pe baza unor retete vechi, ar putea

constitui un remediu in lupta privind rezistenta la antibiotice, conform unui

grup de oameni de stiinta suedezi, citat de apropotv.ro.
Impreuna cu responsabili de la o fabrica de bere, cercetatorii suedezi au
studiat indelung albinele si mierea produsa de acestea si au lansat propria
versiune de bautura mied, denumita elixirul vanatorului de miere, relateaza
Reuters.
Cercetatorul Tobias Olofsson de la universitatea Lund a declarat ca miedul
are efectele pozitive asupra sanatatii organismului. Miedul este o bautura
alcoolica facuta numai din miere si apa si era considerata bautura zeilor, iar
cei care o consumau sustineau ca devin nemuritori sau ca au o stare de
sanatate mai buna. Era consumata de vikingi si de reprezentantii altor culturi
precum mayasii, egiptenii si era bauta pentru ca era considerata o bautura
foarte benefica, a declarat Olofsson.
Pentru romani, rezultatele acestei cercetari sunt cu atat mai interesante cu
cat miedul este recunoscut drept bautura dacilor si leacul miraculos care ii
tinea sanatosi si puternici.
Priscus (diplomat roman) scria prin sec. V d.Hr: De acolo am calatorit pe un
drum neted, asezat intr-o campie a Banatului si am trecut peste mai multe
rauri navigabile, dintre cele mai mari, dupa Istru, era asa numitul Drecon,
apoi Tigas si Tifisas. Pe acestea le-am trecut in barcile de care se foloseau
locuitorii de pe malurile raurilor, iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe
care barbarii le poarta in carute, deoarece locurile sunt mlastinoase. Prin
sate ni se aducea de mancare, si anume in loc de grau, mei, iar in loc de vin,
mied, dupa cum il numesc localnicii.

Mnstirea Cetuia Negru-Vod,

construit pe un vechi sanctuar
dacic,
e
locul
unde
s-au
descoperit schelete misterioase
de uriai!
-4,268 vizualizari- | Joi, 28 Ian 2016 | 8:28 | 35 Comments | Categorie: Locuri
interesante si Calatorii, Noutati

Mnstirea Cetuia Negru-Vod

este o mnstire ortodox de clugri, aflat n comuna Ceteni, judeul
Arge. Mnstirea este situat la 22 de kilometri sud-est de oraul
Cmpulung, pe oseaua naional Cmpulung-Trgovite-Bucureti, pe
frumoasa vale a Dmboviei. Cunoscut iniial sub denumirea de Schitul
Cetuia Negru Vod, manstirea este construit pe o stnc nalt, la
altitudinea de 881 de metri, pe malul stng al raului Dmbovia, intre Valea
lui Coman i Valea Chiliilor. De la oseaua principal i pn la mnstire,
pe o potec ngust, se face ns mai puin de un ceas.
Interesant e faptul c aceast mnstire continu un vechi schit medieval
care, la rndul lui, e plasat pe locul unui strvechi sanctuar dacic. nc din
1912, istoricul Virgil Draghiceanu remarc importana preistoric a sitului
Cetuia, prin prezenta megaliilor de tip cu form de leu, a urmelor spate
n stnci ce fceau legtura cu Tronul lui Vod, care este un promontoriu la
sud-est de biseric rupestr. Pe peretele unei mici peteri alturate intrrii
acestei biserici apar striuri incizate din Epoca Bronzului.
C la Cetuia a fost un sanctuar predacic o arat i alte semne sacre, spate n piatr,
cum ar fi tridentul, zvastica i dou perechi de tlpi pe o potec de piatr, toate
regsindu-se i n iconografia preistoric descoperit n vestul i n nordul Europei.
Stncile de la poalele cetii par a fi fost azvrlite de uriaii care miun prin legendele
locale. Se spune c aici s-au descoperit i schelete de uriai, dar, ca i n alte zone ale
Romniei, nimeni nu tie unde au fost duse.

Misterioasele 5 coifuri de aur i

argint ale regilor traci! Au ele
vreo legtur cu posibila comoar
a 12 regi daci din aur, cu coroan
pe cap?
-4,792 vizualizari- | Duminica, 24 Ian 2016 | 21:04 | 76 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

ntr-un
nou
articol
interesant
publicat de cotidianul Adevarul, ni se povestete despre cele 5 coifuri ale
regilor traci care au fost gsite pe teritoriul Romniei, gsite la sute de km
unul de altul.
Misterioasele coifuri de aur i argint vin s ntreasc teoria potrivit creia
teritoriul Romniei a fost, cu mii de ani n urm, leagnul unei vechi i
puternice civilizaii i c Burebista n-ar fi fost primul rege din zon. Legenda
spune c, la nceputurile istoriei, regii traci, despre care Homer a scris ca
erau stpnitorii Lnii de aur, erau unii ntre ei printr-un jurmnt tainic.
Aceeai legend admite faptul c, pe teritoriul Romniei, triburile tracice
erau unite ntre ele, cu mult nainte de Burebista. Unii istorici admit existena
unei Frii regale a tracilor. Cei alei erau iniiai n Taina Jurmntului, un
jurmnt care garanta tcerea n faa dumanilor. Tcerea era menit s
protejeze comorile i tezaurele ascunse ale tracilor.

Cei iniiai n Taina Jurmntului purtau coifuri de aur sau de argint aurit cu
nsemne anume, care aveau o anumit semnificaie. Coifurile amintesc de
eroii descrii de Homer n Iliada i Odissea: Neteda-i piele ferind, cci ea e
pzit de coiful cel cu plci de metal i cu ochi, druit de Apolon; Pune i
coiful de aur crestat i cu patru gurguie, care-ar putea ocroti pedestrime-a o
sut de-orae. Istoricii care au analizat locurile n care au fost descoperite
cele cinci coifuri au ajuns la concluzia c unind pe hart localitile se
realizeaz un arc de cerc, care ncepe din Cucuteni-Iai , trece prin AgighiolTulcea, prin Poiana-Coofeneti -Prahova, continu cu Peretu- judeul
Teleorman i se oprete la Porile de Fier- judeul Mehedini.
Primul coif coiful de la Porile de Fier a ajuns, din pcate, la Muzeul
din Detroit (SUA), fiind descoperit n zona Porile de Fier de un marinar care a
observat mai multe obiecte n ap. Istoricii au stabilit c obiectul (coiful de
aur) dateaz din a doua jumtate a secolului al IV-lea .Hr.
Al doilea coif coiful de la Poiana-Coofoneti a fost descoperit n
anul 1928 n satul Coofneti din Prahova, de ctre un elev al colii primare
din localitate. Aceasta a dat ntmpltor n curtea colii peste o pies din aur
masiv, cntrind 770 grame, aproape intact. Descrierea coifului este
urmtoarea: Coiful are o calot de aur mpodobit cu apte rnduri paralele
de nasturi conici radiai, are pe marginea inferioar un chenar de linii spirale
punctate, care ncadreaz patru plci acoperite cu reliefuri. Cea din fa
reprezint o pereche de ochi holbai, cu sprncene duble i ntoarse n aa
fel nct s inspire groaz. Cea din spate, desprit n dou registre,
nfieaz n registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele n
form de erpi, iar n cel inferior animalele fantastice urmrindu-se unele pe
altele. Cele dou plci laterale reprezint scene de sacrificiu, cu preoi
purtnd pe cap tiare. Dup ali autori, pe cele dou obrzare fixe
dreptunghiulare, care au fiecare cte un orificiu la baz, este reprezentat
aceeai scen de sacrificiu: un rzboinic njunghiind un berbec. Coiful se
afl expus la Muzeul de Istorie al Romniei din Bucureti.

Al treilea coif coiful de la Cucuteni (Iai) mpreun cu un valoros

tezaur, a fost scos la lumin tot printr-o descoperire ntmpltoare. Coiful cu
nlimea de 34,5cm cntrea 500 de grame.

Al patrulea coif coiful de la Agighiopol spturile de la Agighiopol au

scos la lumin un tezaur funerar care coninea, pe lng piese de
echipament militar, i un coif de argint. Mormntul a fost atribuit unei
cpetenii de trib. Coiful este lucrat dintr-o plac subire de argint, placat cu
aur cu decoraiuni bogate. Nelipsii sunt cei doi ochi care se regsesc i pe
alte coifuri.
Al cincilea coif coiful de la Peretu (Teleorman) tezaurul de la Peretu
a fost descoperit ntmpltor de un localnic n 1971. Lama tractorului cu care
steanul lucra pe pmntul CAP-ului din localitate s-a mpiedicat n obiectele
metalice vechi de mii de ani. Spre uimirea localnicilor care cunoateau de ani
de zile movila din curtea CAP-ului i n-au bnuit niciodat ce s-ar putea
ascunde sub ea, locul s-a dovedit a fi un mormnt traco-getic vechi de
aproximativ 2500 de ani. Coiful, expus n prezent la Muzeul de Istorie din
Bucureti, este mpodobit cu reprezentari animaliere n relief, avnd n frunte
doi ochi cu sprncene mari. Pe cele doua obrzare ale coifului apa nsemne
diferite. Pe obrazul stng al coifului este reprezentat un ap sau un cerb, iar
pe cel drept un vultur care tine un pete n cioc si un animal n gheare. Pe
toat poriunea coifului ce protejeaz ceafa sunt trei cerbi.

P.S. Comorile tracilor i geto-dacilor sunt cu adevrat uluitoare. ntr-un articol

din 2014 (ntr-un testament incredibil, un clujean ne povestete de
existena unei comori fabuloase pentru poporul romn! Acolo gsim
12 regi din aur, cu coroane pe cap i pergamente inestimabile!),
vorbeam despre testamentul de acum 300 de ani al unui clujean, pe nume
Pavel Varga, care spune c a dat peste o ascunztoare n care s-ar fi aflat 12
regi cu coroane pe cap, toi din aur i mpodobii cu pietre scumpe! S fi fost
acetia 12 regi daci sau traci?

Marele istoric romn Densuianu

e foarte tranant: Zeii sau titanii
din mitologia greac au existat pe
teritoriul vechii Dacii! De aceea,

n Romnia au fost descoperite

foarte multe schelete de uriai
-6,596 vizualizari- | Luni, 21 Sep 2015 | 18:15 | 24 Comments | Categorie: Istorie
si Civilizatii, Noutati

E clar c n istoria omenirii au

existat uriaii. Ne spune chiar i Biblia: n vremea aceea s-au ivit pe pmnt
uriai, mai cu seam de cnd fiii lui Dumnezeu ncepuser a intra la fiicele
oamenilor i acestea ncepuser a le nate fii: acetia sunt vestiii viteji din
vechime (Geneza 6:4).
Dar, uriaii au existat i n Romnia, o mulime de schelete gsindu-se n
Giurgiu sau n zona Buzului (vedei articolul meu din aprilie 2014: Uriaii
din Muntenia: incredibile povestiri adevrate care nu sunt legende!
n Romnia, ct i n ntreaga lume, sunt o mulime de dovezi care
demonstreaz existena giganilor!). De exemplu, ntre anii 1939-1951,
la Argedava, judeul Giurgiu, arheologii au descoperit nu mai puin de 80 de
schelete uriae, de umanoizi de 4-5 metri nlime. Un martor ocular, Ioni
Florea, a declarat c a vzut cu ochii lui schelete de uriai. Brbatul a
povestit c a dezgropat cu mna lui un craniu incredibil de mare, mult mai
mare dect cel de om; osemintele erau urcate ntr-un camion i duse n alt
parte, fr s se tie unde. Se spune c n total au fost descoperite peste 80
de schelete.
La nceputul anilor 90, spnd pe o colin, localnicii din satul Scieni,
comuna Bozioru, judeul Buzu, au descoperit schelete uriae, msurnd n
jur de 2,40 metri, chiar mai mult, cu cpni ca dovlecii de prsil. Din
pcate, autoritile n-au dat importan necropolei de uriai.

Pe de alt parte, dup ce a studiat istoriografia antic a regiunilor din nordul

i sudul Dunrii, precum i vechi tradiii din ara noastr, istoricul Nicolae
Densuianu a susinut n opera sa Dacia preistoric, cu foarte multe citate
din textele unor istorici antici i din diferite veacuri ale mileniului nostru, un
fapt prea uor uitat: pe teritoriul vechii Dacii ar f locuit o important
populaie de oameni nali i foarte puternici, din care ar fi fcut parte
nsei grupurile titanilor i ale giganilor care, ntr-o epoc a gloriei lor, s-au
luptat sau au colaborat cu zeii din mitologia greac. De asemenea, n baza
localizrilor specificate de istorici greci i romani n textele lor antice, eruditul
istoric romn a enunat o concluzie foarte sugestiv: Romnii, de cnd
sunt ei, au stat pe aceste locuri; ei sunt aici de la nceputul lumii, iar
smna noastr este de la uriai.
Aceasta nseamn c titanii i giganii din bogata mitologie a istoricilor antici
greci i romani i-ar fi avut ara aici, n cmpia i n munii Carpai de la nord
de Dunre. ns, aceti uriai, au purtat diverse nume locale, ca novaci sau
jidovi. Acelai istoric Densuianu ofer i un citat interesant dintr-o tradiie
probabil antic, pstrat n fostul jude Vlaca. Citatul confirm vechimea
celui de-al doilea nume generic pstrat n popor pentru uriai i totodat
poate fi foarte important sub aspect istoric: n timpul uriailor, munii i
cmpiile au ars trei ani, apoi uriaii [Jidovii] au fost necai de o ploaie mare,
care a inut mult timp (probabil c e vorba de potopul lui Noe).
Ar trebuie s citm i vechi denumiri geografice pstrate n timp. De
exemplu, au rmas, n judeul Gorj, numele localitii Novaci (actualmente
ora) i denumirile Jidova, Jidovia, Jidvei (comun n judeul Alba). n Carpaii
Orientali, pe versantul vestic a muntelui Ceahlu, pentru defileul traseului
spre Cheile Bicazului s a meninut foarte mult timp denumirea Valea
Jidovului, schimbat abia n secolul al XVI-lea n Jgheabul lui Vod (ntruct pe
acolo s-a refugiat domnul Petru Rare n drum spre Transilvania).

Muntele sacru al dacilor, Gugu,

este
unul
din
marii
centri
energetici ai lumii! Aici se afl
forme de via inteligente i
misterioase!

-7,020 vizualizari- | Duminica, 10 Mai 2015 | 0:03 | 7 Comments |

Categorie: Locuri interesante si Calatorii, Noutati

n februarie 2014 scriam acest

articol O mare enigm istoric a poporului nostru: Muntele sacru al
dacilor, Kogaion, a fost cu adevrat Muntele Gugu? ntrebndu-m
dac muntele sacru al dacilor a fost vrful Gugu, aflat la hotarul Banatului,
Olteniei i Ardealului. Citez din acel articol:
Kogaion este muntele sacru al dacilor. Dar care este el? Cei mai propui
candidai sunt Munii Bucegi i Muntele Ceahlu. Dar mai exist o alt
localizare posibil, i anume Muntele Gugu (2.291 m) din Masivul arcuGodeanu. Cel care a susinut cel mai mult identitatea lui Kogaion cu Muntele
Gugu a fost Alexandru Borzea, n lucrarea sa Sanctuarul dacilor(1942).
Acesta i ncepea lucrarea astfel: Dac este adevrat c a existat un munte
sacru i sfnt, Cogaionon, la daci, munte foarte nalt cu peter n vrf n
care locuia ca un sihastru marele preot al lui Zamolxe i citea semnele
cerului, aducnd i jertf zeului, acel munte a fast, cu cea mai mare
probabilitate, muntele Gugu, cu petera sa.Interesant e c muntele Gugu
are o mare peter spre vrful su.
Dac Gugu a fost localizarea muntelui sacru al dacilor, n-ar trebui s ne mire
c aici au loc o serie de fenomene paranormale extrem de misterioase. Citez
fragmente dintr-un articol din romanialibera.ro din decembrie 2009:
Sute de turiti vin anual s viziteze unul dintre cei mai ciudai muni din
Valea Jiului, dar care este recomandat doar celor tari de inim. Este vorba
despre Muntele Gugu, sau Vrful Gugu cum este cunoscut, un masiv
nconjurat de mistere nc neelucidate. Se spune c la anumite ore din zi
muntele dispare privirii, i, n plus, au fost semnalate tot felul de fenomene
stranii.

Muli dintre turitii venii n zon pot s jure c au vzut vrful disprnd
sau c au vzut explozii de lumin nind chiar din munte. La nceputul
anilor 90, au aflat i cercettorii despre misterele Gugului i au venit n
zon. La finalul expediiei au declarat c au vzut luminile (de fapt nite
fulgere globulare) care au furat vrful spre cer i nu au putut dormi deloc
din cauza unor energii inexplicabile, povestete Sorin Sanda, un
salvamontist pasionat de drumeiile montane. El spune c n zon a mai
venit o comisie de cercettori, dupa ce n zon localnicii ar fi semnalat
dispariia unui avion, iar ceea ce li s-a ntamplat membrilor comisiei a fost i
mai straniu. S-au confruntat cu stri nemotivate de spaim, senzaii de
sufocare, impresia c sunt privii, explozii luminoase n vrf. n plus, nimeni
nu a putut explica de ce nu a reinut nimic pelicula video din cteva ore de
nregistrare, mai spune salvamontistul Sorin Sanda.
Vrful Gugu este amintit i de scriitorul Victor Kernbach n lucrarea sa,
Enigmele miturilor astrale, care spune ca Vrful Gugu este centrul unuia
dintre punctele energetice eseniale ale planetei.
P.S. Interesant, nu? De asta i-au ales dacii Vrful Gogu ca muntele lor sacru,
tiind c aici este un punct energetic esenial al planetei? Ct despre
fulgerele globulare ntlnite pe vrful Gogu, scriam un articol n noiembrie
2014 (n cartea sa Straniile dimensiuni electromagnetice, un
cercettor ajunge la concluzia c fulgerele globulare ar putea f
forme de via inteligente, ce nu se bazeaz pe carbon i ADN!), n
care artam c aceste fulgere globulare n-ar fi altceva dect nite forme de
via inteligente i misterioase!

Muntele sacru al dacilor, Gugu,

este
unul
din
marii
centri
energetici ai lumii! Aici se afl
forme de via inteligente i
misterioase!
-7,020 vizualizari- | Duminica, 10 Mai 2015 | 0:03 | 7 Comments |
Categorie: Locuri interesante si Calatorii, Noutati

n februarie 2014 scriam acest

articol O mare enigm istoric a poporului nostru: Muntele sacru al
dacilor, Kogaion, a fost cu adevrat Muntele Gugu? ntrebndu-m
dac muntele sacru al dacilor a fost vrful Gugu, aflat la hotarul Banatului,
Olteniei i Ardealului. Citez din acel articol:
Kogaion este muntele sacru al dacilor. Dar care este el? Cei mai propui
candidai sunt Munii Bucegi i Muntele Ceahlu. Dar mai exist o alt
localizare posibil, i anume Muntele Gugu (2.291 m) din Masivul arcuGodeanu. Cel care a susinut cel mai mult identitatea lui Kogaion cu Muntele
Gugu a fost Alexandru Borzea, n lucrarea sa Sanctuarul dacilor(1942).
Acesta i ncepea lucrarea astfel: Dac este adevrat c a existat un munte
sacru i sfnt, Cogaionon, la daci, munte foarte nalt cu peter n vrf n
care locuia ca un sihastru marele preot al lui Zamolxe i citea semnele
cerului, aducnd i jertf zeului, acel munte a fast, cu cea mai mare
probabilitate, muntele Gugu, cu petera sa.Interesant e c muntele Gugu
are o mare peter spre vrful su.
Dac Gugu a fost localizarea muntelui sacru al dacilor, n-ar trebui s ne mire
c aici au loc o serie de fenomene paranormale extrem de misterioase. Citez
fragmente dintr-un articol din romanialibera.ro din decembrie 2009:
Sute de turiti vin anual s viziteze unul dintre cei mai ciudai muni din
Valea Jiului, dar care este recomandat doar celor tari de inim. Este vorba
despre Muntele Gugu, sau Vrful Gugu cum este cunoscut, un masiv
nconjurat de mistere nc neelucidate. Se spune c la anumite ore din zi
muntele dispare privirii, i, n plus, au fost semnalate tot felul de fenomene
stranii.

Muli dintre turitii venii n zon pot s jure c au vzut vrful disprnd
sau c au vzut explozii de lumin nind chiar din munte. La nceputul
anilor 90, au aflat i cercettorii despre misterele Gugului i au venit n
zon. La finalul expediiei au declarat c au vzut luminile (de fapt nite
fulgere globulare) care au furat vrful spre cer i nu au putut dormi deloc
din cauza unor energii inexplicabile, povestete Sorin Sanda, un
salvamontist pasionat de drumeiile montane. El spune c n zon a mai
venit o comisie de cercettori, dupa ce n zon localnicii ar fi semnalat
dispariia unui avion, iar ceea ce li s-a ntamplat membrilor comisiei a fost i
mai straniu. S-au confruntat cu stri nemotivate de spaim, senzaii de
sufocare, impresia c sunt privii, explozii luminoase n vrf. n plus, nimeni
nu a putut explica de ce nu a reinut nimic pelicula video din cteva ore de
nregistrare, mai spune salvamontistul Sorin Sanda.
Vrful Gugu este amintit i de scriitorul Victor Kernbach n lucrarea sa,
Enigmele miturilor astrale, care spune ca Vrful Gugu este centrul unuia
dintre punctele energetice eseniale ale planetei.
P.S. Interesant, nu? De asta i-au ales dacii Vrful Gogu ca muntele lor sacru,
tiind c aici este un punct energetic esenial al planetei? Ct despre
fulgerele globulare ntlnite pe vrful Gogu, scriam un articol n noiembrie
2014 (n cartea sa Straniile dimensiuni electromagnetice, un
cercettor ajunge la concluzia c fulgerele globulare ar putea f
forme de via inteligente, ce nu se bazeaz pe carbon i ADN!), n
care artam c aceste fulgere globulare n-ar fi altceva dect nite forme de
via inteligente i misterioase!

Transilvania era deja locuit de

daci i traci, n momentul n
care ungurii au ocupat-o acum
1.000 de ani! Ce drept istoric
mai au atunci maghiarii asupra
ei?

-5,569 vizualizari- | Luni, 1 Dec 2014 | 0:26 | 64 Comments | Categorie: Istorie si

Civilizatii, Noutati

Pentru c astzi, 1 decembrie, este

ziua naional a Romniei am s reiau un subiect care a fost dezbtut extrem
de mult de sute de istorici romni i maghiari: a cui a fost iniial provincia
Transilvaniei? A romnilor, ca motenitori ai dacilor, sau a ungurilor? Teoria
susinut de istoricii maghiari este binecunoscut: atunci cnd hunii din
Cmpia Panonic au ajuns n Transilvania, acest teritoriu ar fi fost unul
nepopulat, virgin, i atunci ungurii s-au instalat aici. Romnii ar fi venit
ceva mai trziu, dup vreo 2-3 secole, venind din Albania (sic!). Istoricii
unguri se mai ntreab de ce romnii, care pretind c exist ca naiune pe
teritoriul actual al Romniei nc din secolul al 3-lea, nu au produs niciodat
o revoluie, un rzboi de independen sau orice alt ncercare pentru a-i
crea propria ar, i au trebuit s atepte 16 secole, pn n 1859, ca s se
uneasc, i atunci acest lucru s-a ntmplat datorit conjucturilor
internaionale favorabile.
Bun atunci cnd am scris acest articol acum 3 ani (De ce Transilvania
aparine doar Ungariei de peste 1.000 de ani; romnii transilvneni
sunt din Albania), muli m-au criticat i m-au acuzat c a fi ungur
iredentist! Pe mine m amuz prerile unora despre mine gndete-te c
tu ai fi doctor, iar eu te-a acuza c eti vrjitor! Este ceva de genul acesta
Am precizat foarte clar c acel articol a fost doar o TRADUCERE a unui istoric
maghiar care, bineneles, i susine punctul su de vedere. nainte de a
demonta teoriile istoricilor unguri, trebuie mai nti s le cunoti bine poziia.
Cum poi s lupi mpotriva cuiva pe care nu-l cunoti?
Sincer, trebuie s recunosc c nu sunt specialist n acest domeniu, dar pn
n prezent am ncercat s m documentez ct mai bine i, fr s intru n
prea multe detalii, am s ncerc s prezint cteva concluzii i fapt clare:

* E total fals c Transilvania nu ar fi fost locuit n momentul cnd

conductorii huni au ajuns aici. ns, totodat, e adevrat c nu tot teritoriul
transilvanian era locuit, i de aceea, regii unguri au adus pentru colonizare
populaie german (sai) i hunic (secui), n partea de sud i de est al
Transilvaniei. Dar, centrul, vestul i nordul provinciei era deja locuit de
localnici. O spune chiar o cronic ungar, Gesta Hungarorum, scris n
limba latin n jurul anului 1200, care arat c, atunci cnd ungurii au ajuns
Transilvania, au ntlnit o populaie local, pe care a numit-o blachi sau
blasi, ce seamn al naibii de mult cu vlach sau vlahi, adic denumirea
strveche a romnilor n Evul Mediu. Aici, ungurii ntlnesc chiar un
conductor local al vlahilor, celebrul Gelu. Citim din acelai Gesta
Hungarorum: ubi Gelou quidam Blacus dominium tenebat.
* Dac Transilvania ar fi fost goal atunci cnd ungurii au ptruns n ea, de
ce regii unguri au mai acordat titluri i pmnturi lorzilor locali? Totui,
conform tuturor surselor istorice de pn n prezent, trebuie s recunoatem
c Transilvania nu a fost cucerit de ctre unguri, ci pur i simplu colonizat
cu uurin, ntruct triburile vlahe locale nu au opus rezisten ungurilor
dect cu excepia lui Gelu.
* ntr-un articol halucinant publicat acum aproape 2 secole n The North
American Review (o revist din SUA, numrul 61 din octombrie 1828) i
intitulat Istoria geografic i politic a Valahiei din vechime i pn n
1774, scris de un oarecare Brethren Tunusli, se afirm nici mai mult nici
mai puin c romnii de astzi ar fi urmaii iganilor! Aadar, populaia
rmas dup retragerea roman i care ar fi locuit n ara Romneasc,
Transilvania i Moldova, ar fi fost constituit din igani! Autorul probabil c
era beat cnd a fcut aceast afirmaie, uitnd c i din punct de vedere al
limbii i al ADN-ului, iganii provin din India.
* nc un lucru: exist nc istorici strini care sunt foarte sceptici c ar
exista vreo legtur ntre populaia Daciei i populaia teritoriilor vlahe din
Evul Mediu. Aa cum spuneam i n alte articole scrise pe site, ideea originii
neamului romnesc din daci nu a aprut brusc n secolul al XIX-lea, ci este
mult mai veche. De exemplu, pe un mormnt al Smarandei Ghica, aflat n
Biserica Sf.Gheorghe din Iai, scrie: Aci zace sub pmnt dup moartea ei /
Prea strlucita Domni, nobila Smaranda / Fiic a piosului Egemon al
ntregei Dacie / Domnul Grigorie Ghica, fruntaul / Celor din Bizan, att
pentru strlucirea neamului / ct i pentru piositate / n anul 1738, Ianuar

22.Smaranda Ghica era fiica domnitorului Grigore Ghica, care era vzut ca
egemon, adic conductor al ntregii Dacii. O alt piatr de mormnt din
secolul al XVIII-lea din Mnstirea Golia din Iai, aparinnd lui Sultana
Racovi (soia domnitorului Mihail Racovi), pe care st scris: Nici
pmntean, nici din Dacia nu sunt, amice / Byza mea, Byza, productoare
de brbai glorioi, mi este patria, / Ma nscut Ghiorghios soiei sale i
mama Eufrosina, / Numele meu este Sultana cea cu viaa scurt / i eram
soia lui Mihail Racovi, / A Domnitorului nelept al Dacilor i Misienilor. /
Vai! vai! nam murit n patria mea / Ci soarta ma rpit pe pmntul
Misienilor. Termenul de misieni nseamn urmai ai tracilor.
* Interesant este opinia istoricului i arheologului Kurt Horedt, care ncearc
o anumit conciliere ntre cele dou poziii opuse ale istoricilor unguri i
romni. Astfel, potrivit domniei sale, retrgndu-se din Dacia, romanii nu iau retras i ntreaga populaie. n fostele provincii romane din Dacia, printre
care i n Trasilvania, au mai rmas o populaie dacic romananizat, care s-a
combinat cu tracii romanizai, o populaie de pstori migratori din secolul
al 9-lea, cu origine n peninsula Balcanic. Prezena acestora n Transilvania
este sigur n secolul al 10-lea, dar o migraie mai trzie din secolul al XIII-lea
(aa cum susin istoricii unguri) nu este posibil. Poate c aceast opinie se
apropie cel mai mult de adevr i poate c de asta spunea Mihail Racovi c
este domnitor al dacilor i tracilor

Dacii aveau izvoare secrete n

Munii Carpai cu apa acestor
izvoare, ei puteau vindeca orice
boal i prelungi mult viaa!
-4,686 vizualizari- | Marti, 18 Noi 2014 | 23:08 | 1 Comment |
Categorie:Medicina, Noutati

Din vremuri mult ndeprtate, dacii

i vecinii lor numeau apa mineral butura zeilor. Motive de a elogia astfel
apa mineral carpatin existau, desigur, avnd n vedere binecunoscutele
efecte salutare ale acestor ape, efecte ce se datoreaz unor structuri chimice
complexe ce caracterizeaz aceste ape. Prezena calciului, a magneziului, a
fierului, a iodului i a multor altor elemente minerale sau a substanelor
complexe coninute fac din aceste ape adevrate tonifiante fr efecte
adverse, fr incompatibiliti i fr contraindicaii pentru indiferent cine lear consuma.
Trebuie reinut amnuntul c, acum cteva mii de ani, att imunitatea, ct i
longevitatea oamenilor erau mult mai mari, avndu-se n vedere: vrsta
genetic; puritatea apei, a solului, a hranei; activitatea intens fizic i
spiritual a oamenilor; lipsa factorilor de stres. Izvoarele-nsele posedau o
concentraie mult superioar celor de acum cci, odat cu trecerea miilor de
ani, procesele biochimice i sursele materiilor prime naturale erau mai puin
erodate.
E posibil ca acele izvoare s fie chiar de origine extraterestr! Oricum, pn
n
prezent
se
cunosc
urmtoarele:
* existena unei anumite ape a unui anumit izvor carpatin secret;
* existena unui anumit preparat natural sau alchimic care se punea n ap
nainte
de
a
se
consuma;
* existena unui preparat glandular sau a substanei glandulare nsi, sau a
modului ei de obinere printr-o stimulare cu ap concentrat mineral i n
condiiile
unor
practici
psiho-somatice
secrete;
* existena, n cadrul unei peteri dacice secrete, a unor formaiuni anume
(nie, crevase, surplombe etc) n care apa capteaz capaciti miraculoase
cu efecte notabile n planul metabolismului corpului uman, inclusiv cu efecte

reglatoare
asupra
nveliurilor
fluidice;
* existena unei formule terapeutice asemntoare celor indo-tibetane i
chinezeti n care butul progresiv al unor porii de ap proaspt duce la
dispariia tuturor bolilor i la prelungirea vieii.

Descoperirea secolului XX peste

80 de gigani, ntr-o cetate dacic
a fost ascuns de autoriti!
Giganii au venit din Israel i au
trit n trecut n Romnia?
-12,912 vizualizari- | Sambata, 25 Oct 2014 | 23:04 | 14 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

Site-ul
american
de
conspiraiimessagetoeagle.com scrie un articol interesant despre existena
unor schelete uriae descoperite n Romnia. Despre ele, noi am mai vorbit
ntr-un articol scris n aprilie 2014: Uriaii din Muntenia: incredibile
povestiri adevrate care nu sunt legende! n Romnia, ct i n
ntreaga lume, sunt o mulime de dovezi care demonstreaz
existena giganilor!Haidei s vedem ce au scris americanii n articolul la
care am fcut referire mai sus:
n timpul spturilor ntr-un mic sat din Romnia, ranii au gsit zeci
de scheleteuriae i
calendare solare preistorice create
de o ras necunoscut. Ce s-a ntmplat cu aceste oase gigant? Un om care
a participat la spturile dezvluie existena unei conspiraii.
Giganii n-au fost n niciun caz doar fiine mitologice. Ei au fost rezultatul
unei inginerii genetice al unui grup de astronaui antici, jucnd un rol foarte

important pe planeta
noastr. Nu
este
un secret
faptul
c rmie de gigani au fost descoperite n ntreaga lume. Este un fapt
regretabil c
a
existat o muamalizare masiv
n
descoperireaacestor schelete imense. nc
de
la
primele oasele gigant descoperite,
acestea au fost
n
mod
deliberat distruse, ascunse n seifuri secrete, sau pur i simplu etichetate
caoase de dinozauri.
La nceput, au fost ogharii
n cutarea oaselor de gigani, ajungem n Europa de Est, n Romnia.
Din mitologiaromneasc noi
nvm
c Pmntul a
fost
locuit
de diferite rase umanoide n
trecut.La nceput, Ogharii au
umblat
pe
pmnt. Cu toate acestea, ei semnau cu niteoameni deformai i, pn n
cele
din
urm, au
disprut. Au
fost Ogharii poate unexperiment genetic nereuit realizat
de astronauii
notri antici?
(Aici, fac o mic parantez nu tiu exact la ce se refer autoarea articolului
n limba englez, atunci cnd se refer la oghars. Acest cuvnt nu se
regsete n limba englez. M-am gndit prima dat c autoarea se refer la
agatri, strmoii dacilor vezi articolul meu Enigmaticii agatri,
strmoii dacilor. Dar, apoi am vzut c n limba englez agatrii au un
cuvnt specific agathyrsi; n plus autoarea ne spune c ogharii erau
oameni deformai, ceea ce nu era cazul agatrilor. ntr-o carte despre
Enciclopedia shivaismului se vorbete despre oghari ca nite clugri
indieni, la fel ca i yoginii).
Dup oghari, au venit giganii!
n numeroase
texte sacre antice, mituri i
legende, se
vorbete
despre modalitatea n care zeii au ncercat n mai multe rnduri pentru
a crea fiine inteligente. Zeii notriextrateretri au creat o serie de rase
umane n
timpul
diferitelor epoci de
timp.Povestiri istorice romneti spun c, dup ce au disprut ogharii, au
aprut bruscgiganii. Ei s-au rzvrtit mpotriva lui Dumnezeu i au fost
condamnai s
moar n
timpul potopului. Dup gigani,
oamenii au
nceput s populeze planeta. n cele din urm, oamenii vor fi nlocuii
cu blajini, o ras de fiine cu statur
mic,
care
au unsuflet bun i sunt
plcui zeilor.
Dei multe morminte ale giganilor au fost descoperite n ntreaga lume, nu
muli sunt oamenii care au participat la spturi i pot spune publicului cu

privire
la ceea
ce au
vzut cu
ochii
lor. Ioni Florea,
care
este astzi un om btrn, a fost implicat n mai multe spturi arheologice
din Argedava, judeul Giurgiu, Romnia.
Giganii = evrei?
Romnia are o lung tradiie de gigani. Din anumite motive, nimeni nu
tie de
ce,giganii au fost poreclii evrei. O
posibil explicaie ar
putea
fi aceea c aceste fiine au venit din Israel. Misterioasa ras pre-adamic
(oamenii Didanum) a venit din Israel n Romnia? Despre rasa giganilor
Didanum am vorbit n cadrul acestui articol, pus pe site nu demult timp: Cea
mai misterioas ras de gigani din lume: oamenii Didanum! Au fost
ei strmoii uriailor Nephilim i Refaim?
Gigantul Novac se lupt mpotriva unui dragon
Gigantul cel mai faimos rii a fost numit Novac. El a avut mai multe
lupte mpotriva unui dragon care a ncercat s fac ru oamenilor. Novac a
nvins n cele din urmbalaurul, care a fugit i a lsat o urm pe
pmnt. Ioni Florea spune de un loc vechinumit Nucetul. Este un ora n ju
deul Bihor, vestul Transilvaniei, Romnia. Numele su nseamn nuci. De
la prinii lui, Ioni Florea a aflat c acest loc a fost odatlocuit
de gigani. Pentru o lung perioad de timp, Ioni Florea nu credea toate
acelepoveti
despre uriai, dar totul
s-a
schimbat atunci
cnd
a descoperit singur oaselefoarte mari
Descoperirea a 80 de gigani ntr-o cetate dacic
n 1926, o cetate dacic, care era foarte neobinuit ca dimensiune i mult
mai
maredect se
atepta, a
fost
descoperit n Argedava. Vasile
Prvan, arheologul responsabil cu excavarea, a fost convins c a gsit prima
capital a lui Burebista. Spturile au fost efectuate de mai multe ori pn n
anul
2000. Mai
trziu, s-a
dovedit
c cetatea a
fost,
de
fapt, prima cetate a lui Burebista, regele care a unit toate triburile dacice i a
condus jumtate din Europa ntre 82 .Hr. 44 .Hr.
ntre 1946 i 1956, arheologii
i ranii care
au
ajutat la
spturi, au
descoperit 80
deschelete
de uriai. Rmiele au
fost umanoizi care
aveau ntre 4
i
7 metri
nlime.Ioni Florea,
care a
participat la spturi timp de trei ani, spune povestea a ceea ce s-a
ntmplat cu adevrat la Argedava.
Mrturia cutremurtoare a celui ce a participat la spturile
arheologice

Am
nceput
s sap aici,
n 1947,
cu o
echip
de arheologi. Ei
au angajat aproximativ 30 de persoane din sat. Am fost cel mai mic
dintre toi, fiind de doar 18 de ani. Ne-aupltit cu 400.000 de lei pe zi.
Eram srac atunci
i
trebuia
s
muncesc.
Puteam
scumpr aproape 1 kilogram
de porumb pentru
acei
bani.
Dup
ce am spat la oadncime de patru metri, am descoperit un craniu uria.
Era de dou sau de trei ori mai mare dect cel al unui om obinuit. M-am
dus i
i-am
spus lui Dinu V. Rosetti, unuldintre arheologi, despre descoperirea
mea. De
ndat
ce i-am
artat craniul, toi stenii
au
fost imediat trimii acas, iar arheologii au continuat s sape singuri. Am
vzut cumau
pus oasele uriailor ntr-un camion i
au
plecat. Nu
am
tiut unde au dus scheletelei ce s-a ntmplat cu ele.
Povestirea lui Ioni Florea este doar una din nenumratele istorisiri
secretizate ale oamenilor de tiin, care sunt determinai s nege, generaie
dup generaie, dreptul de a nva adevarata istorie a planetei
noastre. Voltaire (1694-1778) a avut cu siguran dreptate cnd a spus
c Istoria este o minciun la care toi sunt de acord!

Ramanii,
supravieuitorii
civilizaiilor Lemuriei i rii Mu,
s-au retras n Dacia, formnd
civilizaia actual a umanitii!
Din ramani se trag geto-dacii,
sumerienii, egiptenii i hinduii!
-9,546 vizualizari- | Sambata, 28 Iun 2014 | 0:18 | 8 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

Din istoria ocult a omenirii, aflm

c, nainte de locuitorii strvechii Atlantide ar fi existat poporul din Lemuria i
ara Mu. n urma unui rzboi devastator, o mare parte din aceti locuitori ar
fi murit; dar, suprevieuitorii se retrag n vechea Dacie. Ei se numeau ramani,
ceea ce nsemn Poporul Soarelui.
Aadar, ramanii se stabilesc n Dacia de mai trziu; n paralel, descendenii
rasei negre au format la rndul lor, spre sud, o form de civilizaie care multe
mii de ani dup fiinarea ei avea s decad n favoarea rasei albe, cea a
ramanilor. Cultul soarelui le-a permis ramanilor s dezvolte n timp o mare
civilizaie. Ei foloseau cristale pentru a deplasa mari obiecte i puteau
comunica informaii, tiau s vindece boli prin energiile lor spirituale,
cunoteau nemurirea; cu toate acestea, civilizaia lor era simpl.
Dar i aceast civilizaie era condamnat la conflicte i la decdere. De
aceea ramanii au emigrat, n marca lor majoritate, spre Orient, spre Nordul
Africii i n Asia Mic, spre Atlantida. Cu toate aceste exoduri, ara Ramanilor
este adevratul leagn al actualei omeniri! Spiritele rele nu au reuit s
anihileze poporul raman, ci au produs doar dispersarea lui. Ultimii ramani,
supravieuitori, au rmas n ara lor; din ei se trag tracii, daco-geii, care nu
i-au prsit teritoriile. efii ramani au neles c secretele lor nu vor putea fi
pstrate i c ele ar putea fi folosite pentru a distruge. De aceea, elita
ramanilor, format din efi, preoi i supui credincioi s-au refugiat sub
pmnt, n locuri doar de ei tiute, alturndu-se lumii subterane create de
zei i ngeri ca alternativ la viitoarea lume de la suprafa.
O parte din ramani au plecat spre Orient, unde au format poporul hindus, sub
conducerea lui Rama. Alii au urcat spre vechea Indie, unde au gsit ali

supravieuitori ai celor din Lemuria, formnd rasa galben sub influenta i

supravegherea direct a unor entitti spirituale galactice. Alii au pornit spre
Nordul Africii i Asia Mic acetia din urm au fost sumerienii. tim c
strmoii ultimilor sumerieni i cutau zeii pe vrful munilor aici gsim
similitudinea cu obiceiul vechilor daci. Sumerienii proveneau, ca i dacii, din
ramani. Aveau capacitatea de a ridica muni n cmpii, artificiali, n absena
munilor naturali. Acei muni seamn cu piramidele. Egiptenii sunt o ramur
descendent a sumerienilor, iar marce piramid i Sfinxul nu au fost
construite de egipteni, ci de sumerieni.

Dacii au fost primii din lume care

i incinerau morii i nu i
ngropau! De ce-o fceau? Pentru
a distruge karma neagr!
-5,191 vizualizari- | Sambata, 21 Iun 2014 | 22:10 | 10 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

Precum se tie, indienii au obiceiul

de a-i incinera morii. Acest lucru este ns interzis de religia cretin, care
spune c morii trebuie ngropai, astfel nct ei s poat nvia la a doua
venire a lui Hristos. ns, se pare c incineraia ar fi de origine..dacic! Legea
incinerrii cadavrelor creeaz una dintre fundamentalele deosebiri dintre
daci i restul raselor umane.

Cu toate c dacii i incinerau morii, atunci cnd le pierea cte un copil, ei l

ngropau, deoarece considerau c trupul su, i mai ales sufletul, i era
neprihnit, arderea decedailor maturi avnd tocmai acest suport al
distrugerii karmei negre prin flcrile mistuitoare ale rugului!
Tradiia de nhumaie a copiilor decedai a fost preluat de greci i romani
prin etrusci, care erau nrudii cu dacii, acetia din urm ducnd n Peninsula
Italic ntreaga cultur dacic, inclusiv acest cult. Incineraia maturilor
decedai
se
fcea:
a) pe loc, adic folosind cuptoare de incineraie prevzute cu calote; n
aceste cuptoare, cadavrele erau arse, ele putndu-se numi morminte de
cuptor;
b) pe ruguri special amenajate, denumite, n limbajul sacerdotal dacic,
ustrinum.
Cenua rezultat mpreun cu oasele calcinate ale fiinei incinerate era pus
ntr-o urn care ulterior era nhumat ntr-o groap (mormnt) de diferite
forme: patrulater, cilindric, ovalizat, n cele mai multe cazuri mormntul
fiind construit din piatr, dup principiul constructiv al cavoului. La etruscii
nobili, acest cavou era deosebit de complex din punct de vedere
constructiv, voluminos, divers departajat n interior iar pe perei existau
fresce cu scene sugestive i deosebit de subtil realizate artistic care, de
regul, aveau o tematic legat de viaa celor ngropai.

mpratul Constantin cel Mare, cel

care
a
ofcializat
n
lume
cretinismul, a fost dac! i, n
plus,
Dacia
a
fost
centrul
cretinismului mondial!
-4,424 vizualizari- | Sambata, 24 Mai 2014 | 23:59 | 13 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

mpratul Constantin cel Mare (272337) este idolatrizat de cretini, ntruct datorit lui cretinismul a putut s
se rspndeasc n lume. Dar, un lucru e interesant legat de naionalitatea
sa Se tie c mpratul Constantin cel Mare s-a nscut la Ni, n Serbia de
azi. E posibil ca el s fi fost de origine dac? De ce nu?
Deosebita insisten a lui Constantin cel Mare de a termina cu bine diferitele
lucrri strategice de fortificaii pe frontiera danubian, ca cea de la Sucidava
(Celei, jud. Olt) sau de reparare a altora mai uzate, ca cea dintre Sucidava i
Romula (Reca, jud. Olt), plus nlarea cetii Constantiniana Daphne, au
dovedit afinitatea deosebit a mpratului roman de origine dacic fa de
propria-i gint, dar i cea izvort din grija pe care el o purta zonei sacre a
daco-geilor.
Se pare ca Dacia era centrul cretinitii, iar Imperiul Roman, timp de
aproape 300 de ani (pn la venirea lui Constantin cel Mare) a ncercat s
distrug acest centru al cretinitii (vezi cucerirea roman a lui Traian din
anul 106). n lumina consemnrilor istorice biblice sau ale istoriei laice,
Apostolul Andrei, singurul Apostol recunoscut oficial de ctre preoimea
cretin romneasc i (n parte) european, a propovduit Evanghelia
Domnului Christos pe teritoriul patriei noastre ntre anii 33-60 d.Chr., dup
aceasta el retrgndu-se (anul 87 d.Chr.) nspre meleagurile sud-dunrene,
pentru ca pe 30 noiembrie 87 d.Chr. s fie martirizat n Grecia, la Patras, i
pus pe cruce, pentru o crunt moarte ntre crngurile minunailor mslini!
Aceasta este consemnarea oficial, cea neoficial menionndu-l i pe Pavel,
ca apostol venit pe plaiurile geto-dacice.

Poate c de aceea mpratul Constantin a dat edictul de la Milano (313), prin

care cretinismul a devenit religie tolerat n Imperiul Roman, pentru a-i
apra pe compatrioii si daci de prigoana anti-hrist a generalilor romani.

Pentru prima oar n lume,

procesul
rencarnrii
a
fost
descris de daci, nu de vechii
egipteni sau hindui!
-4,347 vizualizari- | Sambata, 3 Mai 2014 | 23:07 | 5 Comments |
Categorie:Noutati, Paranormal-Spiritualitate

nc din cea mai adnc preistorie,

dacii practicau ritualul potolirii setei morilor prin stropirea mormintelor lor cu
ap. Ei considerau c acele cantiti de ap ritualic pot duce la obinerea,
de ctre sufletele dezncarnate, a corporalitii fizice. Adic, rencarnarea
era, prin acest ritual, facilitat. Acest ritual ntrete teoria credinei dacilor
n nemurirea i rencarnarea sufletului. n acest context, nu indo-aryenii,
sumerienii, egiptenii sau chinezii au prioritatea concepiei rencarnrii
sufletului, ci dacii.
Fenomenul de transmigraie a sufletului, integrat concepiei esoterice dacoaryene era strns corelat de ritul incinerrii morilor, ntruct dacii vedici (de

la care, mai apoi, indo-iranienii i ceilali) considerau c suflul (fluidul) vital al

fiinei umane era corijat de foc (Agni), purificat tot de ctre acesta (precum
nsui ntregul Univers n procesul de disoluie care urmeaz unei zi a lui
Zamolxis (Brahman), fluidul vital (apa-vie = Contiina) nemuritor fiind este
recircuitat prin mijlocirea diferitelor trupuri (metempsihoz) alctuite din ap
i hum (Golem)
Ca i n mormintele etrusce, n mormintele de incineraie ale dacilor arieni au
fost descoperite diverse obiecte de uz casnic, de uz special, vase pentru
diferite utiliti alimentare i alchimice care dovedesc pe deplin concepiile
(avansate) social-cultural-spirituale ale strmoilor notri i, n primul rnd,
existena, la daci, a concepiei transmigraiei sufletului.

O
mare
enigm
istoric
a
poporului nostru: Muntele sacru
al dacilor, Kogaion, a fost cu
adevrat Muntele Gugu?
-6,740 vizualizari- | Marti, 11 Feb 2014 | 0:06 | 1 Comment | Categorie: Istorie si
Civilizatii, Noutati

Kogaion sau Kogaeonon

este muntele sacru al dacilor. Dar care este el? Cei mai propui candidai
sunt Munii Bucegi i Muntele Ceahlu. Dar astzi, vom vorbi despre o alt

localizare posibil, i anume Muntele Gugu (2.291 m) din Masivul arcuGodeanu, aflat la hotarul Banatului, Olteniei i Ardealului.
Marele geograf grec Strabon (63 .H.-19 d.H.) ne amintete, primul, de
muntele sacru al geto-dacilor, pe care el l numete Kogaeonon
menionnd c acesta se afla lng o ap vijelioas, unde avea sihstria i
marele preot Deceneu, cel care continua vechile funcii ale lui Zamolxe /
Zamolxis. De fapt, Strabon a preluat informaiile mai vechi ale naturalistului
Poseidonos (135-50 .H.), care spunea printre altele: Zamolxes a fost pus la
nceput preot de ctre gei, iar, dup aceea, el a fost proclamat nsui zeu, i
alegndu-i un loc, unde era o peter, i pn la care nu putea nimeni
ptrunde, a trit acolo, ntlnindu-se numai rar cu ali oameni, afar de rege
i de servitorii si () i muntele a fost considerat ca Sfnt i-l numesc
Sfnt, iar numele lui este Kogaeonon, la fel cu numele rului care curge pe
lng dnsul. Aadar, muntele n care a trit Zamolxe e considerat munte
sfnt; trebuie s aib la vrf o peter i o ap nvolburat.
Cel care a susinut cel mai mult identitatea lui Kogaion cu Muntele Gugu a
fost Alexandru Borzea, n lucrarea sa Sanctuarul dacilor (1942). Acesta i
ncepea lucrarea astfel: Dac este adevrat c a existat un munte sacru i
sfnt, Cogaionon, la daci, munte foarte nalt cu peter n vrf n care locuia
ca un sihastru marele preot al lui Zamolxe i citea semnele cerului, aducnd
i jertf zeului, acel munte a fast, cu cea mai mare probabilitate, muntele
Gugu, cu petera sa. Interesant e c muntele Gugu are o mare peter spre
vrful su.
Alexandru Borza a cotrobit aa cum doar un mptimit o putea face cu
atta druire peste tot n masivele muntoase din regiunea central-dacic,
scotocind pas cu pas toate nlimile mari, care s aib prin preajm o
peter natural i un ru cu un nume similar alturi. Nu a omis niciun col
posibil s beneficieze n acelai timp pe lng peter i ru i de o culme
destul de impresionant ca nfiare, capabil s genereze o normal
veneraie pentru legendarul munte sfnt al strmoilor. Pentru c numai un
asemenea munte ar putea fi acel Kogaeonon al geto-dacilor, aa cum
postuleaz istoria. Dup o analiz fcut cu multe detalii, zeci dintre muni
sunt lsai deoparte de ctre cercettor, rmnnd doar unul singur: masivul
Gugu!
Gugul este singurul munte nalt care prezint n vrf o peter locuibil,
aflat departe de sate i orae, totui accesibil, cu o privelite larg peste

trei provincii, prezentndu-se nsui muntele cu poziia sa dominant ca o

culme ce-i inspir admiraie i veneraie fa de puterile mistice care
ocrmuiesc lumea. Pentru aceea cred c numai acest munte, cu numele ce
aduce la forma transmis nou de izvoarele istoriei, poate fi Kogaeonon,
muntele sfnt al lui Zamolxe, venerat de daci i locuit de marele preot,
cuttor al semnelor cereti din acele locuri cu larg vedere, trind pentru
binele poporului o via sobr i aducnd jertf la timpul potivit. nfiarea
peterii m ntrete i mai mult n aceast credin nc i astzi toi
vorbesc despre peter ca despre un loc nfricoat Din vorba lor se
desprinde un respect mistic, incontient, fa de munte i peter, spune
cercettorul.
O fi Muntele Gugu adevratul munte sacru al dacilor?

Cele mai vechi i mai fascinante 6

calendare din lume (inclusiv
calendarul dacic!)
Vineri, 27 Dec 2013 / 9,224 vizualizari

7 Comentarii

Rasa uman a parcurs un drum lung, de

la vieuirea n peteri i pn la explorarea (cu ajutorul unor tehnologii
avansate) a altor planete din sistemul nostru solar. Toate acest lucruri au
devenit posibile datorit curiozitii unora n determinarea mi crii corpurilor
astrale pe cer. Ei au observat micrile diverselor planete n spaiu, n fiecare zi
i noapte, i au determinat viteza i locaia lor pe cer. Peste o perioad de timp,
aceste persoane s-au adunat, au format o asocia ie i au nceput s publice
rezultatele lor, pentru ca acestea s fie cunoscute i de alii.
De aici provine povestea apariiei calendarelor; ele au existat n lume n diferite
epoci i n diferite civilizaii. Acesta este i scopul articolului de fa, acela de a
prezenta cteva din aceste minunate calendare.
1) Calendarul maya.

Calendarul civilizaiei maya este unul remarcabil de precis i de complex. El este

un aranjament de calendare utilizate n perioada pre-columbian n America
Central, n multe comuniti din Guatemala i Mexic. Alturi de calendarul
aztecilor, calendarul maya este unul dintre cele mai complet n elese calendare
ale lumii.
El a devenit celebru odat cu posibila sa legtur cu sfritul lumii, eveniment
care ar fi trebuit s aib loc pe 21 decembrie 2012. i totui, contrar credinei
populare, calendarul maya nu a prezis sfritul lumii n 2012.
Calendarul maya utilizeaz trei sisteme paralele diferite de datare. Acestea
sunt: datarea pe termen lung, Tzolkin (calendarul divin) i Haab (calendar civil).
Dintre acestea, doar Haab are o relaie direct cu lungimea anului.
2) Calendarul aztec.

Calendarul aztec este o modificare a calendarului maya. Acesta const dintr-un

calendar agricol de 365 zile, precum i dintr-un calendar sacru de 260 de zile.
Acesta este expus n prezent la Muzeul Naional de Antropologie din Mexico City,
Mexic. Ceea ce este fascinant cu privire la acest calendar este faptul c n
fiecare an gsim o perioad de cteva zile, necalculat, situat n afara
calendarului, pentru a srbtori n mod liber. Exist un total de cinci zile
nedatate, la sfritul fiecrui an solar, care ar trebui s fie o faz de tranzi ie i
de pregtire pentru anul viitor.
3) Calendarul egiptean.

Istoria astronomiei egiptene dateaz din mileniul al 5-lea .Hr. Calendarul lor
reprezint unul dintre cele mai vechi din lume, i debuteaz cu cercurile de
piatr descoperite la Nabta Playa. Vechiul calendar egiptean civil avea un an,
adic 365 zile, acestea fiind mprite la 12 luni, cte 30 de zile pentru fiecare
lun. Egiptenii aveau i ei cte 5 zile suplimentare la sfr itul fiecrui an. Lunile
erau mprite n trei sptmni a cte 10 zile fiecare.
4) Astrolabul Canterbury.

Acesta este un astrolab medieval, care dateaz din 1388. El a fost gsit ntr-o
serie de spturi arheologice efectuate n Canterbury (Anglia) n 2005. Acesta
este primul astrolab care a fost descoperit n timpul unei spturi arheologice.
Astrolabul este un instrument care, cu ajutorul poziiei Soarelui i a stelelor,
permite utilizatorilor n a determina timpul i a determina latitudinea geografic.
5) Vechiul calendar indian.

Este cunoscut n mod tradiional ca panchanga. El se bazeaz pe ciclul lunar;

cum o zi se msoar ca timpul dintre un rsrit i altul, n mod similar, o lun
este perioada de la un ciclu la altul de Lun. O lun lunar dureaz 28 de zile;
un an se msoar de la nceputul unui sezon pn la revenirea sa. Un an lunar
este de 12 luni sau de 254 de zile solare. O lun suplimentar, cunoscut sub
numele de adhika, se adaug la calendar, la un interval de cinci ani, ntruct
un an lunar este mai scurt dect un an solar. Fiecare lun este mpr it n dou
cicluri ale Lunii (lun nou la lun plin i napoi). Exist patru anotimpuri ntrun an i un sezon care este cunoscut sub numele de rtu.
6) Calendarul dacic.

Un articol despre vechile calendare fascinante ale lumii ar fi fost incomplet fr

a prezenta i calendarul dacic, calendarul strmoilor notri. NASA folosete ca
reper pentru calcule calendarul maya, cunoscut pentru exactitatea sa, dar
ignor un calendar i mai precis: calendarul dacic! Calendarul dacic este, n
realitate, mult mai exact dect cel maya i incredibil de apropiat de cel actual:
365,242197 zile ! Adic o eroare de 12 secunde (1234/100) pe zi!
Cuvinte-cheie: 2012, America
Central, an, Anglia, arheologie, astrolab,calendar, calendar
aztec, calendar
dacic, calendar egiptean, calendar indian,calendar maya, Guatemala, Istorie si
Civilizatii, Lun, Mexic, NASA, planet,sfritul lumii, Soare, stele, zi

Geto-dacii erau urmaii Ramanilor

un popor al luminii ce

cunoteau multe despre Univers

i nemurire
-5,354 vizualizari- | Joi, 24 Oct 2013 | 0:16 | 15 Comments | Categorie: Istorie si
Civilizatii, Noutati

Dintr-o

carte

regretatului

Ion

ugui am citit urmtoarele:

Strmoii geto-dacilor se numeau Ramani Poporul Luminii. Erau un popor
de elit. Dintre toate seminiile acelor vremuri, Ramanii aveau o religie
monoteist, cunoteau foarte multe despre Univers i despre nemurire. Ei au
trit pn n urm cu opt-zece mii de ani. n urma apariiei tot mai frecvente
a spiritelor malefice care tulburau i dezechilibrau viaa populaiilor din jur,
Ramanii au disprut ntr-o zon secret din pmnt. n locul lor au rmas
descendenii lor geto-dacii, cei mai viteji dintre toi tracii. Nu ntmpltor
ara lor se va numi Dacia Felix. Spre deosebire de Ramani, care credeau n
Dumnezeu, geto-dacii aveau un idol spiritual, pe nume Zamolxis. Cultul
acestuia conduce la o decdere, la o denaturare de tip religios. i asta
datorit ritualului crud practicat de daci, care i trimiteau un sol n Ceruri
aruncndu-i n sulie de viu, i motivnd c astfel el va cunoate rspunsul
lui Zamolxis la ntrebri cruciale
Un ritual asemntor practicau i druzii, tot prin sacrificiul uman. Cum dacii
erau neclintii n credina lor, cel sacrificat umbla o vreme prin ceruri, altfel
spus, n straturile superioare de energie unde, ntlnindu-se cu spirite
superioare, avea ansa s cunoasc viitorul. El comunica cele aflate
pmntenilor si, prin spiritul su, care aprea noaptea, n vis, btrnilor
nelepi i le transmitea mesajele ateptate.

Zamolxis se pare c chiar a existat; a fost un spirit superior. Dar la un

moment dat, el a disprut pentru totdeauna din Universul tridimensional.
Spiritele malefice au nceput lucrarea mpotriva dacilor, n momentul cnd au
nceput s le rvneasc bogiile sarmaii, celii i muli alii, care au pornit
btliile sngeroase mpotriva geto-dacilor. Dar odat cu asasinarea lui
Burebista, Dacia intr n ura maleficului. Imperiul Roman era n expansiune,
nici Dacia n-a fost ocolit de invazie, iar apoi, demnitatea spetific dacilor l-a
dus pe viteazul Decebal la sinucidere. Asta chiar dac nsui marele rege tia
c sinuciderea era o crim la adresa Divinitii. Istoria n continuare este
cunoscut, apariia poporului romn, supravieuirea civilizaiei dacilor, apoi
stingerea ei lent i, n cele din urm, marele moment malefic al invaziei
barbarilor

Dacii erau deja cretini nainte de

cucerirea
roman?
mpratul
roman i pgn Traian a vrut s
cucereasc Dacia pentru c era un
bastion al cretinismului?
-4,299 vizualizari- | Marti, 8 Oct 2013 | 7:00 | 19 Comments | Categorie: Istorie si
Civilizatii

Alexandru Dobo este un autor

care are o teorie extrem de interesant: faptul c dacii, nainte de cderea
Sarmizegetusei din anul 106 d.Hr., erau deja cretini, aceast cretinizare
fiind efectuat de ctre Marele Preot al dacilor care, la rndul su,
beneficiase de o prim iniiere de la unul dintre apostolii Domnului Iisus

Christos sau (ceea ce este cazul cel mai fericit) de la nsui nvtorul Iisus
Christos.
Aadar, lupttorii daci erau cretini transcendentali care aprau, nu numai
glia i neamul, ci ceva cel puin la fel de sfnt: Adevrul Evangheliei. Nu
trebuie uitat c redutele dacice erau, n acest caz, avanposturile
cretinismului mondial, c iudeo-masono-romanii reprezentau falanga cea
mai primejdioas a diavolului pe Pmnt. Otirea nsi a Imperiului Roman
era compus, n marea ei parte, din oteni avnd sngele celor care L-au
crucificat pe Domnul nostru lisus Christos, adic din iudei i romani. Asaltul
Romei avea o preponderent conotaie de nbuire a primului mugur
cretinesc mondial ivit ntre Carpaii dacici, locul de spiritual natere al
Mntuitorului.
Asta mai poate nsemna c nu Roma a fost primul centru de persecuie n
mas a cretinilor, ci Sarmizegetusa, i c cei care constituiau marea mas a
cretinilor din Roma erau daci cretinai naintea, n timpul sau dup
consumarea evenimentului Sarmizegetusa 106 d.Chr.
Voi ce credei de aceast teorie? A vrut oare pgnul mprat roman Traian
s cucereasc Dacia pentru a stvili rspndirea cretinismului n ntreaga
Europ i lume?

1.
babord Octombrie 8, 2013

autorul sa mai puna mana pe carte ca nu urzica!

2.
Soimu I Octombrie 8, 2013

In sfarsit se trezesc oamenii la realitate si incep sa prinda radacinile adevarate si vechi

ale acestei tari care se numeste abuziv Romania si nu Dacia, iar crestinismul trebuie sa
fie pe primul loc ca un zid impotriva NWO (noua ordine mondiala) care ne otraveste
neamul nostru.

Tot ceea ce vedeti la TV este rau caci implementeaza in mintile oamenilor toate rautatile
astea ale lor ca noi toti sa nu ne deschidem cel deal 3-lea ochi, vor numai ei ca noi sa
ramanem niste vite pentru hrana lor. Se hranesc cu energiile noastre negative aveti
grija mare cand va suparati sau cand vorbiti de rau pe aproapele, renuntati la energiile
negative Domnul Nostru Iisus Hristos spunea Luminatorul trupului este ochiul. Deci
daca ochiul tau e curat, tot trupul tau va fi luminat; dar daca ochiul tau e rau, tot trupul
tau va fi intunecat. Deci daca lumina care e in tine este intuneric cat de mare trebuie sa
fie intunericul acesta? (Matei 6, 22-23). Va iubesc asa cum Domnul Iisus Hristos ne-a
iubit El pe noi. Slava Domnului in veci. Amin

3.
Laur Scp Octombrie 8, 2013

Branza! Varza! Viezure! Manz!

4.
calator astral Octombrie 8, 2013

Laur Scp: branza = vine din latinul brandeum (sacul in care se storcea branza) , nume
comun intregului Imperiu Roman , urmasii legionarilor romani l-au numit ulterior brandie
sau brandas. Varza (varzica diminutiv) = vine din latinul barssica , chiar numele stiintific
al plantei. Viezure vine din germanul wiesula sau albanezul viedjhule. Manz vine din
latina (manus/manzus/mandus care inseamna cal mic / calut ), in Imperiul Roman
exista o ceremonie pagana numita Jupiter Menzana unde se sacrificau puii de cal.

5.
Io Cu Mine Octombrie 8, 2013

Si marmota invelea ciocolata-n staniol :))

6.
mascatul Octombrie 8, 2013

Citeste cartea Mantuirea de dupa cumplita ratacire de Pavel Corut si te vei lumina O
gasesti si in format pdf pe net si e gratuita

7.
terraflorin Octombrie 8, 2013

Nu am vzut niciun argument, darmite o dovad. Deci nu m pot pronuna, dar mai
repede e doar o alt teorie neadevrat.

8.
costelush Octombrie 8, 2013

Observ ca articolul e scris sugerandu-se ca ar trebui sa fim mandri ca dacii erau crestini.
Ei bine, religia de orice fel ar fi ea, este o ofensa adusa inteligentei umane, iar
crestinismul nu face exceptie. Sa fim seriosi, fiul unui pastor dintr-o asezare banala
numita Bethlehem a murit rastignit pe cruce, se presupune ca ulterior a inviat fara vreo
dovada clara in sensul acestasi de aici niste baieti destepti au creat o unealta
deosebit de eficienta de manipulare a prostimii, care dureaza pana si astazi, numita
crestinism. Faptul ca dacii au trecut prezumtiv de la Zalmoxis, zeul suprem al religiei
inventate pe meleagurile noastre, la un Dumnezeu inventat prin orientul mijlociu, nu e
ceva cu care sa ma mandresc eu, ca presupus urmas al lor. Eu m-as fi mandrit daca
stramosii mei nu ar fi avut nici o religie. Dar avand in vedere felul cum suntem noi
astazi, tradatori, hoti, lenesi, betivi, lipsiti de compasiune, am toate motivele sa cred ca
si ei erau cam la fel, ca doar ce naste din pisica, soareci mananca. Si daca imi mai
amintesc si faptul ca Burebista a trebuit sa arda viile ca astia sa se trezeasca din betie,
s-a dus dracului definitiv respectul meu pentru stramosi. Ca fapt divers.

9.
wesgon Octombrie 8, 2013

Mai conteaza ce erau ai nostri .

10.

Giovanni Monti Octombrie 8, 2013

Suceava: Cea mai mare locuin pre-Cucuteni datnd din 5200-5100 .Hr. a fost
descoperit la Baia http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/suceava-cea-mai-marelocuinta-pre-cucuteni-datand-din-5200-5100-i-hr-a-fost-descoperita-la-baia-11472868?
utm_source=Facebook&utm_medium=Cross&utm_campaign=Mediafax

11.
elena78 Octombrie 8, 2013

Am inteles ca existau daci si pe timpul lui Iisus Hristos ,spre exemplu cel mai bun
prieten a lui PILAT DIN PONT ,era un soldat-comandant din Dacia care comandau alti
soldati din trupa lui .
cat despre ultima intrebare
,,A vrut oare pgnul mprat roman Traian s cucereasc Dacia pentru a stvili
rspndirea cretinismului n ntreaga Europ i lume?,,
eu nu prea cred in asta ,nu cred ,crestinismul a venit mult timp dupa aceea dar nu a
fost Traian care l-a adus, ci altul care si el avea origini dacice!

12.
vulcano Octombrie 8, 2013

Acest Alexandru Dobo cred ca este trepanat , sa spuna in ce an a fost tradusa biblia in
limba romana si au inceput slujbele in romaneste , cand de fapt a inceput sa prinda
vrajeala cu doamne-doamne si diavolul , caci pana atunci slujbele se faceau in lb.
greaca sau latina iar pulimea adunata pe la biserici radea ca la balci , neintelegand ce
balmajeau popii acolo.

13.
Raul Octombrie 8, 2013

Crestini?ce rahat vorbiti? crestinismul este cea mai corupta religie si BOR este cea mai
varza institutie dp pamant !!aaaa.poate vrei sa zici ca multe din invataturile bibliei
sunt preluate de la DACI ..DA !dar religia din ziua de azi e o MIZERIE ! totul se face pt
BANI si 99,99(9) din crestinopati vor sa intre in rai cu spaga si sunt ipocriti !!faceti

cruce ca prostii fara sa stiti ce simbolizeaza

P.S : iar incep sa ma contrazic (credeam ca am scapat de ceva ani de tema religie) ! scz
daca am ofensatvb aia..FIECARE CU PAREREA LUI !
LOVENDAL nu transf site-ul in OTVnu baga toate mizeriile de articole!PACE

14.
JoMo Octombrie 8, 2013

inainte si dupa anul 100 dacii aveau cultul soarelui (vezi cetati construite) dar si alti zei
printre care si zamolxe .crestinismul a fost adus la noi de sf Andrei 9(viziteaza pestera
sau chilia unde a trait )..aviz oamenilor pacatosi sau celor care bat cimpii
Un articl sf parerea mea ,ca jurnalistii aia cu intrebari stupide

15.
andrei Octombrie 9, 2013

nu vad ce treaba ar fi avut traian cu dacii crestini,cand el de fapt urmarea eliminarea

unui adversar foarte puternic -regatul dacilor,si aurul acestora.de ce nu a continuat
expansiunea in nordul si estul daciei si s-a oprit la arcul carpatic? de ce nu au avut
curajul romanii sa atace dacia pe timpul lui burebista cand regatul dac a cunoscut cea
mai mare extindere si cea mai mare unitate administrativ teritoriala? sunt aici doua
subiecte diferite si nu se includ unul pe celalalt parerea mea

16.
cristina Octombrie 9, 2013

Dacii au fost crestinati de apostolul Andrei care ,bineinteles, a fost contemporan cu

Hristos. Sunt dovezi nenumarate in acest sens . Prin deductie , pana in anul 106 multi
daci au aderat la ideile crestine propovaduite de Sf. Andrei. Cu toate acestea nu cred ca
invazia romana sa fi avut vreo legatura cu dorinta de a starpi crestinismul , ci , mai
degraba , cu lacomia romanilor, dacii fiind (iarasi un lucru cunoscut) un popor vrednic si
foarte bogat. Aurul a fost motivul.

17.
shalom Octombrie 10, 2013

Romanii ,ca si cuceritori,au inteles un lucru simplu si foarte eficient,care le-a asigurat o
viata lunga ca si imperiu:NU te implica in RELIGIA popoarelor cucerite!!
Nici macar conducatorii nu erau schimbati,in provinciile cucerite aveau guvernatori care
se ocupau doar cu asigurarea pazei militare,inabusirea eventualelor revolte,si,dar mai
ales(scopul cuceririi)trimiterea in imperiu a birurilor,a granelor si a sclavilor .
Pe romani nu i-au interesat nici distrugerea vreunei religii si nici romanizarea vreunei
natii(asa cum mananca unii pe aci).Si de ce i-ar fi ineresat?Ce aveau de castigat din
asta?
DACA ar fi vrut sa distruga crestinismul,de ce nu au facut-o incepand cu Iudeea unde
erau stapani de mult timp?
@Cristina,istoria crestinatatii este la fel de masluita ca si istoria intregii omeniri.
multe fapte descrise atat in VT cat si in NT sunt anacronice si ilogice.
Stiai ca cea mai veche evanghelie(Ioan)a fost scrisa la 80 de ani dupa rastignirea si
inaltarea la cer a Lui Iisus?(celelalte treu mult mai tarziu)si ca doi dintre evanghelisti
NU erau ucenici ai Lui Iisus?

De aici si vorba ceea Evanghelistii au fost trei ,Luca si Matei

18.
sorin-niculai Octombrie 10, 2013

Urati crestinismul fiindca invata sa traiesti decent adica sa nu furi sa nu doresti ce e al

altuia sa nu curvesti sa faci milostenie sa imparti averea cu altii . Nimeni dintre bogatii
lumii nu au muncit real ci doar au mintit inselat profitat de munca celor multi pentru ca
ei sa adune averi . In trecut puturosii strangeau armate si jefuiau si ucideau pe cei ce
munceau asa i-au transformat in sclavi . Acum e le fel au armatele de partea lor si daca
cineva incearca sa spuna adevarul il ucid .Dintre cei ce comentati nici nu ar trbui sa va
numiti romani romani voi sunteti corciturile dintre hotii si betivii legionari romani ce nu
vorbeau latna dar au intrat si violat femeile si au iesit bastarzi daca-romani cu gene de

hoti si betivi . Puteti sa ma injurati cat vreti ca nu voi citi nici un comentariu care imi
este adresat . Confundati crestinismul cu afacerile murdare din zilele noastre . Va place
intunericul ,curvariile, sodomiile ,banii si ziceti noi suntem decenti . Era si normal ca
roma sa atace o tara crestinata de apostolol Andrei fiindca satana conducea imperiul
prin slugile omenesti ,unde lacomia si lenea erau cele mai mari virtuti .Cand va uitati
in oglinda nu va vedeti? Crestinismul nu e o religie ci o miscare un concept .

19.
cristina Octombrie 10, 2013

Conducte de ap, ateliere de ceramica, de prelucrare a sticlei sau a fierului, ateliere de

monetarie, drumuri pavate ,o foarte buna organizare economica si militara toate astea
existau in timpul dacilor. Aaa, sa nu uit un foarte mic amanunt si muuult , foarte
muuult aur !!!
Si mai este inca foarte mult aur de luat,ca dovada ca iar au dat iama in tara noastra
talharii talhari mai civilizati ,care nu ne trec prin taisul sabiei ,ci ne ineaca in cianura
,dar tot talhari !)
Ca au fost sau nu iritati de proaspata crestinare a vecinilor daci se prea poate ,dar sa ai
atata bogatie, atat de aproape si sa nu te infrupti ?! cred ca asta a fost realul motiv .
@Sorin-Niculai , subscriu la concluzia ta amara . Totusi, decadenta e peste tot si in
fiecare ,fara exceptie , ca si cainta, puterea de a iubi , mila,iertarea cat despre
crestinism, acesta e mai mult decat o miscare , un concept .e un mod de viata , o
lupta de zi cu zi .

Adaugati un comentariu
You must be logged in to post a comment.
ATENTIE! Acest site este dedicat conspiratiilor, misterelor si lucrurilor inedite din Romania si din aceasta lume.
Intrucat, de multe ori, nu exista dovezile in alcatuirea unui articol, unele din materialele publicate de pe aceasta
pagina reprezinta doar ipoteze sau puncte de vedere, care pot fi adevarate sau nu. Nimeni nu detine adevarul
absolut, asa ca nimeni (nici editorul acestui site si nici cititorii si colaboratorii) nu ar trebui sa-si asume pozitia de zeu
al
adevarului
absolut.
De asemenea, acest site va prezenta si puncte de vedere contrare sau diferite, chiar pe acelasi subiect, pornind de
la acelasi principiu, cel al faptului ca nimeni nu detine cheia adevarului. Astfel, pe site-ul Secretele lui Lovendal veti
gasi, de exemplu, articole unde se spune ca extraterestrii exista, dar si articole unde se neaga realitatea fizica a
acestora. Scopul este acela nu de a va face mai confuzi, mai derutati, ci acela de a va deschide mintea, de a vedea
toate punctele de vedere asupra unui anumit subiect si apoi, prin discernamant, sa trageti propriile concluzii.
Multe site-uri si pagini va vor indoctrina, doar cu anumite pozitii; ele privesc lucrurile doar dintr-o anumita
perspectiva. Aici, lecturand toate articolele de pe acest site, veti vedea acelasi fenomen din mai multe ipostaze, si,
astfel, veti avea mai multe sanse de a va apropia singuri de adevar. De exemplu, daca veti citi aici un articol despre
realitatea reincarnarii, se vor trezi cei indoctrinati de Biserica sa spuna ca aceasta pagina ar fi vanduta miscarii New
Age. Insa, cand intr-un alt articol se neaga existenta reincarnarii, cei mai critici vor fi cei pasionati de ocultism si

ezoterism. Dar, si unii si altii se afla situati la extreme, iar adevarul se afla intotdeauna la mijloc.
Site-ul Secretele lui Lovendal este rodul muncii de peste 7 ani, cand s-au publicat mii de articole din domeniul
conspiratiilor, secretelor si lucrurilor inedite. Site-ul se sustine exclusiv din publicitate, cheltuielile sale de functionare
fiind foarte mari. De aceea, exista rugamintea de a avea respect pentru editorul acestui site. Puteti comenta pe acest
site in mod liber, dar cu minimul de respect pentru editor si pentru ceilalti cititori. Comentariile trebuie sa fie la subiect,
fara divagatii, fara ironii rautacioase, fara folosirea de cuvinte vulgare sau jigniri. Puteti critica in mod constructiv,
frumos
si
cu
argumente.
Pe acest site nu sunt acceptati trolii (adica provocatorii fara cauza, care se hranesc din conflicte artificiale) si
persoanele lipsite de respect fata de editorul acestui site. Aceste persoane vor fi banate in a mai posta comentarii, iar
toate spusele lor vor fi sterse; nimeni nu-i obliga sa citeasca acest site, daca le provoaca repulsie. Invidia, rautatea,
ironiile rautacioase, conflictul artificial nu au ce cauta aici. Acest site este creat in mod special iubitorilor de conspiratii
si paranormal si nu carcotasilor. De asemenea, nu vor fi acceptate toate comentariile care fac referire la sursa de
provenienta
a
articolelor.
Va multumesc!

Cnd va accepta tiina noastr

ceea ce tiau vechile civilizaii de
mii de ani: faptul c Soarele
nostru se rotete n jurul lui
Sirius, aceast stea n jurul lui
Alcyone, iar ultima n jurul
centrului galactic?
-2,660 vizualizari- | Sambata, 6 Aug 2016 | 13:31 | 1 Comment |
Categorie:Noutati, Stiinta

n 2010, scriam acest articol

(Steaua Sirius, adevratul astru Nibiru i perechea Soarelui nostru)
n care vorbeam despre posibilitatea ca steaua-pereche a Soarelui nostru s

fie steaua Sirius, aflat relativ aproape de noi (la circa 8 ani-lumin). Atunci,
prezentam mai multe argumente, dintre care amintesc:
* Steaua Sirius a mai fost denumit i Steaua cinelui; n Asiria, Sirius era
numit drept Cinele Soarelui (!) foarte interesant, aceasta demonstrnd
faptul c Soarele i Sirius ar fi stele-pereche. n vechiul teritoriul al Akkadiei,
Sirius era denumit Mul-lik-ud, Steaua cine a Soarelui. De ce i se spune
stelei Sirius cine n attea tradiii spirituale ale lumii? Precum se tie,
cinii urmeaz diferite lucruri. Nu s-ar putea presupune c Sirius e numit
cine ntruct pare c urmrete tot timpul Soarele nostru, aa cum ar face o
stea-companion?
* n anul 150 d.Hr., astronomul Ptolemeu descria steaua Sirius ca fiind una
roie, mpreun cu alte cinci stele: Betelgeuse, Antares, Arcturus i Pollux.
Dar, nu doar Ptolemeu considera c steaua Sirius are o culoare roie, ci i
alte personaliti ale lumii antice, ca poetul Aratus, oratorul Cicero, generalul
Germanicus. Marele filozof Seneca a considerat i el c Sirius este mult mai
rou dect Marte. Acum peste 2.000 de ani, viteza relativ al Soarelui nostru
i al stelei Sirius ar fi mult mai redus dect acum, deoarece cele dou stele
binare se ndeprtau una fa de cealalt. Acest proces ar fi declanat
deplasarea n rou, fenomen cauzat de efectul Doppler, i astfel Sirius ar fi
aprut rou. n ultimele sute de ani, Soarele i Sirius se apropie din nou unul
de cellalt, iar Sirius ia o culoare albastr, exact aa cum ar prezice teoria
stelelor binare.
* Sumerienii aveau o stea denumit Nibiru, care nseamn n traducere
steaua care traverseaz celelalte stele, adic se mic n raport cu Soarele
nostru. Nibiru era considerat a fi de culoare roie, la fel cum era i Sirius n
trecut, ceea ce nseamn c sumerienii s-au referit la Nibiru (de fapt, Sirius)
ca la companionul Soarelui nostru.
Pe site-ul viewzone.com a aprut un articol foarte interesant n care este
demonstrat tiinific c este posibil ca Soarele nostru s formeze un sistem
binar cu steaua Sirius. Iar argumentaia tiinific este dat de fenomenul
precesiei echinociilor, un fenomen cunoscut de astronomi prin care se
explic aparenta micare a stelelor pe cer, micare care nu este dat de
rotaia Pmntului n jurul Soarelui sau de alt fenomen astronomic cunoscut.

Din punct de vedere astronomic, precesia echinociilor reprezint deplasarea

retrograd a punctelor echinociale de-a lungul eclipticii. Acest fenomen este
un efect direct al micrii de precesie a axei de rotaie a Pmntului fa de
stelele fixe. Observat i descris nc de ctre cel mai mare astronom al
antichitii Hiparh, precesia echinociilor a rmas neexplicat zeci de secole.
n prezent echinociile se deplaseaz cu 50,3 secunde de arc pe an, motiv
pentru care fenomenul este foarte lent i, dac ar pstra aceast vitez, s-ar
repeta o dat la 25.765 de ani. n concluzie, pentru a se traversa cele 12
constelaii (sau zodiace), sunt necesari aproape 26.000 de ani.
Marea majoritate a astronomilor explic fenomenul de precesiune prin
atracia gravitaional a Lunii i Soarelui.Dar totui, n teoria precesiei
datorit forelor gravitaionale ale Soarelui i Lunii, se spune c axa
Pmntului se schimb datorit aciunii acestor fore, rezultnd precesia
echinociilor. Gradul de micare al axei Pmntului este n jur de 50 de
secunde de arc pe an, astfel echinociul apare mai devreme n orbita
Pmntului n jurul Soarelui, rezultnd o orbit de 359 de grade, 59 de
minute i 10 secunde, de la echinociu la echinociu. Aceast soluie este
funcional din punct de vedere teoretic, dar nu cade de acord cu ciclurile
lunare, care indic faptul c Pmntul ntr-adevr se nvrte n jurul Soarelui
la 360 de grade ntr-un an echinocial. Acest lucru poate fi dovedit,
examinnd ecuaiile privind ciclurile lunare i prediciile eclipselor.
Trebuie remarcat faptul c, dei Pmntul se nvrte n jurul Soarelui la 360
de grade, aceast micare este egal cu cea de 359 de grade, 59 de minute
i 10 secunde, micare relativ la stelele fixe. Singura modalitate prin care
Pmntul i Luna s-ar putea roti n jurul Soarelui, la 360 de grade, ar fi aceea
ca ntreg Sistemul Solar s se curbeze n spaiu. Principala cauz a precesiei,
n acest caz, n-ar mai fi forele gravitaionale ale Soarelui i Lunii, ci sistemul
solar care se curbeaz n spaiu, rezultnd toate observaiile curente ale
precesiei: schimbarea stelei polare de-a lungul timpului, micarea punctului
echinocial prin zodiac.
Conform legii newtoniene, singura for care ar putea face ca Soarele s
execute o micare curbat, ar fi aceea ca Soarele s graviteze n jurul altei
mase. nclinaia axei Pmntului (cea de a treia micare copernician a
Pmntului) n acest nou model ar fi cauzat de gravitaia Soarelui n jurul

unei mase centrale a unui sistem binar. Astfel, schimbarea poziiei stelelor
fixe este una relativ, i aceasta se datoreaz faptului c i Soarele se mic.
Noul model are urmtoarea form: exist un prim obiect (Pmntul) care are
o micare aproape circular n jurul unui al doilea obiect (Soarele), ce, la
rndul su, are o orbit eliptic n jurul unui al treilea obiect (centrul
sistemului binar format din Soare i companionul su). Dac orbita
Pmntului i cea a Soarelui sunt relative fixe, atunci ecuaiile mecanicii
clasice arat faptul c axa de rotaie a primului obiect (Pmntul) va avea o
micare de precesie la o vitez dat de rotaia Soarelui n jurul centrului
binar.
Aadar, aceasta e prima posibilitate: ca Soarele i Sirius s formeze un
sistem binar, ele micndu-se n jurul unui punct comun din spaiu. A doua
posibilitate ar fi aceea ca Soarele s se roteasc efectiv n jurul lui Sirius, dar
micarea de rotaie s nu fie complet circular, ci una cu o eliptic mare.
Interesant e faptul c astronomii au msurat faptul c Sirius se deplaseaz
spre sistemul nostru solar cu o vitez de 5,5 km/s, ceea ce nseamn
475.200 km/zi, ntr-un an apropiindu-se de noi cu 173 de milioane de km,
ceva mai mult dect 150 de milioane de km (1 U.A.), distana de la Soare la
Pmnt. Dac aproximm grosier c distana de la Soare la Pmnt (1 U.A.) e
egal cu distana parcurs ntr-un an de Sirius pentru a se apropia de noi (tot
1 U.A.), rezult c, dac s-ar menine aceeai vitez de deplasare, Sirius ar
ajunge n apropierea Pmntului n aproximativ 500.000 de ani.
Dar, mi pun i eu ntrebarea: Sirius se apropie de noi sau noi de Sirius?
Adic, de unde tim noi c Sirius se mic fa de noi i nu mai degrab noi
ne micm fa de el? Nu degeaba vechile civilizaii (ca egiptenii) foloseau
Sirius ca punct de referin pentru trecerea timpului, pentru c acesta e un
obiect ceresc mult mai stabil dect Soarele. Noi am ales Soarele ca punct de
referin, ceea ce este destul de inexact pentru msurarea timpului, cci la
fiecare 4 ani trebuie s mai adugm o zi pentru a corecta aceast
deficien.
Dei Sirius e un punct de referin mai precis ca Soarele n msurarea
timpului, totui alte civilizaii strvechi au gsit c nici acesta nu e foarte
exact, aa c au cutat alte puncte de referine, ca de exemplu, steaua
Alcyone din Pleiade, sau centrul galaxiei noastre, aa cum au fcut-o

mayaii, vechi experi n astronomie. De ce? Pentru c mayaii i-au dat

seama c cel mai stabil punct de referin de pe cer n stabilirea timpului
este centrul galaxiei noastre.
Aadar, Pmntul se rotete n jurul Soarelui, Soarele n jurul lui Sirius, Sirius
n jurul lui Alcyone (din Pleiade), iar acesta din urm n jurul centrului
galactic. Poate c acestea este ideea revoluionar pe care tiina o va
accepta ntr-o bun zi, dar care era cunoscut demult de vechile civilizaii
avansate

PE 8 AUGUST SE DESCHIDE
POARTA LEULUI, UN PORTAL
PLIN DE ENERGIE!
-34,155 vizualizari- | 05/August/2016 | Articolul zilei, Cugetari, Spiritualitate teoretica | No
Comments

64

Timp de mii de ani, aceasta

perioada a anului (inceputul lunii august) are parte de un aflux foarte mare
de energie, care vine in jurul datei de 8 august al fiecarui an. Acest portal a
fost numit portalul infinit sau Poarta Leului, caci are loc o activare
energetica a numerelor 8/8 (8 = luna august, a 8-a a anului / 8 = ziua a 8-a
din august).
Acum ne aflam in semnul astrologic al Leului, iar leul este un lider natural,
atunci cand toate aspectele sunt echilibrate. Atunci cand Leul este centrat si
echilibrat, ofera nu doar o incredere linistita si puternica, dar si o inima
generoasa si marinimoasa. Astrul care este legat de Leu este Soarele;
conform mayasilor, Soarele este legat energetic de centrul galaxiei noastre,
de unde isi primeste toata energia, distribuind-o ulterior planetelor, inclusiv
Pamantului.

La fel cum Soarele este centrul sistemului nostru solar, oferind energie
pentru toate fiintele de pe planeta noastra, la fel si noi avem aceasta
proprietate, cu un Soare interior situat in plexul nostru solar, in care se afla
diafragma. Acesta este centrul energetic care ne ofera putere si incredere in
sine.
Ati observat vreodata ca atunci cand respirati urmati emotiile, gandurile sau
starea voastra energetica? Si asta pentru ca gandurile si emotiile sunt
energie; ele sunt impulsurile electrice transmise intregului corp. Aceasta
relatie intre corp si minte este un fel de benzina pusa intr-o masina, pentru a
merge mai departe. Gandurile si emotiile voastre ar fi benzina care
controleaza alimentarea cu energie pentru miscare, in timp ce diafragma,
cea care controleaza respiratia, ar fi motorul masinii.
Atunci cand aveti emotii negative sau tensiune in abdomen, atunci va simtiti
parca lipsiti de energie si de incredere in voi insiva, nepermitandu-va sa fiti in
puterea voastra radianta naturala!
La inceputul lunii august, Sirius, o stea venerata de vechii egipteni, isi
revarsa cel mai puternic lumina sa pe Pamant. Pe vremea vechilor egipteni,
Sirius se alinia cu Sfinxul si marile piramide, dar activa in acelasi timp si
Poarta Leului. Pe de alta parte, numarul opt in numerologie reprezinta
abundenta, prosperitatea si intelepciunea interioara. Numarul opt are
aceeasi forma geometrica ca si structura ADN-ului nostru.
Asadar, ce trebuie sa facem in zilele acestea, cand se deschide Poarta
Leului? Sa fim deschisi, sa lasam ingrijorarile si supararile deoparte, sa
gandim pozitiv si sa lasam ca aceasta energie sa ne patrunda, folosind-o
pentru evolutia spirituala.

Au recunoscut ofcial sau le-a

scpat? Pe aplicaia pentru mobil
Google Sky apare prezentat

planeta 9,
planet X!

adic

legendara

-3,214 vizualizari- | Vineri, 5 Aug 2016 | 16:53 | 1 Comment |

Categorie:Conspiratii si Societati secrete, Noutati

Un cititor, Alexandru, mi trimite pe

mesageria privat de pe Facebook mai multe rnduri scrise, nsoite de o
fotografie, n care mi explic cum pe aplicaia pentru mobil Google Sky Map
apare planet nine, adic planeta a noua, cu referire direct la planeta X
sau planeta Nibiru.
Pn n 2006, la coal am fost nvai c sistemul nostru solar avea 9
planete: Mercur, Venus, Pmnt, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun i
Pluto. n anul 2006, odat cu descoperirea altor planete mici dincolo de Pluto,
Uniunea Astronomic Internaional a decis retrogradarea lui Pluto la statutul
de planet pitic, la fel ca i Ceres (un asteroid situat ntre Marte i
Jupiter). Astfel c, ncepnd cu 2006 avem doar 8 planete n sistemul nostru
solar.
Dar, n aplicaia Google Sky Map, n constelaia Orion, alturi de stele ca
Bellatrix i Beltegeuse, apare indicat Planet Nine, adic Planeta 9, cu
referire direct la legendara planet X (Nibiru). Despre planeta X i
controversa observrii sale, v rog s citii mai multe AICI: Planeta X i
Steaua Morii au fost descoperite nc de acum 30 de ani, iar nou
ni s-a ascuns acest lucru!
Ce nseamn asta? C s-a recunoscut c planeta 9 exist? n 1987,
prestigioasa enciclopedie tiinific NEW SCIENCE AND INVENTION
ENCYCLOPEDIA prezint ntr-o imagine traiectoriile sondelor spaiale
Pioneer 10 i Pioneer 11. Pe imagine apar att planeta X (ce este evaluat a

fi situat la o distan de 4,7 miliarde de mile), ct i steaua ntunecat /

Steaua morii (aflat la o distan de 50 de miliarde de mile). Din figur se
deduce c att Pioneer 10, ct i Pioneer 11 au detectat cele dou corpuri
cereti. ntrebarea care se pune e urmtoarea: de unde au avut aceste date
editorii enciclopediei? Au scpat n mass-media cei de la NASA cteva date
ce n-ar fi trebuit s transpire?

n sfrit, a fost gsit! Se pare c

a fost descoperit mormntul
zeului-extraterestru Osiris, primul
faraon egiptean! Acesta s-ar afla
ascuns la 30 de metri sub Sfnxul
egiptean
-6,106 vizualizari- | Vineri, 5 Aug 2016 | 13:05 | 2 Comments | Categorie: Istorie
si Civilizatii, Noutati

Da, exist informaii c arheologii

au gsit un mormnt sub Sfinxul egiptean i se spune c acesta aparine
zeului-rege extraterestru Osiris. Dar, tot ceea ce e legat de acest mormnt
nu are niciun sens: sicrie de granit de 20 de tone, trei camere diferite, situate
la 30 de metri adncime, nconjurate de un bazin de ap subteran i 4
coloane situate la fiecare col. Nu exist ceva asemntor n lume; este ntradevr unul dintre cele mai mari mistere ale omenirii.
Osiris, stpnul morilor, sau zeul vieii de apoi. Astzi noi l considerm a fi
un simplu mit. Dar ce considerau vechii egipteni c ar fi fost? Primul faraon,
pe care l-au numit i Zep Tepi. Atunci exista un timp nainte de Egiptul
faraonilor; a existat acest zeu Osiris, care a cobort din stele i i-a nvat
pe oameni cunoaterea civilizaiei. i a domnit peste oameni, care s-au
nchinat la el. De fapt, ntreaga cultur egiptean este o copie a stilului su.
Toi faraonii egipteni au ncercat s imite aspectul lui Osiris: coroana sa,
barba sa, sceptrul su .a.m.d. Singurul lucru pe care faraonii nu l-au putut
copia a fost pielea sa verde ntunecat. Dovada c Osiris a fost un reptilian?

Conform legendei, Osiris a fost ucis. n a doua zi, are loc procesiunea
nmormntrii sale. n a treia zi, el este jelit de supui, iar dumanii lui sunt
distrui. n a patra zi au loc rugciuni i priveghi. Dar, n a cincea zi, el nvie.
Dac informaia de mai sus este una corect (cea privind descoperirea
mormntului lui Osiris sub Sfinxul egiptean), atunci ea ar fi una cu adevrat
ocant. Zeii au morminte? Cte morminte de zei s-au descoperit pn
acum? S lum zeii egipteni: ai auzit pn n prezent de mormntul zeului
Ra? Sau de cel al lui Anubis? Sau poate mormntul lui Horus? Nu, desigur c
nu

nc o minciun istoric: nu
Apolodor din Damasc a construit
podul peste Dunre, ci inginerii
daci pe timpul lui Burebista!
-9,519 vizualizari- | Duminica, 11 Aug 2013 | 5:35 | 17 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii

Precum se tie, nc de mici de la

coal, suntem nvai c primul pod peste Dunre ar fi fost realizat de
arhitectul Apolodor din Damasc, ntre anii 103 i 105 d.Hr. Citez de
pe Wikipedia:Apolodor construiete ntre anii 103-105 un pod pe Dunre
ntre Drobeta (Drobeta Turnu Severin de azi) i Pontes (azi satul Kostol din
Serbia). Detalii despre forma i mrimea podului: lung de cca. 1135 m, lat de
cca. 15 m, nalt de cca. 19 m, construit din barne de lemn ncruciate,
sprijinite de piloni construii din caramid, piatr, mortar i ciment natural
numit pozzolana, provenit din Italia). Nu se cunosc detalii despre metoda

de construcie. Se presupune c Apolodor a deviat cursul Dunrii i apoi a

turnat picioarele podului.
ns, se pare c istoria nu st chiar aa. Autorul romn Petre Morar vine cu
mai multe argumente logice, din care deducem c podul a fost opera
inginerilor daci. De pild, din imaginea de la baza Columnei lui Traian,
dedicat
nceputului
rzboiului
dacic, vedem n centru pe mpratul Traian nsui ntr-un fel de caiac-canoe,
de unde urmrete armata roman trecnd Dunrea pe un pod de pontoane,
avnd la baza brci legate una de alta. Atunci, se pune ntrebarea: cum se
face c romanii construiesc un pod n vederea invaziei, dar se trezesc c au
nevoie de brci ca s treac? Este evident c dacii, care controlau
partea opus a podului de peste Dunre, l-au facut impracticabil, prin
distrugerea prilor lemnoase dintre elementele de piatr ale podului.
Aadar, Decebal controla complet cel puin partea nordic a podului din
moment ce a reusit s-l scoat din funciune n vederea stvilirii invaziei,
deci podul de peste Dunre este cel puin daco-roman, dac nu dac n
ntregime.
Acelai autor susine c romanii nu au construit podul n vederea invaziei,
aa cum se susine, ci podul era acolo naintea invaziei. Podul de peste
Dunre, singurul din Europa de acum 2000 de ani, a putut fi construit numai
n una din urmtoarele perioade istorice : a) pe timpul tratatului de pace
daco-roman, semnat ntre Domitian i Decebal la 88 d.Hr. b) pe timpul
domniei lui Burebista dup 50 .Hr., cnd Dacia era nc ntreag, pe ambele
maluri ale Dunrii. Varianta a) este mai ubred din moment ce pacea dacoroman nu a durat prea mult. Cea mai probabil perioad este construirea
podului sub Burebista, cnd Dacia a atins culmea puterii sale, la scara
continental.
Oricare ar fi perioada istoric, fapt rmne ca Dacia era singura ar
european cu un pod de piatr peste Dunre, fapt sugestiv pentru marea
putere economic i uman a Daciei.

DANONE REFUZA SA INDEPARTEZE

GANDACII ZDROBITI DIN

IAURTURILE VANDUTE POFTA

BUNA!
-12,373 vizualizari- | 05/August/2013 | Franturi de realitate | 5 Comments

Centrul pentru Stiinta Interesului

Public (CSPI The Center for Science in the Public Interest), o organizatie din
SUA care apara drepturile consumatorului, a cerut, printr-o petitie publica,
companiei de lactate Danone sa nu-si mai coloreze iaurturile cu tot felul de
coloranti obtinuti din gandaci zdrobiti (este vorba de colorantul denumit
carmina). Conform Wikipediei, carminul este un pigment al unui colorant
rosu-deschis obtinut din sarea de aluminiu a acidului carminic, care este
produs de unele insecte la scara larga, cum ar fi cosenila rosie si cosenila
poloneza.
CSPI considera ca unii oameni sunt alergici la carmin si ca multi dintre ei nu
sunt constienti de faptul ca ei consuma gandaci zdrobiti in iaurturile Danone.
Michael Jacobson, director executiv CSPI, care promoveaza petitia on-line,
spune ca n-am nimic impotriva oamenilor care mananca insecte, dar atunci
cand cumpar iaurt de capsune, ma astept sa gasesc acolo iaurt si capsune,
nu praf rosu facut din gandaci. Tinand cont de faptul ca unii oameni au
reactii alergice la acest carmin, si ca, in locul sau se pot folosi coloranti
obtinuti din tot felul de plante, de ce Danone nu le foloseste pe acestea din
urma?
Totusi, Danone spune ca n-are de gand sa se opreasca in folosirea
carminului, spunand ca acesta este sigur, natural, este folosit pe scara larga
si este etichetat clar pe ambalaj:Carminul apare pe eticheta, asa ca, daca
vor sa-l evite, pot s-o faca. Nu avem niciun plan pentru a face vreo

schimbare, pentru ca nu exista ingrijorari privind siguranta alimentara, a

declarat un purtator de cuvant al companiei.
Asa cadaca sunteti consumatori de iaurt Danone, pofta buna! Cu gandaci
zdrobiti!

DACII FOLOSEAU TEHNICI PROPRII

BIOENERGETICE PENTRU
VINDECARE, CA CELE FOLOSITE DE
VECHII CHINEZI SI JAPONEZI!
-54,804 vizualizari- | 15/Septembrie/2014 | Articolul zilei, Spiritualitate practica, Terapii
complementare| 2 Comments

84

Am intalnit intr-o carte opinia unui

dr. terapeut biolog din Bucuresti, care avea si preocupari in cercetarea
aspectelor terapeutice taranesti autohtone. Citez din acea carte:
Oamenii care au locuit teritoriul tarii noastre, din cele mai vechi timpuri,
respectiv inca din neolitic, au descoperit si folosit pentru diverse afectiuni, pe
langa alte metode (cu o larga dezvoltare, ca fitoterapia) si unele tehnici
bioenergetice care dovedindu-se eficiente, au devenit proprii, impamantenite
ulterior incepand din neolitic, epoca bronzului si a fierului. Unele dintre
aceste tehnici si metode (ritualuri insotite de fumigatii, incantatii magice)
similare cu cele din medicina extrem orientala, au ajuns pana in zilele
noastre, pastrandu-se mai ales la sate si indeosebi in creierul muntilor. Ele
reprezinta vestigii valoroase pentru un tezaur terapeutic national, extrem de

pretios, foarte putin studiat sub aspect stiintific, teoretic si practic, in parte
pe cale de disparitie.
Astfel intre aceste tehnici, unele similare celor de acupunctura, se
remarca sangerarea realizata prin incizii cu un obiect ascutit, sterilizat la
flacara. Aceste incizii se practicau la urechi de pilda, deci ar fi o varianta
straveche de auriculo-terapie sau sub limba in caz de icter sau pentru
hepatita pe locuri corespunzatoare punctelor de acupunctura folosite curent
pentru aceste afectiuni. Asemenea practici au fost efectuate in Muntenia si
Dobrogea. Rezultatele se semnaleaza ca fiind rapide ca efect si de lunga
durata (dupa relatarile unor bolnavi tratati). Ceea ce este important de
semnalat, procedeul nu necesita repetitii, el practicandu-se o singura data si
maximum de noua ori, fiind urmat de ingerarea unor bauturi sau mancaruri
recomandate in acest scop. Ca efecte, aceste procedee par superioare
tratamentelor actuale.
In Bucovina si Moldova in cazuri de lipotimie, gastralgie, varsaturi, crampe
abdominale, greturi si disconfort, unele din simptomele amintite, dupa mese
mai copioase, se aplica o presopunctura, mai bine zis un masaj energetic
cu o stimulare forte, procedeu asemanator celor din tehnica japoneza de
reanimare Koatsu a manevrelor folosite in metoda traditionala extremorientala Do-In. Aceste masaje se efectueaza pe antebrat de la articulatia
pumnului cam 10-15 cm. In sus pe radius-cubitus cu otet pana aproape de
durere si pana la descongestionarea unor zone de plenitudine, galme,
aflate pe meridianele de acupunctura Intestin Subtire (pe cubitus), Intestin
Gros (pe radius). Aceste zone sunt folosite inainte de practicarea masajului
pentru diagnosticarea bioenergetica empirica, in vederea masajului
corespunzator, ele fiind situate pe laturile mainii precum s-a amintit: pe zona
mediana a fetii posterioare (interne) si anterioare (externe) a antebratului, se
aplica acelasi procedeu de masaj dar cu o intensitate redusa pentru
linistire. Aceste trasee de masaj (masate) corespund meridianului Trei
Focare (corespunzator traseului anterior antebratului) si respectiv Vase ***
(partea posterioara antebratului), meridiane folosite de altfel, in tratamentul
acupunctural modern al afectiunilor amintite. Procedeul se incheie la cap, cu
masajul tamplelor, a fruntii si sub cloasonul nazal, ce se maseaza usor cu
otet favorizand mirosul acestuia. Vedem deci ca, concomitent cu acest masaj
se foloseste si aromaterapia pentru stimulare si echilibrare.

Asemanator tratamentului traditional stravechi chinez cu coarne (de vita, ca

ventuze) din zona Buzaului si a Vrancei, unele persoane
practicau ventuze pe locuri sangerande prin incizie in zone cu congestii,
indeosebi pe spate. Aceasta metoda se aplica in afectiuni acute cauzate
indeosebi de actiuni nocive ale agentilor externi: frig, caldura, umezeala,
vant.
In general nu este vorba de preluari de informatii din tehnici traditionale
extrem orientale, dat fiind si dificultatea enorma de comunicare din timpurile
stravechi intre zone foarte indepartate, ci de dezvoltare in paralel a unor
metode si tehnici proprii, autohtone, corespunzatoare structurii psiho-fizice si
specialitatii populatiilor de pe teritoriul tarii noastre. Aceste tehnici si metode
s-au transmis de-a lungul timpului constituind un specific al medicinii
populare autohtone, reprezentand vestigii, dovezi concrete ale practicarii lor
in trecutul preistoric si continuat in contemporaneitate (auriculopunctura,
somatoacupunctura).

Primii oameni de pe planet

suntem noi, dacii, i yoginii!?
Povestea zeului Daksha, zeul
creaiei n hinduism
-4,858 vizualizari- | Joi, 11 Iul 2013 | 0:26 | 12 Comments | Categorie: Istorie si
Civilizatii

Daksha (sau Dakcha) este denumirea

sanskrit a zeului creator din mitologia vedic personificnd fora divin de

creaie, considerat a fi tatl zeiei materne Aditi (Adytia). n prima Maha-Yuga

(strveche oper hindus), Dakcha apare ca fiind Prajapati, n fond unul din
cei zece fii ai lui Brahma, nscut din degetul cel mare de la piciorul drept al
cpeteniei zeilor vedici. n cea de-a doua Maha-Yuga, Dakcha apare ca unul
dintre cei zece fii ai neleptului transcendental (rishi) Pracetasah, lsnd la
rndu-i apte fii n Upaniade, el este strmoul primordial al tuturor
fiinelor umane i este identificat cu Cerul i cu Etherul (Akasha). n literatura
elevat a Indiei arhaice (textele secrete), precum i n exegezele subiacente,
Daksha este prezentat esoterico-exoteric ca zeul creator al s*xualitii,
departajator al s*xelor, operaie fcut de el n faza terminal a perioadei
celei de-a treia rase umane (rasa lemurian, din care fac parte i subrasele
negroide).
Oare e o coinciden c teritoriul patriei noastre s-a numit n vechime Dacia,
aproape la fel ca zeul hindus? Oare creatorul fiinelor umane (conform
mitologiei hinduse), Daksha, a creat, pentru prima oar, rasa daco-aryan,
din care ne tragem i noi, dar i vechii yogini? Oare e o coinciden c unul
dintre cei mai mari iniiai ai lumii, yoginul Rabindranath Tagore, a venit prin
Carpaii dacici spre a-i cunoate strbunii?
Este demn de remarcat faptul c Daksha apare ca o realitate cosmic
imanent i nu ca urmare a unor experiene incestuoase, aa cum se
ntmpl n teogonia grecilor strvechi, a chinezilor post-arhaici, a
sumerienilor

Geto-dacii, campioni absolui la

poligamie: fecare brbat avea
chiar i 30 de neveste!
-3,666 vizualizari- | Sambata, 22 Iun 2013 | 19:18 | 10 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii

Conform istoricilor antici, i precum

muli dintre voi tii, din poporul trac fceau parte geii i dacii. Unii zic c
ntre gei i daci nu exist nicio diferen, iar alii cred c singura diferen ar
fi locul de batin: geii ar fi trit mai mult la cmpie, iar dacii mai mult la
munte. De ce am fcut aceast introducere? Pentru a afla un amnunt
interesant din istoria geto-dacilor: poligamia.
Iat ce ne spune n secolul al IV-lea .Hr. istoricul Heraclit din Pont despre
traci, n general i geto-daci, n special: Fiecare din ei se cstorete cu 3 i
4 femei. Sunt unii care au 30 de soii. Ei le folosesc ca pe nite sclave. Au
legturi trupeti cu numeroase femei i se unesc cu ele pe rnd. Femeia
spal i servete pe brbatul cu care a trit. Cele mai multe, dup
mpreunare, se culc pe pmnt. Dac vreuna dintre femei este
nemulumit, prinii i pot lua napoi fata, dup ce restituie ceea ce au
primit pentru ea. Cci oamenii i mrit fetele n schimbul unui pre. La
moartea brbatului, femeile sunt motenite, ntocmai ca i celelalte lucruri.
Menandru (343-292 .Hr.), cel mai de seam autor atenian de comedii, dup
Aristofan, spune ntr-un fragment dintr-o pies al crei nume nu se
cunoate: Aa suntem noi, tracii toi, i mai ales geii m mndresc c m
trag din neamul acestora din urm: nu suntem din cale afar de cumptai.
Niciunul dintre noi nu ia o singur femeie, ci 10, 11 sau 12, i unii chiar mai
multe. Cnd se ntmpl s moar cineva care n-a avut dect 4 sau 5
neveste, oamenii din partea locului spun: bietul de el n-a fost nsurat, n-a
cunoscut iubirea.
Textul citat mai nainte este reprodus i de Strabon care ne spune
c: Menandru, desigur n-a plsmuit ceva, ci a respectat realitatea istoric,
iar dup ncheierea citatului adaug: susinerile acestea sunt ntrite i de
alii, fr s precizeze la cine anume se refer.

Textele antice ne ofer mrturii i cu privire la modalitatea de ncheiere a

cstoriilor.Fetele de mritat zice Pomponius Mela, referindu-se la traci, n
general nu sunt date brbailor de ctre prini, ci n mod public sunt
cumprate spre a fi luate n cstorie sau vndute (cu zestre). Trgul se
face, ntr-un fel sau altul, dup ct sunt de frumoase i de cinstite. Cele
cinstite i frumoase au pre bun. Pentru celelalte se caut cu bani cineva
care s le ia de soie.
1.

vasile Iunie 22, 2013

Salut Lovendal ,din pacate suntem martoti unui asalt total dus de cercurile oculte sa ne
distruga istoria.Poti sa prezinti ceva detalii legate si de retragerea titlului de cetatean de
onoare a lui Valeriu Gafencu?Probabil ai mai multe surse de informatie decat marea
majoritate.

2.
Dan1 Iunie 22, 2013

O Doamne! Bine ca n-am trait n vremurile alea! Cum o fi sa ai si 30 de

soacre?

3.
zhadum Iunie 22, 2013

erau grecii si romanii invidiosi!!asta e sigur!!in timp ce ei le aveau cu baieteii si intre ei

la kk stramosii nostri dacii abia se saturau cu 30 de femei!!!
asa se exlica si motivele reale ale cuceririi Daciei de catre Traian::aurul din Apuseni si
potenta dacilor,cel mai mare miracol in ochii romanilor!:)drept urmare dacii au incaput
si pe columna insa imbracati decent ca sa nu fie romanii complexati!:)

4.
Marius Iunie 23, 2013

cinste lor ca puteau tine atatea;care e baiul?altii erau homo,vai de steaua lor;stramosii
nostri si-o trageau cu 30 de femei, legal, fara sa se supere vreuna..:))

5.
Sica Falx Iunie 23, 2013

Eheeee Ce vremuri Numai ca s-a stricat treaba si acum se zice ca ne tragem din doi

baieti. Decebal si Traian

6.
Alexander Iunie 23, 2013

ar fi 2 variante: ori dacii practicau swingerul si se intelege cele 30 de neveste,ori era un

dac la 40 de dace si atunci trebuia sa iei mai multe.
sincer,nu cred asa ceva nici in ruptul capului,casele dace nu erau asa de mari si nu cred
ca dacii erau mosieri ca albanezul puscarias de astazi iar nimeni nu a pomenit de o rata
demografica net superioara femeie-barbat in aceste parti

7.
cautatorul Iunie 23, 2013

Dan1! Nu se punea problema soacrelor acelea vin si pleaca , problema era cum dracu
puteau suporta atita lenjerie intima intinsa la uscat si daca gindim ca toate aveau
machiaje si alte podoabe se duce cheful de insurat.Mare curaj aveau strabuni nostri,
oricum cinste lor ca erau potenti si dupa cucerirea Daciei au contribuit la cresterea
natalitati la Roma

8.
gorcean Iunie 23, 2013

Cu adevarat istoricii admit ca getii si dacii erau poligami-si asta in contextul in care
multii barbati piereau in lupte acest lucru este logic dar nici sa ne luam dupa
exagerarile unora ca ar avea 30 de neveste-Deci sa ne asumam stramosii cu bune dar si
cu rele.

9.
Dan1 Iunie 23, 2013

@cautatorul: Neaaah! Soacrele vin des si pleaca rar! Ca stiu eu (the hard

way)

10.
cristi.N Decembrie 30, 2014

@Vasile
Decat neam de onanisti ( vezi iubirea unora cu caprele ), mai bine neam de

cordaci

O mare enigm istoric: dacii au

fost monoteiti, nchinndu-se
unei singure diviniti (Zamolxis),
ce avea mai multe nume, sau
credeau n mai muli zei?
-4,611 vizualizari- | Duminica, 2 Iun 2013 | 9:09 | 14 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii

Printre istoricii romni, au existat mari

controverse cu privire la monoteismul sau politeismul geto-dacilor: credeau
geto-dacii ntr-un singur zeu sau n mai muli? Vasile Prvan (1882-1927),
mare istoric i arheolog romn, dar n acelai timp i idealist, precum i
animat de subiective concepii ascetice, a ncercat s-i prezinte pe gei ca pe
un popor complet deosebit de celelalte neamuri ale antichitii, superior
tuturora prin concepia sa monoteist i spiritualist. Dup Prvan, zeul unic
al geilor nici nu avea nume: Zamolxis i Gebeleizis erau doar dou din
mulimea nesfrit de atribute pe care acest zeu cu putere
atotcuprinztoare le avea. Lcaul zeului se afla n cer i geto-dacii,
dispreuind viaa pmnteasc, se bucurau s-i trimit sufletele lng
dnsul.
Grabnic adoptat de anumii teologi, aceast ipotez nu rezist criticii. Nici
Tocilescu (1850-1909), la sfritul secolului al XIX-lea, nu credea n
monoteismul daco-getic, iar mai trziu Constantin Daicoviciu (1898-1973) a
artat c Prvan a interpretat absolut greit cuvintele lui Herodot. Istoricul
antic nu spune c Gebeleizis era alt nume al lui Zamolxis, ci c unii dintre
gei i nchipuie viaa de dincolo de mormnt pe lng Zamolxis, alii pe
lng Gebeleizis. Aadar, am avea un politeism. Herodot, povestind scena
tragerii cu arcul spre cer, nu vrea de loc s afirme, cum zicea Prvan, c geii
nu cred s existe vreun alt zeu dect al lor, unicul; pur i simplu, geii erau
convini c zeul lor Gebeleizis, i nu altul, provoac fulgerele i tunetele.
Aadar, nici vorb de monoteism.
Desigur, fiind vorba de traducerea i interpretarea unui laconic text antic,
discuiile s-ar putea prelungi la infinit. Din fericire, exist i alte tiri atestnd
politeismul geto-dacilor. Se pare c dacii adorau o zei a vetrei i a focului
corespunznd Hestiei greceti i Vestei romane. Sigur e c dnii se nchinau
unui zeu rzboinic, asemntor lui Ares (Marte); ne-o spune lmurit

Tordanes, ne las s-o nelegem Vergiliu i Ovidiu, iar Vegetius afirm chiar c
dacii, moesii i tracii au fost ntotdeauna aa de rzboinici, nct legendele
spun c zeul Marte s-a nscut chiar n ara lor. Tot att de sigur e adorarea
zeiei Bendis, corespunznd Dianei. Dunrea nsi pare s fi fost un fluviu
sacru, pe acestea inspirate de zei.
Sursa imaginii: www.corinazone,deviantart.com

Dac PCR inea att de mult la

originea geto-dacic a poporului
nostru, de ce atunci Ceauescu nu
a schimbat denumirea rii n
Dacia?
-3,878 vizualizari- | Miercuri, 29 Mai 2013 | 0:10 | 23 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii

Acum cteva zile propuneam n acest

articol
(http://www.lovendal.ro/wp52/intr-o-lucrare-germana-dinsecolul-al-xvii-lea-teritoriul-tarii-noastre-e-numit-dacia-propun-capatria-noastra-sa-aiba-numele-de-dacia-si-nu-romania/) ca Romnia
s se numeasc Dacia, din moment ce, n secolele XVII-XVIII-lea, att
locuitorii patriei noastre, ct i strinii cunoteau acest teritoriu sub numele
de Dacia. n secolul al XIX-lea, cnd s-a fcut unirea Moldovei cu Valahia, sa optat pentru Romnia, probabil din interese politice (ce au poate legtur
cu Biserica Catolic i cu francmasoneria).

OK, am neles astan secolul al XIX-lea, nu noi decideam ca popor, ci

strinii au fcut-o. Dar ce s-a ntmplat n timpul comunismului, mai ales n
perioada lui Ceauescu, cnd ideea originii dacice a poporului nostru a
renscut din nou? De ce Nicolae Ceauescu nu a luat decizia de a schimba
denumirea rii din Romna n Dacia? Nimeni nu-l putea opri s fac asta
nici mcar Uniunea Sovietic. Citez pentru asta un articol interesant de pe
site-ul napocanews.ro, i intitulat De ce a murit istoricul Hadrian
Daicoviciu?

n toamna anului 1983 a avut loc la Academia tefan Gheorghiu

de la Bucureti o consftuire cu toi profesorii universitari de istorie
din cele trei centre universitare: Cluj, Iai i Bucureti. Anual,
toamna, aveau loc conferine tematice la aceast Academie PCR,
pentru a se prelucra ideologic istoricii romni. La prezidiul
consftuirii stteau generalul Ilie Ceauescu, fratele dictatorului, i
Cornel Burtic, membru n BP al CE al PCR. Acetia ncurajau politica
partidului privind originea traco-dacic a poporului nostru n
istoriografia romn implementat de istoriciii oficiali M. Muat i I.
Ardeleanu. Hadrian Daicoviciu a inut o cuvntare n care a aprat
componenta roman n alctuirea etnic a poporului romn, dar
lucrurile n aceast chestiune nu au fost pe deplin lmurite spunea
el, fapt ce i-a atras imediat replica dur a lui Ilie Ceauescu, care l-a
acuzat c nu e un adevrat comunist pentru c programul PCR a
rezolvat aceast chestiune, n care primeaz caracterul primordial
dacic al poporului romn. Istoricul clujean Hadrian Daicoviciu nu s-a
lsat intimidat i a revenit la tribun i i-a rspuns tios lui Ilie
Ceauescu, care era i directorul Institutului de Istorie Militar de la
Bucureti, susinnd dualitatea etnic daco-roman n formarea
poporului romn. De aici au nceput marile probleme ale lui Hadrian
Daicoviciu. Generalul Ilie Ceauescu a dorit s se rzbune pentru
umilina din faa a tuturor istoricilor din cele trei centre universitare.
A trimis controale un an de zile la Direcia de Patrimoniu Cluj, pe
care o coordona Hadrian Daicovicu. S-a creat o presiune psihic
puternic asupra marelui istoric. De inim rea, Hadrian Daicoviciu a
fcut infarct n propria cas, n octombrie 1984 i a decedat.
Aadar, conducerea comunist, inclusiv fratele dictatorului, susinea cu trie
originea traco-dacic a poporului romn. Ce i-a oprit pe comuniti, pentru a

sublinia aceast origine, s nu schimbe denumirea oficial a statului n

Dacia? Oare de ce n-au fcut-o? nc nu gsesc o explicaie plauzibil

ntr-o lucrare german din secolul

al XVII-lea, teritoriul rii noastre
e numit Dacia. Propun ca patria
noastr s aib numele de Dacia
i nu Romnia!
-4,480 vizualizari- | Duminica, 26 Mai 2013 | 14:05 | 50 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

ntr-un
articol
din
martie
2012
(http://www.lovendal.ro/wp52/piosul-egemon-al-intregei-daciedomnul-grigorie-ghica-de-ce-ne-numim-romania-si-nu-dacia/)
discutam despre un mormnt al Smarandei Ghica, aflat n Biserica
Sf.Gheorghe din Iai, pe al crui inscripie din anul 1738 scrie: Aci zace sub
pmnt dup moartea ei / Prea strlucita Domni, nobila Smaranda / Fiic a
piosului Egemon al ntregei Dacie / Domnul Grigorie Ghica, fruntaul / Celor
din Bizan, att pentru strlucirea neamului / ct i pentru piositate / n anul
1738, Ianuar 22. Smaranda Ghica era fiica domnitorului Grigore Ghica, care
era vzut ca egemon, adic conductor al ntregii Dacii. Atunci, m
ntrebam de ce n secolul urmtor, al 19-lea, odat cu unirea celor dou
principate s-a optat pentru numele de Romnia i nu s-a pstrat aceast
Dacia, care, oricum, ar fi amintit mai bine de strvechiul regat al dacilor?
De ce Romnia?

Puin
mai
trziu,
n
aprilie
2012,
ntr-un
articol
asemntor
(http://www.lovendal.ro/wp52/o-noua-piatra-de-mormant-dinsecolul-al-18-lea-arata-ca-suntem-urmasii-dacilor-si-tracilor-nu-alromanilor/), artam o alt piatr de mormnt din secolul al XVIII-lea din
Mnstirea Golia din Iai, aparinnd lui Sultana Racovi (soia domnitorului
Mihail Racovi), pe care st scris: Nici pmntean, nici din Dacia nu sunt,
amice / Byza mea, Byza, productoare de brbai glorioi, mi este patria, /
Ma nscut Ghiorghios soiei sale i mama Eufrosina, / Numele meu este
Sultana cea cu viaa scurt / i eram soia lui Mihail Racovi, / A
Domnitorului nelept al Dacilor i Misienilor. / Vai! vai! nam murit n patria
mea / Ci soarta ma rpit pe pmntul Misienilor. n acel articol explicam
termenul de misieni, adic urmai ai tracilor. Aadar, ara noastr se
putea numi Valahia sau Dacia, fiind urmai ai tracilor i dacilor. i totui,
n secolul al XIX-lea, s-a ales s ne numit Romnia, pentru a arta
motenirea roman
Ei bine, n acest articol, vom discuta despre o carte aprut n limba
german, aprut n secolul al XVII-lea, n care se vorbete din noudespre
Dacia! n 1683, compozitorul Daniel Speer (1636-1707), sub pseudonimul de
Dacianischer Simplicissimus, public opera literar Ungarischer oder
Dacianischer Simplicissimus adic Simplicissimus ungar sau dac.
Eroul nostru pornete din Silezia, petrece un timp n Polonia, vine apoi n
Slovacia, unde studiaz muzica i particip la lupte cu turcii, intr la un
moment dat n slujba unor magnai maghiari care l aduc n Transilvania,
unde, n cele din urm, se angajeaz pe lng Gheorghe tefan, fostul domn
al Moldovei (1653-1658), i apoi pe lng nefericitul principe ardelean Acaiu
Barcsai. Aciunea se petrece aproximativ ntre 1654-1661, continund apoi
ntr-un alt roman simplician al lui Speer, Turkischer Vagant, n care eroul
cltorete prin inuturile asiatice ale Imperiului otoman.
n acea vreme, s-au tiprit o sumedenie de texte geografice i istoriografice
n legtur cu deplasarea interesului politicii habsburgice ctre Ungaria i
Balcani; n aceste texte, apare frecvent denumirea Dacia, aplicat uneia sau
alteia dintre rile romne, de cele mai multe ori ns tuturor la un loc,
marcndu-se astfel ideea unitii lor iniiale. Tot atunci, circulau cu insisten
zvonurile despre proiectele dacice ale principilor ardeleni Gabriel
Bethlen i cei doi Rakoczi ale curii poloneze i chiar ale curii de la Viena.
Toate acestea nu-i puteau fi strine lui Daniel Speer. Titlul romanului indic
existena i mai ales consistena unei idei deosebit de preioase pentru

contiina opiniei publice europene a epocii, dincolo de proiectele urzite de

cabinetele diplomatice: ideea renvierii vechii Dacii, a reunirii celor trei ri
romne ntr-un singur stat, aa cum o fcuse Mihai Viteazul.
Aadar, nc o dat, apare ideea existenei contiinei dacice pe teritoriul
actual al Romniei. De ce nu ne-am putea numi Dacia? De ce s insistm cu
numele de Romnia, ce are legtur cu Roma, cu Imperiul Roman, total
strin pmntului nostru? A existat n secolul al XIX-lea o conspiraie
francmasonic, prin care se urmrea ndeprtarea ideii de Dacie, limb i
civilizaie dacic din istorie?
1.

mugur Mai 26, 2013

Din cate stiu,tara noastra se numeste Romania din cauza actiunilor intreprinse de
Scoala Ardeleana. Ea a fost sprijinita moral,dar mai ales financiar de Vatican care dorea
pe orice cale catolicizarea intregii Dacii.Noi ca popor unitar(doar prin limba si traditii la
vremea respectiva),ne-am opus altei credinte decat cea stramoseasca mostenita de
milenii de la poporul dac.

2.
calator astral Mai 26, 2013

Aici gresesti lovendale. Arata-mi UN singur document contemporan presupusei tari

DACIA, un singur scrib / carturar contemporan dacilor care sa ateste da domne, exista
o tara numita Dacia!. Nu vei gasi, inutil sa-ti bati capul. Mai mult chiar : arata-mi un
singur document istoric al acelor timpuri unde sa scrie cuvintul Dacii, unul singur. Nu
vei gasi.
Deci nici DACIA nici DACII nu au absolut nici o baza istorica.
Cit despre limbace sa mai vorbim. Nimeni nu stie cum ar fi putut fi limba Dacilor, nu e
nici o inscriptie, nici o scrijelitura in presupusa limba daca.
Daca tu afirmi ca Romanii au preluat limba latina de la Daci te faci de rasu curcilor.
Singura marturie despre limba getilor (daca admitem ca getii si dacii ar fi acelasi popor,
ceea ce eu unul nu cred!) provine tocmai de la marele poet LATIN Ovidiu.
Ia uite lovendale ce zice Ovidiu despre limba getilor (ar fi trebuit sa discute vrute si
nevrute cu salbaticii geti daca aveau aceeasi limba latina in comun, nu ?!) :
Barbarus hic ego sum, qui non intellegor ulli,et rident stolidi verba Latina Getae !
(Ovidiu, Tristia V, X, 37-38).
Asta inseamna, n traducere liber :

Aici barbarul sunt eu, c nu neleg pe nimeni, iar geii rd prostete de vorbele
latine !

3.
Andi Mai 26, 2013

Da, sunt de acord, trebuie sa schimbam numele tarii in Dacia, ca sa fin daci, nu romani!

Sa vedem daca-si mai pot schimba si ei denumirea in ddaci!

4.
Dacul Mai 26, 2013

TERRA DACICA AETERNA.punct

5.
mugur Mai 26, 2013

Mai calatorule astral,n-ai citit despre scrierile istoricilor contemporani cu Traian si nu

numai? Nu ai auzit de Columna lui Traian si ce reprezinta ea? Nu stii ca sunt o multime
de busturi si statui ce ii reprezinta pe daci in multe din marile muzee ale Europei? De
Tartaria ai auzit? Ca sa nu mai zic de Cucuteni,care e si mai cunoscuta si mediatizata!

6.
calator astral Mai 26, 2013

mugur : si ce legatura are Cucuteni sau Tartaria cudacii ?! Cit despre acei istorici
contemporani cu Traian care ar fi scris pe undeva prin vreo lucrare de-a lor cuvintu
DACIA sau DACII eu te rog sa imi dai UN EXEMPLU, unul singur : scribu Cutarica,
care a trait pe timpu lu Traian a scris cuvintu Dacia sau dacii in lucrarea X la
pagina y, paragrafu Z. Haite astept cu nerabdare. Iar Columna reprezinta

Campania din Est, de consolidare a Frontierei Orientale a Imperiului. Singurul nume de

sef de trib supus eDIURPANEUS, nicaieri nu scrie cuvintu Decebal absolut nicaieri.

7.
Alexander Mai 26, 2013

nu inteleg de ce ar conta cum iti zic restul daca nu zic ca tine.Finlanda e Soumi in limba
lor nu?seamana.Albania e Shqiperia in limba lor.de ce noi le zicem albanezi si nu
shchiperi?Romania nu a fost si nu va fi niciodata popor latin.oamenii de aici va semana
cu latinii?pana si acele comparatii adn facute pe popoare arata ca avem vreo 4% adn
comun cu latinii si de 10 ori mai mare cu grecii.
calatorule astral,cateodata zici tu ceva dar acum ai aberat.dute pe orion poate ai
treaba si noi te retinem

8.
calator astral Mai 26, 2013

TOATE provinciile supuse Romei din Estul Europei se numeau DACIA. Toate. Cum era
invins un trib barbar imediat Romanii numeau teritoriulanexat DACIA. Era Dacia Felix,
mai era si Dacia Traiana, i o gramada de alte Daci peste tot unde s-au stabilit
cetenii romani in Est, de exemplu la sud de Dunre, n Moesia, au creat
provincia Dacia Aurelian (Dacia Aureliani), mai era Dacia Ripensis, intre sarbi si bulgarii
de azi juma-juma, cu capitala Ratiaria (acum Arcear n Bulgaria) plus alte Dacii o
gramada. Dacia Mediterranea, cu capitala la Serdica (acum Sofia, capitala Bulgariei)
.dar nu ai cu cine vorbi, toata Istoria noastra e o imensa MINCOUNA GOGONATAO
DEZINFORMARE a NKVDului sprojinita de Securiyate si inainte de misticii
nationalisti.punkt.

9.
COSBUC Mai 26, 2013

@ALEXANDER AI DREPTATE CU ASEMANAREA NOASTRA A ROMANILOR(ADN MTHC.) CU

GRECII E F. MARE,DAR SI GRECII SE ASEAMANA CU CATALANII SI BASCII F.MULT SANT
VERISORI CA SA ZIC ASA..DACA NE-AM NUMI DACIA SA VEZI APOI NUME DE DACIAN LA

TOTI TIGANII, CARE ACU SANT ,,ROMI(SANTEM SINGURA TARA DIN LUME CARE NU MAI
AVEM VOIE SA LE ZICEM TIGANI CA VOM FI AMENDATI CU 5000 DE LEI,
PT.DISCRIMINARE!-IN REST TOTI LE ZIC TIGANI..)IRLANDEZU ALA FOST BIBLIOTECAR LA
VATICAN SPUNEA CA LB. LATINA PROVINE DIN LB. ROMANA VECHE!,CE ZICI CITE
LUCRURI NI SE ASCUND IN CONTINUARE??

10.
rzv Mai 26, 2013

Limba romn are multe cuvinte in comun cu franceza, italiana si spaniola. Eu cel putin
inteleg italiana si nu am studiat niciodata. Eu sunt de parerea ca toti suntem aceeasi
doar noi ne batem cu pumnul in piept ca vai ce tari au fost x sau y. Cand o sa pricepem
ca numai merge divizati ci uniti.

11.
mugur Mai 26, 2013

Calatorule astral,cum ai spus mai demult intr-un comenteriu: bai,dar puturosi mai
sunteti.Te refereai la cativa care te-au rugat sa le dai un link. Ca punct de plecare poti sa
cauti Adevaruri despre daci. Sper sa fie un inceput bun si sa uiti de istoria falsa pe
care am invatat-o majoritatea prin scoli.Asa vei vedea ce inseamna Tartaria si
Cucuteni.Prin comentariile mele nu am vrut sa fiu sarcastic,mai ales ca nici eu nu pot
cunoaste toate lucrurile.

12.
T.I. Mai 26, 2013

Si ce-or zice apoi romii daca Romania se va numi Dacia?

Problema e ca sunt inca adevaruri ascunse in ce priveste originile poporului roman. Va fi
o zi in care aceste sdevaruri vor fi cunoscute si atunci vor crea adevarate unde de soc la
nivelul constiintei noastre Asa capregatiti-va!

13.

sorin Mai 26, 2013

O sa fie pusi toti cu botu pe labe si nu vor mai avea grija noastra ca le va da Dumnezeu
grija noua .

14.
Pacala Mai 26, 2013

Prima @ Calator astral. Vezi-ti de stelele tale si lasa-ne pe noi cu pamantul ! Uite un
exemplu, cauta-ti singur sursa: O diploma militara romana ( CIL 16, 00068 )
descoperita la Porolissum, atesta la data de 11 august 106, incheierea celui de-al doilea
razboi dacic si constituirea provinciei Dacia Porolissensis. Strange chingile la seaua aia
si taca-ti gura ! Cat despre de ce nu sunt milioane de exemple ca sa-ti satisfaca tie
inteligenta, probabil ca ai auzit de damnatio memoriae. Daca nu-ti dai seama ce este
baga nasul in carti si taci.

15.
Tigrul Mai 26, 2013

Pentru calatorul astral

Zice Dio Cassius:
Eu ii numesc daci pe oamenii pomeniti mai sus, cum isi spun ei insisi cum le zic si
romanii,
Eliade zice:
Denumirea de geti a fost data dacilor de greci, care aveau obiceiul sa dea denumiri
diferite de numele pe care si-l dadeau popoarele siesi. Dupa Strabon, dacii se numeau
daoi. Iar a traditie consemnata de Hesychios ne informeaza ca daos era numele
frigian al lupului. Dupa Mircea Eliade dacii se numeau ei nsisi mai demult lupi sau cei
care sunt asemeni lupilor, cei ce seamana cu lupii. Tot dupa Eliade numele lor etnic
deriva foarte probabil din iranianul dahoe, ce nseamna lup
Decebal este un supranume care si l-a luat urma unei lupte importante parca aia de la
Tapae din 88 in fine nu intru in detalii dar intradevar il mai cunoasteam sub alt nume si
acela e Diurpaneus
Decebal era foarte priceput n planurile de rzboi i iscusit n nfptuirea lor, tiind s
aleag prilejul de a-l ataca pe duman i a se retrage la timp. Dibaci n a ntinde curse,

era un bun lupttor i se pricepea s foloseasc izbnda, dar i s ias cu bine dintr-o
nfrngere. Din aceasta pricin, mult vreme a fost un duman de temut pentru romani.
(Dio Cassius)
Si un text (ca sa fiu mai exact) luat din Razboiul dacilor cu Dominitian-Cassius
Dio,Istoria romana LXVII 6,7,10
mica partea care vreau sa ti-o arat ..Decebal, regele dacilor, a trimis soli lui
Domitian i-i fgduia pacea..
Sper ca intelegi ce vreau sa arat cu aceste citate.In fine eu ti le-am aratat
O zi buna iti doresc

16.
Johnny join the Klan Mai 26, 2013

Dle
Se strange latul ! Vai de cei de au fost si sunt la guvernare.

17.
calator astral Mai 26, 2013

@mugur: lasa-ma cu basmele alea , citez din : http://foaienationala.ro/rspuns-uneimanipulri-numite-dacii-adevruri-tulburtoare-2012.html :

Circul de ceva vreme pe internet un clip video, care se numete Dacii, adevruri
tulburtoare 2012, cu pretenii de documentar. Deja aceast realizare video
documentar nu este are o mulime de vizualizri pe youtube, fiind preluat i distribuit
n mas de ctre foarte multe persoane. Problema nu este c acest film este vizualizat,
ci c el este luat drept adevr absolut. Ori acest film este departe de aa ceva.

Doctorul Napoleon Svescu ( NU n istorie, ci n medicin) afirm : romanii au cucerit

14% din teritoriul Daciei i ne arat un punct l palma sa. Pe aceast afirmaie se
sprijin mare parte din film.Din pcate, aceast afirmaie este o minciun grosolan i o
manipulare ieftin. De ce? Simplu! Svescu se refer la teritoriul cucerit de Traian n
urma rzboaielor dacice, adic regatul lui Dac al lui Decebal, dar cnd spune 14% ia ca
reper regatul lui Burebista! Cu alte cuvinte, Svescu spune c romanii au ocupat doar o

mic parte din Dacia( adic regatul lui Burebista), sugernd c restul de 86% din
teritoriu era liber de orice influen roman. Ori acest lucru nu este adevrat. S vedem
care era situaia nainte de nceputul primul rzboi daco-roman:La anul 100, Roma
stpnea peste jumtate din Dacia lui Burebista: Oltenia i Banatul erau sub control
roman dup conflictul din 89, Panonia i Vestul Crianei, att direct ct i prin iazigii
confederai Imperiului roman (ca i Tracia, de altfel, mult vreme); Moesia n ntregime;
Sciia Mic; sudul Basarabiei de azi (prima posesiune roman nord-dunrean, de
altfel); Carpaii dinspre Moravia, prin iazigii i marcomanii confederai Imperiului Roman.
Ca o continuare a raionamentului anterior, dacologii?! aduc argumentul timpului
prea scurt pentru romanizare: Stpnirea roman a durat puin peste 150 de ani i nu
au avut timp s disemineze o limb pe un teritoriu de ase ori mai mare dect au
cucerit. Dac partea cu teritoriul am demontat-o deja, s vedem care-i treaba cu
timpul.
In primul rnd, probabil c generalul Nicolae Spiroiu(el face aceste afirmaii) nu
consider Dobrogea teritoriu romnesc. Altfel, nu se explic de ce ignor faptul c
Dobrogea era de mult teritoriu roman.
Inca din anul 28 nainte de Hristos, Dobrogea este controlat, direct, de Roma. Deci cu
128 de ani nainte de primul rzboi dintre Roma i Dacia lui Decebal! Diocletian
reorganizeaz Dobrogea ntr-o provincie de sine stttoare Scythia Minor (cu capitala la
Tomis) care ramane sub Imperiu pana in 602! Aproape jumtate de mileniu
Sa vedem cum stm cu celelalte teritorii: Sudul Olteniei, Muntenia au fost sub
stapanirea Sf. Imparat Constantin cel Mare, acesta construind podul de la Corabia in
328, ramas in uz timp de 40 de ani!
Tot acest mare STRROMN a rezidit cetatile Histria, Ulmetum, Trophaeum Traiani i sau reconstruit cetile de pe vechiul limes dunrean pn la Aegyssus(Tulcea), precum
i oraele Tibiscum, Dierna, Drobeta, Sucidava. Fiul su, Constantin al II-lea a construit
castrul de la Pietroasele din judeul Buzu!Deci avem teritoriu vast, de la Marea Neagr
la Drobeta Turnu Severin i de la Buzu la Cara Severin stpnit de romani, la zeci i
sute de ani dup retragerea Aurelian. Cum rmne, domnule general cu cei 150-160
de ani?!
Tot domnul Spiroiu ntreab cum a ajuns ca Hotinul s vorbeasc aceiai limb cu
Drobeta, dac romanii n-au fost pe-acolo. Vom ajunge i la asta.Realizatorii filmului spun
c istoria oficial afirm: Dacii si-au abandonat limba si obiceiurile!. Repet: nu am
vzut niciun istoric care s afirme aa ceva. Ceea ce se afirm ns, e c dacii i romanii
i-au contopit obiceiurile i limba. Ori asta este cu totul altceva! Era imposibil ca dacii s
fi renunat la limba i obiceiurile lor. Nu exist nicio dovad n acest sens! Dar n schimb
avem urmtorul fenomen: la Troesmis( azi lng Iglia, judeul Tulcea) s-a gsit

mormntul dacului Daizus Comozoi( nume tipic dac), ridicat de fii si Iustus i Valens,
nume tipic romane.

18.
Tudor Mai 27, 2013

Calator astral tu se pare ca iei doar ceti convine tie si arati doar ce nu iti explicit tu.Dar
istorici din vremea respectiva de ce nu iai aratat ce spun?Spuneau daca imi aduc eu
bine aminte ca dacii vorbeau o latina vulgara.Cu asta cum ramine?Asta nu e dovada
sau cum?Deci un istoric din acea vreme daca a spus asta stia foarte bine desp[re ce
vorbea nu crezi?Si cind a affirm,at ca vorbeau o latina vulgara la ce se referea?Explica si
asta sa vad ca ai spus ca nu exista dovezi.Stii foarte bine lucru asta dar lai omis
voit.Probabil esti ungur sau oricum ceva de alta natie ,ca roman nu esti cu siguranta.Si
incerci sa duci lumea in eroare.Teritoriul acesta sa numit Dacia si toti stiau asta.Si daca
pe acele morminte sta scris Dacia ce motive cauti domnule?Daca pe morminte din
secolul 18 inca se stia de Dacia tu crezi ca aia aveau un interes sa ce?Vorbeau asa de
uni singuri.Nu ai vazut istorici care sa afirme ce?In primul rind nu aveai cum sa vezi pt
ca nici nu existati pe timpul ala.Si multi istorici si o sa caut si iti arat ca au spus clar ce
limba vorbeau dacii,adica ca vorbeau latina si asta de dinaintea lui decebal,cu mult
inaintea lui.Bati cimpii incerci sa ce?Eu cred ca esti ungur ca voi incercati sa acaparati
noi teritorii care nu va apartin si nu vau apartinut vreodata.Nimeni na vazut chestia asta
ca tu doar arunci cu noroi si incerci sa te dai mare cunoscator.Aduci doar ceti place tie in
discute iara chestiile clare le omiti vlit.Deci concluzia este ca esti ungur asta cu
siguranta.Iara tara noastra asa si trebuia sa se numeasca Dacia,insa tipi dealde tine au
facut tot pisibilul sa se numeasca altfel ptca l;umea sa nu stie adevarul iara voi unguri
sa sperati ca odata veti intra iara in posesia unei bucati din Dacia. Din acea vreme asta
sa urmarit ca nu cumva oamenii de pe acest teritoriu sa se treazeasa si sa caute
unirea.Se pare ca si acum umblati cu fitile si tot felul de intrigi ,dar sanse nu aveti stai
linistit.Ati fost un popor migratior si asa veti si disparea.Dupa tine Dacia sau cum o
numesti tu ar fi fost doar un oras.Atunci cum de romanii au dus lupte asa de grele?Asa
se razboia un intreg imperiu cun oras sau cum?Din ce tu arati dacia de fapt nu mai
exista era doar Sarmisegetusa ,adica un oaresel prapasdit care dadea de furca marelui
imperiu nu?Fugi frate de aici si dormi ca iti este somn.Nu stiu de ce ai fost bagat in
seama pe aici sincer.Romanii sau chinuit ani buni sa cucereasca Dacia si asta insemna
ca era o putere la vremea aia.Si nu era doar o zona mica sau un oras doua cum dai tu

de inteles.Dar tu le stii pe toate ca vorba aia esti ungur.Mai bine ai fugi de unde ai
aparut din stepa asiatica.

19.
Tudor Mai 27, 2013

Propunerea este binevenita pt ca de fapt numele de RO nu vad sa aibe vreo

relevanta.Cel putin stim ca pe acest teritoriu a fost o tara numita Dacia.Acum ca se mai
baga si unguri in seama pe aici nu trebuie sai bagam in seama.Ei si acum cauta sa ia
Transilvania si tot spera si viseaza,insa cu visele vor ramine.Ungurii au fost cei care
neau denigrat si inca ne denigreaza si acum peste tot prin lumea pe unde ajung.Sa vezi
ce spun ei in state despre romani ,ne fac tara si poporul de ras niste migratori.Pai astia
sint vecini.Poate ca aceasta initiative de schimbare de nume ar fi binevenita si ar
inchide gurile multor papagali.SI astazi se tem de numele asta mai toti si nu inteleg de
ce.Deci eu sint pt numele de Dacia.Si ma mira de ce na facut Ceausescu treaba
asta.Dar nu este tirziu nici acum sa punem punct odata pt totdeauna cu toate birfele si
minciunile vecinilor.Nu am avut si nici nu vom avea vreodata vecini adevarati.Am fost
inconjurati de migratori veniti de nicaeri care vor si acum sa ne ia teritoriile,dar pe ce
baza nici ei nu stiu.Noi nu sintem daci dar ei cine sint?Cel putin ei stiu exact cine sint ca
au venit de la cucu bau si sau stability pe aici au luat teritoriile altora,deci ar trebui sa
isi tina gura inchisa ca macar au o tara furata de la alti.Exact ca si evrei dar tot ei fac
gat tot ei sint cu gura mare.Este o idee foarte buna asta cu Dacia.Dar cine sa propuna si
unde?Deci Lovendal daca tu iei initiative eu cred ca o sa ai sprijin din partea majoritati.

20.
Ateu Mai 27, 2013

Cum am mai spus: o iei pe cai gresite uneori

21.
Lovendal Mai 27, 2013

ateu, si cine stabileste caile alea gresite, tu?

22.
mugur Mai 27, 2013

Ateu ,e bine ca atunci cand faci un comentariu , sa vii si cu dovezi,ca asa e frumos. Sa
faci afirmatii fara sens nu are nicio logica si nu e etic.Cel putin calatorul a avut bunul
simt sa aduca unele argumente,chiar daca sunt total eronate.Mai deschide si tu cate o
carte,s-ar putea sa-ti foloseasca. Nu vreau sa supar pe nimeni,dar de multe ori adevarul
e prea evident,ma refer asa in general.

23.
cornel Mai 27, 2013

am vazut comentariile unor antidaci, daca imi e permis sa zic asa, oameni pe care ii
deosebim a fi de o alta natie decat daca. dq, daca, eu nu ma consider roman, ma
consider dac. acel individ ne conjura sa ii dam argumente de genul unde, cine , cum a
folosit numele dacia, pt ca el e sigur ca nu exista asa ceva. un user de calitate, i-a
aratat nume de istorici contemporani cu dacii, ca se folosea numele de dac si dacia,
totodata si numele de decebal. acum sa fim seriosi, trebuie sa fim chiar astrali sa nu
intelegem ca gresim cand spunem ca nu au existat daci. punct

24.
koko Mai 27, 2013

In municipiul Deva, in Biserica Franciscana este pictat pe un perete un tablou a lui Mihai
Viteazu, care poarta titulatura Mallus Dacus, care din pacate este acoperit cu un
paravan.

25.
sorin Mai 27, 2013

Si va veni ziua unei revolte adevarata a poporului acestuia si vai de cei ce ne-au condus
anii acestia vine vremea rafuielii . Nu uita natiune ca Dumnezeul nostru Iisus Hristos a

zis cat despre hulitori necredinciosi ,mai degraba nu se nasteau . Grele cuvinte a
rostit Dumnezeul nostru Iisus Hristos ,e valabil si pentru cei ce isi hulesc propria natiune
si o tradeaza . Pentru ca s-au gasit izvoare ale sosirii lui Andrei dincolo de Danubiu in
tara lupilor si dacii l-au primit cu dragoste si respect ,pentru ca ei erau iubitori de pace
si de pamantul stramosesc . Vai de cei ce au venit cu sabia . La Vaslui in vremea lui
Stefan voevod au venit cu sabia 120 de mi de turci au fost zdrobiti si spune un cronicar
polonez ca nu a mai ramas nimic din oastea otomana decat cativa ce au reusit sa fuga .
La Razboieni 200 de turci contra 12000 de moldoveni intr-o batalie cum nu s-a mai auzit
condusa de insusi Mahomed cuceritorul Canstantinopolului turcii au pierdut circa 40000
de osteni ,Stefan sa retras lasand 1000 de calareti din caveleria usoara care au tinut
piept ostilor otomane cateva zile pricinuindule iarasi pierderi grele si slabind flancurile
ostii distrgandule hrana si tunurile . Stefan strange 30000 de tarani si porneste spre ei .
Mahomed dandusi seama ca pierde s-a retras declarand ca nu-l mai intreseaza cucerire
Moldovei . Aici la noi nu a pasit picor de roman ,de unde am invatat limba romana?
Intradevar toti cei 12000 de la Razboieni s-au prapadit pana in final fie au cazut
prizonieri . Dar nu au reusit sa ne supuna un imperiu in plina expansiune ce reputase
victorii marete in alte zone ale Europei dar aici s-au oprit .Cine a venit cu pace i-am pus
la masa si i-am tratat cu mare respect . Aceasta e mostenirea noastra de la daci . Sa iti
amintesc Calatorule Astral ca nu mai departe Mihai Viteazul era numit dacul din Valahia
ore de ce fiindca nu au existat dacii decat cateva triburi ?

26.
calator astral Mai 27, 2013

Tudor : care istoric contemporan dacilor a afirmat ca ei vorbeau o latina vulgara?!

CARE ?
Nici unul. Invers : dacii nu bungheau o iota de latina, radeau ca prostii la auzul
vorbelor latine. Asta e singura marturie.
Nu sint ungur. Nici sas, nici tigan, nici Doamne-fereste mai stiu io ce natie.
Sint roman get-beget si mandru ca m-am nascut in ROMANIA.
Unora le e RUSINE, aici e buba. Altii sint contrariati de similitudinea cu ROM , care
inseamna om liber in limba tiganilor.
Recapitulez : 1) TOATE PROVINCIILE DIN ESTUL IMPERIULUI ROMAN PRIMEAU NUMELE
DACIA urmat de prenume (Dacia X , Dacia Y, Dacia Z etc). Dacia inseamna
colonie pentru cetatenii Imperiului din acea vreme.
2) PERIOADA DE 160 DE ANI DE DOMINATIE A ROMEI E DE FAPT O MINCIUNA, VEZI PODU

de la Corabia SI CASTRELE ROMANE CONSTRUITE PINA APROAPE IN ANUL 400 d.H.

2) TREI SFERTURI DIN DACIA LUI BUREBISTA ERA DEJA CUCERITA DE ROMANI IN
MOMENTUL DECLANSARII CAMPANIEI IMPARATULUI TRAIAN.
3) NUMELE DECEBAL NU APARE PE NICI UN DOCUMENT ROMAN DE ATUNCI, SINGURA
REFERIRE E DIURPANEUS.
4) NU EXISTA NICI UN TEXT IN LIMBA DACILOR, NICI O INSCRIPTIE.
5) NU EXISTA NICI O NECROPOLA, NICI UN CIMITIR AL DACILOR. IN SCHILB SINT SUTE DE
NECROPOLE ROMANE DE SUTE SI SUTE DE LEGIONARI INGROPATI CU TOT ONORUL.
6) NU EXISTA NICI MACAR O SINGURA PODOABA DIN AUR SA FI APARTINUT DACILOR,
NICI MACAR O UNEALTA DESTINATA MINERITULUI SI EXTRACTIEI ACESTUI METAL RAR.
7) NU EXISTA NICI MACAR O SINGURA STATUIE DACA, NICI UN BASORELIEF, NICI UN
ORASEL CU DOUA CASE SI-O STRADUTA MACAR.
8) ULPIA TRAIANA SARMISEGETUZA, CAPITALA DIN MUNTI A PROVINCIEI, ESTE
CONFUNDATA CU SARMISEGETUZA DACILOR CARE E SITUATA LA 40 km, LA CAMPIE.
9 ) NICI UN DOCUMENT ANTIC NU POMENESTE NUMELE VREUNUI STAT NUMIT DACIA.
MAI MULT : NICI UN SCRIB DE ATUNCI NU POMENESTE NUMELE DACII.
10 ) IN FINE : De ce bai inaintasii nostri ne-au lasat cu limba de moarte Voi sunteti
urmasii ROMEI sau toti Romanii de la Roma vin ?!
De ce toti vecinii nostri ne-au numit dintotdeauna romani / rumuni / rumani / ramani
sau valahi / vlahi / olahi dar niciodata daci / geti ?!
si 11 ) Ce avem noi ma in comun cu grecii / bulgarii / sarbii / machedonii ?! NIMIC. Pai
cum arata ei, bruneti parosi cu ochii negri, si cum aratam noi, sateni cu ochi caprui, cum
arata rusii / ucraineenii / slovacii / cehii blonzi cu ochi albastri si cum santem noi ?!
Fara nici un dubiu : SUNTEM UN VECHI POPOR LATIN, URMASII ROMEI, LIMBA NOASTRA E
CEA MAI APROPIATA DE VECHEA LATINA, LATINA VULGARIS, VORBIM O LIMBA
NEOROMANA, CA SI FRANCEZII SPANIOLII ITALIENII PORTUGHEZII SARDII CORSICANII.
Sint sate in regiuni pierdute din Franta, Spania, Portugalia, Sardenia, Corsica, centrul
Italiei, unde zici ca se vorbeste limba noastra, limba romana.
DACA CAREVA DINTRE VOI REUSESTE DA DEMONSTREZE CA MACAR O SINGURA
AFIRMATIE DIN REZUMATUL FACUT DE MINE AR FI FALSA SAU ERONATA, MAI REVIN.
DACA NU, VA LAS PE VOI SA VA MINTITI INTRE VOI PE SUBIECTUL DACIA.
Toate aceste 11 puncte sint demonstrate si validate de istoricii din intreaga lume. Restul

sint speculatii scornite de mintea lui Densusianu (care in trecere fie spus avea de fapt
alt nume, absolvent al scolilor Austro-Ungare).
Cartea avea sa se bucure de celebritate, fiind criticata si extrem de contestata. In
general, de-a lungul vremii, Dacia Preistorica a fost criticata dur de istoricii nostri si de
toti arheologii si oamenii de stiinta. Astfel, istoricul Alexandru D. Xenopol, cel care l-a
definit pe Mihai Viteazul ca pe un condotier, afirma despre lucrarea lui Nicolae
Densusianu: Teoria autorului despre Dacia si ca dacii ar fi inchegat intaia civilizatie a
omenirei arata ca avem a face cu un product al sovinismului si nu cu unul al stiintei.
Sau Vasile Parvan, in monumentala sa lucrare, Getica, nu l-a crutat, referindu-se astfel
la autor si la lucrare: romanul sau fantastic Dacia Preistorica, e o minciuna, plin de
mitologie si de filologie absurda, la aparitia sa a desteptat o admiratie si un entuziasm
nemarginit doar printre diletantii romani in arheologie.
DILETANTII asta spune tot.
Sa stea in banca lui cine e corijent la Istoria Romaniei.
Tara mea e ROMANIA. Eu sint ROMAN.
Si voi ramine.
Nu mi-e rusine.
calator

27.
sorin Mai 27, 2013

http://www.youtube.com/watch?v=aG_U3pj5dRo Hai sa reinvatam sa iubim si vom fi

mandri ca suntem romani demni urmasi ai dacilor .

28.
sorin Mai 27, 2013

Calator astral tot oamenii tai de stiinta spun ca romanii au cucerit 14% din teritoriul
Daciei ca pe restu nu au mai avut curajul sa paseasca avan pierdri importante in urma
asediului de la Drobeta Turnu Severin si la Sarmisegetuza . Traian folosind destul de
multe legiuni sa cucereasca doar cateva triburi (mai exact 14 legiuni ) nu ti se pare ca e
cam mult sa cuceresti cateva triburi ? Iar pe la noi prin Moldova de nord si Maramures
nici nu au ajuns ca le-am rupt picioarele si totusi vorbim aceeasi limba cu restul tarii

.Interesant aspact . Si eu spun celorlkalti useri ca tu nici nu existi sio totusi tu continui
sa crii prostii pe aici . La timpurile de atunci sa aduni 14 legiuni ca sa cuceresti cateva
triburi dincolo de dunare doar asa ca sa te afli in treaba mi se pare dubios . Cetatile
dacice au rezistat catapultelor romane si au fos cucerite doar datorita multimii foarte
mare dar cu pierderi grele . Si noi Dacii liberi le-am facut viata un calvar romanilor ca sau saturat si au plecat pana la urma pe vreme ce ungurii mulgeu capre prin Mongolia
noi construiiam cetati si apeducte de alimentare a acestora cu apa .
Fortele satanice prin slugile por pamantesti ne-ar distruge dar nu pot fiindca rolul nostru
in lume este gatit de Dumnezeu si nu poit decat sa isi bage unghia in gat ca pitigoii si sa
vorbeasca porcarii ca niste papagali fara minte .

29.
sorin Mai 27, 2013

Decebal fiul lui Scorilo inscriptie pe o piatra .

30.
calator astral Mai 27, 2013

sorin : esti debil.

Cind vei butona destul de corect limba romana vom mai vorbi.
In rest numai de bine.

31.
vulcano Mai 27, 2013

Scrieri vechi pierdute atingtoare de Dacia (Al.Papadopol-Calimah) , citeste si asta

calatorule nu mai veni cu tembelismele tale

32.
sorin Mai 27, 2013

Calator astral nici tu nu stapanesti perfect limba romana dar asta e replica tuturor
oamenilor ce li se pune adevarul in fata pentru a decredibiliza persoana ce a spus acel
adevar . Ucenici lui Iisus au fost intrebati voi stiti sa scrieti si sa cititi asta a fost prima
intrebare apoi fariseii s-au adresat multimiicum puteti sa ii credeti pe ei cand sunt niste
analfabeti? Eu nu te-am jignit am zis doar un mare adevar despre noi mai ales cei de
aici din nord unde iti repet nu a pasit picior de roman si totusi vorbim aceeasi limba ca
in restul tarii doar cu diferente de accent . Iti merit soarta amice DFumnezeu te-a lasat
in mainile tale si satana te lovest din plin fiindca esti un om rau . Dumnezeu sa te
binecuvanteze si sa te fereasca de blestemul satanei ce va cadea peste intreaga
omenire .

33.
cornel Mai 27, 2013

calator astral, esti obositor de tamp. sa afirmi niste aberatii, sa afirmi cuvinte de
genul :cine confirma existenta dacilor? pai ti s-a spus in aceste comentarii, ti s-a dat
exemple, sau tu citesti printre randuri? se pare ca da, si de aici penibilul in care te
adancesti. prietene, tu spuneai de un om cu nume DAC, ingropat de 2 fii cu nume
romane, and shit. daca insasi mareata wiki face afirmatii la dacia ca fiind romania de
azi, cu largi granite, mai mari ca cele actuale (de aceea ti se pare tie ca au fost mai
multe dacii, dacia era prea mare ca sa intelegi tu ca era o singura dacie). cat despre
faptul ca pretinzi a fi roman, sa iti fie rusine. tu esti o pata pe numele roman. sa nu crezi
ca a fi roman este de ajuns faptul de a iti scrie pe buletin nationalitate romana. daca ti
se permite aceste aberatii sunt prin faptul ca te ascunzi intr-un anonimat obscur, ungure

34.
marius Mai 27, 2013

calatorule vad ca in afara de reptilieni nu ai nimic in capsorin are dreptate la

Sarmizegetusa pe o piatra funerara s-a gasit scris Decebalus per Scorilo care in
traducere inseamna Decebal fiul lui Scorilo, Scorilo fiind tot rege dac. Diurpaneus de
care zici tu este regele care i-a cedat tronul lui decebal pt ca era iscusit in lupta asa cum
ne spune Dio Cassius. Dupa cum vezi se stie despre Decebal. Strabon ne spune ca getii
si dacii vorbesc aceeasi limba si ca sunt acelasi popor, deci este scris despre daci de
istoricii vremii. Se stie ca dacii vorbeau o latina vulgara pe cand romanii aristrocati

modificasera aceasta latina vulgara pentru a se deosebii de plebei de aceea Ovidiu cand
vorbea aceasta latina modificata getii care vorbeau latina vulgara nu il intelegeau si
radeau de el. E ca si cum un roman obisnuit ar sta si ar asculta romana plina de
neologisme pe care o vorbesc anumiti intelectuali si nu inteleg nimic. Si inca ceva, in
toate cronicile maghiare Mihai Viteazul era numit Malus Dacus, care inseamna dacul cel
rau. Si se mai stie ca pana acum 400 de ani eram cunoscuti ca daci, insa totul s-a
schimbat dupa ce Scoala Ardeleneasca a introdus numele de roman.

35.
adi77 Mai 27, 2013

Bravo vulcano! Sa vedem ce mai zice Calator astral.

36.
mmm Mai 27, 2013

Toata stima LOVE,toata stima,baieti!!!da` de ce nu luati in calcul sisanscryta?!

poate de acolo vinerromania!?!

37.
vulcano Mai 27, 2013

@ adi77 , pai ce vrea el , nu ??

38.
Andrei Mai 28, 2013

Intru tot de acord

39.
calator astral Mai 28, 2013

Mormant dacbai dar chiar atit de zero barati sinteti, ce faceati la cursurile de
Istorie?! Decebalus si Perscorilo sint doua stampile normale ale Imperiului Roman.
Nu e decit Decebalus de fapt, Perscorillo a disparut de vreo suta de ani, el fusese
gasit primu. Stampile d-astea doar romanii aveau. S-au gasit ZECI DE MII cu fel de fel de
nume. Si ne e per scorilo ci perscorilo si oricum nu putea in latina sa insemne fiul lu
scorilo poate doar pentru scorilo dar e scris LEGAT.
Si nu e deloc INSCRIPTIE pe un mormant dac, dacii isi ardeau mortii.
E un vas de toaleta de 73 cm inaltime, ca o palnie, destinat urinatului, piese similare nu
se gasesc decit la ROMANI, nicidecum la Daci.
Iar Dio Cassius NU a fost deloc contemporan cu Traian, de fapt la vreun secol jumate
dupa el.

40.
Alexander Mai 29, 2013

astralule,pe langa faptul ca esti cu capul mai si injuri?tu si dovezile tale de latin saten ar
trebui sati cauti strabunii prin orion si sa ne lasi in pace reptilian saten latinizat ce
esti.si mai lasama cu vlahii tai,tu ai vazut macar vreun steag vlah?in toate regiunile
romanesti de astazi cukorile predominante erau verde si galben,adevarate culori
latine.iar tata lui basarab 1,tihomir togomer,pardon dupa izvoarele latinizate tihomirus
togomerus era urmasul lui traian,nui asa?sti si tu istorie cum stiu eu sa pilotez oznuri
dar ai clontul tare.asta e urmarea latinizarii sau a rromanizarii tale?

41.
calator astral Mai 29, 2013

nepo : stii ce? mucles analfabetule-agramat.

42.
sorin Mai 29, 2013

Calator astral am cautat sa te inteleg dar nu se poate ,acum inteleg de ce te-a parasit
frumoasa bucovineanca . Pai cum sa stai cu asa ceva in casa . Vai de capul tau iti meriti
soarta . Ai povestit aici ce ai patit , sa-ti spun eu ceva , Dumnezeu da la fiecare dupa

masura inimii lui si a faptelor ce urmeaza sa le infaptuiasca . Fiindca El stie mai dinainte
ce vom face daca mergem pe un drum . Daca intelegi ceva mai raspunde daca nu ai
inteles nu te obosi ca nu stau sa-ti mai citesc tampeniile . Si eu care ma credeam cel
mai slab pregatit dintre toti userii de aici .

43.
sorin Mai 29, 2013

Stampila aia avea cateva sute de kg ,ce tii si cu romanii astia cand stampilau un
document pravaleau o piatra peste el :))))))))))))

44.
calator astral Mai 29, 2013

sorine faci pe prostu sau ce?! vorbesti vrute si nevrute pe subiecte unde esti pe
dinafara.
Am scris clar : nu s-a descoperit decit O SINGURA stampila aplicata pe vasul-toaleta
unde urinau romanii : PERSCORILO , la o suta de ani de cealalta stampila
DECEBALUS, dar uite ca stampilele astea erau absolut normale in tot Imperiul Roman,
orice mestesugar / olar / armurier avea propria stampila pe care o aplicau pe produsele
lor.
Deci nu am scris nicaieri ca stampila cantarea sute de kile, asta inventezi tu,
mincinosule. Repet : e un ulcior cu o gura in forma de palnie, un ciob simplu de fapt, ce
mormant visezi ?! de unde scoti sute de kile, din joben? Prestidigitatorule.
Doua cioburi gasite in locuri diferite, la o suta de ani interval, de altfel unu disparuse.
Doua stampile banale. De aici deduci tu ca e confirmarea unui rege dac numit
Decebal ?!
Doua vorbe personale :
nu mai te da crestinu lu peste prajit, vezi care e pozitia Bisericii vizavi de daci,
cautionezi deci practica unor sangeroase ritualuri sacrificiale, moartea tragica a mii si
mii de oameni jertfiti de credinta dacilor, flacai tineri adolescenti copii.

45.
calator astral Mai 29, 2013

In care lucrare ar fi pomenit bai DIO CASSIUS chestiile alea despre daci? cum se
numeste?
Habarnistilor. Alea provin de la un calugar sute de ani dupa moartea lui Dio Cassius,
care, spune el, ar fi scris cuvintu dacii pe un manuscris care insa a fost distrus, a
disparut, dar oricum Dio Cassius nu avea cum sa fie contemporan cu Traian, ci dupa
vreo doua secole mai tarziu
dar n-ai cu cine butona inteligibil.
ps: am uitat a doua chestie personale pentru tine :
daca o data ma mai faci ungur sau tigan iti jur pe Bunul Dumnezeu ca vei regreta
amarnic, nu da fatwe ca sint roman pur-sange de la Mamalui.

46.
Johnny join the Klan Mai 29, 2013

@calator dute si iubeste-te cu Remus Tanasa :))

47.
sorin Mai 29, 2013

Pai piatra de la Sarmisegetuza cu decebal fiul lui scorilo cam cantareste daca aia e
stmpila de care vorbesti e cam greu de manuit . Sa-ti spun ceva toata istoria omenirii se
in mare parte falsificata de ingerii cazuti prin slugile lor omenesti asa ca sa o lasam
balta ca oricum se alege praful de planeta albastra numita Terra .

48.
calator astral Mai 29, 2013

care piatra de la Sarmisegetuza mai baiatule ?! da si tu un google surdule, e vorba de

DOUA CIOBURI dintr-o ulcica de urinat.

49.
Gabiii Septembrie 2, 2013

Calator astral, ce document vrei despre Dacia ? ce dovada vrei ? Toate au fost bine puse
sa nu afle nimeni nimic, ne-au distrus istoria si cultura. Si uite asa au distrus o tara.

50.
catalin Decembrie 21, 2014

Domnilor v-ati gandit vreodata ca aceasta schimbare de nume din geti sau daci, in
romani a fost facuta in interes national?Ganditi-va bine inainte de a va dorii ceva care sar putea sa sa ne afecteze statutul european si chiar mondial iar de ceea ce incercati sa
scapati sa ne afunde si mai rau intr-un nou val de nestiinta.V ati gandit vreodata ca getii
ar putea fii asociati cu getanos si ca acestia au fost dusi in peninsula iberica de catre
Traian dupa cucerirea daciei?Scapam de denumirea de rrom si ne transformam in
getanos?Deci aveti grija ceea ce va doriti caci s-ar putea sa nu va placa.

O ipotez ocant: limbile latin

i greac au mprumutat o parte
din cuvinte de la vechii daci, i nu
invers! Limba romn nu e
puternic latinizat aa cum am
fost nvai?
-4,470 vizualizari- | Vineri, 17 Mai 2013 | 18:17 | 31 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii

Se tie c dacii erau n antichitate mari

cresctori de albine. Pe de alt parte, se mai tie c lingvitii notri, dar i ali
lingviti, presupun c marea majoritate a cuvintelor din limba romn provin
din limba latin, iar altele din limba greac. Dar oare chiar aa s fie? Dac
e, de fapt, invers? De ce s-i fi luat apicultorii daci cuvintele din limba latin
saa greac? Nu cumva romanii i grecii s-au inspirat ei din limba geto-dac?
S vedem, n continuare, o list de cuvinte din apicultur (n stnga, cum
sunt ele astzi n limba romn), iar n dreapta cum apar ele n limbile latin
i/greac:

albin

apes,
alvina

stup

stups

cear

cera

fagure

favus
(cu
diminutivul
favulus)
miere
mei
n continuare, v prezint i alte cuvinte din alte domenii:

pstur

pastura
(derivaia
lui
pastus

hran)

ou

ovum

vierme

vermis
pui
pulleus (din care a derivat, dar nainte de a ptrunde romanii
n
Dacia,
cuvntul
puiet)

cel

catellus

ppu

pupa
albie
alveus, alveare

Aadar, oare ar trebui s facem o revizie general a limbii? Dei par

asemntoare cu cele din limba latin sa le considerm a fi cuvinte dacice?
De ce nu putem considera c romanii i grecii nu s-au inspirat de la daci?

O nou piatr de mormnt din

secolul al 18-lea arat c suntem
urmaii dacilor i tracilor, i nu al
romanilor
-10,784 vizualizari- | Duminica, 1 Apr 2012 | 21:41 | 43 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii

Trei pietre de mormnt, de marmor, cu

inscripii n limba greceasc, se afl n interiorul bisericei Golia din Iai, din
care una cuprinde epitaful Domniei Sultana Racovi, cu data 1753. Sultana
Racovi era soia domnitorului Mihail Racovi. Aceast piatr de mormnt e
destul de interesant:
Nici
pmntean,
nici
din
Dacia
nu
sunt,
amice
Byza mea, Byza, productoare de brbai glorioi, mi este patria,
Ma
nscut
Ghiorghios
soiei
sale
i
mama
Eufrosina,
Numele
meu
este
Sultana
cea
cu
viaa
scurt
i
eram
soia
lui
Mihail
Racovi,
A
Domnitorului
nelept
al
Dacilor
i
Misienilor.
Vai!
vai!
nam
murit
n
patria
mea
Ci
soarta
ma
rpit
pe
pmntul
Misienilor
n
anul
al
treilea
i
o
mie
de
la
Hristos
Plus
cincizeci,
i
epte
ori
o
sut
(=1753)
n
ziua
de
smbt
a
lui
Ianuarie,
Cam pe la nceput, adec a dou zi.

ntr-un
articol
asemntor
(http://www.lovendal.ro/wp52/piosulegemon-al-intregei-dacie-domnul-grigorie-ghica-de-ce-ne-numimromania-si-nu-dacia/), ntr-o alt piatr de mormnt din secolul al XVIII-lea,
rile romne (Moldova i ara Romneasc) erau cunoscute ca Dacia. i n
piatra aceasta de mormnt, de la nceputul articolului, se pstreaz aceeai
denumire Dacia, dar i numele locuitorilor acestor teritorii: daci i misieni.
Din Rscoala Asnetilor (1185), relatarea lui Niketas Choniates afl cine
sunt misienii: care mai nainte se numeau misieni, iar acum se
cheam vlahi. Vlahii sunt urmaii tracilor, aadar misienii sunt urmai ai
tracilor. Aadar, ara noastr se putea numi Valahia sau Dacia, fiind
urmai ai tracilor i dacilor. i totui, n secolul al XIX-lea, s-a ales s ne numit
Romnia, pentru a arta motenirea roman

Piosul Egemon al ntregei Dacie,

Domnul Grigorie Ghica De ce
ne numim Romnia i nu Dacia?
-9,920 vizualizari- | Joi, 22 Mar 2012 | 15:50 | 35 Comments | Categorie: Istorie si
Civilizatii

n Biserica Sf.Gheorghe din Iai (aflat n

curtea Catedralei Mitropolitane) se afl un mormnt al unei fiice de domnitor.
E vorba de Smaranda Ghica, care muri la scurt timp dup ce nscu.
Smaranda Ghica fu cstorit cu marele postelnic al Moldovei, Ianache
Vlasto, cu care avu un fiu, Ion Arapache Vlasto. Aadar, s ne ntoarcem la
aceast Smaranda Ghica: ea muri n ianuarie 1738, cci pe piatra ei de
mormnt st scris urmtoarele: Aci zace sub pmnt dup moartea ei / Prea
strlucita Domni, nobila Smaranda / Fiic a piosului Egemon al ntregei
Dacie / Domnul Grigorie Ghica, fruntaul / Celor din Bizan, att pentru
strlucirea neamului / ct i pentru piositate / n anul 1738, Ianuar 22.

Tatl Smarandei a fost Grigore Ghica Vod II (1690-1752), ce a fost domnitor

al Moldovei n mai multe rnduri (07.10.1726-16.04.1733, 27.11.173514.09.1739, 10.1739-24.09.1741, 05.1747-04.1748), dar i domnitor al rii
Romneti (16.04.1733-27.11.1735, 04.1748-03.09.1752).
Revenind la piatra de mormnt al domniei Smaranda, m surprinde
urmtoarea formulare: nobila Smaranda, fiic a piosului Egemon al ntregei
Dacie. Pentru cei care nu tiu, egemon e un arhaism pentru conductor.
Aadar, Grigore Ghica al II-lea, domnind n ambele ri romne (Moldova i
ara Romneasc) e vzut ca un conductor al Daciei. n plin epoc
fanariot, n secolul al 18-lea, apare contiina naional a unitii valahilor,
sub numele de Dacia. ntrebarea care mi-o pun e urmtoarea: de ce n
secolul urmtor, al 19-lea, odat cu unirea celor dou principate s-a optat
pentru numele de Romnia i nu s-a pstrat aceast Dacia, care, oricum, ar
fi amintit mai bine de strvechiul regat al dacilor? De ce Romnia?

Dacii au ajuns primii pe Lun!

Revolta
istoricilor
mpotriva
stupidului naionalism pelasgodac
-12,398 vizualizari- | Miercuri, 27 Iul 2011 | 18:36 | 61 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii

Citesc cteva fragmente din scrisoarea

deschis pe care istoricii din Alba Iulia o trimit mpotriva dacologilor
extremiti i care a fost publicat pe site-ulhistoria.ro:
Periodic suntem bombardai, prin emisiuni gen Naul i Dan Diaconescu n
direct, sau prin publicaii distribuite la chiocurile de ziare, cu istorii

revanarde, menite a aduce lumin asupra adevratei noastre istorii.

Diveri specialiti, n fapt ingineri, generali n rezerv i profesori de
matematic se erijeaz n iluminatorii patriei i pstrtorii adevrului
istoric. Cum ar trebui s ne simim noi ceilali, istoricii profesioniti, noi cei
ce profesm falsul? Cei care am absolvit o facultate n care am ngurgitat
informaii false, am predat prin coli i universiti falsuri tiinifice, ne-am
lefuit lucrul cu falsul n masterate i am transpirat ani de zile, am strns
cureaua, cci tiina cere sacrificii, scotocind prin arhive i documente, am
petrecut zile i nopi citind pentru a ne defini o viziune istoric n
concordan cu spaiile istoriografice avansate, totul pentru a duce la bun
sfrit doctorate n istorii false?
n 10, 20, poate 30 de ani, viaa noastr s-a exprimat printre cunotine
istorice, descoperiri arheologice, relicve, documente pe care am ncercat s
le interpretm aa cum ne dicteaz standardele profesionale i experiena
pentru a reface universul unor epoci apuse. Deloc plcut este atunci cnd
nite neica nimeni pe trmul expresiei istorice, nite diletani ce nici mcar
nu i contientizeaz condiia, apar cu asemenea complexe de superioritate,
de dumnezei ai adevrului istoric, trimindu-ne la colul ruinii pe noi ce
conjugm falsul. n linii mari, aa-zisa istorie adevrat a acestor corifei
ai luminii se cldete pe un pretins patriotism (cruia i vedem i prile
bune) mpins la extrem, pe credina c noi romnii, daci sau ce om fi noi,
suntem buricul pmntului, civilizatorii universului i pstrtorii luminii vieii,
morii i renvierii, i, nu n ultimul rnd, pe raportarea antagonic la istoricii
adevrai, fideli profesionalismului pe care tiina creia i s-au dedicat l
impune. Acei istorici care interpreteaz izvorul istoric pn la epuizare,
atunci cnd situaia o cere, dar care nu ncep dup aceea cu argumente
logice, n fapt nite speculaii aberante unde dacologii notri se simt att
de n largul lor
Reeta domniilor lor este simpl: X profesor universitar din America (deci nu
de oriunde), doctor n trei domenii, personalitate giga-celebr de care nu a
auzit nimeni n afara acestui cerc al iniiailor gsete la el n pivni un
codex coninnd 142 de enigme i 7102 caractere grafice. Un alt megaspecialist, din Frana (nici el de ici, de colo), str-strnepotul lui Champollion,
l traduce, rezultnd de aici o turnur de 180 de grade a tot ceea ce am
nvat noi, ignoranii, de la prini, profesori, societate, bibilografii i din
experiena proprie. Civilizarea lumii a pornit de pe plaiuri carpatice, strmoii

notri, pelasgii (!), i-au nvat de locuitorii Italiei s umble n dou picioare,
s vorbeasc i s scrie (probabil i s fac dragoste); din pcate i-au nvat
i s in sabia n mn, astfel c, mii de ani mai trziu, urmaii celor
nvai, n loc s fie pururea recunosctori, au pornit rzboi ticlos de jaf i
cotropire mpotriva urmailor profesorilor lor, urmai care ntre timp au uitat
s scrie. Ba nu, nu au uitat, dar aveau un tabu legat de scriere! De unde tim
c aveau un tabu? Cum de unde, pe baza unor deducii logice! Demonstrai
c nu e aa!
n linii mari, la baza acestei paradigme st teoria lui Nicolae Densuianu,
aa cum e expus ea n Dacia preistoric (1913), despre puterea, inteligena,
fora i abnegaia locuitorilor plaiurilor mioritice de dinainte de Miori, adic
din vremea ante-istoric, poate imediat post-edenic. Peste aceasta s-au
mulat alte scrieri istorice plmdite n regim de revelaie, complexe de
superioritate naional din vremurile epocii de aur i expectoraii ale unor
curioase frustrri ale prezentului. Dac n privina produselor istoriografice
ale deceniilor trecute gsim i argumente pentru a le nelege i a le discuta
astzi sine ira et studio (dac e s folosim o expresie dac), n privina unor
elucubraii ale contemporaneitii nu mai putem fi la fel de ngaduitori!
S spicuim, spre edificare, din activitatea structurilor dacologice din ultimii
ani: n anul 1999 ia fiin, la New York (pelasgii au dus civilizaia i acolo),
Dacia Revival International Society, cu preedinte i fondator n persoana Dr
Napoleon Svescu. Scopul societii este ferm declarat i servete ca pavaz
i cluz adepilor dacomaniei: a readuce n drepturile ei adevrata istorie
a poporului daco-roman. La congresele care s-au succedat an de an, inute
de obicei la Hotel Intercontinental n Bucureti, c vremurile sunt vitrege, s-a
fundamentat ideea c romnii, dei au salarii proaste, o ar bogat-srac
de trebuie s culeag cpuni i usturoi n Spania i s tearg la fund
btrnii Occidentului decadent pentru a menine economia Romniei pe linie
de plutire, aceti romni pot sta linitii de acum ncolo pentru c sunt cea
dinti structur etnic din lume, la toate capitolele existente i nonexistente. S-au lansat cri precum Noi nu suntem urmaii Romei, Istoria
adevrului istoric, documentare, reviste, site-uri de internet, piese muzicale
precum Imnul Dacic, Mar Dacic, Imnul tinerilor daci, Nu uita c tu
eti dac, Malus Dacus e cu noi i s-au revoluionat, adnc i etern,
cunotinele trecutului, cu tezaure documentare pierdute i regsite precum

Codex Rahonczi, ori s-au lansat televiziuni ca Dacia TV, evident, tot n noul
centru al Pelasgiei, tocmai la New York!
Pn la urm, produsele pe band rulant ale acestei societi revoluionare
nu ne deranjeaz att de mult, innd cont c trim ntr-o lume liber,
guvernat dup regulile pieei. Recunoatem, suntem invidioi atunci cnd
muncim 5 ani la o carte i vindem 200 de exemplare n doi ani, n timp ce o
carte scris sub revelaie de un purttor al adevrului istoric se vinde n
200.000 ntr-o sptmn, iar femeia de la chiocul de ziare din col, acolo
unde se distribuie respectiva carte, are n rugmini pe rboj de a pstra un
exemplar, nc de dinaintea apariiei, pentru ceteni nflcrai care vor s
cunoasc adevrul. Suntem invidioi i pentru c atunci cnd cineva
deschide internetul i caut informaii despre daci, rezultatele guglite
sunt n proporie covritoare dacomaniace. Recunoatem! Pn la urma
lucrurile acestea nu ne deranjeaz att de tare. Este i vina noastr, a
istoricilor profesioniti, c nu lum atitudine. Muli oameni cu biblioteci n
spate, cu sute de studii tiinifice publicate, istorici pur-snge de calibru, se
mulumesc n a strmba din nas la contactul cu diletanii dacologi sau a
trece cu indiferen peste manifestrile acestei lumi paralele ()
Un grup de istorici din Alba Iulia: Dr. Tudor Rou, Dr. Marius Rotar, Liviu
Zgrciu, George Bounegru, Ovidiu Oarg, Anca Timofan, Radu Ota, Dr. Ilie
Lascu, Dr. Cristinel Fntneanu, Dr. Ioana Rustoiu, Dr. Gabriel Rustoiu,
Constantin Inel
P.S. Dei nu sunt istoric (cu toate c mi-a fi dorit) a putea i eu s semnez
fr menajamente aceast scrisoare. Am mai spus i n articolul publicat
recenthttp://www.lovendal.ro/wp52/minciuni-ordinare-impotrivacrestinismului-6-iisus-marele-initiat-din-dacia/ c
m
deranjeaz
stupiditatea revanismului dac, construit pe baze i teorii false. Cum poi
spune c la baza civilizaiei omeneti ar sta civilizaia pelasg, care ar fi trit
pe teritoriul actual al Romniei, cnd nu exist nicio dovad scris i
arheologic c acest popor ar fi existat vreodat? Pun i eu o ntrebare
pentru cei care mai au (ct de ct) minte: Ai auzit vreodat de o civilizaie
nfloritoare care s nu fi avut vreo moned pe teritoriul su? Ei bine, marea
civilizaie pelasg se pare c e singura n aceast postur, de vreme ce nu
s-a descoperit nici mcar o singur moned.
Ct i privete pe daci, acetia au fost un popor obinuit, i nici ntr-un caz
medici desvrii care le-ar fi dat clas medicilor greci de la acea vreme,

aa cum dacologii extremiti ncearc s ne nvee. Tot conform acelorai

mari patrioi gen Napoleon Svescu, mai suntem nvai c aceiai daci
deineau prima universitate din lume, Universitatea Zamolxian (sic!!). Att
de celebr era, nct niciun istoric sau scriitor antic n-a scris despre ea
dar nu conteaz, dacologii patrioi tiu ei acest lucru mai bine dect restul
istoricilor. Pe de alt parte, civilizaia dacic nu numai c era nr.1 n lume la
educaie i sntate (sic!!), dar aici era i centrul mondial al spiritualitii,
cci aici i-ar avea obria.Iisus Hristos! Ct de aberant este aceast idee
se poate vedea din analiza critic a articolului al crui link l-am postat n
paragraful precedent.
Ce urmeaz oare s mai aflm n viitor? C dacii deineau pe tbliele lor
formula secret a bombii atomice? C dacii cunoteau teoria relativitii, pe
care Einstein le-a furat-o cu neruinare i i-a nsuit-o? C dacii au fost
primii care au ajuns pe Lun, i nu americanii? Oare ct de tare putem
ntinde coarda?

Minciuni
ordinare
mpotriva
cretinismului (6): Iisus, marele
iniiat din Dacia
-12,645 vizualizari- | Duminica, 24 Iul 2011 | 13:31 | 89 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Sursa afisului: www.dacii.info

Unii oameni ar fi n stare s fac orice pentru a-i vedea propriile idei
validate, inclusiv s scorneasc din strfundul minilor lor idei fanteziste
care s le prezinte drept probe. Este cazul autorului acestui

blogQuadratus care susine nici mai mult nici mai puin c Iisus ar fi fost un
mare iniiat din Dacia. Zu? Chiar aa? Iisus Hristos a fost dac!?? Am
observat un lucru foarte interesant: n rndul fiecrui popor exist o arip
naionalist care crede cu toat tria c acel popor este Mesia pmntului.
Dac
ucrainienii
cred
c
Noe
a
fost
ucrainean
(http://www.lovendal.ro/wp52/atlantida-in-muntii-carpati-si-noeucrainean/), de ce s nu fie i Iisus dac?
Aadar, s ncepem s analizm puin articolul Iisus, marele iniiat din
Dacia de pe blogul mai sus amintit i s ne amuzm de aberaiile sale.
Pentru c autorul, obsedat pn n snge de naionalismul dac, caut dovezi
imaginare n a-i susine teoria aberant. Nu-i aa c, dac doreti s-i
demonstrezi o teorie, faci pe dracu n patru i acea teorie tot va fi
demonstrat?
Iisus Hristos a existat ca personaj istoric
La nceputul articolului, autorul ncearc s ne conving c Iisus a fost un
personaj istoric real. Nimic nou sub soare. Au fost unii care i-au contestat lui
Iisus existena, dar n-au adus nicio prob consistent. Trecnd peste
mulimea de dovezi care arat c Iisus a existat, eu a mai pune o ntrebare
logic: cum poate ca cea mai mare religie a omenirii s-i aib izvorul ntr-un
personaj inexistent!? Cum e posibil ca primii cretini s-i dea viaa pentru o
nluc? E evident c Iisus a existat, iar cei care nc i mai neag
istoricitatea, ar trebui din cnd n cnd s-i mai fac cte un control la
medicul psihiatru.
Mai tare ca Mircea Eliade
Trecnd de acest subiect, autorul intr direct n aberaie:

Urmrind att relatrile istorice despre Isus, ct i cele evanghelice,

avem anumite rezerve n a crede c Iisus ar fi fost evreu aa cum
afirma M. Eliade i ca divinitatea creia i se nchina el i o numea
Tat, era Yahwe al evreilor.
Aha, deci el se ndoiete de Mircea Eliade, cel mai mare istoric al religiilor din
secolul al XX-lea. Nu zic c scrierile lui Eliade ar trebui considerate sacre i
intangibile, dar totui, dac te ndoieti de o mare personalitate n domeniul
religiilor, trebuie ca tu nsui s te ridici cel puin la nivelul su i s vii cu
argumente mai solide dect Eliade. S vedem care sunt argumentele
autorului articolului Iisus, marele iniiat din Dacia.

Scrisoarea lui Lentullus, n care acesta l-ar descrie pe Iisus Hristos,

un fals ordinar

Beneficiem de doua descrieri amnunite ale lui Iisus: una a lui

Lentullus , funcionar roman n regiunea Tyr si Sydon i alta a
guvernatorului Iudeii, Pontius Pillat, ambele adresate mpratului de
la Roma. S dm cuvntul lui Lentullus care ne spune: (Iisus) este
de o statur mijlocie i de o frumusee fr seamn, uimitoare, i
seamn cu mama lui, care este cea mai frumoas femeie din lume.
Prul lui este ca aluna coapt i i cade pn la umeri, se mparte n
dou prin mijlocul capului, dup obiceiul locuitorilor din Nazareth.
Fruntea lui este lat, exprimnd inocen i linite. Nici o pat sau
zbrcitur nu se vede pe faa lui rumen. Nasul drept, buzele
subiri, expresia nobil, nu arat nici un argument pentru vreo
critic logic, iar barba lui bogat si de aceeai culoare cu prul su,
este lung i se desparte n dou pe la mijloc. Ochii sunt albatrii
vinei, blnzi i senini.
OK, frumoas descriere a lui Iisus, mult prea frumoas chiar, numai c este o
problem: scrisoare se pare c este fals. Sursa acestei afirmaii
este Enciclopedia Catolic, enciclopedia oficial a Vaticanului. Desigur,
Biserica Catolic ar fi avut tot interesul ca, prin autentificarea acestei
scrisori, s fi avut la dispoziie o nou dovad n favoarea existenei lui Iisus.
Numai c i ea a recunoscut c aceast scrisoare e un fals, din mai multe
motive:
scrisoarea a fost pentru prima oar tiprit n anul 1474 n lucrarea Viaa
lui Hristos, precum i n Introducere n lucrrile Sf.Anselm (1491). Conform
unui manuscris din Jena, un anume Giacomo Colonna a gsit scrisoarea n
1421, ntr-un vechi document roman trimis de la Roma ctre Constantinopol.
Scrisoarea trebuie s fi fost de origine greac i tradus n limba latin n
secolele 13 sau 14, dei, ca s ajung la forma actual, trebuie s fi fost
opera unui umanist din secolul al 15-lea.
scrisoarea are mai multe versiuni, iar n forma ei cea mai circulat, apar
scris expresiile profetul adevrului, fiul omului i Iisus Hristos. Dar
primele dou sunt expresii ebraice, iar cea de a treia e luat din Noul
Testament.
Aadar, autorul articolului i bazeaz nceputul argumentaiei sale pe un
document fals! Ce nceput cu stngul! Cci el adug:

De altfel, n majoritatea icoanelor cretine mai vechi sau mai noi,

Fecioara Maria este nfiat cu acelai pr aten, ochi albatri,
piele deschis la culoare prin urmare, nimic din caracterele
tipologico-rasiale ale evreilor.
Domnule, care ochi albatri?? Care pr aten?? N-ai auzit c scrisoarea e un
fals?
Iisus nu era evreu!?
Prezentnd i cea de a doua dovad, o scrisoare a lui Pontius Pilat ctre
mpratul Romei, n care guvernatorul Cezareii ar vorbi despre Iisus Hristos n
urmtorii termeniN-am vzut n viaa mea o privire att de senin i de
dulce, un contrast mai izbitor dect ntre el i asculttorii lui, cu brbile lor
negre i feele ncruntate, autorul ajunge la concluzia c:

Urmrind cele relatate de cele dou oficialiti romane, tragem

concluzia c Iisus nu era evreu!
Dar Iisus era un om ct se poate de obinuit!
Ct de naiv poate s fie! Pornind de la scrisori false, el ajunge la concluzia c
Iisus nu era evreu! Vedei ce logic impecabil are? Dac el ar fi studia mai
bine Biblia, ar fi vzut c acolo se gsesc nite referine din care rezult c
Iisus avea un aspect fizic obinuit, asemntor evreilor n rndul cruia el se
afla. Astfel, se tie c Iuda l trdeaz pe Iisus, care va fi identificat de ctre
soldaii romani prin srutul pe obraz pe care-l va da Iuda lui Iisus. De ce
trebuia Iuda s fac acest lucru? Pentru c Iisus arta ca un om obinuit n
zilele Sale, i astfel soldaii n-ar fi putut s-L identifice dect printr-un semn.
Alte dovezi care le-aduc n sprijinul afirmaiei mele c Iisus era doar un om
obinuit? n Noul Testament exist cel puin dou ocazii cnd Iisus s-a pierdut
n mulime, atunci cnd dumanii Si ncercau s-L omoare: 29. i sculnduse, L-au scos afar din cetate i L-au dus pe sprnceana muntelui, pe care
era zidit cetatea lor, ca s-L arunce n prpastie; 30. Iar El, trecnd prin
mijlocul lor, S-a dus. (Luca 4:29-30); Deci au luat pietre ca s arunce
asupra Lui. Dar Iisus S-a ferit i a ieit din templu i, trecnd prin mijlocul lor,
S-a dus. (Ioan 8-59). Cum a reuit s scape Iisus din aceste situaii? Tocmai
prin faptul c arta ca un om obinuit zilelor Sale i astfel a reuit s se
piard cu uurin n rndul mulimii din jurul Su.
Aadar, pornind de la premize i dovezi false, autorul ajunge la concluzia c:

Isus se ncadreaz tipului uman carpato-dunrean i nicidecum

tipului semitic!
Cic Iisus i se nchina lui Zamolxis
Pi, dac porneti de la ceva fals, concluzia nu poate fi dect una FALS! Mai
are rost s comentez o concluzie evident fals!? Dar, autorul
articolului Iisus, marele iniiat din Dacia nu se oprete aici. Aberaiile sale
cresc odat ce ptrundem mai adnc n articol. El dorete s ne conving c
Iisus Hristos s-ar fi nchinat Dumnezeului din Dacia, adic lui Zamolxe! Citii
i v crucii:

Ioan ne spune n Evanghelia sa: i eu am vzut i am mrturisit c

el este Fiul lui Dumnezeu (Ioan,1:33). Cine este aceast divinitate
creia i se nchina Iisus tiut fiind diferena flagrant dintre
Dumnezeul Vechiului Testament i cel al Noului Testament ? Ne
lmurete arheologia i scrierea genial a lui N. Densuianu Dacia
Preistoric. Iat ce spune Densuianu:Cuvntul arhaic de deu
sau deul l aflm ntrebuinat, ca un termen naional, n inuturile
pelasge ale Traciei i Mesiei, i n timpurile Imperiului Roman. n
Munii Rhodopului un veteran ridic la anul 76 d. Chr., un altar lui
DEO MHDYZEI (MHDVZEI Desj., MHDIZEI Ren.), unde ultimul cuvnt
ne prezint numai o forma alterat a lui Domnudzei sau Domnidzei,
rom. Dumnedeu (Dumnezu n.n) ( N. Densuianu, Dacia
Preistoric, Ed. Arhetip, 2002, p. 214). Mai mult, acelai autor ne
atrage atenia c forma combinat Deu Dumnedeu care ne duce
cu gndul la formularea evanghelic Domnul Dumnezeu o aflm i
azi n tradiiile populare romaneti (loc. cit. nota 2). Observm c
Dumnezeu ntr-o forma sau alta este o denumire naional a
divinitii supreme pelasge traco-dace Zamolxe, singurul zeu al
Daciei, din cele mai vechi timpuri pn azi.
Aberaiile pseudo-istoricului Densuianu
n primul rnd, originea cuvntului Dumnezeu n limba romn este una
clar. El i are proveniena n limba latin domine deus. Orice alt surs
este una fantezist.Cum la fel de fantezist este i lucrarea lui N.Densuianu
Dacia preistoric, publicat n 1913, lucrare nerecunoscut de niciun
istoric serios din ara noastr. n esen, Densuianu spune c n Romnia,
nainte de civilizaiile grecilor, romanilor i egiptenilor, ar fi existat o
civilizaie, cea a pelasgilor, care ar fi baza tuturor civilizaiilor din lume.

Densuianu nu aduce dovezi directe, ci indirecte, gen cntece i nume

populare. Dovezile directe lipsesc cu desvrire, cci nu exist niciun fel de
vestigii ale vreunui ora pelasg, nicio cetate sau cldire din acea perioad
nermnnd n picioare, dei acea perioad nu este chiar att de indeprtat
n timp. n plus, cum se face c o civilizaie att de avansat ca cea a
pelasgilor n-a avut o scriere sau un alfabet propriu, cci nu s-a descoperit
nicio inscripie n pelasg pn acum.
Renvierea spiritului daco-mesianic
n concluzie, cum ai putea s-i bazezi articolul pe scrierile fanteziste ale unui
pseudo-istoric cum este acest N.Densuianu? n general, am observat c n
ultimii 20 de ani de dup Revoluie, s-a renscut n Romnia spiritul dacic,
asemntor cu spiritul legionar din perioada interbelic, prin care este
exacerbat rolul dacilor n istoria noastr, n dauna altor epoci care au ajutat
cu adevrat la crearea noastr ca naie. Spiritul dacic este nsoit i de un
misticism mesianic, prin care poporului romn, urma al dacilor, i este
atribuit un rol central i esenial n spiritualitatea lumii. Expresii aberante de
genul Romnia, grdina Maicii Domnului se nscriu perfect n aceast
tendin. Dar dacii n-au fost cu nimic mai presus dect poporul egiptean sau
dect poporul evreu. Iar dac credem c dacii sau aa-ziii pelasgi ar fi fost
esena Universului nu facem dect s ne amgim ntr-un egoism i
naionalism aberant.
Mesia nu e acelai lucru cu provincia Moesia!
Autorul articolului Iisus, marele iniiat din Dacia mai aduce apoi un
argument suprem conform cruia Iisus ar fi de origine dacic. Zona locuit
de daci se numea Moesia i, astfel, am putea face echivalen ntre
Moesia i Mesia.

Spunem aceasta cu att mai mult cu ct Isus n Evanghelii apare i

cu denumirea de Mesia, iar zona din sudul Dunrii locuit de
asemenea de daci se numea Moesia (a se citi Mesia), o dovad n
plus ca Iisus era de origine dacic iar formarea s-a spiritual s-a
desavrit aici.
Numai c ceva scrie n aceast argumentaie. Mesia eliberatorul este un
vechi concept ebraic, el aprnd n cri vechi precum Talmudul, unde se
vorbete deLumea a fost creat doar de dragul lui Mesia. n plus,
cuvntul Mesia i are originea n ebraicul Moiah, astfel c nu exist

nicio legtur ntre provincia dacic Moesia i Mesia, dect o simpl potrivire
de nume.
Munii se gsesc doar n Romnia!?
Autorul nu se las i continu n aceeai logic aberant (logica n-ar trebui
s fie aberant, nu-i aa):

Cel mai des ntlnit epitet al lui Dumnezeu n predicile lui Iisus, este
Tatl care, aflm tot de la Densuianu, era un alt nume al lui
Zamolxe. (op.cit, p.208-210). De notat n acest sens este i faptul c
lui Zamolxe i erau dedicate ca locuri de cult i nchinciune vrfurile
munilor, pe teritoriul actualei Romnii existnd numeroase nlimi
ce poarta denumirea de tartar, tatl sau ttar (op. cit. p. 209-210,
nota 6). Atragem din nou atenia asupra unui fapt i anume acela c
Iisus n toate momentele principale ale vieii sale pmnteti a fost
legat de munte: Schimbarea la fa se petrece pe munte, moartea
sa se petrece pe munte, naterea las de bnuit ca s-ar fi petrecut
tot pe munte, ntr-o peter.
n primul rnd, asemnarea dintre vrfurile de munte din Romnia cu numele
de tatl i Tatl din Biblie este total ridicol, dintr-un motiv foarte simplu:
Noul Testament n-a fost scris n limba romn! n ebraic, Dumnezeul Tatl
se citete YHWH, aadar nicio asemnare cu tatl din vrfurile montane
romneti. n al doilea, ce legtur are faptul c o parte din momentele trite
de Iisus au loc la munte cu munii existeni n Romnia? Romnia e singurul
loc de pe planet n care se gsesc muni!? Oare nu sunt muni peste tot,
nclusiv n zona Israelului? Minime cunotine de geografie l-ar fi ferit pe
autor s cad n zona ridicolului.
Regele David n-a existat niciodat, ci doardacii!
i ajungem la aberaia maxim a articolului. Astfel, autorul crede c regele
biblic David n-ar fi existat niciodat i ar fi vorba de fapt de daci (!!!), doar
schimbnd o liter din numele lui David, adic v n c i tind un d de la
sfrit: Daci. i iat conexiunea dintre Biblie i daci fcut! Ct de simplist
i ct naivitate n capul su!

Urmrind puin mersul istoriei vedem ca aceasta nu a confirmat

niciodat existena regelui David ! Ba mai mult, cartea Psalmilor
atribuit lui David n Vechiul Testament, face not discordant cu

ntreg coninutul Vechiului Testament avnd mai degrab un

caracter esenian. Numai ca. Esenienii erau discipolii dacilor fiind
singurii dintre evrei care s-au ncpnat s rmn la tradiia
primordial din Carpai, ai dacilor care n calitate de locuitori ai
davelor se numeau davi. i iat cum o singura liter poate
schimba o ntreag istorie!
Mergnd pe aceeai logic, dac un istoric din secolul al 24-lea, de exemplu,
ar spune c schimbnd litera b cu litera s, din cuvntul Obama, ar fi
rezultat Osama (bineneles, Osama bin Laden), ajungnd la concluzia c
preedintele american Obama n-ar fi existat niciodat, i el a fost confundat
cu Osama! Vedei ct de uor se poate crea istorie? Mai ales istorie de aia
aberant.
Vrful Omul din Bucegi n-are legtur cu Fiul Omului din Biblie!
Mergem mai departe n analiz. Tot autorul articolului despre Iisus, iniiatul
dac, crede c Fiul Omului din Noul Testament, adic Iisus Hristos ar fi
echivalent cu Fiul lui Zalmolxe dacic, vrful Omul din Bucegi fiind
reprezentarea zeului dacic Zamolxe.

Acum s revenim i s vedem de ce nsui Iisus i spunea Fiul

Omului. Densuianu vine i ne lmurete i n aceast
privin: cuvntul Om reprezenta n antichitate o nalt putere
divin (op. cit. p. 255, nota 2). i mai departe tot el ne lamureste
spunnd: Vrfurile cele mai nalte ale acestui munte (Bucegi n.n)
poart azi numele, unul de Caraiman si altul de Omul, i amndou
au fost odat consacrate divinitilor supreme ale rasei pelasge,
unul lui Cerus Manus si altul lui Saturn numit Omul (op. Cit. p. 226).
Numai c Densuianu face greeala de a nu-i da seama c cele
doua zeiti sunt una si aceeai mare divinitate a preistoriei
Zamolxe, careia i se nchina si Iisus.
Revin cu acelai argument care l-am expus mai sus: Noul Testament n-a fost
scris n limba romn! Fiul Omului se pronun altfel n romn dect n
limba n care a fost Noul Testament. S asemeni lingvistic Omul din Biblie,
care se scrie i se pronun altfel n limba romn cu vrful Omul din
Munii Bucegi nseamn s fii cu adevrat naiv. n plus, i-a aminti autorului

acestui articol ce nseamn cu adevrat Fiul Omului din Biblie, cu care Iisus
se aseamn singur.
Iisus Hristos se refer de 88 de ori n Noul Testament ca fiind Fiul Omului.
El, astfel, face referire la profeia lui Daniel: Am privit n vedenia de noapte,
i iat pe norii cerului venea cineva ca Fiul Omului i El a naintat pn la Cel
vechi de zile, i a fost dus n faa Lui. i Lui I s-a dat stpnirea, slava i
mpria, i toate popoarele, neamurile i limbile i slujeau Lui. Stpnirea
Lui este venic, stpnire care nu va trece, iar mpria Lui nu va fi
nimicit niciodat. (Daniel 7:13-14). Descrierea Fiul Omului este un titlu
mesianic, iar Iisus se proclam singur ca fiind adevratul Mesia, pentru ca
lumea s fie contient de acest lucru. Totodat, prin Fiul Omului, se arat
c Iisus este i om, fiin omeneasc real, nu doar Dumnezeu. Prin asta,
Iisus i afirm i umanitatea (Fiul Omului), pe lng divinitatea (Fiul lui
Dumnezeu). Asta e adevrata semnificaie i nu are treab cuvrful Omul
din Bucegi!
Iisus s-a nscut n Petera Ialomicioarei!!!
Continum analiza aberaiilor

Iisus i-a desvrit formarea spiritual de Fiu a lui Dumnezeu

/Zamolxe n Dacia, mai exact pe Vrful Omu i n petera
Ialomicioara, petera marelui preot al lui Zamolxe. De ce? Pentru c
geografia sacr a antichitii se reduce laDacia, iar momentele
naterii lui Christos i a morii lui Iisus sunt legate de o peter
peter care peste tot este legat de iniierile misterice.
Revin cu acelai argument ca i n cazul munilor. Ce naiban lume nu mai
exist peteri dect n Romnia!? Nu cumva pe ntreaga Terr sunt sute de
mii de peteri!? Atunci, de ce trebuie s-l legm pe Iisus de petera
Ialomicioara? Doar aa, c ne place nou
n final, pentru a ne dovada scris conform creia Iisus Hristos a fost de
origine dac, autorul face o paralel ntre un fragment din Evanghelia lui
Matei i un fragment dintr-o carte antic i obscur intitulat Herto Valus
(sic!):

Mai nti sa ncercm s punem unul lng altul, doua texte sacre:
Evanghelia dup Matei si Herto Valus a antichitatii pelasge. Iata ce

spune
Iisus
n
Predica
de
pe
Munte:
Ferice de cei sraci n duh, cci a lor este mpria cerurilor!
Ferice de cei care plng, cci ei vor fi mngiai!
Ferice de cei blanzi, cci ei vor moteni pmntul!
Ferice de cei care flmnzesc i nseteaz dup dreptate, cci ei vor
fi
saturai!
Ferice
de
cei
milostivi,
cci
ei
vor
gsi
mila!
Ferice de cei cu inima curat, cci ei vor vedea pe Dumnezeu!
Ferice de cei mpciuitori, cci ei vor fi chemai fii ai lui Dumnezeu!
Ferice de cei prigonii din cauza dreptii, cci a lor este mpria
Cerurilor!
(Evanghelia dup Matei, 5:3-10)
S privim acum comparativ, un text antic numit Herto Valus, care
cuprinde nvturile preoilor zamolxieni catre norod. Textul este
versificat:
Fericii
cei
ce-s
C
a
lor
este
n
plaiurile
cele
Fericii
cei
ce
plng,
c
n
dalbe
ceruri
s-or
Fericii
cei
blnzi,
c
Vor
moteni
ntreg
Fericii
cei
care
i
nseteaz
dup
C
aceia
se
vor
i
niciodat
n-or
mai
Fericii
aceia
care
Pmntul
fcndu-l
C
ei
vor
culege
n
Grdinile
Fericii
vor
fi
i
cei
C
aceia
se
vor
Fericii
cei
curai
n
C
s-or
hrni
doar
cu
Fericii
fctorii
de
C
Fii
cerului
s-or
Fericii
cei
prigonii

cuteztori
victoria
sfinte
aceia
mngia.
aceia
pmntul.
flmzesc
tiin,
stura
rbda.
muncesc,
gradin,
roadele
Cerurilor
milostivi
mntui
suflet
lumin
pace,
chema
pentru

Dreptate,
c
a
lor
este
Raiul.
(Herto Valus, Cartea Secret; cf. Adrian Bucurescu, Dacia Magic,
Ed. Arhetip, 1999, p. 95 96)
ntr-adevr, asemnarea celor dou texte e mult prea mare pentru a nu-i da
seama c reprezint unul i acelai lucru. Dar, Evanghelia lui Matei se tie c
este una autentic. Se poate spune acelai lucru i despre acestHerto
Valus?? Care ar fi fost un text antic, cu mult naintea lui Hristos? Am cutat
peste tot vreo referin despre Herto Valus, am cutat n marile dicionare
enciclopedice ale lumii, editate nc din secolul al XVIII-lea, n marile
dicionare teologice ale lumii (mulumesc pe aceast cale proiectului
Gutenberg.org, cea mai mare resurs on-line de cri vechi din lume) i n-am
gsit nicio meniune. Cum se poate ca un asemenea text antic s nu apar n
nicio enciclopedie serioas a lumii? Iaca se poate. N-ar fi bine ca Adrian
Bucurescu, autorul crii Dacia magic s ne spun de unde i-a luat
sursa? O fi motenit de la bunici o lucrare de acum 4.000 de ani? Tot ce e
posibil. Trim, n mod indiscutabil, ntr-o lume a aberaiilor, farselor i
fanteziilor.

Crucea cretinismului e un vechi

simbol dacic al Soarelui?
-8,165 vizualizari- | Duminica, 6 Mar 2011 | 21:58 | 8 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Romulus Vulcnescu n lucrarea sa Mitologie

romn a dedicat ntregul capitol Soarele Sfnt cultului solar practicat de
strmoii notri geto-daci. El a artat c simbolul solar complex este redat n
pgnism sub forma roii prezentat sub cele dou aspecte ale sale: roata
realizat dintr-un cerc avnd o cruce nscris (crucea n fond ar fi tot un

simbol solar precizare ce i aparine autorului respectiv) i roata realizat

dintr-un cerc cu o cruce excris, caz n care crucea depete perimetrul
cercului. Ultimul nsemn ar fi tocmai acea cruce dacic, reprezentat i azi n
mod curent pe troiele maramureene. Dar nu numai.
S fie astfel crucea, simbolul principal al cretinismului, drept un vechi
simbol pgn al Soarelui?

Dacia 1310 ntr-o fotografe din

1917. Glum, imaginaie sau
adevr?
-11,171 vizualizari- | Duminica, 16 Ian 2011 | 14:17 | 35 Comments |
Categorie:Monden si Divertisment

Click pe IMAGINE pentru marire

Nu tiue posibil ca imaginaia s-mi joace o feste de zile mari, dar pot fi eu
sigur 100%? S lum exemplul acestei poze, gsite pe siteul delcampe.net. Este vorba de o poz rar, realizat n anul 1917 n Piaa
Unirii din Iai. O fotografie minunat, ce poate fi achiziionat n original cu
doar 6 euro. Am privit-o cu mult ncntare (urmream arhitectura vechilor
cldiri multe din ele nemaiexistnd astzi n Iai)pn cnd n fundalul
pozei ceva mi-a atras atenia. Am ncercuit zona respectiv cu roui da,
mie de la distana mi se pare a fi oDacie 1310, vzut din spate!! Parc i se
vd stopurile, luneta, numrul de nmatriculare alb
Popularul model a intrat n fabricaie la mijlocul anilor 1980 (nu Dacia 1300
ce a nceput s fie fabricat de prin 1970) i a fost construit la Automobile
Dacia din Piteti pn n anul 2004, cnd a fost nlocuit cu Logan. Mai jos
putei vedea, vzut din spate, cum arat o Dacie 1310.

E interesant ipoteza, nu? Dacia 1310 ntr-o fotografie din 1917, cu vreo 70
de ani nainte de a fi fabricat! mi joac feste imaginaia sau am intrat iar
ntr-un tunel al timpului, ca i n cazul tipului cu ochelari din acest
articol:http://www.lovendal.ro/wp52/poza-din-1941-care-dovedesteca-e-posibila-calatoria-in-timp/? i dac am greit eu, ce naibae

duminic, s ne mai amuzm i noi un pic

Sarmisegetuza,
adevrata
capital a Daciei sau doar o
capital spiritual?

-4,154 vizualizari- | Sambata, 14 Aug 2010 | 16:49 | 49 Comments |

Categorie:Istorie si Civilizatii

Se vehiculeaz tot mai mult din partea

unor specialiti -mai ales n ultimul timp ideea c Sarmisegetuza nu era
adevrata capital a Daciei; fie doar i pentru simplul motiv c, pe de o parte
aceast locaie era n mod practic inaccesibil marii mase de populaii
urmat de mulimea necesar de servitori, negustori i meteugari, iar pe
de alta c nu dispunea de respectivele faciliti cerute n mod imperios de o
puternic i mare capital creia i-ar fi fost necesar un ntreg tacm de
servitui gata s asigure absolut obligatoriu totalitatea cerinelor politice,
administrative i sociale impuse la nivel global de un foarte mare i deosebit
de ntins regat, care avea o populaie estimat pe atunci la circa trei-patru
(dac nu cumva, chiar cinci) milioane de locuitori.
Pe de alt parte, fr absolut niciun dubiu, istoricii consemneaz n
continuare c incinta numit Sarmisagetuza era chiar inima Daciei -, era,
nsi, aa-zisa Capital a ei. Dar, ntr-un asemenea caz, s-ar impune ideea
c era doar o Capital spiritual Ea a fost aleas i construit n mod
special de ctre geto-daci ca un adevrat hieropolis -, adic un fel de cetate
ora sacru. Avnd funcii specifice doar unor asemenea cerine spirituale:
temple, oracole, observatoare astronomice, calendare, pia de comunicri
sau/i comuniuni publice, precum i alte dotri specifice genului.
Bine-bine, se vor ntreba cei mai muli, atunci de ce oare armata roman s
fji avut ca int direct Sarmisegetuza, dac aceasta nu era i capitala
administrativ-politic a Daciei; c nu se oboseau ei, romanii, pe amarnicele
drumuri de munte doar ca s se chinuie cu greoaiele maini de lupt i asalt
pentru a asista la oarece taifasuri sau rugciuni inute de ctre prelaii daci
n templele lor solitare?
Ansamblul de lcauri ntrite din munii Ortiei se nscria aproape perfect
n acea aur de sacralitate pe care oamenii locului strmoii notri o

considerau propice unor ncercri pentru comuniunea recunoscut ca mai

facil cu Divinitatea: o mare altitudine i o perfect izolare. Iar, dac ntr-un
asemenea sens ne gndim mai profund, noua Sarmisegetuza, acea Ulpia
Traiana (mai corect: Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetuza,,),
a fost la rndu-i destul de nelept stabilit de nsui mpratul Traian ca o
alternativ bine aleas la Sarmisegetuza Regia. i asta, deoarece tocmai pe
aici, pe undeva prin aceste locuri, se intuia c ar fi fost nsui centrul spiritual
al Daciei.
n fond, pe romani i interesa din noua provincie doar dou lucruri: aurul
munilor i grnele cmpiilor. Se tia c Sarmisegetuza era doar cheia ctre
acestea. Ceea ce apare mult mai ciudat este faptul c romanii n
furibundele i interminabilele lor campanii de cuceriri au distrus total doar
dou dintre marile capitale ale rilor cucerite: Cartagina i Sarmisegetuza.
Or, Cartagina, nainte de a fi fost preluat de fenicieni, fusese la rndu-i o
colonie pelasg, cu numele de Byrsa, ntemeiat de populaii pastorale getodace ajunse -poate, i de ce nu? pe acele meleaguri tocmai de prin ara
Brsei.
Cert este doar c ambele capitale, att Cartagina ct i Sarmisegetuza, au
avut o aceeai soart nemaipomenit de crud, deoarece aparineau unor
mari regate care promovau o doctrin religioas comunitar, de esen
esenian, prin care se susinea nemurirea i migrarea sufletelor ntr-o alt
lume: aceea a Linitii Eterne; deci, un alt fel de imperiu, cu mult superior
aceluia propus prin Pax Romana.
Nu ar trebui neglijat deloc nici cazul Ierusalimului, distrus ns i din cu totul
alte motivaii. E drept c un slalom printre asemenea jaloane incerte ale
gndirii te-ar putea conduce imediat la ideea c romanii, cu imperiul lor
bazat pe fora pcii, pe acea Pace Roman, au distrus complet i pn n
temelii, ntr-un mod evident dinainte stabilit i programat, tocmai acele
capitale ale monoteismului -, ulterior devenind i cei mai aprigi prigonitori ai
religiilor de tipul mesianic.
(Text de Silviu Dragomir)

Strmoii notri geto-daci au fost

cretini
naintea
apariiei
cretinismului?
-10,403 vizualizari- | Sambata, 27 Feb 2010 | 20:21 | 49 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii

Afirmaia prin care se susine c

populaia Daciei era cretin nc dinaintea cretinismului nu trebuie luat
doar ca simpl aseriune, ci ca o recunoatere de facto c pricipalele
percepte religioase, precum i modul de via al geto-dacilor, iar apoi al
populaiilor strromne, se ncadrau perfect n doctrina cretin, nct aanumita cretinare a locuitorilor de la noi s-a fcut fr nicio asperitate. Iar ca
un fapt caracteristic fa de cretinismul nostru arhaic, nativ, va trebui s
accentum cretinarea cu mult mai trzie a tuturor vecinilor notri,
botezai doar prin acte de guvernmnt cu mult dup noi. Iar asta,
deoarece romnii nu s-au convertit la cretinism la un anume moment
neputndu-se pune astfel problema -, ci, convertirea lor s-a fcut cu totul pe
nesimite i n timp, tocmai fiindc ei erau aproape cretini chiar nainte de
cretinism.
S redm cteva aspecte n sprijinul acestor afirmaii de continuitate i
sincretism a religiilor. Cultul monoteist al lui Zamolxe, implicnd i credina n
nemurire, a fcut marele pas ctre o cretinare aproape total a getodacilor, accentuat apoi prin activiti ale unor secte de factur esenian -,
ce au fost dovedite arheologic. n acest sens, o sum de trsturi de
apropiere, topite prin sincretism, ca i prin complementarism, ne apar ca
fiind lesne vizibile:

* Zamolxe i Hristos au fost ambii diviniti ale Luminii;

* ntoarcerea dup trei ani a lui Zamolxe printre ai si a fost destul de uor
nlocuit cu nvierea dup trei zile a lui Iisus Hristos printre cretini;
* Iniierile pe care le practica Zamolxe au fost cu uurin preluate de tainele
practicate de cretini (n primul rnd botezul i euharistia);
* Bravura legendar a geto-dacilor pe cmpurile de lupt mergnd pn la
sacrificiul suprem a fost nlocuit prin curajul nebunesc al primilor martiri
cretini;
* Dreptatea absolut a zeului-rege a fost nlocuit prin morala cretin
rscumprtoare ntru Hristos;
* nelepciunea btrnilor obtii, nlocuit prin dragostea fa de cei
apropiai;
* Ptrunderea n cunoaterea firii, prin meditaii isihaste;
* Banchetele funerare, atunci cnd nu s-au meninut, au fost nlocuite prin
comuniunea euharistic i prin agape;
* Scara ierarhic a marilor preoi a fost nlocuit prin episcop, mitropolit i
patriarh.
Tot aa de sigur poate fi faptul c ceea ce a topit vechea credin a dacogeilor ntr-un cretinism timpuriu a fost ideea puritii jertfei oferit lui
Zamolxe ca Lumin, printr-o aceeai jertf oferit lui Hristos ca Soare al
Dreptii. Dei mereu pus n discuie, religia geto-dacilor rmne, totui, o
problem nerezolvat.
(Text de Silviu Dragomir)

Nu mai lingei timbrele potale

dac nu vrei s v creasc
gndaci sub limb!

-2,204 vizualizari- | Duminica, 10 Ian 2010 | 17:22 | 8 Comments |

Categorie:Farse si Fantezii

Citeam un email care circula mai demult pe

Internet despre pania unei femei care a lins cu limba un timbru potal
pentru a-l putea lipi.
Astfel, femeia care lucra la un oficiu potal din California, nu a mai folosit
ntr-o bun zi buretele umezit sau lipiciul, i s-a folosit de propria limba
pentru a putea lipi timbrele pe plicuri. O sptmn mai trziu, ea a observat
o cresctur anormal pe limba sa. Cnd s-a dus la doctor, nu i s-a
descoperit nimic. ns cteva zile mai trziu, limba a nceput s se umfle mai
mult i era i dureroas, nct nu mai putea s mnnce nimic. Aa c s-a
dus la spital, unde i s-a fcut o radiografie cu raze X, unde i s-a observat n
interiorul limbii o mas iregulat.
Femeia s-a pregtit pentru o mic operaie. Cnd doctorul i-a deschis limba,
n interiorul eraun gndac viu! Atunci, i-a dat seama c gndacul a ajuns
acolo prin oule de gndaci care se aflau pe spatele timbrelor.
Concluzia emailului: s nu mai lingei n viaa voastr timbrele potale!
De fapt, emailul pare o fars, dintr-un motiv foarte simplu: o femel gndac
i poart oule ntr-o pung denumit ootec. Cnd oule devin larve, sparg
punga i ies n afar. Aceste ou sunt extrem de fragile i ar fi imposibil s
poat supravieui pe spatele timbrelor.

Enigmaticii
dacilor

agatri,

strmoii

-48,444 vizualizari- | Luni, 9 Noi 2009 | 20:40 | 7 Comments | Categorie: Istorie si

Civilizatii

Agatrii, poporul care se tatuau

pe tot corpul
Herodot este acela care ne aduce primele tiri despre agatri (agathyrsi) i
el afirm c sunt oameni foarte luxoi i poart podoabe de aur. Ei i tatuau
i i pictau faa i tot corpul, iar prul i-l vopseau n albastru dup cum ne
relateaz Pliniu cel Btrn. Se tatuau desigur dup obiceiul tracilor cu un ac
i cu o culoare albastr ce nu se tergea, iar n afar de bijuteriile lor de aur
splat din nisipul rurilor mai purtau i diamante.
Agatrii, mari viteji
Cea mai mare parte a datinilor i obiceiurilor agatrilor erau la fel cu cele
ale tracilor, scrie Herodot despre ei, i aceasta nseamn c, dei au putut
exista infiltrri sporadice ale sciilor n inuturile locuite de agatri, la data
cnd scrie Herodot prima jumtate a sec. V .Hr. sciii erau complet
asimilai n masa trac. Acestea sunt dealtfel i concluziile unui valoros
studiu aprut n 1980 i fcut de Valentin Vasiliev (Scii agatri pe teritoriul
Romniei), care scrie: Dup mijlocul sec. al V-lea .Hr. grupul scitic este
asimilat i dispare ca etnitate etno-cultural din provincia intracarpatic a
Romniei. Astfel, agatrii trebuie considerai ca traci, iar sciii n numr
foarte redus au putut locui doar o vreme printre ei. Agatrii erau traci i prin
vitejia lor care i-a fcut s nu se supun perilor lui Darius I, cum fcuser
toate popoarele vecine i atunci cnd ostile persane s-au apropiat de

hotarele lor ele au fost vestite prin crainici c agatrii se vor lupta mpotriva
lor. Iar perii intimidai i nedorind s lupte n muni s-au retras. Luptndu-se
de asemenea cu sciii, agatrii i biruiesc i reuesc chiar s ucid pe regele
lor, Spargapithes.
Agatrii aveau un stat din Transilvania pn n Moldova
Agatrii i creaser un stat n Transilvania pe vile Mureului i n prile de
apus ale Moldovei care se pare c a dinuit pn ctre sfritul sec. III .Hr.
Cci Aristotel care scria ctre sfritul sec. IV .Hr., i menioneaz pe
agatri. Pomponius Mela din sec. I .Hr.,Vergiliu, dar i Pliniu cel Btrn (sec.
I d.Hr.) i menioneaz pe agatri, ce nu erau prea demult disprui, astfel c
trebuie s admitem c ei au existat, aa cum ne arat i alte surse istorice,
pn n sec. III .Hr.
Agatrii vroiau un stat unde s nu existe ur, ci doar iubire
Dar statul tracilor agatri are o serie de caractere cu totul unice n
Antichitate. Trebuie s folosim termenul de stat cnd vorbim de societatea
tracilor agatri, fiindc ea era guvernat de legi scrise ntr-un codex pe care
tinerii l nvau pe dinafar i mai ales l nvau s-l cnte. Informaia
acesta ne este adus de Aristotel, care precum se tie a adunat constituiile
tuturor popoarelor cunoscut, dei nu a ajuns pn la noi dect Constituia
atenienilor.
Se pare c, dup spusele lui Herodot, tracii agatri au urmrit ca n poporul
lor s nu fie nici ur, nici pizm, adic au vrut s constituie o societate n
care oamenii s se ndrgeasc ntre ei, i s nu existe ostilitate i lupt
pentru ca fericirea s domneasc, toi fiind frai i astfel foarte strins unii
ntre ei.
La agatri nu exista familie, ci o comunitate a femeilor
n acest scop n statul lor se instituie comunitatea femeilor, desigur pornind
de la premiza c femeile pot aduce dezbinare i ur ntre brbai. Nu tim
care era modalitatea prin care se fceau aceste uniri ntre brbai i femei,
dar faptul c brbaii erau foarte luxoi, c se tatuau, c se vopseau, adic
faptul c acordau atta nsemntate aspectului lor exterior, apoi faptul c
purtau podoabe de aur, dovedete c voiau prin frumuseea i elegana lor
s ctige inimile aleselor lor i c alegerea se fcea att de brbai ct i de
femei. De asemenea dac femeile erau n comun, cum afirm Herodot, i

bunurile i averea trebuie s fi fost tot n comun, pentru c neexistnd o

familie nu avea cine s aib grij de bunurile personale, de vite de pild, de
cas, de gospodrie. Iar aa precum vom arta n continuare, comunitatea
femeilor n istorie a fost asociat totdeauna cu comunitatea bunurilor.
Comunitatea femeilor, caz singur n lume, doar la agatri
n lumea antic existena comunitii femeilor nu se constat dect la
agatri. Nicio cetate greceasc nu a instaurat asemenea legi, dei a existat
poliandrie ca la Sparta de pild, unde mai muli brbai aveau o singur
femeie, fiind de obicei frai intre ei. Herodot relateaz c un popor din Africa,
nasamonii au fiecare de obicei mai multe femei, dar le folosesc pe toate n
comun. Cnd un nasamon se cstorete obiceiul cere ca n prima noapte
soia s treac de la un oaspete la altul. Tot aa masageii nu aveau femeile
n comun, dar se puteau uni cu orice femeie ar fi vrut. ns promiscuitatea
propriu-zis n-a existat la niciun popor niciodat, i nici comunitatea femeilor
n-a existat la vreun popor vreodat.
Aadar, comunitatea femeilor care exista la agatri nu era un fenomen
social originar, ci fusese introdus pe cale de legiferare, iar legiferarea nu
apare dect la popoare aflate n stadii naintate de dezvoltare. Cci n statul
agatrilor tim c existau legi care se nvau pe dinafar i se cntau, dup
cum ne asigur Aristotel.
Brbaii se mpodobeau mai frumos dect femeile
Precum am artat, comunitatea femeilor la agatri presupune c fiecare
brbat putea s-i aleag iubita sa, cu condiia ca aceasta s-l accepte. i de
aceea brbaii se mpodobeau ct mai frumos, se tatuau i i pictau
corpurile, purtnd podoabe i giuvaeruri de aur. Textul lui Herodot indic
faptul c doar brbaii se purtau att de luxos, desigur spre a cuceri pe
aleasa inimii lor. Astfel brbaii erau mult mai frumos mbrcai i mpodobii
dect femeile, i aceast deosebire se regsete ntocmai la unii locuitori din
Pacific unde brbaii se decoreaz (prin tatuaje, zugrveli) i se mpodobesc
cu coliere, brri etc. mai mult dect femeile. Dar i actualmente n portul
popular din Maramure i din nordul Transilvaniei se poate constata c
brbaii sunt foarte frumos mpodobii, n contrast cu ce se observ n
Oltenia, n Muntenia sau n Moldova de sud unde femeile au costume mult
mai frumoase i sunt mai fastuos mpodobite dect brbaii.

Agatrii i geii erau comuniti

Desigur comunitatea femeilor implica i o comunitate a bunurilor precum am
artat, i dealtfel tim din textele lui Horaiu c la gei, deci i la
agatri ogoarele sunt nemprite i produc roade comune. Dar
comunitatea femeilor la agatri suprima desigur slbaticul obicei al
sinuciderii vduvei rmase dup moartea soului ei, aa cum era datina la
unii gei. Este posibil ca aceast comunitate a femeilor s fi fost instituit
spre a se suprima datina jertfirii vduvei rmase dup moartea soului su,
datin care se tie c a persistat pn n sec. al XIX n India sub numele de
sati.
Pe de alt parte faptul c alegerea depindea de femei, pentru c doar astfel
putem interpreta elegana i luxul agatrilor, le ddea acestora un rol mult
mai mare n societate i o autoritate considerabil. Dac avem n vedere c
n societatea agatrilor era o continuare a riturilor din Misterele lui
Dionysos, ai crui adoratori erau acetia, atunci femeile erau ntrutotul egale
cu brbaii i la fel ca n Misterele lui Dionysos nu erau cu nimic mai prejos
dect brbaii, ba mai mult, aveau poate un rol mai mare fiindc n
ceremoniile Misterelor lui Dionysos, femeile numite bachante sau menade
sau thyade, femeile adoratoare a lui Dionysos, erau cele care organizau
desfurarea nsi a acestor ceremonii.
Agatrii nu credeau n Zamolxis, cci purtau podoabe de aur
n ceea ce privete credinele religioase ale agatrilor, putem afirma cu
destul certitudine c ei nu aderau la cultul lui Zalmoxis i la Misterele sale,
adic la riturile prin care se conferea nemurire geto-dacilor. Aceasta ntruct
tracii agatri duceau o via foarte puin ascetic, aveau relaii cu multe
femei i purtau podoabe de aur, fiind i tatuai i vopsii spre a place
femeilor. Or, pare destul de sigur c n cultul lui Zalmoxis exista o interdicie
de ordin religios n acord cu ascetismul i cu simplitatea vieii adoratorilor
lui Zalmoxis de a nu purta obiecte i bijuterii de aur, fiindc se constat o
absen total, pn i n mormintele ce par a fi ale nobililor, a obiectelor i
podoabelor de aur.
I.H.Crian scrie cu privire la aceast problem: Rmne n continuare
deschis problema ciudat a dispariiei obiectelor de aur n secolele ce au
precedat cucerirea roman, atta vreme ct izvoarele literare ne atest clar
existena lor. Iar Vasile Prvan scrie: Ceea ce trebuie s mire mai mult

dect lipsa chihlimbarului, e lipsa aurului de la Ten-ul getic. Ar fi fost cu totul

paradoxal ca oamenii ce aderau la credine ce impuneau nfrnarea i
simplitatea vieii s poarte podoabe de aur. O interdicia similar pare s fi
existat i n Egiptul antic, i se tiu relaiile care au fost atestate de antici
ntre Egiptul antic i Zalmoxis, poate i prin intermediul lui Pitagora.

Agatrii, adoratori ai lui Dionysos, zeul viei

de vie i a orgiilor prelungite
Agatrii par a fi fost adoratori ai lui Dionysos, zeul viei de vie, dar i ai
orgiilor prelungite. Se tie c Dionysos, zeu al crui nume l aflm i n
scrierea creto-micenian a alfabetului linear B, n tblie de la Pylos n aazisul palat al lui Nestor din sec. al XIII .Hr., era aadar un zeu care fusese
adoptat de acheeni micenieni nainte de rzboiul troian. El se afl menionat
i n Iliada, mpreun cu adoratoarele sale, numite de Homer doici, dar care
sunt
denumite
menade sau thyade n Misterele sale, precum i n riturile i ceremoniile
legate de acestea.
Adoratorii lui Dionysos n conflict cu adoratorii lui Zamolxis
Fiind Dionysos divinitatea protectoare a viei de vie i a vinului este evident
c msura strpirii viei de vie n Dacia pe vremea lui Burebista i a marelui
preot Deceneu era n ultima instan un act de ostilitate vdit mpotriva lui
Dionysos i a riturilor sale orgiastice. Lucrul nu trebuie s mire ntruct chiar
n Iliada se arat cum un rege trac Lycurg urmrete cu eap sa, vrnd s le

ucid pe adoratoarele lui Dionysos, curmnd o scen ce pare a fi o parte din

Misterele ce se desfurau n cinstea lui Dionysos.
Este de neles c mpotriva orgiilor din riturile lui Dionysos trebuie s existe
o mare ostilitate a asceilor ca posteau necurmat i se nfrnau de la orice
plceri trupeti, care formau grupul adoratorilor lui Zalmoxis. ntr-adevr
cultul lui Dionysos avea un caracter orgiastic, comportnd ceremonii care se
desfurau la anumite intervale, n care se bea mult vin, se cnta, se jucau
hore noaptea la lumina fcliilor, se striga i se alerga peste dealuri i muni
n chiote, rituri la care luau parte despuiate sau mbrcate n costumaii
stranii femei amestecate cu brbai. i de fapt aceste Mistere ale lui
Dionysos au fost interzise n anul 186 .Hr. la Roma de ctre senatul
Republicii ca punnd n primejdie sigurana statului i moralitatea public.
Cci, dup adversarii acestor Mistere ale lui Dionysos, n cursul lor nu se
considera nimic interzis de moral.
Agatrii, geii cu tyrs
Un autor latin Valerius Flaccus i numete pe agatri, Tyrsagetae gei cu
thirs, apelaie care nu trebuie confundat cu Thyragetae, geii de la fluviul
Thyros (Nistru). Aceast apelaie a lui Valerius Flaccus ne dezvluie sensul
real al acestui nume deagathyrsi i ne arat originea acestei denumiri,
care aa cum crede i I.H.Crian reprezint o porecl dat tracilor din Carpai
care n-a fost evideniat pn acuma. Dar aceast denumire thyrsagetae,
geii cu thyrs nseamn c agatrii erau adoratori ai lui Dionysos, pentru
c n multe din reprezentrile grafice ale acestui zeu, el poart thyrsul i de
fapt thyrsul era emblema zeului Dionysos i era constituit dintr-un toiag de
lemn sau de trestie care la cap era ncununat cu frunze de vi de vie sau de
ieder. Mai toi adoratorii lui Dionysos purtau emblema acestui zeu, thyrsul,
i n literatura greac el apare ctre anul 430 .Hr.
n marele Dictionnaire des antiquites grecques et romaines (Paris, 1898)
ntocmit de Daremberg i E. Saglio, n articolul consacrat thyrsului, marele
elenist A.J. Reinach arat c pentru autorii antici, agatrii erau geii cu
thyrs, adic adoratori ai lui Dionysos, i se interpreta numele de agthyrsos
prin acela
care
agit
thyrsul.
Cci
prima
parte
a
acestei
denumiri aga este verbul grec bine cunoscut ago = a duce, a
conduce, iar thyrsos este numele thyrsului nsui. Deci agathyrsul este
acela care umbl mereu cu thyrsul n mn, semnalndu-i astfel calitatea

de adorator al lui Dionysos. Grecii care i vedeau mereu pe geii adoratori ai

lui Dionysos cu thyrsul n mn i-au poreclit agathyrsi (agatri).
Aceast etimologie a numelui agatrilor singura deocamdat pe care o
cunoatem exclude bineneles orice posibilitate ca agatrii s fi fost scii,
pentru c via de vie nu cretea n inuturile locuite de ei iar Dionysos nu
era un zeu adorat de scii. Ba mai mult, un rege scit care a fost iniiat n
cultul lui Dionysos a fost izgonit de pe tron din acest motiv i apoi ucis,
tocmai fiindc i sciii erau ostili ca i romanii sau ca unii dintre greci cultului
orgiastic al lui Dionysos.
Agatrii sunt dacii de mai trziu
S-a scris de ctre W. Tomaschek, dar i de ctre H. Stein c agatrii sunt
dacii de mai trziu, i afirmaia acesta este fcut i de I.H.Crian care scrie
c agathyrsii pe limba lor se vor fi chemat ntotdeauna daci. Este foarte
probabil c agatrii este o porecl dat de grecii din cetile portuare ale
Pontului Euxin traco-geilor din Transilvania pentru c umblau mereu cu
thyrsul n mini, dar trebuie artat c acetia nu erau nchintori ai lui
Zalmoxis, ci erau adoratori ai lui Dionysis, ale crui Mistere le celebrau n
orgii rituale, iar reformele lui Burebista i Deceneu au avut ca scop extirparea
acestui cult. De fapt este logic s admitem c la agatri comunitatea
femeilor era o prelungire i o continuare a orgiilor n care, pe lng excese
bachice propriu-zise, exista i o orgie s*xual.

Btrna Dacia 1310 trebuia s fe

dotat cumotor Diesel!
-4,372 vizualizari- | Duminica, 11 Oct 2009 | 12:47 | 3 Comments |
Categorie: Afaceri

Ofensiva
motorului
diesel
in
domeniul autoturismelor nu a nceput n zilele noastre. Debutul poate fi
considerat anul 1936, cnd, la salonul automobilistic berlinez a fost
prezentat oficial primul autoturism echipat cu motor diesel produs n serie.
Purtnd sigla 260 D, produsul firmei Mercedes Benz era propulsat de un
agregat cu patru cilindri de 2,5i litri, i dezvolta 45 CP la 3 500 rot./min.,
avnd un consum, senzaional pentru acele timpuri, de 9 litri la 100 km!
Motorul era ns zgomotos, greu, scump, producea vibraii ale caroseriei ; ca
atare, ideea nu a tentat. Dar, ncetul cu ncetul, n anii postbelici motorul
diesel revine, particip la unele curse, iar n 1953 stabilete primul record
nregistrat de F.I.A., urmat de altele.
Energii i fonduri uriae sunt cheltuite astzi pentru a adopta ct mai mult
economicosul motor diesel la mica traciune, pentru a reduce cu cteva
procente nivelul de zgomot, gradul de poluare sau masa specific. i astfel,
din ncercri sporadice s-a nscut o micare emulativ pentru a oferi
omului autoturismul ideal nu numai funcional, ci si economic. Cci,
precum se tie, motorul diesel pe motorin are avantajul c al su consum
este mult mai redus dect un motor pe benzin.
Iat ce am citit recent n almanahul Scnteia aprut n anul 1982:

Motorul D-127, care echipeaz produsul de serie al ntreprinderii

Autobuzul, este tot mai des ntlnit pe drumurile rii. Un agregat
economic, care dezvolt, la 3 200 rot./min., 65 CP ; motorul cu
injecie direct folosete procedeul foarte modern de formare a
amestecului de tip squish lip. Nu de mult a fost omologat motorul
L 25 D, care echipeaz unele din autoturismele ARO ale cunoscutei
uzine din Cmpulung Arge. Un motor rapid i puternic (65 CP la 3
600 rot/min.), cu patru cilindri, avnd parametri constructivi care-i
asigur un consum de combustibil mai redus.

Dacia 1310 diesel

n sfrit, confruntarea cu exigenele publicului este ateptat cu

interes i de creatorii motorului Dacia-diesel convertibil din
Institutul naional de motoare termice. Foarte interesanta soluie ar
permite fabricii constructoare s produc, pe aceeai structur de
baz a motorului cu benzin, o variant diesel, putnd astfel
rspunde prompt cerinelor variate ale beneficiarilor. Convertibilul
n variant diesel dezvolt 45 CP la 4 500 rot./min. cu o cilindree de
1400 cm3 i promite un consuni sub 5,5 litri la suta de kilometri.
Se calculeaz i economia de combustibil pe ar

Cteva calcule ne permit anumite concluzii practice la scar

naional. Un parc de 20 000 autovehicule ce au un consum mijlociu
de 12 l/100 km ar avea nevoie pentru efectuarea unui rulaj anual de
cte 50 000 km, de 120.000.000 litri de benzin ; dac ns
vehiculele ar fi echipate cu motoare diesel, s-ar consuma numai
75.000.000 litri de motorin. innd seama i de pierderile inerente
la fabricarea benzinelor, aceasta nseamn c de fapt pentru
fabricarea acestei cantiti de benzin ar trebui o cantitate de petrol
din care s-ar putea fabrica de fapt 160.000.000 litri de motorin
sau, altfel spus, nlocuirea motorului cu carburator cu unul diesel ar
reduce
necesarul
de
materie
prim
pentru
producerea
combustibilului aproximativ la jumtate.
Diferenele i economia sunt i mai notabile atunci cnd nulajul
mediu anual este mai mare. n cazul aceluiai exemplu, dispunnd
de o rezerv de 200.000.000 litri combustibil, fiecare autovehicul ar
parcurge anual n plus circa 48.000 km dac ar fi echipat cu motor
diesel echivalent.
Dar totul a rmas la faza de proiect, si Dacia n-a mai fost echipat cu
motorul Diesel ncepnd cu anul 1982, acest lucru ntmplndu-se abia n
2003 la Daciile papuc.

Conspiraia
anti-dacic:
Ascunderea originii dacice a unor
mprai romani

-13,798 vizualizari- | Luni, 21 Sep 2009 | 20:30 | 16 Comments |

Categorie: Istorie si Civilizatii

mpraii romani de origine dacic

sunt un subiect foarte puin cunoscut. Poate numele lor le sunt familiare
multora, dar cu privire la originea lor dacic s-a pstrat tcere. De-a lungul
timpului, cei mai muli istorici romni, dar i unii strini, le-au contestat
originea, n ciuda documentelor care ne garanteaz obria lor dacic. Totui,
fr aceti daci ajuni la crma Imperiului, istoria Daciei, a Europei i chiar a
ntregii cretinti ar fi fost alta. Istoria oficial le contest dacismul i
astzi, din motive greu de neles.
Regalian, strnepotul lui Decebal
Nu tim ce s-a ntmplat cu dacii dup cucerirea Daciei de ctre romani.
Dac ar fi s dm crezare manualelor, ei s-au romanizat rapid i fr cale de
ntoarcere, n decursul a doar un secol i jumtate. Totui, amintirea lui
Decebal a rmas vie n secolele urmtoare, iar numele de dac este purtat
cu mndrie de mai multe personaje istorice, ajunse pe cele mai nalte trepte
ale ierarhiei militare sau politice a Imperiului roman. Dup constituia lui
Caracalla din 212, prin care toi cetenii imperiului nscui liberi deveneau
ceteni romani cu drepturi depline, orice dac devenit cetean roman putea
urca n ierarhiile vremii.

Regalian

Regalian este cel dinti dac care a urcat n aceast ierarhie. Documentele
epocii spun c dacul cel ambiios a intrat n istorie n preajma anului 260
d.Cr. i susineau c este un urma al lui Decebal, un strnepot al marelui
rege martir. Poate fi ntru totul adevrat, sau poate fi doar o genealogie
imaginar. Ceea ce ns nu se poate pune la ndoial este originea dacic a
lui Regalian. n anul 260, n vreme ce pe tronul Romei se afla Gallienus, dacul
Regalian, general cu talent de strateg, se afla n fruntea trupelor din zona
Dunrii, din Pannonia i Moesia. Nu mult dup anul 260, el pune la cale o
rebeliune, n urma creia este proclamat mprat de ctre trupele sale.
Monedele emise de el i de soia (sau mama) sa, Sulpicia Dryantilla, o femeie
cu nume dacic, s-au limitat la zona dunrean. Dup preluarea puterii, duce
lupte mpotriva sarmailor, dar Gallienus vine de la Roma mpotriva lui i l
nvinge. Conform surselor scrise, Regalian este ucis ntr-un complot de
propriii si partizani, aliai cu roxolanii.
Dacia a fost eliberat de sub ocuparea roman?
Figura lui Regalian este deosebit de important n istoria provinciei Dacia,
deoarece coincide cu un moment-cheie: abandonarea provinciei de ctre
Gallienus. Dei Aurelian este considerat autorul retragerii trupelor i
administraiei romane din Dacia, totui, izvoarele istorice i arheologice ne
confirm faptul c provincia Dacia a fost abandonat mai devreme, n
vremea lui Gallienus, iar Aurelian nu a fcut dect s consemneze n acte un
fapt deja consumat i pe care oficialitile mult vreme nu au avut curajul sl recunoasc.Scrierile vechi ne informeaz c Dacia a fost pierdut n
vremea adversarului lui Regalian, iar arheologia ne arat c tot n vremea
acestui mprat au ncetat inscripiile romane din Dacia, precum i baterea
de monede. Acest moment coincide i cu o serie de atacuri dure ale carpilor
(daci liberi) asupra provinciei.
Contextul acesta este rareori invocat de istoricii notri, care pun retragerea
romanilor doar pe seama atacurilor pricinuite de barbari i de goi (chiar
dac izvoarele subliniaz c este vorba de carpi, istoricii insist c prin
carpi trebuie s nelegem goi). Uzurparea puterii lui Gallienus n zon,
prin rebeliunea dacului Regalian i atacurile dacilor liberi, ne poate sugera c
retragerea armatei i a administraiei romane din provincie nu reprezint un
abandon al Daciei ci, din contr, o eliberare. Deci, romanii au fost, efectiv,
alungai din provincie de ctre daci i au susinut apoi, c justificare, c

Dacia este greu de aparat, din pricina atacurilor barbare. Ulterior, Aurelian a
creat n sudul Dunrii o alt Dacie, numit Dacia Aureliana i mai apoi
Dacia Ripensis, pentru a pstra aparena unei Dacii romane. Ce s-ar fi
ntmplat dac Regalian nu l-ar fi uzurpat pe Gallienus sau dac dacii liberi
nu ar fi venit n ajutorul frailor lor din inutul ocupat de romani? Poate c
Dacia ar fi continuat, pentru cine tie ct vreme, s fie provincie roman. n
acest fel, Dacia a fost prima provincie a imperiului din care romanii au fost
nevoii s se retrag.
Aureolus, ciobanul din Carpai, s-a proclamat mprat al Romei
Tot n vremea lui Gallienus a trit i Marcus Acilius Aureolus, dac dintr-o
familie de ciobani, el nsui pastor n tineree. Istoricul bizantin Zonaras
spune despre el:Aureolus era din ara getic, numit mai trziu Dacia, i de
neam obscur, fiind mai nti pastor. Intrat ca soldat de rnd n armat
roman, a ctigat simpatia mpratului Valerianus i a ajuns ngrijitor al
cavaleriei. Dup ce a ctigat i ncrederea lui Gallienus (succesorul lui
Valerian la tron), a fost trimis de mprat n anul 265 s lupte mpotriva unui
uzurpator din Galia, Postumus, dar Aureolus s-a aliat cu acesta mpotriva
mpratului de la Roma. A fost proclamat suveran la Mediolanum de ctre
armatele sale, n anul 268. Totul se petrecea n plin criz politic a
imperiului, celebra criz a secolului al III-lea, cnd s-au succedat la tronul
Romei o mulime de mprai, mai toi provinciali, mai adesea sprijinii de
armat.
Gallienus a pornit mpotriva celui de-al doilea dac autoproclamat mprat,
Aureolus, care i-a cerut ajutor lui Postumus. Acesta ns l-a refuzat, trdnd
prietenia care i lega. Totui, cel care a murit n asediul de la Mediolanum a
fost Gallienus, iar Aureolus a reuit s-i pstreze titlul, pn n vremea lui
Aurelian, dar a fost trdat i ucis, ca i Regalian, de propriii lui soldai.
mpratul Galeriu, olteanul care i-a rzbunat pe daci
Galerius Maximianus (292-311) i-a urmat la domnie lui Diocletian, al crui
protejat a fost. S-a nscut ntr-un sat din apropiere de Serdica (Sofia), dintr-o
mam dac, venit din nordul Dunrii, din Dacia Traiana.Se crede c, dup
numele su romanizat, Romula, mama sa ar fi venit de undeva din Oltenia,
din Dacia Malvensis, poate chiar din oraul Romula (astzi Reca, jud. Olt).
Lactantiu, scriitorul cretin care ne confirm originea dacic a mpratului
Galeriu, ne mai d cteva informaii uluitoare despre acest dac ajuns

mprat. n primul rnd, a vrut s supun la obligaia plii impozitelor Roma

i ntreaga Italie, drept rzbunare pentru umilirea dacilor de ctre Traian,
care le-a impus tribut dacilor. n al doilea rnd, a vrut s schimbe numele
Imperiului roman n Imperiul dacic. nainte de a muri, mpratul s-a retras n
satul su natal, care a fost numit Romulianum, dup numele mamei sale.
Galeriu a rmas n istorie pentru persecuiile sale mpotriva cretinilor, att
n vremea lui Diocletian, ct i dup urcarea sa pe tron. Totui, nainte de a
muri, a dat primul edict de toleran din istoria cretinilor, reeditat apoi de
Constantin cel Mare. Pe arcul sau de triumf de la Salonic apar figuri de daci
cu steagul lor naional n form de arpe cu cap de lup. Specialitii nc nu sau dumirit ce caut aceti daci pe arcul lui Galeriu, dar unii dintre ei au
presupus c este vorba de soldai daci din regiunea natal a mpratului.
Dacismul lui Galerius este incontestabil, la fel i adversitatea sa fa de
romani i de numele de roman, declarat deschis de mprat. Nu ar fi
exclus c seria lung de documente ce relatau cucerirea Daciei, toate
disprute astzi, s fi fost cenzurate sau distruse n vremea lui Galeriu sau a
altor mprai de mai trziu, care au ncercat s apere astfel memoria dacilor.

Maximinus Daia
Daia i Licinius
Maximinus Daia (sau Daza) era nepotul mpratului Galeriu. S-a nscut n
Dacia Aureliana, la sud de Dunre, avnd-o c mama pe sora mpratului. A
ajuns s fie adoptat de unchiul su, dar chiar i dup adopie, a inut s-i
pstreze numele dacic. n schimb, despre Licinius, izvoarele spun c se
trgea dintr-o familie de rani daci din Moesia Superior. S-a nscut n anul
265 i a ajuns prieten foarte bun cu Galeriu. mpratul Galeriu i-a conferit lui
Licinius titlul de Augustus n vestul imperiului, n anul 308, n timp ce Daia,
nepotul mpratului, i Constantin (i acesta de origine moeso-dacic) au fost

numii fiii augutilor. n felul acesta, toi cei patru suverani care formau
tetrarhia (form de conducere cu patru mprai, doi de rang superior i doi
de rang mai mic), erau de origine dacic.
Dup moartea lui Galeriu, n 311, Licinius i-a mprit imperiul frete cu
Daia, dar n 313, s-a aliat cu Constantin, cstorindu-se cu sora lui vitreg, la
Mediolanum (Milano). Constantin i Licinius se reuniser la Milano pentru un
eveniment extrem de important: promulgarea edictului prin care religia
cretin devenea egal n drepturi cu celelalte religii ale imperiului. De
cealalt parte, Daia s-a aliat cu uzurpatorul Maxeniu. Conflictul dintre
Licinius i Daia era previzibil. Daia a fost nfrnt i, spun unele surse, a
preferat s se sinucid. Locul su a fost luat de Constantin, cumnatul lui
Licinius. Dar trdarea a fost pltit. Licinius i Constantin au intrat ntr-un
conflict, n urma cruia cel din urm a ieit nvingtor i a devenit unic
mprat al imperiului. Cu aceti patru mprai de origine dacic, ce au
condus imperiul simultan, a nceput o nou epoc n istoria Imperiului roman.

Imparatul Constantin
Constantin i Elena. Enigma dacilor de pe Arcul lui Constantin
Dar cel mai mare mprat roman de origine dacic este Constantin, primul
mprat cretin din istorie. S-a nscut la sud de Dunre, la Naissus, n Serbia
de astzi, pe atunci provincia Moesia Superior. Tatl su, mpratul
Constantius Chlorus, era tot din Naissus. n anul 325, n vremea conciliului de
la Niceea, la Naissus este atestat un episcop care i spune Dacus.
Prezena dacilor la sudul Dunrii, att nainte de cucerirea Daciei ct i dup
aceea, este incontestabil. Deci, Constantin era, mai exact, un moeso-dac.
Dei nu tim n ce fel dacismul sau i-a influenat aciunile, tim sigur un

lucru: el este cel care, la doar dou secole dup cucerirea Daciei, spoliaz
monumentele din splendidul for al lui Traian.
Marea friza de piatr a lui Traian, msurnd peste 30 de metri (dup alii
mult mai mult) i fiind a treia ca mrime din ntreaga antichitate, este spart
n buci de Constantin. Patru buci sunt ncastrate n arcul sau de triumf de
la Roma, dup ce figura lui Traian este tears din reprezentrile reliefurilor.
Mai mult, opt din grandioasele statui de daci, nalte de trei metri, care
mpodobeau forul lui Traian, sunt scoase de la locul lor i urcate pe Arcul
mpratului Constantin. Ce logic s aib dislocarea unor statui colosale de
daci i plasarea lor pe un monument al unui mprat roman, dac nu faptul
c acesta era nscut tot n ara dacilor? Cu siguran, Constantin avea o
mare preuire pentru strmoii si.
Documentele ne spun chiar c ar fi ncercat s aduc Dacia sub stpnirea
sa i a refcut podul de peste Dunre. Totui, cum de a fost posibil aceasta
profanare a forului lui Traian? Specialitii spun c era nevoie de material de
construcie i c, n acelai timp, nu mai existau artiti talentai c n
vremurile anterioare, arta roman aflndu-se ntr-un declin evident. E
adevrat, pe lng piesele luate din forul lui Traian, pe Arcul lui Constantin
exist i reliefuri atribuite de specialiti epocilor lui Hadrian i Marc Aureliu.
Deci, Constantin ar fi luat ce i-a plcut de pe monumentele predecesorilor
si.
Gestul att de neobinuit i de ocant al plasrii celor opt statui de daci pe
Arcul de triumf al lui Constantin i gsete n acest fel o explicaie. Statuile
de pe arc simbolizeaz obria dacic, mndr i iubitoare de libertate, a
mpratului. Din aceast perspectiv, nu ar fi deloc absurd s ne gndim c
scrierea de cpti a lui Traian despre cucerirea Daciei a disprut, ca i
celelalte scrieri ce relateaz acest eveniment dramatic din istoria dacilor, din
ordinul lui Constantin.
Falsifcarea istoriei
Se impune o ntrebare: de ce manualele de istorie nu pomenesc nimic despre
rolul dacilor n istoria imperiului roman? A existat i continu s existe o
adevrat conspiraie n jurul acestui subiect. Istoricii notri, dar i unii
strini, n special maghiari, au fcut tot posibilul pentru a demonta originea
dacic a unor personaje ajunse pe tronul mpriei romane. Despre mama

lui Galeriu s-a spus c era o barbar, ba roxolan, ba ilir, ba, n cazul cel mai
bun, dac romanizat, dei sursele ne spun rspicat c era dac de la nordul
Dunrii, chiar dac avea nume latin. Despre informaiile pe care ni le d
Lactantiu cu privire la Galeriu s-a spus c nu merit s fie luate de bune.
Despre cele din Historia Augusta, care ne atest originea dacic a lui
Regalian, la fel, c ar fi vorba de nite nscociri. De ce toate acestea? Din
dou motive diferite, dar cu un unic scop. Unii istorici maghiari, n frunte cu
A. Alfldi (1940), au vrut s demonstreze c, dup abandonarea provinciei, n
Dacia nu a mai rmas niciun dac i c nu a existat niciun fel de continuitate
de-a lungul mileniului ntunecat, pn la venirea maghiarilor n
Transilvania. Apariia unor personaje istorice importante, de obrie dacic,
le ncurca socotelile, i au recurs la contestarea surselor documentare,
pentru a demonstra c nu este vorba de daci autentici.
Istoricii romani, n schimb, au cutat s demonstreze c, dup abandonarea
Daciei, toat populaia rmas n provincie era deja complet romanizat. Prin
urmare, i mpraii de origine dacic trebuiau s fie tot romani. La acea
vreme, nu trebuiau s mai existe dect romani, eventual provenii din
strmoi daci romanizai. Dar faptul c scrierile la care ne-am referit insist
asupra originii dacice a acestor mprai ne arat cu claritate c ei nu erau
daci integral i definitiv romanizai, ci originea lor etnic era foarte
important. Cunoteau, desigur, limba latin, erau integrai n societatea
roman provincial, dar obria lor era dacic.
Dac ar fi fost daci complet romanizai, fr s mai poarte vreo motenire
dacic, li s-ar fi spus romani, pur i simplu, fr prea mult insisten pe
originea etnic. Probabil din acest motiv, istorici precum Constantin
Daicoviciu, Radu Vulpe i alii au contestat dacismul lui Regalian ori al lui
Galerius (despre Constantin nici nu se discut, dat fiind c s-a nscut la sudul
Dunrii). Radu Vulpe chiar a insistat asupra faptului c mama lui Galeriu,
Romula, nu era dac, ci provenea dintr-o familie de coloniti iliri stabilii n
Dacia, dei nici un document nu sugera aa ceva. Dup trei decenii, ntr-o
alt lucrare a aceluiai istoric, Romula devenea o dac romanizat. n
schimb, Dimitrie Cantemir nu se sfia s-l numeasc pe Aureolus hatmanul
clrimii Avreulus Dacul.

Deci, att pe istoricii maghiari, ct i pe cei romani, i deranja existena unor

daci dup retragerea romanilor din Dacia. i ntr-un caz, i n cellalt, s-a
dorit nlturarea dacilor din istorie, prin nclcarea adevrului tiinific
furnizat de izvoarele scrise. Aceast falsificare persist pn astzi, iar istoria
oficial nu recunoate originea dacic a acestor mprai. tergerea dacilor
din istorie pare s fie urmrea unui blestem ce s-a nscut demult, dar
continu i astzi. Istoricii notri desvresc opera celor ce au ars scrierile
despre daci i i-au lsat ntr-un ntuneric ce pare s nu se mai sfreasc.
Sursa: www.formula-as.ro
1.

ady Septembrie 21, 2009

imi pare bine ca inca mai sunt oameni care cunosc ADEVARUL despre daci.e total ilogic
ce se crede despre dacii.si cel mai neavizat si-ar da seama k dacii nu aveau cum sa fie
romanizati in putin peste 100 d ani cand in transilvania ungurii nu au reusit asta in
aproape un mileniu!!!
felicitari pentru articolo lovendal!!
p viitor ai putea sa te documentezi si la teoria ca noi romanii vorbim chiar limba daca,iar
limba latina ar fi,sa spunem un dialect al ei!!

2.
jokeru Septembrie 24, 2009

daca ar fi sa , luam dupa cretinitatea ca ne-am romanizar suntem dementi ,pai in cazul
asta si in italia ar trebui sa se vorbeasca romaneste in foarte scurt timp ,chiar si in
spania ,ca sunt destui romani acolo .
cum puteti crede ca in 100 de ani cateva mii de romani ai schimbat limba daca si au
transformat dacia in imperiul roman .
doar ganditi logic ,am fost cotropiti de multe popoare ,dar nu le vorbim limba .sa vorbit
si turceste si nemteste si frantuzeste si ungureste si poloneza si tot nu a ramas limba
oficiala .

3.
Tigrul Septembrie 30, 2009

asa cum romanii nu i-au romanizat pe egipteni 700 de ani pe greci in vreo 800 de ani pe
britani la fel in vreo 500 cum de dacii in doar 100 de ani cuceriti partial au fost
romanizati ?
Pacat ca isoria dacilor e ocultata si modificata dupa bunul plac al unora care nu suporta
adevarul daca ar fi sa ne luam dupa istoria ce ni se prezinta despre ei sunt un mic popor
insignifiant despre care se crede ca nici scriere nu aveau

4.
ady Octombrie 2, 2009

NOI SUNTEM URMASII VECHILOR DACI,VORBIM LIMBA DACA/PELASGA/HIBERBOREEANA

SI LOCUIM IN SPATIUL STRAMOSILOR NOSTRII!!! RIDICA-TE PUI DE LUP!!!

5.
Tigrul Octombrie 3, 2009

Pentru a putea progresa trebuie sa ne stim adevaratul trecut

In noi zace un suflet de dac care SE VA SCULA SI SE VA TREZI DIN SOMNUL CEL DE
MOARTE

6.
andrada Decembrie 14, 2009

felicitarile mele pentru acest articol. esti foarte bine documentat si ridici niste intrebari
legitime, pur logice la care trebuia sa se raspunda acum mult timp. vina le apartine in
mare parte acelor romani cu creiere netede care nu au avut alta ocupatie decat sa
abereze sub titlul unor carti de istorie(de unguri nu mai vb..). sper ca istoricii romani de
astazi sa aiba ceva mai multa constiinta si sa clarifice odata pt totdeauna aceste lucruri,
sa faca dreptate stramosilor nostri!

7.
moldovan dorin Ianuarie 1, 2010

Noi suntem dacii si vom fi mereu pe acest pamant. Cum a spus si ady sunt sigur ca noi
vorbim limba daca si latina este un dialect al ei. Ce ar zice Europa daca ar afla ca limba
vorbita de noi Romanii , este de fapt limba antica care sta la baza limbilor de origine
latina din ziua de azi ? .de aceea se ascunde adevarul despre Daci.Domnilor istorici fiti
de folos neamului .

8.
Visul Ianuarie 15, 2010

Ce frumos,ce dor mi-a fost sa citesc despre asa ceva.Am gasit in articol lucruri ce se
leaga de ceea ce ne spunea in generala profesorul meu de istorie,pe langa predarea
lectiilor.Adevarul e ca si lui ii place istoria ascunsa,si de multe ori incepea sa faca
anumite observatii pe marginea lectiilor,dar cu prudenta.Probabil stia ca aceste
comentarii,desi veridice,nu ar fi tocmai de dorit sa fie predate la scoala.Dar ma bucur ca
mai sunt oameni ca el!
Intr-adevar,prea putini vor sa ne recunoasca meritele ca popor,insa din pacate,ca
popor,avem si multe minusuri,nu doar plusuri.Nu vreau sa supar pe nimeni,dar ma
deranjeaza cel mai tare faptul ca totusi,suntem un popor de tradatori.De-a lungul
istoriei,m-am lovit mereu de multe cazuri in care un conducator drept,care doreste sa
infaptuiasca o schimbare in bine,este adesea tradat si ucis de propii lui supusi.In loc sa
sustinem un asemenea om,noi preferam sa-i luam locul.Si din pacate,daca plusurile
sunt mascate si ignorate,minusurile sunt expuse pretutindeni.Si asta ne-a afectat si
noua mentalitatea

9.
Sabin Dumbrava Ianuarie 26, 2010

Nu ne(va) mai poate sta nimeni in cale accesul la informatie e garantat de lege
traim vremuri in care ii putem aduce pe daci printre noile-am zis si celor de la Dacica,
prin imagini au sa renasca dacii. Nu cred ca exista un singur roman care sa nu fie miscat
de o imagine vizuala care sa infatiseze ceva ce tine de stra .bunicii nostri. E timpul sa
le facem dreptate. Este vorba de vointa aici. Continuati!!insa am un mititel sfat daca
imi este permis. Fiecare afirmatie de genul celei de mai sus ( de care sunt mandru )sa
fie insotita de sursa istorica-documentul respectiv care atesta ceea ce cu totii ne dorim.
Spre exemplu care este documentul care atesta ca Regalian este de origine dacica,

cine l-a scris si unde se afla el, si daca este posibil ..o copie scanata a acelui
document. Cred din tot sufletul meu ca este asa pentru ca eu stiu ca sunt dac, insa sunt
multi de tipul lui nu cred pana nu vad . Cu multumiri pentru articole am sa inchei aici.

10.
lol Ianuarie 30, 2010

cum te cheama pui de dac?:Burepizshta! acu fara gluma.cat de idiot tre sa fii sa te crezi
daca in sec 21??! daca ai cele mai elementare notiuni despre istorie si esti cat de cat un
pic cititai sa iti dai seama ca suntem toti o pasta formata din daci,romanisi din
covarsitor mai multe gene intrate ulterior prin migratii!pai ma baietziconstiinta
nationala are vreo 200 de ani!ganditi-va numai ca in Moldova de ex,cumanii si pecenegii
stau cateva sute de ani!sudul actual al tarii este practic controlat de slavii vreo 400 de
ani..pe putinmigratii,asimilari,mixturi! sa te consideri dac ,mai ales in oltenia:)) ii cea
mai mare utopie! mai repede gasesti un dac adevarat in australia decat aici!no
offense,decat vreau sa va spun ca trecand anii peste pasiunea mea (istoria) si peste ale
tineretii valuri nationalistice,am inajuns sa vad anumite realitati sociale!numai
intrebatzi-va parintii..sau uitatzi-va o generatie doua in urma voastra..si o sa vedetzi
ba un polonba un turcba un rusmaghiarsamd:)

11.
Florin Croitoru Februarie 10, 2010

degeaba ai noiuni de istorie poate chiar tii istorie,dar nu prea ai logic,lol. Care
amestec cu romani? Dou legiuni adic max 10 mii de oameni la vreun milion de
autohtoni ? Mai erau i inui n cazrmi.Ce s influeneze? Colonitii erau majoritar tot
daci pt c teritoriile nconjurtoare erau tot de daci locuite.
Eu m-am uitat n urm pe 6 generaii: snt toi romni.i dac ar fi fost un turc?
Ce mari mixturi au fost dac nu s-au mixat cu ungurii ardelenii ntr-o mie de ani? n
Germania snt 8 milioane de strini iar n Frana 10 dar nemii i francezii nu prea snt
mixai. Tu crezi c 10 mii de militari romani care nici nu aveau voie s aib relaii cu
populaia mixau mai mult?
M indoiesc sincer c ai s poi gndi bine.

12.
Sabin Dumbrava Februarie 19, 2010

Am spus ca sunt dac la figurat catar batran de lol. Sunt dac pentru ca vreau sa fiu dac.
(la figurat lol desigur, ca iara te apuci sa-mi teoria chibritului cu metisarea ) Tu ai
dreptate catar batran, au trecut atatia pe aici incat nu mai pot zice ca din punct de
vedere al ADN-ului mai sunt dac. Insa eu iti zic ca-s dac si asa am sa mor. Unde ti-s
radacinule lol ( nici macar n-ai curajul sa-ti spui numele ). Daca nu sti ce inseamna a fi
dac citeste. Daca vrei sa vezi ce inseamna a fi dac, du-te la Cricau in toiul verii si ai sa
afli. Si ca sa simti ce inseamna a fi dac.. imi pare rau asta n-ai cum! E dreptul meu
la replica. Sper sa nu fie considerat o ofensa ,nu vreau sa ofensez pe nimeni mai ale pe
prietenul meu catar batran .

13.
BUREBISTA Martie 1, 2010

Ar fi o adevarata lovitura sub centuradata lumii latine contemporane,daca s-ar

accepta aceste adevaruri,in special italienilor,al caror stramosi,imperiul roman,au jefuit
la propriu o lume intreaga!imi place articolul!!bvvvv,continuati tot asa!!LIMBA
DACILORMAMA LIMBII LATINE!!IMI PLACE IDEEA!!SUPERTARE!!

14.
Axel Martie 2, 2010

probabil ati uitat de tzigani, everei si altii:) mie imi place sa zic ca sunt romanade
origine romanacombinata cu nsute alte neamuri de nush ce origineprobabil daca,
sau romana, sau altceva,,,chair nu ne dam seama de adevarata noastra origine..de la
inceputuri si pana astazi.pot sa pornesc de la premiza ca prima familie a aterizat cu un
meteorit, ca a fost maimutza , ca s-a treansformat intr-un Dac sau roman, ca apoi
combinadu-se cu un ovrei, maghiar sau ceva de alta origine
aberati cu toziivorbiti prostii

Romana este de origine daco-romanacu minime influiente orientale provenite de pe la

negustorii care veneau in zona asta, de la istoricii, si turistii nostriifrantzuziti, de cei
care mergeau in partea slava etc + imperiul otoman si alte etc-uri.
intrebarea mea este cum de suntem noi Ortoxi daca limba noastra este daco-latina?
pentru ca suntem un popor fara mandrie si respectimprumutam si imitam precum
saltimbanciineavand nimic originalnici macar istoria nu suntem in stare sa o
pastram
a 2-a constatare intrebare:) este: daca noi suntem doar daci cum sustineti voi
inteligentii lui pesteTziganii deveniti RRomi peste noapte ce sunt? romani?:)))) ei sunt
probabil adevaratii romani?___
si dobitocii de istorici a romaniei-dace..cum au putut accepta sa ii numeasca pe tzigani
rromi? au cumva vreo legatura cu roma si nu stim noi? :)))))))))
sau deja tre sa incepem sa emigramtzara asta devine rromanika manelista ushor
ushor, Domnilor Daci..o sa va mandriti ca sunteti Daci prin alte tarisi probabil RRomii,
adevaratii urmasi ai lui Traianau sa rromaniezetara impreuna cu Kanal D si Otviar
voi Daci inteligentinu faceti nimic sa stopatiRRomanizarea Roamaniei-Dace.ca
doar voi sunteti doar daci:))) tipul asta nu are dreptate .sau dac areinseamna ca
rromii sunt latini:)))

15.
bombino August 3, 2010

Axel, esti incoerent, ignorant si impertinent. Frustrarea se poate manifesta si in alte

feluri decat a posta aberatii din lipsa de ocupatie. Faptul ca nu ti-a raspuns nimeni ma
face si pe mine sa ma simt fraier ca bag toti prostii in seama

16.
minisan August 11, 2013

super articolul, ar trebui s auzim i s citim mult mai des astfel de lucruri, istoria
noastr a romnilor a fost destul tiat, scurtat sau pur si simplu ascuns de alii
pentru interesele lor obscure sau materiale.

Rdcina sngerie, planta care nu

se las fotografat
-1,654 vizualizari- | Joi, 10 Sep 2009 | 8:05 | 2 Comments | Categorie: NaturaAnimale

Amerindienii din statul Virginia in la

mare cinste o plant pe care o numesc, din cauza rizomului su de un rou
viu, rdcina sngerie (Sanguinaria canadensis). Vrjitorii triburilor o folosesc
ca fortifiant general, iar pe baza principiului signaturii, culoarea rizomului o
recomand ca pe un leac antihemoragic.
O ciudenie legat de aceast plant a fost semnalat de biologul american
Daniel E. Moerman care studiind-o a remarcat c planta nu se las
fotografiat n culoarea ei real. n natur are flori aproape albe cu nuane
roz, iar frunzele sunt de un verde deschis. Dup numeroase fotografii n
culori, fie la lumina solar, fie la lumina artificial, toate clieele au ieit
supraexpuse, florile de un alb-transparent, iar frunzele cu nuane intens
verzi, pn la brun.
De aici, savantul Daniel E. Moerman a ajuns la concluzia c aceast plant
conine substane fluorescente care denatureaz culorile, mpiedicnd astfel
pelicula fotografic s le nregistreze corect.

Secretul munilor de aur al dacilor

-10,060 vizualizari- | Luni, 22 Iun 2009 | 8:41 | 8 Comments | Categorie: Istorie si
Civilizatii

Apusenii sau Munii de Aur, este

regiunea cea mai bogat n aur din ar i a doua dup Rusia, din Europa. Se
pare c aici s-a fcut pentru prima dat exploatarea preiosului metal galben.
Despre abundena aurului dacilor a scris chiar i printele istoriei, Herodot.
Cetile greceti de la Pontul Euxin, i trimiteau negustorii s le aduc aurul
acestora, care apoi era transportat pn la ngheatele trmuri nordice, sau
sub soarele arztor al Egiptului.
Cum au furat romanii aurul dacilor
Imensa bogie n-a scpat din vedere mprailor romani. Traian, n dou
rzboaie, reuete s pun stpnire peste cea mai bogat parte a Daciei,
unde se aflau inepuizabile mine de aur. Dup Criton, medicul lui Traian, n
puculia mpratului au intrat vreo 5 milioane de libre de aur, i ceea ce ar fi
nsemnat
o
bagatel
de
1.650.000
kg
de
argint.
La auzul unor astfel de cifre, mai trziu, istoricul francez Jerome Caropino era
mai s se nece. Se apuc i recalculeaz totul i taie cte dou zerouri att
de la aur, ct i de la argint. Dar i aa, cantitatea e imens. Cum s nu-i
frece mpratul minile de bucurie cnd a vzut ce man cereasc a dat
peste el. Imediat va numi la Aburnus Maior i Minor (Roia Montana i Abrud)
un Collegiu auraritoriu avnd n frunte un magister i un procurator
aurariorum la Ampelum (Zlatna).
Nu trebuia s se fure nici un gram de aur! Mai mult, trimite una dintre cele
mai bune legioni ale sale, a XIII-a Gemina s apere zona. Roma avea nevoie
de pine i circuri, iar pentru aceasta era nevoie de ci mai muli bani. Era
aa de nerbdtor, c va expedia urgent pentru o rapid i bun exploatare,
mineri dalmaieni, (fondatorii aezrii Anpelum) i pirusti, lucrtori originari
din Epir.

Ca urmare, treaba merge ca pe roate, Roma primind din minele dacie 5 tone
de aur fin anual. Nu numai din mine se extrgea preiosul metal, ci i din
prelucrarea nisipurilor aurifere. Erau aa de bogate apele, c trebuia doar s
ntinzi pe fundul lor blnari loase de oaie, ca s le ridici pline cu aur. Cu
sigurana, legenda Lnii de aur i are obria aici. Firete, baza o
constituiau uluitoarele filoane de aur aflate la Roia Montana, Brad, Baia de
Arie, Buciu, Frasin, muntele Vulcoiul.
Exploatarea era grea i anevoioas. Galeriile se spau cu arrugia, o dalt
de fier care se btea cu un ciocan greu. Acolo unde stncile se mpotriveau,
ele erau nclzite i rcite succesiv cu ap i oet pn se sfrmau. Aceste
sfrmturi erau pisate n mojare de fier cu ajutorul unor rude ce
cntreau pn la 50 kg. Pulberea fin rezultat era lsat pe seama
saitrocului unde se separa metalul de steril, dup care se spla ntr-un vas
mare cu ap ,jamp. Imediat, cu lopeile de fier tigie era pus la uscat. Mai
rmne doar sa fie cntrit sub ochii de vultur ai supraveghetorilor, cu
scafale. Munc ntr-adevr de ocna!
Mecanismele ciudate de extragere a aurului
Noroc c s-au ivit i mini iscoditoare. Primul pas pentru a uura munca
oamenilor, dar i pentru realizarea cantitilor mai mari, a fost fcut prin
apariia treampului. La nceput era pus n micare prin fora animalelor, ca
apoi s se fac prin aciunea apei. Un iobag fr carte, inventeaz prin 1779
un mecanism acionat de greuti care s zdrobeasc minereul rapid i
eficient.
Nu peste mult timp, Constantin Palade, i el necunosctor de carte, folosete
scripei la treamp. Succes total. Perfecionrile continu. De pe cmpul de
lupt, praful de puc este strmutat n mine. Johannes Fridwalsky
scria: Toi valahii din aceti muni i zguduie, i sfredelesc i nemulumii de
a guri pmntul cu instrumentele lor de fier, drm muni utiliznd atta
praf de puc nct, dup cum am fost martor, nu este minut pe ceas n care
s nu se aud mai puternic dect n iad, trsnetul i pocnetul produse de jur
mprejur de tria pulberii.
Spre sfritul secolului XIX, munii dacilor sunt zguduii de o for creia nu-i
rezista nimic: dinamita. Dar ce se ntmpla cu tonele de aur extrase? Meterii
aurari se ntreceau n prelucrarea nobilului metal. Din minile lor ieeau

neasemuit de frumoase cupe, vase care au uimit pn i pe romani. Dio

Cassius povestete de incredibila bogie a regelui dac Decebal ascuns sub
albia rului Sargeia, descoperit prin trdare de soldaii lui Traian. Dup
aceast dat, timp de secole ntregi nu mai avem nici o nsemnare despre
bogiile Sarmizegetusei.
Comoara cu 40.000 de monede de aur

Abia n 1543 se afl despre o descoperie

care l-ar fi lsat cu gura cscat chiar i pe Ali Baba. Civa pescari adunau
nvodul n apa Streiului i n loc de pete zresc printre rdcinile unui stejar
dobort de furtun o ascunztoare de piatr. i iau inima n dini i o
deschid. Ce au zrit la lumina fcliilor depea orice vis. Neatinse de veacuri,
scnteind tainic mii de monede de aur se aflau rspndite pe jos. Uitnd de
mncare, pescarii adun n cteva zile 40.000 monede de aur i nenumrate
sloiuri (vn de aur neprelucrat). Ne nchipuim c i-au revenit cu greu, i
firete i-au pus ntrebarea: Ce facem cu atta bnet? Din una n alta, au
ajuns la concluzia c cel mai bine e s duc aurul la Alba Iulia. Cu monedele
puse n desagi, pescarii pesc pe sub poarta cetii. N-au avut noroc dei
erau putred de bogai. Cardinalul Manuzzi, atotputernicul inutului, avea o
singur deviz Totul sau nimic!, aa c confisc cele 40.000 de monede i
arunc n lanuri nefericiii pescari. Pe cnd i freca minile de neateptata
comoar ce czuse pe capul lui, simi la tmpl fierul rece a unui pistol. n
castel nvlir soldaii generalului Castaldi. Din tainie adnci acetia
ridicar 250.000 monede de aur, 870 funi de aur neprelucrat i 20 funi sloi
aur, adic peste 3 tone metal preios!
Enigmatica comoar a regelui dac Koson
ntmplarea prin care a trecut n anul 1785, David Albu din Chitid este
povestit i astzi. Participant la rscoala lui Horea, Cloca i Crian, David
rmase aproape muritor de foame. i pierduse orice speran de via.

Totui, ntr-o noapte are o viziune. Parc dduse peste o oal mare cu bani,
galbeni strlucitori, pe un deal din apropiere. Se trezi din somn spre
diminea abtut i cu stomacul ghiorind. i aduce aminte de vis. Mi, s
fie. Aur pe aici pe la noi? i trage opincile, pune sumanul ntre umeri i
pornete agale cu o sap n minile aspre ctre locul din vis. Ceva l atrage pe
coama dealului, unde se zreau dou lespezi mari de piatr. Sap sub ele i
gsete un tunel. i face o cruce mare pe piept i zice Doamne ajut! i se
trte prin el. Deodat, se oprete n faa unei pori. Are noroc. O mpinge i
ajunge n faa unei sli de basm: vase, statui i mii de monede, totul din
aurul cel mai fin. Cum era de ateptat, iobagul cel srac a devenit peste
noapte unul dintre cei mai bogai oameni ai mpriei. Se pare c banii erau
btui de Lysimach i de enigmaticul rege dac Koson.
Comoara dacic descoperit n anul 1803
E toamna anului 1803, cam rece i ploioas. Pe dealul Aniniului Ilie Popa, un
biat de vreo 8 aniori, duce oile la pscut. Se joac scormonind pmntul cu
toiagul. Lng o tuf de mciee zrete ceva strlucitor. E o moned.
Bucuros o arat tatlui su. Acesta i d seama c are de-a face cu un vechi
ban de aur i ncepe s sape pe deal. Are noroc cu carul. n prima noapte
scoate din pmnt 246 de monede de aur, i ntreit n cea urmtoare.
Degeaba in secret locul. Vestea despre aurul dacilor se rspndete cu
iueala fulgerului. Zona este asaltat de cuttorii de aur: trgovei, fee
bisericeti, ciobani, rani, toi dornici de mbogire. Au noroc, preotul din
Vlcelele-Bune d peste o ulcic cu 400 galbeni fr zimi cu un hultan cu
aripi desfcute. Un crbunar din Sibiel e i mai norocos adunnd n cciul
o mie de monede. Febra aurului va continua nc civa ani, dar din nefericire
tirile despre comorile descoperite se rresc.
S-au scurs aproape trei veacuri, pn cnd la 11 iunie 1948, Constantin i
Hadrian Daicoviciu ncep spturi arheologice sistematice la Sarmizegetusa.
Cercetrile se vor solda cu descoperiri excepionale privind istoria dacilor.
Rmne ns o enigm: n toat perioda comunist n-a fost descoperit nici un
tezaur de aur!

Invazia roman din Dacia: un jaf

de 100 de miliarde de dolari
-6,222 vizualizari- | Sambata, 28 Feb 2009 | 10:02 | 12 Comments |
Categorie: Istorie si Civilizatii

Adevratele consecine ale

impactului Romei asupra Daciei trebuie analizate n profunzime, n scopul
restabilirii unor adevruri istorice. De la nceput, trebuie precizat c scopul
rzboaielor mpotriva lui Decebal, la 101-102 i 105-106, a fost nsuirea
vestitului tezaur dacic, deposedarea dacilor de fabuloasele lor bogii, n
special aurifere, despre care se dusese vestea n toat antichitatea, nc de
pe timpul rzboiului troian. De aceea, ei n-au au cucerit niciodat ntreaga
Dacie, ci numai podiul Transilvaniei, cu zona aurifer i un culoar care s le
asigure accesul n zon, respectiv Oltenia, i mai apoi zona de aprare a
Oltului cuprins ntre acestea i Limes transalutanus.
Dup nfrngerea lui Decebal, romanii au jefuit tezaurul regal, vduvindu-i pe
daci de 1.640.000 kg aur i 3.310.000 kg argint, ceea ce reprezint, la
preurile actuale, circa 20 miliarde dolari! Romanii aveau nevoie de acest aur
n scopul redresrii financiare a imperiului, care, altfel, s-ar fi prbuit de
urgen, n aceea perioad fiind n pragul falimentului. n afara acestei
redresri financiare, cu aurul i argintul jefuit din Dacia, romanii au construit
Forumul i Columna Traiani din Roma (la care s-a lucrat peste 7 ani). Acest jaf
nemantlnit n istoria Romei a permis ca toi locuitorii ei s fie scutii de
impozite pe timp de un an de zile, s primeasc fiecare cte un premiu de
650 denari i s se finaneze, timp de 123 zile, serbrile de la Roma cu
10.000 de gladiatori i 11.000 de fiare slbatice.
La pagubele aduse prin jaful de fa sfritul rzboaielor dacice, mai trebuiesc
adugate
i
altele.
Astfel:
costul ntreinerii armatei, alctuite n special din auxiliari neromani n
numr de circa 50.000, stabilii n aproximativ 100 de case. Timp de 165 ani,

acetia au costat pe daci echivalentul a 1.000.000 apartamente a trei

camere
la
preurile
actuale;
jaful de la sfritul rzboiului din anul 105-106, apreciat ca o pagub de 20
milioane
dolari;
ntreinerea celor 11 orae, inclusiv uzura lor, necesare administraiei
romane, apreciat la 8 miliarde dolari. innd seama de capacitatea lor, cele
11 orae au avut n medie o populaie permanent de circa 132.000 oameni.
Din acestea, se poate lua o medie de 50% de neautohtoni (suprastructura),
ceea ce conduce !a o cheltuial de ntreinere de 8 miliarde dolari.
exploatarea nemiloas a minelor i a celorlalte bogii.
Minele de aur au fost att de intensiv exploatate, nct s-au epuizat repede:
Alburnus Maior la 167, Ampeion la 215. De acum ncolo, Dacia nu va mai
prezenta interes pentru Roma. Fr a exagera, putem considera ca, n cei
165 ani de acerb exploatare, romanii au extras cel puin atta aur ct au
gsit n tezaurul lui Decebal. Aceasta urc suma total a jafului roman n
Dacia la 60-100 miliarde dolari SUA!

Calendarul dacic, mai precis dect

cel maya (reper pentru NASA)
-21,470 vizualizari- | Luni, 16 Feb 2009 | 9:29 | 11 Comments |
Categorie: Paranormal-Spiritualitate

Maya rmne n continuare

o civilizaie misterioas, aprut din neant i cu o origine nc nedesluit, la
fel ca n cazul Sumerului, Indului sau Egiptului Antic.O civilizaie cu un

calendar inexplicabil de asemntor cu cel al dacilor, cu date cosmice

calculate pn la milioane de ani n trecut, deci avnd cunotiine
astronomice extraordinar de avansate. O dovad n acest sens este i
calendarul, de o exactitate demn de secolul XX. Anul maya avea
365,242129 zile, n condiiile n care actualele calcule dimensioneaz anul la
356,242198 zile. Pentru comparative, s reinem un amnunt: calendarul
Gregorian indic 365,2425 zile.
Civilizaia maya este acreditat cu cel mai exact calendar din istorie pn la
cel din zilele noastre, calculate de NASA. Ca de obicei dacii sunt ignorai din
nou, cu o mare rea-credin! Calendarul dacic este, n realitate, mult mai
exact dect cel maya i incredibil de apropiat de cel actual: 365,242197 zile
! Adic o eroare de 12 secunde (1234/100) pe zi!Asemnarea cu dacii o
gsim i n denumirea crii sfinte a mayasilor, numit Popol Vuh (tradus n
sec. al XVI-lea), din care aflm informaii absolute extraordinare, de la
trecutul anterior Potopului pn la viitorul care ne ateapt.

TRADITII SI SUPERSTITII
MINUNATE DE SAMBATA MARE,
INAINTE DE INVIERE

-22,235 vizualizari- | 29/Aprilie/2016 | Spiritualitate teoretica, Traditii si superstitii | No

Comments

SAMBATA MARE este ultima zi

dinaintea marii sarbatori a Pastelui. De Sambata Mare, credinciosii se roaga,
isi amintesc de patimile suferite de Hristos pentru mantuirea omenirii si se
pregatesc pentru ca la sfarsitul acestei zile sa ia parte la slujba de Inviere.
Iata cateva traditii cu privire la Sambata Mare:

* In Sambata Mare se sacrifica mielul si se prepara bucatele traditionale:

drobul, friptura si borsul de miel.
* Inainte de slujba de inviere, gospodinele pregatesc cosul cu bucate, care
urmeaza sa fie dus la biserica, pentru a fi sfintite de preot.
* Se spune ca daca vrei sa ti se implineasca cele mai arzatoare dorinte, nu
trebuie sa dormi cu nici un chip in noaptea de Sambata Mare, intrucat atunci
cand se deschid cerurile, Domnul nu poate vedea inlauntrul fiintei tale si nuti poate darui ce-ti doresti.
* Barbatii trebuie sa stie ca, in Sambata Mare, femeia are cea mai mare
putere din tot timpul anului.
* Ca sa nu ti se fure nimic tot restul anului, este bine sa nu dai nimic din casa
in Sambata Mare.
* In Sambata Mare, fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce
urmeaza a fi dus la biserica, pentru sfintire. In el asterne un stergar curat si
pune o lumanare alba, apoi oua rosii, pasca, cozonac, oua incondeiate, o
bucata de slanina, muschi de porc, sunca special preparata, zahar, faina,
salata de hrean cu sfecla rosie fiarta, sare, cativa catei de usturoi, o ramura
de busuioc, carnati, un miel din aluat copt intr-o forma speciala.
* Pentru ca toti membrii familiei sa fie sanatosi in decursul intregului an,
oasele si resturile adunate dupa ce se taie mielul se ingroapa la radacina
unui mar sau par.

Pdurea Todoruelor din Buzu,

un nou loc misterios din Romnia!
Sub ea se afl o reea de 8 km
ptrai de tuneluri, vechi de 6.000
de ani, n care se gsesc secrete
nebnuite!

-6,563 vizualizari- | Marti, 26 Apr 2016 | 11:45 | 4 Comments |

Categorie: Noutati,Romania misterioasa

Unul
din
locurile
cele
mai
misterioase din Romnia este pdurea Todoruelor din Buzu. Aici s-ar
ntmpla multe lucruri paranormale, pe care le aflm detaliat dintr-un articol
din Ziarul Tricolorul din 2014, din care am fcut un rezumat:
* Deasupra pdurii, stenii au observat dintotdeauna lumini misterioase, ale
cror prezen nu poate fi explicat.
* Dac v aventurai acolo, se recomand s o facei doar ziua (nu noaptea)
i s purtai ntotdeauna o cruce cu voi.
* n interiorul codrului, este o tcere nspimnttoare. Parc nicio
vieuitoare i nicio pasre nu i-a dorit s-i fac acolo cuibul.
* n centrul pdurii este o cldur att de mare, nct chiar i n mijlocul
gerului de afar, iarna vei fi nevoii s v dai jos hainele groase de pe voi
dac v aventurai acolo.
* Prin 1975, doi copii fcur o descoperire terifiant: eu au dat peste o gaur
misterioas n mijlocul pdurii. Au cobort n ea i nu era deloc ntuneric:
pereii gurii aveau o lumin verzui fosforescent, foarte ciudat. Dup ce au
mers circa 100 de metri prin pu, cei doi copii au dat peste o sal imens,
spat n piatr. Sala avea mai multe mese, iar pe fiecare mas se aflau
schelete umane de 3-4 metri lungime, aadar, nite gigani!
* ntmplarea celor doi copii a ajuns la urechile autoritilor, care au hotrt
s aduc n zon soldai i arheologi, interzicnd accesul oamenilor n
ntreaga zon.

* Un ofier de Securitate se destinuie: sub pdurea Todoruelor se afl o

reea de galerii subterane, spate n granit, care nsumeaz 8 kilometri
ptrai, cu sli de 200 de metri lungime. Iar acestea nu sunt de pe vremea
dacilor, ci mult mai vechi, de cel puin 6.000 de ani. Iar cei care le-au
construit se asemnau cu oamenii, dar nu erau totui oameni, avnd peste 3
metri nlime.
* Pdurea Todoruelor e n continuare un teritoriu interzis. La ieirea din sat,
nainte de a intra n codru, dai de-un ditamai gard cu srm ghimpat, pe
care, din 20 n 20 de metri, e atrnat o plcu: Accesul strict interzis! Zon
de prospeciuni geologice.
Sursa: Ziarul Tricolorul

Conform unui videoclip de pe

YouTube, Apocalipsa lui Ioan ar f
fost
decriptat
n
date
i
evenimente! Iat ce s-ar putea
ntmpla n perioada urmtoare
-9,953 vizualizari- | Luni, 18 Apr 2016 | 17:25 | 13 Comments |
Categorie:Noutati, Paranormal-Spiritualitate

ATENIE! Acest articol este

realizat dup un videoclip postat pe YouTube!
Ce mister! Cine poate s neleag Cartea Apocalipsei din Biblie? Oameni de
tiin i teologi difer n interpretrile lor. De ce aproape nimeni nu pare ntradevr s neleag profeiile acestei cri? De ce sunt att de multe
interpretri diferite? Care este adevratul sens, scopul i inteniile acestei
cri fascinante ultima carte a Scripturii divine?

Iat rspunsul uimitor de una dintre cele mai misterioase ale crii: Capitolul
5.
1. Am vzut apoi, n mna dreapt a Celui ce edea pe tron, o carte scris
nuntru
i
pe
dos,
pecetluit
cu
apte
pecei.
2. i am vzut un nger puternic, care striga cu glas mare: Cine este vrednic
s
deschid
cartea
i
s
desfac
toate
peceile
ei?
3. Dar nimeni n cer, nici pe pmnt, nici sub pmnt nu putea s deschid
cartea,
nici
s
se
uite
n
ea.
4. i am plns mult, fiindc nimeni n-a fost gsit vrednic s deschid cartea,
nici
s
se
uite
n
ea.
5. i unul dintre btrni mi-a zis: Nu plnge. Iat, a biruit leul din seminia lui
Iuda, rdcina lui David, ca s deschid cartea i cele apte pecei ale ei.
6. i am vzut, la mijloc, ntre tron i cele patru fiine i n mijlocul btrnilor,
stnd un Miel, ca njunghiat, i care avea apte coarne i apte ochi, care
sunt cele apte duhuri ale lui Dumnezeu, trimise n tot pmntul.
7. i a venit i a luat cartea, din dreapta Celui ce edea pe tron.
8. i cnd a luat cartea, cele patru fiine i cei douzeci i patru de btrni
au czut naintea Mielului, avnd fiecare alut i cupe de aur pline cu
tmie care sunt rugciunile sfinilor.
Dup attea cutremure n ultima perioad, unii cred c suntem deja la a
asea pecete! Nu, nu nc, n momentul de fa ne aflm ntre cea de-a doua
i a treia pecete (penuria alimentar i criza financiar).
PRIMA PECETE 20-03-2015 ncepe mnia lui Dumnezeu eclipsa
solar n timpul echinociului de primvar i prima zi a anului religios
evreiesc.
1. i am vzut cnd Mielul a deschis pe cea dinti din cele apte pecei, i
am auzit pe una din cele patru fiine zicnd cu glas ca de tunet: Vino i vezi.
2. i m-am uitat i iat un cal alb i cel care edea pe el avea un arc; i i s-a
dat lui cunun i a pornit ca un biruitor ca s biruiasc.
A DOUA PECETE 15-06-2015 Sfritul pcii pe Pmnt.
3. i cnd a deschis pecetea a doua, am auzit, zicnd, pe a doua fiin: Vino
i
vezi.
4. i a ieit alt cal, rou ca focul; i celui ce edea pe el i s-a dat s ia pacea
de pe pmnt, ca oamenii s se junghie ntre ei; i o sabie mare i s-a dat.

A TREIA PECETE 28-12-2016 ncepe penuria alimentar i

lipsurile.
5. i cnd a deschis pecetea a treia, am auzit pe a treia fiin, zicnd: Vino i
vezi. i m-am uitat i iat un cal negru i cel care edea pe el avea un cntar
n
mna
lui.
6. i am auzit, n mijlocul celor patru fiine, ca un glas care zicea: Msura de
gru un dinar, i trei msuri de orz un dinar. Dar de untdelemn i de vin s
nu te atingi.
A PATRA PECETE 21-12-2017 Evenimente politice majore, boli.
7. i cnd a deschis pecetea a patra, am auzit glasul fiinei a patra, zicnd:
Vino
i
vezi.
8. i m-am uitat i iat un cal galben-vnt i numele celui ce edea pe el
era: Moartea; i iadul se inea dup el; i li s-a dat lor putere peste a patra
parte a pmntului, ca s ucid cu sabie i cu foamete, i cu moarte i cu
fiarele de pe pmnt.
A CINCEA PECETE 2018 Un mare cutremur devastator.
9. i cnd a deschis pecetea a cincea, am vzut, sub jertfelnic, sufletele
celor njunghiai pentru cuvntul lui Dumnezeu i pentru mrturia pe care au
dat-o.
10. i strigau cu glas mare i ziceau: Pn cnd, Stpne sfinte i adevrate,
nu vei judeca i nu vei rzbuna sngele nostru, fa de cei ce locuiesc pe
pmnt?
11. i fiecruia dintre ei i s-a dat cte un vemnt alb i li s-a spus ca s stea
n tihn, nc puin vreme, pn cnd vor mplini numrul i cei mpreunslujitori cu ei i fraii lor, cei ce aveau s fie omori ca i ei.
Mai departe, n videoclip, nu se mai ofer date pentru cea de-a asea i cea
de-a apte pecete.

Un secret terifc descoperit de

marele istoric Densuianu: zeul
persan Mithra (Prometeu), din
care unii spun c ar proveni

cretinismul, a fost de origine

geto-dac! Iat i argumentele!
-4,471 vizualizari- | Duminica, 17 Apr 2016 | 21:54 | 26 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

Nicolae
Densuianu,
n
monumentala sa oper Dacia preistoric vine cu o propunere ocant:
celebrul zeu persan Mithras (Mithra), cel din care s-a nscut cultul (religia)
mithraismului n antichitate, a fost unul de origine geto-dac!
Mithra a devenit mai celebru cnd n zilele noastre s-a propagat ideea c
cretinismul s-ar fi nscut din cultul lui Mithras, i asta pentru c n celebra
carte Codul lui Da Vinci al lui Dan Brow, se afl scrise urmtoarele: Nimic
dincretinism nu este original. Zeul pre-cretin Mithra, numit i Fiul lui
Dumnezeu iLumina Lumii, s-a nscut pe 25 decembrie, a murit, a fost
ngropat ntr-un mormnt de piatr, i apoi a nviat n trei zile. Am demontat
aceast idee fals n articolul din 2014, intitulat Ajunge cu minciunile
conform crora povestea lui Iisus Hristos ar f copy-paste dup
mitul zeului Mithra! Sunt doar nite manipulri i pot demonstra
acest lucru!
Cultul lui Mithra a fost foarte rspndit n tot Imperiul Roman, el fiind prezent
i n teritoriile Daciei. Marele istoric romn l identific cu zeul Prometeu de la
greci. Citez din opera lui Densuianu:
Originea i istoria cultului lui Mithra n prile acestea a rmas ns o enigm
pn n zilele noastre. Pe monumentele figurate din epoca roman, zeul
Mithra este nfiat ca un tnr de o frumusee extraordinar, sacrificnd un

taur ntr-o peter. Pe aceste table de sacrificiu, zeul ne apare mbrcat n

costumul naional dac, cu o cma cam lung, ncins peste mijloc i avnd
pe umeri o mantie fluturnd, ce-i ajunge pn din jos de genunchi. Pe cap,
zeul poart cciula naional dac, cu vrful uguiat, rotunjit i plecat nainte,
iar pe umeri i descind plete lungi, dup datina pelasg, ori un pr frumos
buclat. Cu mna stng, el prinde viguros taurul de un corn, ori de bot,
ridicndu-i capul n sus; cu genunchiul stng i apas spatele, l ncovoaie i l
supune la pmnt, iar cu mna dreapt i ntinge pumnalul n gt,
ndreptndu-i n acelai timp ochii ctre cer.
Lng zeu sunt figurai, de o parte i de alta, doi tineri adolesceni mbrcai
n acelai costum naional dac: unul innd n mn o fclie cu cptui aprins
n sus, iar cellalt cu captul aprins n jos. Probabil, acetia reprezentau
Soarele ce rsare i Soarele ce apune, ori pe Phosphoros i Hesperos. Att
zeul, ct i tinerii figurai pe aceste basoreliefuri ne prezint nite tipuri
eroice, nobile i dulci pelasge. Nimic asiatic, nici n expresia figurelor, nici n
costumele lor.
Pe lng figurele zeului i ale tinerilor, mai vedem reprezentate, pe aceste
monumente mitriace, diferite alte scene caracteristice din viaa zeului,
diferite imagini topografice, atribute i semne simbolice, dintre care unele
sunt amintite n legendele vechi ale lui Prometeu, altele n legendele
romneti.
O indicaie despre locul unde se petrec scenele cele memorabile din viaa lui
Mithra se vede exprimat prin figura mitologic a unei importante diviniti
fluviale. Aici, zeul rului ne apare ntins pe pmnt, cu o barb lung i
fluid, care la mijloc se despic n dou pri. Este, fr ndoial,
reprezentarea Istrului, a rului celui mare i divin, despre care spuneau
vechile tradiii geografice c, lng munii Daciei, el se desparte n dou
ramuri.
Pe un alt monument mitraic din vila Torlonia se vede, lng bustul Soarelui,
un cal cu aripi, despre care fac amintire i cntecele poporale romne. Patria
cailor cu aripi era, dup legendele vechi, Scythia, n particular inuturile de
lng Istru. Alte figuri ne nfieaz pe zeul Mithra cu cte o cheie n fiecare
mn. Sunt cheile raiului despre care amintesc i colindele romne.

DE CE SE PUN BANI PE PIEPTUL

MORTILOR? TRADITII SI
SUPERSTITII UIMITOARE LEGATE
DE MONEDE!
-24,167 vizualizari- | 17/Aprilie/2016 | Spiritualitate teoretica, Traditii si superstitii | No
Comments

TG*2967907
Monedele au fost intotdeauna considerate semne de noroc. O zicala populara
spune: Orice moneda pe care o am imi poarta noroc. A da o moneda unui
cersetor aduce intotdeauna noroc, ca si aruncarea ei intr-o fantana.
Obiceiul de a arunca o moneda intr-o fantana sau intr-un put isi are originea
in vremurile cand oamenii credeau ca in ele traiau spiritele. Riscai sa ai
ghinion daca nu le onorai cand treceai pe langa ele. Dar a arunca o moneda
intr-un put inseamna mai mult decat a cinsti spiritele; inseamna si a le plati
pentru a te proteja. In fiecare an, milioane de oameni arunca monede in
splendida Fontana di Trevi din Roma crezand ca, facand asta, intr-o zi vor
reveni in Orasul Etern. Iranienii fac acelasi lucru atunci cand arunca monede
in bazinul de la mausoleul lui Saadi, poetul lor national.
Obiceiul de a pune o moneda sub catargul principal al unei nave isi are
originea in mitologia greaca. Atunci cand oamenii mureau, sufletele lor
trebuiau sa traverseze raul Styx pentru a ajunge in Campiile Elizee, taramul
celor binecuvantati. Charon carmuia singura barca ce traversa raul. Pretul
unei calatorii era de un obol si refuza sa-i duca pe cei care nu puteau plati.
Din aceasta pricina, grecii au inceput sa-si ingroape mortii impreuna cu o

moneda, care se aseza in mana sau in gura decedatului. In timp, obiceiul de

a aseza o moneda sub catargul principal a aparut ca o forma de protectie
prin care banii erau oferiti spiritelor marii.
A plati pentru un dar primit poate parea o idee ciudata, dar lucrul inca se mai
practica. Se considera ca aduce ghinion sa faci cadou un cutit sau o foarfeca,
pentru ca obiectul ascutit ar putea taia prietenia. Pentru a impiedica acest
lucru, cel care primeste darul trebuia sa dea o mica moneda pentru a plati.
Superstitia isi are radacinile in magia neagra. Daca un obiect ascutit, cum ar
fi un ac sau un bold, era imbibat cu magie neagra si apoi oferit cuiva, avea
sa-i faca rau. Totusi, efectele malefice puteau fi evitate daca cel care primea
darul platea o mica suma pentru obiect.
Se considera ca aduce ghinion sa nu ridici o moneda gasita pe jos, insa in
zilele noastre aceasta superstitie nu mai e asa de cunoscuta. In multe tari
este foarte raspandit obiceiul de a aseza monede pe ochii celor morti, in
credinta ca mortii puteau deschide ochii pentru a cauta oameni pe care sa-i
ia cu ei pe lumea cealalta.
Marinarii foloseau monede gaurite ca amulete aducatoare de noroc.
Superstitia isi are radacinile in vremurile cand oamenii gaseau pietre gaurite
pe malul marii. Ei credeau ca pietrele fusesera purtate de zeii marii si,
purtandu-le la randul lor, aveau sa bucure de ocrotirea fostilor posesori
divini.

VALERIANA, CEA MAI BUNA

PLANTA MEDICINALA DIN LUME
IMPOTRIVA STRESULUI SI
ANXIETATII
-20,188 vizualizari- | 20/Martie/2016 | Fitoterapie, Spiritualitate practica | No Comments

18

Valeriana (valeriana officinalis) este

cea mai folosita planta medicinala din lume. Anual, pe glob sunt consumate
peste trei sute de mii de tone. Efectele sale terapeutice foarte puternice sunt
recunoscute chiar si de catre cei mai inversunati adversari ai terapiilor
naturale.
Utilizarea valerianei are o traditie de peste patru mii de ani, fiind considerata
o planta de referinta, atat in Europa, cat si in Asia. Investita si cu insusiri
magice de traditia populara, in ultimele patru decenii i-au fost dedicate sute
si sute de studii medicale, care toate atesta acelasi lucru: valeriana este una
dintre cele mai eficiente remedii in tratarea tulburarilor emotionale, precum
si a bolilor fizice asociate lor. O problema de extrema actualitate in vremurile
noastre, care stau sub semnul tensiunii si-al stresului.
Tratamente cu valeriana
Insomnie intr-un studiu german efectuat in anul 2001 se afirmau, in mod
categoric, urmatoarele: Multe plante si remedii naturale pot fi recomandate
contra insomniei, insa doar in cazul valerianei eficienta poate fi garantata.
Intr-adevar, nenumarate teste clinice, facute pe pacienti de toate varstele si
care sufereau de diferite tipuri de tulburari de somn, au dovedit eficienta
valerianei ca sedativ si somnifer. Administrarea tincturii de valeriana inlatura
dificultatea in a adormi, micsoreaza semnificativ procentul de treziri
nocturne, favorizeaza aparitia fazei de somn profund fara vise (etapa cea
mai odihnitoare a somnului). Cu alte cuvinte, valeriana ajuta la marirea
perioadei de somn si foarte important imbunatateste calitatea acestuia.
Se fac tratamente de cate 6 saptamani, in care se administreaza seara, la
ora 7, si apoi inainte de culcare, cate o lingurita de tinctura, diluata cu putina

apa. Efectele evidente de imbunatatire a somnului apar dupa 3 saptamani de

administrare, in cazul valerianei efectul fiind cumulativ.
Crampe musculare valeriana are calitati relaxante asupra muschilor. Se
administreaza, atunci cand este nevoie, cate 1-2 cani de infuzie combinata
pe zi, pe o perioada nu mai lunga de trei zile. Este eficienta in combaterea
contracturii musculare dureroase, care apare datorita supra-efortului fizic si,
mai ales, datorita incordarii psihice.
Spasme gastrointestinale (Dureri de burta) valeriana are calitati
relaxante asupra musculaturii netede, fiind eficienta in colici si in spasme
intestinale. Se administreaza sub forma de infuzie combinata, cate 2 cani pe
zi. Tratamentul dureaza 3-7 zile.
Crampe in timpul menstrelor se administreaza o doza soc, de 2 lingurite
de tinctura de valeriana, care are efect rapid antispastic si sedativ.
Suplimentar, se pot face bai fierbinti cu valeriana la membrele inferioare, ale
carei substante active ajunse in circulatia sanguina periferica au efecte
antispastice si calmante rapide.
Aritmie cardiaca, ischemie cardiaca cu ajutorul valerianei se trateaza in
mod special tulburarile cardiace care apar pe fond de stres si de anxietate.
Un studiu efectuat in SUA, pe un lot de 480 de persoane, a demonstrat ca
administrarea de valeriana, cate 30 de picaturi de tinctura de trei ori pe zi,
diminueaza rata bolilor cardiace care apar pe fond de stres, in special a
aritmiei si a ischemiei cardiace. De asemenea, administrarea valerianei a
redus sentimentul subiectiv de stres.
Anghina pectorala un studiu facut in China arata ca tratamentul cu
valeriana a avut efecte benefice pentru 88% din pacientii supusi testului. Se
administreaza de trei ori pe zi cate o lingurita de tinctura, in cure de 40 de
zile, cu 7-10 zile de pauza. Valeriana reduce semnificativ frecventa si
intensitatea crizelor de anghina pectorala, imbunatateste activitatea inimii
(actiune pusa in evidenta prin analizarea evolutiei electrocardiogramelor
celor tratati).
Anxietate valeriana este cel mai bun remediu natural anti-anxietate.
Rezultatele cele mai evidente apar dupa 4 saptamani de tratament, care va
consta in administrarea unei jumatati de lingurite de pulbere, de 4 ori pe zi.
Tratamentul se face vreme de doua luni, cu 14-21 de zile de pauza. Are
efecte similare ca intensitate cu cele ale medicamentelor anxiolitice de
intensitate slaba si medie, dar fara efectele adverse majore ale acestora.

Depresie se recomanda o cura de 15-30 de zile cu valeriana, pentru

pacientii ce duc lipsa de exercitiu fizic ori mental, precum si pentru cei care
nu au parte de o relaxare adecvata, manifestand din aceasta cauza stres
asociat cu depresie si astenie. Se administreaza cate o jumatate de lingurita
de pulbere dimineata la ora 8, seara la ora 19 si cu putin timp inainte de
culcare.
Adjuvant in sindromul colonului iritabil se face un amestec in proportii
egale de pulbere de radacina de valeriana si de seminte de fenicul. Se
administreaza cate o jumatate de lingurita de patru ori pe zi din acest
amestec, in cure de cate doua saptamani.
Sursa: Formula As

Neomarxismul, doctrina statului

agresiv asupra cetenilor si, pe
care
Illuminati
ncearc
s-o
impun
n
toate
rile!
Neomarxismul
lupt
mpotriva
familiei, tradiiilor, istoriei i
libertii individuale! EI ne vor
nctuai i splai pe creier!
-3,242 vizualizari- | Duminica, 20 Mar 2016 | 17:30 | 16 Comments |
Categorie:Conspiratii si Societati secrete, Noutati

Pe 1 mai 1776, Adam Weishaupt,

un profesor german de drept, nfiineaz secta Illuminati, cea mai malefic
societate secret din istoria omenirii, cea care s-a aflat n spatele revoluiilor
din secolele XVIII-XIX-XX din ntreaga lume i cea care a declanat cele dou
mari rzboaie mondiale. Desigur, un simplu profesor nu avea nicio putere
dac nu era finanat i mnat din spate de familia Rothschild, adevrata
creatoare a lui Illuminati, cea mai bogat familia din istorie.
Dup ce a provocat Revoluia francez de la 1789 i revoluiile de la
nceputul i mijlocul secolului al XIX-lea n ntreaga Europ, dar i rzboaiele
napoleoniene, secta Illuminati a trecut n umbr, a infestat lojile masonice
europene i a trecut la un alt proiect dezastruos pentru omenire: crearea
luptei de clas, prin nfiinarea dogmei comunismului / marxismului, care
este aproape identic cu dogma Illuminati din anii 1770. C marxismul /
comunismul i avea originea n doctrina Illuminati a recunoscut-o chiar i
Congresul statului american California n anii 50, printr-un document oficial,
mai precis n Cel de-al 11-lea raport al Comisiei pentru Educaie a Senatului
Statului California (SUA), din legislatura anului 1953. Am scris despre asta n
acest articol Iat documentul ofcial care demonstreaz existena
unei conspiraii mondiale, precum i legtura ntre Illuminati i
comunism:

Acest aa zis comunism modern se pare c este aceeai conspiraie

mondial i ipotetic n a distruge civilizaia, la originea sa aflnduse Ordinul secret Illuminati din Bavaria, fondat pe 1 mai 1776, i
care a acionat i n coloniile noastre n perioadele critice naintea
adoptrii Constituiei noastre federale. Conspiraia mondial
revoluionar pare s fi fost att de bine organizat i continu s

exist, nct ea se afl n punctul de a profita de orice oportunitate

ivit sau care conspiraionitii ar putea crea-o. E semnificativ faptul
c n anul 1783, atunci cnd existau anumite nemulumiri n
coloniile americane, circulau documente anonime i subversive care
ndemnau la revolte () Iar George Washington credea c centrul
acestei conspiraii secrete se afl la New York. Aceast conspiraie
secret a continuat s foloseasc New York-ul ca baz pentru
activitile sale pn n timpurile prezente. Nu e ntmpltor c New
York-ul este n prezent centrul pentru activitile comuniste din
ntreaga ar ()
Recunoaterea datei de 1 mai 1776 ca data fondrii acestei
conspiraii mondiale revoluionare nu e dificil de neles, din
moment ce data de 1 mai este celebrat chiar i n timpurile
recente, prin revolte i vrsri de snge la scar mondial () n
anul 1847 sau 1848, conspiraionitii comuniti, care au operat pn
atunci n secret, au scos la iveal Manifestul Partidului Comunist, de
Karl Marx i Friedrich Engels, prin care ei erau mpotriva civilizaiei
moderne i a instrumentelor sale: Dumnezeu, religie, familie,
libertate individual () n redactarea acestui manifest,
conspiraionitii comuniti credeau c timpul lor va veni, atunci cnd
va putea fi realizat o guvernare mondial () Ei au ncercat s
ascund c aceast conspiraie exista nc din 1776 i au decis ca
1848, anul Manifestului Comunist, s fie considerat ca anul fondrii
comunismului, iar Karl Marx s fie proclamat ca autorul
Manifestului.
Foarte interesant c acest document din 1953 vorbete negru pe alb de o
conspiraie mpotriva civilizaiei moderne i a instrumentelor sale:
Dumnezeu, religie, familie, libertate individual. Iar, dac v uitai n ziua de
azi, tocmai acest lucru se ntmpl i n zilele noastre, n multe ri ale lumii,
inclusiv n ara noastr. Religia este atacat din toate prile, se promoveaz
agresiv ateismul, familia este distrus prin ncurajarea micrilor aa-zis
libertine (lesb*ianismul, homos*x*ualitatea, trans*exualismul etc.), libertatea
individual ne este luat treptat, prin impunerea de felul de reguli aberante,
prin violarea corespondenei, ascultarea telefoanelor etc.
Dar, s revenim la istorie. La nceput, n ultima jumtate a secolului al XIX-lea
i nceputul secolului al XX-lea, marxismul, care a fost finanat din umbr de

bancherii Illuminati, a cuprins mai multe focare n ntreaga lume. Marxismul

promovat de Illuminati urmrea, aa cum spune i documentul citat din
1953, internaionalismul i o guvernare global, astfel nct toi oamenii s
fie controlai mai bine. A venit Revoluia bolevic din Rusia din 1917, cel mai
mare experiment Illuminati pentru instaurarea marxismului ca doctrin
oficial. URSS trebuia s devin un model de instaurat n ntreaga lume. Dei
comunismul a triumfat n cteva ri din Europa, totui doctrina
internaionalist a marxismului i-a pierdut din putere, unii din liderii
comuniti devenind naionaliti (ca Tito sau Ceauescu, de exemplu),
nemaiscultnd astfel de ordinele Illuminati.
Cnd au vzut c a euat experimentul comunismului n instaurarea
guvernului global, liderii Illuminati au schimbat strategia, i-au nlturat pe
liderii comuniti incomozi prin aa-zise revoluii (n 1989-1990) i, pn n
ziua de astzi, ncearc instaurarea n lume a unui climat care s duc la o
globalizare rapid a lumii. Guvernele pe care Illuminati le controleaz indirect
(n special cele din Europa i America) duc o politic neomarxist. Acest
curent neomarxist (care nu difer cu mult de bolevismul iniial, ns e mult
mai rafinat, mai puin brutal), se concentreaz pe urmtoarele aspecte:
1)
Creterea
puterii
statului
n
defavoarea
libertii
individuale: toate libertile ne sunt smulse ncetul cu ncetul, autoritile
folosindu-se de tot felul de pretexte. Cel mai uzual pretext l reprezint
terorismul, pe principiul: Ceteni, trebuie s renunai la nite drepturi
individuale, pentru a lupta mpotriva terorismului. Nu de puine ori, s-a
demonstrat c o parte din autoritile statului colaboreaz n secret cu
teroritii sau chiar (i mai grav) finaneaz i iniiaz aciuni teroriste. Vedei
articolul acesta Un document excepional: Rezoluia Parlamentului
European despre Operaiunea Glado, care arat foarte clar c
unele servicii secrete europene, CIA i NATO au fost implicate n
cazuri grave de terorism! Ce dovad mai bun dect asta vrei?, n
care Parlamentul European deplnge situaia implicrii unor servicii secrete
europene n cazuri de terorism.
n plus, se observ tendina n ultimii ani de a suprima libertatea de
exprimare pe Internet, aceasta fiind ultima redut nc necucerit de
Illuminati, cci mass-media oficial audiovizual e deja controlat de ei.
Chiar zilele trecute am scris un articol despre interzicerea Facebook-ului i

Twitter-ului n Turcia, ca urmare a unor atacuri teroriste (Dup sngerosul

atentat terorist de la Ankara, Turcia interzice Facebook-ul i Twitterul! Reeta e simpl pentru interzicerea Internetului de ctre
autoriti: crem o problem (teroritii) i apoi nchidem gura la
toat lumea) Iar, dac totui cineva se poate exprima liber, ns ideile
respective sunt mpotriva doctrinei neomarximului, acea persoan e atacat,
e linat mediatic, e pus pe o list neagr.
Statul neomarxist este unul puternic, agresiv cu proprii ceteni, spunndu-le
acestora i ce s nu fac: TREBUIE s se vaccineze, TREBUIE s mnnce
doar anumite produse, etc., n numele unei aa-zii griji pentru sntatea
individual, cnd de fapt grija e pentru a servi interesele marilor corporaii.
2) Creterea controlului asupra propriilor ceteni. Aa cum
scandalurile din ultimii ani au demonstrat-o (vezi scandalul NSA din America,
n care acest serviciu secret american s-a dovedit c a fcut ilegal
interceptri de telefoane, de emailuri ale cetenilor americani), scopul este
acela de a controla proprii ceteni, sub masca luptei mpotriva terorismului
sau infracionalitii. Adic, toi suntem suspeci, n loc ca organele statului
s lupte punctual mpotriva adevrailor infractori sau teroriti.
3) Minimalizarea tradiiilor, obiceiurilor, culturii i istoriei unui
popor. Neomarxitilor globaliti nu le plac deloc tradiiile i obiceiurile
populare i atunci, prin deciziile luate, ncearc s distrug ncet-ncet seva
naional a fiecrui popor, prin decizii aberante, ca de exemplu: limitarea
numrului de cini ale ciobanilor la stn (!), sacrificarea porcului doar prin
electrocutare (!!) etc. Cnd vedei decizii de genul acesta, s tii c ei nu
sunt interesai de soarta cinilor, a oamenilor sau a porcilor, ci vor doar s
loveasc n tradiiile unui popor.
De asemenea, pentru a uita rdcina unui popor, se ncearc
minimalizarea importanei istoriei la coal, atacarea tuturor personalitilor
naionaliste istorice a unui popor, negarea i luarea n derdere a vechii
istorii tradiionale a unui popor. Am ajuns s citesc pe mai multe site-uri
serioase texte n care aa-zii vectori de opinii i luau n derdere pe daci i
gei, de parc acetia ar fi fost o plsmuire a marilor notri istorici, ca Iorga
sau P.P.Panaitescu.
4) Promovarea agresiv a ateismului i atacarea furibund a
religiilor. Totul ar fi OK dac fiecare cetean i-ar exercita n propriul eu

contiina religioas. ns, neomarxitii vor s distrug i aceast contiin.

Biserica e Satana! Religiile sunt idioate! Dumnezeu nu exist! sunt
frazele-cheie pe care ei le propag agresiv. E adevrat, ei profit de
slbiciunile i greelile fcute de unele culte religioase (vezi luxul denat
afiat de unii prelai ai Bisericii noastre Ortodoxe), dar religia, perceptele
religioase nu trebuie niciodat confundate cu instituia oficial a Bisericii.
Pe de alt parte, se observ n mass-media c se promoveaz din ce n ce
mai mult tiri care pun la ndoial multe lucruri din cretinism, religia oficial
nr.1 a lumii: c Iisus Hristos n-ar fi existat, ba c a existat dar s-a cstorit i
ar fi avut copii (!), ba c n-a nviat dup crucificare i s-a ascuns n Japonia
etc. Toate acestea apar pentru a crea ndoial n sufletul omului credincios.
De asemenea, islamismul, o alt mare religie a lumii, e atacat din toate
prile pentru c ar ncuraja terorismul.
5) Promovarea anormalului ca find normal i a normalului ca find
anormal. i aici am s m refer la minoritile se*uale. Repet din nou: nu
am nimic mpotriva homose*ualilor, atta timp ct ei ar sta cumini n banca
lor, n intimitatea lor, fr glgie, i s fac orice fantezie i-ar dori. ns,
neomarxitii globaliti i doresc distrugerea familiei (despre care voi vorbi la
punctul urmtor), unul din scopurile Illuminati. i cum vor s fac acest
lucru? Militnd agresiv pentru drepturile unor minoriti se*uale, dndu-le
posibilitatea s se cstoreasc ntre ei, s adopte copii etc. Astfel, Illuminati
vor s creeze o nou societate, n care normalul (de exemplu, familia dintre
un brbat i o femeie i copiii lor) s devin n timp un lucru anormal,
denatural, iar relaiile se*uale s devin noul normal.
6) Distrugerea conceptului de familie. Familia este conceptul de baz al
societii moderne, libere, lucru pe care neomarxitii l ursc extrem de tare.
Cum vor ei s distrug acest concept? Pe mai multe planuri:

prin promovarea homose*ualitii (vezi punctul de mai sus);

prin ncurajarea tinerilor s uite de cstorie i s se lanseze n relaii

pasagere, de scurt durat,

heterose*ual;
prin ncurajarea feminismului.

fie

de

natur

homo******

sau

Despre feminism i Oculta Mondial am vorbit pe larg n cadrul acestui

articol: Oculta Mondial ncurajeaz feminismul, pentru a distruge
familia i a transforma femeia ntr-un sclav lucrtor. Acolo am artat
pe larg i am demonstrat c feminismul nseamn o ndoctrinare de mas, a

familiei Illuminati Rockefeller, care i dorete denaturarea femeii, i, deci,

a familiei.
7) Splarea pe creier de ctre mass-media ofcial Illuminati i
neomarxitii au ajuns s dein principalele mijloace mass-media din
societate, aa c e uor s-i manipuleze pe oameni. Iar manipularea lor e una
extrem de fin: alturi de adevruri i tiri reale, ei introduc n mod
intenionat minciuni, astfel nct creierele noastre s fie splate aa cum i
doresc ei. Astfel, putem citi c Bin Ladden ar fi fost omort abia n 2011, dei
multe informaii au transpirat conform crora acesta era deja mort de
aproape 10 ani (vedei articolul: Osama bin Laden, teroristul mort de
ani buni, i nviat sistematic de administraia SUA). Dar publicul
trebuia s fie inut n teroare i s cread c tot cecea ce s-a ntmplat ru n
lume n anii 2000 se datora lui bin Laden, nu?
8 ) inerea populaiei n teroare i stres prin tiri alarmiste i flme
apocaliptice Pentru ca populaia s nu mai observe schimbrile dramatice
care se petrec n jurul ei, atunci zilnic ni se livreaz tiri alarmiste, prin
intermediul mass-mediei oficiale, despre absolut orice: c vine peste noi
gripa porcin, c ne mnnc virusul zika, c e posibil s cad peste
planet un meteorit, c un vulcan e posibil s erup etc. De asemenea,
Hollywood-ul i face cu brio datoria fa de Ocult, promovnd filme
despre atacul unor aa zii extrateretri, lucru care a devenit o adevrat
obsesie.
9) inerea populaiei bolnave, dependent de o caracati
medicalo-farmaceutic: Din cauza unor boli specifice aprute ca urmare
a stresului zilnic aa zisele boli moderne (cancer, diabet, boli
cardiovasulare etc.), populaia e din ce n ce mai bolnav. Aceasta a
devenit sclava sistemului medicalo-farmaceutic, care face profituri uriae i
care are unele legturi ascunse cu Illuminati. Ni se ofer tratamente i
medicamente extrem de scumpe, de multe ori ineficiente, iar leacurile
naturale aprute pe Internet sunt combtute cu agresivitate! Mesajul este:
Nu e posibil ca usturoiul s fie mai bun n afeciunile inimii dect
medicamentele noastre scumpe! i nu doar stresul contribuie la inerea
populaiei bolnave, ci i ali factori, cum ar fi: permiterea comercializrii de
alimente cu E-uri, vaccinarea obligatorie a bebeluilor, polurile industriale,
utilizarea chemtrails etc.
Acestea sunt punctele principale prin intermediul crora neomarxitii /
Illuminati i exercit controlul asupra populaiei, dar sunt sigur c mai sunt i

altele. Ideea este c, din pcate, cu ct vor trece anii, cu att neomarxismul
se va instala ca doctrin malefic asupra noastr, a tuturor, aa cum prinii
notri au avut parte de doctrina comunist. Dar, poate c se va ntmpla un
miracol i ne vom elibera pn la urm, nu?

Legendele
incredibile
despre
uriaii din Munii Perani i
legtura lor cu misterioasele
coloane de bazalt de la Raco
-3,917 vizualizari- | Duminica, 13 Mar 2016 | 17:14 | 17 Comments |
Categorie:Noutati, Romania misterioasa

Uriaii au existat n vechimea

istoriei omenirii, dar, innd cont de densitatea legendelor i basmelor
romneti despre gigani, se pare c ei au trit cel mai mult pe teritoriul
Romniei. V dau doar cteva exemple de articole pe care le-am publicat dea lungul timpului despre legenda uriailor din Romnia:
* Descoperirea secolului XX peste 80 de gigani, ntr-o cetate
dacic a fost ascuns de autoriti! Giganii au venit din Israel i
au trit n trecut n Romnia?
* Uriaii din Muntenia: incredibile povestiri adevrate care nu sunt
legende! n Romnia, ct i n ntreaga lume, sunt o mulime de
dovezi care demonstreaz existena giganilor!
* Cooveni, localitatea din judeul Dolj unde au loc ntmplri
misterioase! Iar totul e din cauza uriailor care, venind din cer, au
trit aici n timpuri imemoriale

Astzi, vom vorbi tot despre o legend a uriailor n zona munilor Perani,
din judeul Braov, folosindu-m de un articol de pe adevarul.ro. Munii
Perani fac parte din Carpaii Orientali i, chiar dac nu au culmi foarte
nalte, ascund multe frumusei i mistere. Altitudinea maxim este de puin
peste 1.200 de metri, dar dac ajungei n zon avei cu siguran ce
explora.
n zon se afl petera Comna; dei mai puin cunoscut, este totui foarte
frumoas. n jurul ei se ese i o legend veche de mii de ani. Se spune c n
zon au trit uriai creai de Dumnezeu special ca s i ajute pe oameni. La
nceput au fost buni, stteau la mas cu oamenii, dar cnd i-au dat seama
de puterile pe care le au, au ncercat s cucereasc teritoriul. Legenda mai
spune c au disprut misterios. Se mai spune c uriaii se ascundeau n
Petera Comna, situat ntr-o rezervaie natural. Dei petera exist de
sute de ani, a fost explorat abia n 1981. Petera are mai multe galerii ce
pot fi explorate, cele mai spectaculoase fiind Sala Bradului, unde se poate
vedea o stalagmit alb gigantic de 4,5 metri nlime, dar i Sala
Catedralei, denumit aa deoarece este plin de coloane.
Tot n zona Munilor Perani, mai exact la Raco, pot fi vzute misterioase
coloane de bazalt, nalte de pn la 15 metri, acestea fiind urme vizibile ale
unor activiti vulcanice cu milioane de ani n urm. Amatorii de paranormal
susin ideea c extrateretrii au fost cei care au ajutat la formarea
coloanelor. Oamenii locului spun ns c uriaii care au trit n zon au fcut
coloanele dup mrimea lor.

O
statuie
necunoscut
a
mpratului
Traian
a
fost
descoperit n Bulgaria de zeci de
ani, dar a fost ascuns publicului!
-3,109 vizualizari- | Miercuri, 10 Feb 2016 | 21:52 | 2 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

Fragmente
dintr-o
statuie
necunoscut a mpratului roman Traian, cu decoraiuni bogate de motive
din mitologia antic, au fost depozitate timp de decenii n Laboratorul

Muzeului Naional de Istorie din Bulgaria i nu au fost niciodat afiate n

mod public. Descoperirea artefactului a avut loc n 1980, dar acesta nu a fost
anunat.
Potrivit site-ului Archeology in Bulgaria, statuia de bronz decorat cu
reprezentri de eroi i zei din antichitate, a fost gsit n timpul spturilor
cetii romane Candidiana, situat n apropierea oraului de pe Dunre,
Malak Preslavets, n nord-estul Bulgariei. Cetatea Candidiana, care dateaz
secolul al II-lea d.Hr., a fcut parte din drumul roman de-a lungul Dunrii i
care se termina pn la Delta Dunrii, de pe coasta Mrii Negre.
Dup ce rzboaiele victorioase mpotriva dacilor de la nord de Dunre,
mpratul roman Traian a staionat Legiunea XI Claudius la Durostorum,
Silistra de astzi. Unele dintre detaamentele Legiunii au fost staionate la
Candidiana, unde au stat acolo pn la mijlocul secolului al patrulea. Cetatea
Candidana a supravieuit pn la nceputul perioadei bizantine timpurii,
adic la sfritul secolului al VI-lea i nceputul secolului al VII-lea, cnd a fost
distrus de invaziile barbare.
Necunoscuta statuie a mpratului roman Traian, gsit la Candidiana, este
rupt n mai multe buci, dar are reprezentri unice ale unor scene din
mitologia din perioada antichitii. Printre alte artefacte valoroase pstrate n
depozitul muzeului se numr un bust din marmur al mpratului roman
Valens, care a murit n Btlia de la Adrianopol din anul 378 d.Hr. Artefactul
dateaz din secolul al 4-lea d.Hr.

Hitler & Stalin: gemenii Illuminati!

Decizii controversate ale celor doi
mari dictatori, care au prelungit
foarte mult rzboiul mondial,
fcnd astfel jocurile Illuminati!
-4,093 vizualizari- | Sambata, 30 Ian 2016 | 17:06 | 30 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

n urm cu circa 2 sptmni,

scriam acest articol (Marele secret al celui de-al doilea rzboi mondial:
Hitler a fost un agent secret Illuminati! Oculta Mondial a declanat
intenionat rzboiul, pentru a ctiga mai mult putere n lume!), n
care artam ipoteza c Hitler nu a fost dect un agent secret Illuminati, care
a fost mpins s declaneze cel de-al doilea rzboi mondial, pentru ca Oculta
Mondial s capete mai mult putere n lume. Astzi vom vorbi despre un alt
mister al celui de-al doilea rzboi mondial: faptul c Stalin a ignorat toate
avertismentele c URSS va fi atacat de Germania n iunie 1941 i c a
permis ca tot conflictul germano-rus s se desfoare pe o perioad mult mai
mare.
Pasivitatea lui Stalin, n ciudat cunoaterii de dinainte a Operaiunii
Barbarossa (invazia Rusiei de ctre Hitler n 1941), este unul dintre
evenimentele care ar trebui s v pun serios pe gnduri. Iar explicaia cea
mai potrivit este aceasta: bancherii Illuminati produc rzboaie, pentru a
avansa agenda unui guvern mondial satanic. Liderii din timpul celui de-al
doilea rzboi mondial aparineau organizaiei Illuminati i au fost alei pentru
a impune o catastrof asupra rasei umane. Lor nu le psau de rile pe care
le conduceau comportamentul lor nepotrivit a fost de natur a asigura
sacrificiul maxim i prelungirea ct mai mult a rzboiului. Iar restul
cetenilor au fost minii c acest rzboi are baze ideologice puternice la
rdcin.
Stalin tia de 10 luni c Rusia va f atacat, i totui a ateptat pasiv
atacul
Conform lui David Murphy, autorul crii Ceea ce Stalin tia: Enigma
Barbarossa, dictatorul rus avea informaii precise c Uniunea Sovietic va fi
atacat de naziti, i, cu toate acestea, a respins i a refuzat luarea de

msuri militare naintea acestei invazii, sub pretextul de a nu-i provoca pe

germani.
Serviciile secrete ruseti se infiltraser adnc n rndul nazitilor. Au existat
sute de rapoarte precise, nc din august 1940, care artau invazia german.
Unul dintre cei mai buni spioni rui a fost Victor Sorge, jurnalist confident cu
ambasadorul german n Japonia. Pe 5 mai 1941, Sorge trimite Moscovei un
microfilm cu o telegram de la ministrul de externe german Ribbentrop, n
care spunea: Germania va ncepe un rzboi mpotriva URSS, n mijlocul lunii
iunie 1941. Zece zile mai trziu, Sorge a raportat exact data: 22 iunie. Drept
rsplat, Stalin l fcu pe Sorge drept proxenet i profitor de rzboi. Dup
ce Sorge a fost arestat ca spion n Japonia, autoritile nipone au propus
ruilor un schimb de prizonieri. Stalin ns a refuzat. De ce? Pentru c Sorge
constituia o dovad a diversiunii Illuminati.
La 17 aprilie 1941, Starshina, un agent sovietic infiltrat n Luftwaffe
(Forele Aeriene Germane), le-a spus ruilor care sunt intele ce vor fi
bombardate de nemi n URSS. De asemenea, au fost raportate ora i data
exact a atacului nazist: 4 dimineaa, 22 iunie 1941. Pe 19 aprilie 1941, chiar
i Churchill l-a avertizat pe Stalin asupra planului nazist.
Cum putea Stalin ignora toate avertismentele transmise n jurul su, atunci
cnd nazitii aveau masate la grania cu URSS 9 armate, alctuite din 150 de
divizii? Patru milioane i jumtate de soldai i 650.000 de vehicule de lupt.
S credem c Stalin, un criminal nemilos, a fost pclit de cuvntul de
onoare dat de Hitler, c nu va ataca Rusia? Culmea e c Stalin a refuzat s
autorizeze contramsuri de aprare, chiar i dup invazia din 22 iunie 1941,
spunnd c Hitler fcea doar teste de aprare! Refuzul lui Stalin de a lua sau
permite o mobilizare exemplar a contribuit la pierderea a 20 de milioane de
viei ruse.
Cum i-a decimat Stalin armata
n 1937, Stalin a epurat Armata Roie, ucigndu-l pe marealul Mihail N.
Tukacevski i decimnd corpul ofieresc. David Murphy scrie: Mii de ofieri
cu experien de lupt i nvmnt superior au fost executai, trimii la
Gulag sau eliberai din armat. Aceste aciuni au continuat pn n primele
zile ale invaziei germane. Iar pretextul pentru executarea a mii de ofieri
rui a fost o scrisoare trdtoare, falsificat de ctre Reinhard Heydrich,

eful adjunct al Gestapo-ului, aceasta fiind nc un alt exemplu al diversiunii

Illuminati.
Stalin a aprovizionat armata german cu materii prime!
Un an nainte de invazie, Stalin a permis Luftwaffe (Forele Aeriene Germane)
s fac sute de zboruri de recunoatere peste vestul Rusiei, interzicnd
forelor sale aeriene s intervin. De ce naiba ar fi fcut asta?
n plus, Germania nazist a primit milioane de tone de materii prime i
alimente din Rusia n schimbul armamentului. Germania a primit un milion de
tone de cereale, o jumtate de milion de tone de gru, 900.000 de tone de
petrol, 100.000 de tone de bumbac, 500.000 de tone de fosfai i alte materii
prime vitale. n schimb, sovieticii au primit de la germani tunuri navale grele,
alte echipamente navale i 30 de avioane germane dintre cele mai recente,
inclusiv Me-109 i Me-110 i Ju-88. Sovieticii au mai primit din Germania, de
asemenea, piese de artilerie, tancuri, echipament chimic i electric,
locomotive, turbine, generatoare, motoare diesel, maini-unelte i altele.
Importul de materii prime n Germania, de la Uniunea Sovietic, s-a dovedit
vital pentru planul Barbarossa.
Decizii dezastruoase ale lui Hitler i Stalin n timpul rzboiului
germano-rus!
Dup invazia URSS, att Hitler ct i Stalin au preluat comanda armatelor lor,
lund nite decizii dezastruoase care par a fi deliberate! De exemplu, la
sfritul lui iulie 1941, Grupul de Armate Centrale al Germaniei i aliailor era
gata s ajung la Moscova, aceasta aflndu-se la numai 200 de km distan.
Dar Hitler a insistat ca armata sa s se concentreze n Ucraina. Abia n 2
octombrie 1941, Hitler a hotrt s atace Moscova, numai c ncepnd cu
luna octombrie, vremea n nordul Rusiei se rcete accentuat, acesta fiind un
mare avantaj pentru Stalin. E ca i cum fiecare parte i-a oferit adversarului
su cte un avantaj.
n mod similar, n timpul diversiunii contra Ucrainei, Stalin a refuzat s
permit trupelor sale s se retrag ntr-o poziie defensiv. Lupta s-a ncheiat
la 26 septembrie 1941, cu distrugerea a cinci armate sovietice, capturarea a
665.000 de militari i a unei cantiti enorme de echipamente militare.

Hitler a permis unui protejat de-al su s-i transmit informaii

militare vitale ale Germaniei lui Stalin! Ca i cum Hitler s-ar f autosabotat!
n memoriile sale, Service (1972), generalul german, eful adjunct
Serviciului de informaii i contrainformaii al Armatei (Abwehr), ce funciona
pe lng Marele Stat Major german, spunea c el i generalul Canaris (eful
Abwehr), bnuiau c se afla un trdtor n Comandamentul Suprem German.
Ambii au observat c sovieticii primeau informaii detaliate i rapide cu
privire la decizii de top-secret. Ei l suspectau pe Martin Bormann, eful
Partidului Nazist.
Iat ce scrie generalul Gehlen n cartea sa: Suspiciunile noastre au fost
confirmate n mare msur, atunci cnd, n mod independent unul de
cellalt, am aflat c Bormann i reeaua sa aveau un emitor radio
nesupravegheat, pe care l foloseau pentru a trimite mesaje codate la
Moscova. Cnd s-a aflat aa ceva, Canaris a cerut o anchet; ns, vorbele
au ajuns la Hitler, care a interzis orice aciune.
n ciuda faptului c Gehlen i Canaris au aflat c Bormann era trdtorul
nazitilor, n favoarea ruilor, ei n-au putut face nimic, pentru c Bormann
era protejatul lui Hitler. Informaiile oferite de trdtorul Bormann lui Stalin
erau att de valoroase, nct un specialist a estimat valoarea acestora la
nivelul a 50 de divizii ruseti.
CONCLUZIE
Judecnd dup aciunile celor doi mari lideri, Hitler i Stalin, se poate trage
concluzia c ei au luat acele decizii care au fost determinante pentru a
extinde rzboiul ct se poate de mult i a-l face ct se poate de costisitor
(att din punct de vedere material, ct i al vieilor omeneti). Oamenii din
acele timpuri au crezut c lupta s-a dat ntre URSS-ul comunist i Germania
nazist, dar n-a fost aa. Comunismul i fascismul au fost dou creaii, din
acelai pntec Illuminati, asemenea a doi gemeni.
Nu, btlia real a fost ntre Illuminati i restul oamenilor. Bancherii Illuminati
sunt un grup relativ mic de persoane, care au nevoie de dictonul lui
Machiavelli, divide i cucerete. Ei fac acest lucru prin punerea ppuilor
lor la putere i prin folosirea mass-mediei, ca mijloc de propagand, pentru a
evoca iluzia unui conflict.

SUCUL DE CURCUMA, AMESTECAT

CU ALTE INGREDIENTE NATURALE,
VA POATE LUA DUREREA CU
MANA! NU MAI AVETI NEVOIE DE
ASPIRINA, NUROFEN SAU ALTE
PASTILE!
-18,555 vizualizari- | 23/Ianuarie/2016 | Fitoterapie, Spiritualitate practica | No Comments

10

Atunci cand ne doare ceva (o

masea, capul etc.), avem tendinta de a lua pur si simplu un Nurofen sau o
Aspirina si gata durerea! E adevarat ca pe loc s-ar putea ca durerea sa se
amelioreze, dar consecintele sanatatii noastre pe termen lung sunt
catastrofale.
In cazul in care sunteti interesat in pregatirea unui remediu foarte eficient
care nu va pune sanatatea in pericol, va recomandam un suc de turmeric
(curcuma), care va alina durerea. Motivul pentru care ameliorarea durerii
este atat de eficienta o reprezinta multitudinea de ingrediente puternice care
au capacitatea de a calma durerea. Aceste ingrediente includ:
* Castravetele, care are capacitatea de a calma inflamatia si a raci corpul;
* Telina, care amelioreaza instant durerea articulara si ajuta persoanele cu
hipertensiune arteriala;

* curcuma (turmericul), care este un analgezic natural incredibil si care

ofera efecte anti-inflamatorii excelente;
* Radacina de ghimbir, care are, de asemenea proprietati anti-inflamatorii
puternice;
* Ananasul, care ajuta eforturile organismului de a elimina inflamatia si de a
calma durerea;
* Morcovii, legume care au diferite efecte anti-inflamatorii.
Reteta de suc pe care o prezentam in acest articol ne va ameliora nu doar
durerea, dar va creste, de asemenea, si nivelul de energie. Asadar, vom
folosi:
* un castravete mic;
* trei tulpini de telina cruda;
* o radacina mica de ghimbir;
* doi morcovi;
* o radacina de turmeric;
* un ananas.
Instructiuni: Luati toate ingredientele si amestecati-le intr-un storcator.
Odata ce acestea sunt bine amestecate, beti amestecul! Odata cu aceasta
bautura consumata, veti avea parte de o doza mare de minerale, vitamine si
antioxidanti, iar durerea pe care o simtiti va disparea.

Cel
mai
mare
specialist
n
domeniul
limbilor
antice,
profesorul
Harald
Haarmann,
ocheaz: Civilizaia omenirii s-a
nscut n Balcani / Romnia! Cea
mai veche scriere din lume,
scrierea
danubian,
poate
f
gsit
n
Tbliele
de
la
Tartaria!
-8,520 vizualizari- | Marti, 19 Ian 2016 | 19:03 | 80 Comments | Categorie: Istorie
si Civilizatii, Noutati

Harald Haarmann este un specialist

de top n domeniul scrierilor i limbilor antice, fiind profesor asociat la mai
multe universiti din Germania, Japonia i SUA. El vorbete nou limbi
strine, scriind de-a lungul timpului peste 50 de cri. O mulime dintre
aceste cri au devenit lucrri standard n domeniul limbilor strine.
Potrivit domniei sale, aa-zisa scriere a civilizaiei din zona balcanic a
Dunrii (sau scriere danubian pe scurt) este cea mai veche scriere din
lume! Cu aceast teorie, Harald Haarmann poate schimba istoria. El este un
om de tiin foarte recunoscut, dar care i risc reputaia cu aceast teorie,
pentru c ar zdruncina tot ceea ce este cunoscut n istoria omenirii.
E chiar mai veche dect scrierea sumerian? Civilizaia din zona balcanic a
Dunrii este una dintre cele mai vechi civilizatii cunoscute n Europa. A
existat ntre 5.500 i 3.500 .Hr. n Balcani i a acoperit o arie vast, fiind
cuprins din nordul Greciei pn n Slovacia (de la sud la nord), i din Croaia
pn n Romnia (de la Vest la Est). Precum se observ, aceast civilizaie se
suprapune n marea ei parte cu vechea civilizaie a tracilor / geto-dacilor.
Totul a nceput cu potopul lui Noe i s-a ncheiat cu descoperirea aurului.
Potopul lui Noe a fost un fenomen extrem de real. Acum 7.000 de ani, de la
ultima er
glaciar,nivelului
mrii a
crescut i a
inundat o
regiune fertil, care astzi se numete Marea Neagr. Oamenii din aceast
regiune au fondat noi aezri n Valea Dunrii. Oamenii
de
tiin numesc aceast
societate civilizaia Dunrii. Acest
popor a
fost primul dinistorie care a folosit instrumente de cupru, au trit n case cu
dou etaje i au folositscaunele, n timp ce restul lumii era blocat
n mijlocul epocii de piatr. i tot ei auinventat scrisul. Aceast cultur a
supravieuit
n
pace
circa 2.000
de
ani. Dar
apoi, a
fost

descoperit aurul. Acest

lucru
a
marcat sfritul Civilizaiei Dunrii.
Rzboinicii dinstepa rus au mturat aceast societate acum circa 5.000
de ani. A nceput epoca debani i putere.
Mai jos putei vedea un mic videoclip, care e, de fapt, un extras dup un
documentar pe aceast tem. I-am fcut traducerea dup sonor, pe care
ulterior am adaptat-o. Iat ce se spune acolo:

* Ar putea aceste semne s schimbe nelegerea asupra istoriei? Iat, putei

vedea aici aa-zisa scriere danubian. Harald Haarmann este cel mai mare
specialist n domeniul scrierilor i limbilor antice. Conform domniei sale,
aceasta este scrierea cea mai veche din lume, inventat de o civilizaie care
a existat n Balcani n urm cu 8.000 de ani n urm.
* Haarmann: Am studiat scrierea mesopotamian, cea egiptean i cea
chinezeasc, i numai dup ce le-am studiat cu atenie, am ajuns la
concluzia c scrierea din sud-estul Europei e cea mai veche. Ceea ce
nseamn c prima cultur omeneasc i are originea n
Balcani. Aadar, Mesopotamia n-ar mai trebui considerat drept leagnul
civilizaiei umane. Vechea civilizaie a Balcanilor e cu mii de ani mai
devreme.
* Tbliele de la Tartaria au fost gsite n Romnia i ele au fost datate n
anul 5.500 .Hr. Haarmann: Ele au fost datate ntr-o perioad cnd

sumerienii nici mcar nu erai contieni c vor deveni celebri sumerieni. O

mulime de artefacte i susin teoria. Dar, mai muli specialiti n civilizaia
mesopotamian resping ideea existenei unei civilizaii mai timpurii n
Europa.
* Haarmann: i eu sunt specialist n civilizaia mesopotamian, dar vd
lucrurile n perspectiv. Colegii si i spun c aceste semne sunt doar
simple decoraiuni! Chiar i aa, sunt cunoscute circa 700 de caractere,
care, aproximativ, sunt egale cu numrul de hieroglife.
* Haarmann: Colegii mei sunt mpotriva acestei teorii, pentru c ar fi prea
senzaional i pentru c ar zdruncina lumea lor. Noi trim ntr-o lume n care
oamenii cred c tiu totul. Descoperiri noi, care sunt deasupra nvturii
oficiale sunt adesea respinse, nainte de a se purta o discuie serioas.
* Haarmann: Sper s-i pot inspira () Sunt attea cunotine senzaionale
despre scrierea danubian i despre civilizaia danubian, nct ele ar trebui
s fie luate n considerare, pentru a crea un nou model al civilizaiilor
omeneti. Dac lumea academic i va accepta teoria sa, Harald Haarmann
va gsi un nou rspuns la o ntrebare la fel de veche ca umanitatea: De
unde venim?
P.S. Dou lucruri vreau s comentez, la final, dup toate cele scrise aici:
* nc o dat se demonstreaz faptul c Romnia poate fi leagnul civilizaiei
umane; i n-o spun eu, i nici vreun istoric romn subiectiv, ci nsui cea mai
mare personalitate din domeniul limbilor vechi ale lumii, Harald Haarmann.
i asta vine ca o lovitur pentru toi cei care susin peste tot c e o prostie
enorm s susii c n Romnia s-ar fi nscut civilizaia lumii.
* mi plac enorme aceste vorbe din videoclip: Noi trim ntr-o lume n
care oamenii cred c tiu totul. Descoperiri noi, care sunt deasupra
nvturii ofciale, sunt adesea respinse, nainte de a se purta o
discuie serioas despre ele. Total adevrate!

O ipotez extraodinar a unui

cititor de-al site-ului: Sfnxul din
Bucegi
reprezint,
de
fapt,
sculptura lui Adam i Eva! Cel mai

mare cadou fcut de Dumnezeu

poporului romn i umanitii!
-5,812 vizualizari- | Vineri, 11 Dec 2015 | 0:32 | 25 Comments |
Categorie:Noutati, Paranormal-Spiritualitate

Scriam alaltieri un articol despre

viziunea unui cititor cu privire la Sfinxul din Bucegi (Povestea fantastic a
unui cititor: el i-a vzut pe adevraii constructori ai Sfnxului din
Bucegi, nite gigani care se rugau acestei stnci colosale!). Acolo, pe
platoul Bucegilor, el ar fi vizualizat cine au fost adevraii constructori ai
Sfinxului nostru, nite gigani care preau c se roag n mod ciudat. Astzi,
am mai primit un email de la un alt cititor (Dan), care mi povestete c a
avut i el o experien ciudat cu Sfinxul din Bucegi! Iat, se pare c mai
muli oameni simt ceva ciudat cu aceast piatr sfnt! Citez integral din
emailul primit:
n urm cu aproximativ o lun de zile un prieten, din Canada, m invit s
vizitm zona Babele i Sfinxul. Nu mai fusesem de vreo 40 de ani la Sfinx i
simeam o emoie deosebit, ca i cnd te duci n vizit la cineva drag.
Am ajuns i am privit cu atenie SFINXUL, dar, ntr-o fraciune de secund,
parc m vdridicat peste acest ANSAMBLU milenar, l privesc prin alt ochi
i ncep s vorbesc cam fr control i mai mult i explicam prietenului meu,
care, culmea, este inginer geolog, cum a fost REALIZAT SFINXUL.
Uite vezi cum este structurat Roca din care este fcut Sfinxul, parc ar fi
fost topit de ceva, de un aparat, de ceva cu care poi s formezi orice
contur sau form Uite i cuma de pe capul Sfinxului, este exact ca cea a

dacilor de pe Column i din picturi, vrful cciulii este lsat s cad ntr-o
parte; uite scobitura perfect a ochiului, parc ar fi fost sfredelit, este
perfect rotund i n profunzime i nu spat de ape, vnt sau ploi.
Prietenul meu rmne i el uluit de remarca mea i
spune:
Da cam aa pare.
Dup care mi vine un gnd. Ia s vd eu cum arat Sfinxul din fa, ntruct
prima fotografie, cea cunoscut de toat lumea, este din lateral stnga. Nu
observ nimic; figura Sfinxului nu este conturat deloc din fa. i mi vine n
gnd: ia s merg n jurul lui, att ct se poate Aici rmn ocat de ceea ce
observ din prima clip. l chem pe prietenul meu i l rog s fac o fotografie
din partea dreapt, urechea dreapt, a Sfinxului.
Prietenul fixeaz obiectivul pe zona pe care i-o indic i mi spune:
Ce s vd? Nite stnci.
Eu
spun:
Te rog privete prin aparat mai atent.
Cnd
se
uit,
exclam:
Formidabil, nu pot s cred aa ceva! mi tremur genunchii, cum este
posibil. Au trecut atia mii de ani i nimeni nu a observat acest lucru
Dane, este uluitor, nu pot crede ochilor! Cum ai putut s vezi aa ceva?
Ce este de observat acolo? Iat, dragii mei, ce am vizualizat eu n acele clipe
magnifice pentru existena mea. Se observ perfect bustul unei femei, cei
doi sni sunt simetrici i perfect egali, deci bustul unei femei, i, fcnd o
prelungire imaginar a corpului, observ un loc gol n urechea dreapt a
Sfinxului. Cum spuneam, un loc gol unde, n modul cel mai sigur, se afla un
Cap de femeie; eu am vzut-o chiar i cu prul despletit. Deci, un TRUP DE
FEMEIE, culcat pe umrul Sfinxului i avnd capul sprijinit de Urechea
dreapt, unde acum, din cauza distrugerii intenionate a chipului,zic eu, nu
mai exist dect o gaur.
i atunci m-am ntrebat cum poate fi asta? Ce vrea s nsemne? Despre ce
mesaj este vorba? Instantaneu, dup terminarea ntrebrilor, mi-a venit n
minte: Ce simplu! Cum de nu nelegi? Brbatul i femeia, Adam i Eva,
protoprinii notri. Atunci au nvlit alte ntrebri: Bine, dar cum vine asta
aici n vrful munilor? Nu poate fi oricum aezat aici far vreun rost; aici
trebuie n mod sigur s fi fost un Ansamblu Arhitectonic Megalitic, ntruct nu
are logic aezarea unei perechi Divine undeva pe un vrf de munte. Atunci

imediat am nceput s vd ce era i exist i astzi mprejurul aceste

Megalitice Creaii.
La o distan de 1 km se vede urma unei coline mai ridicate, care este
dezgolit, avnd form unei stnci de culoare deschis, alb. Apoi, mai la
stnga, tot la aceeai distan, o alt ridictur, de data aceasta acoperit cu
iarb, muchi; apoi, tot la stnga, o alt ridictur. Practic, eu vedeam cum
n jurul acestui Ansamblu Divin erau nite coloane imense modelate care
nconjur tot ansamblul Sfinxului pe mai mult de jumtate de cerc.
Am
spus
mecanic:
Mircea, acest Sfinx al nostru a fost primul de pe aceast planet; dup
aceea s-a construit i cel din Egipt.
Dovada celor vzute de mine const n cele dou fotografii pe care cu
toat dragostea vi le druiesc. Dac vei considera c ceva din ceea ce mie
mi s-a relevat, avnd ca mrturie fotografia cu bustul FEMEII, este REAL, v
rog s-l facei cunoscut tuturor romnilor. Rmne la aprecierea dvs.
Lucrul care m-a ocat,i m cutremur i acum este ntrebarea obsesiv.
Cum, domnule, din atia i atia cercettori, arheologi, geologi, chiar
specialiti n paleoastronautic etc., nu au vzut acest detaliu uluitor, i eu,
un ilustru anonim, l-am observat? Nu pot nelege. n sperana c vei
nelege n mod corect descoperirea i mrturisirea mea, v las s v
bucurai de CEL MAI FRUMOS I MINUNAT CADOU PE CARE BUNUL
DUMNEZEU L-A LSAT POPORULUI ROMN I UMANITII.

NASA arunc bomba: Pmntul e

nconjurat i strpuns de materie
ntunecat, care se aseamn cu
nite fre de pr subiri i extrem
de lungi!
-4,579 vizualizari- | Marti, 24 Noi 2015 | 12:28 | 8 Comments |
Categorie: Noutati,Stiinta

Filamente
lungi
de
materie
ntunecat, sau aa-numitele fire de pr, exist i sistemul nostru solar,
care ar putea fi mult mai pros dect ne-am fi imaginat pn acum,
potrivit unui nou studiu realizat de Gary Prezeau de la Jet Propulsion
Laboratory NASA.
Nu e uor pentru a debloca secretele materiei ntunecate. Materia ntunecat
este o substan invizibil, misterioas, care constituie aproximativ 27% din
toat materia i energia din Univers. Culmea e c ceea ce putem vedea n
jurul nostru reprezint doar 5% din Univers. Restul este energia ntunecat,
un fenomen ciudat asociat cu accelerarea Universului nostru n expansiune.
Nici materia ntunecat i nici energia ntunecat nu au fost vreodat
detectate n mod direct, cu toate c multe experimente au ncercat s
deblocheze misterele materiei ntunecate. Pe baza observaiilor date de
gravitaie, oamenii de tiin sunt siguri c exist materia ntunecat,
msurndu-se ct de mult reprezint ea n ntreg Universul, cu o precizie mai

bun de 1 procent. Teoria este aceea c materia ntunecat este rece, ceea
ce nseamn c nu se mic prea mult, i c este ntunecat, adic nu
produce sau nu interacioneaz cu lumina.
Galaxiile care conin stele din materie obinuit se formeaz datorit
fluctuaiilor din densitatea materiei ntunecate. Gravitaia acioneaz ca un
liant, innd att materia obinuit, ct i materia ntunecat mpreun n
galaxii.
Potrivit unor calcule efectuate n anii 1990 i a simulrilor efectuate n
ultimul deceniu, materia ntunecat formeaz jeturi de particule cu
granulaie fin, care se mic la aceeai vitez i orbiteaz galaxiile, cum e
galaxia noastr. Un jet poate fi mult mai mare dect sistemul solar n sine i
exist mai multe jeturi diferite care intersecteaz vecintatea noastr
galactic, a spus Przeau.
Przeau aseamn formarea jeturilor de particule cu granulaie fin ale
materiei ntunecate cu amestecarea ngheatei de ciocolat cu cea de
vanilie. Se amestec cte o lingur din fiecare de cteva ori i vei obine un
model mixt, dar putei vedea n continuare culorile individuale. Cnd
gravitaia interacioneaz cu gazul rece al materiei ntunecate n timpul
formrii galaxiei, toate particulele din interiorul jetului se deplaseaz cu
aceeai vitez, a mai spus Przeau.
Dar ce se ntmpl cnd unul dintre aceste jeturi se apropie de planeta
Pmnt? Przeau s-a folosit de simulri pe computer i a aflat c, atunci cnd
un jet de materie ntunecat trece printr-o planet, particulele din jet se
concentreaz ntr-un filament ultra-dens, sau fir de pr de materie
ntunecat. De fapt, ar trebui s existe mai multe astfel de fire de pr.
Un jet de materie obinuit nu ar merge prin centrul pmntului i ar iei pe
partea cealalt. Dar, din punct de vedere al materiei ntunecate, Pmntul
este niciun obstacol. Potrivit simulrilor lui Przeau, gravitaia Pmntului ar
concentra i ndoi fluxul de particule de materie ntunecat ntr-un fir de pr
ngust i dens.
Firele de pr care apar din planete au dou rdcini, adic locurile unde
concentraia de particule de materie ntunecat este cea mai dens. Cnd
particulele din jetul de materie ntunecat trec prin miezul Pmntului, ele se
concentreaz pe rdcina unui fir de pr, acolo unde densitatea

particulelor este de aproximativ un miliard de ori mai mare dect media.

Rdcina unui asemenea fir de pr trebuir s se ntind pe o distan de 1
milion de kilometri de la suprafa.
Sursa: NASA
P.S. Atunci cnd oamenii religioi cred n Dumnezeu, vin ateii sau unii oameni
de tiin i spun: Ha ha! Credei n ceva invizibil! Unde e Dumnezeu?
Atunci cnd oamenii de tiin cred i ei n ceva invizibil (materia ntunecat
i energia ntunecat), ce nu a putut fi descoperit (ci doar presupus/intuit),
totul e serios, nu avem de ce rde, nu-i aa? M uimete aceast ipocrizie i
acest dublu standard de evaluare

CUM SA NE FERIM DE DEOCHI!

CELE MAI BUNE SI MAI EFICIENTE
METODE!
-28,703 vizualizari- | 04/Octombrie/2015 | Articolul zilei, Fenomene psi, Spiritualitate
practica | No Comments

31

Cum sa ne ferim de deochi? Cel mai

sigur si mai raspandit mijloc, cand este vorba sa feresti un copil, un om
mare, o vita, o floare sau un pom, este sa nu te miri de frumusetea sau de
alte calitati ale lor, sa nu le aduci laude, si de a scuipa sau a face gestul
scuipatului asupra lor, de trei ori in sir, zicand: Ptiu! Ptiu! Ptiu! Sa nu-i fie de
deochi! sau De nu s-ar deochea!.
Dar, nu numai copilul sau omul adult trebuie scuipat ca sa fie ferit de
urmarile funeste ale deochiului, ci si animalele. Daca vezi ceva frumos, un

vitel, o vaca sau o scroafa care a fatat multi purcei, ca sa nu ii deochi,

trebuie sa ii scuipi si sa zici: Sa nu-i fie de deochi!.
Un fel special de a pazi copilul de deochi este acela cand se face pe fruntea
copilului, de catre mama sa, un benghi cu cenusa, cu noroiul de pe tocul
sau de pe talpa incaltamintei, amestecat cu putin scuipat, ori cu funingine,
cu carbune sau cu cerneala. La aromani, mamele obisnuiesc, pe langa
benghiul facut pe fruntea copilului cu carbune, sa ii mai innegreasca si varful
nasului sau sa ii faca un semn negru pe locul unde se imbina sprancenele.
Copilul nou-nascut, pentru a fi aparat de deochi, trebuie cantarit inainte de a
i se face prima baie. Acest obicei il au si sarbii, dar nu spun nimanui cat trage
copilul la cantar.
Copilul nu trebuie lasat, pana nu implineste un an, sa se uite in oglinda, caci
se poate deochea singur. Aceasta credinta este foarte raspandita la romani.
Scriitorul grec Plutarh, care a trait pe vremea imparatului Traian, deci atunci
cand dacii erau cel mai bine cunoscuti de catre romani, datorita campaniilor
militare in Dacia, pomeneste de un oarecare Eutelidas, citand versurile unui
poet latin necunoscut: Frumos la par era odata Eutelidas, dar oglindindu-se,
sarmanul, in undele fluviului, s-a deocheat singur, l-a lovit boala si si-a
prapadit norocul.
Pentru a fi ferit de deochi, cel mai sigur mijloc este purtarea unei amulete
sau a unui talisman care, insa, sunt de mai multe feluri. Cea mai simpla
amuleta se obtine prin legarea copilului, la gat sau la incheietura mainii, a un
fir rosu sau a unei panglicute rosie. Culoarea rosie joaca un mare rol in
credintele despre deochi. Se cauta, prin aceasta culoare batatoare la ochi, sa
se distraga uitatura rea a individului care, cu voie sau involuntar, ar putea
provoca deochiul. Aceasta credinta este foarte veche.
O amuleta intrebuintata in Tara-Hategului se obtine prin legarea la gatul
copilului a unei aschii de lemn de la puntea pe unde trec oamenii, taiata cu
toporul dintr-o lovitura.
Cel mai bun mijloc este insa usturoiul. Se innoada sau se coase un catel de
usturoi la o panglicuta rosie, sau se atarna de un fir, si se pune la gatul sau la
scufita copilului. Usturoiul, prin mirosul sau patrunzator, este socotit, din
timpurile cele mai vechi, cel mai bun mijloc de a alunga duhurile rele.

Romanii din Bucovina, cand casca vreunul si ii este teama ca a fost

deocheat, zice imediat: Usturoi intre ochi, sa nu ma deochi!
In Transilvania se intrebuinteaza ca amuleta un saculet, in care se pun trei
fire de usturoi, trei de piper, trei de grau de toamna, trei boabe de tamaie,
trei de sare, trei faramite de paine si trei bucatele din casa copilului. Alta
amuleta intrebuintata la noi este un saculet cu carbuni, caite, se pune
copilului la gat.
Nu mai putin curios este urmatoarea amuleta ce se pune copiilor, la aromani,
spre a-i feri de deochi: se prinde o cartita, i se scoate omoplatul drept si se
atarna de scufita copilului.
Alta amuleta contra deochiului, intrebuintata la aromani, este purtarea unor
coarne de bubulic. Asa numesc ei insecta Lucanus cervus, pe care romanii
o numesc ragace, radasca sau boul-lui-Dumnezeu. Si in Bucovina,
fetele insira coarnele acestei insecte ca margele, iar baietii le leaga la
incheutorile camasilor, ca sa nu se deoache. Tot in Bucovina, femeile poarta
coarne de radasca in par, ca sa nu li se deoache parul.
Dintre metale, aurul trece drept un bun aparator contra deochiului. De
aceea, se coase la scufita copilului, pe langa altele, si o moneda de aur.

Experimente secrete ruseti de

cltorie n timp! Cercettorii rui
implicai n aceste experimente i
vedeau trupurile transparente i
duble!
-6,843 vizualizari- | Duminica, 4 Oct 2015 | 8:30 | 6 Comments |
Categorie:Noutati, Paranormal-Spiritualitate

Ghenadi Belimov, cercettor rus al

fenomenelor inexplicabile, filozof i autor a numeroase cri, a publicat un
articol cu titlul Maina timpului, viteza ntia n revista Pe culmea
imposibilului. El a descris experimente unice realizate de un grup de
entuziati condus de Vadim Cernobrov, omul care a nceput construirea de
maini ale timpului nc din 1987. Astzi acest grup de entuziati pot s
grbeasc sau s ncetineasc curgerea timpului folosind aceste dispozitive.
Despre Cernobrov, am scris mai multe n acest articol din 2011 Inginerul
rus Cernobrov susine c a construit maina timpului, dar spune c e
plin de pericole. Uimitoarea main a timpului a inginerului rus este o
sfer de metal ce se aseamn cu primii satelii americani i sovietici din anii
1950. n exterior are un diametru de 2 metri, iar n interior este un spaiu de
un metru n care poate cltori un crononaut (cltor al timpului).
Dispozitivul ar permite cltoria n timp prin utilizarea unor cmpuri
magnetice puternice ce rezoneaz cu ntreaga capsul i care afecteaz
scurgerea natural a timpului. n timpul experimentelor, Cernobrov a plasat
nite cronometre extrem de precise, sincronizate nainte ca ntreg cmpul s
fie energizat; cronometrul din interior arta un alt timp fa de cronometrul
plasat n afara aciunii cmpului energizat.
Pentru a nelege efectul mainii timpului asupra fiinelor vii, Cernobrov a
plasat nite gndaci n interiorul mainii. Insectele au murit. A modernizat
maina i a pus n interiorul ei nite oareci. Efectul era acelai: i oarecii au
murit. El i-a dat seama c adevrata cauz a morii era dat de faptul c
diferite pri ale corpului mergeau n timp cu diferite viteze. Maina a fost
din nou schimbat i n interiorul mainii a fost pus un cel. El a stat acolo
108 minute. A supravieuit, dar se comporta de parc ar fi fost turbat.

Apoi, au venit rndul oamenilor s intre n main. Au participat 9 oameni de

tiin, printre care i Cernobrov. Instrumentele din interior au nregistrat o
schimbare a timpului cu 3%. Totui, participanii la experiment nu au simit
nimic, dect o aritmie moderat i cercuri colorate n ochi. Am ajuns la
concluzia c timpul e tridimensional, a explicat Cernobrov. Aa c ne
putem mica n timp nainte i napoi.
Alte experimente sovietice de cltorie n timp
Evident, nici televiziunile i nici radioul nu au fcut publice aceste
experimente. i totui, nc de pe vremea lui Stalin se desfurau
experimente cu timpul, n cadrul unui institut de cercetri a lumilor paralele.
Rezultatele experimentelor conduse atunci de academicienii Kurceatov i
Ioffe se pot gsi astzi n arhive. n 1952, eful poliiei secrete ruse, Beria, a
declanat o anchet mpotriva cercettorilor care participau la experimente,
care a avut ca rezultat executarea a 18 profesori i trimiterea n lagre a
altor 59 de cercettori. Institutul i-a reluat activitatea mai trziu, sub
Hruciov.
O nou tragedie a avut loc n 1961 cnd un ntreg stnd de experimentare a
disprut cu tot cu cei 8 cercettori care activau n cldire. Cldirile apropiate
de acesta au fost distruse, devenind ruine. Partidul Comunist a decis
suspendarea cercetrilor pn la noi ordine.
Programul a fost re-activat n 1987, ns pe 30 august 1989 a fost lovit de o
nou tragedie: o extrem de puternic explozie a distrus stabilimentul
institutului din insulele Anjou. Explozia a distrus modulul experimental de
780 de tone, dar i ntreg arhipelagul de insule pe o suprafa de 2 km
ptrai. Se spune c modulul experimental n care se aflau 3 cercettori s-ar
fi ciocnit cu un asteroid n lumea paralel.
Ultima nsemnare din jurnalul experimentului, aflat n arhiva institutului,
spune:Suntem pe moarte dar continum experimentul. Aici este foarte
ntuneric; vedem cum obiectele devin duble, minile i picioarele noastre
sunt transparente, ne vedem venele i oasele prin piele. Rezerva de oxigen
ajunge pentru 43 de ore dar sistemul de meninere a vieii este puternic
distrus. Transmitei cele mai bune urri familiilor i prietenilor notri!. Apoi
transmisia s-a oprit brusc.
1.

Singuraticul Octombrie 4, 2015

Acum imi dau seama dupa ce s-a facut filmul Contact cu Jodie Foster si Matthew
McConaughey din 1997. S-a bazat pe actiunea asta, sigur
N-ar fi o fictiune, e ca o descriere de tip a la experiment Philadelphia. Numai ca acolo,
era altfel. Ne jucam de-a Dumnezeu, vrem sa vedem ce se afla pe partea cealalta a
umbrei, cum s-ar zice..

2.
mambosenko Octombrie 4, 2015

Ce numesc ei acolo ca TIMP , este de fapt HIPERSPATIUL , si nu e 3D decat din interior ,

ca din exterior e multi D , si de aia pot sa navigheze prin el .
Exista mai multe tipuri de timp , dar Timpul Navigrafic este Hiperspatiu .
Insectele si soarecii mor fiindca ei sant paraziti , si pe acea axa de timp ei nu exista , si
nimic nu se poate misca pe o axa de timp in care nu exista , si care nu rezoneaza cu nici
macar un cod temporal in una din aure , mai precis moare sau dispare instantaneu in
neant .
De aia si omul moare , atunci cand computerul intern din ADN plaseaza omul pe o orbita
temporala superioara si ale carei cod nu se afla pe orbita de pe care a plecat ( lumea
materiala pamanteana ) , atunci omul moare pe orbita de baza , si schimba vehiculul de
locomotie pentru noua orbita , fiindca pe noua orbita exista doar banzi de viteza
supraluminica , si nu poti merge cu carul cu boi pe banda lui MAGLEV .

3.
vulcano Octombrie 4, 2015

Incet incet si rusii o recunosc !

4.
BDavid953 Octombrie 5, 2015

Mda, calatoriile in timp exista de mult timp, dece credeti ca le merge atat de bine
bogatilor gen Bill Gates, nu cumva acestia au sstiut ce urmeaza sa se intample, sau pur
si simplu am schimbat trecutul ca pe sosete, eu nu mai am ce comenta, oricum ar
trebuii sa ne intereseze lucrurile serioas, am vazut ca acum ai scris un post dspre

arsenie Boca. eu cred ca biserica si toate astea sunt doar moduri de a fi manipulati,
intradevar exista un creator al universului, dar in nici un caz nu a existat Isus sau alti
oameni sfinti care au avut legatura cu creatorul, carhitectul universului nu sa implicat
de loc in istoria omeniri, si serviciile secrete gen NASA stiu asta la fel cu apa de pe
marte ei nu am spus nici 5% din descoperirile facute, a fost nvoie sa sapam noi
conspirationisti mai adanc ca sa aflam ce se intampla cu adevarat, uitati un articol care
ne explica ce a descoperit NASA pe marte si de ce ne minte ca doar de apa stiaun de
mult eihttps://illuminatiarchive.wordpress.com/2015/10/05/nasa-ne-ar-ascunde-defaptadevarul-cu-privire-la-ce-sa-descoperit-pe-marte/#more-394 citire placuta daca vreti sa
va improspatati mmoria.

5.
danielag68 Octombrie 5, 2015

asa cum ai scris aici e mai usor de inteles; apreciez!!

6.
Liz Octombrie 24, 2015

Interesante lucrurile ,articolele despre timp si lumi paralele numai ca mintea nu le poate
concepe , par SF.
Nu cred ca ,vreodata ,umanitatea va putea experimenta asa ceva .
Iar faptul ca isi vedeau corpurile ca fiind transparente ar fi putut fi in urma unor
halucinatii din lipsa de oxigen si de ,sa zicem, impactul organismului cu miscarea brusca
a directiei timpului..

CELE 7 CHAKRE ALE PAMANTULUI

SI LOCATIILE SALE! CEA DE-A
SASEA CHAKRA A TERREI SE AFLA
IN MUNTII BUCEGI!
-22,832 vizualizari- | 23/Septembrie/2015 | Articolul zilei, Enciclopedie
spirituala, Spiritualitate teoretica| 2 Comments

62

Chakrele Pamantului sunt perfect

aliniate cu propriile noastre chakre. Odata ce Pamantul se trezeste, la fel se
intampla si cu noi. La fel cum energia noastra se ridica de la chakra cea mai
de jos, numita Muladhara Chakra pana la chakra suprema, Sahasrara Chakra,
astfel incat sa devenim iluminati la fel si Pamantul participa la acest
proces de trezire.
Desi aceste vortexuri de energie s-au schimbat in timp, in functie de ciclurile
planetare, acestea sunt, in general considerate a fi in urmatoarele locuri:
1) Prima chakra (Muladhara Chakra) se afla in Muntele Shasta din
California. Unii, de asemenea, cred ca acest vortex din Muntele Shasta
reprezinta cea de-a 5-a chakra a planetei.
Muladhara Chakra este centrul radacinii, guvernand sistemul endocrin si
cel nervos central. Glandele cele mai importante sunt suprarenalele care pun
in functiune sistemul nervos simpatic ca mecanism vigil al corpului si
alegerea corpului de a lupta sau de a fugi.
Energia din Muntele Shasta este considerata primara si de baza. Acolo s-a
acumulat forta universala a vietii inainte de a deveni viata.
2) A doua Chakra (Swadhisthana Chakra) se afla in Lacul Titicaca din
Peru.
Aceasta chakra regleaza energia se*uala, dorinta, e sediul creativitatii fizice,
dorintei de viata. Glandele cele mai importante ale acestei chakre sunt
gonadele dar acestei chakre apartine si rinichii, sira spinarii si glandele
prezente in aceasta regiune.
Sarpele incolacit, gasit in multe mituri sud-americane, este reprezentativ
pentru energia kundalini care se ridica la chakra se*uala a planetei.

Lacul Titicaca este locul unde energia noastra primara incepe sa nasca.
3) A treia Chakra (Manipura Chakra) se afla in Muntele de granit rosu
Uluru (sau Ayers Rock) din Australia.
Manipura Chakra stapaneste organele responsabile cu asimilarea alimentelor
(sistem digestiv, ficat, vezica biliara). Controleaza producerea si
inmagazinarea alimentelor, activitatea energiei biochimice si metabolismului.
Aceasta chakra are o actiune importanta in relatiile interpersonale ale unui
subiect fata de lume, posesiuni, castig. Produce ambitie si iluminare
spirituala. Este chakra misticismului si cand este echilibrata produce
seninatate si calm. De aici rovine puterea si capacitatea de a domina,
energiile care sustin legaturile dintre om si cunoasterea spirituala.
Pentru aborigenii din Australia, Muntele de granit rosu Uluru este piatra cea
mai veche din lume, este cordonul ombilical al planetei, asa cum este
pentru noi plexul solar ce este este guvernat de Manipura Chakra.
4) A patra Chakra (Anahata Chakra) localizata in Marea Britanie in
asezarile Glastonbury, Somerset si Shaftesbury, acolo unde s-ar afla Sfantul
Graal.
Anahata Chakra stapaneste inima, plamanii, sistemul circulator si sistemul
imunitar. Aceasta chakra indica calitatea si puterea iubirii in vietile noastre.
Centrul inimii care reprezinta punctul de integrare a sistemului chakral,
actioneaza precum o balanta. E conectat cu creativitatea persoanei si cu
expresivitatea individului. Este centrul luminii, dragostei, durerii, bucuriei,
compasiunii, urii si simpatiei.
In zona britanica mai sus amintita se afla o multime de cercuri in lanuri de
cereale, care prezinta anomalii magnetice.
5) A cincea Chakra (Vishuddha Chakra) se afla in apropiere de Muntele
Sinai, muntele sacru al evreilor.
Aceasta chakra regleaza aura si corpul astral, dar functia sa majora este
legata de modalitatea de exprimare, claritatii, impartialitatii, creativitatii si
de puterile mentale ascunse. Cand se activeaza, aceasta chakra stimuleaza
sfera mentala.

Tot in apropierea Muntelui Sinai, nu departe de el se afla si celebrele

piramide egiptene, ceea ce nu e doar o coincidenta. Tulburarile moderne din
Orientul Mijlociu pot fi considerate a fi strigatele mamei-planete pentru
ajutor.
6) A sasea Chakra (Ajna Chakra) se afla undeva in Europa, dar sunt unii
care cred ca Muntele Bucegi este sediul lui Ajna Chakra.
Ajna Chakra controleaza vazul fizic, viziunea mistica, glanda pineala care
coordoneaza interactiunea cu sistemul endocrin. In acest punct energetic
este localizata creativitatea, inteligenta, intuitia, memoria, gandirea si
clarviziunea. Este centrul integrarii intuitive.
Totodata, ajna chakra deschide portaluri si permite un plus de energie
dimensionala pentru a intra in aceasta lume. La fel ca si glanda pineala, ajna
chakra ne permite sa recunoastem alte dimensiuni si realitati. Deseori, in
Muntii Bucegi s-au semnalat prezenta unor portaluri, dar si a unor fenomene
energetice misterioase.
7) A saptea Chakra (Sahasrara Chakra) se afla localizata in Muntele
Kailash din Tibet.
Sahasrara Chakra este numita literalmente Mii de petale. Acest punct
energetic se gaseste in crestetul capului. Apartine constiintei si cand
persoana doarme si energia acestei chakre se odihneste. Sahasrara chakra
guverneaza glanda pituitara si face legatura dintre persoana si univers.
Activarea sa duce individului stari psihologice profunde.
Tibetul este o zona deosebita, cu energii uluitoare, si de aceea, aici se
gaseste cea de-a saptea chakra.
xpert 25/Septembrie/2015

n cartea 7 Ani apocaliptici a lui Ion ugui, din informaiile directe ale Contelui
Incapuciato aflm clar care este poziia n Ierarhia Cereasc a lui Zamolxe, lucru
verificat i confirmat de multe persoane cu capaciti senzitive:
,,Cu privire la misiunea lui Iisus pe Pmnt se poate spune c nainte de venirea Lui
existau apte spirite benefice trimise de Divinitate pentru a supraveghea i dirija
evoluia uman. Trei din aceste spirite se aflau n Tibet, zon care a rmas i n prezent
foarte spiritual; un alt spirit se afl n China, un altul n India, un altul n Ierusalim, iar

ultimul se afl pe teritoriul vechii Dacii. Ultimul nu nseamn cel din urm, ci unul din
cele apte i care se numea Zamolxis.
Pentru c aceast informaie este incontestabil i de mare valoare noi azi ar trebui s
fim mndri i nicidecum s nu inventm altceva din netiin i nepricepere i s
mulumim Bunului Dumnezeu c a avut aceast mare bunvoin fa de strbuni i nea trimis un astfel de spirit mare i luminat n acest popor. Zamolxe ct a trit pe Pmnt
pe Dumnezeu i Domnul Iisus Christos Cel ce trebuia s vin, a slujit! Mai departe
dac ai cere de la Dumnezeu ochii de vzut, pe care este clar c nu-i avei, ai citi n
Cartea Sfnt Biblia Ortodox, unde se spune la Apocalips despre cele 7 spirite de
lumin, cele 7 fcri dinaintea Tronului:
,,1. Dup acestea, m-am uitat si iat o ua era deschisa in cer si glasul cel dinti glasul
ca de trmbi, pe care l-am auzit vorbind cu mine mi-a zis: Suie-te aici c i voi arata
cele ce trebuie sa fie dup acestea.
2. ndat am fost in duh; i iat un Tron era n Cer i pe Tron edea Cineva.
3. i Cel ce edea semna la vedere cu piatra de iasp i de sardiu, iar de jur mprejurul
Tronului era un curcubeu, cu nfiarea smaraldului.
4. i douzeci i patru de scaune nconjurau Tronul i pe scaune douzeci i patru de
btrni, eznd, mbrcai n haine albe i purtnd pe capetele lor cununi de aur.
5. i din Tron ieeau fulgere i glasuri i tunete; i apte fclii de foc ardeau naintea
Tronului, care sunt cele apte duhuri ale lui Dumnezeu
Sursa: altadora.ro

Un australian a trit spaima vieii

sale dup ce a fotografat o
creatur roie cu barb n pdure!
nfricotor!
-5,497 vizualizari- | Sambata, 29 Aug 2015 | 8:55 | 19 Comments |
Categorie:Noutati, Paranormal-Spiritualitate

Un excursionist australian a trit

spaima vieii sale, dup ce a observat ntr-una din fotografiile sale o figur
ciudat (o creatur) n timp ce se plimba pe jos printr-o pdure.
Brock David (aa e numele lui) se plimba prin slbticiile australiane cnd a
fost cuprins brusc de un sentiment de groaz i de ceva copleitor c ar fi
fost supravegheat. Totui, pe loc, nu a observat cu ochii si nimic. ns, mai
trziu, cnd s-a uitat peste fotografiile luate din zon, a observat o figur
ciudat, ca un om brbos mbrcat n rou, ce apare din spatele unui
morman de rdcini i ramuri.
Mi-am simit tot prul de pe ceaf; eu sincer nu cred n fantome sau n orice
lucru supranatural, a spus el. Destul de ciudat e faptul c m-am confruntat
cu un sentiment similar de groaz din cnd n cnd n ultima sptmn.
Fotografia stranie a sa s-a dovedit de atunci destul de popular pe social
media, unii utilizatorii de Internet chiar pretinznd c ar fi experimentat un
sentiment similar de nelinite doar uitndu-se la ea. Dac imaginea arat
ceva paranormal n ea rmne o chestiune de dezbatere.
Sursa: Yahoo News
P.S. ntr-adevr, creatura arat foarte ciudat. Vedei c cei care nu cred n
paranormal, odat ce se confrunt cu un episod paranormal, ajung s
cread n aa ceva? Ajung s cread c exist i altceva dect ceea ce tiina
ncearc s explice?

UN GERMAN A FOST ARESTAT

PENTRU CA NU A DORIT SA AIBA
MICROCIP! PANA UNDE S-A AJUNS!
-34,088 vizualizari- | 17/August/2015 | Articolul zilei, Stiri | 1 Comment

32

Zilele trecute un fapt foarte grav

pentru drepturile omului a avut loc intr-o tara membra UE. Astfel, un barbat
in varsta de 29 de ani din Germania a fost arestat pe aeroportul din
Frankfurt, dupa ce politia a observat ca buletinul sau (cartea sa de identitate)
a fost pus in cuptorul cu microunde pentru a dezactiva microcipul interior.
Punerea cartii de identitate in cuptorul cu microunde, pentru dezactivarea
microcipului, este un fapt extrem de frecvent in randul cetatenilor germani si
din alte tari UE, care sunt preocupati de intimitatea lor.
Cetateanul german, care nu a fost inca identificat, este acum acuzat de
modificarea ilegala de documente oficiale. Dar, intrebarea care se pune e
urmatoarea: de ce sunt obligati cetatenii liberi unui stat sa fie identificati cu
un microcip, si nu clasic ca in prezent (cu nume, prenume, adresa si
fotografie)?
Markwart Faussner, un militant pentru drepturile omului, a explicat intr-un
interviu recent ca germanii nici nu vor sa auda de sistemul guvernamental
de supraveghere, deoarece ei s-au confruntat de prea multe ori cu asa ceva
in istoria lor recenta:Germanii s-au confruntat cu asa ceva de-a lungul
secolului 20. Dupa epoca nazista, serviciul de informatii Stasi din fosta
Germanie de Est a monitorizat majoritatea cetatenilor tarii. Atunci cand a
cazut Zidul Berlinului, est-germanii au aflat din dosarele guvernamentale
oficiale ca prietenii lor sau chiar membrii ai familiei lor s-au spionat intre ei
pentru ani sau zeci de ani. Prin urmare, exista inca o suspiciune adanc
inradacinata a oamenilor fata de autoritatile de stat din Germania, a spus
Faussner.
Potrivit lui Washington Post, un sondaj din 2014 a constatat ca aproape 40
la suta dintre germani cred ca cresterea digitalizarii si a rolului serviciilor de
informatii ar putea reprezenta pentru ei o amenintare.

Un articol dintr-o revist din 1994

ni-i arat pe Beavis & Butthead
ndreptndu-se n avioane ctre
turnurile gemene din New York!
Adic,
cu
7
ani
naintea
atentatului terorist de la World
Trade Center! Iar coinciden, nu?
-5,411 vizualizari- | Sambata, 15 Aug 2015 | 19:17 | 14 Comments |
Categorie:Conspiratii si Societati secrete, Noutati

Un articol straniu din 1994 preluat

din revista Vice a ieit la suprafa, artndu-i pe celebri Beavis &
Butthead mbrcai ca ageni Al Qaeda care zboar n avioane ctre turnurile
gemene. Beavis & Butthead sunt personaje de animaie, create n 1992,
devenind faimoi dup ce au fost promovai de postul de televiziune MTV.
Dar, revenind la articolul din 1994: cum naiba s poi spune c totul e doar o
coinciden, cnd n caricatura i n articolul respectiv revista respectiv a
preconizat la detaliu atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 de la New
York, ce au fost atribuite organizaiei teroriste Al Qaeda!? Mai poate spune
cineva c totul e doar o coinciden?
S v citez cteva fragmente din articolul din revista Vice, ca s v
minunai:
V amintii de camionul Ryder, plin cu cteva canistre de hidrogen
comprimat, care a fost parcat n parcare subteran de World Trade Center
anul trecut? Acesta a explodat i a fcut o gaur prin patru niveluri de beton

n subsol. Unii experi spun c, dac ar fi fost la civa pai mai aproape de o
coloan principal de sprijin, turnurile s-ar fi putut prbui.
(Articolul face referire la atentatul din 1993 de la World Trade Center; n
februarie 1993, o main plin cu explozibil a ptruns n parcarea subteran
a centrului World Trade Center din New York, SUA. Dei doar 6 persoane au
murit n urma deflagraiei, numrul rniilor a depit 1.000. Atentatorul,
Ramzi Yousef, spera s omoare peste 250.000 de oameni).
V putei imagina carnagiul? V putei imagina ce s-ar fi putut ntmpla dac
Turnurile Gemene s-ar fi prbuit? () Aa c ne-am putea ntreba: Cine
dracu este att de bolnav de a fcut asta? De unde e el i prietenii si?
Pentru c am s-i rup gtul ca Van Damme n Timecop, unul dintre cele
mai bune filme ale acestui an! Ei bine, sper ca paaportul vostru s fie
valabil, pentru c vom merge n Afganistan. La Ramzi Yousef, omul care a
pus bomba; el este un naional kuweitian i membru al unei organizaii
teroriste recente, de care nu ai auzit niciodat pn acum. Ea se numete
al-Qaeda i se gsete n zonele stncoase din Afganistan.
Al-Qaeda i are rdcinile n rzboiul de gheril mpotriva forelor de
ocupaie ale Uniunii Sovietice din Afghanistan n anii 80. Liderul Al-Qaeda,
Osama bin Laden, este un bogat al familiei saudite. De fapt, unii membri ai
familiei sale sunt amici cu unii batani care controleaz guvernul american
de la Washington, DC. Din fericire pentru noi, printre amici nu se afl i Bill
Clinton.

Iar articolul este nsoit de o caricatur bizar, n care doi teroriti din Al
Qaeda se afl n avioane, atacnd cele 2 turnuri gemene! V dai seama, cu
7 ani naintea atentatului din 2001! Oameni buni, marea majoritate a

evenimentelor importante din aceast lume sunt planificate cu mult timp

dinainte. Illuminati/Oculta Mondial e peste tot i ea ne organizeaz i
dirijeaz viaa

10 pietre misterioase din Carpaii

Romniei! Dovada c n ara
noastr a existat o strveche
civilizaie avansat care ne-a
transmis un mesaj peste milenii!
-8,919 vizualizari- | Duminica, 26 Iul 2015 | 14:06 | 21 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

Zona
muntoas
a
Carpatilor
romneti abund n stnci al cror aspect ciudat antropomorf sau zoomorf
a suscitat peste timp o ntreag serie de controverse. Specialiti sau
pasionai, oameni de tiin ori numai simpli turiti au emis mai multe
ipoteze care nu au dus nc la rezolvarea acestor controverse, ci, dimpotriv,
la adncirea lor.
n timp ce unii afirm c ciudatele chipuri de piatr nu ar fi dect rodul
factorilor naturali (vnt, ploaie) asupra stncilor, alii susin c, dimpotriv,
acestea sunt relicve ale unor strvechi civilizaii care, ajunse la un nalt nivel
de dezvoltare material i spiritual, au socotit s lase urmailor dovada
cert a perindrii lor pe aceste meleaguri, fiind contieni c doar piatra este
n stare s perpetueze peste timp mesajul transmis.

Un om raional nu ar trebui s se hazardeze n a da un verdict vreuneia

dintre aceste ipoteze, dar totui numrul stncilor ce seamn cu chipuri
omeneti e mult prea mare ca totul s fie doar o coinciden. n zonele
montane sau submontane de pe ntreg cuprinsul rii noastre exist cteva
zeci de stnci enigmatice care au primit denumirea de Sfinx i c, dup
cte se pare, nu exist nicieri altundeva n lume o zon care s cuprind un
numr att de mare de monumente megalitice cum se afl n zona Carpailor
notri.
Aadar, iat cteva pietre enigmatice din munii notri:
1) Sfnxul. Bineneles, nu puteam ncepe cu altceva dect cu acest
binecunoscut Sfinx romnesc. Aa cum spuneam ntr-un articol din 2011 (Din
misterele Munilor Carpai (partea 3): Sfnxul din Bucegi, model
pentru Sfnxul egiptean?), e posibil ca Marele Sfinx Egiptean s se fi
inspirat din Sfinxul din Bucegi.

2) Babele. E greu de crezut c aceste pietre au fost create doar n mod

natural

3) Srutul Babelor. Aceste pietre se afl pe acelai platou Bucegi (ca i

Sfinxul i Babele), fiind ca dou stnci ngemnate.

4) Brbosul. i tot pe platoul Bucegi, chiar n faa cabanei Babele, Brbosul

i ndreapt privirile spre nemrginitul zrilor, cutnd poate a-i afla
enigma propriei sale existene.

5) Sfnxul Pietrei Arse. Mai avem nc un sfinx, n partea sudic a aceluiai

platou al Bucegilor, n apropierea cabanei Piatra Ars.

6) Columna Cerului. Aa a fost denumit piatra, de ctre Nicolae

Densuianu n lucrarea sa binecunoscut Dacia preistoric, aceasta
reprezentnd una din cele 3 stnci din Vrful Omu. Se poate observa profilul
din dreapta al unui chip ce-i nfinge privirea spre deprtrile boltei cereti.

7) urudul. Cobornd din Bucegi spre Bran, pe Valea Zbrcioarei, se afl

o stnc singuratic, de care se leag o serie de strvechi legende din
aceast zon.

8 ) Sfnxul Pietrelor lui Solomon. n aceeai parte a rii, n apropierea

vechiului drum ce lega Braovul de Poiana Braov, dincolo de chei, poate fi
vzut SFINXUL PIETRELOR LUI SOLOMON, un chip uman aproape perfect,
cu un diametru de aproximativ 2 m.

9) Sfnxul de la Bratocea. ndreptndu-ne spre Masivul Ciuca, putem

admira o alt serie de monumente n piatr, dintre care cel mai cunoscut
pare a fi SFINXUL DIN BRATOCEA, vizibil chiar de pe serpentinele ce urc
dinspre staiunea Cheia spre eaua (sau Trectoarea) Bratocei.

10) Porumbelul. El se gsete n poteca turistic ce urc din pasul Bratocei

spre culmea cu acelai nume.

UNELE BENEFICII EXTRAORDINARE

ALE LAMAIEI DE CARE NU STIATI:
PREVINE PIETRELE LA RINICHI,
COMBATE INSECTELE, PREVINE
IMBATRANIREA, PURIFICA
SANGELE SI MULTE ALTELE!
-42,918 vizualizari- | 24/Iulie/2015 | Fitoterapie, Spiritualitate practica | No Comments

43

Cei mai multi oameni sunt familiarizati cu

utilizarile traditionale ale lamaiei, pentru lucruri cum ar fi durerea in gat sau usurarea
senzatiei de greata. Cu toate acestea, lamaia are o varietate de utilizari, si de aceea
trebuie s-o aveti tot timpul in casa.
1) Scapa de mirosul neplacut din frigider cu lamaie. Inmuiati un burete
intr-un suc de lamaie si puneti-l intr-un frigider pentru cateva ore.
2) Controleaza hipertensiunea arteriala. Lamaia contine potasiu, care poate
ajuta la controlul tensiunii arteriale, calmand greata si varsaturile.
3) Ajuta sanatatea mentala. Lamaia poate imbunatati starea de spirit si
atenueaza simptomele de depresie si de stres. Lamaia va creste rapid nivelul de
energie.
4) Rezolva problemele respiratorii. Lamaia poate subtia mucusul si va ajuta
sa respirati mai usor, astfel ajutand persoanele care sufera de astm.
5) Amelioreaza simptomele artritei si reumatismului. Lamaia este un
diuretic natural, ceea ce inseamna ca ea creste productia de urina si, prin urmare, ajuta
la reducerea inflamatiei, ameliorand simptomele artritei si reumatismului.
6) Previne pietrelor la rinichi. Consumul zilnic de lamaie poate stimula
producerea de citrat urinar, compus chimic care ajuta la prevenirea pietrelor la rinichi.
7) Combate insectele. Nu trebuie sa utilizati insecticide pentru a tine insectele la
distanta de bucatarie. Doar dati peste tot cu lamaie in bucatarie. Lamaia este foarte
eficienta impotriva furnicilor, mustelor si gandacilor. Se amesteca sucul de 4 lamai cu 2
litri de apa si se spala podeaua. Insectele nu pot suporta mirosul de lamaie.
8 ) Previne semnele premature ale imbatranirii. Lamaia poate reduce
producerea de radicali liberi, care sunt responsabili pentru imbatranirea pielii si
deteriorarea pielii. Sucul de lamaie nu contine calorii si are proprietati antioxidante
excelente.

9) Indeparteaza infectiile. Datorita proprietatilor sale antibacteriene, sucul de

lamaie poate combate infectiile.
10) Purifca sangele. Consumand cantitati mari de mancare cu E-uri se
acumuleaza cantitati mari de toxine in sange si in tot corpul, dar un consum regulat de
suc de lamaie poate ajuta la detoxifiere.
11) Ajuta la sanatatea orala. Sucul de lamaie poate opri sangerarea gingiilor si
ajuta la durerile de dinti.
12) Ajuta la respiratia urat mirositoare. Se amesteca apa cu sucul de lamaie
si se clateste gura cu ea. Acidul citric va echilibra pH-ul din gura si va distruge bacteriile
care cauzeaza respiratia urat mirositoare.
13) Amelioreaza durerile de cap. Sucul de lamaie amestecat cu cateva lingurite
de ceai fierbinte este excelent impotriva durerilor de cap.
14) Amelioreaza febra. Frisoanele si febra pot fi cauzate de diferite conditii, iar
lamaia este o solutie eficienta.
15) Imbunatateste sistemul digestiv. Tulburarile digestive sunt cele mai
frecvente probleme existente, iar limonada calda este o solutie pentru aproape toate
problemele digestive. Sucul de lamaie va purifica sangele, reduce riscul de constipatie,
elimina toxinelor din organism si imbunatateste sistemul digestiv.
16) Scoate mucegaiul din haine. Ati despachetat vreodata o jacheta de iarna si
ati observat petele de mucegai? Puteti scapa de ele cu o pasta formata din suc de
lamaie si sare. Frecati amestecul pe pata, lasati sa se usuce la soare si repetati
operatia pana cand pata dispare complet.

Grdinile
suspendate
ale
Semiramidei, una din cele 7
minuni ale lumii antice, au
reprezentat de fapt o poart
stelar ctre alte galaxii sau
dimensiuni?
-4,156 vizualizari- | Duminica, 19 Iul 2015 | 16:33 | 9 Comments |
Categorie:Noutati, Paranormal-Spiritualitate

ntre anii 605 i 562 .Hr. un mre

rege domnea n Orientul Mijlociu, Nabucodonosor al II-lea, regele Babilonului.
El a cucerit Iudeea n 587 .Hr. n 586 .Hr., a cucerit capitala evreiasc, a
distrus Templul, palatul regal i zidurile de aprare. Muli evrei, n special
meseriai i oameni de cultur, au fost deportai n Babilon. Nabucodonosor
al II-lea a fost cel care a distrus Ierusalimul i i-a deportat pe evrei,
eveniment relatat pe larg i n Biblie.
Dupa ce a cucerit Ierusalimul, i-a deportat pe evrei si l-a capturat pe regele
Iudeei, Ioachim, mpratul babilonian a dat porunc s-i fie adui vreo civa
din copiii lui Israel de neam mprtesc i de vi boiereasc, nite tineri fr
vreun cusur trupesc, frumoi la chip, nzestrai cu nelepciune n orice
ramur a tiinei, cu minte ager i pricepere, n stare s slujeasc n casa
mpratului, i pe care s-i nvee scrierea i limba Haldeilor. Printre ei erau
Daniel i Ezechiel. Daniel era un magician renumit, iar Ezechiel, un mare
profet, care a avut viziunile mpriei cerurilor pe pmnt, n timp ce se
afla ntemniat n Babilon.
Regele Nabucodonosor este, probabil, cel mai bine cunoscut ca i constructor
al Grdinilor suspendate ale Semiramidei, una dintre cele apte minuni ale
lumii antice. Aceste gradini au fost construite pe ruinele Turnului Babel, pe
care Nabucodonosor l-a restaurat. Babel provine de la cuvntul Bab-li,
care n limba babilonian nsemnaPoarta lui Dumnezeu. Acesta este primul
nostru indiciu c Nabucodonosor a ncercat s construiasc o poart
stelar (stargate), pentru a transcende viaa de pe pmnt i a cltori n
Cosmos.

Vechiul Testament ne relateaz un eveniment care ar putea avea legtur cu

poarta stelar pe care regele Nabucodonosor a construit-o. Este vorba de
visul regelui, pe care Daniel ncearc s-l dezlege:
1. Eu, Nabucodonosor, stam fr de grij n casa mea i bucuros de via n
patul
meu.
2. Am visat un vis care m-a nspimntat; i gndurile mele cnd stam culcat
n patul meu i vedeniile pe care le-am avut m-au frmntat adnc.
3. i am poruncit s mi se aduc n faa mea toi nelepii din Babilon, care
s-mi
tlcuiasc
visul.
4. Atunci au sosit tlcuitorii de semne, prezictorii, caldeii i cititorii n stele
i
le-am
spus
visul,
dar
ei
nu
mi-au
dat
tlcuirea
lui.
5. Iar n cele din urm s-a nfiat naintea mea Daniel, al crui nume este
Beltaar, dup numele dumnezeului meu i care are n al Duhul
Dumnezeului
celui
Sfnt
i
i-am
spus
visul:
6. Beltaar, tu, mai-marele tlcuitorilor de semne, tu, cel n care tiu c
locuiete Duhul lui Dumnezeu celui Sfnt i c nici o tain nu-i este grea, ia
aminte la visul pe care l-am visat i spune-mi tlcuirea lui!
7. Vedenia pe care am avut-o, cnd eram culcat n patul meu, a fost: M
uitam i iat un copac n mijlocul pmntului, nalt foarte.
8. Copacul cretea i era puternic i vrful lui ajungea pn la cer i se putea
vedea
pn
la
captul
pmntului.
9. Frunziul lui era frumos i roadele lui multe, i hran pentru toi se afla n
el. Sub el cutau umbr fiarele cmpului, iar n ramurile lui i fceau cuiburi
psrile
cerului
i
din
el
se
hrneau
toate
vieuitoarele.
10. Priveam n vedenia pe care am avut-o, cnd eram n patul meu i iat un
nger,
un
sfnt,
se
cobora
din
ceruri;
11. El a strigat cu glas tare i a poruncit aa: Dobori copacul i tiai-i
crengile, scuturai frunzele lui i mprtiai roadele lui, ca animalele s fug
de
sub
el
i
psrile
din
frunziul
lui!
12. Iar butucul i rdcinile s rmn n pmnt n legturi de fier i de
aram, n iarba cmpului! Din roua cerului s fie udat i cu dobitoacele
cmpului
s
mpart
iarba
pmntului.
13. Inima lui s nu mai fie inim de om, ci o inim de dobitoc s-i fie dat i
apte
ani
s
treac
peste
el!
14. Aceast hotrre se sprijin pe porunca ngerilor, iar porunca sfinilor
este ca s cunoasc cei vii c Cel Preanalt stpnete peste mpria

oamenilor, pe care o d cui vrea i poate s ridice peste ea pe cel mai de jos
dintre
oameni.
15. Acesta este visul pe care l-am visat eu, regele Nabucodonosor, iar tu,
Beltaar, spune tlcuirea lui, cci toi nelepii regatului meu nu pot s-mi
fac cunoscut tlcuirea. Tu ns eti n stare, fiindc ai n tine Duhul
Dumnezeului celui Sfnt.
Nabucodonosor visez un copac mare, care ajungea pn la cer, ceea ce
simbolic constituie o poart stelar care s fac legtura ntre Pmnt i
alte regiuni ale Cosmosului. Porile stelare exist i nu doar n seriale i
filme SF. Iar acest lucru este cunoscut de o mn de oameni, ns vor ca
informaia s fie ascuns de restul omenirii

FUMATORII ACTIVI SI PASIVI

TREBUIE SA CITEASCA ASTA! CELE
MAI BUNE ALIMENTE NATURALE
PENTRU A VA CURATA PLAMANII
DE NICOTINA!
-40,745 vizualizari- | 16/Iulie/2015 | Articolul zilei, Fitoterapie, Spiritualitate practica | 4
Comments

22

Indiferent cat de constienti sunt cei

fumatori despre ingredientele nocive din tigari si de faptul ca acestea sunt
cauza principala a cancerului pulmonar, ei inca nu pot renunta la fumat. Ei
bine, daca va aflati in pozitia de mai sus, va puteti curata plamanii de
nicotina si de gudron, si astfel va reduceti riscul de infectii.

Nu exista nicio formula magica care va curata plamanii instantaneu, dar iata
o lista de alimente care functioneaza cel mai bine ca sa scapati de nicotina si
gudronul din plamanii vostri.
Porumbul este un aliment care contine beta-criptoxantina, despre care se
crede ca va poate proteja de cancer pulmonar, deoarece este un antioxidant
puternic. Cu toate acestea, consumati doar porumb organic, proaspat.
Seleniul este un antioxidant foarte puternic. Nucile braziliene contin cea
mai mare sursa de seleniu in comparatie cu alte alimente, asa incat
consumati cat mai mult posibil aceste nuci.
Ceapa este, de asemenea, un curatator pulmonar foarte bun. Ceapa poate fi
de mare ajutor pentru a preveni multe boli, inclusiv infectiile pulmonare. In
cazul persoanelor care au deja cancer, previne cresterea de noi celule.
Ghimbirul este un aliment natural care ajuta foarte mult impotriva bolilor
maligne, dar si impotriva toxinelor din plamani. Puteti consuma ceai de
radacina de ghimbir, deoarece faciliteaza respiratia. De asemenea, puteti
manca cata o bucata de ghimbir la masa.
Portocalele contin criptoxantina, care are un efect preventiv impotriva
cancerului pulmonar.
Urzica este o planta plina de fier, dar este foarte utila ca mijloc de
dezinfectie pentru plamani si joaca un rol important in lupta impotriva
infectiilor.
Ceaiul din ace de pin este folosit in mod traditional pentru clatirea gurii si
gatului, dar poate fi, de asemenea, un aliat bun in lupta impotriva cancerului
pulmonar.

Din nou despre faimoasa comoar

a lui Decebal! Regele dac i-a pus
pe gigani s-i pzeasc toate
comorile din Apuseni?
-5,778 vizualizari- | Vineri, 8 Mai 2015 | 0:06 | 26 Comments | Categorie: Istorie
si Civilizatii,Noutati

Zona Munilor Apuseni este una

dintre cele mai misterioase din Romnia. Apusenii sunt plin de aur i acest
lucru a atras atenia marilor imperii ale lumii, ncepnd cu Imperiul Roman
care a cucerit Dacia acum circa 2 milenii. Despre aurul din Munii Apuseni am
scris pe larg n cadrul acestui articol publicat n 2009: Secretul munilor de
aur al dacilor. ns, n octombrie 2014, am scris un alt articol despre
fabuloasa comoar a lui Decebal: Fabuloasa comoar a lui Decebal a
existat vreodat? Dac da, ea se afl n judeul Hunedoara, undeva
pe rul StreiPovestea acelei comori este urmtoarea:
n anul 1543, un grup de pescari romni au intrat cu luntrile din Mure n rul
Sargetia, pe care romnii l numesc Strei. i-au legat ambarcaiunile de un
trunchi prvlit n ap i, n timp ce se odihneau, unul dintre ei a vzut ceva
sclipind pe fundul rului. Scufundndu-se, a scos la suprafa mai muli
galbeni. Luntraii au nceput s cerceteze atunci cu bgare de seam
mprejurimile i au zrit, n apropierea malului, o bolt zidit. Ptrunznd n
interiorul ei, au dat peste numeroase grmezi de aur! Erau aproximativ
40.000 de monede, mult aur nativ, numit sloi de aur. n cel mai mare
secret, pescarii au transportat comoara ntr-un loc sigur i au mprit-o
frete. Unii au ncercat s valorifice preiosul metal la Alba Iulia. Aa a
ajuns vestea despre tezaur la urechile unuia dintre conductorii Transilvaniei,
cardinalul Martinuzzi. Acesta a ordonat prinderea descoperitorilor i
confiscarea monedelor. Dup aceea s-au fcut cercetri la faa locului,
scondu-se din bolta subteran alte multe mii de galbeni.
Dup confiscarea comorii, averile cardinalului au crescut n mod fabulos.
Potentatul i-a cumprat numeroase domenii i a ridicat importante edificii.
Se citeaz, printre altele, castelul de la Vinu de Jos, construit n stilul
Renaterii dup planurile arhitectului italian Domenico Bologna. Dup ce

cardinalul a fost asasinat, n anul 1551, n castelul de la Vinu de Jos au fost

gsite 2.000 de monede de aur ce fceau parte din marele tezaur descoperit
n apele Streiului. ntr-o ascunztoare din cetatea Gherlei, o alt reedin a
lui Martinuzzi, s-a dat de urmele unei mari pri din comoar. Erau peste
250.000 de florini, 872 funi de aur nelucrat (un funt cntarea 636 de
grame), 20 funi sloi de aur, 1385 funi de argint nelucrat, 466 funi sloi de
argint i 4.000 de galbeni.
Pe site-ul adevarul.ro din 30 martie 2015 gsim ns un articol n care se
vorbete despre o alt legend privind comoara fabuloas a lui Decebal: i
anume, aceea c aceast comoar ar fi fost pzit de uriai! Citez din articol
despre acest mit:

Exist un mit care spune c Decebal a fost de acord s-i lase pe uriai s
triasc n Apuseni, cu condiia s-i pzeasc toate comorile. Dintr-o
ntmplare nefericit au aprut dealurile din Ardeu. Btrnii din zona satului
hunedorean Ardeu spun c pe vremuri tria o familie de uriai care a fost
nsrcinat de Decebal s pzeasc un plug de aur n mrime natural, la
care erau legai doi boi, tot din aur, i tot din mrime natural, piese la care
cpetenia dacilor inea tare mult i pe care le-a ascuns ntr-o peter, a crei
intrare a fost apoi zidit.
Aflnd de comoara de sute de kilograme de aur, un grup de flci ce doreau
s devin bogai peste noapte s-au ncumetat n muni. Au luat cu ei sbii,
coase, furci i trncoape, plus trei crue trase de boi, ca sa aib cu ce-i

cra napoi prada. Petera era pzit, cu rndul, de tatl i fiul cel mare din
familia uriailor. n ziua n care grupul de prdtori a ajuns n apropierea
peterii, de paz era fiul cel mare al uriailor. Cu mncare la el, prinii l-au
trimis pe cel mai mic. Acesta a uitat ns s ia cu el i cele trei pini de care
fratele su avea nevoie ca s se sature. nfometat, flcul uria a plecat
dup mncare. Prdtorii au ajuns la peter cnd era doar mezinul, care a
fost ademenit s mnnce dintr-un bou otrvit, astfel c la scurt timp a
murit, iar prdtorii au intrat n peter. Imediat ce au intrat, tavanul peterii
s-a prbuit i au murit cu toii. Cnd a ajuns la peter i a vzut c biatul
i-a fost nghiit de pmnt, uriaa a nceput s rscoleasc pmntul, i aa
ar fi aprut dealurile din Ardeu.

Politicienii de la Washington se
plng
c
bloggerii
i
conspiraionitii sunt periculoi
pentru c submineaz instituiile
mondiale!
Cei
din
Oculta
Mondial devin din ce n ce mai
deranjai de adevrurile pe care
noi le dezvluim!
-2,555 vizualizari- | Vineri, 17 Apr 2015 | 11:09 | 28 Comments |
Categorie:Conspiratii si Societati secrete, Noutati

Am ajuns s-o aud i pe asta: oficialii

americani consider c bloggerii i conspiraionitii sunt periculoi! Citez
aceast tire ocant de peinfowars.com pe care am s-o comentez:
Comitetul pentru Relaii Externe al Congresului American a gzduit o
dezbatere intitulat A face fa armelor informaionale ale Rusiei,unde a
acuzat compania rus de mass-media Russia Today (RT) de rspndire a
teoriilor conspiraiilor.
Comentariu Lovendal: tia sunt chiar nesimii. Poate c RT face
propagand Kremlinului (total de acord), dar nu mai bine s-ar uita n
propria ograd i ar vedea ce propagand pro-Oculta Mondial fac
unele corporaii americane de mass-media ca New York Times, ABC,
NBC etc.? Propaganda acestora nu o vedem? Sau suntem orbi? Dac
tot vorbim de propagand, s o facem la modul general.
Unul dintre vorbitori, Liz Wahl, fost angajat a RT, a remarcat c Internetul
ofer o platform pentru voci marginale i extremiti.
Comentariu Lovendal: i acum ce s facem, Dumnezeule? S
nchidem Internetul, s-l cenzurm, doar c unii i exprim i ei
opinia? Pe de alt parte, ce facem cu libertatea de expresie pe care
nsi America se laud c o susine? Facem ceva pe ea, atunci cnd
nu ne convin anumite poziii?
Acetia se mobilizeaz i simt c fac parte dintr-un fel de lupt iluminat
(sic!) mpotriva sistemului. Ei au gsit o platform n care s-i exprime
opiniile rvite, a spus Wahl.
Comentariu Lovendal: i dac au gsit aceast platform unde s-i
exprime opiniile, ce? Care e problema? Sau poate n-ar mai trebui si exprime aceste opinii?

Andrew Lack, eful Asociaiei Audiovizuale din SUA, a caracterizat RT ca fiind

la fel de periculos ca i ISIS!
Comentariu Lovendal: Dac RT = ISIS, atunci ABC, marea corporaie
american ce face propagand pro-Oculta Mondial, ce este? Al
Qaeda? S aduc aminte, de exemplu, ce manipularea ordinar a
fcut ABC n 2011, cenzurnd i manipulnd un interviu cu
predintele sirian Al-Assad? (Revedei articolul acesta:Manipulatorii
Siriei: Televiziunea american ABC i Facebook cenzureaz interviul
preedintelui al-Assad).
Wahl a continuat: Prin utilizarea Internetului pentru a mobiliza oamenii care
se simt dezrdcinai, care se simt la marginea societii, ei le ofer un loc
unde oamenii i pot gsi un sentiment de apartenen, i acest lucru este o
problem.
Comentariu Lovendal: Care e problema ta, cucoan? Poate c
oamenii s-au sturat de manipulrile i minciunile din mass-media
oficial
la
asta
nu
te-ai
gndit?
Wahl a continuat s se plng c aceti conspiraioniti modeleaz discuiile
on-line, de pe forumuri, de pe Twitter, de pe social media i c Internetul a
devenit un loc de dezinformare, de teorii false, de bloggeri care n-au nicio
responsabilitate pentru adevr, i care sunt capabili s mobilizeze o mas
mare de oameni.
Comentariu Lovendal: Aici e adevrat, exist o mulime de bloggeri
i
conspiraioniti
care
practic
intenionat
rspndirea
de informaii false (despre asta am vorbit chiar eu n acest articol,
de exemplu: Cic NASA ar fi avertizat c n cteva zile un asteroid
gigantic se va ndrepta spre Pmnt i va produce Apocalipsa! De ce
suntem ameninai constant cu acest sfrit al lumii? Ce se
urmrete?). Dar, pe de alt parte, n numele libertii de
exprimare, toate aceste informaii trebuie s existe, iar oamenii
trebuie s aib singuri capacitatea de discernmnt i s aleag
acele tiri care cred ei c sunt adevrate.
Preedintele Comitetului din Congresul American, Ed Royce, a nceput s
acuze oamenii de pe YouTube c se folosesc de violena brut pentru a
avansa teorii ale conspiraiei.

Comentariu Lovendal: Atunci, domnule congresman, am eu o

propunere mai bun: s le punem pumnul n gur! Cum de
ndrznesc s avanseze teorii ale conspiraiei!?
Peter Pomerantsev, de la Institutul Legatum din Londra, spune c teoriile
conspiraiei nu mai sunt unele marginale i s-a plns de faptul c aceste
teorii submineazinstituiile mondiale.
Comentariu Lovendal: Pi da, domnule Pomerantsev, lumea s-a mai
deteptat ntre timp i Oculta Mondial nu mai poate s-i
prosteasc ca pe vremuri. Iar lucrul acesta v deranjeaz foarte
mult.

O dezvluire incendiar: Karl

Marx, fondatorul comunismului,
era vr de snge cu familia
Rothschild,
fondatoarea
organizaiei
Illuminati!
Comunismul, o creaie secret
Illuminati!
-4,024 vizualizari- | Miercuri, 15 Apr 2015 | 22:53 | 22 Comments |
Categorie:Conspiratii si Societati secrete, Noutati

Dac puternica organizaie ocult

Illuminati a luat natere oficial pe 1 mai 1776, atunci ideologia derivat din
ea, comunismul, a luat natere odat cu Manifestul lui Marx din 1848. Am
demonstrat acest lucru ntr-un articol din 2011 Iat documentul ofcial
care demonstreaz existena unei conspiraii mondiale, precum i
legtura ntre Illuminati i comunism:
La 1 mai 1776, Adam Weishaupt, nfiineaz secta Illuminailor, sect ce
avea puternice rdcini francmasonice. Printre altele, aceast organizaie
cerea abolirea proprietii private, abolirea motenitorilor, abolirea familiei,
abolirea tuturor religiilor. ntmpltor sau nu, exact aceleai principii ale
organizaiei Illuminati le ntlnim i n Manifestul comunist al lui Karl Marx,
ntemeietorul comunismului. Aadar, nu mai e un secret pentru nimeni c
acest comunism i are originea n francmasonerie.
Despre legtura dintre Illuminati i comunism se vorbete i ntr-un
document oficial american din anul 1953, mai precis n Cel de-al 11-lea
raport al Comisiei pentru Educaie a Senatului Statului California (SUA), din
legislatura anului 1953. Din aceast comisie au fcut parte ase membri,
condui de senatorul Nelson S. Dilworth.
Illuminati a fost creat ctre sfritul secolului al XVIII-lea de celebra familie
evreiasc bogat Rothschild, dei fondatorul oficial a fost profesorul de
filozofie Adam Weishaupt. ns acesta din urm a primit banii de la familia
Rothschild. Am gsit ns o excepional genealogie care demonstreaz fr
doar i poate c Karl Marx era rud (vr de-al treilea) cu baronul Nathan
Mayer Rothschild (1818-1883), eful familiei Rothschild la sfritul secolului

al XIX-lea! De fapt, familia Rothschild i Karl Marx au un strmo comun! Asta

da descoperire i demonstreaz nc o dat c fondatorul comunismului, Karl
Marx, avea legturi de snge cu fondatoarea organizaiei Illuminati, familia
Rothschild!
Un Barent-Cohen (un evreu din Amsterdam care tria la nceputul secolului al
XVIII-lea)
a
avut
3
copii:

Solomon
Barent-Cohen
(mort
n
1807)

Levi
Barent-Cohen
(1747-1808)
David Barent-Cohen.
Levi Barent-Cohen a avut o fiic, Hannah Barent-Cohen (1783-1850), care s-a
cstorit cu Nathan Meyer Rothschild (1777-1836), cel mai bogat om al
secolului, ei avnd motenitori Rothschild.
Pe de alt parte, Solomon Barent-Cohen a avut o fiic, Nannete Solomon
Barent-Cohen (1764-1833), care s-a cstorit cu un alt evreu, Isaac
Pressburg (1747-1832), care a avut o fiic, Henriette Pressburg (1788-1863),
nimeni alta dect mama lui Kark Marx.

nc v mai ndoii de originea secret a comunismului?

Misterul originii limbii romne:

este ea cea mai veche limb de pe
planet? Sau provine din limba
italian?
-8,716 vizualizari- | Sambata, 4 Apr 2015 | 20:29 | 194 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

Despre originea limbii romne au

aprut o mulime de teorii care mai de care mai adevrate sau mai
buclucae. Un articol de ultim or de pe adevrul.ro (pe care v invit s-l
citii) ncearc s fac lumin n acest domeniu. Astfel, din articol aflm
urmtoarele teorii privind originea limbii romne:
1) Teoria oficial despre formarea limbii romne rmne cea pe care am
nvat-o cu toii la coal: limba romn s-a format nainte de anul 600
d.Hr., la nord i la sud de Dunre, din limba latin vorbit i din fondul getodacic existent.
2) Limba romn s-a format n Albania Macedonia. O alt teorie spune c
limba romn s-ar fi format pe teritoriul actualei Albanii, unde dacii liberi au
migrat alungai de nvlirile goilor, hunilor i slavilor. Sunt i lingviti care
susin c nucleul limbii romne este n actuala Macedonie, unde ar fi fost
transferai toi dacii, n momentul retragerii romanilor.
3) O ipotez de-a dreptul spectaculoas a fost emis de un lingvist
maramureean, care afirm c limba romn veche s-ar afla, de fapt, la baza
tututor limbilor europene. El i bazeaz afirmaia parial, pe analiza unor

steme vechi, dar i pe discursului ntlnirii dintre Pliniu cel Btrn i Filimon
Maramureeanul n anul 43 d.Chr., cnd Filimon ar fi spus: Eu nu sunt
conductor al cimbrilor cum voi ne spunei, latinii. Eu sunt conductor al
boilor sau al zimbrilor. ara noastr se ntinde din largul Coastelor Iutlande
ale Danemarcei pn n Indii.
Un articol pe care l-am vzut foarte recent pe un site (nu mi mai amintesc
exact site-ul acum) ne spune c cea mai veche limb din lume s-a format pe
teritoriul actual al Turciei, din ea derivnd restul limbilor lumii, printre care i
limba romn.
n 2011, am scris un articol foarte interesant (Limba romn nu-i are
originea n limba latin a Imperiului Roman, ci n limba italian), pe
care niciun istoric adevrat sau lingvist nu s-a aplecat asupra lui. De ce spun
asta? Pentru c nu e o opinie personal, ci reprezint opinia unui mare
savant din secolul al 18-lea, Giuseppe Boscovici, savant, matematician i
astronom croat, care a cltorit foarte mult i a publicat peste 70 de cri de
matematic, astronomie, fizic, literatur. Iat ce spune el despre limba
romn:
Limba rii e un amestec din diferite limbi: unele cuvinte sunt din limba
slav, altele din limba turc, dar cea mai mare parte din limba latin i
italiana. Se ntlnesc o mulime de cuvinte italiene care nu deriv din limba
latin, cum multe se ntlnesc care nu se ntrebuineaz n acelai sens n
limba italian. Aceasta m face s cred c originea att de apropiat cu
limba latin, nu se datorete vechilor colonii romane, sau bisericii din
primele secole, cum muli afirm, ci, mai degrab, comerului pe care l-au
avut n decurs de mai multe secole cu italienii i cu coloniile lor.
Aadar, nainte de modernizarea limbii romne (proces avut loc n secolul al
XIX-lea cnd n tezaurul lingvistic au intrat multe cuvinte franuzeti) un
savant (specialist i n literatur) credea n secolul al XVIII-lea c limba
romn nu-i are originea n limba latin din timpul Imperiului Roman (aa
cum ne nva marea majoritate a lingvitilor romni), ci n limba italian. De
ce s nu-l credem?

PENTRU FUMATORII ACTIVI SI CEI

PASIVI! IATA UN ELIXIR

MIRACULOS CARE VA CURATA

PLAMANII DE EFECTUL
DEVASTATOR AL FUMULUI DE
TIGARA!

-65,908 vizualizari- | 28/Martie/2015 | Articolul zilei, Fitoterapie, Spiritualitate practica | No

Comments

49

Toti suntem ori fumatori activi, ori

fumatori pasivi (adica inhalam, fara sa vrem, fumul de tigara de la ceilalti).
De aceea, ar trebui sa avem parte de un tratament naturist pentru a ne
curata plamanii de efectul devastator al fumului de tigara. Iar acest
tratament naturist este cu ceapa, curcuma si ghimbir.
Ceapa este cunoscuta de multa vreme ca fiind excelenta impotriva
infectiilor de tot felul.
Ghimbirul acest vechi condiment a fost mult timp cunoscut pentru actiunile
sale miraculoase curative. Ghimbirul este, de asemenea, important pentru
eliminarea secretiilor din plamani, ce apar din cauza fumatului.
curcuma (turmericul) acest condiment galben uimitor este bogat in
vitamine si minerale, continand si acizi grasi omega 3. Turmericul actioneaza
ca un puternic antiviral, antibacterian si anticancerigen; de aceea este de
dorit ca el sa fie inclus in dieta de zi cu zi.

Iata reteta pentru o potiune care curata plamanii atacati de fumul

de tigara:
Ingrediente necesare:
* 400 g ceapa;
* 1 litru de apa;
* 400 g de zahar brun;
* 2 linguri curcuma;
* o radacina mica de ghimbir.
Mod de preparare:
Puneti un castron la fiert. Se toarna apa, impreuna cu zaharul brun lasati sa
fiarba totul. Adaugati ceapa curatata, tocata si radacina de ghimbir ras (cam
de marimea degetului mare). Puneti si curcuma si atunci cand totul incepe sa
fiarba, reduceti focul la aragaz. Fierbeti la foc mic, pana cand intregul volum
se reduce de doua ori. Apoi, puneti totul intr-un borcan de sticla, iar dupa ce
amestecul este complet rece, puneti-l in frigider. Luati doua linguri dimineata
(pe stomacul gol), si seara doua ore dupa masa.

Imaginea clasic a lui Iisus

este, de fapt, o reprezentare a lui
Cesare Borgia, iubitul homo******
i ticlos al lui Leonardo da Vinci!
Ce blasfemie de secole ntregi
-9,733 vizualizari- | Luni, 26 Ian 2015 | 12:28 | 180 Comments |
Categorie:Noutati, Paranormal-Spiritualitate

Una dintre cele mai mari enigme ale

lumii este cea care privete chipul lui Iisus Hristos. Nimeni nu tie clar cum
arta faa lui Iisus Hristos. Despre acest mister, am scris un articol interesant
n februarie 2011, intitulat Enigma nfirii lui Iisus Hristos: avea Fiul
lui Dumnezeu prul lung?, n care mi puneam ntrebarea dac Iisus avea
prul lung. Citez din acel articol:
* Nimeni nu tie cum arat Iisus Hristos, ntruct primele Sale reprezentri nau fost fcute dect dup cteva sute de ani de la moartea i nvierea Sa.
* n timp ce noi nu putem ti cum arta Iisus Hristos, tim ns cum nu arta
El. Nu a fost Iisus cel care l-a inspirat pe apostolul Pavel n a scrie n Biblie
urmtoarele? Nu v nva oare nsi firea c necinste este pentru un
brbat s-i lase prul lung? (1 Corinteni 11:14). n afar de aceast regul
privind prul la brbai, Biblia mai conine cteva dovezi circumstaniale care
presupun c Iisus n-a avut prul lung.
* Poate c cea mai puternic eviden apare atunci cnd Iuda l trdeaz pe
Iisus, care va fi identificat de ctre soldaii romani prin srutul pe obraz pe
care-l va da Iuda lui Iisus. De ce trebuia Iuda s fac acest lucru? Pentru c
Iisus arta ca un om obinuit n zilele Sale, i astfel soldaii n-ar fi putut s-L
identifice dect printr-un semn.
* Pe 4 februarie 2004, ntr-un articol aprut pe Associated Press i
intitulat Iisus nu avea prul lung, antropologul Joe Zias, cel care a studiat
sute de schelete gsite n spturile arheologice de lng Ierusalim, a
afirmat urmtoarele: Evreii din antichitate nu purtau prul lung. n plus,
textele evreieti i ridiculizau pe cei care aveau prul lung, ca grecii sau

romanii, aa cum crede expertul de la Universitatea din New York, Lawrence

Schiffman.

Imaginea clasic a lui Iisus

este, de fapt, o reprezentare a lui
Cesare Borgia, iubitul homo******
i ticlos al lui Leonardo da Vinci!
Ce blasfemie de secole ntregi
-9,733 vizualizari- | Luni, 26 Ian 2015 | 12:28 | 180 Comments |
Categorie:Noutati, Paranormal-Spiritualitate

Una dintre cele mai mari enigme ale

lumii este cea care privete chipul lui Iisus Hristos. Nimeni nu tie clar cum
arta faa lui Iisus Hristos. Despre acest mister, am scris un articol interesant
n februarie 2011, intitulat Enigma nfirii lui Iisus Hristos: avea Fiul
lui Dumnezeu prul lung?, n care mi puneam ntrebarea dac Iisus avea
prul lung. Citez din acel articol:
* Nimeni nu tie cum arat Iisus Hristos, ntruct primele Sale reprezentri nau fost fcute dect dup cteva sute de ani de la moartea i nvierea Sa.

* n timp ce noi nu putem ti cum arta Iisus Hristos, tim ns cum nu arta
El. Nu a fost Iisus cel care l-a inspirat pe apostolul Pavel n a scrie n Biblie
urmtoarele? Nu v nva oare nsi firea c necinste este pentru un
brbat s-i lase prul lung? (1 Corinteni 11:14). n afar de aceast regul
privind prul la brbai, Biblia mai conine cteva dovezi circumstaniale care
presupun c Iisus n-a avut prul lung.
* Poate c cea mai puternic eviden apare atunci cnd Iuda l trdeaz pe
Iisus, care va fi identificat de ctre soldaii romani prin srutul pe obraz pe
care-l va da Iuda lui Iisus. De ce trebuia Iuda s fac acest lucru? Pentru c
Iisus arta ca un om obinuit n zilele Sale, i astfel soldaii n-ar fi putut s-L
identifice dect printr-un semn.
* Pe 4 februarie 2004, ntr-un articol aprut pe Associated Press i
intitulat Iisus nu avea prul lung, antropologul Joe Zias, cel care a studiat
sute de schelete gsite n spturile arheologice de lng Ierusalim, a
afirmat urmtoarele: Evreii din antichitate nu purtau prul lung. n plus,
textele evreieti i ridiculizau pe cei care aveau prul lung, ca grecii sau
romanii, aa cum crede expertul de la Universitatea din New York, Lawrence
Schiffman.
n Evanghelii, nu gsim referine clare despre chipul lui Iisus, n schimb n
Isaia 53:1-3 descoperim aspecte care ne prezint cum ar trebui s arate Fiul
Domnului:
1. Cine va crede ceea ce noi am auzit i braul Domnului cui se va
descoperi?
2. Crescut-a naintea Lui ca o odrasl, i ca o rdcin n pmnt uscat; nu
avea nici chip, nici frumusee, ca s ne uitm la El, i nici o nfiare, ca s
ne
fie
drag.
3. Dispreuit era i cel din urm dintre oameni; om al durerilor i cunosctor
al suferinei, unul naintea cruia s-i acoperi faa; dispreuit i nebgat n
seam.
Adic, destul de urt din punct de vedere fizic. i totui, noi cunoatem
nfiarea clasic a lui Iisus, aa cum ea este reprezentat ntr-o serie de
tablouri i icoane: prul lung, barb, musti, cioc, ochi albatri i
ptrunztori. ns, puini tiu c aceast reprezentare nu are nimic de-a face
cu Iisus, ci cu iubitul homo****** al lui Leonardo da Vinci, Cesare Borgia!
Acesta (adic Cesare Borgia) era fiul lui Rodrigo Borgia, cel care a devenit

mai trziu papa Alexandru al VI-lea (1493-1501). Papa a reuit astfel s-i
impun fiul ca figura lui Iisus Hristos n lumea occidental
Cesare Borgia l-a angajat pe celebrul Leonardo da Vinci ca i arhitect, dar i
inginer. ns, n cele din urm, cei doi au devenit iubii. Cesare Borgia a fost
un mare ticlos (el e personajul Principele al lui Machiavelli), a avut relaii
incestuoase cu propria sor, Lucrezia i a fost responsabil pentru uciderea
fratelui su, Giovanni, n 1497. n mod ironic, Biserica Catolic a permis
acestui om s reprezinte imaginea lui Iisus, nelnd astfel ntreaga lume!
Muli oameni nu-i dau seama c a existat o competiie n timpul Renaterii
dintre cei doi titani, Da Vinci i Michelangelo. Jocul acestei competiii era
acela ca unul din cei doi s reueasc s-l impresioneze pe pap, prin
crearea unei noi imagini a fiului papei, pentru ca lumea s fie nelat. Iar da
Vinci a ctigat competiia i astfel chipul clasic al lui Iisus a nceput s
cucereasc lumea.

Doar 14 oameni din ntreaga lume

dein cheile Internetului! Ei pot
oricnd s distrug tot Internetul!
Cine sunt i cine-i controleaz?
-5,018 vizualizari- | Vineri, 23 Ian 2015 | 21:34 | 3 Comments |
Categorie:Noutati, Stiinta

n fiecare an, 14 de persoane de

elit folosesc chei secrete ntr-o ceremonie care controleaz fiecare fibr de

Internet la nivel mondial. ICAAN (The Internet Corporation for Assigned

Names and Numbers Corporaia Internetului pentru Alocarea de Nume i
Numere) este o organizaie care se ocup cu bazele de date secrete care
controleaz tot traficul site-urilor de pe planet. n locuri secrete (ca de
exemplu, unul aflat sud-vestul Los Angeles-ului), aceti 14 oameni se
ntlnesc de patru ori pe an, sub strict securitate, pentru a debloca cheile
Internetului.
n centrul acestui ritual se afl generarea de chei criptografice secrete, altfel
cunoscute sub numele de Root Keys (Chei Rdcin). Aceste chei sunt bii
complicai de coduri, care sunt generate cu software puternic, care este
practic indestructibil n faa atacurilor cibernetice. Procesul n sine este ca o
scen dintr-un film de spionaj, participanilor scanndu-se retina, iar tot locul
este echipat cu senzori seismici.
De ce este acest ritual att de important? i ce nseamn pentru noi, restul
lumii? ntr-un sens, bazele de date ICANN sunt ca o piatr Rosetta vie, care
direcioneaz tot traficul site-urilor. Dac cineva ar putea intra n aceste baze
de date, ar putea face ravagii prin re-direcionarea cu rea intenie a siteurilor. Astfel, ntreaga lume ar putea fi aruncat n haos i s-ar putea produce
daune financiare infinite n ntreaga lume.
De fapt, ICAAN a fost recent supus unei ncercri de spargeri. Atacatorii au
trimis e-mailuri false pentru a colecta parolele, care le-ar fi dat acces la
funcionarea intern a organizaiei. ICANN a trimis un e-mail care a avertizat
c atacatorul a obinut accesul administrativ la toate fiierele din CZDS
(Zona Central), inclusiv copii ale fiierelor zona din sistem. Informaiile
furnizate de un utilizator CZDS ar fi fost descrcate de ctre atacator.
Acestea includ numele, adresa potal, adresa de e-mail, numere de fax i
de telefon, precum i numele de utilizator i parola. n acest fel, hackerii au
dobndit acces la elemente eseniale ale sistemului ICANN, cum ar fi
sistemele de date din zona central (CZDS), paginile wiki ale Comitetului
consultativ guvernamental (GAC), portalul Whois de nregistrare domenii,
precum i blog-ul organizaiei. n timp ce acest atac nu a compromis nucleul
sistemului, s-a dovedit c sistemul poate fi vulnerabil i c hackerii pot
ptrunde oricnd n el.

Comisia European cere ca ntreaga administrare a Internetului s ias de

sub aceast organizaie (controlat subtil de guvernul SUA), iar controlul
Internetului s revin ONU. i astfel au aprut discuiile. Are SUA un control
nejustificat asupra ntregului Internet? Este Internetul controlat n secret de o
clic de oameni? Cine sunt aceti 14 oameni i cum doar acetia au control
deplin asupra Internetului?

Un cititor crede c n apropierea

rmului Mrii Negre s-ar afla
nite ruine misterioase ale unor
civilizaii necunoscute! Atlantida
este lng Constana!?
-6,758 vizualizari- | Vineri, 16 Ian 2015 | 23:40 | 73 Comments |
Categorie: Istorie si Civilizatii, Noutati

Am primit un email de la un cititor

(cruia i mulumesc extrem de mult) n care mi prezint ipoteza sa despre
existena unor civilizaii strvechi necunoscute la malul mrii sau chiar
prezena fostei Atlantide. Citez din emailul lui Clin:
Bun ziua. A dori s v aduc la cunotin c n apropierea Mrii Negre (la
mic distan) sunt unele rmie ale construciilor antice. Adic, cu mai
mult de 20 de ani n urm, pe cnd vroiam i eu s explorez puin zona dintre
Eforie Sud (care a avut i denumirea de Carmen Silva) i Tuzla, am vzut un
zid de crmid care era pn la nivelul apei. De la zid i pn la ap era o
distan de maxim 5 metri i era acoperit cu pietre albe, rotunjite de

frecarea cu ap. Sunt foarte slabe ansele s mai existe i astzi respectivul
zid, dar oricum informaia ar trebui s o verificai i din alte surse, mai de
ncredere fa de mine.
Eu sunt din oraul Constana; n apropierea intrrii n port, pe la Poarta 1, la
coordonatele 44,10,13,62 N i 28,39,34,68 E se afl nite ruine. Nu tiu dac
au fost descoperite la acea locaie sau dac au fost mutate de ctre
comuniti tot ce tiu este c se afl mult prea aproape de malul apei.
Elevaia fa de nivelul actual al apei este de maxim 5 metri.
Dac venii de pe strada ce vine din deal (unde se afl i intrarea n port
Poarta 2), vei vedea alte ruine, rmie de ziduri. Acele ziduri sunt mascate
de pmnt. Oare de ce fac scufundri scafandrii n respectiva zon?
44,10,10,59 N i 28,39,42,86 E acestea sunt coordonatele, lng Cazinoul
Constana. Se spune c i lng Cpitnie, la vreo 2 metri n fa, s-ar afla un
zid antic, acoperit de ape (acolo sunt cureni puternici, iar valurile se sparg
de ceva pn s ajung la faleza nalt).
Oare nivelul mrii a crescut aa mult de pe vremea dacilor i pn n
prezent? Avnd cunotine vaste n toate domeniile, poate tii sau ai auzit
de astfel de aezri i n alte locuri din lume. n Marea Neagr exist la ora
actual o diferen a nivelului de 15 centimetri (aa am fost nvat n
coal), dar eu l va efectiv la mai mult de 20 de centimetri.
P.S. Cititorul meu se ntreab dac nu cumva e vorba de rmiele
celebrului continent Atlantida. Eu nu exclud deloc aceast posibilitate.
Sincer, n-am fcut cercetri, n-am alte dovezi, dar mi se par foarte
interesante informaiile oferite

n Sicilia a fost descoperit un

metal misterios, ce pare a avea
legtur cu Atlantida! Legtura
incredibil care arat unde ar

putea
f
locaia
continent mitic!

celebrului

-5,828 vizualizari- | Luni, 12 Ian 2015 | 21:07 | 19 Comments | Categorie: Istorie

si Civilizatii, Noutati

Oamenii
de
tiin au
fcut o
descoperire extraordinar, n
timp
ceau recuperat o nav veche care s-a
scufundat n urm cu 2600 ani pecoasta Siciliei. Nimic similar nu a fostgsit
vreodat, a
declarat unul dintre
cercettorii care
au
participat
la
aceast expediie. Strlucitorul metalturnat, numit oricalc,
care
se
gseaconform grecilor antici n Atlantida, a
fost
descoperit ntr-un
vechinaufragiu.
Bucile de metal trebuiau s ajung la Gela (n sudul Siciliei), ele provenind
din Greciasau Asia Mic. Nava care le transporta a fost probabil prins ntro furtun i s-a
scufundat atunci
cnd
era pe
cale
s intre
n port. Epava dateaz din prima jumtate a secolului al aselea .Hr., a
declarat Sebastiano Tusa, chestorul Oficiului Mrii
din
Sicilia, pentru
Discovery News. Ea
a
fost
gsit
la aproximativ
300
de metri
de coastaGelei, la o adncime de 3 metri.
Conform cercettorilor, cele 39 de lingouri gsite pe fundul nisipos al
mrii reprezinto descoperire unic. Nu s-a mai gsit niciodat ceva
similar,
a
spus Tusa. tiam
de
oricalc din textele
antice i
din
cteva obiecte ornamentale.
ntr-adevr, oricalcul a
fost
mult
timp considerat un
metal misterios, compoziia
ioriginea
sa fiind
pe
larg dezbtut. Conform vechilor
greci,
oricalcul
a
fost inventat

deCadmus, un personaj mitologic grecofenician. Se pare c era un metal

extrem de preios, fiind depit n valoare doar de ctre aur.
Filozoful grec Platon, n al patrulea secol .Hr., a fcut din oricalc un
metal legendar, fiind menionat n cadrul dialogului Critias, cnd se vorbete
de
Atlantida. DescriindAtlantida ca lucind cu
o lumin roie de oricalc,
Platon a scris c metalul era extras dininsula mitic i era folosit pentru a
acoperi pereii interiori, coloanele i podelele templului lui Poseidon.
Astzi, majoritatea
cercettorilor sunt
de
acord c
oricalcul este un aliaj asemntor
alamei. Acest proces
era realizat prin reacia minereului de zinc, cu crbunele i cuprul metalic,
toate aduse ntr-un creuzet. Analizat cu raze X, cele 39 de lingouri s-au
dovedit
a
fi un aliaj ce
avea
n
compoziie 75-80% cupru, 1520% zinc i mici procente denichel, plumb i fier.
Potrivit lui Enrico Mattievich, profesor de fizic la
Universitatea Federal din Rio
de
Janeiro, care a
condus un numr de studii n mineralogie, paleontologie i arheologie,
oricalcul i
are
rdcinile
n Anzii
peruvieni.
El
spune
c grecii antici au descoperit
n
America, un aliaj metalic asemntor
focului, similar cu descrierea lui Platon, i care a fost gsit ntrun set de jaguari metalici Chavin, care
s-au
dovedit a
fi fcui din
9%cupru, 76% aur i 15% argint.

Interesant e faptul c n 2009, am scris acest articol (Atlantida s-ar afla n

munii Anzi din America), n care avansam ipoteza c Atlantida s-ar putea
afla n Munii Anzi. innd cont de faptul c oricalcul ar putea avea origini n
Anzii peruvieni i c Platon spunea despre metalul oricalc din Atlantida, n-ar
fi exclus ca ipoteza conform creia Atlantida s se afle n zona Munilor Anzi
s nu fie departe de adevr

Proiectele secrete naziste de

farfurii zburtoare: Vril1, V7 i
Haunebu 1! Ele foloseau doar
energia gravitaiei! De aici provin
OZN-urile pe care le vedem pe cer
n ultimii 70 de ani!
-7,130 vizualizari- | Marti, 6 Ian 2015 | 17:59 | 7 Comments |
Categorie:Conspiratii si Societati secrete, Noutati

ntr-un articol mai vechi (din 2010

Deineau nazitii un program secret de fabricare a OZN-urilor?)
vorbeam despre posibilitatea ca nazitii s fi construit prototipurile de OZNuri pe care le-am vzut pe Pmnt dup cel de-al doilea rzboi mondial. n
articolul prezent, ncerc s ofer mai multe detalii.
La nceputul sec.XX, n Germania s-a format o serie de societi oculte, care
i aveau rdcinile ntr-un amestec ciudat de politic, ocultism i tiin,
care aveau n cele din urm s susin micarea nazist ce tocmai apruse.
Dintre aceste micri amintim Noii templieri i Thule. Despre Thule putei
citi mai multe ntr-un articol pe care l-am publicat n 2008 (Societatea
Thule: misterioasa sect de pe vremea lui Hitler).
Prin 1919, membri ai Societii Thule au format o ramur a acesteia, numit
Societatea Vril sau Loja Luminoas. Societatea Vril s-a inspirat dintr-un
roman din secolul al XlX-lea, scris de Bulwer-Lytton i intitulat Rasa care
vine, n care o ras misterioas de super-oameni subterani era descris ca
avnd puteri supranaturale, inclusiv un tip puternic de energie
electromagnetic, numit vril. Membrii Societii Vril credeau c vril-ul nu era
science-fiction, ci o for energetic real, care putea fi stpnit prin
metode paranormale.
Prima farfurie zburtoare nazist a fost realizat pe la mijlocul
anilor 20 i nvingea gravitaia!
n 1920, dr. W.O. Schumann, membru al Societii Vril i om de tiin
specializat n studiul energiei alternative, a contactat-o pe Maria Orschitsch,
unul dintre cele mai celebre medium-uri ale perioadei. ntr-o serie de edine
cu membri ai Societii Vril, Maria Orschitsch a pretins c intra n legtur cu
zei care-i ddeau instruciuni cum s foloseasc puterea vril-ului ca s
construiasc o main zburtoare interdimensional. Aceste mesaje
telepatice, Maria pretindea c le primea din jurul stelei Aldebaran, un sistem

solar aflat la 68 de ani-lumin deprtare fa de Pmnt, n constelaia

Taurului. Despre planurile detaliate ale construciei unei farfurii zburtoare n
urma planurilor date de zeii de pe Aldebaran, gsii mai multe detalii
interesante ntr-un articol extrem de interesant pe care l-am scris n iunie
2014 (Societatea mistico-nazist Vril a primit de la extrateretrii de
pe Aldebaran schema unei farfurii zburtoare interstelare! Nava a
fost construit de naziti i Hitler a fugit spre steaua Aldebaran n
1945!).
Orict de fantastic pare aceast poveste, dup spusele istoricului german n
probleme de aviaie Henry Stevens, informaiile pe care Orschitsch pretindea
c le primea de la aceti zei au dus efectiv la construcia unei maini
zburtoare n form de disc.
Iniial, membrii Societii Vril au crezut c intrau n contact spiritual cu un fel
de zei sau creaturi din alt dimensiune. Mai trziu, ei s-au gndit c
informaia era primit de la extrateretri care le ddeau instruciuni pentru
construcia unei maini interdimensionale. n esen, nava urma s
funcioneze pe baza interaciunii dintre dou cmpuri magnetice rotitoare
nu numai alternative. Ei credeau c aceast interaciune avea s fac nava,
i chiar ntreaga regiune, s funcioneze n afara legilor fizicii crora ne
supunem cu toii. Cu alte cuvinte, ei credeau c puteau nvinge gravitaia;
ntr-adevr, Societatea Vril a reuit s construiasc aceast main la
mijlocul anului 1920, i aparatul a zburat.
Proiectul secret nazist Vril 1

ntr-un articol despre proiectul farfuriilor zburtoare electromagnetice

germane pentru numrul din august 1944 al lui ZeitenSchrift,
cercettoarea Ursula Seiler-Spielmann scria c, dup succesul primei
levitaii, dr. Schumann a continuat s munceasc la mbuntiri ale
dispozitivului cu energie electromagnetic, aa numitul lui aparat pe baz de
vril, iar n 1934 a terminat prima lui farfurie zburtoare experimental,
presupus a avea la baz efectul anti-gravitaiei, nav ce a fost numit Vril
1.
Primul zbor cu pilot la bord a avut loc n 1934. Un om numit Luther Veitz a
zburat cu aceast nav, dar n condiii nu prea bune Era dificil de dirijat.
Veitz a aterizat forat i a fugit de lng mainrie, care s-a autodistrus. Dar
n acel moment, ei tiau c ajunseser undeva. Cercetarea Ursulei Seiler
Spielmann a adus probe serioase c succesul limitat al lui Vril 1 a fost
nceputul unui proiect german pentru farfurii zburtoare finanat de guvern
pentru o perioad de 10 ani, proiect care avea s se ncheie abia dup ce
nazitii erau alungai de la putere, la sfritul celui de-al doilea rzboi
mondial.
Prima mare nav extraterestr construit n Germania, Haunebu 1

n timpul acestei perioade de zece ani, se presupune c membrii Societii

Vril au fost primul grup care a ncercat s copieze o nav extraterestr. Un
scriitor german, John Von Helsing, descrie descoperirea unei farfurii
zburtoare prbuit n Pdurea Neagr n 1936 i spune c tehnologia
acesteia a fost luat i combinat cu informaiile pe care Societatea Vril le
primise de la medium, rezultnd un nou proiect, numit Haunebu. Se spune
c Haunebu 1 a fost prima nav extraterestr mare construit n Germania.
Conform unor planuri presupus a fi scoase din dosare secrete ale SS-ului,
Haunebu 1 avea aproximativ douzeci i cinci de metri diametru i se pare
c s-a ridicat pentru prima dat de la sol n augut 1939, cu numai cteva
sptmni nainte de izbucnirea celui de-al doilea rzboi mondial.
Farfurie zburtoare nazist, bazat pe vibraiile Cosmosului
Mai mult, se pare c dr. Schumann i Societatea Vril nu au fost singurii care
au lucrat la proiectarea unei farfurii zburtoare, avnd la baz planuri
paranormale. Tot n 1939, fizicianul german Victor Schauberger a realizat un
proiect pentru o farfurie zburtoare care s foloseasc o energie despre care
el spunea c putea fi extras din vibraiile tonale, sau armonicile
cosmosului. Orict de absurd pare aceast teorie, cercetarea lui
Schauberger a atras atenia lui Adolf Hitler, care s-a oferit s asigure fonduri
pentru construirea farfuriei anti-gravitaionale a acestuia. Dar Schauberger,
care era un pacifist convins, l-a refuzat pe Hitler. El era interesat s dezvolte
o tehnologie care s fie n armonie cu natura, nu care s o distrug. Nu se

tie dac planurile lui Schuberger au prsit vreodat planeta lui de desen
sau nu.
Alte proiecte de farfurii zburtoare naziste: nava V7
Totui, poate bazndu-se pe succesul limitat al lui Vrii 1 i Haunebu 1, n
timpul celui de-al doilea rzboi mondial ali oameni de tiin, fizicieni i
proiectani de avioane germani, printre care Andreas Epps, Rudolph
Schriever i Richard Miethe, au nceput s lucreze la proiecte de farfurii
zburtoare cu energie electromagnetic i convenional. Aceti proiectani
nu au pretins c primiser cunotine directe de la extrateretri sau c
fuseser implicai n copierea farfuriilor zburtoare prbuite, i totui munca
lor a mers ndeaproape pe urmele mainilor vril anterioare, iar multe dintre
planurile acestor farfurii zburtoare germane sunt remarcabil de similare ca
design cu Vril 1 i Haunebu 1.
Chiar nainte de sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, dr. Richard Miethe
a pretins nu numai c a fcut s pluteasc o farfurie zburtoare imens, dar
i c aceasta a zburat la altitudine mare i cu vitez mare. Nava, avnd
numele de cod V7, se spune c a fost lansat n 1944, n Cehoslovacia, n
Praga ocupat de nemi. O dovad posibil c farfuria zburtoare a zburat
efectiv ar putea fi un memorandum adresat lui Hitler, se pare scris de dr.
Miethe, n care scria: Astzi, sub conducerea mea direct i n prezena a
doi ofieri, a fost testat V7 pe cerul Balticii. La primul test de zbor, a zburat
la 23.800 de metri nlime, iar la al doilea la 24.200 de metri. Poate
funciona i cu energie neconvenional. Aluzia doctorului Miethe la
energia neconvenional pare s fie o referin voalat la genul de
antigravitaie sau putere vrii care declanaser micarea german a
farfuriilor zburtoare.
Alte dovezi ale programului german de construcie a farfuriilor zburtoare
pot fi gsite n cartea Arme secrete germane n al doilea rzboi mondial,
publicat n 1955. n capitolul intitulat Farfurii zburtoare, autorul Rudolf
Lusar scrie: ncet-ncet, iese la iveal adevrul c n timpul rzboiului
cercettori i oameni de tiin germani au fcut primele micri n direcia
farfuriilor zburtoare. Ei au construit i testat astfel de dispozitive aproape
miraculoase. Miethe a realizat o farfurie n form de disc cu diametrul de
patruzeci i doi de metri, n care au fost introduse avioane ajustabili.
Schriever i Habermohl au decolat cu primul disc zburtor pe 14

februarie 1945. n trei minute au ajuns la o altitudine de 12.400 de metri i

au atins o vitez de 2000 km/or n zbor orizontal (!).
Au mai supravieuit planurile naziste de farfurii zburtoare?
Ce s-a ntmplat cu Vril 1, V7 i alte nave care e posibil s fi coninut
tehnologie extraterestr? Majoritatea prototipurilor i planurilor au fost
distruse, deseori de chiar creatorii lor. n Praga, cercettorul Schriever avea
un mic aeroport cu tehnicieni i hangare, dedicate n totalitate lui i muncii
lui. ntr-o zi din 1945, Armata Roie ajunsese la marginea Pragi. Schriever i
oamenii lui puteau s aud exploziile i s vad focurile, aa c au decis c
totul era pierdut. Trupele germane de acolo le spuseser c urmau s plece,
aa c Schriever i doi asisteni ai lui au mpins farfuria lor zburtoare
prototip pe pist i au aruncat-o n aer. Schriever i-a strns planurile, i-a
urcat familia ntr-un BMW i a pornit spre vest, unde s-a ascuns. La scurt timp
dup aceea, cineva i-a spart portbagajul mainii i a furat planurile lui V7;
ncercrile ulterioare de refacere a planurilor din amintiri au euat.
Planurile i poate i prototipurile care nu au fost distruse sau furate este
posibil s fi fost confiscate de Aliai, care au traversat Germania n aprilie
1945, strngnd tot materialul militar pe care-l gseau. Patentele germane
erau luate de Aliai, ca prad de rzboi i erau ncrcate n vagoane de marf
treizeci de vagoane pline cu patente pentru arme, tehnologie
tranzistorizat, dispozitive cu energie neconvenional, ulei sintetic i farfurii
zburtoare.
Oare a supravieuit vreunul dintre aceste prototipuri? A nu se uita c sfritul
celui de-al doilea rzboi mondial marcheaz i nceputul nebuniei farfuriilor
zburtoare americane i o avalan de rapoarte despre aterizri ale
extrateretrilor. Dintre aceste rapoarte, cel mai celebru caz OZN din istorie
este presupusa prbuire a unei farfurii zburtoare n apropiere de Roswell,
New Mexico. Oare nava de la Roswell era o V7 refcut, care se defectase?
Oare oamenii de tiin germani, acum rspndii prin lume, continuau s
construiasc mainrii cu energie vril?

Enigmele incredibile din Munii

Buzului! Aici exist ara Luanei,
unde
gsim
scrieri
vechi

nedescifrate i tuneluri subterane

misterioase! n ara Luanei a avut
loc n vechime un rzboi atomic !
-7,933 vizualizari- | Joi, 25 Dec 2014 | 17:59 | 1 Comment | Categorie: Locuri
interesante si Calatorii, Noutati

Scriam n 2 articole din anul acesta

(Descoperirea secolului XX peste 80 de gigani, ntr-o cetate dacic
a fost ascuns de autoriti! Giganii au venit din Israel i au trit
n trecut n Romnia? iEnigmele Romniei n atenia ntregii lumi!
Pdurea Hoia Baciu, locul cel mai bntuit de pe glob, Triunghiul
Bermudelor al Transilvaniei!) despre nite materiale cu privire la
enigmele Romniei, prezente n site-urile din strintate. Astzi v mai
prezint un alt articol aprut pe site-ul messagetoeagle.com pe 6 iunie
2014 i n care se vorbete despre misterele din Munii Buzului. Iat
traducerea i adaptarea acelui articol:
Exist locuri pe aceast planet care chiar i astzi rmn n mare
msur neexploratei nvluite n mistere. Ascunse n
muni, de
mult
uitate i ignorate, vom
regsistrvechi biserici rupestre, scrieri antice nedescifrate, reprezentri ale
fiinelorextraterestre i tuneluri subterane ce refuz s renune la secretele
lor. Ruinelemisterioase, poveti
despre o ras strveche necunoscut i prezena
unor
foresupranaturale n zon

sunt toate
aspecte, care, esute mpreun, constituie o povesteveche i misterioas.
Peterile misterioase din ara Luanei

Regiunea despre care vom vorbi poart numele de Athos de Romnia sau
Trmul
giganilor. Cltoria
noastr ne
duce ctre Munii Buzului din Romnia,
care
sunt
att frumoi
ct
i misterioi. Cei care ndrznesc s mearg pe crrile de munte au
posibilitatea de a vizita cel mai important complex rupestru din Munii
Buzului.
Peterile pot
fi
gsite
pe teritoriul numit ara Luanei,
situat n
apropiere satele Aluni,Nucu i Coli. Pesterile, chilii
i
bisericile spate n piatr din primele secole ale cretinismului au fost
folosite ca
locuri
de refugiu i
de
cult. Una dintre chilii
a
aparinut clugrului Dionisie,
despre care legenda
spune
c i-a
fcut drumul sprelocuin ct mai complicat posibil, pentru c i plcea s fie
singur.

Inscripii ntr-o limb necunoscut!

Multe din pietrele
i pereii
peterilor din Luana conin o scriere veche,
care nu a
fost
nc descifrat. Pe
perei sunt,
de
asemenea, mai
multe inscripii enigmatice. Unele dintre ele se aseamn cu nite stele i
cruci, dar adevratul sens al lor este necunoscut.
Potrivit unor surse, n jurul anului 300 d.Hr. primii misionari cretini de pe
teritoriulromnesc sosesc
din Orientul
Mijlociu,
trind aici. Pn n
secolul al 19-lea, pustnicii i
clugrii foloseau
aceste peteri ca
locuri unde triau i se
rugau, departe de viaa
de
zi
cu zi. Se
spune c domnitorii
romni veneau aici
pentru
a-i mrturisi i a-i
splapcatele.

Ceauescu a trimis Securitatea pentru a cerceta Munii Buzului

Sute
de legende
i apariii paranormale au
fost
raportate n aceast regiune. La
unmoment, dictatorul romn Nicolae
Ceauescu a trimis un agent special din serviciile sale secrete pentru a
investiga enigma Munilor Buzului. Nu se tie ns nimic despre rezultatele
obinute. Izolarea acestei zone a produs o mulime de legende transmiseoral,
poveti mistice i ezoterice
ale unor anomalii magnetice
i apariii paranormale.

Muli localnici spun c nc din copilrie au vzut mai multe apariii ale
unui clugrrtcitor prin jurul munilor i peterilor din zon. Mai mult de
15 peteri sunt
rspndite
pe o suprafa mai mare
de
3 kilometri ptrai. Unele peteri sunt
formegeologice vechi, altele
sunt sculptate sau gravate n
piatr. Exist,
de asemenea,
ointrare veche ctre un tunel unde duce acesta, nu se cunoate.
Artefacte cu extrateretri
Unele artefacte au
fost
descoperite n
regiune i exist,
de
asemenea, sculpturi cufiine
extraterestre necunoscute. Conform
unei legende vechi, Regatul
Luanei
a
fostprotejat de fiine puternice
care pzeau porile unei ceti. Ei
au
construit ziduri imensecare
erau strlucitoare i
ziua i noaptea. Toi
locuitorii din
zon aveau acces la o apmiraculoas, care
putea vindeca orice ran sau boal.

Rzboiul atomic din zona Buzului!

Aceast
cetate
minunat a
durat mai
muli
ani, pn
cnd un
rzboi a izbucnit ntrefiinele
din Luana i dumanii lor puternici. Cnd s-a
ntmplat acest lucru, a fost o mare foc n ceruri. Soarele a explodat i a
devastat nu numai Regatul Luanei, dar,
de
asemenea,
i vegetaia din
jur. Acesta a fost sfritul puternicului i magnificului Regat al Luanei.

Exploziile din cer i cele ale Soarelui ar putea descriere un

strvechi rzboiatomic?
Aceast
zon este
nc neglijat de arheologi i este puin cunoscut de
turiti. Cesecrete mai vechi sunt ascunse n aceast parte uitat a lumii?

MEDITATIA LUI VISHUDA CHAKRA,

CENTRUL ENERGETIC AL GATULUI!
SE POATE APRINDE SOARELE
SPIRITULUI VOSTRU IN CAP!
-56,606 vizualizari- | 29/Noiembrie/2014 | Articolul zilei, Meditatii, Spiritualitate practica | 1
Comment

13

Cea de-a cincea chakra, numita

vishuda, este centrul energetic al gatului. Localizarea sa in corp este la baza
gatului, in scobitura claviculelor, la nivelul glandei tiroide.
Organele si functiile controlatesunt: tiroida, paratiroidele, vorbirea,
auzul, miscarea, ochii, fata, urechile, nasul, gura, corzile vocale, gatul,
bratele, mainile, gleznele.
Glandele subordonate si hormonii controlati: tiroida si paratiroidele,
hormonul numit tiroxina.
Functii: creativitate, comunicare.
Disfunctiile sale conduc la manifestarea urmatoarelor afectiuni: gat
dureros, glande inflamate, raceli, probleme tiroidiene, paratiroidiene, stari de

sufocare, elucubratii mentale, isterie. Cresc si se amplifica tensiunile

nervoase pe fondul insatisfactiilor ***uale.
Culoarea chakrei: albastra.
Meditatia: Incepe meditatia cu o muzica relaxanta. Puneti unul din cristalele
de meditatie sau un sistem amplificator din cristale pe chakra vishuda.
Sistemul se face cu 14 cristale mici, dispuse levogir sau dextrogir (dupa cum
esti barbat sau femeie) si un cristal in centrul sistemului. De la acest nivel in
sus se pune pe cap, coroana din cristale sau, in spatele urechilor, se pun
doua sisteme amplificatoare din cristale, organizate unul levogir si altul
dextrogir.
Amplificarea energiilor cu cristale se face la nivelul chakrelor superioare
astfel: in spatele chakrei ajna (la ceafa) cu doua sisteme de cristale
organizate levogir si dextrogir, asezate dupa cum sunteti barbat sau femeie:
femeia (- +) si barbatul (+ -). In timp ce muzica inimii si iubirilor tale
vibreaza, lasa-ti atentia sa se opreasca asupra centrului de la baza gatului.
Este momentul in care fluxul energetic al mintii tale invioreaza aceasta
chakra.
Simti vibratia si energia circulara care se dezvolta fin producand in tine
stralucirea unei lumini albastre-azurii, stravezii si delicate. Este vibratia
departarilor albastre ale cerului, care locuieste aici, in tine. Incet, incet
lumina albastra iti umple intreaga fiinta. Lasa energiile sa pulseze pe coloana
ta vertebrala, prin radacina chakrelor tale: rosu, portocaliu, galben, verde si
albastru, in sus si in jos, ca un piston pulsatoriu continuu.
Rosu, portocaliu, galben auriu, verde smarald, roz si albastru se revarsa
benefic in si peste toate celulele, organele, aparatele si sistemele organice,
centrii, canalele, meridianele si corpurile energetice ale biocampului tau, in si
peste toate cele ale tale.
Nu-ti fie teama daca se vor produce fenomene noi! Se poate aprinde soarele
spiritului tau in cap pentru ca ii va creste vibratia si va porni si energia
kudalini. Urci tot mai mult in vibratia luminii si te apropii de poarta de intrare
in astralul superior.

Enigmele Romniei n atenia

ntregii lumi! Pdurea Hoia Baciu,
locul cel mai bntuit de pe glob,
Triunghiul
Bermudelor
al
Transilvaniei!
-7,680 vizualizari- | Luni, 24 Noi 2014 | 14:38 | 4 Comments |
Categorie: Noutati,Paranormal-Spiritualitate

M bucur foarte mult atunci cnd

ntlnesc un articol despre misterele din Romnia n presa i n site-urile din
strintate. Aceasta nseamn c Romnia ncepe s fie privit din ce n ce
mai mult ca un teritoriu important al misterelor acestor lumi. n octombrie
2014 scriam un articol (Descoperirea secolului XX peste 80 de
gigani, ntr-o cetate dacic a fost ascuns de autoriti! Giganii
au venit din Israel i au trit n trecut n Romnia?) despre o
descoperire important peste 80 de gigani ce au fost gsii ntr-o cetate
dacic. Acel articol a aprut pe unul din site-urile importante ale lumii din
domeniul misterelor istorice, messagetoeagle.com. Acum, am gsit un alt
articol despre misterele din Romnia, articol aprut pe un site important din
strintate, theepochtimes.com. Articolul a fost publicat pe 12 noiembrie
2014 i vorbete despre enigmatica pdure Hoia Baciu de lng Cluj-Napoca.
Articolul se numete: Pdurea bntuit a Transilvaniei, cunoscut ca i
Triunghiul Bermudelor al Romniei: Hoia Baciu. Citez din articolul de pe
acel site:
Cnd majoritatea oamenilor aud de Transilvania, primul gnd care le vine n
minte esteDracula. Dar, dndu-l deoparte pe Vlad epe (persoana care este

asimilat luiDracula), zona plin de peisaje superbe gzduiete poate

cea mai bntuit pdure din lume. Pdurea n cauz este Hoia Baciu, situat
n afara oraului Cluj-Napoca, nregiunea istoric a Transilvaniei, Romnia.
Zona a
ctigat notorietate n
anul 1968,
atunci
cnd biologul Alexandru Sift, care se afla ntr-o expediie tiinific n pdure,
a fotografiat un disc n form de OZN.Fotografia a strnit interesul ufologic
al ntregii lumi. Cu toate acestea, pdurea nu este recunoscut doar
pentru fenomenul
ozenistic.
Ea
este
cunoscut ca fiind Triunghiul
Bermudelor din Transilvania n
rndul
comunitii de
investigaii paranormale, cum ar fi Dr. Adrian Ptru, presedinte al Societii
Romne de Parapsihologie. Unii
experti
cred
c avem
de-a
face cu un adevrat Triunghi al Bermudelor romnesc. Cu siguranc zona
poate fi numit aa, innd cont de videoclipurile i fotografiile excepionale,
mpreun cu mrturiile cercettorilor care au studiat zona timp de decenii, a
declaratDr.
Adrian Patrut, n cadrul
emisiunii tiin i Cunoatere (TVR Cluj), n
conformitate
cu siteul www.hoiabaciuforest.com.
Vizitatorii vorbesc de un sentiment profund de anxietate prezent n zon. Mai
mult
dect
att,
cei care s-au aventurat n
pdurea misterioas au
prezentat erupii cutanateinexplicabile, zgrieturi, arsuri, i alte simptome,
cum ar fi migrene, grea, vrsturi ichiar sentimentul de pierdere a
timpului. Pentru
a face
lucrurile mai groaznice, uniidintre copacii din
pdure sunt rsucii i diformi, cum sunt descrise cele din vechile
basme. Acest peisaj se
adaug
la anxietatea experimentat de vizitatorii care intr aici.
ntr-o anumit
zon de pdure, copacii
nici
nu
cresc. Unii
anchetatori n paranormalcred
c aceast
zon este deosebit
de ridicat n activiti
paranormale. Muli localnicicred
c locul este bntuit i c, dac ei vor intra aici, nu se vor mai ntoarce. ntradevr, n conformitate cu legendele zonei, pdurea este numit aa
dup un pstorlocal, care, mpreun cu cele 200 de oi ale sale, a disprut n
pdure.
Alte legende spun
c spiritele stenilor ucii au
fost prinse
n pdure i sunt n
imposibilitatea
de
a scpa
de
aici. Vizitatorii pdurii aud de
multe
ori voci umane,
i,
uneori,
vd capete fr trup, care plutesc n mijlocul copacilor.

Dr. Ptru studiaz locul din 1970, dar, din pcate, nu ajuns la nicio concluzie
privind natura ciudat a acestui loc. n ultimii ani, locul a atras turiti n zon,
care doresc fie ntlniri cu fantome, fie experiene spirituale.
P.S. Mai multe despre aceast pdure enigmatic, gsii n cadrul articolului
urmtor de pe site-ul Almeea: Misterul padurii Baciu.

MISTERUL PADURII BACIU

-12,309 vizualizari- | 13/Februarie/2009 | Paranormal, Paranormal-Conspiratii | 28 Comments

18

Padurea Baciu acopera coasta unui

deal, aflat la doar cativa kilometri de orasul Cluj. Privita de la distanta, pare o
padure obisnuita, fara nimic spectaculos. Abia dupa ce patrunzi adanc in
interiorul ei incepi sa simti un fior ciudat, produs poate de tacerea
apasatoare ce te inconjoara: in racoarea umeda nu se aude glas de pasare si
nici taraitul obisnuit al gazelor. Dar ceea ce-ti atrage in mod deosebit atentia
este forma ciudata a multora dintre copacii de acolo. Desi se spune ca
aceasta padure are peste doua secole, majoritatea trunchiurilor sunt pricajite
si crescute alandala. Stejari care, dupa aspectul scoartei, par sa aiba cateva
decenii si care, in alte locuri, s-ar fi inaltat falnic la cateva zeci de metri, aici
sunt subtiri si contorsionati in fel si chip, semanand mai curand cu niste tufe
de jnepeni, urgisiti pe crestele muntilor. Exista locuri in care mai multe
trunchiuri cresc infasurate, strans lipite, impletite parca unul in jurul celuilalt.
Alti copaci, ceva mai inalti, au o ciudata forma spiralata, semanand cu niste
rufe stoarse de mainile unui urias.
Dar cei mai ciudati dintre acesti copaci chinuiti sunt cei care, in loc sa se
inalte vertical, si-au intors varful catre sol, luand o forma semicirculara,
dictata parca de conturul unui camp de forta necunoscut.

Istoria stranie a unui biolog

Traditiile locale vorbesc, de mult timp, despre ciudateniile care se petrec in
aceasta padure. Prima atestare, oarecum oficiala, ii apartine biologului
Alexandru Sift, cel care mai tarziu si-a dedicat o mare parte a vietii studierii
acestor fenomene. Spre deosebire de majoritatea celorlalte aparitii, cea
descrisa de el pentru prima data s-a situat undeva la limita intre vizibil si
invizibil. La mijlocul anilor 70, Sift a povestit o intamplare stranie, al carei
erou a fost el insusi, in iulie 1953, pe cand era inca elev.
Intr-o dupa amiaza, in cursul unei plimbari la liziera Padurii Baciu, a observat
un obiect cenusiu, de forma unui V culcat, cu latura de 2-3 metri care
cobora cu viteza catre sol. La un moment dat, ciudatenia a aterizat exact
intr-un tufis, aflat la cateva zeci de metri distanta. Manat de curiozitate, Sift
s-a repezit catre tufis, dar acolo, stupoare: desi cu cateva clipe inainte il
vazuse clar, obiectul disparuse fara urma. Mirat, pustiul a luat un bat si a
inceput sa rascoleasca tufisul in cautarea ciudatului V cazut din cer. Spre
mirarea lui, nu a gasit nici urma din obiectul vazut clar, cu doar cateva clipe
inainte. In schimb, a constatat ca batul devenea invizibil pe masura ce-l baga
in tufis. Lucrurile au luat pentru el o intorsatura dramatica in momentul in
care a vazut, cu groaza, ca nu doar ciomagul, ci si propriul sau brat se facuse
nevazut pana dincolo de cot. Uluit, a ramas incremenit cateva clipe, timp in
care totusi a avut timp sa observe ca pe bratul sau trecerea de la vizibil la
invizibil se facea gradat, cu o zona intermediara, stravezie. Apoi, un suflu
cald, iscat pe neasteptate dinspre tufis, l-a aruncat cativa pasi inapoi. Iesit
din ciudata zona de influenta manifestata in jurul tufisului, a constatat ca
mana ii redevenise vizibila si si-o putea misca nestingherit. Ajuns acasa a
inceput sa aiba dureri de cap, ameteli si frisoane. A doua zi a facut febra si
era atat de slabit incat nu s-a putut ridica din pat. Toate aceste simptome au
disparut treptat, dupa cateva saptamani. Abia dupa multi ani a aflat ca
suferintele erau aproape identice cu manifestarile maladiei actinice care
apare in cazul iradierilor radioactive.
Cercetarea padurii Baciu
Pe parcursul intregii sale vieti, Alexandru Sift a studiat straniile aparitii din
Padurea Baciu, prin toate mijloacele pe care le-a avut la indemana. A
cutreierat zona in lung si in lat si a facut, in total, peste 60.000 de fotografii
in care a surprins prezenta unor structuri invizibile cu ochiul liber. Apoi, la

mijlocul anilor 70, in Cluj s-a format un adevarat colectiv de studiu, condus
de profesorul Adrian Patrut. La randul lor, acesti specialisti au mai facut inca
15.000 de fotografii, deosebit de interesante. Alaturi de toate acestea mai
exista alte 5.000 de instantanee, facute de alte persoane aflate intamplator
in acea zona. Din pacate, dupa moartea lui Alexandru Sift, survenita in anul
1993, cea mai mare parte a arhivei sale, agonisite in decenii de munca
asidua, a disparut fara urma, in conditii nu prea clare.
Zonele active
Cercetarile derulate de clujeni timp de peste trei decenii au demonstrat ca
Padurea Baciu nu este singura zona sensibila. Fenomenul OZN-urilor
invizibile a mai fost detectat si in Padurea Faget, la Gradina Botanica si
langa Cimitirul Central din Cluj. In interiorul Padurii Baciu exista cateva zone
pe care cercetatorii clujeni le considera deosebit de active. Una dintre
acestea este asa-zisa Poiana Rotunda, un luminis de forma circulara aflat
aproape in centrul padurii. Numeroase inregistrari s-au facut si pe Dealul
Hoia, in Valea Haitasului si in punctul Gura Baciului. In afara acestor puncte
intens circulate s-au mai facut inregistrari fotografice cu OZN-uri
invizibile in alte cateva luminisuri din padure, dar si in interiorul ei, printre
copaci. Chiar daca aceste prezente nu pot fi vazute cu ochiul liber,
adeseori in locurile in care s-a reusit inregistrarea lor fotografica cercetarile
mai amanuntite au aratat ca locul respectiv are o radioactivitate mai mare
decat cea naturala, prezenta in mod normal in orice mediu.
Lumi invizibile
Una dintre cele mai remarcabile aparitii ale unui astfel de OZN special este
chiar cea relatata de Alexandru Sift. Si asta din cauza ca este prima descriere
a interactiunii unui astfel de obiect neconventional cu materia vizibila
obisnuita (inclusiv cu mana martorului). In rest, cele mai multe dintre OZNurile invizibile detectate in Padurea Baciu apar doar pe fotografii sub forma
unor globuri care iradiaza o luminiscenta laptoasa. In unele cazuri, ele par sa
aiba un nucleu mai dens, inconjurat de un val palpaitor. Alteori sunt mai
multe si apar sub forma unor grupuri care alcatuiesc structuri mai complexe.
Chiar si atunci cand pot fi vazute pentru un timp scurt par sa se iveasca din
neant si devin brusc invizibile, lasand in urma lor un nor rarefiat care dispare
si el in scurt timp.

Prezent la Cluj, cercetatorul Florin Gheorghita relateaza urmatoarele aspecte

legate de detectarea unei prezente globulare, invizibile cu ochiul liber.
Astfel, in dimineata zilei de 1 ianuarie 1975 am obtinut o imagine
interesanta, fotografiind liziera Padurii Hoia-Baciu. Ea evidentiaza un glob
sferic intunecat deasupra marginii padurii, ce si-a creat singur campul
energetic necesar pentru realizarea invizibilitatii care a determinat pe
fotografie un halo cenusiu. La randul sau, cercetatorul Casba Borbath
relateaza ca, in toamna anului 1974, in cursul unei excursii de cercetare in
Padurea Baciu a facut cateva fotografii, la intamplare. Desi cu ochiul liber nu
vazuse nimic in toata zona, dupa developarea filmelor expuse a descoperit,
pe cateva cadre, mai multe structuri nebuloase, slab conturate. Pe o alta
fotografie, realizata in februarie 1976, apare o structura aeriana complexa a
carei dimensiune, comparata cu reperele vizibile din mediu, a fost evaluata
la cateva sute de metri. Cercetarile desfasurate de-a lungul timpului au
aratat ca aparitiile nu au nici o preferinta pentru un anumit anotimp sau
pentru anumite conditii meteorologice.
Intalnire de gradul III si alte ciudatenii
In lucrarea sa Fenomenele de la Padurea Hoia-Baciu, cercetatorul Adrian
Patrut descrie, pe larg, o intalnire de gradul trei despre care i-au vorbit A.S si
V.S., sotia acestuia. Cei doi i-au povestit ca, aflati intr-o excursie in
apropierea Clujului, in ziua de 20 iulie 1968, se uitau cu un binoclu puternic
catre liziera Padurii Hoia, aflata la o distanta de 250-300 de metri. Acolo au
vazut patru fiinte cu aspect neobisnuit, dar evident humanoid. Raportata la
alte obiecte cunoscute, inaltimea celor patru humanoizi a putut fi estimata la
1,3-1,4 metri. Dupa aproximativ cinci minute, cei doi soti au observat ca pe
cer si-a facut aparitia un fel de balon stralucitor care, situat la o inaltime de
circa 100 de metri, se deplasa cam cu 30-40 de kilometri pe ora. Ajuns
deasupra locului in care se aflau cei patru humanoizi, ciudatul balon a ejectat
una dupa alta si la intervale foarte scurte cinci sfere mai mici, cu un contur
slab luminiscent. La jumatatea traiectoriei descendente acestea au devenit
invizibile, la fel ca si balonul mare din care proveneau. In acelasi moment, cei
patru humanoizi aflati pe sol au fost invaluiti de niste clopote aproape
translucide care in cateva secunde au inceput sa se ridice in aer, cu tot cu ei,
iar la cativa metri deasupra solului au disparut complet.

Fotografiile multora dintre OZN-urile invizibile le prezinta inconjurate cu un

fel de aura neagra care adeseori se prelungeste din ele sub forma unor
filamente de grosimi variabile. Toate acestea amintesc in mod surprinzator
de lumina neagra, o forma speciala de materie sau energie despre care se
spune ca ar fi fost obtinuta, in ultimii cativa ani, in diverse laboratoare
militare ultrasecrete.
Capul fara corp
La fel de ciudate sunt si alte cateva fotografii facute in diverse locuri din
Padurea Baciu. In cateva dintre acestea, facute pe 23 mai 1977, apare
cercetatorul Dan Coman, pozat in carne si oase. Ciudatenia acelor
fotografii a aparut abia dupa developarea lor, cand langa om a aparut o
forma luminoasa ciudata, asemanatoare unei aripi. Tot acolo, la o distanta de
cativa metri, mai aparea inca o forma luminoasa, care aducea vag cu un
balaur cu mai multe capete. Lucrul cu adevarat neobisnuit este ca, desi era o
zi insorita, iar toate celelalte obiecte vizibile prezente in cadru aveau si
umbra obisnuita, din cadru lipsea cu desavarsire doar umbra cercetatorului.
Printre cele mai ciudate fotografii facute in acea zona este si una in care,
ascuns prin iarba, apare clar capul desprins de corp al unuia dintre
cercetatori. Lucrul este cu atat mai ciudat cu cat acesta se afla si el in zona,
dar la o distanta de cateva sute de metri, ascuns in spatele unei denivelari
de teren.
Zoologie OZN
Cercetatorii din grupul lui Adrian Patrut ne-au relatat si alte intamplari, la fel
de ciudate. In urma cu cativa ani, umbland prin padure, ei au intalnit de
cateva ori niste animale care in mod normal nu aveau ce cauta in zona
Clujului. Intr-o astfel de excursie au intalnit o dropie. Aflata pe cale de
disparitie, aceasta pasare nu a trait niciodata pe meleagurile clujene.
Intrigati, cercetatorii au inceput sa o fugareasca incercand sa o prinda. Nu au
reusit, iar in scurt timp dropia a disparut definitiv in spatele unui tufis. La fel
s-a mai intamplat si cu o felina mare, asemanatoare unui ras, dar avand
dimensiunile unui leopard si cu un caine, care au aparut si apoi au disparut
intr-un mod la fel de ciudat. Toate acestea sunt relatarile catorva dintre
cercetatorii din grupul condus de Adrian Patrut. Nu avem de unde sa stim cat
de reale sunt fenomenele descrise de acesti oameni, care au la baza o solida
pregatire stiintifica. Iar faptul ca noi nu am reusit sa captam nici o imagine a

unui OZN invizibil nu inseamna absolut deloc ca toti acei cercetatori

entuziasti nu ar avea dreptate.
18
ATENTIE! Site-ul almeea.ro nu-si asuma nicio responsabilitate pentru articolele legate de
vindecarea fizica, prin folosirea sau nefolosirea anumitor alimente, medicamente si/sau
anumite exercitii. Aceste articole au doar rol informativ. Daca doriti sau nu sa folositi
sfaturile din aceste articole depinde doar de voi. Va recomandam sa cereti consult
specializat inainte de a pune in practica aceste sfaturi.

ARTICOLE INRUDITE

DE CE CRESTINISMUL NU POATE CREDE IN EXTRATERESTRI, CA

VIZITATORI DIN ALTE PLANETE?

19 Comments | Oct 9, 2014

UNDE SE DUC SUFLETELE CELOR MORTI?

6 Comments | Feb 13, 2009

MISTERIOASELE STANCI CARE RASUNA

No Comments | Noi 6, 2009

CONSPIRATIA RAZELOR ULTRAVIOLETE

5 Comments | Aug 5, 2009

28 COMENTARII

1.
Dan 17/Octombrie/2012

Eu lucrez la un pas de padurea baciu si singurii extraterestri pe care i-am vazut prin
zona sunt colegii mei de munca!
Oare cate astfel de povesti aiurite mai sunt? Cate minciuni mai circula in lumea asta
despre diferite locuri misterioase?

2.
cristina 28/Iulie/2012

Mah! eu cred ca s-au vazut prea multe filme de genu!In primul rand vreau sa spun ca eu
am vizitat aceasta padure mai mult am si dormit aici sub cerul liber privind ce sa zic
luna ca defapt nu am vazut nimic interesant in 7 zile in care nu am iesit din padure care
s-a intamplat anul acesta.Care e problema? imaginatia omului prea bogata,cum spunea
o persoana mai sus,daca iti creezi in minte uau oare ce va fii? stai cu gandu asta cand
esti acolo normal ca subconstientul tau iti formeaza anumite imaginatii.pentru ca
oriunde ai fi ziua nu e tot una cu noaptea,pt ca noaptea toate obiectele iau o forma
ciudata dar f simplu care e doar in imaginatia ta,asa ca incercati sa mergeti cu mai
putina imaginatie acolo sau preferabil fara imaginatii ca e mult mai simplu si mai
frumos,si o sa va dati seama ca sunt doar simple inventii pt niste oameni care vor sa
ajunga sus cu aceste reclame care sunt chear false,si in legatura ciu copacii,ati fost
cumva iesiti din tara?oricare alta tara?daca nu,va sfatuiesc sa mergeti si vedeti multi
alti copaci de genu ba chear si mai ciudati mult mai ciudati,copacii din padurea baciu
sunt perfect normali.

3.
dodo 26/Iunie/2012

daca se spune despre o zona ca este bantuita ,se intampla ceva ciudat ..etc..normal ca
ti s einduce efectul acesta (placebo) si mergi acolo si ai senzatia ca se intampla ceva in
jurul tau si in poze ..imaginatia omului e tare bogatasi pe cer daca te uiti poti sa ti
imaginezi multe forme.

4.
SkiZzO 23/Mai/2012

Nuj ce sa zic Am fost si eu acolo Mi s`a parut ciudat..Am ajuns la o ipoteza.Acolo

omul vede si simte ce pleaca cu prmiza de acasa ca va simti.Ex:Daca eu zicE banal

cine are crede asa ceva

Nu mi se intampla nimic.Dar daca zic : Aoleuuuu ce o

fii acolo Imi e frica ..Daca mor

Atunci asta ti se va intampla.Mie personal nu mi s`a intamplat nimic interesant inafara

lucrului ca luau razna toate electricele.

Daca vreti sa trimiteti poze,filmulete

ID al3x_cool92

5.
gherasim 17/Aprilie/2012

de mic copil si acum mai mare pana in liceu pierdeam serile cu prietenii prin aceasta
padure. de prin 2002 cel putin o data pe luna venim un grup aici cu aparate foarte
performante (nu dau detalii de unde le puteti achizitiona deoarece nu sunt sigur ca vi se
vor oferi dar am sa va spun in mare despre ce e vorba). fac referire laaparate foto/video

cu incandescenta ,spectru luminos , camp luminos, ultraviolet/infrarosu,senzori radiatii

si temperatura , senzori magnetici,senzor raze //// ,reportofoane cu frecventa
-15000khz +300000khz cu amprenta de -1000db +400db , lanterne cu lumina
gamma si fotocelule , blitz ionizant etc , si pana acum NU AM DEPISTAT NIMIC
DEOSEBIT inafara de o radiatie usor crescuta in zona Poiana Rotunda datorat unui
zacamant de uraniu, si zgomote de adancime ale unei panze freatice aflata in zona
Baciu care imita uneori sunete precum o alarma sau un stranut (aceste zgomote se aud
numai pe innregistrare au o frecventa joasa). Am strans pe un hard peste 5000 de poze
si inregistrari video , care arata faptul ca respectivele fenomene sunt trucaje .

6.
gherasim 17/Aprilie/2012

de mic copil si acum mai mare pana in liceu pierdeam serile cu prietenii prin aceasta
padure. de prin 2002 cel putin o data pe luna venim un grup aici cu aparate foarte
performante (nu dau detalii de unde le puteti achizitiona deoarece nu sunt sigur ca vi se
vor oferi dar am sa va spun in mare despre ce e vorba cu incandescenta ,spectru
luminos , camp luminos, ultraviolet/infrarosu,senzori radiatii si temperatura , senzori
magnetici,senzor raze x ,reportofoane cu frecventa -15000khz +300000khz cu
amprenta de -1000db +400db , lanterne cu lumina gamma si fotocelule , blitz ionizant
etc , si pana acum NU AM DEPISTAT NIMIC DEOSEBIT inafara de o radiatie usor
crescuta in zona Poiana Rotunda , si zgomote de adancime ale unei panze freatice
aflata in zona Baciu care imita uneori sunete precum o alarma sau un stranut (aceste
zgomote se aud numai pe innregistrare au o frecventa joasa). Am strans pe un hard
peste 5000 de poze si inregistrari video , care arata faptul ca respectivele fenomene
sunt trucaje .

7.
eufata 09/Aprilie/2012

BUNA! Eu locuiesc in apropierea padurii baciu, putand sa o vad foarte clar de pe balcon.
Stau aici de aprox. 3 ani si niciodata nu am vazut nimic. Ba chiar mai mult am vizitat
padurea impreuna cu un prieten, fost padurar, care a privit copacii ( vestiti pentru
formele lor ciudate ) si a spus ca sunt perfect normali. Eu si nici el nu am vazut nimic

interesant in afara de faptul ca e o padure minunata. Repet, locuiesc aici de trei ani, si
nu am vazut nimic neobisnuit.

8.
D.A. 07/Ianuarie/2012

Uite daca vreti sa vedeti un documentar cu tot ce trebuie,chiar video si poze ale
,,misterelor,, intrati la adresa : http://www.edituradaksha.ro/articol.php/ev_id/13
Si daca dati in minutul 11:30 in filmul documnetar arata video cum o piramida se inalta
la cer deasupra padurii.
Vizionare placuta.
Cu drag Diana A.

9.
gigi friptu 24/Septembrie/2011

sunteti tacaniti, oameni buni!

10.
Soriina 23/August/2011

Salutare tuturor ! Am citit cate ceva despre aceste intamplari bizare care au loc in
aceasta padure . Asi dori sa aflu mai multe , mult mai multe . Doresc sa sustin o
expeditie dar pentru asta am nevoie de ajutorul vostru . Cum ? Ei bine , cei care au mai
fost si intradevar au luat parte la intamplari ciudate asi dori sa ma contacteze si sa
vorbim mai multe si mai detaliat sorina_rpk@yahoo.com . Multumesc anticipat !

11.
pop 23/August/2011

intr-o noapte de vara torida , prin anii 90 , am iesit la un mic si la o bericica ; noaptea,
cerul senin cu luna plina , a aparut un obiect ciudat , din care sa aruncat o franghie jos
si au coborat 6 umbre cu un rucsac pe spate si cu lopeti in mana, la baza stajarului
batran de pe deal , au facut o groapa si lau ascuns; mie personal mi a fost frica si imi
este frica sal dezhumez , ;cand trec pe acolo vad un lup stand in 2 picioare cu aripi ile
deschise si cu copite
.asta este adevarul

12.
sandu 23/August/2011

mi am facut supa de rosii,f misto,cu orez prefiert,maine ma duc sa vd un film la mall,nici

n stiu daca am ciorapii aia sport,preferati,curati.altfel nu pot s m duc

13.
kiki 26/Iunie/2011

fenomene paranormale..sau poate numai degraba experimente facute.

14.
marian 01/Mai/2011

Am fost si eu in padurile Hoia si Baciu dar din pacate nu am gasit Poiana Rotunda si toti
turisti nu au stiut sa imi explice unde se afla, daca aveti poze sau filmari ma gasiti pe
ID-ul gralmilea

15.
Chiorean-Eugen-Petrisor 17/Martie/2011

Am fost si eu personal in padurea Baciu,ca doar locuiesc in apropiere de ea ca sunt din

cluj-Napoca si stau in acest oras asata s-a intimplat prin 1993vara in data de 23spre24
noaptea cind sete noaptea de sinziiene in luna iulie,totul a fost placut am mers cu un
fost prof.de-al meu si cu un elev de-a dinsului in padurea baci dar cind ne-am apropiat

de padurea cu zona paranormalului cam la 1km departare am simtit in jurul meo o

caldura inabusitoare care imi inconjura corpul meu aceasi ractie a avut-o si celalalt
prieten care era cu noi,dar domnul profesor zicea ca nu simte nimica.Bine inteles ca nu
ne-am mai continuat drumul sa vedem noaptea de sinziene ce se intimpla in padure de
atuncea nu am mai fost la locul cu pricina ,cecred eu ca se intimpla acolo exista cu
adevarat este o trecere intr-o alta lume paralela cu a noastra.

16.
marius 16/Martie/2011

Vreau si eu niste poze din domeniul paranormalului

Ma gasiti pe id-ul marius_k94
Ms

17.
Nadia 07/Februarie/2011

Mie mi se pare foarte interesant faptul ca desi stau in cluj , nu am auzit asta , si nu mi
sa parut ca e ceva ciudat cu Padurea Baciu sau Hoia . Am o colega a carei mama , a fost
colega cu Adrian Patrut , si am vazut unul dintre documentarele lui , si acolo am vazut
poze care nu puteau fi modificate sau schimbate .

18.
teodora 07/Februarie/2011

Eu am fost in padurea Hoia de multe ori,sincer nu am vazut multe lucruri,ce`i drept e ca

nici nu am fost prea atena,dar am citit niste carti facute prin `80 de un coleg de la
institutul de chimie al mamei,Adrian Patrut,toata familia lui era pasionata si a ajuns
presedintele asociatiei de fenomene paranormale din Romania,deci era profesionist.Mi
s-a parut foarte interesant,nu am citit`o pe toata,doar explicatiile pozelor din Hoia pt ca
nu prea am inteles in rest,insa eu chiar cred si sunt chiar convinsa ca exista fenomene
paranormale.

19.
munteanu ioan 02/Februarie/2011

buna
intimplator m-am uitat acuma seara la tvr cluj unde am vazut reportajul despre padurea
baciu .cred ca anul trecut am surprins un instantaneu interesant pe cer noaptea dar din
pacate este pe caseta de 8mm si nu pot sa o transfer pe calc .am rugat un prieten si a
facut un dvd pe care l-am dat celor de la cinemar dvd care sa pierdut si nu am cum sa il
transfer pe dvd .daca aveti pe cineva in baia mare va pot da acset material mi sa parut
lipsit de interes cei de la cinemar nici nu l-au publicat
cu respect

20.
andreea24 17/Noiembrie/2010

VREAU SA AFLU MAI MULTE NUSTIU CE SA CRED . VREAU POZE DOCUMENTARE.

SI MULTE ALTELE . CARE ARE ASA CEVA SA IMI IEIE ID .

.. CEI CARE IMI LOATI OID DEGEABA IG;)

21.
GEO 05/Noiembrie/2010

id meu corect geo_geo9014

22.
GEO 04/Noiembrie/2010

ID meu
GEO_GEGE9014

ANDREEA1_201024

23.
GEO 29/Octombrie/2010

CAUT TINERI SCRIITORI CARE SA-MI ASEZE INTR-O CARTE CREDINTA

24.
alin 18/August/2010

Vreau si eu niste poze in categoria interesante.

25.
stef 24/Februarie/2010

as dori si eu niste poze putei sa ma gasiti pe id lazilus sau stef_952000

26.
sstirbu petrisor 31/Octombrie/2009

in anii 80 am fost acolo cu un prietenam plecaaat din bucuresti cu gaandul de a

verifica daca e adevarat ce se auzeaam stat 4 zile aacolo ,timp incaare am
inceeercaat sa ajungem in paduredaar toate incercaarile au fost in zaaadarieseam
din cassa era timp fffff frumos ,iaaaar cand ajungeam la marginea padurii,incepea o
ploaie .de ti se faceaaa fricaatotusi incea de a 5 a zi,mi-am luaaaaat singur inima in
dinti si am spus asa caaand am iesit dincasa.indiferent ce ploaie sau ninsoaare sau
futuna vor fi,eu unul nu ma opresc si intru aacolo in padurecum am iesit din scara
blocului a inceput ploaie cu fulgere,cu mugete..nu se mai vedea aaproape
nimic.aveeaam impresia ca e noapte in toiul zileicolegul meu nu a vrrrrrut sa
meaargaa ,azis caa ramaane acasaa.in momentul in caare aam ajuns la maaarginea
paadurii,ploaia s-a oprit iaar vremea s-a faaacut frrumoaasaa.am hoinarit prin padure
pana searaa tarziu,apoi m-am intors a doua zi de dim am porrnit impreuna cu colegul
meu si nu au mai fost prbam studiat tereenul vreo 10 ore.si am ajuns la concluzia ca
acolo este unul din portalurile de legaaatura cu o alta dimensiune.caare chiaaaar in

aceste zile s-a aacctivaaaaat(imi cer scuze ca se repeta literele)ramane de vazut ce

ne pregatesc cei caare tot sosesc in numaaaar fffff maaare pe taaaramul astaaa
sanatate si trezvie..

27.
engel 21/Septembrie/2009

Am fost la Padurea Baciu,intr-adevar e foarte diferita de celelalte paduri,si primul lucru

cu ajutorul caruia poti sa o deosebesti de o padure normala sunt copacii.Au niste forme
foarte ciudate,nu am mai vazut pana acum asa ceva.Iar unii dintre ei erau goi
inauntru,pana in varf,erau plini cu panza de paianjen ,nimic altceva.Poate nu vi se pare
prea importanta chestia asta,dar pe mine ma impresionat.

28.
raul 14/Aprilie/2009

Dak vrei sa povestim pe acest subiecteu sunt din cluj si merg periodic in padurea
baciu pot sa iti ofer foarte multe pozeunele ciudate..ma poti contacta pe id-urile de
mess..tamasraul sau miro_oficialclanmiro.

Un ofcial comunist din jurul lui

Nicolae
Ceauescu
pare
c
vorbete la telefon mobil ntr-o
poz din anii 80! Dar atunci nu
existau reele de telefonie mobil
n Romnia
-9,269 vizualizari- | Duminica, 2 Noi 2014 | 13:53 | 8 Comments |
Categorie:Noutati, Poze controversate

Am vzut o mulime de poze vechi

ale unor oameni care preau c vorbesc la telefonul mobil; dar, n acele
vremuri, cnd au fost fcute pozele, telefoanele mobile nu existau! Ultimul
articol pe aceast tem l-am pus n septembrie 2014 (O bulgroaic din
1924, cu ochelari de soare, vorbete la telefon mobil pe o plaj din
Varna! Cu zeci de ani nainte de invenia telefonului mobil i cu 5 ani
nainte de apariia ochelarilor de soare!) n el aprea o bulgroaic,
ntins pe plaj, i care prea c vorbea la telefonul mobil! ntrebarea care se
pune e urmtoarea: cu cine vorbea ea la telefonul mobil, dac atunci reelele
de telecomunicaii wireless nu existau!?
Primesc o poz de la un cititor, care mi spune c a gsit o poz cu
Ceauescu, nconjurat de mai muli oficiali, iar unul din oficiali (cel din stnga
imaginii i nconjurat de mine cu rou), pare c duce mna la ureche i
vorbete la telefon mobil! Nu tiu de unde e poza aceasta, cci eu pe
Internet nu am gsit-o nicieri (orice ajutor din partea voastr ar fi
binevenit!). poza nu are niciun element din care am putea deduce c ar fi
trucat (deci, pare autentic), iar oficialul care pare c ine un mobil n
mn; dar, ar putea le fel de bine s se scarpine pe fa! Dar, oricum, poziia
minii sale drepte e una ciudat i, ntr-adevr, ar putea ine ceva cu ea.
innd cont de chipul lui Ceauescu (mai mbtrnit), poza pare fcut
undeva pe la mijlocul sau sfritul anilor 80; dei atunci n lume au nceput
s apar telefoanele mobile i existau deja, timide, primele reele, totui, n
Romnia nici nu se putea vorbi de aa ceva, prima reea de telefonie mobil
(Telemobil) aprnd prin 1993-1994 (dac nu m nel).
n poz, se mai observ c Ceauescu era nsoit de tovraa Elena
(bineneles), iar n spate poate fi vzut i maina oficial a lui Ceauescu, o
Dacia 2000 (produs doar pentru oficiali comuniti). n anii 80, aceast

main avea dotri extraordinare pentru acele vremuri: cutie automat, pilot
automat, aer condiionat, servodirecie, geamuri electrice i nchidere
centralizat (citete mai multe n acest articol de perealitatea.net).
Acum, revenind la poz, atept sugestiile voastre poate desluim misterul!

ntr-un testament incredibil, un

clujean
ne
povestete
de
existena unei comori fabuloase
pentru poporul romn! Acolo
gsim 12 regi din aur, cu coroane
pe
cap
i
pergamente
inestimabile!
-8,272 vizualizari- | Duminica, 12 Oct 2014 | 16:42 | 2 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

Aceast ntmplare pe care o s-o

citii mai jos, pare a fi una incredibil, fantastic, dar e posibil ca chiar s fi
avut loc. Ea a aprut loc n Gazeta Transilvaniei, pe la nceputul secolului
XX, strnind uimirea multora, iar ntmplarea pare s fie legat de fantastica
comoar a lui Decebal de care am vorbit n articolul de ieri (Fabuloasa
comoar a lui Decebal a existat vreodat? Dac da, ea se afl n
judeul Hunedoara, undeva pe rul Strei) Dar despre ce vorba?
n urm cu aproape 300 de ani, tria la Cluj un oarecare Pavel Varga, care s-a
mbogit din senin. n anul 1716, mbolnvindu-se, a lsat un testament
unde descria cum a dat peste un tezaur: Auzind eu c n muntele *** s-ar
afla comori, am luat cu mine doi tovari Am dat de un pru, n alvia lui
am gsit pulbere de aur. Mergnd pe pru n sus, ddurm de un loc
fortificat de la natur
Varga povestete apoi cum a ntlnit o deschidere subteran, cum a intrat n
ea i cum, acolo, a vzut o comoar: De dou pri stteau legai doi ogari
de argint curat i cu ochii de diamant. I-am pipit i apoi vzurm doi lei,
care erau cu totul de aur. Mai nuntru ddurm de un om, care sttea pe un
scaun de aur i inea n mn un baston de aur n faa lui stteau nirai 12
regi cu coroane pe cap, toi din aur i mpodobii cu pietre scumpe. Mai
ncolo aflarm un fel de pivni, n care erau nite scrisori, dar nu le-am
putut ceti cci nu nelegeam scrisul. Tot n pivnia aceasta se aflau o
mulime de bui i vane de argint, le-am numrat i erau cu totul 366, toate
pline cu bogii fr de sfrit.
Dup ce i exprim prerea c din comorile aflate sub pmnt s-ar putea
mbogi toi locuitorii Transilvaniei, Varga afirm ca a astupat gura

subteranei cu pietre i c, dup aceea, ncrcai cu aurul luat, cei trei prieteni
s-au jurat c nu vor intra din nou acolo dect mpreun.
Toate acestea ar putea fi considerate o simpl poveste, dac testamentul lui
Pavel Varga nu s-ar fi pstrat, n copie, timp de zeci de ani! Gazeta
Transilvaniei, n reportajul citat, menioneaz c, n 1790, s-a format la Cluj
Societatea pentru cutarea comorilor, cu misiunea de a ntreprinde
spturi pe locurile indicate de Varga.

ocant! O statuie mexican de-a

lui Iisus Hristos, veche de 300 de
ani,
conine
dini
umani
adevrai!
-3,181 vizualizari- | Vineri, 15 Aug 2014 | 17:24 | 2 Comments |
Categorie: Bizar,Noutati

Restaurarea unei statui din

Mexic
din
secolul
al 18-lea, n
care
este veneratIisus Hristos, a
scos
la
iveal undetaliu oarecum ciudat: chipulconine dini umani reali, scrie siteulNews Vice.com.
Cercettorii
de
la Institutul Naionalde Antropologie i Istorie al
Mexicului(INAH) au declarat c au fcutdescoperirea dup efectuarea unor
teste cu raze X, n timpul unei operaiuni de restaurare. Colii sunt doar
uor vizibiliprin buzele deschise ale lui Hristos, dar antropologii au spus
c razele X au artat ccei opt dini sunt complei i intaci, de la rdcin i
pn la vrf.
Statuia, nalt de 1,10 metri, reprezentndu-l pe Hristos ndurerat ntr-un
moment
din
timpul Patimilor, se
afl aezat ntr-

o biseric din San Bartolo Cuautlalpan, un ora de10.000 de locuitori, aflat

la aproximativ
50
de kilometri nord de Mexico
City. E
un
lucru comun pentru statui de a avea dini, dar ei sunt n mod normal fabricai
din lemnsau sculptai din os,
a
spus Fanny Unikel, un restaurator de
art mexican. n acestcaz, statuia are
opt dini pentru
aduli. Puteti vedea chiar rdcinile.
Unikel
crede
c dinii au
fost cel
mai
probabil donai
n
semn de recunotin sau ca omodalitate
de
a ajunge mai
aproape
de figura religioas, adugnd c este destul
de
obinuit pentru enoriai s doneze haine sau propriul lor pr pentru
a
face perucipentru sfini, de exemplu. Unikel nu
crede, totui, c
dinii au aparinut unei figuri religioase importante din acea perioad, ci mai
degrab crede c ei au fost folosiipentru c erau disponibili i n stare
bun.
Statuia
Domnului
este venerat n San Bartolo Cuautlalpan de
secole
ntregi, dei data exact cnd a fost realizat, precum i autorul ei au
rmas necunoscute. InstitutulNaional de Antropologie i Istorie al
Mexicului dateaz statuia din secolul al 18-lea.

CE PLANTE TREBUIE SA FOLOSITI

PENTRU AFRODISIACE, BANI,
FERICIRE, IUBIRE, ALUNGAREA
ENERGIILOR NEGATIVE SI MULTE
ALTELE
-20,149 vizualizari- | 16/Mai/2014 | Articolul zilei, Fitoterapie, Spiritualitate practica | 5
Comments

Aveti mai jos o lista a ingredientelor

(plantele) ce pot fi utilizate, in functie de obiectivul pe care il vizati, de scopul
pe care il urmariti.
1) Afrodisiace
Ambra, busuioc, ghimbir, ginseng, cuisoare, grauntele paradisului, hibiscus,
maslin, urzica, paciuli, patrunjel, sofran, susan, vanilie.
2) Bani si bogatii
Ambra, busuioc, bergamota, musetel, scortisoara, cedru, capri- foi, marar,
ghimbir, heliotrop, iasomie, menta, lichen-de-stejar, nucsoara, portocala,
paciuli, pin, piper de Jamaica, salvie, trifoi, verbina, iarba de Cuscus.
3) curaj
Oliban, piper de Jamaica, piper negru, singe-de-noua-frati, muscata roz,
cimbrisor.
4) Pentru alungarea energiilor negative
Usturoi, angelica, busuioc, cuisoare, copal, chimion, ienupar, visc, liliac,
izma-buna, smirna, oliban, pin, piper de Cayenne, rozmarin, sange-de-nouafrati, salvie, iarba de Cuscus.
5) Fericire
Flori de mar, catusnica, zambila, lavanda, maghiran, pojarnita, sofran, susan.
6) Iubire
Caise, busuioc, musetel, scortisoara, cuisoare, copal (rasina), coriandru,
chimion, catusnica, flori de portocal, gardenii, ienupar, ghimbir, hibiscus, iris,
iasomie, lavanda, lotus, maghiran, mastic (rasina), menta, orhidee, rozmarin,
trandafir, singe-de- -noua-frati, cimbrisor, vanilie, verbina, iarba de Cuscus,
violete, ylang-ylang.
7) Pace si liniste
Chimion, gardenie, lavanda, liliac, magnolie, narcise, violete.

8 ) Protectie
Angelica, anason, guma arabica, busuioc, balsam de Gilead, bergamota,
lemn de santal, iarba-neagra, scortisoara, cedru, cuisoare, copal (rasina),
chimion, chiparos, eucalipt, feriga, ienupar, muscata, vise, iris, zambila,
lavanda, dafin, liliac, in-de-eimp, lotus, mandragora (radacina), menta,
smirna (rasina), garoafa, oliban (rasina), pin, bujor, piper negru, trandafiri,
singe-de-noua-frati, salvie, piper, valeriana, verbina, iarba de Cuscus, violete.
9) Pentru sporirea harului profetic
Camfor, heliotrop, iasomie, mimoze, trandafir, filimica.
9) Pentru cresterea puterilor psihice
Salcim, anason, anason stelat, camfor, scortisoara, lamiie, gardenie, dafin,
liliac, in-de-eimp, rasina de mastic, menta creata, nucsoara, portocala,
trandafir, sofran, filimica, cimbrisor.
10) Spiritualitate
Guma arabica, lemn de santal, caneficier, scortisoara, rasina de copal,
gardenie, heliotrop, iasomie, lotus, smirna, rasina oliban, rasina de pin,
salvie.
11) Vindecare si sanatate
Angelica, scortisoara, cedru, caprifoi, lamiie, lamiita, coriandru, eucalipt,
marar, gardenie, ienupar, dafin, iarba-canarasului, garoafa, menta creata,
menta puternic aromata, boabe de mac, pin, piper de Cayenne, rozmarin,
trandafir, sofran, ceai de padure, cimbrisor, violete.

Giganii din Biblie au existat la

nceput pe Terra din cauza
gravitaiei reduse! Pmntul se
nvrtea n sens invers, iar anul
avea 480 de zile! Pn cnd a fost
lovit de un corp ceresc imens din
centrul galaxiei.
-4,661 vizualizari- | Miercuri, 9 Apr 2014 | 17:03 | 7 Comments | Categorie:Istorie
si Civilizatii, Noutati

Pn n prezent, am vorbit despre

gigani, ca fiind fiii ngerilor czui din Biblie. Dar, precum tii, eu ofer o
ans de adevr fiecrei versiuni, aa c astzi am s v prezint o variant
diferit privind originea giganilor, dar i a vechii istorii a omenirii nainte de
Atlantida.
Geografia modern a postulat ipoteza c la nceput Pmntul era format
dintr-un singur continent. Dilema era cum a fost posibil fragmentarea
uscatului n apte platforme continentale, cum exist ele astzi? Rspunsul
exist, trebuie cunoscut. n urm cu milioane de ani Pmntul se nvrtea
invers, iar anul prezenta 480 de zile. Gravitaia fiind mai redus, i oamenii
din strvechime erau puin diferii de imaginea noastr de azi, mai nali
putem face legtura n acest sens cu uriaii pomenii n Biblie i cei din
legendele greceti vechi. Giganii nu erau reprezentani ai altor civilizaii
galactice, ci primii oameni.
La un moment dat, un corp ceresc venind din direcia Centrului Galaxiei a
lovit Pmntul n zona unde acum este fundul Oceanului Pacific, un spaiu
foarte mare i adnc. Astfel s-a perturbat nsi evoluia planetei noastre, n
sensul c din cauza acelui impact extraordinar de puternic, Pmntul acum
se nvrte n sens invers. i, dup cum se tie, din ce n ce mai accelerat.
Apare deci, n urma cataclismului cosmic, o nou configuraie a Terrei.
Continentul unic Pangeea s-a fragmentat ceva mai trziu, iar supravieuitorii
s-au retras n zona cunoscut sub numele de Atlantida. Aici s-a format din
nou un nucleu de civilizaie; supravieuitorii continentului disprut s-au
rspndit n toate direciile, aceasta ntmplndu-se dup ce Pmntul a fost
lovit de un corp ceresc. De aici nainte se cunoate relativ bine evoluia

civilizaiilor urmtoare, n spe maya, inca, mai trziu sumerian,

egiptean, roman, civilizaia dacilor i grecilor.

DR. LEONARD COLDWELL ARE

TRATAMENTE PRIN CARE POATE
VINDECA ORICE CANCER IN
CATEVA SAPTAMANI! INDUSTRIA
FARMACEUTICO-MEDICALA IL
IGNORA CU BUNA STIINTA

-41,213 vizualizari- | 21/Martie/2014 | Articolul zilei, Franturi de realitate | 12 Comments

147

Intr-un interviu recent, dr. Leonard

Coldwell sustine ca toate cancerele, precum si toate celelalte tipuri de boli
ale sistemului imunitar se bazeaza pe stresul emotional si mental si pot fi
vindecate in mai putin de 12 saptamani prin remedii holistice de cancer. In
plus, numele lui dr. Coldwell apare in mai multe tratamente pentru cancer,
care sunt suprimate de catre industria medicala si farmaceutica, ca de
exemplu folosirea bicarbonatului de sodiu, a samburilor de caise, a argintului
coloidal sau terapia cu oxigen.
Daca va intrebati de ce nu exista niciun leac oficial pentru cancer, incercati
sa urmariti veniturile aduse de industria de cancer in fiecare an. Cancerul
este o industrie de 60 miliarde dolari pe an, in timp ce protectia impotriva
cancerului si interventia precoce a cancerului aduce o suplimentare de 162

miliarde dolari in fiecare an. Astfel, avem peste 200 de miliarde de dolari din
aceasta industrie, o suma absolut colosala!
Cand investigam radacinile industriilor medicale si farmaceutice, vom gasi
numele de John D. Rockefeller. Dr. Coldwell ne spune: curriculum-ul medical
a fost creat de John D. Rockefeller in urma cu peste 100 de ani, atunci cand
fabrica diverse produse chimice si nu stia cum sa-si vanda produsele chimice
respective. El a angajat diversi doctori si oameni de marketing care au
produs intregul curriculum pentru educatia medicilor. Rockefeller a facut
curriculum-ul, astfel incat doctorii sa nu vindece niciodata cu adevarat. Un
medic invata despre patologie, care este studiul despre degradare si moarte.
Un medic studiaza interventia chimica asupra simptomelor, nu si vindecarea
care actioneaza asupra cauzei principale a bolii. Singura cauza pentru orice
tip de boala este lipsa energiei, aceasta fiind la randul ei cauzata, in
principal, de stres fizic sau emotional. Dar, nu trebuie sa disperam. Caci,
asa cum ne spune Dr. Leonard Coldwell: Cum natura creeaza o problema,
tot natura creeaza si solutia.
Dr. Coldwell remarca ca industria medicalo-corporatista detine mass-media si
o parte din industria de asigurari de sanatate, deoarece ambele lucreaza
impreuna, mana in mana. La inceputul anilor 1900, castigatorii premiului
Nobel, Otto Warburg si Max Planck, au demonstrat ca bolile de cancer pot
exista doar intr-un mediu acid, lipsit de oxigen. De obicei , o valoare normala
pH-ului este 7 pentru majoritatea oamenilor. In cazul in care pH-ul este mai
mic decat 7, aceasta inseamna ca exista prea multe toxine din organism,
ceea ce nu permite organismului dumneavoastra sa fie intr-o stare alcalina
optima. Cand va aflati intr-o stare acida, corpul vostru este lipsit de oxigen.
Dr. Coldwell ne povesteste despre un caz in care un medic oncolog din Italia,
Dr. Tullio Simoncini, a vindecat toate tipurile de cancer cu bicarbonat de
sodiu. Dr. Simoncini este autorul cartii Cancerul este o ciuperca si
cercetarea sa a ajuns la concluzia ca celulele anormale sunt tinute impreuna
de o ciuperca, iar aceasta ciuperca nu poate exista intr-un mediu alcalin. Prin
tratamentul cu bicarbonatul de sodiu, ciuperca este atacata si cancerul este
eliminat.
Dr Coldwell a mai ajuns la concluzia ca radiatiile si chimioterapia cauzeaza
cancer, in timp ce o interventie chirurgicala raspandeste cancerul, fiind ca o
explozie prin intreg corpul. Cauzele de cancer, in cercetarea lui Dr. Coldwell,

se afla in psihicul nostru: o viata in griji constante, indoieli si temeri, lipsa de

iubire de sine, lipsa de respect de sine, lipsa de speranta, lipsa de speranta
pentru viitor. Acesta este motivul pentru care, atunci cand traiesti intr-o
relatie care stiti ca este toxica si te omoara, aveti nevoie sa iesiti din ea sau
ea te va ucide literalmente, a declarat dr. Coldwell. Daca te duci intr-un loc
de munca pe care nu o mai porti suporta, atunci slujba asta te va ucide. De
aceea, atacurile de cord cele mai mortale au loc in dimineata zilei de luni,
intre orele 8-9 dimineata.
Dr. Coldwell spune ca 86% din toate vizitele la medic au la baza stresul sau
sunt legate de stres. Conform unui studiu al Univ. Stanford 95% din toate
bolile sunt legate de stres. In ultimii 20 de ani, nimeni nu a murit de cancer,
ci de efectele secundare ale tratamentului cancerului. Aceasta boala este
cea mai mare producatoare de bani in istorie pentru industria farmaceuticomedicala. Cu toate acestea, exista peste 300-400 cure alternative de cancer,
care nu au practic nici efecte secundare si o rata de vindecare de aproape
100 %. Chiar daca nu ai face nimic impotriva cancerului, ai o sansa de
recuperare de 27%!
Toti ne nastem cu cancer si celule canceroase, si sistemul nostru imunitar
scapa de ele inca din ziua intai. Singura cauza a bolii este lipsa de energie.
Inca o data retineti ca principalele cauze ale bolii sunt stresul fizic si
emotional, precum si relatiile proaste din viata voastra.
Tratamente alternative pentru vindecarea cancerului
Dr. Coldwell sugereaza ca, pentru orice problema medicala, ar trebui mai
intai sa vizitam un medic naturist. Iata unul din tratamentele care pot
vindeca orice forma de cancer, conform dr. Coldwell: se combina 5 linguri de
sirop de artar organic cu 1 lingurita de bicarbonat de sodiu; combinatia se
consuma de 3 4 ori zi. Celulele canceroase iubesc siropul; practic, se obtine
un cal troian care intra in sistem. Cancerul se alcalinizeaza instantaneu.
O alta recomandare sanatoasa a Dr. Coldwell este aceea de a adauga
jumatate de lingurita de sare de mare in fiecare pahar de apa consumat, cu
mentiunea ca apa trebuie bauta intr-un pahar de sticla si nu de plastic, caci
acesta contine bisfenol, o substanta ce produce cancer.
Un alt produs vare ar putea vindeca aceasta boala teribila este MMS (adic
Suplimentul Mineral Miraculos). Jim Humble, fondator al tratamentului MMS

spune:Daca luati picaturi de MMS activat, la fiecare ora timp de 8 ore, timp
de 3 zile, SIDA va fi vindecata. Toata lumea care a avut cancer, si a urmat
acest tratament, cancerul a disparut in trei saptamani. Ce este MMS? In
conformitate cu Humble, MMS este acea substanta chimica, care, atunci
cand este pus in apa, se schimba in acid hipocloric. Acesta este folosit de
sistemul imunitar si asta pentru ca acidul hipocloric este produs in mod
natural de corpul uman; dar, o multime de oameni sunt deficitari in acest
acid. Chiar daca acest lucru a fost cunoscut de ani de zile, nimeni nu s-a
gandit vreodata de un tratament cu acid hipocloric. Eu sunt prima persoana
care face acest lucru, spune Jim Humble.
Dr. Coldwell este un mare fan al sucurilor de fructe si legume in tratarea
cancerului; cel mai bun suc este cel al amestecului de mar, sfecla si morcov.
Despre ea, am mai vorbit in cadrul acestui articol: O bautura
miraculoasa ucide chiar si celulele canceroase! Incercati-o! Aceasta
previne dezvoltarea celulelor canceroase si intareste sistemul imunitar.

De
ce
UNESCO
protejeaz
tunelurile
subterane
de
la
Cappadocia (Turcia), construite de
urmaii
lui
Nehilim,
ngerii
czui din Biblie? UNESCO i
ONU, instrumentele organizaiei
Illuminati, sunt interesate de
siturile arheologice ce au legtur
cu giganii din Biblie!
-4,337 vizualizari- | Miercuri, 12 Feb 2014 | 12:53 | 3 Comments |
Categorie:Conspiratii si Societati secrete, Noutati

O tire aparent banal de pe 6

august 2013 de pe site-ulRealstatenewsturkey.com ne spune c ONU
(Organizaia Naiunilor Unite), sub organismul su, UNESCO, va acorda 1,2
milioane de dolari ajutor pentru un proiect internaional intitulatProtecia
structurilor de piatr i a desenelor de pe perei din Cappadocia. Pentru cei
care nu tiu, siturile stncoase din Cappadocia (Turcia) reprezint o reea
misterioas de tuneluri subterane spate n stnc, care se pare c au fost
construite de hetei n jurul anului 1.200 .Hr. Marea majoritate a arheologilor
cred c aceste tuneluri au fost spate cu instrumente de piatr i nu cu
instrumente metalice; ele au fost folosite i de primii cretini care fugeau n
faa persecuiilor i aveau nevoie de un adpost.
Se spune c n aceste tuneluri se gsesc numai puin de 40 de orae
subpmntene (!), din care doar 6 sunt deschise publicului. De ce doar att
de puine orae subpmntene pot fi vizitate? Restul de ce sunt nchise? Din
cauza dificultilor tehnice? Sau se ascunde altceva?
Dar, cine sunt aceti hetei care au construit oraele subterane de la
Cappadocia? Despre ei, putem citi n Biblie; ei reprezentau un neam urt de
ctre Dumnezeu, pentru c ar putea fi urmaii lui Nephilim, ai ngerilor
czui. Citim cteva fragmente din Vechiul Testament:

1. Cnd Domnul Dumnezeul tu te va duce n pmntul la care

mergi ca s-l moteneti i va izgoni de la faa ta neamurile cele
mari i multe i anume: pe Hetei, pe Gherghesei, pe Amorei, pe
Canaanei, pe Ferezei, pe Hevei i pe Iebusei apte neamuri, care
sunt
mai
mari
i
mai
puternice
dect
tine

2. i le va da Domnul Dumnezeul tu n minile tale i le vei bate,

atunci s le nimiceti, s nu faci cu ele legmnt i s nu le crui.

3. S nu te ncuscreti cu ele: pe fiica ta s nu o dai dup fiul lui i

pe
fiica
lui
s
nu
o
iei
pentru
fiul
tu.
(Deuteronomul 7:1-3)
Precum se vede, Dumnezeu interzice israeliilor lui Moise s se mperecheze
cu mai multe neamuri (printre care cu heteii), acetia din urm putnd fi
urmaii ngerilor czui. Un fragment asemntor gsim n Cartea nti a lui
Ezdra:

1. Dup isprvirea acestora, au venit la mine cpeteniile i au zis:

Poporul lui Israel i preoii i leviii nu s-au deosebit de popoarele
cele de alt neam i de urciunile lor, adic de Canaanei, Hetei,
Ferezei,
Iebusei,
Amonii,
Moabii,
Egipteni
i
Amorei,
2. Pentru c au luat pe fiicele acelora soii pentru ei i pentru feciorii
lor i s-a amestecat smna cea sfnt cu popoarele cele de alt
neam, ba nc mna celor mai nsemnai i mai de frunte a fost cea
dinti
n
aceast
nelegiuire.
(1 Ezdra 9:1-2)
Smna cea sfnt are sensul de smn neamestecat de urmaii lui
Nephilim. Aadar, heteii, ca urmai ai ngerilor czui au construit oraele
subterane de la Cappadocia. i iat c acum Naiunile Unite au sub protecia
lor un sit al Nephilimilor. Dar cine este ONU? O organizaie creat dup cel
de-al doilea rzboi mondial de ctre Illuminati (sau elita global, spunei-i
cum vrei), cu scopul de a instala o nou ordine mondial, un unic guvern,
care s se nchine zeului lor unic, Antihristul, care este ncarnarea Satanei
nsi. Iar Nephilim sunt fiii Satanei, care s-au ncruciat cu oamenii nc de
la nceputurile biblice. sta e scopul Naiunilor Unite: aici e vorba de control
i dominaie, de aducere a iadului pe Pmnt.
Bun, o s spunei c scopul UNESCO este acela de protejare a tuturor
siteurilor arheologice ale lumii. De acord, dar sub aceast umbrel sunt
protejate siturile cu adevrat importante pentru UNESCO. Illuminati nu putea
face o organizaie mondial care s protejeze doar construciile sau
monumentele Nephilim, cci ar fi fost prea suspect, aa c alturi de acestea
au intrat multe alte situri ce nu au legtur cu Illuminati/Nephilim. n lume, la
ora actual, exist 981 de locuri protejate de UNESCO; n Romnia exist 7
locuri UNESCO: mnstirile bucovinene, cetile dacice, Delta Dunrii,

mnstirea Horezu, Sighioara, satele cu biserici fortificate din Transilvania i

bisericile de lemn din Maramure. Dar, printre aceste situri protejate, se
gsesc i situri cu adevrat importante pentru Illuminati, ca, de exemplu,
statuile uriae de pe Insula Patelui (ce-i reprezint pe Nephilim), oraul
giganilor, Petra (citii mai multe AICI: Petra, strvechi ora construit
pentru gigani! Aici se vor ascunde cei 144.000 de oameni alei de
Dumnezeu n timpul Apocalipsei?), oraul maya de la Chichen Itza i
multe altele. Aceste situri sunt extrem de interesante pentru UNESCO/ONU,
instrumentul organizaiei Illuminati.

Un studiu tiinifc ocant ne

arat faptul c exist via
dinainte de natere! i chiar
dinainte de concepie!
-4,234 vizualizari- | Miercuri, 5 Feb 2014 | 18:49 | 6 Comments |
Categorie:Noutati, Stiinta

Toi am aflat de posibilitatea vieii

dup moarte. Dar ce putem spune despre noiunea de via de dinainte de
natere sau chiar dinainte de concepie? Dei teologia cretin neag
posibilitatea unui asemenea lucru, totui conceptul c via care precede
fertilizarea fizic este dat oamenilor care cred n rencarnare. Dar aceast
idee este una nvat? Sau ea este bazat pe un sentiment nnscut despre
propria noastr nemurire?
O nou cercetare, publicat recent pe site-ul psmag.com, i care analizeaz
rspunsurile date de ctre dou grupuri de copii (unul urban i cellalt rural),

sugereaz ultima variant, adic faptul c noi ne natem cu un sentiment

privind propria noastr nemurire. Se pare c persoanele foarte tinere cred n
propria existen de dinainte de concepia lor.
Chiar i copiii care au avut cunostine biologice despre reproducia uman
preau s cread c ei au existat ntr-un fel de form venic, a declarat
Natalie Emmons, doctor n psihologie la Universitatea din Boston, autoarea
cercetrii. Iar aceast form se pare c are legtur cu emoiile i
dorinele.
Emmons i asistenta ei, Deborah Kelemen, au intervievat dou grupuri de
copii din Ecuador: una dintr-o zon urban din afara capitalei rii, Quito,
unde populaia este preponderent catolic, iar alt grup dintr-un sat indigen
Shuar, din bazinul Amazonului. Ele au fost curioase s descopere dac aceti
copii Shuar, care cresc ntr-un mediu natural i sunt nvai de mici despre
ciclul vieii i morii, ar avea ipoteze diferite fa de copiii crescui n mediul
urban.
Ambele grupuri au fost mprite n funcie de vrst n patru subgrupe: cu
vrsta cuprins ntre 5-6 ani, ntre 7-8 ani, ntre 9-10 ani i ntre 11-12 ani.
Tuturor subgrupurilor le-au fost prezentate trei desene: unul cu mama lor,
nainte de a fi concepui, un al doilea cu mama lor nsrcinat, i un al treilea
desen i prezenta pe copii ca bebelui.
La desenul cu imaginea mamei lor nainte de a fi nsrcinat, copiilor li s-au
pus ntrebri specifice despre lor capacitile lor de dinainte de via. De
exemplu, dup ce rspundeau la ntrebri de genul V era foame? sau V
simeai trist()?, copiilor li se cereau s explice motivele din spatele
rspunsurilor lor. n mod surprinzator, cercettorii au descoperit c att copiii
din mediul urban, ct i cei din mediul rural au dat aproximativ aceleai
rspunsuri.
De la vrsta de 7-8 ani, ei au respins ideea c ar fi putut avea capaciti
trupeti nainte de concepie, ca de exemplu vedere sau auz. Dar, n acest
stadiu de dezvoltare, 70 % copiii din mediul urban au fost de acord cu ideea
c emoiile lor au funcionat n perioada de dinainte de concepie; 55% copiii
din mediul rural au fost i ei de acord cu acelai lucru.
Copiii din mediul rural nu furnizat rspunsuri spirituale, care confirm faptul
c nvturile culturale, religioase nu au fost responsabile pentru modelele

lor de rspuns, au spus cercettorii. Mai degrab convingerile lor, ce

seamn cu cele ale copiilor din mediul urban, par a reflecta o prejudecat
cognitiv nenvat, nrdcinat n concepiile intuitive ale persoanei.
Rezultatele sugereaz c, n ciuda credinei majoritii oamenilor de tiin
c mintea este un produs al creierului, noi avem un sentiment intuitiv de sine
care este diferit de corpurile noastre. nc de foarte devreme, se pare c noi
dezvoltm un sentiment cum c noi am mai existat nainte ca trupurile
noastre s prind via. De acolo, e un pas uor s cred c noi vom continua
s existm i dup ce trupurile noastre nu vor mai fi.
P.S. Foarte interesant articol care arat nc o dat c noi suntem mai mult
dect materie, trup i c mintea nu are nimic de-a face cu creierul nostru.

Cel mai vechi calculator din lume

are 2.300 de ani vechime i a fost
construit de chinezi! Calculele
complicate se fceau cu ajutorul
beelor de bambus
-2,049 vizualizari- | Duminica, 2 Feb 2014 | 16:32 | 1 Comment |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

Ziarul
rusesc Pravda public
un
articol interesant despre cel mai vechi calculator din lume, unul ce are numai
puin de 2.300 de ani vechime! Citez din articol:
n urm cu aproximativ 2.300 de ani, vechii chinezi au scris cel mai vechi
tabel zecimal de multiplicare din lume, pe nite bee de bambus. Potrivit
experilor, acesta era un calculator foarte eficient, care putea s fac
calculele nu numai cu numere ntregi, dar, de asemenea i cu fracii. Nicio
ar din lume nu avea n acel moment asemenea calculatoare.
n urm cu 5 ani, Universitatea Tsinghua din Beijing a primit un cadou de
circa 2.500 de bee de bambus. Cel mai probabil, ele au fost gsite de ctre
jefuitorii de morminte antice i apoi vndute pe piaa neagr din Hong Kong.
Conform analizei cu carbon radioactiv, acest artefact a fost creat n jurul
anului 305 .Hr. n ciuda conflictelor militare, perioada istoric cuprins ntre
anii 453 i 221 .Hr. se caracterizeaz prin nflorirea comerului i industriei,
prin rspndirea uneltelor de fier, prin construcia de mari proiecte de irigaii,
prin dezvoltarea agriculturii i prin creterea populaiei.
Potrivit informaiilor de pe site-ul Nature, fiecare beior are de 12,7 mm
lime i pn la o jumtate de metru lungime. De sus pn jos, beioarele
sunt acoperite cu o scriere veche. Potrivit istoricilor chinezi, acest artefact
important cuprinde 65 de texte antice scrise cu cerneal neagr. Datorit
faptului c firele de conectare a paginilor s-au stricat, unele beioare de
bambus au disprut, iar altele s-au rupt, transcrierea textelor a fost o
adevrat provocare pentru cercettori.

Oamenii de tiin au observat un desen format din 21 de bee de bambus,

pe care erau nscrise doar numere. Dar, dup cum au sugerat matematicienii
chinezi, acesta constituia cel mai vechi tabel de multiplicare cunoscut n
lume. n cazul n care beele sunt plasate n mod corespunztor, se va
observa c linia de sus i coloana cea mai din dreapta conine aceleai 19
numere, dispuse de la dreapta la stnga i de sus n jos, respectiv: 0,5,
numerele ntregi de la 1 la 9, precum i numerele care pot fi mprite la 10,
dela 10 la 90.
Ca i n tabelele de multiplicare zecimale moderne, numerele de la
intersecia fiecrui rnd i coloan reprezint rezultatele multiplicrii
numerelor relevante. Tabelul poate fi utilizat i pentru a multiplica un numr
ntreg sau un numr ntreg i jumtate (0,5-99,5). n conformitate cu o
versiune de lucru, numerele care nu sunt reprezentate n tabel, trebuie mai
nti s fie defalcate n componente.De exemplu, 22,5 x 35,5 poate fi
transformat dup cum urmeaz: (20 + 2 + 0,5) x (30 + 5 + 0,5). Pentru a
rezolva aceast problem, ar trebui s efectueze 9 multiplicri de 20 30,
20 5, 20 x 0,5, 2 30 i aa mai departe. Rezultatul final va fi suma
acestor rezultate. Acesta este un calculator destul de eficient.
Dintre cele mai vechi tratate matematice chinezeti cunoscute putem
amintiAritmetica clasic a lui Gnomon (de Zhou Bi Suan Jing sec.5 .Hr.)
i Tratat de matematic n nou seciuni (de Chiu Chang Suan Shu sec.1
.Hr.)
Tabla de multiplicare descoperit probabil c a fost folosit de ctre oficialii
chinezi pentru a calcula suprafaele de teren, pentru a calcula recoltele sau
impozitele. Acest calculator strvechi putea fi, de asemenea, folosit pentru
diviziunea i extragerea rdcinilor ptrate. Cu toate acestea, oamenii de
tiin nu sunt siguri dac astfel de operaiuni complexe au fost efectuate n
acea perioad. n orice caz, conform istoriculului de matematic de la
Universitatea din New York, Joseph Dauben, acesta este unul dintre cel mai
vechi artefact al unui tabel de multiplicare zecimal.
n Europa, primele tabele de multiplicare au aprut doar n timpul epocii
renascentiste.

Ciudat! Specialitii maghiari din

Ungaria au descoperit aezri
umane vechi de 8.000 de ani n
Transilvania! Ce scop ascuns au?
De ce n-am fcut-o noi pn
acum?
-4,615 vizualizari- | Sambata, 11 Ian 2014 | 8:56 | 17 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

Pe Ziarul
Hunedoreanului.ro am
descoperit o tire care ar trebui s fac senzaie n ntreaga mass-media din
Romnia. n schimb, la noi face senzaie zilele acestea Bianca i Adi Cristea
Ce naiune am mai ajuns! Aadar, citez din tire:
Aezri vechi de 8.000 de ani, din mai multe zone ale judeului, sunt scoase
la iveal i cercetate prin metode inovative, ntr-un proiect internaional,
iniiat de o universitate din Budapesta.
Misterele civilizaiei preistorice zac sub lanuri de gru a descoperit Dr.
Zoltan Czajlik, cercettor la Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta,
care ncearc s descopere din aer vestigii preistorice de pe teritoriul
Transilvaniei. Aezri vechi de 8 milenii, necunoscute pn acum, au fost
descoperite n mai multe orae din judeul Hunedoara, prin metode rar
folosite n Romnia imortalizarea din avion a unor zone unde au fost
identificate aezri dacice i romane i cutarea altora noi. Demersul

cercettorului maghiar se nscrie ntr-un amplu proiect internaional de aeroarheologie, care se deruleaz n Transilvania, n colaborare cu specialiti i
instituii de profil din Hunedoara, Alba, Mure i Cluj.
Orict ar prea de ciudat, istoria de sub pmnt se vede mult mai clar din
aer. i vara, i iarna spune specialistul. n timpul verii, vestigiile se
observ mai bine acolo unde sunt plantaii de cereale. Plantele cresc diferit
cnd sub ele se afl zidurile unei construcii vechi. Sunt mult mai mici i au o
nuan mai nchis comparativ cu restul culturii. Din aer, diferenele sunt
foarte vizibile mai ales dup-amiaza, cnd lumina bate razant pe sol.
Construciile vechi apar pe sol sub forma unor figuri geometrice. Este foarte
uor de neles, dar nu este la fel de simplu s le descoperi, a declarat Dr.
Zoltan Czajlik, care are o experien de 20 de ani n arheologie aerian.
Cercetrile ntreprinse n jude de specialistul maghiar se concentreaz
asupra localitilor de pe valea Mureului. Mesajele trecutului nu s-au lsat
ateptate. Cele mai vechi urmele ale civilizaiilor preistorice descoperite de
Dr. Czajlik dateaz de 8.000 de ani.
La Veel, fotografiile aeriene au surprins urmele unor fundaii, vizibile ntr-un
lan de gru din apropierea castrului roman. Cea mai important este o
structur patrulater, care indic existena unui templu. Pe de alt parte,
urmele arheologice descoperite pe Mgura Uroiului i-au convins pe
cercettori c, n perioada Regatului Dac, n aceast zon a existat o min
de andezit, iar mare parte a structurilor religioase de la Sarmizegetusa Regia
au fost construite din piatra exploatat la Uroi. Situl a fost locuit i naintea
Regatului Dac, pe terasa promontoriului fiind identificate urmele unor
aezri preistorice uneori fortificate, structurile din aezare i anul
fortificaiei fiind vizibile i n fotografiile aeriene.
Bun putei citi ntreg articolul pe site-ul mai sus menionat. Pe mine, ns,
tirea aceasta mi nate mai multe semne de ntrebare:
1) Aero-arheologia? E OKdar n ziua de azi, Google Earth e cea mai ieftin
soluie dect fotografia din avion.
2) De ce trebuie s vin istoricii din Ungaria s ne fac descoperirea de situri
arheologice? Noi nu suntem n stare s-o facem? n definitiv, nu e vorba de
istoria noastr?

3) Se poate afla din aero-arheologie vechimea unui sit arheologic? Pentru c,

la un moment dat, se spune c s-a descoperit o aezare veche de 8.000 de
ani? Cum a fost determinat aceasta?
4) Curios e faptul c teoria istoricilor maghiari era aceea c Transilvania era
nainte un teritoriu virgin pn la sosirea maghiarilor aici. Acum, se
recunoate existena unei populaii vechi de 8.000 de ani. Acea populaie nu
cumva e reprezentat de geto-daci, urmaii crora suntem noi? Sau poate o
s aflm c era vorbi de huni Oricum, mi se pare bizar demersul acestui
cercettor ungur.

Care a fost stema vechiului stat al

Moldovei: capul de bour sau capul
de zimbru? Exist vreo legtur
ntre aceast stem i simbolul
demonului Moloh din Biblie?
-6,610 vizualizari- | Sambata, 21 Dec 2013 | 15:19 | 7 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii, Noutati

n Almanahul Luceafrul din 1985

ni se explica legenda capului de bour, emblema statului moldovean. Pe
stema Moldovei, pe monezile btute de voievozii ei, pe zidurile bisericilor i
cetilor moldovene, pe medalioane de ceramic apare capul de bour. Este

un cap de bovin vzut din fa, cu o stea ntre coarne sau cu alte semne
astrale n stnga i n dreapta. De unde vine aceast insign heraldic? i ct
de veche este ea?
Stema capului cu bour apare ca urmare a vnrii unui zimbru de
ctre prinul Drago?
Primul rspuns este legat de legenda ntemeierii Moldovei. Se spune c un
prin din Maramure a urmrit o fiar slbatic, o ajunge la o ap i o ucide.
Fiara este o bovin mare, vntorul-erou se numete Drago, apa Moldova,
iar ara care se ntemeiaz de aici tot Moldova. Aceast versiune se gsete
n Cronica Anonim a Moldovei, dar i n Letopiseul lui Grigore
Ureche precum i n Cronica moldo-polon a lui Miron Costin. Citez
din Cronica Anonim a Moldovei:
i era ntre ei un brbat cuminte i viteaz cu numele Drago i s-au pornit o
dat cu tovarii si la vnat de fiare slbatice i au dat pe sub munii cei
nali de urma unui zimbru i s-au dus pe urma zimbrului peste munii cei
nali i au trecut munii i au ajuns tot pe urma zimbrului la nite esoase i
prea frumoase locuri i au ajuns pe zimbrul la rmul unei ape, sub o rchit
i l-au ucis i s-au osptat din vnatul lor.
i le-au venit de la Dumnezeu gnd n inima lor s-i caute loc de trai i s
se aeze acolo i s-au unit cu toii. i au hotrt s rmie acolo i s-au
ntors ndrt i au povestit tuturor celorlali de frumuseea rii i de apele
i de izvoarele ei, ca s se aeze i ei acolo; i le-au plcut tovarilor lor
gndul acesta i au hotrt s mearg i ei unde fuseser tovarii lor i au
cutat s-i aleag loc, cci de jur mprejur era pustiu, iar pe la margini ttari
rtcitori cu turmele i s-au rugat apoi de Vladislav, craiul unguresc, s le
dea drumul, iar Vladislav craiul cu mare milostivire i-au lsat s plece.
i plecat-au din Maramur cu toi tovarii lor i cu femeile i cu copiii lor
peste munii nali i tind pdurile i nlturnd pietrele, trecut-au munii cu
ajutorul lui Dumnezeu i venit-au la locul unde Drago omorse zimbrul i leau plcut locul i s-au aezat acolo i i-au ales dintre dnii pe un om
nelept cu numele de Drago: i l-au numit siei domn i voievod i de
atunci s-au nceput cu voia lui Dumnezeu ara Moldoveneasc. Iar Dragovoievod au desclecat ntiul loc, pe apa Moldovei, mai apoi au desclecat
locul Baia i alte locuri de-a lungul apelor i izvoarelor i i-au fcut pecetedomneasc pentru toat ara un cap de zimbru. i au domnit Drago-voievod
2 ani.

Legenda zimbrului lui Drago apare i n

legendele maghiare
Legenda zis a lui Drago pare a explica totul. Cornuta din stem pare a fi
fiara ucis de Drago i ca urmare a succesului vntoresc pecetea
domneasc a avut pe ea un cap de zimbru. Dar de fapt aceast legend nu
explic nimic. Stema e urmarea ntmplrii din legend sau legenda este
urmarea existenei acestei steme? Chiar dac tim concret c stema cu taur
apare mai trziu de data la care Drago descalec n Moldova, acest lucru nu
d prioritate legendei.
Totui, legenda taurului ucis la apa Moldovei seamn foarte bine cu alte
legende europene i orientale n care eroul urmrind un animal misterios (de
obicei cerb) este condus pe locuri necunoscute. De exemplu, cuprinsul ei
este identic cu legenda lui Hunor i Magor, din cronicile maghiare, versiune
apropiat temporal, geografic i ca desfurare. Cronicile maghiare snt
anterioare analelor scrise n Moldova i este de presupus un transfer de la
ele la cronicile romneti, prin adaptare. Pe de alt parte, izvorul legendei n
chip absolut este Orientul (cerbul aprnd i n Ramayana i n Talmud i n
scriitorii bizantini cu un caracter demonic care se atenueaz n Europa).
Eliade crede c taurul aparine cultului lui Mithra
Mircea Eliade respinge ns vreo influen din partea cronicilor maghiare n
apariia legendei capului de bour; Eliade, fiind preocupat de mitul taurului
(zimbrului) n spaiul nostru, a ajuns la concluzia c originea sa este
mediteranean i autohton. Rolul taurului n religiile Asiei Mici i ale
Mediteranei rmne indiscutabil. Cultul lui Mithra, care era i un cult al
taurului, a avut n Dacia o rspndire extraordinar. Nu se poate face
abstracie de relaia cultural i spiritual a Europei sud-estice cu Asia Mic,
de rspndirea mithraismului la Dunrea de Jos i de existena unei legende
ctitoriale care are n centru un taur.

Zimbrul e un cuvnt dacic! Pe stema Moldovei s-ar afla un zimbru,

nu un bour
Cum cele dou animale nu sunt identice (bourul i zimbrul), savantul romnd
Bogdan Petriceicu Hadeu crede c fiara din stem nu este bourul
(adic urus), ci zimbrul (adic bonasus). n plus, zimbrul se pronun
astfel n alte limbi vecine: n slavonete zabr, n rusete i polonez zubr, n
lituan stumbras, n dialectul leto-lituan zumbrs, n german wisent, n
greaca veche bonasos. Marele savant se ntreab:Vorba noastr, zimbru,
fiind identic cu numele acestei fiare la litvani, la rui i la poloni, s fie oare
de provenien nordic? Hadeu elimin aceast posibilitate, datorit unor
reguli fonetice, i ne trimite la numele zimbrului n Tracia, zombros,
asemntor cu armeanul zovarak = juncan, provenit din zovar, zomvar.
Concluzia lui Hadeu: zimbru este un cuvnt de substrat, de la autohtonii
Daciei el trecnd n Nord la popoarele slave i baltice. Hadeu crede c
strmoii romnilor aveau de ce s pun n stem un zimbru de vreme ce
aceast fiar teribil si fcea veacul prin pdurile Bucovinei.

S vorbim puin despre zimbru

Zimbrul este o veritabil fosil vie pentru c prelungete o faun existent
nc din timpul Europei glaciare. Interesante sunt atestrile balcanice ale
zimbrului datorate lui Aristotel, Strabon, Pliniu cel Btrn. Ei vorbesc despre
caracterul cel nedomolit al zimbrilor, despre dimensiunea lor neobinuit,
despre aspectul majestuos, despre prinderea lor n vile Balcanilor, prin
nfometare. Rspndirea acestor animale fioroase i celebre n sud este
indiscutabil. Dar ele dispar treptat: n secolul IV n Pirinei, n secolul IX n
actuala Germanie, n secolul XI n Elveia.
n rile romne, zimbrul a disprut mai trziu. Concentrarea cea mai mare
de zimbri se afla n Carpaii care fac hotarul dintre Maramure i Moldova,
dar o frecven mare ei au avut-o i n ara Haegului. n Haeg zimbrii se
pare c au disprut de prin 1725, prin 1762 ei dispar din zona Brgului,

ntre 1790-1800 ei nu mai sunt semnalai nici n munii Giurgeului i ai

Ciucului, dup cum dup 1814 dispar i din zona Odorheiului. Ultimul
exemplar din munii Climani a fost vnat la 1817, iar n munii Brgului pe
la 1800. n 1808 e ucis ultimul zimbru bucovinean, iar n 1852 este
semnalat i dispariia lor din Maramure. Fa de vntoarea slbatic
mpotriva lor, fiind adesea ucii n mas, rezistena pn la jumtatea
secolului XIX este totui excepional.

i despre bour!
Bourul este o vit slbatic deosebit de zimbru, prin culoarea neagr, lipsa
de coam i cocoa, fiind n acelai timp extrem de agresiv i de violent.
Spre deosebire de zimbru, bourul, care a fost mult vreme spaima locuitorilor
din Panonia i actualul Banat, putea fi domesticit i folosit ca animal de lucru.
El a vieuit mai ales la es, n locuri apoase, mltinoase, fa de zimbri care
prefer muntele i pdurea. Unul din sediile lor importante au fost mlatinile
Tisei, important loc de refugiu i conservare pentru bourul vnat, ca i
mlatinile Siretului sau luncile Brganului.
Bourul a fost vnat n ciuda dificultilor vntorii din cele mai vechi timpuri.
Coarnele de bour ca trofee de vntoare i ca pahare pentru vin sut
cunoscute din antichitate. Ele se gsesc peste tot pe unde au fost bouri, att
n Europa, ct i n Caucaz.
Stema Moldovei a fcut trecerea de la bour la zimbru!
Deci fie zimbru, fie bour, animalul din stema Moldovei se bucur de o mare
frecven pe spaiul Moldovei, pn prin secolul al XVI-lea. Dar, ncepnd cu
secolul al XVI-lea, bourul dispare din Moldova, zimbrul supravieuind cel puin
dou secole. Poate legat de acest lucru, putem spune c mai nti pe stema
Moldovei aprea capul de bour, ce a fost treptat nlocuit cu un cap de zimbru.

Disprnd bourul naintea zimbrilor care au supravieuit, imaginea lui

heraldic i pierde acurateea i locul i este luat de cellalt supravieuitor,
zimbrul.
Pe monedele de pn la tefan cel Mare recunoatem fr greutate capul
bourului, cu coarnele lungi n raport cu capul i puin curbate semilunar spre
vrfuri. Imaginile sunt asemntoare cu acelea de la Sarmisegetusa (taurul
mithraic), ca i cu capul de bour datnd din mileniul II .Hr., lucrat din aur,
descoperit n ruinele cetii sumeriene Ur. Monedele btute sub tefan si
pn la tefni vod (1517-1527) nfieaz o form de tranziie, bour cu
zimbru, cu coarnele mult ncovoiate unul spre cellalt si de lungime
aproximativ egal cu lungimea capului. ncepnd cu Pisania bisericii Sf.
Dumitru din Suceava (sculptur din 1535, sub Petru Rare), heraldica
moldoveneasc nu mai red dect capul de zimbru, coarne cu mult mai
scurte dect capul, groase si puternic ncovoiate unul spre cellalt.

Taurul (bourul), simbolul demonului biblic

Monoh!
n final, m-am gndit totui s v prezint i care este simbolismul capului de
bour. i de aceea, am s fac apel la Biblie. Unul dintre multele pcate biblice
a fost acela c fiii lui Israel erau vinovai pentru c se nchinau la dumnezei
fali idolatrie (Exod 32). Ei, de fapt, practicau o form de vrjitorie
egiptean sau magie egiptean. Ei au fcut un viel de aur, i l-au proclamat
ca acesta s fie zeul lor.
3. Atunci tot poporul a scos cerceii cei de aur din urechile alor si i i-a adus
la
Aaron.
4. Lundu-i din minile lor, i-a turnat n tipar i a fcut din ei un viel turnat i
l-a cioplit cu dalta. Iar ei au zis: Iat, Israele, dumnezeul tu, care te-a scos

din
ara
Egiptului!
()
18. Iar Moise a zis: Acesta nu este glas de biruitori, nici glas de biruii; ci eu
aud
glas
de
oameni
beli.
19. Iar dup ce s-a apropiat de tabr, el a vzut vielul i jocurile i,
aprinzndu-se de mnie, a aruncat din minile sale cele dou table i le-a
sfrmat
sub
munte.
20. Apoi lund vielul, pe care-l fcuser ei, l-a ars n foc, l-a fcut pulbere i,
presrndu-l
n
ap,
a
dat-o
s
o
bea
fiii
lui
Israel.
21. Dup aceea a zis ctre Aaron: Ce ti-a fcut poporul acesta, de l-ai vrt
ntr-un pcat aa de mare?
Vielul de aur era, de fapt, o reprezentare a lui Moloh (vezi figura din stnga).
Moloh este, de obicei, descris ca un taur, sau un zeu cu cap de taur, cu dou
brae ntinse (uneori peste o groap de foc), cu aripi i dou coarne. n
literatura ocult, Moloh, alturi de Satana, sunt primii doi regi ai primului
iad. Dac Satana este un nger czut, la fel este i Moloh, zeul canaanit al
focului, ctre care copiii erau sacrificai n vechile timpuri. Aadar, taurul (ce
se aseamn cu bourul ca reprezentare) nu este altceva dect simbolul
demonului Moloh. Totui, nu vreau s m gndesc c primii ntemeietori ai
Moldovei, cretini fiind, i-au ales intenionat un simbol pgn i satanic, ca
bourul

CEAIUL DE PAPADIE POATE

INVINGE CANCERUL! AU
DEMONSTRAT-O OAMENII DE
STIINTA SI DE-ATUNCI VINDECARI
MIRACULOASE AU APARUT!

-23,067 vizualizari- | 05/Decembrie/2013 | Fitoterapie, Spiritualitate practica | 2 Comments

18

Pentru multi oameni, papadia e

doar o buruiana nedorita, insa ei habar nu au ce comoara vindecatoare se
afla ascunsa in aceasta papadie. Ea face parte din familia de plante inrudita
cu floarea soarelui, si care cuprinde peste 22.000 de alte specii de plante,
cum ar fi, de exemplu, margaretele.
Papadia avea o reputatie de vindecare inca din vechime, desi in zilele
noastre ea a cam fost uitata. Frunzele de papadie sunt recunoscute pentru
capacitatea lor de a purifica sangele, ajutand la digestie si impiedicand
formarea de pietre biliare. Dar, cercetari recente arata ca papadia poate
constitui o alternativa exceptionala pentru multe forme de cancer.
Papadia contine vitamine si minerale extrem de importante, cum ar fi
vitamina B6, tiamina, riboflavina, vitamina C, fier, calciu, potasiu, acid folic,
magneziu si mangan. Ele pot contribui cu pana la 535% din aportul zilnic
recomandat de vitamina K, dar si cu peste 110% din aportul zilnic
recomandat de vitamina A. Se crede ca unele dintre flavonoide sale, cum ar
fi zeaxantina si criptoxantina, au anumite proprietati de vindecare.
Zeaxantina pare sa ofere protectie retinei atunci cand se confrunta cu razele
ultraviolete ale soarelui, in timp ce criptoxantina poate apara organismul
impotriva dezvoltarii celulelor canceroase pulmonare si de gura.
In prezent, se cunoaste ca melanomul este forma cea mai comuna de cancer
pentru o parte din adultii din America de Nord, cei cu varste cuprinse intre 25
si 29 de ani. Departamentul de Chimie si Biochimie de la Universitatea
Ontario din Windsor a demonstrat ca extractele din radacina de papadie pot
duce la moartea celulelor din melanomul uman, fara a provoca forme de
toxicitate in cadrul acestui proces.

In studiul initial, s-a observat ca, dupa ce au fost administrate extracte de

papadie, acestea au fortat celulele canceroase sa se dezintegreze in primele
48 de ore de la tratament, nefiind afectate celelalte celule sanatoase.
Cercetatorii si-au dat seama ca tratamente continue cu extracte de radacina
de papadie, in doze mici, au fost eficiente pentru a scapa de cele mai multe
celule canceroase. Studiul initial s-a dovedit a fi atat de pozitiv, incat echipa
de cercetare a primit fonduri suplimentare pentru a continua cercetarea.
Desi cercetarea privind papadia este doar in faza incipienta, un barbat in
varsta de 72 de ani, pe nume John DiCarlo, s-a lasat convins de ceea ce ar
putea face ceaiul de papadie pentru el. Domnul DiCarlo a suferit o serie de
tratamente pentru cancerul agresiv de car suferea de trei ani, si, pentru ca
nu mai putea face nimic pentru el, medicii au hotarat sa-l trimita acasa
pentru a petrece putinul timp ramas cu familia sa. I s-a sugerat ca ultima
solutie pentru el consumul de ceai de papadie. Incredibil, dar in doar patru
luni, boala domnului DiCarlo a remis complet, si a ramas asa de atunci.

Piramida energetic a Sfnxului

din Bucegi exist cu adevrat?
Ce se afl ascuns sub Sfnxul din
Bucegi?
Are
legtur
cu
Atlantida?
-9,599 vizualizari- | Vineri, 29 Noi 2013 | 22:01 | 11 Comments |
Categorie:Noutati, Paranormal-Spiritualitate

Stirile Yahoo citeaz un articol de

pe adevarul.ro despre piramida energetic a Sfinxului care ar apare la
apusul Soarelui n fiecare an, pe data de 28 noiembrie 2013. Citez din tire:
Munii Bucegi, dar mai ales minuniile construite de natur pe teritoriul
judeului Dmbovia, Sfinxul i Babele, continu s ne uimeasc. Un
fenomen ciudat are loc n fiecare an, la data de 28 noiembrie, cnd zeci de
oameni urca pe Platoul Bucegilor, la celebrul Sfinx, ca s vad, la apus, cum
razele soarelui contruiesc o piramid energetic, n jurul chipului sculptat n
piatr. Unii cercettori spun c Sfinxul ar fi cel mai vechi dintre simbolurile
noastre sacre. A existat i pe vremea regatelor dacice care l venerau pe
Zalmoxis. Fenomentul ciudat care adun n fiecare an, n ziua de 28
noiembrie, zeci de oameni n faa uriaului ar fi legat de o legend. Ar fi
aprut n ziua n care Decebal i-a ucis fiul, chiar n acest loc, ca sacrificiu
ritualic, pentru a-l trimite ca mesager zeilor.
Unii spun c Sfinxul ar fi polul energetic al planetei. Scepticii spun ns c
nu este vorba de niciun fenomen ciudat, ci doar de o anume poziionare a
razelor solare, specific acestei zi din an.
P.S. Este adevrat povestea piramidei energetice a Sfinxului romnesc?
Habar nu am e posibil s fie adevrat, s-ar ca nu. Dar, eu mi pun ns alte
ntrebri:
1) Cine a construit Sfinxul din Bucegi? Este el o construcie artificial sau una
natural? Dac e una artificial, ce vechime are?
2) Dac e o construcie artificial, de ce a fost ea ridicat pe Vrful Babele
(2292 metri) i nu pe vrful cel mai nalt din Bucegi (vrful Omu, 2505
metri)?

3) E adevrat c egiptenii se trag din geto-daci i, dup ce i-au prsit

teritoriul natal (Dacia) i au ajuns n Egipt au construit aici Marele Sfinx,
pentru a-i aduce aminte de Sfinxul din Bucegi? Aceasta este legtura ntre
cele dou sfinxuri? (vezi mai multe despre acest subiect n acest articol: Din
misterele Munilor Carpai (partea 3): Sfnxul din Bucegi, model
pentru Sfnxul egiptean?)
4) Ce rol avea acest Sfinx din Bucegi? Este el ntr-adevr o poart de intrare
ctre alt Univers?
Dac este o construcie artificial, atunci ea este extrem de veche. Cum
Marele Sfinx din Egipt se spune c ar fi fost construit n jurul anului 10.500
.Hr., atunci am putea presupune c Sfinxul din Bucegi este mult mai vechi
dect omologul din Egipt aadar am putea vorbi aici chiar de zeci de mii de
ani vechime. n plus, piramidele egiptene i Marele Sfinx din Egipt se spune
c ar fi fost construite pentru a indica constelaia Orionului, cu scopul
(conform unor ocultiti) de a arta locul de batin al creatorilor notri. A
verificat cineva ce constelaie indic Sfinxul de Bucegi? E vorba oare de
aceeai constelaie a Orionului? Oricum, mi se pare ciudat c vorbim de o
piramid energetic n cazul Sfinxului de la Bucegi, lucru care ar aminti de
celebrele piramide egiptene. Oricum, o legtur misterioas exist n Sfinxul
din Bucegi i cel din Egipt.
n articolul acesta din mai 2011 (Sub marele Sfnx din Egipt se afl o
nav spaial unde se gsesc nregistrrile eterne ale Atlantidei)
vorbeam despre posibilitatea ca celebrele nregistrri eterne ale Atlantidei
(de care vorbea profetul Edgar Cayce) s se afle situate sub marele Sfinx din
Egipt. Oare ceva asemntor nu s-ar putea afla sub Sfinxul din Bucegi? Dac
Sfinxul nostru a fost model pentru cel egiptean, aceasta nseamn c i n
acel loc din Bucegi s-ar putea afla un lucru cel puin la fel de valoros

Savantul Nicolae Densuianu ne

arat c simbolul zeului Saturn n
trecut era secera i/sau ciocanul,
unul
din
simbolurile

comunismului. Dar Saturn e i

simbolul Satanei
-2,686 vizualizari- | Duminica, 10 Noi 2013 | 19:55 | 9 Comments |
Categorie:Noutati, Paranormal-Spiritualitate

Citeam zilele acestea nc o dat opera lui

Nicolae Densuianu, intitulat Dacia preistoric i am ajuns la un fragment care mia pus multe semne de ntrebare. E vorba de zeul Saturn, venerat de mai multe popoare,
printre care i de geto-daci. Citez din Densuianu:
n anticitatea greco-roman, Saturn era nfiat cu o figur pelasg rustic,
ca un btrn cu barb alb, cu pletele lsate pe umeri, acoperit pe cap cu un
fel de straie, uneori cu sandale n picioare i grbovit de greutatea
btrneelor. n mna dreapt, el avea ca atribut un instrument de tiat,
numit de autorii greceti drepanon sau arpe i pe care Hesiod o numete
colurat i gigantic. La romani, aceast emblem caracteristic a
vechiului zeu a fost numit falx i asimilat cu secerea, ca simbol al
agriculturii.
Aadar, simbolul lui Saturn la romani ar fi fost secerea. Ceva mai jos, autorul romn
mai precizeaz:
n tradiiile poporului romn s-a mai conservat nc pn astzi amintirea
despre numele de Omul, ce-l avea Saturn n religia veche, precum i
emblema sa rustic. Anume ni s-au pstrat, sub forma unei legende scurte n
versuri, resturile dintr-o veche teogonie popular, numit Numrtoarea
cea mare, i crora i se atribuie o deosebit putere sfnt, cnd se recit.
Dup cuprinsul su, acest poem genealogic era un fel de Enumeratio
deorum. El coninea, n o ordine succesiv i n trsturi morale, numele,
originea i faptele diferitelor generaii divine. La nceputul su, acest poem
popular ne nfieaz pe Saturn sub numele de Omul mare, la fel cum,

odat, a fost venerat i de tesalieni ca Omolos. Iar ca atribute simbolice

ale puterii i domniei sale lumeti, Omul mare numit i Dumnezeu are n
tradiiile romne o secure mare, ori un ciocan la bru.
Deci, simbolul lui Saturn la geto-daci este ciocanul. Ai reinut? Zeul Saturn era
reprezentat n trecut fie ca o secer, fie ca un ciocan. Dar, luate mpreun, secera i
ciocanul reprezint simbolul comunismului! Acum se pune ntrebarea: s-au inspirat
fondatorii comunismului din vechile tradiii n ceea ce-l privete pe zeul Saturn? n dou
articole (Adorarea lui Saturn, zeitatea satanic i Saturn e simbolul
Satanei. Atunci de ce Biserica Catolic folosete ritualuri de adorare
a lui Saturn?) am artat c Saturn e simbolul Satanei. nc o dat se demonstreaz
c doctrina comunismului i are origini satanice de fapt, de ce ne-ar mira din moment
ce am artat c Illuminati au creat comunismul (Iat documentul ofcial care
demonstreaz existena unei conspiraii mondiale, precum i
legtura ntre Illuminati i comunism).

SECRETELE LUI SIMON MAGUL,

INTEMEIETORUL GNOSTICISMULUI,
DESPRE CREATIA LUMII
-13,178 vizualizari- | 12/Octombrie/2013 | Religie, Texte religioase | 2 Comments

Intreaga istorie a crestinilor si a

gnosticismului pagan este invaluita in cel mai adanc mister si cea mai
profunda obscuritate; pentru ca, desi gnosticii au fost, fara indoiala, scriitori
prolifici, putine din lucrarile lor au supravietuit. Ei si-au atras asupra lor
dusmania Bisericii Crestine timpurii, iar atunci cand aceasta institutie a ajuns

la pozitia sa de putere a lumii a distrus toate insemnarile disponibile ale

cultului gnostic.
Numele de Gnostic inseamna intelepciune, sau cunoastere si provine
din grecescul Gnosis. Membrii ordinului respectiv au pretins ca sunt
familiarizati cu doctrinele secrete ale crestinismului timpuriu. Ei au
interpretat Misterele crestine tinand seama de simbolismul pagan. Ei au
ascuns informatiile lor secrete si doctrinele lor filozofice de profani si le-au
aratat numai unui mic grup de persoane deosebit de initiate.
Se presupune adesea ca Magul Simon, magicianul din slava Noului
Testament, a fost intemeitorul gnosticismului. Daca acest lucru este
adevarat, partea / secta respectiva a fost constituita in timpul secolului
respectiv dupa Hristos si probabil este prima dintre multele ramuri care s-au
ivit din trunchiul principal al crestinismului. Ca magul Simon avea puteri
misterioase si supranaturale este admis chiar si de catre dusmanii sai, insa ei
au sustinut ca aceste puteri i-au fost acordate de catre spiritele si scorpiile
diabolice despre care ei au afirmat ca erau insotitorii sai intotdeauna
prezenti.
Nu exista nicio indoiala ca Simon a fost filozof, pentru ca oriunde sunt
pastrate cuvintele sale exacte, gandurile sale sintetice si transcedentale sunt
exprimate intr-un mod interesant. Principiile gnosticismului sunt bine
descrise in urmatoarea declaratie textuala de catre el, despre care s-a
presupus ca a fost pastrata de catre Hippolytus:
Tie, prin urmare, iti spun ceea ce spun, si iti scriu ceea ce scriu. Iar
scrierea/lucrarea este aceasta. Despre eonii universali (perioadele, planurile,
sau ciclurile creative si viata creata in substanta si spatiu, creaturile ceresti)
exista doua curente, fara inceput sau sfarsit, care apar dintr-o singura
Radacina, care este puterea invizibila, linistea de neconceput (Bythos). Din
aceste doua curente, unul isi face aparitia de sus, care este Marea Putere,
Gandirea Universala, care comanda toate lucrurile, omul celalalt, (isi face
aparatia) de jos, Marea Gandire, femeia care determisina toate lucrurile. Prin
urmare, potrivindu-se una cu alta, ele se unesc si se manifesta la Mijlocul
distantei, aerul incomprehensibil, fara inceput sau sfarsit. in aceasta se afla
Tatal, care sustine toate lucrurile si alimenteaza toate lucrurile care au un
inceput si un sfarsit.

Prin aceasta, noi vom intelege ca manifestarea este rezultatul unui principiu
pozitiv si unuia negativ, unul actionand asupra celuilalt, si are loc in planul de
la mijloc sau in punctul de echilibru denumit pleroma. Aceasta pleroma
este o substanta deosebita produsa din amestecarea eonilor spirituali si celor
materiali. Din pleroma s-a invidualizat Demiurgul nemuritor, caruia ii
suntem indatorati pentru existenta noastra fizica si trebuie sa trecem prin
suferinta in legatura cu aceasta.
In sistemul gnostic, din unul si acelasi lucru etern au provenit trei perechi de
contrarii numite Syzygies. Acestea impreuna cu El insusi, alcatuiesc totalul
de sapte. Cei sase (trei perechi) Eoni (principiile existentei divine) au fost
descrisi de Simon in modul urmator:
Primele doua erau 1. Mintea (Nous) si 2. Gandirea (Epinoia). Apoi au
venit 3. Vocea (Phone) si opusul acesteia ; 4. Numele (Onoma) si in cele
din urma, 5. Ratiunea (Logismos) si 6. Reflectarea (Enthumesis). Dintre
acestea, sase primordiale s-au unit cu Flacara Eterna, au aparut mai
departe Eonii (ingerii) care au format Lumile de Jos la ordinul
Demiurgului.

1.

Faptele Apostolilor capitolul 8:

9. Dar era mai dinainte n cetate un brbat, anume Simon, vrjind i uimind neamul
Samariei, zicnd c el este cineva mare,
10. La care luau aminte toi, de la mic pn la mare, zicnd: Acesta este puterea lui
Dumnezeu, numit cea mare.
11. i luau aminte la el, fiindc de mult vreme, cu vrjile lui, i uimise.
12. Iar cnd au crezut lui Filip, care le propovduia despre mpria lui Dumnezeu i
despre numele lui Iisus Hristos, brbai i femei se botezau.
13. Iar Simon a crezut i el i, botezndu-se, era mereu cu Filip. i vznd semnele i
minunile mari ce se fceau, era uimit.
14. Iar apostolii din Ierusalim, auzind c Samaria a primit cuvntul lui Dumnezeu, au
trimis la ei pe Petru i pe Ioan,
15. Care, cobornd, s-au rugat pentru ei, ca s primeasc Duhul Sfnt.
16. Cci nu Se pogorse nc peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezai n numele
Domnului Iisus.
17. Atunci i puneau minile peste ei, i ei luau Duhul Sfnt.

18. i Simon vznd c prin punerea minilor apostolilor se d Duhul Sfnt, le-a adus
bani,
19. Zicnd: Dai-mi i mie puterea aceasta, ca acela pe care voi pune minile s
primeasc Duhul Sfnt.
20. Iar Petru a zis ctre el: Banii ti s fie cu tine spre pierzare! Cci ai socotit c darul
lui Dumnezeu se agonisete cu bani.
21. Tu n-ai parte, nici motenire, la chemarea aceasta, pentru c inima ta nu este
dreapt naintea lui Dumnezeu.
22. Pociete-te deci de aceast rutate a ta i te roag lui Dumnezeu, doar i se va
ierta cugetul inimii tale,
23. Cci ntru amrciunea fierii i ntru legtura nedreptii te vd c eti.
24. i rspunznd, Simon a zis: Rugai-v voi la Domnul, pentru mine, ca s nu vin
asupra mea nimic din cele ce ai zis
Deci: <> N-as zice ca era intelept sau cunoscatornu in ceea ce conteaza cu adevarat.
Caci intelepciunea lumii acesteia este nebunie inaintea lui Dumnezeu (I Cor. 3, 19)

2.
gheorghe 14/Octombrie/2013

magicianul din slava Noului Testament, a fost intemeitorul gnosticismului. secta

respectiva probabil este prima dintre multele ramuri care s-au ivit din trunchiul
principal al crestinismului.
Simplul fap ca era MAG arata ca nu era crestin ci era Satanist, folosea fortele spiritelor
intunericului.
Nu stiu cum faceti da se publica anti-crestin (foarte abil strecurate atacurile, ca niste
virusi) cum s-ar zice, din toate pozitiile.
Probabil ca ve irita sa publicati interventia.
Nu m-ar surprinde caci ezoterismul are aceeasi sursa a puterii, inspiratiei si
eficientei fortele intunericului, cu-atat mai attractive cu cat rezultatele sint rapide si
nu te trimit la judecata de Apoi ci in Nirvana.
Acolo unde nu ajungi ca ai avea vreo raspundere pentru mizeriile carora te dedici,
Ba chiar ai putea sa tragi mai multe bilete (incarnari !?!?!), ca de fapt nici nu credeti ca
Hristos are vreo insemnatate daca asa ceva ar fi fost sa fie.
Ah, da Demiurgul nemuritor, caruia ii suntem indatorati pentru existenta noastra
fizica noi trebuie sa intelegem.
Mai dar chiar credeti ce spuneti? Asta-i Arhitectul, marele. tatic mason vopsit

verbal.
Nu avem a intelege cu mintea ceea ce este al dufletului, nu pui pe cantar si nu masori
cu ruleta nici pe sfinti, nici pe ingeri si (ar fi o idiotenie) pe Dumnezeu.
Asa cum nu cauti pe harta iadul.
Si gnosticii, si scientologii, ezoteristii, ateii, masonii etc au priceperi rationale; trist
pentru ei este ca ceea ce tine de credinta, suflet, spirit se desfasoara in rational
mintea nu ajunge! Si de fapt nu trebuie multa minte, trebuie respect pentru ce afli
injurul tau dupe ce deschizi ochii in singura viata fizica ce iti este data, sa iubesti
aproapele si va place sau nu sa speri in mantuire = desavarsire spirituala asa cum
ne-a lasat invatatura Iisus.

Va f pn la urm asasinat
Obama? Serviciile secrete din
ntreaga
lume
(inclusiv
cele
americane!)
urmresc
s-l
cure pe preedintele SUA!
-3,322 vizualizari- | Miercuri, 18 Sep 2013 | 12:33 | 10 Comments |
Categorie:Conspiratii si Societati secrete

Ceva suspect se ntmpl n America

n ultima perioad. E ca i cum ar exista un ntreg complot n asasinarea lui
Obama. Dar, s ncepem cu o tire de acum 2 zile:
Pe 16 septembrie 2013, ora 8:20, au fost semnalate mai multe focuri de
arme la antierul naval din Washington aparinnd Marinei Americane, care
se afl la doar civa kilometri distan fa de Casa Alb. n aceast
confruntare, 13 oameni au fost omori, ar 8 au fost rnii.

Sursa: CNN, 16 septembrie 2013

innd cont de locaia apropiat de reedina oficial a preedintelui SUA,
precum i de natura armat a incidentului, acest atac (al crui scop nu este
nc cunoscut), poate fi un preludiu asupra unui eventual atac asupra Casei
Albe sau poate c serviciile secrete i cur pe cei care ar fi fost
implicai n viitorul complot mpotriva lui Obama.
Pe 27 august 2013, site-ul Truther.org vorbete despre posibilitatea
asasinrii lui Obama pe 28 august 2013, odat cu discursul lui Obama care
venea s marcheze aniversarea a 50 de ani de la celebrul discurs I have a
dream al liderului americanilor de culoare Martin Luther King. Precum se
tie, Martin Luther King a fost asasinat n 1968, din iniiativa serviciilor
secrete americane, aflate sub influena Ocultei Mondiale. Dei lui Obama nu i
s-a ntmplat nimic pe 28 august, totui se crede c preedintele american
va deveni din nou inta serviciilor secrete, cu scopul de a se inflama lucrurile,
att n America ct i n lume.
Exist destule anse ca Obama s fie n viitorul apropiat inta unui asasinat,
combinat cu un atac asupra Casei Albe, ntruct s-au fcut mai multe
scenarii dinainte, pentru a se vedea reacia publicului: Ce s-ar ntmpla
dac Obama ar fi atacat? Vezi, de exemplu, experimentul din 23 aprilie
2013, cnd pe Twitterul ageniei de pres Associated Press a aprut tirea
conform creia Dou explozii au avut loc la Casa Alb, iar preedintele
Obama este rnit. Mai trziu, de pe US Today aflm c totul n-a fost dect
o fars, contul de Twitter al ageniei fiind hckuit. Mi-e greu s cred c nite
hackeri se plictiseau i au inventat aceast tire. Pur i simplu eu cred c
serviciile secrete au fcut un experiment cu aceast tire fals, pentru a
vedea reacia publicului. Momentul a fost ales special la miezul zilei (la ora
12), pentru a avea un efect maxim asupra burselor americane (atunci se
derulau cele mai multe tranzacii). Care a fost efectul? n acea zi, pe 23
aprilie, bursele americane au sczut cu 150 de puncte! Oare e o coinciden
faptul c ntr-un articol de pe 8 august 2013, publicat peCNBC, Marc Faber
crede c n curnd va avea loc un crash total al pieei de capital, la fel ca n
1987? Iar crash-ul acesta poate fi declanat de un eveniment politic major,
ca asasinarea lui Obama. Cine este Marc Faber? Un important investitor i
finanist elveian, care, cu siguran c are legturi cu structurile Ocultei
Mondiale.

Dou tiri aprute pe 13 septembrie 2013 par ciudate i strnesc o anumit

suspiciune:
1) Un consilier de top de la Casa Alb a fost spitalizat de dou ori ntr-o
sptmn (vezi tirea de pe Washington Post e vorba de Dan Pfeiffer,
de 37 ani, un strateg principal al preedintelui Obama, care ar fi fost
spitalizat pentru o hipertensiune)
2) Casa Alb are probleme cu gndacii (vezi articolul de pe National
Journal.com).
Deocamdat, nu pot face o legtur clar ntre cele dou articole, dar atunci
cnd prea multe lucruri se ntmpl n legtur cu un anumit obiectiv cum
este Casa Alb, ncep s apar suspiciuni. Oricum, zvonurile privind o
iminent asasinare a lui Obama au circulat tot mai intens n anul acesta. Pe 4
iulie 2013, i eu am scris un articol intitulat n recenta sa vizit n Africa,
preedintele Obama a fost atras n curs pentru a f asasinat de
Mossad! Dar site-urile de conspiraii au dat peste cap ntregul plan
al Ocultei Mondiale, n care vorbeam despre o posibil tentativ de
asasinat a preedintelui american, n vizita sa ntreprins n Africa n iunie
2013. Eu tiu un singur lucru: fum fr foc nu iese. Va fi pn la urm
asasinat Obama?

tiai c prima main a timpului

funcioneaz deja de mult timp n
Londra? i ea te duce i-n trecut
i-n viitor
-4,530 vizualizari- | Marti, 20 Aug 2013 | 22:46 | 5 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

tiai c prima main a timpului e deja

funcional de ceva timp? E vorba de Tony Bassett, un inventator care spune
c a construit-o sub podul de cale ferat de la Chalk Farm, n nordul Londrei,
ca un subprodus al cercetrii lui privitoare la modul n care vindectorii emit
unde energetice absorbite de corp, care mbuntesc starea de sntate.
Cei care au ncercat acest dispozitiv, de mrimea unei cutii de pantofi i care
este plasat lng capul subiectului culcat, spun c el creeaz o senzaie de
furnicturi i una de stare de contien dual. Ei sunt contieni c i au
rdcina n aceast lume, dar descoper c mintea le plutete ca un balon
captiv. Ei se pot ntoarce la baz n orice moment, dar exploreaz orice le
vine n faa ochilor.
n experimentele de pn acum, au fost citite cu precizie numerele de
nmatriculare ale vehiculelor parcate la o mare distan. Aceasta, sugereaz
Bassett, ar nsemna c percepiile cltoriilor n alte timpuri i spaii s-ar
putea s nu fie pur fantezie. Cele mai multe edine au explorat trecutul,
bunii receptori avnd senzaia complet a locuirii n corpul altcuiva din acel
timp, vznd i simind ceea ce vede i simte acela. Unele experimente
asupra viitorului sugereaz aceleai senzaii, iar Bassett raporteaz c n
deriva lor oamenii tiu instinctiv ncotro merg: trecut sau viitor, de parc ar
fi o direcie n spaiu.
Se spune c dispozitivul funcioneaz prin crearea unor efecte similare cu
cele dintr-o furtun cu puternice fenomene electrice, inclusiv ionizare i unde
de radiaie, transferate direct cortexului cerebral. Aceasta ar stimula
schimbrile electrochimice din creier care declaneaz starea de contien
alterat.

Este fascinant, pentru c este exact tipul de energie care pare s fie
detectat de martorii anomaliilor temporale, cum ar fi acei nori suspendai i,
posibil, unele ntlniri OZN. Aceti martori vorbesc n multe cazuri de
furnicturi, pr zbrlit, lcrimri i dezorientare senzorial, ceea ce
sugereaz expunerea la ridicate potenialuri electrostatice i cmpuri de
radiaie ionizant.
Este posibil ca Tony Bassett s fi fcut o mainrie care emuleaz aceste
cmpuri naturale ce declaneaz anomaliile temporale. Se pare c n forma
sa actual maina lui Bassett are nevoie de un ghid pentru oprirea
derivei definitive a subiectului, probabil ntr-un somn adnc, ca i pentru a-l
menine pe drumul ales. Se presupune c i aceste funciuni vor fi
automatizate n cele din urm.

RETETA ORIGINALA A VINULUI

PRODUS DE VRAJITOARE
-10,673 vizualizari- | 12/August/2013 | Traditii si superstitii | 4 Comments

La inceputul lunii mai, culegeti, singuri,

17 flori de lacramioare mirositoare. Operatiunea trebuie facuta dimineata,
foarte devreme, inainte sa se evapore roua. Inmuiati florile in tuica. Puneti la
macerat si 200 de grame de iedera taratoare si 10 flori de violete. Cu zece
zile inainte de noaptea Sfantului Ion, amestecati 100 de grame de miere de
flori de munte cu un litru de vin alb sec natural. Puneti acest amestec la
fermentat. Adaugati florile macerate in tuica. Lasati sa dea in clocot 4

minute, apoi puneti-o sa se raceasca. Magnetizati aceasta bautura punand

mainile 4-5 minute la 10 centimetri de lichid gandindu-va intens la fiinta
iubita. Dupa ce s-a racit, puneti bautura intr-o sticla bine inchisa, poate o
sticla veche de bere sau de limonada. Lasati-o sa se macereze pana la
Sfantul Ion. In noaptea de Sfantului Ion, ingropati bautura la radacina unui
stejar. In prima noapte cu luna plina, o puteti scoate. Bautura este gata,
delicioasa si eficienta!
Lacramioarele, cu micutele ei flori albe grupate in buchetele la capatul unei
tije, mai este numita si regina padurii sau mama padurii. Locurile unde
cresc cu predilectie sunt cele umbroase, din padure. Parfumul lor nu se
degaja decat atunci cand florile s-au uscat. Este un amestec armonios de fan
proaspat, de vanilie si miere. Lacramioara este folosita in industria
parfumurilor si da aroma unor sortimente de tutun. Ea face minuni in cazul
dezamagirilor in dragoste datorate stresului. Planta este un tranchilizant
natural care nu provoaca nici un fel de toropeala. Delicioasa sub forma de
vin de mai, involburat si euforizant, este tot atat de pretioasa ca o infuzie
de musetel.

Nu-mi vine s cred! Un nger sau

o creatur misterioas cu aripi a
fost surprins() de o camer
video, noaptea, deasupra unei
piscini!
-3,358 vizualizari- | Luni, 12 Aug 2013 | 0:08 | 14 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Un reportaj realizat de un post de

televiziune american a creat cu adevrat furori pe Internet. E vorba de o
filmare realizat noaptea de camerele de supraveghere, deasupra unei
piscine aflat pe o cldire, n care se pot observa nite lumini stranii sau
chiar un nger!
Ofierul de securitate Debralee Thomas se afla noaptea la servici atunci cnd
observ pe monitorul conectat a camera de luat vederi nite lumini ciudate
care se reflectau n piscina cldirii de vizavi: Mi-am dat seama c nu e ceva
normal aa c mi-am zis ce naiba o fi!?
La prima vedere, ea vzu ceea ce pru a fi o farfurie zburtoare. Apoi,
obiectul strlucitor a cobort n piscin, dar ulterior s-a expansionat
asemenea unei plase, fcnd micri n sus i n jos. La un moment dat,
obiectul a prut c ia forma unui nger cu aripile desfcute (vezi fotografia de
la nceputul articolului). Dup aproape 30 de minute acesta a disprut.
Muli o s zic c a fost vorba de nite gndaci, mute, nari sau alte
insecte care s-au aezat pe camera de supraveghere, dar nu este cazul aici,
tot incidentul avnd loc n jurul piscinei. Ofierul Thomas chiar spune: Orice
ar fi fost n piscin habar n-am.
Videoclipul a fost trimis ctre MUFON, o organizaie de OZN din Ohio; oficialii
lui MUFON nu cred c acest videoclip ar fi vreun fals, acesta fiind cel mai
fascinant pe care l-au vzut vreodat!

MAMICILOR, CITITI ACEST ARTICOL

SI VETI AFLA TOATE
SUPERSTITIILE LEGATE DE
BEBELUSII VOSTRI!
-11,310 vizualizari- | 07/August/2013 | Traditii si superstitii | 7 Comments

Putine evenimente sunt mai

emotionante decat nasterea unui copil. Nu e deci surprinzator ca mii de
superstitii au ajuns sa fie legate de acest eveniment si de lunile care il
preceda. In toata Europa se credea ca femeia insarcinata este in orice
moment in pericol de a fi atacata de vrajitoare, demoni si spirite rele. In
consecinta, ea trebuia sa poarte fel de fel de amulete si talismane pentru a
se proteja.
Imediat inainte de nastere, moasa trebuia sa dezlege toate nodurile si sa
descuie toate usile din casa. Si aceasta pentru ca vrajitoarele puteau provoca
moartea pruncului legand noduri prin casa. Pentru mai multa siguranta, se
recomanda ca patul mamei sa fie inconjurat cu talismane norocoase. Inca si
mai bine era sa se traga clopotele de la biserica in timpul nasterii.
Era important sa se stie ziua si ora nasterii pentru a se putea elabora
diagrama astrologica. Superstitiile despre ziua nasterii sunt extrem de
numeroase si acest binecunoscut vechi poem inca se mai face auzit: Copilul
nascut lunea e frumos la fata, Cel de marti e gratios, Cel de miercuri e plin
de sarm, Cel de joi ajunge departe, Copilul venit vinerea e iubitor si generos,
Cel nascut sambata isi castiga cu greu traiul, Dar copilul nascut in ziua de
Sabat E frumos, si intelept, si bun, si vesel!

Momentul nasterii era si el important. Despre copiii nascuti la orele fixe trei,
sase, noua si douasprezece se credea ca au puteri innascute de mediu si
puteau vedea stafii.
Fireste ca oamenii doreau foarte mult sa stie ce *** urma sa aiba copiIul
nenascut. O metoda antica de ghicire a ***ului era sa cureti o pulpa de
berbec si s-o tii in foc pana cand este destul de arsa ca cineva sa-si poata
baga degetele mari de la cele doua maini prin ea. Apoi, prin cele doua gauri,
se trecea o bucla de sfoara, iar pulpa era agatata de un cui batut in dosul usii
chiar inainte ca locuitorii casei sa mearga la culcare. Prima persoana care
intra in casa in ziua urmatoare avea sa fie de acelasi *** cu copilul nenascut.
Se credea ca mainile pruncului trebuiau inspectate imediat dupa nastere
pentru a vedea daca sunt deschise sau stranse. Daca mainile erau deschise,
copilul urma sa aiba o natura optimista si generoasa. Daca erau stranse,
copilul urma sa fie secretos si rau. O superstitie asociata cu aceasta spunea
ca mana dreapta a copilului trebuia sa ramana nespalata cel putin o luna
dupa nastere. Spalarea mainii atragea dupa sine indepartarea norocului
copilului. Mainile copilului trebuiau, de asemenea, examinate atent pentru a i
se determina norocul in viata. Daca pruncul folosea mana dreapta pentru a
ridica ceva pentru prima data, avea sa fie norocos in viata. Din pacate, daca
era folosita mana stanga, se credea ca bebelusul era blestemat sa fie
dezamagit si sa aiba parte de nenorociri.
In Scotia, se credea ca vrajitoarele tineau nou-nascutii sub vraja pana ce
stranutau. In consecinta, uneori se folosea tutun pentru a face copilul sa
stranute. Dupa aceasta, se facea semnul crucii peste fruntea copilului pentru
a se pecetlui eliberarea sa.
Se spunea ca unghiile bebelusului nu trebuiau taiate cu foarfeca pana la
implinirea varstei de un an. Taierea lor inainte de aceasta varsta insemna ca
avea sa devina hot. Primele unghii taiate trebuiau ingropate la radacina unui
frasin, pentru a inzestra copilul cu talent muzical.
Se credea ca un copil nascut fara par avea sa fie inteligent si va invata
repede. O superstitie foarte raspandita spune ca pruncul va muri daca i se
taie parul inaintea varstei de un an.

Toti vizitatorii casei unui nou-nascut trebuie sa bea ceva in cinstea copilului si
sa manance ceva. Acest obicei este uneori tinut pana la botez.Prin traditie,
se credea ca poarta noroc sa saruti un baiat nou-nascut. Nu se stie de ce, nu
se obtinea acelasi efect si cu o fetita. In zilele noastre, indiferent de ***ul
pruncului pe care il saruti, gestul este de natura sa-ti poarte noroc.
In unele culturi, nu ai voie sa comentezi cat de frumos e copilul. Si aceasta
pentru ca un compliment ar putea atrage deochiul. La fel, nu e bine sa spui
un copil inger pentru ca asta ar insemna sa ceri oarecum ca bebelusul sa
ajunga in rai.
Hainele pruncilor sunt si ele importante. Baieteii ar trebui imbracati in
albastru. Albastrul e asociat cu Fecioara Mana si se crede ca ofera protectie
copilului. imbracarea in roz a fetitelor a aparut mult mai tarziu. Se considera
ca poarta ghinion sa imbraci copilul tragandu-i hainele peste cap.
Copilul ar trebui sa fie purtat intotdeauna in sus pe scari dupa nastere. Daca
se naste la etajul superior sau intr-o casa cu un singur nivel, urcarea in
picioare pe un scaun sau pe alta piesa de mobilier va marca simbolic si
urcarea copilului. Acest obicei reflecta credinta ca bebelusul va avansa
extrem de greu in viata daca prima sa calatorie e in jos.
Se considera ca poarta ghinion sa aduci in casa un leagan nou inainte de
nasterea copilului. Leaganul unui copil nenascut nu ar trebui leganat, pentru
ca acest lucru se pare ca aduce ghinion copilului in viata. Daca legeni un
leagan gol, in mod simbolic legeni un alt copil in el. in secolul al XlX-lea, unul
dintre autorii lucrarii The Book of Days descria expresia alarmata de pe fata
unei mame in timp ce se napustea prin camera, cu al zecelea copil in brate,
pentru a-l opri pe unul dintre ceilalti copii sa mai legene patutul.
In sfarsit, daca un copil zambeste in somn e semn ca vorbeste cu ingerii.

IATA RETETA SECRETA A UNEI

CAFELE CARE NU PROVOACA
NERVOZITATE SI AGITATIE!
-10,755 vizualizari- | 01/August/2013 | Fitoterapie, Spiritualitate practica | 3 Comments

Credeti ca aceasta bautura

miraculoasa, care este cafeaua, se prepara doar din boabele de cafea?
In Medicina secreta a nomazilor, scriitorul Pierre Derlon ne da reteta
veritabilei cafele a tiganilor.
Aceasta bautura nu provoaca nervozitate, ci dimpotriva. Este un excelent
stimulent cardiac care activeaza digestia si aduce organismului elementele
nutritive esentiale.
Sa precizam ca aceasta cafea originala este facuta din radacini de papadie
care se recolteaza in iulie sau august. Iata cum trebuie sa tratati radacinile
pentru a face o cafea reusita. Le spalati mai intai cu apa din abundenta, apoi
le treceti prin ciur, pana cand se usuca, pentru ca sa dispara stralucirea si
devin mate. Apoi, le puneti in cuptor pentru ca sa se intareasca si sa se
innegreasca. Cand s-au lemn si apoi le rasniti.
Pierre Derlon a primit aceasta reteta a Mariei-de-Jeunesse de la fiica ei, Lina.

De ce se arunc monedele n
fntni sau puuri? De ce se pun
monede n mna sau pe ochii
celor mori? Aflai totul despre
superstiiile legate de monede!
-456 vizualizari- | Marti, 28 Mai 2013 | 12:57 | 5 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Monedele
au
fost
ntotdeauna
considerate semne de noroc. A da o moned unui ceretor aduce
ntotdeauna noroc, ca i aruncarea ei ntr-o fntn. Obiceiul de a arunca o
moned ntr-o fntn sau ntr-un pu i are originea n vremurile cnd
oamenii credeau c n ele triau spiritele. Riscai s ai ghinion dac nu le
onorai cnd treceai pe lng ele. Dar a arunca o moned ntr-un pu
nseamn mai mult dect a cinsti spiritele: nseamn i a le plti pentru a te
proteja.
Obiceiul de a pune o moned sub catargul principal al unei nave i are
originea n mitologia greac. Atunci cnd oamenii mureau, sufletele lor
trebuiau s traverseze rul Styx pentru a ajunge n Cmpiile Elizee, trmul
celor binecuvntai. Charon crmuia singura barc ce traversa rul. Preul
unei cltorii era de un obol i refuza s-i duc pe cei care nu puteau plti.
Din aceast pricin, grecii au nceput s-i ngroape morii mpreun cu o
moned, care se aeza n mna sau n gura decedatului. n timp, obiceiul de
a aeza o moned sub catargul principal a aprut ca o form de protecie
prin care banii erau oferii spiritelor mrii.
A plti pentru un dar primit poate prea o idee ciudat, dar lucrul nc se mai
practic. Se consider c aduce ghinion s faci cadou un cuit sau o foarfec,
pentru c obiectul ascuit ar putea tia prietenia. Pentru a mpiedica acest
lucru, cel care primete darul trebuia s dea o mic moned pentru a plti.
Superstiia i are rdcinile n magia neagr. Dac un obiect ascuit, cum ar
fi un ac sau un bold, era mbibat cu magie neagr i apoi oferit cuiva, avea
s-i fac ru. Totui, efectele malefice puteau fi evitate dac cel care primea
darul pltea o mic sum pentru obiect.

Se consider c aduce ghinion s nu ridici o moned gsit pe jos. n zilele

noastre aceast superstiie nu mai e aa de cunoscut.. iar oamenii ridic, de
obicei, monedele cu valoare mai mare. n multe ri este foarte rspndit
obiceiul de a aeza monede pe ochii celor mori, n credina c morii puteau
deschide ochii pentru a cuta oameni pe care s-i ia cu ei pe lumea cealalt.
Marinarii foloseau monede gurite ca amulete aductoare de noroc.
Superstiia i are rdcinile n vremurile cnd oamenii gseau pietre gurite
pe malul mrii. Ei credeau c pietrele fuseser purtate de zeii mrii i,
purtndu-le la rndul lor, aveau s bucure de ocrotirea fotilor posesori
divini.

Misteriosul triunghi magic din

Carpai:
petera
Polovragi

Sarmizegetusa Sfnxul de la
Bucegi. Ce energii cosmice se afl
aici?
-12,888 vizualizari- | Luni, 20 Mai 2013 | 22:42 | 8 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Adrian
Secureanu
ne
vorbete
despre un triunghi misterios pe teritoriul Carpailor Meridionali. S-l
ascultm:
Sub megaliii Carpailor, exist o alt lume. Poate c energia extraordinar
care a fost msurat n aceste locuri este un semn al unei ntlniri ce
dureaz de milioane de ani ntre razele terestre i cele coborte din
imensitatea Universului cosmic. Totul se nscrie n interiorul unui triunghi
gigantic legat prin mruntaiele munilor. El ncepe n Cheile Parngului, chiar

la intrarea n Polovragi, petera far capt a marelui zeu dac Zalmolxis, cea
care strbate munii cale de 10 kilometri pn n cellalt vrf al triunghiului
magic, la Ortie, n marginea Sarmisegetusei, i se sfrete sub ochiul
Sfinxului, pe enigmaticul platou al Bucegilor.
Cea mai misterioas alctuire din Carpai rmne Sfinxul din Bucegi,
megalitul aflat la 2.000 de metri nlime i care seamn tulburtor cu
Sfinxul egiptean. Din totdeauna oamenii s-au ntrebat dac uriaa form de
piatr este efectul eroziunii sau o lucrare realizat de mna omului. Nu exist
niciun indiciu care s conduc la un rspuns, nicio inscripie, niciun
document, nimic. Nicio indicaie despre proveniena acestui monument
megalitic. E destul de dificil s crezi c vntul i ploile au putut spa o stnc
astfel nct s reprezinte un cap omenesc. Cu att mai mult cu ct n jurul lui
se afl un spaiu liber care te face s te gndeti la un amplasament ales
anume. i apoi, dac el a fost nlat de oameni, cine erau acetia i cnd au
cioplit capul de stnc? S-a spus c Sfinxul ar fi o reprezentare a unui zeu
primordial, poate a lui Saturn. Dar ce civilizaie s fi fost aceea care s ridice
la o asemenea nlime imaginea unei zeiti cu figur uman?
Dincolo de muni, de cealalt parte a rii, se afl Polovragi, misterioasa
peter far capt, cu semne de locuire datnd din paleolitic. Aici, n galeriile
al cror capt nu s-a aflat niciodat, se spune ca s-ar afla mormntul zeul
ascuns al dacilor, Zalmolxis cel disprut, sau doar adormit, ascuns undeva n
bezna subteran.
Departe de ntunericul fr sfrit al peterii, triunghiul de energie se nchide
ntre altarele megalitice ale uimitoarei alctuiri de la Sarmisegetusa. Acolo,
pe un platou aproape inaccesibil, mprejmuit pe trei pri de prpstii adnci,
lng cel mai izolat dintre altarele dacice se afl patru inscripii ntr-o limb
pe care n-a descifrat-o nimeni. Se zice c ar fi limba de la nceputul omenirii,
limba Lemuriei, continentul pierdut pentru vecie
Fenomene inexplicabile n triunghiul misterios
Deasupra cetii de la Ortie i pe Vrful Omu au aprut deseori curcubee
neobinuit de strlucitoare, n plin soare, far s fi plouat cu sptmni
nainte. Cei care au trecut noaptea pe lng Polovragi au suferit dup aceea
cte trei-patru nopi de o euforie fr explicaie. n noaptea Anului Nou, n
jurul Babelor s-au vzut scntei lungi de peste un metru.

ntre 1994 i 1998, n zona Bucegilor s-au nregistrat mici zguduituri

subterane, zilnice, produse fix la orele 20.00 i la 3.00 noaptea. Institutul de
Fizic a Pmntului a confirmat manifestri determinate de fracturi locale ale
scoarei, dar n-a putut spune nimic despre regularitatea lor. Msurtorile
radiestezice au confirmat niveluri uriae de energie care, teoretic, ar putea
ucide orice fiin vie.
Atingerea Sfinxului la anumite ore i n anumite zile a produs o ncrcare
electric a corpului, iar oamenii care au atins apoi obiecte sau fiine s-au
electrocutat dureros. n jurul Crucii de pe Caraiman au aprut aureole
ciudate i chiar un fel de holograme cu forme de neneles.

Un secret dezvluit omenirii:

incredibila poveste a giganilor
din Biblie, povestit de Cartea
uriailor
-12,179 vizualizari- | Marti, 14 Mai 2013 | 22:23 | 22 Comments |
Categorie:Articolul zilei, Paranormal-Spiritualitate

Christopher Knight i Robert Lomas au

o teorie interesant privind uriaii care au trit odat pe Pmnt.
Manuscrisele de la Marea Moart (care au fost gsite n anii 1940) au oferit
cea mai complet descriere a povestirii uriailor din Biblie, n Cartea lui
Enoh, care se numete pur i simplu Cartea uriailor. Oricum, despre
Cartea
lui
Enoh
am
mai
discutat
mai
demult
n
acest
articol:http://www.lovendal.ro/wp52/o-noua-specii-de-extraterestridin-istoria-omenirii-cei-din-cartea-lui-enoh/.
Uriaii sunt cruzi fa de oameni
Iat cteva din cuvintele gsite n fragmente, ncepnd cu un rnd care ne
spune despre nite cunotine secrete ale uriailor i despre cruzimea lor fa
de oameni:

() ei tiau secretele a () 3 (,..pcatu)l era mare pe Pmnt ()

4() i au ucis muli () 5 (au nscut) uriai ()
Uriaii au pus stpnire pe resursele Pmntului
Uriaii se bucurau de roadele pmntului i i urmreau pe oameni
ndeaproape:

() tot ceea ce) Pmntul a creat () () marele pete () 4()

cerul cu tot ce cretea () 5 ( fructul) Pmntului i toate felurile
de semine i toi copacii () 6 () fiare i reptile (toat)e lucrurile
nfricotoare ale Pmntului i au observat tot () 8 (fieca)re
fapt rea i () declaraie () 9 (), brbatul i femeia i printre
oameni ().
Experimente genetice periculoase
Uriaii au ales animale pe care s experimenteze mperecheri neobinuite:

(200) mgari, 200 asini, 200 berbeci din turm, 200 de capre,
200 ( fiare de) cmp din fiecare animal, din fiecare (pasre) ()
pentru ncruciarea ntre rase.
Experimentele lor pe animale i femei au dus la crearea unor fiine
monstruoase:

() au murdrit () (au nscut) uriai i montri () () au

nscut i, iat, tot (Pmntul era corupt) () cu sngele acesta i
cu ajutorul () (uriaului), care nu le-a ajuns i () () i voiau s
chinuie muli () () () montrii l-au atacat.
Rezult o degradare din teribilul lor program experimental de ncruciri:

() carne () to((i) montri () vor fi () () ei se vor ridica ()

fr s aib cunotine adevrate () pentru c () () Pmntul
(a devenit corupt) puternic () () se gndeau () () de la
ngerii de sus () () n cele din urm vor pieri i muri () (), au
provocat mult corupie pe (Pmnt) ( acesta nu a fost)
suficient pentru () ei vor fi ()
Visele i viziunile uriailor despre potopul lui Noe
Uriaii au nceput s aib multe vise i viziuni urte. Mahway, fiul uria al
ngerului Barac, povestete unul din aceste vise altor uriai, cum a vzut o
tabl cu mai multe nume, cufundat n ap. Cnd iese la suprafa, rmn
doar trei nume. Visul reprezint dezastrul care va veni o dat cu potopul
asupra tuturor, cu excepia lui Noe i a familiei sale:

() au bgat tabla n ap() apele au acoperit (tabla) () au scos

tabla din apa (). ( aceast viziune) este pentru nenorocire i
tristee. Eu sunt cel ce a mrturisit () ntregului grup de paria c
voi merge () ( spiritele celor ucii plngndu-se de ucigai i
spunnd cu trie () c vom muri mpreun i ni se va pune capt
() i vom dormi, i pine () pentru locuina mea; viziunea i, de
asemenea, () a intrat n adunarea uriailor ().

Un secret dezvluit omenirii:

incredibila poveste a giganilor
din Biblie, povestit de Cartea
uriailor
-12,179 vizualizari- | Marti, 14 Mai 2013 | 22:23 | 22 Comments |
Categorie:Articolul zilei, Paranormal-Spiritualitate

Christopher Knight i Robert Lomas au

o teorie interesant privind uriaii care au trit odat pe Pmnt.
Manuscrisele de la Marea Moart (care au fost gsite n anii 1940) au oferit
cea mai complet descriere a povestirii uriailor din Biblie, n Cartea lui
Enoh, care se numete pur i simplu Cartea uriailor. Oricum, despre
Cartea
lui
Enoh
am
mai
discutat
mai
demult
n
acest
articol:http://www.lovendal.ro/wp52/o-noua-specii-de-extraterestridin-istoria-omenirii-cei-din-cartea-lui-enoh/.
Uriaii sunt cruzi fa de oameni
Iat cteva din cuvintele gsite n fragmente, ncepnd cu un rnd care ne
spune despre nite cunotine secrete ale uriailor i despre cruzimea lor fa
de oameni:

() ei tiau secretele a () 3 (,..pcatu)l era mare pe Pmnt ()

4() i au ucis muli () 5 (au nscut) uriai ()
Uriaii au pus stpnire pe resursele Pmntului
Uriaii se bucurau de roadele pmntului i i urmreau pe oameni
ndeaproape:

() tot ceea ce) Pmntul a creat () () marele pete () 4()

cerul cu tot ce cretea () 5 ( fructul) Pmntului i toate felurile
de semine i toi copacii () 6 () fiare i reptile (toat)e lucrurile
nfricotoare ale Pmntului i au observat tot () 8 (fieca)re
fapt rea i () declaraie () 9 (), brbatul i femeia i printre
oameni ().
Experimente genetice periculoase
Uriaii au ales animale pe care s experimenteze mperecheri neobinuite:

(200) mgari, 200 asini, 200 berbeci din turm, 200 de capre,
200 ( fiare de) cmp din fiecare animal, din fiecare (pasre) ()
pentru ncruciarea ntre rase.
Experimentele lor pe animale i femei au dus la crearea unor fiine
monstruoase:

() au murdrit () (au nscut) uriai i montri () () au

nscut i, iat, tot (Pmntul era corupt) () cu sngele acesta i
cu ajutorul () (uriaului), care nu le-a ajuns i () () i voiau s
chinuie muli () () () montrii l-au atacat.
Rezult o degradare din teribilul lor program experimental de ncruciri:

() carne () to((i) montri () vor fi () () ei se vor ridica ()

fr s aib cunotine adevrate () pentru c () () Pmntul
(a devenit corupt) puternic () () se gndeau () () de la
ngerii de sus () () n cele din urm vor pieri i muri () (), au
provocat mult corupie pe (Pmnt) ( acesta nu a fost)
suficient pentru () ei vor fi ()
Visele i viziunile uriailor despre potopul lui Noe
Uriaii au nceput s aib multe vise i viziuni urte. Mahway, fiul uria al
ngerului Barac, povestete unul din aceste vise altor uriai, cum a vzut o
tabl cu mai multe nume, cufundat n ap. Cnd iese la suprafa, rmn
doar trei nume. Visul reprezint dezastrul care va veni o dat cu potopul
asupra tuturor, cu excepia lui Noe i a familiei sale:

() au bgat tabla n ap() apele au acoperit (tabla) () au scos

tabla din apa (). ( aceast viziune) este pentru nenorocire i
tristee. Eu sunt cel ce a mrturisit () ntregului grup de paria c
voi merge () ( spiritele celor ucii plngndu-se de ucigai i
spunnd cu trie () c vom muri mpreun i ni se va pune capt
() i vom dormi, i pine () pentru locuina mea; viziunea i, de
asemenea, () a intrat n adunarea uriailor ().
Ohia i acesta i-a spus lui Mahway () () fr s tremure. Cine i-a
artat aceast viziune, fratele (meu)? Barac, tatl meu era cu mine.
() nainte ca Mahway s termine de spus ce (vzuse) ( i-a
spus) lui, Acum am auzit minuni! Dac o femeie stearp d natere
() (dup) aceasta, Ohia i-a spus lui Ha(hia) ( c va fi distrus)
de pe Pmnt i () ( Pmn)tul. Cnd () au plns naintea
(uriailor)
() puterea ta () () Dup aceasta, Ohia (i-a spus) lui Hahia ()
Atunci, el a rspuns, aceasta nu este pentru noi, ci pentru Azaiel,
pentru c el ( copiii) ngerilor sunt uriaii, i ei nu-i vor lsa pe cei
pe care-i iubesc) s fie neglijai ( noi nu am) fost azvrlii jos; tu ai
puterea ()
Uriaii nu se pot opune dezastrului din cer
Uriaii i dau seama c nu se pot opune forelor cerului. n consecin, se
spune c urmtoarele cuvinte au fost rostite de cineva numit Ghilgame.

( eu sunt un) uria i cu fora puternic a braului meu i cu

propria mea mare putere ( ori)care muritor i am declarat rzboi
mpotriva lor; dar nu sunt () capabil s m opun lor, cci inamicii
mei () stau n (ce)r i se afl n locurile sfinte. i nu ( ei) sunt mai
puternici dect mine. () fiara slbatic a venit i omul slbatic
(mi) spun mie.
Uriaul Ghilgame i visul su
Ghilgame este prezentat ca unul dintre uriai i Ohia spune cum a fost
obligat s viseze:

() Atunci, Ohia i-a spus, am fost obligat s visez () somnul din

ochii mei (a disprut), pentru a putea avea o viziune. Acum tiu c

pe () () Ghilgame () n viziunea pe care Ohia este obligat s o

vad apare un copac dezrdcinat aproape complet, rmnndu-i
doar trei rdcini.
Lucruri rele pentru uriai Moartea sufletelor lor!
Detaliile urmtorului vis sunt obscure, dar prevestesc lucruri rele pentru
uriai. Vistorii le vorbesc nti montrilor, apoi uriailor.

() implic moartea sufletelor noastre () i toii tovarii lui, (i

Oh)ia le-a spus ceea ce Ghilgame i-a zis () i s-a spus () cu
privire la () liderul i-a blestemat pe domnitori i uriaii s-au
bucurat de cele spuse de ei Apoi s-a ntors i a plecat () Dup
aceasta, doi dintre ei au visat i somnul le-a srit i s-au ridicat i au
vzut la ( i au spus) visele lor i au spus la adunarea (tovarilor
lor) montri (n) visul meu vedeam chiar aceast noapte (i acolo
era o grdin) grdinari i acetia udau (200 de copaci i) din
rdcina lor au ieit nite lstari mari () toat apa i focul a ars
totul (grdina) l-au gsit pe uriai s le spun (visul)
Enoh ncearc s interpreteze aceste vise:

( lui Enoh) celebrul scrib, i el va interpreta visul. Apoi, tovarul

su Ohia le-a spus uriailor i eu am avut un vis n aceast noapte,
O uriailor, i, privii, conductorul cerului a cobort pe Pmnt ()
i acesta este sfritul visului. (Dup aceasta), toi uriaii i montrii
s-au speriat i l-au chemat pe Mahway. Acesta a venit la ei i uriaii
l-au trimis la Enoh (celebrul scrib). Ei i-au spus, Du-te () ie cruia
() ai auzit aceast voce. i el i-a spus. El va ( i) interpreta visele
() () ct de mult au de trit uriaii. ()
Atunci Mahway vine la Enoh cu o cerere:

(a urcat n aer) ca vnturile puternice i a zburat cu minile ca

vul(turii a lsat n urm) lumea locuit i a trecut peste Pustietate,
marele deert () i Enoh l-a vzut i l-a salutat i Mahway i-a spus
() ncolo i ncoace pentru o a doua oar lui Mahway () Uriaii
ateapt cuvintele tale i toi montrii de pe Pmnt. Dac () a
fost dus () din zilele () lor () i ei vor fi adugai () () am ti

de la tine semnificaia lor () ( 200 de co)paci care din cer (au

czut)
Pocina uriailor pentru evitarea dezastrului provocat de potop
Enoh aduce napoi un mesaj de judecat, spernd ntr-o pocire:

Scribul (Enoh) () o copie din a doua tabl pe care (Enoh) a

tri(mis-o) scris de mna lui Enoh, celebrul scrib ( n numele lui
Dumnezeu cel mare) i cel sfnt, lui emihaza i tuturor (tovarilor
si) s tii c nu () i lucrurile pe care le-ai fcut i c soiile
voastre () ele i fiii lor i soiile (fiilor lor) prin destrblarea
voastr pe Pmnt i a existat peste voi ( i Pmntul url) i se
plnge de voi i de faptele copiilor votri () de rul pe care i l-ai
fcut. () pn cnd Rafail va sosi, privii dezastrul (se apropie un
mare potop i va distruge toate vietile) i tot ce este n deerturi i
pe mri. i semnificaia problemei () peste voi pentru cele rele.
Dar acum, slbii legturile ce v lea(g de ru) i rugai-v.
1.

Mai 15, 2013

nu uita de asemenea Titanii din legendele Olimpului care cumva un acelasi rol au avut.
Prometeu daduse oamenilor focul si pentru asta a fost osandit sa care lumea.

2.
Vasile Mai 15, 2013

COSBUC citeste Biblia frate ca au existat pe timpuri uriasi, de aia Dumnezeu a dat sa fie
potop ca sa stearga ori si ce urma de om ! Inainte oamenii traiat cate 600-900 de ani
dar cu trecerea sutelor de ani omul a ajuns sa aiba 70-90. Totul este de la Dumnezeu.
( sunt ortodox-crestin ). Daca esti ateu/evreu cauta pe net ca s-au descoperi cranii si
schelete gigantice.

3.
PACIFICATORUL Mai 15, 2013

Este interesant,Biblia spune ca uriasii din vechime erau rai si faceau prapad pe
pamant,batranii nostri au mostenit povesti si legende in care se spune ca oamenii traiau

in pace si buna intelegere cu uriasii.Problema se complica atunci cand la noi in Romania

sau facut sapaturi(de exemplu cetatea Argedava)care au dat la iveala morminte de
uriasi cu schelete complete si care erau contemporani cu stramosii nostri Daci,dovada
ca acesti uriasi au fost ingropati cu atentie si respect.Nu m-ai spun ce sa descoperit in
toata lumea in legatura cu uriasii fiinca aceste dovezi cam contrazic pe alocuri
biblia.Daca va aduceti aminte ca in Biblie spune cum sa batut regele David cu uriasul
Goliath,asta da de gandit,parca au fost nimiciti toti uriasii in potop si nu a scapat nici
unu.Goliath avea o inaltime care trecea de 3 metri,in Romania au fost gasite schelete de
uriasi care treceau lejer de 4 metri,sincer nu sti ce sa m-ai crezi.

4.
Dan1 Mai 15, 2013

Cred c s-a strecurat o eroare: nu-l chema Ghilgame, l chema Ghi

Murean!

5.
JoMo Mai 15, 2013

t ala cu lumea a fost Atlas Prometeu a fost inlantuit de o stanca

6.
vulcano Mai 15, 2013

Vasile , s-a dovedit ca potopul e un fake , muntele Ararat are cam 5500 de metri , ce
facem cu Everest ca are 8848 de metri ???

7.
Floyd Mai 15, 2013

Gigantul ala pare ca poarta un tricou din 2008 cu Manchester United! :))

8.
sorin-niculai Mai 15, 2013

Vulcano mutate doar la 3000 de metri altitudine si ne spui cati oameni mai locuiesc
acolo cu tine . Pai crezi ca Everestul colcaoia de oameni era si mai inalt poate cu cativa
metri pe vremea aia dar tot pustiu inghetat era. Au fost o inundatie masiva in spatiul
locuibil asa e logic . Daca pa Ararat la 5500 de metri nu era nimic cum ar fi fost ceva pe
muntii mai inalti. Si atunci poate erau pana in 100 de milioane de oameni si locuiau toti
in zonele joase . Deci a fost posibil zic si eu asa ca un nestutor ca si acum oamenii
locuiesc mai mult in zonele joase . Chiar oamenii de stiinta a demonstrat ca europa
aproape in intregime ar fi fost sub ape dar ei dau date mai indepartate.Eu chiar am citit
despre asta cum ca Europa era doar cateva insule si chiar si Romania rea aprope in
intregime sub ape in trecut zic oamenii vostrii de stiinta fara nici o legatura cu potopul
biblic.

9.
M5 Mai 15, 2013

Da Sorine, ai dreptate ca Europa la un moment dat a fost aproape toata acoperita de

ape dar au fost si timpuri cand apele erau mai scazute decit astazi. A fost o perioada
cand treceai din Europa continentala pe jos pana in Marea Britanie, care este insula la
ora actuala. Astea au fost cicluri prin care a trecut pamantul, cat despre potopul ala nu
stiu sigur, eu zic ca ar fi indeajuns o inundatie extrem de mare doar in locurile de unde
provin triburile astea ca sa ramana in istoria lor, nu este neaparat sa fi fost un potop pe
scara globala ca sa bagam si Everestul in ecuatie. Lovendal ne pui la matematica?

10.
Alethia Mai 16, 2013

Eu vad ca intentionat au fost taiate o groaza de fragmente din respectivele citate si

inlocuite cu () Dar cu ce scop? prababil unul meschin.

11.
frog Mai 16, 2013

lol uriasi? nu cred in nimic sunt doar aberati!!!!

12.
shalom 1 Mai 17, 2013

Frog,nu cred ca sunt aberati,daca ai sa citesti ,ai sa vezi ca incepand cu povestile si

legendele romanesti si terminand cu legendele tuturor civilizatiilor stravechi de pe Terra
apar astfel de
aberati.
Desigur,pot fi ,si sigur sunt si exagerari,dar in mod clar acei oameni au vazut ceva ce
noi am putea numi uriasi.
Shalom!

13.
sorin Mai 17, 2013

M5 da sunt deacord pamantul a trecut si va mai trece prin astefel de cicluri . Intrebarea
e cine le dirijeaza sau poate asa e insasi natura . Eu cred in Dumnezeu si stiu ca el nu
intervine decat foarte rar si in situatii extreme . Cartea lui Enoh descrie o lume
ingrozitoare cu ingerii cazuti drept zei cu vrajitorii ,crime violuri destrabalare si razboaie
extrem de sangeroase . Scopul potopului era sa starpeasca acele rase mixte creiate de
acei ingeri ce s-au jurat cu blestem (asa scrie in cartea lui Enoh) sa aiba pe fiicele
oamenilor pe care le-au invatat tot felul de vrajitorii . Azazel i-a invatat pe oameni
metalurgia pana aici nimic rau . Dar i-a invatat sa-si creeze arme si i-a mai invatat si
arta razboiului pentru asta si toate relele ce a invatat si pe femei a primit cea mai frea
sentinta . Arhanghelul Rafael la inlantuit aruncat in pamant cu pietre ascutite peste el si
va sta acolo pana la judecata de apoi dupa care Domnul Cel Preanalt i-a mai poruncit lui
Rafael sa-l arunce direct in foc (iezerul de foc sau intunericul cel de pe afara cam asa
ceva) . Deci o sentinta foarte grea si severa . Enoh nu descrie cu lux de amanunte ce a

facut acest inger numit Azazel dar fapta lui era considerata de neiertat si pedeapsa
trebuia sa fie cea mai dura .

14.
dan 10 Mai 17, 2013

Mai DAN 1 ne seci cu comentariile tale de doi bani,la fiecare articol.

15.
simona Mai 19, 2013

dan10 daca nu-ti place , nu citi. Pe mine , comentariile lui Dan1 ma inveselesc.Mie imi
place.

16.
LetaaL Mai 19, 2013

Da bun articol , foarte bun subiectul, ma bucur ca vad si discutii mai temeinice legate
de ce s-a petrecut in trecutul mai mult sau mai putin indepart.
Sunt mai multe dovezi ce atesta existenta uriasilor , a potopului ce a fost defapt pe
toata planeta nu cum sustin unii ca a fost izolat .
Recomandarea mea ar fi sa discutam de ce Cartea lui Enoh nu face parte din Biblie. Sa
analizam simplu descrierile facute de Enoh si comparand cu ce cunoastem astazi o sa
intelegem cine sunt cei care ne-au creat si influentat evolutia.

17.
mihaitza Mai 20, 2013

e foarte simplu.cartea lui enoh nu a fost inclusa in biblie deoarece baietzilor de atunci
nu le placea ce scrie,nu dadea bine in biblie.si referitor la biblie,e cea mai editate carte
din istorie.a fost tradusa,si tradusa de mai multe ori.sa zicem ca este adevarat ce scria
in biblia autentica,adevarul a fost foarte alterat datorita editarilor si reeditarilor bibliei

18.
LetaaL Mai 20, 2013

Tu esti Petru si pe aceasta piatra voi construi Biserica Mea , si portile locuintei mortilor
nu o vor birui . Iti voi da cheile Imparatiei Cerurilor, si orice vei lega pe pamant va fi
legat si in ceruri, si orice vei dezlega pe pamant va fi dezlegat si pe pamant .
Ce s-a ales de Evanghelia lui Petru?

19.
sorin Mai 21, 2013

Letaal la noi a venit Andrei (intaiul chemat) ce ne-ar interesa pe noi catolicismul? Nu
avem nici o legatura . Evanghelia lui petru nu este intraga de aia nu este inclusa in
evangheliile catolice .Nu s-a gasit nici un manuscris complet.

20.
gigi Mai 21, 2013

letal tu esti o clona extrateresta cazuta in cap.

21.
gigi Mai 21, 2013

letal este piatra BOLOVAN ,,din capul unghiului,,pe care se DEMOLEAZA ,,BISERICA
EXTRATERESTRA,,

Aberaiile privind aa-zisele crime

ale ortodoxiei (partea 1): Biserica
i deciziile controversate ale
mprailor

-5,128 vizualizari- | Duminica, 21 Apr 2013 | 17:16 | 22 Comments |

Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Descopr cu uimire apariia a tot felul

de site-uri n limba romn, cu articole din ce n ce mai nstrunice, care
sunt la mod. Iar trendy n ziua de azi n Romnia e s ataci biserica i
cretinismul. Prin orice metode, mai mult sau mai puin ortodoxe. De data
asta, am s m refer la unul dintre cele mai penibile articole care mi-a fost
dat s citesc de-a lungul timpului, intitulatCrimele ortodoxiei, de pe siteul renne.ro. El a fost publicat n august 2009, de un anume Daniel Ionacu.
Dac dm click pe acest Daniel, vedem c biatul a publicat o mulime de
articole din domeniul tehnologic IT, dar, cum romnii se pricep la orice, a
scris i acest articol penibil de istorie religioas din 2009. Din biografia
domnului Ionacu (http://renne.ro/echipa/redactor-sef-adjunct), aflm
c n prezent este redactor economic la Jurnalul Naional, fiind specialist
n jurnalism economic, energie, industrie, auto, piete de capital, imm-uri. A
uitat s adauge i istoria religiilor Nu vreau neaprat s m laud, dar mie
mi-a plcut istoria nc de mic, citind pn n prezent sute de cri istorice.
Totui, se pare c articolul respectiv a avut cel mai mare succes din istoria
site-ului, cci are peste 1.000 de comentarii. Probabil c sta e singurul
succes al site-ului renne.ro, cci, dac ne uitm la traficul lor
(http://www.t5.ro/trafc/20700016/), acesta nu prea depete 700-800
de cititori pe zi, pe cnd eu am constant 6.0007.000 pe zi. S vedem i
eficiena site-ului renne: pentru a obine fabulosul trafic de 800 de cititori
pe zi, pentru acest site lucreaz numai puin de20 de oameni (!!) (vezi
echipa: http://renne.ro/echipa), pe cnd eu sunt unul singur, obinnd un
trafic de 8-9 ori mai mare dect ei! Dar, haidei s nu fim ripoate ei au
puini cititori, dar de calitate. ns nu tiu cum ar putea cititorii prestigioi
s aprecieze articolulCrimele ortodoxiei al domnului Ionacu. Voi cita buci
din eli haidei s ne delectm mpreun cu aberaiile sale:

Refrenul pe care mereu il spun ortodocsii este ca ei n-au facut crime

ca ale catolicilor, n-au avut Inchizitie, Cruciade, Conquista, ReConquista, arderi de vrajitoare, au suferit enorm la inceputurile
crestinismului, n-au propovaduit prostii si au indrumat umanitatea
catre noi zone de iluminare spirituala. Ca atare, pentru a risipi
indoielile am realizat o ordonare cat de cat cronologica.
S vedem, deci, mpreun crimele ortodoxiei
Iisus vandalul!??
comercianilor?

Avea

dreptul

Iisus

drme

tarabele

* Iisus a vandalizat templul din Ierusalim cand a vazut comerciantii,

in anul 30 en. Daca cineva s-ar duce in ziua de azi intr-o biserica,
moschee sau templu si ar distruge locul sigur va fi deferit organelor
de ancheta si ulterior condamnat.
Domnul cu ochelari a nceput prost cu Iisus Hristos. Articolul se referea
STRICT LA ORTODOXIE, iar el a nceput cu originile cretinismului. Dac ar
tiut puin istorie, ar fi aflat c marea schism dintre ortodoxism i
catolicism s-a produs n anul 1054, deci ar fi trebuit s nceap cu crimele
dup 1054. Dar, haidei s presupunem c rdcina comun al unei ideologii
nu poate fi ignorat i, de dragul discuiei, ncepem cu anul 30 d.Hr. ns,
exemplul ales cu Iisus e foarte prost. n trecut, zonele religioase (bisericile i
templele) erau zone sacre, n care era interzis orice activitate comercial.
Iar Iisus nu a vandalizat, nu a devastat templul din Ierusalim (aa cum prost
crede domnul Ionacu), ci pur i simplu, a ndeprtat tarabele comercianilor
din templu, ntr-un gest de purificare spiritual. Iar acum 2.000 de ani erau
alte leginu poi compara nite legi de azi cu nite legi de acum 2 milenii. La ruga pe domnul Ionacu s se duc azi n mijlocul bisericii cu o tarab i
s vnd pre*ervative. Ar fi zburat instantaneu i de credincioi i de preoi i
nimeni nu ar fi acuzat de vandalizare. A ndeprta ceva ce nu ai voie moral i
legal s faci nu nseamn vandalizare, domnule Ionacu!
A ars apostolul Pavel 200.000 de pergamente n templul din Efes?

La influenta Apostolului Pavel sunt arse 200.000 de pergamente din

Templul zeitei Diana din Efes, una dintre cele 7 minuni ale lumii
antice.

Am cutat peste tot, dar n-am gsi nicieri informaia aceasta, c s-ar fi ars
200.000 de pergamente din Templul Artemis din Efes, la ndemnul
apostolului Pavel! Toate informaiile eseniale despre templul Artemis le
gsii pe Wikipedia. Nimic despre arderea celor 200.000 de pergamente.
Doar attfaptul c templul a fost construit i devastat de mai multe ori,
ultima oar n anul 268 d.Hr. A fi curios s aflu de unde a scos aceast
informaie domnul Ionacu.
Adevrul despre incendierea Bibliotecii din Alexandria

* In decursul certurilor teologice dintre diverse factiuni dintre anii

250-450, o parte a bibliotecii din Alexandria este incendiata de
primii crestini.
Fals! Aa cum am artat n articolul acesta despre filmul Agora (2009)
(http://www.lovendal.ro/wp52/o-noua-manipulare-anti-crestinaagora-2009-flmul-despre-flozoafa-hypatia/), istoria st cu totul altfel.
Biblioteca din Alexandria a fost ntr-adevr ars din temelii, dar nu ctre
gloatele cretine de la nceputul sec. V d.Hr., ci de ctre otile lui Iulius Cezar
cu vreo 40 de ani nainte ca Iisus s se fi nscut. Un templu al zeului Serapis
a fost construit pe locul vechii biblioteci, i e posibil ca la nceputul sec. V
d.Hr. s fi existat i unele pergamente. ntr-adevr, se pare c acel templu a
fost distrus de cretinii furioi, dar numai ca rspuns la profanrile pgne
fa de casele cretine de rugciune. S fiu bine neles: acea reacie violent
a cretinilor nu se justific, att timp ct Iisus Hristos a spus iubii-v
dumanii, dar a insista c nite cretini fr mil i fr minte au distrus un
mare centru al civilizaiei antice este o minciun fr margini. n vremurile
acelea, Alexandria nu mai era centrul mondial de altdat, fiind n continu
decdere.
Btliile lui Constantin cel Mare

* Constantin cel Mare, sfant, si armata lui omoara armata lui

Maxentiu cu crucea pe steaguri (In hoc signo vinces) in anul 312.
Chiar dac Constantin cel Mare a avut un rol important n rspndirea
cretinismului, totui, el nu are atunci nici pap, nici episcop, i nici mcar
cretin, din moment ce el a fost botezat abia pe patul morii, n anul 337. i,
dup cte tiu eu, 312 e naintea lui 337. n plus, n orice btlie exist i
victime, indiferent c ea se desfoar ntre cretini, musulmani, pgni sau
atei. Atunci cnd ateul Stalin a omort oameni n btliile celui de-al doilea
rzboi mondial, a fost OK!?

E o crim expulzarea lui Arius?

* Expulzarea lui Arie, pe motiv de erezie in 320.

Arius a fost, de fapt, expulzat n anul 325, imediat dup Conciliul de la
Niceea, care i-a respins punctele sale de vedere privind Trinitatea. Arius a
pierdut btlia politic din interiorul Bisericii Cretine i, drept urmare, era
normal s fie tras pe dreapta. Aceast expulzare nu mi se pare a fi o crim.
Din contra, n acele vremuri, a fi expulzat era cea mai uoar pedeaps, ntro epoc n care oamenii se ucideau foarte uor.
Interzicerile mpratului Constans. A f homos*xual = a f cretin!?

* 341, la Sinodul din Antiohia, imparatul Constans interzice

sacrificiile si ritualurile altor religii, sub pedeapsa cu moartea. Astazi
daca cineva ar interzice crestinismul prin lege ar suferi rigorile legii
si constituiei in orice stat normal
mpratul Constans (337-350) era fiul mpratului Constantin cel Mare.
Domnul Ionacu habar n-are de istorie i nici mcar nu ncearc s-o
neleag. El nu e contient de faptul c, de-a lungul timpului, toi regii i
mpraii lumii au luat decizii politice pentru a-i consolida puterea. mpratul
Constans a interzis sacrificiile pgne, dar a fcut-o pentru a ctiga de
partea sa populaia cretin care era din ce n ce mai numeroas. Pe de alt
parte, Constans era conciliant i fa de iudaism, avnd probabil interese
financiar fa de comunitatea de bancheri ai imperiului, care, n marea lor
majoritate era de origine iudaic. Totui, a nu se uita c acest Constans era
un mprat homos*xual, nclcnd, astfel, una din principalele reguli n a fi
cretin. Aa c
Politica mpratului Teodosie
rspunztoare Biserica?

cel

Mare

Poate

fcut

* 380 Crestinismul este declarat credinta oficiala a Imperiului

Roman de Teodosie cel Mare, care se alatura lui Gratian intr-un edict
in care declara ca supusii lor trebuie sa marturiseasca toti credinta
ortodoxa. In 391-393 imparatul Teodosius I a ordonat distrugerea
tuturor templelor non-crestine din motive religioase iar patriarhul
Theophilus din Alexandria a facut intocmai. Printre victime: Olympia
si olimpiadele, a caror desfasurare se facea de peste 1.000 de ani
dar si terminarea Misterelor de la Eleusis.

Aceeai mare greeal o face domnul Ionacu. Cnd afirm ceva uit sau
habar nu are de ntreg contextul n care au avut loc aceste evenimente
istorice. Pentru el i pentru toi cei care nu tiu istorie, le readuc aminte de
faptul c n anul 380, cretinismul era frmntat de marea schism arian,
ce a avut loc dup Conciliul de la Niceea din anul 325. Aa cum spuneam mai
devreme, atunci s-a statuat clar n doctrina oficial a cretinismului c Iisus
Fiul este unul i acelai lucru cu Dumnezeu, ca i Tatl, fiind nscut, dar nu i
creat. Cei care susineau altceva (adic faptul c Iisus Fiul este prima fiin
creat a lui Dumnezeu, deci mai mic dect Dumnezeu-Tatl) se numeau
ariani. Dac mpratul Constantin cel Mare i-a susinut pe adepii Conciliului
de la Niceea, unul din urmaii si, mpratul Valens, i-a susinut pe ariani. n
general, arianii erau mai rspndii n partea estic a Imperiului Roman.
n anul 380, mpratul Teodosie cel Mare d edictul de la Thessalonic, prin
care cretinismul este impus drept unic religie a statului, dar cu doctrina
stabilit de Conciliul de la Niceea, nu cu doctrina schismatic a arianismului.
Teodosie a fcut acest lucru nu din dragoste nermurit pentru cretinism, ci
din pur calcul politic: pentru a reuni din nou cele dou pri ale Imperiului
Roman, care erau deja desprite, avea nevoie de o unitate n religie, fr
alte religii sau schisme n cadrul aceleiai religii. n concluzie, Teodosie
avea nevoie de cretinism pentru a-i realiza planul su de uniune
politic a Imperiului. De aceea, hotrte demolarea templurilor pgne,
care l ncurcau n proiectele sale. E adevrat c Teodosie a nfptuit i unele
masacre, dar, a nu se uita c, n urma unui masacru ordonat de mprat la
Thessalonic (n anul 390), episcopul din Roma, Sf.Ambrozie, l amenin pe
Teodosie cu excomunicarea din Biseric.

* 10.000 de oameni sunt ucisi in Desertul si Pesterile Schitului

Patriarhul Teofil al Alexandriei.
Domnul Ionacu nu ne spune cine ar fi ordonat un asemenea masacru, n ce
an s-a ntmplat i cu ce ocazie. mi place c el cunoate numrul exact al
victimelor: 10.000, o cifr convenabil de rotund.
Pn n prezent, Daniel, redactorul economic cu ochelari, nu ne-a enumrat
dect aciuni nfptuite de mprai. Parc articolul trebuia s precizeze
crimele nfptuite de Biserica Ortodox. Dar poate ele vin mai ncoloO s
analizm aberaiile sale n mai multe articole viitoare.

(Va urma)
1.

Samy Aprilie 21, 2013

Un articol foarte bine scris.O contraargumentare de inalta clasa.Felicitari Lovendal!Tineo tot asa !

2.
M5 Aprilie 22, 2013

Redactorul economic cu ochelari si-a bagat nasul in religie,,, aoloooo mama mea

3.
eu Aprilie 22, 2013

Domnule lovendal, vad ca sustineti ca ortodoxismul nu a facut crime, dar atunci stere
de amandi cand vorbeste despre crimele ortodoxismului impotriva necredinciosilor
cum o fi?
Dvs. spune-ti ca ati studiat istoria de mic si ca va pasioneaza, foarte bine, insa puteti sami arati si mie vreo dovada istorica, ca uitati si eu sint pasionat de istorie, dar puteti sami aratati si mie vreo dovada istorica care sa ateste clar si precis, existenta lui yeshua,
adica isus fiul zeului eli?
singurele referinte sint la cateva secole, scrise de o familie de aristocratie romani: pliniu
cel tanar, suetoniu, tacitus, si batranul josefus, care ar fi trait in acelasi timp cu isus,
teza sa fiind considerata cea mai concludenta, insa nu e deloc asa, caci e o plagiere
dupa Strabon, dar, si asa, daca o analizam el vorbeste la un moment dat despre un
ISUS, care este FRATE al lui Cristos, Cristos sau Hristos despre care vorbea si criminalul
mentionat in articolul dvs. SAUL DIN TARS, sau Pavel, el fiind fondatorul de drept al
crestinismului si nu yeshua, zeificat ca Isus Cristos fiul lui dumnezeu (zeului eli) in anul
325, conform edictului de la milan, pus in aplicare cu forta armelor de catre criminalul
imparat constantin cel mare si ma-sa Elena!
Nu exista nici o dovada istorica concludenta, din scrierile grecesti sau alexandriene care
sa vorbeasca despre acest yeshua, asta provoaca anumite controverse in istoriografia
universala despre poporul evreu.

lexiconuril de istorie universala, conform cercetatorilor iudei, nu prezinta niciun personaj

din biblie, chiar niciunul, cercetatorii sustinand ca personajele mitologice din biblie, nu
sint atestate, nici de herodot, nici de platon, sau de alte personaje contemporane cu
ele, ci culmea descriu un popor khazar salbatic, agresiv, care functiona dupa celebrele
legi talmudice, pentru cei care ati studiat rasistul talmud, intelegeti!
Deci, ar fi bine, sa faceti un articol in care sa prezentati dovezile irefutabile care sustin
personajul isus si aici vorbesc despre istorici din acea perioada contemporani cu el, ca
au trait vreo 20 la marea mediterana!
In rest aveti articole foarte interesante si frumoase!

4.
Lovendal Aprilie 22, 2013

eu, da, exista o multime de dovezi de existenta a lui Iisus. Daca nu le gasesti tu, am sa
ti le arat eu intr-un viitor articol.

5.
calator astral Aprilie 22, 2013

@eu : eh, lasati si dvoastra dle Pavel Corut, sunteti mult prea afectat de dracii care va
tin sufletu la borcan.
Cititi Scrisoarea Claudiei Proculla , nevasta lui Pilat, document autentificat de
comunitatea stiintifica, disponibil tuturor cercetatorilor interesati , se dau aprobari la
Vatican (Biroul Arhive manuscrise gnostice).

6.
sorin Aprilie 22, 2013

Eu vorbestew ca si ratacitul al de Pavel Corut . Stere Diamandi s-a sinucis fiindca era
posedat de demoni cel p[utin asa sustin machidonii fiindca era de al lor si dealtfel ii si
reneaga intreaga opera machidonii . In raportul stiintific zice ca s-a sinucis din cauza
ca era nebun . Si noi ar trebui sa credem un dezaxat mintal in locul unui apostol ce si-a

dat viata pentru adevar. Ce naivi sunt oamenii . Pavel spune clar ca el a facut lucrarea
lui Iisus Hristos nu pe a lui personala stimate eu . Deci Pavel a fost este si va fi
slujitorul credincios a lui Iisus Hristos . Si pe el il cred omul ce a calatorit pana in al
saptelea cer (dimensiune) . Deci cuvbintele lui Pavel sunt demne de crezut si in
totdeauna el s-a declarat slujitorul lui Iisus Hristos si a primit cununa vietii e impreuna
cu Domnul in inaltimi si se roaga zilnic pentru mantuirea noastra. Si mie mi-a placut
istoria de mic nu zic ca stiu atata istorie cat dumneavoastra dar iubesc adevarul si asta
te face sa descoperi lucruri ce nici nu le-ai gandit inainte. Pavel a fost orb cand se
numea Saul si a redevenit vazator si pastrator de adevar si credinta . A cerut singur sa
mearga la Roma desi fusese iertat ,a vrut sa transimta cuvantul lui Iisus Hristos si acolu
unde parea imposibil si-a dus misiunea pana la capat desi a suferit enorm . Si unii mai
cred asa zisi oameni care isi spun vizionari ai zilelor noastre in locul adevarului rostit de
oameni ce si-au dat viata pentru adevar.
Jertfa de sange a lui Iisus Hristos un a fost in zadar si multi vor fi intrebati:Eu mi-am dat
viata pentru adevari si pentru tine ,tu ce ai facut pentru mine? .Si ce raspuns vom da
unei asa grele intrebari cand il vom verea cu ochii nostrii ii vom vedea cicatricele de la
crucificare ? Rostiti adevarul si veti fi liberi ne indeamna Iisus Hristos.

7.
In trecere Aprilie 22, 2013

Nici evreii nu contesta prezenta lui Iisus Hristos ci doar calitatea de Mesia. Despre Iisus
Hristos puteti citi si in Coran. De ce nu il contesta musulmanii pe Iisus Hristos cand ei
vor sa distruga crestinismul? Doar satanistii il contesta pe Iisus Hristos.

8.
eu Aprilie 22, 2013

Chiar sint curios de viitorul articol al dvs. si as avea placerea daca s-ar putea,
bineinteles, sa vedem in articol, nu zic sa vad doar eu, ci sa vedem, istorici
contemporani cu el, daca se poate, in afara acelor 4 istorici romani, desi nu va pot
cere sa-i ignorati, este dreptul dvs. sa-i adaugati ca istorici, dar pe aceea ii voi
contrazice, pe alte documentatii pe baza unei lucrari a lui Abelard Reuchil si a altor
scriitori, dar as prefera niste istorici greci din anii 20-30 e.n. si langa ei teza lor istorica
si evident unde au publicat in teza lor istorica acele informatii deosebite!

Astept crearea articolului, nu pot decat sa va urez, succes, fara nici o tenta ironica in
urarea mea!

9.
toma Aprilie 22, 2013

ai dreptate domnule eu sau doamna si eu zic la fel dar indoctrinarea e mult prea
puternica din frageda pruncie,greu se poate da valul deoparte

10.
LetaaL Aprilie 22, 2013

Rade cioara de porumbii negri dar pe dansa nu se vede ! Da in regula pana la un anumit
punct acel personaj nu are nici in clin nici in maneca cu istoria mai ales cu cea privitoare
la religie , ce imi place mie e modul cum gasesti scuze pentru cate un personaj din asta

care a adus religia iubirii acolo unde nu s-a putut altfel si cu sabiutza
atribuindu-i circumstante atenuante cel putin bizare ! Dovezi ca Iisus a existat ? Dar
cine contesta ca a existat ? Bine nu prea se intelege clar si raspicat natura lui asta
e un alt aspect ce nu poate fi explicat in cateva randuri !

11.
sorin Aprilie 23, 2013

S-a nrolat n armata roman i, parcurgnd ierarhia militar, Sf. Gheorghe s-a fcut
remarcat prin ndemnarea cu care mnuia armele. n ciuda decretului mpotriva
cretinilor, emis de Diocleian n 303, Sf. Gheorghe a ales s-i mrturiseasc public
credina cretin. Din ordin imperial, sfntul a fost ntemniat i supus torturii pentru a-i
renega credina. Loviri cu sulia, lespezile de piatr aezate pe piept, trasul pe roat,
groapa cu var, nclmintea cu cuie, butura otrvit, btaia cu vna de bou i toate
celelalte torturi nu au reuit s-l fac s renune la credina sa.

Martorii suferinelor Sfntului Gheorhe, uimii de puterea sa de a rezista la durere, au

renunat la credina n zeiti pgne, mbrind cretinismul. O dovad a sfineniei
sale o reprezint o minune svrit de Sf. Gheorghe n timpul ntemnirii sale.
Atingnd trupul unui deinut mort din celula sa, acesta a nviat, convingnd-o astfel
chiar pe mprteasa Alexandra, soia lui Diocleian, s se cretineze. ntruct Sf.
Gheorghe a respins oferta mpratului de a-i acorda nalte onoruri n schimbul renunrii
la cretinism, Diocleian a ordonat omorrea prin decapitare a Sf. Gheorghe i a soiei
sale
Iata cat de binevoitori erau imparatii romani cu crestinii ca isi omorau si propriile sotii
,asta da impunere cu sabia a crestinismului . Ar trebui sa fie rusinati in fata a
asemenea fapte crude savarsite impotriva unui om ce credea in Iisus si nu a vrut
onoruri militare in detrimentul credintei . Sfantul de astazi este o dovada de necontestat
a rautatii paganilor care nu s-au dat inapoi de la nimic pentru a distruge biserica lui
Hristos . Si daca nu au reusit s-au prefacut ca sunt crestini ca sa creada lumea ca
biserica a infaptuit crime . Crimele le-au facut tot oameni fara credinta ,falsi ,perversi ce
au intrat in Biserica doar cu numele . Cel putin la noi in Dacia nemuritoare crestinismul
a fost adoptat de buna voie ca pana sa vina romanii in 14% din Dacia noi eram deja
crestinati . Noi am ales in ciuda diavolului si slugilor sale lumesti pentru ca am
considerat ca e cel mai bine pentru acest popor . La multani tuturor acelora ce poarta
numele de Ghiorghe sau Georgeta.

12.
Andi Aprilie 23, 2013

Adica cum, Lovendal? Noi suntem mai prosti,nu?

Prosti da multi!

13.
cristi Aprilie 23, 2013

@eu
pe rationamentul tau se pot contesta toate personalitatile antice inclusiv alexandru cel
mare, julius caesar, hannibal, pirrhus etc. nu sunt dovezi suficiente sa-mi satisfaca mie
ego-ul de incuiat, bre..

14.
LetaaL Aprilie 23, 2013

Transformarea superstitiilor in dogme a contribuit enorm la porcaria ce se

propavaduieste astazi prin toate colturile lumii.
@ Sorine ce spui tu acolo e un giveci facut de tine bineinteles in urma unor lecturi
facute de prin diferite cartulii si refulate aici !
Ceva concret ne poti spune ceva ce are in spate o dovada palpabila ? La fel de
convingator cred ca si eu pot fi citand zilnic din ALABA CA ZAPADA sau POVESTEA
PORCULUI ! Ma retine cineva ..? Nu cred
Din pacate spiritualitatea este una ce are un fundament foarte subred iar cei care
imbraca materialismul sunt pierduti deopotriva ! Asta e rezultatul creatiei
dumnezeului invocat de tine ! Oglinda nu minte reda intocmai imaginea reflectata! Daca
oglinda e defecta si imaginea e defecta ! Cine are minte va pricepe cine nu sa mai
caute !

15.
sorin Aprilie 24, 2013

Letaal este dovedit si palpabil ca acel imparat crud si-a ucis propria sotie din cauza ca a
devenit crestina si pe Ghiorghe la supus la diferite torturi . Asa au facut tot timpul cu
adevaratii crestini chiar si cand au declarat crestinismul ca religie in imperiu . Uitate tu
in oglinda si poate vei vedea adevarul daca nu il vezi in viata asta dincolo e prea tarziu.
Si astazi credinciosii adevarati sunt torturati psihic adica sunt declarati fanatici ,dusi cu
capul ,inapoiati etc. Nu s-a schimbat decat tortura fizica cu cea psihica.

16.
IQ100 Aprilie 24, 2013

No, si de ce a murit Arie????accept ca ortodoxia a facut mai putine crimepana la

schisma, cred in crimele comise in numele crestinismului, dupa, cred in cele catoloce
iar temple antice crestinii au distrus la greudaca te ducii la roma sa vezi Columna lui
traian, o sa observi ca in varf nu e traian ciSfantul Petru

17.
IQ100 Aprilie 24, 2013

Si inca cevademontezi doar o parte din acuzatiile din articolul respectiv; o mica
parte

18.
LetaaL Aprilie 24, 2013

@Sorin- Nu ai priceput decat ce ai vrut sa pricepi tu adica ce ti-a fost la indemana . Nu

am sa ma chinui sa te fac sa intelegi defapt nici nu mi-am propus sa fac pe cineva sa
ma priceapa in cele spuse ci doar imi propun ca lumea sa fie mai deschisa la a cerceta
si nu sa accepte totul pe tava . Sau mai ales sa imbratiseze instinctul de turma ( daca
multi fac intr-un anume fel hop si eu ca doar nu oi inventa eu roata), roata nu oi putea
sa o reinventez dar nici sa devin sclavul ei nu imi e pe plac . Asta sunt eu nu am pupat
cururi niciodata in viata mea nu am avut intentii si manifestari machiavelice , nu m-a
interesat profitul in detrimentul altor lucruri mai importante ( prieteni, familie,
cunostinte). Si nu am avut nevoie sa am un comportament normal sa fiu inregimentat
religios undeva , sa stiu de frica cuiva ca daca voi calca stramb voi da socoteala . Nu
felul meu de a fi educatia primita m-a facut sa fiu om si nu o superstitie un crez o religie
.
Pentru mine dumnezeu e prea complex sa il pot descifra prin cuvinte e dincolo de carti
de evenimente de povestirile lui X sau Y.
Vorbesti de dovezi scrise ? Alea nu sunt dovezi irefutabile si asta o zic pentru orice
domeniu nu doar religios .
Alea sunt niste intepretari rastalmacite din gura in gura pana au ajuns sa fie scrise mai
apoi rescrise in alte limbi ca mai apoi sa descoperim diferente in editii diferite din
aceiasi limba ( am folosit un limbaj cat se poate de simplu zic eu ) si am dat in destule
cazuri exemple !

19.
sorin Aprilie 25, 2013

Letaal nu conteaza ce am inteles eu si ce nu conteaza doar descoperirea adevarului . Si

adevarul e la hristos ,eu am expus ceea ce am gasit pe wiki despre Sfantul Ghiorghe si
se potriveste cu ceea ce citisem mai dinainte si aflasem din batrani . El este purtatorul
de biruinta ,chiar daca a fost ucis in final prin decapitare da este piatra de temelie a
viitorului crestin in imperiul roman . Multi s-au crestinat atunci s-au au simpatizat cu
crestinii printre care si Constantin cel Mare si mama sa . Constantin fiind doar un sa
zicem simpatizant al miscarii crestine din acea vreme si mama lui fiind un crestin
convins . Si te asigur ca mama imparateasa a facuto de buna voie . Si uite cum lucreaza
Dumnezeu . In anul 303 este martirizat Ghiorghe si in anul 325 parca are loc conciliul de
la Niceea unde se stabilesc regulile din biserica si Constantin accepta crestinismul ca o
religie libera sin adeptii ei nu mai trebuie sa se ascunda si nu mai sunt condamnati la
moarte . Nu a fost nici o impunere cu sabia . Cred ca doar mama imparateasa Elena a
avut un cuvant greu in luarea aceste decizii . Dar doar inima buna a lui Constantin a luat
aceasta hotarare inteleapta de a nu mai persecuta crestinii neconsi derandui un pericol
pentru imperiu . Crestinii adevarati sunt cei credinciosi si pastratori de adevar si nu au
reprezentat niciodata un pericol pentru nimeni in afara de oamenii bogati si cu putere
care in mandria lor nu au inteles mesajul . Nu puteau sa renunte la marirea lor in
favoarea celor multi . Vezi pilda bogatului data de Iisus . Crestinii nu au vrut favoruri
averi si putere ci doar liniste si pace intre oameni asa cum au fost invatati de Domnul
nostru Iisus Hristos . Ciei ce s-au folosit de numele Domnului pentru faima si avere nu
au fost crestini ci niste scursuri perverse care se folosesc de orce mijloc sa-si atinga
scopul lor de marire si faima . Uitate in zilele noastre majoritatea oamenilor bogati nu
cred in Dumnezeu multi sunt adeptii noilor miscari doar ca sa nu-si piarda pretioasele
averi si faima lor . Sunt adeptii masoneriei fiindca e o organizatie care nu le cere sa
imparta averea cu multimea si nu le cere umilinta. Un crestin adevarat nu se
preamareste pe sine ci se lauda doar cu Domnul asa cum scrie psalmistul . Ei se lauda
cu faptele lor ,noi ne laudam cu Domnul . Sa spunem adevarul si vom fi liberi.

20.
dan Mai 1, 2013

Interesant articol,recunosc desi partinitor si subiectiv.

Suntem deseori tentati sa dam sensuri inalte unor lucruri lipsite de valoare,devenim cu
emfaza avocatii unor cauze neinsemnate si demult pierdute.
Multe lucruri sau comis si se vor comite in numele lui Dumnezeu pentru ca asa este
natura umana,ne prefacem ca suntem aparatorii unui adevar convenabil numai noua.

Egoismul din noi naste partinire sau in cazul unora misticism.

Tot ceea ce nu hraneste imensul nostru ego ne devine brusc inamic vom fi mereu
impotriva unii cu altii doar asa de dragul de a avea o competitie.
La urma urmei tot acest almagam de ortodoxism catolicism chiar si islamic este rodul
unui crestism pervertit,departe de adevar dar si mai departe de crestinismul acelui timp
de inceput.
Am propus stimate Lovendal mai demult sa scrii un articol despre nenumaratele
insemne oculte prezente in biserica crestina contemporana fie ea ortodoxa sau catolica.
Consider ca este un subiect care poate va aduce mai multa intelegere referitor la
adevaratul crestinism si de ce nu va oferi si raspunsuri la intrebari nerostite.

21.
Adrian Mai 12, 2013

Hristos a Inviat! Felicitari pentru articol! Sigura observatie este ca in 325 a fost Sinodul
1 Ecumenic, nu Conciliul. Conciliu se numeste adunarea catolicilor. Biserica noastra e
condusa pe baza sinodalitatii si nu a papalitatii. Sunt niste diferente pe care banuiesc ca
le stiti.
Ce ma deranjeaza e faptul ca unii abereaza. Acela este eu. Ai zis ca iti place istoria
sau ceva. Omule, esti pe langa. Herodot si Platon sa scrie despre Iisus Hristos? Asta e
buna. Dai un search pe wikipedia si ai sa vezi cand au trait cei doi. Daca tu pui la
indoiala existenta Mantuitorului atunci ai o problema grava. Ceri teze de stiu eu ce ale
unor istorici greci din anii 20 dHr. Apostolul Pavel a ajuns in Atena, in Areopag in a 2a
calatorie misionara in anul 50. Niciun istoric grec nu l a vazut pe Mantuitorul. Cand
Sf.Pavel a ajuns la Atena, toti ascultau cu mare interes ceva ce nu mai auzisera pana
atunci. Grecii erau pagani, iar evreii nu credeau in mesianitatea Lui. Evreii il vedeau pe
Mesia ca pe un eliberator politic care o sa vina sa ii scape de poporul roman. Cand a
Inviat , arhiereii au dat bani soldatilor sa nu spuna ca a Inviat Hristos pentru ca si ar fi
pus intreg poporul in cap. Lumea i ar fi nenorocit pe arhierei pentru ca i au pus sa l
condamne la moarte desi El eraDumnezeu.
Ai spus ca Saul a creat crestinismul. A fost un aprig prigonitor, dar cand i s a aratat
Hristos pe drumul Damascului el s a botezat. E denumit Apostolul neamurilor pentru ca
a convertit cei mai multi oameni. Daca i ai fi citit Epistolele ai fi vazut ca nu scrie cu un
aer de creator al crestinismului ci cu smerenie si credinta. Cu siguranta nu le consideri
autentice.. Am mai vazut ceva despre vandalizarea templului. Cum a explicat si
Lovendal, slujitorii templului isi dezvoltasera afaceri cu animale dar faceau un lucru.

Cand lumea jertfea porumbei, turturele sau alte animale, le cumparau de la arhierei. Le
dadeau spre a fi jertfite, dar arhiereii nu le jertfeau. Confirmau ca le au jertfit, iar dupa
un timp le scoteau iar la vanzare. Aceleasi animale le vindeau de cateva ori.
Du te la Arhivele Vaticanului si o sa gasesti ce cauti. Totusi nu cred ca te intereseaza asa
de tare. Numai bine!

22.
Adrian Mai 12, 2013

Domnul Dan, spuneti mi si mie simbolurile oculte din Biserica Ortodoxa. As vrea sa le
dezbatem undeva

Trebuie
condamnat
patriarhul
Justinian al Bisericii Ortodoxe
Romne care a spus c Iisus
Hristos este omul sovietic? Nu!
-3,381 vizualizari- | Sambata, 23 Mar 2013 | 13:56 | 14 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Am citit de multe ori, pe diverse siteuri, acuzaii dure la adresa fostului patriarh al Romniei, Justinian Marina, cel
care a ocupat scaunul de ef al Bisericii Ortodoxe Romne ntre 1948 i 1977,
deci n plin perioad de nflorire a comunismului. Justinian a fost numit

patriarhul rou, tocmai pentru c a colaborat cu autoritile comuniste ale

vremii. De pe Wikipedia, chiar aflm o declaraie ocant a patriarhului:
Stalin, conductorul Partidului Comunist, duce la ndeplinire legea istoriei,
cu alte cuvinte acioneaz aa cum dorete Dumnezeu, motiv pentru care
trebuie s ne supunem lui. Omenirea poate fi rennoit dup modelul rusesc;
de aceea nici un cretin nu se poate opune ideii crude, ce-i drept care va
crea un om nou pe ntreaga planet. Cristos este omul nou. Omul nou este
omul sovietic. Prin urmare Cristos este sovietic!
Aceast declaraie, Cristos este sovietic, m-a pus i pe mine pe gnduri i
chiar m-a revoltat. Iniial, am vrut s scriu un articol dur la adresa acestui
patriarh, dar se vede nc o dat c graba stric treaba i ntotdeauna e
greit s cercetezi doar un singur punct de vedere, fr s vezi i
argumentele celeilalte pri. Aadar, am gsit pe site-ul revistei Noi,
nu un articol excepional din anul 2006 n care se explic clar de ce
patriarhul Justinian a avut o atitudine att de conciliant i nelegtoare fa
de regimul comunisto-sovietic instalat dup cel de-al doilea rzboi mondial.
Autorul acestui articol s-a folosit i de memoriile lui Bartolomeu Anania,
fostul Mitropolit al Clujului i fost colaborator apropiat al lui Justinian.
Precum se tie, comunismul, provenit din doctrina Illuminati, susine
ateismul, cci Marx considera religiile drept opiumul popoarelor. Atunci,
cum se putea mpca noul regim comunist instaurat dup 1945 cu Biserica
Ortodox Romn? Exista prima versiune ca cele dou instituii s se
rzboiasc; regimul comunist ar fi avut alturi de partea lor, armata i forele
de securitate, pe cnd Biserica ar fi avut de partea ei poporul. Dar niciuna
din pri nu i-ar fi dorit o confruntare: comunitii erau contieni c
sentimentul religios era nrdcinat adnc n popor, aa c nu ar fi putut s
distrug religia cretin; pe de alt parte, conducerea Bisericii tia c, dac
s-ar fi opus pe fa comunitilor, toi preoii ar fi fost arestai, iar o mare
parte din biserici distruse. Aa c, ntre cei doi actori Biserica i regimul
comunist a nceput un fel de coabitare: comunitii acceptau existena
bisericilor i a preoilor, iar Biserica susinea pe fa regimul comunist.
Muli au considerat aceast atitudine a Bisericii i a efului ei, patriarhul
Justinian, drept trdare. Poate c la prima vedere aa pare, dar, n faa unui
monstru (regimul comunisto-sovietic) nu se putea lupta pe fa, cu minile
libere, ci pe ascuns. Citez din articolul mai sus menionat:

Sprijinul acordat aciunilor statului este cel mai contestabil aspect al

activitii patriarhului Justinian () Prin pastorale i discursuri
afirma acordul Bisericii cu abolirea Monarhiei, noua Constituie,
colectivizarea agriculturii, ndemnnd preoii i credincioii s
sprijine chiar realizarea lor. La prima vedere cele menionate
reprezentau motive temeinice, n opinia unora, pentru a acuza
Biserica Ortodox Romn de colaboraionism obedient cu puterea
comunist. ns cercetarea atent a documentelor fostei Securiti
arat distana, uneori enorm, care exist ntre ceea ce este
prezentat n lucrrile oficiale i confruntarea surd care s-a
manifestat, nu de puine ori, ntre patriarh i autoritile statului.
Justinian a conceput o strategie de supravieuire a Bisericii ()

Trebuie
condamnat
patriarhul
Justinian al Bisericii Ortodoxe
Romne care a spus c Iisus
Hristos este omul sovietic? Nu!
-3,381 vizualizari- | Sambata, 23 Mar 2013 | 13:56 | 14 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Am citit de multe ori, pe diverse siteuri, acuzaii dure la adresa fostului patriarh al Romniei, Justinian Marina, cel
care a ocupat scaunul de ef al Bisericii Ortodoxe Romne ntre 1948 i 1977,
deci n plin perioad de nflorire a comunismului. Justinian a fost numit
patriarhul rou, tocmai pentru c a colaborat cu autoritile comuniste ale
vremii. De pe Wikipedia, chiar aflm o declaraie ocant a patriarhului:
Stalin, conductorul Partidului Comunist, duce la ndeplinire legea istoriei,
cu alte cuvinte acioneaz aa cum dorete Dumnezeu, motiv pentru care
trebuie s ne supunem lui. Omenirea poate fi rennoit dup modelul rusesc;
de aceea nici un cretin nu se poate opune ideii crude, ce-i drept care va
crea un om nou pe ntreaga planet. Cristos este omul nou. Omul nou este
omul sovietic. Prin urmare Cristos este sovietic!
Aceast declaraie, Cristos este sovietic, m-a pus i pe mine pe gnduri i
chiar m-a revoltat. Iniial, am vrut s scriu un articol dur la adresa acestui
patriarh, dar se vede nc o dat c graba stric treaba i ntotdeauna e
greit s cercetezi doar un singur punct de vedere, fr s vezi i
argumentele celeilalte pri. Aadar, am gsit pe site-ul revistei Noi,
nu un articol excepional din anul 2006 n care se explic clar de ce
patriarhul Justinian a avut o atitudine att de conciliant i nelegtoare fa
de regimul comunisto-sovietic instalat dup cel de-al doilea rzboi mondial.
Autorul acestui articol s-a folosit i de memoriile lui Bartolomeu Anania,
fostul Mitropolit al Clujului i fost colaborator apropiat al lui Justinian.
Precum se tie, comunismul, provenit din doctrina Illuminati, susine
ateismul, cci Marx considera religiile drept opiumul popoarelor. Atunci,
cum se putea mpca noul regim comunist instaurat dup 1945 cu Biserica

Ortodox Romn? Exista prima versiune ca cele dou instituii s se

rzboiasc; regimul comunist ar fi avut alturi de partea lor, armata i forele
de securitate, pe cnd Biserica ar fi avut de partea ei poporul. Dar niciuna
din pri nu i-ar fi dorit o confruntare: comunitii erau contieni c
sentimentul religios era nrdcinat adnc n popor, aa c nu ar fi putut s
distrug religia cretin; pe de alt parte, conducerea Bisericii tia c, dac
s-ar fi opus pe fa comunitilor, toi preoii ar fi fost arestai, iar o mare
parte din biserici distruse. Aa c, ntre cei doi actori Biserica i regimul
comunist a nceput un fel de coabitare: comunitii acceptau existena
bisericilor i a preoilor, iar Biserica susinea pe fa regimul comunist.
Muli au considerat aceast atitudine a Bisericii i a efului ei, patriarhul
Justinian, drept trdare. Poate c la prima vedere aa pare, dar, n faa unui
monstru (regimul comunisto-sovietic) nu se putea lupta pe fa, cu minile
libere, ci pe ascuns. Citez din articolul mai sus menionat:

Sprijinul acordat aciunilor statului este cel mai contestabil aspect al

activitii patriarhului Justinian () Prin pastorale i discursuri
afirma acordul Bisericii cu abolirea Monarhiei, noua Constituie,
colectivizarea agriculturii, ndemnnd preoii i credincioii s
sprijine chiar realizarea lor. La prima vedere cele menionate
reprezentau motive temeinice, n opinia unora, pentru a acuza
Biserica Ortodox Romn de colaboraionism obedient cu puterea
comunist. ns cercetarea atent a documentelor fostei Securiti
arat distana, uneori enorm, care exist ntre ceea ce este
prezentat n lucrrile oficiale i confruntarea surd care s-a
manifestat, nu de puine ori, ntre patriarh i autoritile statului.
Justinian a conceput o strategie de supravieuire a Bisericii ()
Considernd probabil c Biserica nu dispune de mijloace pentru a se
opune n mod deschis statului comunist, Justinian a adoptat politica
paradoxal a manifestrii unui ataament declarativ, zgomotos i
fals entuziast fa de valorile comuniste, care i-a fcut pe liderii
regimului s cread c n privina Bisericii lucrurile sunt pe fgaul
cel bun. Aceast ncredere i-a permis patriarhului s dispun de o
marj de manevr de care va ncerca s se foloseasc la maximum,
speculnd toate oportunitile lsate de lipsurile sistemului i a
legislaiei comuniste.

Aadar, propoziia-cheie din fragmentul de mai sus o reprezint

aceasta: Justinian a conceput o strategie de supravieuire a Bisericii.
Iar Iustinian chiar el i mrturisete apropiatului su, Bartolomeu Anania: Le
place foarte mult s-i ludm; o s-i ludm, nu asta este problema. De
aceea, el a ncercat s gseasc puncte comune, n care cele dou doctrine
att de diferite (ateismul comunist i cretinismul ortodox) puteau s cad
de acord: lupta pentru pace, pentru o via mai bun, pentru recolte bogate.
Iustinian avea grij de preoii Bisericii, i dect s-i vad pe toi n nchisoare,
opunndu-se regimului comunist, prefera ca pe durata acestei stpniri
preoii mei s nu fie n pucrie, ci n bisericile lor, s fac Liturghie, pe ct
este posibil.
Dar poate c ntreaga politic a patriarhului Justinian fa de regimul
comunist poate fi rezumat n fragmentul de mai jos:

Justinian a rmas celebru sfatul dat de el incisivului episcop Nicolae

Popovici, care critica direct regimul, cruia i-a zis ncercnd s-i
salveze situaia: Ascult de ei, dar f ce tii, aa cum fac
eu. Acesta a fost principiul de baz al politicii lui Justinian n relaia
sa cu statul comunist prin care a reuit meninerea activ a Bisericii
ntr-o societate care promova ateismul i materialismul.
Poate c, pe viitor, ar fi bine s nu ne mai agrenm n aprecieri radicale, fr
s inem cont de ntreg contextul unei probleme.
P.S.
Sursa
pozei
de
la
nceputul
articolului
este
aceasta:http://www.rezistenta.net/2013/02/patriarhul-rosu.html.
1.

fasole Martie 23, 2013

Compromisul naste monstrii . Biserica a fost o latura importanta a securitatii , pe timpul

lui Ceausu. In subsolul Mitropoliei inca se afla milioane de dosare ale securitatii . Nu
contest faptul ca postura bisericii , pe timpul comunismului , era destul de grea . Dar
misiunea bisericeasca este cu totul alta . Nicidecum ce se practica acum , nicidecum ce
s a practicat pe timpul comunismului . Biserica are nevoie de o schimbare majora ,
realista si mai apropiata fatza de cele ce scrie in biblie . Ar trebui sa nu si mai vada
interesul , ei sint reprezentanti ai Creeatorului , ei sint preoti , tocmai , pentru a ajuta , a
salva , a indruma pe cind eu la ei vad doar interes material , masini , fetitze , 3/4/5
case , terenuri .., etc Asta au facut si atunci . Si au vazut interesul . Omult de rind ,
traieste ce i este dat sa traiasca , indiferent de situatie . Nu este nici o diferenta intre un
guvern abuziv si o biserica ce vinde zi de zi pe Dumnezeu . Religia pierde zi de zi . La
un moment dat va fii un declic. Si va fii prea tirziu . E greu pina se intimpla ..

2.
radu Martie 23, 2013

nu comunismul instaurat in romania a facut rau bisericii ortodoxe,ci cei de acum prin
mass-media,diferiti prezentatori tv,politicieni,in yugoslavia vecina pe timpul
comunistilor bisericile au ramas in picioare,dar in anii 90 fanatismul musulman si catolic
au distrus zeci de biserici crestin ortodoxe.

3.
ionucmora Martie 23, 2013

Ma intreb daca Domnul Iisus ar fi fost atat de conciliant.Oare care este parerea
preotilor care nu au facut pace cu comunisti si au facut ani grei de puscarie?
Oricum Credinta oamenilor a avut un declin enorm,asa ca ori cu regalisti ori cu
comunistii,tot un drac era

4.
gigi Martie 23, 2013

este normal ca biserica sa si schimbe strategia in astfel de conditii si anumiti actori

toma caragiu dem radulescu scritori .;prin interpretarile umoristice si literatura au lasat
sa inteleaga nemultumirea si indignarea fata de acel regim.daca nuprocedau asa totul
era distrus .

5.
klaire Martie 23, 2013

Chiar aseara am vazut un documentar despre cei inchisi datorita credintei avute. Cu
descrierea torturilor, detaliate. Si cred ca ajung la vorba lui Ionuc. Adevaratii oameni ce
au avut credinta au fost cei din temnita, se pare, nu stapanii de parohii, care au dus-o
relAtiv bine ceva zeci de ani.
Dar si zicala fa-te frate cu dracul pana treci puntea trebuia cumva dovedita.

6.
ionucmora Martie 23, 2013

Cica l-anceput s-au facut frati cu dracu doar ca sa treca puntea ,numa ca dupaia au
uitat sa se desparta de sarsaila marea majoritate

7.
klaire Martie 23, 2013

Cam asa se pare, Ionuc.

Timpurile alea au fost cum au fost, intr-adevar. Adica nu stiu cati dintre noi am alege
alta cale decat Patriarhul de atunci, pe cea mai grea. Noua ne e usor sa vorbim acum,
stiu si asta, caci ne este caldut. Si mereu exista mai multe parti ale unei povesti. Asa,
principialdar din pacate, uneori principiile nu prea ajuta, in situatii extreme. E greu.

8.
M5 Martie 23, 2013

In scurt timp va fi o schimbare socanta iar socul cel mai mare o sa fie de partea
crestinilor indiferent de religia lor. Am spuso si mai repet: adevarul este cu mult mai
socant si straniu decat minciuna!

9.
ionucmora Martie 23, 2013

Vezi Klayre am ajuns aici tocmai pentru-ca ne-am uitat principiile.Tot timpul un
compromis va aduce un altul.Si din compromis in compromis am iesit din paradis.

10.
sorin Martie 23, 2013

Credinta cea adevarata nu iti da dreptul sa te dai dupa cum bate vantul .Au fost preoti si
calugari ce au acceptat martiriul ,pe unii i-au ucis altii prin voia lui Dumnezeu au ramas
in viata si au pastra credinta vie . Cei ce au ales calea usoara si au cantat in struna
comunistilor se vad si astazi . Dar e bine sa nu-i judecam caci Dumnezeu ii va judeca.
Da le va cere marturia celor ce nu s-au lepadat si au fost martiri . Si eu am citit cate
ceva despre torturile ce le suportau acei preoti ce nu au vrut sa vanda pe acei enoriasi
ce se spovedeau lor . Dar e destul de greu de suportat numai descrierea . Se asezau
securistii in banci ca la cinema si aduceau pe crestini in fata lor ii dezbracau si aruncau
var pe ei . Poate nu stiti cum arde varul . Muiati doar un deget in var doau zile la rand sa
vedeti ce ran urata si cat ustura . Si ii badjocoreau si bateau pana lesinau in timp ce
bestiile aplaudau ca la o piesa de teatru. Si zic unii ca satana nu exista . Ce ii indemna
pe acei securisti sa tortureze acei oameni sa se laude unii altora ca metoda inventata
de ei e ma buna . Doamne cata rautate si stai si te intrebi de unde vine atata rautate
atata placere de a chinui un im care nuiti face nici un rau . Si din marturii spuse de
oameni ce auzeau cu acei crestini nu implorau mila ci ii iertau si chiar ii binecuvantau .
Multi au murit fara sa li se stie numele macar ,dar Dumnezue ia luat la el si astazi sunt
fericiti si au uitat tot raul care le-a fost facut .
Daca unii de frica s-au vandut tot vanduti raman nu trebuie condamnati ,martirii nu au
condamnat pe nimeni . Si datorita lor credinta a ramas vie pentru ca insusi tortionarii au
spus lumii crezand ca se lauda cu fapta lor marsava . Gura pacatosului adevar a grait .
Iar pe unii i-au lasat sa traiasca tocmai din mandrie chipurile sa-i sperie pe ceilalti . Insa
pe cei vii Dumnezu ia aparat si raul a fost dat in vileag. Nu cred ca atitudinea acelui
patriarh a fost una buna dar a fost alegerea lui . Hristos a accepata crucea si nu a facut
nici un compromis . Putea sa se scapa dar a mers pana la capat . Asa si un preot trebuei
sa mearga pana la capat chiar cu pretul vietii ,asa cum si Iisus a facut . Si Iisus s-a
cutremurat in gradina Ghetsimanii dar a zis facase voia ta Tarta si nu a Mea . Dar cred
ca Dumnezeu in marea lui indurare a iertata aceasta asa cum si noi trebuie sa iertam .

11.
constantin Martie 24, 2013

Chiar tu ai scris: Justinian a conceput o strategie de supravietuire a bisericii. Mai bine

alegea o strategie de supravietuire a poporului. Personal nu sunt in masura sa judec pe
nimeni, fiecare avem pacatele noastre, dar hai sa ne gandim un pic, poate era mai bine
ca patriarhul sa nu zica nimic. Poate nu era un exemplu prea bun sa te afisezi cu liderii
comunisti sau sa faci declaratii de genul celor pe care le-ai mentionat.

12.
revizorul Martie 24, 2013

scopul scuza mijloacele

13.
babord Martie 25, 2013

n-au avut taria de a fi martiri !

de fapt intotdeauna biserica a fost oportunista,proslavind puterea pt. a-si pastra
privilegiile! si inainte si atunci si acum!

14.
shalom 1 Martie 27, 2013

O intrebare simpla: Cati oameni au murit in urma acestui pact ?

Dar nu putem noi sa il judecam pe acest preafericit.Pentru ca a fost ortodox,daca era
catolic ,era anticristul.
Oricum,nu este el de vina,eu cred ca dracu l-a pus!,parca asta e scuza cea de toate
zilele.
Shalom!

Urme ale unei posibile culturi

presumeriene Munii Buzului,
ntre mister i realitate
-5,408 vizualizari- | Vineri, 15 Feb 2013 | 23:38 | 1 Comment | Categorie: Locuri
interesante si Calatorii

Trecutul acestui mirific inut, desprins

parc din fantezie i legend, situat la ntorsura Carpailor, coboar n timp,
mult dincolo de nceputurile istoriei. El reverbereaz istorie romneasc n
care triesc sacre amintiri ale trecutului. Pretutundeni ntlneti urmele
eroice ale neamurilor de demult, cu marile lor nsemne de tain, ce par a
atinge culmile ce strjuiesc aceast splendid aezare.
Inclui nc din cele mai vechi timpuri n geografia sacr a lumii, ale crei
coordonate ezoterice au fost stabilite n vremuri dinainte de potop, cnd pe
Pmnt domneau zeii, aa cum aflm din mitologiile lumii, Munii Buzului
sunt cunoscui n primul rnd pentru cea mai mare concentrare de
locuine rupestre. Denumit i ,,Athosul Romnesc, este cel mai vechi
centru monahal cunoscut din Carpai, urmnd ca importan dup Dacia
Pontica (Dobrogea), loc unde cretinismul se propaga nc de la primele sale
zvgniri. S-a demonstrat c zona a fost locuit nentrerupt n ultimii 2.500 de
ani, iar grotele i peterile au fost adaptate pentru traiul zilnic de cei care se
ascundeau acolo de invadatori. Ulterior, au devenit locuri de rugciune i
chilii pentru pustnicii care s-au aezat n zon.
Munii Buzului ascund nu doar misterioase aezri rupestre, ci i legende
unice, pstrate din timpuri ndeprtate n memoria fiecrei generaii.
Legenda Luanei(denumire metaforic a inutului muntos al Buzului), Lna
de Aur, Pietrele cu simboluri solare, fragmentul de disc solar, Pietrele lui
Solomon (pietre aezate n form de calendar solar), toponimul Cozana vin
s ntreasca profunda spiritualitate a naintailor din plaiul Buzului. Peste
tot dai de cruci n piatr i troie de lemn prin care ntrezreti grafica
cercului, al timpului mitic, un timp al permanentei rentoarceri la izvoare i
rdcini, la momentul iniial al credinei.
Simbolurile gsite n iarna anului 1997 de Prof.Dumitru Nica n Munii
Buzului, vin s sprijine marea descoperire fcut la Trtria, ele fiind

comparabile cu cele de pe faimoasele tblie i regsite n pictografia

sumerian. Dac Trtria de Mure vine cu o pictografie avansat, Munii
Buzului, prin prezena acestor pietre gsite n Culmea Broscaru, aduc n fa
o scriere similar, dar n stadiul incipient de dezvoltare. Grilaje, stelue, spice
de gru, brdui, forme hexagonale sau pentagrame i sumedenie de cruci
fac obiectul legturii omului cu Dumnezeu, a permanentei corespondene
dintre Pamnt i Univers.
nsemne au fost gsite i la Ruginoasa Brieti, n punctul Policiori. Printre
nenumratele nsemne rsfirate pe poliele de piatr ale adposturilor de
aici, se regsesc i altele, aezate ns ordonat pe tbliele frumos conturate
n piatr. Ele apar mai noi dect cele prezentate mai sus, aparinnd
pictografiei avansate, asemeni celor trtriene.

O geometrie sacr se descrie pe lespezile Buzului, simboluri ce vin din

cele mai vechi timpuri i care readuc la esen adevrurile cele mai
complexe. Iat cum istoria sacr, oglindit n aceste autentice i strvechi
simboluri, trasate de vechii nelepi, reprezint o ntreag tiin
nemuritoare, nscut pe vechiul teritoriu al Daciei, cnd aceste pmnturi
erau Centrul Spiritual al Lumii.

Cltoria n Munii Buzului, este o cltorie fascinant ntr-un trm de

legend i mister, un spaiu plin de istorie i triri ale neamului nostru
strmoesc. Incursiunea n tainele Munilor Buzului este o incursiune n
tainele spiritului. Aici vei simi energiile locurilor care se vor vedea n
starea ta de bine inexplicabil. Simi in permanenta BUCURIA de a fi primit n
acest spaiu SACRU.

Citeste mai mult aici: http://www.bonsiromania.ro/incursiune-in-araluanei-1.html

Sursa text: ,,Enigme ale trecutului ndeprtat n Munii Buzului, autor Diana-Liana Gavrila

n scrisoarea unui ofcial roman

ctre Senat, aflm adevrata
nfiare a lui Iisus Hristos?
-8,135 vizualizari- | Joi, 15 Noi 2012 | 0:05 | 33 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

n
februarie
2011
(http://www.lovendal.ro/wp52/enigma-infatisarii-lui-iisus-hristosavea-ful-lui-dumnezeu-parul-lung/), scriam un articol n care aduceam
nite argumente, bazndu-m pe un articol din 2004 a antropologului Joe
Zias, c Iisus Hristos nu ar fi avut prul lung. Am gsit recent ntr-o carte
scris n limba englez din secolul al XIX-lea un paragraf intitulat Descriere
timpurie a nfisrii lui Iisus Hristos, de unde aflm cum arta Mntuitorul,
pe baza epistolei ce ar fi fost scris de Publius Lentulus, un prieten al lui Pilat,
ctre Senatul roman. Unii cred c aceast scrisoare ar fi fost fabricat n
secolul al III-lea. Oricare ar fi adevrul, citez din ea:
n aceast perioad a aprut un om care triete i n prezent, un om
nzestrat cu mari puteri. Oamenii i spun marele profet. Discipolii si i spun
Fiul lui Dumnezeu. Numele su este Iisus Hristos. El i nvie pe mori i i
vindec pe bolnavi de diverse suferine. Acest om are o statur bine
proporionat, cu un chip plcut. Prul su este de culoarea vinului, blond la
rdcin, iar la nivelul urechilor este ondulat. Are crarea pe mijlooc, aa
cum este moda nazaritenilor. Fruntea sa este neted i plan, iar chipul su
este atrgtor, fr nicio urm. Nasul i gura sunt perfecte, iar barba i este
deas, fiind de aceeai culoare ca i prul. Ochi si sunt albatri i extrem de

strlucitori. n mustrri, el este formidabil; n povee i nvturi, este gentil

i cald n exprimare. Nimeni nu l-a vzut vreodat rznd; din contra, muli lau vzut plngnd. El este nalt, minile sale fiind frumoase i drepte. Ca
nfiare, este mult mai frumos dect majoritatea oamenilor.
5
Tags: albastru, barb, blond, frunte, Iisus Hristos, Imperiul
Roman, nas, ochi, pr, Paranormal-Spiritualitate, Pilat, urechi

Articole inrudite

UN AUTOR AMERICAN CREDE C SFRITUL LUMII I VENIREA

LUI IISUS PE PMNT VA AVEA LOC N ANUL2020!

8 comments | Sep 16, 2012

DEZVLUIRILE SENZAIONALE ALE UNUI GENERAL ROMN

DESPRE INSULA PATELUI

5 comments | Noi 19, 2008

DUMNEZEU NU POATE FI DAT N JUDECAT PENTRU C NU ARE

ADRES
6 comments | Oct 18, 2008

TRATATUL IX TAU PENTRU CONSERVAREA OMENIRII UN TRATAT

ULTRASECRET CARE AR FI FOST SEMNAT DE GUVERNUL SUA CU

EXTRATERETRII GRI! CHIAR EXIST AA CEVA?
4 comments | Mar 23, 2016

33 COMENTARII

1.
BAD Noiembrie 15, 2012

http://www.mediafax.ro/externe/israelul-a-atacat-fasia-gaza-cel-putin-sase-morti-inurma-a-20-de-raiduri-aeriene-armata-israeliana-pregatita-pentru-o-operatiune-terestra10320262

2.
shalom Noiembrie 15, 2012

Pe Iisus Il chema din Nazaret,titulatura Hristos a primit_o mult dupa ridicarea sa la

cer,deci scrisoareaeste o facatura.
De fapt,si titulaturaHristos este o inventie pentru a justifica numele religiei
crestine,acest cuvant nu exista in graca veche.In vechile scrieri grecesti despre
Iisus(evanghelia lui Ioan)era folosit termenul agios care inseamna sfant.

Si ca sa fiu bine inteles,eu nu contest existenta Lui Iisus,ci existenta acestei scrisori,care
nu poate fi reala atata vreme cat istoricul ala contemporan cu El,il numeste
Hristos!
Shalom!

3.
xyz Noiembrie 15, 2012

Si ce treaba are comentariul tau cu articolul?

4.
Jan Valjean Noiembrie 15, 2012

Exista numeroase descrieri despre infatisarea lui Iisus Hristos,majoritatea il prezinta

saten cu ochi albastri si inalt,peste 1,80 m.

5.
zhadum Noiembrie 15, 2012

are atata importanta cum arata????

cand nici macar cei ce se declara crestini in ziua de azi si institutiile seculare cladite pe
numele LUi nu se obosesc sa-i urmeze principiile si invataturile..parerea mea este ca
era un om obisnuit al acelor vremuri si ca nu iesea cu nimic in evidenta prin fizicul Sau
ci prin invataturile si comportamentul Luidar ca sa fie multi incantati o sa spun ca
avea 1.85,ochii verzi,tenul masliniu si parul blond si lungmacar cu astea sa ramanem
in minte.

6.
Gogu Noiembrie 15, 2012

Scria undeva ca defapt are parul alb.

7.
Gogu Noiembrie 15, 2012

Am citit undeva ca defapt are parul alb.

8.
Betshebas Noiembrie 15, 2012

Isus din Nazaret este Christosul, Fiul lui Dumnezeu. Hristos este de fapt un nume, un
termen, o denumire a transformrii in fiina de Lumin pur, plin de iubire,
compasiune, iertare i devotament, prerogative divine. Deci Isus Christos este numele
omului isus care prin suferina Sa, prin jertfa Sa, s-a manifestat pe pmnt, artnd
oamenilor calea spre mntuire. Doar fiind asemenea Lui, putem fi mntuii. Dup
aceast realizare, in lumea spiritual, Fiul lui Dumnezeu a primit numele SANANDA,
nsemnnd CEL CE S-A NLAT, n contextul i prin depirea tuturor ncercrilor i
suferinelor ndurate n timpul ndeplinirii misiunii Sale Divine.

9.
sorin Noiembrie 15, 2012

Shalom pentru cultura ta generala primii ce l-au numit asa au fost ucenicii inainte de
rastignire si s-a declarat in fata fariseilor cand era judecat ,de aceea apare acest raport
asa ca pe romani nici nu-i interesa ce parere au iudeii despre o persoana ei daor scriau
in rapoartele lor numele si titulaturile ce li se dadeau asa cum si astazi o fac politistii
.Deci cand mergi la politie te intreaba cum te numesti si porecla . Asta au facut si
romanii care au fost impartiali ,ei doar voiau sa evite o revolta in Iudeea . Si dealtfel cei
ce au asitat la rastignire cand si-a dat ultima suflare si s-a intunecat si s-a facut
cutremur tot romanii au zis intr-adevar acesta a fost Hristosul .Deci e normal ca in
ropoarte si in scrisori sa scrie asa ca sa faca cunoscut despre cine era vorba .Adica ba
prietene din capatul alalalt de imperiu auzi ce minune pe aici prin Iudeea unu ce-i spun
unii iudei invatator altii Hristos uite ce a facut cutare si cutare si se aude ca a si inviat iti
vine sa crezi prietene Eu daca eram roman si nici nu credeam in Dumnezeu asa as fi
scris unui prieten din departare nestiinde despre ce este vorba si neinteresanduma

credinta ciobenilor din Iudeea ,pe care romanii ii considerau inferiori lor romanilor ce se
consiuderau stapanii lumii . Vezi o demonstratie simpla ca scrisoarea poate fi originara
si ca acel om a scris sincer fara sa stie despre ce e vorba . Si la Vatican mai sunt
asemenea documentesi altele ce ar intari credinta crestina si ar demola dictatura unor
popi . Biserica e credinta unde vorbesc doi in numele meu acolo e biserica Mea zice
Hristos cel Inviat .

10.
M5 Noiembrie 15, 2012

A fost o data foarte demult un om care se numea Fat Frumos, si era foarte frumos ca nu
degeaba il numeau Fat Frumos (extrem de importanta fizionomia este?)
Sorin fara sa vrei ai mentionat o observatie deosebit de importanta referitoare la
mantuitorul tau.Daca ai continua sa te documentezi in directia aia o sa ramai surprins
ce ai sa descoperi. Unii traiesc cu impresia ca Imperiul Roman a ajuns sa stapaneasca
lumea asa din intamplare, romanii erau prosti si prin satele evreiesti erau numai oameni
iluminati si sfinti. *Dinastiile de Cezari au infiintat un sistem de conducere care si la ora
actuala mai conduce lumea.

11.
Dan1 Noiembrie 15, 2012

Ma scuzati de blasfemie, dar descrierea se potriveste lui Remus Cernea!

12.
shalom Noiembrie 16, 2012

Sorinele,ucenicii Lui Iisus vorbeau.greaca?Nu Sorine,ceea ce stii tu sunt povesti de

adormit copii,iar in NT apare hristosdatorita traducerilor ,asa cum,de altfel si Iisus
este echivalentul lui Ioshua,adica,de fapt Il chema Ioshua din Nazaret.
Stii tu ceva,dar Simon Petru,NU PUTEA sa Ii spuna Hristos,el l_a recunoscut ca fiind
Messiah,deoarece(gandeste si tu putin)Petru vorbea..ebraica.

Evreii au reusit sa va zapaceasca de tot.

DE CE ar purta Iisus titulatura de Uns al Lui DumnezeuDACA ,conform preceptelor
crestine EL este..Dumnezeu?
Inaltimea,infatisarea,graiul in care vorbea,daca a fost sau nu casatorit,nici nu au
importanta,important este sa Ii urmam indemnurile.
Din pacate cei mai aprigi aparatoriai Lui se ghideaza mai mult dupa indemnurile din
VT.Pacat.
Shalom!

13.
vulcano Noiembrie 16, 2012

Pt conformitate se vorbea Aramaica !

14.
iulian Noiembrie 16, 2012

shalom,
ne poti recomanda unele carti/autori demni de studiat in sensul celor afirmate de tine ?
cautam niste exegeti biblici valorosi, ne poti recomanda pe cineva ?

15.
sorin Noiembrie 16, 2012

Shalom Iisus a purtat titulatura de UNS fiindca era si om in acelasi timp . Deci ca om a
fost perfect si era unsul lui Dumnezeu . Vezi ce simplu e . Si in articol e vorba despre un
roma ce a scris o scrisoare cuiva si a descris cele intamplate asa cum a auzit el ,adica
unii evrei il numeau mare profet altii (adica ucenicii ii ziceau Hristosul )iar altii
invatatorule . Deci romanul nu avea nici cel mai mic interes sa raspandeasca vreo
religie ci a scris despre intamplarile petrecute si auzite de el asa cum le percepea el si
le-a scris in limba lui adica latina probabil . Ce asa greu de inteles.

16.
Betshebas Noiembrie 16, 2012

Isus (Ioshua) este unsul lui Dumnezeu n sensul c El a primit misiunea de a arta
oamenilor calea spre mntuire, prin exemplul personal ce trebuie urmat. i este
Dumnezeu pentru c nsi viaa din fiecare fiin uman este parte din Dumnezeu. ntrun cuvnt, Tot ce exist, n special viaa este parte din Dumnezeu. Isus este primul fiu
creat al lui Dumnezeu i de aceea L-a trimis pe El cu aceast misiune att de grea. De la
venirea Sa, cei ce neleg i deschid ochii, au mntuirea l-a ndemn. trebuie ns, s
aleag aceasta, i s acioneze n consecin, adic s triasc o via curat, aa cum
curat a fost viaa lui Isus. nu s atepte par mlia cci altfel i un criminal ar
putea gndi c poate ucide dup bunul plac tiind c prin sacrificiul lui Isus a fost
mntuit. Doar recunoscndu-L pe isus, nu e de ajuns. Credina trebuie dovedit prin
fapte. Atunci reueti s obii mntuirea. Altfel leciile se repet.

17.
Anonimul Noiembrie 16, 2012

Iisus Hristos se va arata pe cer urmat de o cruce imensa insotita de Puterile Ingeresti .
Fiecare trebuie sa se pregateasca , sfarsitul este aici , sfarsitul este peste o zi , peste o
ora , peste 2 secunde . Pregateste-te pana nu va fii prea tarziu . Cu respect Anonimul

18.
shalom Noiembrie 17, 2012

Vulcano,nici macar asta nu este sigur,dupa unele scrieri se para ca Iisus le_a vobit prima
data in aramaica iar ucenicii nu l_au inteles,alte surse spun ca se vorbea aramaica,altii
spun ca ata Iisus cat si ucenicii vorbeau fluent greaca.Daca in cazul Lui Iisus nu ar fi
nimic surprinzator,am mari dubii ca ucenicii cunosteau limba greaca.
Iulian,va recomand Biblioteca Patriarhiei Romane,eu nu recomand nici lucrari nici
autori,deoarece fiecare este dator sa caute si sa isi formeze propria parere asupra unui
subiect sau altul,si nu sa adere la ideile altora.
Eu,ceea ce am scris mai sus este cu titlu de opinie personala si nu se vrea a fi

unadevar,cu atat mai putin absolut.

Daca aveti o persoana apropiata care este preot,nu ar fi rau sa incercati sa obtineti de la
el cartile dupa care se tin slujbele religioase(dar nu cred ca o sa vi le dea).O sa aveti
niste surprize,in sensul ca veti gasi multe diferente intre Biblia destinata oamenilor de
rand si acele carti.
@Sorin,DACA acea scrisoare ar fi existat,atunci fii sigur ca ar fi fost ori prezentata de
mult(articolul,de fap nici nu prezinta acea scrisoare,ci spune ca,continutul sau ar fi
aparut intr_o carte din sec.XIX),ori ar fi fost distrusa de cei ce nu ar fi voit sa fie
cunoscuta de oameni.
Vad ca tot nu intelegi ca Hristos este in greaca,si,in mod clar Evreii nu vorbeau in
aceasta limba,romanii nici atat.
Aceasta asa zisa scrisoare apare in lucrarea sus amintita fara a se aduce nici cea mai
mica dovada a existentei sale,nici o referinta,nimic.De ce as lua de buna aceasta
informatie,si nu pe cea in care se spune ca Iisus ar fi fost casatorit si ar fi avut copii?
Pentru ca ambele informatii sunt simple speculatii,nu au nici o documentare serioasa.
Eu nu pot privi lucrurile asa cum faci tu,adica subiectiv.Tu daca citesti ceva si nu iti
convine ceea ce scrie acolo consideri ca este o minciuna,metafora si
este,desigur,lucrarea diavolului,in schimb ceea ce iti convine consideri ca este
adevarat,si accepti ce scrie acolo,fara sa faci nici cea mai mica sapatura,fara sa iti pui
macar o singura data intrebarea:dar daca.
Iisus spune printre altele :Cauta si vei gasi,intreaba si ti se va raspunde,bate si ti se va
deschide,indemn clar de a cerceta orice informatie,si nu sa inghitim ca si strutii tot ce
straluceste doar fiindca este scris frumos si pe placul nostru,deoarece tot Iisus
spune:multi prooroci mincinosi vor veni.
Asa cum spuneam,nu are nici o importanta cu arata Iisus(daca era schiop si
cocosat,invataturile Lui ar fi fost mai putin importante?),ceea ce este important e sa
invingem demonii interiori care ne indeamna la ura,razbunare,violenta si sa gasim calea
aratata de El,iubire,iertare,pace
Shalom!

19.
sorin Noiembrie 17, 2012

Da Shalom sund deacord cu tine Hristos e in greaca dar romanul respectiv nu cred ca
avea cum sa traduca cuvantul in latina fiind un cuvant nou la vremea respectiva asa ca
l-a scris cum la auzit avand sclavi greci . Ucenicii au invatat limbi straine lor dupa

pogorarea Duhului Sfant . Se vorbea aramaica dar Iisus a vorbit pe intelesul tuturor nu e
exclus ca de exemplu sa fi vorbit in aramaica si ascultatorii sa inteleaga pur si simplu
indiferent de poporul din care facea parte fiindca El a vorbit si cu romanii fara tranzlatori
. Se presupune ca Dumnezeu vorbeste o singura limba dar la urechile poamenilor
mesajul ajunge pe intelesu fiecaruia . Aceste decumente unele mai exista dar nu sunt
facute publice fiindca vor sa nu stim adevarul si au dat bani oamenilor sa nu spuna ca
Iisus a inviat . Dar au fost prea multi martori si nu au putut sterge definitiv urmele . E o
parere a mea poate tu stii o varianta mai buna sunt dispus sa te ascult . pAna la urma
discutam nu?

20.
Antonio Noiembrie 19, 2012

E mai bine s crezi dect s asculi ceea ce auzi i vezi.

Iisus Hristos este Singurul nostru Mntuitor i El va mpri n vecii vecilor. Amin!
P.S. I Like Sorin!

21.
Gagistru Noiembrie 19, 2012

@Shalom
Elitele grecesti isi trimiteau odraslele in Grecia sa invete filozofie,arta, etc. Cultura (din
perioada aceea) a romanilor este identica cu cea a grecilor in proportie de 99,99%, unde
mai pui ca roma a fost creata de fii lui enea un grec. Cu alt cuv, romanii stiau greaca

22.
shalom Noiembrie 20, 2012

Istoria acestei planete este atat de denaturata incat ,la un moment dat nici cei ce au
falsificat_o nu mai stiu care este realitatea.Tot ce este posibil ca UNII romani sa
vorbeasca si limba lui Homer,dar pentru a sti de Hristos acel roman(Lentulus) trebuia
sa il auda undeva,adica la evrei,iar evreii care se invarteau in jurul Lui IIsus,erau ,in
marea lor majoritate oameni simpli care ,ma indoiesc ca avusesera perte de educatie,in
greaca nici atat.

Acest Publius Lentulus este un personaj fictiv(la fel ca cel despre care spui tu ca ar fi

intemeiat Roma,Aeneus

),nu exista referinte despre el,decat cele legate de

faimoasa scrisoare,in in Iudeea nu a existat nici un guvernator cu acest nume,asa cum

sustinea el .Nici scrisoarea nu suntem lamuriti la cine a ajuns,unii zic ca senatului,altii
ca lui Tiberius(Germanicus).Dupa cum se exprima in scrisoare,reiese faptul ca Iisus era
in viata cand a trimis_o,ori Tiberius ajunge imparat in anul 41 d.H.
Despre Aeneus,ce sa zic la fel precum Heracles,Achilles ,Harap alb sau alti eroi ,nu este
decat un personaj mitologic si nimic mai mult.Ca si Remus si Romulus,dealtfel.
Shalom!

23.
sorin Noiembrie 20, 2012

Tiberius a devenit imparat din 41 dupa Hristos dar el nu si-a inceput din 41 existenta ci
mai dinainte si era normal sa aiba prieteni cu care sa corespunda . Doi la mana printre
iudei eru multi sclavi greci adusi de romani dici romanii mai mult cu grecii vorbeau cu
iudeii foarte putin . Din diferite motive nu voiau sa de motiv de revolta pentru ca iudeii
erau foarte drastici in privinta cuceritorilor lor si nu prea vorbeau nici ei cu romanii . Si
daca el ave cativa sclavi greci acestia l-au numit pe Iisus Hristosul si asa ajung romanii
sa il si catalogheze . Pilat il si intreaba ai zis tu ca esti Hristosul ,fiul lui Dumnezeu . Si
Pilat nu vorbea aramaica si nici ebraica vorbea latina care era limba oficiala in imperiu .
Si dupa cum am mai spus nu cred ca exista o traducere corecta al cuvantului iar ei
trebuia sa foloseasca un termen . Drept Dovada ca era Dumnezeu intrupat si intelegea
toate limbile ce se vorbeau in imperiu si in afara imperiului . Iata ca se poate dovedi si
stiintific Dumnezeirea lui Iisus . Fiindca se stie el a vorbit si cu romanii si cu sclavii greci
si cu cei din Smaiaria (femeia samarineana) si cu iudeii si cu cei din Galileea si se stie ca
vorbeau diferite dialecte . Si totusi toti intelegeau ce spune Iisus .

24.
LetaaL Noiembrie 20, 2012

Cel mai important lucru este ca discutam dar cel mai nociv lucru este ca transformam o
dorinta in crez ! Ne place sa credem intr-un lucru desi nu avem nici un argument solid

sa-l sustinem ! Parerile nu sunt adevaruri confirmate sunt ceea ce noi ne dorim sa fie !
@ Sorin De unde stii tu ca acel document exista ? Ochiul tau l-a vazut ? Ma indoiesc ca
da ! Imi place ca esti oarecum sincer si recunosti ca vorbesti din presupuneri si inca o
data am avut dreptate RELIGIOSII AU NEVOIE DE CREDINTA CHIAR SI UNA CONSTITUITA
DINTR-UN LUNG SIR DE PRESUPUNERI !
E absurd sa crezi ca poti fi perfect ca si OM ! Nu exista nici o simpla dovada in acest
sens , dar ca si ipoteza o poti lua in calcul dar iar defilam pe acelasi teritoriu al
presupunerilor !
@ shalom aramaica este tradusa intr-un mod relativ corect ! Dar prin transcrierile
respective in greaca si latina s-au pierdut multe sensuri ! Un novice o sa imi zica ca
vorbesc vorbe , dar unul care abia desluseste limba romana intr-o conversatie e greu sai spui ca e sfertodoct ! Prosti .da multi Maria Ta ! Daca e sa traducem in caractere
latine din aramaica ar trebui sa spunem cam asa :
DUMNEZEU-ALOH , ALAH, ALAHAA sau AALOHOA e pronuntia in aramaica dar redata in
caractere latine ( aramaica detine cel putin 19 dialecte vorbite in diferite zone acum
doua mii si ceva de ani era foarte raspandita , la fel cum este poate engleza astazi
pastrand tosusi raportul ).
JESUS ( IISUS HRISTOS pentru romanii ortodocsi , pentru altii alte versiuni .)
traducerea survine de felul urmator IESHOUE !

25.
sorin Noiembrie 21, 2012

Letaal in cautarile mele am gasit marturii infioratoare a vietii de dupa moarte . Oameni
care au ajuns in iad fara nici o speranta si ramasi acolo definitiv . Cei ce li s-a aratat
acele lucruri ingrozitoare si au fost scosi de Iisus mai aveau o sansa din cauza
rugaciunilor sfintilor din Rai ,ca altfel ar fi impartasit soarta ingrozitoare a celor de
acolo . Chiar astazi am publicat la mine pe blogul personal o asemenea istorisire a unei
foste atee redevenita crestina dupa aia . Pacat ca nu pot da adresa blogului dar gasiti pe
facebooc si daca cautati pe net gasiti direct acel forum cu acele povesti despre viata de
dupa moarte .Nu e de glumit cu viata noastra de aici ca ceea ce semanam aia culegem .
Ateii invoca foarte mult bunatatea lui Dumnezeu pe care o cauta in noi crestinii ,dar noi
suntem oameni ce gresim ,noi doar spunem cum trebuie sa traiasca omul . Faptul ca noi
pacatium nu e un motiv de bucurie pentru ceilalti ci un motiv de suparare si tristete. Dar
un crestin bun cauta sa se indrepte zilnic si invata din greselile lui si din ale celorlalti .

Nu suntem noi dusmanii oamenilor ci ingerii cazuti si toti aceia ce se lasa inselati de
toate lucrurile materiala . Materialismul a facut si face mult rau , Distruge natura
,extractiile de aur cu cianuri pentru imbogatire distrug zone intregi in lume .Extractiile
de uraniu cat si centralele atomonucleare distru iarasi zone intregi . Putem obtine curent
electri din surse naturale . Dar indeparterea omului de Dumnezeu il face pe om sa
ignore natura sa o distruga . Materialismul a creat arme ucigatoare ,arme ce ne pot
ucide de zece ori pe fiecare . Daca acele minti luminate ar fi crezut in Dumnezeu si-ar fi
canalizat inteligenta in scopul creerii unor lucruri cu adevarat folositoare oamenilor. Cati
bani se aloca anual imbunatatirii armamentului . Altii arunca vina pe biserica ,biserica
nu creaza arme chiar daca unii preoti se imbogatesc si tot nu creaza arme . Dar
guvernele aloca bugete uriase pentr armament . De ce ne trebuie atatea arme ? Fiacare
locuiotor al planetei are alocate zece s-au mai nulte mitraliere . P[entru ce ne trebuie
toate astea ? Si ce daca vrem sa construim o catedrala pretulei palaete pe langa
nugetul militare al Rusiei care a fost alocat anul acesta . Catedrala mantuiri neamului nu
ne-ar ucide dar armele da . Viata e un dar de la Dumnezeu nu un privilegiu si asa cum lam primit tot asa ne poate fi luat . Toti murim indiferent de avere rang social etc. dar
oare cati meritam jertfa lui Iisus ?Ganditiva ca ziua de maine nu va mai fi sice vom face
cum vom raspunde lui Dumnezeu ce am facut cu darul pe care l-am primit .

26.
LetaaL Noiembrie 21, 2012

@Sorin- Unde-i soldatul si unde-i imparatul ? In fata mortii nu ne diferentiem cu nimic de

la bogat la sarac de la hot la cinstit !
Suntem vinovati ..? Dar de ce ne nastem deja cu vinovatia in spate ? NU imi invoca
motive puerile de genu ca eram perfecti dar dracu ne-a corupt ! Perfectiunea este un
concept abstract si strain noua ce nu il vom putea atinge vreodata in forma actuala !

27.
---UNIVERSALMAN--- Noiembrie 30, 2012

MA BUCUR SA VAD OAMENI TREZI PE CITE-ul ACESTA SAU ALTII PE CALE DE

TRZIRE,DAR, UNII ,,DOCTI,,CHIAR IMI PROVOACA GRETURI..

28.
---UNIVERSALMAN--- Noiembrie 30, 2012

ETIMOLOGIA CUVINTULUI CRISTOS PROVINE DIN CUVINTUL GRECESC CRISTUS CARE

INSEAMANA CRISTALDIAMANT
CRISTALUL, ESTE CEA MAI PURA,SI CEA MAI DURA PIATRA.
CRISTALUL REFLECTA LUMINA PURA
,,PIATRA PE CARE AU LEPADATO ,,ZIDARII,,VA FI PUSA IN ,,CAPUL UNGHIULUI,,

29.
---UNIVERSALMAN--- Noiembrie 30, 2012

DOMN INSEAMANACURIOS OM CARE CAUTA,CERCETEAZA,.

ISUS CRISTOS, INSEAMANA OMUL ILUMINATCARE SPUNE ADEVARUL,ASEMANAT
PETREI DE CRISTAL.OMUL PUR..

30.
---UNIVERSALMAN--- Noiembrie 30, 2012

CITE-ul LUI LOVENDAL ESTE ,,PAMINTUL,,

CUVINTELE FIECARUIA ,,SEMANATE,,PE EL VA FI BOABELE.
CIND ,,BOABELE,,VOR INCOTI, VOR CRESTE SI VOR DA ROD,ATUNCI VOM DEOSEBI
BOBUL DE GRIU,DE CEL DE NEGUINA.
SI FIECARE ,,PELICAN,,VA INGURGITA CE A SEMANAT..daca nu leo ramine in
gitcas prea ,,buturugi,,.

31.
---UNIVERSALMAN--- Decembrie 2, 2012

ISUS ESTE UN OM CARE ARE CAPUL PE UMERI PT A GINDI, NU PT A NUI PLOAE IN

GIT,CA UNII ,,DOCTI,,
PE EL NUL INTERESEAZA ETICHETA SAU FORMA STICLEI IN CARE SE GASESTE ,,UN

CONTINUT,, CI, PE EL IL ATRAGE ,,CALITATEA CONTINUTULUI,,

NUL IMPRESIONEAZA, NICI ,,MUMIILE INBALSAMATE,,IN CUSTUME BOSS SAU
VERSACE,SI NICI DISCURSURILE LOR,CA INTRUN BAL MASCAT CU LUME MULTA..CI IL
ATRAGE OMUL SANATOS,CHIAR DACA ESTE INBRACAT INTRO CAMASA DE CINEPA SI
CARE SPUNE LUCRURILOR ,,PE NUME,,

32.
mya Mai 16, 2013

@betshebas
Iisus a fost nascut si nu creat pentru ca e Dumnezeu la fel ca Tatal! Pentru cei ce nu
pricep cum sta treaba cu Sfanta Trinitate ganditi-va la apa in cele 3 stari de agregare si
poate poate va prindeti un pic in rest e un mister!
@shalom
ai dreptate, Hristos este un termen din limba greaca si ucenicii Lui vorbeau aramaica.
Urmasii crestini greci I-au atribuit numele de Christos/Hristos.
Iisus=Dumnezeu mantuieste
Christos/Hristos=Unsul Lui Dumnezeu!
Da! Sunt crestina si cred in Trinitate and PROUD of it! acum puteti sa ma ardeti pe rug
sau in cazul vostru cu jigniri si persecutii, ma astept la asta =))=))

33.
vizitator Iulie 30, 2014

cu adevarat minunat este atunci cand vezi slava Sa. restul vorbe desarte. eventual
cititi si Folocalia de la Prodromul vol 1.

Dezgroparea mormintelor primilor

domnitori valahi o conspiraie
maghiar pentru demonstrarea

originii cumane
poporului romn

migratoare

-6,004 vizualizari- | Marti, 3 Iul 2012 | 0:09 | 17 Comments | Categorie: Istorie si

Civilizatii

Nu tiu ci dintre voi ai remarcat, dar

acum cteva zile a aprut o tire interesant despre istoria Romniei. E
vorba despre dezgroparea mormintelor primilor domnitori romni din casa
Basarabilor, pentru prelevarea ADN-ului i stabilirea originii acestora. Citez
de peYahoo News:
Un proiect senzaional, realizat pentru prima dat n Romnia, ar putea
duce la aflarea originii unor personaje istorice de prim rang, respectiv Mircea
cel Btrn i Vlaicu Vod. Deja un eveniment fr precedent a avut loc la
Biserica Domneasc din Curtea de Arge. Mormntul lui Vlaicu Voda a fost
deschis dup aproape 700 de ani. Oamenii de tiin vor preleva probe ADN
care s ateste dac cei din dinastia Basarabilor, ntemeietorii rii
Romneti, aveau snge autohton, sau erau de alt origine. n crile de
istorie sunt numii domnitori romni. De-a lungul timpului au aparut ns
multe teorii privind originea lor. Una dintre aceastea susine c Basarab I
ntemeietorul ar fi fost fiul unei cpetenii de origine cuman, un popor venit
din stepele Asiei n zorii Evului Mediu. Adic urmaii unui trib de origine
turc, seminie cu care domnii Basarabi s-au rzboit ndelung.
P.S. Prerea mea este urmtoarea: Dac acest proiect ar viza toi domnitorii
rilor romne al cror morminte sunt cunoscute, a fi de acord pentru c sar stabili mai bine legturile genealogice ntre voievozii romni. Dar, acest
proiect pare c urmrete un scop precis: dezgroparea doar a primilor

voievozi i stabilirea originii cumane a domnitorilor romni, deci i a

poporului romn. Dac ne-am trage din cumani i nu din daci sau romani,
atunci ar nsemna c noi am fi urmaii unui popor migrator, provenit din
stepele Asiei (la fel ca maghiarii), i nu descendenii daco-romanilor. Astfel,
noi am ocupa teritorii care nu ni se prea cuvin (Moldova, Valahia sau
Transilvania), o teorie care le-ar conveni de minune extremitilor unguri. Nu
m-ar mira ca n spatele acestei cercetri s se afle George Soros, multimiliardarul american de origine maghiar.
1.

El Condor Iulie 3, 2012

Intr-adevar, se poate ca cei care si-au asumat conducerea teritoriilor dacice sa fi venit
de prin alte parti ale lumii, dar, chiar daca ar fi luat cu ei toate neamurile si toate slugile
de la curte , nu ar fi reusit sa depaseasca , numaris vorbind, cateva sute
( nepunandu-i la socateala pe cei care ar fi murit in luptele cu localnicii. In afara de asta,
localnicii ( triburi dacice neatinse de soldatii imperiului roman ), si-au vazut linistiti de
treburile gospodariei, uitandu-se cu uimire la calaretii nebuni care chiuiau ca zapacitii,
poate doar, doar or speria pe cineva. Ca noii veniti si-au construit case, conace si
palate, nu prea i-au deranjat, atata vreme cat au avut panea si slana, vinul si tuica,
vacile, oile, caii, cainii, nevestele si copiii cu care sa traiasca. Numai ca, atunci cand a
fost nevoie ( mai ales daca au fost umiliti ) , au pus mana pa ce-au avut la indemana
( ghioaga, furci, coase etc ) si nu sateliti, tuncuri, avioane, drone si soldati mai mult
sau mai putin pregatiti, si si au curatat pamanturile de cele netrebuicioase,
pregatindu-l pentru noi recolte ( de aia pamanturile noastre sunt asa de fertile, pentru
ca au foat ingrasate cu cei care au vrut sa le cotropeasca ). SPRE LUARE AMINTE !

2.
gizzmondo Iulie 3, 2012

Dar,din ce am auzit ministrul culturii nu a,autorizat deshumarea mormintelor.

3.
R Iulie 3, 2012

El COndor un comentariu pe masura ca nu imi lasa drept de replica doar un BRAVO ! Imi
place modul tau de gandire. Nu te supara, ce varsta ai ?

4.
mihai Iulie 3, 2012

George Soros e chinez sau reptilian. Numai ADN lui ne poate spune daca ar avea origine
asiatica sau polineziana. romanii sunt daci si vor ramine dea pururea indiferent ca
MONGOLOIZII unguri sustin aberatii

5.
neutral Iulie 3, 2012

Baza informatiei genetice a populatiei de pe teritoriul romanesc are doua surse: una
pre-indo-europeana (numita si a Vechii Europe, care este temelia genetica a tuturor
populatiilor din Europa Centrala inclusiv din Ungaria-, Balcani, insulele din Marea Egee,
partea vestica a Ucrainei), autohtona, peste care s-au suprapus elemente indoeuropene, care au patruns masiv in trei valuri in aceste teritorii, incepand cu Epoca
Bronzului. Aceasta este combinatia care a dat nastere si triburilor dacice.
De-a lungul istoriei peste acest fond s-au suprapus atat elemente turanice sau ugrice,
cat si altele provenind tot din acest amestec intre authtonii vechi europeni si alohtonii
indo-europeni (germanici, slavi) sau elemente indo-europene ce au ajuns mai tarziu in
Europa (tigani).
Am mai spus-o si alte dati, nici un element etnic nu ar trebui desconsiderat, intrucat
fiecare are propria valoare si individualitate. Ca o paranteza, vioara, de exemplu a fost
inventata de populatii altaice (de origine mongola sau turanica). Faptul ca dispar, de la
an la an, o multime de limbi este ingrijorator. Se pierde din diversitatea si din
patrimoniul planetei.
Si indiferent ce se va descoperi prin acele analize, individualitatea nu ne-o va lua
nimeni. Vor fi doar date pentru stiinta.

6.
Dan1 Iulie 3, 2012

@mihai: George Soros e ovreias toata-ziua!

7.
sorin Iulie 3, 2012

Romanii au cucerit doa 14% din teritoriul Daciei ceilalti au venit si plecat noi am
ramas ,nu trebuie sa ne sperie asta e doar politica . Vorba lui El Condor ne vedem mai
departe de gospodariile noastre dar sa nu ne supere ca poate trezeste in noi acel spirit
de dac razboinic si au mai simtit si altii ce putem de alungul istoriei (turcii ,nemtii si
chiar si rusii) . Armata romana din 1877 a dat dovada marilor puteri de mare bravura si
defapt a fost declarata a patra putere militara din Europa .Pe vremea lui Antonescu pe
rusi i-am batut si ne-am luat Basarabia inapoi numai ca ar fi trebuit sa ne oprim ,politica
ne-a omaorat armatele la Cotul Donului unde niuci nu aveam ce cauta nu era razboiul
nostru . Si totusi am invins ca nu au vrut marile puteri sa ne recunoasca printre
invingatori asta e alta poveste . Bunicul de pa tata a participat activ la intreg razboiul si
mi-a mai povestit si cum i-am batut pe rusi si pe nemti . Dar ptin politica din 90 incoace
s-a incercat si se pare ca s-a reusit sa se distruga sentimentul de patriotism . Vor sa nu
ne mai pese de tara ca s-ao ia cine vrea crezand ca vor avea acces la Noul Ierusalim . Si
cum ne va curati Dumnezeu si va separa graul de neghina si vor ramane doar cei demni
carora le pasa mai mult de valorile umane decat de bani aur sau argint. Ne-am nascut
liberi si asa trebuie sa murim .

8.
AlexAlex Iulie 4, 2012

Chestia e ca nici noi romanii nu mai suntem 100% indoeuropeni. Exceptand dacii,
romanii (latinii) celtii si grecii care se fataiau pe aici in secolele 3 i. Hr. 1 AD, numai cati
migratori au trecut pe aici in secolele 3-13 (de la huni la tatari mai exact). Nu ma mira
ca Basarabii si Musatinii sa fi avut niscai stramosi cumani, gepizi, avari sau din alte
populatii migratoare ce au stapanit zona mioritica. Aliantele cu superputerile vremii,
prin mariaj, era o chestie la ordinea zilei. Nobilimea romana se inrudea in Evul Mediu cu
cea bizantina, poloneza, mai tarziu rusa si chiar franceza sau germana prin sistemul
mariajelor. In concluzie, domnitorii romani, daca nu-s de origine cumana, au ceva
stramosi cumani aproape sigur. Parerea mea

9.
gabi.GR.ATH. Iulie 4, 2012

@ neutral,
Un comentariu desavarsit!
@ Danutz1,
Ovreias,da nascut in Ungaria,deci e ungur la origine!

10.
Logitech Iulie 4, 2012

Este gresita ultima parte a articolului. Pe baza informatiilor ADN nu se poate trage
concluzia ca nu ni se cuvin anumite teritorii pentru ca nu se pot da teritorii unor
populatii pe baza ADN-ului.
Daca e s-o luam strict pe ADN, pai atunci putem face testele ADN la toata populatia
Romaniei si care nu are ADN de dac n-are ce sa caute in tara asta. In zona Vrancei sunt
inca multi daci. Prin sudul tarii in Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu si Calarasi multi au ADN
turcesc. Ce o sa poata acestia lua in primire cetatenia turca?

11.
Robert Iulie 4, 2012

Lovendal , prin aceste teste adn care vor sa le faca cei de la Universitatea Babe-Bolyai
impreuna cu alte universitati din lume vor sa afle daca domnitorii din aceea perioada
erau de alta origine si atat . Doar domnitorii . Cercetatorii ,oricat de abili ar fi ei nu pot
sa stabilieasca originea unui intreg popor pe baza a catorva oameni . Si chiar daca s-ar
demonstra ca acei domnitori aveau o alta origine , care e problema? Inseamna doar ca

romanii nu au fost niciodata in stare sa se conduca singuri (dovada- politica romaneasca

din ziua de azi

12.
krissu Iulie 4, 2012

Am vazut o emisiune acum cateva zile pe iRealitatea TV. Era si Neagu Djuvara si
subiectul a fost chiar acesta: daca primii domnitori au fost cumani. Sunt student la
Istorie si am aceeasi parere cu Neagu D.: acum nu mai are importanta ce origini au avut
domnitorii. Adaug in plus faptul ca asta nu poate dovedi ca supusii erau de aceasi
origine. Ar fi interesanta o deshumare pentru ca s-ar descoperi multe lucruri dar sa-ti
doresti sa zici ca romanii nu sunt daci, romani sau slavi e prea mult. Populatiile s-au
amestecat foarte mult la fel ca si limbile. Cel putin in partea asta de lume nu mai exista
popoare pur-dace, bulgare, etc. Daci s-ar mai gasi doar prin muntii Carpati dar evident
ca s-au amestecat. Romanii care au venit aici si au ocupat doar 14% din teritoriu nu
erau romani de la Roma ci colonisti adica oameni din Imperiul Roman. Suntem mult mai
mult daci decat romani. Influenta slava a facut ca romanitatea noastra sa decada si mai
mult. Repet, acum nu mai are importanta originea noastra in conditiile in care suntem
europeni si facem parte din UE. Asta o sa fie originea noastra pe viitor: europeana. Ar fi
mai frumos daca ne-ar preocupa educatia, moralitatea si faptele pentru un trai mai
fericit.

13.
neutral Iulie 4, 2012

@Gabi GR. ATH

Merci pentru aprecieri.
Sunt multe de cercetat in ceea ce priveste izvoarele istorice, e o munca grea, dar
extrem de placuta (ca si observarea naturii, de altfel).
Am putea spune despre Soros, mai degraba, ca este cetatean maghiar de nationalitate

ebraica.
O seara frumoasa

14.
Alin.G Iulie 5, 2012

Aveti mare dreptate, in spatele acestor teste se afla istoricii unguri si chiar statul
ungar. Ce parere aveti despre aceste filme documentarehttp://www.youtube.com/watch?
v=duj_84hnc58 ,http://www.youtube.com/watch?v=3yBrbMrAppw?

15.
surena Iulie 13, 2012

O buna parte din teritoriul Romaniei a fost ocupat de pecenegi si cumani,populatii

turcice care si au lasat amprenta si asupra toponomiei,vezi
Teleorman,Cumana,Comanca,Iasi, posibil Caracal.Deci,exista si posibilitatea ca Negru
Voda la origine sa fie turcic (poate denumirea de Negru nu e deloc intamplatoare).Asta
nu schimba semnificativ datele istoriei, Basarab indiferent daca a fost valah,peceneg ori
cuman a infrant decisiv Regatul Ungariei la Posada.Asta este important

16.
Emanuel August 2, 2012

E aproape dureros sa privesti cum altii ce nu au legatura cu neamul nostru ne.au scris si
continua sa ne scrie istoria. Mi se pare atat de deplasata atitudinea vasala ce am
adoptat-o mereu prin reprezentantii alesi . Mereu au fost altii ce au inventat iar noi am
copiat , mereu am venit din urma altor popoare CULMEA, mult mai tinere ca noiCum
naiba ar fi posibil asa ceva? Cum pot inventa sumerienii scrisul de exemplu cand la noi
exista tablitele de la Tartaria ce preced cu incredere si 3000 de ani pe deasupar orice
urma sumeriana??Cum pot veni restul popoarelor in spatil carpato-danubiano-pontic din
tundra inghetata ce era acum multa vreme in jurul nostru si sa se aseze primii aici ,
unde conditiile geografice permiteau o viata imbelsugata..Chiar ar fi plecat cineva din

aceste locuri prolifice vietii in mediul neospitalier ce stapanea restul europei? asa ca sa

poate veni un ungur, un indo, sau alte natii? Niciodata

Ar fi atat de multe

argumente ce ar trebui sa ne indrepte coloana vertebrala in fata acestor paraziti ce vor

mereu sa dovedeasca falsul din cartile de istorie.Hai sa le daruim doar un zambet ironic
cercetatorilor lui nea Soros ce vor sa arate ca ungurii erau pe cand nu s-au

vazut

17.
andrei Februarie 12, 2013

da,dar am ocupa alte teritori

Trovanii din Vlcea: incredibilele

pietre vii care cresc i se
deplaseaz singure
-12,439 vizualizari- | Miercuri, 23 Mai 2012 | 22:34 | 15 Comments |
Categorie:Locuri interesante si Calatorii

Pmntul este o planet uimitoare, iar

natura noastr este plin de minuni. Iar n ara noastr se gsesc locuri i
peisaje absolut incredibile. Poate unii dintre voi tii deja, dar, pentru cine nu
cunoate, exist n Romnia un fenomen geologic uimitor, i anume aa-

numitele pietre n cretere. Este dificil de imaginat c pot crete ntr-adevr

pietre, dar pietrele acestea par a fi n via!
Rezervaia Natural a Trovanilor Romneti este localizat n judeul Vlcea,
n apropierea drumului care leag Rmnicu Vlcea de Trgu Jiu, la 8 km
distan fa de Horezu. Aici, ntr-un sat mic numit Costeti, exist unele
pietre fascinante i misterioase, numite trovani, care se crede c ar avea
via n ele. Trovant este un termen geologic, folosit adesea n Romnia; el
semnific nisip cimentat.
Trovanii reprezint fenomene geologice, care constau n forme sferice de
nisip cimentat, ce au aprut ca urmare a unor activiti seismice puternice.
Cutremurele care au condus la crearea primilor trovani se presupune c au
avut loc de 6 milioane de ani n urm. Ceea ce face ca aceti trovani s fie
unici i misterioi o reprezint ceea ce se ntmpl cu ei dup contactul cu
apa. Dup poi abundente, pietrele ncep s creasc de la 6-8 mm, pn la 610 metri! Ca i cum s-ar hrni cu ap! Este cu adevrat remarcabil!
Unul dintre cele mai ciudate aspecte legate de aceste pietre o reprezint
faptul c, dei ele variaz n dimensiune, de la civa milimetri, la chiar 10 m,
ele sunt foarte asemntoare; e ceva extrem de bizar, innd seama de o
lege natural care afirm c nu exist lucruri ca pietre identice. n plus, la fel
ca pietrele celebre din Death Valley, California, trovanii se mut adesea
dintr-un loc n altul.
Oamenii de tiin cred c pietrele cresc n dimensiuni datorit coninutului
ridicat de sruri minerale diferite, care se afl sub nveliul lor. Atunci cnd
suprafaa devine umed, aceste substane chimice ncepe s se
rspndeasc, aplicnd presiune pe nisip i determinnd astfel ca pietrele
s creasc. Totui, n ciuda eforturilor lor, oamenii de tiin nu au reuit s
vin cu vreo explicaie logic privind extensiile de care au parte pietrele,
ce amintesc de rdcini. Dac sunt tiate, seciunile lor au inele colorate, la
fel ca i copacii.
Aceste pietre se comport ca i cum ar fi o form necunoscut de via! Nu
putem nega faptul c planeta noastr este cu adevrat uimitoare

Vinul
vrjitoarelor:
o
reet
secret de atragere a persoanei
iubite
-78 vizualizari- | Luni, 14 Mai 2012 | 22:15 | No Comments | Categorie: Almeea

La inceputul lunii mai, culegeti, singuri,

17 flori de lacramioare mirositoare. Operatiunea trebuie facuta dimineata,
foarte devreme, inainte sa se evapore roua. Inmuiati florile in tuica. Puneti la
macerat si 200 de grame de iedera taratoare si 10 flori de violete.
Cu zece zile inainte de noaptea Sfantului Ion, amestecati 100 de grame de
miere de flori de munte cu un litru de vin alb sec natural. Puneti acest
amestec la fermentat. Adaugati florile macerate in tuica. Lasati sa dea in
clocot 4 minute, apoi puneti-o sa se raceasca. Magnetizati aceasta bautura
punand mainile 4-5 minute la 10 centimetri de lichid gandindu-va intens la
fiinta iubita.

Dupa ce s-a racit, puneti bautura intr-o sticla bine inchisa, poate o sticla
veche de bere sau de limonada. Lasati-o sa se macereze pana la Sfantul Ion.
In noaptea de Sfantului Ion, ingropati bautura la radacina unui stejar. In
prima noapte cu luna plina, o puteti scoate. Bautura este gata, delicioasa si
eficienta!

Micarea New Age sau Oculta

veche, curentul modern marca
Illuminati
mpotriva
cretinismului
-10,078 vizualizari- | Sambata, 21 Apr 2012 | 16:32 | 37 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Micarea New Age este o micare att

religioas ct i social. De fapt, cultura occidental experimenteaz n
prezent o schimbare fenomenal, spiritual, ideologic i sociologic. Este o
viziune a lumii religioase care este strin i ostil cretinismului. New Age
este o sintez, n grade diferite a religiilor mistice din Extremul Orient, n
principal din hinduism, budism i taoism, la care se adaug ocultismul
occidental, dar i cultura occidental i materialist.
Cine a creat Micarea New Age?
Primele expresii ale Micrii New Age n timpurile moderne au aprut la
filozofi ca Emanuel Swedenborg (1688-1772), transcendentaliti ca Thoreau,
Emerson i Wordsworth (la nceputul anilor 1800), dar micarea a cptat
forme concrete odat cu scrierile teozofice ale celebrei Madame Helena

Blavatsky (1831-1891). Dar, Micarea New Age a intrat n for odat cu anii
1960, cnd a avut loc o revigorare a misticismului oriental. Zenul, Carlos
Castanada, Beatles, meditaia transcedental, tantra i multe altele au
devenit populare n ntreg Occidentul.
Din New Age fac parte incredibil de multe organizaii...i e
rspndit peste tot
Micarea New Age const dintr-o reea incredibil de mare i de bine
organizat de mii de grupuri, trusturi, fundatii, cluburi, loje i grupuri
religioase ale cror scop este acela de a pregti lumea pentru a intra n Era
Vrstorului. Vom numi doar cteva organizaii ce fac parte din Micarea
New Age: Amnesty International, Zero Population Growth, California New Age
Caucus, New World Alliance, World Goodwill, Biserica Universal, Societatea
Teozofic, Clubul de la Roma, Christian Science sau coala Unit de
Cretinism. Aceast list demonstreaz diversitatea organizaiilor New Age,
care funcioneaz n diferite domenii: economice, politice sau religioase.
Micarea New Age nu este un sistem unificat de credine i practici, chiar
dac rdcinile sale provin din religiile orientale i din ocultism. Ea nu are
nici vreun lider oficial, vreun sediu central sau vreun numr de membri, dar,
n schimb, e format dintr-o reea de grupuri de lucru ce au obiective
specifice. Se crede c n ntreaga lume exist cteva zeci de milioane de
adepi de diverse practici New Age.
Micarea New Age a ctigat o influen semnificativ n lume, afectnd
aproape n fiecare zon a culturii sociologie, psihologie, medicina, ecologie,
tiin, arte, educaie, comunitatea de afaceri, mass-media, divertisment,
sport i chiar i biserica. Micarea se exprim n forme foarte diferite, de la
forme evident ostentative la forme subtile. Ea se exprim i n foarte multe
forme seculare i spirituale, ca de exemplu tabere de meditaie
transcendental sau sub forma unor practici alternative de sntate.
Micarea are parte i de cteva sute de publicaii, dintre care am putea
aminti New Age Journal, Body Mind Spirit, Yoga Journal, Gnosis, East
West, Noetic Sciences, Omega.
Scopul New Age: un Hristos pentru oameni i Noua Ordine
Mondial

Scopul major al Micrii New Age este acela de a pregti lumea n momentul
intrrii n Era Vrstorului. Acest lucru va fi realizat, n principal, prin
aducerea n prim plan a unui lider mondial, numit (batjocoritor pentru
cretini) Hristos sau Maitreya, care se presupune c ar trebui s vin ca
s ne nvee cum s trim n pace unii cu alii. Alte obiective declarate ale
micrii sunt acelea de a stabili tot felul de autoriti mondiale: o autoritate
alimentar la nivel mondial, o autoritate mondial pentru ap, o autoritate
economic mondialde fapt, instalarea unei Noi Ordini Mondiale.
Coinciden sau nu, acelai obiectiv l are i organizaia malefic Illuminati,
ceea ce arat c ea nu este strin de aceast micare.
Ar trebui remarcat aici c una dintre cerinele pentru ca o persoan s intre
n New Age este c ea va trebui s treac printr-un fel de iniiere luciferic,
un fel de angajament de credin n Hristos sau Matreiya, n New Age i
n Noua Ordine Mondial.
New Age propvduiete doctrinele gnosticismului, care recunoate
doi dumnezei
Dei Micarea New Age propvduiete o larg deschidere pentru toate
religiile, filozofia sa de baz reprezint o subminare atent calculat n special
a cretinismului, dar i a celorlalte dou mari religii nrudite cu cretinismul,
iudaismul i islamismul. Micarea New Age conine nvturi din dou
doctrine importante: gnosticismul i ocultismul. Gnosticismul este o doctrin
veche care nva c oamenii sunt suflete divine nchise ntr-o lume
material, creat de un Dumnezeu imperfect, Demiurgul, care este frecvent
identificat cu Dumnezeul lui Avraam din Biblie. Aadar, Demiurgul poate fi
descris ca o ncorporare a rului, alturi de el existnd o alt Fiin Suprem
ndeprtat i incognoscibil ce ncorporeaz binele. Pentru a se elibera de
lumea inferioar material, este nevoie de gnostic, sau cunoatere ezoteric
spiritual disponibil prin experien direct sau cunoatere (gnostic) a
acestui incognoscibil Dumnezeu. Aadar, e clar c Micarea New Age, prin
ncorporarea nvturilor gnostice, face un atac direct asupra cretinismului
biblic, atacnd doctrina Trinitii, a Tatlui, Fiului i Sfntului Duh. Totodat,
prin faptul c sinele omului este declarat a fi Dumnezeu, Micarea New Age
se potrivete cel mai bine descrierii unei religii a Antihristului.

Doctrinele de baz ale lui New Age

Douglas R. Groothuis, autor al criiDemascarea New Age identific 6
gndiri
de
baz
ale
filozofiei
New
Age:
(1)
totul
este
unul;
(2)
totul
este
Dumnezeu;
(3)
umanitatea
este
Dumnezeu;
(4)
o
schimbare
n
contiin;
(5)
toate
religiile
sunt
aceleai;
(6) un optimism evolutiv cosmic.
Un alt autor, Norman Geisler, identific 14 doctrine de baz ale Micrii New
Age:
(1)
un
Dumnezeu
impersonal
(o
for);
(2)
un
Univers
etern;
(3)
o
natur
iluzorie
a
materiei;
(4)
un
caracter
ciclic
al
vieii;
(5)
necesitatea
rencarnrilor;
(6)
evoluia
omului
n
dumnezeire;
(7) continu revelaiilor de la fiinele de dincolo de lume;
(8)
identitatea
omului
cu
Dumnezeu;
(9) nevoia de meditaie (sau alte tehnici de schimbare a contiinei);
(10)
practicile
oculte
(spiritism,
astrologie
etc);
(11)
vegetarianismul
i
sntatea
holistic;
(12)
pacifismul;
(13)
Noua
Ordine
Mondial;
(14) sincretismul (unitatea tuturor religiilor).
Dac omul e Dumnezeu, nu mai e nevoie de evoluie spiritual
Dei unele din aceste idei sun bine, neavnd nimic duntor n ele (de
exemplu, vegetarianismul, pacifismul sau meditaia), ele sunt introduse

subtil pentru a induce n eroare lumea i pentru a masca doctrine sataniste,

cum este aceea a identitii omului cu Dumnezeu. Doar Satana ncearc s
induc oamenilor ideea c fiinele umane sunt deja perfecte, divine, i atunci
nu mai e nevoie de nicio evoluie spiritual. Aici const adevratul pericol al
Micrii New Age: de ce ar mai trebui s mai facem ceva, dac noi deja
suntem Dumnezeu?
Personaliti ce au susinut Micarea New Age
Dintre personalitile care au susinut i susin Micarea New Age, i putem
numi pe: Alice Bailey, Alvin Toffler, Dr. Barbara Ray, Benjamin Creme, Levi
Dowling, George Trevelyan, Fritjof Capra, Abraham Maslow, Barbara Marx
Hubbard, Ruth Montgomery, Shirley MacLaine, J.Z. Knight, Marilyn Ferguson,
David Spangler, Jeremy Rifkin, Norman Cousins, Elizabeth Clare Prophet, John
Denver, George Lucas sau Norman Lear.
nclinaii spre simboluri sacre
Adepii New Age acord o mare importan pentru artefacte, relicve i
obiecte sacre, ca de exemplu clopote tibetane, ceaiuri de plante exotice,
energizante solare, forme de curcubeu, fluturi, triunghi etc., sau simboluri
aa-zis sacre ca inorogul, Pegasus, zvastica, yin-yang, pentagrama, semiluna
etc.
E mai degrab o Ocult strveche
n concluzie, termenul de New Age este un termen informal derivat din
astrologie, care indic faptul c Pmntul, dac nu chiar Cosmosul, este pe
punctul de a face tranziia de la Epoca Pestilor (ce simbolizeaz
raionalitatea) la epoca Vrstorului (ce simbolizeaz spiritualitatea, fericirea
i armonia tuturor lucrurilor). Chiar dac trece printr-o revigorare
semnificativ, New Age (n traducere n limba romn Noua Er) nu este
chiar nou, ci un concept vechi. Un termen mult mai potrivit ar trebui s fie
Old Occult (n limba romn Oculta veche).
Iat, n final, vom compara nvtura New Age cu ceea ce susine
cretinismul, pentru a arta nc o dat c aceast micare a fost special
creat pentru a submina i distruge cretinismul:
1) Nu recunoate un Dumnezeu exterior

New Age susine c nu exist nicio surs extern de autoritate, ci doar una,
din interiorul fiecruia (Dumnezeul din noi). Cretinismul crede ns c
toat nvtura spiritual a fost oferit oamenilor de ctre
Dumnezeu: Toat Scriptura este insuflat de Dumnezeu i de folos spre
nvtur, spre mustrare, spre ndreptare, spre nelepirea cea ntru
dreptate (2 Timotei 3:16).
2) Promoveaz venerarea omului
Micarea New Age confund Creatorul cu creaia Sa i crede c Dumnezeu
este parte a Creaiei, nu separat de ea. Ea mprumut de la religiile orientale
credina n monism c totul este Unul doar o singur esen n ntreg
Universul. Totul este o form diferit a acelei esene (energie, contiin,
putere, iubire, for). Dar credina n monism este de fapt un panteism
hindus, care spune c totul este Dumnezeu. Micarea New Age cred c
fiecare persoan i lucru este mpletit cu Dumnezeu, i folosete pentru
aceasta versetul din Luca 17:21 (Cci, iat, mpria lui Dumnezeu este
nuntrul vostru), n ciuda faptului c nluntrul vostru nseamn, de fapt,
n mijlocul vostru. Micarea New Age susine c fiecare om are o scnteie
divin n el, pentru c face parte din esena divin. n mod evident, acest
concept transform Micarea New Age intr-o religie a idolatriei i
autovenerrii. Dac omul este Dumnezeu, el ar trebui s se venereze pe el
nsui.
3) Nu crede n pcat
n New Age nu exist vreun loc pentru pcat, pentru c nu exist niciun
Dumnezeu transcendent mpotriva cruia cineva se poate rzvrti. n esena
lui, omul fiind divin i perfect, nu poate exista conceptul de pcat. New Age,
ntr-adevr, vorbete de anumite dorine neplcute ale omului care par a fi
impulsuri naturale ale fiinei umane, dar acestea nu sunt considerate a fi
pcate. Asta contrar nvturii biblice, care spune c pcatul este inerent
omului: De aceea, precum printr-un om a intrat pcatul n lume i prin pcat
moartea, aa i moartea a trecut la toi oamenii, pentru c toi au pctuit n
el (Romani 5:12).
Cum pcatul nu este recunoscut de New Age, atunci nu este nevoie nici de
pocin sau de iertare; n aceste condiii, Iisus nu ar fi murit pentru pcatele
noastre. Dar una din doctrinele de baz ale cretinismului e aceea c Iisus
Hristos a murit pentru pcatele noastre: Hristos a murit cnd noi eram nc
pctoi. Cu att mai vrtos, deci, acum, fiind ndreptai prin sngele Lui, ne
vom izbvi prin El de mnie (Romani 5:8-9).

4) Nu mai e nevoie de un Mntuitor

Dar Micarea New Age elimin astfel nevoia de mntuire sau de un Salvator.
De fapt, mntuirea nu este chiar o problem pentru New Age. Conform
credinei sale, sufletul este o parte a Universului i nu moare niciodat. El se
rencarneaz n diferite trupuri, printr-o succesiune de viei viitoare. Karma
bun sau rea ctigat de-a lungul vieilor determin care va fi ncarnarea
ulterioar. n viziunea lui New Age, omul i va atinge perfeciunea spiritual
prin fore proprii, i nu prin prin mntuirea prin harul lui Dumnezeu, prin
credina n Isus Hristos, aa cum spune Biblia.
5) Lucifer, o fin puternic de lumin
n literatura New Age, Lucifer nu este vzut ca un diavol sau ca Satana, ci,
mai degrab, ca o fiin puternic de lumin, ca un domn al umanitii. Ciitez
din articolul publicat n anul 2010 pe acest site i initulat Lucifer, fina
care ne aduce lumina nelepciunii!?? Ce dracu:
David Spangler, un credincios New Age, spune c Lucifer lucreaz n noi
pentru a ne aduce unitatea, i, odat ce ne ndreptm spre o nou er, care
este cea a unitii omului, fiecare din noi este adus la punctul pe care eu l-a
numi iniiere luciferic. Tot conform lui Spangler, Lucifer i ghideaz pe
oameni printr-o serie de experiene menite s-i trezeasc i s-i fac s fie
contieni de divinitatea interioar. Pentru c, acest Lucifer ar fi cel care intr
n interiorul fiinei umane,pentru a crea lumina, iar Hristos ar fi cel care
elibereaz aceaast lumin, aceast nelepciune, aceast iubire n Creaie.
Astfel, Lucifer i Hristos devin parteneri n aceast aciune. Pentru c
Spangler l numete pe Lucifer drept agentul iubirii lui Dumnezeu!
Concluzie
Micarea New Age este o revitalizare modern a unei tradiii foarte vechi,
care vrea s pun la ndoial existena i autoritatea lui Dumnezeu. Aceast
micare, de origine malefic, ncearc s-i insufle omului credine false,
pentru a-l abate de la adevrata evoluie spiritual.

Ciudata
Georgia,
nalt

biseric
cocoat

Katskhi
din
pe o stnc

-3,920 vizualizari- | Marti, 3 Apr 2012 | 8:33 | 5 Comments | Categorie: Locuri

interesante si Calatorii

Dac avei vreodat un drum prin

Georgia (fosta republic sovietic socialist, aflat n nord-estul Turciei, ntre
Europa i Asia), atunci nu trebuie s ratai biserica de pe stlpul de piatr
Katskhi. Aflat n apropierea unui orel minier, inedita biseric se afl
cocoat pe acest stlp de piatr, nalt de 45 de metri. Biserica cretin
situat la nlime a fost construit undeva n secolele 6-8, pe locul unei
construcii cu rdcini pgne, ca semn de fertilitate nlat unei vechi
zeiti.
Pentru a ajunge la neobinuita biseric aflat n vrful stncii, un clugr se
folosete de o scar ruginit, ce mai poart numele i de scara spre rai.
ns, nu v-a sftui s v urcai pe ea, pentru c e foarte nesigur i necesit
i anumite ndemnri practice. Dar, oricum, putei admira aceast
construcie de la distan, cci v va lsa cu gura cscat

Fntana Tinereii din Tibet. Trei

exerciii spirituale incredibile ce
v pot rentineri!
-17,965 vizualizari- | Sambata, 11 Feb 2012 | 13:20 | 15 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Tibetul este cunoscut pentru secretele

strvechi, cunotinele enigmatice i puterile paranormale; o civilizaie a cror rdcini
se pierd n negura timpului. Clugrii misterioi, unii cu puteri supranaturale, i petrec
viaa pe pmnt ca supraoameni i zei deopotriv. Unele dintre secretele lor au aprut
n cultura occidental, fiind aduse de exploratori care au fost martorii unor minuni
dincolo de credin. Un astfel de om a fost martorul Fntnii Tineretii Tibetane. El a
crezut n puterea ei, a urmat sfaturilor clugrilor nelepi i, la ntoarcerea sa, a avut
parte de o tineree att fizic ct i spiritual. Acum, incredibilul secret al clugrilor
tibetani i este mprtit i ie.
n cartea sa intitulat Secretul strvechi al Fntnii Tineretei, Peter Kelder
descrie modul n care un prieten de-al su, colonel britanic, a fcut o cercetare
ndrznea pentru localizarea unei mnstiri tibetane care, conform localnicilor in India
i Nepal, ar deine secretul rentineririi. Prin urmare, practicnd pur i simplu nite
ritualuri strvechi descoperite cu mii de ani n urm de ctre maetrii tibetani, o
persoan i poate terge anii i recupera tinereea. Muli ar crede c e o fantezie.
ceva de genul prea frumos s fie adevrat.
Kelder descrie cum s-a ntlnit cu prietenul su:

ntr-o dup-amiaz, cu civa ani n urm, stteam n parc i citeam

ziarul, atunci cnd un domn n vrst s-a aezat alturi de mine.
Prea a avea 60 de ani, avea prul crunt, cu o chelie n fa, umerii
lsai, iar cnd se plimba prea c se ncovoia asemenea unei
trestii. Nu tiam c, din acel moment, ntregul curs al vieii mele se
va schimba pentru totdeauna. N-a trecut dect puin timp pn
cnd amndoi ne-am angajat ntr-o conversaie fascinant.

Am aflat c omul era pensionar, fost ofier al armatei britanice, care

a servit, de asemenea, i n corpul diplomatic al Coroanei. Ca
urmare, el a cltorit aproape n fiecare col al globului. i colonelul
Bradford, cum am s-l numesc, dei nu aceasta este numele su, ma fascinat cu povetile sale pline de aventuri. Dup ce ne-am luat la
revedere, am convenit s ne mai ntlnim, i, astfel, o prietenie
strns a aprut ntre noi.
Iar colonelul i-a dezvluit obsesia sa secret:

n timp ce a stat mai muli ani n India, colonelul Bradford a auzit de

la localnici mai multe poveti fascinante. E vorba de un grup de
lame sau preoi tibetani, care ar ti secretul Fntnii Tineretii. De
mii de ani, acest secret extraordinar a fost pstrat de membrii
acestui grup. i n-au fcut niciun efort pentru a-l ascunde, cci
mnstirea lor era att de ndeprtat i de izolat, nct erau
practic rupi de lumea exterioar. Aceast mnstire i Fntna
Tinereii sale au devenit un fel de legend pentru localnici, existnd
poveti ale unor oameni btrni care i-au recptat misterios
sntatea, puterea i vigoarea dup ce au intrat n mnstire. Dar
nimeni nu prea s tie locaia exact a acelui loc ciudat i minunat.
Colonelul s-a decis c-i va petrece restul timpului pentru a gsi mnstirea i a nva
secretul rentineririi. El l-a invitat Kelder s-l nsoeasc. Dei ispitit, autorul a refuzat n
cele din urm. Potrivit lui Kelder, au trecut mai muli ani pn cnd primi o scrisoare de
la prietenul su. Colonelul l anuna c a gsit n sfrit mnstirea i urma s-i mai
scrie n curnd. Iar cnd urm cea de a doua scrisoare

Atunci cnd sosi cea de a doua scrisoare, minile aproape c-mi

tremurar cnd o deschisei. Pentru moment, nu mi-a venit a crede
ceea ce scria.Vestea era mult mai bun dect a fi putut spera. Nu
numai c acest colonel a gsit Fntna Tinereii, dar el avea de
gnd s-o aduc cu el acas, urmnd a se ntoarce n circa dou luni.
Patru ani au trecut de cnd nu l-am mai vzut pe prietenul meu i
am nceput s m ntreb ct de schimbat era el n aceast perioad
de timp. Aceast Fntn a Tinereii i-a oprit naintarea n vrst?
Va arta el exact cum l-am vzut ultima oar sau va mbtrni doar
un an din cei patru ani?

Iat c a venit i momentul mult ateptat. Era seara, cnd sun

deodat telefonul. Portarul m anun c dl Bradford a venit s m
vad. Nerbdtor, i-am rspuns: Trimite-l sus. La scurt timp, auzi
soneria i ua se deschise. Spre dezamagirea mea, n faa mea nu
se afla colonelul Bradford, ci un brbat mult mai tnr.
Observnd surpriza mea, strinul mi spuse: Nu m ateptai?
M-am gndit c ar fi altcineva, am rspuns eu, un pic nedumerit
i
confuz.
M-am gndit c voi fi primit cu mai mult entuziasm, a spus
vizitatorul cu o voce prietenoas.Privete cu atenie faa mea. Mai
trebuie s m mai prezint?
Confuz i nedumerit, apoi uimit, am privit la chipul din faa mea.
Apoi, ncetul cu ncetul, am realizat c trsturile feei lui semnau
ntr-adevr cu cele ale colonelului Bradford. Acest om prea a fi
colonelul din tineree. n loc de un trup ncovoiat, am observat un
trup nalt, drept i robust.. Chelia din fa i dispruse, iar prul i era
brunet, fr nicio urm de crunire.
Colonelul i povesti apoi prietenului su care sunt exerciiile secrete care l-au fcut s
ntinereasc astfel. Ele trebuie efectuate zilnic, pentru o lung perioad de timp, pentru
a obine efectele scontate. V trebuiesc doar 15 minute zilnic, ele putnd fi realizate n
orice ncpere.

Micarea nr.1:
Stai drepi, ridicai braele pn la nivelul umerilor i rotii-v n sensul acelor de
ceasornic. Fixai-v ochii doar nainte, fr a v focaliza n alt parte; atunci cnd v
nvrtii, lsai ca vederea s se blureze. Rotii-v de 21 de ori sau pn cnd v simii
ameii sau instabili. Nu conteaz cu ce vitez v rotii. n tot timpul acesta, inspirai i
expirai din stomac, aa cum fac cntreii de oper sau actorii. Dup ce v oprii din

nvrtit, respirai i mai profund din stomac, pn cnd echilibrul dvs. se va ntoarce la
normal i capul nu se va mai roti.

Micarea nr.2:
Stai culcai pe spate, cu minile lipite de trup, palmele braelor ridicate n sus, iar
picioarele ntinse i drepte. Din aceast poziie, ncepei s respirai i ridicai-v
picioarele ct de mult putei n sus; n acelai timp, ridicai-v capul de pe pmnt,
ncercnd s atingei brbia de piept. Repetai acest lucru de 21 de ori; atunci cnd
inspirai, v ridicai picioarele i capul, iar cnd expirai v cobori picioarele i capul.
Dac simii vreun disconfort, atunci plasai-v palmele de la mini (ndreptate n jos) pe
muchii fesieri, pentru a v sprijini baza coloanei vertebrale. ncercai s facei aceste
exerciii de ridicare i coborre a picioarelor i capului la aceeai vitez.

Micarea nr.3:
ngenunchiai pe ambele picioare, cu braele ndeprtate i palmele puse pe ambele
olduri. Apoi, cobori-v brbia ctre piept i ncepei respiraia. Dup aceea, ridicai
capul i lsai-l pe spate, n acelai timp cu micarea minilor ctre spatele oldurilor,
lsndu-le s coboare mai n jos. ncepei apoi expiraia i revenii la poziia iniial,
innd i capul drept. Atunci cnd ncepei acest exerciiu, folosii-v de greutatea
capului dvs. pentru a-l aduce n fa, n loc de a fora brbia s ating pieptul cu ajutorul
muchilor. n momentul n care dai capul pe spate, evitai s v ntindei gtul, ci pur i
simplul lsai-l s cad cu propria greutate. Cnd facei acest exerciiu, inei ochii

deschii, pentru a v menine echilibrul. Mai trziu, ncercai micarea cu ochii nchii,
pentru a sesiza diferena.
Aceste exerciii sunt minunate i v pot echilibra energia, dar i mbunti respiraia,
digestia i tonusul muscular. Ele sunt relativ uor de efectuat i eficiente. Dar nu sunt de
ajuns pentru rentinerire. Pentru asta este necesar i o abstinen s*xual total. Ai
putea s v abinei de la orice activitate s*xual, doar pentru a rentineri?
Oare aceste exerciii chiar funcioneaz? Pete Kelder crede c da Nu rmne dect
s ncercai!

Misterul Siberiei: de ce acum

13.000 de ani un ger distrugtor
s-a abtut brusc asupra inutului,
transformndu-l
ntr-unul
de
ghea i zpad?
-4,377 vizualizari- | Sambata, 14 Ian 2012 | 16:36 | 4 Comments |
Categorie:Locuri interesante si Calatorii

n urm cu 12.000-13.000 de ani n

urm, pe cmpiile din nordul Siberiei tria un mare numr de rinoceri,
antilope, cai, bizoni i alte vieuitoare omni-carnivore, n vreme ce o mare
varietate de carnivore, printre care tigrul cu dini de sabie, se hrneau pe
seama lor Ca i mamuii, aceste animale s-au ndreptat spre extremul nord
al Siberiei, ctre malurile Oceanului Arctic i nc i mai departe spre nord,
pn la Lyakhov i insulele Noua Siberie, la foarte mic distan de Polul
Nord.

Unii cercettori au confirmat c din cele treizeci i patru de specii de animale

ce triau n Siberia nainte de catastrofele din al 11-lea mileniu .Hr. printre
care mamutul lui Ossip, cerbul uria, hiena de peter i leii de peter nu
mai puin de douzeci i opt erau adaptate numai la condiii climatice
temperate. Dup cum s-a exprimat zoologul francez Georges Cuvier, singura
concluzie logic este c acest nghe venic nu a existat mai nainte n acele
zone n care au fost congelate animale, deoarece la o asemenea
temperatur n-ar fi putut supravieui. n aceeai clip n care aceste fpturi
au rmas fr via, regiunea n care locuiau a fost cuprins de nghe.
Nu exist foarte multe dovezi care sugereaz c un nghe brusc a survenit n
Siberia n timpul celui de-al 11-lea mileniu .Hr. n cadrul studiului su asupra
insulelor Noua Siberie, un explorator arctic, baronul Eduard von Toll, a gsit
rmiele unui tigru cu dini de sabie, i un copac fructifer care, cnd
sttuse n picioare, avusese o nlime de 99 de picioare. Arborele era
conservat bine n permafrost, cu rdcini i semine cu tot. Frunze verzi i
fructe coapte nc i mai erau prinse de ramuri. Actualmente, singurul
reprezentant pe insul al vegetaiei de tip arbore este o salcie, care crete
pn la o nlime de un inchi.
Despre schimbrile dezastruoase care au avut loc la vremea instalrii
marelui frig n Siberia, vorbete la fel de mult i hrana pe care o mncau
animalele disprute atunci cnd au pierit: Mamuii au murit subit i n mare
numr, ca urmare a unui frig intens. Moartea a survenit att de rapid nct
vegetalele nghiite sunt nc nedigerate n gurile i n stomacurile lor s-au
gsit, nc identificabile i nedeteriorate, clopoei, piciorul cocoului, rogoz
fraged i fasole slbatic.
Nu mai e nevoie s spunem c o astfel de flor nu crete astzi nicieri n
Siberia. Prezena ei acolo n cel de-al 11-lea mileniu .Hr., ne oblig s
admitem c regiunea avea un climat plcut i roditor unul temperat sau
chiar cald. Pentru ce trebuise ca sfritul ultimei ere glaciare n alte pri ale
lumii s fe nceputul unei ierni fatale n aceast zon care anterior fusese un
paradis, este o problem pe care o vom amna pn n Partea a VIII-a. Cu
toate acestea, cert este c la un moment dat, n cursul perioadei situate cu
12.000-13.000 de ani n urm, peste Siberia s-a abtut cu vitez
nspimnttoare un ger distrugtor, care niciodat de atunci nu s-a mai
mblnzit. Ca printr-un straniu ecou al tradiiilor avestice, o regiune care
anterior se bucurase de apte luni de var s-a transformat aproape peste

noapte ntr-un trm de ghea i zpad i zece luni de iarn aspr i

geroas.
1.

zhadum Ianuarie 14, 2012

ce credeti ca s-ar putea intampla dupa fenomenul actual d incalzire globala??/asa cum
au spus unii si s-au facut si filme va urma o racire globalanatura are propriile ei
resurse si mecanisme de a se echilibra foarte posibil sa asistam la asa ceva intr-un viitor
apropiat..si multi dintre noi daca ne vom afla unde nu trebuie s-ar putea sa sfarsim la fel
ca mamutii..

2.
El Condor Ianuarie 14, 2012

Cam acelasi fenomen se pare ca s-a petrecut si in Antarctica, iar raspunsurile s-ar putea
sa le banuie cercetatorii care au acces la marele vortex gri din aceasta regiune
inghetata, precum si cei care sapa in conditii strict secrete si care se pare ca au gasit
dar sa va las pe voi sa gasiti adevarul. E mai dulce raspusul asa.

3.
danmann Ianuarie 15, 2012

Schimbari climatice au fost si au sa mai fie dar asa brusc in cat sa surprinda un animal
cu vegetatia in gura si sa moara congelat inainte sa mai aiba timp sa si inghita? O
ipoteza ar fi schimbarea brusca a polilor magnetici, si se pare ca este unica ipoteza
plauzibila.
Nimenia nu a zis ca sfarsitul o sa fie funny! Va doresc un trai bun.

4.
edif Ianuarie 15, 2012

@danmann, daca e asa de plauzibila ipoteza, explica-ne si noua interdependenta

imediata dintre cele doua fenomene.

Obiceiuri tradiionale romneti n

prima zi de Anul Nou
-242 vizualizari- | Duminica, 1 Ian 2012 | 20:46 | No Comments |
Categorie:Almeea

Pe vremuri, prima zi a Anului Nou era

numita, ca si astazi de altfel, Ziua Sfantului Vasile. Aceasta zi deosebita mai
avea pe vremuri inca doua denumiri, anume Craciunul Mic si Fratele
Craciunului explicabile prin amalgamarea, de-a lungul timpului, a practicilor
specifice acestor sarbatori. Prima grija a gospodinelor, imediat dupa ce se
trezeau, era sa mature casa, ducand gunoiul la radacinile pomilor; facand
asa se credea ca pomii vor rodi mai bine. Apoi, luau un brau si-l asterneau
inaintea usii, pe acest brau dand de mancare gainilor; facand asa sperau sa
nu le manance uliul gainile peste an. Urma fierberea unui cap de porc sau a
unui purcel, femeile socotind ca asa cum rama porcul tot inainte, asa si
lucrurile din casa vor merge cu spor. Gospodarii aveau si ei o grija, anume sa
afume vitele cu gunoiul strans in casa de la Craciun pana in noaptea de Anul
Nou, afumarea aceasta scutind, in viziunea stramosilor nostri, vitele de orice
necaz in anul ce urma.
Ochii gospodarilor erau in tot acest timp spre usa, deoarece se credea ca e
bine sa-ti intre mai intai in casa, in prima zi a anului, un baiat sau un barbat,
semn de bine pentru anul viitor. Sosirea unei fete sau muieri indispunea
grozav pe cei din casa respectiva, despre fata spunandu-se chiar ca-i
saracie!
Doua practici, ambele ilustrate de copii pana in 12 ani sau de cei nevoiasi,
individualizau prima zi a anului. E vorba, desigur, de Semanat si de Sorcovit.

La acestea puteau sa participe si copilele.Semanatul se facea cu seminte de

grau, secara, orez, ovaz, dar si cu porumb si canepa, semintele fiind pastrate
intr-o traistuta sau intr-o manusa de lana. Barbatii aduceau in casa un vitel
gras sau un miel. Se considera ca era bine daca se semana peste aceste
animalute. Fetele mari isi pregateau casa cu sarg pentru a primi semanatorii,
trecerea acestora pe la casele lor dandu-le serioase sperante de maritis. De
altfel, toti cei semanati erau bucurosi, fiindca se credea ca anul care incepea
acum va fi mai manos cu cat mai multi semanatori au fost pe la casele lor.
De obicei, se semana pana cand oamenii prindeau a iesi din biserica. De la
ora 12 incolo nimeni nu mai avea voie sa semene. Rasplata semanatorilor
era identica cu aceea a uratorilor din ajun. Samanta de pe jos era maturata
de gospodine si aruncata de gospodar pe vite, in special pe oi, in credinta ca
vitele respective se vor inmulti ca painea si ca baietii care au semanat.
Sorcova era o ramurica sau o nuia verde de mar, par sau trandafir. Pe
vremuri, mamele aveau grija sa puna in dimineata Sfantului Andrei niste
ramurele intr-un vas cu apa, schimband apa in fiecare zi. Daca aceste
ramurele infloreau pana la Anul Nou erau socotite aducatoare de noroc
pentru casa respectiva. Sorcovitul incepea dis-de-dimineata, copiii intrand
chiar si peste cei care nu apucasera sa se dea jos din pat, atingandu-i usor,
de 40 de ori, cu sorcova, zicand ceea ce si multi dintre copiii de azi spun:
Sorcova vesela / Peste vara, / Primavara / Sa traiti, / Sa-nfloriti / Ca merii, ca
perii / In mijlocul verii si asa mai departe. Uneori erau sorcovite chiar si
vitele. Rasplata pentru cei care sorcoveau era deosebita de a semanatorilor,
constand in fuioare, faguri de miere si turte.

Mo Crciun, marele aman i

legenda sa: rezultatul folosirii
ciupercilor halucinogene
-4,741 vizualizari- | Vineri, 23 Dec 2011 | 23:02 | 12 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Dei cel mai muli dintre oameni

percep srbtoarea Moului Crciun drept o srbtoare cretin, multe din
simbolurile i imaginile asociate cu Crciunul deriv, de fapt, din tradiiile
amanice ale populaiei tribale precretine din nordul Europei. Ciupercile
sacre ale acestor oameni erau ciuperci roii i albe (amanita muscaria), fiind
numite i ciuperci lamelare. Ele apar n multe basme strvechi, fiind
asociate cu magia i znele. i asta, ntruct ele conineau componente
halucinogene, fiind folosite de populaiile strvechi n experienele
transcendentale.
Multe din elementele majore folosite n srbtoarea Moului Crciun, ca
brazii, renii magici, Mo Crciun i oferirea de cadouri, i au originea n
tradiiile cu privire la recoltarea i consumul acestor ciuperci sacre.
Copacul Lumii i steaua din vrful bradului
Aceste popoare strvechi, inclusiv laponii din Finlanda modern de azi,
precum i triburile Koyak din stepele centrale ruseti, credeau n ideea unui
Copac al Lumii. Acesta era vzut ca un fel de ax cosmic, n care toate
planurile Universului sunt fixate. Rdcinile Copacului Lumii ating lumea
subteran, trunchiul constituie Pmntul n care noi trim, iar ramurile sale
ating trmul paradisului.
Steaua polar era i ea considerat a fi sacr, din moment ce toate stelele
din cer se nvrt n jurul unui punct fix. Aceleai popoare asociau aceast
stea polar cu axa central a Universului i Copacul Lumii. Vrful Copacului
Lumii atingea steaua polar, iar spiritul amanului se cra pe acest copac
metaforic, atingnd astfel trmul zeilor. Aceasta este adevrata
semnificaie a stelei din vrfului bradului de Crciun, i motivul pentru care
amanul Santa (adic Mo Crciun) i are casa la Polul Nord.

Ciupercile amanita muscaria pot crete doar pe anumii copaci (n special pe

brazi) i pe brebenei. Plriile ciupercilor reprezint fructul unui miceliu mai
mare ce crete de sub sol i care exist ntr-o relaie simbiotic cu rdcinile
copacului. Pentru aceti locuitori, ciupercile sunt fructul copacului. Ei erau
uimii cum aceste ciuperci apar din pmnt, fr vreo smn vizibil, i
considerau astfel ciupercile aprnd din smna zeilor.
Zborul renilorefectul ciupercilor amanita
Ingredientele active ale ciupercilor amanita nu erau metabolizate de ctre
corp, astfel nct ele rmneau active n urin. De fapt, era mai sigur a bea
urina cuiva ce a consumat ciuperci, dect a mnca ciupercile direct, ntruct
multe din componentele toxice sunt procesate i eliminate la prima trecere
prin trup. Era o practic destul de comun printre popoarele antice din nordul
Europei n a recicla efectele potente ale ciupercilor, prin consumul urinei altei
persoane. Ingredientele amanitei pot rmne active chiar i dup ase
treceri prin organismul uman.
Pe de alt parte, renul era unul din animalele sacre ale populaiei nordice; el
este i un mare consumator de ciuperci. Adesea, urina de ren era consumat
de ctre oameni pentru efectele ei psihedelice. Acest fapt era i invers,
ntruct renilor le place urina uman, n special a oamenilor care au
consumat ciuperci. De fapt, renilor le place mult urina uman, iar unele
triburi car cu ei piele de foc n care se afl propria urin, oferind-o renilor
pentru a o consuma.
Printre efectele ciupercilor amanita putem aminti senzaia de zbor i
distorsiunea mrimii. Aceast senzaie de zbor poate sta la baza legendei
pentru renii zburtori din povestea lui Mo Crciun. Legendele cltoriilor
amanice includ poveti despre reni naripai, ale cror snii ajungeau pn
n ramurile Copacului Lumii.
Mo Crciun, marele aman
Dei imaginea modern a lui Mo Crciun a fost creat de departamentul de
publicitate a companiei Coca-Cola, de fapt mbrcmintea sa,
comportamentul su i companionii si reprezint rencarnarea amanilor
consumatori de ciuperci.

Unul din efectele adverse ale consumrii ciupercilor amanita l reprezint

faptul c persoana respectiv devine rocovan; de aceea Mo Crciun este
ntotdeauna artat avnd nas i obraji roii. Chiar i strigtul lui Mo Crciun
ho ho ho! este rsul euforic al cuiva care a mncat ciuperci cu efect
psihedelic.
De asemenea, Mo Crciun se mbrac asemenea unui culegtor de ciuperci;
n sezonul culegerii de ciuperci, vechii amani se mbrcau asemenea lui Mo
Crciun, purtnd mantouri roii cu blan alb i ghete lungi i negre.
Acei oameni locuiau n case fcute din nuiele i piele de ren, denumite
yurte. Similare cu un cort, coul de fum al unui yurt e folosit adesea ca
intrare. Dup strngerea ciupercilor de sub copacii cei sacri, amanii i
umpleau sacii i se ntorceau acas. Ei se crau pe couri (folosite ca
intrri) i i mpreau sacul cu ciuperci cu cei din interiorul aezrii. De aici,
imaginea cu Mo Crciun care intr pe co i aduce daruri celor dragi.
Cltoria magic a lui Mo Crciun, acolo unde sania sa nconjoar planeta
ntr-o singur noapte, e copiat din trsura divin folosit de zei i de la
care s-a inspirat legenda lui Mo Crciun. Trsura lui Odin, a lui Thor i chiar
a lui Osiris mai este cunoscut ca i Carul Mare, n jurul ei rotindu-se
Steaua Polar ntr-o perioad de 24 de ore. n alte versiuni ale acestei
poveti strvechi, trsura era tras de reni sau cai.
Care este totui scopul acestei legende a lui Mo Crciun?
Faptul c srbtoarea naterii Domnului se identific cu legenda lui Mo
Crciun, care are n acest caz este un culegtor de droguri halucinogene, nu
poate avea dect efecte negative n contiina copiilor i a oamenilor.
Adorarea unui personaj ca Mo Crciun, faptul c el este identificat cu zeul
Thor
(http://www.lovendal.ro/wp52/mos-craciun-marele-impostorpartea-1-venerarea-zeului-pagan-thor/),
cu
Satana
(http://www.lovendal.ro/wp52/mos-craciun-marele-impostor-partea3-o-fantezie-satanica/) sau cu un mare aman ce folosete ciuperci
halucinogene (ca n cazul articolului de fa) nu poate fi deloc educativ
pentru oameni

CALUGARI ROMANI INVIZIBILI CU

AJUTORUL RUGACIUNII ISIHASTE

-11,243 vizualizari- | 23/Noiembrie/2011 | Paranormal, Paranormal-Conspiratii | 6 Comments

Aptitudinile de a te face invizibil si de a

te deplasa in mod inexplicabil ar constitui unele dintre efectele rugaciunii
isihaste, o rugaciune repetata in minte fara incetare. Iata ce spunea Ioan din
Moldova, un sihastru din secolul al XVIII-lea:Rugaciunea incepuse sa prinda
radacini, sa actioneze, nu mai puteam dormi, abia o ora pe noapte, si asta
stand pe un scaun.
Rezultatul acestei rugaciuni neintrerupte este o iubire netarmurita fata de
toti oamenii. Ioan din Moldova afirma: Ma scol deseori seara ca sa spun
rugaciunea catre Iisus si devin prizonier, atras in afara mea. Nu stiu unde. In
corp sau in afara lui? Nu stiu, Dumnezeu stie. Corpul lui a disparut intr-o zi,
fara ca nimeni sa stie unde si cum.
Si astazi se mai pot auzi astfel de relatari. De exemplu, cea a staretului
manastirii Agapia, Teodul, mort in 1981. El a istorisit intalnirile ciudate avute
de episcopul Ioan, un sihastru foarte avansat spiritual si cu multe capacitati
miraculoase. Era un pustnic vestit, care traia in Muntii Carpati. Cand se
plimba pe carari, ucenicul care il insotea intotdeauna mergea in spatele lui,
ca sa se poata ruga netulburat. Avea plete albe, barba alba, chipul luminos,
purta haine vechi si se sprijinea intr-un baston. Stia sa citeasca in suflete si in
viitor.

Teodul l-a intalnit intr-o zi pe carare si sihastrul i-a istorisit traseul lui
spiritual. Fiind episcop, in 1915, a dorit sa intre intr-o manastire ca simplu
calugar, avand sarcina sa aiba grija de vite. Staretul i-a spus ca a hotarat sa-l
hirotoneasca, dar el era deja hirotonit, asa ca a fugit si s-a retras in padure.
Pustnicul i-a cerut lui Teodul hartie si cerneala, apoi a disparut atat de brusc,
incat calugarul nu a putut sa-si dea seama in ce directie a luat-o. Teodul s-a
intors la manastire sa faca rost de cele cerute de sihastru. Dupa un timp, a
revenit pe aceeasi carare. Cand a ajuns in poiana, pustnicul si-a facut
aparitia ca din senin, fara sa-si dea seama de unde venise. Avea chipul
radios. Si, dovedindu-si din nou puterea clarviziunii, l-a sfatuit pe Teodul sa
nu se duca intr-o anumita manastire, deoarece nu se afla acolo persoana pe
care dorea s-o vada.
Cinci ani mai tarziu, Teodul a auzit o poveste stranie. Un frate de la
manastire isi vazuse turma de oi si cainii adunandu-se intr-un chip bizar, in
mijlocul lor aflandu-se un calugar batran care se tanguia: Cu ce am
pacatuit, Doamne, ca sa ma arati oamenilor? Era in mod normal invizibil?
Oricum, i-a cerut celuilalt calugar sa nu pomeneasca nimic despre aparitia
lui. Dar, dupa o saptamana, calugarul a spus totul la spovedanie. Preotul a
cerut sa fie cautat pustnicul, dar nu l-au gasit nicaieri: devenise din nou
invizibil.
Astfel de relatari gasim si la ortodocsii greci sau rusi.

O femeie din Rusia a inut civa

ani un extraterestru n frigider!
Urmrii pozele incredibile
-9,179 vizualizari- | Marti, 15 Noi 2011 | 9:19 | 18 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

O femeie n vrst dintr-un ora rusesc

pretinde c ar fi deinut un cadavru de extraterestru n propriul frigider, i

asta timp de civa ani. Extraterestrul a fost gsit lng casa de var a
femeii. Ea spune c, atunci cnd l-a gsit, trupul i era foarte fierbinte i
existau fragmente de metale care se aflau lng el. Dar, nainte de a
descoperi trupul aa-zisului extraterestru, femeia crede c a auzit un zgomot
foarte mare.
Creatura nu avea mai mult de 40-50 cm, avea un cap mare, gur i caviti
orbitale. De asemenea, ea purta i un fel de mbrcminte. n urma cu ceva
zile, femeia spune c nite oameni au venit i i-au luat extraterestrul din
frigider, ducndu-l pentru cercetri i investigaii la Academia Rus de tine.
Totui, atunci cnd angajaii Academiei au fost ntrebai, nimeni nu tia de
aceast cercetare. Deci, unde a fost dus cadavrul aa-zisului extraterestru?
Prima fotografie de la nceputul articolului, dar i fotografiile de la sfritul
su, precum i ntreaga povestire au fost preluate dintr-un blog rusesc.
Pozele nu par a fi falsificate sau prelucrate, dar ele nu seamn a
extraterestru, ci mai degrab par a reprezenta rdcina deformat a unei
plante ciudate, i nu un extraterestru din alt lume. Uitai-v la aa-zisele
brae ale extraterestrului ct de subiri sunt: ele seamn mai degrab
cu o plant. i, n plus, ce oameni raionali ar pune un extraterestru n
frigider

Evreii s-au suprat pe europeni,

cci acetia consider Israelul
drept cea mai mare ameninare la
adresa pcii mondiale
-6,269 vizualizari- | Miercuri, 2 Noi 2011 | 13:27 | 18 Comments |
Categorie:Politica

Federaia evreilor din America de Nord

ne prezint pe site-ul lor oficial,Jewishfederations.org o tire ocant
pentru ei. S citm din ea:
Un nou sondaj realizat de ctre Comisia European arat faptul c Israelul (n
mod ocant) este perceput de europenii din 15 ri drept cea mai mare
ameninare la adresa pcii lumii, mai mare dect Coreea de Nord, Iranul sau
Afghanistanul.
Centrul Simon Wiesenthal i exprim totala indignare fa de acest sondaj.
Aceste rezultate ocante, care arat c Israelul ar constitui cea mai mare
ameninare la adresa pcii lumii, mai mare dect Coreea de Nord, Iranul i
Afghanistanul, sfideaz logica, sunt rasiste i arat c antisemitismul este
adnc nrdcinat n societatea european, mai mult dect n orice perioad,
de la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, a declarat rabinul Marvin
Hier, decanul i fondatorul acestui centru. El a mai adugat c Israelul ar
trebui s trag o singur concluzie: c Uniunea European i membrii si nu
va mai trebui s joace niciun rol n procesul de pace din Orientul Mijlociu.
P.S. Aceast tire arat pn unde poate ajunge impertinena organizaiilor
evreieti din lume, cum este Centrul Simon Wiesenthal. S jigneti ntreaga
Europ doar pentru c realitatea este aa i nu cum ar vrea unii s fie,
reprezint o obrznicie fr margini. tiu c uneori adevrul poate fi urt, dar
el trebuie acceptat aa cum este. i, n plus, orice spui mpotriva Israelului
sau al evreilor, este perceput ca fiind antisemitism.

Israelul a constituit ntotdeauna o ameninare la adresa Orientului Mijlociu. A

purtat un rzboi n 1967 cu trei dintre vecinii si (Siria, Egipt i Iordania); n
1981 a atacat militar Iraqul; n 1982 a invadat Libanul; de zeci de ani s-a
rzboit cu o mare parte din populaia palestinian care i dorete un stat
independent pe teritoriile ocupate de Israel. David Ben Gurion, primul
premier al statului Israel, considera c ara sa trebuie s distrug Pakistanul,
cci acest stat ar fi inamicul evreilor i sionitilor (vezi articolul
acesta: http://www.lovendal.ro/wp52/atentie-la-pakistan-evreiisionisti-vor-sa-distruga-acest-stat/). Israelul deine arma nuclear nc
din anul 1968 (aa cum aflm de pe site-ul fas.org) i a ameninat de-a
lungul anilor c o va folosi mpotriva vecinilor si arabi. n plus, se aud
zvonuri din ce n ce mai mari n ultima vreme precum c Israelul se
pregtete
s
atace
Iranul
(vezi
articolulhttp://www.lovendal.ro/wp52/sua-a-inventat-un-complotterorist-pentru-a-permite-israelului-sa-atace-iranul/).
innd cont de cele spuse mai sus, vi se mai pare a fi fr logic afirmaia
c Israelul constituie cea mai mare ameninare pentru pacea mondial?

Am auzit i aberaia asta: Iisus

Hristos ar f folosit canabisul
pentru a nfptui vindecrile
miraculoase!
-1,725 vizualizari- | Duminica, 4 Sep 2011 | 10:23 | 18 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Despre Iisus Hristos am auzit de toate:

c era iniiat din Dacia (http://www.lovendal.ro/wp52/minciuniordinare-impotriva-crestinismului-6-iisus-marele-initiat-din-dacia/),
c era buddhist (http://www.lovendal.ro/wp52/minciuni-ordinareimpotriva-crestinismului-5-iisus-a-trait-in-india-unde-a-devenitbuddhist/),
c
era
un
servitor
din
Egipt
(http://www.lovendal.ro/wp52/flozoful-grec-celsus-iisus-a-fost-unservitor-din-egipt-ce-a-obtinut-puteri-miraculoase/),
c
e
fascist
(http://www.lovendal.ro/wp52/cum-a-putut-biserica-catolica-sa-iierte-pacatele-lui-john-lennon-dupa-ce-l-a-facut-pe-iisus-ticalosfascist/) i alte multe aberaii. Acum aflm c ar fi folosit droguri! Cci aa
susine site-ulpatients4medicalmarijuana.wordpress.com. Citesc din el:
Iisus a fost cu siguran un utilizator de canabis i un partizan de nceput al
proprietilor medicinale privind acest drog, conform unui text publicat n
2003. Studiul sugereaz c Iisus i discipolii si au folosit drogul pentru a
duce la bun sfrit miraculoasele vindecri. Mirul folosit de Iisus i discipolii
si coninea un ingredient denumit kaneh-bosem, ce a fost identificat ca fiind
extract de canabis, conform unui articol scris de Chris Bennett.
Carl Ruck, profesor de mitologie clasic la Universitatea din Boston a
spus: Nu este niciun dubiu privind rolul canabisului in religia iudaic. n mod
evident, disponibilitatea sa uoar i tradiia folosirii sale n iudaismul
timpuriu, face ca inevitabil acesta s fi fost utilizat i n tradiia cretin.
Dl Bennett sugereaz c, dei n prezent oamenii aleg s fumeze sau s
consume canabis, Iisus l-ar fi folosit n mir, pentru a fi absorbit n piele. Dnd

citate din Noul Testament, dl Bennett crede c mirul coninnd canabis este
responsabil pentru vindecarea ochilor i a bolilor de piele. Dac acest
canabis a fost unul din principalele ingrediente ale mirului, atunci nseamn
c cei care se opun folosirii canabisului, ar putea fi considerai ca fiind anticretini, a conchis dl Bennett.
P.S. Sunt i eu curios cum ar putea orbii s vad din nou cu ajutorul canabisului.
1.

shyne Septembrie 4, 2011

Nu e vorba de orbire ci de GLAUCOM, boala ce se trateaza (nu vindeca) cu Cannabis pt

ca scade tensiunea ochilor. In 13 state americane si in Austria + cateva alte tari
europene se elibereaza pe cartela in scopuri medicinale.

2.
sorin-niculai Septembrie 4, 2011

Cred ca acest profesor era drogat cand a scris prostia asta vorba ta sunt curios cum un
orb din nastere ar putea sa vada daca il ungi pe ochi cu mir amestecat cu canabis , sa
se dea el pe la ochi cu canabis . Mare e gradina Ta Doamne.

3.
Marin Septembrie 4, 2011

O sa incerc si eu reteta asta Poate ma vindeca si pe mine de cel ochi stang. Paote
unde doctorii nu au reusit, face vreo minune si asta. desi. Poti sa te dai si cu . daca
ti- s-a distrus nervul optic Adio! Si mai ales daca nu ai vazut niciodata. Aici nu mai
este vorba de credinta.

4.
lukas Septembrie 4, 2011

De unde stiti ca povestea cu orbul este adevarata? Ca scrie in biblie? Pai daca ne luam
dupa niste lucruri neverificate,poate si ce spune nenea asta e adevarat,nu?

5.
sorin-niculai Septembrie 4, 2011

http://www.youtube.com/watch?v=2cHnz3ho3uE&feature=related Cititi asta poate va

veti schimba parerea si poate va veti apropia de Dumnezeu care e singura noastra
salvare.Esocant acest videoclip care-l incrimineaza pe Satan si mai mult.

6.
paul Septembrie 4, 2011

ma gandesc ca slugile raului si dezinformatorii nu se vor da inapoi de la nimic atunci

cand vor sa discrediteze persoana lui Hristos si credinta crestina..nimic nu ma mai
surprinde!!
INTREBARE PENTRU CEI NECREDINCIOSI SAU ATEI::::::::DACA TOTUL E O MINCIUNA SI
DUMNEZEU O INVENTIE DE CE ATATEA EFORTURI SA DISTRUGI O MINCIUNA SAU SA O
DISCREDITEZI UN PERSONAJ DE BASM???NU E ASA CA NU ARE SENS???
DAR DACA DUMNEZEU EXISTA SI HRISTOS A SPUS ADEVARUL CARE MANTUIESTE ATUNCI
ALTFEL INTELEGEM TOATE CAMPANIILE ASTEA

7.
lukas Septembrie 4, 2011

@sorin : sper ca ai citit si comentariile la acel videoclip,dc nu sa sti ca as avea si eu

niste intrebari si ma gandeam ca tu ai fi ala care m-ar lumina si pe mine. Nu vreau sa

fur ideile la oamenii care au postat acolo

P.S: Vai de capul tau.daca ai ajuns sa crezi ce a pus tampitul ala acolo

8.
Noname Septembrie 4, 2011

Marin, intotdeauna e vorba de credinta. Isus a dat vedere si orbilor din nastere, din
pricina credintei lor. Nu conteaza ca nervul lor optic era distrus. De fapt nu mai conteaza
nimic atunci cand crezi. Credinta poate totul. Si nu trebuie sa te dai cu canabis la ochi
ca sa vezi. :). Isus a uns ochii orbului Bartimeu cu tina, dar nu tina a dat vederea
orbului. Era de ajuns doar un cuvant de la Mantuitor. Poate ca tina doar l-a facut pe orb
sa creada mai mult si acea credinta i-a dat vederea. Oricum, e important sa crezi. Si sa
stii ca intotdeauna e vorba de credinta

9.
Marin Septembrie 4, 2011

Nea Sorine, ce sa inteleg din acel videoclip, ca toate relele noastre sunt provocate de
Satana, ca daca lasam la o parte toate celelalte distractii ne apropiem mai mult de
Dumnezeu. Eu cred ca asta este doara o propaganda. De ce am pierde toata vremea
NUMAI INTRAND SAU STAND NUMAI IN BISERICA? CITIND CARTI SFINTE, OARE SUNT
NECESARE SAU MAI BINE ZIS : MAI SUNT NECESARE? Chiar nu mai avem voie sa si ne
mai relaxam? Sa ne distram ? Ati vazut la TV, ca, chiar slujbasii bisericii jucau dansul
pinguinului. Adica ei sa se distreze si noi nu ? Daca tot ce este prezentat acolo , e
interzis, atunci de ce ei care fac propaganda o face chiar cu instrumentele diavolului:
netul si etcCine vrea sa fie aproape de Dumnezeu stie ce are de facut.

10.
sorin-niculai Septembrie 4, 2011

E vorba de cumpatare s-au nu ati auzit termenul asta dati cezarului ce e al cezarului .
Crezi cumva ca eu nu ascult muzica dar toate astea se fac cumpatat si nu asa cum scrie
acolo sa nu te mai opresti niciodata din distractii si desfrau . Daca aste iti doresti drega
Lukas e vai de capul tau vei ajunge sa blestemi si pe proprii parinti ca vei uita ce
inseamna bunatatea si compasiunea.Demonii indeamna mental dar omul are puterea
de a se opune asta nu prea pricepeti multi pe aici ,a gresi e omeneste si Dumnezeu
intelege asta dar a repeta aceleasi greseli zilnic si adaugand si altele noi e pacat . Nu te
impiedica nimeni sa te inchini seara inainte de culcare si sa ceri iertare de la
Dumnezeu . In profetia de la Fatima Fecioara ne indeamna sa cerem mila si iertare de la
Dumnezeu in obscuritatea ce va fi in cele trei asa de intuneric va fi ca omul nu-si va
vedea mainile .Corespunde cu ceea ce au afirmat cercetatorii (unii) ca pamantul va

trece intr-o alta dimensiune . Asta se face printr-o gaura neagra cat esti acolo lumina nu
exista ci intuneric total . Asta suna a resetare doar cei buni si cu credinta vor trece ,sa
dea Domnul sa nu se intample in timpul vietii noastre . Atunci vor fi eliberati din infern
toti demonii cei mai rai ce sunt inlantuiti inca din vechime si toate sufletel rele ,de aia
banuiesc ne indeamna sa nu iesim din case si sa dam pe la usi si ferestre cu apa sfintita
. Nu as vrea sa traiesc acele clipe dar nu poti sti niciodata cand Dumnezeu va zice
ajunge trebuie sa pun capat raului.Eu nu vreu sa sperii pe nimeni ci doar sa imi scriu
umila parere si daca va fi sa fie Dumnezeu sa ne ajute pe toti .

11.
Marin Septembrie 4, 2011

Noname, eu am avut o operatie la ochi de dezlipire de retina , poatea ai citit toate

amintirile si cumpenele mele, pe cand aveam 35 de ani . Si uite ca a trecut 20 de ani de
atunci si nimic nu a mai facut ca sa mai vad. Cum credeti ca daca ar veni Iisus m-ar
putea vindeca cu cata credinta as avea eu. Un lucru desfacut nu se mai poate face la
loc. Poate nu toate bolile de ochi le-a vindecat Iisus , ca sunt tot felul de boli. De la
Glaucom si asa mai departe. Glaucomul se mai poate ameliora dar dezlipiorea de
retina .cine ti-o mai lipeste la loc , daca nici doctorii nu au reusit .Sa vina Iisus sa ma
vindece si am sa cred si in el. Sa ma faca sa merg bine ca mai inainte si sa ma faca
sanatos iarCa nu merge autosugestia intotdeauna si la toate bolile. POate un
transplant dar nu stiu daca se practica si ce sanse are. Mata spui ca daca am credinta
in Iisus, imi poate face si piciorul ? La unul care nu are nimic, cum il poate face sa
creasca la loc mana sau picior sau ochi.

12.
Karat Septembrie 4, 2011

Iisus era o fiinta din Zeta Reticulli. Era din dimensiunea a 5-a si foarte evoluat spiritual,
el nu facea minuni ci avea medicamente.

13.
L@urentiu Septembrie 5, 2011

Karat mai lasa spritul

14.
Marin Septembrie 5, 2011

Asta e cbir culmea ! Am primit pe 9AM mesaj de la site-ul crestin Ortodox , precum ca
pe sfiintiile sale a ajuns sa ii intereseze , despre cum ne petrecem noi concediul de
odihna si ce ar trebui sa facem noi de fapt in el. Ne da o serie de sfaturi cum sa
mancam , sa nu ne distram, sa nu aia , nu ailalta, dar ei o fac deja. De cand pun ei
monopol pe viata noastra? Chiar asa am ajuns? Nu e suficint ca ne-a convins pe unii sa
tinem juma de an post , si sa-i faca pe oameni sa ajunga in spital dupa aia. Dupa ei ar
trbui ca noi sa mancam numai iarba si frunze, precum unele animale. Nu a fost suficient
ca ne-a tinut cu capul in tarana atat timp, vor sa o mai faca si acu? Ce ii intereseaza pe
ei la urma urmei cum ne petrecem noi timpul liber. sau ce si cum mancam.sau cum ne
distram. ei sa se distreze si noi nu! eu nu stiu cum mai au curajul, sa mai aiba pretentii,
cand ei incalca tot si toate. chiar dac se aplica regul : ` Sa nu faci ce face popa , ci ce
zice popa. El poate sa spuna multe, si nevrute.Daca mai sunt inca oameni care mai cred
orbeste in prostiile lor asa zise sfinte, si sa-i prosteasca in continuare, nu toti cred sau
mai cred. O credinta rau inteleasa de care ei profita pentru rotunjirea propriilor venituri.
prea grijulii au devenit, enervanti de grijulii. Ce nu o sa murim sau o sa ne ducem in iad
si ei in Rai. Ba chiar as zice ca mai mult pacatuiesc ei cu incapatinarea lor decat novice
ca noi. Asta sa fie ultima lor grija ca nu ne ducem cu toti in Rai.

15.
Blacklord Septembrie 5, 2011

Imi place foarte mult faptul ca toti afirma cu mult tarie ceva ce n-au vazut cu ochii lor,
ceva ce nici macar nu stiu daca este adevarat.

16.
jokeru Septembrie 5, 2011

Si aia vindecati de catre ISU, ce au mai facut ei ?

ISU era un bun doctoras iar pe vremea aceea de acum 2000 de ani nu prea se ducea
lumea la SENSI BLU sa procure o aspirina sau un paracetamol, foloseau plante, printre
care si marijuana, care este folosita in medicina de ..mult timp

17.
adelula Septembrie 5, 2011

mah nu v-ati prins? isus era de fapt un tip super cool, cu jointu dupa el si care simtea
ritmurile vremii mai bine ca oricine. avea lipici.. dumnezeule multe aberatii mai auzim .
NU e destul ca am avut putini oameni/sfinti ( cu sensul de fiinte evoluate spiritual) care
au vrut sa ne lumineze o tara, si numai de ei se leaga toti. de ce ii intriga pe
contemporani viata lui Iisus? de ce par mai credibili mayasi, despre care nu stim absolut
nimic, decat El? Religia de azi poate fi manipulare in masa, dar adevarata credinta e in
noi. si pot spune toti ce vor despre Dumnezeu, fie el Allah sau altul, trebuie sa fi tampit
sa negi ca nu e tot timpul prezent. Iisus L-a vazut, la auzit. si a vrut sa ne impartaseasca
si noua cunoasterea. dar noi continuam sa-l hartuim. si in fond.. ce ne-a facut el noua de
fapt?

18.
alex81 Noiembrie 8, 2015

multi desteptivor sa distruga credinta oamenilor in IISUS pentru a putea sa ne

controleze si inventeaza fel si fel de povestiIISUS E FIUL LUI DUMNEZEU SI ARE
PUTERE ASUPRA VIETII SI A MORTII

Inginerul rus Cernobrov susine

c a construit maina timpului,
dar spune c e plin de pericole
-7,217 vizualizari- | Joi, 1 Sep 2011 | 21:56 | 8 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Muli dintre noi am visat ca mcar o

dat n via s ne ntoarcem n timp epoca noastr favorit (eu de exemplu,
n secolul al XVIII-lea n Anglia, timpul meu favorit) sau s cltorim n viitor
pentru a vedea cum ar arta lumea. n ciuda faptului c unii oameni de
tiin
spun
c
este
imposibil
cltoria
n
timp
(http://www.lovendal.ro/wp52/fzicienii-din-hong-kong-audescoperit-ca-orice-calatorie-in-timp-este-imposibila/), ali oameni de
tiin (ca Stephen Hawking) susin c ea nu e imposibil.
Printre susintorii cltoriei n timp se numr i Vadim A. Cernobrov, un
inginer rus care a construit ceea ce ali oameni n-au reuit s-o fac: maina
timpului.
Sau
cel
puin
aa
susine
el
pe
site-ul
personal http://chernobrov.narod.ru/. El spune c a testat-o i
funcioneaz. Dar are anumite limitri i pericole.Cei care ncearc s se
ntoarc n trecut, s-ar putea s nu mai fie capabili s revin n timpul lor
prezent, declar inginerul rus.

Uimitoarea main a timpului a inginerului rus este

o sfer de metal ce se aseamn cu primii satelii americani i sovietici din
anii 1950. n exterior are un diametru de 2 metri, iar n interior este un spaiu
de un metru n care poate cltori un crononaut (cltor al timpului).
Dispozitivul ar permite cltoria n timp prin utilizarea unor cmpuri
magnetice puternice ce rezoneaz cu ntreaga capsul i care afecteaz
scurgerea natural a timpului.
n timpul experimentelor, Cernobrov a plasat nite cronometre extrem de
precise, sincronizate nainte ca ntreg cmpul s fie energizat; cronometrul
din interior arta un alt timp fa de cronometrul plasat n afara aciunii
cmpului energizat.
Pentru a nelege efectul mainii timpului asupra fiinelor vii, Cernobrov a
plasat nite gndaci n interiorul mainii. Insectele au murit. A modernizat
maina i a pus n interiorul ei nite oareci. Efectul era acelai: i oarecii au
murit. El i-a dat seama c adevrata cauz a morii era dat de faptul c
diferite pri ale corpului mergeau n timp cu diferite viteze. Maina a fost
din nou schimbat i n interiorul mainii a fost pus un cel. El a stat acolo
108 minute. A supravieuit, dar se comporta de parc ar fi fost turbat.
Apoi, au venit rndul oamenilor s intre n main. Au participat 9 oameni de
tiin, printre care i Cernobrov. Instrumentele din interior au nregistrat o
schimbare a timpului cu 3%. Totui, participanii la experiment nu au simit
nimic, dect o aritmie moderat i cercuri colorate n ochi. Am ajuns la

concluzia c timpul e tridimensional, a explicat Cernobrov. Aa c ne

putem mica n timp nainte i napoi.
Pare incredibil, nu?
1.

AVis Septembrie 1, 2011

In Soviet Russia, the time machine troubles you.

2.
Marin Septembrie 1, 2011

Interesant , La chestia cu gandacii m-am gandit si eu , ca sa-i incerc pe post de cobai.

De fapt furnici si galgarite, si toto cu suprapuneri de campuri magnetice. ca sa vezi
telepatia asta. imi joaca feste mereu.si nu ar fi prima data.

3.
Echinox Septembrie 1, 2011

O cred totusi:)

4.
vlad Septembrie 2, 2011

In Imperial Japan time travels the time machine

5.
Simona Septembrie 2, 2011

Mai avem mult pana la acest pas

6.
revizorul Septembrie 2, 2011

da rusii au calatorit, dar de pragul 2012 nu au putut trece ! pana la masina, lipsa
carburant sau vreo alta defectiune, sau. altceva !

7.
Funny blog Septembrie 2, 2011

Dupa inca o modernizare a vrut sa incerce cu oamenidin pacate nimeni nu a vrut sa

calatoreasca in timp

8.
Marin Septembrie 2, 2011

`Plina de pericole?` e putin spus. Presupunand ca se face cum poti rezolva intalnirea cu
un obstacol , ca sa nu mai spunem ca posibilitatea de a te intoarce cel putin , teoretica,
este 0 . Cu o masina a timpului facuta sa mearga la priza , nu te poti misca prea departe
in timp, ca trebuie sa iei si reteaua dupa tine. Deci iti trebuie si o sursa proprie, care nu
cred ca poate ajunge in conditiile actuale de energie de acu. Un 12 V este insuficient
cred. Doar asa ai putea castiga mai mult `spatiu prin timp`. Sa stiti ca si pe mine ma
pasionat construirea acestei masini de mic , decand l-am citit pe Wels, care spunea ca
ne putem misca si in cea de a patra dimensiune.Iar mai tarziu cand au aparut serialelel
acelea cu ` Tunelul timpului. Tot sub acea forma ma gandisem si eu sa o fac. , in care
produceam niste campuri magnetice ce se intretaiau cu altele perpendiculare si ma
rog intrgul tacam. De fapt este o accelerare a miscarii noastre in timp. Dar simplul
fapt ca inca nu a aparut si in zilele noastre ma face sa cred ca ea nu a fost si nici nu va
putea fi construita, Cine nu ar fi tentat sa -si cunoasca trecutul si mai ales viitorul. Sa
stie cat mai are de trait sau cati bani sa castige. dar ar mai fi si un paradox , ca s-ar
putea intalni cu el insusi. ori asa ceva nu ar fi poasibil. Ar incalca legea conservarii.Dar
cine mai stie poate nu putem sa ne si intoarcem. Mai stii!

Arabia Saudit a descoperit o

civilizaie veche de 9.000 de ani
-3,104 vizualizari- | Vineri, 26 Aug 2011 | 21:26 | 1 Comment | Categorie: Istorie
si Civilizatii

Reuters anun c Arabia Saudit

excaveaz un nou sit arheologic n care se va demonstra c acum 9.000 de
ani n Peninsula Arabic caii au fost domesticii de ctre o veche civilizaie.
Descoperirea civilizaiei, denumit al-Maqar, dup numele locului, va da
peste cap teoria conform creia domesticirea animalelor slbatice a avut loc
n urm cu 5.500 de ani n Asia Central, a spus Ali al-Ghabban,
vicepreedinte pentru Antichiti i Muzee, din cadrul Comisiei Saudite
pentru Turism i Antichiti.
Aceast descoperire va schimba cunotinele noastre privind domesticirea
cailor i evoluia culturii n neoliticul trziu a spus Ghabban ntr-o conferin
de pres organizat la Jeddah, la malul Mrii Roii. El a mai precizat
c civilizaia Maqar este una foarte avansat a perioadei neolitice. Acest sit
ne arat clar c rdcinile domesticirii cailor a avut loc n urm cu 7.000 de
ani.
Situl include, de asemenea, rmiele unor schelete mumificate, sgei,
dltie, pietre de moar, instrumente pentru tors i esut i alte instrumente
care constituie dovezi pentru o civilizaie talentat n meteugrit.

Un vampir de 500 de ani a atacat

o femeie din America
-5,762 vizualizari- | Miercuri, 24 Aug 2011 | 9:48 | 14 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Poliia texan a arestat recent un

adolescent care a ptruns n apartamentul unei femei i a atacat-o,
pretinznd c este un vampir de 500 de ani, anun Yahoo News. Lyle
Monroe Bensley, n vrst de 19 ani (n acte sau de 500 de ani, cum
pretinde el!?) a intrat n dormitorul femeii ntr-o zi de smbt diminea i a
mucat-o de gt, n timp ce femeia sttea ntins pe pat. Purtnd doar o
pereche de boxeri, i plin de tatuaje, vampirul a trt-o pe femeie din patul
ei, dar apoi aceasta a reuit s fug i s-a adpostit ntr-un autovehicul din
apropiere. Mai trziu, ea a anunat poliia, vampirul ipnd c el nu
dorete s se hrneasc cu snge de oameni.
Bensley a spus poliiei c el a simit nevoia s se hrneasc, adugnd
c este viu de 500 de ani. Vampirul a fost dus la nchisoarea statal
Galveston.
P.S. Stau i m ntreb: oare aa s-au nscut legendele despre vampiri?
Oricum, mi-au rmas adnc nrdcinate cuvintele marelui filozof raionalist
Jean Jacques Rousseau: Dac n lume ar exista o istorie care s conin
dovezi, aceasta ar fi cea a vampirilor. Nimic nu lipsete: rapoarte oficiale,
mrturii ale unor persoane credibile, al chirurgilor, ale preoilor, ale
oamenilor legii toate dovezile sunt de netgduit.

Iat
documentul
ofcial
care
demonstreaz
existena
unei
conspiraii mondiale, precum i

legtura
ntre
comunism

Illuminati

-8,411 vizualizari- | Duminica, 26 Iun 2011 | 11:19 | 24 Comments |

Categorie:Conspiratii si Societati secrete

De-a lungul timpului, adepii teoriei

conspiraiei au fost acuzai c sunt nebuni, c viseaz toat ziua conspiraii,
c triesc ntr-o lume imaginar i c fabric dovezi care nu exist. De parc
adevrul ar fi ntr-o singur tabr, iar ceilali care nu se conformeaz
curentului oficial sunt ignorani i slabi de minte
Una din conspiraiile celebre ale lumii este aceea privind legtura dintre
organizaia Illuminati, comunism i Noua Ordine Mondial. Muli au luat n
derdere aceast legtur i poate c i eu am fost privit cu mult ironie
atunci cnd am vorbit despre aceast posibil legtur ntr-un articol de-al
meu
(http://www.lovendal.ro/wp52/steaua-rosie-a-comunismului-ede-fapt-simbolul-secret-al-stelei-mortii-sau-al-planetei-nibiru/). Iat
ce spuneam n articolul menionat mai sus: La 1 mai 1776, Adam
Weishaupt, nfiineaz secta Illuminailor, sect ce avea puternice rdcini
francmasonice. Printre altele, aceast organizaie cerea abolirea proprietii
private, abolirea motenitorilor, abolirea familiei, abolirea tuturor religiilor.
ntmpltor sau nu, exact aceleai principii ale organizaiei Illuminati le
ntlnim i n Manifestul comunist al lui Karl Marx, ntemeietorul
comunismului. Aadar, nu mai e un secret pentru nimeni c acest comunism
i are originea n francmasonerie.

ntmpltor sau nu, afirmaia mea din articolul de mai sus se gsete i ntrun document oficial american din anul 1953, mai precis n Cel de-al 11-lea
raport al Comisiei pentru Educaie a Senatului Statului California (SUA), din
legislatura anului 1953. Din aceast comisie au fcut parte ase membri,
condui de senatorul Nelson S. Dilworth. Aadar, este un DOCUMENT
OFICIAL, ce nu a fost scris de adepii teoriei conspiraiei, pentru a fi bnuit de
subiectivitate. S vedem ce scrie la paginile 169 i 170 ale acestui raport:

Acest aa zis comunism modern se pare c este aceeai conspiraie

mondial i ipotetic n a distruge civilizaia, la originea sa aflnduse Ordinul secret Illuminati din Bavaria, fondat pe 1 mai 1776, i
care a acionat i n coloniile noastre n perioadele critice naintea
adoptrii Constituiei noastre federale. Conspiraia mondial
revoluionar pare s fi fost att de bine organizat i continu s
exist, nct ea se afl n punctul de a profita de orice oportunitate
ivit sau care conspiraionitii ar putea crea-o. E semnificativ faptul
c n anul 1783, atunci cnd existau anumite nemulumiri n
coloniile americane, circulau documente anonime i subversive care
ndemnau la revolte () Iar George Washington credea c centrul
acestei conspiraii secrete se afl la New York. Aceast conspiraie
secret a continuat s foloseasc New York-ul ca baz pentru
activitile sale pn n timpurile prezente. Nu e ntmpltor c New
York-ul este n prezent centrul pentru activitile comuniste din
ntreaga ar ()
Recunoaterea datei de 1 mai 1776 ca data fondrii acestei
conspiraii mondiale revoluionare nu e dificil de neles, din
moment ce data de 1 mai este celebrat chiar i n timpurile
recente, prin revolte i vrsri de snge la scar mondial () n
anul 1847 sau 1848, conspiraionitii comuniti, care au operat pn
atunci n secret, au scos la iveal Manifestul Partidului Comunist, de
Karl Marx i Friedrich Engels, prin care ei erau mpotriva civilizaiei
moderne i a instrumentelor sale: Dumnezeu, religie, familie,
libertate individual () n redactarea acestui manifest,
conspiraionitii comuniti credeau c timpul lor va veni, atunci cnd
va putea fi realizat o guvernare mondial () Ei au ncercat s
ascund c aceast conspiraie exista nc din 1776 i au decis ca
1848, anul Manifestului Comunist, s fie considerat ca anul fondrii

comunismului,
Manifestului.

iar

Karl

Marx

fie

proclamat

ca

autorul

n concluzie, din acest raport oficial se recunoate urmtoarele:

c exist o organizaie conspiraionist Illuminati care acioneaz n secret
i subversiv n instalarea unui guvern mondial i a unei Noi Ordini Mondiale,
bazate
pe
dispariia
religiilor
i
a
proprietilor;

c
exist
o
legtur
ntre
Illuminati
i
comunism;
c exist o conspiraie mondial pentru distrugerea civilizaiei omenirii.
Iar toate aceste lucruri, eu le-am susinut prin zeci de articole ce pot fi gsite
pe acest site. nc mai credei c nu exist conspiraii!??

1.

xwx Iunie 26, 2011

Sal.Adevarat graiesti Lovendal. OFF TOPIC.Ai putea sa scri un articol despre

nenumaratele semne masonice si mesajul care vrea sa il transmita filmul The
Imaginarium of Doctor Parnassus?Multumesc

2.
Mirel Iunie 26, 2011

Si acum ne spuneti !!!!!!!!

Pai hai sa vedem daca chiar vor sa ne intoarcem la comunism e simplu , ne iau
comunicatiile si cardurile si gata apoi ne conduc ca pe niste catelusi ,in articolul
precedent se scria sa nu pariem pe America uitand ca ei au toate comunicatiile si
sistemul bancar sub control si fiecare OM care foloseste internet si card este monitorizat
pas cu pas (stiati ca fiecare memorie de calculator are un virus implementat si daca se
supara Unchiul/Junchiul Sam ne lasa pe intuneric si apoi acuzam teroristi cibernetici cei
rai desigur si venim noi cei buni si va aratam cum se traieste in democratie )bla,bla,bla .
America este 100 % comunista si cu un control strict (normal de altfel sunt cateva sute
de milioane si fiecare vine din tara lui cu principiile lui si modul de viata un adevarat
Turn Babel , asa ca) si sa nu uitam istoria care ne reaminteste de fiecare
data (vezi Imperiu Roman care a fost impotriva crestinismului si apoi el a devenit cel
mai mare luptator al crestinismului asa se poate intampla si cu America versus lupta
impotriva comunismului ).
Asa ca totul e posibil pt controlul omului sau sufletului ???? Sau suntem deja vanduti ?
Sau poate bat eu campii si,si,si,si
Pace sa avem in inima .

3.
Persoana Iunie 26, 2011

Hmmdocument din anul 1953hmmmplin Razboi Rece.hmmdocument ce acuza

comunismul, document american,.hmmm., Comisia pentru Educatie.mie imi suna
a propaganda americana 100%.

4.
nocomment Iunie 26, 2011

nu pot sa nu-l sustin pe persoana@. Intai lovendal ar trebui sa te uiti la an. Tocmai tu
care scrii despre orice conspiratie posibilas si imposibila sa omiti acest fapt. Sincer iti
spun(ti-am citit aproape intreg site-ul) uneori am senzatia ca incerci doar sa mai scoti
un articol de dragul de a fi. La inceput aveai articole demne de admirat. Iti prezentai
ideiile frumos intr-un mod in care il facea pe cititor sa gandeasca. Acum daor iti spui
raspicat supozitiile astfel incat tu ai dreptate si altii nu. Gandest-te : citesc si copii site-ul
si unii te-ar crede daca tu sau oricine le-ar expune raspicat o idee. Lasa-i sa gandeasca!

5.
Lovendal Iunie 26, 2011

Draga nocomment, stiam de anii 1950 in care comunismul era infierat in SUA. Insa
articolul meu nu era despre propaganda anti-comunista, ci despre legatura dintre
comunism si Illuminati. 1 mai 1776, ziua Illuminati, 1 mai ziua internationala a muncii
(adoptata de socialisti si comunisti). Coincidenta? Illuminati: desfiintarea proprietatii
private. Comunistii: fara proprietate individuala, doar proprietate de stat. Iar
coincidenta? Illuminati: desfiintarea religiilor. Comunistii: distrugerea bisericilor,
educatie ateista. Din nou coincidenta?? Illuminati: globalizare. Comunistii: Internationala
socialista. Unire dintre popoare. A patra oara coincidenta??? Hai mai da-o dracului de
treaba ca nu-ti trebuie multi neuroni ca sa intelegi ca din Illuminati au provenit
comunistii. Iar documentul de sus nu vine decat sa confirme aceasta legatura. Imi pare
rau ca mi-ai citit aproape tot site-ul si cam degeaba ai citit articoleleca nu ti-ai dat
deloc seama de conexiunile dintre diferite evenimente istorice ale lumii. Si doar le-am
expus detaliat. Pacat!

6.
Nik Iunie 26, 2011

Cum sa nu existe Illuminati.Pai in videoclipul Rihanna -S&M scrie mare si frumos cat
casa :Princes of ILLUMINATI ,se vede dupa Luna.(cazul asta nu poate fi contrazis de
nimeni si nimic) .Ascultati piesa T.I feat Kanye West Welcome to world ,ma rogunde
voiam sa ajung?,Organizatia asta oculta exista de mult dar acum problema e ca ei
controleaza Mass-Media si e mai greu sa ii desconspiri atata timp cat te afli pe domeniul
lor.

7.
nocomment Iunie 26, 2011

Verifica-ti tonul. Si imi cer scuze daca te-am enervat, ideea era alta. In al doilea rand sa
zicem ca ai dreptate la unele puncte. Coincidente ar putea unii sa spune, gandirea
subiectiva, etc. Dar in ultimul punct cu globalizarea imi pare raue gresit. Comunistii nu

au urmarit unirea popoarea la nivel mondial, ci doar in sfera lor de influenta. iar in
ultimul rand, nu ma itnelege gresit, iti apreciez munca si te respect,dar m-am referit si
la alte aspecte. P.S: unii sa spuna*.

8.
Lovendal Iunie 26, 2011

nocomment, nimeni nu-mi spune in casa mea cum sa vorbesc. Cat priveste
globalizarea, nu uita ca ideea de baza a comunismului era sa se raspandeasca in toata
lumea, nu doar in anumite zone. Ca planul lor n-a reusit, asta-i alta treaba. Odata
instalat comunismul peste tot, toate tarile lumii ar fi devenit un fel de U.R.S.S.

9.
soring Iunie 26, 2011

comunismul a fost un experiment esuat al illuminati, deoarece a capatat o tenta

nationalista, acest aspect nu figura in plan

10.
Gaby Iunie 27, 2011

Comunismul are si parti bune, nu numai rele, la fel si cum democratia are partile ei
ffffffffff proaste si rele, nu, numai bune.

11.
Gaby Iunie 27, 2011

Si apropo, daca exista conspiratii, cu ce ne incalzeste pe noi, sa admitem ca exista,

omul este prea las ca sa faca ceva.

12.

IEPURAS Iunie 27, 2011

Imi place Lovendal ca esti pe pozitie, eu iti sustin afirmatiile! Felicitari pentru site!

13.
hipolita Iunie 27, 2011

primul experiment ,,revolutionar a fost pe la 1879 si s-a numit comuna din paris, apoi
dupa ce s-au tras concluzii si stabilit planul de actiune a fost revolutia bolsevica ( tot
sangeroasa, a urmarit distrugerea fortei rusiei intr-o situatie de criza folosita de
iluminati ! ) acestia speculeaza toate situatiile de criza si se folosesc de ele pentru
inrobirea oameniilor, fie cu vorba buna, amagitoare, promisiuni si mita fie cu ciomagul,
santaj, amenintari, asasinate ; de la caz la caz, pentru dirijarea omenirii catre staulul
ingradit ( chiar de ingradirea poate fi si aurita, tot ingradire ramane ! ) metodele sunt de
la caz la caz diferite ( distrugerea traditiilor, a individului, a specificului national,
cultural, a constiintei, a simtului proprietatii, a monarhiei, a familiei si valorilor morale, a
credintei , in Dumnezeu, crearea unei climat de suspiciune generala, de manipulare, un
rol mare avand trusturile de presa si corporatiile , cat si cresterea criminalitatii, si
infractiunilor retragerea armelor de la populatie, incurajarea lenii si a diferitelor
,,ajutoare sociale , cresterea taxelor, devalorizarea monedei si inflatia, incurajarea
consumului ( nu e acelasi lucru , cu bunastarea ) folosirea aditivilor si a surogatelor ,
harababura din invatamant, destrabalarea, si drogurile , vaccinurile si medicamentele
chimice,,crotalarea generala controlul populatiei si armele detinute de guverne ! toate
acestea catre visul de aur al unui guvern mondial, ( un fel de CAP generalizat , de
societate de roboti ! ) dirijata de cei care se ,,cred cei mai ,,dotati pentru a conduce
lumea, ( un fel de zei ,,modernizati ) ! fiecare trebuie sa ne punem mintea la
contributie si sa cautam sa ne descurcam fara a depinde prea mult de sistem,
,,bunastarea aparenta in schimbul pierderii intimitatii, a liberului arbitru , este doar un
fel de ,, vanzare a sufletului nu dintr-o data ci ,,in rate am spune incet, pe nesimtite,
e cum se zice: ,, incetu cu incetu se face otetul ! si ne trezim cu ,,vinul acrit funia de
par se strange usurel cu fiecare rotire, ( imprimata calutului amagit cu bucatica de
zahar, sau cravasa ! ) iar pina la imobiolizarea generala, e o chestiune de timp, si cum
se zice ,,sacalii stau la pinda , ca nu au altceva de facut, si asteapta momentul
oportun !

14.

nocomment Iunie 27, 2011

O fi casa ta dar o buna crestere ar trebui sa o ai oriunde ma rog, asta nu e problema

mea. Si uite cum devii un roman adevarat.

15.
Lovendal Iunie 27, 2011

Nocomment, si tu ce esti? Englez? Sau tot roman? Cat despre buna crestereprietenii si
cunoscutii ma cunosc prea bine si stiu cat de gentil ma comport fata de ei. Tu nu ma
cunosti deloc, asa incat te iei dupa aparente. Sorry pt tine.

16.
mcCarthy Iunie 27, 2011

Christos e comunist

17.
sur13 Iunie 28, 2011

Domnule Lovendal dar ce se intampla cu acest logo in care aveti peste 28 de triunghiuri
iar triunghiul cel mare seamana izbitor de mult cu cel illuminati + un alchimist
fermecat*
Chiar as dori sa ne faceti placerea de a ne raspunde de ce aveti illuminati symboll?
Sa inteleg ca sunteti detectivu illuminati care vrea sa *descopere*

18.
sur13 Iunie 28, 2011

Noi discutam aici lucruri *importante* , nu vi se pare cam ciudat , opinia noastra
conteaza , pentru Eii,
Sper ca nu vam desconspirat. Si sper ca nu o sa dea nici vreo masina neagra peste mine
.

19.
Lovendal Iunie 28, 2011

sur13, daca nu te pricepi, mai bine stai in banca ta. Aia e o eneagrama, n-are treaba cu
simbolismul Illuminati.

20.
ceausescu Iulie 1, 2011

Illuminati exista doar in inchipuirea mass media pt a face valva.La ceea ce se spune
Illuminati exista deja si astea sunt marile concerne,dar nu e nici o forta oculta care se
aduna prin beciuri.Sunt oameni de afaceri si atat.De ce sa distruga civilizatia?Maimare
tampenie nu am auzit:pai atunci cine va mai lucra pentru ei?Cum sa ne distruga???Nu
suntem deja sclavii celor cu bani?Ce vreti mai mult?EI NU POT SUPRAVIETUI FARA NOI!
Asta sa fie clar.Cum sa dispara proprietatile??Atunci de ce a picat comunismul daca ei
sunt atat de puternici si au idei comune cu comunismul?
Daca noi oamenii de rand vom fidistrusi atunci cu siguranta si ei vor fi in rand cu
noi.La urma urmei omul are nevoie de hrana si apa doar,ei n-au decat sa-si manance
hartiile .Daca noi nu putem lucra pt ei,nici ei u pot supravietui.

21.
Lovendal Iulie 1, 2011

ceausescu, ai inteles gresit. Ei nu vor sa distruga fabrici, uzine etc. Modernitatea va fi

pastrata; si in plus, vor trece din ce in ce mai mult la lucruri robotizate. Ei nu vor altceva
decat sa ne transforme pe noi in sclavi, in persoane usor de manipulat, care sa fim
condusi de catre ei, noi neavand nici macar posibilitatea sa protestam sau sa ne
exprimam liberi opiniile. Asta era problema. In plus, era vorba de ANULAREA
PROPRIETATII PRIVATE si trecerea in PROPRIETATEA PUBLICA, care de fapt, va deveni
proprietatea celor care vor sa ne subjuge. Mie mi se pare o mare tampenie cum
gandesti tu asa: ca marii ocultisti ai lumii sa distruga intreprinderile De unde va mai
vin ideile astea, fratilor!??

22.
sur13 Iulie 5, 2011

Domnule Lovendal si stema agentiei federale de management este doar o simpla stema
nu? asa cu un triunghi aruncat pe acolo la vrajala asa si dumneavoastra cu o
eneagrama care din pacate are in triunghiul central un ochi* (detectivu si soarele
acela).
Eneagrama e pusa la oha , daca era pe bune era numerotata si trasata. sau cel putin nu
era in mijloc eye`ul*
cateva exemple :
http://www.youtube.com/watch?v=9LEljS3ib84&feature=related

23.
X Septembrie 1, 2011

Dar de Internationalism proletar, ai auzit? Asta-i tocmai lobalizarea.

24.
alex81 Noiembrie 12, 2015

si eu am mai spus ca exista conspiratii si unii prieteni nu m-au crezut.lovendal iti d-au
dreptatemarii cantareti au cantat despre aceste sistemedespre illuminati
comunism,democratieoare si ei erau nebuni? ex michael jackson

Un glon a ucis un om dup 20 de

ani
-4,212 vizualizari- | Sambata, 21 Mai 2011 | 22:12 | 12 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Un glon tras spre Henry Ziegland l-a lovit

i l-a ucis abia douzeci de ani mai trziu. n anul 1893, Ziegland a ntrerupt
relaia pe care o avusese cu o tnr, iar aceasta, distrus, s-a sinucis.
Pentru a se rzbuna, fratele fetei l-a urmrit pn acas i a tras asupra lui,
n grdin. Creznd c l-a ucis, a ntors apoi arma spre el i s-a sinucis. Dar
Ziegland a supravieuit. Glonul abia dac i zgriase obrazul, dup care se
nfipsese ntr-un pom.

METOSCOPIA SAU GHICIREA

VIITORULUI PE FRUNTILE
OAMENILOR

-11,602 vizualizari- | 12/Mai/2011 | Alte practici divinatorii, Divinatie | 5 Comments

Metoscopia inseamna observarea formei

generale, a ridurilor si a liniilor trasate pe frunte, cu scopul de a ghici
caracterul si inclinatiile persoanei studiate si de a furniza pronosticuri ale
viitorului acesteia.
Formele fruntilor:
* Fruntea foarte ridicata, dar stramta si bombata, cu o fata lunga si
barbie ascutita, era considerata ca semn al unui spirit marginit.

* Fruntea larga si patrata insemna intelepciune si curaj, unite cu

inflexibilitate.
* Fruntea proeminenta in partea de sus, evidentia existenta de instincte
violente si o inteligenta mediocra.
* Fruntea rotunjita, verticala deasupra ochilor, mai mult larga decat
inalta, indica un spirit activ, o memorie fericita, o judecata sanatoasa si lipsa
de sensibilitate.
* O frunte neregulata, osoasa, deformata, revela falsitate si instincte
rele.
* Fruntea verticala pe doua treimi din inaltime si usor rotunjita in
partea de sus,denota facultati eminente si echilibrate.
Cele 7 linii ce traverseaza fruntea
Aceeasi doctrina constata ca sapte linii principale aproape paralele
traverseaza fruntea de la o tampla la alta: Saturn o guverneaza pe cea de
sus, Jupiter pe cea de-a 2-a,Marte pe cea de-a 3-a, Soarele pe a 4a, Mercur pe cea de-a 6-a, Luna pe a 7-a si ultima, in partea de jos a fruntii.
* Daca linia lui Saturn este de-abia aparenta, prevesteste necazuri din
cauza caracterului imprudent. Daca se frange in mijlocul fruntii, consultantul
va avea o viata presarata cu vicisitudini. Daca este puternic trasata,
inseamna rabdare si perseverenta.
* Daca linia lui Jupiter este bine marcata, prevesteste sansa fericita pentru
viitor. Daca de-abia este conturata, denota un spirit slab, inconsecvent, aflat
in voia evenimentelor. Daca este intrerupta, are viitorul compromis de o falsa
apreciere a oamenilor si a lucrurilor.
* Daca linia lui Marte este bine sapata, prevesteste pasiune intensa,
indrazneala, temeritate. Daca este intrerupta, reliefeaza un caracter inegal.
Daca de-abia este vizibila, denota timiditate.
* Daca linia Soarelui este foarte pronuntata, prezice bunatate,
generozitate, dragoste de lux. Daca este inegala si intrerupta denota
bunatate si duritate, liberalism si avaritie, alternand cu butade. Daca de-abia
se vede: egoism si avaritie.
* Daca linia lui Venus este puternic marcata, prevede pasiuni arzatoare.
Daca este inegala si intrerupta: lupta intre ratiune si pasiuni. Daca de-abia se
vede: raceala, insensibilitate.
* Daca linia lui Mercur este foarte marcata, prevesteste imaginatie vie,
elevata, darul vorbirii placute, eleganta. Daca este intrerupta, spirit obisnuit.
Daca este de-abia aparenta, spirit inchis, putin comunicativ.

* Daca linia Lunii este puternic trasata, prevede un caracter rece, inclinat
spre melancolie ; daca este sfaramata, veselia si tristetea succed in accese.
Daca nu apare aproape deloc, caracter indiferent.
* O cruce pe linia lui Mercur, prevede savantilor si filozofilor persecutii din
cauza lucrarilor si doctrinelor lor.
* O fgura avand aproximativ forma C si plasata pe linia lui
Saturn, memorie fericita.
* Un C pe linia lui Marte, curaj.
* Un C pe linia lui Venus, pericole provocate de aventuri amoroase.
* Un C pe linia lui Mercur, spirit care admite si sustine afirmatiile si
negatiile, uneori judecata falsa.
* Un C pe linia Lunii, intre sprancene, temperament iritabil, spirit
razbunator.
* Un patrat sau un dreptunghi in mijlocul fruntii, pe linia Soarelui, avere
usor de dobandit. Daca acest semn este in dreapta, pe aceeasi linie, donatii
neprevazute. Daca este la stanga, bunuri dobandite pe cai necinstite.
* O fgura in forma de S plasata la dreapta, pe linia lui Venus, tendinta de
adulter. Daca exista trei S apropiati, pe orice linie ar fi, exista pericol de
moarte prin inecare.
* Doua linii plecand de la radacina nasului si recurbandu-se pe cele doua
parti de frunte, deasupra ochilor o acuzatie va fi cauza captivitatii. Daca
aceste doua linii traverseaza linia Lunii, pericol de condamnare. Daca
aceste linii sunt duble, captivitate pe pamant strain.
* Doua cercuri pe linia Lunii pe partea dreapta a fruntii orbire viitoare
sau o mare infirmitate de vedere. Daca ele sunt in mijlocul acestei linii
pericol de pierdere a unui ochi. Daca ele sunt la stanga orbire la batranete.
* O fgura formand aproximativ un Y pe linia lui Marte in partea dreapta a
fruntii reumatism sau paralizie. Daca aceasta figura este in mijlocul fruntii
acces de guta periculos. Daca este la stanga moarte prin acces de guta.
* O fgura in forma de 3 pe linia lui Saturn rapire.
* O fgura pe linia lui Marte viitor fericit in cariera armelor, dar
amenintare de captivitate.
* O fgura pe linia Soarelui pierderea averii.
* O fgura pe linia lui Venus nefericire in casatorie prin infidelitatea
sotiei.
* O fgura pe linia lui Mercur viitor fericit in cariera preoteasca sau
judiciara.

* O fgura pe linia Lunii pericol de moarte violenta.

* O fgura in forma de V pe linia lui Marte sansa de viitor in cariera
armelor.
* O fgura in forma de V pe linia lui Saturn sau a Soarelui pericol de
persecutii politice, exil sau alungare.

O
incredibil
ceremonie
de
invocare a diavolilor de acum 600
de ani
-6,553 vizualizari- | Marti, 26 Apr 2011 | 9:49 | 12 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

n autobiografia sa, Benvenuto Cellini

(renumit sculptor, gravor i scriitor italian, care a trit ntre anii 1500 -1570)
povestete cum el i ucenicul lui Cenci (12 ani) au mers ntr-o noapte la
Coliseum-ul din Roma, mpreun cu doi prieteni i un vrjitor sicilian, pentru
a-l asista pe acesta din urm n plin aciune. Magicianul a desenat mai nti
pe pmnt nite cercuri i i-a aezat pe cei din grup ntr-unul din ele, ca
msur de protecie. El i-a instruit pe prietenii lui Cellini (Romoli i Gaddi) s
fac un foc mare i s arunce parfumuri deasupra acestuia. Lui Cellini i-a dat
un pentaclu i i-a spus s-l ndrepte n orice direcie i se va indica. (Pentaclul
este un instrument magic n form de stea cu cinci coluri).
Cnd preparativele ceremoniale au fost ncheiate, vrjitorul a nceput s
invoce, n ebraic, latin i greac, o mulime de demoni. Aproape dintr-o
dat, amfiteatrul a prut s se umple cu ei. Cellini, ndemnat s cear ceva,
a ntrebat cnd se va rentlni cu iubita sa sicilian. Auzi ce-i spun ei?, a
spus vrjitorul. n mai puin de o lun vei fi cu ea.
Curnd, vrjitorul a nceput s se ngrijoreze, deoarece erau de o mie de ori
mai muli diavoli dect fuseser convocai i se artau foarte periculoi. L-a

ndemnat pe Cellini, ce prea a avea mai mult snge rece, s fie curajos i
s-i dea o mn de ajutor n ncercarea de a-i concedia politicos i cu
blndee, aa cum cerea ritualul. ntre timp, micul Cenci devenea tot mai
ngrozit, spunnd c vedea un milion de fiine nspimnttoare care-l
ameninau i c patru gigani narmai ncercau s foreze intrarea n cerc.
Vrjitorul, tremurnd de team, a ncercat toate cuvintele blnde pe care le
putea gsi n scopul de a-i face pe demoni s plece.
Dei Cellini i ncuraja pe ceilali s reziste viziunilor nfricotoare, Cenci, cu
capul ntre genunchi, gemea c sunt pierdui. Maestrul su a ncercat s-l
conving c demonii erau toi sub control i l-a asigurat c ar vedea doar
fum i umbre dac ar ridica privirea. Cenci s-a uitat n sus i a nceput s
strige terifiat. Spunea c ntreg Coliseum-ul era n flcri i c vpile
veneau spre ei.
Vrjitorul a ncercat un ultim remediu. A ars o cantitate de asafetida, o
substan urt mirositoare extras din rdcina unei anumite plante.
Aceasta, i poate contribuia involuntar a lui Gaddi la mirosul neplcut, a
spart vraja. Curnd, Cenci a spus c diavolii au nceput s plece furioi.
Grupul a rmas n cercul de siguran pn s-a fcut ziua, magicianul
repetnd ntre timp ceremonialul de exorcizare. Chiar i n vreme ce se
ntorceau acas, Cenci a continuat s afirme insistent c doi demoni erau
nc pe urmele lor, zburdnd pe drum i pe acoperiurile caselor. Abia dup
cteva zile, ucenicul lui Cellini i-a putut domoli teama cumplit cptat n
noaptea de pomin.

Este Iisus cu adevrat Mesia sau

Mntuitorul ateptat de poporul
evreu?
-6,498 vizualizari- | Vineri, 22 Apr 2011 | 9:32 | 79 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Cuvntul Mesia nseamn Cel Uns,

numele dat Salvatorului promis care ntr-o zi va veni poporului lui Israel ca
marele lor Mntuitor, ca Regele numit de ctre Dumnezeu nsui. Marea
majoritate a evreilor nc mai ateapt mplinirea acestor promisiuni din
Vechiul Testament, cnd Mesia va veni s stabileasc un regat mondial al
pcii i dreptii, centrat n jurul naiunii alese, Israel.
Pe de alt parte, micul grup al evreilor, care au fost fondatorii cretinismului,
erau convini de faptul c Iisus din Nazaret era Mesia. Numele de Hristos
din limba greac e echivalent cu Mesia, aa c Iisus Hristos nseman de
fapt Iisus Mesia sau Iisus Alesul. Ei au predicat acest adevr cu atta
convingere i putere, nct muli evrei mai trziu, dar i o mare parte din alte
naiuni, au crezut n Iisus, att ca Hristos, ct i ca Domn i Mntuitor al
tuturor oamenilor.
Conform profeiilor din Vechiul Testament, Mntuitorul trebuia s
vin pn n secolul I d.Hr.
i, ntr-adevr, exist multe motive pentru o asemenea credin. Profeiile
mesianice ale Vechiului Testament se regseau complet n Domnul Iisus
Hristos. Exist sute de asemenea profeii, astfel nct posibilitatea ndeplinirii
lor accidentale pentru un om obinuit este cu totul improbabil.
Unele din aceste profeii arat clar c Mesia trebuie s fi trit n primul secol
d.Hr. De exemplu, patriarhul Iacon spune n Geneza 49:10: Nu va lipsi
sceptru din Iuda, nici toiag de crmuitor din coapsele sale, pn ce va veni
mpciuitorul,
Cruia
se
vor
supune
popoarele. Numele
de mpciuitor sau Shiloh este titlul lui Mesia i profeia statueaz faptul

c tribul lui Iuda va rmne conductorul Israelului pn la venirea

Mntuitorului. Profeia trebuia s se ndeplineasc pn la distrugerea
tribului lui Iuda i a Ierusalimului (eveniment ce a avut loc n anul 70 d.Hr.).
Iisus Hristos, descendentul regelui David
n mod similar, promisiunea care a fost acordat regelui David conform
creia Mesia trebuie s fie unul dintre descendenii si, ca rege etern, cel
despre care Dumnezeu a spus: Acela va zidi cas numelui Meu i Eu voi
ntri scaunul domniei lui n veci (II Regi 7:13). Isaia a spus: O Mldi va
iei din tulpina lui Iesei i un Lstar din rdcinile lui va da (Isaia 11:1), Iesei
fiind tatl lui David. Lstar este un alt nume al Mesiei i indic faptul c,
chiar dac va aprea din arborele genealogic a lui Iesei care a fost tiat, un
alt Lstar va iei din rdcinile sale. Evident, ultimul om cunoscut al acestei
descendene va fi mult promisul Mesia.
Profeia de mai sus s-a mplinit n Iisus. Tatl Su vitreg, Iosif, fcea parte din
linia regal a regelui David, i astfel avnd dreptul legal la tron (vezi Matei
1:1-16: Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.
Avraam a nscut pe Isaac; Isaac a nscut pe Iacov; Iacov a nscut pe Iuda i
pe fraii lui; Iuda a nscut pe Fares i pe Zara, din Tamar; Fares a nscut pe
Esrom; Esrom a nscut pe Aram; Aram a nscut pe Aminadav; Aminadav a
nscut pe Naason; Naason a nscut pe Salmon; Salmon a nscut pe Booz,
din Rahav; Booz a nscut pe Iobed, din Rut; Iobed a nscut pe Iesei; Iesei a
nscut pe David regele; David a nscut pe Solomon din femeia lui Urie;
Solomon a nscut pe Roboam; Roboam a nscut pe Abia; Abia a nscut pe
Asa; Asa a nscut pe Iosafat; Iosafat a nscut pe Ioram; Ioram a nscut pe
Ozia; Ozia a nscut pe Ioatam; Ioatam a nscut pe Ahaz; Ahaz a nscut pe
Iezechia; Iezechia a nscut pe Manase; Manase a nscut pe Amon; Amon a
nscut pe Iosia; Iosia a nscut pe Iehonia i pe fraii lui, la strmutarea n
Babilon; Dup strmutarea n Babilon, Iehonia a nscut pe Salatiel; Salatiel a
nscut pe Zorobabel; Zorobabel a nscut pe Abiud; Abiud a nscut pe
Eliachim; Eliachim a nscut pe Azor; Azor a nscut pe Sadoc; Sadoc a nscut
pe Achim; Achim a nscut pe Eliud; Eliud a nscut pe Eleazar; Eleazar a
nscut pe Matan; Matan a nscut pe Iacov; Iacov a nscut pe Iosif, logodnicul
Mariei, din care S-a nscut Iisus, Care se cheam Hristos.)
Mama lui Iisus, Fecioara Maria, a fost i ea, de asemenea, o descendent a
regelui David, aa cum putem afla n genealologia lui Luca 3:23-31: i Iisus
nsui era ca de treizeci de ani cnd a nceput (s propovduiasc), fiind,
precum se socotea, fiu al lui Iosif, care era fiul lui Eli, Fiul lui Matat, fiul lui

Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif, Fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul
lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai, Fiul lui Iosua, fiul lui Matatia, fiul lui
Semein, fiul lui Ioseh, fiul lui Ioda, Fiul lui Ioanan, fiul lui Resa, fiul lui
Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri, Fiul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui
Cosam, fiul lui Elmadam, fiul lui Er, Fiul lui Iosua, fiul lui Eliezer, fiul lui Lorim,
fiul lui Matat, fiul lui Levi, Fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui
Ionam, fiul lui Eliachim, Fiul lui Melea, fiul lui Mena, fiul lui Matata, fiul lui
Natan, fiul lui David, Fiul lui Iesei. Dar, chiar i pe timpul lui Iisus era chiar
imposibil s fie stabilit o motenire legal sau biologic a oricrui
pretendent la tronul lui David, ntruct toate nregistrrile genealogice au
fost distruse imediat dup aceea.
Profeia lui Daniel: Mesia trebuie s se nasc nainte de distrugerea
templului Ierusalimului
O profeie chiar mai izbitoare despre Mesia gsim n Daniel 9:2427: aptezeci de sptmni sunt hotrte pentru poporul tu i pentru
cetatea ta cea sfnt pn ce frdelegea va trece peste margini i se va
pecetlui pcatul i se va ispi nelegiuirea, pn ce dreptatea cea venic va
veni, vedenia i proorocia se vor pecetlui i se va unge Sfntul Sfinilor. S
tii i s nelegi c de la ieirea poruncii pentru zidirea din nou a
Ierusalimului i pn la Cel-Uns Cel-Vestit sunt apte sptmni i aizeci
i dou de sptmni; i din nou vor fi zidite pieele i zidul din afar, n
vremuri de strmtorare. Iar dup cele aizeci i dou de sptmni, Cel-Uns
va pieri fr s se gseasc vreo vin n El, iar poporul unui domn va veni i
va drma cetatea i templul. i sfritul cetii va veni prin potopul mniei
lui Dumnezeu i pn la capt va fi rzboi prpdul cel hotrt. i El va
ncheia un legmnt cu muli ntr-o sptmn, iar la mijlocul sptmnii va
nceta jertfa i prinosul i n templu va fi urciunea pustiirii, pn cnd
pedeapsa nimicirii cea hotrt se va vrsa peste locul pustiirii.
Profetul
Daniel
spune
clar
c
Mesia
va
veni
dup
69
de sptmni (sabbath, adic 69 de ani sabbathici, care nseamn exact
483 de ani) dup decretul care a fost dat pentru reconstruirea Ierusalimului,
care n acele vremuri se afla n ruine, cci regele Babilonului,
Nebuchadnezzar, l distrusese. Un asemenea decret a fost dat mai trziu de
un rege pers. Dei data decretului este oarecum incert, dat limit a
profeiei trebuie s fi fost undeva n secolul I d.Hr. De fapt, el trebuie s fi fost
nainte de distrugerea oraului i a templului Ierusalimului de ctre romani,
n anul 70 d.Hr., cci n profeie se spune clar: Iar dup cele aizeci i dou

de sptmni, Cel-Uns va pieri fr s se gseasc vreo vin n El, iar

poporul unui domn va veni i va drma cetatea i templul (Daniel 9:26).
Deci, nu numai c Mesia trebuia s apar naintea distrugerii templului, dar l
trebuia s i piar naintea acestui eveniment.
Alte profeii mplinite de Iisus
Este clar c nimeni altul dect Iisus n-ar fi putut mplini cele trei profeii de
mai sus. Aceste profeii fac imposibil ateptarea unui alt Mesia viitor dect
Iisus Hristos. i, desigur, exist alte zeci de profeii binecunoscute care se
mplinesc n persoana lui Iisus Hristos:
naterea Sa va avea loc dintr-o fecioar: Pentru aceasta Domnul meu v
va da un semn: Iat, Fecioara va lua n pntece i va nate fiu i vor chema
numele lui Emanuel(Isaia 7:14);
naterea Sa va avea loc n Bethlehem: i tu, Betleeme Efrata, dei eti
mic ntre miile lui Iuda, din tine va iei Stpnitor peste Israel, iar obria Lui
este dintru nceput, din zilele veniciei. (Miheia 5:1);
moartea Sa prin sacrificiu: Dar El fusese strpuns pentru pcatele noastre
i zdrobit pentru frdelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mntuirea
noastr i prin rnile Lui noi toi ne-am vindecat (Isaia 53:5);
crucificarea Sa: C m-au nconjurat cini muli, adunarea celor vicleni m-a
mpresurat. Strpuns-au minile mele i picioarele mele (Psalmi 21:17-18);
nvierea Trupului Su: C nu vei lsa sufletul meu n iad, nici nu vei da pe
cel cuvios al Tu s vad stricciunea (Psalmi 15:10).
i mai sunt multe alte profeii din Vechiul Testament care s-au mplinit n Iisus
Hristos i care n-au fost discutate n acest articol. Probabilitatea ca toate
aceste profeii, independente unele de altele, s fie mplinite ntr-o singur
persoan, ca Iisus, printr-o simpl ntmplare, este egal cu zero. Aa c
singura concluzie logic este urmtoare: doar Iisus poate fi Mesia,
Mntuitorul, Domnul i Dumnezeul.
1.

sorin Aprilie 24, 2011

Ceia ce Iisus a spus despre biserica se adevereste fiindca biserica e credinta din om si
asta nu poate fi distrusa o data ce omul a ales o cale nu il poti intoarce fiindca e
incapatanat. Dar teoriile oamenilor atei pica si apar altele fiindca altii le infirma si le scot
pe ale lor in fata ca fiind bune.

2.
Marin56 Aprilie 24, 2011

Sunt si metode stiintifice pentru a face aceste masuratori. Vechimea pe pamant poate fi
controlata si cu carbon radioactiv. Cat priverste vechimea universului sau a altor astre,
sau chiar soarele nostru poate fi aproximat dupa vechimea pamantului,. si dupa dupa
curbarea luminii sau deplasarea luminii catre rosu, sau ..alte metode care poate nu sunt
disponibile noua. Asa ca le luam de bune..Oricum aceste cifre sunt prea mari pentru a
mai fi controlate de noi , niste muritori de rand, care nu ne-ar ajunge un miliard de vieti.
La media noastra de 70 de ani, cine poate verifica. Asa ca putem lua de bun, toto ce zic
ei. Doar sunt oameni de stiinta , Nu ? Oricum nu ne-ar mai incalzi pe noi, daca mai
traieste soarele un miliard de ani sau doua in plus. Nu a spus nimeni la intrebarea mea :
De ce evreii? Si de ce a plecat totul de la ei. De ce s-a luat de buna istoria lor. Ce noi nu
puteam sa avem istoria noastra? Parca pe vremea Daciilor si Burebista aveam si noi un
Zamolxis Chiar e necesara aceasta sarbatoare si la noi sau la alte popoare cu oua rosii
etcCe ne intereseaza ce a patimit Iisus. El si-a cautat-o cu mana lui , la urma urmei. La
incultura din acele vremuri in orce tara daca ar fi fost un Iisus l-ar fi crezut la fel ?Eu
daca as face-o pe Iisus mar crede cineva ? Cu ce a fost el mai special decat altii. Nu a
facut decat sa profite de nestinta oamenilor si i-a folosit facandu-i sa creada in ceva ce
el spunea. Dupa cate ammai intalnit prin alte scrieri , el nu a ar fi fost singurul care ar fi
incercat sa se dea ca fiind Fiul lui Dumneze sau o forta speciala sau divina. A profitat
si el incercand prin vorbe mestegiuite sa-i convinga pe altii de adevarul vorbelor lui.
Pentru cei mai slabi si la propiu si la figurat a tinut . Dar nu si la altii. Asta este adevarul
despre Iisus. Putea sa fie de vina si vreo boala pe care o avea mostenita din familie. Ca
prea vedea totul in` roz`. Poate nici nu a existat vreodata. Toate acele documente
puteau fi mistificate si interpretate de biserica de atunci , ducandu-se mostenirea din
tata in fiu. Totul poate fi doar o poveste cum este si de fapt Biblia, care e plina de greseli
de toate neamurile. Asta pentru ca oamenii din acele timpuri nu stiau carte , si credeau
tot ce li se spunea. Spune-i la noi la o baba ca maine a zis la Tv ca vine sf lumii sau cade
un meteorit , sa vedeti ce fata o sa faca. Vine sf lumiiAsa si eisimulte altele Toate
sunt teatru Nu inteleg cum a putut sa prosteasca atata lume cu inovatiile lor.
Mormantul asa zis sfant care nu este decat o mistificare. O sarlatanie bine regizata cu
mijloace moderne , pe care biserica le condamna inainte , spunand despre ele ca sunt
`lucrurile diavolului`, dar care acu se folosesc de ele , pentru as face publicitate. Chiar e
necesar sa ne rugam la sf falsi si multe alte zeitati sau zei? Cand o sa se inteleaga asta?

Ei isi fac publicitate cu noi. Ca ne face sa credem in ceva ce nu exista. . Nu stiu cum mai
puteti accepta in secolul care ne aflam aceste `manevre` ale lor. A venit Iisus de atunci?
A luat vre-o masura? Daca era intradevar fiul lui Dumnezeu , Dumnezeu nu l-ar fi lasat
sa moara. Iar tot teatrul cu invierea o sarlatanie. El fusese furat de discipolii lui, care
chiar l-au inviat si l-au ascuns bine. Nu ca s-ar fi inalta la cer. Voi sunteti niste copii care
mai bine ar crede in aceste basme decat in realiotatile ce ne inconjuara. Ce ne da
aceste informatii ? Ne da de mancare ? Ne face sa traim mai bine? As! Din contra.! Asa
cum pe vremea noastra ni se spunea basme cu feti frumosi si zane sau balauri , tot asa
si Biserica vrea sa ne sperie cu `Bau bau. Si asta ca mai sunt inca destule babe si mosi
la care li sau inradacinat puternic aceasta credinta falsa. Sa revenim cu picioarele pe
pamant.

3.
'sorin' Aprilie 25, 2011

Tizul meu este impatimit , ca de obicei:)))).El crede in religie . Pe deoparte ,este de

apreciat . Ce nu intelege el , este ca bazele crestinismului sint ale romanilor. Romanii
aveau neaaparat nevoie de linistirea maselor . O mare parte din europa le apartinea , si
nu numai in europa aveau teren ..Aveau deja probleme cu viciatii lor , in orasul
rezidential , luxul si puterea le luase mintile , religia lor era plina de zei . Deja se
hotarisera sa caute o alta forma de inchinare , mai usoara , mai accesibila pt toata
lumea . Organizatia ce a luat friiele in mina , data din antichitate , cu mult inaintea lui
Isus , asta fiind o ocazie buna pt o buna forma de conducere. Ideologia crestina , mai
precis biserica , intotdeauan a sters alte forme religioase , mai mici sau mai mari
.Latinii erau un popor lenes , lacom , desfrinat si avid dupa putere . Manipularea nu se
putea face altfel , decit prin religie .Crestinismul s a impus prin cruzime si putere .
Cruciadele au tinut aproape 200 de ani , ei in timpul asta adunnd secrete . Probabil ca la
inceput aveau alta intentie , dar pe parcurs au gasit ceva , pt ca distrugerile au
devenit extreme si e evident ca au continuat si apoi . Crestinismul are la baza
iudaismul , asta i clar . Nu prea tine conceptul ca Eu cred mai bine , ca s crestin
ortodox.. Religia noastra este un amestec de credinte si traditii grecesti , latine , si
tracice in principiu . majoritatea oamenilor minune din intreaga istorie a pamintului a
facut parte dintr o organizatie ulterior numita masonerie sau iluminatii . in plus ,
conceptul de monoteism este destul de gresit , pt ca crestinii se roaga la dumnezeu ,
dar se roaga si la sf Gheorge , si la sf Maria si la moastele Paraschievei si tot asa . Se
vede destul de bine ca monoteismul nu este monoteism . Constantin si Elena sint trecuti

in istorie ca si binefacatori , dar ei au facut crime odioase . Si au omorit familia ,

apropiatii , etc . Practicau tortura , am citit pe undeva ca erau si incestuosi . Primii papi
au fost niste criminali , in aceeasi masura . Niste viciati. Poponari , (ca si acum) ,
violatori , pedofili , betivi , violatori , criminali. Asa ca Daca ar fii sa urmam credinta in
Dumnezeu , cu adevarat , ar trebui sa urmam iudaismul . Popii ortodicsi , cind vorbesc
despre religie si minunile lui Dumnezeu , dau exemplu chiar si scoaterea evreilor din
desert si alte exemple de genu , dar cind vine vorba de credinta , crestinismul este
religia perfecta .Nu este asa . Creeatorul trebuie sa fie mult mai puternic si mai destupat
la minte , decit cel descris de preoti . In plus , daca nu ar avea de ascuns nimik , ar etala
toate descoperirile facute pe parcursul a 1000 de ani . Nici catolicii si nici ortodocsi nu
sint mai in fatza . Religia are lacune mari , se vede clar . Daca nu ar avea , nu ar fii
evident . Toata lumea are cite ceva de comentat la adresa popilor . Daca ei nu si
urmeaza propriile invataminte inseamna ca nu le este frica . Oare de ce ?De ce nu le
este frica ? De ce majoritatea preotilor nu cred in propria religie ? De ce alearga dupa
bani ? Isus a spus ca urmasii sau sa mearga in lume fara nici un ban . sa nu ceara
nimeni bani , nu ? Pai preotii nostrii nu ti dau nici macar o lumanare gratis. Sa nu mai
spun ce proble am avut eu cu preotiiZiua la cersit si noapte in costume armani , cu
limuzine negre , la prostituate Modul lor de a se comporta arata ca nu le este frica nici
macar de Dumnezeu . Daca ar fii existat asa cum este descris in biblia manipulatoare ,
le ar fii fost frica .Logic , nu? in plus , biblia este preluata TOT de la evrei.pai stim noi
de fapt , daca si ce este luat de la evrei ?Tradus , netradus , ce este real si ce este
fictiune manipulatoare ? Eu personal , chiar cred in Dumnezeu , dar nu in biserica si nici
macar in religie ..Istoria ne spune tot .Biserica spune ei mint , toti mint .. si asa
este ..:))))

4.
sorin Aprilie 25, 2011

Eu ma inchin Tatalui creator si nu creatiei in comentarii am criticat si popii ortodoxi dasi

apartin ortodoxiei care inseamna drept credincios Faptul ca rastalmacesc unii ceea ce
scriu si ma improasca cu noroi denota ca sunt aproape de adevar si ma bucura veti fi
huliti din pricina numelui Meu Tizule si talharul de pe cruce a facut crime chiar a
recunoscut si Iisus i-s zis azi vei pasi cu Mine in rai si cine putea ridica pacatul decat
Fiul lui Dumnezeu.Pentru Salom Iisus pe pamant era om deci nu-si putea lua titlul de
Dumnezeu ca s-a nascut din om deci este Fiul lui Dumnezeu dar odata plecat de pa
pamant este Dumnezeu .Eu si Tatal una suntem si daca ar fi doua persoane distincte

nu cred ca Dumnezeu Tatal ma va condamna ca i-am declarat FIUL unu nascut ca fiind
insasi Dumnezeul cel atotputernic.

5.
sorin Aprilie 25, 2011

Maria 56 daca vine diavolul cu chip de om tu il crezi da pe FIUL lui DUMNEZEU nu-l
crezi . Cei ce sunt impotriva crestinismului urla de ciuda ca impotriva tuturor acuzelor
totusi peste doua miliarde de crestini au mers la sarbatoarea invierii si diavolul urla de
ciuda si-si trimite slugile sa denigreze pe Iisus Hristos. Deci fratilor cu toate ca noi
crestinii avem defecte omenesti totusi recunoastem dumnezeirea lau Iisus si asta mai
poate amana un pic apocalipsa inseamna ca mai exista speranta. Dumnezeu e bun si
drept si a vazut cum miliarde de oameni i-sau inchinat si poate ne-a mai iertat o data
pentru cea din urma data .Si ati vazut cu proprii ochi cun ortodoxi,catolici ,grecocatolici
si altii dar crestini au strigat hristos a inviat Dumnezeu ,copiii lui rataciti il mai cauta
inca si nu l-au uitat de tot.

6.
sorin Aprilie 25, 2011

Tizule biserica e comuniunea celor cu adevarat credinciosi cu preoti evlavios ca mai

sunt si oameni credinciosiunde vorbesc doi in numele Meu acolo e biserica mea.

7.
sorin Aprilie 25, 2011

Maria 56 antihristo sa sti asa pentru cultura ta generala ca lumina la mormantul sfant
nu coboara doa din epaca tehnologica ci din primul an cand s-a tinut slujba de
comemorare a lui Iisus si apostolii aveau mijloace tehnice ca sa amageasca lumea . Cine
ti-a pus acest vorbe in gura diavolul?Daca ai bani te sfatuiesc sa mergi in locurile pe
unde a umblat Iisus si te vei convinge singura si fara sa vorbesti cu nici un preot ca sa
nu zici ca te-a influientat.

8.
Marin56 Aprilie 25, 2011

Nu este nici diavol , nu este nimic. Totul este in mintea noastra bolnava alimentata de
invataturile bisericesti in care NE PLACEM SA CREDEM ORBESTE. Cu ce ii incalzeste
acea `lumina` care este o lumina ca toate luminile. Da asa suntem noi dornici de
senzational. Ne place sa ne inchinam la toate icoanele si la toate moastele mai mult sau
mai putini sfinti. Sa sarutam mana sau icoanele care ne-ar da o multime de boliasa
zise facatoare de minuni. Voi tot nu intelegeti ca toate cele bisericesti sunt o mare si
gogonata minciuna. Ca cu a lor putere sa va tina in jug? Zdrobiti oranduirea cea cruda si
nedreaptaCa rasplata dupa moarte nu ne asteaptaTot ce putem avea, este tot aici in
aceasta lume plina de minciuni si rele.

9.
Gaby Aprilie 25, 2011

Sa va spun un banc, Sfantul Petru da sfoara in lume, organizand o licitatie pt.

construirea unui gard la gradina raiului. La licitatie vine un African care ofera un pret de
5000$, Petru il intreaba: ce reprezinta acesti bani? Africanul spune:3000$ materialele si
2000$ Manopera. Urmatorul este un Italian , care ofera un pret de 8000$. Ce
reprezinta , 3000$ materialele iar 5000$ manopera , deoare ce noi suntem o firma de
renume si recunoscuta pe plan mondial. Ultimul ofertant este un EVREU , care ofera un
pret de constructie de 25000$. La care Petru intreaba: bina mai JIDANE dar ce reprezinta
banii astia? la care el raspunde : Pai 10000$ tii dau tie , 10000$ ii iau eu, iar 5000$ ii
dau africanului sa faca gardu. Concluzie cand spui EVREU , inseamna bani, inselatorie
excrocherie, acea biblie este scrisa numai in favoarea lor, pt. a fi ei avantajati. se pare
ca David ii ucidea pe toti cei care nu erau pe placul lui dumnezeu. Dar Istorici spun ca ii
ucidea pe pei care nu erau pe placul sau, dand vina pe dumnezeu. David nu a fost decat
un criminal care a indemnat la ura si crima. Cat despre isus, se pare ca maria a ramas
insarcinata cu un ofiter roman. nimic divin apoi l-au prostit pe iosif , si a urmat un teatru
cu ffff multe acte. Au reusit sa manipuleze lumea, si vor mai reusi mult timp dea-cum
incolo.

10.
Marin56 Aprilie 25, 2011

Eu bani nu am ca sa ajung acolo. Dar daca m-as duce acolo as fi vrut sa vad si eu cum
apare acea lumina. Daca spui ca acea lumina a aparut de atunci, atunci de unde vine si
cine o produce? Si mai este o treaba sarbatoarea Pastelui vad ca variaza in timp. Si
lumina la fel? Sau se vorbesc unii cu altii ca si lumina sa coincida cu acea zi? De ce nu e
in aceasi zi a fiecarui an? Doar Iisus a murit odata intr-o singura zi a anului Asa cum noi
ne serbam ziua sau moartea in aceasi zi.

11.
Kristine Aprilie 25, 2011

sorin, incapatanarea e o dovada? poate una concreta si materiala?:)) fanatismul nu este

o dovada! fanatismul reprezinta un pericol pt orice domeniu in care s-ar manifesta.

12.
Marin56 Aprilie 25, 2011

SUBSCRIU ,@ GABY PERFECT ADEVARATASA AU SI STAT LUCRURILE SI EI CA SA

ASCUNDA RUSINEA NE-AU ARUNCAT TARANA IN OCHI CA VEZI DOAMNE.eU NU STIU
FOARTE MULTA MEDICINA DAR NU CRED CA O VIRGINA POATE NASTE PE CINEVA FARA
CONTACT SEXUAL , SI MAI ALES PE ACEA VREMECRED CA NU CUNOSTEAU SI
CLONAREA .ORICUM PESTE INCA 2000 DE ANI POATE O SA IASA TOATE ACESTE FARSE
LA LUMINA , IAR STRAMOSII STRAMOSILOR NOSTRI OR SA FIE FOARTE INCANTATI DE
PROSTIA NOASTRA, DACA O SA MAI FIE CINEVA PE ATUNCI

13.
Profetul Mincinos Aprilie 26, 2011

.sMulte popoare,cu religii mai vechi si mai omenoase decat crestinismul si-au tradat
zeii,credinta si stramosii prosternandu-se in fata zeilor crestini,imbratisand o noua

religie.Crestinismul s-a bucurat de aceasta tradare timp de 19 secole.Dar bat la usa

vremuri noi,crestinismul incepe sa simta pe propria lui piele gustul amar al tradariiCu
o rapiditate uimitoare,crstinismul se transforma intr-o mumie,va deveni o stafie..Urmasii
nostri ii vor pune pe dumnezeu,pe isus si pe toti profetii lor in cartile de istorie sau de
basme,acolo unde odihnesc de mii si mii de ani cohorte intregi de zeitati de mult
uitateStiu ca voi credeti cu tarie in zeii crestini,poate cativa fanatici si-ar da si viata pt
acesti zei,nu va contrazicDar vedeti si voi cu proprii ochi ca ai vostri copii nu mai sunt
interesati de zeii crestini,zei invechiti care nu reusesc sa mai faca fata intrebarilor pe
care noi,copiii vostri ni le punemDarwin spunea ca o specie care nu se adapteaza
mediului inconjurator dispare.la fel si o religie care nu se adapteaza cerintelor
timpurilor,dispare.Sau are o sansa,sa evolueze.Uitati-va la hinduism si la budhism,cele
mai vechi religii din lume.Ele erau deja constituite pe vremea cand evreii erau doar o
familie de pastori ratacitori.Si exista si azi,dupa 4,5000 de ani,datorita faptului ca sunt
niste religii cu o anumita flexibilitate,ceea ce crestinismul nu accepta.Crestinismul
continua sa se cramponeze pe niste basme idioate,bune pt oamenii primitivi.Uitati-va
cat a decazut crestinismul in ultimele 5 secole,cercetati statisticile oficiale si veti vedea
ca anual sute de mii de crestini isi reneaga credinta.E la moda statutul de dualism,ce se
prezinta ca un crestinism evoluat.E chiar dureros de acceptat faptul ca ceea ce a
combatut cu strasnicie crestinismul sute de ani(evolutia) sa reprezinte chiar destinul sau
sfarsitul lui

14.
jorin Aprilie 26, 2011

de data asta mi ai placut Profetule . Esti cam dur , dara spui o realitate . Crestinismul
pierde valuri , valuri , de crestini , tocmai pt propriile ei percepte si aplicatii . Ideologia
este simplista , la fel cum ar trebui sa fie si religia , dar pt ei a fost grea aplicatia ,
practica . Au vazut puterea religiei si au profitat, s au supus tentatiei supreme . Puterea,
scutul oferit de religie , le a intunecat mintile . Oamenii stiu ,sint constienti ca viata
porneste de undeva , dar perceptele si dogma este gresita . Tocmai , datorita
secretizarilor , ascunderii lor fata de oameni si folosite in scopuri personalizate , de catre
biserica . Lacomia bisericii , cred eu ca provoaca declinul . Lacomia a devenit evidenta ,
iar secretizarile au provocat minie . Au ignorat masele , crezind ca va merge la
nesfirsit . Biserica si a ignorat propriile i invataturi..

15.
sorin Aprilie 26, 2011

Vezi si te mai bati cu pumnii in piept ca stii bblia dar habar nu ai ca e profetita aceasta
cadere de la credinta. Cei ce nu cred in Dumnezeu vor fi lasati impreuna cu cei care i-au
indemnat . Cine sunt acestia sunt ingerii cazuti care vorbesc prin oamen ca tine si vei
ramane cu ei cand pamantul va arata ca un infern si cate regrete vor fi . Povesti religii
mai vechi indemnuri la lepadare de Dumnezeu si mai spui ca ai fost crestin ai fos si mai
esti un ratacit care cauta raspunsul la intrebarea cine sunt si de ce exist?Vei afla chiar
de la Cel pa care tu il renegi atat de vehement .

16.
sorin Aprilie 26, 2011

Banii si lumea aceasta trecatoere v-au orbit un adevarat credincios nu vrea avere ci
liniste . Nu puteti gandi pozitiv fiindca nu sunteti lasati de cei ce carora le credeti
minciunile e dureros dar voi ati ales si trebuie sa va respectam alegerea chiar daca nu
ne convine . Asta e dragoste cu sila nu se poate . Cat despre viitor daca se continua asa
Dumnezeu va pune capat si nu va mai exista nimic in curand. Imi pare rau sa zic dar
lumea aceasta nu va mai exista si cei care sperati voi sa existe daca vor exista va vor
blestema pentru cruda soarta in care i-ati aruncat.

17.
Yiu Lianno Mai 29, 2011

Cei drepti,nebuni o sa fie socotiti,nebuni,prosti,neadaptati, de catre cei ce iubesc banul

mai mult decat sangele propriilor frati sau parinti,de catre cei ce alearga cu limba
scoasa dupa putere.Nebunul o sa fie chemat nebun de catre cel care mai nebun
este,mai nebun si ratacit in propriul univers.
Lumea se schimba,se percep mai usor anumite semnale spirituale,mai ramane de
vazut,cati si cum o sa se schimbe,pentru ca multi,orbeste vor fugi de greutati.Multi o sa
vada si o sa simta,ce nu au simtit/vazut niciodata.
Este linistea dinaintea renasterii.Pentru ca focul,apa si pamantul sunt pedepsele ce

vin.Iar timpul o sa fie singura arma a celor care o sa ramana mai departe,pentru ca
perceptia lor,a celor alesi,o sa fie total diferita de a celor ce nu cred,pana nu vad.

18.
Karla25 Mai 30, 2011

Multe aberatii pe aici,dar in fine nu o sa pierd vremea cu explicatii ptr ca nu am timp,

dar am o intrebareDaca unii cred ca Dumnezeu nu exista ptr ca nu IL vad atunci cum
putem considera ca avem minte? Caci daca ne uitam in capul unui om,vedem creierul
dar nu si mintea!

19.
Profetul Mincinos Mai 30, 2011

Mda,zdrobitor de convingator argument in favoarea existentei lui dumnezeumai

ramane sa ni se demonstreze la fel de categoric faptul ca apa e uda cateodata,si cred
ca atunci vom sti TOTUL

20.
Karla25 Mai 30, 2011

Ptr PROFETUL MINCINOS

Esti slabut la gandire,esti slabut la cultura si la teologie dar ma distreaza extraordinar
cat de destept te crezi!:-))) Am crezut ca poti mai mult decat replica de mai sus!

21.
Profetul Mincinos Mai 31, 2011

Ok,fie cum zici tuPoate iti gasesti timpul necesar si ne expui parerea vis-a-vis de acest
isus,numit mesia.Ti-as fi profund recunoscator daca ne-ai impatasi cate ceva din
gandirea ta dezvoltata,din cultura ta bogata

22.
Karla25 Iunie 1, 2011

Cauta si citeste pentru ca doar asa o sa-ti dai seama singur ca sa nu zici ca te poate
influenta cinevapoate ti se pare absurd ce spun dar daca ai vointa ai sa descoperi
adevarul cu sufletulti-as spune atat de multe dar nu am cum acumai sa descoperi
lucruri pe care nu ai fi crezut ca sunt posibile. Tot asa am facut si eu in ani de zile si inca
descopar si precizez ca si eu am gandit ca si tine si pentru inceput iti sugerez sa cauti
pe google documentarul despre Arsenie Boca Sfantul Ardealului. Iar in Vechiul
Testament sunt peste 300 de profetii care il descriu pe Mesia asteptat de poporul evreu,
unele care contin chiar si date si informatii extrem de precise care sunt implinite de
Iisus Hristos!

23.
Profetul Mincinos Iunie 1, 2011

Sfantul Ardealului.Eu ghiar sunt ardelean,te rog nu-mi jigni meleagurile de bastina.Te
rog!
Stii ce spune biblia ta?LARGA E POARTA SI LATA E CALEA CE DUCE SPRE PIERZARE,SI
MULTI SUNT CEI CE SE INGHESUIE PE EA.SI STRAMTA E POARTA,SI INGUSTA CALEA CE
DUCE SPRE ADEVAR,PUTINI SUNT CEI CARE PASESC PE EA.Cauta sa afli care e
procentajul ateilor din romania fata de cei de religie ortodoxa,si poate reusesti sa-mi
comentezi putin pasajul de mai sus.Pacea fie cu tine!

24.
Karla25 Iunie 2, 2011

Si eu sunt ardeleanca dar observ ca tu ai o problema grava in legatura cu Dumnezeu si

tind sa cred ca tu te inghesui la poarta largaeu nu iti impun ce cred eu doar incerc sa
iti arat cate ceva de unde sa deduci singur daca e bine sau nu dar tu nici asta nu vrei.
Esti fixist si ti-am mai zis ca si eu am gandit ca si tine! Macar de curiozitate sau macar fi
putin neutru si cerceteaza nu ai nimic de pierdut nici macar timp ptr ca din orice inveti
ceva! Iar Arsenie Boca inca nu e canonizat dar e numit de oameni SFANTUL ARDEALULUI

ptr faptele bune si minunile facute de el. Tu vrei numai sa ti se raspunda la anumite
intrebari dar raspunde si tu ptr ca pana acum raspunsurile tale au fost tot intrebari. Iar
pe mine chiar nu ma influenteaza cat atei sunt in Romania si chiar in intreaga lume am
trecut de mult timp de hopul astama intereseaza doar sa fiu un om cat mai bun si sa
am sufletul linistit! Pacea e cu minedar cu tine este?

25.
simona Iunie 2, 2011

.republica,statul..si tot ce a incercat omenirea sa cladeasca a fost si este pe aceleasi

principii.evolutionind doar schemade putere demos sau liberalismo evolutie lunga
si dureroasa pentru oameni.defiecare data sa manipulat un bine general ,manipulind
prin biserica sau prin ateismdepinde de interese..care au fost aceleasi,hedonism si
suprema hegemonie a guvernarii omului..oare nu vedeti ce se intimpladezbina si
cucereste.frica,false ideologii.se zice ca acum suntem alfabetizatidar la fel de
necredinciosi ca si cei din vremea lui Isusiar negarea unei realitati..e cea mai
periculoasa..

26.
ANDUA Iunie 17, 2011

Cei care nu au copii la scoala poate nu stiu,cei care au poate nu au fost atenti;stiti care
este titlul complet al manualului de religie?Va spun eu:MANUAL DE RELIGIE-CRESTIN
ORTODOXA.La fiul meu cel mare,in clasa cu el,sint si 1 evreu,1 budist si 3
musulmani.Singura intrebare logica care imi vine in minte este:cu ce drept biserica
converteste fortat,niste copii care habar nu au pe ce planeta traiesc.De ce am eu
impresia ca biserica ortodoxa ,face exact ce a facut biserica catolica timp de sute de
ani?Adica atragere de cit mai multi adepti,prin orice fel de mijloace;mai nou chestia asta
se face in scoli,pentru ca acolo se gasesc cele mai credule si neajutorate fiinte.
Va salut!

27.
Georgeta Ianuarie 16, 2014

In geneaologia lui Isus prezentata in Noul Testament, nu s-a tinut cont de profetiile
Vechiului Testament in mod intentionat!
Aceasta geneaologie eronata avea ca scop respingerea lui Isus de catre poporul evreu!
Daca ei l-ar fi acceptat pe Isus, El nu si-ar mai fi putut mplini planul sau de mantuire a
tuturor oamenilor de pe pamnt!
Imaginati-va ca aceasta geneaologie ar fi fost 100% compatibila cu profetia din Vechiul
Testament!
Poporul evreu l-ar fi acceptat pe Isus, pentru-ca aceasta este o profetie cheie despre
Mesia cel profetit in Vechiul Testament, si asteptat de ei!
2. Isus n-a fost nascut dintr-o virgina! Maria a fost casatorita legal cu Iosif!
Istoria nasterii Lui Isus, a fost schimbata de Romani deoarece ei nu puteau accepta o
religie care sa nu aibe o femeie zeu.
Romanii au avut foarte multe femei zeite!
3. Un alt motiv a fost si faptul ca n profetiile din Vechiul Testament, care este si Biblia
originala a poporului evreu (Tanach), se vorbeste despre o femeie tnara maritata si nu
despre fecioara care-i v-a da nastere lui Mesia!
Traducerea a fost gresita probabil n mod intentionat din nou!
4. Evreii n marea lor majoritate sunt veniti napoi n Israel, care este declarat oficial Stat
Evreiesc!
Si-acest lucru se ntampla acum, cnd spiritul Lui Isus Christos stapneste asupra multor
popoare si parti ale lumii!
5. Multe miracole si minuni facute de Isus si discipolii sai n Noul Testament, sunt
similare cu alte miracole si minuni facute de alti profeti si slujitori ai lui Dumnezeu n
Vechiul Testament!
6. Cineva, undeva ascunde manuscrisul original al Noului Testament (posibil ca e la
Vatican), si ntr-o zi poate nu peste mult timp, peste un viitor nu prea ndepartat, v-a fi
adus la lumina si considerat o descoperire de mari proportii!
Holocaustul programat?
Moartea evreilor (de ordinul milioanelor) n timpul Holocaustului, a dus la o schimbare
favorabila atitudinii lumii fata de ei, atragnd astfel suportul international pentru
constituirea unui stat evreiesc.
n felul acesta au reusit sa obtina un stat al lor! Statul Israel (evreiesc) de astazi!
Daca analizam mai atent acest lucru si-l corelam si cu alte lucruri mentionate de mine

mai sus, reiese ca aceste lucruri (si altele), au fost n mod intentionat gndite si
coordonate de cineva n asa fel, nct ele sa aiba loc si sa evolueze n aceasta directie.

28.
Georgeta Aprilie 6, 2014

Pentru nceput, trebuie sa mentionez ca am omis un cuvnt deosebit de important ntr-o

fraza inclusa n mesajul meu anterior, si pe care o repet mai jos:
Oficial, Isus n-a fost nascut dintr-o virgina! Maria a fost casatorita legal cu Iosif!
Istoria nasterii Lui Isus, a fost schimbata de Romani deoarece ei nu puteau accepta o
religie care sa nu aibe o femeie zeu.
Romanii au avut foarte multe femei zeite!
Nu cred ca afirmatia mea despre nasterea lui Isus din Maria ca fiind o femeie tnara
casatorita ar schimba identitatea lui Isus!
Vechiul Testament Tanach sau Torrah este fundamentul principiilor care-l
caracterizeaza pe Dumnezeu si care stau la baza comunicarii Lui cu oamenii.
Pentru a ne nvata si pentru a ni se descoperi dealungul trecerii vremilor, Dumnezeu a
ales ca popor de experimentare poporul Evreu.
Ei au fost poporul care l-au experimentat pe Dumnezeu prin directa comunicare si-o
legatura permanenta cu El dealungul istoriei lor!
Dumnezeu a fost drept, correct si plin de adevar cu ei n toate timpurile si situatiile prin
care au trecut. Dumnezeu ntotdeauna face lucrul promis, si nu se schimba! Dumnezeu
nu se contrazice pe El nsusi! De aceea eu cred n profetiile Vechiului Testament si ca
Dumnezeu a hotart ca ele sa se ntample si sa se mplinesca aidoma asa cum sunt
spuse si scrise n Tanach!
Ele reprezinta temelia Noului Testament!
Uitati-va pe internet la dovezile pe care le aduc evreii cand justifica credinta lor si cand
explica ce anume i determina pe ei sa nu-l accepte pe Isus ca Mesia!
Ei aduc scrierile/profetiile originale dinTanach-ul lor Vechiul Testament, si le explica asa
cum sunt ele scrise n limba lor!
Ei vorbesc despre diferente n traducere dintre Tanach si Vechiul Testament!
Tanach este cel mai vechi, este originalul care mai trziu a fost tradus si numit Vechiul
Testament- prima parte a bibliei crestinilor.
In Vechiul Testament logodna era considerata casatorie, deoarece nu gasim nicaieri n
VT ca cineva ar fi desfacut o logodna odata ntemeiata ntre baiat si fata!

Si-atunci, la Matei. scrie ca Iosif a luat nevasta lui acasa, ceea ce a nsemnat ca
Maria din punct de vedere oficial era considerata nevasta lui, indifferent de faptul ca n
prealabil s-au cunoscut n mod intim sau nu. Ceea ce i s-a ntmplat Mariei n privat, a
fost o experienta personala traita si cunoscuta numai de ea si alte 2-3 persoane
apropiate ei!
Din punct de vedere oficial si recunoscut n mod public, Maria era nevasta lui Iosif!
De aceea nimanui nu i-a pasat ca este gravida din moment ce era cu Iosif!
Chiar si oamenii din popor l vedeau si vorbeau despre Isus ca fiind fiul lui Iosif nu este
el fiul tmplarului?
Deci din punct de vedere official, Isus avea doi parinti, si era nascut dintr-o femeie
tnara casatorita asa cum scrie n Tanach!
Daca traducerea ar fi fost asa cum scrie n Tanach: tnara (maritata) v-a naste un fiu,
raportat/comparat cu cele scrise n Noul Testament, nu ar schimba cu nimic proorocia si
nici identitatea lui Isus!
nsa Romanii asa dupa cum am mai amintit, aveau novoie de o femeie care sa preia
rolul zeitelor din religia lor pagna, si au tradus cuvintele ca: femeia tnara maritata va naste un fiuetc n fecioara v-a naste un fiu etc.. punnd astfel accentul prorociei
pe ideea de fecioara mai mult dect pe ideea de tnara maritata!
Acest lucru nu este gresit daca acceptam experienta privata cu Dumnezeu a Mariei!
nsa daca luam lucrurile din punct de vedere oficial legal, este gresit deoarece Iosif si
Maria erau considerati un cuplu casatorit legal!
Si din nou, acest lucru i-a derutat si confundat pe evrei pentru a nu-l accepta pe Isus ca
Mesia!

29.
alex81 Noiembrie 14, 2015

IISUS este fiul lui DUMNEZEU si are putere asupra vietii si a mortii!! nu va mai certati
degeaba..nu mai aduceti argumente contra lui IISUS ca va rataciti

Reclama cu bebeluul homos*xual

sau cum occidentalii ncearc s
perverteasc poporul romn
-6,297 vizualizari- | Sambata, 16 Apr 2011 | 16:58 | 138 Comments |
Categorie:Editorial

Treceam astzi prin ora i

am gsit un afi publicitar care mi-a zgriat ochii. Am scos repede telefonul i
i-am fcut o poz, cci aa ceva merit s fie imortalizat pe vecie. Aadarla
viaa mea am vzut multe afie publicitare, dar aceasta mi s-a prut a fi cea
mai jalnic, mai scandaloas i mai lipsit de imaginaie publicitate pe care
am vzut-o vreodat.
n primul rnd, vreau s fie clar nc de la bun nceput: nu am nimic cu
homos*xualii i nici cu alte minoriti s*xuale. Sunt un om tolerant, aa c nam s ncep s propag idei de exterminare a homos*xualilor, aa cum a
fcut-o Hitler n Mein Kampf. Dar tolerana mea are o limit; i limita
aceasta e dat de spaiul public. Eti homos*xual? OK! Fii homos*xual n casa
ta, n comunitatea ta, n grupul tu; dar nu ncerca s m contaminezi i pe
mine, om obinuit, cu ideile tale homos*xuale. Crezi c dac defilezi pe
strad n fundul gol sau cu chiloi rozi i te ii de mn cu un alt brbat cu
care te i srui, eu am s devin mai conciliant? Crezi c o parad a ga*-lor
m va face s te privesc cu ali ochi? Crezi c un afi publicitar n care mi
prezini un biet bebelu, care ine pe mn o band unde scrie homos*xual
m va face s iubesc homos*xualii? Ce s deduc din acel afi publicitar
aberant? C homos*xualul e inocent ca un copil? Sau c orice copil e
homos*xual? Ct de mult trebuie s se degradeze omenirea i pn n ce
stadiu vom ajunge cu asemenea manifestri publice? De ce trebuie eu, om
obinuit s fiu agresat cu imaginea homos*xualilor?
Nu tiu, dar eu am impresia c unii neleg al naibii de prost libertatea.
Aceasta nseamn s faci ce vrei tu, dar fr s afectezi libertatea celor din
jurul tu. Dac tu mi pui un afi publicitar chiar n drumul mare, asta

nseamn c tu m agresezi vizual. De ce trebuie s suport s vd asemenea

aberaii? De ce voi, homos*xualilor, nu v facei reclame de genul acesta pe
site-urile sau forumurile voastre de specialitate? Cine intr acolo, tie la ce s
se atepte
Ct privete mesajul propriu-zis, rmn la prerea c acolo sunt scrise
aberaii mai mari dect casa, pentru c toate studiile psihologice fcute
arat faptul c HOMOSEXUALITATEA ESTE O ALEGERE i ESTE I O BOAL, i,
ca orice boal, se poate trata. Dect s ncercm s promovm
homos*xualismul, aa cum ncearc reclama aceasta, mai bine am ncerca s
ajungem la rdcinile adevrate ale homos*xualitii i, cu ajutorul
psihologilor, psihiatrilor, medicilor, sociologilor, oamenilor spirituali, s
ncercm s-i ajutm pe toi aceti homos*xuali care sufer de aceste
perversiuni s*xuale.
P.S. n josul reclamei, mai scria c aceast campanie este derulat printr-un
program susinut de ri nordice ca Islanda, Norvegia sau Danemarca. Se tie
c n aceste ri, exist o mulime de homos*xuali. Nordicilor, n-ai vrea s
stai naibii n bncile voastre i s ne lsai pe noi romnii aa cum suntem,
adic popor iubre, dar normal din punct de vedere s*xual? De ce vrei
neaprat s ne degradai din punct de vedere uman?

Din misterele Munilor Carpai

(partea 3): Sfnxul din Bucegi,
model pentru Sfnxul egiptean?
-10,191 vizualizari- | Sambata, 19 Mar 2011 | 21:45 | 17 Comments |
Categorie:Locuri interesante si Calatorii

n
acest
articol
(http://www.lovendal.ro/wp52/din-misterele-muntilor-carpati-partea2-sfncsii-din-carpati) am artat c Munii Carpai sunt mpnzii de o serie
de megalii situai pe unele din cele mai spectaculoase nlimi de unde
domin pdurile, punile, crrile, apele, precum i cerul carpatic. Pentru
asemenea simulacre aducnd cu chipul uman se utilizeaz titulatura
generalizat de Sfinx, urmat de precizarea locului unde acestea sunt
amplasate. Am vzut astfel de megalii la Piatra Ars, Bratocea, Pietrele lui
Solomon, Stnioara, sau Tople. Dar, atunci cnd se va aminti doar simpla
denumire de Sfinx, oricine va nelege imediat i fr alte probleme c e
vorba de celebrul megalit carpatic Sfinxul din Bucegi, sau Sfinxul Romnesc,
chiar nainte ca gndurile s ne duc undeva spre binecunoscutul monument
Marele Sfinx de la Gizeh, din Egipt.
Ce simim atunci cnd privim Sfnxul din Bucegi?
Tulburtoarea imagine se pare c genereaz neliniti metafizice prin ale sale
goale i adnci orbite din piatr, chiar dac privirea-i plin de tensiune
alunec pe lng noi i se ndreapt departe, ctre platoul sacru al getodacilor, apoi mai departe spre zidurile ruiniforme ale Bisericii, i nc mult
mai departe spre naltul Omului, pierzndu-se i disprnd ncet-ncet nspre
ntinsurile fostei Mri Sarmatice. Contemplnd Sfinxul ntr-o linitit noapte
cu lun plin, sau n zori, cnd vntul uier, ai parc o vag senzaie c
Sfinxul te privete scormonitor nu doar spaial, ci i temporal, prefigurnd
parc cea de a patra dimensiune.
Cum s-a numit Sfnxul n trecut?
Oare care s-i fi fost adevratul nume geto-dacic, plin de adoraie i
veneraie pentru a defini impuntorul i uriaul simulacru? Nu tim i nici nu
cred c vom ti vreodat. Cea mai veche denumire de Sfinx apare ncepnd

abia cu anul 1935, ntr-o referire dinBuletinul Alpin. Pentru ca, n anul imediat
urmtor, n revista Romnia, profesorul Al. Bdu s-l descrie primul,
numindu-l Sfinxul Romnesc. Dar i mai curios lucru ar fi acela c pe unele
cri potale foarte vechi, imaginea sa apare nc de prin anul 1896, purtnd
ns denumirea generic de Bab, dat de altfel tuturor pietrelor de pe
acest platou-sanctuar din Bucegi.

sfnxul din Egipt

Celebrul Sfnx din Egipts-a inspirat din Sfnxul din Bucegi?
Din momentul n care istoricii i arheologii au constatat c marele sfinx
egiptean este construit direct pe nisip, nefiind sub el nici un strat de
civilizaie anterioar (ceea ce nsemna clar c enigmaticul monument nu are
o istorie a sa propriu-zis), a rezultat cu certitudine i faptul c nimeni nu are
posibilitatea s-i afle taina propriilor sorgini. Dar, ne reamintim, chiar
egiptenii susineau, cu mai bine de patru mii de ani n urm, c sfinxul s-ar fi
nscut dintr-un vis
Ei, egiptenii, care tiau c sunt o ras septentrional venit de undeva din
nord i doar uor amestecat cu unele populaii negroide, ar fi posibil c prin
vis nelegeau amintirea locurilor primordiale. Poate c nu suportau prea uor
singurtatea pustiurilor de nisip a rii adoptive i c ar fi dorit s-i
prefigureze n noile locuri munii piramidali i falnici de acas; poate c, de
asemenea, nu doreau s uite nici vulturii, acei ceahli din nord, astfel c i-au
spat spre aducere-aminte chiar pe emblema capitalei, la Teba, care
niciodat nu-i vzuse. Desigur, totul e doar o ipotezdar, de ce n-ar putea
fi adevrat?

Este posibil ca megalitul carpatic Sfnxul Romnesc s f servit ca

model pentru Marele Sfnx sculptat n preajma marilor piramide
egiptene?
Pentru aceasta, avem urmtoarele ntrebri, din care se pot deduce mai multe lucruri:
Ar fi posibil ca o asemenea sculptur unicat, de mare amploare, avnd o lungime de
73 m i o nlime de 20 m, s fie realizat fr etapizare i fr un model anterior?
E plauzibil ca o lucrare de grandoare s porneasc de la zero, s fie etichetat o
simpl enigm, dar fr a se gsi vreo justificare pentru cantitatea de munc depus?
Exist justificri pentru alegerea ceahlilor ca simbol religios al Tebei Egiptului?
Cine ar putea fi acei vechi oameni nordici din care egiptenii afirmau c se trag?
De unde proveneu getulii, cel mai numeros popor din Libia vecin Egiptului?
Dar acele populaii: dochii i macrobii -, considerate ca fiind popoare stabilite din
timpurile imemoriale n Etiopia, i care ne spune cu precizie Homer veniser s
lupte alturi de traci la aprarea dardanilor (tot traci) la Troia?
Care ar fi motivul pentru care istoricul Tertulian afirma c faraonul Amon, unul din cei
mai vechi i mai puternici regi ai Egiptului i Libiei ce era un om bogat n oi -, se
trgea tot dinspre prile nordice, septentrionale?
De ce oare Teba, fost veche capital a Egiptului, care purta un nume pelasg,
prezenta
importante
tradiii
pelasge
n
multe acte de cult?
De ce oare nu doar Teba, ci i Memphis, s fi ntreinut timp de milenii legturi strnse
cu centrele de cult feniciene, miceniene, etrusce sau trace -, i, mai ales, de ce
asemenea legturi s fi fost doar unilaterale i nu, poate, bivalente?
Astfel privite lucrurile, nu ne mai apare ca o aberaie posibilitatea construirii Marelui
Sfinx din Egipt dup modelul acelui grandios i tulburtor simulacru de pe Platoul
Bucegilor, megalit carpatic ncrcat de semnificaii transmise prin timp de-a lungul miilor
de generaii. i concluziile se impun singure: iat modelul care lipsete Marelui Sfinx!
Iat motivaia acelei enorme cantiti de munc ncorporat ntr-un simulacru! i totul,
doar pentru un vis

Din misterele Munilor Carpai

(partea 1): Babele, zeitatea Marea
Mum
-9,382 vizualizari- | Marti, 15 Mar 2011 | 21:42 | 5 Comments | Categorie: Locuri
interesante si Calatorii

ncepem pe site-ul Lovendal o serie

despre misterele Munilor Carpai ai Romniei. Aceti muni au provocat de-a
lungul timpului o serie de ipoteze i presupuneri care mai de care mai
interesante. Unii zic c Carpaii notri ar fi muni sfini, magicidar cine tie
care e adevrul? n articolul acesta vom vorbi despre Babele din Munii
Bucegi i din Munii Ceahlu.
Vom ncepe mai nti cu un extras din lucrarea Munii Romniei (1936)
scris de Al. Bdu:
Babele nceteaz de a fi numai un accident geologic: simple pietre, fie
aruncate de o uria pratie a adncurilor pmntului, fie prvlite dintr-un
munte, astzi disprut. Simi trind n jurul lor o ntreag lume nevzut.
Vecintile lor se populeaz de o mulime de fiine magice. nchipuirea vede
aievea, urcnd pe poteci a cror urm noi am pierdut-o de mult, procesiunile
de preoi pgni, mbrcai n odjdii grele, cu suntoare brri i podoabe
de aur. Ei izvorsc din adncurile Peterii Ialomiei, unde tradiia mai
pstreaz i azi un schit de clugri; i mn din urm cirezile de vite
destinate sacrificiului. Pe aceste pietre, altdat altare, sngele i focul
rscumprau probabil pcate i potoleau mniile unor zei care, de bun
seam, nu mai locuiesc azi pe aici. Vntul frngea apoi lujerile subiri ale
fumului care se ridica spre cer. Aromele tari ale pdurii nbueau pe acele
ale mirodeniilor arse. Procesiunea ntreag se trgea n peter i spre
adncurile vii.

Babele = zeitatea Marea Mum?

Babele sunt att de perfect asimilate vieuirii montane de la noi, nct
numele lor a fost foarte divers atribuit, ncepnd de la formele de relief ca
atare i pn la cozonacii nali de Pati, crora n nordul Moldovei tot Babe
li se spune. Aceste Babe, ir de megalii carpatici aflai pe culmea muntelui
omonim, o personific pe Marea Mum, divinitate suprem feminin,
considerat o mam comun att zeilor, ct i populaiilor pastorale care o
divinizau sub diversele ei nume: Rhea, Gaia (Geea), Dacia, Terra Dacia, Dacia
Augusta, Dachia, Dochia, Dochiana. n basmele i legendele noastre o
ntlnim mai ales sub numele de Baba Dochia.
Situate n preajma Omului megalitul carpatic care, n vechea teogonie
carpato-dunrean, l reprezenta pe Saturn, venerat i el ca printe al zeilor
i al oamenilor Babele ntregesc pentru acest platou-sanctuar perechea
primordial El i Ea, ca principiu al triumfului speciei umane n raport cu
eternitatea. Stncile care poart denumirea generalizat de Babe sunt ns
rspndite nu doar n Bucegi, ci peste tot n Carpai.
Fcnd adeseori subiectul multora dintre legendele pstrate cu sfinenie de
tradiia poporului nostru, ele amintesc sub varii forme cunoscuta poveste a
transformrii Babei Dochia n stan de piatr. Cu toat rspndirea acestor
megalii n ntregul areal carpatic i, hiar, subcarpatic (v. zona Rucr), cele
mai cunoscute i celebre Babe se afl totui aici, n Bucegi.
Pietre masive ce apar inexplicabil pe punile alpine
Solitare sau grupate uneori chiar i patru la un loc aceste stane de piatr se nal
brusc i aparent inexplicabil din grosul covor de ierburi al punilor alpine, reprezentnd
acea form bizar, specific, ntr-un cadru mre care le confer un aer misterios,
impresionndu-l chiar i pe omul civilizat de astzi. Nu am aflat n alte pri asemenea
stnci specifice, cu excepia celor de la Negev, n peninsula Sinai.
Tradiia popular, aa cum am vzut, mai atribuie acestor stnci i rolul unor altare ce
serveau fie sacrificiilor animaliere, fie chiar unor sacrificii umane pe care geto-dacii tim
c le practicau periodic la fiecare cinci ani, pentru a trimite doleanele comunitii lor de
triburi ctre marele zeu.

Baba Dochia din Ceahlau

Prerea lui Cantemir despre Babele din Ceahlu
S vedem i care este prerea lui Dimitrie Cantemir despre megaliii de tip Babe, n fapt
avnd n fa cea mai veche referire de la noi despre megaliii carpatici:
Cel mai nalt dintre muni e Ceahlul, care, dac ar fi fost cunoscut celor
vechi, n-ar fi fost mai puin vestit dect Olimpul, Pindul sau Pelion n
mijlocul lui se vede o foarte veche stan de piatr, nalt de cinci coi, care
nfieaz o bab nconjurat de 20 de oi, din care curge necontenit un
izvor de ap. i vine greu s spui cu siguran dac natura i-a artat n acel
monument jocurile sale, sau dac mna iscusit a unui meter l-a ridicat
astfel, cci statuia nu este aezat pe nici un soclu, ci se ine una cu ntreaga
stnc, avnd ns pntecele i spatele libere; i dac ai voi s admii c s-ar
fi uns crpturile cu vreun var fabricat de om, totui nu poi concepe n ce
chip s-a adus acel izvor prin picior n partea n care curge, pentru c mprejur
nicieri nu se vede vreo fntn sau urmele vreunui curs de ap.
E probabil s fi servit pentru cultul idolilor acelor neamuri, iar preoii lor
obinuiau aci prin mijloace naturale, aci prin meteugurile magiei, s fac
lucruri prin care s poat produce n mulimea lesne-ncreztoare admiraia
i credina n divinitate.

Mitul lui Isis i Osiris reprezint

distrugerea planetei Tiamat?
-12,927 vizualizari- | Duminica, 27 Feb 2011 | 21:56 | 3 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Mitul
lui
Isis
i
Osiris
este
binecunoscut celor pasionai de egiptologie i mitologie, dar ce reprezint el,
de fapt?
Odat, cnd Osiris s-a ntors dintr-o cltorie, 72 de membri ai curii sale au
organizat o conspiraie. Conductorul ei era Seth, fratele su. Osiris a fost
nchis ntr-un chivot din plumb, lipit i dat pe Nil. Chivotul nu s-a scufundat, ci
a ajuns la mal. Isis, soia lui Osiris, avnd puteri magice, a descoperit
chivotul cu Osiris i l-a ascuns. Seth descoper chivotul la o vntoare, l
deschide i l taie pe Osiris n 14 buci, pe care le arunc n toate direciile.
Isis s-a urcat ntr-o corabie i a pornit pe Nil n cutarea corpului soului ei.
Dup ce a gsit toate cele 14 buci, ea i-a redat nfiarea i l-a readus la
via cu puterile ei magice. Dup aceea s-a aezat pe el i a luat de la el
smna. Osiris a murit din nou, iar Isis a dat natere fiului lor comun,
Horus, dup care au fost botezai toi faraonii dinastici. Horus l va nimici pe
ucigaul tatlui su i va prelua motenirea regatului, n timp ce Osiris
domnete n lumea de dincolo.
ntr-o alt versiune, chivotul cu Osiris a fost descoperit n apropiere de
Byblos, actualul Liban, la circa 30 kilometri nord de Beirut. El era sub un
tamarisc, care s-a nlat repede devenind falnic. Rdcina lui nconjura
chivotul, n care se gsea Osiris. Regele acestei ri a tiat copacul care i
plcea att de mult. Din partea de rdcin, unde se afla chivotul cu Osiris, a
fcut un stlp al acoperiului palatului su. Isis apare, l scoate pe Osiris i l
duce n Egipt, unde l retrezete la via.
Mitul lui Osiris ocup un loc central n concepia egiptean despre lumea de
dincolo. De aceea trebuie s privim mai atent figura lui Osiris. Este o
problem dificil, deoarece oricine ncepe s studieze mai atent, observ c

fiecare autor d alte informaii, n afar de faptul c Osiris domnete peste

lumea de dincolo, toate celelalte difer. S ncercm totui s ne facem o
prim idee.
n Enciclopedia Brockhaus gsim urmtoarea explicaie:
Osiris, zeu egiptean, n religia egiptean fiul cel mai mare al zeului
pmntului Geb i a zeiei cerului, Nut. Proveniena i semnificaia numelui
nu se cunosc. A aprut pe prim plan n credina despre mori n timpul
Dinastiei a V-a (n jurul anului 2450 .Hr.). La nceput fiecare rege care
murea, de pe la 2000 . Hr., fiecare mort trebuia s dea socoteal n faa lui
Osiris-judectorul. Zeul mai are i alte trsturi (legturi cu inundaiile
Nilului, vegetaia, dominaia i planetele), n Imperiul Nou este socotit figura
nocturn a zeului Soare i Luna.
Dup cum vedem, exist diverse versiuni ale mitului lui Osiris vechi sau
mai recente, ale cror detalii difer. Toate variantele au un punct comun: n
final Osiris devine stpnul lumii de dincolo, n funcie de diversele versiuni
ale mitului, egiptenii din diferite regiuni au avut ritualuri specifice nchinate
lui Osiris. Contradiciile sunt inevitabile, diversele versiuni au fost, de-a
lungul timpului, mbogite cu elemente mitice: dar motivul de baz a rmas
acelai.
Textele piramidelor conin numai fragmente ale mitului, niciodat toat
povestea. O versiune complet a mitului o avem datorit filosofului grec
Plutarh (cea 50-125 d. Hr.) n Despre Isis i Osiris.

Copilria lui Osiris

S mai vedem i alte pri ale legendei i anume cele referitoare la copilria
lui Osiris, care d o alt imagine a zeului. O gsim n Cartea egiptean a
morilor a lui Wallis Budge: zeia Nut, soia zeului soare-Ra, a fost iubita
zeului Geb. Cnd Ra a descoperit totul, i-a blestemat soia i a spus ca ea s
nu poat nate vreun copil n nicio lun a vreunui an. Atunci zeul Thot, care
i el o iubea pe Nut, s-a jucat cu Luna i a ctigat cinci zile ntregi. Acestea
le-a adugat celor 360 de zile, care formau un an. n prima din aceste cinci
zile a venit pe lume Osiris i n momentul naterii sale s-a auzit o voce, care
anuna venirea pe lume a zeului creator.
Este un lucru foarte complicat. Nut este prezentat ca fiind soia zeului
Soare, dei ea era nevasta lui Geb. i cum s-o fi jucat Thot cu Luna? n alt
parte a mitului se spune c anul de 360 de zile are 12 luni de cte 30 de zile.
Iat c mitul conine cifre diferite, care merit s fie studiate mai atent:

cinci
zile
n
plus
peste
numrtoare,

dousprezece
luni
de
cte
30
de
zile,

360
de
zile
ale
unui
an
i
72 de conspiratori mpotriva lui Osiris.
Teoria lui Jane Sellers despre ciclul de 25.920 de ani
i Luna intervine tainic n evenimente. Arheo-astronoama Jane B. Sellers este
convins c n poriunea citat din mitul lui Osiris au fost codificate anumite
cifre cheie. Ea crede c cu ajutorul acestor cifre, care nseamn precizie,
putem
calcula
progresul
lent
al
punctului
primverii:
cei 72 de conspiratori corespund cifrei anilor care se scurg pn ce punctul
primverii se deplaseaz cu un grad pe ecliptic n raport cu fundalul stelar.
traversarea unei zodii corespunde cu 30 grade n cifrele de mai sus ar fi
cele
30
de
zile
ale
lunii.
dousprezece semne sau luni nseamn o parcurgere complet a
eclipticii de 360 grade, numrul zilelor unui an.
Aici este vorba de corespondena a dou sisteme. De o parte se afl anul,
care ne este cunoscut, timpul de care are nevoie Pmntul pentru a se roti o
dat n jurul Soarelui. Dar timpul este de 360 + 5 zile (neglijm restul rmas
de 0,25 zile). El se divide n dousprezece luni de cte 30 de zile.
De cealalt parte gsim din nou un an: acesta, un ciclu complet de
precesiune, este format din 360 grade, divizate n dousprezece zodii de

cte trezieci de grade. Folosind aceste cifre se poate calcula i durata

marelui an. 72 de ani per grad nmulit cu 360 nseamn 25.920 de ani. Cu
aceste cifre se pot reprezenta i intervale mai mici: 72 de ani per grad / 2160
ani per zodie / 4320 ani pentru dou semne.
Codul i numrul 72
Graham Hancock, care a studiat problematica, subliniaz c aceste cifre, care, potrivit
autoarei Jane Sellers reprezint elementele de baz ale unui cod precesional, apar
mereu n vechile mituri i n arhitectura templelor. Ca i la cea mai mare parte a
numerologiei esoterice avem de a face cu un cod, cruia i se pot deplasa la dreapta sau
la stnga punctele zecimale pe baza oricror combinaii, permutaii, nmuliri, mpriri i
fracii ale cifrelor eseniale (care se refer exact la gradul precesiunii echinociilor). Cifra
dominant a codului este 72.
S fi fost acesta mesajul mitic,transmis cu ajutorul acelor cifre aparent nensemnate?
Aceasta presupune c legenda iniial a lui Osiris, ce nu avea pn atunci nicio cifr, a
fost cndva modificat n mod intenionat i posibil ascuns n mai multe locuri n
textele piramidelor. Un indiciu ar fi c Nut era cstorit cu Ra, iar Geb era iubitul, la fel
ca i Thot. Totul pare s fi fost scpat de sub control cndva. i tocmai acest lucru ne
poate conduce la ideea c ceva nu corespunde. i aceast neconcordan deschide
cititorului dimensiunea astronomic a textului.
Apare i steaua Sirius
S revenim la codul precesiunii descris de Jane Sellers: 25.920 de ani de parcurs ntreg
al eclipticii nseamn, conform datelor actuale, doar o valoare aproximativ. Astronomia
pornete de la 25.776 de ani , pentru 30 de grade sau al uneia din cele dousprezece
zodii, deci de 2148 ani. Valoarea unui an ar fi atunci 71,6 ani. Dar ntr-un mit nu pot fi
invocai 71,6 conspiratori, dup cum a observat i Graham Hancock.
Am artat mai sus c n sistemul de cod al J. Sellers au existat patru cifre, crora li s-a
adugat 14 ca a cincea i o dat cu a cincea aveam o a asea (zilele n plus). Produsul
ambelor cifre de cod 14 ori 5 face 70. n vechiul Egipt i ea era important din punct de
vedere astronomic. 70 de zile steaua Sirius, asemnat cu zeia Isis, nu era vizibil la
orizont. Abia dup aceea putea fi din nou observat de preotul-astronom. Perioada de
70 de zile nsemna intervalul pentru pregtirea renaterii cosmice a stelei Sirius.
Intervalul de mumificare era tot de 70 de zile. Dup aceea Sirius rsrea din nou pe
orizontul estic de la Gizeh. Tot atunci ncepea Nilul s inunde.

Conform textelor abaka, Horus i-a pierdut un ochi, iar Seth

testiculele
Mitul lui Osiris i Isis mai apare i pe piatra abaka, donat Muzeului Britanic de Earl
Spencer. Textul este scris invers, deci nu se citete ca toate celelalte de la coad spre
cap, dup cum se vd imaginile, ci invers. Inscripia arat c pe vremea regelui abaka,
fondatorul celei de a XXV-a Dinastii, s-a gsit o carte strveche, mncat de viermi, iar
textul religios de pe piatr este o copie a crii.
Din aa-numitele texte abaka aflm c ntre Horus, fiul lui Osiris i Seth s-a dat o
lupt crncen, n care Horus i-a pierdut un ochi, iar Seth testiculele. Dup aceea zeul
Pmmntului, Geb, a convocat adunarea zeilor i mpreun cu ei a a dat o sentin de
mpcare a lui Horus cu Seth.
Horus: Pmntul; Seth = Marte; Geb = Nibiru; Osiris = Tiamat
Potrivit unei ipoteze a sumerologului Zecharia Sitchin, cu foarte mult timp n urm
marea planet Nibiru a sfrmat una mai mic, pe care o vom regsi mai trziu n
concepia sumerian a crerii lumii, iniial cea de a cincea planet n sistemul solar,
Tiamat. Pmntul ar fi luat natere dintr-o parte a planetei Tiamat (citete mai multe n
acest
articol: http://www.lovendal.ro/wp52/tiamat-marea-planetadistrusa-de-nibiru/). El s-a ndeprtat de traiectoria celei de a cincea planete i a
ajuns pe locul al treilea, unde nainte s gsea Marte. Pe drumul spre aceast
traiectorie, Pmntul ar fi prins Luna. O dezorganizare similar la reordonarea
planetelor o gsim pe piatra abaka cu lumea zeilor.
S-ar putea, oare, ca Geb, care n mod normal reprezint Pmntul, s apar aici n
calitatea lui de stpn al zeilor, mai exact: planeta Nibiru, care conform lui Sitchin s
fie rspunztoare pentru toate perturbaiile? n acest caz, n mit Horus ar corespunde
Pmntului, care a primit o traiectorie eliptic n sistemul solar, ce se ncrucieaz cu
cea a planetei Marte, reprezentat de Seth. Traiectoria Pmntului merge de la punctul
de coliziune cu Nibiru pn la cea a planetei Marte, deci la o deprtare de Soare ntre
2,8 AE (AE = unitate astronomic) i 1 AE. nainte de catastrof, Marte ar fi avut o
traiectorie aproximativ egal cu cea pe care o are astzi Pmntul. S povesteasc
mitul despre ntretierea traiectoriilor Pmntului cu Marte, personificat prin lupta
dintre Horus i Seth?
Ochiul, pierdut de Horus n mit, ar putea corespunde Lunii. Testiculele fr care rmne
Seth ar putea fi Phobos i Deimos, sateliii lui Marte, pri mai mici ale planetei Tiamat,
care ar fi nsoit Pmntul n drumul su dup marea scindare. Dup catastrof, Geb

respectiv Nibiru se deplaseaz pe o traiectorie ndeprtat, n timp ce Pmntul i

Marte se regsesc pe traiectorii stabile. Locul unde s-a necat Osiris, tatl lui Horus,
punctul cel mai ndeprtat al traiectoriei Pmntului, locul catastrofei. necatul zeu Osiris
ar fi atunci Tiamat, fosta planet a cincea.
n plan simbolic, aceast construcie ar oglindi relaiile de nrudire dintre planete:
Osiris este tatl lui Horus, iar Pmntul este de fapt o parte a fostei planete Tiamat.
Seth, fosta a treia planet, este fratele lui Osiris. i stpnul zeilor, Geb, adevratul
autor al ntregii tevaturi. Fiindc el iniial nu fcea parte din sistemul nostru solar, nu se
stabilesc nici un fel de relaii de rudenie nici n textul de pe piatra abaka.
Ce rol joac surorile Isis i Nephtys n aceast dram cosmic? S-ar putea s
simbolizeze cometele. Osiris este personificarea planetei Tiamat. Horus ca Pmnt i
Isis i Nephtys drept comete.

LANCEA DESTINULUI, SULITA CARE

I-A STRAPUNS COASTA DREAPTA A
LUI IISUS HRISTOS
-8,990 vizualizari- | 17/Februarie/2011 | Religie, Texte religioase | 5 Comments

Longinus, sutasul din Biblie

Longinus era un ofiter de vita veche, familia lui avand sange regal, mai
precis facand parte din clanul despre care se spune ca se trage din unul
dintre cei doi fondatori ai Romei, respectiv Remus. S-a nascut in secolul I in

Capadocia (regiune cu o bogata istorie aflata astazi in Turcia) si a primit

sarcina nefasta de a comanda plutonul de executie in timpul rastignirii lui
Hristos. Sutasul si cei care il pazeau pe Iisus impreuna cu el cand au vazut
cutremurul de pamant si cele intamplate s-a inspaimantat foarte tare si au
zis: cu adevarat acesta a fost Fiul lui Dumnezeu(Matei 27, 54), sta scris in
Noul Testament, care nu pomeneste numele ostasului roman. Potrivit
traditiei, ofiterul se chema Longinus si, in calendarul catolic si ortodox, este
ridicat la demnitatea de sfant: sfantul Longinus.
Ce l-a condus pe acest pagan la convertire? Fara indoiala ca a fost
impresionat de blandetea si calmul lui Hristos, de vorbele pe care le-a rostit
inainte de a muri, de modul in care a suportat suferintele si agonia. Dar a
fost ceva mai mult: Iisus i-a dat harul convertirii pentru o fapta buna: dat
fiindca, vazandu-l sfarsit de puteri, pe drumul Golgotei, i s-a facut mila si i-a
luat crucea de pe umeri, obligandu-l pe Simon din Cirene sa i-o duca, sau
pentru ca le-a permis femeilor sfinte sa se apropie de locul supliciului, lucru
neingaduit la o executie capitala, sau poate pentru ca, in momentul in care la auzit spunand: Mi-e sete, i s-a facut mila si a dat dispozitie unui soldat sa
ia din plosca sa apa amestecata cu otet bautura soldatului roman si sa-i
umezeasca buzele arse.
Loginus si sulita din coasta lui Iisus
Pe de alta parte, Loginus curta o tanara evreica de familie foarte buna, pe
nume Rasela, care era una din femeile care lepadasera bogatia si il urmasera
pe Hristos. Se spune ca, prin intermediul ei, Longinus stia cine era Iisus si
chiar ar fi fost pe jumatate convertit la noua religie. In consecinta, ajungand
sa fie martor la chinurile Mantuitorului, le scurteaza, dupa obiceiul timpului:
strapungandu-l cu sulita coasta dreapta, de a curs sange si apa. Dar nu-i
zdrobeste fluierele picioarelor, respectandu-se profetia si oasele Lui nu pot fi
zdrobite. Cronicarii orientali au inregistrat ca aceasta fapta s-a petrecut in
ziua de vineri, la ora 21 si 20 de minute (ora Ierusalimului).
Istoria Lancei Destinului
Scrierile apocrife, multe descoperite la Marea Moarta, vorbesc de Lancea
Destinului, despre care se spune ca ar fi sulita romana ce a apartinut
centurionului Cornelius Longinus. Aceasta sulita are o poveste impresionanta,
potrivit cronicarilor. Fusese confectionata de un neintrecut fierar orb de la
Damasc, din fier ceresc (de provenienta meteorica) si din cutitasul profetului
Ilie. Manerul fusese intarit cu inele elegante de bronz si sculptat din lemn de

cedru libanez, incrustat cu elixire magice care o faceau invingatoare,

vesnica, usoara, iar focul de ea nu se prindea. Longinus a cumparat lancea
cu 30 de talanti, o suma uriasa la acea vreme, echivalentul a cateva sute de
mii de euro.
Lancea Destinului i-a purtat noroc imparatului roman Traian in Dacia
Fierarul l-a consolat: sa nu-ti para rau ca ai platit o mica avere; sulita este
mai importanta decat tot ce am facut eu pana acum si va fi mai faimoasa
decat cetatea Damascului cu cele sapte porti ale ei. Legendele spun ca
Lancea Destinului conferea posesorului talente militare si victorie asupra
dusmanului oricat de ingrozitoare ar fi fost batalia. A ramas in posesia
familiei lui Longinus pentru o suta de ani. Apoi, a ajuns o vreme in mana
imparatului Traian, care nu credea in virtutile sale miraculoase, dar a avut
surprinzatoare victorii militare, chiar si impotriva Daciei, in pofida renumelui
sau de invincibilitate de pana atunci.
Lancea Destinului a ajuns in mainile cavalerilor templieri
Mai tarziu, lancea sutasului a intrat in posesia Sfantului Mauritius Africanul,
primul cavaler crestin. Apare apoi in Bizant, unde a ramas mai multe sute de
ani, devenind una din armele imparatului Constantin cel Mare. A fost furata
de venetieni, potrivit unor marturii. Ultima stire certa arata ca Lancea
Destinului a facut parte din tezaurele nepretuite ale Cavalerilor Templieri.
Sulita, din mainile lui Hitler n Fort Knox din Washington
Se spune ca ar fi fost recuperata de arheologul german Otto Rahn, in anul
1938, din imprejurimile castelului Monsegur din tinutul catarilor (in Franta)
si ca ar fi ajuns in posesia lui Adolf Hitler, pana la 28 decembrie 1942, cand
a fost sustrasa din buncarul fuhrerului de catre un comando american. Exista
zvonuri ca, in prezent, Lancea Destinului s-ar afla la Fort Knox (SUA), ceea ce
ar face ca Washington-ul sa fie de neinvins. O copie a acesteia se afla intr-o
catedrala din Germania.
Destinul sfantului Longinus
Potrivit traditiei, ofiterul Longinus si-a pierdut vederea dupa moartea lui Iisus
pe cruce si s-a vindecat de orbire prin atingerea de sangele Mantuitorului de
pe sulita sa. Se spune ca a renuntat la cariera militara si a murit ca martir. Sa pretins ca trupul sfantului Longinus ar fi fost descoperit la Mantua in anul
1304, impreuna cu un burete imbibat cu sangele lui Hristos (pe care il

pastrase dupa ce asistase la curatirea trupului Sau coborat de pe cruce).

Relicvele au fost impartite, ajungand in diverse locuri: Praga, Karlstein,
Vatican. Dar, in acelasi timp, sardinienii sustin ca ar fi in posesia moastelor,
pe care le-ar fi gasit pe insula lor, unde sfantul a fost supus la chinuri in
timpul imparatului Nero. Pe de alta parte, grecii sustin ca Longinus a fost
martirizat in Gabala, Capadocia. Se spune insa ca i s-ar fi gasit capul la
Ierusalim si ar fi fost dus in Capadocia. Sfantul Longinus este sarbatorit la 15
martie de catre Biserica Catolica. O impresionanta statuie a sa se gaseste in
Bazilica Sfantul Petru de la Vatican.
7
ATENTIE! Site-ul almeea.ro nu-si asuma nicio responsabilitate pentru articolele legate de
vindecarea fizica, prin folosirea sau nefolosirea anumitor alimente, medicamente si/sau
anumite exercitii. Aceste articole au doar rol informativ. Daca doriti sau nu sa folositi
sfaturile din aceste articole depinde doar de voi. Va recomandam sa cereti consult
specializat inainte de a pune in practica aceste sfaturi.

ARTICOLE INRUDITE

UNII SPUN CA INVIEREA LUI HRISTOS AR FI UN MIT. E POSIBIL?

7 Comments | Ian 2, 2011

UN PREOT CATOLIC SUSTINE CA, DUPA CE A AJUNS IN PARADIS,

L-A VAZUT PE DUMNEZEU SUB FORMA DE FEMEIE! BLASFEMIE!!

11 Comments | Feb 23, 2015

CUM SA NE FERIM DE ISPITA DIAVOLULUI, A RAULUI?

1 Comment | Mar 28, 2016

SECRETELE INTUNECATE ALE PROFETEI BABA VANGA: EA SE

FOLOSEA DE DEMONI IN PREZICERILE SALE!
No Comments | Mar 31, 2015

5 COMENTARII

1.
sorin 20/Februarie/2011

Poate ca acea lance nu mai exista de multa vreme si acum se vorbeste de lancea
simbolica ,care ar trebui sa ne strapunga si pe noi asa cum se spune de Cupidon si
sagetile lui . Cred ca acel obiect e disparut de mult in negura timpului sufletul soldatului
e nemuritor si din cate am inteles el s-a convertit si botezat . Legende stranse in jurul
obiectelor materiala care inaintea lui Dumnezeu nu valoreaza nimic. Da daca esti
credincios si zidesti un lacas de cult Dumnezeu pretuieste acea constructie s-au orce ai
face tu omule dar sa ai credinta si sa-l iubesti pe Dumnezeu asa cum si el te iubeste ,tot
ceea ce faci El va pretui in veci si la ziua judecatii nu va uita ca tu omule chiar de ai
gresit lui Dumnezeu i-ai dedicat o mare parte din gandurile tale din viata ta si nu ai
cautat sa te imbogatesti ci te-ai multumit cu ceea ce ai avut si Lui Dumnezeu ai dat
slava si lui i-ai cerut ajutorul El care stie ce inseamna dragostea dusa pana la sacrificiul
suprem isi va aduce aminte ca un om l-a strapuns de doua ori cu doua lancii una
materiala si cealalta nevazuta numita credinta. Prima la ranit de moarte si a doua la
ridicat din morti intru slava Sa si ca un tata iubitor si bun te va mustra si te va ierta ca
nu exista om fara pacat . Dar prin sangele lui Iisus am fost spalati acea lancie a
schimbat istoria intregii umanitati . Sa ne lepadam de lanciile materiale si sa luam

lanciile nevazute ale credintei si sa-l strapungem pe Nazaritean in fiecare zi sa nu uitam

jertfa lui cea sfanta acum cand ingerii cazuti si-au ascutit sabiile si sulitele lor otravite
sa ne strapunga cu ele si sa ne otraveasca sufletele sa ne duca la pierzanie. Sa ne
amintim de Iisus din Nazaret si de frumoasele lui invataturi sa le punem in varful unei
lancii plina de credinta si sa invingem pe satana si ingerii lui asa cum El a facuto prin
bunatate si dragoste dusa pana la jerfa de sange.

2.
THATWASANEARGO 19/Februarie/2011

Sinergetic- atunci gind la gind cu bucurie cum se zice, sa ma astept ca si in tara asta a
noastra se va intimpla ceva de bine, asta daca ar fi sa te cred, si asa mi-ar place sa te
cred, sincer. caci iti spun doar asa ceva ne-ar mai putea ajuta acum in stadiul in care am
ajuns!

3.
Sinergetic 18/Februarie/2011

Dupa informatiile mele, Lancea Destinului s-a aflat pana in anul 2010 intr-adevar in
fortul militar american Fort Knox din Kentucky.
Un general american cu origini romanesti, a carei identitate nu o spun inca pentru ca
vreau sa o protejez, a adus originalul Lancii Destinului in Romania, in 25 decembrie
2010, si a depozitat-o intr-un muzeu privat din aproprierea de Gradistea Muncelului din
judetul Hunedoara.
In Fort Knox a mai ramas doar o copie fidela a originalului.

4.
tribord 18/Februarie/2011

nici nu stiu ce sa cred..cam romantzata povestea asta!

5.

THATWASANEARGO 17/Februarie/2011

Nu-i deloc usor (incercind sa-mi imaginez doar) sa participi direct la o asemenea
executie inspaimintatoare ca si cruzime a oricui dar a lui Isus! Si posibil ca oricit de
roman-soldat sa fi fost nu ar fi putut sa fie impasibil si nemacat chiar pe viata de asa
ceva. Nu cred ca relatia cu aceea femeie l-a dus la convertire ci pur si simplu grozavia
la care a fost obligat sa participe.
Cit despre puterile magice al acelei lance? Pot sa cred in ele dar nu pot crede ca asta l-a
ajutat pe Traian (vorbim de imperiul roman si legiunile romane? sau nu) sau pe Hitler?
(in dementa si fanatismului lui el a fost sustinut de populatie!!!!??? culmea de
tineret!!!!??? sau nu).
Americanii??? da, aici am o mare problema s-ar putea ca da, caci nu-mi voi explica
niciodata cum o adunatura de ..natii, ca sa nu fiu rea, fara istorie, fara civilizatie, fara
nimic, intr-o si cu o salbaticie lucie, sa ajunga unde au ajuns intr-un timp relativ scurt!!!
Ma gindesc ca poate asa ceva ar putea scoate si Romania din stare in care a ajuns!?
Chiar si o copie, ca vezi Germania! ( ca cica a fost rasa dupa razboi!).
De ce oare se spune ca sintem cea mai binecuvintata parte a lumii? Ca putem fi si mai
rau de atit!
da, putem si daca ne ambitionam si perseveram in greseli chiar vom reusi!

Enigma nfirii lui Iisus Hristos:

avea Fiul lui Dumnezeu prul
lung?
-7,330 vizualizari- | Marti, 1 Feb 2011 | 18:31 | 53 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Cei mai muli dintre oameni presupun c

Iisus Hristos avea prul lung. n definitiv, aa a fost El reprezentat n toate
icoanele, tablourile, desenele i filmele fcute de-a lungul timpului. Doar aa
poate fi vzut Iisus Hristos. Dar a avut El, ntr-adevr, prul lung? De fapt,
realitatea e urmtoarea: nimeni nu tie cum arat Iisus Hristos, ntruct
primele Sale reprezentri n-au fost fcute dect dup cteva sute de ani de
la moartea i nvierea Sa.
n timp ce noi nu putem ti cum arta Iisus Hristos, tim ns cum nu arta
El. Nu a fost Iisus cel care l-a inspirat pe apostolul Pavel n a scrie n Biblie
urmtoarele? Nu v nva oare nsi firea c necinste este pentru un
brbat s-i lase prul lung? (1 Corinteni 11:14). n afar de aceast regul
privind prul la brbai, Biblia mai conine cteva dovezi circumstaniale care
presupun c Iisus n-a avut prul lung.
Poate c cea mai puternic eviden apare atunci cnd Iuda l trdeaz pe
Iisus, care va fi identificat de ctre soldaii romani prin srutul pe obraz pe
care-l va da Iuda lui Iisus. De ce trebuia Iuda s fac acest lucru? Pentru c
Iisus arta ca un om obinuit n zilele Sale, i astfel soldaii n-ar fi putut s-L
identifice dect printr-un semn.
Pe 4 februarie 2004, ntr-un articol aprut pe Associated Press i
intitulat Iisus nu avea prul lung, antropologul Joe Zias, cel care a studiat
sute de schelete gsite n spturile arheologice de lng Ierusalim, a
afirmat urmtoarele: Evreii din antichitate nu purtau prul lung. n plus,
textele evreieti i ridiculizau pe cei care aveau prul lung, ca grecii sau

romanii, aa cum crede expertul de la Universitatea din New York, Lawrence

Schiffman.
Aadar, corobornd cele dou lucruri aminte mai sus (trdarea lui Iisus cu un
srut pentru a putea fi indentificat i faptul c evreii n antichitate nu aveau
prul lung), se poate deduce limpede faptul c Iisus Hristos nu avea cum s
aib prul lung.
C Iisus era un om c-o infiare obinuit, neavnd nimic aparte (ca de
exemplu, purtarea unui pr lung), se mai poate deduce i din urmtoarele
evenimente:
n profeia lui Isaia despre Hristos, se spune c acesta va avea o nfiare
obinuit:Crescut-a naintea Lui ca o odrasl, i ca o rdcin n pmnt
uscat; nu avea nici chip, nici frumusee, ca s ne uitm la El, i nicio
nfiare, ca s ne fie drag. (Isaia 53:2).
n Noul Testament exist cel puin dou ocazii cnd Iisus s-a pierdut n
mulime, atunci cnd dumanii Si ncercau s-L omoare: 29. i sculnduse, L-au scos afar din cetate i L-au dus pe sprnceana muntelui, pe care
era zidit cetatea lor, ca s-L arunce n prpastie; 30. Iar El, trecnd prin
mijlocul lor, S-a dus. (Luca 4:29-30); Deci au luat pietre ca s arunce
asupra Lui. Dar Iisus S-a ferit i a ieit din templu i, trecnd prin mijlocul lor,
S-a dus. (Ioan 8-59). Cum a reuit s scape Iisus din aceste situaii? Tocmai
prin faptul c arta ca un om obinuit zilelor Sale i astfel a reuit s se
piard cu uurin n rndul mulimii din jurul Su.

Cum i-a btut joc tefan cel Mare

de
regulile
nescrise
ale
diplomaiei internaionale
-7,608 vizualizari- | Miercuri, 29 Dec 2010 | 23:02 | 36 Comments |
Categorie:Istorie si Civilizatii

Este deplorabil modul n care la Borzeti, prin

anul 1467, tefan cel Mare i-a tratat pe solii hanului ttar. Chiar dac nou,
copiilor, prin crile de citire ni s-a servit ntmplarea respectiv ca fiind de
un mare curaj! Este drept c acei soli veniser cu mare semeie i cu
obraznice ameninri spre a cere eliberarea fiului hanului, prins de Vod
tefan la o ncercare de prdciune a rii. Dar, ei erau totui soli i se
bucurau de statut diplomatic. Or, ca rspuns, tefan cel Mare pentru a
arta ct de puin ine el seam de ameninrile hanului ttar -, a pus s-l
taie pe fiul acestuia n faa trimiilor care-i cereau eliberarea; iar n cele din
urm i trase de vii n eap i pe soli, avnd grij s-l lase doar pe unul
dintre ei n via pentru a merge ndrt s povesteasc hanului i ttarilor
cele vzute. Dar, la plecare, puse de-i tie celui cruat nasul i urechile
aa, ca s nu uite c a fost la curtea Bogdaniei Negre -, cum numeau pe
atunci turcii i ttarii ara Moldovei.
O cruzime, am zice, inutil i contrar uzanelor -, motivat de cronicarul
povestitor prin plata fa de ttari a unei mai vechi datorii din copilrie.
Deoarece, tefan cel Mare era, totui, religios i se poate dovedi n mod clar
acest lucru prin faptul c a ridicat 44 de biserici i mnstiri.

TRINITATEA SAU LEGEA CELOR

TREI FORTE
-3,986 vizualizari- | 15/Decembrie/2010 | Enciclopedie spirituala | 4 Comments

Sa vorbim putin despre Legea lui Trei,

legea celor Trei Principii sau a celor Trei Forte. In conformitate cu aceasta
lege, orice fenomen, pe o anumita scara si intr-o anumita lume in care are
loc, de la planul moleculelor pana la planul cosmic, este rezultatul combinarii
sau interactiunii a trei forte. Gandirea contemporana recunoaste existenta a
doua forte si necesitatea acestor doua forte pentru producerea unui
fenomen: forta si rezistenta, magnetism pozitiv si negativ, celule masculine
si feminine s.a.m.d. Ea inca nu constata intotdeauna si peste tot existenta
acestor doua forte. Cat despre a treia forta, ea nu s-a preocupat niciodata de
aceasta, sau daca va sosi o zi in care va fi ridicata aceasta problema, nimeni
nu a intrevazut-o deocamdata.
Dupa cunoasterea adevarata, exacta, o forta sau doua forte nu pot niciodata
sa produca un fenomen. Este necesara prezenta unei a treia forte, pentru ca
doar cu ajutorul sau primele doua pot produce un fenomen pe oricare plan.
Conceptia despre existenta celor trei forte sta la radacina tuturor sistemelor
stravechi. Prima forta poate fi numita activa sau pozitiva, a doua pasiva sau
negativa; a treia neutra. Dar acestea sunt simple nume. In realitate, aceste
trei forte sunt la fel de active; ele apar ca activa, pasiva si neutralizanta doar
in punctele lor de intalnire, adica doar in momentul in care ele intra in relatie
unele cu altele. Primele doua forte se lasa mai mult sau mai putin intelese, si
a treia poate fi descoperita uneori fie in punctul de aplicare a fortelor, fie in
mijlocul lor, fie in rezultatul lor. Dar este dificil in general de a observa si
intelege a treia forta. Motivul acestei dificultati trebuie cautat in limitarile
functionale ale activitatii noastre psihologice obisnuite si in categoriile
fundamentale ale perceptiei noastre despre lumea fenomenelor, adica in
senzatiile noastre despre spatiu si timp, care rezulta din aceste limitari. Omul

nu poate nici sa perceapa, nici sa observe direct a treia forta, la fel cum nu
poate percepe spatial a patra dimensiune.
Dar studiindu-se pe el insusi, studiind manifestarea gandirii sale, a constiintei
sale, a activitatii sale, a obiceiurilor sale, a dorintelor sale etc, poate invata
sa observe si sa vada in el insusi actiunea celor trei forte. Sa presupunem de
exemplu ca un om se focalizeaza asupra lui insusi pentru a-si elimina
anumite obiceiuri nu tocmai bune, pentru a evolua spiritual. Dorinta sa,
initiativa sa, va fi forta activa. Inertia din intreaga sa viata obisnuita, care se
opune acestei initiative, va fi forta pasiva sau negativa. Cele doua forte se
vor contrabalansa si daca una vrea s-o anihileze complet pe cealalta, ea va
deveni mult mai slaba pentru orice actiune ulterioara. Astfel, cele doua forte
vor trebui cumva sa se invarta una in jurul celeilalte, absorbindu-se una pe
cealalta si neproducand nici un rezultat, de niciun fel. Aceasta se poate
prelungi o viata intreaga.
Un om poate simti o dorinta de initiativa. Dar toata forta initiativei sale poate
fi absorbita de eforturile de a invinge inertia vechilor lui obiceiuri, a vietii,
nelasandu-i nimic pentru a atinge scopul spre care trebuia sa-si indrepte
initiativa. Si aceasta poate sa continue astfel pana cand cea de-a treia forta
isi face aparitia sub forma, de exemplu, a unei noi invataturi, demonstrand
clar avantajul sau necesitatea unui efort prelungit pentru a se transforma,
sustinand si intarind in acest mod initiativa. Atunci, initiativa sustinuta de a
treia forta va putea invinge inertia si omul va deveni activ in directia dorita.
Exemple ale actiunii celor trei forte si ale momentelor in care cea de-a treia
forta intra in joc pot fi descoperite in toate manifestarile vietii cotidiene, in
toate fenomenele vietii comunitatilor umane, a umanitatii considerate in
ansamblu, si in toate fenomenele naturii din jurul nostru.
La inceput va fi suficient sa intelegem principiul general: fiecare fenomen,
cat de mare ar fi, necesita manifestarea celor trei forte; una sau doua forte
nu pot sa produca un fenomen si, daca observam un blocaj, sau o ezitare
fara sfarsit in acelasi loc, putem spune ca in acest loc lipseste o a treia forta.
Pentru a incerca sa o intelegem trebuie in continuare sa ne amintim ca nu
putem vedea fenomenele ca manifestari ale celor trei forte, deoarece, in
starile noastre subiective de constiinta, lumea obiectiva scapa observatiilor
noastre. Si in lumea fenomenala subiectiv observata noi nu vedem in

fenomene decat manifestarea a uneia sau a doua forte. Daca am putea

vedea manifestarea celor trei forte in orice actiune, atunci am vedea lumea
asa cum este (lucrurile in sine). Trebuie sa ne amintim aici ca un fenomen in
aparenta foarte simplu poate fi in realitate complicat, adica poate fi o
combinatie foarte complexa de trinitati. Dar stim ca nu putem vedea lumea
asa cum este, si asta ar trebui sa ne ajute sa intelegem de ce nu putem sa
vedem a treia forta. A treia forta este o proprietate a lumii reale. Lumea
subiectiva sau fenomenala a observatiilor noastre nu este decat relativ reala,
in orice caz nu este completa.
Revenind la lumea, in care traim, putem spune acum ca in Absolut la fel ca
in orice alt lucru, prin analogie sunt active trei forte: forta numita activa,
forta numita pasiva si forta numita neutra. Dar deoarece in Absolut, chiar
prin natura sa, fiecare lucru este in echilibru, cele trei forte de asemenea
sunt in echilibru. In plus, formand un tot independent, cele trei forte poseda
o vointa completa si independenta, o constiinta completa, o intelegere
completa de sine si a tot ceea ce fac. Ideea unitatii celor trei forte in Absolut
formeaza baza multor invataturi stravechi Trinitate omogena si indivizibila,
Trimurti: Brahma Vishnu Shiva, s.a.m.d.

Descoperirea
misterioaselor
Insule ale Mirodeniilor: o istorie
fascinant
-7,564 vizualizari- | Sambata, 11 Dec 2010 | 20:15 | 11 Comments |
Categorie:Locuri interesante si Calatorii

n tradiia oral sau scris a multor

popoare gsim povestiri despre insule paradisiace, vrjite, plutitoare,

pierdute i regsite, locuite de montri, adpostind comori etc; uneori,

aceste legende vdesc elemente comune, n ciuda distanelor enorme ce
despart locurile lor de origine; de exemplu, n legenda irlandez despre
clugrul Brandan i n povestea oriental despre Sindbad Marinarul, eroii
respectivi iau spatele unor balene drept insule, pe care aprind focuri drept
care balenele astfel importunate se pun n micare, iar eroii notri trec prin
multe ntmplri ieite din comun. Asemenea insule plutitoare au stimulat
imaginaia oamenilor pn trziu, n veacul XVIII, cnd, de pild, episcopul
danez Pontoppidan afirm foarte sigur de sine: Insulele plutitoare sunt
ntotdeauna caracatie uriae.
Insulele Mirodeniilor, cele mai cutate insule din Evul Mediu
Dar nicio insul, real sau imaginar, n-a fost cutat cu atta nverunare,
vreme de multe veacuri, ca Insulele Mirodeniilor nume sub care nelegem
astzi arhipelagul indonezian al Molucelor (Maluku); dac despre alte insule
dovezile de existen erau relative pentru unele mini mai luminate ale
acelor vremuri ndeprtate dei povestirile marinreti, legendele,
nsemnrile din cronici i hri nu erau totdeauna lipsite de temeiuri foarte
reale n cazul Insulelor Mirodeniilor argumentele erau de-a dreptul palpabile
: piperul, scorioara, ghimberul, nucoara, smirna, camforul, alturi de perle,
de indigo i de multe alte mrfuri, veneau de undeva, de departe, de la
Rsrit, din Insulele Mirodeniilor, transportate cu pirogele care brzdau
mrile sudului i cu felucele arabe, apoi pe spinrile cmilelor i, n sfrit, n
calele pntecoase ale navelor comerciale veneiene i hanseatice, pentru a
lua drumul buctriilor, farmaciilor i atelierelor de vopsitorie i parfumuri
din tot cuprinsul Europei.
Mirodeniile = spieriile
Mirodeniilor li se spunea uneori i aromate, iar spaniolii le
numeau especeria, termen care a ptruns n forme asemntoare n multe
limbi i la noi li se spunea spierii, cuvnt pe care l-am preluat, se pare,
din grecete (spetsaria) i care cu timpul a cptat nelesul popular de
leacuri, medicamente, iar farmacia a devenit bineneles spierie (spre
deosebire de rile de limb spaniol, unde prin especieria se desemneaz
pn n zilele noastre comerul de bcnie, precum i prvlia respectiv).

Marco Polo
Marco Polo numr 1448 de Insule ale Mirodeniilor
Totui, nu spaniolii au fost primii europeni care au gsit bogatele insule ale
aromatelor, dei au cutat cu mult perseveren drumul ctre ele,
organiznd numeroase expediii (una dintre ele va sfri, dup cum se tie,
cu descoperirea Lumii Noi). Despre Insulele Mirodeniilor vorbete i Marco
Polo, care le-a numrat, gsind c sunt exact 1448 risipite n Marea Ciu;
oricum, cartea intrepidului negustor veneian, adevrat ndreptar pentru
cartografii din veacurile XIV i XV, se citete i astzi cu interes i
amuzament. Trebuie amintit c muli ali cltori europeni au fost n regiunea
mrilor sudului n veacurile XIII i XIV, ntre care Giovanni de Montecorvino,
Odorico da Pordenone i Giovanni din Maringnoli, nume puin cunoscute
deoarece spre deosebire de Marco Polo, a crui carte plin de fantezie
(scris n nchisoarea de datornici din Genova) s-a bucurat de numeroase
ediii acetia s-au mulumit s ntocmeasc rapoarte ctre comanditarii lor,
dri de seam care n unele cazuri s-au gsit n arhive comerciale sau
biblioteci mnstireti, iar altele s-au pierdut pentru totdeauna.
Un negustor rus a ajuns pn aproape de insula Ceylon?
Destul de aproape a ajuns i negustorul Afanasi Nikitin din Tver, se pare ns
c nu chiar pn n Sri Lanka (Ceylon) dup cum este de prere I. P.
Marghidovici insul despre care cltorul din Tver ne informeaz din
auzite: aa-numita Cronic din Lvov menioneaz c Nikitin a murit pe
drumul de napoiere din cltoria lui peste trei mri; de asemenea
c nsemnrile le-a scris cu mna lui i nite negutori le-a adus la
Moscova

Drumul mirodeniilor din Orient

n Europa
Dup ce (n primele decenii ale veacului XV) sultanii mamelucilor din Egipt
au pus vmi uriae asupra mrfurilor transportate de caravane din porturile
apusene ale Oceanului Indian spre Mediterana i dup ce (n 1453)
Constantinopolul a czut sub asaltul impetuos al ienicerilor lui Mahomed II,
turcii devenind stpni incontestabili ai strmtorilor i principalelor drumuri
comerciale europene n Mediterana i Marea Neagr, negustorii veneieni i
genovezi au fost lipsii de porturi i de cele mai propice centre de tranzit
pentru produsele orientale att de cutate n apusul Europei, ndeosebi
pentru mirodenii pentru spierii.
Articolele orientale ajungeau n Europa pe mai multe ci. Prima era artera
continental, transasiatic, i ducea peste colonia genovez Caffa sau peste
cea veneian Tana, din Crimeea, sau lega Trapezuntul de Ormuz. Aceast
cale a avut de suferit n urma islamizrii Asiei centrale i a declinului
banatului mongol din secolul al XV-lea. Celelalte ci sudice, maritime i
terestre, erau controlate de arabi. Dou drumuri de caravane: unul cu
punctul de plecare Siria sau Egiptul i destinaia Mecca; cellalt,
ndreptndu-se din Alep spre Tigru. Ambele se prelungeau n direcia
Oceanului Indian, unul ctre Golful Persic, al doilea ctre Marea Roie.
n direcia invers, de la Golful Persic, caravanele naintau pn la Basrah
sau Bagdad, de unde, peste deertul Siriei, se ndreptau spre Damasc i Alep
sau, urmnd cursul Eufratului, strbteau munii Armeniei, ajungnd la
porturile Mrii Negre. Aici erau achiziionate de veneieni i genovezi, armeni
sau rui i, mai rar, de provensali i catalani. Cellalt drum trecea peste

Marea Roie. Colonialele erau transportate pe ap, apoi prin Aden, pe drumul
caravanelor spre Nil, pn la Cairo, de unde erau dirijate spre Alexandria sau
Beirut.
Veneienii, principalii comerciani de mirodenii
La Alexandria, potrivit relatrilor cunoscutului cltor Rabbi Benjamin din Tudela (11661173), negustorii europeni i n primul rnd veneienii aveau deja n secolul al XII-lea
prvlii, depozite proprii. Veneienii, stpni peste comerul Alexandriei, deveniser
principalii beneficiari i intermediari ai comerului cu aromate. Un comer nfloritor
practicat la nceput de negustori arabi, persani, evrei i copi, dar i de franci, apoi
aproape numai de musulmani, lega Orientul de India.

De

ce

erau

att

de

cutate

mirodeniile?
Mirodeniile, care oricum se numrau printre cele mai scumpe mrfuri din Europa,
atinser ctre sfritul veacului XV preuri de-a dreptul exorbitante o nucoar
ajunsese s valoreze preul ei n aur. Ni s-a pstrat o list de preuri din primii ani ai
veacului XVI n care se arat c un chintal de cuioare costa n Insulele Moluce patru
ducai, n Malacca preul cretea la 28 ducai, n portul Calicut (Calcutta) atingea o sut
de ducai, pentru ca la Londra s se vnd cu 126 ducai.
i totui, lumea medieval nu se putea lipsi de mirodenii: documente atest c n 1503
marii negustori din Braov au importat, prin ara Romneasc, peste 728 chintale de
piper. Aceast ciudat foame de mirodenii, ne spune J. G. Leithuser n lucrarea
sa,se explic prin condiiile de via ale omului medieval. Se consumau din
abunden condimente, deoarece nc nu existau cartofi i buctria nu
dispunea dect de puine legume i garnituri, n schimb mereu de carne

conservat. n nordul Europei, nainte ca alternarea modern a culturilor i

cultivarea sfeclei s procure furaje pentru iarn, vitele erau tiate toamna i
carnea pus la srat. Pentru ca gustul searbd al acestei hrane s devin cu
timpul mai suportabil, i se aduga piper i cuioare. Muritorul de rnd nu se
bucura nici altfel de cine tie ce desftri : nu exista ceai, nu exista cafea, nu
exista cacao. Numai cei bogai i puteau permite s consume zahr sau vin,
ceilali erau nevoii s foloseasc mirodenii pentru a da ct de ct gust berii
subiri sau vinului acru. Mirodeniile erau utilizate n cantiti mari i n
medicin: numai un leac cu arom puternic era n msur s ctige
ncrederea bolnavilor n proprietile lui curative. Locuitorii oraelor
medievale foloseau cantiti uriae de substane puternic nmiresmate nu
numai pentru c ele i aprau, chipurile, de molime i cium, ci i pentru a
scpa de miresmele pestileniale ale strzilor nghesuite i murdare.
Marile descoperiri geografce din Renatere au pornit de la un scop
precis: descoperirea mirodeniilor
Aadar, vechile drumuri comerciale, pe mare i pe uscat, ctre India se nchiseser,
sau, oricum, deveniser foarte anevoioase, ceea ce dusese la o criz a comerului
levantin, cum au formulat-o unii istorici, una dintre principalele cauze ale marilor
descoperiri geografice din veacul XV. Vremea marilor exploratori europeni ai Pmntului
n-a nceput n cutarea unor rmuri noi, necunoscute, ci prin cutarea drumului ctre
un el deja cunoscut.
Portugalia, principalul motor al descoperirilor geografce n secolul
XV. De ce Portugalia?
Ca i alte insule care au stimulat fantezia geografilor, cartografilor i navigatorilor
medievali, iat c acum i Insulele Mirodeniilor devin inta unor expediii pornite din
diferite porturi europene i ndeosebi din Portugalia. De ce tocmai Portugalia? Este o
ntrebare care necesit un rspuns complex: mai nti, trebuie avut n vedere c
Veneia i Genova, principalele interesate, erau puteri comerciale, aveau flote profilate
mai ales pe transportul de mrfuri n bazinul mediteraneean i adesea preferau s
plteasc preurile exorbitante la care ajunseser mrfurile orientale, asigurndu-i un
profit mai mic, dar sigur; Frana i Anglia erau angajate n dezastruosul rzboi de o sut
de ani (care a durat 116 ani) sfrit abia n 1453, Spania lupta mpotriva maurilor pe
propriul ei teritoriu, iar oraele hanseatice erau departe, ctre miaznoapte
Cu totul alt situaie avea Portugalia, unde Henric Navigatorul, n cei patruzeci i cinci
de ani de activitate ai si (a murit n 1460), pregtise marinari cu experien i ridicase

flota portughez pe primul loc n lume; acest suveran era n permanen preocupat de
organizarea unor cltorii spre rmuri deprtate i necunoscute navigatorii si au
explorat rmul Africii de la Gibraltar pn n Guineea i l-au nsemnat pe hri.
Mediterana era prea strmt (un lac nchis) i prea aglomerat pentru Henric, care a
obinut de la pap monopolul comerului african i al cuceririi regiunilor de litoral din
Africa (n afar de rmul nordic, mediteranean, att asupra celor deja dobndite, ct i
asupra celor ce vor fi dobndite, de la capurile Bojador i Nao, pn n Guineea i mai
departe, de-a lungul rmului sudic pn n Indii.
Portugalia ncepe colonizarea Africii
n sfrit, n vremea lui Henric Navigatorul (n ciuda poreclei sale, el n-a cltorit pe
mare dect foarte puin), n flota portughez a nceput s predomine caravela nav cu
trei sau patru catarge, uoar, rapid, cu velatur latin (pnze triunghiulare sau cu
partea de sus triunghiular) lesne de manevrat, care i pe vnt nefavorabil putea nainta
n voie nav potrivit pentru cltorii lungi. Navigatorii portughezi se ndreptau,
aadar, spre sud dup cum atest bula Romanus Pontifex din 1455 ad
meridionales et orientales plagas i, pe msur ce explorau aceste terrae
incognitae coast apusean a Africii ddeau rmurilor nou descoperite nume
sugestive pentru perioada colonial: Coasta Aurului, Coasta Fildeului, Coasta
Piperului, Coasta Sclavilor. O parte a vechilor denumiri nu se mai folosete astzi:
scpate din robia colonialist, tinerele state africane independente au revenit la vechile
denumiri, tradiionale, ale regiunilor respective.
Dac pe Coasta Aurului (astzi : Ghana) existau ntr-adevr unele zcminte aurifere,
n schimb, pe Coasta Piperului (astzi: Liberia) nu exista nici urm de Piper nigrum
numele tiinific al plantei crtoare care produce mult cutatele boabe de piper ci
numai o leguminoas numit malagete (malaguetta, melaghetta), ale crei semine
amintesc vag de gustul piperului indian. Dar toate acestea constituie tot attea etape n
cutarea mult rvnitului drum ctre Indii ctre Insulele Mirodeniilor unde se gsesc
ntr-adevr boabe de Piper nigrum, precum i mugurii florali ai cuiorului, seminele
de Myristica fragrans care au primit la noi numele de nucoare, dup cum coaja
aromat a unui alt arbust exotic a fost numit scorioar, ca s nu mai vorbim de
rizomul cromat al unei ierbacee numit Zingiber officinale (ghimber), de rina din
scoara de Styrax benzoin (smirn) cutat de medici i de atelierele de parfumerie,
i de multe altele.
Ctre sfritul veacului, ultimele dou etape s-au succedat cu repeziciune: n 1487, cu
dou nave de cte 50 tone, Bartolomeu Dias trece de extremitatea sudic a Africii, iar n

1498 Vasco da Gama, dup o cltorie aventuroas, ajunge la Calicut, n India, de

unde se ntoarce cu navele ncrcate de mrfuri, ndeosebi cu aromate cu spierii.

Insulele Mirodeniile, n sfrit

gsite
Dar Insulele Mirodeniilor, despre bogia crora circulau attea povestiri reale sau
fanteziste, erau i mai departe ele vor fi atinse abia n 1511 de cteva nave armate de
viceregele Indiilor portugheze, Alfonso de Albuquerque i anexate dup 1526.
Prin Insulele Mirodeniilor se desemneaz, n general, Arhipelagul Molucelor (Maluku)
situat ntre insulele Filipine, Sulawesi (Celebes) i Noua Guinee, dar insule cu mirodenii
pe care cresc plantele cu frunze, flori, semine, coaj sau rdcini aromate, cu bogat
coninut de uleiuri eterice, sunt foarte multe practic ele cuprind aproape toate rmurile
malaieze i indoneziene, la nord pn n Marea Chinei de Sud, la sud pn aproape de
Australia.
Gsirea cilor de acces ctre Insulele Mirodeniilor a nsemnat un punct important n
istoria agitat a cuceririlor portugheze i totodat o etap nou n legturile comerciale
de strveche tradiie dintre regiunile orientale i Europa. n acest sens, J. D. Bernal
este, poate, prea sever cnd spune: contrastul dintre expediiile succesive ale
portughezilor n jurul Africii i hotrrea lui Columb de a risca totul, navignd
direct de-a curmeziul Atlanticului, este analog contrastului dintre progresul
tehnic, care depinde de mbuntirea continu a practicilor tradiionale, i
progresul tiinific, care folosete raiunea pentru a rupe radical cu
tradiia. Cci se cuvine s inem seama c marele amiral care a fost Columb n-a
ajuns, navignd spre Apus, n Insulele Mirodeniilor cutate cu atta ardoare aciune
pe care o vor realiza marinarii unui alt mare navigator, Magellan (portughez aflat n

slujba Spaniei) mai trziu, n 1521, la numai cteva zile dup ce au avut durerea s-i
piard cpitanul, ucis ntr-o ncierare cu btinaii insulei Mactan din Arhipelagul
Filipinelor.

Nebunia: o istorie inedit de la

Neanderthal la epoca modern
-6,243 vizualizari- | Sambata, 4 Dec 2010 | 20:21 | 8 Comments |
Categorie:Medicina

Nebunia

exista

la

oamenii

din

Neanderthal
Maladiile psihice par s existe, n sensul cel mai concret al cuvntului, de
cnd lumea. Craniile australopitecilor i ale oamenilor de Neanderthal
descoperite de antropologi poart adesea urmele unor repanaii. Firete, nu
poate fi vorba de o intervenie cu caracter medical, ci, aa cum se
presupune, de o porti deschis duhului ru din mintea bolnavului, pentru
a-l lsa s ias de acolo i a permite nsntoirea celui chinuit. Din rondelele
de os astfel obinute, se confecionau amulete folosite pentru a conjura
piaza rea.
Boala, consecina mniei zeilor
Odat cu apariia primelor civilizaii i a religiilor respective, boala
indiferent dac este fizic sau mintal apare ca o consecin a mniei
zeilor. Ideea se ntlnete la asirieni, ca i la egiptenii dinastiei memfice, n
Africa central i n arhipelagul malaiez, n Anzi i n Grecia antic. Pentru a
mbuna divinitile susceptibile i rzbuntoare, oamenii le adresau rugi i le
ofereau sacrificii de natur s le ctige bunvoina.

Incantaia prin care se alungau spiritele rele din copiii afectai de

nebunie
Formula prin care se alungau spiritele rele din copiii afectai de tulburri
fizice sau psihice n Egipt, pe vremea faraonilor, a strbtut mileniile, pentru
a ajunge intact pn astzi, ca o incantaie care vibreaz de un intens fior
poetic:
Du-te
tu,
cel
care
vii
din
bezn,
Tu
cel
cu
nasul
crmit
napoi
i
chipul
rsucit
de-andaratelea,
Tu,
care
nu
tii
la
ce
bun
ai
venit.
Venit-ai
s-mi
srui
copilul?
Nu
i-l
voi
da
la
srutat.
Venit-ai
s-l
adormi?
Te
voi
opri
s-i
faci
vreun
ru
Venit-ai
ca
s-l
iei
cu
tine?
Nu
i-l
voi
da,
nici
n
ruptul
capului.
mpotriv-i
el
are
un
talisman.
Fcut
din
rdcin
de
alfa,
Din ceap i din miere.

Nabucodonosor, regele nebun

Nebunulrencarnarea unui om pctos; regele Babilonului mnca
fn de nebun ce era
Treptat, bolile fizice, care se traduceau prin simptome concrete (febr,
durere, erupii etc), au ieit de sub jurisdicia dumnezeirii si au trecut n
cea a medicinei laice. Dar maladiile mintale au continuat s fie un monopol
al vracilor i preoilor care le foloseau ca mijloace pentru nspimntarea
credincioilor sau, i mai prozaic, ca surse de profituri.

n Elada, epilepsia era socotit o pedeapsa divin, iar delirul un dar venit
din Olimp. n India, nebunul era considerat ca rencarnarea unui om plin de
pcate, pe care le ispea n cea de-a doua existen a sa. Nabucodonosor,
regele Babilonului, a fost pedepsit de Dumnezeu pentru crimele sale i a
czut prad demenei, mncnd fn n convingerea c se hrnete cu
carne i lsndu-i prul s creasc precum penele unui vultur.
n Grecia antic, nebunii se vindecau prin practicile miraculoase ale
preoilor
n secolul lui Pericle, confederaia atenian atinsese apogeul civilizaiei.
Filozofia lui Socrate i a sofitilor, creaiile dramatice ale lui Sofocle i
Euripide, capodoperele sculpturale ale lui Fidias, lucrrile istorice ale lui
Tucidide i Herodot fceau din Atena centrul luminos ai lumii antice.
Aflat ntr-un stadiu abia incipient, medicina i avea totui un zeu propriu: pe
Asclepios (Esculap), fiul lui Apolo, meter priceput n tmduirea rnilor.
Templele nchinate lui erau n acelai timp un fel de spitale (unde bolnavii i
puteau petrece nopile, ziua fiind ns obligai s mearg unde vd cu
ochii) i de coli medicale (unde nvceii veneau s asimileze
miraculoasele principii terapeutice ale medicului din Olimp). n rndul
nebunilor, care i aveau locul n imediata apropiere a sanctuarului,
vindecrile erau uneori spectaculoase, ca urmare probabil a ocului psihic
provocat de ceremoniile i practicile misterioase ale preoilor.

Hipocrat, medicul care a descoperit ca epilepsia are cauze naturale

Hipocrat: epilepsia nu este boal sfnt!
n insula Kos era un templu (Asclepieion), care se bucura de o excelent
reputaie printre colile medicale. Acolo a nvat, cu aproape cinci secole

.Hr., tnrul Hipocrat, vlstarul unei familii care pretindea c este urmaa
direct a lui Asclepios. Dup ce a absolvit cursurile predate la templu, el a
devenit un periodent medic ambulant cutreiernd Libia, Tesalia i Sciia,
acumulnd cunotine clinice i ncercnd s extrag din observaiile pe care
le fcea concluzii generalizatoare.
Ridicndu-se mpotriva strvechilor prejudeci, Hipocrat a fost cel dinti
care a combtut prerea c epilepsia ar fi o boal sfnt,
afirmnd: Aceast boala nu este nici sfnt, nici divin, ea are o cauz
natural, ca i celelalte afeciuni. Mai mult dect att, el a combtut pe
preoi i pe vraci, artnd c a da vina pe zei pentru o boal nseamn a
ascunde neputina noastr de a o vindeca.
Clasificarea creat de Hipocrat pentru maladiile mintale a rmas aproape n
ntregime valabil pn n ziua de astzi. Citind felul cum zugrvete el pe
cei ce ptimesc de melancolie avem impresia c asistm la prezentarea
cazului unui contemporan al nostru care sufer de o depresiune nervoas.
Medicul din Kos a remarcat de asemenea c, la un nebun, o maladie ca
dizenteria, hidropizia sau guturaiul poate vindeca demena.
nnebunim datorit creierului
ntr-o epoc n care filozofii purtau dispute pentru a decide dac sediul
gndirii este n inim sau n plmni, Hipocrat a fost cel dinti care a atribuit
acest rol creierului.Vism, gndim i simim n creier scria el. Tot datorit
lui, nnebunim, delirm, suntem asaltai de spaime, fie atunci cnd se las
noaptea, fie dup rsritul soarelui.
Romanii, preocupai de nebuni
Romanii au acordat o mare atenie nebuniei i nebunilor. Problema era
abordat frecvent de istorici, retori sau literai ca Plutarh, Cicero, Lucreiu
etc, care ncetaser s mai considere maladiile mintale drept fcnd parte
din mitologie. Ceea ce nu nsemna ns c, att n explicarea cauzelor
demenei, ct i n tratamentul ei, nu abundau ideile cele mai fanteziste.

Nebun in lanturi
Savantul Celsius propunea punerea n lanuri a nebunilor i biciuirea
lor
n secolul I d.Hr., Celsius, care nu era medic, dar poseda cunotine de o
amploare enciclopedic, distingea trei categorii de afeciuni psihice: insapia
(maniile i nebunia furioas), frenezia (un delir nsoit totdeauna de febr) i
halucinaiile (vesele sau triste, permanente sau temporare). n tratamentul
recomandat de Celsius intrau multe sugestii raionale, valabile i astzi :
igiena moral i material a vieii, un regim dietetic ct mai puin ncrcat,
exerciiile fizice i masajele
Acestor nelepte indicaii cu caracter terapeutic li se adugau altele, mai
puin inspirate: punerea n lanuri a nebunilor furioi, nfruntarea i biciuirea
lor, aplicarea unui unguent de ofran pe craniul ras ca n palm etc.
Epilepsia tratat cu sngele unui gladiator ucis n aren
Epoca roman a marcat un pas napoi faa de apogeul atins de Hipocrat n
ceea ce privete maladiile psihice i nervoase. Epilepsia a redevenit o boal
sfnt, care strnea spaima i era tratat cu o medicaie scornit parc ea
nsi de o minte bolnav: cu ap luat noaptea dintr-o fntn i but din
craniul unui om mort prin asasinare, picturi de snge din degetele
picioarelor unei fecioare, mduva din femurul unui copil, un pahar cu snge
ale unui gladiator recent ucis n aren
Nebunia i avea sediul n stomac, iar la femei, n uter
Localizarea maladiilor mintale era la fel de fantezist. Ele erau socotite a-i
avea originea n stomac (promotorul veseliei i tristeii, al curajului i

demoralizrii), mai precis n regiunea situat imediat dedesubtul coastelor,

n hipocondri (de unde i termenul ipohondrie). Agitaia violent i
zgomotoas a femeilor era pus pe seama uterului (n limba latin hisrer, de
unde i denumirea de isterie).

Medicul Galenus: "nebunia isi are originea in creier"

Galenus, medicul care i-a dat seama c nebunia se datoreaz
afectrii creierului
Dar antichitatea roman a avut i ea un mare medic pe Galenus. Nscut n
cetatea Pergam, din Asia, el a dobndit un imens prestigiu n Cetatea Etern,
fiind considerat drept motenitorul spiritual direct al lui Hipocrat i
atribuindu-i-se scrierea a cinci sute de tratate. Galenus era de prere c
fluxul vital care alimenteaz ntregul organism const dintr-un spirit invizibil
i subtil, pneuma, absorbit prin nri, trecut prin plmni, ajuns n inim i
repartizat de acolo n tot corpul. Formula nu e chiar att de absurd cum
pare la prima vedere: e suficient ca pneuma s fie nlocuit cu oxigenul,
pentru a cpta imaginea real, tiinific, a metabolismului de baz.
Galenus a preluat teza lui Hipocrat cu privire la creier ca sediu al gndirii i
deci al celor mai multe dintre tulburrile mintale. Dar el a mers mai departe
dect predecesorul su, introducnd, pentru prima oar n istoria medicinei,
experimentul pe animale: deschiznd craniul unui porc viu, Galenus a
constatat c apsarea exercitat asupra creierului duce la pierderea
sensibilitii i a funciilor motorii.
Poate c cea mai important contribuie a lui Galenus n domeniul psihiatriei
este afirmaia c orice maladie mintal e determinat de afectarea direct
sau indirect a creierului. La apte sute de ani dup Hipocrat, medicul roman

ajungea la aceeai concluzie ca i el: n ceea ce privea demena, zeii nu

aveau nicio vin i niciun merit.

O nebuna arsa pe rug

Nebunii n Evul Mediu: torturai i ari de viu, pentru evacuarea
diavolilor din ei
n Europa, Evul Mediu a adus lunga sa noapte i pe trmul cercetrii
medicale. Sub influena Bisericii Catolice i a superstiiilor cultivate de ea,
nebunii au fost asimilai vrjitorilor i tratai n consecin: nlnuirea de
pereii umezi din celulele subterane, tortura i arderea de viu erau
procedeele cele mai curente pentru evacuarea diavolilor din trupurile
alienailor mintali. Vindecrile nregistrate de cronici erau puse pe seama
sfinilor i a intermediarilor lor, fiind vorba, dup toate probabilitile, de
nevroze care apreau i dispreau ca urmare a unor ocuri emotive
puternice.
n Anglia, nebunii erau ucii cu ciocanul n cap
Burgurile medievale se temeau de demeni, pe care, dac nu se ndurau s-i
omoare, se strduiau cel puin s-i izoleze de restul populaiei. n Germania
au fost create pretutindeni celebrele turnuri ale nebunilor (Narrenturmer).
La Nurnberg a luat fiin, n 1460, o csu destinata lor (Narrenhuslein),
care semna ns mai mult cu o temni dect cu un ospiciu.
Scoienii erau mai expeditivi, aruncnd pe alienaii mintali n puurile
delirului (frenzy wells), n vreme ce englezii i ucideau, lovindu-i n cap cu
malleus maleficarum (ciocanul rufctorilor, destinat ndeobte
vrjitoarelor). n Frana, bolnavii cu tulburri psihice erau pui n lanuri i
lsai astfel pn ce sfinii se milostiveau s fac un miracol n favoarea lor.

n rndurile sfinilor exista o veritabil specializare, fiecare dintre ei

ocupndu-se de o anume afeciune: Sfntul Leonard vindeca epilepsia,
Sfntul Avertin delirul, Sfntul Cado pierderile de cunotin, Sfntul Gorgon
melancolia .a.m.d.

"Vasul nebunilor" pictura de Jheronimus Bosch

Vasele nebunilor
Practica cea mai curent i cea mai la ndemn era ns expulzarea
nebunilor din localitatea respectiv. Bolnavii erau mbarcai pe faimoasele
vase ale nebunilor pictate de Branett i Hieronymus Bosch; pe mare,
vasele erau lsate n voia soartei, ceea ce nsemna condamnarea la moarte
printr-un naufragiu inevitabil; pe Rin sau pe alte mari fluvii, lepurile n care
erau nchii demenii lunecau ncet, oprindu-se n unele porturi, izgonite din
altele debarcndu-i n cele din urm ncrctura uman pe un mal pustiu
sau n cte o pdure ce ajungea pn la marginea apei.
Orientalii i Europa rsritean mult mai blnzi cu nebunii dect
civilizatorii occidentali
n vdit contrast cu procedeele barbare ale civilizaiei Europei occidentale,
n rsritul continentului nostru i n Orientul Apropiat i Mijlociu maladiile
psihice erau tratate cu incomparabil mai mult nelegere omeneasc i
competen medical.

n Bizan, xenodocul, o fericit mbinare de spital i azil pentru sraci, primea

cu destul uurin alienai mintali, ndrumai acolo de oameni special
nsrcinai cu depistarea lor.
Aer condiionat n spitalele de nebuni!
n secolul al VII-lea d.Hr., cnd au cucerit Persia, Siria i Egiptul, intrnd n
contact cu aceste strvechi leagne ale civilizaiei, arabii au preluat i
dezvoltat multe din tradiiile i cunotinele relativ naintate pe trmul
medicinei care se pstraser acolo. Graie lor, au fost traduse (i transmise
Europei) nvturile lui Hipocrat i tratatele lui Galenus. La Ispahan, Alep,
Damasc i apoi n toata Africa de Nord i n Spania, spitalele s-au nmulit,
fiecare din ele avnd secii rezervate special nebunilor. Unul dintre cele mai
mari aezminte de acest fel a fost ntemeiat n 875 la Postat, nu departe de
actualul Cairo, unde un spital similar a fost creat n 1280. Secia alienailor
mintali avea aici i un fel de instalaie de aer condiionat, realizat cu
ajutorul fntnilor arteziene.

Medic din familia Baktiu la curtea unui calif

Vindecrile psihiatrice ale familiei de medici Baktiu
La Bagdad, ncepnd cu secolul al VIII-lea, familia Baktiu a pstrat, vreme
de 250 de ani (unii istorici spun c a fost vorba chiar de 500 de ani), funcia
plin de onoruri, dar i de primejdii de a veghea la sntatea califilor.
Transmindu-i din tat n fiu secretele profesionale, medicii dinastiei
Baktiu au acordat mult atenie psihiatriei. Unul din marile lor succese a
fost vindecarea favoritei lui Harun al-Raid de o paralizie de natur isteric.
Intimitatea lor cu califii era att de mare, nct i puteau permite, fr risc,
ieirile cele mai ndrznee fa de temuii stpnitori ai lumii arabe.

Cum se recunoate un nebun? Dup cum rupe mneca slugii sale

Se povestete, astfel, c ntr-o zi strnepotul lui Gabriel Baktiu,
ntemeietorul dinastiei, sttea de vorb cu califul pe care-l slujea. Om
foarte nervos, monarhul i trgea mereu de caftan, pn ce mneca
vemntului se rupse. Tocmai atunci, urmaul profetului Mahomed punea
ntrebarea:
Dup ce semn se cunoate c un nebun a devenit primejdios i c trebuie
internat?
Dup faptul c rupe mneca slugii sale, rspunse calm medicul.
Iar califul, n loc s-l pedepseasc, i drui o pung cu echini de aur.
Nebunia nu-i are sediul n intestine!
Un alt medic arab, stabilit n Tunisia, Iaz Ibn-Imran, a scris un tratat despre
melancolie nc n secolul al VIII-lea, iar unul dintre cei mai celebri terapeui
ai epocii, Rhazes, care a trit mult vreme la Cairo i a ajuns pn la Madrid,
s-a ocupat n mod deosebit de alienaii mintali. Elevul su, Ibn-Sina, cunoscut
n Europa sub numele de Avicenna, a lsat un Canon al medicinei, n care
prelua multe din principiile lui Galenus. Practicnd n secolul al XII-lea
medicina n provincia spaniol Andaluzia, Avenzoor, adept al lui Avicenna, a
aprat teza localizrii cerebrale a nebuniei, spre deosebire de opiniile
curente pe atunci, care o atribuiau unor deranjamente ale splinei sau
intestinelor.
Nevrozele se trateaz cu practicarea clriei?
Renaterea nu a adus practic niciun progres din punct de vedere al
psihiatriei. Abia n secolul al XVII-lea, omenirea avea s fac un pas nainte n
aceast privin, datorit lui Bacon, care a impus metoda experimental, lui
Harvey, care a descoperit circulaia sanguin, i lui Descartes, care a relevat
asemnrile organismului uman cu o main.
Lunaticii au nceput s fie considerai drept bolnavi la rnd cu toi ceilali i
Sydenham scria cu curaj c posedaii diavolului nu sunt, de fapt, dect
nite srmani epileptici sau nebuni, care nu poart vina maladiilor lor.
Aceasta nu reprezenta nc o concepie riguros tiinific: nevrozele i
depresiunile (numite vapori) erau puse pe seama unei digestii defectuoase,
iar printre numeroasele tratamente recomandate se numrau siropul de
mere, decoctul de coarne de cerb i practicarea clriei.

Nebuna din spitalul din Salpetriere

Nebuniiari cu ferul rou pe pielea capului
Demenilor li s-au rezervat spitale sau pavilioane speciale (denumite aziluri
sau ospicii), unde regimul era adesea mai inuman dect n temnie: bolnavii
erau legai n lanuri, lsai s flmnzeasc, btui cu biciul i ari cu fierul
rou pe pielea capului. La Paris, Salpetriere era cel mai mare ospiciu din
Europa secolului al XVII-lea: 7000-8000 de femei i copii se stingeau acolo de
foame i boli, obligai s munceasc 14 ore pe zi i s se roage alte ase.
Aceleai condiii domneau la azilul Bedlam, din Anglia, unde nebunii erau
legai noaptea de pat, iar ziua de bancul de lucru din atelier.
Expoziie public de vizitat nebunin Germania!
Ospiciul din Brunswick (Germania) nu se mulumea numai cu veniturile pe
care i le aducea n cursul sptmnii munca demenilor: duminica ei erau
expui n blciuri, unde publicul putea s-i vad, contra plat, n barci
amenajate n acest scop.
Scoaterea nebunilor din lanuri: un gest simbolic
Abia n 1793, la patru ani dup Revoluia francez, la spitalul parizian
Bicetre, doctorul Philippe Pinel a luat msura de a scoate lanurile n care
erau nctuai demenii. Muli dintre ei i pierduser definitiv fora
muscular i zceau, incapabili s fac o micare. Dar gestul eliberator al lui
Pinel nu a avut numai o valoare simbolic.
n ciuda stngciilor, a ovielilor, a greelilor prin care avea s mai treac,
psihiatria a intrat, odat cu secolul al XIX-lea, n faza ei cu adevrat
tiinific. Nebunii ncetau s mai fie nite pctoi asupra crora se abtuse
mnia cerului sau dragostea iadului i redeveneau ceea ce fuseser din
totdeauna oameni bolnavi care trebuiau ngrijii i, n msura posibilului,
vindecai.

Acest Univers este creaia lui

Dumnezeu! tiina a dat gre n a
explica originea Cosmosului
-9,173 vizualizari- | Vineri, 3 Dec 2010 | 20:11 | 86 Comments |
Categorie: Stiinta

Oamenii de tiin au o mulime de

lucruri s v spun, ns aceste lucruri nu prea sunt popularizate n ziare i
reviste, posturi de televiziune sau manuale de educaie. n ultimul secol,
educaia colar ne-a fixat ideea precum c Universul s-a creat din nimic
(sic!), prin Big-Bang, o explozie uria care ar fi format stelele, galaxiile i
alte obiecte cereti n timp. De fapt totul este o minciun. Teoria evoluiei
cosmice, ca i cea a evoluiei vieii, este presrat de mituri, menite s
induc n eroare omul modern.
n acest articol, se vor gsi citate i exemple din lucrrii tiinifice, date chiar
de ctre oameni de tiin, care pun la ndoial n mod serios teoria clasic a
evoluiei cosmice.
Cum de s-a umplut Cosmosul cu obiecte cereti? Big Bang-ul nu
poate explica

Puini cosmologi din ziua de astzi ar pune la ndoial punctul de

vedere precum c Universul nostru care se extinde a nceput cu un
Big Bang, n urm cu 18 miliarde ani n urm. Totui, paradoxal,
niciun cosmolog n-ar putea s spun cum ar fi putut un Big Bang s
dea natere la galaxii, stele i alte obiecte cosmice () Aa cum
Philip E. Seiden a subliniat, modelul standard de Big Bang nu face ca
Universul s se umple. Acel model presupune c Universul a nceput
ca o sfer de gaz omogen care s-a extins. Dac aplici legile fizicii

acestui model, obii faptul c Universul devine uniform, o goliciune

cosmic, n care atomii sunt distribuii simetric, fr nicio organizare
de vreun fel () Cum au putut ca galaxiile, stelele, planetele,
sateliii i asteroizii s ajung acolo? Nimeni nu poate spune, cel
puin nu acum i poate c niciodat.
(Ben Patrusky, De ce Cosmosul este plin? n revista Science,
nr.81/iunie 1981, p.96)
Dac stelele nu ar fi existat, ar fi fost mai uor de dovedit la ceea
ce ne ateptm.
(G.R. Burbidge n Structuri stelare, p.577)
Aceste teorii nu sunt altceva dect a afirma c protogalaxiile au o
origine cosmologic, i c originile lor nu pot fi nelese mai bine
dect barionii i leptonii dintr-un Univers care evolueaz ()
Probabil c argumentul cel mai puternic mpotriva unui Big Bang
este atunci cnd ajungem la un Univers n totalitate, iar pentru
numrul mare de obiecte condensate din el (planete, satelii, stele,
galaxii etc.) aceast teorie nu este capabil s explice dect foarte
puine lucruri.
(G.Burbidge, A existat cu adevrat
revista Naturenr.233/1971, p.184)

un

Big

Bang? n

Big-Bang-ul a nceput cu o exploziedar explozia mprtie materia,

i nu o adun, aa cum ar trebui

Teoria Big Bang-ului presupune c Universul a nceput cu o singur

explozie. Dar o explozie pur i simplu arunc materia, pe cnd Big
Bang-ul a avut un efect opus, adic a adunat materia pentru a
forma galaxiile () i, n loc ca materia, odat cu timpul, s devin
mai rece i mai mprtiat, observm c ea se adun pentru a
produce lumina strlucitoare a galaxiilor rotitoare i a stelelor
(Fred Hoyle, Universul inteligent, 1983, p.184-185)
i n ciuda acestor contradicii i evidene clare, tot ni se spune c Universul
s-a format prin Big Bang
Norii de gaz nu se pot condensa pentru a forma stelele!

Nu exist niciun scenariu astronomic rezonabil prin care particulele

de gaz din spaiu s se poat condensa.
(Fred Hoyle, Unde au sosit microbii cu curaj, n revista New
Scientist, 1981, p.412-413)
Marea dificultate cu care ne confruntm este aceea c nu avem
nicio idee cum s-au format primele obiecte cosmice din Universul
care se expanda.
(James
Binney, Ciudenii
revistaNature (1975), p.255)

formarea

galaxiilor n

Pur i simplu fapt c procesul de conversie a hidrogenului poate fi

ameninat serios de orice experiment subliniaz statutul precar al
acestei ipoteze i lipsa unei alternative mai superioare.
(Dewey B. Larson, Universul n micare (1984), p. 11)
De ce ntr-un Univers care se extinde, materia se agreg n galaxii?

Una din principalele probleme ale cosmologiei este aceea de a

explica de ce, ntr-un Univers care se extinde, materia devine
agregat n galaxii () O regiune sferic care face parte dintr-un nor
de gaz care se extinde va deveni instabil, atunci cnd viteza de
extindere la suprafaa ei e mai mare dect viteza sunetului. Atunci
cnd regiunea devine instabil, densitatea ei crete, comparnd-o
cu densitatea principal. Dar rata de cretere este extrem de
sczut. Un Univers care se extinde, de fapt nu este deloc instabil.
i acest lucru a dus la un impas n studiul formrii galaxiilor.
(E. Harisson, Originea i evoluia Universului, n Enciclopedia
Britanica, vol.18, p.1007-1008, 1974)
O for misterioas contribuie la formarea stelelor

Procesul prin care un nor interstelar se concentreaz i este inut

de fora gravitaional pentru a deveni o protostea nu este
cunoscut. S-a presupus c numrul de atomi pe cm3 a crescut ntrun fel de o mie de ori ntr-o nebuloas dens. Dar exist doi factori
principali care inhib formarea unei protostele: gazul are o tendin
de a se dispersa nainte ca densitatea s devin destul de mare
pentru ca s apar gravitaia; orice moment de rotaie iniial ar

cauza o rotaie rapid odat ce materialul se contract. De aceea,

ar trebui s existe un mecanism care s menin materia ntr-o
cantitate suficient pentru a apare gravitaia, iar momentul de
rotaie s fie ntr-un fel nlturat.
(Eva Novotny, Introducere
stelar(1973), p. 279-280)

atmosfera

structura

Din mii de miliarde de stele, nu cunoatem cum s-a format nici

mcar una

Universul nostru conine sute de miliarde de galaxii. Fiecare din

aceste galaxii, conine, la rndul su, sute de miliarde de stele. Se
spune c n total ar fi 10 stele. ns, exist o jen a astrofizicii
moderne cci nu cunoatem cum s-a format nici mcar o singur
stea din toate acestea.
(Martin Harwit, Revista crilor n revista Science, martie
1986, p. 1201-1202)
22

Se pare c nu exist suficient materie n orice nor de hidrogen din

Calea Lactee, care le-ar permite s se contracte n stele i s devin
stabile. Aparent, ncercarea noastr de a explica primele etape din
evoluia stelelor a euat.
(Garrit Verschuur, Rdcina stelelor (1973), p. 102)
Opinia contemporan asupra formrii stelelor este aceea c
obiectele denumite protostele, adic stelele nou nscute, s-au
format prin condensarea gazului interstelar. Procesul de condensare
este foarte dificil de explicat din punct de vedere teoretic; de fapt,
exist dovezi teoretice care vorbesc de imposibilitatea formrii
stelelor n aceast manier. i totui, stelele exist i trebuie s
inem cont de ele.
(J.C. Brandt, Soarele i stelele (1966))
Crearea galaxiilor: o poveste de adormit copiii

n ciuda optimismului, exist multe alte lucruri pe care cosmologii

nu le cunosc. E vorba de ntrebri de genul: cum a nceput Universul
sau cum a devenit cum este el acum? n particular, cum s-au format
galaxiile? Enciclopediile i crile populare de astronomie sunt pline

de poveti despre condensri din nori de gaz turbuleni, dar

adevrul e c noi nu tim cum s-au format galaxiile.
(Laurie John, Cosmologia acum, p.75)
Exist multe dubii precum c galaxiile au evoluat dintr-o form n
alta.
(George Abell, Explorarea Universului (1969), p.629)
O teorie complet i satisfctoare privind formarea galaxiilor
urmeaz s fie formulat.
(Joseph Silk, Big Bang (1980), p.22)
Problema explicrii existenei galaxiilor reprezint unul din
aspectele ce trebuie lmurite n cosmologie. Ele n-ar trebui s se
afle acolo, i totui se afl acolo. E de neles astfel marea frustrare
cu care se confrunt oamenii de tiin.
(James Trefil, Partea ntunecat a Universului (1988), p.55)
tiina nu reuete s afle secretul roiurilor globulare
Un roi globular este o aglomerare de stele legate ntre ele de propria
gravitaie, forma fiind aproximativ sferic. Un astfel de roi conine un numr
foarte mare de stele btrne (de la 10.000 la cteva milioane) mprtiate
ntr-o zon din spaiu de dimensiuni relativ mici (sub 100 de ani lumin
diametru). Problema e c astronomii nu reuesc s gseasc o explicaie
corespunztoare pentru ele, aa cum vedem i din citatele de mai jos:

Implicaia ar fi aceea c roiurile globulare nu fac parte din galaxie,

ceea ce conduce la concluzia c aceste roiuri au o origine diferit
fa de restul galaxiei. Aceast concluzie este contrar teoriei
astronomice curente.
(W.R. Corliss, Stelele, galaxiile, Cosmosul (1987), p.10)
Roiurile globulare nu s-au prbuit gravitaional, n ciuda densitii
stelare din miezul lor i a forei gravitaiei. Roiurile globulare sunt
considerate a fi obiecte astronomice foarte vechi i teoria spune c
ele ar fi trebuit s dispar cu mult timp n urm. Structura i
dinamica roiurilor globulare a fost observat cu nalt precizie. Viaa

lung a roiurilor globulare pare c sfideaz fora gravitaional ce ar

trebui s acioneze asupra lor. Roiurile globulare nu se rotesc la o
rat suficient pentru ca fora centrifugal s devin un factor.
(W.R. Corliss, Stelele, galaxiile, Cosmosul (1987), p.14)
Problema e c singura for semnificativ care a fost identificat ca
fiind operativ este cea a roiurilor. ns ea nu e suficient () n
mod evident, exist o contrafor care acioneaz mpotriva
gravitaiei, dar astronomii n-au fost n stare s descopere aceast
for.
(D.B. Larson, Universul micrii (1984), p.29)
Cum de au ajuns ca galaxiile s se roteasc? Pentru c Big Bang-ul
este liniar

Rotaia galaxiilor este unul din cele mai mari mistere ale
astrofizicii. ntr-un Univers care a pornit din Big-Bang, micrile
liniare (n linie dreapt) sunt uor de explicat: ele rezult din Big
Bang. Dar cum au nceput aceste micri rotative? Pentru a converti
micrile liniare n cele rotative, ar trebui s existe un fel de
vrjitorie.
(Dietrick V. Thomsen, Galaxiile care vin din zona rece n
revistaScience News (1985))
Exist o singur soluie pentru formarea Cosmosulului: Universul a
fost creat de o for superioar

Acest minunat sistem, format din Soare, planete i comete ar fi

putut fi iniiat doar de ctre o Fiin inteligent i puternic.
(Isaac Newton, Principia (1687))
Ca i cei mai muli dintre oamenii de tiin, inclusiv Einstein, eu
am o credin aproape religioas n existena unei ordini de baz, o
credin prin care forele naturii reprezint manifestarea unui
aspect mult mai profund.
(William Kaufmann, Faim strlucitoare n Science Digest,
vol.89, nr.1/1981, p.8)

Exist o teorie simpl i, probabil, cea mai corect n explicarea

formrii Universului. Aceasta este teoria creaiei. Prin ea, Universul,
n toat varietatea i complexitatea sa, a intrat n existen ntr-un
singur moment din trecut (posibil un moment recent), complet i
funcionnd perfect, de ctre un Creator omnipotent i etern.
(Harold C. Urey i Paul A. Zimmerman, citai n lucrarea lui H.M.
Morris, W.W. Boardman i R.F. Koontz, tiina i creaia (1971),
p.92-93)
E total de neneles cum structura actual a Universului a ajuns la
nivelul acesta, fr s lase vreo urm de energie dup Big Bang.
(Ivars Peterson, Evidena cosmic a unui nceput linitit n
revistaScience News nr.36/1990, p.184)
Oare n-ar fi timpul ca, recunoscnd eecul tiinei n a explica formarea
acestui Univers, prin teorii complicate care nu reuesc s demonstreze mare
lucru, s acceptm cea mai simpl soluie, precum c acest Univers este pur
i simplu creaia lui Dumnezeu?

Trinitatea
(Sfnta
Treime)
n
cretinism: adevrul despre Tatl,
Fiul i Sfntul Duh (partea 1)
-8,804 vizualizari- | Sambata, 13 Noi 2010 | 22:00 | 49 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

La baza temeliei cretinismului se afl

Crezul de la Niceea (din anul 325 d.Hr.), n care se spune urmtoarele:
Cred ntr-Unul Dumnezeu, Tatl Atotputernic, Fctorul cerului i al
pmntului, vzutelor tuturor i nevzutelor. i ntru Unul Domn Iisus Hristos,
Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nscut, care din Tatl S-a nscut, mai nainte de toi
vecii. Lumin din Lumin, Dumnezeu adevrat din Dumnezeu adevrat,
nscut, nu fcut, Cel de o fiin cu Tatl, prin care toate s-au fcut. Care
pentru noi oamenii i pentru a noastr mntuire, S-a pogort din ceruri i s-a
ntrupat de la Duhul Sfnt i din Maria Fecioara i S-a fcut om. i S-a
rstignit pentru noi n zilele lui Pilat din Pont, i a ptimit i S-a ngropat. i a
nviat a treia zi dup Scripturi. i S-a suit la ceruri i ade de-a dreapta
Tatlui. i iarai va s vin cu slav, s judece viii i morii, a crui mprie
nu va avea sfrit. i ntru Duhul Sfnt, Domnul de via Fctorul, care din
Tatl purcede, Cela ce mpreun cu Tatl i cu Fiul Este nchinat i slvit,
care a grit prin prooroci. ntru-una Sfnt soborniceasc i apostoleasc
Biseric, mrturisesc un botez ntru iertarea pcatelor, atept nvierea
morilor i viaa veacului ce va s fie. Amin!
Precum se vede, la baza cretinismului se afl Sfnta Trinitate: Tatl, Fiul i
Sfntul Duh. Dei cuvintele de Sfnt Trimitate nu se afl n Biblie, att
Vechiul, ct i Noul Testament se refer la un singur Dumnezeu, vzut ca o
tri-unitate: Tatl, Fiul i Sfntul Duh. Termenul de trinitate este de fapt
alctuit din doi termeni: tri, adic trei i unitate, adic unul, de unde
rezult trinitate. Aadar, Sfnta Trinitate este Dumnezeu manifestat n trei
persoane, fiecare avnd aceeai esen a dumnezeirii. Sfnta Trinitate nu

reprezint, aadar, trei dumnezei (cum cred unele secte, ca Martorii lui
Iehova), ci trei stri divine ale aceluiai Dumnezeu.
A fost Sfnta Trinitate o invenie a Conciliului de la Niceea?
Unul din criticii cei mai vehemeni mpotriva doctrinei Sfintei Triniti o
reprezint secta Martorii lui Iehova care afirm c Tatl-Fiul i Sfntul Duh
reprezint o invenie a Conciliului de la Niceea din secolul al IV-lea i a
mpratului Constantin (cel care a condus acest conciliu), la mai bine de trei
veacuri de la apariia cretinismului ca religie. De fapt, dac e s ne lum
dup adevrul istoric, n acea perioad exista un curent puternic n cadrul
Bisericii cretine care susinea doctrina arian (a teologului Arius) ce susinea
c Iisus Hristos, dei e de natur divin, totui este mai mic dect
Dumnezeu. ntruct aceast opinie era foarte controversat, provocnd
multe dezbateri n Biserica cretin, trebuia s se pun capt odat pentru
totdeauna acestei probleme, aprnd astfel Crezul de la Niceea, relatat mai
sus, n care doctrina Trinitii a devenit ca un legmnt pentru orice cretin.
Dar chiar a fost inventat doctrina Trinitii la Conciliul de la Niceea? Nu!
Este doar o acuzaie fals al celor ce vor s mnjeasc cretinismul cu tot
felul de aberaii i minciuni, i asta pentru c ea aprea i n scrierile primilor
mari teologi cretini, n urmtoarele opere:
1) Scrisoarea lui Ignatius ctre magnezieni i romani
Ignatius a fost unul dintre Sfinii Prini timpurii ai Bisericii cretine, fiind un
discipol al apostolilor lui Iisus i episcop de Antiohia. Data scrierilor sale este
plasat ntre anii 105-155 d.Hr. Eusebius plaseaz martiriul lui Ignatius n
timpul domniei mpratului roman Traian (98-117).
n scrisoarea ctre magnezieni, Ignatius spune:
Preuii episcopul i preuii-v unul pe cellalt, aa cum a fcut Iisus Hristos
cu Tatl, n zilele cnd era trup, i aa cum au fcut apostolii fa
de Hristos, Tatl i Sfntul Duh. Numai n felul acesta putem
obine unitatea.
n scrisoarea ctre romani, Ignatius spune:
Nimic din ceea ce putei vedea nu are valoare. Dumnezeul nostru, Iisus
Hristos, S-a dezvluit mai clar, ntorcndu-Se la Tatl.

2) Rugmintea lui Athenagoras

Athenagoras din Atena a fost un filozof din Atena care s-a convertit la
cretinism n cel de-al doilea secol. El a scris Rugminte ctre cretini n
jurul anului 177 d.Hr. Iat un extras din epistola ctre mpratul Marcus
Aurelius:
Dar Fiul lui Dumnezeu este Cuvntul Su n idee i n realitate; din El i prin
El toate lucrurile s-au fcut, Tatl i Fiul fiind Unul i acelai. i, din
moment ce Fiul este n Tatl i Tatl este n Fiul, prin unitatea i
puterea Sfntului Duh, Fiul lui Dumnezeu este mintea i cuvntul Tatlui.
Nu spun c Fiul a fost creat, din moment ce Dumnezeu este mintea
etern, El aavut Cuvntul Su nc de la nceputuri, fiind etern. Fiul s-a
nscut din Dumnezeu, pentru a da form i realitate tuturor lucrurilor
materiale.
Dar sunt alii care sunt ghidai de acest lucru: s-l cunoasc pe adevratul
Dumnezeu i pe cuvntul Su, s cunoasc unitatea Tatlui cu a Fiului, ce
este Sfntul Duh, ce unitate exist ntre acetia trei, Sfntul Duh, Fiul
i Tatl, i ce-i diferenieaz pe ei n unitate.
Iat, foarte clar, Sfnta Trinitate descris cu peste 150 de ani nainte de
Conciliul de la Niceea, de un important teolog cretin, nc de la nceputuri.
Curios cum mai pot unii s susin c Sfnta Treime a fost inventat de
mpratul Constantin
3) Aprarea lui Iustin Martirul
Iustin Martirul (100-165 d.Hr.) a fost unul dintre cei mai timpurii teologi
cretini. Urmtorul fragment este dintr-o scrisoare adresat de Iustin Martirul
ctre mpratul roman Titus, pentru aprarea religiei cretine. Epistola este
datat n anul 155 d.Hr.:
Tatl Universului a avut un Fiu, care era Cuvntul i Cel Unul nscut al
lui Dumnezeu. n alte timpuri, El a aprut sub forma unui foc i avea
imaginea unei fiine fr trup, alturi de Moise i ali profei. Dar acum, n
timpul dominaiei voastre, El a fost nscut om dintre-o fecioar, la voina
Tatlui, pentru mntuirea celor care cred n El, pentru ca s moar, s nvie
i astfel ca s poat cuceri moartea.
Trinitatea, o doctrin pgn?

Martorii lui Iehova, la auzul conceptului de Trinitate au acelai sentiment de

repulsie pe care l au cretinii, fa de nchinarea la idoli. Ei cred c Trinitatea
este o triad babilonean de zei. Este adevrat c exist triniti pgne,
care dateaz din epoca de glorie a Babilonului, dar acest fapt este mai
degrab o dovad n favoarea unui Dumnezeu biblic trinitar. n Noua
Apologetic (New Apologetic) a lui Robert Watts se afirm c triadele
pgne sunt fragmente reziduale ale unei cunoateri a lui Dumnezeu, de
acum pierdute, i nu stadii din cadrul unui proces de evoluie teologic, ci
dovada unei degradri spirituale i morale.
Dac inem seama de tendina fireasc a naturii pctoase a omului, de a
denatura imaginea lui Dumnezeu i de faptul c Satana recurge la plsmuiri,
la falsuri i la jumti de adevr menite s ne induca n eroare, atunci
putem presupune, fr s greim c motenirea adamic a monoteismului
era att de erodat nct, atunci cnd ajungem la cartea Exodului,
descoperim triada pgn a lui Osiris, Isis i Horus, care deinea controlul n
Egipt. Astfel, de la Geneza la Maleahi, l vedem pe Dumnezeu reafirmnd
monoteismul n mintea poporului Su (Deut.6:4).
Poporul lui Israel trise patru sute de ani printre egiptenii politeiti i i
dezvoltase un gust pentru ali zei. Din princina aceasta, Trinitatea nu este
clar revelat n Vechiul Testament. Aceasta concepie o gsim prezentat n
lucrarea The two Babylons (Cele dou Babilonuri), de Alexander Hislop.
Iat ce declar acest autor cu privire la trinitile pgne: Toate acestea au
existat din vremuri strvechi. Dei copleit de idolatrie, recunoaterea
Trinitii se ntlnete la toate naiunile antice ale lumii, dovedind ct de
nrdcinat n omenire era aceast doctrin primar, care se desprinde att
de limpede din cartea Genezei.
Trinitatea este prezent n natur
Nu este oare un fapt remarcabil c ntreaga natur e plin de exemple ale
acestei uniti tripartite? Universul este compus din spaiu, timp i materie si
fiecare din cele trei elemente este compus la rndul su, tot din trei
elemente. Apa se prezint n trei stri: lichid, solid i gazoas. i mai
exist o sumedenie de alte asemenea analogii de pild, Soarele toate
ajutndu-ne s ntelegem mai bine, rolurile persoanelor din cadrul
Dumnezeirii. Tatl este aa cum a fost dintotdeauna, izvorul nevzut a toate,
dup cum din punct de vedere tiinific, o stea este o sursa nevzut de
lumin i cldur. Fiul lui Dumnezeu este manifestarea, strlucirea i
reflectarea slavei Tatalui Su,dupa cum lumina este acea parte a stelei pe

care o putem vedea. Duhul este Persoana nevzut a crui prezen i

lucrare le putem simi, detecta, dup cum cldura soarelui nu se vede, ci se
simte (vezi si Ioan 1:18; Matei 1:23; Evrei 1:3; Ioan 3:8).
Fiecare analogie i are limitrile sale, deoarece sunt concepute de fiinte
mrginite. Cu toate acestea, ele sunt n msur s ne ajute s nelegem mai
bine conceptul de Trinitate n cadrul unitii.
n
prile
a
doua
i
a
treia
ale
acestui
articol
(http://www.lovendal.ro/wp52/trinitatea-sfanta-treime-in-crestinismadevarul-despre-tatal-ful-si-sfantul-duh-partea-2/
ihttp://www.lovendal.ro/wp52/trinitatea-sfanta-treime-in-crestinismadevarul-despre-tatal-ful-si-sfantul-duh-partea-3/),
vom
discuta
despre argumentele biblice privind prezena Sfintei Treimi.

O nou specii de extrateretri din

istoria omenirii: cei din Cartea
lui Enoh
-10,009 vizualizari- | Vineri, 10 Sep 2010 | 18:44 | 97 Comments |
Categorie:Paranormal-Spiritualitate

Seria de articole despre Anunnaki de pe siteul Secretele lui Lovendal (http://www.lovendal.ro/wp52/anunnakiextraterestrii-de-pe-nibiru-pe-pamant-o-istorie-de-450-000-de-anipartea-1/,http://www.lovendal.ro/wp52/anunnaki-extraterestrii-depe-nibiru-pe-pamant-o-istorie-de-450-000-de-ani-partea-2/

ihttp://www.lovendal.ro/wp52/anunnaki-extraterestrii-de-pe-nibirupe-pamant-o-istorie-de-450-000-de-ani-partea-3/) a avut un numr

record de vizualizri i de comentarii, ceea ce nseamn c subiectul este

unul controversat. n acest articol, vom vorbi despre ali extrateretri, despre
cei pomenii n Cartea tainelor lui Enoh.
O foarte strveche tradiie ce a consemnat legtura unuia dintre primii
oameni cu fiine venite din cer a fost pstrat cu o rigoare remarcabil
alturi de alte tradiii fundamentale de ctre una dintre cele mai vechi
populaii poporul evreu. Dar ntruct aceast tradiie a ridicat mereu multe
i dificile ntrebri, care au rmas n mod inevitabil fr explicaii, textele
respective au fost continuu evitate, devenind cu timpul texte apocrife.
Patriarhul Enoh, cel care a nvat primul scrisul, tiina i
nelepciunea
Personajul ancestral care a suscitat evitarea prezentrii normale a
importantelor sale activiti, dei tradiiile au menionat totui rolul su
istoric cu totul deosebit, a fost patriarhul antediluvian Enoh. Conform textului
biblic, acesta a fost unul dintre descendenii mai apropiai ai lui Adam,
nscndu-se n a aptea generaie terestr i fiind astfel strbunicul lui Noe.
Importana sa tradiional rezult de fapt, foarte sugestiv, din alte texte
vechi care au fost puse, ca scriere, nsi pe seama patriarhului; astfel,
n Cartea Jubileelor s-a consemnat urmtoarea caracterizare a rolului su
istoric:
Enoh a fost cel dinti dintre fiii oamenilor, din cei care s-au nscut pe
Pmnt, care a nvat scrisul, tiina i nelepciunea i care a scris ntr-o
carte despre semnele cerului, dup rnduiala lumilor. Toate acestea au avut
ns loc dup ce a fost cu ngerii Domnului ase jubilee de ani i ei l-au
ajutat s vad tot ce este pe Pmnt i n ceruri.
Totui, chiar din aceste extrase succinte se evideniaz anumite aspecte
extraordinare, neconforme cu ceea ce tim i care deranjeaz ntr-adevr
pe oricare cercettor riguros: cum au putut oare oamenii s nvee scrisul
la scurt timp dup apariia lor ca specie (cu milioane de ani n urm), cnd
noi tim c scrierea a aprut acum vreo patru-cinci mii de ani n urm? Dar
i mai ocant apare a doua deducie care se impune: a existat pe atunci un
om din cei care s-au nscut pe Pmnt, care ar fi fost pasager al unei nave
ce a survolat planeta noastr i apoi ar fi devenit primul cosmonaut terestru,
fiind ajutat s vad tot ce este pe Pmnt i n ceruri? Astfel de relatri,
care nu se nscriu deloc n istoria cunoscut a civilizaiei noastre, i-au
amplificat ns tenta de fantastic i prin alte consemnri bizare.

Enoh, n contact cu extrateretrii

Texte vechi cu acelai caracter de apocrife -, care conform tradiiei ar fi fost
scrise tot de acest strmo deosebit de important, cum ar fi Cartea lui
Enoh iCartea tainelor lui Enoh -, au transmis ntr-adevr generaiilor
urmtoare foarte multe enigme i ntrebri complicate; drept urmare, treptat,
s-a aruncat continuu un vl al tcerii asupra tradiiilor legate de viaa sa.
Dar, adevrul pare a fi urmtorul: Enoh s-a aflat mult timp ntr-un contact
apropiat cu un grup mare de fiine extraterestre!
Dup cum a rezultat din cronica respectiv, aceti vizitatori spaiali
rmnnd un timp ndelungat n inuturile Orientului Apropiat, au desfurat
importante activiti civilizatoare, dar au lsat i influene negative, specifice
unor niveluri de civilizaie att de diferite. n acest cadru, iat o parte din
cele mai semnificative extrase din Cartea lui Enoh, cronic ce a consemnat
poate unul dintre cele mai importante evenimente din istoria netiut a
omenirii.
Extrateretrii observau Pmntul de la distan

Cap. III
1. Toi cei care locuiesc n ceruri tiu ce se petrece aici-jos.
2. Ei tiu c globurile cereti care ne lumineaz nu i schimb deloc
drumul lor; c fiecare dintre ele se ridic i se culc regulat, n
timpul care i este propriu, fr a nclca niciodat ordinele pe care
le-a primit. Ei privesc pmntul i dendat au neles ceea ce se
petrece aici, de la nceputuri i pn la sfrit.
3. Ei vd c fiecare dintre creaiile Domnului urmeaz fr
schimbare calea care i-a fost hotrt. Ei vd vara i iarna; ei vd c
tot pmntul este plin de ap i c norii, vaporii i ploaia rcoresc
cldura
Cap.
IV
Ei privesc i admir cum flecare arbore se ncoroneaz cu frunze;

cum le pierde apoi, cu excepia a patrusprezece arbori privilegiai,

care rmn mereu verzi i care n timpul mai multor ierni arat
nfiarea primverii.
Cap.
V
Ei admir apoi n zilele de var cum soarele nclzete pmntul
nc de la nceputul apariiei sale, n timp ce voi cutai rcoarea
frunziului
Cap.
VI
1. Ei admir apoi cum arborii acoperindu-se cu frunze, cresc n
acelai
timp
i
fructele
2. Ei vd cum mrile i fluviile i ndeplinesc fiecare misiunea care o
au
ntrerupnd extrasul, nc de la primul punct constatm consemnarea unui
cadru tulburtor: exist fiine care locuiesc n ceruri i care cunosc foarte
multe lucruri. Venind pe planeta noastr, Ei au observat la nceput un fapt
ce poate fi observat numai de la altitudine foarte mare, observaie specific
celor care sosesc din spaiu: aproape toat suprafaa Pmntului este
acoperit de ape; acest aspect, n mod evident, nu avea cum s fie cunoscut
celor din vechime. Dar mai mult dect att, numai zburnd la nlime, Ei
au putut s vad simultan sau imediat i vara i iarna.
Preocuparea i capacitatea tiinific a vizitatorilor strini a fost surprins n
cuvinte simple, dar foarte sugestive: Ei privesc pmntul i de ndat au
neles ceea ce se petrece pe aici. Dar faptul c aceti Ei au fost ntradevr , fiine venite din alte lumi rezult tot mai evident din curiozitatea cu
care au cercetat att arborii (care li s-au prut deosebit de interesani prin
modul dezvoltrii lor biologice), ct i manifestrile meteorologice i cele
geofizice specifice planetei noastre: Ei vd vara i iarnaEi privesc i
admir cum fiecare arbore Ei admir cum soarele nclzete pmntul
Ei admir cum fructele cresc odat cu frunzeleEi vd cum mrile i
fluviile i ndeplinesc misiunea
ederea ndelungat a vizitatorilor galactici pe solul terestru a generat ns
probleme cu totul deosebite; dei urmrile respective au mai fost
consemnate i n alte texte vechi, dintr-o pudoare nerealist i poate dintrun dogmatism n fapt depit de mult timp -, cercettorii -domeniului au
evitat mereu analizarea consecinelor ce au decurs. Totui, chiar dac cronica

acelor timpuri ne apare ca fiind foarte zgrcit, puinele cuvinte coninute

ne relateaz foarte multe aspecte i evenimente:
Extrateretrii i nva pe oameni toate tiinele lumii

Cap.VII
1. Cnd copiii oamenilor s-au nmulit n acele zile, a nceput ca
fiicele
lor
s
se
nasc
graioase
i
frumoase.
2. i cnd ngerii, copiii cerurilor le-au vzut, ei au devenit amoroi;
i ei i-au spus unii altora: s ne alegem femei din rasa oamenilor i
s
avem
copii
cu
ele.
3. Atunci Samyaza, eful lor, le-a spus: eu m tem mult c voi nu v
vei
putea
ndeplini
scopul
vostru.
4. i c eu voi suporta singur pedeapsa crimei voastre.
5.
ns
ei
i-au
rspuns:
noi
i
jurm.
6. i noi ne legm toi prin jurminte reciproce; noi nu ne vom
schimba nimic din scopul nostru, vom face ceea ce am
hotrt.
7. Apoi ei au jurat i s-au legat ntre ei prin blesteme reciproce. Ei
erau n numr de dou sute, acei care au cobort pe Aradis, loc
situat
aproape
de
muntele
Armon.
8. Acest munte a fost numit Armon, fiindc acolo este locul unde sau
jurat
i
s-au
legat
prin
blesteme
reciproce.
9. Iat numele efilor lor: Samyaza-eful lor, Urakabarameel,
Akibeel, Tamiel, Ramuel, Danel, Azkeel, Sarakmyal, Asael, Armers,
Batraal, Anane, Zavebe, Samsaveel, Ertael, Turel, Yomyael, Arazeal.
Acetia au fost efii celor dou sute de ngeri; i restul erau toi cu
ei.
10. i ei i-au ales fiecare cte o femeie i s-au apropiat i au trit
cu ele; i ei le-au nvat vrjitoria, ncntrile i proprietile
rdcinilor
i
ale
arborilor.
11. i aceste femei au conceput i ele au nscut uriai
Cap.
VIII
1. Azazyel i-a nvat nc pe oameni s fac sbii, cuite, scuturi,
platoe i oglinzi; el i-a nvat fcutul brrilor, a podoabelor,
folosirea vopsirii, arta de a-i picta sprncenile, de a folosi pietre
preioase i tot felul de boieli, astfel nct lumea a fost corupt
3. Amazarak a nvat toate farmecele, toate ncntrile i

proprietile
4. Armers i-a nvat arta de a anula farmecele.

rdcinilor.

Extrateretrii, cu aceleai slbiciuni ca i oamenii

Dar dup un anume timp, se pare c impietile fcute de solii cosmici pe
Pmnt care n text au fost denumii ngeri, au fost totui aflate undeva
n cer i au fost analizate i comentate ca atare, n vederea lurii de msuri:

Cap.
IX
5. Tu ai vzut ce a fcut Azazyel; cum el i-a nvat pe oameni tot
felul de nedrepti i cum a dezvluit lumii tot ceea ce se petrece n
ceruri.
6. Samyaza de asemenea i-a nvat pe oameni vrjitoria, tocmai el
pe care tu l-ai pus deasupra tuturor nsoitorilor si. Ei s-au nsoit cu
fiicele oamenilor; ei au pctuit cu ele i i-au ptat renumele.
7.
Ei
le-au
artat
lor
crimele
cele
mai
ticloase.
8. i femeile au nscut uriai.

Din versetele de mai sus rezult n mod evident

faptul c n cadrul expediiei respective, acei mesageri ai altei lumi venii
temporar pe Pmnt, au fost nite fiine foarte asemntoare oamenilor, cu
aceleai slbiciuni supuse ispitelor i cu aceleai diferenieri de caractere.
Foarte interesant apare ns menionarea repetat a unui aspect biologic
esenial: mbinarea celor dou rase de pe planete diferite a condus la
naterea unor fiine monstruoase uriaii -; de fapt, dup cum rezult din

text precum i din tradiii existente i la alte popoare, acetia au trebuit s

fie eliminai ulterior.
Totui, n timpul prelungitei ederi printre oameni a netiuilor vizitatori
galactici, acetia au desfurat i numeroase activiti civilizatoare, care
desigur c au avut urmri ntru totul favorabile pentru generaiile urmtoare:

Cap.
VIII
5. Barkayal i-a nvat (pe oameni) arta de a observa stelele.
6.
Akibeel
i-a
nvat
semnele.
7.
Tamiel
i-a
nvat
astrologia.
8. i Asaradel i-a nvat micrile Lunii.
Dar dup cum dezvluie textul antic, Enoh petrecndu-i toate zilele cu atoate vztorii, le-a ctigat ncrederea ntr-att, nct a devenit chiar un
intermediar al lor, precum i principalul lor nvcel; drept urmare, el a
preluat i sarcina expres de a transmite celorlali oameni multiple elemente
de cunoatere i civilizare care i-au fost predate, n prealabil fiind nvat
s citeasc i s scrie:

Uriel, sfntul nger al meu i conductorul meu, nu m-a lsat s

ignorez
nimic.
Eu am scris totul, n felul n care el mi le-a destnuit.
i iat: supraveghetorii m-au numit Enoh scribul.
Extrateretrii i nva pe oameni despre micrile Lunii
Att n acest text antic ct i n alte scrieri ale diferitelor popoare n care se
relateaz evenimente oarecum similare -, este deosebit de interesant de
remarcat amploarea transmiterii ctre pmnteni din partea fiinelor venite
din spaiu -, a unor cunotine foarte variate i foarte amnunite din
domeniul astronomiei. Din acest punct de vedere, Cartea lui Enoh este
extrem de semnificativ. Astfel, dup ce Uriel l-a nvat detaliat modul n
care se produce variaia duratei zilelor n timpul anului, datorit micrii de
revoluie a Pmntului n jurul Soarelui (fapt care a fcut ca cei din vechime
s cunoasc fenomenul astronomic respectiv mai bine dect generaiile din
Evul Mediu), au urmat leciile despre Lumintorul nopii; iat o parte din
detaliile transmise posteritii de Enoh:

Cap.
LXXIII
1. Atunci am vzut o alt lege, care const n stabilirea lunilor dup

Lun
3. Am notat lunile, n ordinea n care vin ele, apariia i fazele Lunii
timp
de
cincisprezece
zile.
4. Am scris la care vreme Luna pierde n mod total lumina sa i la
care timp ea se bucur de strlucirea sa ntreag
Cap.
LXXVII
5. Cnd Luna se ridic, ea apare pe cer; i este iluminat pe
jumtate
din
a
aptea
parte
a
Lunii.
6. Aceast lumin se completeaz la captul a patrusprezece zile.
7. Imediat se completeaz de trei ori cinci pri ale luminii, astfel c
dup cincisprezece zile, ea a ajuns la creterea ei total.
8. Atunci, Luna reflect ntreaga lumin ce o primete de la soare.
9. Apoi, ea descrete i urmeaz n descreterea sa acelai drum pe
care
l-a
avut
la
creterea
sa.
10. n anumite luni, sunt douzeci i nou de zile.
11. Exist alte luni cnd ea nu are dect douzeci i opt de zile.
12. Uriel mi-a revelat nc o alt lege. Aceasta este felul n care
lumina de la soare vine s se rspndeasc pe Lun.
Dup o bun perioad de timp, n care Enoh ar fi fost colit i iniiat n
diferite domenii ale cunoaterii, profesorul su cosmic i-ar fi spus la un
moment dat:
Enoh, colit n diferite domenii ale cunoaterii
- n acele zile, Uriel mi-a spus: Iat, o Enoh, eu te-am fcut s cunoti totul.
i el mi-a spus: O, Enoh, privete aceast carte care este cobort din
ceruri; citete ceea ce este cuprins n ea i ncearc s nelegi tot coninutul
ei.
Atunci am observat tot ceea ce venea din cer i am neles tot ce era scris
n carte.

Enoh a fcut cltorii intergalactice

Dar partea, cea mai tulburtoare a textelor antice care au consemnat
ndelungatul contact al lui Enoh cu mesagerii venii de undeva din cer, a
fost relatarea unui eveniment extraordinar: patriahul antediluvian ar fi fost
luat de pe Pmnt i transportat, n mod repetat, n deprtri galactice
netiute! A fost ntr-adevr Enoh primul pmntean care a cltorit n spaiul
extraterestru i respectiv n spaiul extrasolar? Sau poate, textele antice au
redat doar o compoziie fantastic, rod al unor fantezii arhaice? i totui, n
scrierile respective au fost consemnate din vechi timpuri anumite detalii
tiinifice care nu puteau fi cunoscute n niciun caz n antichitate i nici
mcar n era noastr; aceste detalii au putut fi nelese doar recent n
ultimele cinci decenii -, abia dup primele ieiri ale omului modern n spaiul
extra-atmosferic. Dar atunci, de unde au putut fi aflate totui aspectele
respective n timpuri strvechi, pentru a fi specificate n cronicile antice?
La prima sa cltorie extraordinar, modul n care a fost invitat s plece la
drum, a fost foarte deconcertant pentru Enoh; vznd limpede oamenii
care-i stteau dinainte, el a constatat c acetia erau doi brbai att de
nali, cum nu, am mai vzut vreodat pe Pmnt. ns manuscrisul antic a
reinut acel etern specific uman prin care marea sete a cunoaterii nvinge
frica inerent ce precede aventura; astfel, la plecare, eroul ancenstral se
destinue fiilor si foarte sincer: Nu tiu ncotro m duc, nici ce m
ateapt. i totui, a plecat
Enoh constat c cerul cosmic a devenit ntunecat, lucru tiut doar
de astronaui
Iat ns straniile detalii, care sunt de fapt posibil de observat numai direct
din spaiul extraterestru i care vin s favorizeze credibilitatea celor
consemnate n cronica strveche: plecnd spre ceruri i ndeprtndu-se de

globul pmntesc, Enoh a sesizat c sus domnea un ntuneric mai

ntunecos dect cel de pe pmnt. Dar acest aspect a fost vzut prima dat
abia n secolul nostru, numai de ctre acei cosmonaui care trecnd dincolo
de nveliul azuriu al atmosferei, au constatat subit c cerul a devenit total
negru; nici un alt pmntean aflat la sol nu a putut s vad acest lucru, cci
stratul de aer nalt de cteva zeci de kilometri ce nvelete planeta, a oferit
ntotdeauna vederii oamenilor, plcuta nuan de azur celest.
A urmat apoi o alt observaie, pe care numai astronomii erei moderne i
mai recent specialitii misiunilor spaiale au putut-o contempla i respectiv
transmite omenirii: strbtnd apte ceruri, Enoh a avut ocazia s vad pe
traseu cercurile pe care atrii trec ca vntul mergnd nainte cu
nenchipuit iueal i neavnd nicio zi de rgaz. i parc pentru a
demonstra i mai evident ptrunderea sa n tainele nemaivzute, ale
spaiului cosmic, Enoh a relatat ulterior ct de mult a fost impresionat pe
traseu de o serie de montri zburtori ntlnii n cale
Despre cele petrecute undeva n cer, pe o alt planet, iat un extras
sintetic selectat de V. Kernbach din textul Cartea tainelor lui Enoh: ngerii
i-au desluit rostul stelelor, calculul cilor solare i al micrilor Lunii, i-au
citit cri cereti i i-au explicat tainele firii i ale omului, l-au nvat s
citeasc i l-au ndemnat s scrie ce a vzut i ce a auzit; dup asezeci de
zile, acetia l-au readus acas, la fiii si.
Dar o neateptat nou observaie a lui Enoh fcut la rentoarcerea spre
casa terestr, pare s sprijine i mai mult veracitatea cltoriei sale cosmice;
el a remarcat acum un fenomen invers foarte semnificativ, pe care, ntradevr numai cei care revin din spaiu l pot vedea aievea: ntunericul s-a
dat napoi n faa pmntului i s-a fcut lumin

Enoh a devenit mare om de tiin i mare

nelept

i astfel, dintr-un pstor sau agricultor al unor timpuri strvechi, Enoh a

devenit treptat un mare om de tiin, al vremii sale i un mare nelept.
Dar chiar mai mult dect att, n baza numeroaselor cunotine nvate i a
ndemnului primit din partea fiinelor venite din alt lume, el a devenit i a
rmas n tradiii i ca un erou civilizator mitic. Scriind tot ce a aflat de la
erudiii si profesori cosmici (originea scrisului ar putea fi cu mult mai veche
i respectiv ar fi de inspiraie extraterestr?), att n cadrul leciilor primite
aici pe Pmnt ct i cu ocazia extraordinarului su voiaj spaial. Enoh s-a
transformat ntr-un adevrat nvtor al grupului su de populaie. Pe
aceast linie, tradiia a consemnat faptul c patriarhul Enoh ar fi lsat
posteritii un numr mare de 366 de manuscrise. Dar n primul rnd, el l-a
iniiat pe fiul su Matusalem, versetele din Cartea lui Enoh vdind o
nltoare viziune filozofic a importanei pentru viitorul omenirii a
cunotinelor ce le-a acumulat prin contactul cu fiinele sosite din alt lume:

Cap.
IXXXI
1. Or, fiul meu Mathusala, eu i-am spus totul, totul e scris; eu i-am
revelat totul i i-am dat o carte asupra fiecrui lucru.
2. Pstreaz, fiul meu, crile scrise de mna tatlui tu i
transmite-le
generaiilor
viitoare.
3. Eu i-am dat nelepciunea, ie, copiilor ti i posteritii tale,
astfel ca i ei s transmit, aceast nelepciune mai presus de toate
gndurile lor, posteritii lor. i cei care o vor nelege, nu vor mai
dormi deloc; ei i vor deschide ns urechile lor pentru a o primi,
pentru a se face demni de aceast nelepciune, care va fi pentru ei
ca o hran cereasc.
Dar nsi n finalul vieii sale, Enoh a fost consemnat n tradiii i cronici cu
un destin misterios, rezultat din contactele sale cu mesagerii cosmici. Astfel,
n capitolul XII al Crii lui Enoh este redat o referire plin de enigme:
1. nainte de mplinirea tuturor acestor lucruri, Enoh a fost luat de pe
pmnt; i nimeni nu tie unde a fost luat i nici ce a devenit.
Mult mai trziu, apostolul Pavel avea s scrie n Cartea ctre Evrei (cap.
11,5): Prin credin, Enoh a fost strmutat aa nct nu a mai vzut moartea
i nu s-a mai aflat.
Astronautul Enoh a trebuit s se refac
Dar de fapt, felul n care a fost luat, plecarea lui final, s-a desfurat n
condiii cu totul bizare; personajele galactice care l-au luat n cer n prima

sa cltorie spaial, i-au acordat dup aceea un rgaz mai mare, pn la o

nou cltorie; aceast ngduire i-a fost acceptat att pentru a avea
timpul de a-i ndeplini misiunea sa de intermediar civilizator, ct pentru a
se reface efectiv dup voiajul su anterior:
Timp de un an ntreg noi te lsm cu copiii ti, pn i vei reface fora ta de
la nceput i vei fi n stare s-i instruieti familia ta, s scrii toate lucrurile
care le-ai vzut i s le explici copiilor ti. ns la mijlocul anului viitor, noi te
vom lua de la ai ti.
De fapt i n acest extras este deosebit de interesant de remarcat un
amnunt extrem de semnificativ, care ofer o veritabil autentificare a
evenimentelor legate de contactul cu fiinele extraterestre: netiuii
mesageri cosmici i-au acordat lui Enoh un interval de un an pentru a-i
reface organismul dup cltoria sa spaial, tot astfel cum n zilele noastre
cosmonauilor teretri li se acord ngrijire medical o bun perioad de
timp strict necesar -, n vederea refacerii lor biologice. n aceste ultime
patru decenii ale secolului nostru s-a constatat prea bine (cei din vechime
neavnd cum s cunoasc acest fapt), c dup zboruri spaiale prelungite n
condiii de imponderabilitate, sistemul osos i sistemul muscular al
organismelor umane se atrofiaz ntr-o anumit msur: revenirea la normal
se reface numai dup anumite intervale de timp

Familia Callimaki
-11,555 views-

Cel mai cunoscut ascendent al acestei familii romneti este Vasile Calma, n.cca 1640, c.Arvunia. El s-a cstorit
cu Arvunia i a avut ca motenitori pe:
A.1) Nicolae Calma
A.2) Teodor Calma, n.cca 1660, dup 1740, vornic al Moldovei, 1c.Nastasia, 2c.Ruxandra Ghica. Fii si i-au luat
numele de familie Callimaki (nume grecizat)

B.1) Gavril Callimaki (dup 2c.), n.cca 1689 / 1699, 20.02.1786, nmorm.Biserica Sf.Gheorghe Iai
(vechea Mitropolie), mitropolitul Moldovei (1768-1780); ctitorul Bisericii Sf.Gheorghe Iai (vechea
Mitropolie)

B.2) Dumitru Calma (dup 2c.), n.1705, 1758, mare ban al Moldovei, c.Maria Sturdza (dup 1795)

C.1) Ancua Callimaki, n.1748/1749, c.Alexandru Hrisoveghi (fiul lui Enache Hrisoverghi, stolnic al
Moldovei)

D.1) Sevastia Hrisoverghi, c.Nicolae Millo (n.1800, mare vornic al Moldovei, ministrul de finane al
Moldovei)

C.2) Safta Callimaki, n.1748, c.cca 1761 Constantin Greceanu (n.cca 1730, 1817, mare logoft i mare
vornic al Moldovei)

C.3) Ioan (Enachi) Callimaki, n.1750, 1786, paharnic al Moldovei, 1c.Zoia Sturdza, 2c.1780 Ruxandra
Catargi

D.1) Alexandru Callimaki de la Stnceti(dup 2c.), n.Iai 1779/1781, 1837, mare vornic al Moldovei,
1c.Ileana Conachi (nainte 1813), 2c.Maria Cuza (1843)

E.1) Xenofon Callimaki (dup 1c.), n.1801, Viena 1820 (mort de tifos)

E.2) Ruxandra Callimaki (dup 1c.), n.1808, Cernui 01.05.1892, nmorm.Roznov (jud.Neam), 1c.1824
tefan Catargi (n.1789, 1866, locotenent domnesc), 2c.1833 Alexandru Rosetti-Roznovanu (n.30.11.1798,
20.08.1853, hatman al Moldovei)

E.3) Smaranda Emma Callimaki (dup 2c.), n.1838, Bucureti 30.01.1933, nmorm.Mnst.Smurceti
(Ciorogrla, jud.Ilfov), c.06.06.1854 Alexandru Beldiman (n.Iai 30.12.1832, Bucureti 17.02.1898, prefect
de Poliie)

E.4) Teodor Callimaki (dup 2c.), n.04.01.1836, 1894, c.Dorohoi 09.05.1865 Zenaida Moruzi
(n.16.07.1840, 23.01.1909)

F.1) Alexandru Callimaki, n.Zvoritea 12.06.1866, 1918, c.01.07.1890 Maria Vernescu (fiica lui Gheorghe
Vernescu, ministru)

G.1) Teodora Callimaki, n.Bucureti 13.04.1895, c.(?)Ion Ghica-Deleni

G.2) Scarlat Callimaki Prinul Rou, n.Bucureti 20.09.1895, 02.06.1975, cunoscut ca

Prinul Rou deoarece a simpatizat i a activat cu structurile Partidului Comunist Romn; politician, istoric,
scriitor, c.Tita Solomon (n.1898, 1974)

H.1) Dimitrie Callimaki, n.Bucureti 15.04.1927

F.2) Ralu Callimaki, n.Nisa 22.09.1867, c.09.05.1895 Alexandru Cantacuzino-Pacanu (n.1858, 1948,
vicepreedintele Senatului)

F.3) Zenaida Callimaki, n.Napoli 15.04.1870, c.1897 Dimitrie de Roma (n.12.1857, Brila 01.11.1901)

F.4) Smaranda Callimaki, n.Viena 14.08.1871

F.5) Jean (Ion) Callimaki, n.Geneva 13.05.1880, 1940, c.19.06.1911 Ana-Maria Vcrescu (1972)

G.1) Teodor Callimaki, n.1912, 1935 Atena

G.2) Roxana Pussy Callimaki , n.21.04.1918, Paris 23.08.1978, c.Bucureti 07.01.1934 Constantin
uu (n.Bucureti 18.02.1912, 01.09.2004)

H.1) Alexandra tefania uu (Callimaki), c. Reiniger

D.2) Maria Callimaki, 1853, c.C.Boldur-Costaki

B.3) Paraschiva Calma (dup 2c.), n.1700/1701, 1772, 1c.Andronache (mare ban al Moldovei),
2c.Neculai Ptracu (pitar al Moldovei)

C.1) Gheorghe

C.2) Vasile

C.3) Blaa

C.4) Maria, c.Izman (etrar al Moldovei)

C.5) fiic, c.Vasile Donici (paharnic al Moldovei)

B.4) Maria Calma (dup 2c.), n.1702/1703, 1797, nmorm.Bneti, 1c.Ioni Ursule (postelnic al
Moldovei), 2c.(dup 1742) Gheorghe (Iordache) Cnnu (mare jitnicer al Moldovei)

B.5)
ION CALLIMAKI VOD (dup 2c.), n.1690, Constantinopol 1780, Domnitorul Moldovei
(14.08.1758-07.06.1761), c.1733 Ralia Hrisoscoleos

C.1)
GRIGORE CALLIMAKI VOD, n.1735, Constantinopol 28.08.1769 (tiat capul de ctre
turci pentru c banii trimii de sultan pentru aprovizionarea armatelor turce aflate n rzboi cu ruii i
folosi pentru plata unor datorii proprii ctre Nicolae uu), Domnitorul Moldovei (08.06.1761-29.03.1764,
03.02.1767-14.06.1769), c.1761 (veri de-al treilea) Ileana Mavrocordat

D.1) Maria Callimaki, n.1762/1763, 1822, c.1778 (veri de-al treilea i de-al patrulea)Grigore
Sturdza (n.1758, Iai 1833, mare logoft al Moldovei)

D.2) Ralia Callimaki, n.1763, 1837, c.16.05.1776 (veri de-al treilea) Matei Cantacuzino-Deleanu (n.1750,
1816/1817, mare comis al Moldovei)

D.3) Smaranda Callimaki, c.Constantinopol 1788 Alexandru Hangerli Vod(domnitorul Moldovei)

D.4) Ion Callimaki, n.cca 1756, 1766, nmorm.Biserica Sf.Spiridon (Iai); pe piatra sa de mormnt st
scris: Vezi acest mort, pentru care vrs lacrimi ? Pe acesta eu lam nscut i lam purtat n brae. Dar vai !
vai mie ! eu nui mai sunt mam, Ion al meu, ftul meu frumos, fiul tatlui glorios, a lui Vod Grigore
Calimah, care din nou domnete peste Dacia i al meu, al Domniei care m numesc Elena, trgnd irul
ginei mele din Mavrocordai. Vai, vai mie ! Copilul meu dulce ! sunt strpuns n inim, deoarece mam
lipsit de tine. Oare voi mai tri ?

C.2)
ALEXANDRU CALLIMAKI VOD, n.Constantinopol 1737, 24.12.1821, Domnitorul Moldovei
(06.05.1795-18.03.1799), c.1770 (fiica veriorului de-al doilea) Ruxandra Ghica (n.1741, 1821)

D.1)
SCARLAT CALLIMAKI VOD, n.Constantinopol 1772, Boli (Asia) 26.10.1821 (muri de
necaz cnd auzi c fratelui su i s-a tiat capul; n alt versiune se spune c a fost asasinat), Domnitorul
Moldovei (24.08.1806-15.10.1806, 08.09.1812-02.07.1819), Domnitorul rii Romneti (02.1821-06.1821),
ntemeietorul condicilor de legi Calimaki, c.1793 Smaranda Mavrogheni (n.1773, Iai 27.03.1837)

E.1) Alexandru Callimaki, n.1797/1802, castelul Mennecy(Frana) 1879, nmorm.Mennecy, ambasadorul

Imperiului Otoman la Paris, Londra i Viena, c.1836 (veri de-al patrulea) Eufrosina Cantacuzino-Pacanu
(n.1817, Paris 15.08.1875)

F.1) Scarlat Callimaki, n.1836, 1838 (mort de pojar), nmorm.Mnstirea Golia (Iai)

E.2) Eufrosina Callimaki, n.1810, Brlad 1878, nmorm.Biserica Sf.Spiridon (Iai), c.1825 Nichifor
Papadopol (1862)

F.1)

G.1) (?) Alice Papadopol-Calimah, c.Nicolae uu (n.1851, 1938)

E.3) Ralu Callimaki, n.1800/1803, 1821/1826, c.1818 Constantin Bogdan Constantinic Palladi (Iai
06.1831, hatman al Moldovei)

D.2) Ion Callimaki, n.Constantinopol 1775/1781, Cesarea (Siria) 1821 (tiat capul de ctre turci pentru c
fu amestecat n Eteria), mare terziman al Imperiului Otoman, c.1800 (veri de-al treilea) Ruxandra Moruzi

E.1) Sevastia Callimaki, n.cca 1809, c.Fetala

E.2) Ralu Callimaki, n.cca 1816, Iai 1891/1892, nmorm.Iai, c.1833 (fiul verioarei primare) Gheorghe
(Egor) Bal (n.1805, 09.1857)

E.3) Smaranda Callimaki, n.1814, 1888, c.Ioan Persiani (1888, sol rus)

Alexandru Papadopol Calimah, n.1833, 1898, scriitor i istoric romn

E.4) Eufrosina Callimaki, n.cca 1810, c.(veriori de-al cincilea) Constantin uu (1865/1871, mare
hatman al Moldovei)

E.5) Alexandru Callimaki, n.1817, 1874, ofier rus, c.fiica lui Russanov

F.1) fiu, tnr

F.2) fiic, 1873, c.Dobrovolschi

F.3) fiic

E.6) Grigore Callimaki, n.1818, 1875, general rus, c.fiica lui Breuil

F.1) fiu, tnr

F.2) fiu, tnr

F.3) fiic

F.4) fiic

F.5) fiic

F.6) fiic, c.Santkovoi

F.7) fiic, c.Pacov

F.8) fiic, c.Colovat-Cervinschi

D.3) Ralu Callimaki, n.1769/1774, 1788 (muri nsrcinat), c.1786 (fiul veriorului de-al treilea + veriori
de-al patrulea) Constantin Ipsilanti Vod (n.1760/1762, Kiev 1816)

D.4) Eufrosina Callimaki, n.Iai 1776, 1835, nmorm.Biserica Sf.Spiridon cel Nou (Bucureti),
c.Constantinopol 1795 (probabil, veriori de-al treilea) Alexandru uu Vod (n.1750/1758, 28/30.01.1821,
domnitorul rii Romneti i a Moldovei)

C.3) Sevastia Callimaki, n.1736, 1c.1755 Grigore Vlasto (1756), 2c.Iai 1760 (veriori de-al treilea)
Mihai uu Vod I (n.1730, 1803, domnitorul rii Romneti, Moldovei)

C.4) Maria Callimaki, n.1739/1740, 1831, c.1761 (veriori de-al treilea) Alexandru Mavrocordat Vod
Delibey (n.1742, 27.03.1812, domnitorul Moldovei)

Romanii vechi. Istoria noastra Secretele

Daciei
George GMT11 decembrie 2013 - 7:39enigme, Istorie
This entry is part 19 of 27 in the series Romanii vechi. Istoria noastra

Romanii vechi. Istoria Noastra Valahii

sud-dunareni
George GMT6 noiembrie 2013 - 9:05enigme, Eroii Romaniei, Istorie
This entry is part 15 of 27 in the series Romanii vechi. Istoria noastra

Episodul XIII Ragusa si sfintii

Simona Motoroiu, Recenzie asupra Romnii Peninsulei Balcanice, Mihai Eminescu,

Opere complete, X, p. 123-125
Pentru a nelege semnificaiile articolului Romnii Peninsulei Balcanice este necesar
s-l plasm n contextul istoric n care a fost scris. n vara anului 1878, n acelai timp cu
desfurarea Congresului de la Berlin, lui Eminescu i este ncredinat traducerea din
limba german a primului volum, din cele cinci, ale tratatului lui Eudoxiu Hurmuzachi,
Fragmente din istoria romnilor. Interesul deja existent pentru situaia romnitii de la
sudul Dunrii se amplific mai ales datorit faptului c n cadrul Congresului de la
Berlin nu se aduce n discuie situaia romnilor transdanubieni.
Iat ce spune Eminescu: Cu ocazia Congresului de la Berlin aproape toate popoarele
Peninsulei Balcanice au dat semne de via, numai romnii transdanubieni nu. Cauza e
lesne de neles. Toate celelalte fragmente de populaiuni stau n legturi de cultur cu
acele centre politice create de naionalitile lor. [] Numai noi, cu maniera noastr de
a vedea, sntem strini n Orient i rmnem nenelei chiar i pentru cei de un neam
cu noi (p. 123).

Lipsa legturilor dintre romnii din jurul granielor i romnii din interiorul granielor
statutui devine o problem de interes major pentru Eminescu, care i va dedica o parte
din articolele sale. Marele poet se va angaja n timp ntr-o ampl campanie de pres n
scopul de a prezenta soarta conaionalilor notri att opiniei publice, ct i
conductorilor statului romn, care neglijeaz, intenionat sau nu, preocuparea pentru
soarta acestora.
Oprindu-se asupra cazului romnilor de la sud de Dunre (crora le va mai dedica un
articol n 1880 intitulat La 4/6 iunie n care va trasa mult mai clar coordonatele
entopolitice ale acestora) Eminescu le face n primul rnd o portretizare concis i
elocvent din punct de vedere etnografic, geopolitic i istoric. Conform reperelor de
identificare geografico-istorice spune el nu exist un stat n Europa Oriental, nu
exist o ar de la Adriatica pn la Marea Neagr care s nu cuprind buci din
naionalitatea noastr. ncepnd de la ciobanii din Istria, de la morlacii din Bosnia i
Eregovina, gsim pas cu pas fragmentele acestei mari uniti etnice n munii Albaniei,
n Macedonia i Tesalia, n Pind ca i n Balcani, n Serbia, n Bulgaria, n Grecia pn sub
zidurile Atenei, apoi dincolo de Tisa ncepnd, n toat regiunea Daciei Traiane pn
dincolo de Nistru, pn aproape de Odessa i de Kiev. (p. 123)
Pentru a creiona portretul entografic al romnilor sud Dunreni, Eminescu apeleaz la
descrierea lui Fallmerayer din Fragmente asupra Orientului: Vlahii Tesaliei se numesc
romni, ca i conaionalii lor din Principatele dunrene, vorbesc o italieneasc stricat
i locuiesc n creierii munilor Pindului i pe cele dou laturi ale lui [] Fie rmie ale
coloniilor militare romane, fie barbari autohtoni latinizai, ei se ntind i se ramific de-a
lungul irului de muni prin Macedonia Superioar pn sus n Balcani i au stat odat
n contact cu conaionalii lor de pe malul stng al Dunrii. [] se ocup puin cu
agricultura, dar cu att mai mult cu cultura vitelor i cu clile, nct, prin bogia
turmelor de oi, snt vestii n Rumelia toat Sobri, avnd instinct de csnicie i
industrie, romnii le snt n privina acestor caliti cu mult superiori celora ce vorbesc
grecete. (p. 124).
Articolul lui Mihai Eminescu ofer detalii importante despre romnii de la sudul
Dunrii, care aflndu-se n afara statutui romn nu se pot manifesta n cadre

etnopolitice proprii i sunt nevoii s se lupte cu stpnirile strine pentru a-i ctiga
drepturile care le pot asigura continuitatea (religie i nvmnt n limba matern,
etc.). n ciuda nenumratelor obstacole ridicate de administraia local i lipsei de
ajutor din partea statului romn, aceste comuniti romneti au reuit s-i menin
specificul i organicitatea. Pe lng aceste semnificaii, articolul reprezint pentru
cercettorii din zilele noastre un text cu valoare inestimabil (avnd n vedere
multitudinea de informaii care ne este oferit ntr-un text de 2 pagini) ce nu trebuie s
lipseasc din bibliografia lucrrilor de specialitate pe aceast tem.
Mihail Eminescu (1876), Despre romnii din Timoc-Serbia, din N.A. Constantinescu,
Chestiunea Timocean, 1941, p77-78
La 1876, Eminescu scria:
Lor nu le e permis a avea coale, ba nici n biseric nu e eprmis liturghia n
romnete. Loialitatea lor fa de statul srb va fi rspltit cu cea mai la cruzime,
chiar atunci cnd ei i dau sngele pentru aprarea rii, ca n 1976 cnd fur nvini de
turci.
n armata a III-a care e condus de generalul Leainin i care-i are reazimul su n
ntriturile de la Zaicear, se afl cei mai muli romni, care par a exista numai ca s
poarte vina btilor pe care le mnnc vitejii srbi. A da vina pe romni la pierderi i a
pune nvingerile numai pe seama srbilor, ni se pare nedemn din partea onorabililor
turcofagi de peste Dunre. Patru ostai romni sunt mpucai ca pedeaps. Btaia ce o
capt renumitul Cernaieff la Ni are acelai rezultat: decimarea unui regiment
romnesc. ntradevr, mult cauz de a se nsuflei pentru gloria srbeasc n-ar fi
avnd romnul.
Intrebare : Cine a fost Sfantul Valah protector al cetatii Ragusa(Dubrovnik-ul de azi)
,care in dialectul italienilor de sud este numit Biagio, in al celor de nord este Baggio, la
romani este Bagiu si in dialectul aroman este Abagiu, nume de la care provine si
Abagia, adica Abazia-(vezi si localitate in Istria)-nume de proprietate monahala?
Pot sa afirm ca neamul romanesc este norocos pentru ca interesul meu pentru
originea numelui familiei mele mi-a dat sansa sa gasesc in Italia ca, la origine toti

acestia au avut numele BAGULUM, care este numele de familie al lui Constantin cel
Mare fondatorul Constantinopolului si semnatarul Edictului Crestin de la Milano!
Cunoastem ca viitorul imparat Constantin s-a nascut la Naissus (azi localitatea Ni din
Serbia).

Proprietatile familiei lui se numeau Terrae Bagulum, iar dupa ce Constantin a devenit
imparat, domeniul sau a devenit Terra Bagulum, acesta fiind confirmat in cronicile
medievale de mai tarziu care scriu despre Terra Blachorum in anul 1222 prin care se
indica inclusiv Transilvania, in perioada de maxima expansiune teritoriala a statului
dinastiei Asanestilor.
De aici avem doua lucruri importante: Sfantul Valah (sau Blasie) nu este altul decat Sf.
Constantin cel Mare, nascut la Ni, iar imparatia lui, Terra Bagulum(sau Blachorum)era
cea care includea si Ragusa! Mult mai tarziu in 1776, parte a Terrei Blachorum devenita
Republica Ragusa redusa in teritoriu si despartita de restul romanitatii balcanice(vezi
foto sus) ,a fost primul stat valah din lume ce a recunoscut independenta SUA, o
realizare a acelor timpuri de un curaj de exceptie, prin care s-a dat cale libera spre
libertate si afirmare a ceea ce a devenit prima putere politico-economica a lumii
moderne!
Sursa: Astra Romana

Romanii vechi. Istoria noastra

George GMT20 noiembrie 2013 - 7:13Istorie, Mari Romani
This entry is part 16 of 27 in the series Romanii vechi. Istoria noastra

Episodul XIV: Romanii din Bulgaria

Simpozionul disperrii: Romnii din Bulgaria,

trecut, prezent i viitor Romnia ne-a lsat
leproi
Uniunea Etnicilor Romni din Bulgaria, AVE, n colaborare cu Centrul Cultural
Romn, cu Societatea Cultural a Vlahilor i Asociaia Curcubeul peste Dunre,
din Vidin, a organizat, pe 3 noiembrie, un simpozion pe care l-a numi al
disperrii, intitulat Romnii din Bulgaria, trecut, prezent i viitor.
Au luat parte lideri ai comunitilor romneti din Bulgaria i Serbia, istorici, sociologi,
jurnaliti, oameni politici, membri ai Ambasadei Romniei din Sofia, profesori
universitari, studeni, reprezentani ai autoritilor locale i invitai din Romnia. A fost
o nou ocazie pentru lupttorii din prima linie a romnilor din Bulgaria de a-i exprima
disperarea fa de prpastia existent ntre promisiunile guvernanilor bulgari, legate
de acordarea pe hrtie a drepturilor elementare pentru minoritatea romneasc, i
realitatea din teren. La fel de dramatic este i apatia politic a Romniei, care nu vrea
s deschid ochii asupra unei realiti crncene, de deznaionalizare la vedere, ntr-o
ar vecin i prieten, de care ne leag istoria, dar i prezentul european, cu toate
mplinirile i nemplinirile sale.
Romnia este o mam vitreg pentru noi
Nicolae Ra (Nikola Pacev) din Kozlodui este unul dintre romnii ai cror strmoi au
fugit peste Dunre n timpul rscoalei lui Tudor Vladimirescu, la 1821. De-a lungul
ultimelor dou decenii, a cercetat nenumrate arhive, n cutarea unor documente
care vorbesc despre vechimea romnilor din Balcani.
Nu exist nici un caz, la nivelul de jos al populaiei, de vrjmie ntre romni i bulgari, spune Nicolae Ra. Romnii i bulgarii au trit ca fraii, nu a existat nici un
conflict ntre dnii. De aceea, este de neneles atitudinea autoritilor bulgare de

astzi. Am dorit, spre exemplu, s deschidem un muzeu orenesc la Kozlodui. Cnd sa auzit c are caracter romnesc, proiectul a murit.

Nicolae Ra
Am fost alungat din Casa de Cultur. Frailor bulgari, v ndemn s gndim ca europeni, ca oameni ai contemporaneitii! mi ndrept atenia spre Vidin, unde romnii de astzi sunt urmaii
direci ai tribalilor Romei. Vidinul ar trebui s aib coli romneti de elit, s fie o cetate a
spiritului. Din pcate, Departamentul Romnilor de Pretutindeni de la Bucureti a stins flacra.
Romnia ne-a lsat leproi. Romnia este o mam vitreg pentru noi. Pn cnd s trim noi,
ceteni europeni, n perioada feudalismului? De ce nu face Bulgaria un pas nainte, ctre
vremurile noi?

Dunrea n-a fost ntotdeauna grani ntre frai

Sorin Minghiat, profesor de istoria arhitecturii din Bucureti i restaurator de biserici,
este de-al cii la Vidin. Avnd origini italiene, a devenit un lupttor pentru cauza romneasc n Balcani, acolo unde au coexistat cele dou Dacii: Dacia Mediterranea i
Dacia Ripensis.

Sorin Minghiat
Pe voi, romnii din Vidin, v consider olteni, spune Minghiat. Consider c limba traco-latin
vorbit de voi este un subgrai al graiului oltenesc. Din fericire, aici se pstreaz limba primar a
strmoilor notri, aici gsim romnitatea oriental. Mi se pare foarte important c Dunrea n-a
fost ntotdeauna grani ntre frai, c i-a unit pe oltenii din nord i din sud. Tot ce avei, dans,
port, vorb, e oltenesc. S nu uitm c Vidinul (numit Diiu de romni) a fost a doua capital a

voievodului Glad. Iar arul bulgar Ivan Stratsimir (1356-1396), conductor absolut al aratului de
Vidin, a avut origini romneti. De altfel, romnii i bulgarii au multe n comun, inclusiv Imperiul
valaho-bulgar al lui Ioni i Asan.

Bulgaria este singura ar european care nu recunoate naia romn de pe

teritoriul ei
Un invitat important pentru asociaiile romneti din Vidin este profesorul craiovean
Nicolae Vintil, fost parlamentar. El accentueaz necesitatea crerii unui proiectprogram la nivelul guvernului de la Bucureti, pentru mpiedicarea procesului de
deznaionalizare din Bulgaria.

Nicolae Vintil
Aceast deznaionalizare, spune profesorul Vintil, are dou cauze: 1. Interesul statului
bulgar de a nu recunoate naia romn, de a o persifla, de a o considera o naie inferioar,
format din igani. Bulgaria este una dintre puinele ri europene, dac nu singura, care nu
recunosc naia romn de pe teritoriul lor, nici chiar sub numele de naie vlheasc. 2. Neputina actualilor conaionali ai notri de a-i impune voina de a fi recunoscui ca minoritate
etnic ceea ce ar crea multe avantaje din partea statului romn, care ar avea astfel
posibilitatea legal de a construi instituii culturale i de nvtmnt pe teritoriul bulgar. De
aceea, cerem bulgarilor s-i recunoasc pe romni! Nimeni nu poate contesta existena
romnilor pe acest teritoriu cu mult naintea secolului al VI-lea, cnd au venit aici cteva zeci de
bulgari.

Rdcinile romneti de la sud de Dunre se usuc, frailor!

Dumitru Iencea (Dimitr Iancev) a fost prefect de Vidin, reprezentant al guvernului. O
astfel de demnitate este rar printre romni, dei n multe localiti majoritatea i chiar
cvasitotalitatea populaiei este romn.

Dumitru Iencea
Cine sunt eu, domnilor?, s-a ntrebat retoric vorbitorul. Eu, care vorbesc romnete, am luat
limba de la prinii mei. Nu sunt singur. Suntem muli, i vorbim romnete de peste dou mii
de ani! tim povestea cu romanizarea tracilor, a strmoilor notri. Asta s-a ntmplat n primul
secol dup Hristos. De atunci i pn n epocile moderne, nu s-a ntmplat niciodat ca limba
noastr s fie n pericol. Dar am ajuns astzi s discutm n conferine cum o salvm. Cum
aprm latinitatea sud-dunrean. Dei au trecut 23 de ani de la comunism, nici o bucurie nu
ne-a adus democraia. Asimilarea noastr nu s-a oprit. Am strigat ctre Romnia, mama noastr: ajutai-ne! Rdcinile romneti de la sud de Dunre se usuc, frailor! Pe mine m doare c
nepoii mei n-o s mai tie romnete. Dac pe Romnia o doare capul cnd aude de noi,
atunci, desigur, pe Bulgaria n-o doare nicieri, dei i suntem ceteni loiali, bunicul meu a murit
luptnd pentru Bulgaria. Noi respectm ara asta, dar ara nu ne respect pe noi

Folclorul nostru este folclor mut, nu ne dau voie s cntm din gur, numai din
instrumente
Ivan Alexandrov este preedintele Asociaiei Walahorum din Vidin. Interesul su
merge i spre vecinii din Negotin, Serbia, unde graiul romnesc este, de asemenea,
suprimat de ultranaionaliti anacronici. Pn n anul 1833, povestete el, noi,
romnii din Vidin, i confraii din Negotin am trit n acelai stat, sub turci. Cu ocazia
celor trei rzboaie dintre Bulgaria i Serbia, dup plecarea turcului, am ajuns s ne
luptm frate cu frate, nroind apele rului Timoc cu snge de romn. Nu tiu cum se
fcea, dar n lupte mureau mai muli romni dect bulgari i srbi. i tot nu sunt
mulumii de prestaia noastr istoric, de loialitatea noastr netirbit. Ba, a zice:
dimpotriv! Dac n urm cu o sut de ani, n Vidin locuiau 42.000 de romni, la recensmntul de anul trecut au ieit doar 186! Una sut optzeci i ase! Unde sunt
ceilali? S-or fi necat n Dunre, srmanii n schimb, avem libertate s vorbim, suntem
n UE. Putem vorbi, dar nu putem cnta! Folclorul nostru este folclor mut, nu ne dau
voie s cntm din gur, numai din instrumente. Unde s-a mai pomenit una ca asta?
Bieii frai din Serbia au, n schimb, dreptul s cnte, dar n-au voie s vorbeasc.

Cu murirea noastr ca romni, statul bulgar poart principala vin

Profesorul Emil Petrov din Kozlodui nu tie romnete. Trziu a aflat c familia lui se
trage de la Jiu, c toi ai si au fost romni. A pornit s-i afle rdcinile i a descoperit
c neamul lui s-a numit i se numete Crbulea. Cu toate c vorbete bulgrete mai
bine dect muli bulgari, cnd a fost n armat, a fost batjocorit de camarazi: igane,
vlah mpuit, nevestele voastre sunt prostituate. Am neles c era o directiv de la
nivel de stat, s ne compromit pe noi i limba noastr, spune cu obid bulgarul
Petrov (Carabulea).

Ion Juvete
Ivan Juvetov (Ion Juvete) este preedintele Centrului Cultural Romn din Vidin. El crede c
micarea cultural poate detepta contiinele romnilor i poate fora autoritile s ia act de
existena lor n zon. Locuiete n singurul cartier romnesc din oraele Bulgariei. Doar Vidinul
are un astfel de cartier. Nu m-a ajutat nima n activitile mele culturale, spune olteanul
Juvete. mi cheltuiesc pensia de 80 de euro, dar lor nu le cer. Avem nevoie de romnism, iar
romnismul din Bulgaria are nevoie de cultur pentru a exista. i, am aduga noi, de o politic
european a statului bulgar. Noi, romnii, crede Ivo Gheorghiev, preedintele asociaiei AVE,
suntem o floare din buchetul statului bulgar. Dar statul acesta nu-i iubete deopotriv toi fiii.
Cu murirea noastr ca romni, el poart principala vin. Cnd numrul cetenilor unui stat
crete, iar numrul minoritilor scade, este vorba de asimilare. De o tragedie pe care-o trim,
ca romni, sub nasul arogant al Bucuretiului.

Fotografii de Petre Cojocariu

Sursa: Formula-As.ro

Episodul XV: Vlahii din Austria

Trinu Mran
Viena 17 Sept. 1995

Cercettor Istoric, cetean austriac de origine romn

Grup de dansatori romni

n cursul anului curent 1995 n Austria a aprut o brour intitulat De 6 ori Austria,
istorie i situaia actual a grupurilor etnice, a autorului Gerhard Baumgartner, cu un
cuvnt nsoitor semnat de Dl Dr. Franz Vranitzky, cancear federal al Austriei. Broura
este volumul .I. din ediia Minoriti, editat de Initiative Minderheiten tiprit la
editura Dravadin Klagenfurt sub ISBN 3-85435-2395 i cuprinde 182 de pagini.
Aceast lucrare se ocup, aa cum arat i titlul, cu istoria i situaia actual a celor 6
grupuri etnice din Austria, recunoscute ca minoriti naionale i anume: Sloveni,
Croai, Unguri, Roma i Sini, Cehi i Slovaci.
Ca cetean austriac se origine romn, deci interesat n probleme ale minoritilor
naionale am studiat cu atenie aceast lucrare i n cadrul capitolului Croaii la
pagina 56 am gsit cteva fraze deosebit de interesante i demne de a fi luate n
considerare, pentru un studiu mai aprofundat. Redau n continuare aceste fraze
traduse din Limba German n Limba Romn, dup cum urmeaz:
Cei 30.000 de Croai, colonizai, n Burgenland, n secolul al 16-lea, au constituit atunci
30% din populaia Landului. Cea mai mare parte a imigranilor erau rani, dar printre
ei se aflau i preoi, meseriai, negustori, mici nobili i nobili.
De un statut juridic special sau bucurat Vlahi sau Valachi, dintre ei, cari au fost
colonizai n 13 sate, n plasa Oberwart, n partea de sud a dealurilor Gunser Gebirge,
cari vorbesc ns, azi, un dialect propriu. Ei au avut de pltit dri mai puine, au fost
scutii de clac i au fost atrai de ctre familiile de stpni ai pmntului, Batthyany i

Erody, n servicii militare i de poliie. Spre deosebire de ceilali rani, ei sau ocupar
intensiv, pn n secolul al 19-lea, cu pstoritul i cu un comer nfloritor, cu vite i ln,
ntre Steiermark, Austria de jos, Ungaria i Bosnia.
Cutnd sursele acestor enunri, am gsit, n Biblioteca Naional din Viena, dou
lucrri semnate de Sieffries Tornow i anume:
Originea Croailor Valahi din sudul Burgenlandului aprut n anul 1971 la Berlin, ca
volumul 39 al publicaiilor seciei pentru limbi i literaturi slave a Institutului Europa
rsritean, dela Universitatea liber din Berlin, precum i Dicionar al dialectului croat
din Burgenland/cu subtitlul/ cu localiti vahahe, ca volumul 15 al publicaiilor din
Balcanologie a aceluiai institut Europa rsritean a Universitii libere din Berlin,
publicat n anul 1989.
ntruct aceast ultim lucrare, are un caracter pur lingvistic prin analizarea dialectului
propriu croat, vorbit de locuitorii satelor de origine valah, din Burgenland, cari prin
asimilarea lor, de ctre Croai, vorbesc acum un dialect croat propriu, eu redau n
continuare doar texte din prima lucrare, care trateaz originea croailor valahi, din
Burgenland/Austria/dup cum urmeaz:
Ca fiecare monografie a dialectelor slave i aceast lucrare, are ca scop, s contribuie
la lichidarea unei pete albe de pe harta limbilor slave. Cercetarea a fost urgent
necesar, deoarece germanizarea celor circa 1400 de valahi, este n plin desfurare i
se va ncheia, cu siguran, n cteva decenii. Pentru aceasta se ncearc, cu ajutorul
tiinei filologice, s se rspund la ntrebarea nerezolvat, pn n prezent, a patriei de
origine a acestor strmutai
Eu nu m voi ocupa aici de partea filologic ci doar de cea istoric, a problemei, care
este de fapt esena lucrrii, iar filologia doar mijlocul de a lmuri partea istoric.
La capitolul Limb valahii sunt prezentai ca i cnd popoarele nrudite sau
strmoii lor sunt necunoscui, deoarece n limba vorbit de ei, vorbitorul nu face nici o
deosebire ntre cuvintele de origine diferit, ca slav, german, maghiar, romanic sau
turc, ntruct o consider limba lor valah
Capitolul istoric este consacrat, mai ales la reconstituirea celor dou etape
premergtoare ale valahilor, cea slav de sud-west i cea strbun-valah, dela
nceputul marii migraiuni

La determinarea noiunii de Valah s se foloseasc urmtoarele criterii:

-Valah este cel ce este numir aa: ntruct ns germanii i maghiarii nu fac nici o
deosebire ntre diferitele grupe de croai, trebue s ne limitm la cel ce este numit aa
de ctre croai.
-Valah este acela care este originar dintro localitate menionat n documente istorice,
drept localitate valah.
Lund n considerare acestea, rezult c urmtoarele 14 sate, sau pri de sate, sunt
valahe: Althodis, Weiden cu Parapatisch i tefanshof, ober i Unterpodgoria,
Rumpersdorf, Podler, Allersdorf, Allersgraben cu Raurigel, Altschlaining, Mochmeierhof
i Spitzzicken, toate aezate n plasa Oberwart. n prezent Stefanshof este prsit, iar
Altschlaining este complet german
Valahi locuesc la sud de dealurile Gunser-Berstein n partea de sud a Burgenlandului.
Cu excepia satului Spizzicken, toate satele valahe sunt aezate inclusiv ntrun triunghi
echilateral de 2 pe 6 km, n linie aerian, al crui vrf l formeaz Rauringel n rsrit
Althodis iar la sud Podler Spizzicken este aezat dincolo de Tauchentaln triunghiul
descris nu exist nicio localitate ne valah
n timpul strduinelor reformatoare ale Luteranilor i Calvinitilor, care au avut unele
succese de Germani i Maghiari, ca i Toi Croaii din Burgenland, Valahi au rmas
catolici
n perioada maghiar, pn n anul 1920, nvmntul colar a fost n limba
Maghiar. Dup 1920, n Limba German
Publicaiil bisericeti n limba Croat, au avut doar dela jumtatea secolului al 18-lea.
Publicaii ne bisericeti, au avut deasemenea n Limba Croat
Pn la eliberarea ranilor, n anul 1848 i ntro form mai uoar, pn la
desprinderea de Ungaria/n anul 1920/, soarta ranilor valahi a depins de stpnii
pmntului respectiv. Dou familii de magnai au stpnit regiunea locuit de valahi.
Familia Batthyany satele Althodis, Altschlaining, Raurigel Allersgraben, Mochmeierhof,
Allersdorf i Podler Familia Erododis au stpnit satele Spitzzicken, Weiden cu
Parapatitsch i Stefanshof, ambele Podgorii i Rumpersdorf. ncepnd cu anul 1920
satele valahe aparin plasei Oberwart i sunt cuprinse n trei comune: Spitzzicken este
la Rotenturm-Pinka, Althodis la Markt Hodis. Celelalte sate valahe din triunghi sunt

cuprinse n comuna Weiden

La recensmntul din 1910, n satele valahe au locuit 2400 de persoane. De atunci
numrul locuitorilor sa redus cu o treime. Regresul se datoreaz n primul rnd prin
asimilare, adic germanizare, care nici prin politica austrica binevoitoare, nu poate fi
oprit. Apoi prin mutarea unora la orae, n special la Viena, precum i ca o urmare a
scderii natalitii n ntreaga ar, la care i familiile de valahi cu mai mult de doi copii,
sunt o raritate
n anul 1951 70% din populaia valah s-a ocupat cu agricultura.
ntruct terenurile, n cele mai multe cazuri, nu pot asigura nici existena unor familii
rneti mici, tot mai muli valahi caut lucru n alte pri, mai ales la Viena, unde
pleac luni dimineaa i se rentorc vineri seara, iar concediul anual i-l iau pentru a
strnge recolta. Cooperri, ntre gospodrii, sunt aproape necunoscute.
Limba lor Valah o folosesc doar n case i n sat, sau ntre satele valahe. Este o limb
a ranilor, care nu a fost folosit niciodat n scris. n toate cazurile cnd Limba Valah
nu este suficient, sau n relaii cu alte populaii, sau autoriti, se folosesc limbile
Croat, Maghiar sau german Pentru Valahi Limba Croat este de importan
pentru:
-comunicaii cu croaii ne valahi
-n biseric pentru liturghie, predic i spovedanie
-n coal pentru nvmnt croat n coala primar
-n citirea publicaiilor croate n Burgenland
Limba Croat este nc puin rspndit n Austria i ca atare i folosirea ei este redus
la minoritatea croat din Burgenland.
Limba Maghiar este exclus ca limb de comunicaie ntruct populaia maghiar,
din aceast regiune, sa redus la un numr nensemnat. n trecut a avut importan
pentru valahi ca:
-limb a stpnilor
-limb oficial i de stat, pn n anul 1920.
-limb pentru predare n coli, mai ales din anii 1875-90
-azi o vorbesc btrnii cnd vor s nu neleag tinerii
-este limba timpurilor bune de altdat

Limba German este pur i simplu limba de uz general, care se folosete ca:
-limb de comunicare cu germanii din sat.
-limb de comunicare cu localitile germane.
-limba oficial i de stat, din anul 1920.
-n anumite mprejurri i la biseric
-n coal, n clasele primare, pe lng cea croat i n continuare n toate clasele i
colile
-n filme n ziare, radio, televiziune
-la locul de munc a celor care nu sunt ocupai cu cu agricultura
Menionarea valahilor n documente istorice:
Cea mai veche indicaie despre valahii din Burgenlandul de sud, este legat de
denumirea maghiar a satului Spitzzecken. Din anul 1614 n actele Komitatului, satul nu
mai este menionat Uiszek ci Olah-Cziklin ceace nseamn Zicken-ul Valah.
n anul 1650 groful Adem Batthyany, d o ordonan pentru noii coloniti, sosii la
Podler, n care document acetia sunt denumii Valahi. El acord, prin aceasta,
colonitilor scutire de impozite pe 3 ani, n care timp el ateapt ca noii coloniti s-i
consturiasc casele lor i pretinde ca n satelel noi s se mute numai Valahi i nu i
supui de odinioar i stabilete, n plus, pentru cei colonizai la Podler, aceleai
liberti, de cari sau bucurat Valahi deja colonizai la Podler, aceleai liberti, de cari
sau bucurat Valahi deja colonizai pn atunci. Documentul denumete pe noii
coloniti, dela Podler, n mod precis Olahok ceace nseamn Valahi ca i pe
conaionalii lor sosii mai nainte n satele din mprejurimi.
Referitor la libertile Valahilor din Althodis, posedm un aa numit act de eliberare
scris n limba maghiar veche, la 10 Iulie 1667 la Gussing, de ctre groful Paul
Batthyany, n care se menioneaz c Valahi, cari locuesc n satele din jurul localitilor
Schlaining i Rechnitz, datoreaz, mai puine impozite i servitute, dect ceilali supui
al stpnului. Ei trebuie s fac cerviciu sub arme, att la porile castelelor ct i n alte
pri.Este menionat nsp c, deaceia ei nu sunt mpovrai cu clac i dri ca i ceilali
rani Ei sunt ns ameninai c n cazul c ei nu se vor conforma, imediat,
dispoziiilor judectoreti i temnicierilor, dela cele ldou castele ale sale, Schlaining i
Rechnitz, de a presta serviciul sub arme, la pori sau n alte pri, acest act de eliberare

va fi nimicit.
ntrun document de mai trziu, din anul 1768, redactat de judectorul de tribunal
secret, Johan Hosatius, comisar Imperial Regal, trimis n interesul acestor Valahi, de a
verifica personal, libertile lor, a stabilit atunci drepturile acestor croai-valahi, dup
cum urmeaz:
1.Ei au dreptul, privilegiat, ca la toate ocaziile i nevoile s fac serviciul sub arm.
2.Cnd atpnul e n castel, ei trebuie s stea de paz.
3.Ei trebue s duc scrisorile, dela un stpn la altul.
4.S tund oile stpnului de dou ori pe an.
5.Fiecare Valah trebue s coseasc o zi otav.
6.Pentru fiecare sfert de gospodrie s plteasc anual suma de 1 Florint i 05
creiari, n numerar
Acest document se gsete n arhiva castelului Gussig.
Cu toate c Valahii locuesc strns mpreun, totuiu nu posed cunotiina de grup
aceasta i pentruc, n comparaie cu germanii, maghiarii i ceilali croai, ei sunt n
numr redus, iar satele lor sunt mici i nensemnate, singur Weiden este comun i are
parohie, aa c este de neles dece ei nu sau exprimat niciodat n scris i deci nici la
activitatea cultural a Burgenlandu-lui nu au nbici o participare. Singurele dovezi ale
existenei lor de 350 de ani n noua lor patrie, o constituie, unele documente ale
stpnilor lor precum i o colecie de 46 de ctece populare, n acest dialect, culese de
ctre Kurelac Fran, n satlel Weiden, Spizzicken, Mochmeierhof, Parapatitsch i Podler i
Publicare la Zagreb n anul 1871
ntruct din analizarea modificrii vocalelor i a consoanelor, din dialectul lor, pot fi
comparate numai cu cele din Dalmaia celor din westul Haregowinei, din jurul
localitilor Ljubiski se deduce c vechea lor patrie nu a fost Bosnia
Este greu de reconstituit, vecinii i rudele Valahilor de nainte de marea lor
migraiune n orice caz e sigur c au fost influenai mai puin de ctre neslavi dect
de slavi
n Jugoslaviea nu exist azi nici un dialect absolut identic cu al acestor Valahi, spre a
se putea determina eventuala lor patrie de origine. Totui trei dialecte se aseamn
ntructva, cu cel al acestor Valahi, cel dela Polica, din instula Hrvar, cel din insula Brac,

i cel din Istria de sud, dela Premantura

Unele teorii apupra originii i migraiunii.
Teoria romn

Unii consider pe aceti Valahi ca romni. Astfel n lucrarea lui Kranzmayer-Burger,

din anul 1957 la pagininle 244-245 i menioneaz pe Valahii din Olah-Czikleny,
denumirea maghiar a satului Spitzzicken, drept romni. Despre o rmi din timpul
romanilor, n aceast regiune, nu paote fi vorba n regiunile sudice, slave, asemena
refugiai, erau denumii Uskoken, adic refugiai. Cea mai mare parte erau din
Croaia, dar printre ei erau i alte grupe naionale, chiar i romni. Erau probegi, crora
aezarea la Sinj, n Dalmaia i pe aa numitul teren ciceu din Istria, nc nu le era
suficient de sigur mpotriva turcilor i sau mutat mai departe spre nord mpotriva
acestei teorii, se pronun autorul Loiberbeck, n anul 1963 i susine c Valahii, chiar
dac prin din aceiai rdcin, nu pot fi considerai la fel ca i romni, cum se pare c
ar vrea directorul colar Ivan Dobrovic i chiar i Dr. Eugen Hazy din Odenburg/ opron
din Ungaria/. Dar i Loibersbeck citeaz un document al grofului Ladislau Czaky, din
anul 1675, prin care el confirm c va aprea toate libertile i prerogativele celor din
mprejurimea Pinkafeld, att timp, ei nu contrazic credina romano-catolic i
preaslvirea lui D-zeu. Credina romno-catolic, putea s se refere, n regiunea
noastr, numai la Valahi. La aceasta se refer i autorul Resetar, n anul 1907, privind
refugiaii din plasa Sichelburg. Locuitorii cari triesc n Kraina, n statisticile oficiale, de
cele mai multe ori nu apar ca Srbo-Croai. Iar Czoerning a fcut greala de a considera
ortodoxi din Bojanci, drept romni. Confuzia lui provine din cauza c n Limba SrboCroat denumirea de Valah este dat, cnd ortodoxilor n west, cnd romnilor n

rsrit.
Dac valahii din sudul Burgenland-ului au fost romni, atunci acetia au abandonat
complect limba lor, n favoarea unui dialect croat.
Teoria Srb

Procesul haiducului Babeici din Pretro (Petrovac) pe Mlava

prins i la judecat, contemporan cu un alt haicuc romn Mihailovici 1935
Unii vor s considere pe Valahi, srbi catolicizai. Autorul Kurelac scria odinioar,
despre croaii din westul Ungariei c: Toi de acolo dunt de acelai snge, de aceeai
origine, aceiai limb. m afar de acele cteva sate, cari sunt n jurul dealurilor Bandole
i Parapatici, cari ns fr nici o ndoila, sunt de origine srb. Din Bosnia cari sau
mutat acolo i au trevut la religie catolic Resetar mai citeaz: Aceasta o dovedete i
notiele lui Kuhac piblicare n Agramer Vienac n anul 1878 asupra dialectului acestor
Valahi. Cel mai de remarcat este c aici cretinul este denumit hricean ca la ortodoxi i
nu cricean.
Lobersbeck citeaz: Franz Miholic, care ntre anii 1873-1890 a fost preot n Weiden,
conform creia n acea vremem, locuitorii din Weiden, au primit aprobarea, dela
asunarea canonicilor din Steinamanger, de a se stabukli acolo, cu condiia de a prsi
credina lor veche greco-ortodoc i s devin catolici. Scrisoarea a fost depus n
arhiva grofului Erdody din Rotenturm, dar a fost distrus la un incendiu.
Astfel prin existena, de netgduit, a unei asemenea scrisori, se confirm apartenena
iniial al Valahilor imigrani, la credina greco-oriental
Numai numele de Valah, nu d informaie nici asupra confesiunii i nici asupra

originii. Autorul Dragomir, a artat n 1959 c n evul mediu numele de valah a fost
rspndit n ntreaga parte de nord a peninsulei balcanice, Autorul Vuk, n anul 1898
arat c n Dalmaia orenii i insularii denumesc Valah pe fiecare ran care posed
pmnt uscat. Totodat autorul Ivanisevic, arat n anul 1903 c i la Polica se susine
c insularii din Braci cei din insulele apropiate, vorbesc limba Valah.
Resetar arat, n anul 1890, c noii coloniti, de pe insula Hvar, sunt numii de vechii
locuitori drept Valahi, cu toate c ei au fost adui acolo de ctre clugrii romanocatolici, de pe coasta mrii dela Makarska.
Numai apartenena la biserica greco-ortodox, nc nu este o dovad a originii srbe.
Teoria Uskok
Remarcabilile servicii cu ari noii coloniti au fost ndatorai stpnilor lor, precum i
numele lor a condus la unele legturi, ntre Valahi i Uskoki.

Din regiunile ocupate de turci, veneau n continuu refugiai i n Croaia, deosebit de

importante au fost ns dou coloane de refugiai, n anul 1538. De fiecare dat au
venit n west cte aproximativ 600 familii de valahi. O grup a fost colonizat la sud de
Kopreinitz, ctre Casma, iar cealalt grup a fost colonizat provizoriu n regiunea
Sichelburg la grania cu Kraina Valahi din Sichelburg au fost numii i Uskoki, adic
refugiai, iar dealurile pe cari au locuit ei, au fost numite dup ei, de ctre germani
dealurile uskoke n Limba Croat ns Zumberak Pe pmntul slab dela sichelburg,
ns, nu sau putut ntreine i deaceia au intrat n servicii militate la Zengg n nordestul mrii adriatice, care a fost inut i de ctre comandanii austrieci, ca punct de
fortificaie Dar ntruct Valahi nu au putut gsi, nici n Zeugg o existen

ndestultoarea, fceau i de acolo, n continuare, incursiuni de prad n regiunile

turceti, dar n mod deosebit se avntau n piraterie, unde capturau n special vase
veneiene. Aceste piraterii au condus la rzboaie cu Veneia, n anii 1601, 1610 i n
special ntre anii 1615-1617 Dunp ce mpratul Ferdinand al II-lea a ncheiat pace cu
venenienii, n anul 1617 la Madrid, el a trebuit s se oblige s strmute Uskoki din
Zeugg. Atunci au fost mutate 133 familii, parial n interiorul rii la Otocac i parial
au fost adui napoi la Sichelburg Dup fiecare rzboi se reorganiza i grania militar,
iar trupele de prisos erau ndeprtate. Dintre aceti grniceri trebuie c au fost, n parte
i Valahii imigrani din Burgenland.
Este posibil, dac nu chiar verosimil, ca valahii din centrul Dalmaiei, su sau refugiat pe
uscat ci pe mare i anume mai nti la Senj, care pe de o parte acorda adpost iar pe de
alt parte avea nevoie de oameni.
Din punct de vedere lingvistic ns trebue respins orice ncercare de a pune n legtur
Valahii din sudul Burgenlandului cu refugiai din Schelburg. Autorul Ivic scrie n anul
1958 c a Zumberak, exist dou grupe de Uskoki, dar nici una cu accentul acestor
Vaahi
Totui rezultatele cercetrilor lingvistice confirm ntrutotul cu ceace susin, verbal,
Valahi din Spizzicken, c btrnii lor au venit din Dalmaia Astfel se tie precis c
Valahii, n cadrul extinselor migraiuni, au fugit de turci din Dalamia central i sau
aezat n Burgenland, ncepnd cu anul 1614, dar cnd au prsit ei vechea lor patrie i
pe ce ci au ajuns ei n noua lor patrie, pe calea studierii lingvistice, nu se poate stabili.
Aceste aspecte ar putea fi lmurite numai pe alte ci, de ctre cercettori istorici.
Note Critice:
n ziarul timioarean Ziua de Vest din data de 3 Mai 2010 citim articolul Am ctigat
reunificnd cultural Banatul.
La aceast frumoas aciune au participat din Timioara 3 personaliti, i anume: Dir.
Liceului Diaconovici Loga Alexandru Radovan, Prof. De la Col. Tehnic Ion Mincu
Alexandra Ivnic i Prof. De la C.D. Loga Milin Tihomir.
Susumiii, se ocup de civa ani cu unificarea cultural a Banatului, ceea ce pn n
prezent nimeni n-a fcut-o, i anume, au dotat la biblioteca comunitii romneti de la
Vre cu mii de cri de literatur romn, s-au organizat tabere de creaie pentru

elevii romni i srbi, nenumrate burse la Universitile din Romnia, au avut loc
activiti ecologice de ambele pri ale graniei i au fost organizate concursuri sportive
i pe discipline tiinifice.
Pentru aceste fapte mai rar ntlnite n evoluia noastr cultural, au fost decorai la
Centrul Sava din Belgrad de ctre Dl. Prim Ministru al Serbiei, Cvetcovici. Evenimentul
cultural a micat inimile srbilor din Serbia i din Romnia, dar i a romnilor din
ambele terotorii, ce puin aa au dorit corifeii care i-au asigurat un loc de cinste n
istorie, i prin ei va rmne nemuritor Dl. Primul Ministru care a fcut un gest de
simpatie, cel puin pentru prima dat, de cnd este pe funcie.
Nu tiam c la Vre exist bibliotec romneasc, ns acum am aflat. Pe vremuri eu
am nfiinat o bibliotec acolo.
De asemeni nu tiam c stimabilii se ocup i cu recrutarea studenilor romni. Noi
tiam c ndeletnicirea aceasta o fac liderii romnilor din Banat i din Timoc.
ns, atenie, n articol nu se gsete un cuvnt despre cei care n-au nici o libertate
cultural, religioas, etc., iar crile circul n mod conspirativ ca pe vremea lui Paici
prin 1912, cnd, dup ce Titu Maiorescu i-a nzestrat cu Macedonia, i rspundea unui
politician romn, Dr. Nicolae Lupu, c de aceea nu le elibereaz paapoarte romnilor
timoceni, pentru c toamna, cnd se ntorc acas de la munc, unde au luat 5 galbeni
pe sezon de la boierii romni, vin cu traistele pline de abecedare, ca s-i romnizeze pe
romnii din Timoc. Pe atunci nu i botezau vlahi
Dac aa stau lucrurile, acest comitet ar putea s fac i nite sacrificii ntemeind
biblioteci i la romnii de peste Dunre din Timoc, nu numai din Banat, care se bucur
de toate drepturile; biblioteci le-a fcut, studeni au adus. Dac analizm cu seriozitate
i bun credin acest gest de unire cultural dintre cele dou ri, merit s fie
decorai i de Guvernul romn, pentru c asemenea evenimente sunt rare, iar ei au
fcut n cteva zile ceea ce Guvernul srb n-a fcut n 20 de ani, iar cel romn n 177 de
ani, de cnd romnii timoceni au czut n robie srbeasc.
Iat c se pot ntmpla la marginile rii noastre, tocmai acolo unde nu te ateptai,
minuniile secolului.
Acum vreo 5 ani mi amintesc de eforturile fcute de ctre dl dir. al Bibliotecii Judeene
din Timioara, Eugen Banciu, care plecase la Vre cu un camion de cri s le doneze

romnilor; deci era vorba de mii de volume dar care au fost respinse la trecere
deoarece vama srbeasc pretindea ca fiecare carte s fie recenzat n jumtate de
pagin i dup aceea vor trece.
O asemenea inovaie n circulaia valorilor intelectuale de la ar la ar nu s-a pomenit.
Totui este de admirat c vameul srb vroia s fac ordine n literatur ca s se tie ce
cri sunt bune i care sunt rele.
De aceea am mai spus-o de attea ori, c romnii din Sudul Dunrii au alt regim de
represiune i discriminare care nu poate fi ntlnit pe suprafaa pmntului. Dar
poliitii, vameii, politrucii, ministerele srbeti, trebuie decorai pentru inovaiile
introduse n aparatul modern al spiritului uman. Culmea este c la aceast sindrofie a
participat i un membru din partea U.E.. Individul acesta, dac nu era surd i orb putea
s afle tragedia unei populaii de aproximativ de milion, romnii din Timoc, n stare
de robie continu din 1833 cnd au fost donai cu provincia autonom Margina cu tot
srbilor care abia se nteau pe hart dup aproape 500 ani de robie turceasc; i nu ia venit n gnd s pacifice groapa cu erpi, s-i mblnzeasc pe srbi.

Satul meu natal

Cititorii notri trebuie s se gndeasc cu compasiune la aceste gesturi de faad, care
au un caracter pur politic i nici un caracter cultural. Dimpotriv, gestul acesta s-a
petrecut ntr-un cadru destul de provocator, cnd o delegaie a romnilor timoceni se
afla la Bucureti la Preedintele Romniei, s discute situaia lor colar, bisericeasc,
mass media, etc., ntr-o atmosfer de ngrijorare. Ei bine, atunci, dup spusele unora,
pentru c presa nu scrie aa ceva, tocmai n acea noapte i-au somat autoritile locale
pe localnicii romni din orelul de la Dunre Velico Gradite s se prezinte la poliie,
pentru a da lmuriri n legtur cu alegerile de consilii ale minoritilor romneti i
vlahe din Serbia. (programate n ziua de 6 mai)

Metoda aceasta stalinist, securist sau udbist, o credeam uitat dar e bine c
autoritile srbeti se dedau la provocri, intimidri i lips total de respect fa de
naia i cultura romn. Desigur gestul tovarilor notri decorai la centrul Sava
spune totul. Poate c n felul acesta romnii se trezesc i devin stpni pe casele i
teritoriul lor.
Personal, am scpat de la moarte srbi i romni, am obinut un vagon de hrtie
jumtate pentru tiprirea ziarului comunist Vorba de la Belgrad, iar jumtate de
vagon de hrtie s-a aprobat pentru ca s apar primul ziar romnesc din Timoc Vorba
Noastr; i dou vagoane unul cu untur i altul cu orez, toate gratuit pentru armata
lui Tito care se afla n lupte pentru eliberarea Belgradului. Pe atunci Tito i avea
cartirtul general la Craiova n vila boierului Mihail unde a stat 2 luni.
De asemeni mi se pune n sarcin faptul c n 19 noiembrie 1947 am dat declaraie
mpotriva unui cetean spion srb de origine romn trimis s m mpute (Marian
Bordeiaevici) declarnd c n-am pretenii s fac nchisoare i cer achitarea ntruct
eram sigur c n-ar fi fcut-o; era schelet de greva foamei. Spun asta convins c un
romn greu poate fi manipulat de un ter ca s ucid, iar eu aveam convingerea mea c
un romn nu este capabil s ucid, ceea ce este regretabil, deoarece srbii implic
naia romn n crime mpotriva romnilor i nu se implic personal, ca s nu
pngreasc prietenia milenar. Gestul meu umanitar a fost apreciat de udba
srbeasc deoarece sub Tito am avut o interdicie de 23 de ani de a-mi vedea casa
printeasc i fraii. Eu fceam urmtoarea filozofie: aa cum eu a fi murit nevinovat,
tot aa ar fi putut s moar nevinovat i asasinul meu.
Ce vin oare am eu, dac sunt romn i nu fac concesii n chestiune?
Pentru aceast fapt n-am primit nici mcar o mulumire i nici n-am pretenie, pentru
c adevraii corifei ai libertii i ai unitii culturale dintre cele 2 ri au fost n cele din
urm descoperii i decorai de ctre Primul Ministru al Serbiei.
Fiecare muritor face ce se pricepe i ce-i dicteaz instinctul. Dar un romn nu poate
face crim, chiar dac victima este vinovat.
Dumnezeu ne-a pus pe umeri o criz moral i financiar poate mai grav dect cea de
acum 80 de ani prin 1930; am observat la unii efi de state c tonul i cuvintele unora

dau de neles c a venit i pentru ei momentul s se calmeze, s-i tolereze i pe alii s

le fac concesii i s vad pe ce lume triesc.
De vorb cu cititorii:
Primim mesaje de la cititorii notri din Europa, America, ar i Balcani, care ne
ncurajeaz s publicm Dacia Aurelian, revista romnilor din Timoc. De asemeni ne
cer cri i vor n inuturile lor biblioteci, eventual i centre culturale.
Prin aceste rnduri rspundem c am gsit cteva cri vechi de ale mele i le pstrez
s se adune i altele cnd am s v chem s le nmnez; v promit c vei fi mulumii.
Am publicat zeci de cri i poate mai am zeci nepublicate, dar n-am vndut pe bani
vreo carte i am urmrit ca aceste cri s ajung n rile acelor romni unde le este
interzis cartea romneasc i care se afl ntr-o stare de discriminare nentlnit pe
glob.
Doamne Dumnezeule!
Coboar i Vezi-ne cum ni se suge sngele i nbue limba noastr strmoeasc!
Ajut-ne s scpm din groapa cu erpi veninoi.
07.05.2010 CRISTEA SANDU TIMOC
ASTRA ROMN
http://astraromana.wordpress.com

Episodul XVI LAPOT sau UCIDEREA

BTRNILOR ROMNI DIN DACIA AURELIAN
n prezent, n dreptul penal din rile avansate, se pune n discuie dreptul omului la
via i dac uciderea din mil, pentru a se pune capt suferinelor este admisibil.
Firete c, n momentul n care omul a obinut dreptul la via, s-a pus i ntrebarea
dac el are posibilitatea de a dispune de dreptul la moarte (adic la sinucidere) sau
dac acest drept propriu l poate transfera unui ter. Bineneles c nu aceasta este

problema ce se discut aici. E vorba pur i simplu de un obicei din comuna primitiv,
arhaic, care s-a pstrat la romnii dintre Morava i Timoc (Serbia de N-E) pn acum
cteva secole.
Dar s vedem istoricul. Grecii admiteau omorrea din comptimire fa de starea
jalnic a bolnavului, n timp ce romanii l pedepseau pe cel ce se sinucidea, dndu-i o
alt pedeaps cu moartea, dar i aceasta este altceva i nc nu ne aflm la omorrea
btrnilor.
Omorrea btrnilor a avut loc anterior epocii cretine , chiar dac cutuma s-a
perpetuat mult mai trziu. Starea de confuzie moral i decdere oricum era mult mai
accentuat dect n secolul XX.

Iat cum descrie poetul Ovidiu n Metamorfoze (p.50-51), mort n anul 18e.n., tocmai n
epoca de glorie n care i afirma supremaia epoca fierului cu ntregul cortegiu al
civilizaiei: Acum au izbucnit toate nelegiuirile. Ruinea, adevrul i credina au
disprut i n locul lor au aprut nelaciunea, minciuna, iretlicul, violena i pofta
criminal de navuire A aprut rzboiul i cu mini nsngerate a ridicat armele
zngnitoare.
Acum se triete din jaf. Nu e sigur gazda de oaspe, nici socrul de ginere. Pn i
dragostea ntre frai este rar. Soul pndete moartea soiei, iar aceasta pe a soului.
Mamele vitrege pregtesc otrvuri ucigae, fiul vrea s tie din vreme anii ce-i mai are

de trit tatl. Pietatea zace nvins iar ultima dintre diviniti prsete pmntul
mnjit de crime.
Uciderea btrnilor se ntlnete la cele mai vechi popoare, dar nici uciderea pruncilor
nu lipsete. Legiuitori ca Solon i Licurg admiteau exterminarea copiilor; nici Platon i
nici Aristotel n-au repudiat principiul. Ultimul cerea divorul de femeia prolific. Se pare
c se ducea o lupt planificat fa de mrirea populaiei.
Acelai obicei se semnala n China i Japonia, iar n India, pentru c nmulirea
populaiei depindea de sexul feminin, nounscuii(de sex feminin) erau omori, mai
trziu, cu acordul englezilor. La slavii nordici se necau fetele nounscute pentru a
putea crete mai bine ceilali copii de sex masculin. Obiceiul era la evrei, sirieni i
germani. Datorit lipsei mijloacelor de subzisten, pericolul cel mai mare pentru
societate era cel al btrnilor. Dup o cutum precretin, ei se ucideau cum mplineau
vrsta de 50 de ani, dup alii la 60 de ani.

Herodot vorbete despre scii, care i ngropau de vii (btrnii) i-i njunghiau pe
ruguri pe aceia pe care rposaii i-au ndrgit mai mult(Herodot IV, 71-72, Izvoare
privind istoria Romanilor,1964, p.745).
Strabo amintete c btrnii din zona Mrii Caspice erau nchii ntre ziduri i erau
lsai s moar de foame.

Tot Herodot mai spune c triburile de viteji dintre Caspica i Marea Aral, i ucideau
btrnii cu alai i c ncheierea vieii n acest mod se socotea un noroc.
Marco Polo a fost martor n Malaezia, unde locuitorii i omorau btrnii dup care i
mncau, iar Cicero vorbete despre necarea btrnilor n Tibru.

Zeiller amintete cum n Elveia se ineau nite ncperi pe lng biserici, zise
familiale, ce se mai vd i astzi, unde btrnii i bolnavii desndjduii erau zvntai
n bti dup o metod sfant. Zeiller aduce mrturii ciudate despre srbii lujiceni din
Germania, artnd c acolo tinerii i ucideau prinii, pe prieteni sau pe rude, ba i pe
strini i pe soldai, dac nu mai puteau munci i ntreine din munca lor. Dup ce-i

ucideau, i frigeau i-i mncau, iar alte ori i nmormntau de vii. Aa se explic pentru
ce btrnii ajuni la o anumit vrst acceptau bucuroi s fie omori dect s
ptimeasc mai trziu.
Pentru ce deveneau btrnii indizerabili fa de proprii lor copii? Mai nti pentru
motive economice, lipsa de hran, i n al al doilea rnd, din motive de longevitate. Se
crede c n vechime oamenii triau ntre 150 si 200 de ani. Iosif din vechiul Testament a
trit n Egipt pn la vrsta de 110 ani. Se mai crede c oamenii erau prolifici i fceau
copii i dup 100 de ani.

Dar ce tim din acest punct de vedere despre romni? Griselini, vorbind despre valahi,
spune: n mod obinuit valahii ating o vrst naintat, oelii n munc i obinuii cu
ea, cnd postind, cnd muncind prea mult, dormind acas pe o banc tare, iar pe cmp
pe pmntul gol, aprndu-se de zpad, vnt i ploaie numai cu mantaua. Mai
departe arat c un moneag trecut de 100 de ani se mic vioi n mijlocul copiilor, al
nepoilor i al strnepoilor.
Un ofier de origine suedez(I.K. Steube) pripit n armata austro-ungar la Orova i
n Banat, aduce date i mai edificatoare n privina longevitii: Numai la Caransebe a
murit n 1728 un valah lng familia lui la o varst foarte naintat, se numea Iancu
Cuvin i avea 172 de ani, iar soia lui pe care o chema Sara avea 164 de ani. Au trit
mpreun 145 de ani. Tocmai de aceea guvernatorul Banatului, Mercy, a ordonat unui
pictor s-i picteze, iar tabloul a fost trimis curii din Viena, mpratului Carol al VI-lea,
dup care tabloul s-a aezat n galeria de picturi a Muzeului de arte.

n legiuirile arului Duan al srbilor (Zakon Srbliem i Zakon Vlahom) nu se face nici o
referire la uciderea btrnilor, ceea ce nseamn c n sec. al XIV-lea lapotul sau era
interzis sau nu se mai practica n Serbia.
Mai trziu s-au gsit dovezi c uciderea btrnilor a fost nc vie cu cteva secole n
urm i anume n regiunile nvecinate cu regiunea Daciei Aureliene, Timoceania sau
Timoc, la: Sfrlig(izvoarele rului Timoc) n satele: Pircova, Lalin, Zplana, Copaicosara
de lng Gurguova(Cneajeva), n regiunea Pirot, satul Prisian, Resnia i n regiunea
Alexina, satul Dobruieva, dincolo de Morava.
n regiunea timocean din sudul Dunrii(Porile de Fier) uciderea btrnilor este
semnalat n urmtoarele dou locaii: Podgora, Zlot i Mali Izvor (Izvorul Mic),
semnalarea lui Sava Iancovici. Alii au semnalat obiceiul n regiunea Homole i inuturile
nvecinate, i anume n satele: n zona Pojareva-Cucevo-Ciuprija-Crepolin, Siga,
Osania, Valeacuanini (T. Georgevici), iar mai recent, n 1978, am gsit dovezi n satele
din sudul cazanelor Dunrii la: Topolnia-Mosna i Iabukov, c n regiunea muntoas
a Carpailor timoceni uciderea btrnilor exista n memoria celor mai vrstnici i c s-a
practicat cu sute de ani n urm.
Gerontologii jugoslavi sunt de prere ca i etnologii, c acest obicei s-a meninut pn
n sec. al XVI-lea, dac nu chiar mai trziu.
Dup practica strveche clasic, uciderea btrnilor se fcea n felurite forme, ct mai
brutale i slbatice: transportarea btrnilor n taiga, izolarea la eschimoii laponi; dup
ce-i cdeau doi dini din fa era dus departe, la 2 mile de sat, se aeza pe btrn un
sac de mncare i o blan, dup care era lsat n uieratul viscolului i urletul lupilor
sau urilor flmnzi, ca s-l sfie; la alte popoare l izolau n deert; alii l abandonau
n praf n mijlocul drumului s-l sfie fiarele; alii i necau sau i aruncau de pe o stnc
n prpastie, iar cei mai primitivi i ngropau de vii, i frigeau i i mncau (la fel i pe
copii). n credina lor, erau convini c mncnd carne din trupul propriului copil sau
tat, ntreaga lor for fizic irosit pn atunci se revigoreaz, iar sufletul defuncilor
se unete cu al lor.
n spaiul nostru carpato-danubian, pn n prezent nu avem dovezi despre existena
uciderii btrnilor nafar de o relatare sumar a poetului i folcloristului Ion erb in
ara Zarandului. Dup o istorisire a poetului-folclorist Aurel Turcu din Timioara, la noi

ar exista nc n memoria btrnilor legenda Maiul Sfnt. Conform aceasteia, uciderea

btrnilor era obligatorie i se fcea dup un anumit ceremonial n vatra satului. ns,
unui fecior i s-a fcut mil de tatl sau i n loc s-l omoare, l-a ascuns i l-a hrnit cum
a putut, pe ascuns. Dar s-a abtut asupra inutului o secet mare, nct oamenii cdeau
jos i mureau de foame. S-a dus el n grota unde l-a ascuns pe tatl su: Tat, a zis el, o
s murim de foame toi. O secet groaznic a secat apele i nu avem bob de gru.
Tatl i-a dat atunci povaa: Las, nu te teme de moarte, du-te unde-i fac oarecii i
guzganii muuroaie i adun pleava; du-te unde a fost aria i adun pleava, apoi
seamn tot ce ai adunat i vei avea gru. Feciorul l-a ascultat i aa a i fcut, nct
anul urmator a fost singurul din ara aceea care a avut gru. S-au sesizat autoritile i
au nceput s-i pun ntrebri, s-l tortureze pentru a spune de unde a avut grul. Pn
la urm a recunoscut c nu i-a omort tatl din mil. De atunci mpratul a poruncit s
nu se mai ucid btrnii i a rmas proverbul romnesc: Dac n-ai btrni s-i
cumperi, iar un proverb armean n aceai privin este gritor: Respect n casa ta
btrnii, iar dac nu-i ai, pune n locul lor o piatr i respect-o ca pe batrni.
Dup cte tiu, n genere la romni, nainte de a muri cineva se fcea un descntec de
petrecere a mortului, n zona Rcjdia, n Banat este Legenda Broatei prezentat de
Artur Gorovei i E. Novacovici din Banat. Emil Petrovici, marele nostru lingvist, trece n
rndul practicilor magice descntecul Numrtoarea Cea Mare, pe care-l nregistreaz
n Valea Almjului. Descntecul este folosit: cnd i omul bolnav, ce dui lng el, la
pat, ce puni pr gjenunchi, aprindz o lumnare di la praznic -atuni niepi s dzi, ori
trebuie s dzc descnttatoarea, s aib-n mn o psaltir i o lumin n
ailalt(Anuarul Arhivei de Folclor, III, 1935, p. 131). Aurel Turcu nregistreaz
descntecul n comuna Cenad, jud. Timi, cu aceeai funciune i valoare estetic, mai
nti de nsntoire a bolnavului i dup aceea de constatare a posibilei plecri dintre
cei vii, atunci cnd vrjitoarea se ncurca pe la mijlocul descntecului i mai ales atunci
cnd l repeta de trei ori.
La mine, n comuna Zlocutea de pe Timoc, descntecul se numete De rzpit, ca i la
Artur Gorovei i la alii; e vorba de Legenda Broatei, pentru c broasca i pupza, n
folclorul nostru au puteri supranaturale i astfel descnttoarea, la cptiul
muribundului, dac greete e semn c nu mai este nici o scpare, dar acest lucru nu-l

spune dect celor mai apropiai, pentru a-l supraveghea pe bolnav s nu moar fr
lumin.
Numai dup ce se spunea descntecul Numrtoarea cea mare sau De rzpit,
bolnavul czut n dizgraia familiei care nu-l mai putea ingriji sau hrni n anumite vremi
de lipsuri i de pribegie prin pduri, din cauza invaziilor altor popoare vecine, venite
dup jafuri, distrugeri i navuire, btrnii irecuperabili erau pui n discuia obtei
steti, la cererea copiilor acestora; iar dup ce obtea steasc constata c era att de
bolnav sau de btrn nct a devenit o povar pentru familie i societate, viaa
devenind insuportabil chiar i pentru btrn, se lua decizia de a fi omort, pentru
restabilirea echilibrului social i economic.
n acest caz, uciderea devenea public, btrnul se bucura c scap, pentru c el era
convins c dincolo l ateapt o via mai bun, nct mergea bucuros la moarte, dect
s triasc n ptimire.
Astfel, la Crepolin i la Siga (sate romneti din Homole), cum mplinea omul 50 de ani
se adunau toate notabilitile comunitilor, l mbrcau curat pe btrn i l conduceau
n mijlocul satului. Cu acest prilej membrii comunitii aduceau un mlai mare, l aezau
pe capul moneagului spunnd: nu te ucidem noi, ci aceast pine i atunci feciorul
su cel mai mare l lovea n cap cu securea, cu fierul de plug sau cu maiul. Dup acest
ceremonial moneagul era aezat n sicriu n vzul ntregii familii i a obtii steti, fiind
nmormntat dup tipicul obinuit. Cred c Sima Troianovici, care vorbete despre
lapot mai nti s-a referit la pine, dar mai trziu romno-vlahii timoceni nlocuiesc
pinea cu mlaiul i spun: nu eu te omor, ci mlaiul sta te omoar. Aceast tradiie
am nregistrat-o nc n anul 1978 i btrnii i aminteau de mlai nu de pine, de
unde rezult c, dac mlaiul a fost introdus n spaiul balcano-carpato-danubian abia
n sec. al XVII-lea, nseamn c aceast cutum strveche mai exista i atunci, sub
dominaia administraiei turceti.
Important este publicitatea care se fcea Lapotului, Pripoliului sau ndngatului,
pentru c romnii timoceni folosesc ultimele dou terminologii, iar n zonele srbeti se
folosete Lapotul. ndat ce se lua decizia de a se omor un btrn, se striga birovul
de pe o culme de deal, anunnd pe membrii comunitii rsfirai pe la slae (un fel de
ferme de vite): Hei, tt natu s coboare-n sat, c e Pripoli, moare cutare

Fiecare locuitor era obligat s participe la moartea unui ctunar sau constean, aa
cum participa la bine, participa i la ru, pentru c n felul acesta se contribuia la
armonizarea unei societi zdruncinate de o boal, de o nenorocire, etc. Dac n-ar fi
participat, atunci blestemul obtei s-ar fi abtut asupra sa i dezechilibrul s-ar fi
meninut numai din vina unuia care face not discordant, lucru ce nu s-a pomenit.
Dr. Iovan Djokici era de prere c n strvechiul sat romnesc din Homole, Crepolin,
obiceiul uciderii btrnilor s-a meninut datorit unei seminii elene din care mai
existau nou case, aezate pe plaiul Lpunea, iar mai trziu pe cmpia Gripale.
Printre obiceiurile arhaice cele mai vechi este i rzbunarea sngelui (cnd fierbe
sngele celui ucis mielete), sau dezgroparea morilor la 40 de zile, s-l mai vad nc
o data. (L. T. Boga, Anuarul de geografie i Antropogeografie, Romnii din Serbia, 19111912, p.189). n Romnii din Timoc, vol. I, 1943, se demonstreaz existena sufletului
pur al unei frnturi din neamul nostru aruncat la o periferie n care civilizaia abia
ncepe s ptrund. Dup L. T. Boga Romnii acetia par a tri o viaa din alte
vremuri. El amintete de ardere dup ceaf cu fier nroit a btrnilor spre a le nlesni
moartea, numete dup tradiie acest obicei ndngat, adic ndngheaz dup
cap. Ei fac semnul crucii pe ceafa celui ce se chinuiete, ce se afl n agonie, n satele
Gamzigrad(Felix Romuliana) i Lubnia de lng Zaicear(ora n Serbia pe rul Timoc).
La Lubnia i crunceaz fcndu-le o cruce la piept i spate. Obiceiul era semnalat n
1925 i de C. Constante (vezi Romnii din Timoc, vol. I, 1943, p. 249 ,13).
Propriu zis ndngarea se fcea prin arderea cerebelului cu un fier rou spre a se
curma chinurile bolnavului i n acest fel uciderea era determinat de o stare de
necesitate, de o boal i o vrst de la care omul nu mai putea scpa cu via, iar
uciderea lui de ctre membrii familiei venea ca un fel de uurare, o binefacere, care se
fcea, la fel ca i lapotul, dup un ritual, cu publicitatea necesar i participarea
ntregii colectiviti.
Tihomir Georgevici (Kroz Nae Rumune Printre Romnii Notri, Belgrad, 1906, n
Romnii din Timoc, vol. III, 1943, p.65) aduce mrturii despre uciderea btrnilor, obicei
numit Pripoli pe cale indirect. Obiceiul s-ar fi pstrat n ultimul timp n zona
Homole, unde ardeau pe btrni (brbai i femei) la ceaf cu fierul rou, cnd acetia
erau prea btrni i nu mai mureau. i puneau n sicriu, le ddeau de mncare, mncau

i beau i strigau: Dumnezeu s-i ierte sufletul (lui sau ei)! Dac nici n asemenea
mprejurri nu mureau, atunci pur i simplu i trangulau sau i sugrumau. Acest obicei
se chema Pripoli.
Obiceiul este semnalat n zona Timocului Negru, comunele Gamzigrad, Valeacuanini
(Valeacoanei), unde, dup ce moare omul, i se aeaz pe lng el i un ciomag s se
apere de ri pe lumea cealalt, despre care Tihomir Georgevici spunea: La Brestov,
la Bor i n satele nvecinate, Romnii, la nmormntarea cuiva, obinuiesc s pun n
sicriu, alturi de cadavru, i un ciomag. Aa e rnduiala. Dar Srbii pretind, dup
explicaiile date chiar de romni, c acest lucru se face pentru ca mortul n lumea
cealalt s se poat apra de Srbi !(p. 85).
Tot Tihomir Georgevici spune c n Serbia de sud mai exist zicala: ai ajuns pentru
topora, adic omul e btrn tocmai bun s fie omort cu toporaul. Cnd savantul
srb a ntreprins o cltorie printre Romnii din Timoc (1906) era ntovrit de o
cluz care-i traducea n srbete; pe drum s-au ntlnit cu o btrn de 70 de ani i
nora ei. Baba pea nainte i abia se ineau dup ea. Profesorul i-a spus n glum pe
srbete: Babo, tu nu eti nc pentru topora, dac poi umbla aa de bine ! Firete,
btrna i-a cerut cluzei s-i traduc ce vrea s spun Srbul. El i-a tradus, la care ea ia rspuns rznd: Nu sunt pentru topora, dar sunt pentru rachiu; atunci i-au ntins
plosca i ea a but cu poft. Dup aceea a fost ntrebat ce tie despre omorrea
btrnilor. Femeia ar fi spus cam aa: n vechime oamenii mureau i dup 40 de zile
nviau iar i dup aceea triau venic. Trind venic era firesc s mbtrneasc att de
mult nct s nu se poat mica i s devin pentru tinerii lor o venic povar. Spre a
scpa de dnii, tinerii pregteau mmliga cu care i oblojeau pe cap, iar dup aceea i
loveau cu securea pn ce mureau. Ei fceau acest lucru ca s cread c nu-i omorau
ei, ci mmliga. Dar de cnd a nviat sfntul Lazr, morii nu mai nvie i de atunci a
disprut i obiceiul ca btrnii s fie omori. (Printre romnii notri, op. cit. p. 101102).
Aadar, apare la uciderea btrnilor mmliga, de unde se poate trage concluzia c
cel puin n epoca de dup era cretin s-a practicat omorrea, punndu-se btrnului
pe cap mmliga sau mlaiul, cel puin acest lucru este valabil pentru valahii romni.
Mai mult, din cele citate mai sus, reiese limpede pentru ce romnii din Dacia Aurelian

-Timoc menin obiceiul dezgroprii morilor la a 40-a zi de la deces, ca s-i vad pentru
ultima dat. Este posibil ca la a 40-a zi s fi nviat cineva i s fi rmas dup aceea un
obicei.
n zona munilor Stolu i Deli Iovan, marea comun romneasc Iabucov, se mai
pstreaz i astzi zicala: Fiule, s pstrezi crligul, s te trag i pe tine fiu-tu cnd oi
mbtrni. Cu acest crlig se spune c erau trai btrnii irecuperabili, n agonie, la
oga; probabil acolo erau omori.
Se pare c, dup apariia cretinismului oamenii s-au mai mblnzit, nct au nceput s
acorde mai mult atenie i respect omului i implicit btrnilor, ca i cultului morilor.
ntrebarea care s-ar pune este: cum se explic faptul c obiceiul omorrii btrnilor a
rmas nc viu n memorie i n zilele noastre, n aceast regiune de la periferia
dialectului daco-roman, n sudul Dunrii i nu se ntlnete n nordul Dunrii i nici la
celelalte popoare balcanice, n afar de zona de la miazzi de cea a Timocului i a
Moravei, spre izvoarele rului Timoc, n patrulaterul Gurguov(Kneajeva)-AlexinaNi-Pirot, o zon n care limba romn nu se mai aude i unde numai toponomastica
mai poate spune ceva despre romno-vlahii asimilai n Evul Mediu?
Faptul c Srbii au avut obiceiul lapot demonstreaz interferena ntre cele dou
civilizaii arhaice, care i-au dat mna spre izvoarele Timocului i Morava de mijloc,
dac nu s-ar putea vorbi de o populaie valah slavizat. Desigur, problema este
discutabil, dar interesant.
Oricum, la Srbi a rmas denumirea lapot, iar la romni pripoli i ndngat. S
aib romnii o memorie mai bun dect alii, sau este altceva? Aruncarea romnilor
timoceni la periferie, izolarea lor de cultura romneasc, datorit Dunrii i indiferenei
lor, resemnarea fa de cultura turceasc i apoi a popoarelor slave meridionale, i-a
inut pe loc n evoluia culturii i civilizaiei; tocmai aceste obiceiuri arhaice au fost un
mijloc de a se ine strns legai de rdcinile istorice i cultura patriarhal, cu toat
intolerana modern care le-a confiscat dreptul de afirmare al culturii proprii n limba
printeasc, valah(romneasc).
Nespecialitii vd acest obicei arhaic prin prisma emoional, dar pentru specialiti,
altfel se pune problema. Poate c unii s-ar putea ntreba: dac se poate tolera
omuciderea din comptimire fa de un btrn sau bolnav? Pentru c, se pare, nainte

de a disprea cutuma, erau omori numai acei btrni care erau lovii de o boal grea;
c omul era liber s decid asupra rmnerii sale n via sau s transfere dreptul unui
ter de a-i ridica viaa, printr-un gest de o violen slbatic.
Firete c n concepia societii patriarhale de atunci, omorrea btrnilor nu era
considerat o omucidere. Ei nu se gndeau c vor avea o responsabilitate penal
pentru fapta reprobabil, ci numai dac nu va cdea asupra lor un pcat! ns, printr-o
naivitate fireasc, pcatul se transfera asupra mlaiului, mmligii sau pinii nu
eu te omor, mlaiul sta te omoar.
Uciderea nu se fcea pentru motive c btrnul ar reprezenta un pericol social, sau
comunitar, ci pentru considerente economice, probabil c le lipsea hrana, iar cei mai
btrni nu i-o mai puteau asigura. A rmas zicala n cele dou Dacii, Traian i
Aurelian: i-a trit traiul, i-a mncat mlaiul.
Uciderea btrnilor devenea un privilegiu pentru victim n momentul n care
comunitatea decidea omorrea n public cu toate onorurile. Dac ar fi lipsit respectul
fa de omul btrn sau bolnav, l-ar fi putut duce n pdure, prad fiarelor slbatice,
arunca n prpastie sau neca, aa cum procedau alte popoare din peninsula tracic.
Cu toat cruzimea aplicat n faza de execuie a cutumei, ea totui are un smbure de
umanism, fa de altele folosite n cazuri similare. Pentru membrii familiei, care asistau
la chinurile ngrozitoare ale muribundului, pentru victim, care dorea s fie ajutat s
nu mai suporte aceste chinuri i pentru comunitatea primitiv i necivilizat de atunci,
obiceiul aprea ca o soluie salvatoare, chiar dac gestul reprobabil era dezgusttor.
Aa se explic de ce religia nu a privit, la nceput, omorrea btrnilor ca pe ceva
inadmisibil.
Astzi, fiii victimei s-ar numi criminali din comptimire. Ceea ce este mai interesant de
spus este c n epoca noastr mai exist cazuri cnd cei apropiai ai unui muribund, din
comptimire pentru suferina nefericitului, comit omuciderea pentru a-l scpa de
chinuri.
Mai putem acuma spune c romnii timoceni sunt primitivi?
Concluzia s-o trag cei competeni.
Cristea Sandu Timoc

ndrumtorul Cultural al Romnilor din Timoc

Frai Romni din Timoc i Banat,
Dac ne-am aduna laolalt toi Romnii, care ne aflm rspndii prin lume, atunci sar
vedea c suntem att de muli, nct am putea fi i noi socotii printre neamurile mari
ale lumii.
Dar soarta a vrut ca frate cu frate s nu stea laolalt, i romnimea toat s se afle
mprtiat i risipit.
ntinderea pmntului i a neamului romnesc
La stnga Dunrii suntem ceva mai muli, trind prin Oltenia, Muntenia, Moldova,
Bucovina, Transilvania, Banat i Dobrogea. Aici am putut, de aceea, s ne nchegm i
un Stat al nostru, al Romnilor. Desigur acest Stat a fost btut de furtuni i a fost cnd
mai mare, cnd mai mic, dup cum au fost mai prielnice sau nu mprejurrile. n Statul
acesta au mai rmas i frai cari niciodat nu au ncput n marginile lui, cum sunt de
pild Romnii de peste Nistru, care i ntind satele lor pn departe n mijlocul Ruilor.
Iar alii, din pcate, numai puin vreme sau bucurat de o stpnire a lor, ca iari s
treac sub mn strin, cum sunt cei din Basarabia sau din anume pri ale Bucovinei
i Ardealului.
Dac trecem acum la dreapta Dunrii, iari vedem c suntem muli Romni, dar nc
mai mprtiai dect toi ceilali. Dela D-voastr Timocenii i Bnenii, e cale lung
pn la Aromnii care triesc tocmai n fundul peninsulei Balcanice. Dar te poi oriunde
urca sus la munte i nu se poate ca prin brlogurile muntelui s nu ntlneti vorb
romneasc. i poi merge i mai departe, s te poarte corbiile pe marea larg i tot
vei mai ntlni oameni cu care s poi gri romnete.

Trecutul neamului romnesc

Ca s neleag bine lucrurile, ceeace trebue s afle i s tie fiecare om, care ni-i frate
i face parte din neamul acesta mare al Romnilor, este povestea vieii noastre, istoria
noastr naional, ca nu cumva cineva s se lase amgit i s cread c neamul nostru
e din firea lui aplecat s triasc tot amestecat printre strini, printre Srbi, Bulgari,
Greci, Albanezi, Turci, Unguri, Rui i alii. Ci dimpotriv s neleag adevrul c noi am
fost cndva mari i puternici, cci tot pmntul acesta pe care ne gsim acum rzlei a
fost cndva al nostru ntreg, pe vremea cnd se zmisleau Romnii, din btinaii
pmntului, cu altoiul neamului Romanilor celor vechi. A fost cndva o Dacie Mare,
care a fost numai a noastr i creia de accea i spuneau strmoii Dacia Felix, adic
Dacia Fericit.
Mult n urm au venit alii, de alt neam i sau aezat ei peste noi, cnd a slbit puterea
noastr i a Imperiului Roman. Sau aezat pe unde li sau prut mai bine i mai uor de
trit. Ne-au mpins i ne-au nghesuit pe noi n anume pri ale pmntului, ne-au silit
deseori s prsim cmpiile mnoase i s apucm poteca muntelui, s ne ascundem
din calea lor, s ne nchidem n cetile nalte, prin vguni de muni i de pduri.
Aa am ajuns, dup o lung btlie, desprii unii de alii: n stnga Dunrii ceva mai
strni laolalt i mai muli; la dreapta Dunrii mai puini fa de puhoiul Slavilor, iar
Aromnii de tot rupi de trupul celorlali.
Praful sar fi ales de alte neamuri dac ar fi pit ce-am pit noi, dac i-ar fi mprtiat
cineva aa cum am fost noi mprtiai. Dar Dumnezeu a fost cu noi i ne-a pzit.
Strbunicii notri nu sau lsat copleii, ci i-au pstrat firea. Noi nam avut putina, ca
alte neamuri, s cretem n linite i s ne vedem de treburi; s ne facem biserici mari,
sate ntemeiate, gospodrii temeinice, coli ale noastre, drumuri bune, fabrici
mnoase. Mereu a trebuit s inem piept nvalii lacome a altor neamuri, care rvneau
averea noastr, ara noastr, flcii i fetele noastre. Dar nu ne-am lsat. Izgonii dintro
parte ne fceam sat altundeva. Mica bisericu de lemn ne-o luam cu noi, urcat n care
cau pe sanie i crucea niciodat nu ne-a lipsit. Peste puhoiul altor neamuri, noi am
rmas rbdtori, ceeace am fost, i am rmas ceeace suntem, adic Romni.
Tria neamului romnesc

Cum se cunoate c-i adevrat lucrul acesta? Se cunoate pe faptul c cei din stnga
Dunrii, oriunde ar fi ei se pot nelege n limba romneasc cu oricare dintre cei din
dreapta ei. Aceeai limb dulce pe care au vorbit-o strmoii, o vorbim i noi acum i ne
cunoatem astfel c suntem frai. i mai ne aducem cu toii aminte c aceleai cntece
le-am cntat cnd eram tineri, cu aceleai cntece ne-au legnat mamele noastre,
aceleai jocuri, acelai port, aceleai obiceiuri i aceeai fire o avem cu toii. i pe
deasupra, aceeai credin nestrmutat c puterea Statului nu este singurul bun pe
lume. Cnd l poate avea, e o mare fericire pentru un neam. Dar cnd nu-l are, aceasta
nu nseamn c neamul trebuie s piar. Cci neamul e mai presus de orice, mai
presus de Stat, mai presus de puterea lumeasc, mai presus de viaa noastr, a
oamenilor trectori pe acest pmnt, mai presus de vrerea noastr. Neamul este ca o
fptur a lui Dumnezeu, mpotriva creia se zdrobesc puterile iadului. Nimeni i nimic
pe lume nu pot face ca un neam s nu fie, afar dac numai neamul acela nu-i chiam
singur asupra lui pedeapsa dumnezeiasc pentru prea multele lui pcate.
Lucrul de care pn acum ne-a ferit Dumnezeu. Cci noi nu ne-am vndut motenirea,
nam dat-o n camt la alii, nu ne-am risipit averile cele de temei, limba pe care o
vorbim, deprinderile, firea noastr i credina nestrmutat c Romnii nu pot s piar.
Datoria romnilor n ceasul de fa
Iat c au sosit vremurile iari cnd mari btlii sau pornit ntre mpriile lumii i
fiecrui neam i se pune ntrebarea de pierzanie: oare mai vrei s treti ca neam? Mai
vrei s duci nainte menirea dumnezeiasc ce te-a fcut s fii ceeace eti, romn adic,
iar nu cine tie ce alt naie omeneasc? Mai eti n stare s-i duci nainte limba,
cultura i contiina naional?
Ce i se cere astzi fiecrui neam n parte? S fac dovada vredniciei sale. S arate c e i
el neam n rndurile neamurilor n stare s-i nfloreasc felul lui de a fi, spre folosul
obtiei tuturor neamurilor. S tie s lupte pentru ca s i se recunoasc dreptul lui la
viaa naional, la pstrarea zestrei din btrni, fr de care l pndete moartea cea
neagr.
Strduina aceasta de a rmne pururi viu i puternic sufletete este astzi datoria

fiecrui romn n parte, fie el crturar sau stean gospodar. n fiecare trebuie s ard
flacra aceasta a mndriei c face parte i el din obtea romneasc.
Rostul Cminului Cultural
Dar adunndu-se laolalt toi cei dintrun sat, pot face o treab nc mai bun, cci
laolalt adunndu-se i vor simi puterile nzecite.
Adunarea aceasta a tuturor oamenilor de bine dintrun sat, obinuiesc romnii din
stnga Dunrii s-i spun Cmin Cultural. i sunt mii i mii de asemenea Cmine
Culturale. i toate au drept scop s lupte pentru mndria naional, printro munc
fcut pe trmul culturii naionale.
Cminul Cultural trebue s lupte pentru pstrarea limbii, a portului, a datinelor, a
obiceiurilor bune, a cntecelor noastre.
i cum n vremurile de azi avem cri scrise n romnete dela care mult nvtur se
poate trage, mai mult dect din crile scrise n alte limbi, ale altor neamuri, Cminul
Cultural trebue s ngrijeasc i de o bibliotec la care s se poat liniti sufletele
nsetate de toate comorile pe care le pot aduce cu sine literatura i tiina naional.
Cminul Cultural s lupte i pentru buna stare a oamenilor, pentruc o obtie
romneasc nu poate s fie aa cum trebue dac buna ei stare nu va fi ntemeiat.
Bun stare nseamn n primul rnd sntate trupeasc. Trebue s pzim ca nu cumva
s ptrund i la noi viermele care putrezete alte neamuri, anume dorina de a nu
avea ndeajuns copii. Romnii trebue s fie ct mai muli, cci numai aa pot s
rsbeasc. Sntatea lor trebuie s fie ct mai deplin. Cci un neam sleit de boal, de
lips de cumptare i de deprinderi rele, nu mai are multe zile de trit.
Bun stare nseamn i gospodrie. Trebue s fim i harnici ca s stpnim partea din
bunurile lumii care ni se cuvine, cci cum scrie la Evanghelie Celui care are i se va mai
da, iar celui care nare i se va lua.
i nsfrit Cminul Cultural trebue s lupte pentru sntatea sufleteasc a Neamului,
pentru bunele purtri ntre oameni i pentru adevratul duh cretinesc, isvor de via
care i-a dovedit de veacuri puterea lui de nebiruit.
Ar putea cineva s se ndoiasc i s spuie c nu e nevoie de un Cmin Cultural, acum
cnd tie ce e un Cmin Cultural? cnd a neles c acest Cmin nu e altceva dect lupta

pentru tot ce este mai nalt i mai folositor pe lume? Sntatea trupeasc i sufleteasc,
hrnicie i bogia lumeasc, mndria de a fi ceeace au fost neam de neamul lor
prinii, moii i strmoii ti pn n fundul veacurilor? i ar putea cineva s spue: eu
nu vreau s fac parte din Cmin? Acum cnd tie c aceasta ar nsemna s-i
mrturiseasc pcatele ca i cnd ar spune n grai rspicat: mie mi-e ruine de neamul
prinilor mei, mi-e ruine c sunt ceeace sunt, eu nu vreau pentru semenii mei nici
luminarea minii, nici nfrumusearea sufletului, nici hrnicie, nici bunstare i nici
sntate?
Cine ar spune aa nar putea fi dect un rtcit, o oaie pierdut din turma obtiei
romneti, pe care mai curnd sau mai trziu, ruinea de semeni i teama de Cel de
Sus tot vor sfri prin a o aduce la matc.
Frai Romni,
Dac ai neles cele ce vam spus i vai ptruns de datoria voastr, e lesne s pornii la
treab.
Mcar civa la nceput, ct de puini, ntemeiai Cminul Cultural. Iar dac socotii c
mai e nevoe i de alte ndrumri ori lmuriri dect cele ce vi le dm mai departe, cerei
aceasta dela Fundaie. Cerei i cri i reviste, care vi se vor trimite cu mare dragoste i
fr de cheltuial din partea D-Voastr.
Cum se nfiineaz un Cmin Cultural
nceptura Cminului Cultural pornete de la un Romn cu dragoste de neamul su,
care chiam n jurul lui pe vecinii i prietenii si i hotrsc mpreun, cnd s se in
adunarea cu obtea ntreag a satului.
Mai nainte de aceast dat, mnunchiul de oameni, cari au hotrt nfiinarea
Cminului, stau de vorb cu cei mai apropiai ai lor, lmurindu-i asupra scopului
urmrit, iar vreun ran cu ndemnare la vorb, va arta obtiei, la felurite adunri, c
nfiinarea Cminului este o datorie a tuturor celor ce simt c fac parte din Neamul
Romnesc i doresc o via mai bun.
La adunarea general, care se aduce la cunotina poporenilor prin orice mijloc, i care
se ine Duminica sau n vreo srbtoare, obtia celor ce vor s intre n cmin, alege un
sfat care trebuie s cuprind cel puin 3 persoane i cel mult 21, (avnd totdeauna

numr nepereche). Sfatul, la rndul su, alege un preedinte, un secretar-cassier i un

bibliotecar, care se vor ocupa cu gospodrirea de fiecare zi a Cminului, cum i 2
cenzori.
Tot adunarea general hotrte i face urmtoarele lucrri:
a) Hotrte locul unde se vor ine adunrile Cminului Cultural;
b) Hotrte cotizaia lunar, ct de mic, pe care ficare membru trebue so plteasc;
c) Hotrte numele ce-l va purta Cminul Cultural;
d) Discut i stabilete bugetul, al crui proect a fost fcut de grupul de iniiativ;
e) ntocmete programul de activitate (lista de lucrrile viitoare);
f) Numete un crturar din sfat, sau chiar din afar de sfat, care va ine cronica satului,
n care se va nota, pe de o parte istoricul satului, iar pe de alta toate faptele nsemnate
ce se vor petrece n viitor.
Tot n adunarea general se ntocmesc actele de nfiinare ale Cminului Cultural.
Aceste acte se ntocmesc n dublu exemplar i se nainteaz de ndat pe adresa:
Fundaia Cultural Regal Regele Mihai I, Strada Latin No. 8, Bucureti III.
Un exemplar va fi reinut i pstrat la Fundaie, iar cellalt exemplar va fi napoiat
Cminului, cu autorizaia de funcionare.
Sfatul Cminului Cultural are ca principal datorie s in o ct mai strns legtur cu
fraii din ara-Mum, prin Fundaia Cultural Regal Regele Mihai I. Aceasta va ngriji
s trimit Cminului toate informaiile i ajutorul de care are nevoe.
Ce lucreaz Cminul Cultural
Cminul Cultural lucreaz ca s mbunteasc sntatea membrilor si i a celorlali
obteni, s-i deprind a munci cu mai mult pricepere i spor, s le mbogeasc
mintea cu cunotine folositoare i n sfrit, s le nale sufletul prin dragostea de
Dumnezeu i de neam. Prin Cminul Cultural oamenii trebuiesc aa dar s devin mai
sntoi, mai chivernisii n munca lor de gospodari i prin urmare mai bogai, mai
nelepi i, nainte de orice, ei trebue s ajung a tri i a simi romnete, fiind gata
oricnd s lucreze i s se jertfeasc pentru neamul lor.
Orict de neprielnice ar fi mprejurrile ntrun sat, Cminul Cultural poate s
ndeplineasc cel puin urmtoarele lucruri:

1. Pentru sntatea poporului el poate:

a) s adune de pe cmp buruienile de leac; prisosul se va vinde cu pre bun;
b) s nfiineze o mic farmacie, din care s dea medicamente n mod gratuit sau cu
bani, bolnavilor din sat;
c) s se dea sfaturi pentru pstrarea sntii;
d) s se viziteze gospodriile cu scopul de a se ndemna locuitorii s pstreze ct mai
mult curenie.
2. Pentru cultura muncii adic pentru economia poporului:
a) s se fac o rsadni de zarzavat i cu vlstari de pomi de soiul cel mai bun i mai
ales, de unde apoi s se mpart oamenilor din sat;
b) cuptoare de uscat prune;
c) s se cumpere n tovrie maini i alte unelte, smn aleas, piatr vnt i alte
asemenea lucruri pentru o mai bun rodire a pmntului, pomilor i viei, precum i
pentru alte nevoi gospodreti;
d) s se cureasc islazul i punea de buruieni, spini, pietre, avnd grij de al gunoi
dac are iarb slab;
e) s se ngrijasc de sntatea vitelor i de mbuntirea soiului vitelor cornute i a
porcilor i psrilor;
f) cnd i moare unui gospodar un bou sau o vac, s se adune bani dela toi ceilali ca
sa-l ajute pe fratele lor pguba, spre a-i putea cumpra vita n loc.
3. n ce privete nvtura romneasc i credina, Cminul Cultural se va strdui s
in cte o eztoare, fie prin casele oamenilor sau n orice alt loc, n care s se
vorbeasc despre neamul romnesc, cu pilduiri din istorie, cu cetire din crile trimise
de Fundaie, cu cntece i jocuri romneti i cu nvturi din Sf. Scriptur i crile
noastre bisericeti.
Cminul s nfiineze neaprat un cor stesc, care s adune pe toi flcii i fetele
satului, unindu-i prin cntec i voe bun romneasc.
Ndjduim, frai Timoceni i Bneni, c, n ndemnurile date, ai neles gndul nostru
bun.
De-acum pornii la lucru, cu ncredere n puterile voastre i cu credina n Dumnezeu,
pentru viitorul copiilor votri, pentru izbnda romneasc.

Cum s scriem i s citim romnete

Fiecare limb are alfabetul ei, astfel limba rusa, srba, bulgar, ucrainean, fiind limbi
slave au alfabet cirilic. Popoarele cum sunt: Polonezii, Cehii, Slovacii, Croaii si alii,
aualfabet latin pentru c acesta are caracter universal i este raspndit n toata lumea.
n felul acesta limba srb sau bulgar fr alfabetul latin ar rmne o limb limitat
doar la cultura slavon i n-ar avea deschiderile necesare pentru a-i nfrumusea i
mbuntii cultura pe care o fer alfabetul i limba latin. Noi ca Romnii aa numii
Vlahi din Peninsula Balcanica avem nevoie de un alfabet latin , haina potrivit pentru
civilizaia i cultura noastr ca popor de origine romn sau latin.
Limba romn are 27 de semne sau litere(slove).
Iat alfabetul limbii romne:
ALFABETUL
Romn srb Exemple
A, a A, a Ana, alb, avion
B, b B, b Barbu, bani, bucuros
C, c K, k Cristina , coco, cal, codru
D, d D, d Dana, Decebal, Daci, deal, dor
E, e E, e Eva, Elveia, Everest, elev, elefant
F, f F, f Florin, farmec, floare
G, g G, g Galai, glas, gain
H, h H, h Horea, ho, hoinar, hrtie
I, i I, i Ion, inima,inel, iaurt
J, j Z, z Jana, joc, jena, jos
K, k K, k Kenya, kilogram, karate
L, l L, l Laura, lalea, lene, leu
M,m M, m- Maria, Marcel, masa, mre
N, n N, n Nicola, Nicoleta, nas, numr, nebun
O, o O, o Oana, oal, oaie, oameni
P, p P, p Petru, Pcal, picior, palm
R, r R, r Radu, ru, ra
S, s S, s Sandu, soare, senin, sarmale

, S, s ibenic,, al, arpe

T, t T, t Tnase, tren, tat, Turc
, C, c ara Romneasc, ap, ine
U, u U, u- Ungaria, urs, urm
V, v V, v Viorica, vulpe, vduv
X, x Xenia, xenofob, xerox
Z, z Z, z Zaharia, zodie, ziua, zahr
Alte semne romneti:
, cas, mas, mireas, gras
, mncare, cine, rs, romn, srb
, nvtor, nelept, ngheata
. ar, ran, nar, eava
Q, q status-quo
W, w- Walter, Washington
Y, y Yugoslavia, York
Grupri de litere:
Ge, ge Gelu, ger, geam
Gi, gi Gina, ginere, girofar
Ghe, ghe- Gheorghe, ghem, ghete
Ghi, ghi ghind, ghiveci, ghiocei
Ce, ce Cezar, ceas, cetate
Ci, ci cina, cineva, ciree
Che, che- cheltuial, cheie, chef
Chi, chi China, chinez, chin, chipiu

CRISTEA SANDU TIMOC

Sursa: Astra Romana

Episodul XVII: Pe urmele Cauconilor

Cauconii, aflm nc de la Homer, erau de origine trac i triau pe rul Kaukon n

Kaukonia, care cuprindea regiunea Elis i pri din Ahaia i Arkadia. Ei ar fi migrat din
nordul Peninsulei Balcanice pe la anul 1600 .Chr.
Pe cei rmai n vatra originar Ptolemeus (sec. II d.Chr.) i va regsi cu numele de
cauconensis la nord de Dunre printre triburile din Dacia, n ara Brsei i n
mprejurimi, dar fr a trece de Carpaii Rsriteni.
Prin coroborarea informaiilor referitoare la teritoriul lor, dacii cauconi au trit n sudestul Transilvaniei cuprinznd nu numai ara Brsei, ci i o parte din actualul jude
Harghita, spre izvoarele Oltului, ca i pri din judeele Buzu i Mure (pag.17). Tot n
aceast zon Amianus Marcellinus (sec.IV) a consemnat existena unui inut numit
Caucaland, iar mrturia unui soldat roman se refer la un munte Caucas de pe lng
rul Olt (pag.22).
Ca urmare a faptului c reprezentau un vechi neam autohton atestat nc din
antichitatea ndeprtat, lingvistul german Jacob Grimm a considerat firesc s constate
legtura dintre denumirile de cauci, cauconi i Caucaland pentru a le asocia acestora i
denumirea de Cogaion cu conotaia sa religioas. Pe de alt parte filologul german
J.Wolff considera c i denumirea de Kockel cu variantele Kukel i Kukula utilizate de
sai pentru a desemna Trnavele ar proveni din anticul coca sau cuca, care nseamn

munte, cu meniunea c cel mai important munte din zona Trnavelor se numete
Cogan, cu variantele mai vechi Cocan sau Chuchal, ceea ce indic faptul c originea
real a acestor denumiri este hidronimul Kukula meninut i astzi n uz de secui.
Cine nu i tie trecutul nu este vrednic nici de prezent
Toate aceste asocieri dintre toponime i etnonime puse demult n eviden de savanii
germani, conduc la concluzia c tribul dacic al cauconilor este unul i acelai cu neamul
sikuli-lor, adic al secuilor care ocup i astzi acelai inut i mai ales folosesc
strvechea denumire de Kkl. Numai n legtur cu acest hidronim inutul lor a i
purtat denumirea de Ciculia, iar locuitorii numele de ciculi, aa cum au consemnat
cltorii strini.
Dar numele de ciculi trece uor la forma siculi, de unde i forma de secui.
Viteji, aidoma cauconilor din Elis, siculii dacici i-au pstrat contiina de autohtoni,
mndri de faptul c erau stpni pe inuturilor lor, ceea ce a impus recunoaterea
demnitii lor colective. Captai treptat n sfera de interes a coroanei de la Buda, aa
dup cum arat i A.D.Xenopol n Istoria romnilor din Dacia Traian, (Ediia III,
Bucureti 1988, Vol III pag.224) ei au fost maghiarizai prin mijloace din ce n ce mai
dure mai ales dup anul 1848. Pentru a fora desprinderea lor definitiv de masa
covritoare a autohtonilor din Ardeal, istoriografia timpului le-a atribuit diferite origini
bizare, care se contrazic ntre ele i ca atare se anuleaz reciproc. n ncercarea de a
suplini lipsa oricror dovezi care s ateste o ptrundere a lor n Ardeal, cum a fost cea a
sailor intens susinut de coroana maghiar, istoricii au vehiculat i mai vehiculeaz
diferite plsmuiri referitoare la originea secuilor oscilnd penibil ntre a-i considera
avari, gepizi, huni, pecenegi etc., dei ei sunt autohtoni, sunt membrii strvechiului
neam dacic al cauconilor, primii care au dat nume locurilor pe care triesc. Ei au
conservat pn astzi nu numai nite toponime de vrst neolitic, ci serii toponimice
de vrst neolitic uneori identice cu cele din zona Sibiu, ceea ce reprezint o alt mare
dovad a faptului c sunt btinai. Recapitulnd, va trebui s artm lumii ntregi c
cei numii astzi secuii sau siculii sunt urmaii autohtonilor denumii cauconi (a se citi
caucoli), iar mai trziu ciculi fiindc au trit i triesc pe vile rurilor denumite nc din
antichitate prin hidronimul autohton Kukula. Ca o alt dovad c rurile Kukala au o
denumire romneasc arhaic, aceeai spiritualitate romneasc a atribuit unui ru din

bazinul Siretului omonimul Cucalea.

Avnd n vedere c maghiarizarea lor forat echivaleaz cu imprescriptibilul genocid
etnic, ne revine obligaia, ca n numele adevrului, s facem necesara distincie
maghiarizat-maghiar, mai ales n cazul secuilor, care ncepnd cu Unio Trio Nationum
s-au revendicat ca etnie de sine stttoare distinct de a ungurilor. I-am uitat i
continum s i uitm pe cei de o fire cu noi i soarta nu iart.
Din ignoran i din comoditate operm cu teorii de tip Roesler, dei adevrul istoric cu
privire la secui se susine cu argumente:
1. Argumente geografice i toponimice, sistematizate n lucrrile tiinifice ale lui Sabin
Oprean (1928) i Coriolan Suciu (1974). Vlhia este numit n maghiar chiar Olah Falu,
adic satul valahilor. Prezena lor sub numele de cauconi n sud-estul Transilvaniei este
probat de harta lui Ptolemeu din secolul II, dar i de mrturiile unor cltori strini ca
Georg Reicherstorfer care la 1527 i numea ciculi ca i de mrturiile lui Christian
Schesaeus de la 1540 sau de ale lui Ferrante Capece din februarie 1584.
2. Argumente arheologice, avnd n vedere vestigiile bine reprezentate pentru toate
epocile ncepnd cu neoliticul. n ansamblul Daciei, ara Secuilor se delimiteaz n mod
natural prin particularitile sale de relief, de clim i de resurse, iar aferent acestora,
mrturiile arheologice o individualizeaz nc din protoistorie ca pe o adevrat punte
peste Carpai ntre Dacia intra- i extracarpatic. n acest context aezrile din ara
Secuilor au prosperat nc din antichitate susinnd o concentraie demografic
ridicat mai ales prin importantele resurse minerale (sare, fier, cupru. ape minerale
etc.) de care au dispus mereu. (vezi i Viorica Crian, Dacii din estul Transilvaniei etc.)
3. Argumente istorice, mai ales pentru a denuna legile de maghiarizare din anii 1842,
1879, 1883 i 1907, n temeiul crora o bun parte din densa populaie autohton a
fost transformat, prin cele mai diferite forme de constrngere, n vorbitori de limb
maghiar. n jurnalul campaniei de pedepsire de la 1761 generalul von Buccow a notat
pentru totdeauna c n cel mai maghiarizat scaun din secuime din 102 sate 99 erau
locuite de romni, aa cum arat istoricul Dr. Mircea Dogaru n revista LUMEA Nr.4
(108)/2002.
4. Argumente heraldice. Fiindc n sfrit s-au recunoscut siculi, deci ciculi autohtoni, i
nu altceva, vor redescoperi din perspectiva continuitii asumate c n momentul

semnrii tratatului UNIO TRIUM NATIONUM aveau ca secui contiina originii lor dacice,
motiv pentru care s-au ilustrat n heraldic prin tandemul de semne dacice primordiale
soarele-luna, tandem deseori regsit n multe reprezentri antice ale dacilor, inclusiv pe
tbliele de plumb cu scriere dacic de la Sinaia (vezi ziarul Gardianul din 30mai4iunie 2005). Aceeai pereche SOARELE-LUNA mai apare numai pe stemele de sorginte
dacic ale Moldovei i ale rii Romneti i la nimeni altcineva n lume. De aici lipsa
oricror ndoieli c i secuii au avut contiina c aparin neamului dacic. Orice alt
explicaie invocnd asocieri cu probabilitate zero frizeaz ridicolul.
5. Argumente culturale. Simon de Keza ne spune limpede c secuii au nprumutat
scrierea de la vlahi. Dar o scriere valahic de tip rboj, numit rovs irs i dup
maghiarizarea lor, nu se potrivea dect unui grai valahic i n nici un caz unui grai
strin, care ar fi folosit limba i scrierea latin dup modelul oferit la acea vreme de
cancelaria regal de la Buda. Hilar este faptul c propaganda anti-romneasc a uitat
de Simon de Keza pentru a pretinde c sintagma rovs irs ar defini o scriere adus
de prin Asia, dei chiar termenul de rovs indic originea sa valahic. Ca dovad c
este o strveche scriere romneasc, romnii din Valea Timocului, cei care n-au avut
legturi cu secuii, folosesc i ei pn astzi termenul de rbuj. Pe de alt parte, este
remarcabil faptul c odat cu pariala lor maghiarizare secuii au transpus i n variant
maghiar celebrele noastre balade Meterul Manole i Mioria, total inaderente unui
spirit alogen, ca semn profund al faptului c secuii aparin la matricea stilistic
romneasc.
6. Argumente religioase. Despre originea lor dacic vorbesc i stlpii lor funerari de pe
morminte care sunt identici cu stlpii dacici care mai sunt pstrai n alte zone
romneti. Gestul nostru de nchinare a pinii cu semnul crucii regsit la secuii trecui
la calvinismul lipsit de cinstirea Sfintei Cruci este un alt indiciu al originii lor ortodoxe.
Aceeai origine ortodox o au i parastasele pe care le fac secuii la nmormntare. Ca
mrturie tragic a deznaionalizrii lor forate nc se mai vd, n mai multe locuri,
drmturile unor vechi biserici ortodoxe, semn al comunitilor de romni
maghiarizai n secuime. Despre grozviile ndurate n perioada de maghiarizare forat
ne vorbete i monumentul de la Ciceu consacrat celor dou sute de secui ucii n zi de
hram de ctre generalul de trist amintire, care a mai btut cu tunul cam tot attea

locauri de cult ortodoxe ntre care i mnstirea lui Brncoveanu de la Smbta de

Sus.
7. Argumente antroponimice, din lucrrile tiinifice ale lui G.Popa Lisseanu i ale lui
I.I. Rusu (1986), i mai recent ale lui Ioan Ranca (1995) sau Ioan Drgan (2000) care pe
baza documentelor de arhiv dovedesc maghiarizarea familiilor romneti prin nume
ca Albu, Bor, Bokor (Bucur), Karcsony, Csipn (cioban n graiul aromnilor), Dn,
Fogarasi, Kosztin, Lunguj, Lupuj, Mirtse, Moldvn, Nyisztor, Olh, Oltyn, Pszkuly,
Rduly, Sztojka, Szvuly, Srbn, Zsunkuy (se citete Juncu) i multe, multe altele, ceea
ce nu mai poate fi considerat o problem a persoanelor respective, ci a naiunii
romne i a Romniei, din moment ce astzi liderii acestor autohtoni maghiarizai,
odat cu numele lor, cer autonomie teritorial. Aceste nume dovedesc nc odat c
mpotriva Neamului Romnesc s-a practicat imprescriptibilul genocid etnic care nu
poate servi de baz pentru preteniile teritoriale numite autonomie.
8. Argumente sociologice. Lucrrile bine documentate cu date culese din teren de
Maria Cobianu-Bcanu (1998 i 2000), doctor n filozofie la Institutul de Sociologie al
Academiei Romne.
Este de la sine neles c din cele opt grupe de argumente chiar i numai o singur
grup este suficient pentru a susine definitiv calitatea de autohtoni a secuilor ca trup
din trupul rii, chiar dac o bun parte au fost maghiarizai forat de ctre defuncta
putere imperial n mai multe etape bine cunoscute de istorie, dar i n perioada
Diktatului.
Le-am menajat prin tcere drama deznaionalizrii ca mama cea adevrat din
cunoscuta pies de teatru Cercul de cret caucazian a lui Bertold Brecht. Nici acum nu
vom proceda altfel, dar nu putem accepta sub nici o form contrafacerile celor care
mnai de interese strine practic intriga i minciuna spre continua hruire i n final
dezagregarea Romniei. O lege privind protejarea minoritilor, oricare ar fi coninutul
ei, oblig majoritatea s se subordoneze oricrui minoritar devenit astfel un protejat,
fiindc obine un statut preferenial, ceea ce este inadmisibil din moment ce ntr-o ar
democratic legile sunt aceleai pentru toi.
n cazul minoritii maghiarizate din Romnia situaia se dovedete a fi foarte
periculoas prin faptul c au devenit mas de manevr pentru revizionismul mrturisit

pe care l implic incalificabila contestare a tratatului de pace semnat de toate prile la

Trianon.
Democraia nu poate servi ca umbrel pentru nici unul din paii pe care i face
revizionismul, tot aa dup cum tolerana manifestat fa de revizionism ntr-o lume a
competiiei acerbe echivaleaz cu sinuciderea. Pentru a supravieui astzi nu mai poi fi
nici naiv, nici dezinformat, i nici credul, mai ales dup ce doamna cancelar Angela
Merkel a declarat recent c multiculturalismul nu a dat rezultatele ateptate n
Germania i c, pentru a evita apariia strilor de tensiune, trebuie s se respecte limba
rii i valorile cretine. Or, ceea ce este valabil pentru linitea Germaniei, este cu att
mai valabil pentru integritatea noastr.
G. L. Teleoac

Zamolxe (.Hr.)

Burebista 82 .Hr. (44 .Hr.)

CUIUL DACIC

Pe data de 4 septembrie 1997 soseam la Chisinau sa-mi intilnesc un prieten, Tudor

Pantiru fostul Ambasador al Republicii Moldova la Natiunile Unite L-am cunoscut pe
Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi
spunea: Este trist sa stai de vorba cu profesori universitari in arheologie care sapa tot
cu lopata veche de 20-40-100 de ani si nimic altceva, mentinind cercetarea arheologica,
in Romania, pe pozitii aproape Paukeriste, negind or refuzind sa vada radacinile
extraordinare pe care romanii o au in civilizatia lumii. A face azi cercetare arheologica
fara laboratoare de teren, care sa-i spuna cercetatorului ce roca sapa, ce compozitie
are cutare caramida sau ciob, fara acces la Internet, la cele mai solide baze de date,
fara urmarire prin satelit a ceea ce se intimpla in Carpati (ca de pilda misterioasele
arsuri), fara o echipa solida multi disciplinara incluzind sociologi, etnologi, istorici,
medici, economisti, este in cercetarea arheologica moderna un fel de a juca turca pe
rampa de lansare a unei rachete, nevazind altceva decit cuiul. L-am intrebat cum de a
ajuns sa fie asa de pasionat de daci, la care Andrei mi-a raspuns: Pe vremea cind eram
student in anul I la Fizica, in 1966 la Leningrad, unchiul meu, Grigore Constantinescu
absolvent al Sorbonei, mi-a facut cadou cartea lui Daicoviciu Dacii pe atunci o carte
interzisa pe teritoriul Republicii Socialiste Sovietice Moldovenesti. Ce a realizat Andrei
Vartic, in expeditia sa, este formidabil. Acesta descifreaza Topografia Dacica,
redescopera Metalurgia Dacica cea mai avansata din lumea antica, descrie
materialele de constructie dacice, in special Betoanele Dacice, vorbeste despre
Cosmogonia Dacica, Moralitatea la Daci si ce este cel mai important ii redescopera pe
Daci, scriind carti ca: Ospetele Nemuririi, Enigmele Civilizatiei Dacice, Fierul-Piatra,
Dacii-Timpul, Magistralele Tehnologice ale Civilizatiei Dacice, publicindu-si cercetarile
chiar si in conferinte NATO.
El, Andrei Vartic, ridica valul nepasarii de pe trecutul nostru dacic. In timp ce se plimba,
acum 7-8 ani, in jurul Movilelor Ciclopice de la Sona, descopera in huma acestora o
veritabila Ghiara de Sfinx; fiind un om corect, el cheama Institutul de Arheologie din
Cluj, care trimite pe cineva ce soseste peste noapte, o ridica si dispare. Ei, asa or fi
legile pe aici si-a spus Andrei, putin necajit ca ei, arheologii, nu au discutat si cu el. Era
vara, frumos, papadii galbeme peste tot cind Andrei gaseste calupuri de fier dacic de
peste 40 kg si, din nou corect, ii anunta pe tovarasii arheologi care vin, iau si pleaca.

Tot el gaseste in sanctuarul dacic de la Racos, Cuie Dacice si din nou echipa de bravi
arheologi romani soseste in frunte cu dl. prof. dr. Ioan Glodariu si il felicita, iau Cuiele
Dacice, nu inainte de ai da cadou si lui Andrei un Cui Dacic cu tema sa-l cerceteze.
Andrei trece cu Cuiul peste granita, acasa, de cealalta parte a Prutului, la ceilalti romani.
urmasi ai acelorasi Daci, dar despartiti de niste politicieni care i-au convins pe istoricii
moldoveni ca ei ar fi de un alt neam si ca ar vorbi si o alta limba, diferita,
Moldoveneasca, care ar avea si niste foarte mici asemanari cu Limba Romaneasca, dar
prea mici pentru a fi luate in consideratie.
Dar, ei, politicienii din dreapta si din stinga Prutului, cind se intilnesc, uita ca nu
folosesc traducatori, ba de multe ori sint veri ori cumnati, avind si aceleasi nume. Dar
sa revenim la Andrei Vartic. Se facuse iarna la Chisinau, intr-o zi ningea, in alta ploua,
iar el, Andrei, intr-una din dupa amieze se uita cind pe geam, afara la ploaie, cind la
Cuiul Dacic vechi de peste 2000 de ani, primit ca tema de lucru, care nu era nici
mincat, nici acoperit de rugina, o adevarata minune. Astfel incepe istoria acelui Cui
Dacic, Cui al lui Pepelea (spun eu), primit de la profesorul roman, de arheologie, de din
dreapta de Prut. Andrei ia cuiul si fuge cu el la Institutul de Metalurgie de la Balti unde,
minune, X-Ray-ul arata ca, acel cui de peste 2000 de ani, acel Cui Dacic care nu vrea sa
rugineasca, avea in componenta lui nici mai mult nici mai putin decit alfa-fier pur de
99,97%; nici urma de impuritati, adica de compusi ai carbonului ce ramin de la
prelucrare. O Minune Antica, care va atrag atentia ca se poate obtine numai in conditii
speciale de laborator sau in cosmos!
Pina la ora actuala sint cunoscute in lume numai doua exemple de astfel de fier antic:
stilpul de fier de la Delhi si un disc din Mongolia, datat din secolul IX, cercetat atat in
laboratoarele de la NASA, cit si la Universitatea Harvard. Specialistii spun ca procesul
modelarii unui obiect din fier pur este mult mai complicat chiar decit obtinerea lui, data
fiind posibilitatea introducerii in el a unor impuritati. Discul din Mongolia putea fi
modelat doar in cosmos, sustin specialistii de la NASA, iar cercetatorii de la Chisinau
aveau aceasi parere despre Cuiul Dacic. Andrei, pragmatic, mai neincrezator, a fugit cu
Cuiul la Leningrad, la Institutul Metalurgic caci, fier pur o fi el, dar poate ca suprafata lui
sa fi fost vopsita cu vreo vopsea speciala dacica, ca sa nu rugineasca.

La Leningrad cercetatorii au mai descoperit o minune, despre care va voi vorbi mai
tirziu. Vrind sa verifice minunea, Andrei ia Cuiul lui Pepelea si fuge la Moscova. Si de
asta data rezultatul a fost acelasi: Cuiul Dacic care nu vroia sa rugineasca de peste 2000
de ani, format din alfa-fier pur in proportie de 99,97% era acoperit, nu cu vopsea ci cu 3
straturi moleculare, perpendiculare, care-l protejau impecabil, pastrindu-i puritatea,
aceste trei straturi fiind, tineti-va respiratia va rog: 1. suprafata Magnetita Fe3O4 2.
oxid de fier FeO 3. alumo-silicati. Prin cercetarile efectuate de profesorul Kiosse si
doctor Galina Volodin, utilizind metode de iradiere cu X-Ray aplicate la pelicule subtiri
de semiconductori (asa numitele unghiuri mici) s-au putut observa peliculele
protectoare despre care am vorbit mai sus. Profesor Daria Grabco a studiat la
microscop microstructura deosebita a fierului dacic si a mai observat ca acest fier are
doua straturi de domene, unul central si unul de suprafata. Domenele, si aici este
ciudatenia, sint orientate perpendicular unul pe altul asta insemnind ca, mai intii, s-a
solidificat (in cimpul magnetic al Pamintului) stratul interior, apoi, peste el s-a aplicat in
stare lichida un alt strat, care s-a solidificat si el, dar in alta pozitie fata de cimpul
magnetic al Pamintului!!! Ei, domnilor, si asta se intimpla acum peste 2000 de ani, intr-o
tara salbatica, populata de tarani daci, primitivi si salbatici.
Cuceriti mai tirziu de romani (numai 14% din teritoriul Daciei) care au sosit cu o mica
armata de 150,000 de legionari si carora le-au trebuit mai mult de 6 ani sa cucereasca
ce citiva kilometri din Spatiul Dacic. Oare s-a intrebat cineva cum a putut rezista in
fata Romei, o simpla civilizatie taraneasca? De ce se temeau romanii de daci? De ce
Caesar si Burebista au murit in acelasi timp? De ce, de la moartea lui Caesar (care
dorise sa porneasca razboiul impotriva dacilor) si pina la cucerirea a numai 14% din
Dacia, de catre Traian, au mai trebuit sa treaca 150 de ani? De ce in toti acesti 150 de
ani romanii si dacii nu s-au avintat in conflicte directe? De ce nici o armata romana nu
pleca la razboi fara sa aibe cel putin un Doctor Dac cu ea? Ce or fi avut de impartit ei
dacii si romanii ca acestia din urma, dupa cucerirea unei bucati asa de neinsemnate din
teritoriul Daciei, sa declare cea mai lunga sarbatoare cunoscuta pina in zilele noastre, o
sarbatoare de nici mai mult nici mai putin de 123 de zile, in care poporul roman putea
sa manince si sa bea gratuit pe socoteala statului 123 de zile? Ce or fi sarbatorit de
fapt romanii?

Astfel se demonstreaza ca ei Dacii au lasat documente mult mai rezistente in fata

macinarii timpului decit cele ale anticilor Greci sau Romani, dar in alt limbaj decit in cel
scris-vorbit. Limbile sint si ele supuse distrugerii, alfabetele la fel. Ca dacii ne-au lasat
mostre de civilizatie extraordinara ca: Betoane perfecte nedistruse de timp, apa si
intemperii de peste 2000 de ani Metalurgie mai avansata decit ceea din zilele noastre
cuie care nu ruginesc de 2000 de ani, calupuri de fier de 40 kg, cind romanii nu
puteau sa topeasca in cuptoarele lor bucati mai mari de 25kg. Modelele Matematice
de la Gradistea Muscelului si desigur cele Topografice, prin asezarea asa ziselor cetati
din Muntii Sureanului, Cindrelului, Persanilor (Racos) intr-o ordine perfect geometrica
de invidiat chiar si azi. Dar nimanui, se pare, ca ii pasa acolo sus, la nivel profesoral de
acesti daci, iar Andrei Vartic in loc sa gaseasca nu intelegere ci dorinta arzatoare din
partea compatriotilor romani, sa nu fie nevoit sa se duca in Rusia cu acel Cui al lui
Pepelea, spre a-i cerceta misterele.

Dacia lui Burebista

De ce nu s-a oferit Institutul de Metalurgie din Romania sa faca studii, daca nu din
sentiment patriotic, macar interes stiintific? Pe Andrei Vartic l-a chemat si presedintele
de atunci, Ion Iliescu, pentru o intrevedere de 15 minute, care a durat o ora si jumatate,
urmata de promisiuni dar guvernul s-a schimbat! Istoria poporului nostru CarpatoDunarean nu a fost scrisa inca, iar Sarmisegetuza este inca un mister acoperit de
paminturi care poate ca o protejaza. Unii spun ca numele ei vine de la Sarmis e (si)
Getuza, altii mai initiati in tainele Vedice il citesc Sarmi Seget Usa, adica Eu ma grabesc
sa curg (in sanscrita). Din nefericire azi pling si caprele din Muntii Orastiei de mizeria
ce domneste in Zona Sacra a Sarmi-Segetusei. Excavatii cu buldozere, nepasare, chiar
reavointa iau locul a ceea ce ar fi trebuit sa fie declarata rezervatie a cetatilor dacice din
Muntii Sureanului. Ce nume ciudat si acest Sureanului, ce o fi insemnind, domnilor
arheologi, istorici, lingvisti?
Il citez din nou pe prietenul meu Andrei Vartic, care spunea ca: Lipsa idolilor in
asezarile dacilor din Muntii Suryanului (Surya, zeul soarelui la indienii arhaici, urmasi ai
arienilor Carpato Danubieni, spun eu) ne duce cu gindul la Marele creator Divin, al

poporului dac, Daksha, zapacit si el de Creatia sa, aflata in contiuna, ireversibila si

cuantificata descoperire a Drumului Frumos, s-a indragostit de ea. De aceea, el dacoromanul cind spune buna ziua de fapt spune Bun e Dyaus. El Dyaus Pitar (pitar cel
ce aduce pita in sanscrita) a fost primul mare zeu al arienilor (indo-europeni cum se
mai spune). De la el se trage Zeus, Saturn, si, intorcindu-ne la cea mai veche, poate,
poveste a genezei cind Zeului Suprem i-a placut Pamintul a dat nastere prin respiratia
sa celor 7 zei ai genezei lumii, avindu-l conducator pe Marele Zeu Dak-Sha. Acesta,
dupa ce s-a uitat peste tot pe pamint a gasit un loc unde ape albastre tisneau din munti
impaduriti, dealuri blinde ii inconjurau, acoperite de covoare verzi de iarba, unde clima
era blinda si in timpul noptii a populat acest spatiu sacru cu primii 10,000 de fii, fiii lui
iubiti, Dacii.

Dacia lui Burebista

Tabula Peutingeriana (foto) este o copie fcut n secolul XII dup o veche hart
roman din sec. II-III d.C., pe care sunt artate drumurile principale ale Imperiului
Roman.

Harta a fost descoperit de Conrad Celtis (1459-1508) i predat lui Konrad Peutinger
(1465-1547) din oraul german Augsburg, care a prelucrat-o.
Cum s scriem i s citim romnete
Fiecare limb are alfabetul ei, astfel limba rusa, srba, bulgar, ucrainean, fiind limbi
slave au alfabet cirilic. Popoarele cum sunt: Polonezii, Cehii, Slovacii, Croaii si alii,
aualfabet latin pentru c acesta are caracter universal i este raspndit n toata lumea.
n felul acesta limba srb sau bulgar fr alfabetul latin ar rmne o limb limitat
doar la cultura slavon i n-ar avea deschiderile necesare pentru a-i nfrumusea i
mbuntii cultura pe care o fer alfabetul i limba latin. Noi ca Romnii aa numii
Vlahi din Peninsula Balcanica avem nevoie de un alfabet latin , haina potrivit pentru
civilizaia i cultura noastr ca popor de origine romn sau latin.
Limba romn are 27 de semne sau litere(slove).
Iat alfabetul limbii romne:
ALFABETUL
Romn srb Exemple
A, a A, a Ana, alb, avion
B, b B, b Barbu, bani, bucuros
C, c K, k Cristina , coco, cal, codru
D, d D, d Dana, Decebal, Daci, deal, dor
E, e E, e Eva, Elveia, Everest, elev, elefant
F, f F, f Florin, farmec, floare
G, g G, g Galai, glas, gain
H, h H, h Horea, ho, hoinar, hrtie
I, i I, i Ion, inima,inel, iaurt
J, j Z, z Jana, joc, jena, jos
K, k K, k Kenya, kilogram, karate
L, l L, l Laura, lalea, lene, leu
M,m M, m- Maria, Marcel, masa, mre
N, n N, n Nicola, Nicoleta, nas, numr, nebun
O, o O, o Oana, oal, oaie, oameni

P, p P, p Petru, Pcal, picior, palm

R, r R, r Radu, ru, ra
S, s S, s Sandu, soare, senin, sarmale
, S, s ibenic,, al, arpe
T, t T, t Tnase, tren, tat, Turc
, C, c ara Romneasc, ap, ine
U, u U, u- Ungaria, urs, urm
V, v V, v Viorica, vulpe, vduv
X, x Xenia, xenofob, xerox
Z, z Z, z Zaharia, zodie, ziua, zahr
Alte semne romneti:
, cas, mas, mireas, gras
, mncare, cine, rs, romn, srb
, nvtor, nelept, ngheata
. ar, ran, nar, eava
Q, q status-quo
W, w- Walter, Washington
Y, y Yugoslavia, York
Grupri de litere:
Ge, ge Gelu, ger, geam
Gi, gi Gina, ginere, girofar
Ghe, ghe- Gheorghe, ghem, ghete
Ghi, ghi ghind, ghiveci, ghiocei
Ce, ce Cezar, ceas, cetate
Ci, ci cina, cineva, ciree
Che, che- cheltuial, cheie, chef
Chi, chi China, chinez, chin, chipiu

Episodul XVIII: Secuii deznationalizati agenti

de maghiarizare

Restabilind adevarul istoric la nceputul erei Romaniei Mari, Nicolae Iorga preciza: Cu
secuii avem o simbioza, adica o viata mpreuna. Cu ungurii, numai o vecinatate.
Deosebirea este esentiala. Numai ca aceasta simbioza a facut ca, practic sub ochii
parintilor nostri, sa se nasca din romani si secui maghiari.
Cu doua secole mai devreme, n 1711, esua ultima ncercare a romanilor, ungurilor si
secuilor de a stavili mpreuna ofensiva imperiala si catolica a Habsburgilor Razboiul
Curutilor (1703-1711). Un mare istoric, secuiul Cserei Mihaly (1668-1750), si ndemnase
compatriotii : Cel putin de acum ncolo sa nveti, Transilvanie/ Tu, draga mea tara,/ Sa
traiesti n pace alaturi de fratii tai sub/acelasi acoperis;/ Nu-i mai apara cu atata
usurinta pe cei din Ungaria/ Ca sa nu mai suferi cum suferi acum din pricina/ cumplitei
nedreptati.
Deznationalizati treptat prin ofensiva catolica a veacurilor XIII-XV, prin legislatia ungara
privind statutul de nobil si limba oficiala, apoi prin Contrareforma si ofensiva catolica
romano-germana, n veacurile XVI-XIX, secuii au cazut prada legilor de maghiarizare
din 1867-1918. Chiar daca au trait sute de ani amestecati cu romanii. Si o data
maghiarizati, au devenit un agent patogen extrem de virulent de transmitere a bolii.
Sate romanesti n secolele XIII-XIX, ca Bodogaia, Eliseni, Porumbenii Mari etc. din
bazinul Tarnavei Mari, sunt astazi secuiesti, adica maghiare! Atestat ca sat romanesc
din 1211, Miclosoara mai aminteste astazi de romani doar prin crucile din cimitir pe
care se pot citi nume ca: Ola Miclos, Bocor Gyorgy, Vaida, Dragus, Pintea, Macovei,
Baduy, Vaszi Istvan etc.
La 1584, Antonio Possevino nota ca printre secui traiesc multi vlahi care nu stiu
ungureste. Dar care continuau sa treaca la catolicism, precum cei din Vlahita. Si o data
trecuti Lexiconul lui I. Lenk din 1835 nota ca, din cele 500 de sate ale secuimii, 130
sunt romanesti si n 122 populatia este amestecata. Intre 1920 si 1940 doar n 30 din
satele mentionate mai erau vorbitori de romana. Astazi Ultimul recensamant oficial
unguresc, din 1910, recenza n secuime 612 000 persoane, din care 114 270 vorbitori
de romana. Dar, ciudat, ortodocsi erau mai multi 138 763!

Tragand cu tunurile n romanitate si ortodoxism, generalul Bucov mentiona la 1761 ca,

n cel mai intens ungurizat scaun de secuime, Odorhei, din 102 sate, 99 sunt locuite
de romani. Cinci decenii mai tarziu, Alexa Dusa pentru Covasna si groful Domokos
Teleki (el nsusi urmas al renegatului roman Mihai, porcarul valah care, potrivit
Suzanei Lorantffy, adoptase numele satului Teleki) pentru Trei Scaune consemnau ca
mare parte dintre tarani fiind romani sunt de credinta veche; aici romanii si uita graiul
pe care aproape numai popii lor l cunosc: confesiunea si-o pastreaza nsa peste tot.
Dupa revolutia de la 1848, cand romanii ardeleni au luptat alaturi de imperiali
mpotriva bandelor lui Kossuth, pentru pastrarea fiintei lor nationale, guvernatorul
Wolgemuth propunea (1849-1850) masuri de stavilire a maghiarizarii romanilor din
secuime. Tardiv nota ziarul budapestan Kronika n 1867, deoarece fusesera deja
maghiarizati 30 000-40 000. In sate romanesti, ca Tulghes, Lunca de Jos, Joseni, Ditrau,
Remetea, Lazarea, Valea Stramba, la 1839, doar antroponimele mai amintesc de
romani (Csortan, Baicu, Danciu, Ivancso, Lucacs, Ghenciu, Moga, Olah, Sztupar, Bogdan,
Vakar, Todor, Koszta, Koszma, Tofan, Koszti, Buszdugan, Kolumban, Krojitor, Kozsokar,
Puja etc.). La Ciceu, Soimeni, Lazaresti, Tomesti, declarate curat unguresti n 1900, se
constata ca toata antroponimia era romaneasca. La Madaras, Frumoasa, Racu, nca
ntalnim pe ungurii Babes, Buta, Gheorghi, Korbea, Markus, Raduly, Szava, Stefan etc.,
iar la Jigodin si Sancraieni pe alde Serban, Boricz, Danko, Vakar, Kozma, Nedelko,
Vasuly, Popul etc.
Istoricul Hnfalvi Pal, pe numele de nastere Paul Hunsdorffer, deci el nsusi un
maghiarizat, nota la sfarsitul veacului XIX: In general, consideram nendoielnic faptul
ca, ntre secuii de azi, o parte este de obarsie romaneasca. Iar etnograful german
Rudolf Bergner (1860-1899) era n masura sa stabileasca etapele procesului: I. etapa
bilingvismului acceptarea ca a doua limba a maghiarei (se dadea ca exemplu satul
Voslobeni de langa Gheorghieni); II. etapa uitarii limbii natale, dar pastrarea confesiunii
ortodoxe (ex. Satul Joseni); III. etapa finala, a pierderii confesiunii.
Asa s-a facut ca, numai n ultima suta de ani, zeci de sate romanesti au devenit
secuiesti, adica unguresti: Varghis, Racosu de Sus, Aita Mare, Beliu, Ivanesti, Cernatu
de Sus si de Jos, Dobolii, Brates etc. In alte zeci de localitati, doar bisericile ortodoxe

parasite mai amintesc de originea romaneasca a locuitorilor: Bodogaia, Lazareni,

Curteni, Sarata, Budin, Martinis, Daia, Corund (catolicizat la 1720), Anghelus, Ghidfalau,
Olteni etc. In multe altele, doar vechile cimitire mai amintesc originea curat
romaneasca a locuitorilor, chiar daca, uneori, si numele de pe cruci au fost
maghiarizate: Jigodin, Soimeni, Pauteni, Ciceu. Iata de ce, cand procesul continua sub
ochii nostri, la Zagon, de exemplu, cand alde Damacea (Domokos), Cojocaru (Kozsocar),
Columba(n) sau Radu(ly) sustin n parlamentul tarii nu interesele romanesti ci pe cele
ale Europei, ar trebui sa ne ngrijoram si sa luam masuri. Cel putin sa explicam
autenticei Europe, nu Europei Sfantului Stefan care moare de dragul si de grija
noastra, ca tot tam-tam-ul cu deznationalizarile n Romania n timpul regimului
comunist si dupa nu este altceva decat povestea hotului care striga, cand e prins,
Hotii.
O datorie civica si europeana sa-i sprijinim pe secui sa redevina ei nsisi!
Entitate asadar distincta, traind un mileniu n mediul romanesc, influentati de si
influentand la randul lor pe romani, secuii au rezistat cu eroism tendintelor regalitatii
ungare de a le ncalca privilegiile, i-au sprijinit pe autohtoni sa-si realizeze aspiratia
milenara de unitate, n epoca lui Mihai Viteazul, dar au sfarsit prin a fi maghiarizati
prin religie si limba. Si au actionat, la randul lor, ca agenti de maghiarizare n mediul
romanesc si continua aceasta actiune asupra ceangailor (romani catolici n satele din
Subcarpatii Moldovei).
Problema secuilor, initial avari, apoi si romani maghiarizati, problema acuta astazi, a
stat n atentia oamenilor politici din deceniile interbelice ale democratiei-etalon,
pentru unii, solutia cea mai potrivita pentru toate partile fiind propusa atunci de
Nicolae Iorga n sedinta Senatului din 8 aprilie 1935: Cate comune din secuime le-ati
trecut la Roman, Bacau, Putna? Desi trebuie tratata conform legilor, secuimea este un
ghimpe n mijlocul tarii noastre. Si nu tin a-i preface n buni romani, dar cel putin sa-i
deprind cu tara aceasta; sa nu stea ariciul acolo, bagat n cuibul lui, ci sa-l scoti din
vagauna, sa vina sa vada romanul la fata; sa nu-si nchipuie ca romanul e numai un
functionar, un jandarm, un soldat; din contra, sa-l vada n fata ca e un om zdravan, cu

calitati si nsusiri pe care un secui, adesea si el un roman desnationalizat, s-ar putea sa

nu le aiba!
Ceea ce ati nceput sunt lucruri bune, dar este un nceput; trebuie daramata bariera si
orice aminteste faptul ca poporul romanesc a trait n provincii create si dominate de
straini trebuie sa dispara!
Vom tine oare astazi seama de sfatul inegalabilului Iorga? Sau, de dragul asa-zisei
integrari n Europa, vom adopta opiniile asasinilor sai si vom da o mana de ajutor
latrones gentium, sprijinindu-le ultima gaselnita n domeniul armelor de nimicire n
masa asa-zisa legitimatie de maghiar. (Atentie! Nu de ungur, ci de maghiar cum
scrie la Constitutia Ungariei dualiste.) Spiritul european, nu tolerant, ci umanist si
reparator vis--vis de minoritati, ne-ar impune sa ne aplecam cu dragoste asupra
secuilor de astazi. Pe cei de origine romana sa-i ajutam sa revina acasa, iar pe ceilalti,
urmasii avarilor, sa-si redescopere trecutul de neam ales, limba, traditiile, uncitatea.
Chiar si prin excursii de studii si documentare n Caucaz si nordul Mongoliei! Pentru ca
ar fi absurd ca, din romani si avari, la nceput de mileniu III, sa continue sa se nasca
himera dualista numita maghiari!
Dr Mircea Dogaru
Sursa: Istorie Adevarata

Episodul XIX: Unguri, Secui, Romni, Maghiari

Lipsa culturii istorice ne poate juca adesea feste, facandu-ne victimele unei propagande
absurde dar tenace, menita, asa cum lesne se poate observa in conflictele majore din ultimele
doua decenii, sa transforme albul in negru si negrul in alb, vinovatii in victime, tradatorii si
asasinii in eroi, adevarul in contrarul lui, hotul in negustor cinstit genocidui in cruciada a pacii si
pretentiile utopice ale unor fosti calai in revendicari ,,democratice si ,,europene, in numele
unor imagianare ,,drepturi colective si in detrimentul: drepturilor inalienabile ale cetatenilor,
popoarelor si natiunilor.

Astfel, daca o intreaga elita politica si nu numai, punea ieri semnul egalitatii intre ,,germani si
nemti, intre romani si ,,vlahi, ceea ce era corect, astazi se straduieste sa demonstreze ca
,,moldovenii si ,,vlahii nu sunt romani, cu alte cuvinte ca ,.bavarezii si ,,nemtii n-ar fi germani,
ceea ce este absurd, in timp ce accepta echivalenta ,,unguri-maghiari, ceea ce, in realitate, este
tot o absurditate ,,implementata in constiinta europeana si universala de terorismul de stat al
unei politici de genocid etnic si cultural.
In acceptiunea etnica a cuvintelor, ,,ungurii nu sunt ,,maghiari, tot asa cum romanii nu sunt
traci, italienii-romani, englezii-saxoni si francezii-celti. In acceptiunea politica in schimb, in
conformitate cu legislatia epocii dualiste (1867-1918), daca ,,ungurii erau ,,maghiari, nu toti
,,maghiarii erau etnic unguri; tot asa cum ,,rusii erau ,,sovietici dar nu toti ,,sovieticii erau
rusi. Chiar daca si unii si altii au incercat fabricarea in jurul lor a unor natiuni ,,omogene
prin ,,maghiarizare, respectiv ,,sovietizare.
Ca mai toate popoarele moderne europene, inclusiv cel romn, si ungurii sunt rezultanta unui
proces indelungat si complex de etnogeneza.

Originari din Asia Centrala, maghiarii finici au constituit o minoritate, dar una
conducatoare in cadrul valului de populatii turcice in fruntea carora, maghiarul Almus a
incercat pe rand, la sfarsitul veacului IX, sa se infiltreze pe cele doua rute ale migratiilor,
prin coloarul dobrogean si nordul Peninsulei Balcanice spre Bizant sau prin Carpatii
Padurosi si Pannonia spre mirificul Occident. Pe langa cabarii, bulgarii, bascurzii, etc.
care-l urmau la Kiev, lui Almus i s-au alaturat multime de pecenegi, apoi slavi si, poate,
romani nordici (volohoveni) dupa cum ar indica numele capeteniei Ursu, toti:
nemaghiarii fiind numiti generic, de gestele unguresti tarzii -,,cumani, desi cumanii vor
participa la etnogeneza ungara masiv, abia in secolele XII XIII.
Greu loviti de ,,romani si slavi (Nestor) la trecerea prin Carpatii Padurosi spre Tara Romanilor
care traiau ,,la apus de varegi (,,Urus), ocazie in care a fost ranit mortal Almus, el nemaiputand
,,intra in Pannonia (Chronicon Pictum Vindobonense) ei au debusat in 896, sub conducerea lui
Arpad, fiul si mostenitorul decedatului intr-o regiune numita cu un cuvant romanesc ,,munca
in sens de ,,truda -,tocmai pentru ca au luat-o cu mare efort Muncaci. Aici au ridicat o
fortificatie, apoi alte 3 in jur (Simon de Keza), total 7, de unde confuzia voita a multor istorici
revizionisti cu Transilvania numita abia patru secole mai tarziui de colonistii sasi Siebenburgen
-Septemcastra. In realitate, ,,noua patrie maghiara era ceea ce astazi se numeste Ucraina
subcarpatica. Aici a inceput, din 896, procesul etnogenezei ungare, in care au fost implicati
maghiarii care, dupa Simon de Keza erau ,,108 familii nu mai multe, restul adica majoritatea
fiind sau straini (turcii) sau robi (localnicii romano-slavi).
Conglomeratul a dobandit un nou nume dupa cucerirea cetatii si tarii Ungului sau Unguarului
de pe raul omonim si lichidarea conducatorului local numit romaneste in textele latine -DUCA.
Arpad s-a impamantenit casatorindu-se cu fiica defunctului, crestina-ortodoxa. ,,Duce de
Unguar, el avea sa coboare cu soldatii sai, numiti ,,oarecum in bataie de joc unguari
(Anonymus) de viitorii adversari fie ca erau maghiari, turci sau slavo-romani supusi, abia in anul
903, in teritoriile ducelui Salanus dintre Tisa si Dunare. De aici avea sa treaca in sfirsit in mult

laudata Pannonie care trebuie precizat ca se afla in dreapta Dunarii Mijlocii, pentru ca, in
general, se face confuzie intre aceasta si teritoriile romanesti din Transdanubia. Tot asa cum
voit se incearca explicarea numelui dobandit de ,,unguri prin ,,onogunduri-numele membrilor
unei federatii turcice de pe Volga, fara legatura cu valul lui Almus sau sau prin ,,huni, din care
ar fi derivat ,,hunguri spre a se legitima stapanirea in Pannonia prin pretinsa mostenire al lui
Attila.
Dupa lupte care au durat decenii, sfarsind prin alungarea lui Salanus la Vidin, romanii, slavii si
bulgarii dintre Tisa si Dunarea Mijlocie au intrat in creuzetul care va da nastere, prin
amalgamare, noului popor modern, european, ungar. La fel si locuitori Pannoniei: latinii sau
,,romanii bastinasi (romanitatea central-europeana, din care mai subzista astazi doar romansii
in Elvetia), ,,teutonicii adica urmasii francilor stapanitori in veacurile VIII-IX slavii moravi si cei
supravietiutori ai regatului lui Samo (623-658), romanii timoceni si ,,guduscani,, refugiati aici cu
ducele Borna, de teama bulgarilor, in 814(,,messianii) ca si romanii vestici (,,pastorii romanilor)
care-si purtau turmele, in cadrul transhumantei, pana la lacul cu nume romanesc Balaton.
Apoi, dupa crestinarea fortata a asiaticilor maghiaro-turcici, (fiindca populatia europeana,
acel ,,mult popor peste care se instapanise Arpad era deja crestina) performanta realizata de
cel de-al cincilea ,,duce de Unguar, Voicu (997-1038), cel care era crestin-ortodox si vorbea,
potrivit Cronicii Pictate de la Viena, romaneste in familie, dar care, rebotezat catolic Stefan si
primind de la papa Silvestru II (999-1003) titlul regal (25 decembrie 1001) va deveni pentru
,,unguari Szent Istvan, puzderie de cavaleri europeni ratacitori sau lipsiti de dreptul de
primogenitura, germani, francezi, italieni, spanioli, au fost atrasi cu promisiuni in noul regat
(Simon de Keza).
In fine, pentru pastrarea echilibrului si ramura asiatica avea sa fie intarita prin colonizarea de
noi valuri de pecenegi incepand cu domnia lui Zulta (907-947)- ginerele ducelui bihorean
,,Menumorut si cumani masiv raspanditi prin satele Ungariei si fortati sa realizeze casatorii
mixte de regele Bela IV (1235-1270) in preziua marii invazii mongolo-tatare din 1241.
Similar si contemporan procesului etnogenetic desfasurat in Anglia, unde din romanici, saxoni,
danezi si normanzii francofoni s-a nascut in secolele X-XV natiunea engleza, poporul ungar s-a
conturat in veacurile XV-XVI, decisiv pentru afirmarea mentalitatii de ,,hungarus fiind conflictul
indelungat cu otomanii (1388-1526) si, indeosebi, ca o reactie de aparare a societatii, pierderea
statului propriu prin ,,Mohacsi vesz (,,pieirea de la Mohacs 1526), chiar daca in veacul XVIII
inca mai exista constiinta ,,cuna la buna parte din locuitorii Pannoniei, un Ladislau Khan cerand
de pilda, Mariei Tereza, dreptul la invatamant in limba cumana. Asa cum traco-dacii s-au topit,
in romni, si maghiarii s-au topit prin urmare, in noul popor ungar, dar, posedand un
etraordinar instinct de conservare, tocmai pentru ca erau initial putini si profitand de faptul ca
asigurau conducerea conglomeratului de triburi asiatice si populatii europene, au facut-o
impunandu-si limba si, ca politica statala casatoriile mixte. Si au transmis acest instinct si
teama de disparitie si noului popor rezultat, redus si el numericeste si obsedat in consecinta de
inmultirea pe cale nenaturala ,,prin absorbirea permanenta si maghiarizarea a tot felul de
natiuni straine(Fabrizius, 1 august 1940).
Teama pe care nu si-a putut-o niciodata infrange, asa cum nu si-a putut reprima nici obsesia
originii componentei primare, de strat fino-turcic-Asiatic. In toate timpurile, elita noului popor a
folosit in retorica, obsedant, cuvantul Europa, a incercat sa se considere mai europeana decit
europenii si mai catolica decat papa, tocmai pentru a sterge amintirea componentei asiatice
care ar fi dus cu gandul la ideea de implant strain in centrul continentului divinizat.

Numita cu indarjire maghiara, asa cum limba slavilor sud-dunareni se cheama astazi bulgara,
limba ungara de astazi, exceptand gramatica si fonetica, are insa prea putin in comun cu limba
vorbita de Arpad, datorita miilor de cuvinte si expresii slave, germane si romne patrunse in
vocabular. Ca romnii creatori de cultura, civilizatie si popoare in Europa central-rasariteana se
pot regasi si in ungurii de astazi, o dovedesc atat cele peste 2500 de cuvinte romanesti
identificate de savantii unguri in limba lor, cat si, elocvent, onomastica. Romanul Radu a devenit
ungurul Raduly, Cojocaru-Kozsokar, Columb-Kolumban, Damacea-Domokos, iar fiii lui Ban
Banffy, ai lui Drag-Dragffy si mari romanofobi in perioada 1867-1918, pentru ca mai-catoliciidecat-papa au existat in toate timpurile si la toate popoarele, vehementa lor tinand de refuzul
prozelitului de asumare a propriei identitati.N-au fost amintiti in acest excurs istorie secuii
deoarece, asemeni celtilor neromanizati care n-au participat la etnogeneza engleza, pastradu-si
propriul destin, nici acesti urmasi ai avarilor, alungati din Pannonia in Transdanubia, apoi peste
Tisa, la ,,romanii din Muntii de zapada (Jansen Enikel) de trupele lui Carol cel Mare(768-814), nu
au luat parte la etnogeneza ungara. Colonizati ca aliati de regii de la Buda, cu 8-900 de ani in
urma mai intai in Bihor, apoi in centrul Transilvaniei si in final, in Carpatii Orientali pentru a-i
dispersa si neutraliza pe romani, ei si-au pastrat in tot cursul Evului Mediu limba proprie,
organizarea sociala, traditiile, obiceiurile, portul, constiinta de sine. Dictata de ratiuni nu atat
sociale cat politice si de instinct de supravietuire, Unio Trium Nationum din 1437 a avut
conotatii etnice, trei grupuri alogene distincte dandu-si mana pentru a exclude masa majoritara
a romanilor autohtoni de la decizie.
Secuii n-au devenit prin urmare unguri, ci, treptat si decisiv dupa 1867, prin
deznationalizare ,,MAGHIARI! Cum a reaparut termenul si cu ce semnificatie noua? Pentru
cine studiaza ,,legile de maghiarizare si intelege ca a ,,bulgariza inseamna, de fapt, a slaviza,
raspunsul este simplu.
Primind la sfarsitul lui 1867, in cadrul statului dualist, sumedenie de teritorii slave, romanesti si
chiar germane, pe care le-au declarat abuziv mostenire de la Szent Istvan, ungurii s-au trezit
minoritari intr-un stat himeric numit ,,Ungaria Sfantului Stefan. Drept care instinctul lor tenace
de supravietuirire prin cucerire i-a facut sa treaca rapid la o politica oficiala si ,,stiintifica de
deznationalizare, meticulos programata, a neungurilor, in scopul confectionarii unei natiuni
omogene. Astfel au decis sa nu mai vorbeasca despre existenta unor popoare in cuprinsul
statului lor ci despre un singur popor, asa cum rusii, preluandu-le exemplul, aveau sa treaca,
ulterior, de la ,,popoarele sovietice din vremea lui Stalin la ,,poporul sovietic, in timpul lui
Brejnev. Numai ca ungurii nu au folosit un termen abstract pentru a defini poporul ,,unic ci
unul concret, extras din propria istorie.
Prin ,,legile de maghiarizare de dupa 1867, indeosebi prin aceea din decembrie 1871, ei au
dezgropat numele de ,,maghiar si au proclamamt ca in Ungaria dualista nu mai existau unguri,
slovaci, germani, croati, sloveni, romani, evrei, tigani ci maghiari, maghiarii fiind ,,fii patriei,
unguri, slavi, romani etc, care acceptau sa invete limba, sa-si schimbe numele si credinta si
recunosteau hotarele asa zise ale lui Szent Istvan. Ar fi ca si cum noi, romanii, am fi proclamat
pe 2 decembrie 1918 ca in Romania Mare nu mai existau romani, unguri, tigani, secui si altii ci
TRACI, tracii fiind fii patriei care vorbeau limba traca, adica romana si recunosteau hotarele lui
Burebista. Bizar este faptul ca, in deceniul pregatitor al revolutiilor ,,spontane din Est, au
aparut si la bulgari si la ucraineni si la noi astfel de teorii aberante, ba chiar prolifereaza masa
de manevra a amatorilor de istorie, care echivaleaza romanii cu dacii, care vad ,,daci adica

romani de la Urali la Atlantic in preistorie si maimute sarind din craca in craca si recitand
,,Luceafarul in limba lui Eminescu, pe vremea cand nu se nascuse inca Homo Sapiens.
La noi sunt insa doar curente care, oferind celor slabi de inger evadarea din prezentul
apocaliptic, intr-un glorios trecut himeric, starnesc haz de necazul specialistilor, in timp ce in
Ungaria dualista si horthysta, ca rezultat al unei politici de stat, astfel de idei si termenii
implementati atunci au prins si continua sa provoace confuzie pentru ca este greu sa te
dezbari, nu-i asa, de ,,dezastruoasa mostenire a trecutului. Dovada ca, astazi, ungurii isi spun
,,maghiari, in timp ce secuii si ceilalti deznationalizati care n-au fost niciodata unguri, doar
,,maghiari. Iar numele de ,,ungur ,,Ungaria si ,,maghiar se amesteca intr-un carusel ametitor
pana si in noua lege de maghiarizare care se vrea o ,,lege a statului maghiarlor din tarile
vecine, mai putin cele apte de riposta, ca Austria. Citam din articolul 6 al Proiectului care afirma
ca scopul noii gaselnite a Budapestei este ,,asigurarea apartenetei maghiari lor de dincolo de
hotare la natiunea ungara pentru propasirea lor pe pamantul natal, precum si pentru
asigurarea constiintei lor identitare. De unde putem intelege ca ungurii din Ungaria dau unora
din afara cetatii numele de ..maghiar si ,,constiinta identitara corespunzatoare cu, evident,
conditia sa ramana pe pamantul strain respectiv, care, astfel, devine ca ,,natal si el parte a
natiunii si patriei ungare.
Dar cadourile nu li se fac respectivilor doritori oricum, ci doar daca sunt buni propagandisti, ,,in
semn de recunoastere a activitatii lor exemplare, deosebite, destasurate in slujba maghiarimii,
in sporirea valorilor umane maghiare.In concluzie ca sa fii maghiar, poti sa nu fii .ungur.
Datorita ,,criteriilor complementare, poti sa te declari ,,maghiar, turc sau japonez fiind, daca ai
copilul, de exemplu, la o gradinita ,,maghiara. II faci maghiar intai pe ala micu, pe urma ceri
reintregirea familiei! Si daca nu pricepi ca din cecen ajungi sovietic, adica rus, domnul Gyula
Kestely, reporter BBC, este in masura sa-ti explice la o adica, asa cum a facut-o pe 28 mai a.c. la
ora 08:00 ora Romaniei, ca legitimatia in cauza este o ,,anumita forma de identificare, mai putin
decat un pasaport si mai degraba, UN SOI DE LEGITIMATIE ETNICA. Adica, vorba
Lapusneanului, ma vreti, nu ma vreti, eu tot va voi, ca ponoasele le va trage, ca de obicei, acarul
Motoc!
Istorie adevarata

Series Navigation

Episodul XX: PREZENA ROMNILOR N

KAZAHSTAN ISTORIE I DESTIN

Potrivit datelor statistice, n Republica Kazahstan, ar fost sovietic din Asia Central,
unde convieuiesc cca.120 de naionaliti, la recensmntul din anul 1999, n grupa

etnic romni/moldoveni s-au nregistrat 20.054 de persoane, din care 594 de

persoane s-au declarat romni si 19.460 moldoveni. Majoritatea acestora provin
din regiunile istorice romneti Basarabia, Bucovina de Nord, Sudul Basarabiei i astzi
triesc dispersat n regiunile din nordul Kazahstanului, ceea ce face s fie treptat
asimilai de populaia local.
Dac istoria altor popoare care au ajuns s triasc n Kazahstan este oarecum
cunoscut, despre romnii basarabeni, bucovineni i transnistreni nu se cunoate
aproape nimic la nivelul societii kazahstaneze de astzi. n aceast ar nc circul
teoria nvechit tipic sovietic, potrivit creia romnii i moldovenii sunt dou
popoare distincte. Acest lucru se datoreaz n opinia noastr politicii staliniste, de
deznaionalizare i mascare a unor adevruri istorice, promovat cu decenii n urm n
spaiul URSS. O alt teorie care a circulat n perioada sovietic i care se motenete i
astzi n tot spaiul fostei Uniuni, inclusiv n Kazahstan, este aceea c moldovenii sunt
igani. Dup lungi cutri am aflat c acest neadevr, aceast confuzie, s-a rspndit
prin poemul lui Pukin iganii, care a devenit foarte cunoscut n literatura rus,
respectiv sovietic, fiind i subiect de examene n coli.
NOT: Aflat n exil n Basarabia, n iulie august 1821 poetul rus a vizitat localitatea Dolna.
Fascinat de o atr de igani dintr-un sat din apropiere, satul Iurceni, Pukin le dedic
poemul iganii, (publicat n 1824), o poveste cu iubiri i rzbunri. Poemul ncepe cu
urmtoarea strof:
iganii n gloat zgomotoas
Prin Basarabia migreaz,
Pe malul rului, ei astzi
n atre zdrenroase nnopteaz.
Pentru a combate aceste teorii i pentru a face lumin n problema migraiei
romneti n spaiul ex-sovietic, mi-am propus s identific etapele prin care au ajuns s
triasc conaionalii notri n Kazahstan i, n general, n ntreaga Uniune Sovietic,
apelnd la literatur, istorie, date din arhive, diverse articole de pres publicate,
mrturii vii ale unor supravieuitori ai istoriei sovietice recente, originari romni care

triesc astzi n Kazahstan. Iat rezultatele:

CUM AU AJUNS ROMNII N KAZAHSTAN
I. La sfritul sec. XIX-inceputul sec. XX. Date de arhiv i nsemnri ale unor lingviti i
istorici din Kazahstan indic apariia n jurul anului 1890 n sudul Siberiei i nordul
Kazahstanului a primelor colonii pentru strmutai din raioanele cu populaie deas a
regiunilor europene ale Rusiei, unde erau adui n mod organizat, dar i voluntar,
rani care nu primiser pmnt de la stat. In aceste colonii au ajuns i rani din
Bucovina de Nord (Cernaui, Noua Suli), din majoritatea judeelor Basarabiei, din
Herson,Tiraspol, Nikolaev, Ismail, care atunci se gseau n componena Imperiului
arist.
ntre 1906-1914, n timpul reformelor agrare ale Guvernului arist condus de
Stolpin (dupa revolutia taraneasca din 1905 din Rusia), cateva mii de rani romni
basarabeni au fost transmutai n sudul Siberiei (zona Omsk, raionul Kutuzovka) i
Nordul Kazahstanului (zona Aktubinsk), unde li s-au repartizat pmnturi. n anul 2006,
am vizitat regiunea Aktubinsk i am ntlnit, dup lungi cutri, urmai ai acelor rani
basarabeni, care astzi triesc n aceast regiune. Ei mi-au relatat din povestirile
prinilor despre drumul lung, de 6 luni, parcurs cu carul cu boi de ranii basarabeni
pn n Kazahstan, despre surpriza neplcut pe care au avut-o acetia cnd n loc de
pmnturile roditoare promise au gsit ntinderi pustii, despre condiiile extreme n
care au trit n primii ani (i-au spat bordeie n pamnt), clim siberian, lipsa hranei
etc. n reg.Aktubinsk din nordul Kazahstanului, romnii basarabeni au fondat atunci
cteva sate, fiecare avand zeci de familii Basarabka, Novosergheievka, Ciornovodsk,
Bogoslovka, Ilinca, Kara-Hobda etc, n care i astzi mai triesc urmai ai lor-familii
precum: Capstrmb, Cerempei, Cristinoi, Cumpani, Lazu, Mnz, Mrza, Muntean,
Racu, rus. Am vizitat aceste sate izolate i am fost plcut surprins s vd cum mica
comunitate din aceast regiune nc pstrez limba romn/graiul moldovenesc i
obiceiurile tradiionale.
II. Valurile de deportri
Dup cum se cunoate, Pactul Ribbentrop-Molotov a avut consecine tragice pentru
populaia romneasca din Basarabia, Bucovina de Nord, inutul Hera i sudul
Basarabiei. Anexarea acestor provincii romneti la URSS la 28 iunie 1940 a fost urmat

de msuri represive i de deznaionalizare a romnilor basarabeni i bucovineni de

ctre regimul stalinist deportri n mas i trimiteri la munc forat n Siberia i
Kazahstan n anii 40-50 a zeci de mii de persoane, de unde unele nu s-au ntors nici
pn astzi.
1. 12-13 iunie 1941 Potrivit datelor de arhiv, n acea noapte, din Basarabia i nordul
Bucovinei au fost ridicate de la casele lor 29.839 de persoane, dintre care 5479 au
fost arestate (membri ai organizaiilor contrarevoluionare i alte elemente
antisovietice) i 24.360 au fost deportate. Din acest total, doar din RSS
Moldoveneasc au fost ridicate 18.392 persoane 4507 capi de familie arestai (4342
din considerente politice i 165 cu dosare penale) i 13.885 persoane deportate. n
grile de unde au fost transportai, cei arestai au fost separai de familii i ncrcai n
ealoane speciale. Ulterior, ajuni n lagre, acetia au fost supui unor represiuni dure,
muli fiind condamnai la pedeapsa capital pentru activitate antisovietic.
Deportarea din Basarabia i Bucovina s-a fcut cu vagoane de vite n Siberia i
Kazahstan (pentru Chiinu au fost repartizate 1315 vagoane, iar pentru Cernui 340
vagoane). Un raport din octombrie 1941 arat c n GULAG, la acea dat, din RSS
Moldoveneasc se afl 22.648 de persoane, n colonii din RSS Kazah (9954 pers.),
RASS Komi (352), regiunile Omsk (6085 persoane, dispersate n 41 de raioane),
Novosibirsk (5787) i Krasnoiarsk (470). Romnii deportai din Bucovina au fost inclui
n statistic ca provenind din regiunile din vestul Ucrainei. n Kazahstan, deportaii
romni basarabeni au fost repartizai n colonii din regiunile Aktubinsk (6195),
Kzl-Orda (1024) i Kazahstanul de Sud (2735). Personal, am ntlnit n ultimii ani mai
multe persoane originare din Basarabia care au fost deportate n Kazahstan n 12-13
iunie 1941. Astzi, acestea triesc n regiunile Aktubinsk, Karaganda, Akmola, Jambul,
Kzl-Orda, pstrndu-i limba, tradiiile i obiceiurile. ns, urmaii acelor romni
basarabeni, de vrst sub 40 de ani, deja nu mai vorbesc romnete, cunosc vag
evenimentele anilor 40 i cum au ajuns prinii i bunicii lor n Kazahstan. Aceasta,
datorit faptului c, pn n prezent, subiectul deportrilor din Basarabia i Bucovina a
fost unul nchis, comparativ cu cel al deportrilor altor popoare (lituanieni, letoni,
estonieni, ceceni i alte popoare din Caucaz, polonezi, ucraineni, coreeni etc) despre
care s-a scris n pres i publicaii de specialitate dupa 1990.

2. Deportarea de la 6-7 iulie 1949 (operaiune denumit conspirativ IUG/Sud), s-a

fcut n urma Hotrrii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc din 6
aprilie 1949 Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldoveneasc a chiaburilor,
fotilor moieri, marilor comerciani, complicilor ocupanilor germani, persoanelor care
au colaborat cu organele poliiei germane i romneti, a membrilor partidelor politice,
a garditilor albi, membrilor sectelor ilegale, ct i a familiilor tuturor categoriilor
enumerate mai sus. Hotrrea, care prevedea deportarea n Kazahstan, Asia
Central i Siberia a 11.280 de familii cu 40.850 de oameni, era nsoit de un act
adiional n care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca deportarea categoriilor
menionate s se fac pe vecie, operaiunea s nceap pe 6 iulie 1949, ora 02,00, i
s se ncheie pe 7 iulie 1949, ora 20,00. Documente de arhiva indic participarea la
desfurarea acestei operaiuni a 4.496 de lucrtori operativi ai Ministerului
Securitii de Stat al URSS, inclusiv adui din alte republici, 13.774 ofieri i soldai i a
4.705 activiti de partid din Moldova. Au fost mobilizate 4069 autovehicule pentru
asigurarea transportului intern a celor ce au fost ridicai i au fost pregtite 30 de
ealoane, respectiv, 1573 de vagoane de vite n care romnii basarabeni deportai au
fost transportai n Siberia (inutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumeni i Tomsk) i RSS
Kazah (regiunile Aktubinsk, Kazahstanul de Sud i Jambul). In fapt, au fost
deportate 11.293 de familii 35.796 persoane, din care 9864 brbai, 14.033 femei
i 11.889 copii. 7620 de familii au fost considerate chiaburi, iar celelalte acuzate de
colaborare cu fascitii, de apartenen la partidele burgheze romneti sau la secte
religioase ilegale. De notat c acestor deportai pe vecie li s-au confiscat averile i li sa interzis s-i ia cu ei bunuri materiale.
3. Deportarea de la 1 aprilie 1951. Operaiunea s-a numit conspirativ SEVER/Nord i
a fost pus n aplicare n baza aceleiai Hotrri a Consiliului de Minitri al URSS Nr.
1290-467cc din 6 aprilie 1949 i Hotrrii Consiliului de Minitri al URSS nr.667-339cc
din 3 martie 1951, care prevedea deportarea de pe teritoriul RSS Moldoveneasc a
membrilor sectei ilegale antisovietice a iehovitilor i membrilor familiilor acestora, n
total 5917 persoane. Aciunea a nceput la ora 04,00 i s-a ncheiat la ora 20,00 n
aceeai zi. Au fost arestate i deportate n Siberia (reg.Kurgan) 723 de familii,
respectiv, 2617 persoane (808 brbai, 967 femei i 842 copii), n special acuzate de

apartenen la secta religioas Martorii lui Iehova. La aceast operaiune au participat

546 de lucrtori operativi ai Securitii, 1127 ofieri i soldai din Ministerul Securitii,
275 ofieri i soldai de miliie i 750 de persoane din cadrul organelor sovietice de
partid din Moldova. Deportarea s-a fcut n dou ealoane, cu vagoanele care au ajuns
la destinaie la 13-14 aprilie 1951. Pe drum s-au nscut civa copii i au murit cteva
persoane bolnave.
NOT: Un raport al Ministerului de Interne al URSS din 1956 arat c iehovitii din
Moldova, mpreun cu cei din republicile baltice si regiunile din vestul Ucrainei i
Belarusiei erau n numr de 7449 deportai n regiunile Tomsk, Krasnoiarsk i Irkutsk
din Siberia.
Am cunoscut mai muli romni basarabeni deportai n iulie 1949 i aprilie 1951 n
Siberia i Kazahstan pe motiv de apartenen la secta religioas Martorii lui Iehova,
care astzi locuiesc compact n localiti din apropierea fostei capitale a Kazahstanului,
Alma-Ata, i apropierea capitalei Krgzstanului, Bishkek. Acetia mi-au relatat c, n
anii 60, cnd au vrut s se ntoarc n Basarabia, li s-a interzis i au fost obligai s
semneze documente c nu au pretenii la recuperarea averilor pe care le-au lsat cnd
au fost deportai. De notat c aceste comuniti (persoanele n vrst), prin religie i-au
pstrat limba romn (n grai moldovenesc), obiceiurile i tradiiile populare.
4. Se pare c deportrile din Basarabia nu s-au oprit n 1951. La 6 octombrie 1952,
Secretarul General al Partidului Comunist din RSS Moldoveneasc, Leonid Brejnev, se
adreseaz Comitetului Central al Partidului de la Moscova cu rugmintea s fie
deportate din Basarabia alte elemente antisovietice, care au rmas nestrmutate n
operatiunile din 6-7 iulie 1949 i 1 aprilie 1951. Potrivit lui Brejnev, n prezent, pe
teritoriul Moldovei sunt 3117 persoane care s-au sustras de la strmutare n 1949: 735
familii de chiaburi nsumnd 2382 persoane i 735 de chiaburi rmai singuri, ale cror
familii au fost strmutate i se afl n colonii. Nu-I dau linite lui Brejnev nici credincioii de
alt religie: n prezent, n raioanele limitrofe ale oraului Bli, sunt identificate nc 850
familii de sectani iehoviti -1700 persoane, precum i 400 familii de adepi ai sectelor
inocentitilor, arhanghelitilor, smbotitilor, cincizecitilor i adventist-reformitilor, n total
1100 de persoane. Dei nu avem date concrete, se poate presupune c rugmintea lui
Brejnev nu a fost refuzat. Un proiect strict secret de Hotrre a Preedintelui

Consiliului de Minitri al URSS Cu privire la strmutarea suplimentar de pe teritoriul

RSS Moldoveneasc a chiaburilor, adepilor sectelor ilegale ale iehovitilor,
inocentitilor, arhanghelitilor, smbotitilor, cincizecitilor adventist-reformitilor i
membrilor lor de familie prevedea deportarea a 5917 de persoane n aprilie 1953 n
regiunea Kurgan din Siberia i RSS Kazah, n conformitate cu Hotrrile Consiliului de
Minitri al URSS nr.1290-467cc din 6 aprilie 1949 i nr.667-339cc din 3 martie 1951.
III. Recrutrile forate pentru munc n URSS
n timpul regimului sovietic, n special al celui stalinist, RSS Moldoveneasc i regiunea
Bucovinei de Nord au fost surse de for de munc gratuit pentru marile obiective
industriale, zcmintele petroliere, minele de crbuni i alte resurse naturale, industria
lemnului etc. din ntreaga Uniune Sovietic. Exist documente care arat c, imediat
dup anexarea la 28 iunie 1940 a Basarabiei, din aceast regiune au fost recrutate i
trimise la munc forat n ntreaga Uniune mii de persoane. Prin Hotrrea nr.39 din 9
august 1940, Consiliul Economic al Guvernuluii URSS a dispus recrutarea n localitile
rurale ale Basarabiei a 20 de mii de muncitori, iar la 28 august 1940 conducerii
Chiinului I s-au cerut recrutri suplimentare n judeele RSS Moldoveneti.
Rezultatul-pn la 29 noiembrie 1940, din Basarabia organele sovietice au recrutat i
trimis n diverse regiuni industriale ale URSS, inclusiv n Kazahstan, n bazinul
carbonifer Karaganda, cca.56 mii de persoane de origine romn. n locul lor, au fost
adui n Basarabia 13 mii de ofieri NKVD i de armat, nvatori din Ucraina, Rusia,
Belarus, care au predat limba rus obligatorie timp de un an. Acesta a fost nceputul
deznaionalizrii provinciilor romneti ocupate. Unele surse indic faptul c, ntre anii
1948-1960, 196 mii de moldoveni au fost recrutai i trimii la munc pe antierele
sovietice.
IV. Trimiterile la lucrrile de deselenire a stepelor Kazahstanului demarate de
Nikita Hruciov n 1956
Astzi, n Kazahstan triesc muli romni basarabeni/moldoveni care n anii 50-60 au
fost adui la lucrrile epocale ale regimului Hruciov de deselenire a stepelor din
nordul Kazahstanului i transformare a acestora n terenuri agricole (n regiunile
Kustanai i Pavlodar peste 3000 de persoane n fiecare, n regiunile Akmola i
Aktubinsk-peste 2000 de persoane n fiecare). Acetia povestesc ct de cutai erau

ranii, mecanizatorii i tractoritii din RSS Moldoveneasc. Sptmnal, din Chiinu

zburau spre Kazahstan avioane pline cu agricultori i tractoriti moldoveni. Condiiile
n care erau primii acetia la nceput, n anii 1956-1958, lsau de dorit: eram lsai
direct n cmp, n corturi de campanie de cte 30-40 de persoane, la mare distan de
localiti. Alii, mai norocoi, erau cazai n aa-zise cmine, unde condiiile sanitare
lipseau. Ca sa nu mai vorbesc de foame, boli i frigau fost vremuri grele, povestete
Ion Guzun, un btrn basarabean care a rmas cu traiul n Kazahstan. Ulterior,
o modalitate distinct de aducere a moldovenilor la Deselenit era trimiterea
prin detaamentele de komsomoli/tinerii comuniti, entuziati de 17-18 ani, care
erau ndemnai s contribuie la ridicarea agriculturii si tarii sovietice. n cei 15 ani ct
a durat campania de deselenire a lui Hruciov, n Kazahstan au fost trimii cca.-1,5 mil.
persoane din ntreg URSS-ul.
V. Alte modaliti prin care au ajuns romnii basarabeni i bucovineni n
Kazahstan
prin repartiii ca specialiti i for de munc la diverse obiective industriale la
terminarea instituiilor de nvmnt mediu i superior (anii 60-80);
de bun-voie, pe urmele rudelor care au fost deportate n anii 40-50, celor trimise la
deselenit sau obiectivele industriale i minele de crbune;
atrai de locuri de munc mai bine pltite dect n Moldova, unde se fceau anunuri
despre marile antiere sovietice care existau n Kazahstan;
urmare cstoriilor mixte i serviciului militar.
n total, urmare politicii sovietice de deznaionalizare a romnilor n Basarabia i
Bucovina de Nord (prin strmutarea din locul de batin), la sfaritul anilor 80, peste
500 mii de moldoveni triau n alte regiuni ale URSS. Potrivit recensmntului din
1989, cei mai muli moldoveni se gseau n Ucraina-324.525, n Rusia 172.671 i n
Kazahstan 33.098.
VI. Prizonierii romni de rzboi n lagrele NKVD din Kazahstan (1941-1950)
Potrivit datelor culese de ambasadorul Romniei n Kazahstan n timpul cercetrilor in

Arhivele de la Karaganda ntre anii 2002-2006 i a mrturisirilor unor supravieuitori, n

timpul celui de-al II -lea rzboi mondial, n perioada 1941-1945, pe teritoriul regiunii
Karaganda au fost amplasate 3 lagre de concentrare ale NKVD pentru prizonieri
militari i civili strini: Spassk nr. 99, Balhash nr. 37 si Jeskazgan nr. 39.
Cel mai mare lagr a fost Spassk nr. 99, situat la 45 km de oraul Karaganda, pe
teritoriul fostei Uzine de topire a cuprului Spassk. Pe tot timpul funcionrii, prin acest
lagr au trecut 66.160 de prizonieri de rzboi strini (66.746 dupa alte date), dintre
care: 29.777 au fost nemi, 22.225 japonezi, 1633 austrieci, 1208 polonezi, 1088 italieni,
1139 unguri, 195 finlandezi, etc. Din totalul exprimat, 6.740 de prizonieri au fost de
naionalitate romn. La acetia se mai adaug un numr de peste o mie de
prizonieri de rzboi romni (care au luptat n Armata Romn), dar care au fost
nregistrai ca evrei, ucraineni, armeni, moldoveni.
n acest lagr au fost concentrai i 1808 prizonieri civili, dintre care 92 erau de
naionalitate romn.
Datele de arhiv indic faptul c, in perioada 1941-1950, 7765 prizonieri de rzboi
strini aflati in detenie n lagarul Spassk nr. 99 au murit. Din totalul acestora,827 au
fost de naionalitate romn. La acetia se adaug ali cca.200 de prizonieri de alte
naionaliti, care au luptat n Armata Romn: unguri, ucraineni, evrei, armeni. Mai
muli prizonieri moldoveni care au murit sunt nregistrai separat de cei romni.
Prizonierii mori au fost nmormntai fie pe teritoriul Diviziilor lagrului, fie in
apropierea acestora, a minelor sau a obiectivelor industriale unde munceau, astazi
neexistand practic, cu o singur excepie, o inventariere clar n acest sens. Pn n
prezent, n regiunea Karaganda s-a identificat un singur perimetru unde n acea
perioad au fost nhumai prizonieri strini de razboi care au murit: cimitirul din
apropierea Lagrului de concentrare Spassk nr. 99. Potrivit unor supravieuitori ai
lagrului, zilnic mureau zeci de prizonieri, care erau aruncai n gropi comune. Iarna,
ei erau ngropai n zpad.
La nceputul anului 2003, Ambasadorul Romniei Vasile Soare a facut demersuri pe
lng autoritile regiunii Karaganda i a obinut aprobrile pentru pstrarea memoriei
prizonierilor romni mori n lagrele din Karaganda. Astfel, la 9 septembrie 2003,
preedintele Romniei de atunci, Ion Iliescu, aflat n vizit oficial n Kazahstan, a

dezvelit n cimitirul de la Spassk un monument n memoria celor peste 1000 de

prizonieri romni mori n anii 40-50 n lagrele staliniste din centrul
Kazahstanului. Un preot venit special din Romnia a oficiat o slujb de pomenire.
Dei potrivit datelor de arhiv, majoritatea prizonierilor strini de rzboi au fost
repatriai n anii 50, exist informaii c unii au rmas s triasc n Karaganda, fiind
transferai n alte lagre colonii de munc. Astzi nc triesc martori ai acelor
evenimente (fosti deinui, de alte naionaliti) care ne-au povestit despre foti
prizonieri romni care au murit prin anii 60 la Karaganda (de ex.Alexandru Demeter
din Bucureti), deci la 10 ani dup ce lagrele au fost oficial lichidate i prizonierii
repatriai. Este posibil s existe astzi urmai ai acestora, printre cei aprox. 4000 de
romni nregistrai oficial la recensmntul din 1999 n regiunea Karaganda.
COMUNITATEA ROMNEASC DIN KAZAHSTAN ASTZI
Dac nainte de destrmarea URSS moldovenii ocupau locul 15 ca numr ntre cele
120 de naionaliti nregistrate n Kazahstan (33.098 persoane), dup 1991, cnd
aceast ar i-a proclamat independena, muli s-au ntors n Basarabia i Bucovina ori
s-au mutat n alte foste republici sovietice, actuale membre CSI.
Aa se explic faptul c, la recensmntul din 1999, n Republica Kazahstan, n grupa
etnic romni/moldoveni erau nregistrate 20.054 de persoane, din care 594 de
persoane s-au declarat romni si 19.460 -moldoveni. Majoritatea acestora triesc n
localiti situate n regiunile din nordul Kazahstanului (Pavlodar, Kustanai, Karaganda,
Akmola, Aktobe), adic n regiunile unde au avut loc deportrile i trimiterile la munc
fortata de ctre regimul sovietic (n Anex-distribuia romno-moldovenilor pe regiuni
n Kazahstan).
n anul 2002, subsemnatul a organizat ntlniri ale membrilor comunitii romnilor
moldoveni din regiunea Alma-Ata cu ocazia Mriorului, Pastelui, a Zilei Nationale
a Romaniei, prilejuri cu care a prins contur ideea constituirii unei Asociaii/Societi
culturale romneti care s promoveze contientizarea originii etnice comune a
romnilor si moldovenilor din Kazahstan, prezervarea limbii romne, a tradiiilor i
obiceiurilor comune.

La nceputul anului 2003, mpreun cu Mihail Groza, etnic romn originar din
Transnistria, care triete n Kazahstan din anii 50, am pus bazele Ansamblului de
dansuri populare romneti Romna la o coal general din localitatea AzatTalgar din apropierea oraului Alma-Ata. Astzi, Romna este singurul ansamblu de
dansuri romneti din Asia Central i are n repertoriu dansuri populare din toate
regiunile folclorice. Particip periodic la manifestri culturale organizate n Kazahstan,
devenind foarte cunoscut. In perioada 13-19 iulie 2006, membri ai ansamblului au fost
invitai s participe pentru prima dat la un festival n Romnia Festivalul La Fntna
Dorului de la imleul Silvaniei, organizat cu sprijinul Departamentului pentru Relaiile
cu Romnii de Pretutindeni din cadrul MAE.
La 28 mai 2003, la Alma-Ata, a fost nregistrat juridic Asociaia Romno-Moldovenilor
din Kazahstan (ARMK), al crui director executive este Mihail Groza. La ceremonia
dedicata naterii primei Asociaii romneti n aceast ar au fost prezeni doi artiti
populari romni Dumitru Zamfira i Mihai Cluaru, prezeni la Alma-Ata la un festival
internaional de folclor. Conform statutului, Asociaia s-a nscut pornind de la
realitatea istorico-cultural potrivit creia romnii si moldovenii sunt una i aceeai
naie, vorbesc o limb comun limba romn, au cultur, religie, tradiii i obiceiuri
comune.
n iunie 2003, la Ambasada Romniei la Alma-Ata s-au deschis cursuri facultative pentru
copiii membrilor Asociaiei care doresc s nvee limba romn.
Tot n iunie 2003, la Reuniunea Consiliului Mondial Romn de la Vatra Dornei,
conducerea Asociaiei Romno-Moldovenilor din Kazahstan a naintat o cerere de
afiliere a Asociaiei ca membru al acestui for al romnilor de pretutindeni, din dorina
de a stabili legturi cu ara i asociaii similare din ntreaga lume. n prezent, Asociaia
se afl n proces de reorganizare, ca urmare a apariiei unui curent moldovenesc prin
care se ncearc iari dezbinarea comunitii romneti din Alma-Ata n romni i
moldoveni.
Demersurile ambasadorului Romniei n Kazahstan, Vasile Soare, au continuat i la 28
aprilie 2005, a fost nregistrat juridic cea de-a doua asociaie a romnilor din

Kazahstan Societatea Cultural Romn DACIA din Karaganda (regiune unde

oficial triesc aprox. 4000 de persoane de origine romn).
La sediul societii DACIA din Karaganda, dotat cu sprijinul statului romn, pn la
sfarsitul anului 2006 s-au organizat sptmnal cursuri de limba romn pentru copiii
etnicilor romni din regiune n cadrul colii Duminicale Mihai Eminescu.
O figur marcant a comunitii romneti din Karaganda este veteranul Simion
Plamadeala (70 de ani), poet, absolvent al Colegiului Pedagogic din Chisinau in anii 50,
fost coleg de colegiu cu poetul Grigore Vieru si cu Mircea Druc, ex-premier al
R.Moldova. Simion Plmdeal a ajuns in Kazahstan in anii 50, ca multi conationali deai sai din Basarabia, la lucrarile de destelenire declansate de regimul sovietic al lui
Nikita Hrusciov, pe motiv c la absolvirea colegiului a refuzat s predea limba rus la o
coal romneasc de pe malul Prutului. Poetul roman din Karaganda a lucrat peste 30
de ani n minele de crbuni din Karaganda, timp n care a scris sute de poezii n limbile
romn i rus prin care i-a exprimat suferina ndurat, nostalgia dup locurile
natale, a militat pentru limba i identitatea romneasc a moldovenilor. Astzi,
poeziile lui Simion Plmdeal i ncnt pe cei mai tineri i sunt publicate periodic n
presa local.
Conducerea Societii DACIA a fost invitat i a participat la Prima Reuniune a Liderilor
Asociatiilor Culturale Romaneti din Europa, Bucureti, 11-13 octombrie 2006
(organizat de MAE roman), unde a luat cuvntul i a intrat n contact cu lideri de
asociaii din ntreaga Europ.
ncepnd cu anul 2002, din rndul comunitii etnicilor romni din Kazahstan,
Ambasada Romniei la Alma-Ata selecteaz anual tineri crora li se acord burse de
studii gratuite n Romnia (n prezent, n Romnia studiaz 5 elevi i studeni de
origine romn din Kazahstan). n anul 2006, un grup de 10 copii etnici romni din
Kazahstan au fost trimii gratuit n Romnia, n tabra de odihn de la Nvodari.
Aceste dou programe ale statului romn dedicate sprijinirii pstrrii identitii
naionale a conaionalilor notri de pretutindeni sunt extrem de apreciate de
comunitatea din Kazahstan i sunt privite ca modaliti concrete de sprijin din ar
pentru existena identitar a acesteia.

n mai 2005, ambasadorul Romniei a invitat n Kazahstan o echip a Televiziunii

Romne care a realizat un documentar despre comunitatea romneasc din
aceast ar, difuzat n cteva episoade pe TVR i TVRI. Radio Romnia Actualiti i
Radio Romnia Cultural au realizat la rndul lor, n anii 2004-2006, emisiuni despre
aceast comunitate.
n decembrie 2005, Ambasada Romniei n Kazahstan a organizat pentru comunitile
romneti din Karaganda i Alma-Ata concerte de muzic popular romaneasc cu
ocazia Zilei Naionale a Romniei, cu participarea unor artiti de la Ansamblul
Ciocarlia din Bucuresti.
n iulie 2006, urmare demersurilor ambasadorului Romniei, n regiunea Pavlodar din
nordul Kazahstanului a fost nregistrat o a treia societate cultural a romnilor din
Kazahstan-Societatea Cultural Romn BUCOVINA.
NOT: n perioada 22-23 iunie 2006, n calitate de ambasador al Romniei n Kazahstan, pe
baza datelor din acest documentar, am organizat la Karaganda o conferin tiinificopractic pe tema prezenei romnilor n Kazahstan, la care au participat istorici,arhiviti i
jurnaliti din Kazahstan, Federaia Rus, Krgzstan, i Uzbekistan, precum i reprezentani
ai Societii Culturale Romne DACIA din localitate. Prezentarea, pentru prima oar n
aceast ar, la nivel academic, a unor date documentare privind destinul romnilor din
Kazahstan a fost urmrit cu mare interes de ctre participanii la conferin i considerm
c a fcut oarecum lumin n ceaa care se aternuse peste aceast istorie recent, de
muli necunoscut.
ANEXA
Prezena romnilor / moldovenilor n principalele regiuni ale R.Kazahstan
(recensmntul din 1999)
Regiuni

Romni

Moldoveni

Regiunea Akmola

65

2239

Regiunea Karaganda

96

3428

Regiunea Alma Ata

20

642

Regiunea Atyrau

101

Regiunea Kazahstanul de Est

15

630

Regiunea Jambyl

13

370

Regiunea Kazahstanul de Vest

14

422

Regiunea Kyzyl Orda

189

Regiunea Manghistau

163

Regiunea Kustanai

101

3302

Regiunea Pavlodar

97

3391

Regiunea Kazahstanul de Nord

31

766

Regiunea Kazahstanul de Sud

561

Orasul Astana

37

629

Orasul Alma Ata

25

463

Prezenta Romanilor in Kazahstan-istorie si destin 15 Ianuarie 2007

Vasile SOARE, ambasadorul Romniei n Kazahstan
Romanii din Kazahstan

Episodul XXIII: Istoria drapelului din antichitate

pn n epoca modern

Ca simbol vexilologic romnesc, tricolorul albastru, galben, rou este de dat relativ
recent, el aprnd n prima jumtate a secolului al XIX-lea.

Cu certitudine, geto-dacii (ramura nordic a marelui neam tracic) au avut ca simbol

draco: un cap de lup cu botul deschis, continuat cu un corp de arpe, realizat din
metal (bronz) i care se termina cu o serie de fii din pnz. Acest draco era nfipt n
vrful unei hampe; purtat n galopul calului n timpul luptelor, draco scotea un uierat
datorit aerului care intra prin gura deschis a animalului i ieea printr-un fluier din
lemn prins la coad. Draco nu a fost o invenie geto-dacic, el fiind preluat de la
popoarele de clrei de origine iranian, cunoscute sub numele generic de scii.
Oricum, prima atestare a utilizrii unui draco de ctre geto-daci dateaz din sec. IV
a.Ch., o schiare a unui astfel de steag fiind scrijelat n pasta crud a unui vas local,
lucrat cu mna, descoperit n aezarea getic de la Budureasa, jud.Prahova. n scenele
sculptate ale Columnei lui Traian, rzboinicii daci apar purtnd deseori astfel de
simboluri, ele regsindu-se redate i pe monumente funerare ale unor ostai romani
de origine dacic staionai n Britania. Singurul exemplar pstrat numai partea
metalic a fost descoperit n Germania, fr s se poat spune dac piesa respectiv
reprezint un trofeu ctigat de o unitate militar roman n timpul luptelor purtate
n Dacia i dislocat apoi pe limes-ul de pe Rin, o pies capturat de la alte neamuri
scitice care o aveau ca simbol sau un steag al unei uniti militare auxiliare romane
recrutat dintre geto-daci i care, conform practicii curente romane, i pstrau
armamentul specific.

Roma, ca stat, nu a avut un steag anume. Fiecare legiune roman i avea steagul
specific, sigmum, care era o reprezentare plastic turnat n bronz (acvil, leu
.a.m.d.), nfipt n vrful unei hampe, pe aceasta din urm fiind fixate i diversele
decoraii (phalerae) pe care respectiva legiune le cptase.

Dup formarea poporului romn, n secolele IX-X, odat cu constituirea celor dinti
formaiuni de tip statal att la sud, ct i la nord de Dunre, apar i primele nsemne
heraldice romneti i, odat cu acestea, lacunare i disparate informaii privind
steagul cel mare care, n limbajul vremii, desemna simbolul vexilologic al statului. n
afara steagului cel mare, existau diferite steaguri ale cetelor boiereti, fiecare n culori
i cu reprezentri heraldice specifice, iar, mai trziu, existau diferite drapele i
stindarde ale unitilor militare. Uneori, domnitorii aveau propriul steag care mbina
elemente ale stemei personale cu stema rii.Steagurile cele mari aveau reprezentate
pe pnz elemente heraldice ale stemei, brodate sau pictate. Culoarea de baz a
steagului Moldovei este, n general, rou, iar cea a rii Romneti, alb sau o culoare
deschis (alb-glbui), dar exist i excepii. O astfel de excepie o reprezint chiar prima
tire scris n care este descris un astfel de steag de pe vremea domnitorului Vlad
Vintil de la Slatina (1532-1535) ni se spune c pnza era din mtase roie pe care era
brodat reprezentarea heraldic a stemei: pasre cu capul conturnat, avnd o cruce n
cioc i stnd pe un pisc de munte.

Vlad Vintil i fiul su

i steagul Moldovei, n perioada domniei lui tefan cel Mare, era tot rou, avnd capul
de bour cu stea ntre coarne i flancat de soare i lun. Din aceeai perioad avem i
imaginea steagului domnesc al lui tefan n gravura rednd btlia de la Baia din 1467:
flamur lung i ngust, avnd redate benzi verticale paralele cu hampa (fasciile
stemei de familie) i capul de bour pe restul jumtii pnzei. Dup o relatare
contemporan, delegaia marilor boieri moldoveni prezeni la ncoronarea lui Henric de
Valois ca rege al Poloniei (1574) avea un steag de culoare albastr pe care era redat
bourul cu stea ntre coarne.

Steag de lupt al lui tefan cel Mare

Steag din vremea lui tefan cel Mare

n jurul lui 1600, steagul rii Romneti sub domnia lui Mihai Viteazul era alb avnd
pictat un corb ce ine n cioc o cruce dubl, stnd deasupra unei ramuri de ienupr
verde, n timp ce steagul Moldovei sub Ieremia Movil era rou, cu bourul avnd stea
ntre coarne i flancat de dou semilune, pictate galben; marginea steagului era
bordisit cu galben i avea nscris numele i titulatura voievodului, precum i data cnd
a fost fcut.

Drapelul Valahiei n timpul lui Mihai

Steagul lui Ieremia Movil

Din steagurile datate n secolul al XVII-lea nu s-a mai pstrat nici unul al rii. n
schimb, exist un interesant steag domnesc din vremea lui Mihnea al III-lea (16581659): pe fondul rou nchis, pictat cu aur, vulturul bicefal bizantin purtnd coroan
princiar, avnd ca supori doi lei rampani, totul ncoronat cu o coroan arhiducal
susinut de doi ngeri; la partea superioar a pnzei era scris numele i titulatura. IO
MIHAIL RADU CU MILA LUI DUMNEZEU DOMN AL UNGROVLAHIEI I AL PRILOR
MEGIEITE ARHIDUCE. Un alt steag domnesc este cel al lui Constantin Brncoveanu,
iar acesta este posibil s fi slujit i ca steag al rii. Pe o fa a pnzei era brodat stema
rii Romneti flancat de sfinii mprai Constantin i Elena cu inscripia:
KONSTANTINUS BRANCOVAN, VALACHIAE TRANSALPINAE PRINCEPS, ANNO DOMINI
1698, iar, pe cealalt fa, scena Botezului Domnului.

Steagul lui Mihnea al III-lea

n perioada domniilor fanariote apar pentru prima dat mbinate pe un steag
simbolurile heraldice ale celor dou principate romneti; aa cum este cazul cu

steagul din vremea lui Constantin Ipsilanti care, pentru scrut vreme (decembrie 1806august 1807), a domnit n ambele ri; mtasea steagului era de culoare alb.

Steagul lui Ipsilanti.

Descrierea steagului lui Ipsilanti
Pnz era de form dreptunghiular, din mtase dubl, de culoare bej deschis; pe
fiecare latur are un galon de mtase, lat de 25 cm, cu o estur diferit de restul; pe
margini, un nur subire de fir galben; n centru un oval nconjurat de o ghirland din
dou ramuri de mslin, cu frunze verzi ale cror cozi se ating n partea de jos, pe cnd
vrfurile doar se apropie; ghirlanda este timbrat cu o coroan princiar de culoare
verde, cu crucea galben; cmpul din interiorul ghirlandei este pictat, jumtatea de sus
n albastru, iar cea de jos n verde; n jumtatea de sus, n dreapta este pictat, n
negru, acvila Trii Romneti, cu zborul larg, cruciat galben i conturnat dreapta; n
stnga bourul Moldovei, n profil spre acvil, pictat negru deschis; sub aceste dou
simboluri un grupaj compus din din evi de tun, sbii, spade sulie, tobe, toate pictate n
cafeniu; din fiecare col al pnzei pornete nspre centru, ns numai pn la ghirland,
cte o fie lat, de mtase, de aceeai calitate, estur i culoare, ca a galonului de pe
margini, iar pe aceste fii, la colurile pnzei steagului sunt dou feluri de cifruri,
ncoronate princiar, dispuse cte dou n sens opus (diagonal); prima cifr, format din
dou litere greceti: K i , corespunznd literelor C i V latine, formnd iniialele
cuvintelor Constantin Voievod; a doua cifr, format din trei litere: dou greceti, i
i a treia slav, C, corespunznd literelor latine i, p, s, toate reprezentnd abrevierea

numelui de familie al domnitorului: Ypsilanti; literele care formeaz cifra (monograma)

sunt pictate rou, peste vopsea aplicndu-se praf de aur; cele dou fee ale drapelului
sunt identice, deosebirea fiind aceea c poziia vulturului i a bourului alterneaz pe
una sau alta dintre ele, ca de altfel i cifrurile; pstrat n tul.

Steagul lui Tudor Vladimirescu.

i steagul folosit de Tudor Vladimirescu n timpul micrii revoluionare din 1821 a fost
fcut pe modelul steagurilor osteti ale Evului Mediu. Pnza, din mtase alb, avea
pictat, central, Sfnta Treime, flancat de doi sfini militari (Sf. Mucenic Gheorghe i Sf.
Theodor Tiron). Sub Sf. Treime, ntr-o cunun oval din frunze de laur, era acvila
cruciat a rii Romneti i, la stnga i la dreapta stemei, erau scrise, cu litere chirilice
versurile:
Tot norodul romnesc
Pe tine te proslvesc
Troi de o fiin
Trimite-mi ajutorin.
Cu puterea ta cea mare
i n braul tu cel tare
Ndejde de dreptate
Acum s am i eu parte.

Sub stem era nscris data cnd a fost citit Proclamaia de la Islaz, socotit ca
moment oficial al declanrii micrii iniiate de slujerul Tudor Vladimirescu. Pe lng
flamura propriu-zis sunt de amintit i ciucurii care erau atrnai de hamp, sub ogiv.
Este vorba despre trei grupe de ciucuri, fiecare din acestea formate din fire mpletite
mai lungi, acoperite pn la jumtate de fire mai scurte. Toi aceti ciucuri erau bicolori:
rou/albastru, galben/albastru i galben/rou, ansamblul lor crend impresia
tricolorului.
Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, ca simbol vexilologic nu
al principatului rii Romneti, ci al unitilor miliiei pmntene i al navelor
comerciale, dateaz din 1834, pe timpul domniei lui Al.D.Ghica. Benzile erau dispuse pe
orizontal, cu fia roie la partea superioar i cea albastr la partea inferioar. Pe
galben, era pictat acvila cruciat, ncoronat, innd n ghiare un buzdugan i o spad,
nconjurat de o cunun oval din frunze de stejar i laur; n coluri, erau pictate acvile.
Pornindu-se de la Hatieriful din 1834, prin care sultanul aproba cele trei culori ca
simbol vexilologic, adepii Partidei Naionale vor vedea n acest tricolor simbolul
naional al tuturor romnilor. Fr ndoial c aceast opiune a fost puternic
influenat de micarea naional pe care noile fore politice ale burgheziei o
promovau n ntreaga Europ, modelul vexilologic fiind cel francez: albastru, alb, rou.
Dup acest model, Belgia adopt, la proclamarea independenei sale, steagul negru,
galben, rou; revoluionarii italieni i apoi statul italian verde, alb, rou etc.

Steagul de la 1834
n aceeai perioad, a domniilor Regulamentare, n Moldova, domnitorul Mihail
Sturdza mparte i el drapele i stindarde noilor uniti ale miliiei pmntene. Cele ale
unitilor militare moldovene sunt bicolore: pe pnza albastr sunt plasate la coluri

ptrate roii. Pe aversul pnzei, n centru, era bourul moldovenesc cu stea ntre coarne
i coroana princiar, n timp ce pe revers era pictat Sf.Gheorghe clare, ucignd
balaurul; pe ptratele roii era monograma domnitorului, M. De notat c nici n
aceast perioad nu s-a ajuns nc la instituirea unui steag al statului, principalul
steag al rii fiind cel al domnitorului. Steagul domnesc al lui Gheorghe Bibescu (18421848) era confecionat din mtase roie avnd marginile brodate cu flori de aur;
central, un scut, timbrat cu coroana princiar, n care este acvila cruciat, scutul fiind
susinut de doi lei rampani; n spatele scutului sunt ncruciate o spad i un
buzdugan, iar totul este plasat deasupra unei panoplii formate din steaguri, arme, evi
de tun, tobe i ghiulele. Pe reversul steagului este pictat Sf.Gheorghe clare, omornd
balaurul.

Steagul lui Bibescu

n contextul revoluionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca
simboluri a unor state naionale, i revoluionarii romni, aflai la Paris la izbucnirea
revoluiei, vor arbora drapelul albastru, galben, rou, cu albastru la hamp. Aa va fi i
consfinit, ca drapel naional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la
Bucureti, dei, iniial, apruser drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontal, aa
cum fuseser ele arborate de revoluionarii romni din Ardeal la Adunarea Naional
de la Blaj din 26 aprilie. Nu tim motivul pentru care ardelenii au ales dispunerea
culorilor pe orizontal; este posibil s fi fost un mimetism dup tricolorul verde, alb,
rou al revoluionarilor maghiari. Ar mai fi de notat c, iniial, tricolorul romnilor
ardeleni a fost albastru, alb, rou, cu benzile pe orizontal, pe alb fiind scris cu auriu

VIRTUS ROMANA REDIVIVA (Virtutea roman renviat). n decursul revoluiei, ns,

treptat, toate drapelele romnilor vor nlocui albul cu galben.

Steagul lui Avram Iancu

Steagul revoluionarilor transilvneni

Ca drapel naional, tricolorul se impune n 1859, odat cu dubla alegere a lui Alexandru
Ioan Cuza, dar n varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Primul steag din
1859, aflat n uz pn n 1862, a avut fia albastr plasat sus, apoi, n a doua perioad
a domniei lui Cuza, fia roie a fost dispus la partea superioar.

Steag domnesc din timpul lui Cuza

Steagul Romniei n timpul lui Cuza

Istorie pe scurt.ro

Episodul XXII Tot despre svastica. Svastica de

pe coroana Reginei Maria a Romniei
La 15 octombrie 1922 Ferdinand i Maria erau ncoronai la Alba Iulia ca regi ai
Romniei Mari. Cu aceast ocazie Regina Maria a purtat o coroan de aur de 5
kilograme, furit dup modelul coroanelor bizantine femeieti purtate de soiile
voievozilor romni o coroan aproape identic cu cea purtat de doamna Despina a
lui Neagoe Basarab n fresca de la mnstirea Curtea de Arge. Ca o not paralel:
coroana Sfntului tefan, simbolul Ungariei, este i ea o coroan feminin bizantin, cu
lnioare de aur care atrn pe lng urechi.

O chestie puin remarcat la coroana purtat de Regina Maria a Romniei la Alba Iulia:
lnioarele de la urechi se ncheie cu discuri n care sunt ncastrate svastici.
Spuneam aici c svastica nu apare doar pe primele bancnote sovietice sau chiar pe
primele uniforme ale Armatei Roii, ci i n alte locuri surprinztoare. Coroana de aur a
Reginei Maria poate fi vzut la Muzeul Naional de Istorie din Bucureti. La Alba Iulia
regele Ferdinand a purtat coroana de oel a Romniei, furit n urma rzboiului de
independen. n imaginea de mai jos se poate vedea svastica de care vorbeam pe
pieptul Reginei Maria. Cumva prima jumtate a secolului al XX lea s-a desfurat n
Europa sub semnul svasticii, doar c nu cunoatem toate detaliile.

Mai multe imagini cu Regina Maria purtnd toate nsemnele regale aici (n unele
fotografii se pot vedea svasticile de care vorbeam).
George Damian.ro

Romanii din estul Serbiei

Am nnoptat n casa unui romn din estul Serbiei i am vorbit pn diminea despre
ritualuri locale, blesteme populare, religie, mitologie, tradiii i obiceiuri. Am descoperit
o lume pgn, precretin. Tot ceea ce citesc copiii n basme, aici e nc viu. Am ajuns
pe nserat n satul Raanac (Raanu n romnete) din estul Serbiei, judeul Branicevo,
aezare tradiional de cmpie i intru din ulia asfaltat n curtea lui Dragan Demici (35
de ani), jurist i fost ef de secretariat n consiliul romnilor timoceni.
Citete aici prima parte a cltoriei.
Prin spatele satului trece Stigul, rul Morilor (n mitologia greac, rul Styx era calea
de trecere ctre trmul morilor, n.r.). Se zice c pe aici pe la noi au ajuns argonauticii
(argonauii din mitologia greac, printre care i Hercule, care l-au nsoit pe Iason n
expediia ctre Lna de Aur, n.r.), mi spune Dragan n sufragerie i adaug c m aflu
ntr-un loc n care au rmas obiceiuri absolut pgne.
Se merge din cas n cas cu orbeii
Dragan mi spune c la romnii din Timoc dac ai blestemat pe cineva e mai ru dect
l-ai fi omort i de aceea, dac te blastm unul, api trebuie s l pocneti, l omori cu
btaia.

tii cum se face blestemul? Cu orbei. Strbunica mea a fost acuzat c a furat nite
aur dintr-o cas. Cum s fac ea dovad c nu a luat? A luat orbeii din sat, care merg
aa unul dup altul (mi mimeaz cum fiecare orb merge n spatele celuilalt i l ine pe
cel din fa de umeri, n.r.) i se merge din cas n cas cu orbeii. Se zice S dea
Dumnezeu s i moar, s i crape, etc, la care a luat. i zici i cu rpele, cnd te
blastm cu rpele e grav de tot. Acuma, dac tu nu ai fcut nimic, zici Da, aa s fie.

i cnd ajungi la la care a fcut, el nu zice, tace, c i-e fric. i atunci l-ai prins. sta e
ritualul de blestem.
Ariiul a fcut pmntul
l ntreb pe Drgan dac se face vreun ritual i cnd binecuvntezi pe cineva. Se zice s
i dea Dumnezeu albine albe. Albinele au fost albe la nceput. Nu poi fr de albin,
nici la nacere, nici la moarte. Albina e ceva foarte important, zice romnul.

S i zic cum a dobndit albina pestrieala. A vrut s se nsoare Soarele cu Luna. i se

sftuiesc toate animalele ce s fac i au zis c nu e bine s fie unire ntre frai. i l
cheam pe arii c e mai btrn, s nu lase Soarele s se nsoare cu Luna. n mitologhia
noastr, ariiul e cel mai btrn, ariiul a fcut Pmntul. Tatl lui Dumnezeu a fost
ariiul. i a nclecat ariiul pe o iap, a pus traista pe umr i merge el binior ctre
Dumnezeu. i cnd ajunge la Dumnezeu, Dumnezeu i zice Tat-Arici, dac i lsm pe
Soare i Lun s se nsoare, or s fac muli Sori mici, or s ard pmntul i o s
mncai numai pietre. i s-au sftuit i au hotrt c nu e bine. Cnd ariiul a plecat,
bolborosea ceva. i a trimis Dumnezeu albina s vad ce bolborote ariiul. Albina era
un fel de curier al lui Dumnezeu i spion. i ia seama ariiul pe albin c l spioneaz. i
se ntoarce spre ea i i zice s-i zic cui a trimis-o un cuvnt ruinos. Acuma albina se
ntoarce i cum s i spun lui Dumnezeu asta? i de ruine a nnegrit. Povestea pe
care o tie Dragan este prezent, sub alte variante i n cosmogonia popular
romneasc, unde se vorbete despre arici, albin i geneza timpului. Inclusiv despre
faptul c ariciul a fcut pmntul.
Ne rugm de nuveri grei

Cum se roag romnii timoceni i la cine?, l ntreb pe Dragan, care i face rugciunea
alturi de copiii lui, s i nvee i pe ei tradiia. S i spun rugciunea pe care eu am
nvat-o prima. La noi nu se roag Tatl Nostru, ci ne rugm la Santa Marie. Uite
cum tiu eu rugciunea de la bunica mea: Sfnt Maic Mrie / Cu noi Doamnie s fie /
S ne fereasc, s ne pzeasc de toacie boalele, toacie relele / Sfnt Maic Mrie / Cu
noi Doamnie s fie. Ne mai rug la lun, asta o tiu de la ai mei prini: Lun nou/ Tai
colacu-n dou / Colacul-l ie / Sntacie mie / Oi n strung / Bani n pung. Ultimele
versuri sunt similare cu cele ale unui colind de la 1906, pe care copiii l spuneau n
ajunul Crciunului. Luau un b, i despicau capetele i puneau acolo fire de ln i
umblau cu el din cas n cas, spunnd: Bun ziua la ajun / Pentru ceas bun,/ Cluei,
mieluei, / Vielei, purelei, / Sntace, bogtace, / Oi la strung, Bani la pung! Obiceiul
nc se pstreaz n judeul Zaicear, sudul Timocului srbesc. Ne mai rugm la soare,
s ne nclzeasc. Ne mai rugm de lun i de stele luceafre, s ne luceasc noapcea.
Dup aia ne rugm i de vnt i de nuveri grei (nori), s ne ocoleasc, continu Drgan.
Pmntul st pe furci
De clioni ne mai rugm. tii ce-s ia clioni?, m ntreab Dragan (foto stnga). Nu
aveam nici cea mai mic idee. E ca o rdcin care iese aa din pmnt. Se zice: Care
fujie s scape, care-alearg s crapie. Adic la care fugie s scape i pe la care
alearg s-l omoare s-l mpedice. S se mpedice lucrurile rele pe care ai nceput s le
faci. Te rogi i de furcile pmntului, s l in bine, s scuture relele. Pmntul st
nfipt pe furci i dac d cutremurul te rogi s scuture rul. Te mai rogi de ngerescvoinicesc, adic s i triasc cuiva copiii de sex masculin. Pentru fete se zice ngerivoinici, s se scoal la furchi.
Duminica e Solivictus
Dragan se nchin de 44 de ori, pentru toi cei 44 de sfini. l ntreb ce sfini au i mi
rspunde c, de exemplu, atunci cnd dai de poman se zice s fie pentru sfntul din
ziua de astzi, deci nu pentru cine faci pomana, ci te rogi s fie pentru sfntul din ziua
aia.

La noi aici, Lunea e Luna (guvernat n mitologia roman de zeia Selena, n.r.), Mari
e Mars (Marte, zeul roman al rzboiului, n.r.), Miercuri e Mercur (mesagerul zeilor
la romani, n.r), Joi e Jupiter (zeul cerului i al fulgerelor la romani, un fel de Zeus la
greci), Vineri e Venera (zeia Venus a vegetaiei i a fertilitii, n.r.), Smbt e
Saturn (zeul roman al agriculturii, justiiei i dreptii) , Duminica e Solivictus (se
refer la Sol Invictus, regele soarelui la romani, n.r.), spune Dragan. Toti zeii sunt
aicea. Deci se roag pentru ziua aia, care e un zeu.
Cultul morilor
Dragan mi spune cte ceva i despre cultul morilor. Noi avem nice cntece aii, ai
auzit de petrecturi? Se cnt n ziua de nmormntare. Eu am citit cartea tibetan a
morilor i cartea egiptean i am vzut paralele. Absolut identice sunt petrecturile
noastre cu tibetanii.
Un vers de petrectur (bocitur, cntec funebru, n.r.) care se mai pstreaz la romnii
timoceni este: i s mergi pe drum la vale /Pe drum lat nepulberat / uerind i chiotind
/ S te-aud neamu al teu / C te duci i tu la el.
O para pentru Sfntul Petru
n Valea Timocului se mai pstreaz astzi doar o parte din ntregul ritual. Etnograful
austriac Felix Philipp Kanitz a fcut n 1859, n urma unei anchete de teren, o descriere
a ceremonialului funerar la romnii timoceni din Serbia:

() apar imediat dup moarte sau chiar nc nainte de moarte, bocitoare pltite, care
24 de ore i chiar mai multe zile umplu cu vaetele i strigtele lor atmosfera pn i la
groap. Rudele decedatului amestec vaetele lor, dureroase, care sunt deseori poetice,
n acest jalnic concert. Mortului i se pun trei obiecte n sicriu: un b pentru trecerea
Iordanului, o basma pentru mbrcminte i o para pentru Sf. Petru, la deschiderea
porilor raiului. n mormnt se pune vin i pine pentru ca mortul s nu duc lips nici
n lumea cealalt. Prohodul se svrete cu mare fast. El se repet dup ase
sptmni, ase luni, dup un an i dup cinci ani. Ici i colo mai e rspndit credina
n vampiri, mai ales se bnuesc n brbaii rocai mori, care pot aprea n orice form,
n chip de cine, broasc, purece, ploni, sugnd cu predilecie sngele fecioarelor
frumoase. Prin baterea cadavrului n cuie de sicriu sau printrun ru puternic, se
crede c ei sunt fcui inofensivi. (Kanitz, F., Romnii, in Constante, Golopenia
1943/1904/III: 11-31).
Zvastica-i simbolul nostru aiia

Dragan mi spune c noi aici avem tradiii pgne, absolut. Colacul de srbtoare l
taie ca zvastica, soarele cum se ntoarce. Zvastica-i simbolul nostru aiia, mi spune
Drgan, referindu-se la simbolul de sorginte indo-european. Ciobanii romni din

Carpai purtau semnul zvasticii pe glugi. Tot zvastica a fost motiv popular n broderiile
bucovinene.
Solzul d zmu
Magia-i foarte interesant, se zice c a noastr-i mai tare ca voodoo. Se practic nc.
Noi nc avem vrjitoare. Un preot din Mntria, Slobodan Milanovic, omu e vrjitor,
zice c e preot de-al doilea rnd de balaur, ordinul lui Apollon (Apollo, zeul luminii i al
artelor, n.r). Mie aa ceva mi-e greu s cred. Aa c m-am interesat, m-am dus la el s
m conving. M-am dus la el fr arme i i-am zis: Povestete-mi despre cultul tu cu
rpi, cu bluri.
Mi-a artat atta solzul. Cic d zmu. Face majie, face multe. Are mulcie versuri de
vrjuri. Eu am avut cri de la el, cnd am vzut ce scrie acolo, am zis c asta nu trebuie
s fie tiprit, nu trebuie vad lumina zilei. Mi-a artat i custura. Custura este cuitul de
jertf. Aproape toi romnii timoceni vorbesc, pe lng Zmu, de Ursitoare i Moroi,
demoni care nsoesc un om n cele mai importante momente din via: Ursitoarele
sunt prezente la natere, Zmul la maturitate (n sensul erotic, farmec fetele i bieii)
i Moroiul la moarte.
Cum e fcut muierea din drac
Cum e fcut muierea din drac ai auzit?, m ntreab Dragan rznd. Adam a fost
primul om pe pmnt i a zis Dumnezeu ctre arhanghel S-i facem soie. Du-te la el i
cnd doarme s ii scoi coasta. Dracul a ascultat tot, s-a dus la om, i-a scos coasta i sa suit pe o creang sus. Arhanghelul cnd a venit, i-a zis lui dracu s ii dea coasta.
Dracul nu a vrut. D m coasta!. Nu vreau! . D m coasta!. Nu vreau!. i tot
zbiar aa unul la altul i cum tot sare arhanghelul s ia coasta, i rupe coada la drac. i
cnd a vzut Dumnezeu ce ine arhanghelul n mn a zis: s fie muiere.
Cntecul istoric care ine 4 ore
Dragan povestete cu fal c, n 1834, romnii de aici au plecat cu srbii la rscoal
mpotriva turcilor i e un cntec romnesc care ine patru ore, cu toate numele i
prenumele romnilor care au luptat atunci.

Este o balad despre istoria lor. Cntecul sta o fost interzis. la care l tie a scris
cntecul i o ngropat foile-n vatr i cnd le-a scos, dup muli ani, numai poate s le
deslipeasc acum. Dar el mi l-a cntat i mai in minte cte ceva. Povestea e aa: turcii
cnd au vzut c noi ne-am ntrit de ast parte i i-am btut odat, trimite aici, de la
Diu (Vidin, Bulgaria), armata s ne bat. Dar ai notri au fost pregtii i toat armata
turceasc care a venit moare, doar doi turci scap, n Smederevo. i tia ne zic c de
acum nainte putei s faceI ce vrei, s facei blci, s facei Joi Mare. Omul sta
triete, e la Ranovac, e foarte btrn, foile le are, dar nu mai poate s le deslipeasc. E
scris n romn. El le-a scris, le-a auzit de la baba lui, spune Dragan.
Eu sunt romn
C tot veni vorba de romni i srbi, l ntreb pe Dragan cteva lucruri despre
sentimentul su naional. Nu e mpcat cu numele srbizat pe care l are n acte, eu
sunt Dima, nu Demic. Srbii ne-a fcut s urm neamul nostru, spune romnul care
a prins vremurile cnd am fost btut la coal, chiar romnii ne-au btut s nu mai
vorbesc romnete, nici n pauz nu ne lsau s vorbim romnete, ne ddea cu palma
de pe cap.
Element slab, element tare
Dragan explic despre zona n care locuiete c foarte mult s-au amestecat neamurile
aici i s-au asimilat. Romnii care au ajuns n sate srbeti s-au ters, iar srbii care
au venit n sate romneti s-au romnizat. Deci nu am fost, noi, romnii, chiar aa un
element slab, spune, mndru, Dragan.
Biserica face praf asimilarea

Asimilarea a lucrat 170 de ani s ne transforme din romni n vlahi, spune Dragan, n
opinia cruia statul srb nu le d voie romnilor din Timoc s aib biserici, coli i
mass-media pentru c dac ne dau astea, toat asimilarea va fi praf n trei luni, adic
va eua. Ai citit a doua din cele patru pri ale reportajului din estul Serbiei. Povestea
continu luni, 7 martie, doar pe site-ul adevarul.ro i v va plimba printr-un sat unde
romnii nii au o problem cu identitatea naional.
Citeste mai mult: adevarul.ro
Series Navigation<< Romanii vechi. Istoria nostraRomanii vechi. Istoria noastra >>
credinte populare romanesti, istoria adevarata a romanilor, istoria romaniei, istoria secreta a
romanilor, mitologie romaneasca, romanii din estul serbiei, romanii din timoc, Romanii
vechi,simbolistica Svasticii, Svastica de pe coroana regieni maria, svastica in istoria noastra, Svastica
in mitologia romaneasca, Svastica la romani. Bookmark.
Anunt aproapeimportant.
RoAF Ore de zbor: un dezastru rar vizibil!

Afla cum poti sustine site-ul Romania Military!

6 Comments:
1.

Ghita Bizonu'
29 ianuarie 2014 at 12:48

Svastika e un simbool solar extrem de vechi si raspandit .. chiar si in America centarala

precolimbiana..
Insa nujuterile reginei Maria is cam alta poveste. Nu munai ca unele erua din famelie
(adica de proveninet englezeasca, ruseasca si germana) dar alea ale ei (facute la
comand aei sau a sotului ei sau a scorului ei) erau creatii ale unor bijutieri straini .. Si la
mica brafa avea niste bijuterii splendide , celebre si de o valaore baneasca uriasa
(explicabila mai ales prin faptul ca mama ei era fica unui tar iar tarii nu erua modesti
de loc .. ocaua de diamenate era ceva normal sa fie purtata la o zi de sarbatoare !!! Si

aveau cateava ocale ca nu erau sa poarte acelasi bijuteri si de Pasti si de Craciun si

de..Atata modestie era ceva ptr danezi sau suedezi )
Reply

2.

wandoo
30 ianuarie 2014 at 14:37

Despre Svastica Reginei Maria eu stiu ca se chema in fapt Crucea Reginei Maria si la un
moment dat era emblema corpului de aviatie roman din timpul razboiului. Nu mai am
o amintire clara, dar stiu ca mi-a placut acest simbol care nu arata ca o svastica
obisnuita ci mai mult ca o cruce cu capetele ascutite, cam ca varful la carlig, cum se
vede sin in pozele de mai sus.
Reply

Marius Zgureanu
30 ianuarie 2014 at 14:43

asa adica:
http://images9.okr.ro/serve/auctions.v7/2013/jan/16/2b013bc94dd65003c00736614
3fe7faa-548494-700_700.jpg

http://4.bp.blogspot.com/-8GZFgkVetQw/UHlvRoEfkoI/AAAAAAAABMI/qebxBOSFqs/s1600/AA4.jpg

http://4.bp.blogspot.com/L4zZdY57gFI/UHluhU5yj6I/AAAAAAAABL4/ZWl31xSYLbA/s1600/AA2.jpg

Reply

3.

Cosmin C
30 ianuarie 2014 at 15:29

Svastica este un simbol solar in foarte multe intre culturi, inclusiv la evrei, musulmani si
chinezi
Reply

4.

g.cristian
31 ianuarie 2014 at 0:31

In istoria antebelica , se ocoleste de fapt esenta folosirii svasticii si se trece cu vederea

interesul [ mistic ] si preluarea acestui simbol de catre hitler pt . ca presupune o
rasturnare de semnificatie fata de cea hulita prin scoli postbelice si in occident si in
bolsevism .
Deci sa vedem de unde i-o vinit ideea nastrusnica lu nea hitler sa o foloseasca Prima
data , o vazut-o pe frontispiciul unei biserici , exact in forma din imaginile de mai sus
[ deci nu cu bratele dreptunghiulare cum o foloseau nazistii pe drapel ]
Mergand mai departe de Timoc , am ajuns in zona lacului Ohrid . Acolo este un
complex bisericesc din primii ani ai crestinatatii , aproape ras din temelie de turci ,
cateva pietre de baza si podelele au ramas [ acum e reconstruita biserica si restul
ansamblului e in santier sub obladuirea UNESCO . ]
Ce este foarte interesant e ca mozaicul podelei [ aproape intact ] si cateva obiecte de
cult , [ vase de botez , oale , ceramica ] Au GRAMADA DE SVASTICI sub forma de model
decorativ dar foarte vizibil , cateodata si modele de svastica independente .
Poate o sa para cam sofism , concluzia la care am ajuns , dar imi amintesc 2 variante de
legenda , care consacra victoria lui Constantin [ si instaurarea crestinismului ca rerigie
oficiala ] :1 Simbolul Crucii , ,2 Simbolul Soarelui [ stiti povestea cu sub semnul acesta
vei invinge Pictate pe scuturile soldatilor .
Dar daca aceste 2 simboluri disparate [ ca poveste pt . a nu se trage concluzii] au fost
unul si acelas ? Adica si svastica si cruce ? [ altfel nu-mi explic cum de apare intr-o
biserica cu vreo 200 de ani dupa Constantin ] Totul despre svastica ? Ha ! Mai e de
povestit
Reply

5.

gheorghe
21 iulie 2015 at 1:47

Citez:
Ca o not paralel: coroana Sfntului tefan, simbolul Ungariei, este i ea o coroan
feminin bizantin, cu lnioare de aur care atrn pe lng urechi.

Nu sint istoric sau specialist in in domeniu doar cautator de adevar si am o opinie

diferita bazata pe realitate:
Nu este caracter feminin si nici bizantin ci getic-got[h]ic-vidzigothic, pre-crestin.
Se observa clar d.e la tezaurul de la Pietroasa, la Iberia vizigot, apoi la bizantini
urmasi ai Imperiului Roman, continuatori crestini (vezi Constantin cel Mare) si nu
numai.
De aceea Regele Stefan pest Hungariea adevarat geto-dac a avut astfel de coroana.
Cand spun getic, ma refer la populatia stra-romn, poate mai corect numit rumn.
PS: adresa de email nu este valida

Episodul XXIV: Poporul de mprai din ara

nimnui
Astzi popoarele care au druit lumii marile civilizaii, ori au disprut (sumerienii, perii,
vechii egipteni, incaii, ) ori, comparativ cu gloria trecut, vegeteaz (grecii, italienii,
olandezii, spaniolii, portughezii, englezii, turcii, arabii etc.) NOI cei nscui din ciocnirea
a dou civilizaii care au modelat faa Lumii Vechi, traco-dac i roman, nu am avut
nc momentul nostru de strlucire. Ba parc, cel puin teritorial, trim ntr-un regres
continuu! Suntem un popor nscut btrn, sau neterminat, spun unii, popor
vegetal, proclama altii ! Strinii sunt de vin i faptul c ne-am nscut n calea
rutilor, proclamm NOI ! Sau greaua motenire a trecutului susine fiecare
generaie lamentndu-se c nu sunt vremurile sub oameni, ci bietul om sub vreme i

refuznd s priceap c omul nu poate fi sub vremi ci tot sub oameni, sub ali oameni
care au avut tria s-i supun vremurile. i niciodat nu ne-am pus ntrebarea de bun
sim
Dar NOI, NOI chiar nu avem nici o vin ? Strinii ne resping pentru c au ceva cu NOI,
sau pentru c nu pot s ne neleag ? Dar, NOI, NOI i nelegem oare ? Am fcut ceva
concret s-i nelegem i s ne facem nelei ? i vorbim strinului, adesea copilul su
chiar nepotul nostru, la scara istoriei, n limba lui i pe coordonatele mentalului lui, sau
n limba noastr pe coordonatele gndiri, noastre ntortocheate, de griji btrn i sftos
chiar i cnd cere ?.
Se mpac vreunul din NOI cu ideea de a fi doar simplu soldat al datoriei i nu un
Napoleon genial n toate, gata s gseasc soluii i s dea sfaturi oricui, la orice,
oricnd i n oricare mprejurare ? Se simte vreunul din NOI n stare s primeasc lecii,
nu numai s dea ? Vrem cu adevrat s nvm despre i de la alii i s-i nvm, la
rndul nostru, cte ceva, despre NOI ? tim i dac tim, recunoatem oare cine
suntem cu adevrat ?
DE CE?

Ne tragem seva, ca popor statornic, n aceast parte a Lumii Vechi, dintr-o seminie
care era, pentru antici, cea mai numeroas dup cea a inzilor considera Herodot cu,
dou milenii i jumtate n urm, ar fi putut fi de nenfrnt i cu mult mai puternic
dect toate seminiile pmntului! Ar fi putut fi, dar nu a fost ! De ce ? Nu numai c
naintaii notri nu au durat un imperiu care s supun lumea, dar si-au pierdut treptat
batina! .
Spaiul nord tracic, spaiu al etnogenezei omeneti, cuprins, ntre Dunrea de mijloc i
Adriatica, Kosovo, Nordul Greciei (linia Skok-Jirecek-Philippide) a explodat n puzderie
de insule gravitnd, de jur mprejurul continentului nord-dunrean (Adolf
Armbruster) redus la ceea ce, la 1 Decembrie 1918 s-a numit Romnia Mare. i
erodarea a continuat: am pierdut Tisa cu Jula, Seghedinul i Debreinul, Timocul i
Vestul Banatului n 1920, Moldova de Est i de Nord, cu ara Herei, n 1940, Vlahia
Dristorului care s-a dus, tot n 1940, dup fosta Vlahie care este ara lui Asan, Insula
erpilor n 1948 De ce, dac vitejia nu ne-a contestat-o niciodat nimeni ? i nici

dreapta judecat! De ce, dac naintaii notri au fost cei mai viteji i cei mai drepi
dintre traci (Herodot)?
n Evul Mediu romnesc nici un proiect de cruciad nu ne-a ocolit, mpratul latin de
Constantinopol, Henri de Hainaut (1206-1216) fiind ncredinat c romnii erau
oamenii cei mai temui i cei mai tari ai ntregului imperiu, ba chiar ai pmntului ! i
nici un pap, rege ori mprat catolic n-a imaginat o cruciad anti-otoman fr Magna
Valahia (Marea ar a Romnilor, Mapamondul Borgian), sec. XV, sau blocul dacic
( 1595 Barton, agent englez la Poart). De ce, dac s-a temut nsui Soliman
(Magnificul, dup Anton Verancsics) s ne atace n 1526 cnd a desfiinat Ungaria, sau
n 1526 cnd a ndrznit s asedieze Viena, de ce, cnd n fata Plevnei, n 1877 ruii neau cerut disperai ajutor, de ce, cnd n prima conflagraie mondial, Occidentul, prin
Georges Clemenceau declara n faa poporului romn mi scot respectuos plria, am
pierdut treptat aproape totul ? De ce am ctigat btlii, dar am pierdut de fiecare dat,
rzboiul ? De ce vitejii traco-daci i-au pierdut rnd pe rnd pmnturile n faa
legiunilor Romei, n 146 . Chr. i 106 p.Chr ? De ce, dac erau superiori aproape
tuturor popoarelor i aproape egali cu grecii (Cassius Dio) i-au pierdut limba, mare
parte din obiceiuri i tradiii, ntr-un cuvnt cultura, capotnd n faa civilizaiei
romane ? i dac tot i-au mpletit destinul cu al seminiilor mediteraneene, de limb i
cultur latin, venite n dacii ex toto orbe Romano (Eutropius), de a ce poporul
rezultat din mpletire n-a motenit de la romani tenacitatea, disciplina, acceptarea
ordinei, i supunerii fa de porunci (Strabon) care, racordate calitilor lor naionale,
acetia ca i ale romnilor, iar fi fcut stpnii lumii ? De ce i-au influenat ei pe
cuceritori, odat devenii ceteni ai republicii i militari, legiune dup legiune
proclamndu-si comandantul mprat i ndreptndu-se de la Dunre spre Roma, cu
vechea netemere de moarte a poporului nemuritor (Herodot, Ovidiu, Pomponius
Mela, Strabon).
De ce n-am suportat, ca germanicii ideea unui conductor pe care s-l urmm ? De ce
inteligeni fiind i autori individuali de planuri perfecte, niciodat aproape duse la bun
sfrit, n-am durat o putere care s nfrunte veacurile ? De ce mpraii basmelor
noastre, Ro mprat, Verde mprat etc. sunt simpli cnezi de sate n realitate, de ce
Feii notri Frumoi au alergat dup himere i tineree fr btrnee sau via fr

de moarte nu dup concret, chiar dac fetele noastre l-au preferat pe Ctlin,
Luceafarului ? De ce ranii notri i-au spus pruncilor coconi, adic fii de mprai i
nevestelor cocoane, voievozii s-au numit dominus -domn, purtnd mantia de
purpur i coroana imperial? De ce, avnd ca indivizi toate calitile i stpnind un
pmnt att de bogat, a crui dulcea l-am preschimbat n Eden pentru latrones
gentium din toate timpurile, am fost i suntem condamnai s fim venic popor srac
din ara bogat ? De ce, drzi i rzboinici ? adevrat ntruchipare a lui Marte
(Ovidiu) ne-am topit n popoarele moderne vecine, constituite pe pmntul nostru, cu
sngele nostru curgndu-le prin vene, cu trsturile noastre, dar cu alte apucturi n
spatele pavezei ridicat de limbi strine nou, pe care le-am nsuit uitndu-ne stirpea ?
De ce suntem romni, dar i, n parte, unguri, secui, ceangi, bulgari, srbi, croai,
sloveni, slovaci, cehi, huuli, i de foarte curnd ucrainieni? De ce buciumele i doinele
noastre plng? De ce ntotdeauna eroul moare acceptndu-i cu fatalism destinul? De
ce, la trei romni, doi se ntorc ntotdeauna mpotriva celui de-al treilea? De ce,
beneficiind de uriaul bagaj de cunotine tehnice i inventivitate motenit de la
naintaii traco-romani, am durat o civilizaie a lemnului, n ara de piatra? De ce NOI,
urmaii cetenilor Romei care au cldit Europa, NOI artefact al istoriei suntem astzi
invitai s intrm, alturi de urmaii barbarilor n casa comun care a fost de fapt
CASA NOASTR ? De ce, din bagajul de nelepciune motenit ne-am fcut lozinci doar
din proverbele ce accept fatalitatea: Apa trece, pietrele rmn! Capul plecat sabia
nu-l taie! F-te frate cu, dracul pn treci puntea! s.c.l., sugrumndu-ne n numele lor,
n fa, eroii? i fr s ne gndim c, apa trecnd roade piatra care, se tot micoreaz,
c nu e nevoie ca sabia s desprind capul care va fi strivit de cizma strin pus pe
grumaz i c o dat pe punte, diavolul ne va arunca de fiecare dat n hu ! De ce neam mpiedicat eroii s-i urmeze destinul ? Din pizma care, potrivit cronicilor l-a ucis i
pe Domnul Unirii? Ca nu cumva s sar cizmarul peste calapod? De ce ne place s ne
punem n frunte proti, pentru a, putea s-i batjocorim apoi cum ne vine la gur,
artndu-ne superioritatea doar prin vorbe? i de ce vedem ntotdeauna doar paiul
din ochii altora i niciodat brna din proprii ochi ? De ce la NOI, prostul moare
ntotdeauna de grija altuia? De ce n-am acceptat niciodat principiul omul potrivit la

locul potrivit? De ce clamm nevoia de epe, dar admitem ca houl neprins e

negustor cinstit?
De ce admitem transformarea hoilor n negustori cinstii i a trdtorilor n eroi,
gratulndu-i cu invidie cu un bravo lui, biat detept ! Cine poate, oase roade? De ce,
generaie dup generaie, ne confruntm n srcie cu lustru, exact cu aceleai
probleme, refacem ca Sisif drumul, la infinit, cnd soluia era motenit? De ce sfrim
la btrnee prin a deveni exact ceea ce uram mai mult n tineree, pentru ca generaia
urmtoare s o ia de la capt, cu sperana c, dac, strnge un pic cureaua, o s-i fie
mai bine, cndva, la pastele cailor sau, mai curnd pe lumea cealalt? Vulturii nu
vneaz mute!, ne-au lsat diata moii i exact asta facem, nscndu-ne i murind,
generaie dup generaie, n una i aceeai venic reform, care ne scoate periodic
gunoaiele la suprafa, ca furtuna ce rscolete fundul apelor adnci, fiindc mndria
ne-a mpiedicat de fiecare dat, s ncepem cu nceputul cu acel strop de nelepciune
care spune Cunoate-te pe tine nsui! i, cunoscdu-ne, ne-am fi dat seama c
tragedia noastr ncape n cinci vorbe S moar i capra vecinului!
Avem tot ce ne trebuie s cldim piramide dar contiina noastr nu depete stadiul
de plan, fiindc de mii de ani ne amgim cu minciuna c Pe-al nostru steag e scris
Unire/ Unire-n cuget i-n simiri! Noi cei care srim ntotdeauna cu uurina nevstuicii,
dintr-o extrem n cealalt ! De ce scpai de marxism, de patriotardism, ne aruncm
astzi, cu bucuria prostului ntr-un nou tip de nternaionalism la fel de antiuman ca i
cel proletar? Chiar nu putem tri fr isme?
CE NE LIPSETE ?

Cheia insucceselor noastre din totdeauna nu st n suma defectelor noastre care,

trecnd pe plan la elite, ne saboteaz INTERESUL NAIONAL, aceleai defecte sesizate
de Herodot n veacul V a.Chr., de Mauricius n veacul VI. P. Chr., de Kekaumenos n
1078, de mii de tineri reformatori ai naiei sau de observatori strini pe care ne grbim
s-i huiduim i chiar de NOI nine, atunci cnd ne analizm la rece clasa, politic, n
cuvinte identice pe parcursul a dou milenii i jumtate: umbl pe toi s-i nele i
minte stranic i fur mult, jurndu-ne zilnic cu jurminte nfricoate i i calc uor
jurmintele i fcnd i frii de cruce i de cumetrii, nchipuindu-i c prin aceasta va

nela pe cei mai simpli ! Cheia se afl n cuvintele lui Herodot sub o conducere
unitar! Sub o conducere unitar, seminia naintailor notri i a noastr ar fi putut
deveni de nenfrnt i cu mult mai puternic dect toate seminiile pmntului!
Dar de cte ori au acceptat naintaii notri i noi nine unitatea n istorie? De ce la
i nu EU ? De circumstan l-au acceptat pe Burebista n faa asaltului Romei i, cnd
Cezar a pierit, de Maur n-a mai fost nevoie ! Pornii pe un drum unii n interes
naional s-au gsit ntotdeauna, de-a doua zi, unii cu idei, care au acionat independent
i contrar, din poziie subaltern. Decebal trdat i prsit, Vitalian trdat i ucis, Gelu
prsit i uitat, Ahtum trdat i ucis i aa mai departe, Vlad Dracul, Vlad epes, Ion
Vod, Mihai Viteazul, Constantin Brncoveanu, Horea, Tudor, Avram Iancu, Ion
Antonescu s.c.l. Au rezistat ca lideri la romni cei foarte norocoi i cei ce au tiut s-i
scurteze de cap pe hicleni. Mircea cel Btrn, tefan cel Mare, Petru Rare s.c.l., dar
acestora li s-a dus vestea de degrab vrstoriu de snge nevinovat. ara a rmas
aceeai i a ndurat i mai departe, suportndu-i fatalist boierii pe care Macarie i
definea la 1538, pentru eternitate, drept mini oarbe pentru cele ce vor veni, dornici
doar s-i nsueasc averile altora, iar pe ale lor s le nmuleasc cu mijloace
nedrepte, prea rar sturndu-se de reform i sculndu-se mpotriva balaurilor ce ne
nghit de vii (Tudor Vladimirescu)! Ba chiar acceptnd periculoasa idee c nu am fost i
nu suntem n stare s facem nimic dect sub bici!
Soarta noastr ar fi fost alta i va putea fi alta dac am fi neles ori vom nelege c, n
numele INTERESULUI NAIONAL ar fi trebuit sau va trebui, odat decizia luat i liderul
ales, s acionm unii nu numai prin vorbe, de la opinc la vldic, pentru elul
propus, fr s acordm prioritate intereselor personale sau de Dovada c dou
milenii de istorie de experiene catastrofale, de pierderi irecuperabile, de la Herodot
citire la trezirea contiinei naionale, n-au schimbat ntr-adevr nimic, st n plngerea
reformitilor de la 1769, care-i doreau exact ce ne dorim i NOI astzi:
n cele patru pri ale lumii
Prea numii erau romnii
Ca sunt escusii la fire
Dar n-au ntre ei unire.
i dintr-a lor neunire
Va veni a rii pieire
(Istoria rii Romneti d la let 1769)

Iar dac cei ajuni, cel mai adesea pe nemerit, n fruntea bucatelor, au subordonat
aproape ntotdeauna INTERESUL NAIONAL, lcomiei: setei de putere, ambiiilor lor
meschine, poporul sa fcut n egal msur vinovat de a se fi complcut, adaptndu-se
fr ambiii oricrei situaii i fcnd din complcere i adaptabilitate un modus
vivendi. n 1736-1739, unul din cumplitele rzboaie ruso-austro-turce, decise s rezolve
Chestiunea Oriental (nerezolvat nici astzi cu toate bombardamentele din Kosovo),
ne-au nsngerat pentru a mia oar ara, excese deosebite petrecndu-se n Banat,
acolo unde romnii luptau att n armata romano-german, ct i n armata turc si, cei
mai muli pe cont propriu, ca haiduci mpotriva colonitilor catolici. Cu stupoare notau
agenii imperiali c, la hore, duminica, jucau alturi de rani, haiduci i soldai romni
n uniforme nemeti sau otomane chiuind ine Doamne tot aa, nici cu turcu nici cu
neamu ! ine Doamne tot aa! Haosul devenise stare natural, iar urmaii
cuceritorilor Lumii Vechi-un popor de supravieuitori !
Trdrile i ambiiile personale, lipsa de unitate au fcut ca planul unirii tuturor
romnilor, conceput atunci, la jumtatea veacului XVIII, s tot fie amnat, pn Europa
s-a ncierat, miza fiind tocmai bogiile noastre, i Rzboiul Crimeei a pus capt celei
de-a n- a Noi Ordini continentale introdus cu tunul de Sfnta Alian. Condus de
tineri cu pregtire militar, dar i colii n revoluiile europene, generaia paoptist a
reuit s-i impun voina vechilor boieri i s realizeze, dintr-o ficiune numit
Principatele Unite ale Moldovei i Valahiei, printr-o lupt tenace, n perioada 24
ianuarie 1859 11 decembrie 1861, unirea real, ntr-un singur stat numit ROMNIA.
Ne va dezvlui secretul scrisoarea din 13 ianuarie 1856 a lui Mihail Koglniceanu ctre
C.A. Rosetii: am ndemnat pe toat lumea i sper s fi reuit, ca fiecare s lase
deoparte orice dumnie, orice prere de mna a doua i s ne inem hotrt i unii
sub marele i nobilul steag al Unirii!
Printr-un efort de voin surprinztor, care a dovedit c se poate, unitatea a rezistat
atunci pn la mplinirea obiectivului Unirii avnd deci ca liant camarazii de arme i
idei, dar a capotat ulterior n faa magicului cuvnt Reform. Proiectul de reform
agrar din 1862 i-a fcut pe cei ce purtau n suflet germenul parvenirii i demonul
lcomiei, s devin peste noapte, din marxisti, boieri. Este cazul lui I.C. Brtianu, dac
nu artizanul, cel putin sufletul Monstruoasei coaliii care a dus la rsturnarea

ctitorului Romniei moderne, Alexandru Ioan Cuza, punnd sub semnul ntrebrii
nsi Unirea n perioada 11 februarie 10 mai 1866 !
n locul lui Cuza care a acceptat sacrificiul de dragul INTERESULUI NAIONAL, a fost
adus un strin i inoculat criminala idee c nu suntem n stare s ne guvernm
singuri. C, ne trebuie un mediator strin pentru a realiza ceva ! Nemaivorbind de
faptul c NOI cei nscui ntr-o Republic devenit imperium mundi am acceptat
rentoarcerea de la democraie la barbarie prin regalitatea reintrodus ntr-o Europa
unit i civilizat de germanici (franci, ostrogoi, vizigoi, vandali, saxoni) la nceputurile
evului ntunecat!
Uitm adesea, datorit meritelor minore incontestabile ale lui I.C. Brtianu, n
continuarea operei cuzitilor, de modernizarea structurilor statale, uitm c, la apusul
carierei, el a fost alturi de Carol I, partizanul i semnatarul unui tratat secret de alian
a Romniei cu Austro-Ungaria-Viena, 18/30 octombrie 1883) ndreptat nu numai i
mpotriva Franei, Marii Britanii i Rusiei, dar i a INTERESULUI NAIONAL care cerea
eliberarea teritoriilor celor 4 milioane de romni supui de Ungaria dualist genocidului
etnic i cultural i Unirea lor cu ara! Ca o ironie a sorii ns, cel ce va relua munca lui
Mihail Kogalniceanu i Cuza, n perspectiva primei mari conflagraii mondiale, avea s
fie tocmai fiul su, Ionel Brtianu, adevratul artizan, alturi de Regina Maria, a Marii
Uniri din 1918. Cu diplomaie dar i cu duritate, el a explicat generaiei sale c n
chestiunile cele mari, n acele de ordin moral care stpnesc viitorul unui neam, de care
sunt legate interesele lui supreme de onoare i de naionalitate, nu pot fi preuri de
tocmeal, nu pot fi motive de oportunitate ca s te hotrasc a le compromite,
coborndu-te de pe trmul nalt i sigur al principiilor. Oricare ar fi vicisitudinile zilelor
i anilor, oricare ar fi durata lor, vine ora rspltirii!
De ce era necesara o astfel de punere la punct ? Pentru c adevrul n privina elitei
noastre politice din primele decenii ale veacului trecut, elita idealizat de urmaii si
ntru totul de astzi, difer ca Cerul de Iad de ceea ce ni s-a noculat prin educaie, i
fr cunoaterea acestui adevr, am ajuns s facem scump pltita greeal din 1996,
cnd ne-am dat pe mna celor 15.000 de specialiti, adic propriilor noastre himere!
n cuvinte cumplit de actuale, unul dintre analitii politici lucizi, fcea din interior,
radiografia elitei politice romneti a anilor 1914-1919 definind-o drept Turn Babel n

care cele mai scrboase ambiii cutau s-i fac locul la adpostul declaraiilor
patriotice Toat lumea fcea politic european i nimeni romneasc, adic toat
lumea se preocupa de soarta Europei i nimeni de a Romniei.
Romnii se mpreau n francofoni i germanofili i cereau intrarea noastr imediat n
rzboi, dup cum simpatiile lor se ndreptau spre unii sau alii din beligerani, fr s se
ocupe de interesele romneti. Nimeni nu mai simea romnete! (C. Argetoianu).
Dac am fi cunoscut i acceptat acest adevr am mai fi fost oare nevoii s o lum iari
de la capt sau s suportm orciala bicisnic a unor fali profei botezai analiti
politici? Fiindc Europa nu a permis Unirii celei Mari, pltit cu un milion de martiri,
crora, n loc de Rememberance Day, le dm astzi Valentines Day, s existe dect 20
de ani, dup care, n anul trdrii generale 1940, cnd diplomaii leinar ca midinetele,
semnndu-i decesul, cnd regele, politicienii i generalii, i-au pus limba n ghips ne
primind ordinul de lupt, armata rii s-a retras de la toate fruntariile fr s fi tras
(suprema umilin) un foc de arm! Cu o singur excepie maiorul Valeriu Carp,
simplu comandant de batalion care s-a jertfit INTERESULUI NAIONAL, oprindu-i pe rui
cu foc n faa Putnei! Iar rsplata ia fost pe msur! Proclamat de Rusia criminal de
rzboi figureaz nc pe lista infamiei, n ara n care, o justiie chioar i-a declarat eroi
pe spionii defectori, care, vznd secrete economice i militare n-au trdat poporul
romn, ci pe Ceausescu ( ! ! ! !)
n aceeai situaie se afla Reintregitorul, militarul care a renviat virtutea romn,
angajndu-i pe romni ntr-un RZBOI NAIONAL FR ALIAI CONSFINII PRIN
TRATATE! i a fcut-o ridicnd prin proclamaia Ctre romni din ianuarie 1941,
steagul lui Mihail Kogalniceanu, Cuza i Ionel Brtianu: Fii om, fii drept i recunoate c
deasupra ambiiilor i intrigilor i urilor este Patria, este venicia Neamului i c acolo
trebuie s ne ntlnim ntotdeauna chiar dac nu nelegem de fiecare dat! (Ion
Antonescu). Pentru c nu Unirea pmnturilor noastre ntr-un tot a fost cheia de bolta
a edificiului nostru naional ci unirea n cuget i-n simiri, unitatea care ne-a lipsit
aproape ntotdeauna i ne lipsete i astzi cnd suntem pe cale s cedm pentru
eternitate, pari din teritoriul rmas, fr se ne punem, orbi la colapsul spre care ne
ndreptm c neam, ntrebri..
Ai voie ?

Ai voie n dispreul majoritii, urmnd doar propriul interes, s calci n picioare jertfa
generaiilor trecute i viitorul generaiile nenscute? Ai voie s te substitui lui
Dumnezeu, deciznd unilateral ca binele general nu ine de voina majoritii
dispreuite, ci de voina celor puini i (auto) alei, despre a cror moralitate i caliti
reale ar fi multe de spus? Ai voie s vinzi n detrimentul INTERESULUI NAIONAL suflete
de romni, pmnt romnesc, pduri, puni, ape, fabrici, holde, mine, drumuri, flote,
bnci? Gndete-te, spunea geniul naional i el hulit astzi de epigoni, c ara este
rodul muncii unor zeci de generaii i aparine altor zeci de generaii care vor veni
(Mihai Eminescu). Iar INTERESUL NAIONAL este liantul fr de care ne-am nceta
existena ca fiin etnic, este coloana noastr vertebral, este ceea ce ne face demni i
egali n rndul celorlalte naiuni, amintindu-le c avem, NOI o misie a mplini n lume
(Nicolae Blcescu). Cu singura condiie de a ne ine hotrt unii sub steagul lui! Cine
s-a sturat de Romnia este liber s plece unde o vedea cu ochii! Dar fr pmntul
morilor notri i al pruncilor notri nenscui, pe tlpi ! Pentru c nimeni nu are
dreptul s ia decizii pentru alii !
De mii de ani ne lamentm! De mii de ani cldim scenarii i ne ucidem, din indolen
sau invidie visele. De mii de ani sperm c, poate o nou generaie va avea curajul s se
priveasc sincer n oglinda sufletului i s extirpeze, n sfrit cancerul din NOI!
Romnul dumanul romnului! Singurul etern! De mii de ani adormim cu sperana c
generaia copiilor notri va fi poate cea aleas, aceea care va gsi soluia nu n isme,
nu pe pmnt strin, ci n sine! S fii sosit oare clipa? S se fi nscut n sfrit o
generaie de romni soldai, dup attea generaii de romni Napoleoni i mprai?
O generaie unit, capabil s-i schimbe mentalul, genetic motenit, de supravieuitor,
ntr-unul de cuceritor? i, dac aceasta este generaia, va ntelege ea, oare, c nu
Canada trebuie cucerit, nu Statele Unite, nu Germania, ci ROMNIA
Dr. Mircea DOGARU
Istorie adevarata

28 iunie 1940: Basarabia sub ocupatie

sovietica!

Marius Zgureanu28 iunie 2016 - 12:12Al doilea Razboi mondial, Fr

categorie, Patriotism, Romania, Romanii, Romanii de langa Romania
This entry is part 27 of 27 in the series Romanii vechi. Istoria noastra

Sa ne reamintim 28 iunie 1940! Romanii, bunicii nostri, ingenunchiati, Romania rupta!

Ceea ce ar putea sa faca Romania, pentru neuitare, ar fi sa re-instituie zi de doliu
national, ziua pierderii Basarabiei si nordului Bucovinei 28 iunie, pentru a fi
solidara cu gestul Republicii Moldova tot asa cum ziua Unirii Basarabiei cu Tara, 27
martie (9 aprilie pe stil nou), sa fie proclamata sarbatoare nationala.

Un minim de dreptate pentru cei deportati si urmasii acestora ar fi REPUNEREA IN

DREPTURI a cetatenilor romani care si-au pierdut cetatenia in urma acestui act
barbar, si nu o RESTITUIRE LA CERERE!
Alaturi de cetatenie, Statul Roman impreuna cu cel al R. Moldova ar trebui sa
ofererepatrierea, in R. Moldova sau Romania, dupa modelul german, a urmasilor
celor peste 300.000 de romani deportati pe intreg spatiul sovietic! Oferta de

repatriere ar trebui sa se adreseze celor care actualmente nu locuiesc pe teritoriul

ocupat de sovietici in 1940, ci in restul spatiului ex-sovietic!
Conform cercetrilor istoricului american Rudolf Joseph Rummel, de la
Universitatea din Hawaii:

ntre iunie 1940 i iunie 1941, 300.000 de basarabeni i bucovineni au fost deportai,

din care 57.000 au murit;

ntre martie 1944 i mai 1945, 390.000 de de basarabeni i bucovineni au fost

deportai, din care 51.000 au murit;

ntre mai 1945 i decembrie 1953, 1.654.000 de de basarabeni i bucovineni au fost

deportai, din care 215.000 au murit (majoritatea n Gulag i pe drum).

n total, dup Rudolf Joseph Rummel, aproximativ 2.344.000 de persoane, n mare
parte romni, au fost deportate din teritoriile anexate de URSS n 1940 n dauna
Romniei, din care 703.000 au fost ucise. Aceasta reprezint o medie de 620 de
persoane pe zi sau 18.600 pe lun, ceea ce nseamna aproximativ un tren de zece
vagoane sau un convoi de camioane pe zi.
De asemenea, site-ul memorialromanesc.org prezint cifre estimative privind pierderile
umane ale Basarabiei suferite n timpul ocupaiei sovietice. Numrul basarabenilor
deportai i celor ucii se ridic la peste 1,5 milioane de persoane. O sinteza a
pierderilor cauzate Basarabiei de catre ocupatia sovietica a fost prezentata de catre
guvernul de la Chisinau in 2010, prin Comisia pentru studierea i aprecierea regimului
comunist totalitar din R.Moldova.
Golgota Basarabiei:
Citeste si:
28 iunie 1940 Zi de doliu. 75 de ani de la anexarea Basarabiei i Bucovinei de nord
Suferintele romanilor din Basarabia, Bucovina si Transnistria

Svastica de pe coroana Reginei Maria a

Romniei

La 15 octombrie 1922 Ferdinand i Maria erau ncoronai la Alba Iulia ca regi ai Romniei Mari. Cu aceast
ocazie Regina Maria a purtat o coroan de aur de 5 kilograme, furit dup modelul coroanelor bizantine
femeieti purtate de soiile voievozilor romni o coroan aproape identic cu cea purtat de doamna Despina
a lui Neagoe Basarab n fresca de la mnstirea Curtea de Arge. Ca o not paralel: coroana Sfntului tefan,
simbolul Ungariei, este i ea o coroan feminin bizantin, cu lnioare de aur care atrn pe lng urechi.
O chestie puin remarcat la coroana purtat de Regina Maria a Romniei la Alba Iulia: lnioarele de la
urechi se ncheie cu discuri n care sunt ncastrate svastici. Spuneam aici c svastica nu apare doar pe primele
bancnote sovietice sau chiar pe primele uniforme ale Armatei Roii, ci i n alte locuri surprinztoare. Coroana
de aur a Reginei Maria poate fi vzut la Muzeul Naional de Istorie din Bucureti. La Alba Iulia regele
Ferdinand a purtat coroana de oel a Romniei, furit n urma rzboiului de independen. n imaginea de mai
jos se poate vedea svastica de care vorbeam pe pieptul Reginei Maria. Cumva prima jumtate a secolului al
XX lea s-a desfurat n Europa sub semnul svasticii, doar c nu cunoatem toate detaliile.

Mai multe imagini cu Regina Maria purtnd toate nsemnele regale aici (n unele fotografii se pot vedea
svasticile de care vorbeam).
[newsletter]

Articole asemntoare:

Cnd caui un cuman i dai peste un prin

Atrocitile sovietice n Basarabia i Bucovina de Nord din iunie 1940

Galerie foto: imagini mai puin cunoscute cu regele Ferdinand

Jurnalism anti-cretin. Falsa problem Gigi Becali pictat n biseric

Sven Hassel, un om cu foarte mult imaginaie

Cum nu i violau boierii igncile roabe

Penisul regelui Carol al II lea. Pe surse istorice

Basarab voievod a fost romn i ortodox. Neagu Djuvara ne cam minte

Vintil vod, buzoianul ajuns mprat bizantin

George Orwell n dosarele serviciilor secrete britanice

Publicat n categoria Istorice, etichetat istoria Romaniei, istoria romnilor, regina Maria, Romnia
interbelic, svastica pe17/04/2011 .

Blog in conservare. M-am mutat la KISHINIOV.

17 preri la Svastica de pe coroana Reginei Maria a Romniei
Mihai ANDREI18/04/2011 la 10:19

1.

Svastica este un simbol grafic foarte vechi si cu raspandire globala inca din antichitate,
Svastica apare n art i n simboluri preistorice sau n diverse contexte: noroc, soarele,
Brahma, n conceptul hinduist de samsara. n antichitate, svastica a fost folosit mult, printre
alii, de hitii [3], celi i de greci. Apare i n alte culturi din Asia, Europa, Africa i America
uneori ca motiv geometric, uneori ca simbol religios. n zilele noastre, ca ntotdeauna, svastica
este un simbol sacru n hinduism, budism i jainism.
mai mult pe:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Svastic%C4%83
Domeniul meu de studiu este istoria aviatiei, dar ma mai uit si la celelalte domenii.
Felicitari pentru bogatele informatii privind istoria Romaniei!

romanul24/04/2011 la 10:16

2.

Damian, un tampit care se da cercetator istoric, care vrea sa anuleze istoria Regalitatii care a
facut mult mai mult decat acest Basina, presedinte al Romaniei de astazi !

radu oltean26/04/2011 la 16:17

3.

Ok, foarte interesante informatiile, vis a vis de coroanele bizantine (ca cea a Ungariei ar fi
feminina aud pt prima oara-e posibil) dar nu concluzionezi. Ce este cu svastica reginei? Stiu ca
era pasionata de arta celtica. Avea la Cotroceni o camera decorata in stil Art-Nouveau-Celtic.
Svastica purtata de ea are un fel de sageti asimetrice la capete. Vreau sa stiu ce credeti dvs,
daca tot ati adus subiectul in discutie

1.

george damian Autor articol26/04/2011 la 17:36

Despre regina Maria se spune i c era adept Bahai. Eu doar am vrut s subliniez
prezena svasticii pe coroana regal a reginei Maria. Cum i de ce a ajuns acolo nu a
putea s spun n acest moment. Cert este c svastica aprea n cele mai neateptate
locuri n Europa anilor 1920.
Ct despre coroana Sfntului tefan a Ungariei am publicat mai multe articole n
trecut, voi relua tema ct de curnd.

4.

Pingback: Adevrul despre coroana Sfntului tefan a Ungariei

silviu13/05/2011 la 12:51

5.

Asta este tot ce ne caracterizeaza pe noi, toti:

punerea de etichete
cautarea de simboluri
aratarea cu degetul
critica deconstructiva
Iar istoria demonstreaza foarte bine. Totul este sa o citim fara nici un fel de ochelari si sa ne
asumam trecutul si faptele noastre.

1.

Edouard23/05/2011 la 19:22

Bravo Silviu!
Vorba aceea:Desteptul invata din greselile altora, prostul nici dintr-ale lui.Desteapta-te
romane ca ti-a stat ceasul in loc!

6.

LeonAfricanul27/08/2011 la 11:48
George, din ce stiu, zvastica este un simbol din zona Persia-India, iar ca timp se pierde mult
inainte de Iisus. Chiar si crucea este un simbol pre-crestin, primii crestini adoptand initial ca
simboluri pestele, ochiul etc. (crucea s-a impus ca simbol crestin destul de tarziu). Putem
considera ca zvastica era un simbol crestin in sec.II- III d.Ch. O intalnim in mozaicuri,
basoreliefuri sau reprezentari grafice in toata Africa de Nord. Cel putin Cartagina e plina de
zvastici, ca si de crucea primilor crestini (cea cu alfa si omega de o parte si de alta a crucii). O
intalnim si in cripta lui Asterius, un eretic crestin (arianist sau donatist), eretic conform celor
stabilite de catre Sf.Augustin. Se pare ca zvastica a revenit in simbolistica europeana prin
intermediul francmasoneriei, dar o gasim prezenta si in catedrala ridicata in a doua jumatate a
sec.XIX pe colina Barsa din Cartagina de catre cardinalul Lavigerie. Daca vei trata subiectul si
crezi ca te ajuta, iti pun la dispozitie poze cu fiecare caz la care am facut referire.

7.

Vlad B.08/10/2011 la 13:37

Svastica din punct de vedere simbolistic nu este neaparat semn nazist ci este simbolul
poporului fericit

8.

Vlad B.08/10/2011 la 14:01

se pare ca inca cineva a fost pus pe ganduri de svastica de pe coroana reginei asa cum am fost
eu atunci cand am vazut un documentar despre aceasta

9.
10.

Pingback: Din nou despre svastica de pe coroana reginei Maria

Notafil07/06/2012 la 16:57
Svastica nu apare pe primele bancnote sovietice, ci pe bancnotele de 250 si 1000 de ruble
emise de guvernul provizoriu al lui Kerenski, inainte de puciul bolsevic. Este adevarat, designul
acelor bancnote, cu svastica cu tot, a fost preluat si de valorile mari (5000 si 10.000 ruble) ale
emisiei sovietice din 1918.

11.

Marin04/09/2012 la 22:48

Crucea Reginei Maria cu colturile intoarse nu are legatura cu nazistii. Trebuie putina
rigurozitate. Coincidentele de dragul coincidentelor nu sunt istorie. Se stie ca a propagat teme
naziste? A fost vazuta alaturi de nazisti? A fost inspirata de nazisti? Dupa cum au spus si alti
comentatori, semne asemanatoare se gasesc si in Asia si in modelele de pe costumele
nationale letone si cine mai stie pe unde

12.

Costin Dumitru30/12/2012 la 20:54

Crucea numita de voi zvastica poarta numele de CRUCE GAMATA. Nu insist, cautati pe Google
si lamuriti-va.
Referitor la zvastica, nu a fost inventata de nazisti, este un simbol vechi fenician, care apare
apoi in multe culturi. Google va ajuta si in ceea ce priveste acest aspect.

13.

Lucian10/10/2013 la 21:22
Am vazut semnul suastika[sanscrita] la Civilizatia Vaii Indusului [3300-1300 BC],in descoperirile
de la Harappa si Mohenjo-Daro.Inseamna Aducatoare de noroc. Cum a ajuns de acolo la
Troia[desc. de Schliemann] nu se stieRegina Maria,cand a inaugurat Romania Mare[a III-a
Roma],la 15 Oct.1922,a comandat coroana la Paris,copiind o coroana bizantina + lanturile de
aur cu zvastica, ale basileului Troian. Zvastica nemteasca a fost ,,descoperita in 1933.
Deci,atentie la simbolisticaLuc.

14.

Marian12/10/2013 la 16:43
Swastika nu a fost descoperita n 1933, ci un pic mai devreme, A.H. revendicndu-si n M.K.
ideea acestui simbol (de fapt al drapelului partidului). Semnul propriu-zis este foarte posibil sa-i
fi fost sugerat de catre altii

Ateii ajuni la putere tiu doar s ucid

Istoric vorbind, regimurile politice impuse de atei au ajuns inevitabil s ucid n mas. Problema const n
ingineria social att de drag ateilor: oamenii i societatea sunt greit alctuite, deci trebuie pus n micare o
schimbare. i de aici ncep problemele.
Ateii au cteva fetiuri: pe lng tiin (despre care am vorbit aici) mai au o relaie concupiscent i cu
Educaia, plus un zdravn complex de superioritate fa de toi cei care nu le mprtesc viziunile. Uor
milenariti, ateii vor raiul pe pmnt acum prin transformarea fundamental (Educaie) n sensul tiinei a
tuturor celor pclii de preoi. Fiecare ateu este sigur (sau sper, cel puin) c el este Omul Nou. Iar crearea i
impunerea Omului Nou este obsesia sistemelor politice totalitare din ultimii 300 de ani.
De la Revoluia Francez ncoace toate sistemele politice puse n practic de atei n numele ateismului au avut
evoluii asemntoare. O propagand masiv care promite raiul pe pmnt ntr-o perioad de criz, eliminarea

religiei (nu doar din spaiul public asta este o masc pentru pclirea naivilor ci mai ales din spaiul privat),
obsesia cu Educaia i aducerea copiilor sub controlul statului. Ideea ar fi c astfel este grbit crearea Omului
Nou ns din punct de vedere politic, geopolitic i economic regimurile create de atei ajung destul de repede
la concluzia c nu prea au ce face i trebuie s urmeze coordonatele Vechiului Regim.
Accentul cade astfel pe ingineria social, pe transformarea oamenilor. ns cum promisiunile nu prea pot fi
ndeplinite, iar agresiunea asupra societii creeaz tensiuni, destul de repede apar focarele de rezisten.
Oamenii nu sunt dispui s se transforme n ritmul dorit de conductori ns orice punere sub semnul
ntrebrii a legitimitii Omului Nou este sancionat cu moartea. Unul, zece, zece mii cei care nu vor s se
transforme n Oameni Noi sunt cspii. Vorba lui Stalin: nu-i omul, nu-i nici problema.
Un fizician spunea parc ceva de genul: este semn de prostie s repei la nesfrit o aciune care produce
acelai efect, spernd de fiecare dat c vei obine un alt rezultat.
Dai-mi un exemplu de regim politic bazat pe ateism tiinific care nu a urmat algoritmul acesta.
Robespierre l execut pe clu, dup ce i-a ghilotinat pe toi francezii.

Publicat n categoria Pareri, etichetat bezbojnici pe 10/04/2015 .

Civa atei vestii i crimele lor

Nu tiu de unde i iau ateii de Facebook puinele idei ofilite. Un ra ionament considerat de ei imbatabil curge
cam aa: toate religiile din lume sunt rele, deoarece con in germenii extremismului, deci toate religiile ajung la
crime i rzboaie.
Asta n vreme ce ateii mpcai cu lumea a a cum este ea, con tien i c nu exist nimic dincolo de atomi
deci cum spuneam, ateii sunt nite persoane suave, relaxate, incapabile s ucid o musc. Impresia asta poate fi
contrazis privind orice fotografie a lui CTP sau a profesorului acela de la Buzu care se lupt de 15 ani cu
religia din coli. Ateii romni au fervoare de zeloi cnd propovduiesc ateismul. Dar s-i lsam pe ateii notri
i crizele lor de calm, s vedem ce au fcut nite atei vestii ajuni la putere.
1. Adolf Hitler. Un om cu o viziune asupra lumii n care cretinii nu prea ncpeau. A declan at un masacru la
scar planetar, este drept c cretinii nu au intrat pe un loc frunta n agenda lui, dar omul a avut ghinion i a
pierdut rzboiul. Cine tie ce ar fi fcut dup ce termina cu evreii, iganii i homosexualii.
2. Iosif Stalin. Alt om cu alt viziune despre o lume fr cretini. El s-a ocupat special de exterminarea
cretinilor din Rusia. Cnd a dat necazul peste el a fcut ce face orice ateu lovit de cancer: s-a ntors spre
biseric (s-a folosit de preoimea scpat cu via n timpul rzboiului cu Hitler). i tot ca orice ateu, dup ce a
scpat de cancer s-a luat iar de cretini. Ocupa ia lui favorit: s-i fac pe ni te oameni s omoare al i oameni,
dup care s-i pun pe ali oameni s-i ucid pe primii omortori. i tot aa.
3. Pol Pot. Nu a avut ansa s ajung la putere ntr-o ar de anvergur, precum Germania sau Rusia. ns i-a
dat toat silina n Cambodgia: ntr-un termen record a cspit un sfert din popula ia rii.
Deci cum v spuneam: ateii sunt nite tipi deosebii. V explic altdat de ce orice ateu are n el smn de
uciga.

Publicat n categoria Pareri, etichetat bezbojnici pe 08/04/2015 .

Romnul: definit de munc, familie i religie. Plus Mi carea

Legionar
Nu consider o slbiciune ncercarea romnilor de a se defini, de a- i cuta un sens n lume i via . Cine
suntem, de unde venim, ncotro ne ducem? Pn la urm sunt ntrebri legitime. Recent a aprut un studiu care
prezint coordonatele fundamentale ale romnilor cam aa:
Munca (ca modalitate de afirmare social), familia (contextul siguranei) i religiozitatea (care ne d sens i
semnificaie n via) sunt cele trei reperele majore care definesc viaa romnilor. (de aici)
Acestea nu sunt chestiunile de suprafa, elementele pe care romnii le scot la iveal con tient nu, acestea
sunt coordonatele profunde ale romnilor. Unii ar putea spune c este o exagerare definirea muncii drept
coordonat fundamental pentru romni. Realitatea confirmat de statistici i contrazice: romnii muncesc
foarte mult, ns muncesc prost, cum ar spune bunicul. n limbaj modern le lipse te productivitatea muncii, iar
asta se ntmpl din dou motive: lipsa de conductori reali i lipsa de tehnologie (dar poate vom face i pasul
acesta).
Revenind la munc, familie i credin nu pot s nu observ c acestea erau unele din principiile Mi crii
Legionare din perioada interbelic. Un astfel de studiu despre psihologia romnilor este greu de calibrat i mai
ales este un gest de curaj asumarea lui. Psihologia popoarelor prezint destule capcane, nu vreau s speculez
mai mult pe marginea legturii cu Micarea Legionar.
M-a amuzat ns reacia (neasumat cu semntur) a gruprii stngiste Criticatac. Nu tiu dac au sesizat
legtura cu Micarea Legionar sau au avut pur i simplu o reac ie visceral, ns au condamnat studiul drept
rasist i fraudulos (aici).
M ntreb cum ar fi reacionat Criticatac dac studiul i scotea pe romni de antireligioi i interna ionali ti.

Publicat n categoria Pareri, etichetat psihologia poporului romnpe 07/04/2015 .

Ct costa un divor cu puin bigamie la Rmnicu Vlcea n 1602

Unul dintre srbii venii n ara Romneasc pe vremea lui Mihai Viteazul a trebuit s plteasc de dou ori
sume destul de zdravene pentru a putea scpa de prima nevast srboaic.
Episcopul Efrem al Rmnicului atest printr-un document din 1602 o poveste destul de ncurcat: un anume
Mircea Srbul a cerut ca episcopul s-i dea o carte pentru a fi lsat n pace i slobod de ctre soia lui cu
numele Raica Srboaica de peste Dunre. Ce se ntmplase? Cu apte ani n urm, Raica ajunsese n robie la
turci, n vreme ce Mircea Srbul era n ara Romneasc. Socrul mic, Tudor Srbul a venit la ginere i i-a cerut
bani pentru eliberarea fiicei i nepoilor si Mircea Srbul i-a dat 40.000 de aspri (echivalentul a cca 1,28 kg
argint) cu nelegerea c Raica Srboaica nu va mai veni n ara Romneasc.
La apte ani de la nelegerea asta, Raica i cu taic-su au venit din nou la Mircea Srbul pe care l-au gsit
nsurat cu o alt femeie i cu ali trei copii. Raica Srboica nu a avut pretenii foarte mari, doar a spus c nu
vrea s stea cu Mircea, ci i-a cerut lui Mircea ca s miluiasc pe acei copii (din prima cstorie) i s o ierte.
Aa c Mircea a scos din pung nc 50.400 aspri (cca 1,6 kg de argint) i s-au iertat unul pe altul de a lor
bun voie n faa episcopului.

Povestea seamn mai degrab a antaj: bietul Mircea avea n fa perspectiva unui proces de bigamie.
Episcopul Efrem menioneaz c prima tranzacie a fost fcut n prezena rposatului episcop Teofil
probabil c a existat i de la acea nelegere un document care i-a fost de folos. ns Raica Srboaica a zis c
poate ncerca s mai stoarc nite bani i i-a ieit.
Nu pot dect s speculez asupra lui Mircea Srbul: dup nume poate fi i romn de la sudul Dunrii, numele
Mircea nu este foarte ntlnit printre srbi. n orice caz, era un om cu stare, dac i-a permis s plteasc
aproape 3 kg de argint ca s scape de prima nevast posibil s fi fost negustor sau chiar vreo cpetenie n
oastea lui Mihai Viteazul. n orice caz, la 1600 era mult mai scump s-i scoi soia din robia turceasc, n jurul
anului 1400 un romn din Fgra a pltit doar 150 g de aur ca s-i recupereze soia (povestea integral aici).

DIR B 1601-1610, doc. 83

Publicat n categoria Istorice, etichetat robie pe 25/03/2015 .

De ce li se spunea iganilor ciori spurcate

njurtura aa cum o tim n ziua de azi i-a pierdut o parte din ncrctura avut n urm cu cteva sute de ani.
Pe atunci o njurtur avea alte semnificaii i era pedepsit aspru.
Am la ndemn un exemplu de la Braov din 1725. Un proces verbal de audiere a martorilor din 31 mai 1725
(scris n german, l putei vedea n fotocopie la sfritul articolului) ne arat c Vlad iganul l-a chemat la
judecat pe Gheorghe Stoia pentru o serie de insulte. Martorul Dumitru Mucea relata astfel ntmplarea: pe
cnd se afla n centrul Braovului alturi de Vlad iganul, acesta i-a spus lui Gheorghe Stoia s se duc dup
taic-su, c i merge mai ru ca lui. La aceast interpelare ironic, Gheorghe Stoia a rspuns cu un val de
njurturi: s vezi ce-i dau, cioar spurcat i c i fute muma i tatl (notarul sas a adugat i n cur).
Dumitru Mucea a fcut apel la Gheorghe Stoia, spunndu-i c prinii lui au fost oameni cinstii (ehrlich) i c
ar trebui s se poarte ca atare, Gheorghe a rspuns cu alte ameninri.
Ali doi martori confirm njurturile adresate de Gheorghe Stoia lui Vlad iganul i adaug un detaliu
suplimentar: Stoia i-ar fi spus lui Vlad iganul c prinii si au fost oameni cinstii nu neam de cli.
Interesant este alegerea notarului sas, care a notat njurturile de la nceput n limba romn, dar acuzaia c
Vlad iganul ar fi neam de clu a transcris-o n limba german.

Spurcciunea clilor
n evul mediu, clii aveau ataat un puternic stigmat social: erau consideai impuri, necurai spurcai. Era
vorba de o impuritate ritualic, strns legat de impuritatea biblic din legile lui Moise. naintea descoperirii
bacteriilor i viruilor era n funciune un mecanism de protecie care declara drept impuri oamenii posibil
purttori de infecii (precum femeile la ciclu), iar clii se calificau pentru aceast poziie alturi de hingheri
sau belitorii de animale moarte. Exista o balan: impuritatea meseriei era echilibrat de ctigurile bneti
ridicate.
ns un clu sau orice om desemnat drept impur (spurcat sau n german unrein) primea imediat i
caracterizarea de unehrlich necinstit, ceea ce l excludea automat din orice breasl. A fi neam de clu
nsemna n Baovul nceputului de secol al XVIII-lea a fi spurcat unrein i unehrlich.
Exist multe astfel de cazuri care trateaz impuritatea ritualic n Braovul secolului al XVIII-lea: clul
oraului i bate fiul, iar acesta se refugiaz n casa unui igan iganul respectiv se plnge primriei c preotul
i cere prea muli bani pentru sfinirea casei devenite impure; un igan este btut de clu pe strad, atingerea
bastonului clului l face pe igan s devin unrein spurcat pentru toi vecinii si i nu i mai gsete de
lucru; un pastor din Ghimbav ajut la belirea unei vite moarte devine spurcat i i pierde slujba.

iganii sunt spurcai sau spurcaii sunt igani?

iganii braoveni apar nc de la primele meniuni documentare ca hingheri sau cli ai oraului. Celelalte
meserii care le ofer de lucru iganilor: mturtori n piaa mare, reparatori ai canalelor de scurgere de pe
strzile oraului, se ocupau de golitul haznalelor din curile cetenilor; fierari i crpaci de nclri (fr a fi
cuprini n bresle). Cu excepia ultimelor dou meserii, doar ocupaii stigmatizate ca spurcate. n vestul
Europei meseriile considerate impure (mai ales cea de clu) erau transmise ereditar, din tat-n fiu, ceea ce
crea adevrate dinastii de cli. Acest fenomen mpingea impuritatea n beneficiul sau dauna unei singure linii
genetice mai la est, n zona noastr iganii au preluat toate aceste ocupaii impure, atrgndu-i stigmatul
asociat cu ele.

Expresia cioar spurcat avea n 1700 o ncrctur diferit fa de ziua de azi: era considerat mai degrab o
calomnie, nu o injurie. Era o acuzaie care i limita acuzatului mai multe drepturi, mpingndu-l practic n afara
societii.

Publicat n categoria Istorice, etichetat istoria iganilor, tigani pe22/03/2015 .

Demitizare i ginrii. Din nou despre sinuciderea lui Decebal

Revin asupra chestiunii cu sinuciderea/uciderea lui Decebal. Dan Alexe spune c Decebal nu s-a
sinucis, ci ar fi fost omort de decurionul roman Tiberius Claudius Maximus. Raionamentul su
este urmtorul:
1. Pe stela funerar a lui Tiberius Claudius Maximus apare un basorelief, imagine interpretat
de Dan Alexe astfel: regele dac cerea ndurare, iar romanul l arjeaz fr mil. (vezi imaginea
de mai sus)

2. Dan Alexe vede o conspiraie: istoricul Dio Cassius i columna lui Traian prezint varianta
oficial a morii lui Decebal, n vreme ce stela funerar a lui Tiberius Claudius Maximus conine
varianta real a evenimentului.
3. Textul inscripiei de pe stela funerar conine un verb (cepisset) al crui sens Dan Alexe l
consider a fi l-a capturat (viu) pe Decebal concluzia fiind c, dup ce l-a capturat viu pe
regele dacilor, Tiberius Claudius Maximus l-a ucis.
nainte s revin asupra argumentelor lui Dan Alexe (am mai fcut-o aici) trebuie clarificate
cteva chestiuni.
a. n momentul scrierii textului iniial, Dan Alexe nu vzuse imaginea clar a basoreliefului dar
i permitea speculaia regele dac ridic mna cernd s fie cruat. Nu mai reiau toat discuia
din comentarii: Decebal avea/ nu avea sabie, sabia era pe jos etc. Cert este c Dan Alexe nu
vzuse imaginea clar a basoreliefului, dar i-a permis o speculaie n sprijinul raionamentului
su.
b. n articolul iniial, Dan Alexe enumer o bibliografie pe care de fapt nu o consultase (am
dovedit asta n articolul de aici).
Problema e c Dan Alexe se poart cu cititorii lui ca un balaoache de blci, proprietar al unei
prospere mese de alba-neagra. Ponta i-a copiat cuvnt cu cuvnt teza de doctorat ntr-un fel
i recunoate incapacitatea, dar mecheria asta cu bibliografii frauduloase i interpretri de
imagini pe care nu le-ai vzut este o ginrie, mai ales cnd ai pretenia s demontezi mituri.
Dar s revenim la argumentaie:
1. i 2. Basorelieful nu este o fotografie a evenimentului. Dan Alexe spune ceva de genul poliia
imperial nu ar fi permis afiarea public a unui basorelief mincinos. Se mpiedic n
argumente: ipotetica poliie imperial a monumentelor din vremea romanilor ar fi avut tot
interesul s sancioneze un basorelief care prezenta o versiune diferit fa de cea oficial
asta dac e s ne lum dup mica lui teorie conspiraionist.
n jurul basoreliefului invocat de Dan Alexe pe nevzute s-au purtat multe discuii n anii 60
70. Nu am bibliografia la ndemn, ns este vorba de scene standardizate, de motive
recurente n stelele funerare ale militarilor romani. nc o dat: basorelieful cu greu poate fi
discutat serios ca o fotografie ce red precis evenimentul i nu pot fi ignorate discuiile purtate
de istoricii din toat lumea pe marginea lui. Mica teorie a conspiraiei imperiale mpotriva
viteazului Tiberius Claudius Maximus este cel puin amuzant.
3. Asupra verbului cepisset nu m pronun (Omer? Eti pe aici? O prere?), nu am cunotinele
necesare. Am totui sentimentul c s-ar gsi latiniti care s spun altceva.
Una peste alta, din toat construcia lui Dan Alexe rmne un verb dubios, stingher n faa
istoricului Dio Cassius i Columnei lui Traian (argumente rebutate cu o teorie a conspiraiei!).

De ce m-am ostenit att cu povestea asta? Dan Alexe ne-a anunat c pregtete o carte n care
va demonta miturile care nceoeaz minile romnilor. Sper s nu bage n aceast viitoare
carte povestea asta cu Decebal nu s-a sinucis construit pe mici ginrii intelectuale. Nu de
alta, dar nu cred c-i va fi acceptat la Humanitas, am auzit c Liiceanu i pic studenii care vin
cu bibliografii supte din deget.
P.S. Plus c Dan Alexe nu face demitizare cu astfel de poveti, ci remitizare, dar pe invers.

Pro i contra despre sinuciderea lui Decebal

Dan Alexe ne spune c Decebal nu s-ar fi sinucis, ci ar fi fost omort de romanul Tiberius
Claudius Maximus, pe a crui stel funerar i ntemeiaz afirmaia (aici). nainte s intrm n
fondul chestiunii trebuie s eliminm o mic mecherie a lui Dan Alexe.
Articolul ncepe cu o fraz care se ncheie aa:
[blockquote] regele dac, care, pe stela soldatului, spre deosebire de scena oficial de pe
Columna din Forum, ridic mna cernd s fie cruat, n loc s se sinucid, ca n versiunea
oficial.[/blockquote]
n ncheierea articolului ni se d o trimitere bibliografic precis: Stela lui Tiberius Claudius
Maximus este reprodusa si analizata in: M. Spiedel, The captor of Decebalus, a new inscription

from Phlippi, in Journal of Roman Studies, LX, 1970, pp. 142-153 Y. Le Bobec, Larme romaine,
Paris, Picard, 1998
Imaginea stelei funerare din articol este neclar, nu e foarte limpede ce se ntmpl acolo, dar
trimiterea bibliografic precis l-ar face pe orice om s cread c afirmaia conform creia
Decebal cere ndurare se bazeaz pe consultarea lucrrii istoricului Michael P. Speidel. Numai
c istoricul citat descrie scena basoreliefului de pe stela funerar astfel:
[blockquote]The enemy, characterized as a Dacian chieftain by trousers, an hexagonal shield,
sickle-sword and pointed Dacian cap, can be no other than Decebalus himself. He has just cut
his own throat and now sinks back, mortally wounded, the sword falling from his right hand, his
left pressing his stomach.[/blockquote]
Deci nici o mn ridicat cernd cruare, ci o mn cu sabie. Nu discut acum problema
sinuciderii a fost sau n-a fost? ci m-am simit furat la rest s descopr c Dan Alexe ne ofer
generos o surs bibliografic pe care de fapt nu a consultat-o, ca i cum aceast surs i-ar ntri
fabulaia cu cerutul ndurrii. Una peste alta, n lipsa unei imagini mai clare a stelei lui Tiberius
i fr s-l pot consulta pe Y. Le Bobec, m vd silit s-l cred pe Michael Speidel. mecheria are
rolul ei: pregtete cititorul pentru ce urmeaz.
Referitor la moartea lui Decebal avem 3 surse detaliate, n ordine cronologic:
1. Columna lui Traian, ridicat n anul 113 (imaginea de mai sus, se poate mri) unde este
descris destul de limpede sinuciderea.
2. Stela funerar a decurionului Tiberius Claudius Maximus, ridicat nainte de anul 117, anul
morii oteanului care s-a ngrijit din timpul vieii s-i nemureasc faptele. Monumentul a fost
descoperit n 1965, dar a intrat n circuitul tiinific abia n 1970. De atunci a tot fost comentat,
iar imaginea de pe stel a fost interpretat i ca o mbinare de motive recurente n
basoreliefurile romane: cavalerul trac i cavalerul renan. Adic este foarte posibil s avem un
ablon nvat de sculptorii de pe tot cuprinsul imperiului, mai bine sau mai prost ablon
adaptat la cerinele clientului. Imaginea nu confirm, dar nici nu infirm ipoteza sinuciderii lui
Decebal.
3. Istoricul Dio Cassius (155-235, proconsul n Africa i Pannonia). Dio Cassius spune aa despre
sinucidere: Cnd a vzut Decebal c scaunul lui de domnie i toat ara sunt n minile
dumanului, c el nsui este n primejdie s fie luat prizonier i curm zilele. Capul su fu dus la
Roma. (Fontes, vol. I, p. 695)
Dan Alexe l rebuteaz scurt pe Dio Cassius: a scris la 100 de ani de la producerea
evenimentelor, este irelevant. Da, dar a avut acces la toate sursele scrise contemporane despre
rzboaiele dacice (n principal cartea scris de mpratul Traian, De Bello Dacico) i n plus, textul
lui Dio Cassius a ajuns la noi n rezumate fcute n secolul al XI-lea.

Argumentul principal al lui Dan Alexe este textul de pe stela funerar a lui Tiberius Claudius
Maximus:
[blockquote] fcut de acelai [mprat] decurion ntruct l-a capturat pe Decebal i i-a adus
capul la Ranisstorum [/blockquote]
Textul nu spune nicieri l-a ucis pe Decebal. Aciunile sunt capturat i dus capul, lipsete
momentul morii. Probabil Tiberius a fost cel care a pus primul mna pe Decebal, l-a capturat.
Dar lipsa din text poate s nsemne i c Decebal s-a sinucis (captur pe jumtate, insucces
deci nu ne ludm cu asta). Aceeai lips poate s nsemne i c Decebal a murit n urma
rnilor primite (iari insucces, Traian l voia viu pe Decebal, s-i arate Forumul deci nu ne
ludm pe stela funerar nici cu asta). Tiberius a pus mna pe un muribund cruia i-a tiat
capul dup ce acesta i-a dat ultima suflare. Inscripia lui, att de detaliat i de precis n alte
chestiuni (tot parcursul militar al lui Tiberius) nu ar fi scpat prilejul de a spune limpede: l-am
ucis pe Decebal. Dan Alexe mi-a replicat c verbul folosit indic altceva: cepisset e: l-a capturat.
Daca ar fi gasit un mort sau un muribund ar fi spus: invenit L-a gasit/aflat/descoperit Asa e
foarte clar: l-a prins. Sincer, nu m convinge.
Apoi vine i puin teoria conspiraiei. Columna lui Traian i Dio Cassius ar consemna varianta
oficial, conform creia Decebal s-a sinucis, iar stela funerar ne red varianta unui militar
simplu i onest. Dan Alexe mai vine cu argumentul c poliia imperial nu ar fi rbdat o
minciun pe un monument public precum cel al lui Tiberius. Aici ne cam mpiedicm n
argumente: dac varianta oficial era sinuciderea, atunci poliia imperial ar fi considerat
minciun stela lui Tiberius ce ar afirma contrariul i nu cred c monumentul mai ajungea pn
la noi.
Una peste alta, sursele sunt confuze. La nivel de imagine Columna lui Traian i stela lui Tiberius
ne prezint un muribund narmat, asta cred c e clar pentru toat lumea. Dio Cassius (care a
avut acces la izvoarele scrise contemporane cu evenimentele) ne spune c Decebal s-a sinucis.
Textul stelei funerare a lui Tiberius consemneaz din punctul meu de vedere un eec. Cercetaii
romani fuseser trimii s-l captureze pe Decebal, nu s-l ucid practica imperial cerea
capturarea cpeteniilor dumane i umilirea lor n forum. Textul stelei lui Tiberius sare peste
momentul morii lui Decebal care reprezint eecul misiunii sale. Sinucis sau mort n timpul
luptelor, Decebal era muribund n momentul n care Tiberius a pus mna pe el, a murit la scurt
timp i romanul nu a mai avut altceva de fcut dect s-i taie capul i s-l duc mpratului. mi
vine greu s-mi imaginez c Tiberius Claudius Maximus (care n acel moment avea gradul de
duplicarius, un fel de subofier) ar fi ndrznit dup ce l-a capturat viu s-l ucid pe regele
dacilor, care teroriza Imperiul Roman de vreo 15 ani. Recompensa ar fi fost mult mai mare
poate chiar o promovare n clasa cavalerilor dac Tiberius l-ar fi prins viu pe Decebal. Aa a
primit doar gradul de decurion i o medalie.

Ce fel de autonomie vor maghiarii n Romnia?

Se pare c am intrat ntr-o nou perioad de modificare a granielor europene i maghiarii vor
i ei o felie de plcint. O mai veche obsesie a lor, Transilvania.
S ncepem cu puin plictiseal istoric. Triburile maghiare venite din stepele Asiei s-au
strecurat n centrul Europei unde s-au balansat o vreme ntre Imperiul Bizantin i Imperiul
German. Pn la urm au avut ctig de cauz influena ducelui Bavariei i confesiunea catolic.
Regatul Ungariei a devenit un avanpost al Europei occidentale, la mbinarea dintre Imperiul
Bizantin i diversele imperii trectoare ale stepei. Din pcate, regatul Ungariei nu i-a ndeplinit
rolul: invazia ttarilor din 1241 a spulberat acest avanpost. La fel, n secolele XV XVI, regii
Ungariei nu au reuit s opreasc avansul Imperiului Otoman (mbinarea dintre Imperiul
Bizantin i popoarele stepei, coagulate de Islam). Dup btlia de la Mohacs din 1526 pn la
acordul cu Austria din 1867 Ungaria a ncetat s existe ca stat.

Obsesia cu Transilvania
Romnii au fost majoritari n Transilvania dintotdeauna. (Prin reducere la absurd putem
accepta teoria c romnii au venit din Albania n Transilvania dup maghiari pentru ziua de azi
povestea asta nu are relevan dect n discuiile de mobilizare.) Istoriografia comunist a
promovat o imagine fals asupra evului mediu transilvnean, o mprire convenabil din punct
de vedere ideologic: maghiarii nobili, sai oreni i romnii iobagi. Era mai simplu pentru
argumentrile privind oprimarea romnilor.
n realitate, n Transilvania a existat o nobilime romneasc zdravn, atestat n sute de
documente. Foarte muli dintre cpitanii lui Iancu de Hunedoara erau romni. Din pcate nu
cunosc s existe un studiu care s urmreasc evoluia nobilimii romneti din Transilvania i
procesul de asimilare la care a fost supus. Mecanismul a fost simplu: mai multe decrete regale

condiionau statutul nobiliar de aderena la confesiunea catolic; nobilii romni au renunat

treptat la ortodoxie, dup care s-au topit n nobilimea maghiar. ns marea mas a ranilor
romni din Transilvania i-a pstrat ortodoxia, pn n secolul al XVIII-lea cnd la presiunile
Habsburgilor catolici a fost format cu fora biserica greco-catolic.
Pentru unguri Transilvania are o mare importan. Ct vreme a existat regatul Ungariei,
Transilvania a fost un voievodat separat. Dup ce otomanii au transformat Ungaria n paalc,
Transilvania a devenit adpostul nobilimii i culturii maghiare, n forma unui principat tributar
Imperiului Otoman, la fel ca Moldova i ara Romneasc.
Tot din Transilvania au pornit i rzboaiele curuilor din secolul al XVIII-lea, n realitate micri
care vizau desprinderea de Imperiul Habsburgic, care trata Ungaria drept teritoriu cucerit de la
otomani. Sar peste 1848 i crearea dualismului asutro-ungar la 1867 dup acest an
guvernarea de la Budapesta a declanat un amplu proces de maghiarizare a naiunilor cuprinse
ntre graniele a ceea ce s-a numit Ungaria Mare. (Autonomiile medievale att de invocate n
ziua de azi ncepuser s dispar nc din secolul al XVII-lea, fiind lichidate total de austrieci).
Politicile de maghiarizare au enervat pe toat lumea, iar Imperiul Austro-Ungar s-a fcut ndri
dup Primul Rzboi Mondial.
i aa a aprut obsesia pentru Transilvania. Din 1918 ncoace Budapesta are o singur politic
extern care vizeaz Transilvania. Dac au impresia c sovieticii sunt puternici i dispui s le
dea Transilvania atunci maghiarii devin sovietici. Dac au impresia c nazitii sunt puternici
devin pro-naziti i cer Transilvania. Doar c exist o mare problem: demografia. Romnii sunt
majoritari n Transilvania i este imposibil alipirea ei la Ungaria n actualele condiii politice.
Aa c a aprut o nou tactic.

Autonomie cu orice pre

Ce nseamn autonomie, autonom? Vine din limba greac, s-ar traduce prin capacitatea de a
da propriile legi. n sens administrativ actual nseamn capacitatea extins de administrare la
nivel local, cu un amestec minim de la nivel central. Din punct de vedere legal, n Romnia
exist destul autonomie pentru administraiile locale, dar ca de obicei legile nu prea se aplic.
n cazul maghiarilor din Romnia nu este de ajuns autonomia autoritilor locale existent n
acest moment. Limba maghiar poate fi folosit liber, exist coli, nu mai intru n detalii.
Consiliul Europei urmrete de mult vreme respectarea drepturilor minoritilor naionale n
Romnia i nu exist probleme n acest domeniu. Sunt absolut legitime solicitrile care au ca
scop pstrarea identitii naionale a maghiarilor din Romnia. Problemele sunt n alte pri.
n tabloul mai larg multe fire pleac de la Moscova. Rusia este nemulumit de aranjamentele
din Europa. Stabilitatea granielor europene a fost asigurat prin acordul de la Helsinki din 1977
i de o serie de acorduri internaionale politice i militare ncheiate dup dispariia Pactului de
la Varovia i a Uniunii Sovietice nelegeri pe care Moscova de azi le consider drept nclcate.
NATO s-a apropiat de graniele Rusiei, n Romnia a aprut scutul anti-rachet american. Ultima

limit a fost Ucraina de aici ncolo Moscova este dispus s porneasc la rzboi. Iar Moscova a
inventat un nou tip de autonomie, care nu are ca scop rezolvarea unor probleme ci
ctigarea sau pstrarea controlului politic/ militar asupra unei anumite regiuni (vezi
Transnistria, Abhazia, Osetia, Cecenia etc.)
i aici intr n tablou Viktor Orban, primul ministru de la Budapesta, care de curnd a inut un
discurs n Romnia, anunnd c el nu mai are ncredere n modelul democratic european i c i
se pare mult mai interesant modelul rusesc sau cel chinez. Voalat, Viktor Orban ne-a spus c
nici el nu mai consider valabile nelegerile din anii 90 care garanteaz drepturile minoritilor
naionale. Vrea altceva, vrea mai mult. i ne-a spus i ce model urmeaz: Vladimir Putin de la
Moscova. Nimic nou n istorie: cnd au avut impresia c Uniunea Sovietic le va da Transilvania
ungurii au devenit sovietici, cnd li s-a prut c nazitii le sunt favorabili au devenit naziti.
Acum ungurii de la Budapesta au devenit putiniti i viziunea lui Viktor Orban pentru
autonomia maghiarilor din Romnia este inspirat de Moscova.
Clasa politic romneasc este extrem de slab n acest moment. Susinerea populaiei este
minim uitai-v la procentele de participare la vot. Economia este vraite i exist prea puine
prghii eficiente la ndemna politicienilor romni i cine i-ar dori s existe aa ceva? Clasa
politic romneasc a permis existena UDMR o asociaie neguvernamental care
funcioneaz i acioneaz ca un partid. Extrem de abili, politicienii maghiari din Romnia au
transformat UDMR n balamaua tuturor guvernelor, maghiarii sunt permanent la guvernare la
Bucureti. Norocul nostru este c UDMR nu este ntotdeauna de acord cu ideile de la Budapesta
pn la urm este mai profitabil s joci pe degete guvernul ntregii Romnii dect s te joci dea autonomia n dou judee.

Imobiliare romneti de la 1600 ncoace

Istoricul Damaschin Mioc a analizat la un moment dat mai multe categorii de preuri din ara
Romneasc n perioada medieval. Mi-au atras atenia preurile la case i cai, pe care le-am

adus n ziua de azi, printr-o aproximare destul de grosier care nu ine seama de multe detalii.
Dar a rezultat o imagine interesant.
n jurul anului 1600 o cas de piatr cu pivni la Trgovite se vindea cu preuri cuprinse ntre
50 -70 de florini (la 8 grame de aur un florin rezult un pre ntre 400 560 grame de aur, iar la
31 de euro gramul de aur: 12.400 17.300 euro). n Bucureti, n aceeai perioad, o cas
asemntoare se vindea cu 92 de florini (740 grame de aur 23.000 de euro). Caii de ras pe
care i-a echivala n ziua de azi cu mainile de lux aveau preuri cuprinse ntre 90 170 de
florini (720 grame aur 22.000 euro pn la 1360 grame aur 42.000 euro).
Una peste alta nu mi se par foarte diferite preurile. n cazul caselor trebuie adugate la pre
instalaiile moderne plus creterea populaiei i implicit creterea preurilor, dar de principiu
ntre 12.000 i 23.000 de euro i poi cumpra n ziua de azi o cas cu condiii medievale.
P.S. Am fcut o greeal major. Florinul avea 3,5 g aur, aa c toate preurile se njumtesc.

Candidatul dreptei nu exist pentru c nu exist dreapta

Intelectualii dreptei chirie mai dihai dect chivuele de mahala. i ridic fustele, scuip i
stropesc trectorii cu lapte din e, se tvlesc n praf i se zgrie pe ochi. Nu au reuit
unificarea dreptei, dreapta nu are un catindat unic. Unele chivue de dreapta s-au reorientat
mai demultior i deja le cam adie dinspre buget la ONG-uri. Se duce dracului rapia i anul
sta!
S v spun secretul lui Polichinelle: n Romnia nu exist dreapta, cel puin nu printre oamenii
politici din primul ealon. Haidei s ne imaginm c planul lui Gorbaciov ar fi funcionat n
Romnia. Ceauescu renuna panic la putere, nu conteaz cum, iar Partidul Comunist Romn

continua s existe. Pe cine am fi vzut la televizor din 1989 ncoace? V spun eu pe aceiai
oameni, poate c n alte funcii, dar de principiu am fi avut aceeai galerie de mutre. Ion Iliescu,
Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Petre Roman, Corneliu Vadim Tudor, Adrian Nstase, Traian
Bsescu, Alexandru Brldeanu, Theodor Stolojan, Nicolae Vcroiu, Dan Voiculescu, Vladimir
Tismneanu etc. Ar fi fost exact aceiai oameni care ar fi preluat conducerea Romniei. Poate c
unii din lista de mai sus n-ar fi gsit un taxi pe 22 decembrie 1989, alii rmai necunoscui
acum nu ar fi ratat ntlnirea cu istoria dar n mare, 75% am fi avut aceeai clas politic.
n Romnia de azi nu exist politic de dreapta sau de stnga. Guvernele de la Bucureti sunt
irelevante, politicienii romni sunt compradori i nimic mai mult. Din punct de vedere economic
Romnia a devenit o colonie, nu mai exist politici economice naionale, nu mai exist
planificare, nu mai exist strategie de dezvoltare. Diveri oameni provenii din fosta
nomenklatur comunist ajung s administreze un teritoriu i o populaie conform unor
directive venite de la instituii supranaionale. Planul sovietic care cerea transformarea
Romniei ntr-o ar agricol ar fi fost minunat n ziua de azi, noi acum nu mai producem nimic.
Toate ramurile economice profitabile n baza unei infrastructuri construite n anii comunismului
au fost vndute unor concerne strine, iar romnii au fost transformai n for de munc
ieftin.
Discuia despre dreapta i stnga n politica romneasc este inutil. Dreapta romneasc a
fost exterminat fizic n pucriile comuniste. Supravieuitorii au fost cpuai rapid dup 1989
i a fost stoars toat vlaga din ei. Ct vreme clasa politic de la Bucureti a pierdut orice urm
de control asupra economiei romneti pur i simplu nu se mai poate discuta despre orientri
ideologice. De aici i confuzia total, cu social-democrai care rup lespezile mnstirilor sau cu
lideri de dreapta adepi ai post-modernismului neo-marxist. Pentru un politolog ntreg la cap
Romnia este un spaiu al suprarealismului politic.
Dac politcienii aflai n competiie electoral la Bucureti i-ar da denumiri n funcie de culori
sau arome ar fi exact acelai lucru. La noi nu exist dreapta i nu exist candidatul dreptei,
exist doar foti comuniti care se bat pe funcia de administrator al scrii de bloc numit
Romnia n sperana c vor putea fura s-i pun termopane de aur.
P.S. Poate de acum nainte s existe anse pentru apariia unui curent autentic de dreapta n
Romnia, dei la cum controleaz post-comunitii spaiul public romnesc este foarte greu de
crezut c se va ntmpla aa ceva.

Ana Pauker hotra avorturile kominternistelor romnce

n introducerea la jurnalul comunistului bulgar Gheorghi Dimitrov* am gsit o referin
tulburtoare. Ana Pauker decidea cine dintre studentele romnce la Komintern putea sau nu s
avorteze. Nu exist detalii suplimentare, dar Dimitrov, n calitatea lui de ef al Kominternului n
anii celui de-al Doilea Rzboi Mondial cu siguran tia destule astfel de detalii murdare.
Chestiunea mi se pare pur i simplu monstruoas. Ana Pauker deinea o putere fabuloas
asupra femeilor din Romnia care se alturaser Kominternului. Monstruos mi se pare modul

n care aceste femei erau lipsite de puterea de decizie asupra propriului corp, chestie care se
apropie de dezumanizare. Poate una dintre aceste femei i dorea copilul ns Ana Pauker
putea s curme viaa acelui copil iar cea mai mic ezitare din partea mpricinatei arunca
umbra ndoielii asupra ataamentului ei fa de Partid. Sau Ana Pauker putea decide c o alt
student nu putea s avorteze, iar pe viitor copilul putea deveni dovada descompunerii
morale expresie sinonim n jargonul comunist cu promiscuitatea. O chestie ciudat: cu voie
de la Lenin comunitii propovduiau libertinajul sexual, ns n vremea lui Stalin
descompunerea moral devenise o acuzaie care putea aduce excluderea din partid i chiar o
condamnarea. Descompunerea moral era una dintre cele mai facile acuzaii printre
kominternitii atini de fervoarea promiscuitii.
n literatura recent Ana Pauker este recuperat uor-uor, prezentat ca o victim a
primitivului Gheorghe Gheorghiu Dej, iar nu ca o monstruozitate a Kominternului, aa cum bine
a fost surprins pe coperta revistei Time.

* The Diary of Georgi Dimitrov 1933-1949, Yale University Press, 2003

Romnii n-au fost buni de clugri la muntele Athos?

Neagu Djuvara are n cartea sa Thocomerius Negru vod o fraz n care las de neles c romnii nu sunt
buni de clugri i asta nc din cele mai vechi timpuri, afirmaie bazat pe un conflict evocat succint dintre
clugrii romni i cei greci, de prin 1369. Este vorba despre faptul c romnii acelor vremuri nu s-ar fi
mpcat cu regimul vieii de obte din mnstirile de pe muntele Athos i ar fi prsit ruinos sfntul munte. Pe
Neagu Djuvara chestiunea l intereseaz n contextul argumentului su circular cumanii erau catolici, Basarab
vod ar fi fost cuman, dac demonstrm c a fost catolic atunci cu certitudine a fost cuman i nu romn. Dar
asta este o chestiune secundar acum.
Mi-a rmas n minte spusa lui Neagu Djuvara: chiar nu au fost buni de clugri romnii de la 1300? i cnd am
avut un rgaz am pus mna pe volumul al IV-lea Fontes Historiae Daco-Romaniae, unde de la pagina 278 se
afl documentele privitoare la conflictul clugrilor romni cu muntele Athos. Nu m-am mirat s gsesc un nou
caz n care Neagu Djuvara rstlmcete documentele.
La mnstirea Cutlumus s-au pstrat trei documente din anii 1369-1370 n care sunt reflectate negocierile
egumenului Hariton cu voievodul Vladislav-Vlaicu. Primul document din septembrie 1369 este un proiect de
tratat n care sunt prezentate condiiile fiecrei pri, apoi un testament din prima jumtate a anului 1370 n
care egumenul Hariton las motenire condiiile negocierilor cu voievodul, n sfrit vine un al doilea
testament din noiembrie 1370. Natural, apare ntrebarea: de ce vod Vladislav-Vlaicu le-ar fi dat unor clugri
din muntele Athos 1.200 de florin ungureti (cca. 9,5 kg aur)? Poziia de ctitor al unei mnstiri mai ales la
muntele Athos era una de prestigiu. n al doilea rnd existau i avantaje practice: mnstirile erau singurele
locuri furnizoare de crturari i grmtici, de oameni cu tiin de carte.
Nenelegerile dintre egumenul Hariton i voievodul Vladislav-Vlaicu pot fi rezumate cam aa: voievodul
dorea ca mnstirea Cutlumus s primeasc i clugri romni, grecii din mnstire se temeau c vor fi
dominai de monahii de la nord de Dunre. A doua problem aflat n disput se referea la dorina clugrilor
romni de a duce via de sine, iar nu via de obte (n care cuvntul egumenului era hotrtor). Acesta ar
fi fragmentul cheie al disputei:
[blockquote]

Cnd au nceput s mearg i dintre ungrovlahii notri n aceast mnstire i s-au dus muli, s-a ntmplat c
romeii (grecii) care se osteneau i lucrau n viile, anexele i domeniile acestei mnstiri s-au nspimntat; i
crteau mpotriva preasfinitului meu printe i egumenului lor spunnd c atia ani am ostenit amarnic cu
tine i n-am mncat pine bun, nici n-am but vin bun i nici n-am mbrcat o ras cum trebuie, iar acum ai
hotrt s sfreti cu noi, dndu-ne pe mna ungrovlahilor, ca s ne aib ca robi.
[/blockquote]
Fragmentul de mai sus mi se pare o nou dovad c exista contiin etnic n evul mediu: grecii nu voiau s le
fie robi romnilor (alt disput etnic medieval ntre unguri i sai n Ardeal gsii aici). Voievodul Vladislav
Vlaicu era gata s jure c nu va fi schimbat obiceiul mnstirii pentru alegerea egumenului, iar romnii
clugrii la Cutlumus nu vor ncerca s obin avantaje n baza viitoarelor donaii ale voievodului. ns
egumenul Hariton nu a vrut s accepte renunarea la viaa de obte.
Din al doilea document aflm c donaiile voievozilor romni pentru mnstirea Cutlumus au nceput din
vremea voievodului Nicolae Alexandru (deci nainte de 1364, Nicolae Alexandru fiind fiul lui Basarab i tatl
lui Vladislav-Vlaicu). Tot din acest prim testament al egumenului Hariton din prima jumtate a anului 1370
mai aflm c acesta a acceptat pn la urm viaa de sine n mnstirea de la Cutlumus n schimbul donaiei
voievodului cu care urma s se ridice zidul din jurul mnstirii, zid care s-a pstrat pn azi. Condiia de mai
sus a rmas:
[blockquote]
S acorde romeilor (grecilor) de acuma i care, cu ajutorul lui Dumnezeu, vor veni de aici nainte, cuvenita
cinste din partea vlahilor precum i deplina linite la butur, mncare i n toate celelalte, spre a nu fi
stingherii de vlahi n nici un fel.
[/blockquote]
Chestiunea diferendului etnic revine i n al treilea document:
[blockquote]
Deoarece, dup fericitul apostol Pavel, n faa lui Dumnezeu nu exist iudeu i elen, ci este bine primit tot
omul care se teme de El, de orice neam, hotrsc n privina ntietii i conducerii frailor n felul acesta. Nici
fraii romei s nu aib voie s-i urmreasc i s-i dispreuiasc pe fraii vlahi, care aduc cele trebuitoare sau
muncesc, pentru ca mnstirea i toate ale ei s fie ale romeilor, dar nici vlahii s nu-i fac un drept din faptul
c zidul de aprare a fost nlat de ctitorul nostru i s refuze de a da prinoase sau contribuii n munc; ci ca o
singur familie, fiecare s aib drept de ntietate i de cinstire () dup cum se ntmpl i n celelalte
mnstiri de la Sfntul Munte n care sunt adpostii frai de alte neamuri.
[/blockquote]
Concluzia e urmtoarea: n 1372 egumenul Hariton avea s ajung mitropolitul rii Romneti. Voievozii i
boierii romni au continuat s fac donaii consistente mnstirii Cutlumus, unii dintre ei fiind pictai n
biserica mnstirii, iar unele astfel de portrete fiind mutilate n decursul anilor (detalii aici).

Publicat n categoria Istorice, etichetat mnstirea Cutlumus,Muntele Athos, Neagu Djuvara, ara
Romneasc pe 18/08/2014 .

n istorie conteaz cine zbiar mai tare

Puine i concise, cronicile romneti spun de multe ori aceeai poveste n feluri diferite. Conteaz cine a scris
cronica sau cine l-a pltit pe autor. Unii copiti care nu erau de acord cu cele scrise se apucau chiar s
inventeze tot felul de basne celebrul caz al lui Simion Dasclul care a inserat ntr-o cronic legenda conform
creia Dacia a fost colonizat cu pucriai din Imperiul Roman i de aceea romnii sunt hoi. Cine zbiar mai
tare peste secole are dreptate. Poate c voievodul Mihnea cel Ru a fost un tip deosebit, dar din pcate nu a
apucat s plteasc un rgovnic s-i scrie o cronic favorabil. Apoi vin istoricii, care ncurc i mai abitir iele
povetilor. Pn la urm conteaz din nou tot cine i finaneaz pe istorici s spun o anumit poveste.
De civa ani m canonesc cu povetile mogulilor din Romnia interbelic iar ziarele vremii mi sunt absolut
inutile. Nicolae Malaxa i pltea pe toi ziaritii din Romnia s nu scrie despre el, nici de bine, nici de ru.
Tudor Arghezi a avut la un moment dat iniiativa s nceap un roman n care s-l laude pe Malaxa. A umplut
un caiet cu o schi de roman i a abandonat ideea cel mai probabil Malaxa i-a mai dat nite bani n plus.
Ct vreme a fost la putere Carol al II-lea serviciile de informaii au avut porunc s nu-l urmreasc pe
Malaxa. n dosarele de urmrire n care se strecoar prin cte o not numele industriaului chestiunea este
imediat abandonat. E foarte greu de spus adevrul despre Malaxa.
Mai prin zilele noastre m uit amuzat la glceava lui Ponta cu lumea n ceea ce privete creterea economic.
Ponta zice c e bine, chiar foarte bine. Institutul de Statistic de la Bucureti joac la dou capete: la Bruxelles
a trimis cifrele pe bune care arat c economia romneasc scade, romnilor nu le-a spus nimic. Bine, n-am
nevoie de Ponta sau de Institutul de Statistic s tiu c economia romneasc merge prost. Asta o vede i o
simte oricine triete n Romnia. Problema este realitatea paralel, construit pe internet i la televiziuni.
Deocamdat conteaz cine zbiar mai tare.

Publicat n categoria Pareri, etichetat Romnia contemporan pe15/08/2014 .

Erezie i nudism n Bulgaria medieval

Cuvntul bulgar a ajuns n engleza medieval s desemneze sodomia buggery, prin intermediul
francezului bougre cu referire la secta bogomililor bulgari, inspiratorii ereziei cathare din Frana, adepii
celor dou erezii fiind acuzai c practicau sodomia.
Bulgaria medieval a fost un teren fertil pentru tot felul de erezii. Mi-a atras atenia mai ales una rspndit pe
1300, n perioada n care la nordul Dunrii se nscuna Basarab voievod. Cronicarul ne spune c un clugr pe
nume Theodosius ignorant n vorb i fapt a fost considerat de diavol ca fiind bun de folosit drept
unealt. Aa c, inspirat de diavol, clugrul Theodosius a nceput s nvee femeile s divoreze de brbaii
lor, dar i pe brbai s divoreze de femeile lor () Diavolul era aa de puternic c a fcut o mulime de femei
s-l urmeze i nu doar femei, ci i tineri i civa brbai () mergeau n pustiuri i peteri i alte locuri uitate
de Dumnezeu. i erau de o urciune i o scrboenie de nu puteau fi privii. El i scotea hainele i umbla golgolu naintea lor, poruncindu-le s umble i ei goi, fr nici o hain. Ce lucru ruinos! Le poruncea s nu
umble altfel, ci s calce pe urmele lui, nirai dup el, pentru c le spunea c aa umblau apostolii lui Hristos.
Iar ei, la ndemnul diavolului, se grbeau s se alture acestei nebunii. i cnd cdea seara, alt ruine! Se
adunau toi grmad ntr-o cas fr s se team de Dumnezeu sau s aib puin ruine. Pierzndu-i
socotina, triau ca nebunii i animalele.
Un fel de MISA i un Gregorian Bivolaru din vechime.

Torionarul Viinescu l-a btut pe Marius Oprea

Marius Oprea aka Securists Hunter povestete n Caavencii cum a fost izbit de un perete de
temutul torionar Alexandru Viinescu care l-a i dat de-a dura pe scri. Da, moul la paralitic,
de trage s moar (ajutat de o femeie solid, nu chiar singur) l-a alungat pe Marius Oprea venit
s-i ia un interviu. Nici Marius Oprea nu era singur, l avea alturi pe jurnalistul Keno Verseck,
care i-a luat i el poria. Trebuie s recunosc c torionarul Viinescu are stil: le-a deschis
investigatorilor mbrcat n pijama, s-a scuzat, a revenit n costum i abia apoi i-a luat la btaie.
coal veche, din vremurile cnd treaba se fcea cu meticulozitate i torionarul tia s se
respecte i s-i respecte victimele.
ara lui Huebsch, o ar trist plin de umor. Marius Oprea mai bine tcea. Aa intr n istorie
ca investigatorul btut de un mo de 80 de ani i o femeie de serviciu, chiar i solid.
P.S. Sau poate Marius Oprea vrea s intre n galeria oamenilor politici celebri torturai de
Viinescu la Rmnicu-Srat?

Voi ai tortura un ministru sau un deputat n pucrie?

Zilele astea l-am vzut pe torionarul Alexandru Viinescu. Un btrnel tremurtor care se
adpostea de soare pe lng Cercul Militar, sttea pe trepte. L-am recunoscut i m-am oprit s-l
vd mai bine. A tresrit i s-a uitat n ochii mei fr s clipeasc: o privire dur, ncrncenat i
n acelai timp temtoare. Aproape c nu am nici un sentiment fa de Alexandru Viinescu.
Dac ar fi fost pus sub acuzare n urm cu 24 de ani poate c ar fi fost altceva, acum e prea
trziu. Curenia trebuia fcut mai demult, acum urmaii lui Viinescu au legitimitate i conduc
Romnia.

Privindu-l pe Viinescu mi-am amintit de o discuie recent cumaestrul Eftimie. ntrebarea lui
suna cam aa: dac ar veni o revoluie, ceva care s-i arunce pe minitrii i parlamentarii de azi
n pucrii, iar tu ai fi temnicer, ce le-ai face?
Greu de rspuns la o asemenea ntrebare. Dac au cea mai mic bnuial c nu sunt
supravegheai, temnicerii pot deveni nite bestii absolute (chiar dac n viaa privat rmn
oameni normali, cel puin n aparen) uitai-v la ce s-a ntmplat la Abu Ghraib. S fii gardian
n pucrie i s-l ai pe mn pe Duicu sau pe Voicu, ori pe orice alt mahr care a fcut parte din
cangrena ce roade Romnia
P.S. Romnia e o ar democratic. Fotii supremi ajuni n pucrii scriu cri, au bloguri, celule
VIP, etc.

Vintil vod, buzoianul ajuns mprat bizantin

Buzoian modest, Vintil vod al rii Romneti a fost acaparat de olteni (crunt ironie a istoriei, tocmai
oltenii au fost cei care l-au cspit!). Confuzia provine de la cronicarul care ne spune c Vlad Vintil a fost
jude de Slatina aa c muli s-au grbit s-l treac Oltul i s-i confere o strad n Slatina de azi. Puin
cunosctorii de istorie n-au stat s se mai ntrebe de ce presupusul oltean ar fi avut toate moiile n zona
Buzului, pe lng Slatina transformat n Rmnicu Srat.
Buzoienii au preferat s mearg pe sub radarul istoriei. Cam 200 de ani de la apariia rii Romneti buzoienii
aproape c nu apar n documente. Explicaia oferit de Marian Coman ar fi c zona de grani a Buzului
prefera s-i vad de via, inndu-se departe de centrul puterii reprezentat de domnia stabilit n zona
submontan a Argeului i Dmboviei, centru aflat sub influena puternicelor clanuri boiereti de dincolo de
Olt. Personal eu i vd pe buzoienii vremii ca pe nite contrabanditi de succes cu zona Braovului, pe drumul
foarte puin controlat din regiune, dar aceasta este o ipotez ce trebuie verificat.

Documentele dintre 1300 i 1500 nu-i menioneaz pe buzoieni ns asta nu nseamn c nu existau. Apar
brusc n izvoare la sfritul secolului al XV-lea nceputul secolului al XVI-lea cu prilejul mai multor litigii
legate de moii, litigii pentru a cror rezolvare buzoienii ncep s fac apel la puterea domniei. (Marian Coman
avanseaz teza, de altfel logic, conform creia puterea i influena voievozilor din ara Romneasc s-a extins
treptat asupra regiunilor mrginae.)

Un voievod de compromis
n condiiile luptelor dinastice duse de influentul clan al Craiovetilor la nceputul secolului al XVI-lea,
clanurile boierilor buzoieni au reuit s-l suie pe tron pe Vlad Vintil n anul 1532. Predecesorul su, Vlad
necatul a avut ca principal ocupaie uciderea boierilor olteni (care au ncercat de mai multe ori s suie pe tron
protejai de-ai lor). ns n vara anului 1532 Vlad necatul s-a mbtat i a pornit s se plimbe clare prin
Bucureti, a czut n Dmbovia i s-a necat.
n aceste condiii, probabil pentru pacificarea rii, s-a ajuns la alegerea drept domnitor a unui boier obscur, din
Buzu. Dup cum spune cronicarul:
[blockquote]() boiarii () s-au dus cu toii de l-au luat i l-au pus domn. Dar au greit, c nu trecu vreame
mult, ci au venit cu cruzie, de au tiat pe muli boiari.[/blockquote]
Cel mai probabil Vintil vod a continuat obiceiul naintaului su i a cspit mai ales boieri olteni, care au
ajuns destul de repede la concluzia dect el pe noi, mai bine noi pe el. Aa c i-au organizat lui Vintil vod
n 1535 o vntoare domneasc pe apa Jiului, desfurat astfel:
[blockquote]() s-au dus n primblare ctr Craiova, ca s vneze pdurile Jiiului, ca s prinz cerbi i alte
vnaturi mai mari, de vreme ce ntr-aceale pri de loc se afl vnaturi multe i mari. Iar pe lng aceastea
Vintil vod avea gnd s mai tae o seam de boiari, dar, simind boiarii, s-au vorbit cu toii pe tain i au
nvlit ei mai nainte, de au teat p domn n malul Jiiului i au scpat ei d moarte. ()[/blockquote]
i aa s-a sfrit domnia singurului buzoian care a urcat vreodat pe tronul rii Romneti. Dup aceast
experien trist clanurile boiereti ale Buzului i caut de treab pe trmurile lor pn n zilele noastre. ns
aventurile lui Vintil vod nu aveau s se ncheie aici.

Rzbunarea clugrilor greci

n biserica mare a mnstirii Cutlumus de la Muntele Athos se gsea pn de curnd portretul mpratului
bizantin Ioan Tzimiskes. mpodobit cu toate nsemnele imperiale bizantine, personajul era desemnat ca atare i
de o inscripie menit s-i ateste identitatea. ns la o restaurare recent a reieit c barba personajului, ca i
numele imperial, erau n realitate adugiri ulterioare picturii originale. Dup curarea acestor vopsele adugate
a ieit la iveal lng fostul mprat i un personaj secundar, cu numele Drghici (fiu atestat al lui Vintil
vod). Cercettorul grec Nikos Dionysopoulos l-a identificat pe fostul mprat Ioan Tzimiskes cu voievodul
Vintil al rii Romneti, al crui sprijin financiar pentru mnstirea Cutlumus este cunoscut din numeroase
documente. Un alt portret al lui Vintil vod exista nc n 1744 ntr-o capel a mnstirii Cutlumus, alturi de
portrete ale voievozilor Mircea cel Btrn, Neagoe Basarab i Radu cel Mare. Din pcate acest al doilea portret
al lui Vintil vod a disprut. Dac ajungei pe la mnstire Cutlumus i este posibil, v-a ruga s fotografiai
acest portret puin cunoscut al lui Vintil vod, l gsii lng Sfntul Cristofor, pe latura de nord.
Prerea mea ar fi c dup secularizarea averilor mnstireti, clugrii de la Cutlumus i-au pictat o barb fals
nedreptitului Vintil vod i i-au schimbat numele n Ioan Tzimiskes. Trucul a funcionat pentru c n acest
portret Vintil vod este redat cu toate nsemnele imperiale bizantine, ceea ce confirm teoria Bizan dup

Bizan a lui Nicolae Iorga: dup cderea Constantinopolului, domnitorii romni au fost principalii protectori
i susintori ai credinei ortodoxe la sudul Dunrii.
(cf. tefan Andreescu, Addenda et Corrigenda, Studii i materiale de istorie medie, vol. XXII, 2004)

Publicat n categoria Istorice, etichetat Buzu, ara Romneasc,Vintil vod pe 30/05/2014 .

Ct de nesplai erau romnii n evul mediu?

Din puinele izvoare scrise care se refer la acest subiect reiese c nu se fereau foarte tare de ap i spun. Pe la
1500 i puin, voievodul Radu cel Mare l trimitea la Braov pe boierul Oancea s-i cumpere spun n valoare
de 35 de florini (aproximativ 280 grame de aur) o cantitate zdravn, iar cu spunul nu prea ai ce face altceva
dect s te speli sau s speli hainele.
n aceeai perioad, principele Mircea, fiul domnitorului Mihnea cel Ru, i trecea n catastiful de cheltuieli de
la Braov achiziionarea de spun, dar i achitarea unor servicii ce in de igiena personal: pentru splat sun
o nsemnare, dei nu e clar ce anume; n alt loc noteaz c a trimis perne la splat sau cmi. Principele
Mircea i-a cumprat i un ibric pentru splat, dar i verigi pentru ieitoare iar nu e foarte limpede despre
ce a fost vorba, n orice caz, avea de-a face cu groapa din fundul curii.
Ar trebui cumva sistematizate descoperirile arheologice de conducte i sli de baie, care nu sunt chiar puine i
puse laolalt cu relatrile scrise despre obiceiurile de igien ale romnilor din evul mediu. S-ar mai mprtia
impresia fals c medievalii erau nite nesplai plini de rie pe care opiau pduchii.

Publicat n categoria Istorice, etichetat istoria romnilor pe29/05/2014 .

Cum a ajuns Romnia s aib o imagine proast

ncepnd cu evul mediu romnii au fost privii dac nu cu simpatie, atunci mcar de pe o poziie neutr. La un
moment s-a produs o ruptur i imaginea romnilor s-a degradat masiv, au aprut o mulime de legende, mituri
i cliee (unele cu un smbure de adevr) care ne vopsesc n culori sumbre. Prin 2000 i ceva un studiu privind
imaginea Romniei a stabilit c aceasta este legat de urmtoarele cuvinte cheie: Ceauescu, Dracula, cini
vagabonzi, orfelinate. ntre timp orfelinatele au fost nlocuite cu igani, restul a rmas neschimbat. Nu prea poi
face foarte multe cu o astfel de imagine.
n evul mediu principalele teme de discuie n scrierile occidentalilor despre romni se refereau la originea
latin i religia ortodox (situaie inexplicabil!), luptele mpotriva turcilor i diversele aliane regionale. n
secolul al XVIII-lea occidentalii observau srcia atotcuprinztoare generat de exploatarea fanariot i
corupia generalizat.
n secolul al XIX-lea se cristalizeaz o imagine pozitiv a romnilor: popor european de origine latin, exotic
prin confesiunea ortodox, mbrcminte i obiceiuri, ns hotrt s se occidentalizeze, pornit pe reforme i
modernizare. Dup 1918 se produce prima ciobire masiv a imaginii romnilor n lumea occidental. Unirea cu
Transilvania i unirea cu Basarabia au declanat o serie de campanii de pres anti-romneti avndu-i originile
la Budapesta i Moscova. Imaginea Romniei a nceput s sufere din ce n ce mai mult. Au existat i accidente,
precum cazul lui Leon Cotnreanu, cstorit cu vduva parfumierului francez Coty, care s-a implicat n
afacerile familiei i a strnit furia fiilor milionarului francez care au declanat o virulent campanie de pres
anti-romneasc n cotidianul Le Figaro (episod povestit cu mult umor de Constantin Argetoianu).
ns prima jumtate a secolului XX a adus alturi de creterea influenei mass-media i o industrializare i
structurare a campaniilor de imagine. Romnia nc a mai avut prieteni la Paris i Londra, ns Budapestei i
Moscovei i s-a alturat Berlinul care a instrumentat mai multe campanii de pres anti-romneti. Dup cel deal Doilea Rzboi Mondial Romnia a intrat ntr-un con de umbr din care a ieit la mijlocul anilor 60 cnd
n urma ieirilor anti-sovietice ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej i Nicolae Ceauescu a nceput s aib parte de
o imagine din ce n ce mai bun n presa occidental. Ca de exemplu n clipul turistic britanic de mai jos.
n a doua parte a anilor 70 i la nceputul anilor 80 s-au produs dou fenomene conjugate. Ceauescu a intrat
n conflict cu occidentalii din motive economice, iar sovieticii au declanat o operaiune de imagine anti-

romneasc la care au participat toi aliaii din blocul comunist (operaiune descris pe larg de Larry Watts n
cartea Ferete-m Doamne de prieteni). Campaniile de pres anti-romneti au continuat violent la
nceputul anilor 90 i s-au mai potolit oarecum dup aderarea la NATO i UE. Au fost reluate cu intensitate
din ce n ce mai mare pe tema migraiei economice i cea a problemei iganilor. Ziarul Gndul a demontat
cteva astfel de campanii ns este un demers inutil, britanicii nu citesc ziarul Gndul, iar cauzele noilor
campanii anti-romneti le-am explicat aici.
Nu m-am referit aici la campaniile de pres care aveau ca tem probleme reale, m refer la intensitatea cu care
au fost duse i la sublinierea permanent a aspectelor negative. Este o situaie asemntoare cu celebra replic
sovietic da, dar voi omori negri la orice ar spune un american. Orice ar spune un romn primete
automat replici de genul: suntei corupi, suntei igani, avei cini vagabonzi, l-ai avut pe Ceauescu etc. Dac
pricepei mecanismul v putei distra i voi cu occidentalii: cnd ntlnii un german insistai ct mai mult
asupra Holocaustului, dac avei de-a facei cu un francez discutai pe larg chestiunea colaboraionismului cu
nazitii etc. Toi au schelete n dulap.
Revenind la imaginea Romniei. Chestiunea nu prea are rezolvare. Interveniile punctuale ale unor ambasadori
i cumprarea de articole publicitare sunt ineficiente. Partea cea mai trist este c o mare parte dintre romni au
nceput s cread n temele propagandei anti-romneti i au nceput i ei s le promoveze. i spui unui om ani
de-a rndul c e tmpit i pn la urm va ncepe s-o cread i s se comporte ca atare.

De ce a fugit Petru Dumitriu din Romnia comunist?

n 1960 Petru Dumitriu, scriitorul favorit al regimului comunist de la Bucureti, fugea n
Germania de vest. Rsfatul politrucilor, plin de bani i glorie, Petru Dumitriu alegea s fug n
occidentul capitalist. De ce?
Chestiunea a fost prezentat ca un mister, o tain a epocii comuniste, dificil de explicat. n
realitate lucrurile sunt mult mai simple. De prin 1958 Petru Dumitriu se apucase s scrie o carte
n care punea cap la cap biografiile interbelice ale liderilor comuniti de la Bucureti. O
ntreprindere mai periculoas nici c era de imaginat. n epoc, dosarul de ilegalist te propulsa
spre cele mai nalte sfere ale puterii, iar cea mai mic bnuial de colaborare cu Poliia de
Siguran nainte de 1944 i putea aduce o rang n cap i un mormnt n fundaia unei cldiri
(cum a fost cazul lui tefan Fori). Biografiile liderilor comuniti reprezentau un teren extrem de
sensibil, o zon a trecutului mereu actual.
Cine i de ce l-a nvat pe Petru Dumitriu s se apuce de scris aa ceva? Istoria Partidului
Comunist Romn era rescris permanent, fotii ilegaliti erau chemai periodic la Comitetul
Central s i scrie memoriile, unii dintre ei ajungnd pe mna Securitii. Ideea lui Petru
Dumitriu ieea din sfera literaturii i intra n sfera politicii. Iar dup ce au citit manuscrisul cu
biografiile comuniste, protectorii lui Petru Dumitriu Leonte Rutu i Constana Crciun l-au
lsat brusc s cad. Nefiind un naiv, atacat din ce n ce mai des, Petru Dumitriu a simit c
undeva i se coase un dosar i a ales s fug. A luat cu el notiele fcute pentru cartea cu
biografii, notie pe care le-a exploatat ntr-un roman scris n Germania. Manuscrisul original a
ajuns n arhiva Securitii i, din ce tiu eu, nu a fost publicat nici pn azi.
Cam acestea au fost ideile pe care le-am prezentat n emisiunea Mistere i conspiraii difuzat
de TVR2 pe 3 mai 2014. Dialogul cu oamenii de la TVR a fost unul desvrit, mi-au promis c

m anun cnd va fi difuzat emisiunea, se pare c li s-a ntrerupt internetul i eu abia azi am
aflat de la altcineva. Oricum, putei vedea ntreaga emisiune despre Petru Dumitriu aici.

S nelegem Rusia (1): Putin se lupt cu sfritul istoriei

Am citit cartea lui Aleksandr Dughin A patra teorie politic, aprut la Chiinu n traducerea lui
Iurie Roca anul acesta, publicat la Moscova n urm cu 5 ani, n 2009. Pe vremuri, diplomaii

aveau obiceiul s fie la curent cu lumea ideilor din rile n care erau acreditai, nu tiu care mai
este situaia n ziua de azi. Spun asta pentru c n aceast carte Aleksandr Dughin definete
destul de precis traseul urmat de Rusia n ultimii ani i ar fi constituit un semnal destul de
limpede pentru atitudinea Rusiei fa de ce se petrece n Ucraina.
Mai trebuie s spun c i sunt recunosctor lui Iurie Roca pentru traducerea oferit, ns din
pcate volumul nu a beneficiat de o corectur profesionist i nici de un redactor de carte care
s netezeasc asperitile unei traduceri dificile, ca orice traducere. Apar tot felul de ntreruperi
ale cursivitii lecturii, fie sub forma unor greeli gramaticale, formulri neinspirate sau
concepte traduse greit. Cartea ar fi meritat mai mult atenie.
Voi mai reveni la aceast carte, deocamdat o prim concluzie: conflictul din Ucraina nu i va
gsi o rezolvare foarte curnd. i asta din cauza faptului c Rusia lui Putin (aa cum este
prezentat de Aleksandr Dughin) se plaseaz pe o poziie ireconciliabil fa de Uniunea
European i Statele Unite ale Americii. Pur i simplu nu sunt posibile discuii, Rusia lui Dughin a
intrat ntr-o lupt pe via i pe moarte cu Occidentul.
Pe scurt: Aleksandr Dughin susine c n Statele Unite i Uniunea European s-a ajuns la
sfritul istoriei (Francis Fukuyama) i c nu mai exist o alt dezvoltare posibil a omenirii
dac nu se opune nimeni rspndirii modelului occidental. Mai mult, procesele sfritului
istoriei par s fie scpate de sub control i Leviathanul puterilor maritime a cptat o via
proprie. (Raionamentul acesta mi amintete de inevitabilitatea evoluiei istorice pe calea
materialismului dialectic i condamnarea la dispariie a capitalismului fr drept de apel;
Dughin schimb termenii i conceptele, ns linia lui de gndire este identic cu cea a
marxitilor sovietici: putredul Occident este condamnat la dispariie.)
Aleksandr Dughin ne anun i vestea bun: sfritul istoriei poate fi nfrnt de Rusia,
Behemothul eurasiatic se poate ridica i poate lupta (mai mult, are datoria s fac asta!). n
cazul n care conflictul din Ucraina este perceput de guvernarea Rusiei n aceast formul a unei
lupte pe via i pe moarte, o lupt n care Vladimir Putin conduce cruciada mpotriva
sfritului istoriei ei bine, n acest caz lupta pentru pace din Ucraina se va duce pn nu va
mai rmne piatr peste piatr.

spionaj, Ungaria pe 15/05/2014

De unde a aprut ideea cu tbliele de la Trtria i prima scriere din

lume
i voi dezamgi pe muli cnd spun c o unguroaic a avut prima dat ideea s susin c tbliele de lut
inscripionate cu diverse simboluri din Transilvania reprezint o form de scriere. Este vorba de
baroneasa Zsofia Torma din Transilvania care a studiat n a doua jumtate a secolului al XIX-lea situl
arheologic de la Turda. Acolo a descoperit sute de tblie de lut de tipul celor de la Trtria (iar Trtria este la
o arunctur de b de Turda).
n contextul exploziei de descoperiri arheologice i descifrri ale unor alfabete uitate din epoca sa, Zsofia von
Torma a lansat ideea c tbliele descoperite de ea la Turda ar purta i ele o form de scriere. Ipoteza a fost
respins de arheologi vestii ai epocii, a urmat o dezbatere intens, pn la urm nu s-a ajuns la o concluzie
clar. (Detaliile dezbaterii i ale istoriei sitului arheologic de la Turda le gsii aici, iar aici putei vedea
imagini cu schie ale multor tblie de lut inscripionate de la Turda descoperite de Zsofia Torma).

Tblie cu inscripii de la Turda, descoperite de Zsofia Torma

Tbliele de la Trtria au fost descoperite n 1961 i de atunci s-a construit o ntreag poveste n jurul lor, fiind
oarecum ignorat Zsofia Torma, cea care a lansat prima dat ideea c tbliele neolitice din Transilvania ar
purta o form de scriere. Discursul din jurul tblielor de la Trtria a fost inclus n teoria continuitii
poporului romn (inutil din punctul meu de vedere). n primul rnd nu prea poate fi vorba de o scriere, mai
degrab ar fi vorba de amulete cu simboluri magice. i chiar dac ar fi vorba de o form de scriere este
imposibil s fie descifrat ct vreme nu tim ce limb vorbeau fabricanii tblielor de acum 7.000 de ani (i
mi vine greu s cred c va fi recuperat vreodat acea limb). Apoi, foarte puin promotori din Romnia ai
tblielor de la Trtria in seama de faptul c tblie asemntoare au fost descoperite i la sudul Dunrii n
realitate avem de-a face cu o civilizaie care a acoperit bazinul balcani al Dunrii. Care civilizaie a fost tears
din istorie de invaziile ariene (ale indo-europenilor) aa c e foarte greu de vorbit de o continuitate. Cu
siguran a fost vorba de o civilizaie neolitic avansat, cu legturi comerciale extinse n bazinul
mediteranean, cu o cultur i o religie bine articulate, doar c aceast civilizaie nu le-a putut ine piept
invadatorilor arieni narmai cu topoare de bronz.
Revenind: promotorii tblielor de la Trtria ca prim form de scriere din Romnia nu sunt singuri pe lume.
Au colegi foarte dedicai n Ungaria. De exemplu, Friedrich Klara i Szakacs Gabor susin c scrierea de pe
tbliele de la Trtria i Turda seamn foarte mult cu alfabetul secuiesc. Mai pe scurt: ungurii au venit n
Transilvania naintea ungurilor (detaliiaici). Alt pierdere de vreme din punctul meu de vedere: Simon de Keza
spune clar c alfabetul secuilor este n realitate alfabetul romnilor.

Hitler despre Romnia: trebuie s devin o ar agricol

Ideea transformrii cu orice pre a Romniei ntr-o ar agricol nu le-a venit prima dat
sovieticilor. Este o idee mai veche i a avut-o i Adolf Hitler. Din pcate se pare c a disprut
smna romnilor care au fost n stare s se opun acestei idei: Romnia de azi este o ar
agricol, iar cei care au adus-o n situaia asta le reproeaz romnilor c sunt rani. Dar s
vedem ce spunea Hitler despre Romnia pe 25 iulie 1941 (perioad n care soldaii romni
luptau pe frontul de est i Romnia era aliat cu Germania nazist fr s existe un tratat de
alian). Prerile lui Hitler exprimate n timpul meselor au fost notate din ordinul lui Martin
Bormann i recuperate dup rzboi.
[blockquote source=Hugh Trevor Roper, Hitlers table
conversations, Enigma Books, New York City, 2000, p. 14]

talk

1941-1944.

His

Private

Vineri 25 iulie 1941, la prnz

Romnia trebuie s devin o ar agricol. Romnia ar face bine s renune pe ct posibil la
ideea de a avea o industrie proprie. i va direciona bogia pmntului ei ctre piaa german.
Va primi n schim de la noi bunurile fabricate de care are nevoie. Basarabia este un adevrat
grnar. Astfel, proletariatul romn care este contaminat de bolevism va disprea i ara nu va
mai duce lips de nimic. Trebuie s recunosc c regele Carol a acionat n aceast direcie.
[/blockquote]

Depirea planului la crime n Transnistria

Nagant M1895, revolverul preferat al NKVD-itilor.

n vara anului 1937 Stalin a ajuns la concluzia c miunau prea muli spioni i trdtori prin Uniunea Sovietic.
Aa c l-a rugat pe eful NKVD Ejov s fac puin curenie. Ejov a planificat o gigantic operaiune de
curare a paradisului sovietic: conform acestui plan 270.000 de persoane urmau s fie executate sau trimise la
nchisoare. Nimeni nu tia cine erau aceste persoane, ideea era c trebuiau identificate i pedepsite iar asta
repede. Numrul general al necunoscuilor trdtori a fost mprit n cote pentru fiecare republic din cadrul
URSS. Pentru Republica Autonom Sovietic Socialist Moldoveneasc Transnistria de azi erau prevzute
urmtoarele cote: 200 de persoane urmau s fie executate, alte 500 urmau s fie condamnate la 10 ani de
nchisoare.
Unii dintre efii locali NKVD chemai la Moscova s fie instruii asupra acestei operaiuni au exprimat ndoieli
asupra necesitii ei. Imediat au fost arestai i executai. Toat lumea a neles mesajul i a trecut rapid la
treab, cu foarte mult zel. i aa s-a ajuns la depiri ale planului i solicitri de cote suplimentare. Ba mai
mult, ntreaga operaiune s-a prelungit i n anul 1938 pentru a fi ndeplinite toate cererile. Cererile de mrire a
cotelor erau aprobate personal de Ejov, Stalin i Molotov. n Transnistria de azi ntre septembrie 1937 i mai
1938 au fost executai 4.339 de oameni i ali 2.818 au fost trimii n lagrele Gulagului. Aproximativ 400 de
executai pe lun, cam o duzin pe zi.
Execuiile mergeau pe band rulant dintr-un motiv simplu: nu ajungeau la tribunal. NKVD-ul local strngea
dovezi turntorii rzbuntoare de obicei i le lega n dosare pentru chiaburi i trdtori. Oamenii
erau ridicai n timpul nopii i aruncai n nchisoare. Apoi de cazul lor se ocupa o troik alctuit din primsecretarul Partidului Comunist al republicii, eful NKVD-ului local i procurorul ef al republicii. Cei trei
funcionari sovietici decideau soarta oamenilor reprezentai de un dosar cu turntorii fr s-i vad pe acuzai,
fr ca acuzaii s aib ocazia s se apere. Decizia era luat n funcie de ndeplinirea planului de cote: unii
erau condamnai la moarte, alii erau condamnai la Gulag. Execuia era dus la ndeplinire la cteva zile de la
pronunarea sentinei: condamnatul erau dus ntr-un subsol unde primea un glon n ceaf, tras dintr-un
revolver Nagant M1895, preferat de NKVD-iti pentru c i se putea monta un amortizor de sunet. Spre
deosebire de naziti care se foloseau de soldai pentru astfel de treburi, execuiile de acest fel erau duse la

ndeplinire de ofieri n URSS. Iosif Mordove care avea s ajung eful KGB la Chiinu a fost unul dintre
ofierii care mpucau n ceaf zeci de oameni pe zi n perioada marii terori staliniste.

Iosif Mordove, la apogeul carierei sale la Chiinu.

Mult mai multe astfel de poveti adevrate despre represiunea sovietic din Basarabia i Transnistria ntre anii
1924 1956 le putei citi n cartea lui Igor Cau Dumanul de clas, pe care o putei gsi aici, inclusiv n
variant electronic.

Publicat n categoria Istorice, etichetat Basarabia, cri recomandate, Iosif Mordove, Transnistria, Uniunea
Sovietica pe28/04/2014 .

De ce au murit romnii n Primul Rzboi Mondial?

n prim plan, un ofier al monarhiei chezaro-crieti rnjete plin de mulumire ctre aparatul de fotografiat. Cu
minile n buzunarele mantalei i cizmele lustruite de s-i rsuceasc mustaa n ele, triumftorul otean k.u.k.
st lng un morman de cadavre ale soldailor romni din Regimentul 45 Vlaca. La marginea drumului de la
Bartolomeu, lng Braov, ntr-o ngrmdeal nedefinit de brae, trunchiuri i picioare se iesc ici i colo
cteva capete tunse scurt, cu feele acoperite de snge nchegat. De-a lungul drumului se nir doamne
elegante din societatea nalt a Braovului, venite s se bucure de spectacolul oferit de mormanul de cadavre
valahe. Instantaneul a imortalizat hainele de srbtoare ale braovencelor la 1916: plrii cu flori i pene,
taioare pe talie, sculee de mn, fuste i rochii pn la glezn. Sunt mulumite, valahii au fost zdrobii, vd
asta cu ochii lor. n stnga, n plan secund, civa prizonieri romni, fr centiroane i cu vestoanele descheiate,
sap groapa comun pentru camarazii mori.

Imagine Art Historia, unde gsii mai multe detalii despre masacrul de la Bartolomeu.

n 1916 Romnia a mobilizat 750.000 de brbai dintre care 535.706 au fost ucii, rnii, luai prizonieri sau au
disprut.Asta plaseaz Romnia pe locul al optulea dup Rusia, Germania, Austro-Ungaria, Frana, Italia i
Turcia (naintea Statelor Unite, Bulgariei, Serbiei, Greciei etc. detalii aici).
Un procent de 10% dintre romni au plecat la lupt, iar dintre acetia 71% au fost victimele rzboiului. La
acest numr mai trebuie adugai i cei 200.000 de civili mori n urma epidemiei de tifos. Se poate spune
orice, dar pn la urm Romnia a pltit cu foarte mult snge pentru Transilvania, Bucovina i Basarabia.
La 100 de ani de la declanarea Primului Rzboi Mondial, preedintele Traian Bsescu i d seama c
rezervitii romni nu mai pot fi mobilizai n caz de ceva pentru c sunt plecai n mare parte n lumea
larg. Bsescu nu o spune, dar istoricul Marius Diaconescu nu se sfiete s arate c n caz de ceva exist
foarte puine motive pentru ca romnii s moar pentru ara lor (aici). De fapt problema este dac romnii mai
consider Romnia ca fiind ara lor. Marius Diaconescu deplnge lipsa valorilor capabile s-i mobilizeze pe
romni n caz de ceva. Dup 25 de ani de demitizare = distrugerea tuturor simbolurilor naionale este
absolut natural s dispar orice fel de ataament fa de statul romn confundat n acest moment cu clasa
politic ticloas care ne conduce.

Inscripia privind moartea lui Basarab I

Leat 6860 la Cmpulung a rposat marele Basarab voivod. Un singur rnd scrijelit n tencuiala
bisericii de la Curtea Domneasc din Arge, autorul fiind cel mai probabil chiar pictorul bisericii.
Un pictor venit de prin sudul Dunrii, din lumea bizantin de limb slav, de prin Macedonia
sau din zona mnstirilor din Kosovo, atras de monzile de aur promise de un mare voievod. Iar
moartea patronului su l-a fcut s scrie un rnd, un singur rnd care d azi attea bti de cap
istoricilor.

Dup Henri Stahl i Damian P. Bogdan, Manual de paleografie slavo-romn

Ion Creang i Masoneria

Sursa foto

Face ceva furori jurmntul de sorginte masonic al lui Ion Creang descoperit la Muzeul
Literaturii Romne din Iai, aa c m-am hotrt s scriu i eu cteva rnduri pe marginea
subiectului. Pe scurt: la Iai a fost descoprit un jurmnt semnat de mai muli intelectuali ieeni
de la sfritul secolului al XIX-lea printre care i Ion Creang. (Detalii despre document i o
fotografie a lui aici). Iat cuprinsul jurmntului:

[blockquote ]
Jur pe onoare i contiin/ M leg pe suflet i pe Dumnezeu/ S lucrez din toat inima pentru
ridicarea neamului romnesc/ S respect i s execut toate hotrrile luate de comitetul din
care fac parte. i s pzesc secret absolut./ Aa s-mi ajute Dumnezeu i Sfnta Cruce
[/blockquote]
La o prim vedere documentul pare autentic: alfabetul, ortografia i vocabularul corespund
epocii, semntura lui Creang seamn cu altele despre care se tie c sunt sigur ale lui (ar
trebui comparate i iscliturile restului cosemnatarilor, doar ca o verificare suplimentar). Ce
lipsete din articolul Adevrul: proveniena documentului. Bun, provine din arhivele Muzeului
Literaturii Iai, dar din ce fond? Nu poate fi o foaie volant face parte dintr-un dosar, dintr-un
pachet de documente care a intrat n custodia muzeului printr-o donaie, o motenire.
Identitatea proprietarului documentului dinaintea Muzeului Literaturii Iai ar putea spune
multe despre originea lui i chiar ar putea ajuta la datare, care n acest moment este apreciat
ntre 1875 1883. Totodat, identitatea proprietarului anterior ar lmuri i chestiunea
jurmntului de sorginte masonic.
ntr-adevr, despre trei dintre semnatarii documentului se tie c au fost masoni
(matematicianul Neculai Culianu, scriitorul i politicianul Nicolae Gane, folcloristul Alexandru
Lambrior). ns formularea jurmntului nu are nimic masonic n ea, mai ales referirea la
comitet pare mai degrab s se refere la o asociaie secret naionalist. Eventualele alte
documente de pe lng acest jurmnt ar fi fost de folos n lmurirea misterului. tim cu
siguran c n aceeai perioad Mihai Eminescu fcea parte dintr-o asociaie secret numit
Societatea Carpaii de la Bucureti care se ocupa cu pregtirea studenilor ardeleni ce fceau
propagand unionist dincolo de muni. Mi se pare mult mai probabil apartenena lui Ion
Creang la o asociaie de genul Societatea Carpaii.