Literatura Si Arta Romana

www.dacoromanica.
ro
LITERATURA $1 ARTA
ROMANA
VOL. IV
i899
www.dacoromanica.ro
LITERATURA $1 ARTA
ROMANA
Director: N. PETRA$CU
ANUL 1V -4899
BUCURE*TI
46, STRADA FINTANEI, 46
www.dacoromanica.ro
CARMEN SYLVA
1-
,,.
ri
n9
1., 4
71]
11.
JO
...P.
I'
,
D.
at
"
C.
firri-I
-
.....fi
ATE
.4 ,
10
.,
I
.4.
j", A
.,
I.
Ac
crolv
-pe,
5 c:1
r
%11.
0,1
4,...'
k AN
;
.3
1/4
fir.
I
PA
" ,2211!" '1,
34
..rf7
11 el
"L$
.1/4
'
fa.
'
P
I
,. m
C1..
'
.
r
'':. o
.'" . i
'
'
-v
.."
P
1 -:' . ,1... .
. ."
+41
'
::
'I 4
i. .
,,
.6
" c
a 4,,tu
.. 1.- .
'
t./
^'
..,,.** z
'O..,
...
'iI.
7P
'
.
.t.....t.
o
Paging din evangelia Curtii de Arge
www.dacoromanica.ro
.'
`.
$. ,...
,.
L2
.."
I.
"V
DUPA TREI ANI

CATRE CETITORI
u numerul de fa.p. revista Literature i Arta roman a intra in al patrulea

an al existentei sale. In cursul celor trei ani trecuti, ea a cautat s imbrhtipze toata micarea intelectuala permisa de cadrul titlului soil, publicand
atat lucrarile literatilor i artitilor recunoscuti, cat si incercarile unor tineri stapiniti de idel si simtiri noue. Literature de imaginatie, poezie, romane, nuvele, teatru,
studil literare i artistice, istorie, filozofie, descrieri de caletoril, fantazii usoare,
i ca ilustratil : monumente vechi de arhitectura si de sculpture, opere de arta

ale maetrilor betrani ca i ale celor tineri, bile* muzicale, nimic n'a remas
neatins. In fiecare an materia Revistei a crescut, a.sa ca. dad. In anul Intai n'am
avut decal 118 articole i ilustratil, in anul al treilea am trecut peste 1.70.
Credincia0 principiului pus In fruntea primului numer acum trei am,
eh educatiunea nationala, de la care atirna existenta noastra de popor, e o

datorie obsteasca, am cautat ca articolele si ilustratille ce publicam in coloanele Revistei s poata servi la marirea istoriei neamului nostru. Intr'o ,are, in
care mai toata patura culla nu cite* nimic romanesc, In care conversatia, dupd
ce fusese sunt acum cincizeci de ani greceascd, este astazi frantuzeasca, unde
puling scriitori i artists eraii i sunt Inca ignorati, unde frumusetile limbic rornaneti, ale naturil ,i istoriei noastre elemente neaparat necesare unei miscall
www.dacoromanica.ro
DUO. TREI ANT
intelectuale nationale sunt enigme nedeslegate,

o Incercare de reactiune In
sensul n&zuintii noastre se impunea.
Tot ca urmare a principiului de mai sus, si contrariii parerii preconizate
de generatia premergetoare noue, am Post de parere c& e timpul de a parasi sistemul criticei aspre si a-I inlocui c'o critics de incurajare si de inct)mn spornic.
Subt lumina acestel noue indrumari, data comparam cei din urm6 trel
ani al vietil noastre intelectuale cu oricare alti trel ani din trecut, gasim o deosebire In favoarea actualitatii. Este o miscare de idei care fermenteazA inca, sunt
noud turmente sufletesti si noue curente de aspiratii si gusturi, care toate si in
toga variatia for pornesc din o simtire si o dragoste mai adinca de tot ce e al
nostru, accentuand din ce in ce mai mutt o poezie si o arta nationals. SA fie oare
a doua noastra renastere? Noi eel putin o presimtira si nu ne sfiim a ne mart urisi presimtirea.
E stiut ca fiecare prefacere de idel din viata unui popor are ca punct de
Plecare o nevoe simtita la inceput de o elita a acelui popor. Orice nevoe se innaltti
si is forma unei idol pentru a alcatui o doctrina, o linie de purtare, un tel de

atins. La not astazi se repeta ceeace s'a intimplat in multe alte teri. Din nevoia
unel mai strins3 uniri In cugete si fapte, a aparut ca prima idee desteptarea con stiintii Rationale, inlaturand generalitatile vagi ale trecutului, care deli mai
persist& Inca, ved, pe mesura ce anil se scurg, ca pierd terenul si sunt invinse.
Maine ideia noun nu va mat intilni adversari. Atunci vor .a.pare alte trebuinti si
alte idol In primul plan al viatii.
Ostilitstile literare ce am Intilnit In drumul nostru, nu numai dar c& nu
ne-au descurajat, dar chiar ne-au servit ca niste stimulenti; ele confirm& In parte
ratiunea noastra de a fi.
Vom merge pCina in capet in Indeplinirea datoriei pe care de buns -voe
ne-am impus-o. Trebue ins& s adaogam c& pasil ce am savirsit pang astazi
it datoram si publicului care ne-a sustinut si care ne-a dat dreptul sa contam
si pe viitor, in acelas chip in care dinsul va avea dreptul s ne ceara. devotamentul cel mai desavirsit
Isbinda gindulut nostru de viitor o punem ca totdeauna in tinerimea cea
pururt cu inima calda. Ea va personifica, va realiza acea unire fericit6 dintre
idol si viata national&
unire desfacutl de cateva decenit
si va da Romaniei
tale luminoasa catre idealul de solidaritate romaneasca, care singura va putea sa ne inlature amenintarile celor de din afara
si nepasarea celor din mijlocul nostru.
de maine sanatatea intelectuala.
N. PETR A;CU.
www.dacoromanica.ro
CUM S'AU FORMAT POEMELE HOMERICE

Quaestio haec est Piusmodi, in qua non, quid
I)oeticis legibus consentaneum nut poetae honoriIleum putemus, spectandum sit, sed quid ex historieis rationibus verisimile videatur.
PH. Aim. WOLF Prolegomena ad Hanterum, p. 78.
rout plan de invetarnint al liceelor noastre consacra antichitatii clasice un

spatiu asa de ingust, meat s'ar ptitea zice ea ea este mai-mai inlaturata din
educatia generatiilor viitoare. i cu toate acestea cate lucruri frumoa.se nu
intilnim in bogatele el domenii ! De n'ar fi decat frumoasa, si totusi literatura
anticti ar trebui sa ne atraga cu o putei iresistibila. Dar ca mai are asupra
celei moderne privilegiul de a 11 mai vesela, mai stinetoasa, mai reconfortanta
pentru suflet. Lumea noastra civilizata este prea muncita pentru ca viata sa-1
poata fi o binefacere: pretutindem se simte oboseala, sfortarea dureroasa, suferina chiar in placere; si operile [19 arta, care ar trebui sa ne linisteasca, ne framinta, ne turbura, mai ales de tend poem cauta ceeace intereseaza, nu ce este
frumos, si tintesc mai mult la excitarea patimilor cleat la fericirea noastra. Antichitatea e tineretea lumii, si prin urmare si a noastra, si din acest punct de vedere ea ar merita un be mai insemnat in educatia noastra. Poate eh vom arata
odata in ce ne este superioara vechea literatura greceasca. AstAzi ne multumim
a supune o parte dinteinsa la lumina criticei moderne.
www.dacoromanica.ro
CUM S'At FORMAT POEMELE HOMERICE
Pe frontonul templului literilor ellene se aft cloud poeme monumentale,

care, prin perfectiunea formei i siguranta conturului tor, prin puritatea liniilor .i energia vie ,is cc ele exprima, rivalizeaza cu cele mai mare-0 opere ale geniului omenesc i, de aproape tree mil de ani, se impun admiratiei tutulor celor
ce le-an citit. Aceste doue poeme sunt lliada i Odyssea. Toate productiunile spiritului grecesc, in multiplele ci variatele sale directiuni, sunt ca ni to ramuri care
ai resdrit din vigurosul trunchiii al poemelor homerice i s'au hrdnit din adincimea radacinilor lui. Poezie, arta, filozofie, chiar unele instituldi politice ale yechilor Greci, s'au adapat din abundantul iluviil al Iliadel si Odysseei. Aa, poczia
for epic este la inceput un resunet naiv, iar mai tarziil, cu Panyasis, Chcerilus
i Antimachos, o imitatie con0.ienta a poemelor atribuite lui Homer I). Intemeiatorul tragedies antice in toata maiestatea el clasicd, titanicul Aeschylos, marturisete ca maretele sale capuri-d'opera eraii numai nite fdrimituri din copioasele
ospete ale lui Homer 2), iar neintrecutul autor al Antigonei, umanul i duiosul
Sophokles, ale cdrui piese ail fost intinerite in zilele noastre de muzica lui Mendelssohn i de talentul lui Mounet-Sully, era aa de gustat de connalionalii set,
pentru ca arta lui rellecta cu mai multa fidelitate cleat oricare alta simplicitatea
poemelor homerice 3). In general, se poate zice ca prin ideile ce tracteazd, nu mai
putin decat prin forma de care se servete, tragedia Ellenilor repeta epopoia
tor. t,Toi tragicii vechi, zice V. Hugo, detaliazd pe Homer. Acele4i fabule, ace[ea% catastrofe, aceiai eroi. Toll se adapt din riul homeric. Pretutindeni e Iliada
i Odyssea. Ca Achille ce tirete pe Hector, tragedia greceascd se invirtete imprejurul Troiei 4). Istoriografia greceasca i1 are a0derea punctul de purcedere
1) " Epicos poetas tres insignes quintum a. Chr. saeculutn tulit, Panyasin Halicarnasiensem, Chcerilum Samium, Antimachum Colophonium
Sermonis naturam si quaeris, Panyasis et Chcerilus non multum afuisse videntur
a simplicitate Homeri; Antimachus vero, cuius"0,a/etxdy Cilov tangit Eustathius (A, 1, p. 9), quum in multis Homeri
vestigia premeret adeo ut furatus esse de illo diceretur teste Porphyrio (ap. Euseb. Praep. ev. 10, 3), doctrine reconditissimm copiis omnia refersit.... Decretum fuisse ut cum Homericis Chcerili carmen publice declamaretur e Suida
s. v. XotelAos Xciogos constat et Hesychio Milesio (De viris illustribus s. v. Xoevaog .Y.:44toc), qui narrant otc sal
nisi Torc'Opieov chartvoIoxeo0ac igniTloOti. Id recte Naekius p. 89 ad Athenienses et Panathenaeorum festos dies traxit,
quibus rhapsodi fuerint iussi cum Homero Chcerilum recitare.... Principes autem Alexandrinorum grammaticorum
Antimachum cum Panyaside inter optimos quinque poetas epicos rettulerunt, Chcerilum contra excluserunt, un be
factum ut perpauca tantummodo eius fragmenta sint servata, quum non pauca Panyasidis habeamus, multa Antimachi.
Aristarchi et Aristophanis Byzantii iudicium refert Proclus in Vita Homeri: bray notTral yeydvaat nolAol toth.rov
cretal xeciriorot"OpleoT,TIolottos,17elaavdeaq, Ilarjaoacc, 'tivztayol.... Locorum certorum Humeri imitationei in
Chcerili non minus et in Panyasidis quam in Antimachi reperiuntur reliquiisu, etc.
M. Sengebusch Homerica dis-
sertatio prior, pp. 181-185.

11) Athena us VIII, 39: rsv.clzot 'ay Vizieov paycilow aeistrom.Intre tragediile pierdute ale but Aeschylus
se AS doue, Klett/ si Ileorratic, ale caror titlurl ne amintesc canturile IV si X din Odyssea.
5) Eustalltios numeste in maT multe locurT (M, 230 p. 902,
105 p. 1133, .i 235, p. 1140) pe Sophokles
gultiavvoc, si (E, 6 p. 514) 1:gaorric Vialeov. Filozoful Polemo, admirator al but Sophokles, zice ell Homer a fost un
Sophokles epic, iar Sophokles un Homer tragic, nem 04 TOv uirVicleov, inticciv avac 2.otpoxlia."0,Ineov Je, l'ovoaks rearsay. Diogenes Laertius Vitae philosophorum, lib. IV, 20.
4) Prefata dramel Cromwell.
Iatzl cite -va tragedil si comedil grecestT, ale caror subiecte au fost imprumutate sad inspirate de Homer: Kelm (Judecata tut Paris), %%Urns ripos,1711;precat it Araveoccia, de Sophokles
drama satyricA Kihatop de Euripides; Teruel, Kththetp, l'eseivec,'Octvaards atirduolos,'Odvaaelis vaincyog, de Epicharmos din Kos; 1N:clones de Kallias si Diokles ; Klexi si Kalvtput de Anaxilas; EAlvg, EAlvgl uplazieeq,Èlivq;
ciesrapi, de Alexis; ficivJaeoq,'Arzialc si Ilewreallccog, de Atmandris; zltkwv .i &Alec ocptvvis, de Eubulos, etc.
Cf. M. Sengebusch, op. cit., I, pp. 173 sqq.
www.dacoromanica.ro
in poemele homerice, de la care logografn i Herodot imprumutd mai ales tonul

i naratiunea naiva1), pe cand Thukydides interpreteaza in mod critic uncle din
datele coprinse inteinsele, i marele geograf al antichitatii, Strabo, abunda in
citate extrase din Iliada sau Odyssea. Daca unit din filozofii greci, in nobilele for
straduinte de a gasi rostul lumil i a deslega cele mai inalte probleme privitoare
la natura i om, se pronunta, cu Pythagoras 2), Heraklitos 3), Xenophanes 4) ,Si
Platon 5), in contra lui Homer, din cauza slabiciunilor ce acesta atribue zeilor,
apol altil, intre care insu0 Platon, se intemeiaza pe acele opere nemuritoare, spre
a statornici sau ilustra cateva din convingerile for 6). In apogeul eflorescentei
artel plastice, marele Phidias, insarcinat a face statua lui Zeus din Olympia, nu
gasi alts expresie i atitudine mai demna de carmuitorul universulul decat cea
imaginata in trei versuri din Iliada 7). Paralel cu plastica, pictura descoperea in
Homer o mina nesecata pentru cele mai impozante i mai gratioase din creatiunile el, precum : Luarea Troiei, Nausikaa cu s9atele ei innalbind panza i Ulysse
in rei tiOndu-se inaintea lor 8); Lupta ltd Ulysse contra Tetitorilor, de Polygnotos;
Menelaos, Penelope, de Zeuxis.; Ulysse, Achille, Agamemnon, Aias, de Parrhasios ;
Pulamedes, Alas, de Timanthes. Celebra este acea splendida Elena, pe care Zeuxis
o expuse admiratiei contimporanilor sei i pe care o imaging avend in minte fainioasele versuri din Iliada 9). Inteleptul Solon hotarise prin lege ca la stralucita
1) Longinus De subliniitate, XT: iidrovIleodorn`Quilytxolvarn 'river.
2) Diogenes Laertius, lib. VIII, 21: vial di `levoivvuoc xaselOdirca avid' (viiv IlvOardeav) eig".eltdov trjv
air 'Ow/0v 111771P litsiv xysucepivryv kid dircryov, xai 484 Neel whir, civ0'3.11, tine :reel (iulx [Hieronymus zice
ca el (Pythagoras), coborindu-se in Iad, a vezut sulletul luT Homer spinzurat de un arbore, ca pndeaps5 pentru cele cc
zisese despre zet].Cf. Suidas s. v. 'Marilyn.

3) Idem, lib. IX, 1: TOv vslhineov lipaincer (O'Hyclicleivov) a toy ix vo7v otrarwv dic6'ia.tio0as sal eani4-ea0as [zicea (Heraclitos) cA Homer trebue gonit din jocurile publice pi palmuit] .
4) Sextus Empyricus Adversus dogniaticos, 3, sect. 193: bhp sal d Zerogicivryv chairztev Toils ireel"0-
Amy xcii'llalodo', wins

17cisiva sok dvithixav"Oplen 0' `.Plaioddc re`
"Oran nay' cirOyohrocasv dveliteci xal tpo'rog igriV
ICIInvesx poszeicesx re xal dasjAovc cinateVetr,
[De aceea Xenophanes, combatend pe eel dimprejurul lul Homer $i Hesiod, zice cA
Homer si Heikki au
atribuit zeilor toate cite aunt spre carl pi defaim5 intre oamenl: a furs si a preacurvi si a se insela unit pe aril .
b) De republics, lib. II, 6, 2, 3, 4; lib. )[II, I, 1, 2, 3, 4, 5.
6) Theaetetus, XXVII. Aristoteles De Anima, lib. III, 1.
Cf. Longinui De a' blimitate, XI: ircirrwr
dl xotivcov ,ticiAiora d Incirwv, clad soli Òlitietroi ixelvov vii,uaror sic avtdv iiveictv Oen traecrteoffn chrozeviveciesvos [dar maT pre sus de toll Platon, care a trls spre sine un num& nemarginit de ptrae din fdntdna homeric6].
7) Valerius Maximus, III, 7, 11, Ext. 4: sPhidias quoque Homeri versibus egregio ditto adlusit. Simulacro
enim Jovis Olympii perfecto, quo nullum prmtitantius aut admirabilius humans; fabricavere manus, interrogetus ab
alnico quonam mentem suam dirigens vultum Jovis propernoclum ex ipso cnlo petitum eboris lineamentis esset amplexu:, illis se versibus quasi magistro usum respondit:
'H, xal xvaviiiasv in'Otpytios vaiaa Iyovionr
'' 013yo'atois erclya %Garai ine0yolaavvo livaitroc
Kyavds dn'clOndroto ,urax d'i). lArtav"Olvimor.
Iliad. 1, 328 sqq.
a) Pausanias I, 22, 6: Xyyaire dl (110AVyvecov) gal nevi, tui zrovassq iais cipoi; Navatiali niviovaciic
heasciuevov 'Davao& xarci zd avzd xa0d chi xarOssimos 44e5pe.
0) 04 xipeasv Teo7ac zed if xvtissschss 'Azao/k
Test-0'49A poasici nolVx yydvov Urea zgoiciyesse
Alva; dOavolvnai Clegg etc ulna tosser.
Iliad. III, 156 sqq.
www.dacoromanica.ro
CUM S'Atr FORMAT POEMELE HOMERICE
serbatoare a Panatheneelor, ce se da de catre capitala intelectuala a Greciel in

onoarea zeitel Athena, una din partile de capetenie ale grbatoril O. constea In
recitarea poemelor homerice 1). In fine, de cand citirea si scrierea incepusera
a juca un rol insemnat in instructia tinerimii ellenice, operile lui Homer formau
temelia educaliel copiilor 2), si cand un tiner athenian se laud& catre camarazii
sel ca. tie pe din afara intreaga Iliada Si Odyssee, acestia nu gasira nimic de necrezut In cuvintele lui 8). In scurt, once opera greceasca de poezie sail de proza
vom examina, once lature a culturii ellenice vom considera, cunostinta lui
Homer este neaparata pentru intelegerea $i pretuirea et. De aceea oricine doreste
sh intre In templul literaturii si artel ellenice, trebue sa treaca prin acele maiestoase Propylee ce se chiama Iliada $i Odyssea. Cuno$tinta serioasa si amenuntita a acestor doue monumente literare formeaza introducerea fireasca si indispensabila in clasicitatea greaca.
Dar influenta lui Homer nu se rargine$te in cercul antichitatii ellenice,
ci se intinde asupra unei marl' parti din stratele culte ale societatii moderne.
Transformarile adinci ce s'ail savir$it in viata popoarelor prin evoluarea necontenita a credintelor, ideilor si institutiilor, deosebirile de limba care ridica alte
stavile intre lumea noun $i cea vechie, toate cauzele cars lucreaza neincetat a
diferentia natiunile moderne de cele antice, n'aii putut opri poemele homerice de
a avea partea lor de influenta asupra spiritului noil.. Cu deosebire de la Rena5tere incoa, de cand sferele culte s'all petruns din ce in ce mai tare de legatura
intima ce une$te civilizatia noun cu cea vechie, directiunea data Invetamintului
secundar si celui superior a fost In sensul literaturii grecesti, si interpretarea poemelor homerice a fost un studiil indispensabil pentru o parte din tinerime. Important este ca la unul din popoarele cele mai practice, dar si cele mai culte In
acela0 timp, la poporul industrial si mercantil prin excelenta, la Englezi, invetamtntul de o treapta mai innalta, era $i este intemeiat pe studiul clasicitatii. Cei
mai marcanti dintre barbatii lor de stat, ca si cei mai originall dintre cugetatoril
lor, ail fost adinc initiati in limba si literatura ellena, fara ca aceasta imprejurare sa prejuditieze Intru cat-va pqtriotismul sail independenta spiritului lor. In
zilele noastre chiar, prodigiosul Gladstone, eel mai mare ministru de finance al
veacului nostru, cel care era de o potriva. competent In literatura si arta italiana,
ca $i in alcatuirea unui tarif vamal, care era tot a$a de familiar cu cestiunile
privitoare la direcfia drumurilor de fier ca si cu Dante si Alfieri, era un cunoscetor adinc 0 un admirator Infocat al lui Homer 4). Simtul fruraosului n'a strivit
Inteinsul simtul practic. Este adeverat ea invetarea limbii grece$ti reclama
osteneli mai marl cleat unele limbi moderne, $i la multi din eel ce s'au trudit
cu dinsa pe bancile liceului, ea a lasat numai amintirea pedepselor suferite si a
timpului pierdut fail folos real; insa, de indata ce cineva a invins cele dintal
I) Lycurgus Adversus Leocratem, 102. Diogenes Laertius I, 57.
') Platon Protagoras, XV; Iso^rates Panegyricus, 159.
a) Xenophon Convivium, III, 5 sq.
4) MA cateva din numeroasele scrierI ale hit Gladstone: Studies on Homer and the Homeric age. Ju-
ventus mundi; Gods and men of the Homeric age. Homeric Synchronism.
www.dacoromanica.ro
CUM S'AU FORMAT POENIELE HOMERICE
dificultati gramaticale si lexice, si a ajuns sa interpreteze In original $i cu oarecare Inlesnire cAte-va canturi din Homer, acele versuri au pentru dinsul un farmec
alaturi de care palest multe pagini din autoril moderni cel mai gustati. Totusi
trebue st& recunoastera ca, mai ales in timpurile din urma, numerul cititorilor
poemelor homerice In original a scazut mult din ceeace era chiar la inceputul
acestui secol. Dar aceasta scadere a numerului nu a micsorat intru nimic nici
valoarea lui Homer, nici admiratia cunoscetorilor. De cincizeci de ani, zice V.
IIugo, numai douisprezece oameni s'a fl suit pana in virful lui Mont-Blanc. Ce
putine spirite s'ati suit pe piscuri ca' Homer, Dante, Shakespeare ! Ce putini insi
as putut imbratisa nemarginitul mapamond ce se descopere din acele innaltimi!
tii cu toate acestea top ochii sunt atintiti asupra acestor puncte culminante ale
lumil intelectuale, munti ale chror virfuri sunt asa de innalte, in cat cea de pe
urma ma a veacurilor de mult apuse la spatele orizontului, straluceste Inca pe
dinsele ! I).
Dar chiar data parfumul originalulul s'a pierdut prin trecerea sunetelor
lui trite limbs mai putin sonora si mai putin armonioasa decat cea greeeasca,
to tu$I remane un simbure nedestructibil de o poezie asa de adeverata si asa de
sanatoasa, In cat o bunt& traducere din Homer a fost considerate de popoarele
culte ale Europei ca o achizitie nationals de mare prey 2); cad inteinsa se depune
acea conceptie sigura a lucrurilor si situatiilor omenesti, acea plasticitate de expunere atat a evenimentelor externe cat si a miscarilor sufletesti, acea raesura
perfecta de expresie care formeaza apanagiul literaturil grecesti in general si al
lui Homer in deosebi. In ceeace priveste pe Homer,zice Gothe, Intr'o scrisoare
din Napoli adresata lui Herder,un vel mi-a cazut de pe ochi. Descrierile, coraparatiile lui, etc., ni se par poetice, si cu toate acestea sunt nespus de naturale,
insa, &este, cu o puritate si cu o adincime de sentiment de care noi remanem
uimiti. Chiar aventinile cele mai extraordinare inventate, an o naturalela pe
care ell am simtit-o numai in apropierea obiectelor descrise. Permite-mi sa-mi
exprim in scurt gindirea astfel : el descrie existenta, nol, de regula, efectul; el
ne infatiseaza teribilul, nol infatisam teribil; el placutul, noi placut, etc. De aci
vine tot ce este exagerat, manierat, gatie falsa, umflatura. Cam dad. lucreaza
cineva in vederea efectului, crede ca nu poate sa-1 faca destul de simtit, etc,").
Tot Gothe, maestrul neintrecut in tot ce a tractat, dupa ce incepuse o poema cu
numele Nausikaa, se hotari, in cele din urma, a renunta la dinsa, pentru ea, zicea
el, nimeni nu poate concura nepedepsit cu Homer. In fine, cand Lessing

cauta s stabileasca, in. celebrul sea Laokoon, in ce consta esenta poeziei si care
sunt hotarele ce o despart de artele plastice, el isi alese mai toate exemplele din
1) Litterature et philusophie melees, p. 22.
3) FArA a ma! vorbi de entusiazmul ce a detteptat in lumea cultA din Germania traducerea Mader si a Odyssee!
de Voss, precum pi alte traducer! in alte limb!, vom nota in treacAt via satisfactie ce produse in Tara Romaneasca
traducerea In versurI a celor dintal cease rapsodil din lliada de C. Aristia. Se Intelege cA vorbim,de traducerea din
anil 1837 si 1838, nu de traducerea rapsodiel Intilia din 1868, cu limbs el pedantA si anti-romaneascl.
Ralidnische Reise, vol. IIpag. 3.
V
www.dacoromanica.ro
40
CUM S'itt FORMAT POEMELE HOMERICE
poemele homerice, In care, dupd pa'rerea lul, se puteail gasi model perfecte de
expunere poetica.
Astfel admiratia pe care Grecil au avut-o din timpuri foarte vechi pentru
poetul for national prin escelenta, a fost confirmata de aprobarea veacurilor urmatoare, si, precum zice Andre Chenier, eel mai antic dintre poetic francezi :
Trois mile ans ont passe sur la cendre d'Homere,

Et depuis trois mile ans Homere respecte
Est jeune encor de gloire et d'immortalite.
II
Cu toate acestea spiritul scrutator si sceptic care a ridicat indoieh asupra

mul tor puncte recunoscute mai inainte ca dogme nestramutate, puse in discusiune ceeace o traditie venerata consfintise de veacurl. Inca din secolul al 2-lea.
a. Chr., faimosul critic Alexandrin, Aristarch, credea ca Odyssea de la rapsodia
XXIII, v. 297 pana la sfersit, nu este opera lul Homer, iar asa numiti Chorizonr
fi
dintre care ni se citeaza numele lul Xenon si al lm Hellanikos, sustineau,
ea se intemeiau pe deosebirea dintre faptele narate in fie-care din cele doue poeme,
fie ca porneall de la consideratii linguistice,
ca Iliada sj Odyssea nu sunt cle
acelasi autor 4). Pe timpul imperatulul Adrian, adica in secolul al 2-lea d. Chr.,
aceasta cestiune era desbatuta cu multa pasiune de catre gramatici. Partizanii
unitat 1 poemelor homerice sustineail contra chorizontilor ca. Homer nu numal a
compus amendoue epopeile, dar Inca, de la cel dintaiu vers al Nadel', avea in
mintea sa planul sj impartirea in canturi a amendoror poemelor. i ca adovada
de aceasta aduceail faptul ca intaia poema, Iliada, incepe cu vorba filfivLv, iar
aceasta incepe cu literele si t ; insa ca cifra are valoarea 40, iar rl este egala
cu 8, si amendoue au valoarea numerica 48. Ei bine, Iliada si Odyssea coprind
fie-care cate 24 de canturi, iar amendoue coprind 48. lath dar unitatea poemelor
homerice dovedita cu arguny,nte irecusabile !
In cele dintai timpuri ale reinvierh studiilor clasice, invetatil din epoca
Rermterii nu luara in mai de aproape cPrcetare cestiunea formatiunii poemelor
homerice, de si unele pasage din Cicerone, Aelian si Flavius Josephus tr fi trebuit
sa-1 Lea atnnti asupra ac,stui subject si s destepte intr'in01 spiritul sceptic.
Tocuru in veacul al 16-lea, invetatul Isaac Casaubon ridica cea dintal indoiala
asupra exactitatil transmiterii textulul homeric, cu urmatoaraa adnotatie la Diogenes Laertius ( Vitae philosophoru in, IX, 12) : daca este adeverat ce zice Flavius
Josephus cum ca Homer nu si-a scris poemele, ci ca ele au fost redactate cu mult
in urma, dupd ce s'ad transmis din generatie in generatie prin traditie orala, apoi
nu vez cum am putea admite ca ele sunt destul de exacte, chiar de am avea ma4) Proklos ap. Bekker Prae (alio at scholia in Honteri Mader'', p. 4: yiyeacpe di (0,ageoc) 7roiio
duo, 'Mesita gal 'Oevooesav, 4, avow xal 'EA).dvtxoc ciyaivolirrat me-toilLucian (Vera Hist( ria, lib. 11, 20.s1:14)
11 bate joc de chorizontl, Mead pe Homer sit declare insu1 ca fuel Zenodot, nici Aristarch, cu spiritul for rece, nu
gtiii ce spun, wind se pronunIA contra autenticitalil unor 'Artisan mAcar a unor versurl din cele cloud poeme.
www.dacoromanica.ro
11
nuscrise foarte vechi, de oare-ce, dupa toata probabilitatea, ele au fost scrise cu
mult altfel de cum ail fost compuse de el 1).
Faptul afirmat de Flavius Josephus, anume ca poemele homerice n'au
fost scrise de la inceput, a fost exploatat la adincimi mai insemnate in secolul
17-lea de catre perspicacele ollandez Jacob Perizonius, in capitolul al VI-lea al
operei sale Aniinadversiones Historicae. Acest invetat, pornind de la afirmatia lui
Titu Liviu (VI, 1), ca istoria Romei de la origine pina la incendiul Galli lor este
obscura din cauza extremei sale vechimi si a raritatii, ba chiar a absentee, scrierii,
conchide ca, in asemenea imprejurari, cunostinta evenimentelor istorice nu se
putea transmite generatiilor viitoare de cat subt forma de cantece, care se recitau la zile de serbatoare sail la ospete solemne, obiceiu pe care it gasim si la Ebro'.
Josephus, in intaia carte Contra lui Apion, ne asigura ca uzul scrieril s'a introdus
mai tarziil la Greci, ca cel dintal istoriografi au trait cu putin inaintea rasboaelor
cu Persil, ca nici un monument scris n'a existat inainte de poemele homerice, eh
Homer nu si-a scris insusi poemele, ci le-a incredintat memories oamenilor in
cantece, din care s'ail compus mai tarziil Iliada Odyssea. Daca toate acestea sunt
adeverate, precum si sunt, atunci amintirea evenimentelor istorice s'a pastrat la
Greci prin cantece. De aceea Homer ne infatiseaza pe Achille cantand insotit de
kitara ispravile vitejilor (xX4x ecva pii)" dinainte de el, ca s-si potoleasca mania.
Aceste cantece sunt nu numal originea istoriei, ci si a poeziei epice si chiar lirice.
Acelea care fusesera mai gustate, au fost mai tarzia fixate prin scris. Astfel Lykurg, dupa, spusa lui Josephus, aduse cantecele lui Homer din Ionia in Grecia,
iar Pisistrat le intruni si forma dinteinsele Iliada i Odyssea, precum marturiseste Aelian (Variac h scoriae, XIII, 14).
In acest pasagiu foarte important, pe care in secolul al 18-lea nu-1 citeaza nimeni, nici chiar Fr. Aug. Wolf, se gasesc toate elementele cestiunii homerice.
Ceva mai tarziil, la 1.713, genialul Richard Bentley, cel mai mare filolog
ce a produs Europa de la Renastere pana astazi, afirma in scrierea sa contra lui
Collins ea ,,Homer a scris un sir de cantece i rapsodii, ca O. fie cantate de el,
pentru o mica platy si o buna mancare, la serbatori i alte zile de veselie; Iliada
a fost facuta pentru barbati, iar Odyssea pentru celalt sax. Aceste cantece, Para
legatura intre ele, au fost adunate la un loc in forma unor poeme epice tocmai
cu vre-o cinci sute de ani mai in urma Trebue sa addogam ca. Bentley nu a
produs nici un argument in sprijinul paradoxalei sale asertiuni.
t) vSi verum est, quod Iosephus alt, Homerum sua poemata scripta non reliquime, sed dcaicvliaorevdpera
multo post scripta fuisse, non video quomodo salis emend,ita possint haberi, vel si antiquisthnos habeamus codices ;
siquidem verisimile est non paulo aliter ea fuisse scripta, ac essent ab ipso composila.
Pasagiul din Tosephus, la
akoP noir/air
care se raporteaza Casaubon, este urmiitorul: au/ accatv oifotif -coiirov (vdv Coacfflov) ix yeciaaccac
xcrcalcneb, axxd ecaartiaovevogivr a3x "Call CLIACITWY areeov avyreOirac, xai dcd Tot TO nollag b at/xff azeir
rag d'acquvias. Contra Apionent, I, 2.
2) 11 Homer wrote a sequel of Songs and Rhapsodies, to be song by himself for small earnings and good
cheer, at festivals and other days of merriment ; the Iliad he made for the men, and the Odysseis for the other sex.
Theese loose Songs were not collected together in the Form of an Epic Poem, till about 500 years after". Remarks
upon a late Discourse of Freethinking, in a Letter to N. N. by Phileleutherus Lepsiensis, 1 VII.
www.dacoromanica.ro
12
CUM S'AO FORMAT POEMELE HOMERICF
Tot asa de neintemeiata este parerea filologului german Ludo If Kiister,

care, In a sa Historia critica Homeri (1696), sustine ca Homer a conceput operele
sale dupa un plan unitar, insa nu le-a scris de odata si in sirul in care le avem
astazi, ci a lasat fiecare rapsodie facuta de el in orasele prin care a trecut, ca
sa-st poata sustinea viata1).
Cestiunea facu un pas mai departe in Francia.
Pe timpul lui Ludovic XIV, Charles Perrault, cu citirea discursului sets
Le siecle de Louis IN Grand inaintea Academies (1687), dete nastere disputei despre superioritatea scriitorilor modern', anume a scriitorilor francezi din epoca
lut Ludovic XIV, asupra color vechi. Combatut cu inversunare si insultat in
eateva din epigramele lui Boileau, admiratorul scriitorilor vechi, Perrault, ist
desvolta teza intr'o scriere voluminoasa intitulata Parallele entre les Amiens et
les Modernes (It
vol. 1688-1696), in care afirma, intre altele, ca Homer n'a
existar2). Cu vr'o douezeci de ani mai tarziti, Terrasson, in disertatda sa Critique

Nur l' Mode d'Hornere (1715), accentual cu energie deosebirea isbitoare din tro Iliada
Orlyssea si conchise, ca vechil chorizonti, ca ele nu pot fi opera unuia si aceI ttia$1 ;tutor, iar Francois Hedelin Abbe d'Aubignac si Meimac, in opera for Conji.ctures academiques ou dissertation sur I'lliode, sustinural ca poemele homerice
sunt o impreunare de cAntece izolate in felul vechilor chansons franceze, si cu
aceasta pusera din nob. in cestiune existenta lui Homer.
In fine, la 1725, marele invetat napolit in Giambattista Vico, in opera sa
Princioj di wit& scienza nuuva d'intorno alla natura delle nazioni, per li quali si
ritrovano altri principj del dirilto naturale delle geuti, sustinu ca Homer nu este
o persoana istorica, ci numil un ideal sau un c.tracter istoric al grecului, intru
cat el insult ts3t povesteste istoria ca aed 3). Numele lui ar insemna impreunator
de fabule 4). Cum ca aceste poeme an fost compuse in :Limp indelungat si de mai
multi poets, nu mat incape indoiala, zice Vico, cad* chiar in editia corectata de
Aristarch sunt urme invederate de deosebitele idiome ale triburilor ellene 5). Insrt
;west pasagiii, ea si col aratat mai sus din Perizonius, a remas necunoscut invehtilor germant, care ail tractat cestiunea homerica independent de Perizonius si
Vico ; si col dintat care a atras luarea aminte a criticilor germanI asupra pareril
ihr,trului napolitan este eruditul tradnctor al lut Homer si Ossian in limba italiana, Melehiore Cesarotti (1730-1808).
$i
4) Aces ta parere este luata din Suidss, in care citiin a. v."Opryqovz ryempe Ji stip 'PadrIa mix Eiva, othli
xanz TO OVVeZii Malti7I8e al;yittittt, daraVidc giv hiciorqv ealpt!nliae red pa; mil imidettcineeog v?) irectronveiv
sac no'lear v(nupiir &rata, balsamCam aceeast idee este exprimata de Eustathios: ev Akv Ti 17071401 ovrezir sat ft; ce(ponvor q zik'llsoidsov nolryair, ni di avOluevoivadrip yeauparixoi.
5) Acessta cearta trecu din Franla in Anglia, unde prisms o directiune nuuil . Aid ea dete ocazie lui Bentley
ci scrie monumentals ss opera Dissertation upon the Epistles of Phalaris,iar lut Swift il oferi prilejul de all
revela geniul sea umoristic prin brogurs The Battle of the Books.
8) vale percio i popoli greci cutsnto contefero dells di lui Otnero) patria, e '1 volleru quasi tiitti ler eitsdint); perclai essi popoli greci furono quest' ()mems. Scien :a Nuova, lib. III, cap. Il
4) /bid., lib. III, cap. VI, I.
5) Ibid., lib. III, cap, VI, 7.
www.dacoromanica.ro
CUM S'AU FORMAT POEM ELE HOMERICE
13
III
In acest stadia. se afla cestiunea, cAnd la 1795 aparu carticica WI Friedrich

August Wolf, intitulata Prolegomena ad Homerttm sive De operum Homericor urn
prised' genuina forma variisque mutationibus et probabili ration emendandi. Ideile
fundamentale sprijinite in aceasta scriere, rare a facut epoch. Si al carel resunet
se aude Inca in literatura homerica, suit ca Iliada si Odyssect nu sunt opera unlit
singur poet, ci fiecare din ele, cel putin Iliada, cea mai vechie, este o impreunare de cantece izolate la inceput pi compuse de cantare1i deosebitt. In curs de
veacuri au existat la triburile grecesti cantece eroice privitoare la evenimentele
din razboiul troian. Fiecare din aceste cantece coprindea o singura actiune pi.
prin urmare, se marginea la un numer restrins de versuri, tar menirea for era
de a fi recitate cu acompaniment de kitara, spre a fi ascultate de o adunare, care,
dupa un ospet. voios sau in ore de recreatiune, se desftita ascultand pe rapsozil
ce recital"' ispravile stramosilor set. Putin ate putin aceste cantece izolate si de
mica intindere fury adunate in grupuri mai marl, potrivit cu sirul evenimentelor
ce se coprindeati intr'insele, i, in fine, din reuniunea acestor grupuri mai marl, se
alcatuira poeme mai mult sail mai putin armonice, aproape asa cum le avem
astazi. Dupd ce in curs de secoli au fost pastrate prin traditie verbala, ele au fost
in fine fixate prin scris de catre Pisistrat, pe la inceputul veacului al 6-lea a. Chr.
Prin urmare, poemele numite hom-rice nu sunt opera unui singur om inteun
limp de cativa am, ci opera unui popor Intreg in curs de veacuri.
Pentru intyia oara cestiunea nasterii celor cloud poem@ se tracta inteun
mod critic interneiat pe un aparat vast de eruditiune. De aceea, efectul produs 111
lumea savants de carticica lui Wolf fuse imens. Cu dinsa se inaugura o noun
era nu numai pentru cestiunea homerica, ci pentru critica literary in genere.
Acest metod aplicat la alte epopei populare avea sa dea rezultate miraculoase si
sa deschida istoriei perspective si orizonturi noui. Pretutindeni, lumea culta nu
fuse izbita de paradoxia sustinuta cu atita semetie de catre Wolf, atf4i altii o
sustinusera inaintea lui, ci de metodul strict stiintific pe care autorul it urma
fard ss sovaiasch un minut, de izvoarele bogate pi sigure de care se servise, de
stiinta vasty si de o calitate superioara ce re,sarea la fiecare din paginele sale, de
seninatatea imperturbabila cu care inainta prin mijlocul a o multimn de difieultati,
de logica severa cu care inlatura stavilele ce i se ridicau la fiecare pas. Baca autorul Prolegomenelor, cu toata acuitatea inteligentel Si cu toata Intinderea stiintei
I ui, ar fi fost imboldit numai de demonul vanitatil, pi data ar fi aruncat in cercurile
savante o idee paradoxala numai cu intentiunea de a face sgomot imprejurul lui,
sgomotul s'ar fi produs fara indoiala, find provocat de un barbat deja cunoscut
in lumea literilor; dar, dupa o scurta agitalde, valurile furtunei ridicate de dinsul s'ar fi potolit si suprafata lucrurilor ar fi devenit iarasi lucie ca o oglinda.
Wolf insusi era mihnit la Inceput ca trebuia s& paraseasca una din convingerile
lui cele mai scumpe; Ins& o mune& incordata, unity cu o ardoare neobositd in
www.dacoromanica.ro
CUM we' FORMAT POEMELE HOMERICE
14
curs de 20 de ant 1), in care supuse la mehenghiul criticei toate ideile sale, puterea neinduplecata a motivelor ce se gramadeaii in mintea lui, atat din citirea
repetita a poemelor atribuite lul Homer si a materialulul critic coprins mai ales
in Scholiile Venetiane publicate de Villoison, cat i din domeniul general al culturii popoarelor, it sileau sa persiste din zi in zi mai tare in concluziile ce i le
impunea logica inflexibila a faptelor. Cercetarile sale asa de contiintioase fura
aprofundate cu o rara perspicacitate de catre Karl Lachmann, intemeietorul criticei diplomatice moderne, deja cunoscut prin studiile sale asupra formei primitive
a epopeei germane Nibelunge Not. Lachmann 1,1 indrepta luarea aminte In deosebi asupra Maki, i cele doue disertatil ale sale asupra acestei poeme pusera i
mai bine in evidenta temeinicia concluziilor lul Wolf 2). Influenta ce poemele homerice au exercitat asupra culturil grecqti in genere, dar mai ales importanta
eestiunii data Iliada i Odyssea s'ail format din impreunarea mai multor cantece
populare izolate la inceput, precum si concluziile ce se puteaii trage de aci asupra
nasterh altor epopei populace, decisera pe o maltime de filologi din toate terile
eivilizate, dar mai cu seamy din Germania, sa se coboare in arena, luand parte
unit pentru Wolf, altii contra lul 3). Amendoue taberile se luptara cu o indaratnicie rara, tot felul de arme fura intrebuintate mai ales de partea adversarilor
lul Wolf, care chzura cate odata in ridicul, pang cand in cele din urma se paru
ca tarimul a remas pentru totdeauna in stapinirea celor ce luptau pentru noua
doctrind.
Astazi, dupa o framintare de un veac, lumea savanta pare putin dispusa

de a mai face cercetari noul in acest domeniu, i cea mai mare parte din invetati
se multumesc a se alia cu una din cele doue tabere, pornind mai mult din motive
de simpatie sail antipatie, or pronuntandu-se de ]a inceput dupa idel preconcepute, ba Inca unii din adversaril Prolegomenelor se uita cu un fel de mirare si
uimire la antagonitii for care si -au pierdut timpul cu nimicuri sail absurditati,
pe cand adepth scoalii lui Wolf privesc ca pe nite tombatere i ruginiti pe ad rentil pretinsei traditium.
Sa vedem in ce constaii obiectiunile de capetenie ce se aduc coalii lul
Wolf si sa incerchm a formula In scurt fe'spunsurile ce
dat in numeroase
brosuri i volume.
(Urmeaz5).
A NG . DEMETRIESCU.
oIa
1) Dr. Richard Volkmann Geschichte der Wolfschen Prolegomena, p. 35 sqq.
a) Hari Lachmann Betrachtungen Aber die ersten zehn Bache,* der Bias (1837) si Fernere Betrachtungen Aber die Bias (1841).
a) Iat5 numele si scrierile c.itorva din invetatiT ce s'aU pronuntat contra teorieT lul Wolf: G. W. Nitzsch
Die Sagenpoesie der Griechen kritisch dargestellt,1852,si Bettr 'cage zur Geschichte der epischen Poesie der
Griechen, 1862.W. Baumlein Kritik der Lachrnann'schen Schrift, 1848, si Commentatio de compositione
Itiados et Odysseaq,1847.Duntzer Hornerische Abhandlungen, 1872.Fried15nder Die Homerische Kritik
von Wolf bis Grote, 1853.F. Nutzhorn Die Entstehungsweise der Homerischen Gedichte Si Untersuchungen
Aber die Berechtigung der auflosenden Honterkritik, cu o prefal5 de J. N. Madvig, 1863, in limba danez5, car
dupS 1866 tradusil in nemteste. Bernhardy si Th. Bergk, in ale for istoril ale literaturil grecestI, se pronuntil de
4semenea contra teoriel lul Wolf.
www.dacoromanica.ro
G. LOGHI
Micul italian, tabloii.
www.dacoromanica.ro
STUDIT DE ISTORIE
DE ISTORIE LITERARA
n n4te articole de ziar am amestecat sfaturi in laudele ce aduceam acestel
c yeviste. Intre altele, am contestat seriozitatea articolelor de istorie ce s'ail publicat inteinsa, i am exprimat dorinta de a le vedea inlocuite prin altele
mai bune.
Fa-le D-ta, de poll, va fi zis vre-un cetitor caruia nu-i plac datatoril
de sfaturi, ce nu vin la socoteala tuturora. EA pot face numai articole cum le
inteleg i pe cat me taie capul. Sunt mai bune decat altele ? S judece cetitorul
a spune i eu ca atatia altil, dar am motivele mele ca sa nu adopt aceasta fraza.
Ce vor coprinde aceste articole ? Still numai cu ce vor incepe. In linie generals, aid' se va refugia o parte din activitatea mea tiintifica, gonita de aiurea
de o rezbunare patimaa, de care vor ride mult, in timpuri mai bune, istoricii
culturil i moravurilor noastre.
I
Judecandu-se secolul al XVIII, se face totdeauna o mare nedreptate. 0
mare nedreptate tuturora : Domnilor, care nu eraii tote strains, qi strains neroma2
www.dacoromanica.ro
18
STUDII DE ISTORIE SI DE ISTORIE LITERARA
nizatY, ocupati numai cu stringerea darilor, boierilor care nu eras top corupp,
desnationalizati, fara legatura cu viata romaneasca a poporului nostru, teranilor
chiar, prefacup in brute flamande si prigonite de hatirul unel teoril simpliste, pa"timase si absurde.
Cacl marginindu-ne la cultura nationala in acest secol al XVIII s'aa
svris atatea cronici, s'an facut atatea traduceri,
copiat atatea manuscripte, si
acestea sunt dovezi despre persistenta constiintil nationale in clasele, culte, despre
ronservarea gustului ocupatiilor intelectuale, despre existenta talentelor.
In loc de a batjocori atata si a intelege asa de putin, fiecare luand ideile
exprimate de predecesorit set si ascutindu-le si mai mult, fara a le controla, ar

fi mai bine, mai onorabil si mai profitabil pentru stiinta a lasa la o parte o teorie
dusa 'Ana la cele din urma halite ale absurdului si a cerceta cu rabdare, a lucra
cu sirguinta campul de cercetare, abia brazdat, si a evita pand la o cunoastere
mai deplind a procesului parerile transante si absolute.
i de cateori se va scoate la lumina o figura curata din a epoca fanariota,
o fapta nobila, un nume nod de scriitor sad o carte necunoscuta, piosii reabilitatori vor trage folos dintr'insa.
La 171.6, in noaptea de 6 spre 7 Iunie t), era gituit la Constantinopolt

;;tefan-Voda Cantacuzino, fiul Stolnicului Constantin, resturnatorul si inlocuitorul Brancoveanului.
Sofia executatului, Pauna Greceanu, era o femee exaltata, care a putut fft
zugravita ca nebuna de un cronicar dusman al familiei. Tatal arabitios 'Jana la
nerecunostinta si crima si mama dezechilibrata avura copii care le semenara,
amindurora. Atat Radu, fiul mai mare, cat si al doilea, Constantin, fura nature
de aventurier, dintre aceia pe care nici o situatie nu-I multumeste si care inchid
ochii cu o licarire ultima de vis in crepusculul mintii care se stinge.
Radu, crescut ca si fratele sal dintr'o pensie pe care Imperatul o acorda
veduvei, deveni colonel-maior in armata austriaca, pierdu acest post la moartea
lui Carol al VI, trecu in Saxonia, facu propuneri tradatoare lui Frederic al
Prusiei, prezinta memoril lui Carol al VII contra-imperatul, Gegenkaiser-ul, invent& planuri de revolte balcanice in favoarea crestinilor si oferi apol Turcilor
Banatul. Femeia sa, o bastarda printiara, avea cea mai rea reputatie, si Radu
fnsusi facea negot cu diplome false, pe care le elibera naivilor, dandu-si titlurile
cele mai neasteptate si mai strasnice.
Mai cuminte fu, la inceput, Constantin, care se stabilise in Rusia, unde
se insura.
In 1744 insa fratele seif 11 ispiti sa vie in Imperiii. Constantin, atunci general rus, parasi serviciul fara a demisiona, si, luandu-si sotia si coplit : o fata si
dot Met', veni la Viena.
i) Data sigura o da raportul olandez din Smirna cu data de 24 Iunie: tussen den 6 en 7 deses, des snagts"
(nitre 6 si 7 ale lune!, noaptea). C'. alt raport olandez, acesta din Constantinopoll, cu data de 18 Iunie 1,Sondags den
7 deser lopende maent (Dumineca, 7 ale lunel curente).
www.dacoromanica.ro
gTLIDTI DE ISTORIE SI DE ISTORIE LITERARA
19
Aid Radu, acest conspirator pasionat i acest om vecinic chinuit de nevoia de bath:, fi destainui planurile sale de a ridica dumani in potriva Casei de
Austria. Indraznetul aventurier i arlatan, care nu se sfiea s& se intituleze seninatul i innaltatul Domn, Domn principe Radu Cantacuzino, Mare Maestru dupa
clironomie al sfintelor ostaeti Ordine de Constantinopoli, sfintului marelui mucenic Gheorghie, al inchinatorulul sfintei cetati a Ierusalimului, Si al Tismanei,
al sfintului Nicodim i al sfintului Pavel din Valahia, al Valahiel i al Basarabiei
duel", neobositul autor de memorif tradatoare in acel moment negocia cu n con-
seduse mintea ward a lui Constantin. Acesta crezu

serios ca ar putea aduce pe Turd sa declare razboiii Imperiului, ca ar fi in stare
tra-imperatul c, Carol,
sa rescoale pe Sirbii supui Austriei .i ar ajunge astfel s dobindeasca situatia .i

titlul de ',despot al Sirbiloru, primind, firete, suzeranitatea Sultanului.
El incepu printr'o caletorie la Semlin. In fata, la Belgrad, era Paa, o veche
cunotint6, un cunoscut general turc, Iahia, care, odinioara serascher i guvernator de Oceacov, fusese prins de Rul' la luarea acestel cetati in 1737, i, in
timpul captivitatil sale, urzise negociatil pentru pace cu invingetoril sei. Cons-
tantin Cantacuzino, offer rus, infra in legatura cu insemnatul prizonier turc

i se satui cu dinsul in ce chip i-ar putea redobindi posesiunile teritoriale din
Muntenia. El adaugea neaparat
tine n'ar fi facut-o in locul
?
ca ar
primi cu bucurie tronul icy, care tatal seii it ocupasci afAt de putin timp, i promitea, data Imperatul din Constantinopoli 11 va milui cu Domnia, s fie Porth mai
credincios deal tatal seu, tradatorul i sugrumatul.
Iahia, intiintat ca vechiul seii prieten se gasete aa de aproape, it invia
la masa, i cu acest prilej Cantacuzino ti vorbi pentru recapetarea Munteniem
Intors la Semlin, el primi de la oaspetele seu un bilet, pe care tinu sa-1 arate comandantulul imperial, pentru a inlatura orice bAnuiala. Biletul s'ar fi raportat,
asigura, tarzid dupa aceasta, vaduva lui Constantin, la afacerea moiilor muntene :
dl sinheretisea cum ca I-a ispravit toga treaba de la Sultanul, dupa a lui pofta
i dupa cum s'a fagaduitD.
Biletul acesta sail alte bilete trebue s fi coprins ins& ,Si asigurari de all&
natura, cad indata Cantacuzino incepu sa cerce printre Sirbi persoane cu o situatie i o influent& foarte deosebita : pe inaistrul de post& de la Glaszan, pe se-
cretarul patriarhului, un arhimandrit i, infine, pe insui patriarhul. Acetia

se facura la inceput ca-I aproba gindurile i-I doresc stapinirea de tributar otoman. Constantin, bucuros de ase'menea pretioase adesiuni, ceru lui Iahia s tramita
un emisar la Viena pentru a-I face confide*.

Cand sosi emisarul, un Turc, cu care vorbi Constantin prin talmaciul
Teodor Costa, Cantacuzino, sfatuindu-se cu complicele soil Lanius, ii inflitia,
pentru a-1 transmite Palf (emisarul era un Aga, cu numele de Ismail), un memorize. Acest memorize, redactat in romanete sail in frantuzeteD, cuprindea
punctele urmatoare :
Tlercii s& inceapa imediat razboiul cu Austria, navalind, far& nice o notificatie, in terile ereditare. Ofiterh i soldath Imperatesei (era atunci razboiul pentru
www.dacoromanica.ro
40
SAJD11 DE LSTOillE SCI DE 'STORM; LITERAiIA
succesia Austriei) nu-s multumiti, fiindca lipsesc banil pentru plata lefurilor qi,
deci, el s'ar rescula. Tot aka ar face i Sirbii de subt stapinirea Austriei, data el
ar fi proclamat Despotul for : o parte dintre aceti Sirbi sunt chiar gata a ridica
steagul revoltel. Ofiterilor trebue sa li se acorde capitulatii i s li se promita
pensil. In acest chip s'ar cuceri Ungaria, qi Viena chiar ar putea fi surprinsa.
Pap nu tia insa romaneasca sad frantuzeasca in care era scris memoriul. Medicul grec Iacomi fu expediat deci dupa lamuriri, cu asigurarea ca
Iahia va cere de la Constantinopoll iertarea i un salv-conduct pentru prietenul
ascuns al Turcilor. Iacomi lua cu sine o traducere greceasca a ponturilor, redactand, de fate cu Lanius, i o interpretare a lor. De astadata Constantin adaogi
i alte propuneri i destainuirl, anume :
Poarta sa aduca pe Francezi la continuarea razboiului contra inaperateselregine, s catige prin bani pe nemultumitii unguri qi stirieni, dand din parte-i
o suta de mil de galbeni i cerend i Francezilor,
urmeze exemplul. El, Cantacuzino, s'a inteles cu clerul sirbesc pentru ca partea din aceasta natiune, care
este supusa Austriei, O. se ridice la primul razboiti turco-german.
Pirile patriarhului i secretarului ski pusera pe neateptate capet acestor
urzeli i sperante. Intr'o noapte din luna lui Maid 1746, dupd ce Rudolf sati. Radu
pornise care alte orizonturl, eel mai mic dintre fratil Cantacuzineti fu arestat
tocmai tend, prevezend ce era sa cada asupra-I, el facea oferte ipocrite de servicid 1i solicita voia de a trece hotarul cu bani imprumutati.
Constantin facu marturisiri aproape complecte, recunoscu ca purtarea lui
(se pare ca primise i o pensie de la Curtea din Viena) n'are nisi o scuza i se ruga
Ca Dumnezeil s-1 ierte pentru ce facuse. Interogatoriile i cercetarile se prelungira pane In Octomvrie. Dupe legi, Cantacuzino era vrednic de moarte, dar Imperateasa auzi sfatul acelora care se pronuntara pentru Inchisoarea pe viata i
confiscarea. Moia din Ardeal a lui Constantin, Recea, In cercul imlaului, fu
luata de fist ; iar proprietarul el, Despotul in spe al Sirbilor i fiul ultimului
Domn pamintean in principate, fu internat In cetatuia de la Graz.
In aceasta Inchisoare petrecu el pane la virsta de optzeci de aril, nu mai
putin de treizeci i patru de ani de sechestrare. Cu toate staruintele in Rusia ale
sotiel sale Ana eremetev, care credea ca are a face cu niqte intrigi ale Domnului
muntean loan Mavrocordat, Ingrijit de prezenta unui rival, ea nu dobindi nimic
pentru nenorocitul el barbat. Acesta fu liberat abia la 1.781 de noul Imperat
Iosif, i muri putin dupd aceasta, urmat indata i de Ana.
Intre casnicii familiel, care fury aniestecati In procesul complotului, se
afla i un alogofatp cu nunaele de Vlad Botulescu de Maldeti.
Acesta, un fel de secretar al fratilor, intrase In serviciul lui Constantin
dupa moartea betranei Doamne Pauna, pe care, In 1744, fiul el mai mic n'o mai
gasise in viata. Diata Cantacuzinesel, redactata la Braov pe la aceasta data, a fost
scrisa In romanete de acest Botulescu. Cad traducerea Latina, facuta la Viena
In 1746, reproduce i aceasta notita finale italiana : ,,La presente scrittara, ossia
www.dacoromanica.ro
21
testamento, dettatomi dalla suddetta signora principessa, l'hO scritto io, Vladislao de Malaescou.
Logofatul Vlad asistase la convorbirile tadatoare ale celor doi frati i

avuse stiinta despre toate intrigile for de conspiratory.
0 parere asupra procesului lul Constantin, Were supus5. Imperatesei, se
exprima astfel in privinta lui :
Cu privire la arestatil la care s'a adeverit banuiala de complicitate, intre
acestia se afta numal Maldiescu (Malesky):
Acesta a marturisit cg, a stiut, nu numal vina lui Radu, ci si a lul Constantin, cad' el recunoaste in cele doue ascultarI ale sale eh a avut deplina stiinta
despre planurile periculoase ale lui Radu si despre reutacioasele intreprinden ale lui
Tedeschi i Krumenau si a tinut corespondents in aceasta privinta cu Radu la
Dresda.
A stiut ca Radu pentru aceasta a voit sa. trimeata pe Krumenau la repo-
satul imperat (Carol al VII) cu instructii periculoase, in privinta planurilor

sale celor rele, ca. Tedeschi i Radu ail vrut s5, ucida pe Krumenau; tot el a primit toate primejdioasele scrisori ale lui Radu, si trebuie socotit, deci, nu ca tainuitor, ci ca un complice al vinei lui Radu.
',i cu toate c5, el staruie cum ca n'a stiut la inceput despre planurile cele
rele ale lul Constantin, el marturisete totu1 singur c6, i le-a descoperit Constantin la sosirea lul Iacomi.
',Constantin it incarca insusi, may departe, a de la inceput, nu numal c.
a stiut de toate, dar s'a sfatuit cu Constantin pentru rescularea neamului sirbesc.
La punctul 89 a stiut tot, de la inceput pan& la sfirOt, precum nu 1-a

amas ascunsa nici tra.miterea punctelor, nici cuprinsul lor, deli n'a vezut insql
punctele.
Ca, Malaiescu a primit indata tirea de ce s'a negociat cu Iacomi.

Malaiescu a cerut sa fie Mare-Camara al Jul Cantacuzino i a dorit un
act scris 1).

Vlad fu condamnat deci : la inchisoare pe viata in castelul de la Milan,
de unde nu pare a fi scapat, ca si stapinul sell, in ultimele zile ale betanen
In lunga-i inchisoare, invetatul logofetu, care n'avea Did minglierile cetirel, se apuca s traduca. Era cunoscuta una din aceste traducerY, savirit5. la
1.764 in Milan, si aflatoare in Biblioteca imperials din Viena, printre manuscriptele slavone (No. 73). E, ne spune D. I. Bogdan, un codex in 4 mic, scris
pe hartie, cu cursiv5. modern5.. Intreg manuscriptul are 62 de file. Limba e frumoasi i corecta.u. Titlul traducerii, luata probabil data cu celelalte lucrurl remase pe urma lui Vlad, e urmatorul :
Viata sfintului Iosafat, pe carele Vaclaam rail intorsu Ia credinta cre.,3tineasc5., talmacita den limba italiana in romaneasc5. de Vladul Botulescul de Ma1) Hurmuzaki, VI, p. 587 si urm. stirile asupra procesulul le-am luat de acolo, din Genealogia Cantacu-
zini/or, publicath in Buciumul Ronuin pe 1863, pp. 563 si urm. Cf. Hurmuzaki, Supt. II, p. 506 ; Fragmente,
V, pp. 80, 82; Archly fur slayische Philotogie, XX, p. 478; Hurmuzaki, X, pp ix x.
www.dacoromanica.ro
STUDII DE ISTORIE I DE ISTORIE LITERARA
22
(1016.eti, afiandu-se la inchisoare in castelul de la Milan, In Italia. Traducerea e

facuta dupa ',Vita di San Giosafat,,, i la copia in litere latine (afar& de primele
pagini), daruita Academiei de D. Gr. G. Tocilescu, e anexat un exemplar din broprica original& I).
In Biblioteca Archivelor de Stat din Venetia se afia ins& doue alte manuscripte de traduceri ale Botulesculul. Unul e o traducere dup. No. 1.591. din
Bibliografia lui Scanderbeg de G. T. Petrovitch, (Paris, 1881), altul dupa o istorie
universal& in nemte0e, pe care n'o pot identifica. Acest din urind manuscript e
mai important cleat celalt, fiindca e precedat de o prefata original& a Bctulesculul. Aceasta prefata, plina de idel, face autorului el un loc printre scriitorii
notri din veacul trecut.
*
. .
I. Cartea are 41 de capitole, pe 298 de pagini, in 8. La pagina 304 incepe :
Scull& inSiintare de eel mal dentaiii boiari as Albaniel, cuprinzend Inca i cei
mai sus ziO In istoria aceasta : Gheorghie Castriot, numit Scanderbeg a. La pagina 309: Urmeaza aid pe scurt Intiintare de norocirea CaseI otomane, carea
den lasarea dumnezeiasa, pentru grealele i multele pacate ale cretinilor, aii tinut
.i Inca tine cu paganeasca leage a lu Mehemet. Traducerea nu e excelenta : astfel
Romania (Rumelia) e tradusa prin Tara-Romeineasca. Ea merge pan& la anu11529
(pag. 314).
a)
Vestitele iii slcivitele fapte Si biruinle, ce inpotriva Turcilor au facut Gheorghie Castriotul, ce se numia Scanderbeg, Domn i stapinitoria al Epirului, uncle se aratii meteugul
ogirci i a chivernisi ogile i a face gata soldatil la razboiu, pentru ca sei fie biruitori in mice
grea otire.
Tcilmacita de Vladul Bolulescul de Malaeti dupa limbo, italieneasca, la Milan in Lombardia, la anul 1763.
Istoria de sleivitele fapte ale lui Gheorghie Castriotul, numit Scanderbeg.
Cap. 1.
Giovanni Castrioto fu eel ce a stapinit acea parte a Albaniei (adeca a terel ArbanaeM,
carea se chiama i acuma Emathia i Vumenestia, care Giovanni au avut fata lu Pologo, adeca ce
stApinia acel pAmint care iaste o parte a Machedoniei qi a Bulgariel, i muiarea aceasta a lul se chema
Voisava, cu care multi fil au avut. Acel Giovanni era om virtos, viteaz ci In meteugul octirel foarte
invetat qi iscusit. Carele, avend a face oaste cu Amurat Sultanul Turcilor i vezend el ca acel Amurat-Beg se fAcuse foarte putincios in pamintul grecescu i in Albania, atA.tA cat In cea dupe urmi
n'ar fi putut el sa-I stea in potrivA cu oaste, all cercat sA facA cu dinsul pace, cum all i Scut, i,
pentru ca si intemeiaze aceasta pace, all fost el silit sA dea Turculul in zalog i chezac patru III as
self, adeca pe Resposio, Stanica, Constandin i pe Gheorghie, can fi find dui innaintea lu AmuratBeg, I-ail pArut foarte bine i, vezendu-I pe tot! i land aminte mult bine chipul i istetimea fiecaruia, all pus ochil i mintea i gindul set la multa frumuseata i osebitA istetimea carea avea intocmirea i gingAia trupului set' Gheorghie, find inch copil de opt ani, i all socotit in sine ca. acel
1) Cf. I. Bogdan, in An. Ao. Rom., seria a 2-a, XI, pp. 27-8. 0 parte din acest manuscript s'a tiparit
cu litere cirilice de D. M. Gaster in Chrestomatie romcina, II, Leipzig, Bucuresti, 1891, in 8, pp. 76-8,
www.dacoromanica.ro
STUDII DE ISTORIE BSI DE ISTORIE LITERARA
23
Gheorghie, avend viiata, va esi om de o deosebita vrednicie si de multA minte, si asa a hotarit el In
sine de a nu'l mai trimite innapoi la tats -sOti, ci sa-1 tie In curtea lul, si asa 1-au facut Turcu, intr'
acea tinera vrista, puindu-I numele Scanderbeg, care in limba turceasca va sa zica Domnul Alexan
dru, cad Scander se talmaceaste Alexandru, iar Beg Domn, si, dui:4 ce au facut aceasta, 1-111 dat a'l
inveta dupa legea turceasca si obiceaiurile lor, dandu-1 in paza si chiverniseala de oamenl vreadniel,
ca sa aiba buna grija de dinsul, si-1 inveate si sa-1 iscuseasca in obiceaiuri, in carte si in leagea turceasca, orinduindu-I toate ceale ce era spre trebuinta hranif si inbracamintel lul, tot asa ca cat ar ti
fost el insusi fiul EAU.
Crescend Scanderbeg inteacesta chip, supt chivernisirea si invetatura celor ce avea grija
lul, den zi in zi facea el multi procopseala in toate lucrurile ce IT era luT arAtate si InvOtate, !nye-
tandu-se si veselindu-se foarte tare cu sotiile lug, a incaleca caY, a so obiclnui In mestesugul
armelor si in toate altele lucrurl ce se cuvin unuY om cinstit si cavaliiar viteaz. Plecarea si pofta luT
intr'aceaste invetaturI ce se obicinoia si In tot lucrul ce era de cinste era atata de mare si multA,
cat nu numaI cu tot! alalti sotil a! sal si virstnicl In toate se potrivea, ci mult mai mult Inca pe
tot! It intrecea si In toate zboarate si privelile ce sd facea, atata pedestri cat si calare, intre dinsii,
insA Scanderbeg pururea castiga nume cinstit si slavit, si biruinta peste totI alalti, si ma! virtos
Inca cand era de fag la aceastea insu Amurat, care multi (Gist placeale (sic) si bucurie avea vA
zendu-1 asa de sprintin si viteaz in toate Waite lul, si se arAta a avea el placeare nespusA a-1 vedea
totdeauna biruitor peste tot! ceilalti.
Inteaceasta vreame facend oaste acel Sultan turc cu multi alt! Domni si stapinitori, ori
intatro mergea el cu oaste, pururea lua cu sine pe Scanderbeg, carele adeasea-or! ruga pe stapinul
sOil a-1 da voe sa intre in razboiti cu neprieatenil. Amurat insa, vozendu-I Inca finer si de vrista
inca nu desavarsit, ca sa-1 pue la osteneala otirei, nu vrea el sa-I dea aceasta voe, ci-1 lungea vrea
mea, i cu blandete it zaticnea. Cu toate aceastea, neincetandu-1 cu indrazneala viteazul tiller, in rugaciunea si cearerea sa, in cea dupe urma Turcul, ca and i-ar fi fost !Ara voea lug a-T asculta ruga
ciunea si
fagaduit, ca dentr'acea vreame apol sa poati el intra oil in ce batae s'ar face in fiecare
zi ; si asa, intimplandu-se vreame de razboiii, Scanderbeg, intrand apol in multe harturi i rAzboae,
au aratat el atata vitejie si inema, cat toata Curtea Sultanulut foarte tare s'ad minunat de vitejia luY,
0 mai virtos insu Amorat, carele, impreunA cu tot! alalti zicea, si adevera ca acel om, de va
trai sa ajunga in vrista desavirsit, nu i se va putea gasi potriva altul in vitejiile lul, sau alt om a'T
putea lug [sta] impotriva. Ajungend apol acel Scanderbeg in vrista de ant 19, Sultanul
Mut
Sangeac, adeca povata sau capetenie, dandu-1 a porunci zeace mii de calarimea, si de multe orY, cu titul de cApitan, era el tramis in potriva neprieatenilor s61, dandu-1 impreuna sotil multi sangiacuri, cari
trebuea sa fie supt ascultarea lui, dandu-1 but puteare a porunci toata oastea, dupa cum se obiduaste
de printipi a sO da aseamene puteare cApitanilor general! de oaste. Dupe aceaia, flind el trimes in par
tea Asia eel Midi, ce se numeaste Natolia, si Mend razboill de multe or! cu vrajmasii, pururea au remas el biruitor cu multi pierzare si ucidere a nepriiatenilor, unde multe locurl intr'acea provintie au
castigat si le-ail pus supt jugul si ascultarea TurculuI. Carele, \Them]. Intr'acel om atata intelepciune
si vitejie, ohiciuia adeasea, chiar si de fats, a zice : ca Scanderbeg era mana lug dreapta, ochiul lul
si inema lul si adevOratul si temeinicul sau slujitor si adaugatoriul stapinirel lul. Drept aceia, tot!
TurciT foarte it iubia, Il cinstia si in mare socoteala Il avea.
Intr'aceaste vrem! Scanderbeg, ajungend in vrista de doauezeci si cinci de an!, si allandu-se
el atuncea in Andrianupoli (OdrifiG, unde era insus Sultanul de lacuia si multi Inca alt! boiarl mad
si Domn!, au sosit la acea curte un Tatar foarte teapan si virtos, innalt si mare de trap. Acel Tatar
chema pe tot! viteajii si virtosii voinici si ostasi at Turculul la lupta si batae cu dinsul, unul cite
unul, fiecare sa se bats cu el. 1ntre cari nu se aflA om sa indrazneasca a-1 rAspunde, cacl zisul acesta
Tatar, cum era veastea, se zicea ca totdeauna avusease biruinta impottiva tuturor, cu cari el st batuse, usebit In razboifi, si pe multi dentr'aceia it adusease Inca la moarte. Atuncea, vezend Scanderbeg
in toata curtea stapinului sau ca era atata slabiciune si nelndraznire, si neputend el a suferi trufiia
si obrazniciia faro mesura a Tatarului, numaT cat au dat a Inteleage SultanuluT si tuturor celor ce
www.dacoromanica.ro
24
era de fag ca el vrea sit ilia la maidan cu zisul Tatar. Sultanul tusk impreuna cu totY eel mat de'nRad boiarY at curtil luI, nici Intr'un chip nu vrea aceasta sa priimeasca qi sa lase, ci Inca mat virtos,
tot! Impreunit unit!, so nevoia a'l zaticni de aceast lucru, 9i foarte se mahnea, et temendu-se de
viiata luI, or! cand Scanderbeg ar i0 sit se Milt cu zisul Tatar. Scanderbeg frisk neincetand sa se
paraseasca de pofta sa, In cea de-apol ail caqtigat dorita slobozenie qi voe, i apa apol, find de
fatit stapinul sell cu toata curtea lul qi farti num& norod, el cu inema indrazneata 0 fara nici o
teamerea all mersu la acel Tatar, carele, batendull joc de dinsul (dupa cum Goliath 10 batea joc de
David), zicea ca-I pare red a se bate cu un liner ca acesta, carele nu avea nici o invetatura de arme.
Atunc! Scanderbeg, find foarte manios, s'ad apucat cu dinsul In batae i, tiind multa vreame
razboiul i nici pricependu-se Inca despre carea partea ar fi biruinta qi vezend Scanderbeg ca vrajmaqul, find de fata stapinul sea, II era Inca atata vreame lmpotriva, ca cat el s'ar fi maniiat insuq impotriva sa, all Inceput, cu greale loviturl qi Infricoate JAM, ataia a strange qi a-1 Impresura pe vrajma, cat In scurti vreame 1-ail adus la stivir0t, qi aal-ad omorit; i inteacestn chip apoi el cu multi
bucurie a TurculuI 0 a toata curtei i cu lauda de ob$e a norodulul s'ad intorsu la stapinul sell,
carele 1-ad priimit cu multi veselie qi dragoste.
Intr'acele vremY Amurat, mergend la Brusa, cetate a Vithiniet, all vent Innainte lui dot
ostaqi persiianl, anume unul Iaia, iar celalalt Hampsa ; aceqtea Inca cerca sit se bats aseamenea ca qi
mat sus pomenitul Tatar, insa cu aceasta osebire ca et vrea sa se bats calart cu sulita, sabie i pavliza ; impotriva carora Scanderbeg s'a fagaduit a se bate ; i aa, avend el voe, a iit la rizboid qi all
inceput a se bate WAY cu Iaia, i, aka Wend batae cu acesta, celalalt, Hampsa, cu hicleug i-ail grit
cu inVilaciune asupra ; cu toate aceastea, Scanderbeg nu s'ad spaimintat, nici s'all infricoat, ci, incredintandu-se qi avend nadeajde in ajutoriul lu Dumnezed ysi In vitejiia sa qi metegug (sic), g'ail
facut el insw maY multi inema i virtute in sine i, batendu-se el vitejate, maI inteaceaiaq data
at omorit el pe amindol, unde pentru o biruinta aa de cinstita qi slavita ca aceasta, de tot! all fost
el cinstit ti laudat.
Putina vreame apoT dupa aceaia, viind despre partea Indiet, Schithi! sad Thigurit a face oaste
inpotriva lift Amurat, i a-1 prada pamintul qi statul luT, el all trimis In potriva for pe Scanderbeg cu
multi oaste, facendu-1 capitan-ghenerale, carele inteacea Wire s'ad purtat el cu atata meteug i
intelepciune, cat all zaticnit pe Ungurt catava vreame fail de a face cu din0 vr'un razboiti.
Scanderbeg totdeauna tinuse linga dinsul 0 Inea i atund tinea multi crWini, ce tinea
partea tlitane-sisn, cari in tot ceasul pe taina II Inveta in leagea crWineasca, In carea fusease niscut
i botezat, unde all chivernisit el cu a sa Intelepciune intr'acela chip, cat UnguriI, find cre0ini,
sit voiasca el a se Intoarce innapot gra a face razboid, qi aka i-ad eit pofta lu! desavirOt ; care lucru
ispravindu-se, Scanderbeg, cu toata oastea Intreaga qi sanetoas5, Fall tutors la Odriid la Amurat stapinul sell, carele cu multi dragoste 1-ail priimit i cu multe darur! foarte 1-ail cinstit, zicend el Amurat
In fata tutulor ce era maI cinstitt i at set mat iubitT qi domeastic!, ca UnguriY, infricoOndu-se de intelepciunea i vitejiia lut Scanderbeg, all fugit i s'ad rasipit ; i ruga pe Scanderbeg sa-I tears vre-un
dar ca sa -I faca. Scanderbeg Irma cu multi inchiniciune, multumita i pleaciune Ii respundea ca
alt nu poftea, nici cerea de la dinsul fail mila lul i ca cu aceea numai el era indestulit i odihnit.
6)
U. Istoriia de toata lumea, de la facerea el pan& intr'aceaste vremi, de lucrurile i fap-
tele ce intr'insa s'au intimplat, insd pe scurt talmacite den limba nemleasca in limba romaneascd , de Vladul Bolulescul de Mall!: eti logofcitul, in castelul Milanului, in Italia, in tinutul
Lombardiei, la anal 1764 [Pe Verso] Vladul Malaescul.
IubituluI cititor. Cu dreptate iaste i mare datorie fiecine are, de a lucra i a face oricat qi ce ar putea, dupa talantul ce-I iaste dat de in milostivul Domnezeu: xal T4 wav athsva &memo ix toil waspbc stZv Tdruov xara6aivet, spre folosul i adaosul vecinuluI sell, urmand cat se poate
ace! uenairginite bunitall a ziditoriulut sell, a caruia Pronie neincetat grijate qi fad hotar si3 In-
www.dacoromanica.ro
25
Linde peste toati lumea cu facerile de bine ; 3sc eivariXWeiv Tbv ilXto; Ascii cote xal 6pizeo fay drazv
)(al apbc atutiouc xal Bixou;. Asa dark atlandu-me ell (den pricini can aid acum a se descoperi n'ail loc)
la inchisoare in Cara nemteasca, mi -au venit in gind aceasta socoteala a datoriel ce s'au zis mai sus,
ce qi eti am a me nevoi si a lucra dupe putinta mea, spre folosirea vecinuluT, riadajduind ca va li
lucru bine priimit, ca si pieile de capre, ce norodul cel maT slab al Sovreanilor da inteajutoriul sii;
areiv-ii; Tod I.Larupiou, neputend a da si a fierosi ca cel ce intre ei era mai putearnici si mai bogati, can
aducea si da our si argint si pietri scumpe la facerea .i gatirea acestui lucru dumnezeescu : i aa
Inca am inceput .i cu ajutoriul lu Dumnezeu am si sfirsit aceasta istorie de toata lumea, talmacindu-o dupa limba nemteasca intr'a noastra limbi romaneasca, socotind ea nu de putin folos va fi
simpatriotilor. Despre alts parte, Inca marturisescu adeverul, ca nu de putina parigorie acest lucru
mi -au fost. De vreame ce, find eil atatea ani, ce acum al optsprezeacelea curge, In strimtoare inchis,
cu nimenea graind, si nici Inter) parte cu nimenea correspondentie avend, cu greil puteam s free
vremea, zioa si noaptea singur, si drept aceia si cu scadearea sanetatil, fiindu-mi aceasta Insa
avdpria si invert; : a avea adecate in mans ceva a lucra si a face, nu de putina mingiiare si folos ml-au
fost, avend in mains cu ce a treace mai pe lesne si maT usor vreamea si a izgoni melanholiia si
mihnirea uniT vieti ca acestiia scribite.
Priimea.te dara cu burg inema, o iubite cititoriule, aceasta putina osteneala, macar ca, a
zice adeverul, nu putina am avut in talmacirea acWei istoriT. De vreme ce, hind limba noastra romaneasca foarte ingustd, iar nu ca alte limbi, cum nemteasca, greceasca iproci, bogate si indestulate
de cuvinte, a putea chiar nurni si a descoperi firea a once nume si cuvint, cu greil mi-au fost ;
ajutat insa cu Iseptypiepuc tan Nog:craw xai TIBV sepi.68wv, .i cat mi-au fost pen putinta, si pen putina neastiinta si tinere de minte de limba patriel meale, de atatea anT neexerteluita i parasita,
m'am nevoit insa de a face, ca bine .i pe lesne den destul, de oricine a se cuprinde si a se Inteleage.
Citeaste darn cu intp.Astav, nici to lenevi a lua bine seams in toate lucrurile ce se scr iu
macar ca pe scurt, inteaceasta xa0oXixh istorie, a le pune si a le tipari in memorie.
Nu me Indoescu, o iubite cititoriule, a veT area multa placeare citind aceasta istorie, cad'
vezi ce lauda fac eel intelepti i stiiuti istoriei, si asculta :
Istoriia iaste ochiul vederil noastre, si tinearea de minte a stiintei noastre. Aristotel zice
ca oamenii ar fi prune!, copil mid, de n'ar fi istoriia, cad cel ce nu .tie tale de mai nainte ale
lumil intimplarT, iaste ca un pruncu mic si tiner de vrista.
Titeron zice ca istoriia iaste marturiia vremilor, lumina adeverului, viiata celor mod! ii Invetatura vietil omenesti.
Istoriia iaste muma fflosofiei, cats ne Indrepteaza spre fapte bune, can ne fac a fi nemuritori.
Istoriia iaste instiintare si aducere aminte de faptele si lucrurile ce s'au intimplat de la
facerea lumil pans intr'aceaste vreml.
Istoriia politica (adecate lumeasca) iaste instiintare de statul i orinduiala politiceasca, de
ostirile si pacile ce s'au ta'cut.
Istoriia a citi, a inveta si a sti, nu numal ca iaste omului de veselie si de Indemnare, i Inca
si catre alte multe Invetaturi si stiinte, ci Inca si foarte folositoare omului si trebuincioasa vietil lui.
Istoriia ne invata a cunoaste, a ne mira si a slavi Intelepciunea si Proniia lu Dumnezeu, ce
in tot theatrul lumil iaste, vezend atatea minunate mutiri .i schimbAri ce s'au facut. A doaua, cu cats
dragoste si facer' de bine Dumnezed pe cel bun! II miluiaste si-I ajuta, iar pe eel rel, pe uniT mai
timid, mai curind insa pe altil pedepsea.te, ca un milostiv si drept ce iaste. A treaia, ne Invata istoriia cu mutarile si schimbarile neincetate ale acestil lumi, cat de trecetoare si dearte sint ceale pliminteqt1 toate i pentru aceia cat trebue a le socoti intr'o nimica.
A patra, istoriia ne iaste noaul. ca o oglinda Innaintea ochilor, in carea noi putem vedea
faptele celor bun! oameni de mai naintea noastra, cum si reutatile celor reT, i asa putem sa cunoastem ce trebue noi sa facem spre folosul nostru, si de can lucrurl sa ne aparam si sa fugim.
Istoriia cuprinde in sine lucrurile si faptele ceale mai numite si mai vestite ce s'au intim-
www.dacoromanica.ro
26
plat in fietecare parte a lumil si ce fel de schimbArT ad fost intre stapinitoriY si chivernisitoril el,
intre supu01 for si ca aceasta multe aseamenea.
Aceasta aice istorie a toatA lumea iaste de folos nu numal tinerilor ce Inv* la scoale, ci Inca
i celor ce nu mergu a inveta la . coale, de vreame ce fara osteneala si fare multa trudA, cu ajutorul
acestil istoril, pot avea Instiintare destula, si chiar de toate stApinirile cele maT vestite ale lumd `,4 i de ceale ce de la inceputul el s'ad intimplat, si mutarile si schimbarile ce s'aii facut intr'insa.
Cu care inijloc pot eel ce mai stiutI si mai invetatl sint, pe lesne a scrie si a urzi o istorie Inca si
mai pe larg, si cu altele intimplArl ale lumil.
Ia aminte dark cititor bun-voitor, den ceale ce me sus s'ad zis, si cu prosohi bine socoteste
ce bun rod si ce dulce sue izvoraste den adeverata istorie, si asa cu indestulire slujeste i te branea,;;te, si nu numal tie insul itl va fi de veselie si bucurie, ci -Inca vei putea fi de folos si altora in
buntt i cinstita insotiire (sic).
Pentru mal lesnea intelegeare acestil istoril citind, semnez aid oarecari InstiintArI de tiptura t,si chipul lumil.
Globul (sad Ghemul), adecAte toatA lumea, iaste inpar(ita de gheografi in patru
: resaritul, apusul soarelul, miaza-zi miaza-noapte.
Rosaritul (avcrcai)) iaste numit partea de'ncatro resare soarele. Apusul (atiatc) partea incatro
apune soarele. Miaza-zi (uarap.6pia) iar partea de'ncatro soarele in mijlocul zilel sta intre resarit si
Intre apus, sad chiar a zice sta in partea dreaptA unul om ce cauta cAtre resArit ; iar partea dea
stinga a acestuias in iaste .i se numeaste miaza-noapte (aipoly p.ipog, sad 6opinc, greceaste).
Toatit Sfera (adecate globul acesta al pamintului) iaste inprejur de cinci mil ysi patru cute
de iniluri nemtestl ; o mils nem-Vasa iaste o caletorie de doue ceasurl, ce un om caletor in pasul
men poate face. 0 mils frantozeasca iaste numal de un ceas, iar o mita italieneasea iaste drum numal
de o jumetate de ceas.
Inteaceaste parti patru ce s'ad zis ale pamintului, sint aceastea si se zic iar patru parti,
adeea Asia iataid, carea iaste in partea resarituluI, Evropa a doua, carea iaste spre miaza-noapte, a
treia Africa, dare miaza-zi, a patra America, spre apusul soarelul. Inca aceasta parte America se numea,,4te yi lumea noaua, cad pe urma tuturor celoralalte parti ale lumib, si nu de multa vreme au fost
descoperita yi cunoscuta i (Ns) stapinita de Evropeeni.
Aceaste patru pArti ale pamintului inteacestas chip se hotariscu, adecate Evropa se hotAra;te despre partea resarituluT cu Ezerul ce se numeste p.attkic (Xip.wrip.attkic) si cu Marea-Neagra si
spre partea apusulul iaste marea ce se numeaste AtlanticA, spre miaza-zi se hotAraste cu Marea Mediterranea (06(kaacrz ii.scrovax), care despAr(easte Evropa de Africa, iar spre miaza noapte iaste Marea
Inghetata.
Numele Asia, unit zic ca se chiama a,a dupa numele lui Asie de la Lidia. Allil insi zic
ca se numeaste inteacestas chip dupa numele muerel lui Promitheu.
Evropa se numeaste cu acest nume cu carele se chiama aceasta a lumii parte, dupa numele
muerel ce zic ca Dumnezed Zeus, schimbandu-se si facendu-se in chip de un taur, au rapit si luat pe
aceasta muiare, ce se chema Evropa, Vii, pe mire innotAnd, o ad dus la ostrovul Criti.
Numele America, cu carele aceasta parte a lumil se numeaste, vine si se trage dupa numele
lu Americo Vespulio, carele au avut acel noroc de a pune picior temeinic inteaceasta parte a lumil,
de'ntAiag data, la anul 1497, de neam Italian de la Fiorenla, dupa ce insa mai nainte fusease aceasta
parte descoperita i aflatA de Hristofor Columbo, iar Italian de neam, de la Ghenova.
A.,a dark o bun-voitor, de iznoava tesfatuescu i te indemnez, priimea0e aceasta a mea putinA osteneala ce am fAcut, socotind a fi in folosul vecinulul si, de intimpinezi vreo gresala, cum pe
le',ne se poate intimpla din 1) to ia0avi; to etvept;nroov, indrepteaza yi iarta, Vii, aducendu-(Y aminte (cum
te poftescu) vreodatA, fa vreo buns vorba innaintea lu Dumnezed pentru mine pacatosul; si traiaste
sAnetos i fericit, cum den toata inema i(i rog ed.
1) In eopia mea, pare a
www.dacoromanica.ro
STUDII DE ISTORIE I DE ISTORIE LITERARX
27
in Caste lul Milanulut, in Italia, in tinutul Lombardiet, la anul 1763 Vladul Botulescul de
Malaeqti Logofatul.
ASIA.
Istoria universale (adecate a toata lumea), de la facerea el !Ana intr'acest veac, pe scurt insii.
In patru parti 86 imparteate toata lumea, can sint : Asia, Evropa, Africa i America. Find
darn Asia spre resarit, so inceape aci istoria IMAM.
ISTORIIA ASIEI.
Aceasta parte a lumii, in care a fost ziditi eel de'ntaiil oamenl .i cea mat Ie'ntaiu parte
air fost lacuita, den carea iaste seminta tuturor neamurilor a toatet lumel, cu dreptate i s'ar cadea a
se da in0iintare intr'aceasta istorie pe amaruntul si cu toate tircumstantii de toate intimplarile si
faptele ce s'ati lucrat in partea aceasta, i nici am II vrut sit lipsim a face aceasta cu toata credinta
i adeverul i a partai cititoriului, de am fr avut ajutor 7i lesnire de la o vreame atat de lungs 7i
veache a trecutelor veacuri, dar, de vreame ce aceasta vechime a vremilor trecute nu ne-au lasat pe
urma sa den destul imtiintare, ca mai chiar sa cuprindem i sa .tim toate stramutarile i schimbarile
ce s'ad intimplat intre noroadele acetil parll asiatice, cum ar II trebuinta, i apoi peste aceasta Inca
i scriitorii, ce ca aseamenea intiintare ne-au lasat pe urma lor, numele nu intru aseamenea unul
insu chip dovedescu, caci unit denteacei scriitori tau i o socotescu aceasta parte, cand in strimpta,
ingustA, cfInd in lath' inteleagere, unde pe lesne iaste a cunoate, ca dentr'un lucru ca acesta s6 intimpleaza si iaste oarecare confuzie, criTAvot; i turburare, carea nici gheografilor iaste cu putinta a
o desfaura : unde darn not va fi trebuinta sa ne odihnim cu intiintarea ce ne dau vechil autori,
scriitori, fie ruacar numai de ceale mai numite trait i noroade ce mat nainte in vremile vechi 86
afla intr'aceasta parte a lumii, intr'acesta chip darn not Inca de'ntaia data bAgAm seams ca cuvintul Asia, intre autorii vecti, in multe chipuri a fost lua t, si partea lumii ce se inteleage intr'aceia
in multe osebite feliuri zi.ii scriitori o Impartescu.
Pare rile de multe feliuri i infeleageri sent aceaste ce urmeaza.
In privinta coprinsului, avem la pagina 173: astoriia Evropei, incepond

aice, care iaste a doaoa parte a lumii i in care multe stapiniri sunt, si inceapem
intaiu istoriia pamintului pi stapinirei nemteti, adecate a Ghermaniey,; pag. 367 :
De aleagerea imperatulul nemtescu; pag. 389: Paezi Bassi. Istoria de Paezi Bassi
(adech de Olanda i alte staturi i provintii, ce se chiama de ol*e aa cu acest
nume),, ; pe pag. 418: Istoria .5viterilor ; pe pag. 437: Istoriia Craiei frantozWic, ; pe pag. 493: Istoriia Lotaringhiev, ; pag. 514: Astoriie de tam italieneasca ; pe pag. 663: Astoriia de Britania cea Mare ; pag. 712: Istoriia de cilia
Spaniel si a Portugalului; pag. 753: astoriia tern leamti i a Litvaniei; pag. 766:
Istoriia Prusiei ; pag. 782: Istoriia de Curlanda ; pag. 785: Istoriceti intiintari de provintlile ce sint pe linga apa Dunarea in jos,, ; pag. 792: Istoriia
terei ungureti; pag. 826: Transilvania sau Ardealul,,, etc.
Pe pag. 1018 istoria universala se mintue cu aceste cuvinte : Sfnit

istoriel universale, adecate de toata lumea. Lui Dumnezeii, facetoriului eI, fie slava
pi
multumita in veadi, amin.

.Pe pag, 101.9 incepe : De alegerea imperatului roman. Pe pag. 1036 :
De cateva cavalieraturi ce stint mai vestite in Evropa, aid se semneaza. Ordinul
www.dacoromanica.ro
28
ETUDII DE ISTORIE BSI DE ISTORIE LITERARA
(sail Cavalieratul), ce se zice nemteqte Guldenen Flies; latine0e Ordo aurei velleris;
frantozea0e [cu litere cirilice 1]: Ordre de la Toezon d'or ; italieneate : Ordine del
Tozon d'oro.
Apol la pag. 1060, iaraqi : SfirOt acestel istoril de toata lumea qi lu Dumnezeil facetoriul lumii, slava qi lauds. S'ail talmacit aceasta istorie den limba nemteasch In romaneasca, duph cum se veade, de Vladul Butulescul de Malhe01, logo-
fatul, aflandu-se in Italia, in castelul Milanului, la anul 1763.

Paginele 531 qi 532 sunt albe. La 533 cairn : 'Aid se insemneaza de
(N. B.) de nite in$tiinthri astronomice trebuincioase, acciO the con maggior facilita. veniamo alla cognizione di siti delle terre e la dise (sic) della distanza dell'
una all'altra, 6 di necessity saper qua! cosa sia longitudine e latitudine di regioni.
Pe pag. 596: Cateva cuvinte den limba a unor noroade indiane den Americau.
Pe pag. 541 A : Intiintare cum i cu ce fel de terimonii Papa de la Roma face i
pune in rindul sfintilor pe eel ce mor in leagea catolica romans, talmacita duph
italieneasca limba, den cartea ce are titul ,,Ristretto della vita, miracoli e canonizazione di San Felice de' Porri da Cantalice, Capuccino ,, (care va sh zich : Pe
scurt istorie de viiata, minunile i sfinteniia canonica a sfintuldi Felice dei Porri,
de la Cantalice, Capucin), i tiphrita in Milan, la anul 1712, in tipografiia lu losif
Pandolfo Malatesta, thlmacita in limba romaneasca de Vladul Malaescul, logofatul, aflandu-se Inca la inchisoare, in castelul Milanului in Italia, in tinutul Lombardiei, la anul de la Hristos 1764..
Aceasta din urma traducere are 35 de pagini i merge pans la pagina 558
din manuscript.
N. IORGA.
..:;1..
www.dacoromanica.ro
t! 10
Jill
EXPOSITIA ARTI$TILOR IN VIATA

I
ai inainte de a intra in examinarea diferitelor opere care decoreaza salile

tAteneului si care constitue salonul anului acestuia, ne simtirn datori sa
constatam cu o adeve'rata satisfactie rivna cu care Ministerul Instructiunii
Pub lice se sileste, de catva limp' incoace, sy asigure regularitatea organizarii
asa numitelor noastre saloane anuale. Multumirea noastra este cu atat mai mare,
cu cat acest fapt ne dephrteaza mai mult de trista epoch in care siruri lungi de
ani desparpau doue asemenea expositiuni si cu cat rezultatele acestei fericite
schimbari ne par deja evidente.
Siguranta ca munca fiecarui an va fi supusa judechtii publicului, c

aceasta munch poate duce la aprobarea sail admiratiunea lui i poate fi consacrata cu unul din premiele ce Ministerul destiny operilor meritoril, a dat nastere printre artistil nostri celor mai necesare elemente de progres, emulatiunea
si dragostea de munca.
Oricine a urmarit de aproape de cativa ani Incoace expositiunile noastre
anuale, 'si poate uqor da seama de progresele deja savlrqite. Ne amintim impresiunea neplb.cuta ce ne produceaii contrastele violente rewind din alaturarea
putinelor lucrafi de merit ale celor doi sail trel artiti cunosculi, cu acele deg.-
www.dacoromanica.ro
30
gXPOSITIA ARTISTILOR IN VIOL
virit inferioare, ale noilor veniti. Astazi, cu toata lipsa dintre exposanti a unw
Grigorescu, a unui Mirea, etc., totqi tablourile expuse sunt i numeroase i interesante. Contrastele de care vorbiram devin mai rare, Si alhturi de lucrarile
muncitorilor contiincioi intilnim adeverate talente .Si chiar nazuinti de originalitate.
Dar dach regularitatea expositiunilor noastre a fost necesara pentru mersul progresiv al artistilor, publicul el insql intelege mai bine importanta i-i
da seama de foloasele ce poate sa-i aduca. El considers aceste expositiuni ca o

adeverata coalh care '1 dezvolta gustul qi-I marete interesul ce trebue ss acorde
artelor. Aceasta s- dovedete prin numerul incomparabil mai mare al vizitatorilor ce umple asthzi salile expositiunilor noastre.
Este de netagaduit ca o instalare mai apropriata unei bune expositiuni
n'ar putea decat se sporeasch interesul nostru pentru operele de arta i sa con tribue la progres.
II
Credem eh este nemerit sa incepem darea noastra de seamh cu una din

operile D-lui Garguromin Verona, nu atat din pricina calitatilor lucrhrii in ea
insai, cat mai mult din interesul ce ne inspira incercarea sa laudabila de a
aborda un subiect important, o compozitlune serioasa.
Fara indoiala, tabloul D-lui Verona intitulat Speranta omenirii,,, are
defecte; dar tine se poate fali de a le putea evita pe toate chiar de la inceputul
unei cariere oricat de stralucite; caci tine poate pretinde un mers linitit i sigur
in primii pa0 ai unui copil, Meat ar fi el de sanatos si de solid..? Noi inem o larga
socoteala. D-lui Verona de nenumeratele dificultata de toate felurile inerente oncare! compozitiuni de natura celei ce incearca, in care fiecare personagill trebue
sa joace rolul 1 se ocupe local ce i se cuvine, in care atitudini, expresiuni i colorit trebue sa contribue toate inteo justa mesura la sporirea interesului ce trebue
s. ne lege de subiectul ce a inspirat-o.
In tabloul D-lui Verona varietatea atitudinilor i a expresiunii personagelor care inconjura figura principala a Sperantei, precum si avintul cu care ele
o urmaresc, produc o buna impresiune, care este Inca sporita prin contrastul
coloritului dintre gloata de nenorociti i visul chtre care cu top i1 indreapta
privirile.
Dar data sitatim o adeverata placere in constatarea calitatilor generale a

operei D-lui Verona, aceasta nu ne im.pedica a -i atrage atentiunea asupra catorva
neajunsuri care, dupa parerea noastra, micoreaza valoarea lucraril sale. Aqa, de
pilda, not consideram ca un mare neajuns faptul ca tabloul de care este vorba
nu ne lamurete asupra momentului in care pictorul a voit sa prinda figura sa
principal. Speranta. Coboara ea pe pamint cu privirea plinh de regretul de a
11 parasit cerul ? Sau parasete pamintul cu ochil plini de dorul de a revedea innalsimile ? In once caz ea se amesteca prea mult eu multimea si risci sa rernana
www.dacoromanica.ro
EXPOSItIA ARTIStILOR IN MAYA
31
prizoniera celel dintai maim ce se intinde spre dinsa. Ba Inca amestecul merge
si mai departe. Speranta D-lui Verona poate sh fie o tinera si frumoasa fata,
dar, alchtuita ca si noi din carne si din oase, ea nu intruneste tocmai acele
insusiri care sa, fach aparenta deosebirea dintre ideal si realitate. Am fi preterit sh gasim intr'insa mai mult o departath si dulce viziune, decat o fecioara
frumoasa calcand pamintul alaturea cu noi. Mai credem inch ca intreaga 111U1tiM3 ce o inconjoara are defectul de a innota in aceeasi tonalitate monotona, in
acelas colorit rece si obscur, fara, a se tine cel putin socoteala de distante si fara, ca
din lumina orbitoare, in care e imbracath Sperantau, macar o raza sa-o ajunga.
Mai credem iarasi eh episodul dureros pe care artistul ni-1 aseaza pe primul plan
este timid, sters si de un slab efect, cu toata vecinhtatea ramurelei de spin care
ar voi sa simbolizeze durerea phminteasca. In fine, nu putem termina observatiunile noastre fara a marturisi surprinderea ce ne pricinueste starea infloritoare
a sanghtil acestor nenorociti, atat de adinc chinuiti de setea si dorul sperantei.
Acestea in ceeace priveste executiunea ideei tratath de D. Verona.
Intru cat priveste ideia in sine, ne pare ca, ea ar tine mai mult de domeniul poeziei decat de acel al picturil.
In adever, speranta este o insusire sufleteasch care nu se poate traduce
prin miscari fizice si care nu poate naste in noi decat subt forma unei aspirapuni, catre care ne putem innhlta gindul, faxa a putea intinde naainele.
Printre celelalte tablouri expuse de D. Verona, portretul D-lui L. G. ne
pare o bung lucrare. Figura expresiva si de un colorit solid este plind de viata,
ba este chiar asa de plina, incat excesul sanatatii o congestioneaza. Cat pentru
poza pe care D. Verona a dat-o modelului, ea ne pare aleasa in vederea unul

artificia ; cad, pe and mana stingh, pe care o vedem, este inmanusata, cea dreapta,
printr'o miscare siluith, pare a se ascunde pentru a evita artistului o dificultate.
Dar cu toate observatiunile ce ne-am permis a face lucrarilor D-lui

Verona nurnal in dorinta de a-I indemna spre mai bine, este netagaduit ca
D-sa ne apare ca un artist de mare viitor, talentat si muncitor, avend si plecarea
si curagiul de a aborda aproape toate genurile de pictura, si trecend cu usurinp
de la peisagiii la portret si d3 la portret la compozitiunea mare.
D. Strambulescu ne prezinth o serie de zece tablouri, a caror varietate de
subiecte si de metbade de executiune ne dovedeste ca artistul nu si-a ales plina
acum calea si ca este inca puternic supus influentel diferitilor maestri pe care
i-a studiat. Aproape fiecare din tablourile sale apartine unei scoale sau unei asa
zise maniere deosebite, asa eh D. Strambulescu apare cand ca un pictor clasic,
cand ca un pur modern.
Don Juan" este, fara Indoiala, unul dintre cele mai bune tablouri ale
sale. malt, elegant, bine sprijinit pe picioare, cu chipul palid si delicat, cu cauthtura ostenita dar mindrb.", aproape dispretuitoare, el intrupeaza oarecum
imagina tipului ce reprezinta. Ceeace '1 departeaza insa de la acest tip este putina distinctiune si corectitudine a costumului ce poarta. Cu gulerul prea Innalt
i reil incheiat, cu bentele manecelor prea largi, el ne face sh gindim fara vou
www.dacoromanica.ro
i2
EXPOSITIA ARTISTILOR IN VIATA
la modelul de profesiune, imbracat in haine care nu-I apartin. Un alt defect

credem a-1 gasi in-mana cu mult prea mare ce se Teazema pe manerul spadei,
Si care ne amintete un neajuns propriii fotografiilor care exagereaza marimea
a tot ce se gasete pe primul plan.
Cochetaria i nElegia" sunt reprezintate prin doue femei tinere care

aproape stand in picioare se reazema uor pe marginea moale a paturilor i apar
in tabloii pe trei parti din inaltimea lor. Nol ne simtim datorI sa multumim
D-lul Strambulescu, care continua traditia cea bund Si se cearca a ne reprezinta
nudul, cu care nu ne-a prea obicinuit artitii notri, poate tocmai din pricina
serioaselor dificultati cu care ail sa lupte la fiecare pas in acest fel de subiecte.
D. Strambulescu a luptat; Si data nu a fost pana la sfirit biruitor, totu0 a pu-
tut sa, aiba satisfacerea unor isbinzI partiale. Capul Elegiel sale exprima o
bland* Si o melancolie simpatica, iar coloritul aminduror tablourilor, dei cam
spalacit, este catifelat Si dulce. TotuI, femeile D-lui Strambulescu nu par a fi
executate in fata naturil, desemnul bratelor este putin ingrijit, iar formele busturilor nu indica indeajuns trupuri care ed.
Nota pur moderns a D-lui Strambulescu este reprezintata printr'un mic,
dar foarte dragala tabloil nPe stradaa, o adeverata jonglerie de culori violente,
din a caror alaturare i mesura reese totui armonia.
In fine, judecand totalitatea lucrarilor D-lui Strambulescu, nol credem
ca, odata independent Si alegendu-I calea, D-sa va produce opere pentru care
speram ca nu vom avea de zis decat cuvinte de lauda.
D. Loghi ni se infatieaza ca un adeverat temperament de artist, plin
de o fantazie pe care o sporete Inca influenta coalei simbolismului modern
careia pare a se supune, Si posedand simtul coloritului aa de desvoltat incat uita
adesea suEletul Si viata lucrurilor Si nu vede natura cleat prin culoare. dphigenia in Tauris ", ',Post mortem laureatus ", ,,Micul faun" sunt tablouri care ne
atrag mai mult prin farmecul culorii decat prin formele intrebuintate, prin
sfiritul sail felul reprezintaril unei idel. Fara indoiala, insuirea D-lui Loghi este
vrednica de lauda, totu1 ea ne inspira temeri pentru desvoltarea viitoare a talen-
tului sal de artist pictor, cad nu Sim intru cat D-sa va cousin* a se abate de
la aceasta unica a sa preocupare Si se va hotari a studia tot atat formele Si viata
naturil pe cat culoarea el. Numai tinendu-se seams de aceaste elemente multiple
se poate ajunge la pictura desavirita,.
Se pare ca D. Loghi cauta sa intre pe aceasta tale in tabloul ski ,, Orientala a ,
i tocmal din aceasta cauza nol '1 credem superior celorlalte. Cat pentru,, Trandafir
galben ", Macul, nArmonie negru galben ", coloritul redevine iara1 unica grija
a artistului, i aceste tablouri, fail a he displace, ne fac efectul unor ilustratiuni.
Fund incredintati ca D. Loghi nu ne da astazi decat nite acordurl frumoase, care in adever ne satisfac auzul, ateptam de la D-sa simfonia care sa
se adreseze mintli i sa captiveze inima.
D. Aricescu se prezinta subt un aspect cu titlul deosebit. In tabloul Spre
Doulneti D-sa pare ca afectioneaza peisagele departate, lumina zilelor far%
www.dacoromanica.ro
33
EXPOSITIA ARTISTILOR IN VIATA
soare, melancolia crepuscular% care sterge nuantele si imbraca lucrurile in aceleasi tonuri plate si monotone.
Se intelege ca, in asem.enea conditium, padurea departata poate s% devina
lungul paravan albastru din tabloul D-lui Aricescu, iar lacul o pat% obscura si
Ora' transparenta. Noi nu avem nimic de zis impotriva acestui fel de a vedea ;
credem chiar ca s'ar putea exagera natura si obtine in acest gen efecte decorative foarte apreciabile; trebue bash' ca tot natura sa serveasca de model si sa se
indeplineasca si conditiunea ca intregul tabloil sa fie alcatuit dupa aceasi norma
si sa urmeze aceluiasi principil Urmat-a tot asa si D. Aricescu? Negresit ca este
firesc ca verdele palid si stins al copacilor de pe primul plan sa se transforme in
albastrul padurii care formeaza fondul tabloului sell; dar aceasta trecere se face,
in natura, treptat si cu Incetul, asa incat tonurile copacilor intermediari acestor
doue planuri nu pot sa apartind nici celui dintai, nici celui din urma. Iata pentru
ce, in fata tabloului D-lui Aricescu, ne sinitim jigniti vezend verdele copacilor de
pe primul plan reaparend pe planul imediat vecin cu padurea sa albastra. De

altfel, chiar uniformitatea acestui albastru ne pare in contrazicere cu natura;
cad partea superioara a unei mase de arbori fiind mai lesne traversata de lumina, ne apare totdeauna in tonuri mai dare decal partea sa inferioard.
Printre ceilalti pictori exposanti Intilnim pe D. Artachino cu lucrarea sa
Pe pod", un tablori a carei marime este In disproportie cu marimea talentului
set, dar ale carui calitatl sunt cu mult mai presus de dimensiunile lui.
Mai intilnim artisti din care unil prezint lucrari ce ne sunt cunoscute
mai dinainte si asupra carora am Meat, cu o alta ocaziune, aprecierile noastre ;
alp: precum : D-nil Luchian, Vermont, etc., pictorl distinsi, dar care, foarte ocu-
pall aiurea, nu as putut s prezinte anul acesta decat prea mid si prea putine
lucrari, pentru ca ele sa ne poata da mesura talentului lor. Preferim deci, sa.
asteptam.
In sfirsit, pentru a incheia darea noastra de seama intru cat priveste sec-
tiunea picturii, observam ca printre operile atator tineri plini de nazuinti frumoase si luptand de o potriva pentru propasirea artei si pentru bunul for renume, ne apare singurateca, una din bunele lucra."ri ale unui maestru ce am
perdut si care a fost printre cel dintai care a tras prima brazda in telinisul artelor noastre. Voim sa vorbim de ',Narita teraneascau a D-lui Aman, in
a carel colorit artistul pe de o parte si timpul pe de alta a realizat adeverata

armonie.
III
Arta sculpturil, care la not se reducea altadata la productiunile unui foarte
neinsemnat num6r de artisti din care am avut durerea de a perde pe cel mai talentati, incepe si ea astazi sa." ia, ca si pictura, o desvoltare din ce in ce mai mare.
Numerul crescend al lucrarilor expuse si acela al artistilor expozanti ne dove-
deste ca o imbunetatire este pe tale de a se produce, ca pamintul este mai

3
www.dacoromanica.ro
EXPOSITIA. ARTISTILOR IN VIKA
34
pregatit, ca atmonsfera e mai calda
mai prielnica culturil acestei flori
minunate.
Pe linga busturile de marmura sail de ipsos care fac mai in totdeauna

fondul expositiunilor noastre anuale, Si printre care deosebim anul acesta cateva
lucrari bune ca ale D-lui D. Mirea, F. Marin, Balacescu, etc., trebue ss ne oprim
tnaintea a doue lucrari importante atat prin natura subiectelor, cat i prin modul
executiunil lor. Voim sa vorbim de statuele nude, in marime naturala, a D-lor
Storck Si Spete. E adeverat ca amindou6' par ca aspire acelaq aer greoiii al robiei
atelierelor de coala; totui ele ne dau dovada cunotintelor, abilitatii i a culturil
artistice serioase de care se bucura tineril for autori.
nFaunul dantuindu al D-lui Spete, puternic influentat de reminiscence clasice, este Ark indoiala bine construit, bine modelat, avend o atitudinejusta i micare eleganta. Totui, deli posedand calitati aa de insemnate, faunul D-lui Spete
este lipsit, dupe parerea noastra, tocmal de aceea care ar fi facut dintr'tnsul o
opera cu adeverat superioara. In adever, unde este avintul, pasiunea vie, incordarea nervoasa, exaltarea ce trebuia sa coprinda pe dantuitorul a caruia fiinta,
atentiune i viata se concentreaza intreaga in actiunea ce savirqete? Iata ceeace
trebuia s imprumute D. Spete faunului dantand din muzeul din Neapoll sail
baso-reliefurilor antice.
Credem ca D. Spete 'i va da cu atat mai wor socoteala de temeiul obser-
vatiunilor noastre, cu cat in chiar sala expositiunii are sub ochi reproducerea
grupului celor trei alergatoria atat de remarcabil din acest punct de vedere.
Cam acelea0 calitati i cam acelea1 neajunsuri tntlinim in statua D-lui
Storck, Aruncatorul de pietreu. Forme corecte, musculature puternica, corpul
viguros i bine plantat, xruncatorul de pietre are ins& cusurul de a 'Area ca nu
voeqte se arunce nimic, i ne reprezinta mai exact lasitudinea modelului care,
ostenit de a pastra adev6rata atitudine, abia mai poate sa sustie greutatea pie trei ce voise sa arunce.
Stirim aci scurta noastra dare de seama asupra salonului acestui an i
seria observapunilor ce am crezut nemerit sa facem; nu doara ca printre celelalte lucrari expuse nu ar fi i altele care sa ne opreasca atentdunea, dar spatiul
de care revista noastra dispune de astadata find marginit, suntem nevoiti a ne
m.argini not to ine, promitendu-ne a reveni asupra for cu o alta. ocaziune.
I. MINCU.
www.dacoromanica.ro
MAREA NEAGRA
...
ustietate - adind, de ape sbuciumate,

In zari luptand cu nouri cu frunti largi, incruntate
Si scaparand minie; un geamat nahusit,
Si innaltul tine hangul ; un suflet r6svratit.
Spre term alearga multe din valurile acele

Sd-1 sfarme, si in nestire se sfarma intre ele ;
E - o intreaga lume - acolo in sbuciumari desarte,
Iar prin vezduh alearga posomorita moarte...
0, cine-ar fi acela ce-ar cohort aproape

i, stavilind mania zaporului de ape,
Sa-mi linisteasca valuri in rata biruin ii
Gindiri ce sfa'rimar-ar zagazurile minIii!
Si maril linistite, zimbindu-1 bolp senine,
Voioase reversandu-s1 oceanul de lumine,

SA-I scantee - orizontul pierdut in albe zari
Antica intelepciune pierduta'n departari.
www.dacoromanica.ro
36
MAREA NEAGRA
Cand noaptea va cuprinde al apelor pustiii,

Invie vrajitoarea din umedu-I sicriii,
Durand o punte de-aur din termul luminos
SA-mi treaan largul lumil voinicul Fet-Frumos.
Dar, maril visatoare subt lank ca in basme

h canta nereide in local.): de fantasme,
i-al valurilor vaet subt cerul neguros
E cantul vechiii. al lunaii sublim de dureros.
0, da'i -mi altetermuri, sa pot canta si ell,

OA linistiti-mi marea, ce canta'n local met.:
Naprasnica vuire si vaete nebune
Inversunat lovindu -mi in ale harfei strune!...
Taceti, tacep, o valuri zadarnic sbuciumate;
SA ne plecam genunchil; subt zari intunecate
Resare-un dulce zimbet o dunga de lumina
Asemenea nadejdil de-o vreme mai senina !...
Dar negril nouri monstril in svircoliri se'mbie

La lupta inversuliata; si-i trasnet, si-I urgie;
Si fug de-avalma monstril, urland inspaimintati,
0, Milton! e armla de angeri apostati.
Si vioria dung tot cresten fundul zaril,

Ca sufletul in focal si- avintul inspirarii,
Si'n fata-I pier si nouri si resvratirea marii;
Pier patimile oarbe in fata cugetarii I
Ce nesfirsit de mindra-i stapina pace Elia,
Incununand-o cerul cu marea -i de lumina;
Cum plange unda maril subt term stancos,
Plans nabusit e cantul poetului roman.
tiran !
In maretia sfinta pier plansete innecate;

Tinguitoare canturi subt bolti intunecate;
A.h! Unde -i termul vesel pe unde orice plans
E plans de bucurie, iar cantul vecinic plans;
Pe unde nu-I o lume ca valurile- acele
Ce catre ceruri par'ca s'avinta, si 'ntre ele
Se sfarraa, pe tend groaznic, nebun, le mama vintul!
OA, astfel fi -va lumea cat lumea si pamintul?
www.dacoromanica.ro
MAREA NEAGRA
Furtuna cand stapina-I pe valurile marii,

Ce rost mai are in lume seninul cugetarii ;
Ce sens al maxi' planset in lini0ea senina,
Cand pacea-I domnitoare cu sceptrul de lumina ?
0, inteleg paganut 0-amarul inteles :
Pe- urzeli de patimi oarbe luptaii visuri tes,
Si lupta lupta crunta subt nourii vishrii,
Si cad i--1 plang ruina 'n lumina cugetarii I
Si, catre care mindre i propril idealuri
Se-avinta cu nadejde nevolnicele valuri
Ce'ncheie cu blesteme, in viata for amara
Seninul rost al vietil ? Legiunea mercenara !...
A fost odata.
Basmul nu spune cand anume

A fost ca niciodata vestita in larga lume
0 Fata, dupd neamuri din rigile strabune,
Si-atata de frumoasa precum doar basmul spune.
Pe-a dorului imp aripi, eel mai voinic din pring

De peste marl plecat-a s'o ceara la parinti,
S'o fure nu tiii bine, dar numai de-o zari,
Si... Caraiman de-apururi cu doru-limpietri.
Si cati., i cati in urma, de-I plang Si pana azi,
Cu lacremi de izvoare, padurile de brazi !...
Iar de nu poll s'o inchipui aa precum era,
Se vede ca de seaman' avutu-s'a pe ea ;
Si nu cerca, voinice, din ginduri s'o infiripi :
Aveali ca niciodata i dorurile-aripi,
;-'pi omenirea patimi adinci i innaltatoare;
Si valul era mindru, ear marea era mare!
Ce trist ti-e plansul, marel

Si -i linite senina;
Lumina-I pretutindeni, i bolta-I de lumina;

0, uite cat de dulce zimbete din 'naltimi,
Plutind spre vecinicie, pe-aripi de cheruvimi,
www.dacoromanica.ro
37
38
MAREA NEAGRA
0 mindra intruchipare din vesele-aurora

i blandele amurguril Ascult-o !...
Suflet, sbori;
Seraficele harfe slavesc in Ernpirefi
Pe-Atot stapinitoarea, Iubirea - Dumnezeit I
Instruna-ti harfa de-aur, Si 'n imnul vedniciei

SlaveSe rostul vietii lumina bucuriei...
,,In veci marire Tie, intru care e marirea,
*i buna-voe in inimi i pacea - fericirea !,,
ANDREI NACJAI
www.dacoromanica.ro
D. MIRE.A,
rl
ri
Bustul D -neI X.
www.dacoromanica.ro
JULIA HASDEU
D-neT Dr. Olga Sacara-Tulbure
-.....-1111-
I
61
moarta de unsprezece ani trecuti. In urma el ne lash', pe lingh mult

plasma i vecinic ne earsa-1 icoand, cea mai scumpa motenire literara.
Volume le Bourgeons d'Avril, Chevalerie i Theatre rni-ad ajuns la cunotinta catva timp dupa publicare ; insa caracterul de alba delicately ce le distinge
imi era pe atunci problems. Cu toate acestea, citirea for m'a facut N isator ; .i
mi-aduc aminte ca vaporoaselor mele ginduri le-am dat formula unui stih naiv
i neprozodic. Mai tarziil m'a preocupat i azi me preocupd, in chip hotaritor,
ideia unel lucrari care sa aleaga pios nota acestei fragede personalitali poetice, i
care sa predice sfintul adever inimel ranite de doliul acestor nouesprezece ani
virgini i geniali. Ceeace daii azi publicitath insemneaza, pentru mine, premitiile
unui viitor volum.
I. In aceasta intaie parte a articolului mein, taut sa coordonez i :A traduc
din opera Juliei Hasdefiexpresiunea complexa a unui suflet cateva detalii de
jnteligenta, in acceptiunea psichologiei, lasandu-le in umbra pe cele de simtire.
Incep cu perceptionismul poetel i continua cu imaginatia sa, ca sa. finest cu
frontonul de filozofie ce incununa stralucit dantelata -i arhitectura sufleteasca.
www.dacoromanica.ro
42
JULIA HASDEO
Prin prisma mintil cititoare, vizionalitatea poetulul resfira de-asupra

creatiunii lui evantaliul evocatiel. In acest inteles limitat si comod evocatia e
desen i lumina, contur ci coloare. Evocatia Juliei Hasdell e o sinteza : Intre corectitudine clasica (desen) si Intro nuanta si alb (coloare). Din fereastra deschisa
pe vizionalitatea poeziei sale notez : alei desfasurate lung si drept, carari ce se
pierd sub arabescuri de crengi, tresariri de lunci si de livezi...iar pe aceste perspective corecte : o primavara pals eau o toamna blond& Aleasa florarie, care
parfumeaza acea fereastra de vizionalitate, apare ochiului ca prin geamul incetat
al unel sere. In atmosfera poeziel Juliet Hasdeti lucesc resfrangeri de argint si se
sbat albimi in pale, adiindu-la gindul unui sbor de pauni albs, Pe fondul multor
versuri friseaza o ermina discrete de aripi si de petale albe...
Julia Hasdeil lass cu degete de crini, pe privelistea acestei lumi, un vel
virginal, in ale carui cute incremenesc vinule de zapada, iar in al carui camp
transpar conture ordonate clasic si colori innobilate de nuantii.
Subt raportul auditiei, poezia Juliei Hasdeu e un crang, la ivirea unui
soare de April. Numeroase strofe au in ele liori lungi de frunzis data de

vint. Viers de paseri inveleste Intelesul multor stante cu un tremolo in surdina.
Dar mai tarziii, de-asupra murmurului frunzelor si concertului de paseri,,salut
frumosului April
va resuna din turnuri gotice resboinica fanfara feudala'.
Asenaenea : in ziva a doua din Tetralogia lui Wagner, de-asupra Sirnfoniei goaptelor padurii i ruladelor de priveghetori, va resuna subt codrii nibelungi fanfara de argint a cornului lui Siegfried.
II. In fata imaginatiei Juliei Hasdeti deschid o acolada, subt care voiii
aduna principalele-i insusiri anutne : felul de ordine generals stapinitor pe inventiunea sa poetics, latura fantastica si Inclinarea cavalereasca-rnedievala a
inchipuirii sale.
Creatiunea Juliei Hasdeu are un caracter accentuat de cumpanire si de
Toate poeziile sale poarta in ele marturia unui simt curat si elegant. Inventiunea for se resolva In tiner si innalt avant, infrinat de serioasa disciplina.
(Julia Hasdeil iubea cu pasiune teatrul; al treilea volum din opera sa postuma iI
este consacrat aproape in intregime. Acest volum cuprinde multe schite de drame
si de comedii, si este de o deciziva insetnnatate pentru intelegerea talentului Juliei Hasdeil. In canavaua acelor constructii dramatice irnaginatia sa e surprinsa
ca o albino in constructia retelei de celule dintr'un fagure). Julia Hasdeil asterne
proectele sale pe conceptia clasica a scenei. Caracterele teatrului son sunt drepte,
demne, de o preciziune morals ideals. Actiunile, pe care le determine, le sustin
i le tntretae aceste caractere, daii piesel un sfirsit cinstit si plin de invetatninte.
Idealizmul Si corectitudinea clasica, pe care am constatat-o la considerarea
evocatiei Juliei Hasdett, lnmineaza toate planuirile sale dramatice qi cifreaza cu
cel mai nobil our Intreaga sa opera versificata.
MA intreaba lumea noastra de ce basmele Imi sunt dragi.... Juliei Hasdeii
ti placeaA basmele. Tara for de Feti-Frumosi, de Ilene-Cosinzene i de zmei
ferecata in paduri de aroma, sfredelita de castele In cristal i taiata In lung si in
www.dacoromanica.ro
JULIA HASDEI.T
43
lat de sboruri nasdravane deschidea inchipuiril poetei fecioare tinuturi cercetate adesea si cu drag. Dar ceeace pare ca, 1i placea cu deosebire, era frumnsetea
legilor morale dupa care se carmuia Cara aceea ; cad nacolo once fapta buns
isi is resplata...nevinovaldei poti s-1 dal crezareiarinimile ce se adasta se
unesc. In treacat, cut s. nu-i reiasa de aid proba induiosatoare a iubirii de

dreptate si a dorului de bine care topeail aceasta inima. aleasa ? Julia Hasdeu
fa' urea ea ingsi basme. Plasmuire,a sa fantastica este de o fine ,a si de o stravezime de sticla musselind rasucita inteun pahar cu ghiocei...
Poate eh' in nici unul din celelalte feluri de productii geniala copila n'a
vedit mat mult gingasia unui suflet feciorelnic si suavul unui cuget lilial, deceit
in cele cateva povesti ale sale.
Un drum favorit al imaginatiei Juliet Hasdeil e acel ce se adince,ste in

zarea trecutului medieval. Desele caletorii pe acest drum sunt amintite inteo
buns seams din poeziele volumului Chevaleric, in diferite colon de sentiment,
asupra caror nu pot insista in articolul de fata. SO desfasur, insa, perspectiva
infatisarilor intilnite de poet.:
:catedrale care avinta dantelura arcadelor pe popoare prosternate subt evlavie de orga si subt pars de Mont
Cavaleria :cinste mindra descurcandu-si certele prin otel ; iubire fart
de pereche inchinand o viata intreaga unel inimi, unui chip ; credinta adinca
Mind la Resarit cu spada tale spre mormintul Domnulul nostru Isus Christos.
Viata feudala :(s5.11 innalte, cu peretii spintecati de ferestre ogivale, si
in ele rind pe rind :) trubadurl, scaparand din coarde de viola focul dragostei si
al luptei, in cinstita adunare prima.' in zale si in brocart; razboinici, stringend la
mijloc, inainte de adio, mese ce trosnesc subt cupe si subt pumnii grei de fer, castelane care tree demne sa se roage si sa-si piece fruntile crini s. piece in ca-
pele, scuturand auzului fiori de matasarie si de nobila iubire, inimei. (nViata

aceasta... mi se arata foarte adesea in visurile mele de copil; o gasesc pe placul
mein i imi pare WI de multe on ca m'am nascut in niste timpuri ceva prea rafinate, in care, amorul si onoarea se socotesc imbetranite si in care un nebun,
doar, mat poate fi poet"). In pieptul Juliet Hasdeii traiail in acelas timp un trubadur si o castelana.
Terminand capitolul, imi aduc aminte de sugestiva rechiemare facuta
( Bourgeons d' Avril, pag. XXXII) geniului fantastic si vietil lui Ludovic, regele Bavariei, si gasesc cum ca i-o pot intoarce, cu o perfecta dreptate, autoarci, adica
acestei surori a zinelor din vechile balade, care, subt ornet de tuna, se purta in Bind
pe helqtae : oglinzi resfringetoare palatelor Urgeleia, sail care, in lenevie de piano
atins cu degete uitate, se visa turnata in za cavalereasca ti sburdnd pe pa de alezan, prin stravechile pa duri din evul-mediii.
III. Julia Hasdeil avea o inteligenta minunata. Pentru moment, las la o

parte tot ce am auzit si citit asupra acestel facultati a spiritului sea si reazim
afirmatia mea pa impresiile pe care mi-le las. citirea a doue excelente articole
critice, Mon Shakespeare i Mon Moliere, cuprinse in volumul Theatre. Aceste ar-
www.dacoromanica.ro
44
JULIA HASDEU
ticole contin : cel dintal, analiza caracterului sotiel lui Macbeth (lady Macbeth) si
cel de al doilea pe acea a caracterului lul Alceste (Le Misanthrope). Patrunderea
acute cu care sunt cercetate si discutate aceste caractere, atat de mult subiectate
de vorba ale criticii, te surprinde si te ademeneste. Julia Hasdefi poseda cu teraei4 intelegerea acestor geniale incarnarl ale scenei si ne-o proiecteaza tntr'o lumina clar-convingetoare. 0 mladioasa eleganta de gindire si de stil agereste rostul priceput si sigur al acestor studil critice. Desfasurarea for imi poarta gindul
catre apele pe care le face, subt degete abile, o catifea de pret ; si, as zice, cu atat
mai Inuit, cu cat inteligenta Juliei Hasdefi resfrange In aceste studil o tonalitate
velurata
de altruism si de filantropie. Aceasta distinsa intelectualitate isi inscrie titlul el eel mai frumos prin adinca -i simpatie pentru omenire. Articolul
Mon Moliere, in Intelesul caruia intra si se clarifica intelesul multor poezil din
Intaile volume, imi e o probe categorica. Pentru aceasta, inteligenta Juliet Hasdeg, In invecinarea el cu simtirea, te infioara Intr'un chip discret si dulce....
Acea, a caret vizionalitate era ninsoare de zabranic pe plaiuri Inflorite ;
acea, a caret auditie era broderie wagneriana, trebuia sa aiba farmecul angelic
al unei astfel de inteligente.
Julia Hasdeti era o cugetatoare si o erudita. Si aceasta nu e, poate, extraordinar ; dar ceeace este, fara indoiala, e linistea, e taria, e cumpatul sutletesc
cu care Julia Hasdefi a putut sa fie si a fost cugetatoare si erudita. SA te Indrep-
tezi stapin pe tine printre teancurile de tomuri pe care bibliotecile ti-le darma
Innainte, sa al firul Arianel in Labirintul Cugetarii omenesti, sail facl loc fara
sfiala prin invalmasala celor ce ajuta la cladire si cladesc Babelul stiintifico-filozofic de azi
Doarnne 1 la nouesprezece ani;
aceasta 41 releveaza o constructie de spirit foarte rare, o sigura,nta si o energie intelectuala, admirabile.
Intr'adever, mintea Juliei Hasdefi institue in tot ceeace 41 insuseste prin studio
o discipline si un control de neinfrant. Diversele sisteme de filozofie '1 sunt famiHare ; echilibrul cugetaril sale e complet ; convingerile-I sunt formate. In mijlocul tuturor cartilor si intregei for invetaturi
cu toate pa'rerile, cu toate ratacirile si mai ales cu toate contrazicerile for
Julia Hasdefi innalta piedestalele
de granit a doue idei : Duranezed si Immortalitatea Sufletului. Cate case jalnica,
pentru nos acestia-lalti, pens sa ajungem si sa remangem aici hotarit, cata dureroasa trepidare sufleteasca si cat pecat 1
In fine
Julia Hasdefi, acest suflet pur si nobil, schimba aspra noastra
haina parninteasca in zaimful rourat cu stele al transexistentei, murmurand armonia unul Credo idealist care 1mi va aminti totdeauna sfirsitul 1111 Phedon.
Solitude
e acest cantec al lebedel:
Viens, mon Arne, allons bien loin,
Allons dans l'invisible espace
Allons-nous-en dans l'infini

De l'ideal sonder les times
www.dacoromanica.ro
JULIA HASDECJ
4)
O viens! ainsi nous jouirons

Du bonheur dans sa plenitude
Et nous sourirons de dedain

Aux vains systemes de la terre I
Et le Beau, le Bien et le Vrai,
Sans feblouir, par leur presence,
T'apparaitront dans leur essence,
Dans leur clat pur et sacre ;
O mon Ame! et le bonheur vrai
Jaillira de leur connaissance.
Si pe aceste innAltiml investmintate in neaua Idealitatil : imperiul Ultimeitiinte, radierea infinita a Idell-Supreme, aurora sublima a crediatil in Dumnezeu!
O mon Ame ! ayons bon espoir :
Dieu sans doute a marque notre heure;

Jamais l'eternite ne leurre;
Un beau jour amene un beau soir ;
O mon ame! ayons bon espoir,
Car si tout passe, Dieu demeure.
Julia Hasdeii a fost un vis platonician, intrupat in trandafiri.
II
0 coarda ce se rumpe subt jocul degetelor unui maestru viorist, un crin
ce expira
petard cu petala
in valea de cristal a unel cupe, o fecioara care
moare innainte de douezeci de ani
ail rapit simtiril mele totdeauna note
ponctuate cu acela diez al durerii.

Adesea, avend urechia plina de spasmul fin al unui cantec ce ingheta de
odata pe coarda rupta in doue, adesea cu ochia obsedati de crini in agonie,

adesea lasand un vel de mingaere cretineasca i de arta peste catafalcul alb
batut-am cale spre mormintul Juliel Hasdeii.
Il ,still cu totii : cripta ce se prelungete subt ape de oglinzi, prep pe care
stall gravate intelepciune i poliglotism, ncea din urma zi a ei pe acest pAminta,
masa ce-I sprijinea odinioara studiul i visurile....
Dar in mijlocul criptei e o marmura carecu intentiunea el' de a lua

inapol i de a intregi ceeace moartea a hrapit i a zdrobit
a prezidat, in alb,
meditarea acestui final. In cumpana sufletului meii, bustul Juliel Hasdeii a cantarit adinc Si dureros. Tristeta i regretul au tins s contrabalanseze credinta i
convingerile mele. Inteatat, o imagine sensibila e in stare sa deslege vintul orb
i aspru al amagitoarei Intuitil, peste templele Idealitatii noastre. Intristat, am
resprivit amintirea a ceeace fusese, dormind in forme albe pe piatra imobila. Si
www.dacoromanica.ro
46
JULIA HASDECI
parerea de red mi-a vijelit in suflet val amar, din spuma carul am smuts aceste
fraze:
Aceasta cosita sumeasa de dalta nu se va mai disolva niciodata In unde

de per brun...
Ochil diamantele negre pe unghiurile carora sufletul taia vapaia ascutimii lui nu vor mai sclipi subt aceste pleoape de Carrara.
Din aceti obraji de marmur, scuturatele ortensil nu vor mai da Hoare
noua ; qi din steiul mut gura nu va mai da glas...
Gestul cel frumos de altadata nu se va mai putea smulge din aceasta piatra, spre a piedestala ideia grava sad spre a iuti cuvintul ager.
Iar pieptul inghetat, inghetat va sta cat lumea pe inghetata inima qi pe
frantele-1 batal I
Inima qi biete simturi marginite, acesta-i graiul vostru. Subt fluxul

elocintel voastre simple qi duioase, am remas cateodata aiurit. Cand Imi aminteat' de atata draga tinerete pe care o incununail poezia qi inteligenta qi cand,
apol, imi aratall o marmura blafarda qi un mormint in marmur; cand imi vor-
beati de atata stump parfum qi apoi de florae uscate ce nu-I vor mai reda ;
ratacit, imi lasam In palme fruntea qi Imi cautam cuvintele...
Da.-- ortensiile de odinioara all cazut pe bratul de otel al coasel Mortil;
suflul el hain a qters strb.lucirea diamantelor de altadata; gura muta-1, gestul
wort. Dar Lumina ce iradia prin ochil azi inchii, dar Ideia, sub al carei ,, doigte-ii,
vocea, astazi amutita, plimba claviatura atica, dar isvorul de inteligenta qi de
armonie pe care II cascada sdrobitul gest de acum to simti prea bine inima,
ca nu s'ail stins subt stinsa terna, cum s'ar stinge un Izvor de apa, subt stinca
fulgerata. Forta cea nobilk care da sctntee ochilor i farmec guril, n'a putut
pieri
caci e nepieritoare
prin faptul anularil provizoriilor ei mijloace de ma-
nifestare. 0, nu; caci:

Ce n'est pas d'un sommeil eternel que s'endort
Le mourant qui s'affaisse en fermant la paupiere.
Din atatea dorurl, fall nume i inteles, cate ne infioara In serile de April,
din atatea aspiratil pentru care orizonurile de aid' sunt neIncapetoare, din atatea
visurl ce Infloresc qi se scutura In noi, dar al caror germeni nu prind pe pamInt
ne crest in ceasul mortii aripe de azur qi de luceferi; qi pe leganarea for intram in gloriosul inefabil al Vietil de dincolo de Moarte.
Iar toate frumusetile, cate astazi ne rapesc inima qi mintea, le reafiam
acolo In patria for adeverata. Caci, pe pamintul nostru, atat crinil cat i sufletele
pure Bunt nite flori exotice. ySi pentru a :
Ici-bas thus les lilas meurent,
Tous les chants des oiseaux sont courts
vom gasi acolo veil care sa, dureze vecinic.
www.dacoromanica.ro
JI.ILIA1HASDEO
47
Acolo, axioane din graiii de serafimi vor voluta, etern, subt bolti de diamant. Si angerl vor cants In viori ale cAror coarde nu vor mai trAda arcusul. Si
crinil nu vor mai agoniza in racle de cristal. Si de racle Imbricate in alb nu se
va sti ; cAci desi viata tuturora va fi feciorelnicie, pururea subt douezeci de am,
Moartea va fi moartA.Dar tine dintre nol ar putea s spue, In limba pAminteasca,
fericirea de care se invredniceste azi acea pe care eii, cel red si mArginit, o plang
in aceastA criptA ? ...Cad racla el fu o cupa vengianA, viata ei un cantec intrerapt, iar moartea el se implini la nouesprezece alai 1
Sclav ochilor, jelesc amintirea infatisArii ei, cizelatA in aceasta marmura. Rob inimii, sovaesc subt greuatea pamintului ce port cu mine. OglindA degradatA, resfrang, cu totul imperfect, transcendenta raza, pe care Soarele-tuturor-luminilor o dArueste constiintei noastre.
Si in momentele acelea, peste Incordarea sufletulul mai, prindea s treats,
in sbor sonor si rar, vestea maret lugubrA a unui nog sosit, rostita in graiii de
arm& Cimitirul port pe marea furtunoasa a vigil omenesti anunta in clopote stirea el o noun luntre se apropie, ostenith de valuri si de luptA inutilA.
antra in pace era intelesul ce se innaripa cu vaerul aramel si 41 risipeste gindul in parfum de rugaziune Celui Ce a Intins tot cerul ca pe un covor
si cu ape a clAdit Palatele -de -sus" 1
Si o liniste de templu lasa hlamida cugetului mai. Incomparabilul prestigita al sfintelor credinte se incadra, in mine, cu
maiestatea ultimA a clopotului mortilor. Un vis rapit si Inflorit de catedrale se
resfira pe adieri de osanna,,, in haosul sufletului mai...
I-atat de min-
gAioasA si de dulce aripa credintil 1 i-atat de abundenta sursa rugAciunii in

noi! i-atat de sfint-voluptoash sdrobirea sufieteasca si atat de pura voluptatea
lacremilor 1
',Gel Ce esti Lumina AdeveratA datAtoare de lumina celor ce sunt Intru

intunerecul necunostintei precuna de demult, prin glasul cel din cer, al deschis
urechile sufletului 1111 Pavel, celui ce Te gonia pre Tine, si ascutiraea mintil lui
cu totul o al strAlucit; asa si genele inimil mele, cele intunecate, lumineazA-le,
ca sA strig Tie" :
Doamne, vezi pe cel nevrednic si prea slab ; cugetulul meil pasere osteintinde-I ramura cea verde a Fericitel Credinte ; primeste in
nitA si pribeagA
pacea Ta cea negrAitA sufletul ce Ti se fringe, Doamne!
Topeste pAmintescul simtiril mele in issopul IndurAril Tale.
FA din inima mea cAdelnita de our Templului Teti si din simtirea ei mireasma de tamie Slave! Tale.
Si Sflnta Cruce si Divina Restignire si Golgotha, pe care s'a pecetluit cu
Singe Neprihanit zapisul RescumpexArii, Doamne fA-Le ca sA straluceasca de-apururl In mine, din Innaltul Sfintei Evangelii 1
4
www.dacoromanica.ro
48
JULIA HASDEt
Tata mormint simbolic, iata marmura induiosatoare, iata oase ce ye odihnit! in pacea Domnului inima si cugetarea mea, in fats. voastra.
Sutlet pur, iata ce'mi vorbeste semi psalmodiaza. sufletul
privind, din
noaptea lui cea paminteasca, steaua fericirii tale si noianul sideral al Tariel care
ne-a binevoit.
Julie Hasdea, virgina si poeta, remai suava in cadrul artei mele, purtand,
p. &care timpla, un trio de crini in numele Prea Sfintei Treimi!
GRIGORE PICULESCU.
..--...1-----
www.dacoromanica.ro
DIN POVESTILE RIULUI

.-............-..-..
n marginea celui mai apropiat oral se afla o casa mare si frumoasa ale caret
6- )gradini se intind pang pe malurile mele. Acolo, pe o band, ascunsa in umbra
deasa a catorva tel, vine sb, stea in toate dupa-amiezele frumoasa Elena, o
copila numai de 15 ani
i acum, zise riul, ca s5. lute legi si mai bine povestea, inchide ochil,
i gindeste-te mult, mult, la copila pe care a-i visat-o odinioara in copilaria to i
pe care a-I asteptat-o zadarnic atata vreme. Te-ai gindit ? Ce frumoasa trebue
sa fie, nu-1 asa ? 1 Si totusi, oricat de inflorita inchipuire a-I avea, par'ca mi-e
teama ca nu cumva in gindurile tale sa se fi intrupat o fecioara cu obrajii mai
putin albi ca ai Elenei, cu ochi mai mica si mai putin negri ca ai el. Asa e Elena :
cu per lung, matasos si negru pe care it poarta impletit inteo coada care trece
pant jos de solduril...

Acum ca.teva zile frumoasa Elena stetea pe banca din gradina si citea.
Minunata trebue s fi fost cartea ei, c5, de mai bine de un teas de cand venise
acolo nu-sixidicase ochil dupe, ea. Nici pasarelele care roiaii in crengile teilor,
nici raza de soare care se furisase printre ramuri i-I rosise obrajii in sarutari,
nici fluturil care lasasera florile i venisera sa -i atinga mainele i perul, n'o facea
sa-si ridice ochil de pe carte; numai ochil ei mars bateau din cand in cand din
aripele for de gene lungl si lucitoare. Stetea nemiscata copila i ca dinsa nemiscat
4
www.dacoromanica.ro
DIN POVESTILE RkULUI
60
remasesem i eu intre maluri, minunandu-me de frumusetea ci fara pereche. Cand

o atingere usoara ca aripa unel rindunele me detepta. Era un angera dragut
ellei, moule !
care se oprise d'asupra-m! i me lovise incet cu aripioara lui :
Imi zise Ce -al ineremenit aa pe 1oe ? Nu vezi eh apa tot vine de la deal .i o sa
inneci inaprejurimile 2 Ge-al vezut acolo in grhdina de nu-11 raai vine sa pled ? !D..
Si privirile lui se Indreptarh in partea In care stetea copila ; o vezu, ochioril lui
strhlucirh ca doue stele i dol trandafiri i se aprinserd in obrajil lul mai albi ca
fiorile de crin. Cat e de frumoash I it auzil optind,
cum a vrea sa -mi lipesc
data buzele de gura el impurpuratal Dar, ochiul lui Dumnezeii e atotvezetor
Si trebue sa-I ascult porunca I Cand m'a trimis pe pamint mi-a zis : Ia seama!
voind sa indulcesc necazurile in care se tirdsc muritoril, le-am dat for anger!
frumosi asemenea voile; nu cumva sa furl inima vreunuia din angerii lor ; orl,
obicinuit cu sarutarile frateti pe care vi le data intre vol angeril, sa atingi vreunul cu buzele tale, cad, in chiar focul sarutului teil 41 vel arde aripele i vei
remanea pe pamint aa cum al fost in clipa in care to -am luat in ceata angerilor
me! Du-te !
... Am plecat far% sa fi priceput intelesul poruncil, cad' imi ziceam :
Pot fi oare pe pamint Angell mai frumo1 decht angeril din cer ? i dach sunt,
vor fi el atat de frumo1 'neat sa me fara sa uit porunca Celul atot puternic ?
am colindat lumea in lung i in lat, dar, drept sh-ti spun, riule, ca n'am
vezut o copila care sa me indemne la ispita ca frumoasa de colo ... Cum a vrea
sa -mi lipesc numai o clipa capul de sinul el, sh-1 taut lung in ochi i aa, din
fugh, sa -1 fur un sarutat I Ce dulce.trebue sa fie! Numal gindindu-me me cutremur de placere. ChM deosebire intre sarutul frhtesc pe care intro ci i-1 dal].
angeril i acela pe care I-a fura de pe buzele el
Dar mie nu mi-e dat sa
gust din aceasta placere, chef mi-a perde aripele i ra'a intoarce intre muritorIlD
....
Il ascultam tacut ; totdeauna m'a fermecat glasul iubirii. Angeraul remase
pe gindurl, chii lul marl albatri ca seninul cerulul nu mai se ridicati de pe

chipul fruraoasel Elene.
Ce ziei, riule? zise dinsul duph cateva clipe;
mai nainte de a pleca, a vrea sa -i spun cateva vorbe. Ea n'o sa me poath vedea
i glasul meil o sa -1 auda ca i tend i-ar asculta gindurile el. Ce zicl tu, sa me
Du-te, 11 zise!, dar baga de seamh
ispita! ...D
duc on nu ?)) .
Batend incetinel din aripioarele lui albe ca zapada, angerasul pluti ca un
vis pane aproape de frumoasa Elena; se agata cu manuitele lul de spatele banal
i aa, cu gitul intins, ti opti cateva vorbe la ureche. N'am putut auzi ce 1-o fi
spus, dar, oaptele lui trebue sa fi fost nespus de dulci i de ispititoare ca ochii
copilel parasira cartea i privirile ei se pierdura aa, fara tinta, pe cararile gradin& Duioasele cuvinte pe care angeraul nezarit i-le spunea la ureche, i se 'Area
copilel ca ati prins viata in gindurile el; tntr'o clipa farmecul for o stapini cu
totul, cu atat mai mult o stapini, cu cat glasul acesta tainic al sufletului 11 asculta pentru intaiai data. In ochil el se aprinse sclnteia sfinta pe care numai
glasul iubirii o poate aprinde; sinul ei se batea ca in prada unui vis liner.
www.dacoromanica.ro
DIN POVESTILE 111111.1.11
51
hi trecu o mans pe frunte ca si cand ar fi vrut sa goneasca, potopul de ginduri,

on poate ca sa ridice si mai bine velul care le acoperea. Angerasul me privi lung,
ochii lui parca-mi ziceati : Asculta si priveste! Apoi it auzii soptind copiley :
Ce-ai zice, frumoaso, data de cold din tufisul de liliac s'ar desprinde un
tiller frumos si voinic, s'ar apropia Incetinel de tine si luandu-ti capul In maim
to -ar saruta lung ?I ...
Copila tresari, privi speriata in juru -i, obrajii el albi ca floarea crinulul
se imbujorard, se ridica de pe banca si porni spre casa mai nainte ca angerasul
sa fi prins d', veste.
zise dinsul apropiandu-se
Ai vezut cat poate graiul iubiril, riule?!
de mine. Doamne! cum i se batea peptul si ce foc tainic se aprinsese In ochii el.
Cat de fermecatoare trebue sa fie iubirea voastra de pe pamint! Dar al vezut-o,
riule, adhoga dinsul, cum s'a speriat cand I-am spus ce i s'ar putea Intimpla ?
Da!
II respunseiii;
asa sunt fetele. Asta Insa n'o s'o Impedice ca
in toate zilele sa astepte pe flacaul eel frumos si voinic cautandu-1 cu ochii pe

eararile gradinii.
Angerasul remase pe ginduri. Biata copila I it auzii suspinand;
eine stie data o sa-1 gaseasca vreodata asa cum i 1-am zugravit eiy! poate ca
toata viata ei o sa se scurga in asteptare zadarnica. Cine stie, dad, peste multi
anl cand voiii trece iarasi p'aici, n'o s'o gasesc tot acolo pe banca, Imbetranita,
cu ochii stinsi, In care zadarnic voiii. incerca cu vorbele mele de dragoste sa
reaprind focul pe care astazi atat de lesne 1-am aprins! Gino stie, riule, data
atunci nu me va Intimpina cu un zimbet amar si neincrezetor. Cum as vrea
s'o scutesc pe Elena de lacremi si de asteptare! dar nu pot, vai! ...
Lass, 11 mingiiai eil, lass angere, multume.ste-te ca al scapat de
ispita si du-te!...
S me due! Ce lesne 41 vine sa vorbes ti, riule, ca si cand niciodata
n'ai fi cunoscut simtimintul acesta, singurul care leaga pe angeri cu muritorii,
singurul sinnimInt omenesc pe care it cunosc stelele si luceferil 1.... Nu, riule,
n'o s pot pleca asa de lesne cum crezi tu! Vogl s'o mai ved odata. Nu-ti fie
teams, Irni void pazi aripele; o voiii privi d'aici de linga tine si data, cumva
imi vol vedea ochil stralucind de dorul unui sarutat, to rog pe tine, riule, sa-ml
soptestI numai atat :
ispita!....
,
A doua zi dupa amiazi angerasul stetea pe o craca de tei si se legana

incetinel d'asupra undelor mele; tocmai Imi spunea el o poveste lungs, si nespus
de frumoasa, cand pe cara'rile gradinil resari frumoasa Elena. Ca si alte dati,
dinsa statu pe banca, deschise cartea si Incepu sa, citeasca. Angerasul Isi uita po-
vestea nesfirsita, ochii lui invaluira copila Intr'o privire plina de dor si de pe
buzele lui se desprinse asa, duios, ca un cantec, cuvintul iubire .. . In aceeast
clips chiar, copila inchise cartea si o puse pe banca ling dinsa, privirile ei ra-
www.dacoromanica.ro
52
DIN POVEFTILE RIULUI
tack& pe cararile gradinel i buzele ei murmurara inset : iubire I Ito lipi mainele
de sin ca pentru;a4 linipti bataile, se ridica de pe band. qi se apropie incetinel
.de mine. Ochii el, marl, negri, se oprirt pe undele mele intrebatori. Riule,
zise dinsa, n'ai putea to sA-mi spui ce se petrece in sufletul met, caci et nu-1
mai pot intelege 1 ? Nu mai departe cleat eri, qi pentru intAiaidatA, am incercat
o simtire noun. Uite, steteam ca totdeauna colo pe bane& i citeam, ajunsesem
tocrnai in partea cea mai frumoasa a carp, cand plutind pe aripele vintului, on
adus fiind de mirosul florilor, ajunse pant in auzul met un glas tainic i fart
seaman de dulce. Mi se paru ct cineva imi qoptete la ureche intr'o limbA pant
atunci necunoscute. mie. Intr'o clipA farmecul duioaselor oapte me stapini cu
totul, se strecura in gindurile mele, unde prinsera vial& i inteles. Intr'un cuvint
optit mi se 'Area ca, tre,e0e o poveste intreaga, frumoasa, de o mie de on mai
frumoasa decet aceea pe care mi-o spunea cartea ce-mi stetea subt ochi; pe
paging rindurile se invalm4ira Si intre ele qi ochil mei se asternu un vol pe care
nu-1 mai putuit patrunde. Imi lual ochil de pe carte i privil aiurea. La mirarea
ce facuseM din perul i de pe rochia mea se desprinse un rola de fluturi. In jurul
men, teii iii aplecasera pant jos ramurele for incarcate de flori aurii pe care furnica o lume intreaga de fluturi i albine. In aerul incarcat de mirosul florilor de
teia, ciripitul peserelelor plutea duios i tainic ca o cantare venitA din alt. lume...
Doamne, cad frumusete, cat farmec pluteW in juru-mil imi ziseit i par'ca
indemnatA de tainicul glas care imi vorbea acum din chiar gindurile mele, me
intrebaiti :
Pentru ce toate acestea ? pentru tine risipe$e firea atata incantare ?
Pentru tine atatea flori ? 1... De ce aceasta goana nebuna de fluturi ? Ce dor
neinteles pune in graiul paserelor atata mingiere, i de ce tot doue cite doue
se giugiulesc ele pe ramuri? Trebue se', fie o taint pe carertoata lumea o tie,
numai et nul ....
Atunci, din adincul sufletului met, tainicul glas imi opti : Da, e o taint
dint& i mare in jurul careia toate plutesc, e iubirea I . . . Iubirea 1... inginarA
buzele mele de cateva on in ir ca pentru a prinde tot intelesul, tot farmecul
acestui cuvint. Iubire
me inganara albinele qi pAserile din juru-mi, i pe fiecare
floare, pe fiecare frunza, razele soarelul stria : iubire. Incetul cu incetul toata
gradina se umplu de cantecul acesta duios i dint. Mi se pAru atunci ca desleg
marea taint. In mintea mea toate prinsera un rost; tiam cA florile traesc numal
pentru sarutul fluturilor ; tiam ca pAserile canta de dorul unei desmierdari i eh
in mirezmele ce umplu aerul plutete betia ce se respindW,e din atingerea tutu-
lor acestor indragostiti1 Ce bine, ce frumos e sa intelegi aceasta fire atat de

bogate. 1 Dar, ca sA o intelegi, trebue sa respiri cu dinsa, trebue sa respunzi la
chemarea ei,
sa iubegi I Numal iubind poi pricepe intreaga taint a iubirii,
numal atunci sand sufletul tea va tremura inflorat de ImbAtarea unui strut, vei
putea pe deplin intelege de ce tremura florile in sarutul fluturilor ; numai atunci
vei Intelege povestea fermecata pe care 0-o spun paserile intre ele, ...'. numal
atunci ! ... SA iubesc 1 imi ziseit, dar pe sine ? Inchiseiii ochil i imi intrebaiii
inima de nu cumva pastreazA ea vreun chip prins in vis on aevea.
www.dacoromanica.ro
DIN POVETILE RIULUI
53
Dar val I nice unul ... nici unul I ...
De data ... nu tiii, dormind sail. visancl desteapta, mi se paru ca ved

un tiner frumos si voinic care se desprinsese dintr'un colt de padure si venea spre
mine cantand pe carare. Era atat de voinic si de mindru ca in sarutarile sale

m'as fi topit. Dar me trezil ! ... In mijlocul firei fermecate me simtil singura, si
singuratatea pe .care pana atunci o dorisem imi facu ref'; ochil mei ratacira pe
cararile gradinei singuratate si pustin I ... In bktaia wall a vintului, tufisul
de liliac Stsi misca a lene frunzele.
Ce-al zice copila, imi sopti tainicul glas,
ce-ai zice data de colo din tufty s'ar desprinde el, s'ar apropia de tine si luandu-ti
capul in maini ti-ar topi buzele inteo sarutare lunga si patiraast.1? ... Privil in
jurul meii cu spaima, tot sangele imi navali in obraji, mi se facu frica, me sculai
de pe bane& si pornil spre cast. privind naereii in urma-mi, doar II voiii vedea, pe
el, pe care 11 doream si de care totusl mi-era atat de frica... Si de ell nu mai.
am liniste. Tot sufletul meil e plin de aceasta simtire noun; totul si toate cate
me inconjur numai prin ea le ved si le judec. Sufer si, totusi, e o suferinta asa de
dulce si datatoare de fiori, ca alinarea el n'as voi-o I Ce trebue sit fac, riule ?
da-mi to o povata I ....
Puteam oare sa-i (Tail vreuna ? Cunoaste iubirea vreun leac ? Ceeace
puteam sa fac era s'o mIngli.
Last., stergeti ochil inlacremati, copila! ti
ziseiii; citci simtirea de care 'mi vorbesti e vrednica de sufletul tell curat si sufle-
tul ten e vrednic de dinsa. Astazi on mai tarziii, fart sit o cheml, ea tot ar fi
venit; e darul eel mai dint pe care vi l'a harazit voile cerul; fail iubire, viata
voastra n'ar avea rost 1 Incalzeste-o la sinul tell, copila, si In rugaciunile pe care
be vel innalta lui Dumnezeil cere-i sa-ti izbindeasca visul.
',Bine, riule, zise copila si pleca incetinel pe carare. Dar abia se departase cativa pasi ca angerasul se desprinse si el de pe craca teiului si batend
is seama, andin aripioare pluti pe urmele copilei. Ia seama 1 ti strigaiil di;
gere..., ispita !... Dinsul ins& nu me auzi, se apropie si mai mult de frumoasa copula si in curind se pierdura amindoui pe cararile gradinei...
Inchipueste-ti o noapte frumoasa de primavara din farmecul careia nimic

nu lipseste : luna plind, in aer miresme, cantec de privighetoare si, in tot acest
farmec, vezi-me pe mine plutind fermecat intre malurile umbrite de tei din marginea gradinei.
Pe cararile gradinei se auzira psi. Pe undele mele se deschisesera mil si
mil de ochi, dar nu vezuiii nimic in umbra deasa.
De ()data linistea noptil se infiora de cantecul unul strut prelung si plin
de foc... Atuncl, vai I din chiar cerul senin scapara un fulger, in lumina caruia
abia dad. putuiii vedea cum frumoasa Elena fugea cu perul fluturand in vint pe
cararile gradinei...
*
www.dacoromanica.ro
54
DIN POVEFILE RIULUI
zise
,,Marta,
A doua-zi, in zori, me trezil in glasul gradinarului.
el femeii lui care culegea n4te trandafiri putin mai departe de dinsul; Vino
de graba, Marta, sa vezi ce minune..., privete 1... ...i gradinarul aplecandu-se
ridica de pe banca un copila dragut cu ochii marl, alba*i. Marta se apropie,
lua copilaul din bratele barbatulul el.
zise dinsa cu glas tremurator ;
Cine
',Cat e de frumos, Lazar
tie ce parinti far% Dumnezeil Fail aruncat aci peste noapte L.. Ce reel 'I sunt
manuitele..., me mir cum de nu 1-a ucis racoarea dimine ii I Nurnai privete,
Lazare, ce ochi marl i vii si ce surfs bland I-a pus Dumnezeii pe buze..., par'ca
e un anger 1...
tii inteadever, femeea nu se inela, cad, data ar fi cautat in jurul bench,
ar fi gasit poate i doue aripioare albe, aripioarele angeraului care se lipsise
de nemurire in schimbul unel sarutari.
H. Cop!.
www.dacoromanica.ro
MEP. 1,
i '::,"
.',. -`
:'.el
/7.
ree. '.:-.:.' ,r-
"ns:
.;,
..
t:
4.
..
..; "-*".
-'..i.-''t. A.:*,-ZJ '.."."'*'',.3'4.-1-
t,,..;44.Zl'i()
.44,7)N4'7',,' wi
f.
..11
-Or IS:
;`
7. ra
"
ii, vli .-."

)- .r.
4-i
r. film_ I!. ..t
44..-
.4
14.'
-.._
N3
Net
-r
1.
I,
t.
L
E3
''
"
1'1
www.dacoromanica.ro
,,10.
A-
IN CRING PIERDUT...
n cring pierdut printre vtilcele pe un mace cu floarea 'nvoaltA

Un turturel JO plange jalnic pierdutu-I dor;
i solitar
Cu un regret 'muiat In lacremI, privete In trestia de balth
Cum i'inpletesc cristeii cuibul, In cantecul crepuscular...
Se ratacise draga-I dulce i gIngurea chemand, pribeagul,
Pustiul campului s'asculte imn de iubire funerar...
Si luna blond& o 'ntreaga noapte muiat-a razele:n ireagul
De lacremi, ce -I stropise puful ca bobii de margaritar...
Crepusculul, 10 lese o mreaja din fire limpezi de matase...

Subt viinu 'nflorit me tingui cand stoluri de-amintiri s'abat ;
Ne-am ratacit ca turturele... Upara luna se 'nrallase

Cand to -am pierdut din feeria povetei dulci ce am fost visat...
www.dacoromanica.ro
58
IN CRING PIERDUT
Te-afunda in falduri de dantele ce 'n buduar ill cad in cute

i plange-ti visul in aroma parfumului imbatator...,
Cam eil in stelele albastre mi'nnec privirile perdute
naivul visitor!...
:,;i cu parfumul amintirii remal
www.dacoromanica.ro
SIMFONIE
Lan D. Nanu.
ceasul sfint... Din largul zarii,

Resuna trist in departari
Ca murmur blind de sarutari,
0 simfonie a 'nserarii...
Prin zarzari plini de flora, uor,
Cantand o doing plangetoare
Pe-o frunza rupta din razoare,
Coboara mindra spre izvor.
F.;;i 'n mersul ei senin i calm
Cad flora din ram in peru-i de-aur.

Departe fluera un graur :
Ingroapa ziva inteun psalm...
Ales.ul ei ateapta. 'n chin...
Subt salcii triste de pe maluri

A impletit un pat din ramuri
Cu-oglinda din izvor, vecin.
www.dacoromanica.ro
60
SIMFONIE
Din finul Inflorit in lunci

Se 'nnalta o boare de sulfina...
Si toaca, clopotul de-utrina,,
Se pierd In vaile adInci...
Zadarnic ruga ti-o cutreeri L..
E-o simfonie a 'nserarii...
Un murmur dulce-al sarutarii...
*i cadentatul cant de greeri...
ALEXANDRU ZAMPIRESCU.
www.dacoromanica.ro
CRONICA
LITERAR A I ARTISTICA
....11..1.
el din urine volum de nuvele al D-luI Vlahuta, care a aparut zilele acestea subt titlul Clipe
de linite, sintetizeazi oarecum anil din urme al poetului, in melancolia sufletuluI see pururea indurerat. Ca forma, aceste nuvele cristalizeaza frumoasa limba romaneasca pe eleganta cunoscuta a stilulul set. Clipe de linige pureed dintr'o patrundere sufleteasce, dintr'un
dar recunoscut de observatie si analiza, iar subiectele ce le alcatuiesc sunt trase din tumultul vietii
pasionate, din eterna durere si eterna iubire.
Volumul coprinde aproape treIzecl de nuvele si schite, care ating mal toate patimele vietil
noastre sociale. De la aspectul adinc dureros al teranuluI roman, a carui suferinta surds fierbe in
sufletul lul, la drama casnica a sotilor din societatea innalta, despartitl prin abisul diferentel for de caracter, totul e cercetat. La Vlahute, de.i strabat intr'o clips de gindire fulgere multe, lini$ea
cumpanita cu care priveste cele mar adincl si mal zguduitoare probleme '1 da aerul unul pesimist
pins, redus la ultima explicare a procesuluT vietiI : predestinarea.
Predare, pe care cititoril nostri o cunosc deja, se ridica pe o canava curioasi : Baltes e un
bolnav de o sensibilitate delicate, produsul fatal si inevitabil al multor ant de extreme incordare
nervoasa. El a sorbit paharul snferintel omenestl pine in fund, izbit de obstinatia unel soarte de
fer : aIml inchipuiam soarta mea ca pe o bunica betrani si avail care me lase se sufer si stringe
mereil ban peste ban, pentru ca intr'o bung dimineata se-mi arunce toate comoara la picioare si
se-mi zica : Late, pentru tine am adunat-o la Iar and a ajuns la limanul dorit, dupe douezed de ant
de succese si de glorie, se naste in sufletul lul viermele teribil al indoielel, prabusirea totala a
celor construite, deslantuirea unel furtunI sufletestl de neincredere pane la hipohondrie ; ',Curios
fenomen se petrece cu mine de atva timp si marturisirea lui are o amereciune grozave ; nirnic
www.dacoromanica.ro
62
CRONICA
nu-I maT teribil ca aceasta nAruire morals a neincrederil in tine, rAtacirea to inevitabilA in intu-
neric. Cia Balte e intr'o analiza eterna ; el observa cele done directiunI opuse ale euui sau :
rIn tot-d'a-una am simtit clar i distinct in mine prezenta acestor done fiinte : una care produce i
alta care criticit.. Criticul din el devine inchizitorial. (Mee miqcare este urmarita, analizatA, patrunsti;
e o tortura. Vin apoT conjecturT stranil asupra mortii; i respunsul e acela : nLa ce sA mar porti
printre oamenl priveli.tea penibila a ruiner tale, mizeria tristA i desgustatoare a vietii tale distruse ? Si apoT hotarirea stranicA : "Ea in seara asta me sinucid ". Cacl moartea pentru Balte e
necesarA. Sfiritul a fost hotaritor, logic incordarii lui psihice. nA doua zi l'am vezut acoperit de
for! Intre fliclif aprinse cu feta seninA aproape zimbitoare ". In aceasta scena, pe care se lass o pliitire shakesperiana, suffetul e coprins de o tristetA dureroasA, aproape bolnavA ; to simti zdrobit.
Daca trecem paginile volumuluT, intram in atmosfera vietii de la tars, cu toate pArtile el
intunecate i naive. Starea socials a teranuluT roman a inabuit superioritatea lui intelectualA 1
morals. Ceeace-1 caracterizeazA cu deosebire e sentimentul cinstel i datoriei complimentare,
si
D-nu Vlahuta a brodat pe acest subject cateva nuvele : Mos Marin, hi straini i Frati de truce,
zugrAvind orl gelozia units cu brutalitate, pizmi i crima, or! rezemnarea i renuntarea mar bine
decat suferinta ruinel amare. Subt condeiul sell, teranul capata o infatiare de martir ingenuchiat ; el nu maT e un imoral corupt i red care face crima instinctiv ; motivul determinant at
crime! e bine desluit. In alte scene sunt zugravite atatea nevol casnice ale bietulul Wan ; De la
Ora, Socoteala, La anie sunt icoane teribile de suferintA.
Drama casnica e redata de Vlahuta in aspecte limpezi, cu incordarea ei atat de extraor-
dinary in lumea mare cat i in popor, cu prApastia-i de profunda discordie Intre sot!. 0 viata
e o icoana din lumea mare, e omul bun, muncitor, onest i rezemnat purtand jugul ambitioasei infurnurate i ware, neavend nimic stint, capabila sA-I mints i si-1 negustoreasca totul : barbatul,
copila, con0iinta. Pe subiectul casnicieT sunt =delete : Luna de miere, In strada, Coriolan, in
care actorii suet diferitT. Cand barbatul e un decavat, care a cheltuit intr'o clips toata zestrea nevesteT, cand un derbedeil corupt i erotic, cand femeea e proastA i rea, batendu-0 joc de rana artistulul umilit.
Ca toate sulletele ileziluzionate, Vlahuta se intoarce cu drag i cu tristeta spre copilaria
lii! ; el evocA timpurile de frumoase iluzil, de suferinte intense i ridicole, i le contureaza cu frAgezimea for minunata in Mogildea, Un Craciun, etc.
In Mo Peiu reda figura stranie a maniaculuT care patruzeci de ani n'a facut altceva decat
sa lucreze cu toatA energia o jucarie de lemn ; cap enigmatic, suflet larg 'ma sucit, caracter constant, mot's Pehl e un om bizar In once caz, care nu se Impaca de loc cu societatea plina de meschinfirif i vanitAti.
Volumul sfirete c'o amintire sfinta a poetului nDupa. Eminescu. ; in acest articol el 1st
aratA desgustul i durerea In fata ameteleT de Erni:A i de ide!, pe care cei nechemati au creat-o
in urma marelul maestro. Dar ninstrumentul perfectionat larg i bogat ateapti mina organistulul
ca sa-T smulgA de subt clapele adormite acordurile viT ale celcr mai variate, mar calde 1 mar atingetoare melodil. Si maestrul va veni de sigur to
lath pe scurt coprinsul volumuluT D-luT Vlahuta.
Pe acel fond de limbA, despre care D-nu Vlahuta vorbe.te mai sus, tinerul poet D-nu D. Nanu
a tesut de curend un volum dragala de versurT : Nocturne. D-nu Nanu are o calitate frumoasA :
versurile sale abunda In armonie i sonoritate, i dacA faurirea stihulul ar fi mar ingrijitA, cu
sigurantA am inregistra In fiecare poezie o lucrare de valoare. Totu.1 versul sau e tort de matase pe un fond sufletesc de o delic,atetti ran Durerea si la D-sa e priusa pe rindUri duioase de
melancolie ; iluziile poetuluT,
aceste florI vecinic moarte,
sunt planse cu rezemnare, singura-
www.dacoromanica.ro
63
CRONICA
tatea sufletulul sea e purtata ca un vis si in calea eT alearga spre aceasta fantoma a anilor tinerT,
a unel femeT-poems ideals
0, peste gindurile mele, pe sufletu-mT ce piere'n noapte
Asterne muzicg suave din armonia to de soapte,
Apropie-te vis-femee....
Sail ca in aceasta bucata de plingetoare duiosie,
Sunt ca un rege orb

Pe care-aT sei sten!
Il mint cu totTnetrebnicil
Durerile me sorb,
Cad ele mi-s curtenT,
Necazurile sfetnicl.
Desi pane astezi coardele lirei D -luI Nanu nu ail prea marl vibratiT, viitorul insa va degvirsi acest talent suav si placut, prin desfastuarea IntreguluT izvor poetic intrezarit. Inventivitatea
sa e fecunde, aparatul evocativ deslusit, sentimentul puternic.
Recomandam volumul cititorilor nostri, cu siguranta incurajariT datorite unuT tinar si

distins talent.
Em. SE R EA .
La. 15 Ianuarie D. Grigorescu va deschide expozitia sa de picture la Ateneti. Ea va fi

ca totdeauna o serbatoare pentru ochil publiculul bucurestean care a dat pururi dovezi de admiratie si dragoste marelul artist.
*
Flori, aplauze, ovatiuni, iata bilantul Juni! Noemvrie cu privire la spectacolele serioase din
BucurestI. D-soara Agata Barsescu, distinsa artiste dramatics, la teatru; D. Dimitrescu, tenorul
simpatic si puternic, la opera romans; D-na si D-soara Teodorini la teatrul Eric, toll all atras si
incantat publicul, cum de mult timp n'a fost el incentat. 0 lecliune pentru viitor administratieT
teatrulul si opereT nationale de a se incunjura totdeauna de maril nostri artistI din strainatate.
*
Ca in toll anil, Cercul Amicilor Literaturil si Artel romine a tinut si anul trecut sedintele
sale regulate. Serata inaugurals a avut loc in saloanele prea amabileT D-nel Haret. In urme, directiunea ziarulul L'IndOpendance Roumaine, potrivit unel dispozitiunT a regretatuluT George Em.
Lahovari, a deschis Cercului saloanele sale pe tot timpul ierneT. All vorbit si citit in stele serate:
D-nil 011anescu, G. Dimitrescu -Iasi, N. petraru, Ionnescu-Gion, I. T. Florescu, etc.; all executat
bucati muzicale si dra malice: D-soarele Pretorian, Fischer, Sperantia, D-nil Dinicu, lliescu, Flesch,
Nottara, Demetriade, etc.Membrii Cercului au urmerit cu un interes crescend aceste reuniunT.
A.
TEATRUL NATIONAL
Domnioara Agata Barsescu

Stagiunea aceasta se va numera printre fastele teatrulul national, pentru ca in cursul eI
aceasta mare artiste l'a tirnosit templu al arteT, ceeace, sermanul, ultase ca este, si nu credea ce
va putea fi asa de curind.
www.dacoromanica.ro
64
CRONICA
Se mai vorbim de marele talent al D-soarer Barsescu ar ft de prisos, dace nu pentru aceasta
revisti, cel putin pentru toti cititoriT nostri, care, dace nu all avut fericirea se '1 poate aprecia prin
sines!, au putut totusi afla, prin once organ al preseT, entusiasmul ce el a ridicat in publicul bucurestean. Cad tot e de admirat in D-soara Barsescu : fizicul impunetor si armonios, vocea puternicA
i caldA, de o mlAdiere rare, pornind de la sunetele cele mai aspre pentru a se pierde in inganarile
cele ma! delicate, ca o furtuna, in stare sa sfarame copacil secular! si sa se imblanzeasce in adieri
.ovAelnice, legenand abia un freamet de frunze; dictiunea minunatA de limpezime si de petrundere;
gestul rar si precis, care in be sA turbure atentiunea, o deteapta, o lumineazA; stiinta scene! apol,
impecabilA, gi, in sfirsit, exacta si minutioasa infatisare a rolurilor celor mai extreme si celor ma!
disperate. Din toate aceste calitAti, ajutate de o putere de munca supraomeneascA gi frAmintate
impreuni de o inteligente superioarA, este plasmuit strAlucitorul talent al D-soarer Barsescu.
Scriam aci anul trecut, gaud un paralel intre doue celebritati marline ale scene! lirice,
cA una era mered Inaintea rolului pe care it reprezinta si cA it masca oarecum cu personalitatea
sa proprie, ca si cum ar fi zis publicului la fiece moment: Asa e cA bine Lai lade in acest rol ?pe
tend ceealaltA 11 intrupa cu asa perfectiune, cu asa constiinta, !neat null mai dAdea seamA spectatorul dace vedea o realitate sau o fictiune. Celece scriam despre aceastA minunatA artiste le pot
repeta despre D-soara Barsescu. Ba chiar dinsa merge mai departe pe aceasta tale cAnd, interpretend rolurl de fiinte virstnice sau mistuite de trude, de boalA, de mizerie, i. l uitA pane si acea ginacea cochetarie &easel, ultima si cea mai mare jertfa a sufletulul femeesc.
Inutil de a mai insists asupra acestul subiect ; ar ft a repeta ceeace o lume stie, ceeace
presa a trimbitat pe toate tonurile, de la cea mai entusiastA pane la cea mai putin favorabilA.
Ceeace insA, trebue notat este cA trecerea pe prima noastre scene a D-soarei Barsescu a
transformat cu desAvir.ire actoril teatrului national. Mediocritatea lor reesea, la primele reprezentatiuni, atat de palpabilA, atAt de vedita, inrat admiratoril for eel mai neinfrinati hicruntaii sprincenile, mesurand distanta care 11 despartea de adever si de frumos. Public benevol ti ingaduitor,
acestI admiratorl aplaudasera cu celdura si me grabesc a o spune cu sinceritate, niste creatiunT slabe, ciudate, ridicule une-ori, care ne uimeati inse pe nor, pe eel mered nemultumiti, pe vecinicii cetittori de noduri in papurT, prin copilereasca for conceptiune, prin infatisarea lor fenomenal
de nelogicit, nemArginit de false, de nechibzuitA, de neartisticA. Exageratitfnea o credeaii cA este
sublimul ti priveaU simplicitatea ca o &wade a lipsel de mijloace. Intonaii fats in cuvintare, pentru
cA intonarea juste li se perea banalA, gi gesticulad intr'un vecinic pi voit contrasens, pentru cA nu
ceutad sA subliniezP rolul, dar istetimea lor proprie. Intr'un cuvint, absurdul li era legea.
Acum insa, cu incetul, de cAnd aft de dat replica D-soarei Barsescu, pilda, sae poate chiar
povetele D-sale,
modificat. IT vezi miscandu-se ca toatA lumea, vorbind ca toatA lumea, gesticuland mai rar pi mai crestineste, ba chiar, uneori, nemerind efecte potrivite cu rolul gi trAind ca buni
vecini cu estetica. ImI daft impresiunea ca-,ST tree examenul din urine de la conservator si imi vine
a me gindi, privindu-T, cA vor fi bune dobindiri pentru teatrul national. In adever, ei sunt la scoala
cAnd joace alaturi cu minunata for tovaresa ; si dace trecerea ei pe prima noastrA scene nu ar fi
dealt o scoala pentru societarii actual! pi viitor!, ar trebui totusi sa-I multumim cu recunoscintA,
uitatorl chiar, de s'ar putea, sA fim, de once alte sublime impresiuni ce ne-ar lasa.
InsisT artistil nostri de frunte par a se fi ridicat mar sus, cu prilejul acestel distinse tovarasil artistice. Am fost superior atinsi de jocul nobil si sobru al D-lui Nottara in cateva drame; am
fost superior impresionati de compozitia unor rolurl ale D-lui Demetriade, pe care l'am aplaudat
adesea in scene de o rare valoare artistica.
Acestul merit al D-soarer Barsescu Ii este 'Arta D. Scarlat Ghica, actualul director general al teatrelor, i numele for amindoue sunt vrednice se resune alaturi in amintirea zilelor faste
pe care am avut norocul se be apucam.
A. DAVILA.
www.dacoromanica.ro
MI$CAREA INTELECTUALA STRAINA

CARTI, REVISTE, ECOURI
ilele acestea a aparut a doua serie din Choses vues1) de Victor Hugo, in care stralucitul sae
eondeiti descrie scenele de capetenie din timpul ski, si ne face sa asistam la deskurarea
evenimentelor care au zguduit Franta moderns, pe Biqa fapte de un interes particular. Sunt
lucruri admirabile In acest volum, scris in iuteala condeiulul, fara ordine si Para cronologie.
Lucrarea incepe cu anul 1825 si sfirsete cu moartea lul Charles Hugo in 13 Martie 1871. Gasim
cateva interesante scene asupra mortil lul Ludovic XVI, raportate de catre un martor ocular.
Amintirile intime ale lul Victor Hugo privesc mai ales viata politica. Oamenil Frantel sunt
caracterizati dintr'o singura trasatura de condeiii, incat ni se da o multime de portrete vil de academician!, de comedian! politic!, etc. Gasim de asemenea tablourT interesante relative la Asediul ParisuluT, cum ar fi, spre pilda, cel urmator : Nimic ma! incantator dimineata Ca zorile in Paris. Se
lumineaza de ziva. Se aude mai intai un zgomot de tobe, apoT un sunet de goarne, cantec inaripat
si razboinic. Apoi se face Were. Dupa douezeci de secunde tobele reincep, apoT goarnele fiecare
repetandu-si cantecul, dar ma! departe. Apol tac. 0 clips dupa aceea, mai departe, acela zgomot
de goarne si de tobe, mai vag, si totusl desluqit. Dupa o pauza incep tunurile foarte departe. Apol
se and par'ca in marginea Aril, dar nedesluqit, asemenea mild ecoil. Se face ziva .i s'aude stri
gatul: La armel Soarele resare, Parisul se desteapta, etc.". Astfel acest extraordinar genid pare a
se distra in mijlocul tumultuosulul asediii, In care altii consternati privea4 in juru-le cu grija.
Printre nouile cart' franceze aparute de curind mai semnalam volumul lul Jules Breton,
intitulat Nos peintres du sicle, despre care revista noastra a vorbit deja, in care cunoscutul pictor
e/
I) Calm abn Levy, Paris.

5
www.dacoromanica.ro
66
MICAREA INTVLECTUALA STRAINA
francez arunca o privire generals asupra maestrilor secolului acesta. Jules Breton, care a trait in
intimitatea celor mai multi dintre acesti pictori, ne da figura for si cautA sA stabileascA nota personals a fiecAruia. Concluziunile sale si cumpfinita sa apreciare sunt %cute cu o rarA competinta.
Volumul e scris in aceeasl limbs inflorith cu care el s'a produs in toate articolele de critics artistica.
0 carte interesantA pentru moralisti e Le Ulan du divorce, de Hugues Le Roux. In aceastA
carte, scrisit cu spirit, autorul dezaprobh divortul, pe care il analizeaza cu cifre, distingend mediurile
sociale, etnice si religioase in care se produce, indicand gi comparand consecintele acestui flagel.
Dar autorul le prezintA inteo forma atrAgetoare, servindu-se de citatii biblice inteo scena vesela,
aducend In sprijinul seA povestiri ingenioase.
* * *
Revue des deux mondes, 1 Noemvrie. In articolul La France et its question de l'extreme Orient, Rene Pinon se ocupA cu aceastA cestiune a imperiulul ceresc, care de cativa anT
incoace a devenit tinta politicei europene. Extremul Orient filind cheia afacerilor comerciale, e dominat
de politica cotropitoare a imperialismului britanic si Franta nu trebue sA remit& indiferenta. Cestiunea e cu atAt mai interesantA cu cat Franta constata autorul a devenit oarecum o putere
asiatica si forta sa eclipsata oarecum in Peking trebue st-s1 recastige vechea autoritate, inlaturind
conflictele de interese politice ysi comerciale.
Paul Gautier scoate din biblioteca nationals un manuscript datorit D-nei de Stael si intitulat: Des circonstances actuelles qui peuvent terminer la Revolution, et des principes qui doivent fonder la Republique en France, asupra caruia revine cu un studiA Mme de Stael et la
Republique en 1798 i arata care eraA phrerile acestei scriitoare in privinta republicanismului si
ce solutiuni propunea pentru stingerea revolutiunil sociale.
Purariile artei sunt muzeele, zice Robert de la Sizeranne, prin tendinta for de a concentra toatA arta, 'in timp ce se cladesc muzee se distrug operile de arts" si e o sofisma a pretinde
cA arta se poate conserva inteinsele ; nu trebue sa izgonim arta de la adeverata sa vieath.
Albert Bazaillas trece in revistA lucrArile filozofului mort Leon 011e-Laprune si vede In
ele o operA noun qi originals, sq filozofie a certitudinii si a vietil", insA situatiunea acestei doctrine
abia nascuti nu e Inca stabilitA.

La revue de Paris, in numerul sett de la 1 Noemvrie in articolul Anglia Si Transvaalul,
un anonim XXX, aratA care e adeverata cauza a acestui rAzboiii si dovedeste cA Anglia a uneltit
ca sa-si anexeze un teritoriA caruia nu-i nici simpaticA, nici necesarA; aruncit o privire istoricA
asupra Burilor, stabilind situatiunea for fate de posesiunile engleze si nu crede cA Anglia va mai fi
In stare sO suporte o noun Mande.
UrmeazA publicarea operilor inedite ale lui Andre Chenier, aforizme si caractere In geniul
ILLY La Bruyere, din care reese mult spirit de finete si de justA observatie.
Albert Malet are un articol asupra regelui Milan al Serbiei, rege de care trebue sA ridem
din toatA inima ysi pe care Il numeste cu un cuvint special roistaquouere. Totusl din pricina lui
o Intreaga class de oameni muncitori i onesti, un Intreg partid zace in fundul temnitelor, inchtusati cu lanturi.
Nouvelle Revue, 1 Noemvrie.Camille Mauclair are un studitt pretios intitulat La femme
decant les peintres modernes, in care stabileste teoria portretistilor femeesti si caracterul for deosebit
din punctul de vedere al conceptiei si al mijloacelor technice definind estetica portretelor femeesti:
Ain portret de barbat e un document a cerui emotiune este intelectuala ; un portret femeesc este
totdeauna un tabloti si un fel de peisagiii, a carui emotiune este sensibili si sentimentalA... Un portret
de femee nu poate niciodatA sA fie natural ca un portret de berbat. E totdeauna un peisagifi decorativ de cute, de linil, de colorl in care se impune motivul central al unui cap, o atitudine proprie
sa Intretina o emotiune. Chiar portretele familiai'e ale modernilor unde femeea este surprinsa intr'o
grAdina subt pAlaria el de pae, corsagiul clar si rochea dreaptA salt In toaleta de oral foarte sobrA,
cliiar aceste efigii sunt inca compozitiuni. Acolo e trAsetura esentialA a portretului femeesc". Mau-
www.dacoromanica.ro
MISCAREA INTELECTUALA STRAINA
67
clair arunct in sfir;it o privire genera% mai asupra tuturor pictorilor portreti;t1 strAini ;i francezi,
aratt influenta diferitelor .coale ;i in urmA modul de a lucra al curentulul official din care fac parte
urmatoril pictorl mai insemnati : Jules Lefebvre, Bonnat, Benjamin-Constant, Carolus Durand, ocupandu-se in acela; timp de reali;tii : Manet, Degas, Renoir, Besnard, Carriere, stabilind et nmomentul
de fats e unul dintre cele mai priincioase in evolutiunea francezA a portretululu.
Jules Delvaille, in Revue des Revues din 15 Noemvrie, are un articol de fond Universitaiile
populare in Franta i in stranatate, in care stabile;te cat de mare e importanta predtrii unor
cursuri superioare poporului. Organizarea noun a acestor universitati, infloritoarea culturt ce dom
ne;te in terile unde asemenea incerctri fericite afi dat roade, indreptateqte pe Francezi sa se ocupe
serios cu cestiunea extensiunii necesitatA de un asemenea inceput. El indict mijloacele prin care
Franta ar putea ajunge la acelea0 rezultate ca Englitera, Germania 0 Belgia, yi deei autorul face
mai intai o expunere sumart a functiontrii universitAtilor populare in aceste teri. Apol stibile;te
care trebue st fie organizarea for precise in Franta, unde scopul mai bine delimit al educatiunil po
pulare va de;tepta energiile care se certi. nDatoria noastrA, zice autorul, e de a nu dispera de Cara
noastrA. Democratia noastrA, incercatt Inca prin crize de cre;tere, va ajunge in curind la etatea sa
adultt. SA prepartm ceeace va fi pentru ea o conditiune de mArire ;i de vitalitate. Caleuziti de
aceastA idee, cu aceste proiecte de indeplinit, pe acest teren mai ales, in gall de orice coterie
trebue sa se intilneasca toil Francezil de bunt credintt qi de vointa.
In Buletinul Miyedrii intelectuale in strainatate distinsul critic francez Henry Berenger
studiazA, in trastturile sale generale, opera teatralA a lui Gabriel d'Annunzio i mai ales celebra lui
drama Giocondo la Florenca, pe care Berenger a vezut-o in prima ei reprezentatie chiar in Florenta,
in acest ora;, a ctrui sevA genialA care's alimentA toate artele sale s'a refugiat in timpul din firma
in ramura literary. In piesele sale, D'Annunzio, mai mult decAt oricare scriitor modern dupa Richard
Wagner, s'a apropiat de culminanta putere a geniului grec ". El singur a ;tiut sA fact sA palpite in
marmura stilului set interiorul tragic al sufletelor ci. Dupt terminarea reprezentatiel "impresiunea
noastra era ea am ascultat o pert inteadever dramatics, inteadever noun, neegalA fart indoiala,
imperfectA, cu un cap de opera, dar o opera in sfir;it astfel cum nimenT in Italia, nici chiar in Eu-
ropa n'ar fi putut s'o scrie in timpul de fate ". Berenger studiazt cu amtnuntime opera ;i anung
pentru viitorul numer un studiii asupra celeilalte celebre drame Gloria.
Raoul Debert, in articolul sell intitulat In intimitatea damelor romantics, patrunde in
buduarul acestor bacante psihice ale mares betii romantice, unde eraii plAcute operile de literaturt
sentimentalt i erotica, unde autoril de carnaval singurl (Mewl directiva unel rni;cari literare efemere ;i de afectare pesimistA pant pe la 1820, tend s'a fAcut reactiunea literaturii intr'un sens
energic, epic, gigantic.
Revue de l'art ancien et moderne, 10 Noemvrie. Robert de la Sizerane consacrA un articol
de fond memoriel maestrului italian Giovanini Segantini, incetat din viata la 28 Septemvrie a. c., in
urma unei ascensiuni artistice pe care a intreprins-o in Alpi pentru destvir;irea tabloului s?sfi All
tramonto nell'alta Engadina.

Asupra lui Jean-Baptiste-Simeon-Chardin, pictorul din secolul XVIII i mai ales asupra
operii sale, L. de Faurcand arunct o privire aminuntitt intr'un studid in care stabile .$e minunat
nota acestui pictor. Cu nota sa curat franceza, cu subiectele sale luate mai ales din viata umilt a
micel burghezii, cu viata lui lini.titA petrecuta in studiT i munca onestA, cu un train senin ;i cumpatat pe care l'a avut pant la moartea sa.
D. RIVEANU.
EXPOSITHLE DIN MUNCHEN
In anul acesta, ca i in alti ani, done expozitii all fost deschise aid, la care at luat parte
arti;til Germaniel ysi cativa arti;ti strains de prin Franta ;i Anglia. Secesioniil mai cu deosebire prime;te in ospitalitatea sa productiuni fie a,i strAine, numai sA Ge de oarecare valoare artistice. De
aceea ;i expozitiunea lui, deli mkt in raport cu cea de la Glaqpalast, este mult mai variatA ;i
www.dacoromanica.ro
68
MI,CAREA. INTELECTUALA STRIINA.
chiar mal interesanta din punctul de vedere al artel. Pe cand dincolo petreci salI intregi fara a da
peste lucrari ce Intr'adever sa te atraga, aid la Secesion ma fiecare lucrare privita de aproape
are un farmec particular. i de buns semi& ca Secesionul ar fi incomparabil superior Glaspalastulul,
data acesta din urma I ar lipsi cativa artists ca Lembach cu portretele sale, unele In adever
extraordinare, profesoril Gysis i Marr, i pictori de talent ca Knir, Raphael-Schuster-Woldau 0
Exter.
Ada cum se prezinta frisk valid sa partine0I Secesionul i sa-1 decIari superior Glaspalastulul, (Atli Cardinalului Bolinger cu intreaga lul figura (portret de Lembach), precum i argentia Bavarie a lu! Gysis cu Intregul sell cortegiii de muze gratioase i pline de expresiune, te
urmaresc 0 nu te lasi sa te pronunti. Aceste doue bucatI din urrna sunt In adever lucrArl care, chiar
in orae marl de arta ca Miinchenul, nu yin decat la ma multe zecimi de and odata. Lembach, in-,
contestabil, este cel ma! mare portretist al Germania, iar lucrarea lui de care vorbiram, mie cel
putin mi se pare a fi una din cele maI bune lucrari din cite a Meat el pita acum. De asemenea
Apoteoza Bavariei, tabloi de Gysis, din punctul de vedere al calitatilor ce poseda, e o lucrare
careia nu-I pot! gasi *eche.
Desfaurarea compozitiel, cam in sensul Auroreiu lui Guido Reni, e ma superioara

acesteia prin delicateta i puterea emotiunil. Figurile diafane in miqcarI strinse, timide, cu expresiunile divine, tree incet, domol, prin un cer cu noun de argint ; lei blanzi cu ochil inchiA de Mang
,i supu0 ce sunt, trag incet carul Bavaria, iar genii 0 muze inspirate urmeaza sail merg inaintea
carelor. Alaturl Industria 0 Artele ingrijesc de aproape i cu drag spre a impodobi carul Bavaria
cu ghirlande de florI. E o poezie intreaga i intensa panza cea mare din Glaspalast i un poet mare
artistul care a zugravit-o.
La Secesion, de0 toate panzele sunt frumoase, nu putem remarca una saidoue dintre ele
care sit intreaca mult pe celelalte. Asta poate 0 din pricina ca fiecare tabloil nu se lass maT pe jos
de celelalte In privinta bogatiel calitatilor.
Mentionam totu0 : portretul Jul Liebermanit, facut de suedezul Zorn, tratat ,ca o schita
i excelent din punctul de vedere al facturei.
n Razboi ul u, lul Boeclin, o elocuenta pang descriind groaza razboiuliii prin furil ce zboara
in vezduli calarI pe ni0e bestil teribile cu gaturile Intinse 0 cu ochil holbati.
Buna Vestire de Greiffenhagen, in care mai ales figura ysi expresia Madonel este fermecator de frumoasa, Peisagele unor englezi i nemti, Trecetoarele, !negate ale Jul Carriere Eug.,
portretul de femee al lui Seroff, stint lucrilri unde ctiinta i gustul pitoresc al reprezentareI 10 daii
mina cu sentimentele inspirate el,.. natura. Sisyphos, al profesorului Stuck, un nud de un relief
sculptural al drill modelagiii de forme e aproape neintrecut.
Cine 0-ar putea him inchipui ca dupa atatea tablourl cu calitatI artistice superioare s'ar
ma! putea cineva opri la la un tablua ce nu reprezinta nici mai mull nisi mai putin decat doui
cure! somnoroase ce stau sgribulite una linga alta ?1 i totuci, curca de maI in fund deja adormita,
iar curcanul din fata cu gitul i cu motul strins, cu un picior ridicat c sgircit, cu ochiul jumOtate
acoperit de pleoapa, e o lucrare atilt de naturals i atilt de bine sunt observate i prinse atitudi-
nile acestor pasiri tihnite Meat cand le prive0i mult 1tI vine sa uiti multe alte picturi, cu toate
calitatile for superioare.
IP. STRAMBULESCU.
www.dacoromanica.ro
Manastirea Cozia
www.dacoromanica.ro
FECIOR DE BANI GATA
heorghip Bukoveanu, fecior de Boer mare i singur copil la casa parinteased, fusese crescut in belug i in desmerdart
De mic pe mana dadacelor i a mada?nelor care 11 indopau cu dulceturi
i ii adormeaii cu basme i cantece de dor, ajunse la virsta de 12 am Para de a
ti o buche din carte, nating, incapapnat i bolnavicios. Fara fir de ruine i de
sfiala pentru nimenea, facea tot ce-1 trecea prin minte i era vai de Meth' dascali
care, din pecate, incapeau pe mama lui. Slab Si tremurand de frica la cea mai
mica durere, el se arunca ca un selbatec asupra oricul 1-ar fi stat din potriva.
0 fiinta uricioasa i nesuferita! La 14 aril, Postelnicul Dined, tata-sea, om cu judecata, i cu obraz in lame, fu nevoit, pentru a nu-1 lasa sa se nemerniceasca
peste mesura, sa-1 scrie in oaste cu gradul de junker.
Acolo o sa-1 vie la pocainta, zicea bietul betran nevesti-sei, ca nu mai
e chip, soro, sa mai avem odihna din pricina nasdravaniilor lui !
Ia un copil, ce-1i pui mintea cu el, glasuia dulce Postelniceasa, -tergrid, cu batista-i de matase, lacremile ce jucati in ochil lui Gheorghila, imbracat
acum in mondir noti cu petlita, de fir Si strins la mijloc cu cureaua lustruita a

tesacului, prea greti pentru slabanoagele lui olduri.
www.dacoromanica.ro
72
FECIOR DE BANI GATA
Si ii sta bine altmintrelea purdalniculul, caci semana leit mame-se' la

obraz, deli la trup aducea mai mult cu tata-set, maruntel vi uscativ.
Era vestita doar in Bucurevti Postelniceasa Rocsandra Bukoveanca, fata
Carninarului Barbu Licurici Sirbu, din Caracal, luata in casatorie de Postelnicul
Dine& din amor. Nalta, mladioasa, cu pelita alba, ochil marl negri vi perul galben
pana In pamint, ea intrecea pe toate cucoanele marl In frumusete, deli avea mai
bine de 45 de ani. E drept ca lui Alecake Jerebie, poreclit Suf letel, tiner levent
si cu noroc la dragoste, II marturisise abia la 33, la Simzenii, Intre doue suspinuri vi o privire galena. Postelniceasa iubea mult pe flu-set, cad atata odor avea ;
si apoi ii mai aducea aminte de zilele cele bune ale tineretei, cand doue ern' de-a
rindul, In vremea nauscalilor, jucase Kracovianka cu un tiller adjutant al lui

Trandafiroff 1
Asa lumea spunea ea multe, dar vorba ceea, sa to fereasca D-zet de gura
satuluil
Zicea, de pilda, Ca boerul Dinca, pe atunci Ispravnic la Campu-Lung,
fusese trimis inadins singur, ca in surghiun, la milli, numal fiindca nevasta sa
vtia atat de bine s tie de urit cinurilor innalte din ovtirile irnperatevti; apoi ca
dupa o caletorie de vre-o vase septamani cu zisul adjutant trimis intru cercetarea
granitelor s'a pomenit ispravnicul, de odata, cu D-nee' la Ruck., unde facea bas
de zer, nu cumva sa intre in banueli bietul om, dad. Gheorghita, Comisul Gheor-
ghita, cum it botezase de pe atunci, ar fi avut indrazneala s se arate in lume

WA de vtirea Dumnealul. De ? ce sa-i fad! lumea vorbevte... Dar, stiff, nici toate
ale et, nici multe de ale noastre, povestea romanuluil
D'apoi fie ca vi ofiteravul cela nu era mai pe jos in mindrete decat dinsa.
Din toata gvardia, generalul Trandafiroff, om de gust, umblat prin t.eri
strain, unde v6zuse vi intilnise multe, pe dinsul fl alesese ca sa-I fie cel mai de
aproape ajutor si om de indemana. i credincios de se dusese pomina
Purta cheia de la hasnaua cu ban' zi vi noapte atirnata ce git cu un lant
1
de argint alaturl de moavtele sfintului Pahumie de la Kiew, 'neat nici macar

Rocsandra cea frumoasa nu i-o putuse ridica, cu toate vrajitoriele el.
Nu e vorba ea, ava la cate un pahar de vin cu prietenii, se resufla el vi
spunea ca din movilele de poll imperiali, ce dormeat. In hlamida for de our pe
rafturile de lemn poleit ale lb.'zilor, luase vre-o doue trel mans pline, cand 11
stingherise nevoia la carp.
EI ? Ce mare lucru ? Oare hasnaua nu e imperateasca si ofiterii nu cunt
slug' imperatevti? 0 data chiar ivi aducea aminte ca, dupa o zi rota' de Mai,
manat pare ca de o imboldire pang atunci necunoscuta, intrase leganandu-se in
bolta unde se pastrau bant vi din doue pungi luase cate 500 de bucati pe care
le presara tremurAnd de-alungul unei piel de urs alb pe care Rocsandra dormea
rumen& vi nevinovata asemenea Vinerei evind din spumele mares.
De altfel om de credinta Kneazul Wladimir Adreevici si cel mai viteaz

capitan din Gvardia Imperateasca!
Resfatat, lenev si indaretnic, Gheorghita cunovtea mai bine hruba ares-
www.dacoromanica.ro
73
FEC1OR DE BANI GATA
tului cleat slujba milithreascd i prinsese toate cusururile derbedeilor lui de tovard1 cu care fuma si dormea pe lavitele inchisorh, decat gustul i dragostea
uniformei ce purta. Era vestit in polcul al 2-lea Junkerul Nisfia, precum 11 porecleaii soldatii, care dese-ori se impartapaii din cele nisfiele ce-i dedea maid, -sa
de cheltuiala pe zi; ba unil dinteinsii deprimi cu vorba muscaleasca intorceail
cuvintul i 1i ziceati din glumd sfinia, batend adica, in uricioasa lui deprindere
de-a bea i manta mai mult ca oricine. De bine de rel insa ajunse Metan de 17
ani, Ord sa capete o virsta de galon mai mult pe maneca lui, asa ca incredintand pe Postelniceasa eh e prigonit i urgisit de stab i de spatarie, ca facend
umbra Beizadelelor, bietul boer Dinca nu-1 afla odihna capului, pand ce nu-1
scoase din oaste i 11 trimise spre procopseald la Paris. Cu prilejul acesta Cucoana Rocsandra i cu Alecake Jerebie, pe care 11 intilni, ca din intimplare, pe
coverta vaporului lrecend ghiardapurile, 41 implini eel mai dulce vis al vietil
sale, acela de a trai sloboda i cu cheltuiald in Paris, pe care nu-1 vezuse nicidata. Fusese asa cu Postelnicul pe la MI la Mehadia, la Sibiu, la Odesa, ba chiar
i pant la Lipsca, ca sa - i cumpere D-lui n4te bland de samur pacea, dar cand
auzea de Paris i de viata ce se trdete inteinsul i se frigea inima de dor.
'Frei luni incheiate nu 41 mai dete rind gurei, ochilor i picioarelor. Ori
si unde era lume si petrecere deschish, Alecake, care cunotea Parisul pe degete,
o ducea, mindru de a intra cu dinsa de brat in mijlocul multimel ce le facea loc
niihunandu-se de frumusetea feraeei i de dira de foc ce rochiile de matase rode,
in fel de fel de fete, 'Asa pe urma el. i in toad aceasta nepregetata sbuciumare
fireOR ca Gheorghith era parta de drept, caci Inca nu se indura maica-sa a-1 pecetlui intro coala, ca sa 41 mai vie in fire cocoplul, dupd trel ani de truda in
pustia ceea de otire.
Ca doar n'am sa -1 fac mitropolit 1 respundea Postelniceasa cu necaz la
stdruintele lui Jerebie, suflefel stingherit, orl qi cum, de a vedea gogeamite gliganu
standu-I in spinare, cu vreme fart vreme i mai ales de a se Linea dupa dinsul
pretutindeni, nu cumva sa. curd in ghiarele gainuplor sprincenate, dupa care
umbla ca un nauc pe poduri, ori sa mai adoarma pe mesele cafenelelor, precum
facuse de atatea ori.
Ce atata carte 1 ca doar n'a muncit tata-sea sa string atat amar de
avere pentru ca sa mi se ofileasca copilapl perzenduli sanetatea cu nasul in
carp
Gheorghita care tragea cu urechia se umfia in pene ca un paun rotat ,si
se fagaduia mane-sei, cu glas duios si cu ochl umezi, ca o sa ajung om mare 0
o sa sperie Tara romaneasca cu ispravile lui
i asa tot mai departe cheltuiala i petreceri, far de grija qi habar
Dar intr'o dimineata, dupa ziva Crucei, iata ca Postelnicul, care nu mai
primise nici o slova de la nimeni de ase septamani, .cazu pe neateptate in mijlocul lor, intocmai ca o ghiulea inteun stol de porumbei. Cucoana Rocsandra fu
cat pe aci sa le0ne de... bucurie, Alecake se muia de tot i cu un zimbet slit care
cresta fata ca o felie de pepene, grabi, frecanduil manele i frant de mijloc
1
www.dacoromanica.ro
74
FECIOR DE BANI GATA
in doue, sa cerceteze de giamantancle boerului, iar Gheorghita, care isi simtea

punga din zi in zi mai seaca, sari in gitul tata-seti, sarutandu-1 pentru cea dintaia oara poate cu o vedita multumire. Peste doue s'eptanattni baiatul fu capatuit
Jute scoala mare, unde Postelnicul plati o suma de bani pe deasupra pentru
yin, pane albs, mancare inteales, odae de-o parte, sluga pe seama si cal de Calade. Dacri mai dete vre-un adaos si pentru ceva dascali deosebiti, apol dete
pentru eel de dant, ca sa nu-i fie odorul stilp de usa prin baluri si pentru maestri' de grata si complimente pentru ca sa nu fie altul ca dinsul mai mladios si
mai chipes cand se va duce in lume.
Doue blane, un rond-mantel de postav subtire captusit cu catifea ca visina putreda, cinci rinduri de haine noue, un puiu de tigan care sa-1 tie de vorba
pana va adormi, trey lazi cu primenele, doue plapome de matase, felurite asternuturi cusute cu bibiluri, douesprezece libadele de noapte si o punga de ibrisim
ticsita cu galbeni nol; lath cu ce inzestrara pe Gheorghita Postelnicul si Cucoana
Rocsandra, despartindu-se de dinsul cu fa',gaduiala ca de San-Petru il vor lua
acasa.
II
Nu implinise Inca bine cease luni de sedere in scoala si flacaul nostru se
si legase frate de truce cu toll desmeticii de seama lui. Era firesc lucru ca deprinderile rele, ce capetase in ostire intaritate de citirea cartilor neomenoase dupe
care alerga, ,,ca sa invete, precum zicea, limba mai cu inlesnireu si selbatacia
fanfaroana de a nu se pleca nici unui sfat si de a sta dirz in fata mustrarilor, sa
faca dinteinsul o flint& mai destrarnata ca inainte. Nemultumit de nimica, el era
totdeauna gata a prileji necuviinte si turburari si era vecinic iscoada de gilceava
si de zizanit Sprijinit pe credinta ca e fecior de bani gata, p1M de fumuri si de
zadarnicii, pe care toti eel ce se foloseail de dinsul i le Inradacinail si mai adinc
in cap, socotea ca scoala era un be de vremelnica si cuvenita pregatire pentru
petrecerile ce-si croia in viitor. Inveptura nu numal ca nu se prindea de dinsul,
dar Inca i se parea un lucru atata de prisos, pentru unica odrasla a unul Postelnic cu seapte mosii, Meat abia cu vai -nevoe putu sa ajunga la capetul anului,
a fi al doilea din coada, in tog tovarasil lui.
Ba cg fusese cam bolnav, mai ca nu to min cum poll baga carte straina
in cap, on ca dascalii nu-1 prea aveaii. la ochl buni fiindca nu umbla dupd hatiruri, scapa Gheorghita cum scapa de cerceta'rile boerului Dinca, care, in pridvor
la Smereni pe malul Jiului, il luase la rgfuit de ce isprava Meuse In scoala, in
ziva de Sf. Marie, o septamana dupa ce scrise din Paris, adus de Clucerul Alecake Sufle lel, acum Ispravnic al judetului si mai mult decat totdeauna prieten
al easel.
Dap& doue luni de vinat, de intinsoare pe iarba, de sown, de gura cascatg i de snucherit fetele din sat, Postelniceasa, care in ruptul capului nu vrea
sa-si mai lase odorul singur In Cara straina, se porni cu dinsul, si mai la Pesta
www.dacoromanica.ro
FECIOR DE BM GATA.
75
patru zile, la Viena vre-o apte-opt, la Paris vre-o duoe septamani, tocmai se
incepuse lectiile de vre-o luna, cand intr'o Joi dupa pranz se scobori el cu Sotir
puiul de tigan, si vre-o patru-cinci lazi de lucruri la poarta coalel, uncle prietenii ii primira cu inghmsueli de dragoste, iar dascalul cel mare it privea cu sprin-
c ,ana incruntata intr'o p trte i cu ochiul zimbitor in cealal ta, cand cucoana
Rocsandra ii arza in mana cAteva fiicuri de zimti Kesaro-Kraeti pentru cele
de cuviinta ale copilului!
Dar sin gura in cele rase oda' ce-i inchiriase pe piata ()pore', Ii era urit
de moarte Postelnicesei. Clucerul Alecake statea pironit la scaunul ocirmuirii
intru implinirea trebilor Domneti, Boerul Dinca, fara preget la munca, i.si cauta
moiile singur i cunoginte noue nu-i venea indemana sh mai faca.
Dupa trei septamani de cercari si de rabdare, cucoana Rocsandra lua pe
fiu-seu din coala la dinsa, fagaduind a-I trimite in toata ziva sa-1 desavirrasca invetaturile. Atunci incepu pentru Gheorghita sub aripa mane-se' o via ,a
de plimbari fara, seama, de nopti petrecute la baluri, de jocuri de card infundate
prin mahalale, de gura dulce i ochi albatri, care-I frigeati inima i-1 scurgeati
de puteri i parale.
Trandavia lui fireasch i placerea sorbita cu nesatia, din aa de dulce
izvor, it facura sa-0 pearda de tot sarita i sa. umble numai dupti blestematii.
Scoala i cartea eraii spinzurate in cuiul uitarh De cate ori, cand biata Postelniceasa it mana la treaba fagaduindu-1 nenumerate resplatin pentru un pic de
munch, nu se perdea el printre rescrucile ulitelor, facendu-i-se ziva la vre-un colt
de masa, on furiOndu-se in gazda la cate o Afrodita, intro cuca papagalului i
cb4e1uul dormitand pe brate goale ? I
Cunotintele se fac i se desfac lesne in orarle cele marl.
Bunil i reil reil mai cu prisosinta imbratoraza uor pe un fecior de
oameni care svirle banii gramada i nu se da inlaturi de la nebunii. Aa Gheorghita se gasi de graba cu o multime de prieteni. Dintre tot! trig. Sandu, nepotul
Vel-Logofetului Teofilax Samsudi, om de casa lui Caragea i fost contracciii at
otcupurilor Giurgiului i ale Brailei, 11 luase mai de aproape in dragoste i in
ocrotire. Gras la trup ca i la punga, Grecul boerit, caruia '1 zicea Beiul, fiindca
fusese mehmendar de zaherele pe linga ordiile turce$I, se intilnise cu Gheorghita
in bal la Marcowski i se legase impreuna in urma unei batai pentru o fetita rocovana, din care eise baiatul invingetor.
Venit la Paris pentru treburi, manca paralutele motenite de la unchiul
sell in chefuri i petreceri de tot felul, umbland nebun dupa finer' la moda i
dupa copilite nevirstnice.
Darnic, cand era vorba sa-i faca Lid, nu scapa prilejurile de a se pune
bine cu cei ce I-ar fi putut face o indatorire, san 1-ar fi dat mijloc de vaza in
fume. SA fie cunoscut i sa se vorbeasca despre dinsul, atata slabiciune avea
bietul om i numai el tia cate jertfe de bani i de franturi de ele facea pentru
aceasta. Pe Gheorghita mai ales it lua, ash de odata, la o mare nada, fiindca
'1 vedea scrag la vorba i fara hotar la laude i la fagadueli, avea obraz copila-
www.dacoromanica.ro
76
FEcIOR DE BANI GATA
rest, portul 11 era stump si frumos si mai ales norocul Ii era mare la carp si la
femei. Postelniceasa, care cunotea pe Sandulake de demult, in zadar sfatuia pe
fiul sal O. se fereasca de dinsul ca de un om primejdios. El Ii respundea ca
Beiul, la virsta de 40 de ani, cu atAta grasime i avere, nu putea fi primejdios decat lui insu0, cad' se Linea damblaua ca umbra dupa el.
Un cainaval Intreg petrecu Gheorghita astfel, facendu-i un nume resunator in ceata celor fara capataii si tiparindu-0 mutra in ochii tuturor feciorilor de cafenele i a paunitelor de ulita, in cele patru colturi ale Paradisului.
Ma-sa sermana, care nu avea ochi cleat pentru nemarginita dragoste ce -i purta,
nu vedea i nu Intelegea nimic, i cum fusese obicinuita de barbatul seu a nu
cunoate pretul banului, 11 imbuiba cu galbeni ferecati, cu care Wi fact el lesne
drum batut catre toate destramarile i nemerniciile. In patru luni dedese, a.a de
un gust, abia de vre-o zece on pe la coala. Dascalii 11 i uitase chiar de tot, in
cat mare le fu mirarea tend pe dupd Pati it vezura intorcendu-se cu ma -sa
inapoi, cu chip ca s'a" se puna pe carte, Postelniceasa fiind grabnic chemata in
Cara unde murise Caminarul Barbu, lasandu-i mo0enire un ,sir de pravalii in
Caracal i 40 de pogoane gospod de vie in Dragaani.
Schimbarea aceasta repede i neateptata fu o cumplita lovitura pentru
Gheorghita. Lasat singur intre zidurile ferecate ale coalei, atAta mahnire ii inneca
sufletul si asa de mic se mesura el pe potriva trecutului, Incat avu o clipa nazuinti de desnadajduire. Uritul adiEc in care picase ca intr'un gol de a.a de
sus, 11 vicleni el doard cu fum de tutun i cu aburi de romanturi cumperate
In& ascuns.
Ce e drept ca acum i se infundase drumul i cararea. Nu mai putea da

pept cu toate nazdravanffie ce-I atineail mai inainte calea i de voe de nevoe
cauta sa.-0 domoleascd avinturile, negasind prilej de a umbra de capul lui. Din
zi in zi insa mai posac si mai ursuz se facea, glumele si jocurile tovard0lor i se
pareaii searbede i 11 sbirleaii, pare ca 1-ar fi umblat paiajeni prin sin : sgomotele coalei ii urlail a napaste in creeri, iar dascalii, imbracati in negru, 11 erau
asemenea cioclilor. It dedea el totu0 indemn la multe, dar statea locului incremenit, aerul Ii inabuea resuflarea, odaia lui ii amintea temnita polcului i poarta
cea verde, mare i grea a coalei, o simtea apasandu'i peptul ca o piatra de mor-
mint. Cand gindea la fericirile trecutului, i se inteteati fiori molatici prin tot
trupul si i se Incletail pumnii de manie in vezduh, catAnd in preajma-i i in locul
vedeniilor dragalae de altadata, vezend acum numal pe Sotir tdganul cum

dormea cu gura deschisa pe o saltea de pae in mijlocul cases. Era nenorocit WAiatul si pace build. Asa o duce el pans in vara I De doue on pe septamAnd eea
cu dascalul de calarie la plimbare. De sus de pe cal privind el lumea, nalucirile
dorite resareall aevea iard0 in fate -I i se pomenea vorbind intr'aiurea fard de
voia lui. PAna i in somn 11 urmareaA nasdravaniele acestea, ispitindu-1 in toate
chipurile. Slabea i se offiea vezend cu ochil
Odata, cov1r0t de atata munca, se furia binior de ling Cotoman, cum
10 poreclise calaretul si strecurandu-se singur printre multimea trasurilor nu se
www.dacoromanica.ro
77
FECIOR DE BANI GATA
opri din fuga calului decat la scara unei casute ascunsa jumetate tntr'o livedede castani, unde de atatea on visase culcat cu capul pe genunchi tineri. Intr'o
clips i se insenina mintea si i se potoli sbuciumarea din pept. Luptase cat luptase, dar fusese biruit 1 Bietul dascal, dupa ce 11 cauta pretutindeni pana in noapte,
se Intoarse &ant de oboseala inapoi, Inca nedomirit dad. Gheorghita pe care

avea porunca s nu-1 scape din ochi II jucase vre-o festa, on se ratacise din
gresala prin oras. Spaima ce-1 intimpind acasa cand vezu ca nice baiatul nice
Sotir tiganul plecat de cu vreme nu se mai intorsese, it zdrobi cu totul, facendu-1 sa-si blesteme ceasul In care 'si incarcase sufletul cu o grije atat de co,,tisitoare.
Vestea se respindi repede In scoala. Unii cainaii pe bietul ratacit, tine
stie unde si cum, iar altil, mai de aproape cunoscetori al firii tovarasului lor, 11
pisrauiail inteascuns pentru taina care-1 ademenise s faca o astfel de isprava.
Ii cercetara odaia si lucrurile din care nimic nu se gasi lipsa, afara de punga cu
bani si se dete de stire pretutindeni sa puna mama pe el.
Dupa mai multe zile de cautari zadarnice, Dascalul scrise Postelnicul ui
ea fiul seu fugise din scoala, cu tigan cu tot, incetand astfel de a-i mai bate
capul, mai departe, pentru urmarile unui stricat pe care-1 dete In pilda celorlalti
ca reul roilor!
Scrisoarea primita in Cara de Clucerul Alecake, in local boerului Dinca
dus la vinatoare in plait', fu tinuta ascunsa, ca nu cumva vestea cea rea sa dea
indemn de plecare cucoanei Rocsandrel, careia cu fel si chip de mestesuguri de
abia II putuse alina dorul de dud,. De altfel, aducOndu-si aminte de cate facuse
insusi pe cand era de virsta lui Gheorghita, cumpanea el asa cu mintea ca lucrurile aveaii in curind sa se prefach iarasi in bine. 0 nebunie trecetoare 1 Tine-
rete nu-i?
La vre-o cateva zile Postelnicul si primi o scrisoare de la fiul seu, In care
dupa niste cereri grabnice de bani, pentru felurite trebuinte, arata el cat de fericit ii era traiul si cu cata sirguinta si inima buna se pusese pe lucrul
Pentru o vorba bund, boerul Dinca trimise lui Gheorghita cateva sute de
galbeni, iar Postelniceasa II dote fagaduiala sa-i plateasca cheltuiala de dus pt.
vara la bai, pentru a se scutura de oboseala invetaturei, mititelul !,,
Bietil parinti se uimesc asa de lesne de copiii for 1
(UrmeazA)
D. C. OLLANESCU.
www.dacoromanica.ro
1PO40(ll
(146;;TTO
Tinerrhill(11WHIT)Nr0
-rtlin/IN
111,11
k4
Mil
k, rd
'..
l' ::!.
,,,... '...-...ri'
--.!
n'
t
'IA
!...,.-_,-_-:7--ai__,
-f......-
-.1,11eZil-?.9--
4.
... -
-_.
...?.4
----:,
`...__
..
-"
M:7'..
, -- .-'''l'."--- : ,-- ''-..=21",
BISERICA SI
PRELATII ROMANI
IN SECULII TRECUTI
in tre veneratii nostri colegi, trecuti in lumea veciniciei, tree devenisera

quasi-proverbiali printr'o particularitate comuna. Astazi, cand se pronunta cuvintele scoala i biserica, instructiune i educatiune, o inevitabila asociatiune de idea ne aminteste numele i imaginile lui Scarlat Rosetti,
luj Joan Em. Florescu, lui Constantin Esarcu.
si-a inveCel dintai tipul boierului bisericos i versat in teologie
derat mai Inuit ca oricine pietatea si recunostinta catre binefacetorii neamului,
ridicand la Avrig un monument pe mormintul uitat al lui Gheorghe Lazar, iar
cu averea Si biblioteca lui a intarit institutiunea Ateneului, pe care de la Iasi ne-o
adusese iubitul nostru vice-presedinte, d. V. A. Urechia.
Ceilalti doi, prin zeloasa for activitate pentru infiintarea de scoale, miMare i normale; prin fundarea de asociatium si de cursuri pentru adults; prin
conferinte rostite de pe aceasta tribuna ; prin instructive prelegen si sfaturi parintesti ; prin cuvintari politice i propagande staruitoare, aproape puma' coalei
.
s.
Conferinp publiea, fined la Ateneul roman, In seara de 21 Februarie, 1899.
www.dacoromanica.ro
BISERICA SI PRELATII ROMANI
79
si biserich
inchinat activitatea intregei for vietuirI, pe care

culminat-o prin ridicarea acestui mare' edificid..
Asa dar nu me void departa de traditiunile Ateneului, cand voiu arunca
o tilt de scurta privire spre conducetorh de odinioar6 ai biserich romane.
Ai bisericiic, este prea putin; chef, data azi tote suntem convini. ca nbiserica i coala,4, educarea si instruirea, sunt teraeliele romanismulm, ca intremarea for insemneaza intremarea nationalitatii, apoi in trecutul ceva mai de-
partat al Romani lor nu intilnim qcoala,, separata de biserica,,, ca arzamint

independent, ci pe amindoue ca formand una si aceew unitate nedespartita.
Astfel, fiindca factorul de capetenie al biserich e clerul, dupa cum al coalei c
peisonalul didactic, mi s'a parut ca ar fi interesanta rememorarea barbatilor care
au condus viata intelectuala si morala a strabunilor notri.
I
Cercetarile de pan'acum au dovedit ca. Dacia a cunoscut crqtinismul indata dupa, reducerea el in provincie romana, ca persecutiunile cumplite din primii
seculi aii favorizat si activat colonizarea, caci nite tinuturi departate de centrul
imperiului putead servi mai bine drept refugid celor ce ar fi dorit sa profeseze
nouele dogme, sa practice cultul nouel credinte.
Documente felurite de la asertiunile cronografilor bizantini pand la invekigarile filologice si traditiunile populare confirma ca aci a propagat apostelnl Andreid; ca aci pi-aft primit martiriul sfinth Mercurid i Sava, impreuna
cu alti 70 legionari; ca.' Sava Gotul a Post inecat in riul Buzed, iar la Oltenita
ar1, inteo biserica de lemn, 2 preoti, 1 monach i 23 credinciw, intre care 4
copii. Tot pe teritoriul nostru Gotii imbratieaza cretinismul, iar Sf. Nichita
pune temelie episcopiel railcovensis i ridica 4 monastiri. Cate merite ii asigurase acest neobosit luptator din veacul al IV-lea, ne-o spune Paulinus, episcopul poet al Nolandiei, care 'i consacra o frumoasti, poema panegirica in strofe
safice latine, exprimandu-se cam astfel :
Besil, nite uri selbatici i la suflet indirji 1,

Mai virtoi decal ninsoarea cu care's obicinuiti,
AzI se string ca mieluseii, printr'al voch tale dar,
Subt al pacil sanctuar.
Si cerbicele for mindre, neatinse de erbie,

In razboaie neinfrante, astazi vin cu voioie
Sa le 'njuge pentru Domnul, prea puternicu 'mperat,
Dumnezed adeverat.
www.dacoromanica.ro
80
BISERICA BSI PRELATU ROMANI
Scitul, printr'ai tei discipuli, zi cu zi se mblanzete

Si, nemultamit in sine, fiero0a 'si parasete.
De pe ambele for termuri alergand II vezi pe Get'
pe Dach indrazneti t.
Dintre prelatii timpului, pe Protogene 11 intilnim mai intai la primul

sinod ecumenic din anul 325, apol la cel tinut in Sardica la 347, impreuna cu
episcoph Ga.udentiu din Naissum, Vitale din Aqui, Calvu din Castra-Martis, Valente din Scio, Perequoriu din Scupi, Macedoniu din Ulpiani. La conciliul din
Roma, in 342, participasera episeopil Ursache al Singidunului, Valente al Mursei
Fotin al Sirmiului, iar la al VII conciliti ecumenic gasim pe Eftimie din partea
bisericilor aflate in Dacia aureliana si pe Ursul, episcopul Avarilor, din partea
celor aflate in Dacia traiand.
Daca dar locuitorii terilor noastre profesail cretinismul, cum rezulta, intre
allele, i din numirile curat romane, prin care ei ail exprimat notiunile primordiale despre credinta, cult i obiectele nouei religiuni; data el aveail o organizare
eclesiastica, i un cler condus de episcopi; data posedaii numeroase temple, lucrate de corporatiunea aka zi0lor timplarlh, fiindca acel mWeugari construiail
nu numai timplau, ci intregul edificiu (cad de lemnQ au fost primele temple in
regiunile noastre atat de paduroase),concluziunea logica este ca nu Slavii, care
.spar tocmal subt imperatul Justinian In a doua jumetate din veacul al VI-lea, ca. i
mai putin Bulgarii, care yin dupa alti 100 ani, puteau crWina ei pe Romani; ca,
din contra, Romanil le -aD inlesnit crWinarea, cum le-o inlesnisera i Gatilor.
Fara a intra in cercetarea amenuntita a evenimentelor din suta VII pans
intr'a XII, lasand-o in atributiunea catedrelor ce exista sau ar trebui sa existe la
facultatile noastre de teologie, cu aceasta ocaziune me voiti oprinumai la cons tatarea unor fapte neindoioase i de toll cunoscute.
Primul punct, care atrage bagarea de seama, e disproportiunea dintre

micimea teritoriului nostru i putinatatea locuitorilor lui, Nth de marele flumer
al schiturilor si monastirilor retrase prin localitati izolate, al bisericilor de prin
sate i mai cu seama de prin ()rap.
1. Paulini Carmen XXX ,IDe reditu in Daciani cit. spud Sokolow :
Nam, similes ursis animisque duri
Et sua Bessi nive duriores,
Nunc, oyes facti, duce te gregantur
Pacis in aulam ;
Quasque cervices dare servituti,
Semper a bello indomiti, negarunt,
Nunc Hugo veri Domini subactas
Sternere gaudent.
A tuis factus, Scytha mitigatur
Et, sui discors, fera te magistro
Pectora ponit atque Gete concurrunt
Et uterque Dacus.
3. Uneorl dintr'un singur mare copac, cum probeaza legenda i numele nMonastiril dintr'un lemnu.
www.dacoromanica.ro
81
Vechile temple din Dacia, lucrari de lemn ale celor numiti timplariu,
erair expuse cand surparil sau desvelirii de vijelir turbate, cand putregiunil prin ploy
necontenite in partile muntoase, cand incendiarir si profanarir navalitorilor barbart Asemenea devastari se intimpla Moldovitel din Bucovina si altor sfinte locase din Moldova, monastirilor din Campulung si de pe Arges in Muntenia, pe
care chiar inteal XIII secul, indqta dap& ostiarea invaziunilor, voivozii nouelor
principate se grabesc a le restaura cu materiale mai rezistente.
Acest inceput is avant in seculul al XIV, cand calugaril slave si catava
greci, alungati din chinoviele lor, tree in terile romane si aci parte cu milostenii adunate de pretutindeni, parte cu ajutorul unor Domni ca Basarabir si Mir cii Munteniei, ca Bogdanii si Musatil Moldoveiridica, de zid si de piatra, multe
adapostiri pioase, de la Tismana si Cozia pana la Dragoslave, de la Bistria si
Neamtu pana linga fruntaria Pocutiei.
De aci inainte ni se prezinta manifestarea unel energii deosebite. Ca si
cum pan'atunci prea indelung statuse odihnita si pitulata, natiunea romana desvoila o activitate uimitoare, in toate privintele, subt conducerea unor capi pe ata t
de viteji, pe cat de prevezetori. Lupta in contra semilunii pagane
din nenorocire si in contra unor vecini, crestini numai cu numeleMuntenia o incepe subt
Mircea-cel-Betran, o continua subt Dani si Vlazi pana la Radu-cel-Frumos, ca
s'o terrnine subt Radu-cel-Mare ; Moldova inaugureaza intocmirile '1 civile si religioase subt Alexandru-cel-Bun si culmineaza cu tefan-cel-Mare.
Ce putere si ce suferinte in razboaie, ce pietate in timp de pace !
Intr'al XV secul, si la not se ridica monastiri, dar mult mai numiroase
in Moldova, cats Bunului Alexandra se datoresc cele doue episcopii din Radauti
si Roman, lavre ca Pobrata, mitropolii ca cea din Suceava, impreuna cu organizarea clerului, pe cand Marelui Stefan i se atribue 4 cladiri, dintre care mai
renumite sunt Petrautil, Patna si Voronetul in Bucovina, catedralele din Vasluiu,
Harlan, Husi, Piatra, biserici ca Tazlaul, Razboenii si cele din Iasi. i ele nu sunt
simple zidiri de rugaciune, ridicate oricum si ca oricare, ci cu o darnicie fara
seamen. Despre cea aleasa pentru inmormintarea familiei domnitoare si a falnicului atlet al crestinetatil,,, cronicarul Neculcea spune ca. atat pe dinnauntru,
cat si pe din afara, aural era mai mult decal zugraveala.
Imbarbatati de succese si tare in credinta nihil sine deo, ca fara aju-
torul lui Dumnezeii nu s'ar fi invrednicit sa le dobindeasca, ca datori ere' sa

innalte altare de lauda celui nebiruit, locuri de retragere pentru eel prigoniti si de
indeletniciri pioase celor amariti, stramosil nostri din veacul al XVI nu numai ca
urmeaza esemplul predecesorilor, ci 'i dau silinta de a 'i intrece. Ctitori sunt in
Muntenia Vlad III, Neagoe Basarab, Vintila-Voda, Radu Paisie, Mircea. Ciobanul,
Petru Schiopul, AlexandruII, Petru Cercel; in Moldova Stefanita Voda, Petru Rams, Alexandra Lapusneanu, Petru-cel-Schiop si Manoil Aron.
Ce fel de cladiri ridica dinsii ne-o spun monastirile Dealul, Glavaciocul,
Mitropolia Tirgovistei, Curtea-de-Arges, Bisericanii, Secul si Neangul, Mislea,
www.dacoromanica.ro
82
BISERICA SI PRELATII ROMINI
Ezerul, Itasca, Slatina, Pangaratii, Plumbuita, Marginenii, Radu-Voda, Galata,

Sucevita, Sf. Sava, Sf. George, Caluiul, Maw*, Aron, Sf. Vineri, Dragomirna.
Ce sa mai zicem despre veacul al XVII?
E destul sa arnintim pe un Mateiil Basarab, pe un Vasile Lupul, pe un
Duca, pe un Brancoveanu, ca in ochil minis sa ni se arate site de monumente
religioase, mai multe din notii zidite decat frumos reparate, aceasta epoca find
atat de priincioasa desvoltarii literare si artistice din toata Europa.
Suta a XVIII si inceputul veacului nostru, deli subt auspiciele Fanario-
tilor, nu se lasa mai pre jos in ridicarea de monastiri, cu diferenta ca acum

tapir biserich exceleaza si dinsii in dorinta de a 's1 nemuri numele prin asemenea
monumente, ca cele mai insemnate cladiri se inraultesc de preferinta prin orase.
Un alt fenomen, grew de explicat pentru nor, dar care denota calda credinta din acele timpuri, este darnicia Domnitorilor si a boerilor, care in decursul
mai mul tor veacurl cheltuesc sume insemnate cu zidirea de monastiri in locurile sfinte din resarit, in special la muntele Atos.
Intre 1475-1502, Stefan-cel-Mare aduce multe imbunetatirT si daruri
acelor asezaminte, zidind din ternelii lavra Zografos. Intre 1494-1507, Raducol-Mare incepe cladirea falnicel lavre romane Coltumuzul. Intre 1512-1521,
Neagoe Basarab
pe linga sicriul de argint aunt, impodobit cu margaritare si
pietre scumpe, tramis acolo in locul raoastelor patriarchului Nifontermina lucrarea lui Radu-Voda, zideste din noti biserica Sf. Nicolae, cu vaste incapen si
gradini, sapa si intareste portul Ascalon, aduce apa la monastirile Ivirul si Kilindarul, apoi toate asezamintele din acel sfintit munte le inzestreaza cu icoane si
vase de argint, cu vestminte cusute in fir, cu venitun in mosil din Cara. La Constantinopoli repara biserica ecumenich, acoperind-o cu plumb, iT reinoeste chiliele
si o imbogateste cu man darun. Tot asa face cu monastirile din muntele Sinaer,
din Ierusalim, de pe innaltimea Sionulul si din tot resaritul.
Chiar monastirile noastre incep a fi inchinate celor din Orient, cu mosii a
caror intindere reprezinta in momentul secularizarii o treime din intregul teritoriu al Romaniei, cu un venit de peste 25 milioane, adica un fond care, impreuna cu padurile si ecaretele, ar valora astazi peste 3 miliarde.
Aceste constatari ne indreptatesc a proclama Ca, dintre to ate popoarele
crestine, nor am fost cei mai devotati sustinetori ar ortodoxiei, pe care am aparat-o si cu spada, si cu averea, si cu sangele nostru.
Tot astfel se explica pentru de, de la simplii sfetagoreti pana la patriarchi,
oricine avea nevoe de ajutor sail de refugia cu prison le gasea in senile noastre,
renumite pentru marea for toleranta, pentru mai mama for ospitalitate.
Daca munificenta catre strain' si care asezamintele for religioase ne asigura faima si ascendentul (de care n'am stiut sau n'am voit sa profitam mai niciodata), cladirile din interior urmariaii scopun tot atat de innalte si de bine-face-
www.dacoromanica.ro
BLSERICA SI PRELATII ROMANI
83
toare. Ele intretineati practicarea meserielor, ocazionali perfectionarea artelor

frumoase si industriale, erati centruri de cultura morala si intelectuala.
In biserica se concentraii atunci architectura, sculptura, pictura, muzica,
cu manifestarile si aplicatiunile for felurite. N'am sa me opresc la dinsele, cam
colegul nostru D-nu Ionnescu Gion le-a studiat pe larg si vi le-a expus de pe aceasta
tribuna, in interesanta -i cOnferinta de la 20 Decemvrie 1.898.
Fapt necontestat este ca numerul mereu sporit al monuinentelor religioase determina o complexa si incordata activitate.
Daca fara intrerupere se zugraviaii nu sute, ci mia de icoane, in acelas
timp tot cu miele se turnall si se modelau prin dalta candele, potire si sfetnice,
tipsii si discuri gravate, catil si cadelnite cu lantisoare, sicrie pentru sfintele vase,
cazane pentru botez si aiasma, cutii pentru milostenia, chivotun de argint. Cat
gust si cata arta in engolpionul cu doue tasuri, dat Snagovului de jupan Draghici la 1431. ; in marea cadelnita si in panaghiarul de argint, pe care Marele
Stefan le darueste Putnei la 1470 si Neamtului la 1502; in catia, cadelnita si chivotul cu iconite smaltuite, aduse prinos Bistritei la 1.496 de fundatorii et, fratii
Craiovesti; in potirele acelorasi ctitori din 1.500-1518; in panaghiarul for din
1521 cu doue tasuri in foi de aur, cu small si cu figure de rara frumusete; in

discurile maestrite, cu care erban Cantacuzino si Doamna Adriana doteaza monastirea Himandritul din Ramnicul-Sarat la 1710! Negresit ca uncle dintr'insele
vor 1 fost aduse, cu pretul aurului, de prin strainetate, dar marele numer au
fost lucrate in tam, cam mai totdeauna poarta numele daruitorului, omitend pe
..
al artistului.
Daca iarasi cu miele se toarna clopotele de alama si acioaie, toacele de
for, crucile pentru turle, clopotnite si altare, cununele pentru nuati si siniele
pentru coliva hramului, apoi cu zecimele de mu se lucreaza crucile de mama si
pamatufurile pentru botez la zi 'ntai a lunii si la once sfestanie, epitrahilele,
bedelnitele, toiegile, odajdiele si alte vestminte preotesti, ear pentru mireni cu
sutele de mil iconitQle in cate doue sau trel parts, cruciulitele de purtat la git
(cu sail fara lemn dint), cutiele pentru moaste si nesfirsita serie a iconitelor de
corn si de os, de sidef on de fildes, mai ales de lemn mirositor (intro care mirtul,
chiparosul si iasomia).
E renumit efitrahilul de metase cu care la 1.490 Marele Stefan inzestreaza monastirea Petrauth, tesut in fir masiv de aur, reprezintand in partea de
sus pe archidiaconul Stefan si pe Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, in cea de jos
chipul donatorului si pe al Doamnei Maria, cusute in metasun colorate cu atata
mestesugire, bleat la prima vedere par lucrate de penelul celui mai iscusit pictor.
Asemenea mai sunt : crucOa de chiparos, imbracata in argint aunt, data tot de
dinsul monastirii Putna la 1503, cu alte odoare pretioase;crucile sculptate de

monachul Macarie intre 1550-1560 pentru diferite chinovii si din care vre-o
trel, incadrate in argint, se pastreaza la Neamtul; epitafiele incrustate cu satire si smaralde, ca cel gasit la Bistrita, de pe timpul tarului moscovit Boris
Teodorovici ;vasele artistice, iconostaselo cu pietre scumpe, poalele si perdelele
www.dacoromanica.ro
84
BISERICA $1 PRELATII ROMANI
pentru icoane, tesute cu fir $i metase pe borangic, impreund cu obiectele in

filigrane ale monastirilor Bucovinei, care azi constituesc bogAtia $i originalitatea
muzeelor din Viena.
Pentru credincia$I se lucrail icoanele domestice $i nenume'ratele cruel de
morminte; pentru inaltul der mitre, carji, engolpioane de git, incrustate cu

smalturi polichrome $i cu pietre pretioase. Este celebrd uimirea pe care Mitropolitul Dosoteio o produce nobilimii polone, tend in Zolkiew oficiaza la marele
praznice i sfintirea aiasmei la Boboteazd, imbrdcat in scumpele odoare ale Mitropoliei Moldovei.
Intrand in viata intima a comunitalilor monastice, intilnim toate meseriele, toate ramurile artelor decorative $i manuale, toate indeletnicirile culturil
morale $i intelectuale.
Pe ling& serviciele inerente cultului (tocarea, sunarea clopotelor, citirile
$i cantarile), pe linga trebile impuse de hrana in comun, de intretinerea curdleniel $i a pompei exterioare, monachii de pretutindeni, mai cu seamd din localitati retrase, sunt nevoid a practica me$te$ugurile ce au cunoscut din tinerete,
precum cismaria, cojocaria, croitoria, cioplirea vaselor uzuale de lemn, a luntrilor $i lopetilor, impletirea de plase $i de navoade, precum monachele se aplicail
$i rar se mai aplicd azi la teserea stofelor durabile pentru intreaga imbracaminte, a albiturilor necesare mesei $i cases.
Tot aci se invata citirea, scrierea $i cantarea, pentru a se forma preoti $i
cantered de biserici. Cel din urma WI numele de dascall,,, fiindcd. devin ,,in-
vetatori,, al copiilor $i adultilor. Unii din el, fard a intra in-cler, 10 sporesc
cercul cunotintelor pand a trece drept eruditi, cum rezulta din producerea popu-
lara despre nlntrebarile numerice ", in care epitetele de dascale prea invetate,
eel ce 'nveti la $coala carte" arata stima ce se acorda acestor mode$ti preceptori,
existenta $coalelor alipite pe linga biserici $i menirea for de a inveta pe cei ce ar
11 dorit sa $tie ,,carte ".
Cine nazuia sa inteleaga ,, Octoichul", sa priceapa interpretarea Psaltirii,,,
sa se familiarizeze cu regulile ,, Tipicului,,, acela aspira sa, devina preot. Tin minte
din copilarie ca pdrintii, care null mai ldsaii copidi la studiii, ci le Cantab. o meserie ,
invocall in mod invariabil aceea$1 scuza, acela motiv : ,,ce atata inve'tdtura?
doar n'o sa, se face pop'd, nici filozob ! Aceast& zicetoare era un rest archaic din
veacurile tend unicul stop al invetAturii de carte era cariera preoteasca, iar cercetarile filozofice o taina adinca, patrunsa numai de cateva spirite alese.
In rezumat, cunotinta scrieril $i citiril se afla la biserica, la personalul
de pe linga dinsa (fie civil, fie clerical), in cartile religioase.
Dar tot acolo se mai gasiati artele decorative $i industriale.

Cea dintai arta era caligrafia.
Ali desvolta talentul prin scriere $i prescriere, a copia ziva $i noaptea,
www.dacoromanica.ro
BLSERICA SI PRELATII ROMANI
85
era nu numai o pioasa indeletnicire, ci si o tendinta estetica. Locutiunile flare

condeid frumos, are icoana frumoasa, scrie frumos., probeaza ca nu folosul era
singurul stop atribuit caligeafiei. Mai mull Inca : gasim ca desemnul II serva ca
baza si ea, nedespartita de caligrafie si desemn, e acea minunata combinare de
linii drepte, frante si intoarse, care constitue vignetele si chenarele puse ca podoabe in fruntea sau la finele capitulelor si in jurul titlurilor, acea bogata varietate a literelor initiale, constand aci numai din trasatw.-I cu cerneala neagra pe
fondul alb al pergamenului on al hartiei, aci din trasuri cu kinovar, cu cele mai
vii color', cu poleiala de argint si de aur, aci din figuri, arbori si paseri alegorice.
Negresit ca primii initiatori in deprinderea polichromiei au fost monachi
artisti din Bizantiii si din muntele Atos, unde chiar dintr'al XI secul decorarea
manuscriselor ajunsese la perfectiune; dar, odata importata la noi, arta primise
modificari, se conformase caracterului national. Astfel se explica afinitatea acelor podoabe cu chilimurile, scoartele, fotele si alte teseturi sat impletituri de tot
soiul, lucrate la not de femei fara cultura, dupa o estetica traditionala, fie ca
obiecte uzuale, fie ca invelisuri sacref.
Dintre operele caligrafice, cu maestrie ornamentate, au putut servi ca

modele, In seculul al XIV : n Apostolul manuscris pe pergamen de ieromonachul
Damian la 1.324, dupa staruinta episcopului Nicodim din Peki 2, i Psaltirea

lui Branco Mladinovici din 1.364, din care mai multe exemplare fusesera aduse
din Serbia de catre Banul Barbu Craiovescu, fundatorul Bistritel 3. Dintr'al

XV secul s'ail. gasit : manuscrisul lucrat la 1408 de monachil Grigorie si Gavril
n Tetrain lavra Kilindarul din sfantul munte, aflat la monastirea Neamtul;
vanghelul roman, terminat de monachul Gavril la 1.429 in monastirea Neamcel scris slavoneste pe pergamen la 1436 de
tul si azi la Oxford (in Anglia);
acelas monach, si tot la Neamtul, cu caligrafie si iluminari de o rara eleganta ;
Evangeliarul. cu icoane, lucrat la 1492 de Teodor Merisescu, din ordinele 1w
Zaconicui, scris
Stefan-cel-Mare (aflat In biblioteca regala din Munchen);
In Iasi la 1.495 de catre Damian gra.maticul;n Tetravanghelul. slavon din 1500
pe pergamen, scris pentru Mitropolitul Teoctist al Moldovei 4 ;
7, Sbornicul
din biblioteca muzeului din Praga, coprinzend o culegere de legiuiri, biografii de
sfinti si o scurta cronica despre luptele lui Mircea-Voda cu Turch5.
In prima jumetate a seculului al XVI, ele devin si mai numeroase. La
1.502 se termina frumosul n Tetraevangeliar. c, pe care darnicia lui tefan-celMare 11 destinase monastirii Zografos din muntele Atos, Impodobit de monachul
Filip cu chipurile evangelistilor in marimea foaiei de pergamen, cu incantatoare
chenare, colorate si aurite ;
Evangeliarele. din 1519 si 1. 535, eel din urma
tramis de Petru-Voda monastirh Xeropotamul din sfintul munte 7, iar altul

1. Epitafie, aere, omofoare, epitrahile, odajdiI, etc.
1. Exemplar aflat la monastirea Sigatovatz.
a. Unde s'au gasit done exemplare In 1860.
4. Aflat azl la monastirea b.eamtul.
5. Descris la 1882 de Gr. Voskresenski.
6. Aflat azi in biblioteca imperiald din Viena.
7. Aflat tot In biblioteca imperiald din Viena.
2
www.dacoromanica.ro
86
BISERICA F PRELATE ROMINI
din 1537, caligrafiat i chromoaurit de monachul Mardarief, pentru monastirea

nApostolula slavon, scris la 1.552 de monachul Teoctist si
Bistrita (Valcea);
aflator la Agapia;
n Octoichula din 1.582 de monachul Ioanichie ;
oLeturgiarele aflate la monastirea Neamtul i cel tramis la muntele Atos in 1.596 de
tefanita-Voda, fiiul lui Ieremia Movild.
Dupa respandirea tiparului, cartile servesc pentru folos, iar manuscrisele
pentru realizarea frumosului prin podoabe migaloase, pe care le inspira artistilor
inflacaratul dor de a preamari religiunea i cle a fi placuti lui Dumnezeii. Astfel
este Apostolub, scris i zugravit la 1.61.0 de Mitropolitul Atanasie Crimea, spre
a'l darui Dragomirnei, pe care cu 1.2 ani mai nainte o intemeiase impreuna cu
Luca Stroici. Facendu-i descrierea, Grigorie Voskresenski e cuprins de admiratiune nu numal pentru perfectiunea caligrafiei (care imiteaza tiparul), a vignetelor, titlurilor i initialelor, ci mai cu seama pentru cele 53 portrete i icoane,
executate in colori si aur, cu adeverata perfectiune artistica. SA. adaugam : n Tetravangelul slavon, scris de Meletie Macedoneanul din ordinele lui Mateiu Ba-
Expunerea psalmilor in grecete,

sarab pentru monastirea Caldarusani;
despre care cu atatea laude se exprima arhidiaconul Paul din Alep ;
',NamParaclisul slavocanonul slavon, aflat la monastirea Opovo din Sirmiii;
roman al ieromonahului Rafael din 1661, tot pentru monastirea Dragomirna
i am in biblioteca lui Safarik din Praga.
In ITp4scov, la fine, mitropolitul Atanasie adaugase ca daca cineva ar
voi sa-1 ia, sa -1 fure, on sa-1 stramute de la sfinta monastire, unul ca acela sa
fie afurisit, anatema, manaranatha de la Dumnezeii ! La 1653 11 luasera Kazacil, dar, afland despre afurisanie, peste papal 1-ail inapoiat Dragomirnel, pe
cand eel ce l-ail aproprigt Bucovina la 1.777 nici ca s'aii gindit la blesteinul
autorului. Toate odoarele, volumele i ce s'a gasit de valoare prin monastiri, prin
morminte, prin chilli, a fost transportat in muzeele i bibliotecele vieneze.
Intre alte ocupatiuni merunte ale monachismului

pe linga pregatirea
colorilor
nu de mica insemnetate era legarea i ferecatura volumelor.
La nol, ca i in occident, unil dintre prelati i calugeri ii intrebuintaii
timpul liber ca sa imbrace manuscrisele pretioase trite forma cat mai infrumusetata. Scoartele de lemn sunt inveluite in piele, care mai adesea nu e lasata
simpla, ci cu instrumente incalzite se graveaza pe ea chienare marginale, titluri
sau icoane. n Octoicele, Leturgiele, Psaltirele, Molitevnicele, Mineelec, ca
mai des intrebuintate, sunt solid legate cu copci de fier sail de alama, care s le
pastreze bine inchise, pe cand Evangeliele
carti de capetenie
sunt imbricate in piele poleita sail in catifea, ferecate cu argint aurit, pe care in colturi se
lucreaza icoanele evangelitilor i la mijloc chipul Mintuitorului cu smalturi
colorate sau prin sapatura cu dalta, prin gravare, iar chiotorile sunt de argint
masiv, in proportiuni corespunzetoare formatului: exteriorul foielor e cand cot. Dupi stAruinla MI Misail, egumenul monastiri! Bistrita (Valcea).
www.dacoromanica.ro
BISERICA ySI PRELATII ROMANI
87
lorat, cand poleit, dupa averea donatorului, dupg importanta monastirii, dupa
talentul artistului.
Trecend la tipografie, este iarai constatat ca, dupa ce ea fu inventata i

respindita ca mijloc eficace de propagarea culturii, de fixarea limbilor, de !nil orirea literaturii fiectirel natiuni, in terile noastre a fost introdusa mai de timpurill decat in statele vecine, ca acea introducere s'a datorit necesitatilor religioase i capilor bisericii, ca tiparul a functionat subt auspiciele amvonului i ca,
in decurs de trei veacuri, mai numai clericil au fost tiparitoril cartilor.
Tot acestor cauze se datoresc arzamintele pentru pregatirea elementelor
necesare tiparirii, incepend cu fabrica de I:Artie din Brasov a lui Fuchs i I. Benkner
de la 1546, dupa al carei model Mateiti Basarab infiinteaza o moara de hartie
facetoare la Campulung, inainte de 1643. Industria hartiei pe de o parte is

avint, pe de alta impune o nepomenita desvoltare imprimariii.
Atunci se ivesc doue noue indeletniciri, ca urmari fireti ale artel de curend adoptate : xilografia, care inlocue.5te pictura colorata spre infrumusetarea
cartilor, apol traducerea i compilarea, ca sa procure aliment tipariril.
Despre traduceri vom aminti cu ocaziunea prelatilor. Sa privim putin xilografia, in care monachii notri nu cedeaza celor din apusul Europei.
Mai intal, la toate incunabulele noastre caracterele sunt de lemn i modelate dupd caligiafia manuscrisa, iar frontispiciele, titlurile, vignetele i ins ialele
sunt comparabile cu cele mai frumoase ornaments veneliane. De la primele tipariri fntilnim intercalarea de icoane, tot in lemn lucrate, de o simplicitate impunetoare. Nu cunoatem pe cel dintal xilografi, dar e mai mult cleat proba-
bil ca aceasta arta au importat-o tot tiparitoril, ca monachul muntenegrean

Macarie, primul tipograf din Muntenia, a practicat-o in persoana i a latit-o prin
ucenicil lui.
Ucenicia, initiarea la felurite lucrari subt o completa supunere i ascultare, nicairi n'a fost mai riguros observata ca in tagma calugereasca. Va fi fost
dar de ajuns formarea unel prime serif de ucenici, ca dinsu s ajute pe invetatori
la cele mai urgente lucrari tipografice i xilografice, iar in urm5. sa transmita i
altora cunotintele dobindite. Dupa aceasta sistema i fiinda monastirile dispuneafi de sute i mil de robi tigani, e de crezut ca tot uceniciei, ca tot lucrarilor in lemn, executate cu invet i priveghere monachala, se datoresc folositoarele
meseril ale laielor numite rudari,, i linguraric, 1, impreuna cu a topitorilor de
metale, care lucrail linguri, sahane i alte obiecte uzuale de plumb, cositor i
alama.
E cunoscuta modestia, prea marea modestie a clerului din veacurile trecute. Se consideraii ca pecate nu numai trufia i ingimfarea, nu numai aspiras. Lingurile cele mat frumoase, fierte to cear5, mcute din anin qi fag, cu oarecare sculpturl sau incondeierl, se zic plingurt auger/nets..
www.dacoromanica.ro
88
tiunea la renume si glorie, ci chiar insemnarea numelui subt o producere personald. De aci anonimatul atator lucrari, de aci osteneala ce ni se impune astdzi
ca sa descoperim pe autorh atator mil de manuscrise, atator opere de arta. Cu
toate acestea, din seculul al XVII incepem a cunoaSte pe cativa

Astfel sunt : monachul Ilia, care de la 1641 executd cu atata ingrijire ornamentele
si icoanele intercalate in >, Cazania. Mitropolitului Varlam din 1643;
Golea 1
si Mitrofan, viitorul episcop, care, format la monastirea Bisericani, lucreazd toate
podoabele xilografice din cartile Mitropolitului Dosoteiii al Moldovei intro

1673 si 1682 ;
Dimitrie si Ioanichie, care la 1.698 terming icoanele xilografiate
Ursul, care face ornamentele ,Leturgiei" din
ale sfintilor Vasilie si Grigorie;
1702 (Buzeil.) ci Evangelieo, din 1723 (Bucuresti). Traditiunea se continua pram
in seculul nostru : chienarele si icoanele Molitevnicului bogata din 1819 (Bucu-
resti) poartd numele logofetului Gheorghe, tipograful ROmnicului, iar intro

1812 si 1835 exceleazd Popa Simeon de la Mitropolia din Bucurasti, monachii
Teodosie si Ghervasie din monastirea Neamtul.
Dar n'am terminat enumerarea ocupatiunilor monachale.

Pe lingd autodidactism, care se dezvolta prin dorul nestins de a citi neintrerupt si de a copia continua manuscrisele existente, de a face culegeri sail
extrase, mai e traducerea din alte limbi in romaneste; mai e insemnarea evenimentelor de cdpetenie, adica intocmirea de cronografe; mai e scoala in genere,
cu invetdtura citiril si scrierii, a psaltichiei teoretice si cantdrilor practice, a indeletnicirilor de tot felul.
Astfel legAtura dintre scoald i biserica., dintre instruiresi educare, traiul
for impreund si dezvoltarea nedespartita a amindorora nu sunt declamatiuni ale
color interesati de a'si da oarecare prestigiu, ci fapte istorice mai pre sus de orice indoiala.
Zidirea atator monastiri si biserici n'a fost efectul nici al credulitatii ignorante, nici al bigotismului limitat, ci produsul unei activitati constiente. Pe de
o parte ea aducea multdmire sufleteasca pentru fapte placute lui Dumnezeii, pe
de alta respundea celor mai sinatite nevol sociale. Acele aziluri pioase ocazionati
nu numai aplicarea multor arte frumoase si industriale, ci si intretinerea si perfectionarea lor, aldturi de continuitatea culturii morale si intelectuale, amesurat
epoch si circumstantelor in care se gasia natiunea romand.
(Urmeazi)
TEODORESCU G. DEM.
i. A se vedea icoana de la Inceputul Psaltirii slavo-ronine a mitropoliluluI Dosoleiu (Ia0, 1680)
www.dacoromanica.ro
C. I. STANCESCU
7.
,ce
Matei Millo.
www.dacoromanica.ro
MATEI MILLO
e la poeli, muzicanti si artistil plastid. ne reman lucrdrile lor, si mh de
ani dupd moarte posteritatea poate sa be reinvie numele. Singuri artistii
6
dramatici, din lumea aceasta a artelor, dispar pentru totdeauna, data. cu
generatiile lor, data cu zgomotul aplauselor si ovatiilor ce li s'ail facut in viata.
Lor, dar, portretistii contimpurani trebue mai mult decat altora sa le fixeze fizionomia si sa prinda in cuvinte entusiasmul si admiratia ce dinsh au desteptat in
public. Aceasta cu atat mai virtos, cu cat emotiile artistice si risul pe care actorul comic ni-1 provoacd sunt daruri atat de nemijlocite si atat de scumpe In viata.
Mil lo a inveselit cu talentul lui, mai bine de o jumetate de veac, generatiunile timpului. In fata lui preocuparile, nelinistea si tristetea acesti vrajmasi
care ni se strecoard, in fundul sufletului si ni distrug viata se risipeafi ca fumul. In locul lor veneaii, pentru moment, negrija, bucuria, risul plin si stindtos,
cu un cuvint viata adeveratd, viata fericita.
Trdesc Inca multi din aceia care 1-ail vezut in floarea virstei sale, Intre
ani: 1845 si 1865, si care n' aii uitat serile minunate petrecute in tovardsia Cucoanei Chirita, a lui Barbu Lautaru, Paraponisitului i atator alte creatiuni, In
care talentul lui Millo impdrtea publicului veselia, cum ar imparti un zeii binefacdtor flori pe pdmint.
Subt aceasta, forma a veseliei, Millo nu trebue sa uitam prin vocatiunea sa artistica a contribuit, ca nimeni altul, la Intemeierea teatrului romanesc.
Desi primele Incercari de reprezentatiuni dramatice se aratd, atat In Iasi cat si
www.dacoromanica.ro
92
MA.TEI MILLO
in BucurWi, cu cativa ani inaintea lui, ele nu eraii ins& de cele mai multe on
cleat lucrari straine, date mai totdeauna de trupe straine. Mil lo, cu scrierea i
interpretarea pieselor sale i ale lui Alecsandri, pune prima temelie trainica a
scenei noastre nationale. El a facut-o manat numai de dragostea-I nelnfrinata
pentru arta i in afara de alte consideratiuni Si aspiratiuni mai largi care ail pu-
tut intra in vederea barbatilor de frunte de pe atunci; s'a intimplat insa ca

pornirea ,si cariera lui, cu toate greutatile si neajunsurile lor, cu toate succesele
de un moment i deceptiunile de toate zilele, cu toate amaraciunile i disperarile lor, se confunda ata.t de mult cu viata Teatrului romanesc meat figura lui
Millo i Istoria teatrului nostru sunt i reman nedespartite.
Coboritor dintr'o famine boereasca din Moldova, a carei origins se crede
a fi fost franceza, nepot de fill al poetului satiric moldovean Vel Banul Matei
Millo .si fecior al lui Vasile Millo, artistul Matei Millo, nascut la 1813 in Moldova,
dupa ce-i facu studiile elementare i trecu prin cancelaria unui Minister la virsta
de 17 ani, fu atras cu o putere extraordinary catre teatru. Trimis, se zice, 'de

Mihai Sturza in Franta ca sa studieze economia politica, el se dadu cu totul teatrului, studiind, timp de mai multi ani, jocul artistilor francezi de pe atunci.
Intors in lard, cu toate impedicarile ce i-le facea familia, el cauta pururea
prilej de a-i manifesta talentul. Intre anii 1840-1846, inceputul carierii sale,
compunea i localiza piese de teatru, inventa reprezentatii de societate i de binefaceri, in care el Linea primul rol ; profess un curs de declamatie,toate cal cotite
pentru a putea sa-i indeplineasca menirea-4 artistica. Multi actori ail fost atrai
de teatru din frageda lor copilarie i ail intimpinat greutati pans i-ail putut
isbindi gindul ; putini sunt Irish aceia care ca Millo sa fi avut a trece peste
atatea prejuditil, peste atatea stavill, si sa fi facut atatea jertfe: Intr'un timp in
care actorul era considerat, cum mai e Inca i astazi in Orient, ca un caraghioz,,,
.si cand Millo, cu starea lui, cu rangul i inteligenta lui, ar fi putut figura in fruntea demnitarilor dimprejurul tronului domnesc al Moldovei, ca alte rude ale sale,
entusiasmul lui pentru teatru era semnificativ si hotara de puterea talentului sell.
Sentimentul lui de ridicol, in care se resfrangea ca in o oglinda toate tipurile

vrednice de ris din timpul acela, resuna ca un ecoil. i cerea sa fie redat vietii.
In 1.846 se face deschiderea teatrului national din Iasi, zidit atunci din
noti, subt protectia beizadelei Nicolae Sulu, eveniment important, de oarece se
vedea pentru intaia oara in capitala Moldovei o cladire serioasa pentru spectacole.
Milo e numit director gerant al acestui teatru, in care calitate activitatea lui
artistica se marginete la interpretarea rolurilor in reprezentatiuni extraordinary,
cu stop de binefaceri. Pentru prima oara vedem pe Millo jucand pe scena teatrului non in piesa scrisa de el, Zavistia, vodevil feeric inteun act, reprezentata
in seara de 2 Februarie 1847 ; ceva mai in urma 1 tot in acest an el interpreteaza rolurile de capetenie din piesele Spiridion i Samson i Creditorii, date in
beneficiul lui Flechtenmaher.
Incredintandu-i-se din noil directiunea teatrului national in 1.848, Millo
printr'o scrisoare adresata lui Asachi, publican In Albina romdneascti din 10
www.dacoromanica.ro
MATEI MILLO
93
Octomvrie, asigura publicul ca el 41 intemeiaza toate sperantele nouei sale three-
tiunI numal pe plecarea cea nemarginita a patimei sale pentru arts ". Anul
acesta Mil lo joaca in trei reprezentatii date in folosul celor saraci, tinend principalele roluri din Michel i Cristina, vodevil de Scribe, 0 nunta tardneascd, de
Alecsandri, in care spune Albina
D. Milo s'a deosebit in rolul comic al
dascalului grec, i in Poetul romantic, piesa compusa de el.
In anul urmator scrise i juca renumita piesa Baba Hdrca, reprezentata
pentru intaia oara in Ia1 in seara de Joi, 27 lanuarie 1849, Si care a fost in tot
lungul carierei lui Millo unul din succesele sale de capetenie, jucand, el rolul
Babel Harca.
Teatrul in Iasi fiind inchis in timpul verii, Millo cu trupa sa cutreera

provincia. In vara anului 1.850 facu prima sa caletorie in Tara romaneasca, unde
dupa ce juca pe drum la Roman, Bacaii i Focani, ajunse in Bucureti catre

sfir0tul lui Maiu. Sosirea lui -fu o zi mare Si neuitata in istoria teatrului. Toate
gazetele vorbeali cu admiratie, ca de un fenomen unit, despre talentul lui. Pe
Hugh interpretarea-i geniala, el avea sa infatieze pentru intaia oara tipuri Si caractere din societatea noastra, precum avea sa fach sa resune pentru intaia oara
glasul mingiios al muzei lui Alecsandri. Publicul a facut cele mai marl ovatiuni
artistului. Debutand in seara de 1. August, in sala Slatineanu, juca piesele Baba
Hdrca si Cucoana Chirita, care desfundara mahalalele, scrie presa de atunci,
gi facura zile dupa zile Si serf dupa serf sa curga lumea la portile teatrului ; yeneatiu boeril de pe la mo0i O. le vada, i chiar Voda cu Doamna se cohort de la
Campina inteadins.
La 20 Octomvrie deschizendu-se stagiunea anului 1850-51, se intoarse
la Iasi, dupa ce pe drum juca la Braila, Galati, Barlad ci Vaslui, si incepu la
28 Octomvrie reprezentatiile cu Doi morti vii, de Alecsandri, unde Millo juca pe
Ghiftui, i Nipte seceituri. Debi publicul se imbulzea in sala teatrului, mai ales
tend marele artist se ivea pe scene, cheltuelile fiind insa cu mult deasupra incasarilor, Millo era vecinic iritat, nemultumit, incurcat in datorii bane0i i
adesea sechestrat, aa ca fu nevoit sa paraseasca directiunea teatrului national
din Ia1. Incercandu-0 norocul din noil in provincie, dadu reprezentatii la Botoani, la Barlad, la Galati, jucand Piatra din case, de Alecsandri, Doi tgrani i cinci
cdrlani, de Costache Negruzzi, i altele. Revenind apoi la Bucureti, unde fu angajat de directiunea teatrului national, Caragiale-Wachman, cu 120 galbeni pe lung
i doue beneficil, Millo debuts, in 11 Martie 1.853, in Urrnarea Cucoarei Chirita,
farsa cu cantece, compusa de dinsul i data in beneficiul lui. Publicul i de

asta data manifests cel mai mare entusiasm pentru artist. In fiecare seara sala
teatrului era plina, car repertorul era compus din cunoscutele qi mult gustatele
piese din acel timp : Baba Hdrca, Nunta tereineascei, Nigcorescu ,Cucoana Chirita in
Iasi i celelalte; la ultimo, reprezentatie a anului, in seara de 1 Iulie 1853, se

dadu Puritanic Londrei, in care Millo avu rolul dramatic al lordului Klenarwon.
Anul urmator, frisk Millo remanend neangajat din cauza neintelegerii
iscate intre dinsul Si Caragiale, n'a jucat cleat in doue reprezentatii, date in
www.dacoromanica.ro
94
MATE[ MILLO
beneficial sett, Peticarul qi Conu Iorgu de la Sadagura, in care el s'a produs atat
de bine Inca i s'ail facut indelungi aclamatiuni de catre public, acoperindu-1 cu
ion i coroane. Reims singur, cauta sa.-i injghebeze o trupd a sa, cu care avea
s joace in teatrul vechiii de la Slatineanu, in concurenta cu Teatrul national. Teatrul vechiii era acum restaurat i curatit, si Milo debut& in seara de Duminica,
20 Februarie 1854, cu Vicomte le Letorieres, comedie in trei acte cu cantece, tradusa de dinsul; apoi juca Inca in Advocatul barbier, comedie, Noble, ea cumperata ,
Muza de la Burdujeni, Shyloc evreul si Creditorii. Dar intreprinderea, deli incurajata ca totdeauna de public, nu-0 putu acoperi nici de asta data cheltuelile.
Cateva luni mai In urma, cu Intoarcerea In tall a lui Voda Stirbei, Millo
putu sa continue reprezentatiile sale pe scena teatrului nob., cu piesele : Tuzu
Calicul, 7igrul din Bengal, Poetul romantic, Criminalistul, Herru Boccegiul qi
$oldan Viteazul.
Cu deschiderea stagiunil teatrale din anul urmator, o era noun Incepe
pentru Teatrul national ca i pentru talentatul artist. Milo e numit de guvern director al Teatrului national. Atunci el se pune cu toate puterile sa reorganizeze
scena nationala. Aduna pe toll art4tii de valoare in jurul sett, alege singur i formeaza repertoriul, distribue rolurile, asista pe fiecare actor la repetitie, angajeaza
pe Wiest ca sef al orhestrel si compozitor muzical, ap eh trupa deveni mai

vioae, mai priceputa, mai &eased. Stagiunea fu deschisa la 2 Octomvrie 1855 cu
Nelegiuitul
tend Millo si Pascaly fura chemati de nenumerate on pe scena
i continua cu repertoriul imbogatit, cu piesele Burghezul Gentilom, Corbul roman, Onoarea franceza, George Dandin, Lumea pe dos, Fata cojocarului, Pensionul fetelor, Vicleniile temeilor, Doug despartenii ,i altele multe, pe linga repertoriul pieselor cunoscute de mai inainte.
Dar cu toate sfortarile lui, aa numita inalta societate de pe atunci era

tot straina scenel nationale, i nu incuraja cu bani i laude cleat pe artitil italieni i francezi, meat de neinsemnati ar fi fost el. Mai mult, guvernul giisise
chiar cu cale s subventioneze trupa franceza cu 400 # pe anl
Millo luptand din resputeri, IO intari cu inceputul anului 1857-58 trupa
i personalul Eric, angajand pe Ion Wachmann ca .ef al orhestrel i compozitor
muzical al teatrului.
La 9 August 1.857 apare ,i ziarul Romdnul, care Cu criticele sale dramatice, judicioase, nepartinitoare i inspirate de dragostea artel nationale, semnate
de C. A. Rosetti, deschide artei dramatice un orizont mai larg. Rosetti are pentru
Millo totdeauna cuvintele cele mai entusiaste, mai ales pentru firea si jocul lui
de artist adeveratu. Dar cu tot interesul i simpatia ce acest mare barbat arata
teatrului, cu toate biciuirile ce le indrepta in contra boerimii de atunci, intreprinderea lui Millo nu putu prop4i material. Piesele ce se mai adaogara pe linga
cele mai vechi ati fost : Arc e lumea, Ghici ghicitoarea mea, de Alecsandri, Prei -
pastiile Bucuregilor, data pentru Intaia oara in Noemvrie 1858 si repetata de

noue on, in care Millo a avut un succes enorm ca actor i ca actor, ?tefan-celMare, drama in cinci acte tot de Millo, Iaei in Carnaval, de Alecsandri.
www.dacoromanica.ro
MATE! HELLO
95
Aceasta serie de cinci ani, de subt directia lui Mil lo, in care el fu cand
intreprinz6tor, and regizor, cand director artistic, se 41.1.0 in Iunie 1859 cu un
deficit de 700 galbeni la Teatrul national si cu Millo amarit si dezilusionat.
In 1859 is Directiunea Teatrului national C. A. Rosetti. Ace leasi nazuintl frumoase, aceleasi incercari de imbunatatire, aceleasi sfortari staruitoare
si din partea lul, dar din nenorocire acelas trist rezultat. Publicul ales si guvernul remasera nepasatori. Millo, angajat in fruntea trupel, debuts cu un colosal succes in 33333 fr., Cergetorul orb, vodevil de Mil lo, Un trintor cdt zece,
comedie de Millo, Loan Cucierul, Cinel-Cinel, de Alecsandri, si altele.
Dupa tref luni insa casa teatrului era datoare cu 1.000 4*. Peste un an,
la 1.5 Malt. 1860, Rosetti parasi directiunea Teatrului national, desi ea II fusese
concedata pe trei ani. Atunci se institui de guvern un comitet al teatrelor si
se crescu subventia la 100.000 lei. Comitetul se ocupa mai mult cu opera italiana si nu putu da cleat 8 reprezentatil cu trupa dramatic& Ministerul, pentru
a inlatura ruina morals a Teatrului national, da din noii directiunea pe all' cinci
ani lul Milo.
Cu o noun si pururea arzetoare dorinta de binele si innaltarea scene'
noastre, Millo se puse iar pe lucru. Addoga la repertoriul sell piesele : Ursul alb gi
Ursul negru, Jianul, de Milo ; Tunsu Haiducu, Chir Zuliaridi i Lipitorile satelor,
de Alecsandri; Lumpatius, Don Juan de Marana, Chirila in provincie, Caterina
Howard, Spoelile Bucuregtiului, vodevil de Milo ; Napoleon II, fiul lui Napoleon I,
in care Millo juca pe Napoleon I cu o masca foarte asemanatoare, Barbu La: utarul, Cucoana Chirita la Paris, Un bal din lumea cea mare, etc. ; armoniza deco-
rurile si punerea in scent; asista la repetitil. Prima stagiune lass un deficit de

48.000 lei, a doua de 1.500 galbeni. Cum lumea Ii imputa ca, cheltueste prea
mult, el incerca sa fact economic si reduceri in toate.. Pascaly, nevoind O. primeasca un scazemint de 1.50/0 din leafs, scazemint pe care Millo it facuse intregel
trupe, se retrage in 1863 la sala teatrului Bossel, intemeind Societatea dramatica. Aceasta desbinare intre Pascaly si Millo a fost pagubitoare progreselor
artei, cad amindoi .0-aii. cheltuit mijloacele in produceri fara valoare si fara intensitate artistica. Pascaly invinui prin press pe Millo, Millo respunse iards" prin
press lui Pascaly, 0 din polemica for reesira, intre altele, lacunele Teatrului national. Tot in acest an infiintandu-se Conservatorul de muzica si de arta dramatics, Milo fu numit profesor de mimics si declamatiune.
Cu toate neajunsurile ce intimpina, el mai juts Inca in doue stagium
pe scena Teatrului national, continuand seria anilor se' de directiune. Printre
noutatile date gasim abia cateva cantonete si piese de Alecsandri ca : Gura- cascd,
Paraponisitul, Chera Nastasia, Millo director, pe care Millo le interpreta in

totdeauna cu o verva extraordinard. Mal abatut si mai zdruncinat sufleteste decAt
altadata, el parasi directiunea Teatrului national, dupa ce facuse tot ce omeneste
il fusese cu putinta pentru el. Acesti 10 ani de directie al lul, (land scenes noastre
infatisarea teatrelor moderne, constituesc una din gloriile lui Millo.In lipsa altora,
artistul Demetriad fu chemat din Iasi si i se incredinta directiunea Teatrului. Se
www.dacoromanica.ro
96
MATEI MILLO
incepurd tratative pentru unirea tutulor artitilor Intr'o societate dramatics, dar
planul nu se putu Indeplini deocamdata tot din cauza lui Pascaly, care, distingendu-se la Bossel din ce in ce mai mult, capeta autorisatiunea Ministerului
de a juca in serile libere pe scena Teatrului national.
Totu1 stagiunea anului 1867 la Teatrul national se deschise cu Bunul
Odinioara, in care Mil lo juca impreuna cu Pascaly pentru a serbatori impacarea
lor. Repertoriul se adauga pe linga Bunul Odinioard cu urmatoarele piese :
Fetele de marmurel, traducere de Millo, in care rolurile principale eras Matilda,
Millo, Pascaly; Paracliserul, Capitanul cu narav, Nevasta trebue set' -gi urmeze
barbatul, Sclavia sau Coliba lui mog Toma, Frederic cel mare, Benvenutto Cellini,
Doug despartenii, Mog Pipirig sad Urdu-Belea, traducere de Millo, Banii, Gloria
gi Amorul, unde Millo juca pe Dig-dig, i Vornicul Bucioc.
Cum frig afacerile tot nu mergead, Millo pled. la 1 Maid in Moldova, In-
sotit de cativa artiti devotati, de unde trecu In Bucovina jucand comediile i

cantonetele lui Alecsandri.
Ministerul, vezend ca nici chiar incercarea Millo-Pascaly nu reuete, iii
insui singur administratia Teatrului national, numind ca Director-gerant pe

Grigore Bengescu. Ca i mai inainte, Millo reveni in trupa. In acela timp, dupa
staruintele lui Kogalniceanu, institutia Teatrului capeta o lege specials, care in-
fiinta in Bucuresti o Directiune generala a teatrelor subventionate in tail, cu

un consiliu teatral, dupa care alcatuire Millo, ,,artistul apoged.,,, era platit cu
3.200 galbeni in stagiune i 2.500 in restul anului.
In aceste conditiuni a dus-o el Inca dol am. Dar in seara reprezentatiuni piesel Mercadet, Millo, find chemat la sfiritul spectacolului de aplausele
publiculul pe scena, inainta pana la ramps i anunta ca acea-reprezentatiune fi
va fi cea de pe urma. ,,Ca i Mercadet zise elsunt inglodat in afacerile mele,
Si cum nu am un Godeau, care sa me poata scapa, imI iad remas bun de la public i me duc in provincie.a Cuvintele lui facura o adinca impresie asupra publicului. El pled. la Galati cu putinii sei tovaraT credincioi, de unde cutreera
apol toate oraele insemnate ale Moldovel, incarcat de aplause, dar pururea in
strlmtorare de bani.
Millo mai joaca. Inca din timp in timp la Bucuresti, i anume in 1.872,
impreuna cu M-lle Keller, piesa frantuzeasca Mr. et M-me Pinchon, i in urma,
cu cativa actori roman, deschide teatrul din sala Bossel; acolo Milo promise
vre-o 40-50 de reprezentatiuni In cursul stagiunii, care se incepu cu Ceisatoria
lui Figaro, traducere de Millo ; la mijlocul ernei frisk din cauza intrigilor i certurilor dintre artiti, tovardia se desfacu, actorli se risipira in toate partile, far
Millo remase sa joace singur dud in Teatrul eel mare in reprezentatiuni extraordinare cu invoirea comitetului, cand la Bossel pe socoteala sa.
In 1873, ca o stralucire ultima a unui soare ce apune, se arata inca data
in sala Bossel cu Apele de la Vacaregti, data In o serie de 18 reprezentatil. Vodevilul,
scris de dInsul i plin de aluziuni i satirizari asupra imprejurarilor politico-sociale de pe atunci, atrase Inca publicul. In 27 Aprilie 1874 inchide teatrul i
www.dacoromanica.ro
MATEI MILLO
97
pleach din nal prin provincie ; aceasta epoca purse incetul cu incetul sfirsit Carierii artistice a lui Millo.
In acest sfirsit nu-1 vom mai urmari pas cu pas. Netagaduit, Millo a fost
cea mai puternica figura a teatrului nostru, intrunind in ea toate insusirile sufletast1 cerute de arta. Pentru dinsul toata gindirea, toata ambitiunea i iluziile
erail legate cu scena. Talentul seil era, pe de o parte, imboldit de aceasta patima,
iar pe de alta luminat de o rara con.stiinth artistica si de o mindrie clasica, plecand de la ideia innalta ce-si facea el de rolul teatrului in societate.
Precizand mai de aproape talentul lui Millo, el era mai presus de toate
ceeace s'a numit in limbagiul teatrului un comic de salon, un artist intelectual. Pe ling, inteligenta lui fireasca, 11 ajutail la aceasta atat nasterea cat i educatiunea lui. Comicul intelectual spre deosebire de comicul ordinar, de bufh si de
fug, are insusiri superioare. Pe sand acetia pot sa-i compuna rolurile for instinctiv din imitatiunile si caricaturile exagerate ale unor fiine vezute sail inchipuite, imbrhcandu-se ca ele, vorbind ca ele, imitandu-le sail marind proportiunea
diformithtilor for trupeti, i pot juca admirabil pe un belly ras la fat, i sugh4and, pe un bilbait on pe un om cu ticuri,cel dintai, comicul de salon, imiteazh, sail caricaturizeaza sufletele ridicule vezute sail inchipuite, i poate juca admirabil pe un avar, pe un retrograd, pe un revolutionar on pe o cucoanh pretentioasa, adica tot ceeace deviazh, in mintile sari in sentimentele omenesti, dincolo
de linia mijlocie a firil noastre. Pe sand la cel dintai imitarea sail caricatura e
materials, la eel din urraa ea e sufleteasca. De una numai rizi, de cealalth rizi
gindind, reflectand sail. invotand ceva. Intr'una artistul poate trece cu caricatura
poste toate marginele ridiculului ; in cealalta el trebue sa remanh verosimil,
mesurat, in limitele de cuviinth i de tinuta. Si deci, pe sand inteuna nu se cere
prea multa inteligenta, in cealalta se cere totdeauna cu inerenth o conformatiune
intelectuald superioarh. Chci intre un rol si artistul care-1 creeaza este o legatura
de intimitate cu mult mai adinca cleat reproducerea mascii exterioare a acelui
rol; fiecare cuvint, fiecare micare pe care le execute actorul respund ca niste
resorturi unei anume stari sulleteti, pe care actorul trebue s'o inteleagh, s'o faca
sensibila, s'o tins necontenit in corelatie. Cel mai multi dintre actorii nWri
sunt exteriors, vorbind i facend gesturi mecanice, exagerate si in absenta de
gindire, pe sand, tocmai contrariii, ar trebui ca gindirea pururi incordata sa
comande viata de din afard. La artistul adeverat sufletul cants si corpul danteazh.
Superioritatea lui Millo sta tocmai in indeplinirea acestei condith. Talentul sea patrundea in comicul sufletesc, i in istoria teatrului nostru pe el 11
intilnim pentru intaia data cu asemenea inswiri. El a dus finetea i superioritatea in unele roluri unde rar se poate ajunge. Cat de fin era in creatiunea lui din
Paraponisitul, spre pildh! Ce psichologie comica nu ne facea el O. simtim in ama-
raciunea lui concentrata, sand intreba rar, Meet i trist publicul : nBine e ?..
Frumos e?.. Cu drept e?.. Ba nu, adica, ye intreb : toata lumea sa fie in slujba...
afar& de mine ?
Privirea lui 41 provoca un ris discret care-11 multumea mai
mult mintea, un ris interior, dad. 1-am putea numi.
www.dacoromanica.ro
93
MATE! MILLO
Betramil, remasi de pe vremea pe cand Milo era in Hoare, vorbesc Inca

si azi miscall de amintire. Rolurile create de el ail fost atat de adinc intelese si
interpretate ca nimeni nu le-a mai putut juca dupa dinsul. Chirita in lag,
ridicula si pretentioasa, introenita cu caleasca trasa. de 16 cal de posta, la
bariera Pacurarilor, certandu-se cu Vel otcupcicul de ghipcani, ocarand pe
Ioana tiganca din virful trasurii, perzendu-si fetele prin padure si culegend pe
Gulita de pe ghial.a in contasul Babaca-so ; on aceeasi Chirita in Provincie, calare pe cal, scurta si groasa, ,,a la amazoanau, bagOnd toate idiotismele limbei
moldovenesti in frantuzeasca ei ; on mai tarziii Moise din Lipitoria, siret si
tilhar, clipind din oche cand numera banii in palma teranului; sail duiosul Barbu
Lautarul cu cobza subt binis, cantand parch insasi menirea carierei artistice a
lin Millo :
EA me due me prapedese
Ca un ctntec betranesc...
OA ,, fatarn icia lui ',Kir Gaetanis,, ... , prostia Paracliseruluia, a toata
priceperea ',Mame' Anghelusa,,, spairna lui Herscu Boccegiul ...,,, slugarnicia

,,Kerei Nastasia,,, bunatatea i blandetea lui Mo Odinioara,,, zapaceala lui
,,Gura-Casca.,,, tineretea amoroasa cu orice prep a ,,Muzei de la Burdujeni,,, dragestea de neam a lui ,,Tuzu Calicu,,, voinicia fricoasa dar fanfaroand a lui ,,Circ
Serdar i),,, cu un cuvint toate tipurile sufletesti remase nesterse din araintirea
color ce le-au auzit la Millo acum 30 de ani. Alecsandri spunea adesea ca. Millo
jucand ii descoperea lui hist*" parti ascunse din comediile sale si-i intregea, ii
lamurea rolurile pe care poetul le vezase in mod confuz in mintea sa.
Cu insusirile lui surtetesti se unea apol si un fizic fericit. Cu putin dedesuptul mijlociei, corpul seu a putut sa corespunda perfect sutelor de roluri cornice create de dinsul, intro care si rolurilor de femei. Figura. vie, elastica si
pururea in miscare, el a putut nu numai sa infatiseze minunat tipurile ce voia
sa realizeze, dar O. si diferentieze seria nesfirsita a acestor tipuri. Nimic insa mai
puternic si mai fundamental artistic la Millo decat ochii lui. In ei era o lume
intreaga. Cu dinsii singuri ar fi putut juca teatru, intr'atata era de ve'dita si de
variata puterea for de expresie. In cei din urma ani al vietil, and corpul i se slabise cu total, nice nu mai juca decat cu ochii.
Astfel inzestrat din fire el singur fu in stare, cum zice Costache Negruzzi, de a consolida edificiul Teatrului nationala. Dar greutatile prin care a
trecut Millo in cariera lui ail fost atat de multe si atat de marl hick ele i-au
putut micsora caracterul. Inteligent, cu o educatiune distinsa si destul de instruit, el care odinioara era marit nu nurnal pentru talentulc, si capacitatea
lui, dar si pentru onoareau lui,a avut sa tradasca in mijlocul actorilor timpului,
cei mai multi minti marginite si suflete mid. Invidiile si ura color care 1-ail 'neonjurat sunt cunoscute. Ele 1-au amarit in tot lungul vietii. Societatea buna roI) Teatru la Romcini, achnirabila i docurnentita lucrare a d-lu1 11 C. 0115nescu, care ne-a servitca izvor
de c tpetenie in gruparea faptelor.
www.dacoromanica.ro
MATEI MILLO
99
maneasca din timpurile acelea venea rar sa-1 vaza ; ea n'a putut i n'a tiut sa-1 dea
un sprijin material spre a-1 scapa de mizeriile unui traiu lipsit de cele mai elementare trebuinti. Guvernele care s'aii perindat nu i-au dat nici o consideratie.
De aceea, din ziva in care cu teatrul 1-a perdut averea, el a fost prada carnatarilor ovrei i greci, tntins, hartuit, demoralizat, panh in pragul mormintului.
Anecdota povestita de Caragiale cu grecul de la Braila care venise sa-i ceara
datoria de 150 # on sh-1 impute de nu i-o da-o, i care tott41 gasind pe Mil lo
in pat, prefkut bolnav, ii mai oferi 1.0 #, ne da o idee exacta de starea la care
era redus artistul. Apol strainil care 1-aii speculat, facendu-1 sa umble pana la
adinci betranete cu mama intinsh; apoi altele i altele.
Toate acestea au putut sa-i falsifice firea, preschimbandu-1 Intr'un om
adeseori necontiincios, nepasator i plin de multe alte pecate merunte. Dach ele
Irish au intunecat in parte omul, pe artist nu Patti putut abate. S'ar putea zice ca
chiar in ziva in care facu sa se creada di a murit
cu multi am Inainte de
moarte-i i Camera II vota pentru cheltueli de Inmormintare o suma de bane,

pe care se duse de o incasa In persoana la Ministerul de finance, chiar atunci
el era artist.
Millo a scris, localizat si tradus zecimi de piese, cum am vezut in treacet.
Dintre lucrarile lui propril, Baba Ha rca, Prapastiile BucureVilor si poate Apele de la
Vika' rqti ail mai trait Si mai truest Inca. Cele mai multe n'ail avut o insemnatate decat jucate de Millo. Dei director de teatru, deli actor mare, el n'a putut
sh punt In piesele sale nici interes, nici situath dramatice, n'a respuns cu alte
cuvinte adeveratelor cerinte scenice. Teatrul fund la not pe vremea aceea in prima
sa fazh de evolutiune, nimeni n'a fost in stare sa compuna lucrari dramatice serioase. In aceasta privinth nici Costache Negruzzi, nici Alecsandri, nu sunt superiori cu mult. Acetia Irish ca pep, i mai virtos Alecsandri, au facut, cum se
tie, mai curind niste poeme lirice sati epice din incercarile for dramatice. Repertoriul for e mai mult de domeniul literaturii cleat de al teatrului.
Ajuns 7a virsta de 83 de ani, Millo muri in August 1896 la Bucuresti.
El 41 pastrase spiritul viii pant in ultimele momente. Cu cateva zile inainte de
moarte, intilnindu-1 un artist care '1 reproa, el el, Millo, decanul art4tilor romaul, nu luase parte la inmormintarea unui coleg incetat din viata septamana
aceea, Millo, cu zimbetul pe guru, ii respunse incet i traganat : Amice, daca
s'ar putea, eu n'a voi sh iaii parte nici la inmormintarea mea!
In ziva inmormintarii luio serbatoare nationala de ocaziede-alungul

stradelor Capitalei se innaltase arcuri de triumf i filfiiau steaguri tricolore, lion
Si coroane. Ele aruncara, pentru cea din urrat oara, o iluzie teatrala, peste
lutul care fusese artistul genial Millo.
N. PETRWET.
www.dacoromanica.ro
./.
CUM S'AO FORMAT POEMELE HOMERICE"

Iv
ca Iliada i Odyssea,
zic adversaril. lui Wolf,
in forma in care le avem astazi, sunt opera unui-singur om, a lul Homer, acela se pune in contradictiune cu intreaga tiinta a antichitath.
) 'V
Daca generatiile care traisera aproape, ba chiar pe timpul compuneril celor doue
poeme, credeaii 6, ele sunt opera lul Homer, ne este oare permis noue, care sintern despartiti prin mh de am de faptul pus In dezbatere, sa punem in indoiala
marturia acelei venerabile antichitati, mal ales tend nol nu avem tot materialul
trebuincios pentru aceasta, ci sintem redwi la cateva remaite sarace i fragmente
adesea mutilate ?
Aceasta obiectiune, data ar fi interneiata pe o traditie sigura, ar darima
intreaga teorie a lui Wolf sag eel putin ar sgudui-o a.sa de puternic incat abia
ar mal putea sta In picioare.
In realitate insa obiectiunea nu are in favoarea ef mdrturisirea acelel antichitati venerabile, care singura ar putea face autoritate sail ar putea impune
oarecare rezerva spiritulul sceptic. Homer, ca poet al Iliadei i Odysseei, nascut
intr'un oral anume i o epee& determinate, cum se intimpla de regula cu persoanele reale, este o afirmatie posterioara cu cateva veacuri compuneril celor doue
epopei, un fel de inventie eita din capetele unor oameni care, In tiinta stricta, nu
(-(@_
el ce se incroe$e,
I) A se vedea Literature $i Arta Ramona, anul IV, pag. 5.
www.dacoromanica.ro
101
CUM S'Atr FORMAT POEMELE HOMERICE
fac mai multa autoritate cleat aceia care la sfiritul secolulul trecut aii contesta.t
existenta lul Homer.
SA vedem dar ce ni s'a transmis de acea antichitate vrednica de credinta
despre persoana lul Homer i despre Iliada i Odyssea, cu alte cuvinte care este
adeverata traditiune a epoch' clasice cu privire la Homer i poemele atribuite lui.
Antichitatea clasica poseda, pe ling& Iliada i Odyssea, un numer insemnat
de poeme, care se refereaii iara1 la evenimente din cyclul troian, coprinzend uncle
fapte petrecute inainte de cele narate in Iliada; altele, petrecute dupe cele narate
in Odyssea. Aceste poeme, numite cyclice, sunt urmatoarele :
1. Kimpia sail Kurcpia, in 11 carp, care narail casatoria lui Peleti cu Thetis,
judecata lul Paris, rapirea Elenei, pornirea Grecilor din portul Aulis, debarcarea
for pe termul troian i luptele ce s'ail urmat din acel moment pana la coprinderea oraplui Chrysa, rapirea Briseidel i a Chryseidel ;
2. Iliada, al Carel subiect 11 formeaza intimplarile de la cearta 1111 Achille
cu Agamemnon pana la moartea lul Hector;
3. AteLonci; in cinci carp', cu urmatorul coprins : Penthesilea, regina Amazoanelor, vine Troienilor in ajutor, insa este ucisa de Achille. Troienh o ingroapa cu
onorurile cuvenite. Achille omoara. pe Thersites pentru insultele ce acesta 11 adresa;
dar o revolta se nate in lagarul grecesc din cauza acestul omor, i Achille este
nevoit sa se clued in Lemnos, ca A, se curate de crima sa. Memnon, fiul Aurorei,
vine in ajutorul Troienilor, purtand o armatura fabricate de Vulcan, ins& este
ucis de Achille, care la rindul sell este ucis de Paris i Apollon. Inmormintarea lui
Achille. Aias i Ulysse 41 disputa armele eroulul cazut ;
4. 'IXck tLexpci, In patru carp', coprinzend urmatoarele : judecata asupra
armelor, pe care adunarea Grecilor le da. lul Ulysse. Alas, apucat de nebunie,
ornoara vitele Acheilor i apol se ucide insu1. Ulysse prinde prin viclenie pe
Helenus, care descoperind in ce chip se poate lua Troia, Diomedes aduce din Lemnos pe Philoktetes in lagarul grecesc. Aci vindecat de catre Machaon, el se lupta
cu Alexandru (Paris) i.-1 omoara. Dupa acestea Deiphobos se casatorete cu. Elena.
Ulysse daruete lui Neoptolemos, adus din Skyros, armele tatalm seii, Achille.
Troienh reman inconjurati in cetatea lor. Epeus i Minerva construesc calul de
lemn. Ulysse patrunde stravestit In Troia ca sa o spioneze; apol, recunoscut de
Elena, se intelege cu dinsa asupra coprinderh oraulm. Dupa ce ucide pe cativa
Troieni, Ulysse se intoarce la corabiile greceti. Pupa aceea is impreuna cu Diomedes palladiul Troiei. Introducerea calulin in cetate ;
5. IMOU TC1p0-K (Darimarea Troiel), in doue carp, cu acest coprins : Duph in-
troducerea calulul de lemn, Troienii, adunatI imprejurul lui, delibereaza ce trebue
sa face cu el; unit sunt de parere sa-1 arunce in mare, alp. sa-1 arza, iar al it
sa-1 inchine Minervei ca ceva dint. Parerea acestora din urma biruete. Pe cand
or4enil dail ospete de veselie ca an scapat in fine de un razboni indelungat, doi
erpi uria0 se arata i ucid pe Laookon cu unul din cei doi fii aI. sei. Pupa
aceasta minune, Eneas se suie cu sotil lui pe muntele Ida. Sinon ridicand fade
aprinse ca semnal pentru Acheii ascuni in insula Tenedos, acetia pornese cu
3
www.dacoromanica.ro
102
CUM S'ACI FORMAT POEMELE HOMERICE
corabiile i, impreuna cu cei intrati in calul de lemn, macelaresc o mare parte

din TroienI i coprind orapl. Neoptolemos ucide pe Priam, iar Menelati, gasind pe
Elena, o duce la navi, dupa ce a ucis pe Deiphobos. Aias, fiul lul Oileus, smulgend cu violenta pe Kassandra de la o statua a Minervel, tirO"te i statua im-
preuna cu ea. Grecii indignati de acest sacrilegiu vor sa omoare cu pietre pe

Aias, insa el fuge In templul Minervei i acolo scapa de primejdia ce-1 anieninta.
Dupa aceasta Grecii, incarcati de spolii, pornesc spre Ellada ; insa Minerva le
pregatete peirea pe mare. Ulysse ucide pe Astyanax, Neoptolemos ia ca resplata
de razboiii. pe Andromache. Apoi, dupa arderea oraului, Polyxene este sacrificata
pe mormintul lui Achille;
6. N6arot, In cinci carp', cu coprinsul urmator : Minerva scornete o cearta
intre Agamemnon i Menelaii asupra intoarcerii. Agamemnon remane ca sa potoleasca mania Minervel, iar Diomedes i Nestor se intorc saneto1 In patria lor. Menelail ajunge in Egypt cu cinci corabii, dupd ce perduse pe celelalte. Pe de alta parte,
Kalchas, Leonteus i Peripoetes sosesc cu sotii for in Kolophon, unde ingroapa pe
Teiresias. Pe cand sotil lui Agamemnon plutesc pe mare, umbra lui Achille incearca sa-1 opreasca, prezicendu-le cele ce li se vor intimpla. Apoi se nareaza o
furtuna la stancile Kapharee i moartea lui Aias din Locri. Neoptolemos, indemnat
de Thetis, pleaca pe uscat. Omorul lui Agamemnon de catre Aegysthos i Klytemnestra este rasbunat de catre Orestes i Pylades. Menelaii ajunge in Sparta ;
7. Urmeaza Odyssea ;
8. Telegonia, in doue carp, cu acest coprins : Dupa uciderea petitorilor Penelopei, Ulysse se duce In Elis ca sa-i vaza turmele ; este primit de Polyxenus,
care-i daruete un crater. De aci intorcendu-se in Ithaca, saviqete sacrificiile

ce i s'ail recomandat de catre Teiresias. Apoi sosete la Thesproti i ia in casatorio pe Kallidike, regina acestora. Se na0e un razboiu Intre Brygi i Thesproti comandati de Ulysse. Marte pune pe fuga pe sop lui Ulysse, dar Minerva '1 ajuta
Si Apollon invinge pe partizanii lul Ulysse. Dupa moartea Kallidikei, Polypoetes,
fiul lui Ulysse, ii urmeaza la tronul Thesprotilor, iar Ulysse se intoarce in

Ithaca, unde este ucis de fiul seu Telegonos, care nu-1 recunoscuse. Dupa ce-I
cunoate greala, Telegonos ia cadavrul lui Ulysse, pe Telemachos i pe Penelope,
i-1 duce la mama sa Kirke, care Ii face nerauritori. Penelope se casatorete cu

Telegonos, iar Kirke cu Telemachos 1).
Deosebit de poemele aratate mai sus, mai faceau parte din epopeile cyclice
urmatoarele : 1. Titanomachia, 2. Danais, 3. Atthis Hegesinoi sail Amazonia,
4. Oedipodia, 5. Thebais sail Expeditia lui Amphiaraos, 6. Epigonii sail Alkmaeonis, 7. Minyas sail Phokais, 8. Luarea Oechaliei.
.
Aceste poeme, din care azi avem prea putine i neinsemnate fragmente,
precum i nite rezumate facute de gramaticul Proldos, sail. pastrat in toga intregimea for papa dupa ce Grecia II pierdu independenta politica ; dintr'insele
a) Coprinsul acestor poeme ni s'a pastrat in Chrestomatia lui Proklos, din care o parte este reprodusa In
Bibliotheoa lul Photios.
www.dacoromanica.ro
103
ne putem face oarecum o idee despre natura si multimea epopeilor cyclice, care
au circulat atata timp In antichitatea ellena. Pentru fiecare din ele ni se da numai un loc in care 1-a luat natere, i tot asa ni se cla pentru cele mai multe
din ele numai cate un nume de autor; in fine, chiar asupra timpului, in care a
fost compusa fiecare din ele, ni se da o epoca ce corespunde mai mult sau mai
putin cu realitatea istorica. Cu toate acestea, traditiunea dinainte de epoca alexandring, adeverata traditiune a poporulul grecesc, netinend seams, nici de numerul considerabil al acestor opere, nici de intinderea, nici de preciziunea indicatiilor ce se dab. asupra lor, fie cu privire la numele autorulul, fie cu privire
la locul in care a fost facuta
traditiunea, zicem, le atribuia pe toate lui Homer, impreuna cu alte cateva : Margites, Batrachomachia saii. Myomachia, o colectie de imnuri, cateva poeme ware, Capra, Maimutele I) etc. Astfel, dupa traditia clasica, Homer este autorul nu numai al Iliadei si Odysseei, ci al tutulor
poeraelor cyclice, sail, daca nu al tutulor, in orice caz al mai tutulor. Aceasta
activitate fara exemplu o atribue lui Homer nu nite oameni cu totul depart*
de epoca in care ail fost compuse operile numite mai sus, cum sunt criticii alexandrini sau invetatil modern', ci corifeii literaturil greceti, a caror autoritate nu
se poate pune la indoiala, de vreme ce ci traiaii in periodul de inflorire al artei .Si
literelor ellene. PArerea cum ca Homer este autorul numai al Iliadei i Odysseel
este, in epoca clasica, imparta0ta de un numer foarte restrins de oameni culls, o
parere izolata, care devine generals i se consolideaza oarecum cel putin cu 500
de ani dup5, ce ele au fost compuse, adica in epoca alexandrina. Critich de pe
timpul Ptolemeilor, cugetand ca ar fi cu neputinta chiar fantaziel celei mai fecunde sa produca atatea poeme, au fost nevoid sa margineasca paternitatea lui
Homer numai la Iliada i Odyssea. Insa, o repeim Inca data, adeverata traditiune greceasca II atribuia toate sau mai toate poemele cyclice. Prin urmare, nu
Wolf i aderei4ii sei trebuesc acuzati ca resping traditiunea i nu in seams de
dinsa, ci criticii alexandrini i literatoril moderni, care, In dispretul afirmatiilor
celor mai categorice ale antichita'til ellenice, restring activitatea lui Homer numai la Iliada i Odyssea.
Asa e adeverata tradiliune, i invetatil alexandrini o inlatura numai ca sa
o inlocuiasca cu o parere mai probabila, de oarece pentru (11110, ca i pentru nos
este inadmisibil ca unul i acela om sa fi produs in acele timpuri peste douezed de poeme de o intindere aa de considerabild.
Acum, daca intrebam aceeai venerabila. antihcitate : unde s'a nascut acel
I) Gramaticul Proklos zice: of ya clezaiot xal ttiv xthtlor dvayedTovasv els wird:, (rdv"Ourieory rreoart-
Oka; db aerryl sal nalyrsci wsva, Magyirr, Bargazopaxiar it Mvomaxlar,'Errandxvor, .4ya, Kiexonras, Kavotic.Sengebusch Hornerica dissertatio posterior, p. 14: nSed alia fuerunt praeter Madera et Odysseam Homero
vulgo adscripta carmina multa, cow Alexandrini quidem et, uti videtur, ante eos Plato divinus ille philosophus
universe ab Homero abjudicarunt, e reliquis vero Homericis Alexandrinorum superioribus aetate alii omnia genuina crediderunt esse, alii ex parte. Margiten plurimi pro genuino Homeri carmine habuerunt; hymnum In Apollinem Thucydides et Aristophanes ad Homerum rettulerunt, Epigonos Aristophanes, Thebaidem Simonides Ceus,
Cypria Pindarus,1Sophocles nairsu qumdam, Aeschylus universa Carmina Cyclica, etc. Ibid. p. 49 egg.
www.dacoromanica.ro
104
CUM S'Atl FORMAT POEMELE HOMERICE
geniu fara seamen si in ce timpuri a trait, ea ne respunde tot asa de incurcat si

nehotarit ca si asupra activitatil lui literare.
Unde s'a nascut Homer ?
La aceasta intrebare multe texte vechi ne respund : In toate orasele grecesti 1). Numal cateva din ele se marginesc la seapte rase, fara a se invoi asupra tutulor numelor lor. Foarte cunoscuta este urmatoarea epigrama :
Ènt& ipiallaivoucre TrOXEK &Cc gav `01.sApou,
Kov.71, 11./6pvcc, Xioc, Kompthv, nooc, 'Apr; 'AO vat 2).
Un epigramatist antic, Antipatros, ca sa rezolve cestiunea, recurge la o expresiune poetica. Dupe. dinsul, nici un loc de pe pamint n'a produs pe Homer, ci
insusi cerul. Fireste, toi poetii cel marl sint divini, insa aceasta nu -'1 impedica de
a revendica drept patrie cutare sau cutare localitate terestra. 0 metafora norocita sau o expresie de spirit nu desleaga o cestiune, i de multe ori, cu deosebire in
cazul de fate., ea lasa mintea tot asa de nedomirita ca si mai 'nainte. Noue ne trebue o proba istorica, nu o figure. poetica. Pluralitatea locului de nastere al lui Homer, asa cum rezulta din o multime de texte in proza si epigrame vechi, din care
not am reprodus numai cateva, nu ne autoriza a da preferinta nici unuia asupra
altora, pentru simplul cuvint ca nu avem nici un argument mai mult in favoarea
unuia decat a celorlalte. Astazi, in urma unor cercetari amenuntite, in care nu stie
cineva dace. trebue sa admire mai mult temeinicia metodului decat staruinta dezinteresata a cercetatorilor, este dovedit pans la evidenta ca in fiecare din orasele,
in care se pretinde ca s'a nascut Homer, ail existat scoli de rapsozi, care se ocupail
cu invetarea si recitarea canturilor poetice. Ca in Egypt si India, fiintail in Grecia
oameni care isi inchinau intreaga for activitate intru a inveta pentru sine, a
inveta pe attil si a declama la sunetele monochordului poemele zise homerice 3).
De aci traditia ca poetul s'a nascut sail cel putin a trait catva in acele localitati.
Dar asemenea scoale au existat si in alte localitai, ca Samos, Milet, Prokonnesos,
Halikarnassos, Phocaea, despre care textele antice nu spun eh s'ar fi nascut inteinsele sau ar fi trait catva in ele Homer 4). Este mai mult decat probabil ca si
aceste documente au pierit ca atatea altele din antichitatea clasica.
Suntem cel putin mai bine informati asupra timpulul, in care a trait nemuritorul autor al Iliadei si Odysseel ?
Proklos se exprima asa: ol fsiv KoloTolvsov creltdv (viz, "Oprivov) civilydeevocw, of di Xiov, ol di
l'isvevaiov, 01 cr..birv, ail., di Kwhalov xal xaidAov Jrcioa 7reiltc oirrsiroseivocsuirdois, aev eixd-rom c1v xocraonolisqg liyorro."Opneor di aciaat sus abreiv al ndlegc xcci ol clnotxot avzwv 7n:cc' iavrois yerevijo0as liyovacv,
Intr'o epigram& publicatA in Anthologia lul Planudes (IV, 294) citim urmAtorul distich :
thraolas Tdv"0,14,neov olvayeavelieda acizpis,
Keivov, IWO nciocci xeie Oeirovas raletr;
Strabo (XIII, cap. III, 6), dupi ce a narat cA Ephoros si Hesiod au fost din Cuma, zice: Vageos di mix 1`-
,coloyovairalc (Kvaaiiis icrri) no,llol yde clas)40671roiasv akm).

5) Alta epigram& foarte respindit& asupra loculul de nastere al lul Homer este aceasta:
Wasci 2rdless Acievarro amply did Ic`cev'OPriev
Zolievcs, Mac, Kologoolv,10dxl, 170.oq,"dieyos,!elOiras.
3) Sengebusch Dissertatio lionterica Posterior, p. 47 sqq.
4) Idem, ibid., p. 69 sqq.
www.dacoromanica.ro
CUM vitr FORMAT POEMELE HOMERICE
105
Este natural ca, pentru niste timpurl asa de vechi, respunsurile la aceasta
intrebare sa oscileze pe un spatiil de cateva zecimi de am; chiar dad, aceasta
oscilatie ar merge pang. la o suta de ani, ea nu ne-ar surprinde prea mult. Inca
cand ea se Intinde pe un interval de aproape cinci veacuri, mai ales cand aceste
date ni sunt procurate de niste autoritati pe care nu avem nice un motiv de a
le respinge spre a preferi pe una celorlalte, atunci suntem nevoiti a admite ca
aci avem a face nu cu o simpla neexactitate chronologicd, ci cu alt fenomen, a
carui explicare trebue cautata.
Iata epocele admise de principalele orase grecesti cu privire la timpul in
care a trait Homer :
1. Dupa Athenieni
2. Pupa Kumaei
Homer a Inflorit pe timpul cand Ionienii au trecut din

Attica In Asia, adica pe la anul 1045 a. Chr.
Homer s'a nascut In Smyrna, pe timpul cand o colonic
a for a Intemeiat acest oral, adica In anal 1.025 a. Chr.;
3. Pupa traditia din Chios, Homer s'a nascut cu doue sute de ani dupa darimarea Troiei, adica la 984 a. Chr. ;
4. Dupa Kolophonieni . . Homer s'a nascut cu 1.32 de ani Inainte de prima
Olympiada, adica la 908 a. Chr. ;
5. Pupa Samieni .
. Homer s'a nascut cu 400 de ani inainte de timpul infloririi lui Herodot, adica pe la 840 a. Chr.;
6. Dupa Milesieni .
. Homer s'a nascut cu aproape doue generatil Inainte
de Intaia Olympiada, adica pe la 843 a. Chr.;
7. Pupa Salaminienii din Kypros, el a Inflorit cu 500 de ani dupa. ce Troia a
fost Inconjurata, adica pe la 690 a. Chr. ;
8. Pupa Prokonnesieni Homer a fost educat de Aristeas, pe cand domnea
Gyges In Lydia, adica. Intre anil 716 si 678 a. Chr.;
9. Pupa Kretani
Homer s'a nascut sail a fost In floarea lui pe timpul

poetului Thales, 640-550 a. Chr. 1).
In periodul de reflesiune, cand critica Incepu a alege Intre datele nasteril
ui Homer, Aristarch urma traditia atheniand, Euthymenes si Archemachos pe
.
cea din Chios, Porphyrios pe cea din Kolophon, Herodot pe cea din Samos, Theopomp pe cea din Kypros, etc.
Precum vedem din schita de mai sus, datele asupra timpului In care a
trait Homer variaza intre anii 1045 si 550 a. Chr., Infatisandu-ne o distanta de
cinci veacuri. Sh vie oare aceasta deosebire dintr'o simpla gresala de calcul sail
dintr'un lapsus memorise? Critica moderns de la Wolf Incoa, si mai ales admirabilele cercetari ale lui Maximilian Sengebusch In domeniul cestiunii homerice,
au demonstrat Intr'un mod peremptoriii ca traditia flecarei cetati despre timpul
locuiril sail nasteril lui Homer Intr'Insa corespunde cu epoca In care s'a Infiintat acolo o scoala pentru pastrarea si propagarea cantecelor epice. Prin urmare,
daca numele lui Homer era, precum s'a ara.'tat mai sus, Inscris pe toate poemele
Sengebusch
ibid.-,
79 sqq.
www.dacoromanica.ro
106
CUM S'AU FORMAT POEMELE ROMERICS
cyclice ; dad. acest Homer s'a nascut in curs de aproape cinci veacuri prin atatea
orar locuite de Greci, iar locul naterii sail locuinta lui inteun ora. l oarecare corespunde cu infiintarea unel Foale de cantareti epici acolo, atunci, de vom Linea
seams de traditie, pe care nu avem nici un cuvint de a o inlatura, suntem datori
sh admitem ca informatiile antichitatil cu privire la locul si timpul nateril lui
Homer sunt informatil privitoare la introducerea cantecelor epice si a infiintaril
coalelor de rapsozi in deosebitele puncte ale Asiei Midi si prin insulele grecet1.
Sh lasara acum la o parte notitele date de antichitatea clasica asupra persoanel lui Homer ca autor al Iliadei i Odysseei, i se vedem ce ne-a transmis
aceeaI antichitate asupra poemelor inse1.
Iliada si Odyssea nu ail fost scrise la inceput, ci numai transmise din
gura in gura prin recitatie. Acest adever, atins intal de Casaubon in treacht i
desvoltat mai thrzill de Perizonius, a fost stabilit in cele din urnah de Wolf cu
probe care nu mai lash nici o indoiala 1). Cea dintai dovada despre neexistenta scrierii pe timpul compunerii poemelor homerice ne-o procure insei poemele, a caror limbs ne isbete printr'o mobilitate caracteristich idiomelor vorbite,
nu i celor fixate prin scris. Astfel cititorul observe la fiecare pas eh silabele se
mladiaza cu o elasticitate specials, adi lungindu-se ad scurtandu-se dupe trebuintele ritraului, ce diftongil se desfac in silabe, iar silabele se contracteazh in
diftongi, ca unele consoane sunt cand duple child simple, dupe nevoile raetrului,
eh vorbele ni se infatipazh aci subt o forma aci subt alta, i flexiunile sunt imprumutate child de la dialectul ionic, cand de la eel eolic, fenomen particular limbilor nestatornicite inch prin scris. Ceice afirma ch scrierea era cunoscuta pe
timpul compuneril poemelor homerice invoach in sprijinul pareril for faptul narat
in Iliada eh Proitos trimise pe Bellerophon in Lykia la socr1.11- sett, dandu-I nite
tablite pe care sapase (ypea4a0 nite ,,semne pierzetoare (61w.ccm AuTpCc), ca sh le
transmits socrului seu 2). Insa scholiaOil lui Homer observe ca vorba ypacpav avea
pe atunci aceeai insemnare cu xccEicro-etv sail Um (a sapa, a sgiria), cuvintul

allpterra inserana EISA (icoane, imagini), iar cuvintul nivaE avea acela inteles cu
acok sail EuXapiov (scindura, tablita de lemn, bepor) 3). Prin urmare acea preling, scrisoare nu era decat o tablita de lemn, pe care erau sapate nite semne,
ca sh zicem aka, ieroglifice, iar nici de cum o scrisoare in adeveratul inteles al
cuvintului. De aceea Merian, vorbind de acest fapt, pe care adversarii colei lui
Wolf 11 invoach ca un argument decisiv in favoarea existentei scrierii In poemele
I) Prolegomena, p. 40 sqq. Vezi testele vechl reproduse la Sengebusch, op. cit. pp. 27 sqq.
2) Iliad. VI, 168 sqq.
?awns di lieu ..ctvekrivde, adeev e Oyes aeptara Avyeci,
yechpas dv 7:isms nvvxvii 84vitoq0Oes nolAci
claim et' ivolyesv qu nev0e0,
clndiorro.
8) Aristonikos, un vechid comentator al luT Homer, face la acest pasagiu urmatoarea observacie: 4 den).77,
Ors tupacils dart rod sir litewv yed,itetaws yeggiar ov oda di Taro ditaa0ac, car rays yeci.pat rd Ziaar oiov
et's, clyzaecitaq ere.A.
eiv Mae ?viva; r Os, rtevOeedv rod Heobrov. De altmintrelea, aceasta obserritie a luT Ari
stonikos este luata din scholiile luT Aristarch, dup5 cum a demonstrat Lthrs. Acelasl Aristonikos scrie la vers. 176 din
cantul VI al Bader wepterct Aiyee oti yeciapava eldwia sea iviyeavev.
De asemenea Eustathios, in comentariul
sdu la Iliada, observa la acest pasagiu: d yecipica (nix Wide, o troinrvis el ycie in' adrod 4v iv mica, xaOci sal 4
iv 'Oivercreip yeanvik, mix civ Tess vine rd atipa, intlieivag TIT Aites Jed 'a povereet xal salesov.
www.dacoromanica.ro
CUM 8'110 FORMAT POEMELE HOMERICE
107
homerice, observa cu oarecare ironie : dach aceasta ar fi fost in adever o scrisoare scrisa cu semne alfabetice, ar fi cu totul singular ca o inventie aa de folositoare si aa de cunoscutd chiar de atunci, s& fi disparut cu doue generatii in
urma, in nite inprejurarl in care uzul el catiga o importantd cu mult mai mare.
Oare ea era build numai pentru scrisori de recomandatie, al cdror stop era de a
face pe oameni sd fie sfiOati de Chimera
Mai hotdritor in aceasta privinta este urnidtorul fapt, narat iarai in Iliada.
Hector provoacd la o lupta singulard pe fruntaii Acheilor. Noue din ei respund
la provocarea viteazului troian. Betranul Nestor propune O. se arunce Intr'o

cased, semnulce (x)iipc4) fiecaruia din cei noue Achel Si A. se traga unul. Nestor
agita casca Si scoate seranul,, lui Aias. Un crainic, luandu-1, it arata cu dreapta
fruntailor Achei, iar ceice nu -1 cunosc it refuza. Insh sand ajunge la eel ce-1 insemnase i-1 aruncase in cased, la strdlucitul Aias, acesta intinde mana si-1 ia,
zicend : o amid', in adever este semnul meip, 1). Pentru cine ,tie sa traga din
fapte ceeace coprind ele si nu altceva, este invederat ca aci nu poate fi vorba de
ceeace se chiama," scriere ; altmintrelea, oricine ar fi putut citi i recunoate numai
decat pe obiectul (Oviripg sort) scos din casca numele lui Aias, nu numai cel
ce-1 pusese.
A doua serie de probe cum ca, pe timpul compuneril poemelor homerice,

nu exista arta scrierii, ne-o d& marturisirea categorich a textelor vechi. Flavius
Josephus reproduce o traditie, dupa care Homer nu i-a scris poemele, i ca

ele au fost adunate mai tdrziii din cantece ce se pastrasera prin transmisiune
orala 2), iar un scholiast vechiii zice ca poemele lui Homer nu se transmiteau pe
atunci prin scris, ci prin invetare pe din afar& 3). Mai mult Inca. Cei vechi, no
spune Aelian, recitaii poemele homerice izolate, ca i cum fiecare cantec ar fi format un tot in parte. Astfel, ei ziceaii : Lupta de linga corabli, Doloneia, Vitejia
lui Agamemnon, Catalogul corabiilor, Fatrokleia, flescumperarea (lui Hector), Jocurile in onoarea lui Patroklos, Calcarea convenOilor jurate. Acestea in Iliada. In
cealalta poems avem titlurile : Cele petrecute in Pylos, Cele petrecute in Lakedaemen, Pegerea Kalypsoei, Cele privitoare la pluta, Naratiunea lui Alkinoos, Kyklopeia, Despre morti, Cele privitoare la Kirke, Spelarea lui blysse, Omorul petitorilor,
Cele petrecute la camp, Cele petrecute la Laertes 4). Aceste titluri sunt vechi, pentru
ed. Herodot (II, 1.16) citeaza AL04014 1*i-tux (Vitejia lui Diomedes), la care el
socotete i Inceputul din cantul VI-lea al Iliadei, de oarece versurile citate de el ca
facend parte din aceasta rapsodie sunt din cantul VI, vers. 289 292. Platon nu4) .ltiada, VII, 161 sqq.
2) Contra Apionern, I, 2. Vezi textul reprodus aid In nota 1 de la pag. 7.
8) Apud Villoison Anccdota graeca, II, p. 182: vise ycie oti yetud naesdictorro (id Tot; Volkov),
Advn clulauxaligc, or av Avrlicovs ovl.ciprocvso etc.
4) Variae historiae, XIII, 14: Ott .rci `014,kov Inn neorceor dcgmaira ;dor of malatoi. Oiov neyor
T.jv bri vavai ociviv sal tioadvecclv rcva, Sal 'ilecorelar './Iyaitiicrovos xal Nadi, xaraloyov xai Haredxlecar xai
AtiTect xal 'Ertl Hareo'xlco c102a sal Vexion, ciocirsocr. 7'afiratiale risslAccidoq.`Y;r1g del rig &fear Ta it, 17v191
sal rd Iv Aaxectalicovs sal KaAvvolic civreov xal Td steel tiv velar sal fill.xlvov clnolo'yovs sal livxAshrecar
xcsi lirisvcav gal Td sic Kiexls, Arinrea, Mrciartfour scdrov, Td Iv 41 4, Tci Ir .Accitsov.
www.dacoromanica.ro
108
CUM VAC FORMAT POEMELE HOMERICE
mete Attai (Rugaciunile)1), Aristot ales vorbete de 'AXxLv6ou iiraoyg 2)) iar autorul
dialogulul platonic intitulat Minos, rnentioneaza Ngxuta (sacrificiile pentru morti)3)
Aceste cantece cu titluri anumite se invetaii pe dinafara In coale de catre

oameni, care se inchinall oarecum acestel specialitatI de a trai din recitarea rapsodiilor homerice. Acest fapt nu trebue sa ne minuneze nicidecum, de oarece este
tiut din izvoare neindoioase ca existaii la Ebrei coalele Profetalor, la Bretons
coalele pentru barzi, la Scandinavi pentru scalzi, la Cella pentru Druizi. Asupra
,coalelor celor din urrad, iata ce scrie Iulius Caesar : stimulata de privilegii atilt
de marl (ale Druizilor), multi ini se adund de buna-voe pe linga ei sail sunt
trimi1 de parintii i rudele lor. Acolo se zice ca invata un mare numer de versuri i unit reman la invatatura douezeci de am. Nu este permis a se incredinta
acele versuri scrieril, pe cand in mai -mai toate celelalte afaceri ale lor, publice
si private, el se servesc de literile greceti,, 4). Cu drept cuvint observe Jean Jac-
ques Rousseau in opusculul sea intitulat Essai sur l'origine des langues, cap. VI:
data Iliada ar fi fost scrisa, ea ar fi fost cu mult mai putin cantata, rapsozii ar fi
fost mai putin cautati i s'ar fi inmultit mult mai putin. Nici un poet n'a fost aa de
cantat, afar& de Tasso la Venetia, i Inca numai de gondolieri, care nu prea citesc.
Adolf Kirchhoff a demonstrat ca Iliada era terminate in veacul al 8-lea,
intemeindu-se pe faptul ca in alte poeme cyclice, ca Ai0Loynic, niou Tcipatc i Kintpioc,
se face aluzie la Iliada, ca la o poema al cares subiect era determinat
inchis in
anumite hotare 5). Despre epopeia K6Tcpta se tie ca ea exista deja in Olympiada a
pi
30-a. Pentru ca autorul ei sa se rapoarte la Iliada, ca la o opera cunoscutb.",

suntem nevoitI a admite ea aceasta din urma poema era terminate cu cateva
decenil mai Inainte, adica In veacul al 8-lea. Cu toate acestea, c-le dintai inceputuri istorice despre arta scrieril la Greci be gasim tocmal >Yu un veac dupa terminarea Iliadel, la 664 a. Chr., cand Zaleukos dede legs scrise Lokrilor Epizephyrieni. Acest Zaleukos inflori, dupa marturisirea lui Eusebios, in Olympiada a
30-a, adica cu 70 de ani Inainte de Solon 6). Aa dar, cea dintal intrebuintare
a arta de a scrie la Greci se dovedete cu documente ca s'a facut in prima jumetate a veaculul al 7-lea, i anume pentru publicarea legilor lui Zaleukos. Insa de
la intrebuintarea ei pentru fixarea unor formule scurte pana la redactarea unor
poeme de intinderea Iliadei i Odysseei, distanta este enorma. Nu se scria opere
de 16.000 i de 13.000 versuri, pe cat timp cineva nu este sigur ca va gasi cititon pentru dinsele. Transmisiunea lor din generatie in generatie se explioa numai
prin traditia orala, i acest obiceiil se dovedete prin numeroase texte ca a existat
nu numai la Greci, ci i la alte popoare, la care arta scrieril nu era prea re'spindita.
') Cratylus, 38.
') .Rhetorica, III, 16.
3) Cap. 13.
4) De bello vailico, VI, '14.
5) Quaestiontim homericarum particula, 1845.

0) Ceeace se zice In dialogul platonic Minos, cap, 15, cum cA Minos a dat legs scrise in bronz
zalltoic
YeaPpassiosc grew yarentmeirovc 'roes rcipovc), ei in Biblintheca lu1 Apollodoros (111,1, 2), cum ca Minos a scris legs
(yedvas vdpovs), sunt asertiunl lipsite de ()Ace temeiu. Multi Insi au afirmat acela1 lucru despre Lykurg, despre
care toad antichitatea spune cA n'a lAsat nimic scris. In Athena, arta scrieril a inflorit cu pupil inainte de Solon.
www.dacoromanica.ro
109
Este meritul inteleptului legi'uitor Solon de a fi dispus prin o lege anume

ca poemele homerice, care pane la dinsul se recitail la Intimplare, s se cante
de aci inainte inteo ordine statornica. Pisistrat, in a doua jumetate a veacului

al 6-lea, fa.' cu un pas mai departe. El numi o comisiune de patru barb*, si
anume : Konkylos, Onomakritos din Athena, Zopyros din Heraklea si Orpheus din
Kroton, ca sa, dea cantecelor homerice o redactiune definitiva, inlaturand nume-
roasele variante de care eraii pline, fapt pe care it intimpinam in toate poemele
care circula din gura in gura. Asupra acestui punct textele vechi cunt de acord
perfect 1). Toate aceste texte constata c5, mai Inainte poemele homerice se cantail
fragmentar (cricoprilv, 4p1p1vce) si ca numai de la Pisistrat incoa ele au fost aezate in ordinea in care le avem azi; insa impartirea fiecarel poeme In douezeci
si patru de canturi, dupa numerul literilor alfabetului grecesc, dateaza numai de
la Aristarch 2).
Redactoril numiti de Pisistrat se izbira de multe dificultati, si adesea remasera nedomiriti asupra aezaril materialului adunat in corpul fiecarel poeme. Astfel, Doloneia, care ocupa asthzi cantul 10-lea din Iliada, era considerate ca o poema
in parte 3), iar Intilnirea lui Glaukos cu Diomedes (cantul 6-lea din Iliada) nu se
tia in ce loc anume trebue puss, dupa cum ne spun comentatorul Aristonikos 4).
Cum ca.' cea dintai redactiune a poemelor homerice a fost cel putin cea
dintai redactiune intreaga a lor, reiese cu siguranta din felul si tonul numeroaselor notice acute de scriitorii vechi asupra acestui fapt, care pentru dinsii avea
importanta unui eveniment. Dace redactiunea lui Pisistrat ar fi fost o simple

editiune indreptaa, atunci ea n'ar fi fost proclamath i serbatorita cu atata entusiasm, nici n'ar fi fost privita ca solutiunea mult timp dorita a unei probleme
anevoioase.
Dupe redactiunea facuta din ordinul lui Pisistrat, in deosebi cand, de la

sfirOtul veacului al 5-lea, trebuinla de a scrie deveni mai generala, se facura
alte editiuni, care purtail numele oraselor in care se scrisesera sail ale barbatilor
ce isi luasera asupra aceasta sarcind delicath (1%;60-Et4 xca'elvpa i ix?,6crEL; XTTA
TrO)Ecc). Este foarte probabil ca editiunile oraselor era obligatoare pentru recita.rile fa,' cute la anumite serbatori. De aceasta categorie tineati : editiunea din Mo ssilia (1i MacrcrcaiwrLx))), cea din Chios (i) Xicc), cea din Sinope (II Etvwrctx))), cea din
1) Indicam aicT numaT cate-va : Ioannes TLelzes in Prolegomena Scholioruni in Aristrphanem, idem In
Exegesa la Iliada, Bekker Anecdota II, p. 766, Scholiile la Graniatica las Dionysios Thracul, publicate de Villoison in Anecdota II, p. 182, Eustathios in Scholiile sale la Iliada, p. 5, Scholiile la Pindar (Netnea, II, 1 ,
Scholiile Plautine, publicate de Ritschl, Cicero (De Oratore, III, 34, 137), Pausanias VII, 26, 13, si In deosebitele
Viefe ale lui Homer scrise de cel vechi. Aclian Variae Historiae XIII, 14.
2) Pseudo-Plutarch in Viala lui Homer, cap. IV: eiai di alityl notifaesc dvo, Wads sal 'Mama, &l near?, ixaTiea xis zdv dei0146 TO:11. OVOiXeiWV, ot/A, turd Tov ixz of nociiroi, till' sIird TWV yeapitarixoir, Tar
nael.dieicrecivtov.
3) Scholiastul la cantul 10-lea din Iliada: (pad rujv (Savicadiav eirp' Vatjeov ldice Terdx0as, sal /44 eipas
pleoc rijs 71.scidos, t1nd db 17seacaTedrov tercixOcet alc vitt, noinotv.
4) Scholiul la cantul 6-lea din Iliada: 9 &lag grs perarseilaci row aillaxdoe Tashlis ru v othrraosv.
Amintim ca dipla (chnlid este un semn diacritic inventat de gramaticil alexandrint pentru a-st face ob ervaltile sau
a-M exprima induoelile asupra mat pasagih orb asupra unul cuvint.
www.dacoromanica.ro
110
CUM S'AtT FORMAT POEMELE HOMERICE
Kypros (CI Kunpix), cea Eolica (7) AtoA sau ii Ato Xerf1). Intre cele mai vechi editiuni
xa,s' ivapa figureaza a lui Euripides (nu a celebrului tragic, ci a altuia, care nu
este mutt mai tin& decat el). Mai cunoscuta este editia lui Antimachos din Kolophon (catre sfirsitul veacului al 5-lea), apol a lui Aristoteles, editie numal din
Iliada, pe care marele cugetator o facu, dupa spusa lui Plutarch, pentru Alexandrueel -Mare, asa numitd, Fri ix v&pe-tixoc tx;orstc, i pe care regele Macedoniei o 'Astra
inteo cutie pretioasa, pe care o gasise in tezaurul lui Dareios; Insd Strabo (XIII,
1, 27) afirma ca Alexandru a insarcinat cu aceasta editie pe Kallisthenes i Anaxarchos Alte editil din vechime au fost : a lui Philetas din Kos, profesorul poetului
Theokrit ; a poetului Aratos din Soli, in veacul al treilea a. Chr.; a lui Rhianos
din Kreta, a lui Philemon i Sosigenes, care, deli mai tineri decAt Zenodot, nu
se numerl intre Alexandrini.
De aid' inainte incep adeveratii alexandrini, dintre care eel mai insemnati
sunt : Zenodot din Ephesos, elevul lui Philetas din Kos ; Aristophanes din ByzanPA, elevul lui Zenodot i directorul faimoasei biblioteci din Alexandria dupa
moartea lui Apollonios Rhodios; Apollonios Rhodios, poetul Argonauticelor ; Aristarch, eel mai mare si mai cunoscut dinteinii. Toti acasti invelati salt straduit
a reconstrui editia lui Pisistrat, inlaturand greselile ce se strecurasera de la dinsul
incoa, ear critica naoderna incearca, cu ajutorul scholiilor vechi, s restaureze
editia lui Aristarch sau cel putin a se apropia cat se va putea mai mult de textul
fixat de gramaticil alexandrinl.
SA ne oprim pentru un moment aci, resumand rezultatele la care am

ajuns pe baza documentelor ce ne a ldsat antichitatea.
Iliada .i Odyssea s'aii transmis In curs de cateva veacuri numai prin traditie raid de catre oameni Inchinati acestel specialitAti, i numai in a doua
jumetate a veacului al 6-lea ele au fost statornicite prin scris din ordinul lui
Pisistrat. In convingerea epocel clasice, Homer nu este numal autorul Iliadei si
Odysseel, ci al tutulor poemelor cyclice, sau eel putin al poemelor referitoare la
cyclul troian. Pe de alta parte, traditiunea asupra vietil lui nu ne da o persoand
care sA se poata fixa inteun be si timp anumit, ci un sir de orase si de epoco

care corespund cu respindirea treptath a cantecelor epice in orasele Si in mijlocul
semintiilor ellene, care ail cultivat cu mai mult succes i cu mai mare Avila acest
gen literar. Neal:drat, cu acest rezultat problema dad. Iliada i Odyssea sunt opera
unuia i aceluiasi poet sail dad. fiecare din ele este opera unui poet deosebit, sau
in fine dad. ele s'afi nascut din contopirea unor cantece izolate la inceput, nu
numai ca nu este rezolvata, dar nu este macar atinsd. Din premisele ce am stabilit mai sus pe baza autoritAtil celor vechi nu se poate induce In logicd stricta
nice o concluzie stiintifica asupra nasterei poemelor zise homerice. Un lucru insa
este, dupa, parerea noastra, castigat, anume ca, acea venerabila traditie pe care
o invoaca adversaril lui Wolf si pe temeiul careia el sustin ca Iliada i Odyssea
sunt opera unui singur poet, nu exista. Respunsul la Intrebarea cum s'a nascut
fiecare din aceste epopei nu este legat de nice un fapt istoric. Prin nrmare, dad
cineva, condus de un sir oarecare de motive, va vedea In Iliada sau Odyssea nu o
www.dacoromanica.ro
CUM S'AtJ FORMAT POEMELE HOMERICE
111
unitate primitiva, ci o reuniune de balade odata independente salt desvoltarea

unui simbure mai simplu la Inceput, atunci nu i se poate obiecta ca nesocotete
sau cade In contradictie cu o traditie sigura i statornica.
Liberl dar de aceastb, stavild, se, cautam in poeme inset respunsul la intrebarea : cum s'aii nascut poemele homerice
(Urmeaza).
ANG. DEMETRIFSCU.
www.dacoromanica.ro
11
IN PIMNITA
unt in pimnita, pe noapte,
Subprefectul si notarul ;
Cu paharul vor sa'nnece
Tot necazul, tot amarul.
Au luat-o de cu sara,
Inchinand deodata rar,
Pentru subprefect notarul,
Subprefect pentru notar.
Carciumarul doarme-acuma :
Domnii, mustiril cu anul,
Ii platesc el dimineata
Beutura cu toptanul.
Tot inchina el lntr'una,

Pan' la reversat de zorl,
Pentru ei si-ai for prieteni
Nu mai stir de cate on ;
Pan' 1 pentru pragul usei
At ajuns de-all Inchinat,
www.dacoromanica.ro
IN PIIEirri
Iar acum le vine pofta

Ca s cate de mancat.
,5til tu una, mai notare?
De, en, domnu subprefect,
Sunt la ordin daca'mi spune ,i
Cu onor qi cu respect;
lard dac5. nu mi-ti spune,
De, atuncea n'am ce face,
Dar di tot ye shit la ordin

Cu respect O... buna pace.
Bine, dar ceva mancare,
Dac'ar fi, tu n'ai manta ?

Ba, ell_ vorba dumjtale,
Cum el zice dumneata.
Dar ce poll gasi p'aice
De mancat, pe vremea asta!
Dac'am fi la mine acasa
Ne-ar gati pe loc nevasta.
Ha-ha-ha! Sermanul dinsul,
S'a turtit notarul meli!

El : acasa la nevasta !...
Uite -aici am gasit el

Ai gasit? Cu -atilt mai bine!
Da, gasit, far nice sa cat!.
Uite 'n mil, colo 'n parete
Doi muschi lunge i afumati.
Vezi ?
Poi, ved; mai este vorba!

Cu onor i cu respect....
Dar ce ochiii avusi, cocoane !..
Na! Poi, oda. de subprefect!

El, acum pe el, la slujba :
Cate-un capet fiecare.
Eil, incep colea cu dintii.
Ell, briceagul, ca-I cam tare...
and s'aaza dinsil asfel

Ba sa.-1 roaza, ba sit-1 tae
Iata vine i carcimarul
Ce dormise in odae
www.dacoromanica.ro
113
1 14
IN PIMNITA
Si privindu-i cum se lupta

Cu briceagul si cu dintii,
Manele in cap punendu-si
Zice:
Sfinte si top sfintii

.5i ierarhil si parintil
Gel cu slujbe si cu hramuri!
D'apoi ce-mi stricati, mai frate,
Opritoarea de la hamuri? L..
TH. D. SPERANTIA.
-c?
www.dacoromanica.ro
-1470
ra
fr. '
I
L
Scalia din vista de la tarn
www.dacoromanica.ro
SIMBOLISMUL
CZ
7 r uvintul simbolism aplicat literaturii e cu totul modern. Spre 1884 cativa poet! tineri, adu-
'
nandu-se zilnic in subsolul cafenelel ',Francois l81' din Paris, s'ad botezat simboli9tI 9i mai
in urrna decadent! spre a insemna o 9coala nota, un curent de literaturA deosebit. Ace 9t1
hidropati cum se intitulail el in9i9i compu9i, in parte, din pleava bulevardelor pariziene,
au inceput incetul cu incetul sA se mi9te 9i sA agite transformarea poeziel franceze, ametitlin igno-
ranta for de asonanta unor cuvinte caror ei doar le atribuiati un inteles. Literature Ara sens,
nascuta din ignoranta, fail baza 9i fail talent, n'a intArziat sA se naruiasca, dui:A ce catva timp a
licArit prin noutatea el numal. Cine mai vorbe9te astazI serios in favoarea sail defavoarea ei? Jean
Moreas, Laurent Tailhade, Charles Maurice 9i ceilalt1 adunati subt drapelul unei himerice glorii,
s'au stins cu gloria for cu tot, iar pe mormintul acestel filfiiri efemere mai plute9te ironia vremil
in fata a tot ce se sforteaza si depa9easca limitele fire9t1 ale oricarui produs intelectual sail sentimental. Obscuritatea afectata, lipsa de once idee, golul unor capete degenerate, MA caracteristica
principala a acestel 9coale simboliste, careia moartea principalului for 9ef Stephan Malarme 1-a dat
lovitura din urma. Nu zicem a Paul Verlaine cel mai putin intunecos a fost lipsit de talent,
!lid ca Malarme nu urmarea in poeziile sale nici o idee. Dar pe tend in rindurile unuia, rapitoare
prin efectul formel 9i delicateta unui sentiment ciudat, plute9te o atmosfera bolnava 9i nenaturala,
obstinarea celullalt de a scrie cu once pret a dat na9tere multor elucubratii. Cad acest simbolism
superficial n'avea nicl o sistemil In constructia lul 9i imbracarea unei idei intr'un simbol reprezentativ nu se fAcea dupa o metoda lung timp reflectatA. De aci confuziunea, rigiditatea, ameteala 9i
incoerenta acestor cuvinte, colectate dupa bunul plat dintr'un vocabular imbogatit cu neologisme
sunatoare.
Simbolismul a fost cultivat insa in alte vremurl 9i reflectul lui, astazi atat de palid qi de
nebulos, nu se poate compara cu minunata putere a geniuluI unor popoare antice care au culminat
www.dacoromanica.ro
117
SIMBOLISMUL
si sl-ad vezut declinul. In orientul clasic mal ales, aproape intreaga dezvoltare intelectuala e manifestata In acest chip. Simbolismul s6ii, irnbracand-o Intr'o forma pompoasi, inteo haina gred de
strabatut, il da un aspect de oarecare maiestate, care impunea respect, asigurandu-I conservarea In
mijlocul unor popoare ignorante, conduse de niste culturi pline de superstitil grosolane. Acest simbolism era o conditiune inerenta a conservaril operelor de arta si chiar de stiinta antice, Inchizendu-le intr'un cerc traditional de savant!, incat ochii vulgului nu putead strabate In adincul sanctuarelor lor putin accesibile. Astfel a fost poporul egiptean, de la care ne -au remas urme, mirturisind o mare putere intelectualk. Poporul indic si astazi cultiva un simbolism grosolan si nepatruns,
subt parfumul mistic al sfintelor sale altare. Numai poporul grec, In zborul s6d usor si Inaripat, In
contact cu natura cea mar favorabila, subt un cer delicios, s'a ridicat la Inaltimea celor mai sublime
speculatiunl, intr'un mod limpede, la indemana tuturor. Cele dintal manifestari intelectuale pe care
le-a produs, chintesentiaza geniul sdd subtil, fiecare cugetator find totdeodata si un tip al poporulul din care face parte. Numai atunci cand influenta egipteana mar ales, I -a impestritat modul
sell de cugetare, a culminat, e adeverat In dialectica platoniciani, dar tot atunci betrAnul din
Sunium, care timp de treisprezece an! a suportat preparatia initierel In suprema stiinta egipteana
cu simbolismul sell, a Indraznit sa incrusteze pe frontispiciul scoali! sale: nNimenl sa nu intre aid
data nu e geometru lu. Ma! ales neoplatonicienil alexandrinl s'ad perdut cu totul in adincul teogoniel egiptene, bleat Intregul lor sistem construit pe modelul unul simbolism arzetor se prezinta cu
acea infatisare stranie si obscura a operelor mistice. Era Insa un timp favorabil pentru literatura
si stiinta sirnbolista, si preotii acestor manifestari intelectuale aveaii conceptil aristoeratice In speculatiunile lor ; in Egipt formad o casts si cheia misterelor era o excluzivitate a magilor, care nu
putead sa comunice sad M. BMA legating cu cel profan!.
Nu intram mar adInc In analiza acestor sisteme; expunerea noastra se margineste la o
infatisare istorica a simbolismului antic pentru a scoate in evidenta superficialitatea acestor obscuritati moderne, de afectare simbolista.
Egiptul, astazi vorbind, pare o tart Intunecoasa, a card teogonie era profesati de un sacerdotiii special numiti magi. Acestia formad o cast& aparte, care se casatoread numal intre eI qi
isi educan copiii intr'un mod special, 'neat puteat sa continue stiinta parintilor lor. Ad fost timpurl
In care poporul egiptean a atins cea mar innalta dezvoltare posibila. i e de mirat cum Intr'o tart
arida, atilt de putin accidentatit si a card fecunditate era supraabondenta, acest popor, In be sa se
stings in indolenta, a putut sill is zborul si sa dea probe de o energie uimitoare. Urme neintrecute ne -au remas Imprastiate pe malul Nilulu!, care '1 strabate glorios, aducend cu el darul rodnic
al apelor sale. Piramidele se Innalta ca trel mase neegale In marime, fiecare find un simbol de personificare ; planul si dispozitiunea lor au fost croite de invetatil;magT, eautind totdeodati s& simbolizeze o idee, o credinta strips legata cu stiinta lor. Astfel, piramida cea ma! mare simbolizeaza forta
naturil, cea de a doua miscarea si cea de a treia timpul. Ruinele care prafuesc malurile Niluld
atesta existenta ilia a patru piramide ma! mid, formand in total seapte virfuri sad conoide flamiforme, corespunzend celor seapte lumi planetare, din care geniile cirmuesc universul. Cad, sa nu
uitam, teogonia lui Hermes-Toth, magul legislator al Egiptenilor, presupunea seapte spirite care
conduc lumea, dupa cum la Indieni existad seapte Devas, la Persani seapte Amchaspande si la
Calde! seapte Anger! marl. 0 alta constructie foarte obscura e asa numitul Sfinx de Giseh, cu capul
de femee, cu ghiarele de led si cu aripile de acvila, totul dandu-I o Infatisare oribili, care dispare
de indata ce spiritul simboalelor vine Intru diva sa-lInsufleteasca. Capul de femee prezinta puterea
inteligentel omenesti, care mal inainte de a intra in actiune, cumpaneste drumurile prin care trebue
sa intre. Pantecele de taur In.semneazi ca omul, prin ajutorul stiintel, trebue, subt impulsiunea unel
vointi neobosite si subt jugul une! rabdarl Indeajuns probate, sill croiasca pas cu pas drumul care
4
www.dacoromanica.ro
.118
SIMI3OLISMUL
conduce la succes orl la decadenta. Ghiarele de led insemneaza ca trebue sa uzezi de putere in lupta
vietiT, sa te rezboe0 cu indrazneala i mal ales se al sperantk in indeplinirea scopurilor tale. Aripile de acvila acoperind masa sfinxului insemneaza ca e necesar sail ascunzl planurile pang hi momentul de a lucra. Stiinta oculta pe care o profesad magil f T ridica fundamentul tot pe aceastA
personificare i cele douezed i doue de arcane care se aplica inteun mod fatidic horoscopulul vietii
ad o conceptie simbolica analoaga. Inteligenta omeneasca bine condusii, deliberarea cumpAnitA,
vointa i speranta, iata ce te poate duce la scopul dorit. Egiptenil n'ad admis niciodata un fatalism
orb ; omul e dator sA lupte, singur sa-I croiasca drumul care. ar putea mal lesne sa-1 conduce la
virtute. Aceasta libertate a omulul a trecut i la alexandrinil greet, mai ales la Plotin misticul, care
in Enneadele sale acorda omulul libertate absolute, ca conditiune inerentk moralel lul. De ad
tiinta viitorulul, magia, la Egiptenl nu se rapoarta atat ca un oracol la ghicirea intimplarilor
posterioare ale vietiT hotarite de un destin neinduplecat, cat mal ales la drumul prin care omul
practicand virtutea sa ajungg la binele sad proprid i al celorlalti.
Pentru a intelege sensul simboalelor horoscopulul ermetic, e trebuincios sa aruncam o privire asupra conceptiel filozofice a magismulul, care conceptie ni s'a pastrat de celebrul neoplatonician aleaxndrin Jamblic de Chalcis. Esenta universulul este Fiinta absolute, al card nume niciodata
nu e exprimat de magi; din ea emana infinitul celor posibile. Dupe cum Binele, ideea absolutA a lul
Platon era d'asupra ideilor relative de Adever, Frumos i Ordine, conceptia Fiintel absolute a Egiptenilor imbrAtip mai intal eel trel termeni ai manifestAril : trecutul, prezentul i viitorul. E puterea supreme echilibratk prin inteligenta etern active, e perpetuarea erarhica a virtualitatilor i
manifestarilor el infinite, regasite in unitatea substantel, in om. Vedem deci cum Plotin, Proclus,
Aedesius i ce1lalti neoplatonicienl au ajuns sA adopte teodiceea for atat de singulark a Unulul, a
indivizibilulut. Dei Plotin nu admite in total sistemul emanativ, totui stabilete cif omul fried o modificare a Unulul suprem, dupa cum pentru a ajunge la idel trebue sa facem abstractie de simturT,
tot astfel pentru a putea contempla Fiinta absolute. trebue sa facem abstractie qi de idel, lucru care
nu se indeplinqte decit prin intuitia extazului rezervata unor anumite persoane. Reul i binele, spunead magil, sunt coprinse in Fiinta absolute, i prin acestea doming natura. Ea e dreptatea absoluta,
intelepciunea absolutA, principiul activ care insufletete fiintele, principiul oricarel forte spirituale
sad materiale. Totdeodata e creatiunea, aflata inteo micare perpetua. Manifestarile el sunt simbolizate simtit i vizibil in lumea intelectuala i in lumea fizica. In lumea intelectuala principiul suprem al actelor e vointa libera a omulul, prin care 'i poate realiza ideile sale, punend in actiune
impatrita conlucrare a spiritulul : afirmarea, negarea, discutia i solutia. Fiinta relative (omul), in raportul sed cu infinitul, practice religiunea, pastreaza echilibrul libertatil sale, i-i cirmuete vointa
prin prudentk. Forta morala, invetarea datoriel, combinarea ideilor care creeaza viata morale, iatk
insuirile sale. A doua manifestare a fiintei absolute e lumea fizica, a carer lege e pururI expansiunea facultatilor omulul spre absolut. Natura germinand actele, femeea unindu-se en bkrbatul
pentru indeplinirea until destin comun, libertatea de actiune i arnionica fnlantuire a cauzelor i
efectelor, acestea sunt legile sale primordiale. Moartea naturalk e transformarea naturil omulul
*ins& la termenul perioadel sale ; din combinarea fortelor naturil rezulta neprevezutul; averile pkmintet1 se nkruesc, iar deceptia i invidia dumanoasi turbura seninatatea vietil. Fericirea nu se
gasete decat in cumpAtare i virtute. Acesta era, in general, sensul simbolismulul ermetic, conceptie pe care o gasim inriurind mai toate sistemele filozofice ale poporulul elenic.
Simboalele for sunt diferite, i cheia n'o poseda decat magul initiat in misterele for ; ele
erat pazite in subteranele Sfinxului i in momentul initiatiunii se explicad neofitulul, insa cu o multime de precautiunl. Astfel IntAia arcana era figurate prin statua unul mag, stand in picioare, imbracat
in haine albe. Un earpe muFfindu-1 coada fT serve0e de cingetoare. Fruntea sa e inconjurata de
un cerc de aur, iar in mina dreapta tine un sceptru de aur, innaltat spre cer. Mena sting intinde degettil aratator cAtre pamint. In fata Iul pe o piatra cubits sunt aqezate o sabie i o monde de aur
in mijiocul careia e incrustatA o cruce. Cheia acestul simbol e urmatoarea: magul e tipul omulul
perfect ; atitudinea luT e aceea a vointei care purcede la lucru ; haina lui alba e imaginea ouratenid
www.dacoromanica.ro
STAIBOLLSMUL
119
originale sail reca0igate, iar qearpele de our e simbolul vednicieT. Aurul e simbolul lumineT, iar
cercul exprima circumferinta universals in care graviteaza lucrurile create. Sceptrul e semnul comandarei qi gestul maneT drepte, e un semn de aspirare spre tiinta, intelepciune i putere. Pozitiunea manei stingi insemneaza a misiunea multi! perfect e de a domni in lumea materials. Cupa
aezata pe piatra cubica insemneaza amestecul pasiunilor care contribuesc la fericire sail la nefericire. Sabia simbolizeaza puterea prin ajutorul careia luptim. Moneda fiind semnul uneT valorT determinate, insemneaza puterile castigate prin eficacitatea vointeT. Crucea e simbolul infinituluT.
Celelalte arcane ad simbolurl tot atat de savant stabilite, pe care insa cadrul articoluluT de fats nu
ne permite s le relevam. Ele corespund totdeodata unei litere i unuT numer, modificandu-T insemmarea dupa positiunea pe care o capata pe cercurile fatidice ale horoscopulul.
Ruine ale unel tiinte obscure, necunoscuta de nol astag, poate ale unor superstitil enorme
nu trebue Iasi sa le confundam cu arlatania ordinelor mistice moderne, cum ar fi Franc-Masoneria, ordinul Rosa-Cruce modern i altele pe care credulitatea unor naivi le mai sustine spre ruOnea lor. Ele n'air raid o baza tiintifica. Dupa cum in arta poetiT simboli0T sunt ni,?te fauritorT de
cuvinte goale, tot astfel ace0I pretin0 magi sunt fauritorT de neadeverurl grosolane. In numele
magiel egiptene a !lent sgomot mai ales asociatiunea oculta a Franc-Masonilor, infiintata de catre
englezul Elie Ashmole. Pentru a cumpani i mai bine valoarea sa, sa-I stabilim geneza. Catre 1646
acest visator a adunat imprejurul lei asociatia de lucratori zidar! Free-Masonry de pe proprietatea
lilantropulul colonel Mainwaring din oraplul Warington, qi invetandu-I cateva formule neintelese,
pretinse oculte, se adunaili la zile anumite subt preqedintia lei Ashmole, care se impodobise cu pomposul title de hierofant. Simpli, incult!, bietil oamenT ascultati ineptiele acestuT Ashmole, care inventase i un fel de poveste-simbol, pe baza legendel ebraice a lu! Hiram, arhitectul templulu! din
Ierusalim. Incetul cu incetul asociatiunea aceasta s'a marit, construindu-0 temple impodobite cu
tinichele stralucitoare qi panze colorate, 0-0 recruta initiatil printre cele mai inalte personagiT atat
in Anglia cat ysi in Paris, unde se latise mai in urmk. Bine inteles, qarlatania juca rolul principal in
aceasta afacere. Dar mai ales femeile cu imaginatia for argtoare le acorda ocrotirea cea mai puternica bleat aceasta asociatiune capetase o precumpanire mare in politica qi finantele Occidentului. Qe baza insa putea sa aiba un amestec de formule ametitoare, investite de un extravagant
visator i continuate de nice speculator!? Abuzul for a desgustat pe oamenii serio0 de a mai cerceta i adeverata tiinta simbolica a Egiptului i desgustul acesta a lasat in intuneric multe part!
din civilizatiunea antics, care nu pot sa fie cu totul lipsite de interes.
I. BRumXREL.
www.dacoromanica.ro
rW
ELEGIE
e frange metalicul glas
Din clopote triste;
Viu singur cu dricul la pas,
(Pustiul, pe urma remas
Cu ochi 'n batiste).
Plutete al corbilor stol

Subt cerul In doliii;
Iar drumul spre groapa e gol,
Si vintul dureril e sol
E 'nghel de lintoliii.
S'apropie carul mereii;

i groapa -1 aproape.
Se 'nOrue dangAtul greii,
Pe tine Ingroapa? Vr'un zeii

Cu 'nchise pleoape?
www.dacoromanica.ro
ELEGIE
Ah, dricul s'oprete acum

Cociugul coboara;
In aer e ceata i fum,
E vaer selbatic i cum
EA plang me doboara !...
Iar preotul, preotul lung

Citete 'n litanii;
Vedenil in fata-mi s'alung,
Trec anii si 'n urma prelung
Sunt iara.0. Trec anii.
Copilul selbatic eram
Plutind in poeme;
Subt fruntea-mi si lumea robeam,
Puternic ca nimeni, iubeam

0 zinc, Noeme.
Iar astazi la groapa o port

Frumoasa ca 'n vremuri;
Cu ochiul de ghiaa si mort,
Tacuta in straiul de tort.
Tu Doamne, nu tremuri?
D'apururi dormi-va 'n inghet
Iubita-mi d'apururi,
Un Anger din sfere, mare,
Icoand ce n'are nici pret
Cu pale contururi.
In lumea de umbre pe veci
Dormi-va cu mor%ii;
Uitata cu mainile reel.
0, Moarte pe tine petreci
Subt legile sortil?
Ce visuri, cu tine i cand
D'acum va mai toarce?
Cu duii alaturea stand,
Din lumea in care trecend
In veci nu s'o'ntoarce.
www.dacoromanica.ro
121
ELEGIE
422
Orl singura 'n albu-I vestmint

Subt noaptea cu stele,
La tine visa-va'n pamint,
C nd noptile dragostel sint
Apuse i ele ?
Mormintul te-ateapt5. deschis
Iubito 'n repaos,

Cu somnu -i de marmura ... Vis
Poemul dureril nescris
Raipete-me 'n haos.
-ii-allituri la sinu-11 murind
In groapa, ne-o duce,
Aceeasi via 1.5. urzind,
D'asupra-ne muta umbrind

0 singura,' truce.
, .. Plutete al corbilor stol
Subt cerul in doliii;

Iar drumul spre groapa e gol
;i 'n zare-i inghetul de Pol,
inghet, de lintolitt
Ca jertfa iubiril pe rug
Durerea me poarta ,
i viata, i visele 'mi fug
Ea rece viseaz5. 'n cosciug
Solemna i moarta.
Pe genele-mi grele sclipesc
.5i tremura stropiI ;
Durerile 'n sufletu-mi crest
Lin, crengile drepte doinesc

Se clatina plopil.
IULIti DRAGOMIRESCU.
www.dacoromanica.ro
ri
[:g
L3.3.1-*
ti
z.
Scenes din viaia de la tarn
www.dacoromanica.ro
CRONICA
LITERARA BSI ARTISTICA
-.....1---
poezii. none' de Dui lift Zamfirescu. Intaiul lucru ce impresioneaza placut pe cititorul acestor
Poezii noue este buna educatie metrica in care au fost crescute. Desi s'ar parea ca nu
se poate face autorului o lauda din aceasta (dad ens poet trebue sa-ti cunosti meseria)
totusI, cand ne amintim ca pentru atati si atati scriitorl de versurl romanesti metrica e o
anostie clasica, nu ne putem opri sa marturisim satisfactia noastra in fruntea acestor linil de recensie.
D. Dui liii Zamfirescu 41 veghiaza si 41 disciplineaza versul silaba cu silaba. Unde i se
pare ea valul ritmic s'ar izbi de mal si s'ar frange neplacut in auzul nostru, poetul se Ingrijeste din
vreme si ne pune acolo un semn prevestitor, un accent gray.
"Ce lucru mare lu
Nu e lucru
mare ; dar cand mai toate versurile ce se scrid in romaneste (exceptam In &dui nostru cateva
nume) se sbat de colo pang colo, ca apele Inteun cutremur de parnint, ne e drag s spunem a
Duilid Zamfirescu 41 Ingrijeste si 41 orindueste versul cu toata luarea aminte.
Poeziile none suet In numer de 20 i se perindeaza pe vre-o 50 de pagini; deci, cartea
for e o carticica. Aceste 20 de poezil se resfira pe 4 cal, adica se grupeaza subt patru note. E o noti
pur artistica, fins si destramata In azur ca un afil de la Vierge ; e o note patriotica, alta satirica
si in fine una filozofica. Intaei si ultimel apartin 16 din cele 20 de poezil.
Se zice despre un poet ca darul lul se revarsa ca o melodie de harpa, de lira, de ghitara, etc.
i intr'o vreme acest chip de a zice era proprill, cad inspiratia poetulul se Insotea cu harpa, cu
lira orl cu ghitara. Am zice ca. darul D-lul Duiliii Zamfirescu se reyarsa ca o melodie de mandolin
Ni se pare di aceasta mandoline e poezia D -lul Duiliii Zamfirescu. Inchipuiti-ve ca o auzitl resunand
subt un umbrar din Sorento si Yeti avea RAdio Napolia. Inchipuiti-ve ca n auzitl lute sears resfranta cu togg taria diamantali
In canalul Grande si yeti avea pe sDon Juana. Stramul ati-ve
cu &dui si cu melodia el In Monreale, si yeti amirosi Florile de Paste, In toate aceste poezil,
www.dacoromanica.ro
126
CRONICA
i In altele de felul lor, talentul poetulul apare delicat qi furnicator, ca vibrarea und indoite coarde
dintr'o mandoline.
Tropil acestor poezil sunt totdeauua fericiti qi ale0 unul si unul. Ma! de aproape spus,
acel metequg poetic de a mania o idee (ce ne-a ajuns tuturor indiferenta, prin repetata auzire si
citire) intr'un aa fel Meat se ne dea un for de noutate, Dahl Zamfirescu 11 face cu degete subtirl, upare qi surprinzetor de inventive. JudecatI :
Se desface apa 'n doue,
Iese-o zinc din bolboaca
Carey ramurile ploua
StirutarI de promoroaca.
Foarte gingat. Ne pare ref numaI ca in aceasta strofa transpire un imperceptibil defect
de buns sunare. Apo! :
Pune 'n scorburi vintul strung

Doina 'n ea sa se alinte;
Canta tot, vezduhul Mina
Hramul invierei sfinte...
Dar iatii i gindurl ma! grave, Insa prinse tot cu un nburinu de aqua-forte :
Timpul va sapa 'n Were
Lutul gratielor tale,
Dupe vechiul nostru rost,
i 'ntr'o zi si to veI cere
Chiparosilor din vale
Locul tetio de adapost.
E o stroll din frumoasa poezie "La un model" ; celelalte rime of fost din "U noapte in padurelath acum ginduri filozofice (subtietatea expresiunel remane aceiaI pretutindeni) :
Ca poate atunci din fund de baraganuri,

-'ajunga noaptea chiotele fir?!
Pe nesfirita curgere de lanuri
In preajma surd -a nemarginiril.
Atuncea of lega- me -vol in gindurI
Din not?, si-ol rupe vrajea de morminte,
Spre a ma! gusta, In somn de patru scandurI,
Induioprea tineriI de minte.

... Pe odilina mandoline) incruciOm bratele i filozofann.
D. Duilif Zamfirescu are cateva poezil (intre ele : n La mormintul lul Shelley", ',Palinodie u, n Ca poate-atunci u
cea din care am detaat strofa de ma! sus ) caror le-am spune :
,late pretioase documente de psichologie contirnporana. Intelegem psichologia omulul luminat, a

turistulul Alpilor, de stiinta i de cugetare moderns.
In care infra sufletul de azi prin poarta
Aceste poezil Infati9eaza vagul, golul, haosul
filozofiel; a cul, a care! flozofe
o tim cu totiI.
Astfelgindul lul Duilif Zamfirescu "La mormintul lui Shelley" se Intreaba si IsI respunde:
Vrata"? Nimicul vapsit linga om,
0 umbra ce 'n fuga c'un nour o maturl :

Tu singur ti 'nchipul un chip despre tine,
Un ref si un bine...
Intr'adever ?...
Ah, tine va reinnalta, pe Moria pustiite, splendoarea distrusulul tem.plu I
***
www.dacoromanica.ro
CRONICA
*
*
137
Discursuri parlamentare de B. Conta.

In acela timp i aproape in acelea1 Impreju114 doi oameni s'ati prezentat in timpul for cu o superioritate vedita. Acetia sunt Eminescu i
Conta. Asupra celul din urma a aparut de curind o carte subt titlul : Discursuri parlamentare 4).
c'o prefata interesanta de D. B. C. Livianu. Ele coprind aproape toga activitatea politica a filozofu-
lui materialist dintre anil 1878-1881, activitate care i-a rapit o mare parte din energia vietil lui
Conta, care s'a aratat un cugetator original in scrierile Jul filozofice, a pus aceeai profunda convingere i in doctrina sa politica i economics, pe care a profesat-o In ultimil ani a! vietil sale atat de
la tribuna Parlamentului, cat i de pe banca ministeriala, pe care a figurat ca ministru al cultelor i
instructiunii publice in cabinetul lu! loan Bratianu.
Zdruncinarea organismului eau sl6bit de o munca fara preget, moartea premature care l'a
ajuns find abia in virsta de 36 an!, 1-au impiedicat sail desavireasca opera filozofica planuita
subt titlul de : Ineercari de metafizicic materialists, din care nu a putut da la lumina cleat done
capitole aparute in limba franceza : Teoria fatalismului i Introducerea la metafizica; dupa moartea lui s'ah mai publicat cateva manuscrise, r6mase neterminate frisk cum ar fi Teoria ondulatiuparte din ele publicate deja In revista
zzii universale i ineereciri de metafizia materialistic
Convorlyiri literare intre anii 1876-1879. Aceste opere au avut oarecare resunet In lumea filozofica strains; s'ati scris asupra for ail de seamy prin publicatiile tiintifice straine, articole importante de eel mai celebri filozoff materialiti contimporani, autorul a fost via felicitat prin scrisorile i laudele ce i s'aii trimis, incat Conta trecea drept un savant de intaia mans. Dace directiva
educatiunil sale intelectuale ar fi fost mai precis& i data cea mai mare parte din activitatea 10 nu
s'ar 11 risipit in lucrari straine meditatiunilor filozofice, Conta ar fi produs opere de o intensitate
mult mai adinca. Aa Ms& cum a debutat el, nu putea sa tins piept drurnurilor multiple pe care
le-a cultivat : profesor de drept civil la facultatea din la1, magistrat, economist, om politic, etc., 1,
dei pe cat omenete a fost posibil s'a trudit sic exceleze in toate ramurile activitatil lul, Conta a
r6mas insa mai mult ca un diletant, cu o Inclinare mai presus de toate catre speculatiunile metafizice. De aceea viata lui filozofica are mai mare importanta, dar ma! ales pentru no! Romani!, cad
Conta a fost, Oita acum, singurul nostru filozof cu tendinte de ofiginalitate mai lamurite.
Viata luT politica are i ea o importanta deosebita, intru cat Conta lucra condus mai mult
de o convingere superioara; a intrat In politica atunci cand i s'a parut ca interesele neamulul nostru
sunt amenintate. Ceeace 1-a indemnat sa inceapa activitatea-1 politica de agitatie a fost scopul pe
care Rusia 11 urmarea in 1878 inainte de incheierea tractatului de San-Stefano, stop pe care 1-a i
pus in aplicare ceva mai tarziii prin rapirea partii basarabene retrocedate in 1856. Conta se decise
a scri un articol in aceasta cestiune, pe care 1-a inserat in coloanele jurnalulu! Steaua Romtiniez
din 23 Ianuarie 1878 i In care propune uncle mijloace prin care nu numai ca s'ar satisface pretentiunile ruseti, dar chiar s'ar putea sa ni se inapoeze poate toata Basarabia rapita. i Conta zice
',Romania are dreptul de a cere astazi de la Turcia o despagubire mare de razboiii care sa fie proportionata nu numal cu sacrificiile efective facute de no!, dar cu rolul deciziv ce am jucat in faza
ncritica a razboiului actual. In preliminarile de pace, ce s'ar fi subscris la Adrianopoll, s'a i admis
yea Romania sic aiba o despagubire teritoriala indestulatoare. Ei bine, aceasta despagubire teritonriala pentru a fi indestulatoare, adica proportionate cu rolul nostru In razboiul actual, nu poate sa
',BAJA loc numal In Dobrogea. Sa cerem mai bine de la Turcia o provincie de pe coasta meridionala a
Marii-Negre, care ss aibe o valoare mult ma! mare decal Basarabia intreaga. SA dam aceasta provincie Rusie! i ea sa ne dea in schimb Basarabia ruseasca Intreaga, renuntand totdeodata la drepyturile ce crede ca ar avea asupra Basarabiel romineti de astazigg. Semnarea tractatului de la San
Stefano a fost pentru Conta o crude lovitura. Attmci a sells el un articol violent in contra politicil neprevez6toare a Jul Bratianu intitulat: Viitorul Rome:mid, preglitit de D-nii Bratianu pi
Ifogianiceanu, pe care 1-a publicat In ziarul Presa. Acest articol a produs o buna impresie asuf) Un volum de 212 paginl, Iasi, tip. *Dacia*, P. Iliescu & D. Groasu.
www.dacoromanica.ro
128
CRONICA
pra publiculul si a fost chiar reprodus si comentat de gazetele opozitioniste mai multe gptamanT, In timpul unel epoce de surexcitare generala a spiritelor. 0 intimplare puternica care
izbea convingerile sale antisemite, a fost pentru Conta o imboldire si mai mare de a intra In Parlamentul roman. Prin tractatul de la Berlin impunendu-se modificarea art. 7 din Constitutie, Meat
s'ar fi deschis Evreilor drumul la cetatenia romans, Conta s'a hotarit sa combats acest lucru din
toate puterile lul. Guvernul de atunci Insi a prevezut pericolul unul adversar atat de Indirjit si a
pus in miscare tot aparatul electoral pentru a-I zadarnici candidatura sa in Iasi. Cu toate acestea
el a reusit cu mare majoritate. Dupa aflarea rezultatului spun D. Livianu
o deputatiune a
israelitilor din Iasi s'a prezentat lul Conta si I-a oferit rotunda sum de 70.000 de galbeni, nu ca
s le sustie cauza, ci numal ca dinsul ss nu vorbeasca In cestiunea revizuiril art. 7 din Constitutiune. El a refuzat cu indignare oferta. Activitatea parlamentara sI-a inaugurat-o Conta prin rostirea
discursuluT sea resunator in sedinta Adunarii deputatilor din 7 Septemvrie 1879, prin care comba-
tea cu date precise stiintifice admiterea evreilor la cetatenia romans si-I prezinta ca un pericol
pentru Statul nostru ; iar ',ace care Bustin acest lucru, zicea el, sad ce fac o confuziune neiertata
si nepermis. pentru oamenil invetati, sad ea aunt de rea credint.u. Discursul a fost imediat tradus
si expediat guvernelor respective de catre mai multe legatiunl din capital% Al doilea si cel din
urma discurs al activitatil sale parlamentare este cel rostit in sedinta Cameril din 20 Noemvrie 1879
in cestiunea rescumparariT cailor ferate. Acise marginesc discursurile pronuntate de acest barbat
eminent in Adunarea deputatilor.
Dupa diva timp, In urma staruintelor lui Ion Bratianu, Conta a primit si fad. parte din
cabinet si i s'a incredintat portofoliul instructiunil publice, In care calitate a elaborat un proiect de
lege pentru organizarea invetamintului In Romania. Intrarea lul Conta In minister a fost precedata
de o Inversunata opozitie, si dusmanii sei au crescut la num6r. In contra proiectulul sefi de lege,
anexat la sfirsitul volumulul, s'a ridicat o furtuna de protestari din toate unghiurile terii, bleat
chiar In Camera se formase un curent puternic de antagonism, si nici Bratianu n'a mai avut curajul sa-I reziste. Proiectul a fost inmormintat in sectiuni.
Aceasta viata de ferbere necontenita a avut o influents daunatoare asupra fiziculul ssu
debil. Desi Conta, in toate cestiupile, a pastrat un calm de rezerva si s'a prezentat aproape cu indiferenta unul logician,r.totusi necontenitele atacuri, nedreptele acuzari ce nu-i-crutaii nici cele mai
scumpe aspiratiun!, precum si traiul sed putin cumpatat, i-au pregatit cu mult timp inainte mormintul. Discursurile sale se prezinta c'o infalisare bine studiata, si ideile asternute in mod simplu,
fare pretentiuni bombastice, fare fraze de efect, resfrang in ele onestitatea sa de cugetare si de sentiment. Respectul sed pentru auditor era prea mare, ca s fi Indraznit sa apart la tribuna oratorica
nepregatit ; dusman al frazelor goale de ide!, cauta totdeauna claritatea si forma unel limb! curate
romanesti; de aci, discursurile sale lasa4 asupra auditorulul o impresiune adinca si convingetoare.
In definitiv, dad asupra luT Conta wall deslantuit multe pasiuni, posteritatea, in mai
dreapta sa cumpanire, I-a acordat judecata adeveratuluT sell merit. D. Livianu, in admiratiunea sa
catra filozoful roman, adunand aceste vestigii si insotindu-le de o prefata interesanta, relative la
multe Orli intime ale vietiT lul Conta, ne aduce un servichi real, cad ne procure ocazia de a ne
intoarce gigdul cu recunostinta spre un talent de mare merit, a carui viata de munca necontenita, a
carui inteligenta distinsa si ale carui opere au ilustrat natiunea roman.
EM. SEREA.
TEATRUL NATIONAL
Joan Dimitrescu.
Nimeni, din cel care l'afi auzit acum cinsprezece an!, nu a ghicit in
baetandrul timid si subred, plecat din Iasi spre cucerirea viitorulul ca din Proventa gingasil tamburinarl in tenorinul delicat si ciripitor caruia ursita isteata iT dedea din intaia zi prilejul plin de pri-
mejdil dar si de nadejdi sa-si Incerce glasut alaturi cu al lul Patti ; nimeni, zet, nu a ghicit pe
atunci pe barbatul voinic si plin de sanatate, pe tenorul puternic cu vocea larga si intinsa, cu plaminiT
www.dacoromanica.ro
129
CRONICA
Incapatori ca niste foT de faurKrie, sufland ta'ra sfortare notele intreguluT registru ca printr'o minunata
trompeta de argint, artistul desavirsit intr'un cuvint, pe care cel de atunci si eel de azi 11 aplauda
frenetic la Teatrul national.
Omul acesta e nascut intr'o zodie norocoasa. Abia pornit In strainatate, afla o primire frumoasa pe scenele italiene. Nu trece mult, i se propune un angajament la Londra unde dubleaza pe celebrul de Reszke in cateva opere. Talent mladios, el 10 insuseste lesne experienta admirabilului artist si devine cu incetul favoritul publiculul pe marile scene ale Eng Mere. Pururea
soarta 11 zimbeste. Orlunde canta, stirneste entusiasmul. Ori gi unde, directiunile voesc sa-1 lege
de-a-pururea de teatrul lor. Astfel, de pilda, pornit In Australia pentru o mica serie de reprezentatiunT, el e retinut acolo luni de zile de un public frenetic care nu se satura sa -1 asculte.
Acum, iata-1 inapoi pe malurile de unde si-a luat avintul. Astazi este incontestabil unul
din celebrl tenor) aT scoalel italiene. Posedand un repertorid foarte bogat, pretuind orbce rol "i cantandu-1 cu acelas suflet, de la Rigoletto Oita la Hug,henoti, de la Somnatnbula pana la Aida, trecend cu aceeasi inlesnire pe scenele operelor cornice, lirica gi dramatice, el si-a afirmat acum absoluta sa mgestrie i poate fi considerat ca perfect in tot repertoriul italian.
Este insa un repertoriu special, acela al lul Wagner. Cu toga .tiinta si dibacia sa, D. Dimitrescu nu poate alt decat sa ne dovedeasca marea deosebire ce exists intre muzica incomparabilului genie german si aceea a tuturor geniurilor plasmuite de intreaga omenire i toate mai mult
sat mai putin comparabile intre ele. Lasand de o parte cestiunea inspiratiunil si a innaltdrei sufletesti tot atat de sublima la Be Rini, la Donizetti, la Romini, la Verdi, la Meyerbeer, la Gounod, la
Ha levy, la Berlioz sail la Wagner, este aci un procedeil not, o rupere desavirsita cu teoriele admise
de cellalti, un mod particular de a scrie muzica pentru cant, o cerinta Ilona din partea autoruluT,
o sfortare diferita din partea cantaretulul. Pentru a canta muzica luI Wagner trebue o voce dresata
anume siIntr'un mod asa de deosebit de acela pentru executarea muzicil obicinuite, incat aceeasi voce,
acelas om nu poate canta si una si alta. Un artist preparat pentru a canta repertoriul de la Bayreut
nu mai este in stare sa cante altceva ; si un artist, oricat de bun ar fi el, preparat pentru a canta
repertoriul celalalt, nu va putea fara un deosebit studiti, yi dupa ce va fi rupt cu desavirsire cu trecutul sae, sa cante repertoriul lui Wagner. Aceasta ne-a dovedit-o celebrul Van Dyck, neintrecut
In Lohengrin, in Tannhauser, in Parsifal, etc., si care a fault fiasco in Faust, In Hernani, in Hughenot!. Aceasta o dovedeste Popovici lumil cantand pretutindeni, la Viena, la Bayreuth, in Italia, numai pe Wagner. Aceasta ne-o dovedeste azi D. Dimitrescu, admirabil, minunat, In operele repertoriulul mai vechiti si cu mult inferior siell In Wagner.
Dar a -ti fi inferior tie, cand esti Ioan Dimitrescu, este totusi a fi superior multora, foarte
multora.
A. DAVILA.
www.dacoromanica.ro
MICAREA INTELECTUALA STRAINA

*ill.....0.
Ginquante ans d'amitie este titlul unel colectiuni de scrisori elocvente pe care M-me Edgard
Quinet le-a dat la lumina zilele acestea, brodate pe tema prieteniel statornice ce a existat
Intre sotul sell, Edgard Quinet, i renumitul istoric Michelet, cunoscut pentru interesul ce-1
purta natiunil noastre. 7, Cinquante ans d'amitieu are valoarea unel opere al care! interes vorbete de la sine, astazi cand mai tog au incercat aceasta prietenie himerica, plina de nenumerate deceptil. A vedea intre done talente ale scriitorilor francezi reciprocitatea unel iubiri nedespartite, fare
doue naturl alergand dupa aceeai glorie, desinteresarea i admiratiunea plina de sinceritate i curatenie, poate servi ca un tablou de comparatie pentru micil vrajmai plini de patim!, pe care zilnic
ii vedem tavalindu-se in agitarl meschine. Cu cat o fire e mat innalta, cu cat un creer e mat Hillpede, cu cat o inima e mai bine inzestrate cu calif* superioare, cu atat acel care se prezinta mai
desavirit prin ajutorul for e mai departe de un suflet pizmaq, intunecos i ref' ; cu gat simtindull
forta superioritatil lui, se simte mal senin, departe de cercul invidiel orbitoare. Prietenia hotarita, ca once sentiment mai innalt, nu-1 un stimulent catre idei ma! vaste i ma! noue ? i cine
tie data o parte din geniul celor dol scriitori nu-i datorita aceste! legaturi I... Gasim in aceasta carte
zugravirea a dime vietl exceptionale, in amenuntele for cele mal intime, debutul lor ovaind plin de
planurl vaste, plin de neingrijirea i linitea en care priveafi calvarul existentei materiale, subt inspiratia celor douezed de an!, plMi de munca cinstita, de lucru intelectual necontenit, de focul tineretii.
Dar a Incerca sa dam in cateva rinduri odisea celor cincizeci de ant de prietenie cu toate
aspectele el, n'am ajunge tocmai la scopul dorit. Cartea trebue citita i mai ales simtita, i pentru
multi, credem, va Ii un balsam de paciflcare, de linitire sufleteasca, de admiratiune.
Arta indiand de Maurice Meindron e un substantial rezumat al manifestarilor estetice
din India, cuprinzend arhitectura religioasa i civila, sculptura i pictura, precum i artele decora-
www.dacoromanica.ro
bilCAREA INTELECTUALA STRAINA
131
tive ale Indiel. In deosebi artele decorative, care fac onoare dexteritatil i gustulul Indienilor, sunt
tratate pe larg in acest volum.
Giotto und die kunst italiens im Mittelcdter, de Max G. Zimmerman (Band. I. Voraussetzung und erste Entwickelung, von Giottos Kunst. Leipzig). Volumul se ocupa cu origina picturit in Italia. Putem urmari cele dintal incercari de arta decorativa in Italia liana In al XIV-lea
secol ; mozaicurile Romei ysi Ravenel, picturile primitive, imaginele traditionale ysi incercarile de la
inceputul manifestarilor artistice. Din punctul de vedere al editaril, lucrarea D-lut Zimmerman e
luxos executata i-1 insotita de o multime de ilustratil.
Die kreuzigung Christi in der bildenden kunst von Michel Engels. Acest studid asupra
crucific9ilor se prezinta cu o aparente savants yi cuprinde un numer inegal de reproductiuni fotografice dupa diferiti crucificI
!neat intregul volum e mat mult un comentar de iconografie i
istorie a artel dupa aceste ilustratiunT. Plawele sale sunt bine executate. Gasim portretul Jul
Grist din catacombele Jul Domitil, care de la Bossio pand la Garucci s'a impus arheologilor cretins;
imaginea Edesel, reprodusa In fig. 7, nu-1 decat o fantazie ; apot gasim o multime de alte reproductiuni capabile sa ne captiveze atentia prin infatiarea for mi.stica medievala,
Ressurection, ultima opera a contelul Leon Tolstoi, a aparut zilele acestea in frantuzete
intr'o admirabila traductiune datorita D-lut Teodor de Vyzewa. Marele apostol at umanitatiT, in
timpul celebrel crize spirituale prin care a trecut in anil din urine, a lasat neispravita aceasta opera,
pe care o incepuse deja de mult ; imprejurart deosebite l-aft facut s'o reia acum, aa ca infatiarea lucrarit e dubla: in partea a doua e mai multa predica i mai putina descriere, mai intensa
patrunderea sufleteasca i mat putin formalism. Subiectul e urmatorul : Nekhludoff, care a sedus
o sermana copila Maslova, astfel incat a aruncat-o intr'o prapastie de imoralitate i de vitiu, simte o
remucare ingrozitoare cand dupa cativa ant la mijloc o gasete la curtea cu jurati acuzata find de
otravire. Scopul mut de aci incolo este innaltarea acestel nefericite. Tablourt sinistre impodobesc
cea mat mare parte din drama atator peripetil; tablourl delicioase sunt zugravite cu cea mat mare
duioievorbind mat ales despre iubirea for de altedata, inainte de a-I inriuri sensualitatea, in acea
noapte de Craciun... Dar ceeace e mat presus de toate, caracterul general al operei scriitorulut rus
este puterea extraordinary de a crea suflete diferite, inzestrate cu o precise individualitate, pe care
nici un soriitor n'a posedat-o 'Ana acum.
*
*
Revue des deux Mondes. 1 Decemvrie. Alfred Fouillee are un articol important asupra
raselor latine, In care combate teoriile care admit inferioritatea native sail degenerarea aka ziilor
neolatini ", facendu-se adversarul lilt Ferrero i Sergi. Afirma nca fiecare din natiunile carora
li se trimbiteaza decadenta are valoarea, meritele, rolul sea folositor in prezent i sperantele sale In
viitor". De asemenea nu crede nicT in vectnicia suprematiel engleze pe mart i e de parere ca viitorul,
care se socoate nesigur pentru Neo-latini, nu-1 mat putin nesigur i pentru Anglo-saxoni, pentru ca,
in definitiv, acest viitor nu-I nict at unuia, nici al altuia, ci mat mult al celor mat savantt i celor
mat moralt. Ferdinand Brunetiere, eruditul critic francez, are un articol : Studiu asupra literaturii europene in at 19-lea secol,
facend parte din scrierea sa voluminoasa intitulata: Un
secol, care In curind va apare. Autorul constata ca nict un secol nu prezinta o transformare mat
radicals a notiunil chiar a operel literare, a obiectulul si destinatiunil sale i dect a mijloacelor de
a o realiza.
Nouvelle revue. 1 Decemvrie. T. Beaugeard, in articolul seii Chamberlain, face portretul
cunoscutului barbat de stat englez, dupa parerile compatriotilor set. Articolul e presarat de anecdote interesante. Portretul WI Chamberlain e facut In urmatoarele rindurl : /2D. Chamberlain are
easezect i fret de ant. Talia sa e putin deasupra mijlociet. Are nasul In forma de trimbita,
fruntea large, perul negru i lucios wzat cu ingrijire, printre care se zaresc cateva fire argintit.
"Tinuta sa e corecte qi chiar afectata atunci cand are sa pronunte un discurs important in Ca',mei-a. Figura sa e peste tot rasa i buzele subtiri. Niment nu 1-a vezut rizend vreodata la Camera".
www.dacoromanica.ro
132
ML$CAREA INTELECTUALA STRAINA
Adrien Bernheim public& un al doilea articol asupra Comedic! franceze. Comenteaza

decretele In aceasta materie datate din 1812, 1850 si 1859, cel dicta! asigurand stabilitatea Case!
Jul Moliere, al doilea atingend situatiunea societarilor dupa zece anI de servici& pi determinand
functiunile administratorulul general, si cel de-al treilea ocupandu-se cu dreptul de autor ; ',fare
lima a atinge ideea initiala a acestor decrete, care este excelenta, se impun reforme serioase.
Michel Corday arunca o privire generala asupra Strainilor la Expozifiune i se intreaba
ce vor educe ca energie si concurs. Corday respunde deja, plimbanduil privirile pe planuri pi dispositiile Expositiunil: no impresiune de o mare forta de siguranta : imensa, minunata dorinta a
ntutulor natiunilor de a figura cat mai stralticit la Expositiune ; o universals miscare de puteri
nconvergend catre Paris ca meridianele catre un pol u.
Humanite nouvelle, Decemvrie. Subt titlul Istoria naturals a lui Isus, Gustave Lejal
continua documentata sa lucrare asupra timpulu! lul Isus. De.i asupra subiectului sunt atatea
opere marl, Lejal gaseste puncte noue, privind In mod firesc marea figura a Jul Grist.
Albert Fua sfirseste tot in acest numer naratiunea sa asupra lul Murat al V-lea, fratele
Sultanului actual, inchis in palatul. Ceragan de pe Bosfor pe care-1 consider& ca sanatos pi ca victim&
a lul Abdul-Hamid.
La revue de l'art ancien et moderne, In numerul sell de la 10 Decemvrie, are un articol
asupra litografiei originale, semnat de Leonce Benedite; detronata oarecum astazi prin procedeele
fotografice instantanee, litografia nu mai joaca un rol important decat In afiq. In perioda romantics,
atuncT sand ea a fost inventata pi ilustratii de pictori celebri, ea avu forta pi originalitatea sa. Paul
Lafond se ocupa in numerul acesta cu opera religioasa a celebrulul pictor spaniol Goya, care coprinde picturi decorative in fresce pi picturl in ulei& pe pane. Prea putin cunoscute i unele pi ab
tele, ele sunt inchise in cea mai mare parte In bisericele, muzeele pi galeriile particulare al peninsuleT. Frescele sale religioase se compun din cupola bisericil San Antonio din Florida, la Madrid,
din done cupole In biserica Notre-Dame del Palar, la Saragosa si din alte picturf de prin monastirile
catedralel din Toledo, astazi maT toate disparute. Printre picturile religioase executate de Goya pe
pane, una dintre cele maT prjncipale e Sfintul Bernard de Siena, opera de un desen precis si de o
coloratiune delicata, care atrase asupra artistului atentiunea generale.
Grande revue, 1 Decemvrie. Lionel Dauriac, In Estetism i Wagnerism, insista asupra
artel suggestive si doreste ca poezia sa se apropie cat mat mutt de muzica. Citand strofele din urma
ale Artei poetice de Verlaine, le atribue nun sens pe care poate nu i 1-a dat nicIodata poetulu :
De la musique avant toute chose
Et pour cela prefere l'impair
Plur vague et plus soluble dans l'air
Sans rien en lui qui pese ou qui pose...
Cu muzica lul Vaguer, combatend pe Nietzsche, o gaseste cea maT complecta dintre arte
In ea insa si interesul dramatic joaca un rol puternic. In sfirsit stabileste ce nestetismul contim,-
poran, deli nu deriva direct din Wagnerism, n'ar fi o greseala dace li s'ar acorda paralelismul
for strinsu.
Deutsche revue, Decemvrie. Numar exceptional cu intTarea In al douezed pi cincilea
an al existence! sale. Revista din Studgart Ace un fel de inventar al trecutulul sell, luandu-1 ca o
garantie a viitorulul, pentru care ne promite o materie variate i colaborarea unor personalitati
distinse. Tot In acest numer Max Nordau desvolta cu multi verve o paradoxa In Cestiuni militante,
in care probeaza ca mai toate afinitatile elective ale unel natiuni sunt datorite unor cauze estetice.
Independenta Greciel e o icoana a acestul entusiasm, ea s'a sivirsit cu ajutorul Europe! inflacfirata
de anticele gloriI ale luI Platon, Fidiras, etc. NicTodata Italia n'ar fi fost un regat daca celebritatile
Gale artistice, Dante, Vinci, Rafael, Michel-Angel, n'ar fi inspirat simpatie ysi admiratiune Francezilor.
D. RIVEAND.
www.dacoromanica.ro
N. GRIGORESCU
IN
d;
Fl
.1'
12
Se.
ArAtura de primeivarti
www.dacoromanica.ro
PAPTUL ZILEI
.---........-.
a lacrima -i limpede cerul

5i-aproape de ziuh. Frumos,
Sta 'n mijlocul boltil. Oierul,
Luceafaru-I gata s'apue,
Iar carul spre crestet sh sue
Cu oistea 'n jos.
i doarme si apa si vintul

Iar spaima cu ostile el
Tin mort, subt ctilcae pamintul,
5i-atata e roua ce-o plange
Campia, ca 'n palme-o poll stringe
Ca 'n cuph s'o bel.
Pe 'ncetul thria 'nflorita
Cu galben ca struguril copt1
S'albeste din clipa 'n clipita.
Pe culrnl intunerecul piere,
Dar valea e 'n neagra putere
A umedei nopti.
www.dacoromanica.ro
436
FAPTUL ZILEI
Pe sus, pe pustiile sghiaburi.

Prin ripile muntilor surf
Zac zmeii cu trupul de aburi,
i ceata prin noapte 'nchegata
Sta 'n hainele mortil 'mbracata
Pe-albastre paduri.
Dar vintul eel fa'ra de pace,

Incepe sa cante 'n bradet
i tot mai lumina se face;
S'albeste strimtoarea cara'xii.
Pe rind departarile zaril
S'apropie 'ncet.
Ved claile 'n camp, pe coline

Cunosc singuratecii ulmi,
i -acum, la lumina ce vine,
Incep s se raiste greoae
FapturI purtatoare de ploae,
Sa urea pe culmi.
Din stinga, din dreapta, din fata,

Din ripi si pe-o suta de cal
Ies dungi plutitoare de ceata
i 'n tale s'aduna carunte
Tirindu-se alene spre munte
De-alungul prin val.
E rosie bolta senina,
i fara 'ntrerupere-acum
Se varsa tacuta lumina
Se varsa grabita, se 'ntinde
Pe dealuri, pe coaste, s'aprinde
Pe sesuri, pe drum.
i par'ca strabate-o sageata

De-alungul campiilor reel
0 dungy de soare s'arata,
i.-i creste pe sesuri lucirea,
i iata-1 in toata marirea

Puterii de vecil
www.dacoromanica.ro
137
FAPTUL ZILEI
Murmurul din dealuri patrunde

Prin vai, i din vale 'n paduri;
Ca 'n farmec, eii nu tig de unde
E plin de micare pamintul,
Si canta i codru i vintul
Si-o mie de gull
Id oameni cu coasa pe umer,

Si fete cu secerea 'n brig,
Iar gloata cea fail de numer
A celor de-o suta de neamuri
Se joaca 'n arinil cu ramuri
Intinse pe rig.
Si care, i turme 'n pripoare
Pe umede coaste resar
Sunt toate ale tale, tu Soare!
Faptura tu and diminetil

Eti singur fiina vietil
Si-al lumil altar....
G. Copuc.
+Q1Y.
www.dacoromanica.ro
STUDII DE ISTORIE
DE ISTORIE LITERARA
11.11
II
C(ra u insu0rile i cu defectele lui, ,Petru Rare, fiii natural al lui tefan-celMare 0 Domn al Moldovei, e o figura interesanta i simpatica. Unul dintre
acei oameni mobill, gurateci, schimbatori, dintre acel neastimpergi fail
egoism, care se dati cu intrea6 fiinta for pasiunel raomentului. Inteligenta lui,
strabatuta in continua de scinteile capriciului, n'a fost o inteligenta in adever
luminoasa, 0 vointa lui, care n'a slabit niciodata, s'a risipit in actiuni divergente.
Nu era omul 0 astfel de om trebuia Moldovei pe vremea lui care s stavilease& prin zagazul de granit al unei vointl consecvente i geniale reversarea inceata i sigura a fatalitatilor istorice.
Dar, cum a fost, ti-e drag sh-i urmareti viata, tot atat de schimbatoare
ca i gindurile ce o stapiniaii. i, pe timpul seii, a 0 fost iubit : 1-a iubit Cara, care
nu-i chica niciodata credinta, 1-aii iubit boierii, chili ca-1 tradase de frica, 1-a
7
iubit familia luiDoamna, care, in exiliul sal din Ardeal, ,,mult se intrista in
stria, detronat i despartit de al sei, in clipe de amara indoiala pentru oricine altul : voiii fi acela ce am
lipsa scrisorilor sotului pribeag. Increderea lui in noroc
www.dacoromanica.ro
STUDII DE ISTORIE I DE ISTORIE LITERARI
139
fost, i Inca mai mult decat atatac, 1). Aceasta Incredere I-a catigat i dumanii,
Si teranul Petre, majariul,,, zice legenda 2), muri Domn i lasa tronul fiilor set.
Ar fi atatea de spus despre acest om, i le-a spune atat de bucuros, cacl
sunt atat de necomplect cunoscute i spuse! Voiu povesti poate tot In aceasta
revista luptele cu Polonil ale acestui osta viteaz ; deocamdata, Wa un episod din
aceste lupte.
*
La Nordul Bucovinei, necropola Domnilor moldoveni, se Intindea provincia polona a Pocutiei. Amanetata Moldovei, ea fusese pierduta de netrebnicil urma1 ai 1w. Alexandru-cel-Bun. Dar, data regii Poloniel uitau plata, Voevozii
Moldovei iii aduceau aminte de Imprumut. tefan-cel-Mare reclama, catre sfiritul glorioaselor sale zile, acest zalog, cedat la nevoe de creditor, dar nerescumparat Inca. : motenirea hunulul se& 3). La Pocutia se gindira i urmah lui
Stefan, iar In 1530, toamna, eel mai destoinic din aceti epigoni, Rare, trecea
hotarul i ocupa provincia.
Regele Sigismund I-iii, care domnia atunci In Polonia, zabovi multa vreme cu trimeterea otilor. De ochii lumii, zicea ca se ferete, el, rege cretin, a
rupe pacea cu Turcii, suzeranii ,,Moldoveanului", care nu aprobail poate fapta
hrapitoare a acestuia. De fapt, nobilii nu voiaii sa se adune In jurul efului ,,Republicei" tor, i banil lipsiau pentru a naimi, In locul acestor feudali comozi, trupe
de mercenari.
Deci, pe and Petru-Voda stapinia in pace rodul indraznelii sale, regele

Sigismund trimetea un sol la Poarta, pe Joan Ocieski, notariii cracovian, care tre-
buia, subt forma cea mai acceptabila pentru mindria polona, sa pareasca pe
Rare i sa ceard de la Poarta ordine destul de severe pentru a astimpera pe bucluca 4).
Ocieski nu ajunse lesne la Constantinopoli cu regala jalba. Sa treaca prin

Moldova, nici nu era de gindit. Petru-Voda intinse curse emisariului, i acesta
le evita nurnal cu grel Apucand drumul Ardealului, el se opri la Oradea i la

Cluj, de unde trimese la rege pe un sery al sell, cu scrisori, apoi el ceru unui nobil ardelean, ale carui paminturi se aflati ling hotarele muntene, sa -1 treaca dincolo de munti.
Era o iarna grea, i trimesul regelui Sigismund, insolit de calauzul seu,
petrecu trel zile intregi In munte. Nu era, scrie el, dupa ce i se Incheiara patimele, nici sat, nici om, nici pasere macar, nici cea mai mica faptura cu viata...
Pa acele virfuri de munti, cazuse zapadd atat de innalta, Meat Intrecea puterile
noastre : caii i oamenii se cufundaii pans in git In mormane. Doi cal ai talI) Iorga, Documente romtinefti din archivele Bistri(ei, partea 1 (Bucureqtl, Some, 1899), pp. xxxvvi.
s) Ureche, p. 190 (Kogalniceanu, Letopise(e, I, ed. a 2-a).
a) Iorga, Relatiile comerciale ale idrilor romdne cu Lembergul, In Economia na(ionala pe 1899,
p. 756; Chilia gi Cetatea Alba, p. 287, No. xi.
4) V. Hurmuzaki-Bogdan (Supt. II al colectiel), I li Hurmuzaki-Iorga, II (XI al coleelieI ; la anil 1530 qi 1531.
www.dacoromanica.ro
140
rnaciului, un Armean, Vasile 1), foarte adeseori intrebuintat in asemenea misiuni,

degerard. Nobilul ungur, de i deprins cu drumul, pierdu nadejdea i, incredintandu-i oaspetii unor iobagi al sei, romans, el se intoarse inderet.
In sfirit, incercatii drum* se coborira in vale. Ocieski pierdli, deli ar
fi dorit sa zboare, inca ease zile, catand sa ajunga Curtea ratacitoare a Domnului, care era pc atunci un obscur personagiii din neamul Basarabetilor, anume
Vlad-Voda.
Ocieski perdu, in sfirit, rabdarea i apuca spre Dunare. Innainte de a

ajunge la Ku le, Holewnilo, zice el, Turnu-Magurele adeca, pe care adauge ca
Joan Zapolya it darimase 2), ambasadorul trimese pe talmacia la Pap de Nicopol, de care atirna i Turnu, pentru a-i cere voe sa treaca pe paminturile sImperatulup.
Armeanul fu primit foarte bine de ospitalierul locotenent sail chehaie al
sangeaculin, i, din ordinal lui, dos Turci trecura riul pentru a saluta pe Trimes.
Dupa ce atepta catva timp in satul de linga turn oraul de astazi, el se
imbarca intr'o luntre, pe tend alta cuprindea cais misiunei polone. Se dadu tain
do pete i pane oaspelui, care se odihni in Nicopol, in zilele de 19 i 20 Martie.
El adresa din ora5 un raport latin unui Curtean al regelm, raport in

care-i vorbia de planurile Turcilor pentru vara urmatoare : Sultanul va merge la
Viena, iar sangeacul, Mehemed-bei, poate concurentul de odinioara la tronul muntean, Mehemed-bei Mihalogli, ,,Basarabul turcitm, va ataca Sibiiul, cu concursul Muntenilor. ,,Rar vezi aid Turc, care sa alba mai putin de trei robi cretini.
Sunt i multi Turd din Buda, iarai slujiti de multi robi cretini 3).
Dupa ce visita pe sangeacul insui, care-i dete un ceau de suita, Ocieski
apuch spre Constantinopoli. In acest ora ajunge la 4 Aprilie, foarte dimineata i
fu primit solemn de Ionus-beg, talmaciul Portii. ,,Un ma, scrie Ocieski in noul
seu raport din 19 Aprilie, considerat la aceasta Poarta peste ateptarile mele,
din cauza staturei, desteptaciunii, moralitatii i autoritatii de care dispune ,4).
Sultanul i Viziril lipseail din Capitala. Ocieski nu fu primit in audienta
decat la 19. Pam. atunci, el trebui sa se multameasca cu observarea i judecata
evenimentelor. Cum i-a petrecut vremea 'Dana i se ingadui a vorbi cu Vizirul i
Padiphul, ni-o spune insu1 in interesantul seu jurnal de ambasada 5).
La 4, ziva sosirei, mai multi Poloni i Germani it visiteaza. De la dinii
afla Trimesul ca Rare trimesese, de la invasia Pocutiel, trei solii la Poarta, ca nici
') In 1528 incd, se pomeneste nivasil Armenus, nuncius et interpres serenissimi domini regisu, intors de
la Poarti en scrisorl de la Ibrahim -Pala, Marele-Vizir si de la Ionus-bel, ninterpres Cesaris (Konigsberg, Archive,
D. 2 ; ScrisorI polone). El merge in 1530 la Constantinopoll cu nobilul loan Lodwigowski, sambilan si ambasador regal
(acelei,si archive ; Schrankb. 38, 11).
8) De sigur In 1522, cand Zapolya facu cloud expeditiI in Tara- Romaneascit (Iorga, Pretendenct doninclta,
p. 48), contra lul Mehemed-bel.
8) V. cele doud scrisorI latine ale lul Ocieski, date in Apendice.
4) JoVir statura, ingenio, moribus et auctoritate apud istam Portam Ceesaream plus quam sperarem insignisa.
Scrisoarea din Constantinopoli, reprodusa in parte la sfirsitul acestul studiu.
5) Jurnalul e reprodus in parte la sfirsitul acestul studiu, in traducerea germand contemporank care intoviripeste, la Archivele din Konigsberg, copia originaluluI polon.
www.dacoromanica.ro
STUDLI DE ISTORIE SI DE ISTORIE LITERARA
141
una dintre ele nu ajunsese pAna la Sultan, find toate licentiate cu mustran de
a tot puternicul Mare-Vizir, Ibrahim, un prietin al regelm. Situatia in Moldova
era bine cunoscuta de toata lumea la Constantinopoli.
La 5, Ocieski primi doue visite importante : cea dintai fu a lui Ionus, talma-
ciul cel mare si intimul Marelui-Vizir, ,,scaunul de subt picioarele acestuia.

Ionus, care primi scrisorile regale ce-i erau adresate, fu vorbaret. si prevenitor.
Celui dintai sol trimes de Rams, Ibrahim i-ar fi facut intrebarea, in potriva cui
core Domnul ajutor de la Imperat. In potriva regelui polon, care se gateste de
Si de ce?
Pentru c Voevodul a ocupat
tail care e a lui mai de
mult. Al cul e Voevodul ? Al Imperatului. Si tam
Tot a Imperatulul.
.Asa este. Si, dad, este asa, de ce a lucrat de capul lui, tara stirea si voia
Imperatului? Nu stie ca regele polon e in pace cu Imperatul? Nu-i ajunge ca

Imperatul l'a ]asat sa-si, iea tara, Moldova, cum i-a placut, cand el, Voevodul,
era ',lin teran de rindc, ? Acum gala vecinii si li iea tarile ? Cum a inceput singur,
singur sa ispraveasc5.!
Ibrahim, continua talmaciul, 1-ar fi intrebat pe dinsul ce va face regele :
va trimite o solie la Poarta sail nu. Asigurandu-i-se ca da, ,,craiul find om

cinstit si de neam mare,,, el I,si arata zilnic temerea ca poate ambasadorul nu va
veni. Afland de sosirea lui Ocieski, Marele-Vizir ns'ar fi bucurat foarte declarand
ca, da, regele e ,,om de credinta si foarte cuminte, cad putea s zdrobeasch pe
Voevod, cum Mouse cu mai puternici decat dinsul. ,,Dar a venit pe calea cea
dreapta si n'a calcat pe alaturea.

Spuindu-i-se apol lui Ionus de pagubele facute de Doran lui Vasile Armeanul si unui Raczorecloc, carora li se luase caii, el promise ca pagubasii vor fi
multamiti.
Al doilea musafir, un crestin, fu Andrei Grecul, un Chalkokondylas, coboritor al cronicarului bizantin cu acest nume. Andrei, Negustor al Sultanului,
,,furnisorul Curt& cu blanun si marfa polona si ruseasca, fusese in Polonia Inca
din 1528, cu fiul seu Manoli, si aceasta nu era prima lui calatorie 1). Mai venise
in regat la 1531, in timpul iernei, pentru a cumpara marfun scumpe ce se vor

putea afla acolo, mai ales pentru soimi 2). Recomandat de Ibrahim Curteanului
Cristofor Szidlowiecki, la 6 lanuarie, el fusese incantat de primirea ce intimpinase. Intors la Poarta, el se gatia sa plre din noti in tan. regelm 3).
t) nEgo eciam post aliquot dies istuc ad Illustrissimam Dominationem Vestram,-juna! cum servo Illustrissime Dominationis Vestre Manolli, meo filio, ad osculandum manum Illustrissime Dominationis,Vestre veniam ", aerie
el nobilulul polon Schidlowiecki, din Constantinopol, la 26 Martie 1528 (Konigsberg, Archive, B. 2 ; scrisorl polone .
5) nPresentium exhibitorem, nobilem Andream Carcochandillam... Fidissimus negociator invictissimi Gessris, Sultani Suleimanni, noble familiarissimus et valde affectus.. ; ad coemendas res preciosas que ibi inveniri poterint,
presertim vero ut quest conquirere de omni genere falconum et dirifalconum (girifalchi, ger faux) istic et ubicumque illi commodius scrutari videbitura. E negustor al Sultanulul et aliorum qui illi confidunt et committunt exequi negocia iu to facultatem suamu. Avea si o misiune la rege : nllla autem que ipse Andreas Illustrissime Dominationi Ve tre
retulerit, velit de verbo ad verbum referre Sacre Regie Maiestatin (scrisoarea citat5 ma! departe In text, la Archivele
din Konigsberg, $chrankb. 38, 11).
3) Ocieski, in scrisoarea sa de la 19 Aprilie (anexd la n-rul ultim din Apendice) recomanda pe ngenerosum
dominum Andream de Constantinopoli, mercatorem Cesarce Maiestatis insignem, propter emendas pelles sabellinas et
alia necessaria. V, asupra lul, ,gi studiul cit it din Economia Nafionala (No. din Decembre 1899).
www.dacoromanica.ro
142
Andrei veni la ambasador vi a doua zi vi multami iarasi calduros pentru

prirnire. Nu in Turcia, nu in Tataria., scrie Ocieski, ci subt paraint s fiu, vi
tot imi va fi bine, pentru numele cel bun al Mariei Tale. 1).
La 7 Aprilie, Soliman II se intorsese, vi trimesul polon putu in sfirsit sa
vada pe Sultanul vecinic incununat de victorie.
Negocierile incepeaii la 8. Ionus veni dupa informatii asupra Pocittiel,
drepturilor regelui asupra erii vi pretextului invasiei. Moldoveanul a spus prin
solil sei ca regele n'are nimic in Pocutia,.dar au Domnii lesesti; vi Maria Sa vrea
sa fie cu pace, dar nu lass acel Dornni.. Fireste Ca Ocieski contests cu energie
aceste alegatii : tara a fost totdeauna a regelui, vi Voevodul a luat-o prin inseldciune vi tradare. La care Vasile adause ca asa a mai facut candva un Domn al Moldovei regelui Ioan-Albert, ,,cand traia Craiul [unguresc] Vladislav ". ,,Ci eft., spune
ambasadorul, nu stiam de asa ceva, vi am tacut molcom, cat a vorbit Vasile .
La 9, Ocieski pranzi cu oaspetil care-1 vorbira de Moldoveanu si de trecerea mare ce avea Gritti, acel bastard de doge, care, umbland dup. coroana
Ungariei, pieri prin intrigile aceluiasi Rams.
Andrei pranzi cu ambasadorul la 1.0 vi aduse cu el si dol ',Turd viteji..
El comunica lui Ocieski cele ce i se spusese de Vizir. Sultanul ar fi spus ca era
sigur ca regele va trimete intai un ambasador la Constantinopoli, ca tot asa cuminti si pasnici ca vi regele Sigismund au fost reposatul lui tats Cazimir vi call
din acest neam au domnit in Ungaria. Soliman, pierdut in complimente, uita, se
vede, pe nenorocitul Ludovic II, Iagelonul, ultimul rege al Ungariei libere, innecat in smircurile campului de lupta de la Mohacs.
La 12, solul Oa, tot prin Andrei, ca au sosit mai multi Moldoveni, din
Moldova., curieri de la Turcil Dunareni (vi de la o movie, un ciflic, al Vizirului
vi un Ceaus intors de la Rares.
Ocieski afla de la Negustor, la 13, Ca Turcil se preocupa, innainte de a
fixa ziva de audienta, de darurile ce a adus solul. Ibrahim intrebase intal de ce
nu -vi rasplatise regele singur vi, dandu-i-se respunsul ca pentru a face cinste vi
placere Sultanului, el trecu in odaia imperateasch. De aid' aduse respunsul ca
Polonul va fi primit in audienta dupa noaptea Ramazanului. 2).
La 15, Andrei spuse ca Ibrahim a scris regelui. In aceiasi zi, Lacusta, nepotul lui Petru Rams, viitorul Stefan -Voda din 1.538-9, ceru lui Ocieski sprijin
pentru a se face Domn. A venit inaintea usel mele un Moldovean, care s'a dat
drept fiul Voevodului Stefan 3), rugandu-se sa starui ca teranul s nu mai remae
pe tron. Am spus s nu-1 lase la mine, cad tine tie ce gind are 1.
I) )46 globe, genediger Herr, nicht In Turckey, nicht yn Tatarey, etc., sunder under dy Erde, szo kan
myr nicht ober szeyn, durch Euer Gnaden Gunat and gnedige Foreszryffta (Jurnal citat ; adresat cavaleriulul Saldlo,niecki, capilan de Cracovia).
2) Dyszer Pastnacht.
a) ',kind era fiul legitim al lul Alexandru (Sandrin), fiul mort la Poarta al lul Stefan. Dar el se intitula
fiul lul Stefan. V. tabla genealogick de la urma studiulul mefi citat asupra Pretenclenrilor. D. D. Onciul iml vorbete
de un document al lul LacustA, aflitor la mAnastirea Neam;ulul, In care filiatia din Stefan e afirmata. D. Hasded a tiputrit In Arch. ist., I i, p. 125 un document din 5 Iunie 1541a al luI Stefan-Vocla Litcustku. Dar la aceastk data
domnia Petru Rare. In realitate documentul poartk data de 1551 i e de la Stefan Rarer.
www.dacoromanica.ro
143
La 18, Ibrahim lauds iaraI purtarea plind de condescendenta a regelut,

i Ionus confirms aceste sentimente, spuind ca Sigismund nu se va purta niciodata ca Moldoveanul, fiind Domn de neam mare i bun i din temelii cuminte.
Sara, un calara moldovean aduse scrisori de la Rare capuchihaielelor
acestuia : nacelora care se ingrijesc de afacerile lul la Poartdu, pentru a le prezenta lui Ibrahim. Scrisorile, slavone, furs talmdcite pe turcete. Voevodul, spune
Ocieski, vestaste pe Imperatul ca regele Poloniei pornaste cu tree osti sa prapadeascd Cara, ,,care Cara nu e a mea, ci a ImperatuluI i-1 privete pe Imperatul",
i intreaba ce sa Ned; ca, de -i va zice Imperatul s deie innapoi ce a luat, va
face, cu toate ca e motenirea lui parinteasca ,si i s'a dat de voe bund. Ambasadorul polon bdnuia ca tafeta nu venise atata pentru raspuns, cat pentru a spiona
i a ti pe unde trecuse el, Ocieski, despre a caruia calatorie Moldovenii nu tiuse
nimic.
In sfirit, veni i ziva de 19 Aprilie, hotdrita pentru audienta trimesului

regal, la Marele-Vizir. Ocieski i talmaciul sea pornird &Mari, catre sears. In
drum, el trecura pe lingd caldraiI lui Rare. AjunI la poarta palatulul, el descalecard i incepurd sa suie scara de ceremonie, pe care doi capugii imperateti,
in haine de matasa, cu buzdugane in mama, aternura un covor. Aici, dupa o
lung ateptare, li se anunta in fine ca pot sa intre la puternicul ministru al lui
Soliman.
Ibrahim fazu intrebdrile naive, cu care Orientalii 41 incep conversatiile.

Cat a tinut drumul, a fost iarna pe tale? Ce face regele, ce face fiul i colegul
sett de domnie, pe care-I privete ca pe fratele 1 nepotul ski? Seal:nand chipul
regal, ce i s'a adus ca present? A fi vrut sa -1 sarut pe rege, decat sa -1 am spat in mans, dar, de oarece nu se poate, multamesc i pentru chipul cioplitu 1).
Apol mi-a spas prin talmaciu, dad. am vre-o porunca de la rege, s'o
spun. Cand am ajuns acolo, ca Voevodul se laudd ca a lucrat cu tirea i cu voia
ImperatuluI i are de gind sa loveasca toate terile Craiului cu ajutorul oamenilor imperatet1, Vizirul incepu sa ne faca semne prieteneti cu capul, mie i lui
Vasile i lui Ionus, cad' eram trei de toti, in odae.
,, Vizirul respunse, prin talmaciu, and am mintuit : ,,Maria Sa Imperatul
mi-a incredintat toata oastea i top supuil sel. Dad. Voevodul vrea ajutor, trebuie sa-mI spuie intaI tine i-a poruncit sau l'a indemnat a face ceeace a facut.
Cum era sa -1 scrie Imperatul lui, care nu e vrednic de asemenea scrisori, fiind
supus Portil ? i cuvintul imperatului arde mai rett decat soarele. Dad, spune
i scrie aa, minte, i not n'am tiut mult timp ce a facut el acolo. E adeverat ca
a trimes la not sa ne roage sa -1 lasam a-I lua inapoi Cara lui parinteasca; dar
nu i-am dat voe sa faca aceasta in potriva pacii noastre cu Craiul. Ca minte
Voevodul a spus Vizirul de doue sail de trel on : eh minte, minte. A intrebat pe
urma, cui i-a scris Moldoveanul scrisori ca acelea. Mdriei Sale Si altora, Si le-am
i) rMoxque interrogavit an id sculptile vero esset simile; dixi sic fore. Maluisse se, inquit, vivum deosculari quam sculptum manibus gestire; sed, cum fieri nequit, et hoc fore apud se gratissimumig. Extras dip scrisoarea
lul Ocieski, publicat4 in al treilea rind, la capitul acestui studiii.
www.dacoromanica.ro
144
vezut cu ()chi' mei, i erat' scrise pe sirbie si thlmacite leseste.

Si cat de mare
e Cara aceea pe care o tine inch Voevodul 2 I-am spus cat de mare...
Audienta se mintui cu pro testari de prietenie, de o parte i de alta. Vizirul
promise, dand drumul lui Ocieski, sa respunda In scris la scrisorile regale ce

primise.
Jurnalul se oprete aid'. ;Aim Irish ca Ocieski fu primit i de Sultan, ehruia i se planse de ocuparea Pocutiei, denuntandu-I ca Rare se indrepratise, fath
de mai multi soli regali, cu ordinele ce ar fi primit de la Poarta. kceste ordine

le tagadui i sultanul cu energie, aratand ca s'a poruncit acum lui Petru-Voda,
supusul Poll', sa se astimpere. Dar Polonil au greit intrand in negociatii cu un
principe, a careia conditie fala de Poarta nu se deosebete de a Pailor de Bosnia
i Semendria. ,,N'are voe Domnul nici a trimete solii sOl, nici a primi soli de la
altii, ca unul ce este tributariul i sluga mea. Acest respuns fu redactat ca scrisoare catre rege la 15 Mali" 1).
In curind, Ocieski pleca din Constantinopoli, Wand calea pe care o anunase lui Schidlowiecki, prin Belgrad i Oradea-Mare, la Buda i Cracovia 2). Poate
inainte de sfiritul lui Mali', el ajungea la Curtea regelui WI
in ajunul bataliel.
Dar aceasta Mahe ar merita sa fie povestita din not', cu motivele i consecintile sale. Voiii face-o poate tot aici, inteun numer urmator 3).
N. IORGA.
APENDICE
I.
Illustrissime domine, domine benefactor et creator meus clementissime,

Credo magnificum dominum Palatinum Sandomiriensem litteras meas ad Illustrem Dominationem Vestram ex Colozwar scriptas et in manus Sue Dominationis per servitorem Fridrich Smalcz,
lurgi nomine, missas, Illustri Dominationi Vestre misisse, quibus abunde descripseram insidias que
milli per Moldavum in illo itinere quo iturum me sciebat parabantur. Et, cum istac ire ubi proposueram periculum erat, duce Ioanne Seherenczi, homine egregio et insigni, qui in his confinibus
transalpinensem arcem suam habet, maximis subterfugiis per frequentissimos montes et equidem
periculosissimos Alpes, loca vastata, deserta ire coactus sum, cum non mediocri salutis et equorum
iactura, ut parum abfuit (pot equis et vita non simus privati. Tres dies in silvis inter Alpes hospitati,
ubi nondum villam vel hominem aliquem, sed neque avem aut minimum vermiculum viderim. Et,
licet ipse Iohannes Scherenczi eius itineris satis expertus fuerat, tamen, duabus saltem diebus comes
existens, tercia die, acerrimo itinere pertesus, nos relinquere coactus est. Ordinatis non contemnendo numero Walachis, colonis suis, qui viam (qua credo nullum unquam hominum ivisse) preparent, quasi in desperatis nos ituros reliquit. Tante altitudinis nives in illis altissimis Alpibus iacuere,
ut vires nostras et equorum penitus extenuarint, coacti ut in plurimum nives colla attingentes ingredi. Vasilii duo equi in nichillum redacti. Timeo et ego meos pessundatum iri. Verum earn infandam
incommoditatem et tam acerba nostri itineris pericula recensere tempus non patitur.
5) Hurmuzaki-Iorga, II (XI), la aceastA datA.
3) 4bo per Byalogrod et per Vardyn usque in Budam et de Buda tandem Cracoviam veniama. Anexa is
ultimul nr. din Apeadice,
3) Cf., pentru moment, dr. Alexandru Czotowski, Bilwa pod Oberlynem (Lupta de la Oberlyn), Lemberg,
1890, in 8 (extras din nKwartalnik History czny),
www.dacoromanica.ro
STUDII DE ISTORIE 81 DE ISTORIE LITERARA
145
Cum autem eum nunccium, cui has litteras ad Illustrem Dominationem Vestram dare contigit, citissime expedire oportuit, brevius quam voluerimus et negocium postulat, Illustrissime Dominationi Vestre ubi nunc sum et quid mecum agatur scribam.
Ingressus Transalpinensem terram, Waywodam primum, ut moris est, adire proposueram,
rogandi gratia liberum esset mihi per illius dominia ad Cesarem a Serenissimo et clementissimo
domino rege meo ire et id quoque consilii adhuc Waradinii mini dabatur. Cumque eum diebus se
in eius terra hint inde vagans, quesierim ac diligentissime ubi foret de eo sciscitaverimus et nunquam cercior de eo, ob eius frequentem loci mutacionem, fieri potueramus, utpote qui, nunc in uno
loco agens, eras in alium divertitur, iam tandem, tedio affectus tante procrastinacionis, qui, si possibile esset, volare vellem, intelligens me non remote a Danubio fore et navigium Danubii sub Nicopoli Turcarum imperio subiacere, clam ad rippam Danubii ad, turrim Thurcarum Holewnyk, muro
xtructam, ex opposito Nicopolis, quam olim modernus rex loannes vastarat, diverti.
Factum est, quamprimum ad eam turrim adveneram et Vasilium previe iusserim ut de me
prefecto turris dicat et postulet liberum per Danubium in Nicopolim navigium, omnia pro voto success[i]sse. Vasilius per Danubium, antequam ego ad Turrim veneram, Nicopolim primum ivit ordinandi hospicium gratia et alia id generis. Michi vero, qui Vasilium a longe sequutus, duo Turce ob-
viam venere, adventui gratulantes ac postulantes ut interim in pago illi turri subiacente operire
vellem donee adveniat interpres, a quo tandem intelligam in quod hospicium Nicopoli vertere se debeam
Iam tandem, cum se extra metum fore intellexeram, gaudebundus Nicopolim ordinatis
per Turcas duabus navibus : una scilicet equis, alia mihi, satis magno honore hodie ingressus, hospicium ad libitum Vasilii datum, ac, quamprimum de equo descenderam, per Vice-Sandziak in hospicio exceptus, piscibus, pane, feno donatus rogatusque ut per crastinum equis quiescerem, maiora
ab eodem, modo monerem, exhiberentur. Quia vero ipse Machmeth, sandzak horum confinium, nunc
Nicopoli non est, iussum est mihi eum adire et iam Turca in ductorem datus. A quo Sandzako futuros spero ductores usque Constantinopolim.
Dicat unusquisque quid vult, id quod sibi lubet. Verum nemo recto iudicio aliter sentire
otest quam quod Serenissimus et clementissimus dominus rex noster est tante glorie et autoritatis]
apud cunctos externos, quocumque hucusque diverterim, ut nihil supra fieri potest ; scriberem expresse, sed non sum ausus tam multa litteris committere, presertim, cum in dubio habeam et has
ad Illustrem Dominationem Vestram perventuras. [Urmeaza un pasagiii polon, relativ i la Gritti.]
Novarum rerum certi nihil Illustrissime Dominationi Vestre scribere nunc possum, cum
nondum apud Portam Cesaream siem, net usque hue aliquem insignem hominem viderim. Id tamen
in ore omnium populorum est futura estate Cesarem validissimo exercitu Wiennam aggressurum.
Ipsum vero Machmetbek, Szandziakum horum confinium, Sobinium expugnandum iturum. Iussum
est terre transalpinensi parent commeatum quam abundantissime ut, dum Nassadi in estate ierint,
omnia neccessaria administrent ac navibus imponant. Avertat omnipotens Deus hoc malum a christiano populo, et vere flagellum Dei merito Turca dicitur. Raro hic vides Turcam qui minus tres christianos servos habea[n]t. Iudei Budenses hic multi, quibus eciam plures christiani serviunt ; que tandem cerciora habebo, Illustrissime Dominationi Vestre scribere non negligam. Cuius pedibus me et
servicia mea devolvo. Ex Nicopoli, Dominica Letare Ierusalem, anno Domini 1531.
Eiusdem Vestre Illustrissime Dominationis
Perpetuus servitor et creatura
[loannes Ocieski.]
[Pe V : nAnzaigung wie es dem Botschafften Koniglicher Majestat zu Polan, Johan Vzyes1531(411
syn, auf dem Wege zum turgkischen Kan ergangen.
II.
Relation and Diarium des koniglichen polnischen Gesandten an den turkischen

Kaiser, aus Constantinopel vom Jahr 1531...
1) Konigsbetg, Schrankbuch, 38. 11.
www.dacoromanica.ro
146
STUDII DE ISTORIE ySI DE ISTORIE LITERAR/
Feria tercia post Palmarum ; am 4 Aprilis... Den ganczen Tag haben mich czw Frede gelossen, das ich mith nymanth tzw thun hath yn Ko. Math. Szachen; den noch seynth vyl Polen und
Dewczen, ss[o] von turckyssen Globen, czu myr kumen und mich czw enthphangen ; szunder ich
habe mich nicht begeben wellen in keyne Rede, und hauth des Tags noch thw, und hore mer wen
eh rede, und wer mer gefrogeth wen ich frage, szunder szy haben myr von sich selbyst gessageth,
das dreg Bothssaften von Woiewode auss der Walachei gewest seynt, wy ssy mith Schehltworthen
und czernigen Gemuthe von Imbraim Bassa woren abgefertiget ; welchen hy feyern alle Lawthen,
und yst eynn grosser Frunth Koniglicher Majestath (wo ich wer weyther von ym, do hunderstet in
Briffe Euer Gnaden sreyben); dy Bothssafften ssenn vor das Angeschyth das Keyssers nicht kumen
und czwgelossen ; das was Walache gethon hoth, yst hy unverborgen, und ich hore das ich wenig
do von weysset ader nichts oberall.
Quints Aprilis.
Wy ich mith ym [Jonuss] yn Rede kumen byn von den Walache das yn der Czayth seyn
Dien mol gesickte vor der Porte des Keyssers und gebette ym Hillffe, mith den Worthen, ssy welden
nicht sich czw gutte gewynne dy Lende, szunder der Keysser, der weyl yr Her yst Keyssers Dyner, und das Land och Keyssers, etc. (sic); dy erste Bothssafft der kumen war ym Hilffe czu bitten
dem Keysser, war gesageth worime begerth seynn Herre Hylff; er anthworth das Konig von Polen
sich ssamelth. Der Bassa frogeth worime ssal er sich ssammol ; er anthworth wyder, derhalbe,
es hoth sich under yn geben eynn Land, das ym vor czw horet, vor langer Czeyth ; alsso hoth unsser
Her das Land eynn genumen. Bassa frogeth, wem horeth ewer Herre czw ; enthworth der Both,
Keyssers Dyner. Und das Land der Walachei wem horeth czw ? Och dem Keysser. Bassa : dw redcz
wor. Worime hoth ewer Her, der weyl er Keyssers Dyner yst und das Landt von Keyssers wegen
helth, hoth das turst thun an Keyssers Wyssen und Wyllen ; er wess das Konig von Polen yst in
guden Frunthssafft und ym Anstande mit dem Keysser ; hoth er nicht gnuck ewer Her das ym der
Keysser leyden mag, das er den Stul an ssenn Wysse angenumen hoth, der wyl er yst eynn slech-
ter Pawer, und lyss Herren ongehadert, und neme das nicht was ym nicht geben wellen ; was er
hoth angehaben, das mag er ende. Ssulchen Anthworth greck der erst und der ander Bothe unde
dy noch kumen seynn.
Dornoch szul Bassa gereth habe, inssunderheit czw dem Janussbey, was dunck dych : was
wyl der Konig dovon thun, wyrth er was anheben an Wyssen das Keyssers. Jonus-bey szul geantworth habe : Herre, off meym Hals, der Konig von Polen yst eynes erlichs Gemutes unnd grosses
Geslechtes eynn Herr ; wyrth nicht anheben das er nicht sulde dem Keysser besicken. Anthwort
Bassa : Ich habe meynn Hoffnung von ym. Alsso dy gancze Czeyt, der wayl ssy nichts wussten von
min., alle Tage hoth ssluth ssagen Bassa czu dem Jonus : Wyrth dy Bothssafft kumen ?Von ym
horrth man nichts.
Do ssy von myr horethen, Janus gingck czw dem Bassa : Her, ich byn deynn Underbanck;
habe ich wor gereth vom Konig von Polen ? Und der Bassa war gancz frolich ; hath szulth ssagen :
Ya, hast wor gereth : nu erkenne ich das der Her yst grossen Globens und hogen Vorstandis, das
er sso fest helt dy Frunthssafft und den Anstant mith dem Keysser ; derwyl er eynnen geweldigen
Her yst als mir von ym horeth und grossen und starcken Feynden Wyderstant gethon hoth, grossen
wen der Woiewode auss der Wolachey, yst kumen off den rechten Weg und hoth nichts auss dem
Wege gethon : ssal sso sseynn wer noch ymancz Frunthsafft stet. Das szullen dy Worthen des
Bassa. Januss-bey concludiret alsso das der Konig von Polen dem Keyser und dem Imbraim und
alien Lawthen grossen Gewallen gethon hoth, and haben dys Ko. Math. vor grosse Vornunfft, wo ich
das oben hunderth Mol gehorth habe von ander Lawtten mer den von Jonus, und den yst Leydt
dy das Walachen Parthen halden ; das yst meynn Rede mith ym gewest in Komath Sachen... Item,
do ich ym [Jonus] saget was der Walache dem Raczoreck und dem Wasszyl gethon, wy er das
Pherth genumen hoth, anthwerth, das yst keyne Vernufft : dem jeyndes szal man gude Vorthe geben
unnde seyner genyszen ; das seyn dy Worthe und dy Rede mith Januszbey von Euer Gnaden meynnem allergenedigisten Herren.
www.dacoromanica.ro
STUDII DE ISTORIE F DE ISTORIE LITERARA
147
Octava Aprilis.
Jonus yst czw myr kumen ; hoth mych gefroget under ander Szachen, wy hoth Ko. Math.
das Landt gehalde und wy Euer Gnade, ader wy ist der Walache darczw kumen. Der Walache hoth
entbotten durch seynne Bothsszafft das der Konig nichczt hoth in dem Lannde, alleyn dy Herren,
und Ko. Math. wyl mith Frede seynn, dy Herren szullens weren, denen czw horeth. Ich habe ym
geszaget das Landt hoth stecz Ko. Math. tzw gehol.th und noch czwhoreth von alder her und Walacha yst nymer anders czw Lande kummen, alleynn mith Wraterey und mith gebrochen Syth und
Anstant, wy her och yczeth gethon hoth.

Vaszyl Tulmach hoth ym geszageth eynn Hystoria von Konig Albrecht szelyger Gedecht-
nys, wy der Walacha eynn Wratherrey gethon hoth, do Konig Wladyszlaus lebet,das ich nyst
do von wuste und sweck stille, derweyl Waszyl reth...
Nona Aprilis.
Bey der Molczelt haben myr ethliche Malen vom Balachen, und ethliche Turcke geszaget
das Gritus yst in groszer Genode bey dem Keysser, yczunder vil in groszer....
Decima'Aprilis.
...Czw der Molczet habe wyr den Andream Grecum, welcher myt sych brocht czwene dopf-
fere Turcke, under ander Szachen gedocht wy der Imbraim mith ym von dem Walache gereth
both, das der Keysser sich anders nicht vorszyth, das Ko. Math. nyst anheben wyrth mith dem Walache, er wyrth vor den Keyszer besicke und ym anczege wy dy Szache stet, wen worime der Konig
von Polen yst szo frum, och gedocht des Koniges Vatter, Konig Caszymyr loblichen Gedechtnys, das
auss dem Geslechte weren gewelth Konige in Hunger und Beheme, welchen stecz mith Keyssers
Wrwaren guthen Frede und Anstant gehalden habe, wy och hauth das Tages Ko. Math. fest helt.
Duodecima Aprilis.
...Och myr geszaget, do er czw myr kingck, das her wer yn dem Hoffe das Imbraim, das der
Czaws Bassa hoth vor dem Marszalck das Imbraim geszageth das vilen Vlache kumen weren off dem
Walache von den Lawten an der Crencze, und czumol von Balybeck, des Imbraim Amptman, der
eynn Slosz helth von dem Bassa an der Done. Och yst kumen eynn Czaus von dem Walache, wel-
cher dorch dy Geszencke hoth dy Szache czw Kutte /sic) gehalde, dem Walache yst dorim geszdrofft.
Tredecima Aprilis.
...Dor noch szaget Imbraim czw dem Andrys Yst der Konig von Polen des Vormogens
nicht gewest das her dem Walache das beczale mochte. Anthworth : Ko. Mat. yst szo mechtick,
er wurde das Landt ym krien ; szunder was her thuth, das that her dem Keyszer czw Gewallen und
but dem Keyszer dy Ere ; dernoch yst abgetretten czw dem Keyszer.
Quindecima Aprilis.
...Ist kummen vor dy Thyre meynner Herbe eynn Valacha, der sich genanth both eynn
Szon das Woiewode Steffan, das ich vulde das Beste handeln das der Pawer nicht langer off dem
Stul szches /sic) ; ich habe bevolen ym szullen czw myr nicht eynnlossen; wer was mith welchem
Geyst das er redt I
Decima octava Aprilis.
Jonus-bey yst czw myr kumen frw ; both myr geszaget kleich wy gester, both mith ym
Bassa gereth, von Szachen Ko. Math. und von. meynner Alsertungen /sic) and das der Konig Szeynn
Genade hoth recht gethon das her seynn Bothszaftt sicket czw dem Keysser. Off dys both Jonus
geanthworth, Konig von Polen wyrth nicht szych szo unbillich halden, wy Walacha gethon bath ;
wenthuorinne Konig von Polen yst eynn Herr ausz greszen und edlea Geschlechte und ausz Funda-
www.dacoromanica.ro
STUDII DE ISTORIE SIDE ISTORIE UTERI
148
me[n]t verstandick. Imbraim szul geredt haben, derweyl ander cristlichen Herren szeynes Rots gebrawchen, an Czweywel kan her sych nichcz weniger wol rotten. Noch der Molczet we Obende, hahen Bryff von dem Walacha oberontwort dem Bassa, dy szelbyege dy seyne Szachen by handeln,
welche Briffe vurden auszgeleth off turckis, und stuntdt dorawff gesreyben, das der Woiewode
tuth tzw wysszen dem Keyszer, der Konig von Po len czayth mith drey Hauff in das Landt czw
Vorterbenn, nwelches Land nicht meynn yst, szunder Keyszers ", und leth dy Szache off dem Keyszer,
und frageth was er thun szal ; hest ym der Keyszer das Landt wydergeben, das wyl her och thun,
ab szchon szeyn Watterlich yst, und sich selbyst muthwillick under ym gegeben. Was szy vor
Anthworth oberkumen haben, das was ich nicht, und yst mer der Bothe kumen ethwas czw erffen,
wen ausz Nothen dorfft ; eynn Ormener hot Vasszyl Tulmacz geszageth, das der Bothe aussz der
Walachey bestelt, das man derwaren szal welchen Weg das ich reythe wer, und wonder sich wo
ich dorch kumen byn, das man von myr nyst horeth wider Wege, und ich reth dorch grosze Welde
und grosze Szny, das ich wer ym meynn Hals kumen mith meynnen alien, wy vor Euer Gnaden
gesreben habe ex Nicopolis, welche Bryffe sicket ich mith Statolio ader mith Broderick.
Decima nona Aprilis.
Noch der Malczet ym Wesperozayth byn geritten czw dem Imbraim ; under Wege haben
mich begegenth dy Walachen welche by mith Bryffen szeynn, wy ich vor geschrieben habe. Do
szulde in das Bassa Hoff eynn Reyther byn abgeszeschen in dem Lecherthor, mad wenig weyther
off der Trepe seynth czwene in szeyden Kleyder mith Kaylen kumen und legethen Depbicht dornider, und ich szas eynn gude Weyl, [e]he ich vorhorth war...
Das yst das erszt Worth das emhphangen : Wy vii Tage yr seyth aussgerite. item yst
och Wynter gewest wo yr gerothen szeyth ?...
Dornach hoth her myr losszen szagen, szo ich eynnen Bevelen heth von Ko. Math. yn dem
Anbregen der Bothszafft; do ich off das Artickel kumen was das sych der Woiewode berumeth das
er das mith Wyezen und Wyllen das Keyszers gethon hoth, und gelobeth alle Ko. Math. Landen
enthwiilen with Macht und Hylffe der Lawthe des Keyszers,der Bassa begundte mith dem Hapbt
czw Gutte off mich und off Tulmacz, och off dem Jonusszbei : es szeynth unser Man drey gewest.
Als ich nu dy Bothszafft vor Enth habe, szageth myr dy Worthe der Tulmacz nicht durch ocasione:
Myr hoth Keyszerlich Genode bevolen alle szeynn Wolck und Underthanen and Dyner ; wen ym
Hylffe szulde geszchen ader gegeben, ich wurde vor der van wyszen ; wer hoth ym das bevolen czw
thun, ader wer hoth ym czwgeszreyben das czw thun ; yet her doch nicht wyrdick das Keyszers
Bryffs, derweyl her szeynn Underthan yet, unnd Keyszers Worth yst harther wen Kopper (sic)
ader Szonne ; szo her das szageth ader szreiben noth, szo lauckte her, und wyr haben dys nicht
langck derwarenn, was her gethon hoth ; ist wor das er czw uns gesicket hoth und gebette das
myr ym czwlossenn szulden, szeynn watterlich Landt czw semen; wyr habens ym nicht czw geloszen, wyder den Fryeden and Anstant, welchen Ko. Math. mith uns hoth ; dy Worthe hoth Bassa
repetirt und gesprachen mol ader drey das her her laugeck (sic). Dor noch frogeth her czw, wem
szick der Walache eynn szulchen Bryff als dw szagest ; ich anthworth : Szeyn Ko. Math. und ander
mer dy ich mith meyneni Ogen geszen haben, and warenn rawsz geszrieben and off polnysz auszgeleth. Darnoch frogeth her wy gros yst das Landt, helth der Walache noch ; ich antworth ad
propositum; her szaget wyder, das szchon nicht vonnethen wer under Freunden Bothszafft czw
sicken, szunder ym eynes Beszuchen der Geszuntheith. Do ich Ko. Math. Bothszafft vorenth habe,
hub her muthwillig von Euer Gnaden czw reden, and ich szaget pm von Euer Gnaden wy Euer
Gnade szeyne Finthszafft acht und szeyn allerkleynste Bryffen yn Errem behelt, etc.
Ex Constantinopoli, raptissime, decima nona Aprilis, anno 1.531.
Eiusdem Vestre Illustrissime Dominationis servitor et creatura
Iohannes de Oczyessyn.
[Pe Vo.] Handlung des geschigktenn Koniglicher Mt. zu Polen an Turgken. 1531. 9
a) Ibid.
www.dacoromanica.ro
149
Illustrissime domine et domine, benefactor meus clementissime,

Post humillimam mei et perpetuorum serviciorum commendacionem in gratiam Illustrissime Dominationis Vestre Accepit, credo, Illustrissima Dominatio Vestra ex prioribus litteris meis,
quas ternas iam mini, quid insidiarum in itinere milli paratum fuerat quove pacto illas subterfugerim quidque incommodorum et difficultatum profeccioni mee obfuerit. Nunc ubi siem, quid agam,
quid eciam mecum agatur, Illustrissimam Dominacionem Vestram cerciorem reddam...
Quod Waywoda Moldavie fidem Sanctissime Maiestati Regie fregerit, iuramentum denique
et litteras sigillis propriis munitas p sthabuerit ac eo dolo, nec minore fraude, regnum Maiestatis
Sue Sanctissime hostiliter invaserit habetur, id quod Cesarem maxime, turn spud Basseham, abiectissimum et, cum per nunccios et litteras ab imperatore auxilia petiisset, non modo non exauditus,
sed et turpissimam repulsam passus. Maiestatis vero Regie nuucii ad hanc Imperialem Portam
destinacio, cuius scilicet Maiestas non modo hostem adoriri, sed nec tarn propulsare dignata fuerit,
summe emits Sacratissime Maiestatis virtuti, eonstancie et fidei ac firmissime federis observacioni per
Imperatorem et Bascham adscribitur. Nec quicquam Sua Sanctissima Maiestas gratius et acceptabilius illis facere potuit (qui preter id quod ab omnibus eis deferatur nihil magis optant) quam quod
Ills eo honore potiri curare dignata fuerit...
Ex Constantinopoli, decima nona Aprilis, anno Domini Bto n xxxJ.
Eiusdern Vestre Illustrissime Do ninacionis perpetuus servitor
I. de Ofricszow].
[Anexa :]
Posteaquarn hae fuissent obsignatae, pervenerunt ad me litterae Ioannis Oczieski ab Regia
Maiestate in negociis sue Reipublice ad Thurcarum Cesarem missi, que, tametsi lento gradu venenut, gratum tamen fuit illas accepisse, siquidem indicabant ilium partem illius itineris, quam ut
ipse, ita nos omnes iudicabamus illi suspecta et periculosissima ab ipso Waiwoda Moldavie, iam
confecisse et conCmia Thurcorum, loca iam tuciora, eum attigisse ; unde magnam spem habeo quod
eum propedie videbimus ; illarum litterarum exemplar quoque Illustrissime Dominationi Vestre
transmitto ut eciam videat pericula ab eo superata et racionem sui itineris non ignoret.
[Alta anexa :]
Obsignatis lam litteris, accersitus ad presenciam omnium qui hic adsunt consiliariorum
levis nuncius Waiwode Moldaviae, qui, posteaquam litteras fidem illi facientes nobis obtulisset, monitus ut legacionem sibi commissam exponeret et retulit se non ad consiliarios, verum ad ipsum
regem missum, neque dicturum quitquam nisi Sue Regie Maiestati ; nos respondimus illi nobis esse
commissum ab Regia Maiestate ut eum audiremus et Regiam Maiestatem non Solum eum non velle
audire, sed ne videre quidem, tanquam hostis sui nuncium ; quamobrem, si dicere nobis recusaret,
sine mora unde venit revertatur ; mandatum itaque illi ut citra moram discedat ; ita ille absolutus
abiit et dixit se hint non dicta legacione soluturum 1).
..---..pves...--.
4) Ibid., Corespondenta polona. Anexele sunt adresate de Schidlowiecki ducelul Albert de Prusla.
2
www.dacoromanica.ro
;-
f
o
it
I I'S
N. Grigorescu
Chervan p op osit
EXPOSITIUNEA GRIGORESCU
(25 IANUARIE 1900)
Cu expositiunea de es-timp a pictorulut Grigorescu facem din neil o excursiune spre munte. Fermecatorul maestru ne is de mama; ne scoate fara stirea noastra din sala Ateneului si ne arunca, mai repede decat gindul, pe o frumoasa zi de primavara, in aerul curat si via al muntilor, in atmosfera for stravezie, in mijlocul vietil de lark care se destinde sanatoasa si plina de frumuseti
subt privirea ochilor nostri incantati. Daca altadata vom fi trecut pe linga ele
fara sa le admiram indestul, acum pictorul ne face sa simtim toate tainele si
toata poezia lor. La graiul lui colorat, privelistile firii campul, arborii, florile,
fiintele omenesti, animalele desi ne dau iluzia reality ii, ne apar transfigurate,
coborite dintr'o lume inchipuita, cu lumina de feerie, de o transparenta de cristal
prin care strabat razele soarelui, colorand-o ici si colo. Drumurile si cararile,
coborind vaile si urcand dealurile, sunt semanate de petale de trandafiri cu gingase stralucin rozalbe. Fetele cu pelita trandafirie, cu ochii negri si scinteitori, cu
lune rumene si ademenitoare; pastorii nal%i si voinici, cu pletele pe umeri, sprijinip in het, toate si toll ni se arata vii, pacific! si blanzi, cu miscarile gratiei firest!, si cu toate acestea inconjurati de raza unei aureole supraomenesti.
Pe drumul mare, dealungul plaiurilor si luncilor, intilnim care cu hoi
incarcate de oameni si femei mergOnd la bilciu on la munca. Barbatii pe marginea carului sau culcati pe fin; femeile mai in fundul carului, stag in voe gra-
www.dacoromanica.ro
EXPOSITIA GRIGORESCU
151
ind intre ei on contempland in linite firea incunjuratoare. Cat& frumusete de

lumina, de aer, de camp pa na in fund departe spre colinele CarpatilorI Ce senina'tate in vezduh ca i In sufletul fiintelor din care, i mai cu seams cata viata
vie in micarea din mersul boilor ! Pictorul Grigorescu a patruns taina atat de
grew de patruns a micaril in pictura, facendu-ne sa simtim, In miKarea oprita
o secunda pe panza, atat momentul micaril de mai nainte, cat i pe cel care vine
dupa dinsa.
In magura de subt coasta zarim in zori de ziva, subt lumina albastrie a
dimine ii, pe pastorul nostru de munte, stand fara grija linga turma lui. E in
aerul inconjurator atata farmec i recoare, in atitudinea visatoare a pastorului
a tata maretie simpla ca-ti pare ca vezi in el pe adeveratul stapin al naturii.
lath apol pe rind : luminiuri de mesteacani subtiri, patruni de razele
soarelui de vara i resfirandu-se uor In aer ;
margini de paduri recoroase ai
caror stejari intind boll i se resfata'. in toata gama verdelui, de la catifelatul
Inchis al muchiului din umbra pand la bratecul frunzelor batute de soare;
plugari In tearina, la aratura de primavard, resturnand brazde de pamInt jilav;
amiezi pline de lumina, pictate cu o putere i cu o sinceritate in adever uimitoare; apusuri de soare, in care lumina se stinge Meet ; peisaje de toamna cu
frunzele ararnii; momente Inorate, in care simti parca fioril reci al ploaei ce
va veni In curind ; flori de camp i de arbori ; tipuri de 1,erani de pe valea Prahovei,
case teranegi, tai de tigani, bordee, ape i prunduri cu un cuvint toate podoabele i toata viata terii noastre.
i in fiecare panza cata fragezime i armonie in gama culorilor delicate,
cata sigurang de mana in punerea vapselei, i cat de marl par peisajele In cadrele for mid!
Cand sfireti excursiunea aceasta i revil la viata de ora, cu lumina el
turbure, cu culorile caselor cenuii, cu uliele strimte i pline de oameni grabiti,
atunci acele impresii felurite i vii, acele fiinte fragete i fericite, intilnite in
luncile si dumbravile D-lui Grigorescu, to urmaresc Si mai mult cu farmecul for
si-ti par cu adeverat ca sunt dintr'o lume ideala, poetica, din lumea unui visator.
E aceasta parere fundata ? Schimbat-a in adever realitatea D. Grigorescu ?
Da pentru noi, dar nu pentru sine. Artistul n'a facut decat sa reproduca ceeace
a patruns cu simturile lui, ceeace a vezut In intimitatea naturii, ceeace 1 -a atins in
cutare Imprejurare sail in cutare moment. De cate on nu 1-am auzit, dimpotriva,
plangendu-se ca nu a putut stra..bate niciodata indeajuns in adincul tainelor naturil I
Impresionat i micat In fata lor, le-a pictat subt emotiunea sa extraordinard, subt
impresia sa In vibrare. De aceea, tablourile sale ni se par idealizate, superioare
naturii. Placerea din momentul in care le-a privit el in natura ne-o impartaete
Si noue. Simtim cum frumusetea luminii sail a umbrel care se intindea pe

vale, cum norii albi care pluteail pe albastrul cerului, cum matasosul erbei i
smaltatul florilor, cum animalele pascend i land parca ele ins*" parte la placerile carnpiel,
simtim, cum toate acestea au resunat adinc in sufletul artistu-
www.dacoromanica.ro
152
EXPOS1TTUNEA GRIGORtSCU
Iata de ce, cand ne ridicam ochil de pe tablourile sale, avem impresia,

ridicam de pe o serbatoare a naturii.
Cu dragostea sa de naturd, care strabate in toate peisajele sale, el a des-.
coperit In sinul ei comori ascunse, a surprins-o In tresarirea ei primaveraticrt,
in seninatatea ei molaticd de yard, In blandele melancolii de toamnd ; a simtit bucuria erbel qi a florilor subt roua diminetii, expansiunea for in plinaluminti
de miazd-zi ca i subt razele asfintitului, qi ne-a dat astfel cel intai frumusetea
terii, a carol intimitate nimeni n'a simtit-o pand la dinsul.
Cu totil qtim, In adever, ca Intre campul si viata noastra de la lard
unde ni s'a pastrat curath frumusetea qi originalitatea pitorescului national i
Intre viata din orae, veacurile i imprejurarile au ridicat ca un zid despa",rtitor,
care cu vremea 'Area ca se ridica tot mai sus.
Pupa timp indelungat vezuram insa intr'o zi ca prin minune splendoarea
minunata a acelui camp qi a acelel vieli romaneti In nemarginita for frumusete.
i facetorul acestel minuni fu pictorul Grigorescu. El ne spuse ca pictura romaneascd, In zina and ea se va afirma, nu va fi cleat icoana exacta i complectd
a pamintului acestuia care ne-a vezut nascOnd, care are in el destule lucruri spre
a atrage toate inclinarile artitilor roman, atatea frumuseti vergine care ating i
fac sa viseze sufletele for delicate,
in care am avut toti cele dintal impresil
ce ne -aIX micat qi de care ne vom aduce aminte toata viata cu dragoste.
Aceste comori ale pdmintului nostru qi aceste sentimente ce el ne deteapt5. sunt izvoarele nesecate ale artel noastre de viitor.
Maestrul Grigorescu un noit Virgiliu al nostru ne da o dovada stralul.
lucita de insuirile noastre de popor, ne vestete ziva de maine, pune bazele

idealului romanesc in arta si ne intarete raliunea de a tri qi spera. Iata gloria
lui neperitoare.
N. PETR4CII.
www.dacoromanica.ro
N. GRIGORESCU
cq,
r
'
.
.v
'
'
ti
't
v
.
't
-M-
Peisaj de toamna".
www.dacoromanica.ro
Pitl
FECIOR DE BANI GATA

(urinare) 1)
III
ubt perdelele de horboth alba captusite cu atlas trandafiriu, Gheorghita dormea dealungul patului de lemn de abanos impodobit cu shpaturi 5i cu flora
de otel, tinend in mana-I dreapta o manusita alba, cu degetele pline de

inele scumpe si cu unghii rumene si rotunde la virf. Pe perina de panza subtire
cu chenare de matasuri, Hugh un cap rotund cu per galben cre t. si cu fata rumend subt bratul gol, reesea obrazul lul prelung i slab, brazduit de urmele oboselei. De doue luni aproape nu se culcase el mai de vreme decht in reversat de
ziva. Odaia, frumos i bogat mobilata, era plina de un miros placut. Intr'o scoica
de margean cu picior de argint ardea, pare ca ascunsa, lumina candelei dulce .ii
taInica ; iar intr'un colt, pe o masuta de lac chinezesc ciudat, lucrata cu chipuri
de sidef, doue tacimuri si neva sticle de yin Incepute, linga farfurii cu mancari
si cu poame, dovedeau dupa apropierea jeturilor ca ospetul fusese intaiul martor
al isbindel dupa care acum se odihneail asa de linistit tineril unul linga altul.
Desi trecuse de mult soarele de amiaza, ei tot nu se indurail de somn
in tacerea In care eraii invalui 1, ar fi dormit mult inch, data hohote si cantece
din odaia de alaturi nu i-ar fi facut sh sara speriati din asternut. Usa se deschise
1) A se vedea Literatura .i Arta Romdna, anul IV, pag. 71.
www.dacoromanica.ro
456
FECIOR DE BAN! GATA
pe covorul iatacului inainta in brand Beiul, ducend calare pe umeri

o fetita ca de 18 ani cu o biciusca in mans, care rizend striga cat ii lua gura :
mai iute, mai iute gloaba betranam pi-1 lovea cu piciorusele-I incaltate cu pantoff albastri cand pe pulpe cand pe sale. Bietul Sandu se prabusi dinaintea patului, iar copila cea sglobie cazend drept in bratele lui Gheorghita it lua de git
i-1 saruta cu foe strigand : traiasca tineretea
deodata
Haideti copil sus repede, nu ye dati lenei ! gangani grecul sufland din grew si
stergendu-si bobil marl de naduseala ce-I
pe frunte. Cine dracu mai doarme
pana la pranz, cand afara e o vreme dumnezeeasca si am poftit lume la masa ?

Nu ye sfiiti de noi, inibracati-ve! Nimic nu me desfateaza mai mult decat
sa ved pe femeea altuia imbracandu-se, zise el, intinzendu-se pe canapea si incrucisandu-si picioarele pe marmura caminului.
Nu ti-e rusine sa vorbesti astfel de fats cu mine, dihanie, respunse cu
gura plina fetiscana care 'i scosese palaria si manta struguri si migdale verzi,
bend yin de Rodos, am s te botez, paganule, si se si repezi asupra lui cu sticla
plecata...
Baga de seams, sa nu. patezi mobilele In loc sg spul prostil mi-ai da mai
bine foc s-mi aprind tigara...

Ba am s te botez..
Fit cu minte! Matildo, uite ca-ti face paguba in casa, nebuna asta I striga
el fara sa se clinteasca din loc stapinel de casa care se gatea in cealalta odae.
Sezi bine Mady, respunse ea cu glas tra.ganat, stropeste-I gnu] iar nu capul,
data vrei sa-1 fad' om, nu stiff to ca pang ce nu se imbata Beiul n'are nici un haz ?
La multi ani Babacule I rosti Gheorghita, care se imbracase in pripa, tur-
nand yin in pahare, sa ne deschidem pofta.

Ceas bun, teas bun ca in col toate sunt fleacuri I Fleacuri, bunaoara ca
nebuna asta care mi-a frant mijlocul cu cal "aria ei, mormai intre dinti grecul
sorbind paharul dintr'o inghititura.
Cele doue femel rideau acum dincolo vorbind Meet iar flacaul nostru calare pe un scaun, si prietenul lui, isi destainuiaii unul altuia cele petrecute din
ajun, cand o zi si o noapte incheiate coborira la masa si la joc fara sa-s1 pue
capul o clips pe capetiiu. De-asi fi stiut ca o s am asa goana, nu m'as fi pus in
ruptul capulul la carp, mai bine me faceam bolnav, zicea Gheorghita incruntandu-si sprancenele.
Bre! la carp vine norocul iar 1 De ce te plangi ? Boerul Dined sa traiasca
si baiatul sa cheltuiasca, s'apol eu nu sunt aid'? respunse grecul luandu-1 de
1
barbie.
Toate bune, dar deocaradata trebue sa platesc, si de! hopu-i cam mare...
Bre las ca platesc eu, numai cheful O. nu ni-1 stricam ! Nu sunt eu babacul vostru ? Ce dracu! Ei fetelor ! faceti-ve incoace, ce tot chicotiti ca niste lastuni pe infundate, eu n'am venit sa stag intre patru perefi cu voi. Mady punell
palaria. Pans la masa mergem la plimbare, zise Beiu, sculandu-se si indreptandu-si gulerul mototolit in oglinda cea mare din peretele patului.
www.dacoromanica.ro
PECIOR DE RANI GA I A
157
Matilda, imbracata in rochie deschisa de matase, cu perul tot In inele atar-
nand pe umeri, cu faIa alba si rumena si cu surisul pe buzele ei midi, rosii si

grase, care Ikea sari straluceasca ochii cei verzi, se pleca adinc In fala lui Sandu,
care o privea trosnindu-si limba de cerul gurii. Ea se sui In pat si-1 saruta pe
frunte, dupa ce mai intb.'i it sterse cu coltul batistes, ce mirosea asa de frumos
a viorele.
Beiul o ridica cu puternicele lui brate, o saruta pe gat si o puse binisor

jos, clipind din ochi catre Mady, care 'si aprindea o 1igara.
Fiecare la rindul WI, dragulal...
El! mergem, zise Matilda ; s ne grabim, cad am sa me due pe la Teatru,
apoi la croitoreasa, la giuvaergiii, la manusar, si pe urma, uncle ve gasesc ca sa
ne Intoarcem cu top' ? Ia -ti palaria, Gogo draga, nu vezi ca n'avem vreme 1
Unde-i vrea porumbilo, afara la plimbare, de pilda, numai sprinlara asta
sa nu-mi mai fach vre-o sotie pe undeva, respunse grecul, ca de vre-o septamina
mi-a scos peri albi cu nasdravaniele ei.
Of! data ti -as fi scos eu peel albi, ti -ar fi fost capul tot o apa, babalacule, cad nu pot sa sufer pe oamenil cu doue fete...
Bravo ! Aferim! fad' jocuri de cuvinte. Numal nebunia asta nu 11-o cunoscusem. De acuma me pot astepta la once, pufni el rizend, si luand pe Mady
de patina o sui in trasura cea cu cal vineli-rotall si cu harap pe capra.
Aide, treci inainte, s ne vedem cu bine, nu uita ca la seapte ceasuri mi-e
foame bulbuli .
Sotir, imbracat du cepken si tuzluci de postav rosu cu gaitane de fir, cu

iminei galbeni si cu fes pe cap, aduse Matildei o haina de matase cu nor' marl
de sal, o umbrelula cu horbote si panglice stacojil; iar lul Gheorghila, ce purta
o vengherca maslinie strinsa pe solduri si la maned, cu pantaloni strip* negri,
cazend pe pantofi sub1iri de lac, cu jiletca albs deschisa la pept ca sa se vaza Camasa cea cu creluri si bumbil de margaritar daruill de Postelniceasa la ziva lul,
If aduce o palarie nalta paroasa in fa1a prafului si un bastonas mladios cu manor
de aur. Trasura for usurica cu dol cal negri porni abia auzindu-se sgomotul roatelor pe nisipul auriii al aleelor bine netezite, lasand pe Sotir in prag cu bratele
incrucisate pe pept.
La o masa data de Beiul, in ajunul anului nod, catorva tineri prieteni
de al lul Meuse Gheorghila cunostinta cu Matilda. Laudaros si guraliv cum era
el, mic si sprinten, placu ferneei acestia plina de nurl si de iscusinta.
Desi apropiand 40 de ani ea era Inca frageda si vioae cu toate olio 11ele
si neajunsurile traiului ce dusese, pana cand un negustor bogat, care 'si perduse
capul dupa dinsa, ii cumpera o cash incarcata cu toate cele de trebuinla, ii dete
cal si trasuri, bani si giuvaeruri si facu din ea una din cele mai Insemnate lorete
ale Parisului. Betranul amorez nu-i dete insa cleat bogalie, toate celelalte lipsuri
si le Implini ea singura, fara ajutorul si mai ales fara stirea lui. Putin cite putin,
deprinsa cum era sa -si faca toate vrerile, ea apropia tot mai mult pe Gheorghila.
www.dacoromanica.ro
158
FEC1OR DE BANI GATA
de dinsa si la firea ei, atii.t de incercata si de cunosceloare a lumii usurele si

schimbacioase ce o impresura, isi puse deplina stapinire pe fiinta bietului nauc,
care jura acum in numele eI ! N'apuca Maimutoiul, asa isi poreclise ea negustorul, sa iasa bine din casa ca Gogo, precum ea desmerda pe fiacaul nostru, era si
intins la loc cald si moale gata pe desmerdare si pe nebunii! Intr'atat 'si infipsese
de adinc ghiara in inima lui, in cat nu mai vedea, nu mai se misca si nu credea
dedt printr'insa si pentru dinsa. Ma-sa de multe on se plangea ca o lasa prea in
parasire, dar el o mingiea cu cateva alintari fatarnice, spuindu-i ca o taind la

ureche ca eat ingreuiat lectiile scoalei, si ca lucreaza indoit spre a nu remanea
inapoi. Apoi alerga cu graba si neincetat cu aceleasi framintari de nerabdare
catre gradina cu castanii, unde in dosul easel iubite era usa cea mica prin care
el intra ca in relit.
Trel luni neintrerupte, in fiecare zi si mai in toate noptile acolo isi fa'cu
veacul, din ce in ce mai strins legat de Mama Afrodita, care nu mai putea sa se
desparteasca acum de el. Bietul negustor, azi pentru o pricina, maine pentru alta
era pus la carantina, avend voe, el stapinul de cask abia pana la pragul usel s
vie si de acolo sa se multurneasca a grata virful degetelor manei pe care i-o in-
tindea cu toga sila si desgustul ce este in stare o femee sa arate atunci cand
iubeste pe un altul ; Tar Gheorghita mi se intindea cat nu-1 incapea casa, si mi
se lasa a lene sa fie resfatat, tinut pe, here si pe mancare, ba cateodata si cu buzunarul captusit cu parale de nenorocita care avusese neghiobia sa-1 spue ca e
prapiidita de dragul lui. Pas dupa asa train 0-1 inchide iar in scoala, cu ochi,
bolditi pe carte, daca vrei sa ajunga cum ajunsese, sa incalice zidurile si s sparga
boltile cu pumnul, pentru a se vedea iar slobod. Si ce-1 umilea pi-1 intarita mai
mu) t era ca nu avusese macar vremea de a lua o intelegere cu-Matilda inainte de
plecarea ma-sel, mai cu seama ca Postelniceasa afland de la Dascali ca odoru-i
nice nu daduse prin scoala luni intregi, se rugase a-1 mai strasnici ceva, intele-
gend cam tarziii ceeace putuse sa faca fiu-seii, desmetec cum era, departe de
once priveghere, in mijlocul atator stricaciuni. Dupa multe indoeli si batal de
cap se ho tart el totust sa scrie iubitei care afla astfel despre mersul lucrurilor, si
cauta pe la inceputul verei sa.-1 dea de veste ca rnaimutoiul plecase la bal pe done
lum, lasemd-o singura si inbiindu-1 macar odata sa vie s'o vaza. Sotir, carele acum
'1 purta toate grijele si se facuse baiat destept, cad era fruntea intre tovarasii lui
de scoala, Ii duse respunsul remanend la Matilda acasa pentru ziva in care se

hothri Gheorghita sa-si prilejeasca fuga esind la &Marie. De atunci mese, dant,
joc de carp' si chefuri 'Ana la ziva alba, dragoste din ce in ce mai focoasa si mai
destrabalata, Si blestematii de tot felul care il timpira pi 'I uscara maduva din oase.
Se ispravise pranzul si Beiul jumetate ametit sta resturnat in capul

mese', sorbind cu ochii pe Mady, care incalecata pe speteaza scaunului, ii intindea virful de chihlibar al narghelelei ce umpluse odaia de fum albicios si parfumat.
Imprejur caliva tineri rideati, cantail si glumeau cu fernei frumoase si
yesele, pe ale caror umeri goi si rotunzi se plecaii adeseaori, ceeace facea pe
www.dacoromanica.ro
FECIOR DE BANI GATA
159
Gheorghita, rezemat de bratul jeltului malt al Matildei, sa le strige nu ye tot

sarutati atata, ca impiedecaci pe Babaca sa -s' mistue potarnichele. Feciorii, in
haina neagra cu coada si pantaloni scurf' de catifea rosie, asezara un castron
mare de argint pe masa, din care era palpdind flacara albastrie a ponciulth.
Beura el asa incet, incet, mai trecOnd din cand in cand prin celelalte odai,
pana ce Sandu, beat cu desevirsire, ceru Matildel sa le dea carp pentru Faraon.
Jocul se incinse indata si subt boldul nenumeratelor pahare de spirt ajunse pe la
miezul noptii in culmea infierbintarii. Femeile, care ail patima jocului in sange,
se amestecara si ele, incat de la o margine la cealalta a mese' toate capetele stau
plecate, purtand grija si neastimparul in ochi, bar banii sburail de la unit la altii
pare c'ar fi fost manatl de vint. Gheorghita, care perduse mult la inceput, ca,,Aiga
acum o suma bunicica din care dadea din cand in cand ceva Bciulul, rafuinduse astfel de banil cu care 'I platise datoria de joc.
Dar, Norocul jucatorului
Ca pasul caletorului,
Az' aici, maine departe,
De el nimeni n'are parte,
povestea cantecului I asa ca pana in sfirsit nu numal ca Gheorghita dote tot
inapoi, dar remase dator pana peste cap, la mai toti mesenii lul, cu care incheie
petrecerea ducendu-se sa vaza resarind soarele in padurea de la capetul orasului.
Beiul, care de mult dormea intins pe patru scaune, remase singur neclintit, cu
toate strigatele si hohotele fetiscanei WI, care, bucuroasa de castig, trecea ca
mingea din mama in mans si veneatot mai rumena de afara.
Gheorghita avea voe de o zi pentru plata banilor ce perduse. Ziva aceea
fu cea mai amara din cate el avusese pana atunci. Sandu, care perduse si el, nu
avea la indemana suma ce-I era de trebuinta, de acasa nu era chip sa poata capeta atat de mult si mai ales atat de curind, incat pentru intaia oara mesurand
el adincimea prapastiei in care sta sa cada, cu stringere de inima, se gind a la
ceasurile linistite, deli lung' cand
rumega uritul intre peretii scoalei.
Umblase acum pana subt seara pe la top' prietenii si cunostintele si nu capetase decat fagaduell nehotarite, on sfaturi prostesti si serbede induiosari. Nu-i
daduse nimeni o para. Atat de trist si de zdrobit era, bleat nice ca baga de seama
pe Sotir care 'I intindea o scrisoare sosia din Ora. Matilda inca in asternut, odihnindu-se de sdruncineala si vegherea trecuta, intelese indata ce-1 vezu intrand
care 'I era pasul. Cu rugaminte si desmerdari ea 41 sili sa se puna in pat, Ii inyell si-1 saruta,
imbracandu-se ingraba, 41 lasa sa se odihneasca pana ce se
va intoarce de la cusatoreasa.
Peste o jurnetate de ceas se intoarse in adev8r vesela si vioae, cum era in
zilele cele bune, si subt perina pe care acum 1l furase pe Gheorghita somnul, strecura binisor un manunchiii de hartii albastre, legate crucis cu o suvita de siret
alb. Eraii ce' 30.000 franc' ce datora iubitului eI, pe care '1 luase imprumut,
puindu-s' giuvaerurile amanet la un Ovreih.
Cand se destepta Gheorghita si gasi comoara nea.steptata la capetaiii, cazu
www.dacoromanica.ro
100
FECIOR DE BANI GATA.
inaintea Matildel, sarutandu-I genuchil .i jurandu-I ca -i va da tot ce va cere i

,i va resplati inmiit bine-facerea fara de prey.
Dragul meil, nu-li cer nimic alt decat sa me iubegi. E foarte firesc
aceea ce am facut, de vreme ce to e0i cel mai stump giuvaer ce am pe lume, 'I
zise ea stringendu-1 cu foc la piept. 'apoi mai zica cineva ca dragostea nu preface pe om i ca haimanalele nu stint pline de noroc!
Pre cat insa bucuros si sprinten pornea el cu banii in sin sa -i imparld
unde se cuvinea, pre atat remase ca trasnit, nernirat locului, citind scrisoarea
ce-I dete Sotir in scard.
Clucerul Alecache it vestea ca postelnicul auzind, de la un boer care 'i
dusese copilul sa, Inv* in aceeaqi coald unde era el, despre fuga lui si despre
mirliile cate le facea innadit cu o femee perdutd, se hotarise sa plece, lard de
qtirea neveste-sel la Paris, s-1 gaseascd i s-1 aduch mort or viii inapoi, find
poste mesurd indignat asupra lui, nemernicul, care-I tavalea numele cinstit i nepdtat prin noroiii qi spurcaciuni.
Intr'o clipd 'I trecura dinaintea ochilor ca o naluca toate urmarile ce putea avea aceasta hotarire a tata-ne WI, pentru care aceste lucruri eraii sfinte.
De s'ar fi deschis odatd pamintul sa -1 inghitd, s'ar fi dus cu fericire in fundul Iadului numai sa scape de a da ochi cu cuconul Dined, a cdruia papard o cuno0ea
de malt. De teama s nu-1 vaza cumva asa mirat Matilda, ei din grading si se
plimba indelung pe utile buimacit, netiind cum sa iasa din aceasta incurcaturd.
Se Meuse noapte i el tot nu-i gasise astimpar, asa ca dad. unul din prieteni
nu-1 intilnea si nu-1 lua cu vorba, el ar fi pribegit mult si bine MIA' nici un rost.
Se mai desmetici putin .i pornind spre casa i se pironi din ce in ce mai mult in
cap hotarirea de a pleca in lard mai nainte de a sosi tatd-seti, ca astfel sa poatd
intimpina urgia si sa -1 imbuneze, dovedind prin venirea lui ca tot ce auzise despre dinsul eraii minciuni. Uurat oarecum de partea aceasta, 'i remanea totui
grija de ce era sa fad. cu Matilda. Sa-1 spue adeverul? sail sa plece lasandu-i o
scrisoare in care sa -i arate ca interese insemnate de avere l'ail chemat grabnic
in Cara ? Ap era mai bine, fiindd. de 1-ar fi spus din viii graiii, s'ar da poate pe
Ltd, on femeia s'ar anina de dinsul si 1-ar impedeca sa plece. Deci 'I va scrie
dupa ce va pleca. Cat despre paralele ce avea asupra lui, nici cum statu la indoiala s le is cu sine, avend el chip, odata acasa, sa le trimita si cu prisos scumpei i binefdcetoarei lui inapoi. Cu zimbetul pe buze si cu cuvinte de dragoste
intimpina el femeia, care nelinistita de atata ateptare ii zise sdrutandu-1 pe
obraji : ',pared to dusesei se .nu mai vii, puirrule, asa eram de trista, stiff, dad
m'ai parasi vreodata, as muri blestemandu-te. I-se increli carnea pe el auzind
aceste vorbe, care eraii ca o presimtire despre aceea ce avea de gind sa fad'. Incepu s-1 fie fried ca nu cumva Matilda s-i ghiceasca gindurile, si de aceea grabind masa din care abia gusta, se culca numai decat, avend grija de a-I ascunde
la loc sigur banii, pe care ii simtea pared eindu-i din buzunar $i dandu-1 de gol.
Adoua zi subt euvint ca se duce la bae lua pe Sotir cu dinsul, se puse in drumul
www.dacoromanica.ro
FECIOR DE RANI GATA
161
de fer cu tiganul si o lads de rufaril si de haine cumperate in ziva aceea, si porni

resufland din greii, pans ce se departs la o bucata build de bariera.
Matilda, dupa ce-1 cauta prin toate Mile, cafenelele, gradinele si locurile
de petreceri, si de teams s nu fi fost ucis on pradat, dete de stire politiei, care
pentru a doa oars Il cauta in zadar. Nenorocita poste fire, ea plangea pe Gheorghita ca pe un mort, purtandu-se in negru de jalea lui, fats ce-1 sedea altfel asa
de bine, Maria si alba cum era.
Din Viena ea primi o scrisoare, in care, precum isi croise planul, arnorasul Ii talmacea graba cu care pornise, ne mai putend un moment amana plecarea, si-i arata ca data nu-i spusese nimic despre aceasta, pricina era ca i s'ar fi
sfIsiat inima s'o vada. mihnindu-se si plangend poate pentru dinsul. Ii fagaduia
ca se va intoarce in curind mai iubitor si mai nerabdator de a o imbratisa, ca
niciodata, si ca Indata ce va ajunge in Cara ii va trimite paralele sa-si scoata giuvaerurile si s-1 poata astepta fara grija de nevoi si de maimutoiul de care acuma
era atat de gelos. Nenorocita mai avu Inca slabiciunea sa planga, spuind tuturor ce dovada de dragoste '1 daduse cocoselul ei, cel bun, frumos si iubit.
Numai cap de femee si coada de matura s nu fil, zice un proverb betranesc.
(UrineazA)
D. C. OLLANESCU.
www.dacoromanica.ro
BISERICA SI
PRELATII ROMANI
IN SECULII TRECUTI
(Urmare) 1.
II
la persoanele care all stat in frun tea clerului, printre prelati nu

(3/
Trecend
vom enuinera numat pe ceice ail oeupat inalte ranguri ierarchice, numat
pe ceice ail exercitat antoritatea de mitropoliti i episcopi, ci Si pe am.
niodetI monachi, care, subt conducerea prelatilor, prin operele lor, ail determinat un curent line-facetor, ail aprins o faclie de lumina, ail lasat urme in
istoria literard.
Vicisitudint de tot felul ne ail lipsit de mijloacele neindoioase prin care
sa putem cunoWe numele Si actele primilor nWri archipastori.
Un chrisov al lul Mircea-Voda mentioneaza, la 1362, pe Antim I ca

mitropolit al Munteniei, pa Atanasie ca episcop al Rimniculm.
In seculul al XV-lea apar ca organizatori al clerulul : de o parte Grigorie
ramblac (1366-1430), .i Teoctist (1417-1477), de alta sfiOtul Nifon, fost

patriarch al Constantinopolului (1487-1499).
Documente sigure despre fruntaii bisericil romiine posedam numat din
s,rutul al XVI.
1.
1 ce vetlea Ltleratura i Arta II mina, an. 1V, pg. 78
www.dacoromanica.ro
463
Pe totilmitropolitii Munteniei, de la Maxim Brancovici (1508-1512)

Om la Varlaam (1539), de la Anania (1554-1564) 'Ana la Eftimie (1574) si
Serafim (1577-1581), II vedem absorbitl de griji si ocupati cu lucrari intelectuale, incurajand si priveghind pe scriitori. Subt cel dinthi se introduce tiparul,
si ieromonachul Macarie da la lumina in slavoneste ,Leturgia din 1508, fi Octoichub, din 1510, Evangelia din 1512, iar calugerul Moise Molitevnicub,
din 1545.
In Transilvania, din cauza framintarilor reformer, in particular a solieitarilor calviniste, activitatea e si mai intensa. Faimosul Coresi, un simplu diacon,
in interval de 28 am (1560-1588) traduce si tipareste nu mai putin de 20 volume, dintre care 13 in slavoneste i 7 in limba roraana, ajutat de diecii Tudor
si Mana'lla, de preatii Iane si Mihaiil, cu 18 ucenici. Numai cine le-ar resfoi i-ar
putea da seama despre ce insemneaza 20 volume, cu mijloacele si in starea de
atunci, numal acela ar intelege gravitatea expresiunilor nm'am trudit" ce adesea
intilnim din partea initiatorilor culturii. Insu0 Ghenadie (Bradul), mitropolitul
Ardealului, in precuvintarea volumului tiparit de Coresi la 1580 (in SasSebes), zice:

nIn cele din urma vremuri, vezend din partea popoarelor de alta credinta mare stricaciune
i deeaderea sfintelor biserici, cum i imputinarea durnnezeetilor carts, . . am adunat cote am putut
coprinde cu mintea .. am compus i am scris aceastk durnnezeeasch i prea insemnata carte, numita
Sbornic. Dumnezeii tie a nu mi-am dat aid odihna, nici somn genelor mele, ca nid averea de
Domnul mie claruita n'am crutat-o, pins n'am ajuns a stivir0 aceasti lucrareu.
Asemenea episcopal ardelean Mihail Torda, in prologul Paliei din

OrestiaF(1582), tiparita de catre diecii erban si Marien, repet5.:
Cu mare munca scoasem, din limba jidoveasca i greceasca i serbeasca pre limba ruma
neasca, cinci carp* ale lui Moisi proorocu.
Spre finele seculului apare figura simpatica a mitropolitului Atanabie

Crimea, care, cu un zel neintrecut, cu o munca fara pareche, scrie proloage si
alto opere pentru mitropolia Tirgovistei, dar mai cu seama amintitul ripciEEwv,
destinat cladirir lui pioase, monastiril Dragomirna.
In suta XVII, subt erban-Voda, Mateiti-Basarab, Cantacuzeni si Constantin Brancoveanu, subt Movilesti, Vasilie Lupul, Duca si Constantin Canteniir,
nu numal eh intreaga literatura eclesiastica se apropie de completare in toate

terile locuite de Romani, dar catava prelati contribuiesc chiar la civilizarea popoarelor vecine. Pavel Berinda, nepotul unui pretendent la tronul Moldovei,
calugerit subt numele de Pamba, publica la Kiew un Antologiu (1619) si
Intocmeste (la 1627) primul Dictionar slavo-rusesc, care a
subt un pseudonim
pus baza lexicografiel ruse si a servit ca punct de plecare celei romance. Petru
Movila, fiiul lui Simeon Movila al Moldovei, ajuns mitropolit al Kievului, IIaliciului si a toata Rusia, imbogateste literatura sacra cu multe opere de valoare,
intemeiaza scoale de teologie, da patriel lui natale profesori, tipograli gi un
sprijin moral din cele mai eficace.
www.dacoromanica.ro
161
Peste munti, preotul Grigorie din Mahaciii, mitropolitul Simeon Stefan

i ieromonachul Silvestru de0 tntr'o directiune banuita ca departata de ortodoxie exceleaza prin traducerea i tiparirea catorva opere devenite rare,7pe
cand Popa loan din orarlul Vinti, in decurs de 7 ani (1683-1.689), publics nu
mai putin de 4 volume, in care ni s'a pastrat starea limbil romane din Transilvania la finele secululuI al XVII-lea.
Tot atunci avem de salutat un martir in persoana lui Sava Brancovici.

Ales mitropolit la 1656, peste dol ani trebui sa alerge pana in Rusia dupt
milostenii, spre a zidi din nou reFdinta mitropoliei din .Alba-Iulia, ruinata prin
pustiirile de la 1658. Dupa ce ajuta pe Gel' nenorociti cu vorba i cu fapta, in 1659
dobindete de la Acatiu Barciai (succesorul lui George I Racoczi) privilegiul Ca
preoth romani sa fie uurati de unele dari, iar in anii 1663 .i 1673 indupleca pe
Mihail I Apafi sa le acorde scutiri de dijma i de once imposit. Atata zel pentru
ortodoxie i pentru nationalism deteapta invidia i ura fanatismului maghiar.
Predicatorul i episcopul calvin it acuza de fapte nedemne i un sinod de coinanda h. pronunta destituirea. Din temnita de la Bla01, unde fusese inchis, este
scos din cand in cand Si batut cu nuiele, ca sa destainuiasca unde 1-a ingropat
averea. De la Blaiiii e strg.mutat la Vinti i aci, spre batjocura, adus in asistenta
publicului din biserica, desbracat de vestmintele-i sacerdotale ica la armata

degradat din inalta-I demnitate. La noua-i inchisoare continua a fi batut cu ver-
gele in toate Vinerile 1, Om ce-i da sutletul la 1681, dupa o pastorie de

ani 24.
Cu dol marl mitropoliti se falete Moldova : in prima jumetate a veacului

cu Varlam, care ilustreaza domniele lui Vasilie Lupul i urmailor lui, in a doua
cu ',smeritula Dosoteiti., care de la 1671, subt George Duca, stralucete pana la
finele veacului, subt Constantin Duca.
Cel dintai e pe rind sol de pace la Domnul Munteniei, initiator al conciliului din Iasi (1643), luptator in contra dogmelor reformate prin Respunsurile
ce da unui Catechism calvinesc, introducetor al tipografiei i al coalelor cu

ajutorul lui Petru Movila, autor atat al Cazaniet i Kiriacodromiului din 1643,
cat i al Basilicalelor din 1646, pe care le face a dar limbii romaneti, acum introdusa in serviciul bisericii.
Cel de al doilea "cu lungs osteneala in multi ai socotete, cearca prin

sfintele carti" Si apol nfoarte cu osardie mare" tiparete prin inlesnirile patriarchului Ioachim din Moscua 2 nu mai putin de 9 volume, incepend cu
Psaltirea in versuri de la 1673 pana la Vie, ile sfintilor din 1682, dand vorbirii
romane o imladiere pana aci necunoscuta, purificand-o i imbogatind-o mal mult
i mal bine ca oricine altul.
In Muntenia, mitropolitil Teofil i Stefan aii drept colaboratori : pe calug6rul Moxa, traducetor i cronograf; pe ieromonachul Meletie Macedoneanul,
I. A se vedea Magazin istoric pentru Dacia, tom. III, pag. 260-266.
5. Cf. articulul nostru Evanghelia patriarchulus loachim in 71Ateneul roman..
www.dacoromanica.ro
165
care la Govora tipareSe Pravila din 1.640 cu monachul Stefan din Ochrida i
Evangelia invetatoare din 1.642 cu Preda Vroto Cart ;pe ieromonachul Melchisedec, traducetorul Invetaturilor tiparite la Campulung In 1642 i Cazaniel de la
monastirea Dealu din 1644; pe Daniil Panonianul, care traduce Pravila cea
mare din Tirgov4te (1652) ca s opreasca zizaniele ereticilor, bagate In cartile
pravoslaviei, incapute la mama lore.
Calugerul Teodosie de la Cozia, fost egumen al Curtis-de-Arge i al Snagovului, ajunge mitropolit si administreaza 6 ani de zile (1668-1.673). Fiind ca
Ins& tiuse sa zadarniceasca urzirea Grecilor de subt Leon-Voda (1669), el e caterisit, cu Invinuirea de a fi furat icoane, odajdii, vase pretioase, i surghiunit la
metania lui de peste Olt. Dar, dupa 6 ani, cercetandu-se din nog acusatiunea
i dovedindu-se ca neintemeiata, e restabilit In rangul ce avusese i de aci pana
la moarte, interval de 28 ani, compune predici, ajuta i scrie precuvintari la
tiparirile aparute subt a doua -i archipastorie, peste 30 la numer.
Subt dinsul intilnim pe Mitrofan, care, Invetat la monastirea Bisericani,
lucreaza In Iasi la tiparirea cartilor mitropolitului Dosoteiii i le impodobete cu
atatea icoane xilografice. Ca episcop al Huilor sta numal trei am (1683-1686),
cad. plecarea protectorului sell In Polonia Il silete a trece In Muntenia. La 1691.
este ales episcop al Buzeului i aci, pana la finele vietii (1.703), da la lumina peste
20 volume.
Seculul XVIII se Incepe cu jale.
Nu se uitase Inca moartea tragica a lui Constantin Brancoveanu, cu fii

lui, cand unul din talentele care'i marisera domnia avea sa-1 urmeze peste doi am
de zile.
Venind de la muntele Atos, ieromonachul Antim Ivireanul aduce cu sine
arta tiparului, gravura, xilografia, ferecatura cartilor, pietatea, blandetea i o

putere de munca incomparabild. De la 1692 i cat administreaza Snagovul
(1695-1705), episcopia RimniculuI (1.705-1709) i mitropolia Ungro-Vlachiet
(1709-1716), spatiii de 25 ani, el tipa'rete atatea cart' In limbile slava, greaca,
araba si romana., Inca nimeni nu poate afirma ca le-a vezut pe toate, ba nici
o biblioteca nu se poate fali ca le poseda. Biserica ce-I poarta numele (1715), cu
u0 de el sculptate i gravate; vasele qi volumele de el reparate; fundatiunea pentru invetaturi, ce institui prin testament 1 (i despre care nimic nu se mai tie
as-Uzi); Didachiele, ce i-s'aii gasit i publicat numaI de cativa ani, justifica pe
deplin apreciarea ca nde cate on ar voi cineva sa deschida cartea suvenirilor literare ale natiunil roman, numelelui Antim Tipograful se va presinta cu onoare
printre cele dlntaiu : istoria propaqirii noastre nationale Y1 va aminti In veci cu
lauda i-I va acorda In tot timpul glorioasele prerogative ce se daii acelora, care
',OKI a se pune In capul luminaril unui popora 2. i totuqI, subt banuiala ca ar
fi intrat In Intelegeri cu patru boieri, care pe atunci treceaii drept capil celor ce
t. GrAsit tocmai in anul 1845.
2. Al. I. Odobescu.
3
www.dacoromanica.ro
166
combateaii o guvernare fanariota, el fu caterisit de o autoritate strains terii,

smuls din mitropolie, inchis subt numele de Andreiti, pe care'l avusese ca mirean ;
apol, subt pretextul unui surghiun la monastirile din Orient, pornit spre Dunare,
ucis la Galipoli i aruncat in riul Dulcea, care trece prin Adrianopoll.
Aceasta fapta odioasa nu putin a slabit ortodoxia i nu se tie cat a con-
tribuit sa, decida pe multi romani de peste munti ca sa devind ',unit' cu biserica papal.. Din norocire, de0eptarea contiirrtil rationale n'avea sa, intarzie,
gratie pe de o parte fundatiunilor culturale datorite unor Grigore Maior i Samuel Vulcan, pe de alta operelor gigantice ale unui Samuel Klein, George incal, Petru Maior, din care 34 tiparite i 43 man uscrise.
Intre acestea, capeteniele clerului nu-0 inceteaza activitatea.
Monachul Damaschin invata de la episcopul Mitrofan caligrafia, xilografia 0 limb' straine, cu ajutorul carora nu numai preda cunotinte folositoare i arta
muzicala, ci in timp de 23 am ca episcop la Buzeu i la Rimnic, traduce 0

tiparete numeroase volume, care it aFaza printre cei mai respect* promotori
al imbogatirii literaturii sacre.
Despre urmaul lul, episcopul Climent, originar din satul Petrarii (Valcea), sa ascultam urmatorul pomelnic, scris in stilul epoch :
nAcest parinte Climent, episcop, s'a cinstit de doI imperatI: IntaT de imperatul nemtesc
Carol VI, intru ale carul norocite si fericite zile s'au hirotonit si cu decret impAratesc s'au intarit
la leat 1729; al doilea de Sultanul Mahmud Haan, imperatul turcesc, pentru cA, stapinind NemtiI
aceste cinci judete ant 21, cal:id ad fost la leat 1738, sculatu-s'au Turcil cu rAzboid asupra Nemlilor
si i-ad batut, si i -au scos din Cara aceasta, si au ars episcopia aceasta, sfinta biserica si toate casele
dimprejur. Si, stricandu-se toate si surpandu-se, ad venit lucrul la pustiire de istoava. i, nerdmaind loc de locuinta, a fugit acest parinte peste munte in Lotru, pentru ca si ticalosii de oamenT
din partea loculuT acestuia, cAtI scApasera nevatemati si nerobiti, fugiserA prin munti si prin pesteri.
nDe .1 sfintia sa, vAzendu-s1 scaunul ars si surpat, si turma omorita si risipita si ratecita,
mult plangend si amarendu-se, vrea sa tread. de acolo la Ardeal. Jar pe acea vreme, find Domn la
Bucuresti Constantin VodA, Thul lui Nicolae Voda Mavrocordat, a scris la acest pArinte sa iasa din
munti si sA mearga sA se inchine Turcilor si Tatarilor, care yin sa robeasca acea parte de loc, sa
nu remaie picior de om. i cu multa groaza esind, si mergend si inchinandu-se, au potolit zarva
si robia ce era sa fie, mult folos Wend la toata eparchia sa.
ni, petrecend in manile TAtarilor si ale Turcilor an! do!, iar la al treilea an facendu-se
pace, cinstindu-se si intArindu-se cu ferman imperAtesc al Sultanulu!, ce scrie mai sus, si viindu-.T
iar la scaun la episcopie, a prefacut si inaltat biserica aceasta, fAcendu-o cu turle (ca mai inainte
au fost dreapta) si impodobind-o si cu zugravele, precum se vede. Facut-ad qi clopotnila si casele
imprejur. FAcut-ad si biserica Bolnita din temelie, precum se vede. Platit-ad si o datorie de la parintele Damaskin talerl 500 la VlAdica MirAul I, la Bucuresti. Platit-ad si alta datorie de la pArintele Inokentie talerT 600. i ad castigat mosil si vii sfinteI case acesteia. i cu alte vrednicil si facerT-de-bine s'au aretat acestel sfinte case, ca In yea sa se pomeneasca.
nIar cand au fost la anil 1784, la luna lul Maid in 7 zile, au mers la BucurestT, find Domn
pe acele vrem! Ion Grigorie Ghica Voevod, si s'au prostit de buns -voia sa din scaun si a pus in locul
sfintiel sale pre un ucenic at sfintieT sale anume Grigorie. i s'au dat la o parte din valurile lumiT,
I. Mireon, adia at Mirelor.
www.dacoromanica.ro
167
ca intru liniste sa roage pe Dumnezeti, a ctruia milt sa fit cu sfintia sa si cu noT cu totT in yea i,
maT trecend vreme, s! -a dat si sfintia sa datoria sfirsitului vigil la anul 4753, Ianuarie 31 de zile I.
Un prelat nu mai putin distins este Chesarie, ales episcop al Rimnicului pentru motivele urmatoare :
nIn sfinta mitropolie 12 anT slujind, s'a aretat cu credinta, cu vrednicie si spre folos obAii ;
fiind-ct s'a cercat acum In doi anT si acolo, intr'acea eparchie, si de obstea atat bisericeasca, cat si
mireneasct, s'a cerut a fi pastor ace! eparchii ; asisderea, si cu invetaturt find impodobit, s'a socotit
maT destoinic a fi la aceasta sfintt dregetorie a episcopielu.
Suindu-se in scaun, isi asocid pe archiereul care'l va succede si, muncind fard preget, terming traducerea a 12 Mime, din care tipari rase. Istoricul
Sulzer, care'l cunoscuse, it numete prelat demn atat prin infatisare i afabili',tate, cat i printr'o cultura indestulatoare in literaturile franceza i greaca. In
presenta mea - adauga istoriograful a tinut greceste o cuvintare, din care
,,se putea in deajuns deduce fireasca-i predispositiune de a deveni un orator
distins. Ca sa cunoastem si um ceva din eruditiunea si stilul episcopului Clicsarie, sd citim urmatoarea apreciare sintetica :
nTrel epoce Insemnate a avut Tara RomaneascA : I) epoca rtzboaelor, II) epoca faceril
monastirilor, III) epoca prefaceril cartilor bisericesti dupa slavonie pe romanie.
nEpoca inttia este de la August Kesar pant la Traian, .i de la Traian pant la Negru-Voda ;
epoca a doua de la Negru-Voda, care a facut montstirea din Campulung .i Curtea-de-Arges, pana
la Mateiti-Basarab, si epoca a treia de la Mateiti-Basarab lnainte.
',Din epoca rtzboaelor ne-au remas aducerl- aminte, sltvite si triste : moartea lul Decebal in Beigrad, podul lul Traian peste Duntre si podul lui Sever de linga Cerneti.
nDin epoca a doua ne-au r6mas scoale, spitale, montstiri, unde s'a propoveduit cuvintul
dreptttil si al fratieT, folositoare .i sufietului .i trupulul.
',Din epoca a treia ne-a remas ttlmtcirea Jartilor bisericesti, care folosesc si celor de fast
i celor viitori ; cad ctrtile ca niste paseri cu aripT sburatoare aleargt pant la marginea pamintuluT si, luminind lumea, fac cunoscuti dupt moarte pe ceice nu-1 .tie nimeni in viatt. Toate
sunt dar vremelnice pe ling folosul cArtilor, care traiesc maT mult decat monastirile si monumen-
tele slave! si ale puteri!, nefiind supuse strictciunil vremil, ci inoindu-se cu tiparul, ca anul cu
intoarcerea soarelui primtvara, care tipar, stricAcios find din fire si dupt alcttuire, dt nestrictciune
la lucrurile lumil cei strictcioasec'.
Printre episcopii eruditi trebue s enumeram pe Amfilochie al Hotinului,
care, duph studiele ce urmase in Polonia si in Italia, deveni poliglot si putu

aprofunda teologia, matematicele, filologia. Cand mitropolitul Jacob Stamate intemeiaza la Iasi scoale numai de limba romana, curatu -i patriotism it hotaraste
a intreprinde intocmirea de manuale didactice despre geografia, gramatica .i aritmetica, cu atat mai importante, cu cat eraii cele dintai in fragedele noastre scoale.
Dintre mitropoliti nu vom uita nici pe Gheorghe II, autorul memorabilului document despre neatirnarea mitropoliei Moldovel,, ; nici pe Jacob I, care
la 1753 intareste asezamintul sinodal,, si cartea de blestem in contra celor ce

s'ar mai incerca pe viitor sa aseze mitropoliti strain]. pe acel tron archiepiscopal.
In Muntenia, Daniil, episcopul Buzeului, zidqte la Bucuresti Biserica cu
1. Biserica ortodoxci romeinci, anul IX (1885), Pail. 92-93.
www.dacoromanica.ro
168
Sivileu (astazI Biserica cu sfintI) si paraclisul mitropoliei, repara biserica Vergul, tipareste o parte din Triod, qi cu propriele -i mijloace tramite tineri la studiii
In strainetate.
Neofit I, fost (lased' al lul Constantin Mavrocordat, bun administrator si
elenist, presida la desfiintarea serbieI (care facea din saten1 aproape niste robi si
careia ca printr'un fel de batjocura i se dedese numele de rumanie), dar
are sa poarte marl lupte cu fanariotismul. A remas legendary ziva de 21 Maiii
1752, cand, dupa terminarea serviciulul pentru hramul mitropoliei, ct1 carja In
stings si cu sfinta truce In dreapta, urmat de floarea tineretului sit de popor,
Inainteaza pans la locuinta unui capegi-basa at Portii, ca sa.-1 confirme pMnge-
rile generale In contra jafurilor si frapilarii. Act de mare curaj patriotic, dar
platit cu viata, cad' peste un an fu omorit prin otravire.
Mitropolitul Grigorie I pastoreste pe timpul razboiului ruso-turc, si dol
ani (1768-1770) sty la Petersburg, unde de mai Inainte fusese tramis Grigorie
Voda Ghica. Subt dinsul se aduc raoastele Sf. Dimitrie si mitropolia Ungro-Vlachiei
dobIndeste primul rang printre mitropoliele ortodoxe. Cu propriele -i spese si cu

ajutorul unor zelosi ucenici1, el tipareste peste 27 volume de coprins dogmatic
si liturgic.
Continuatorul acestor lucrari e Filaret 1I, care, de pe cand era archimandrit si archiereil, muncise cu devotament la traducerea si imprimarea de carp
folositoare limbil si bisericil. Ca episcop al RIrnnicului, el scrie precuvIntarile la
cease Minee, dintre care In cea pentru luna Aprile (1780) se exprima astfel :
77 Prea iubitul nostru (rate 0 cu toata InvetAtura impodobit, fericitul Chesarie, a apus de
la noT. i, fiindca la talmacitul Mineelor i indemitnarea tiparitului for nu numai la un sfat am
fost amindo1 din inceput, ci la osirdie cu asemenea rlvnA, qi mai virtos poftindu-ne fericitul la
cele de pe urmii ceasuri ale sfir0tului vietil, prin 4nsu0 rostul sen, ca sa nu contenim lucrul, ci,
dupa putere, a ne sili spre sav1r0rea cella de obte folds lucru, pentru aceea frAteascA poruncA
Implinim
slivirOmu.
Tot dinsul, la 1787, repara monastirea CaldarusanI, dupa un veac si jumetate de cand o Inaltase Mateiii-Basarab ; participa cu demnitate la consiliul
administrativ de subt presedinta generalulul austriac principele de Coburg, si,
cand Ienachita Vacarescu isi publics ale lul Bagarl-de-seama asupra regulilor
si orinduelilor gramaticel romanesti,,, le dedica lul Filaret, ca unui prelat impo
dobit cu stiinta cuvintului firesc.
Seculele de pang acum pusesera ternelil neclintite bisericil si literaturil
eclesiastice : celui de al XIX II r6manea sa desavirseasca lucrarea. Conducetorii
nostri spiritual) presimt marele evenimente ce se pregatiaii, si la umbra altarului, cu rabdare si bland* evangelic& continua sa munceasca spre binele si
intarirea neamulul.
Dositeiu Filiti, 11 am grama tic al mitropoliei si 6 episcop al Buzeului,
I. Intre care Chesarie (devenit episcop al Buz6uluI), Cosma i Filaret (care ajung mitropolitI).
www.dacoromanica.ro
BISER1CA R,I PRELATII ROMANI
169
pdstoreste 17 ani ca mitropolit, tipareste numeroase carpi grece si romane

(1793-1809), iar cand isi da sulletul, retras la Brasov, lass o inbemnatd avere,
dill al cares venit s se tramita tineri la studiu in scoalele straine.
Opera 1-o continua Nectarie, care numal 7 an pastoreste.
In ziva de 1. Mail" 181.9, cand pe scaun se suie Dionisie Lupea, Roman
de origins, George Lazar compune un patriotic discurs, in care, dupd ce ne aminteste originea, despre starea poporatiunii satesti se exprima astfel :
7)Cand s'ar radica vre-unul din farina si ar privi spre nepotil marelul Cesar, slavitulul
.
Aurelid si inaltultft Traian, oare in ziva de azY mai cunoaste-i-ar ? Negresit, 1-ar cauta in palaturile
cele marl impAratestI, ysi 1-ar afla in vizuinile si bordeiele cele mat proaste si incenusate I I-ar cauta
in scaunul stapiniril, si 1-ar afla amariti subt jugul prostimil! 1-ar cauta proslavitI i luminatI, ci
cum 1 -ar afla ? Rupil, got, amariti si asemenat1 dobitoacelor, de tot cAzutl in prApastia orbiriI, bine
gatiti spre slujba vrajmasilor omeniril, rapitorilor case! parintesti! Ajungl lacremile patrieT, ajunga
jugul robiet. Vreme este de cand cu oftare asteaptit cazuta sAminti cuviincioasa izbivireig.
Apol 11 ureazd pastorie inteleapta si fericita, ca sa fie pilda urraasilor, iar

sacrificiele sa -1 asigure nemurirea numelui. Dionisie respunde pe deplin acestor
sperante, cdci si tramite in Italia pe Eufrosin Poteca, pe Constantin Moroiu, pe
loan Pandele si pe Simeon Marcovici. Dar evenimentele din 1821. 11 silesc a se
refugia la Brasov, de unde se intoarce la 1827 spre a trdi retras ancd 4 ani de zile.
Tipul prelatilor munteni din acest s.cul este Grigorie II.

Nascut in Bucuresti din familia Miculescu, dupd ce invata limbile elend
si latina, cu notiuni de teologie, la scoala greaca de la Sf. Sava, porneste la monastirea Neamtml cu monachul Gherontie (venit tot pentru studiii) si pand la 1793
amindoi lucreaza la traducer1 subt directiunea lui Veniamin Costache, pe atunci
episcop al Husilor. In acel an se intorc la Bucuresti, unde terrain& Kiriacodromion, voluminoasa scriere a lui Nicefor Teotoki 1. De aci se duc la Iasi, unde traduc TAW evangelielor lui Teofilact Q i Pravoslavnica credinta a Sf. Ioan Damaseen 3. Intorcendu-se la Bucuresti, cu ajutorul banesc al lui Dositeiu Filiti amindol plecd la Muntele Atos, nu numai spre a-0 perfectiona cunostintele, ci mai cu
searad ca s. ghseascd noue manuscrise, prin a caror traducere si tiparire sa completeze intreaga literature eclesiasticd, spre a nu mai fi nevoe de limba greaca,
cum nu mai era de cea slava. Dupe cativa am, Gherontie se imbolnaveste pe drum,
moare si e ingropat la Filipopoli, iar Grigorie se intoarce singur 4, se retrage la Eno-
nastirea Caldarusani, si aci isi intrebuinteaza tot timpul si toata puterea in traduceri, pand la 1.823. Fiind-ca Dionisie, cu toate rugdciunile, nu se indupleca a se
intoarce de la Brasov, atunci Grigorie Ghica, cu sfatul boierilor, episcopilor si archiereilor, alege pe modestul Grigorie, care, la 10 Ianuariu acelas an, e silit a-si
a. TipNrit in Bucuresti la 180.1, sub Dositeiu Filiti; a doua writ Id I tT, in 1810, subt Veniamin Costache (in
cloud volume).
'. Text de peste 1100 pagine, tiparit la Iasi in 1805.

a. TipArit la Iasi In 1806 cu cheltuiala lui Veniamin Costache.
4. Naratiunea acestul eveniment o face losif, episcopul Argesului, in prefata sa la 'EnTropti zoiv dovidscar
(mon. Neamtul, 1816).
www.dacoromanica.ro
170
parasi Calddruanii. Pastoria lui de 6 ani fu ilustrata prin traducerea i publicarea a peste 12 volume, afara de cele trel tomuri muz1cale ale ieromonachului
Macarie, tiparite la Viena. La 10 Februariii 1829, cu izbucnirea razboiului, Ruii
11 exileaza la Kiineii. Aci petrece tree ani, traducend doue carp, una de coprins
moral, alta de caracter dogmatic. Intorcendu-se la 1.832, e oprit 8 luni la episcopia Buzeuhu, uncle 'i tipatete una din traduceri 1, apol inchis la Caldaruani,
unde 'i termina pe a doua 2. La 22 August 1833 e din not insta]at ca mitropolit, dar nu mai traete cleat un an 3. El conduce afacerile bisericil in tirnpuri
foarte grele : participa la adunari politice, la intocmirea data teril prin Regulamentul organic i tiparesce peste 25 volume. Unul din istoriografil notri eclesiastici II face urrnatoarea etopee : Insuirile acestui archiereti erat iubirea de
,dreptate i prostirea cea sufleteasca, nebagarea in seama de luxurl ,Si de lucruri
',mutt cheltuitoare, iubirea de osteneala, stramica infr1nare, nelacomia, milosardia,
ajutorul catre cei lipsiti, blandetea, iubirea catre turrna i patrie. Era atat de
milostiv, incat la mutarea -i din viata nu s'a gasit nimic din agonisitele sale 4".
Mare merit; caci, daca e lesne sa fiI schimnic izolat in mijlocul nature selbatice,
e foarte greet ca In mijlocul ispitelor diavoleti ale lumil sa duel o viata angereasca.
Contimpurani cu dinsul furs : Ilarion, 25 ani episcop al Argeului, erudit
i prudent colaborator al lui Tudor Vladirairescu; apol ieromonachul Macarie,
autorul until dictionar slavo-roman din 1778 si intemeietorul rauzicil noastre
eclesiastice. Cu cheltuiala mitropolitulul Grigorie, el tiparete la Viena, in 1823,
cunoscutele -1 tree volum.e intitulate : Teoreticon sat privire coprinzetoare a meteugului muzikiel bisericeti,c, ,,Anastusimatar bisericesc , dupe aezamintul
sistemei cei noao,, ,Si Innologhion sau catavasier muzicesc. Aceste lucrari sunt
cu atat mai Insemnate, cu cat printr'insele se nationalizeaza intregul serviciet
liturgic.
Scrierile eruditilor din Transilvania determind un curent patriotic iresistibil. Clasa culla i clerul se unesc in aceea1 directiune, in acela stop : deteptarea i folosul neamului.
Cel mai petruns de aceasta menire este Veniamin Costache, care succesiv diacon i preot, eclesiarch, episcop i mitropolit din cei 78 ani ai vietil
55 1nchina pastoriei cu o vocatiune, cu o ardoare, cu o activitate neintrecuta. El
intemeiaza monastirea Socola si seminarul care, cu drept cuvint, li poarta numele;
cu mijloacele -i personale aduce profesori dintre Roinanii de peste munp i tramite
tinerl la studit ; organizeaza coale laice ; fundeaza tipografia de la monastirea
Neamtul (1809) i renuoiesce pe a mitropoliei din Ia1.; formeaza o pleiada de
tiparitori, xilografi, caligrafi i traducetori, dand insui exemplul frugalitatil,

nepregetaril, veghierilor neobosite. Bunetatea i darnicia lui, trecend hotarele
It Curintele teologice despre purcederea sfintuluT dull', de dascAlul Iosif Brieniu (Buzeu. 1832).
4. 9,ImpArtirea de gilt' a Sf. Ioan Zlataustu, liprtrit5 la Neamt in anul urmator 1833.
a. Moare la 22 Iunifi 1834.
4. Alex. Geanoglu Lesviodax, Istoria bisericeasca,
4.
www.dacoromanica.ro
BISERICA BSI PRELATII ROMANI
171
Moldovei, indeamna pe erudith straini sa compunA opere de valoare, pe care

apol el le daruiete limbii romanel. Con-ipunerilei originale ; compilarile i tradu-
cerile fidele, intreprinse de densul sail din initiativa lui; tipAririle'l de coprins
istoric, moral, tiintific, sunt foarte numeroase. Se tie ca a lasat 35 manuscrise, dar lista tiparirilor nu s'a completat anca, fiind-ca nici o biblioteca nu
le posed& pe toate.
Simt necesitatea de a me opri la acest luceafar al bisericii noastre i las

pe cititor sa.' intelega motivele care me silesc a nu intra in a do ua jumetate a
seculului, de tend actuala generatiune i0 amintWe i cunoate prin ea insa0
oamenii i faptele lor.
Am vezut cum Domnii roman]. fie la suirea pe tron, fie dupa repurtarea unei victoria, fie in timp de pace inaltail schituri, monastiri i biserici,
pe care le inzestrail cu obiecte pretioase, cu robi, cu venituri in mo01, paduri i
case. Pe MO sacrificiele activitath intelectuale i averii for materials dintre
care uncle devin legendare, ca al Doamnei Despina, sopa lui Neagoe-Voda el
10 infrang on -ce superbia, 10 uita puterea i marirea, de buna-voie se micoreaza ca cei mai neinsemnati calugeri. Epitetul tipic de ',et' pecatosul i nevrednicul robul lui Dumnecleil (cutare),,, pe care 11 intelnim la top scriitorii religiqi,
11 gasim i la Capii Statului, caci iata cum se exprirna epilogul Octoichului do
acum 325 ani :
Eii , robul liii Dumnezeii, 1w Alexandru, Voivod a toata tara Ungro-Vlachiei, fiiul marelul si
prea bunului 1w Mircea-Voivod, am cunoscut si am inteles Domnia Mea imputinarea si rarirea In
tara Domniel Mele a arta numite Octoich i, din dragoste pentru lucru, am dorit si m'am sfatuit
cu parintele Nostru prea sfintitul Mitropolit kir Eftimie a toata Tara RomaneascA, si am tiparit aceasta
carte de sutlet folositoare, ca sA fie in dar si in cinste si spre lauda sfintelor bisericI, si intru pomenirea si iertarea p6catelor strabunifor, parintilor si noue peceitoOlor. De aceia Iw AlexandruVoevod, cu fiiul meii iubit Ivy Mihnea-Voevod, vA rugAm si in genuchi cddem, iar de nu in genuchi,
cu cuventul catre cei betranI ca catre niste parinti, dire eel in virstA ca catre niste frail, catre eel
tineri ca catre niste feciori, catre totI cAtT vor citi, vor cants sail se vor ruga pentru dragostea lui
Christos, pomeniti-ne pre noI peccitogii In sfintele voastre rugaciunI si taine 2..
Ce ar fi fost in stare sa le impuna atata umilinta, data nu o credinta mai

incalzitoare ca focul, mai nestramutata ca stanca ? Si tine le putea inspira atata
credintA, daca nu un cler in adever temetor de Dumnezeii .i demn de nobila-1
chiamare, incepend ,,de la opind, Ong la vladic5,,,, adica de la preotul popular,
Meal-tat in opinci ca once satean, "dna la capetenia ierarchiei eclesiastice?
Acel cler nu era initiat in controverse dogmatice, in subtilitati teologice,
nici chiar inteo eruditiune superficiala, dar... avea entusiasmul convingerii,
care in religiune valoreaza mai mult de cat once tiinta.
1. Cum se Intempla cu Nicefor Teotoche, archiepiscopal Astrahanulul, care aerie Ifiriacodromtan al evangheliel si Apostolui, traduse si tipArits de Veniamin Costache. A se vedea prelate Didachielor din 1837.
0. A se vedea Bibliografia romdneascd veche (1508-1830), ed. Acad. rem. (Bucurescl, 1898), pag. 60,
www.dacoromanica.ro
17 2
Am vezut cs monachii din seculia trecuti erail cultivatorh atAtor arte

frumoase, atator indeletnicin folositoare, iar prelatil fruntasii culturii si prin
alesele for virtutl adeverati ministri at cultulul, prin care desfetail simturile si
satisfaceail sufletele.
Absorbitt de lucran nobile, de preocupari sfintel el nu aveaft timp de

pierdut nici in intrigi, nici in urmarirea unor interese personale.
Ducend o via44 ascetics, in post, in rugacium, in munca ; nevoind sh stie
si ss guste din a lumil desertaciune, invetaturile for aveaa autoritate, cuvintul
for producea persuasigne, vorba for era ascultata.
BogAtia moral4 si-o cheltuiait pentru binele turmel for incredintate, pe
cea materials nu in scopuri egoiste, ci pentru temple si odoare, pentru scrieri si
tipariri, pentru scoala si biserica.

Et nu se invidiail, nu se certain, nu se calomniaii, nu se urait intre dinsii,
ca adeveratl ',frail intru Christos se ajutaii, se apropiaii, se laudail si

se iubiait unit cu alth, ca la un gind sa fie si intr'un cuget sa marturiseasc6.
ci
Lor le datorim limba scristi., for monumentele artistice, for literatura nationalh de atatea veacuri.
Et aft radicat crucea ca sa imbarbateze pe eroi in razboaie, el ail primit
prunch spre crestinare si ail petrecut mortis ca sd-I bine-cuvinteze. Tot ei ne -au
ferit de once reforms, scapendu-ne astfel de invrajbirl interne, de razboaie civile.
Indelungei for rabdari datorim continuitatea culturii, progresul treptat
si linistit al civilizarh.
Respectand legile firil si pe ale societatil, pastrand caracterul national,
muncind pentru propasirea co munk el an bine-meritat de la patrie si, deci, se
cuvine ca veclnia sti remana si scumpA s ne fie a numelui lop amintire.
TEODORESCU G. DEM.
"."'"Iii.1.4:a.--..,
www.dacoromanica.ro
N. GRIGORESCU
MII
11111-,
1":Li
0'
ire
74,
,ra
Ptistorita cu oile
www.dacoromanica.ro

(urmare) 1)
e pare, la prima &dire, ca nimic nu poate fi mai hotaritor pentru intrebarea ce ne preocupa decat respunsul ce
va da examinarea atentiva
a celor doue opere. Si cu toate acestea nu este tocmai asa. Natura spiritulul, felul educatiei, dispozitia momentului i alte eleraente care constituesc personalitatea noastra, fac ca judecata O. nu ne fie pe deplin libera. Experienta ne
arata ca, in cestiunea hornerica, critici de intaiul ordin, luand ca punct de purcedere al cercetarilor for numal poemele, au ajuns la rezultate diametral opuse.
Ba Inca un spirit din cele mai vaste si mai bine cumpanite ce omenirea a produs, nemuritorul &lithe, se declare, indata dupa qirea la lumina a browril lul
Wolf, pentru noua doctrine, iar mai tarzia se Intoarse la credinta cea vechie.
apoi, pentru ca sa ne pronuntam In favoarea sail contra unite ii acestor poeme
asa de departate de not In timp, ce criteria trebue sa le aplicam sail ce concordanta trebue sa le cerem? Ne este oare permis sa procedem fate de dinsele dupti
ni0e norme ce s'ar potrivi poetilor din veacul trecut sail din epoca noastra ?
De aci se vede cata circumspectiune ni se impune si la ce rezultate Indoioase putem ajunge in cercetari de aceasta nature.
Cu toate acestea, data In urma unui examen amenuntit i constiintios,
1) A se vpdea Literaturci pi Arta liontancl, anul IV, pug. 100.
www.dacoromanica.ro
176
dacA, din comparatiunea deosebitelor Orli ale fiecarei poeme, vom descoperi contradictlI pe care logica elementary nu le poate admite qi la imposibilitAtI pe care
simtul comun al tutulor timpurilor nu le poate scuza, atunci vom fi in drept sa

conchidem ca aceste opere nu sunt un tot organic, ci niqte intocmiri din elemente juxtapuse sail din bucati straine una de alta i inadite intr'un mod mai
mult sail mal putin naiv.
SA ne ocupam mal intal de Iliada i sa schitam subiectul el in cateva
linii.
De noue anT qi mai bine armata Acheilor se lupta in fata zidurilor Troiei
ca sa pedepseascA crima lul Paris, insa WA sall poata ajunge tinta urmArita.
In acest al zecelea an, o ceartA violenta isbucneqte intre doT din eel mai frunta0
greci, Agamemnon, regele regilor, qi Achille, regele Thessalienilor din Larissa.
Acesta din urma, atins in onoarea sa, se hotarate a se retrage din lupti qi a nu
reveni pana nu i se va da o satisfaetie potrivita cu marimea ofensel. Dar, pentru
ca sA i se dea aceasta satisfactie, trebue ca armata Acheilor sa ajunga inteo

mare strimtorare, qi atunci Agamemnon sa fie nevoit all cere iertare. Zeita Thetis, muma lul Achille, se duce la Zeus i-1 roaga ca, in amintirea serviciilor ce
ea i -a facut altadatA, sa itzbune pe fiul el, acordand Troienilor isbinda, Ora

cand Agamemnon 41 va cere iertare. Zeus II fagaduete i lupta intre cele doue
armate vrajmae incepe. Chiar din prima zi a luptel, Acheil, dupe oarecare succese repurtate de fruntaii lor, sunt MO aa de tare, incAt cel mai viteji dintr'inOI sunt descurajati, iar multimea se pregatete de fuga. Atunci Agamemnon
convoaca in cortul WI dri consiliii de razboiii, care s hotarasca ce e de facut.
Dupe chibzuirea tutulor se trimite la Achille o solie, care II duce daruri scumpe
din partea efulul expeditiei Si -1 roaga sa villa in ajutorul Acheilor strimtorati
de armele troiene. Dar regele Myrmidonilor nu se indupleca. Troienil continua
lupta cu atata succes, in cat frunsaii Acheilor parasesc campul; Hektor, in fruntea unul grup de Troieni, sparge poarta qi valul ce apera lagarul grecesc, patrunde in lagar i, cu toata impotrivirea viteazulul Alas, pune foc la corabia lul
Protesilaos i arneninta s arza flota intreaga, ca sa le is rice speranta de seapare. 0 lupta crincenA se incinge la corabil; Diomedes, Ulysse i Agamemnon
sunt raniti. Patroklos vede cu adinca durere strimtorarea la care sunt redui
soil s61 de arme. El roaga pe amicul WI nedespartit, pe Achille, sA alerge in ajutorul Acheilor sail cel putin sA-I dea voe lui de a merge cu Myrmidonii in ajutorul lor. Acesta se invoeqte, insa recomandandu-I sy se fereascA de a se bate cu
Hektor. Intrarea lul Patroklos schimba pentru catva mersul crinceneI lupte i
face norocul sy treaty de partea Grecilor. Insa, incurajat de ispravile ce savireqte, el uita povata amiculul WI, trece de la defensivA la ofensiva, inainteaza in
invalmaeala i in cele din urma cade subt loviturile lui Hektor. Cu mare greutate Myrmidonil izbutesc sa-I scape cadavrul din mijlocul Troienilor. Atunci
Achille, arzend de setea de a rezbuna omorul amiculul sell, uita ura sa contra
lui Agamemnon qi intra in lupta. Aretarea lul schimba cu totul soarta armelor,
numeroI Troienl i Insuqi Hektor, speranta lul Priam i fala Troiei, cad subt
www.dacoromanica.ro
CUM S'AU FORMAT POEMBLE HOMERICE
177
loviturile lui. Urmeaza apoi inmormintarea lui Patroklos qi jocurile date in onoarea lui, inapoierea cadavrului lui Hektor tatalui s6ii Priam i, in fine, inmormintarea lui Hektor, cu care se termina poema.
Acesta este subiectul Iliadei, redus la trasurile lui cele mai generale, Si
dupe aceasta schita nimeni nu poate tagadui ca poema are un punct central,
mania lui Achille,
imprejurul caruia graviteaza intreaga actiune. Ba Inca unit
din partizanil unitatil poemelor homerice, eel putin din aceia care staruesc a
crede ca. Iliada este opera unui singur poet, vkl inteinsa mai mult decat desvoltarea logics a unei actiuni i incheierea ei fireasca la sfiritul poemei. In admiratia for nemarginita pentru geniul lui Homer, ei descoper subt velul naratiunil
poetice o ideie morala inalta, care n'a parasit un moment pe autorul Iliadei. Zeul
suprem al universului, zic ei, judecand ca mania lui Achille este intemeiata, ii
acorda o satisfactie prompts i desavirOta ; insa pasiunea omeneasca, in orbirea
ei, trece dincolo de marginile cuvenite i 'i gaseqte, la rindul ei, chiar in aceasta
lipsa de mesura, pedeapsa meritata. Aceasta pedeapsh meritata pentru Achille este
moartea iubitului seii amic Patroklos 1).
Este adeverat ca mesura dreapta constitue unul din caracterele ce disting nu numai poezia, ci i arta greceasca in general. Ideia cum ca, pasiunea sau
chiar unele simtiminte, nobile in sine, cand sunt duse dincolo de o margine prescrisa, ne imping la pkat i catastrofa, transpire in multe opere literare, mai ales
in tragedie. Mindria i inalta ideie de sine fac pe Aias O. inebuneasca i in cele
din urma sa se sinucida. Dar oare, in Iliada, aa cum o avem astazi, gasim not
o asemenea conceptie ? Oare Zeus promite zeitei Thetis o satisfactie deplina pentru fiul el fiindca el pretuete ca mania lui Achille este dreapta.? Nici de cum.
Cirmuitorul suprem al universului implinete rugaciunea zeitei, pentru el : nu-
mai ea dintre nemuritori departase de dinsul o maltratare nedemna, pe cand

ceilati Olympieni: Hera, Poseidon i Pallas Athena, voiaii s-1 puns, In lanturi 2).
Pe de alts parte, data Achille refuza impacaciunea ce-i propune Agamemnon 3),
aceasta nu impiedica pe Zeus de a se Linea de cuvintul dat, adica de a strtmtora
pe Achei i mai mult. Nici unul din zei, nici un om nu face cea mai mica reflesiune asupra inderatniciei lui Achille, asupra maniei sale nemesurate Si nepotrivite cu firea omeneasca. Dace Patroklos moare, aceasta nu se face prin hotarirea unui spirit inalt, care voete O. pedepseasca incapatinarea lui Achille, ci prin
intervenirea lui Phoebus Apollon, care era favorabil Troienilor 4), precum alff zei
eras favorabill Acheilor.
De aid' urmeaza, ca actiunea Iliadei este condusa de motive cu totul deosebite de acelea pe care le inventeaza partizanii unitatil poemei homerice i ca
ideia fundamentals pe care o intreved ei, urzeala morala pe care este batuta inI) Nitzsch The Sagenpoesie der Griechen kritisch dargestelit p. 89. Baumlein Comtnentatio de Homero eiusque cartninibus : vneque quin una, eaque, id quod Nitzschius monuit, tragicd sententia universae Iliadi
subsit qu squaw dubitavite.
5) lliada I, 398 sqq.
a) Ibid. IX, 307 sqq., 642 sqq.
4) Ibid. XVI, 788 sqq.
www.dacoromanica.ro
its
GLUM S'AfJ FORMAT POEM6,E HOMERIG4
treaga tesetura a poemei, este o simpla iluzie. Trebue s uite cineva coprinsul
real al poemel, pentru ca s admit& ca a utorul ei a fost calauzit de o idee morale predomnitoare.
Nu este aim locul cel mai nemerit de a intra in amenunte asupra deosebirii de stil, de ton, a feluIui de reprezentare, ce critica constatg in cursul Made'. Pentru a gusta i pretui cineva asemenea observatiuni, facute cu o compete* remarcabila de corifeil criticel moderne, se cer cuno0inte prea speciale
de limba ellena, cad o traducere, meat de meritoasa, imbracand oarecum toate
intr'o singura coloare, face sa disparg acele nuance ale originalului, care sunt
materialul indispensabil pentru cercetari de asemenea natura. Trebue sa renuntam chiar la acele argumente de coprins, care inteo bung traducere sunt reproduse cu toga exactitatea posibild, insa care, din cauza multimil for i a incurchturil ce ar aduce in desvoltarea motivelor, nu sunt de-ajuns pentru formarea unei
convingeri.
sa trecem dar la fapte mai izbitoare, care credem cg vor procura argumente puternice, data nu decizive, in favoarea opiniel ca. Iliada este o alcatuire
de cantece izolate la inceput.
S'a constatat ca unii erol, de a treia i a patra mama, ce e drept, mor de
doue oil, ba inca unul de trel oil, in doue zile deosebite i de mana a doi eroi deosebiti. Astfel, Adrastos este ucis intal de Agamemnon (cant. VI, 37-65), i apoi de
Patroklos (XVI, 694); Echios este omorit intai de Polites (XV, 339), iar a doua
oara de Patroklos (XVI, 416); 7hoon, ucis de Ulysse (XI, 422), apgre din nob'. (XII,
140), pentru ca O. fie a doua oara ucis de Antilochos (XIII, 545); Melanippos este
ucis !nth de Teukros (VIII, 2), a doua oara de Antilochos (XV, 575), iar a treia
oara de Patroklos (XVI, 695) ; Mulios de Patroklos (XVI, 696), apoi de Achille (XX,
472 sq.); Ormenos de Teukros (VIII, 274) Si de Polypoetes (XII, 187); Ophelestes
de Teukros (VIII, 271) Si de Achille (XXI, 210); Chromios este ucis de Ulysse
(V, 677), iar in cant. XVII, 21.8, 494 i 534 it vedem luptandu-se din noii. Folyaimenes, regele Paphlagonilor, cade lovit de mana lui Menelaos (V, 576-579),
iar in XIII, 658, urmeaza scaldat in lacremi cadavrul fiului set Elarpalion. In
timpurile noastre, aceste anomalii se gasesc in romanele de foileton ale 1111 Ponson du Terrail, lipsite de o conceptie primitive i de plan. Se zice cg romantierul
francez, ca s nu mai caza in asemenea absurditati, ii facea atatea papui cote
persoane punea in roman, imitand fiecare virsta, caracterul i portul persoanelor imaginate de el, i, indata ce una din persoane murea in cursul romanului,
arunca ptipua corespunzetoare inteun co.. La Ponson du Terrail lucrul se explica uor. S'ar putea oare tot w de uor explica in Iliada, in ipoteza ca ea este
opera unui singur poet ?
Dar sa admitem ca aceste lapsus memorise sunt scuzabile cu eroi de a
treia i a patra mana, chiar in ipoteza ca Iliada este opera unui singur poet.
Cum vom explica insa moartea lui Patroklos, eroi de intaia mai* care este
naratg in doue feluri? In adever, in cantul XVI, 793 sqq., Apollon II doboara
coiful de pe cap i-1 arunca in pulbere, paveza il cade de pe umer pe pamint
www.dacoromanica.ro
CUM S'AfJ FORMAT POEMELE HOMERICE
470
(ibid. 802 sq.), iar platosa ii este spintecata (804), asa ca el remane gol, Tupooby
Try 16yr' ly 8TITOrrirt, precum zice insusi (XVI, 845 sq.): m'ati doborit usor (Zeus
si Apollon), dupd ce ral-au luat armele de pe umer ; iar in cant. XVII, 125,
Hektor it despoaie,, de arme si se acopera cu dinsele (ibid. 187). Pe de alta
parte, Thetis (XVIII, 454 sq.) si Xanthos, calul care vorbea al lui Achille, afirma
(XIX, 413 sq.) ca Patroklos a fost ornorit de catre Apollon, pe cand poetul cantului XXII, 323 si 331, ne incredinteaza ca a fost ucis de Hektor. Gum sa IMO.cam aceste naratiuni contradictorii altfel decat presupunend ca aceste canturi
deosebite sunt compuse de cantareti deosebiti ?
Dar sa lasam la o parte si aceste amenunte precum si altele de felul lor,
care, oricat de plauzibile si de numeroase ar fi, ar putea sa para unora mai mult
o sicana de chitibusar decat o critics in intelesul larg si malt al cuvintului.
Veniamus ad majora.
Dupa ce Zeus promite zeitel Thetis (cant. I) ca va face pe Ache' sa fie
batuti pana cand acestia vor da o satisfactie deplina fiului el', urmeaza pregatirea de lupta a celor doue armate inimice. Descrierea oastei achaice ea si a celei
troiene este facuta cu o admirabila vigoare de penel. Menelaos invoaca pe Zeus
si jura ca soarele nu va apune Inainte de a da Troia flacarilor si de a ucide pe
Hektor si pe tovarasil lui de arme, iar Acheii alearga pe campia Skamandrului,
arzend de nerabdare de a da piept cu vrajmasii lor. Dupa o descriere asa de amenuntita a armatelor si a avintului lor razboinic, descriere care ocupa aproape
patru sute de versuri din cantul II, oricine se asteapta la o ciocnire crancena
intre cele cloud WI dusmane. El bine, in loc de o incaerare generala, urmeaza
(cantul 1II) .... un simplu duel intre Paris si Menelaos. De o parte si de alta se
fac sacrificii si juraminte solemne ea cel ce va e,si biruitor din acest duel de
moarte va lua pe Elena impreund cu toate averile ei, iar cele doue popoare beligerante vor incheia pace si se vor de,sparti amice. Aceasta invoiala, in care se
aduc jertfe zeilor nemuritori si se is de martor intregul Olymp, este caleata intr'un mod miselesc de Troieni, care, cu toate ca Paris este Invins de Menelaos,
nu vor sa execute nici una din conditiile jurate. Mai mult Inca. Pe cand cele doue
armate se afla fats in fats, asteptand rezultatul duelului dintre cei do' fruntasi,
troianul Pandaros, Indemnat de Pallas Athena, trage cu arcul in Menelaos si-1
raneste, insa nu de moarte (c. IV). In aceeasi zi, dupa violarea vedita a conventiei
si dupd sagetarea miseleasca a lui Pandaros, Hektor provoaca pe principil Ache'
la un nod duel, fara s pomeneasca macar despre eel dintai sail sa, propuna o
resplata biruitorului in aceasta noua lupta singulara (c. VII); iar Grecii, cu toate
& cel dintai duel esise in favoarea for si cu toate ca Troienii nu-si implinisera indatoririle luate cu sacrificii si juraminte solemne, nu numai ca nu pomenesc
nimic de necredinta vrasmasilor lor si nu refuza cu indignare o asemenea propunere, dar inch o primesc cu grabs. Drept vorbind, era o stupiditate din partea
lor, chiar uitand perfidia Troienilor, de a primi o provocare la lupta singulara
cu cel mai viteaz dintre Troieni si de a se expune la o moarte probabila, cand
lupta generala din acea zi se declarase pana in acel moment in favoarea lor.
www.dacoromanica.ro
180
Cum sa, impacam aceste contradictil grave, aceste imposibilitali logice, de

cat prin ipoteza ca aceste deosebite episoade ale rezboiului troian,
duelul din-
tre Paris i Menelaos, sagetarea lui Pandaros, lupta general& dintre Achel i
Troieni, duelul dintre Aias i Hektor, toate admirabile i pline de cea mai puter-
nica poezie, dad le consideram in parte , erail la Inceput poematil sail cantece independente, care mai tarzia ail fost unite la un loc de un spirit putin
atent ?
i fiindca vorbiram mai sus de incheierea conventiei dintre Achel i

Troieni, s insistam putin asupra ei, pentru ca s constatam alte anomalii de
amenunte nu mai putin bktatoare la ochi.
Hektor propune duelul Intre Menelaos i Paris, iar Acheii 41 primesc (c. III),
precum am aratat mai sus. Atunci Hektor trimite in ora doi pristavi, ca sA
aduca doi mid i O. chieme pe Priam, iar regele Agamemnon trimite din parte-1 pe Talthibios la corabiile Acheilor, ca sa, aduca de acolo un miel. Unde gdsesc pristavil pe Priam, cand yin la dinsul cu cele trebuincioase pentru sacrificiii
(III, 245-249) ? Carul lui pare a fi fost in apropiere, ea ci el sosete indata la

portile Skaiai. Dar pentru ce este adus Priam ? Neaparat ca s sAvireasca ceremonia cuvenita pentru tncheierea conventiei, 6PP' Op= viv.vi carck (105). Ins& nu
el, ci Agamemnon, inplinete aceasta formalitate, cad acesta din urma ',tale IArul de pe capetele mieilor (273) i giturile for cu arama nemiloasa (292). Dar
ce treaba are Agamemnon cu mieii, dud din partea lui i a Grecilor s'a adus
un singur miel, iar doi erail din partea Troienilor ? i pe cel doi miel taiati,
adauga un comentator, Priam ii is cu dinsul in car i se Intoarce in Ilios.
Poate cineva sa, sustina c& povestitorul acestui fapt a avut obiectul in
fantazia sa ? Se intemeiaza oare aceasta narapune pe o intuitiune adeve'rata sail
este un nenorocit galimatias, caruia tint& tiinta comentatorilor nu va izbuti a -i
da un sens ?
Dac& de la intuitiunea lucrurilor vom trece la conceptia unora din persoanele de capetenie, vom constata aceea1 incoherenta, aceeai contradictie, inex-
plicabile in ipoteza ca Iliada este opera unuia i aceluiai poet. Astfel, unul din
eroii Acheilor este Diomedes, regele Argivilor. In prima zi a luptei, el face minuni de vitejie : ucide pe Pandaros, ranete pe Aineias i chiar pe zeita Aphrodita,
care voete s& scape pe fiul ei de o moarte sigura, i, in fine, condus de Athena,
ranqte pe zeul Ares insug. i acest viteaz, care in lupta a taiat in dreapta i in
stanga fara sa, se uite dad, adversarul este om sail. zeil, intflnindu-se indata dupa
aceste ispravi cu Glaukos, comandantul Lykienilor, in loc de a sari asupra lui
ca asupra celor de pan& acum, este coprins de o pietate subita i, cu o evlavie
din senin, intreab& dad nu cumva cel cu care trebue s se lupte este un zeil,
caci nici un om nu trebue s& se mesoare cu zeil (cant. VI). Constatam dar o
prim& neconsecventa in conceptia caracterului a acestui personagifi de capetenie.
Dar s inchidem pentru un moment ochii Si s trecem mai departe. Tot in acea zi
in care el se aratase erofi far& seamen i despretuitor de moarte ca nimeni altul,
nu indraznete s& primeasca provocarea lui Hektor (c. VII), cand cu o ora mai ilia-
www.dacoromanica.ro
181
inte nu se dedese inapoi nice chiar In fata lui Ares, zeul rezboiului. Este oare
de admis ca o asemenea conceptie de caracter sa iasa nu dintr'un cap de poet
mare, precum este In adever autorul san mai bine autoril Iliadei, ci macar de
un om In toata firea ?
Neaparat ca nu.
Lucrul ins& se explica In modul cel mai firesc dad. presupunem ea aceste
tree cantece (V, VI ,Si VII) sunt opera a trel poeti deosebiti, care concepusera fiecare in felul lui caracterul ,Si temperamentul lui Diomedes. ySi trebue s& adaogam
ca fiecare cant, compus cu o arta superioara, constitue o poem& In parte de o

frumusete incomparabila. In acest fel contradictiile dispar qi incoherenta remane
numai In capul aqa numitilor partizani al traditiunil.
Sa facem un pas Inainte.
Tog& actiunea razboinica din Iliada se petrece In trei zile de lupta. Ziva
intaia se Intinde de la cantul II qi tine pana la sfiritul cantului VII. In acest
timp Acheii, deli parasiti de ajutorul lui Achille qi al Myrmidonilor lui, caqtiga
izbinzi Insemnate, datorite mai ales vitejiei lui Menelaos, Diomedes qi altor fruntai. A doua zi, care coprinde faptele razboinice expuse in cantecele XIXVIII,
este momentul culminant al strimtoraril Acheilor. Patroklos, petruns de mila

pentru suferintele lor, alearga, cu consimtimintul lui Achille, in ajutorul lor,
face minuni de vitejie, dar In cele din urm& cade insuql In lupta. Numai aratarea subita a lui Achille pe marginile valului ce apara lagarul Acheilor oprqte
nimicirea lor total& A treia zi se Intinde de la cantecul XXXXII i coprinde
ispravile lug Achille, care se sfirqesc cu uciderea lui Hektor.
Am lasat la o parte din aceasta impa.'rtire sumara cantecele VIII, IX
i X,
cantul XIX qi canturile finale XXIII qi XXIV, de oarece inteinsele se nareaza

fapte care se petrec afara din campul de lupta, exceptand cantul X (Doloneia), care
este un episod independent. Cantul VIII coprinde, pe ling& un consiliii al zeilor,
o lupta data lute() zi anume; c. IX solia la Achille qi neisbutirea el de a-1 face

sa se Impace cu Agamemnon; c. XIX impacarea lui Achille cu Agamemnon;
c. XXIII ceremonia funebra a lui Patroklos i jocurile date In onoarea lui;

c. XXIV rescumperarea cadavrului lui Hektor de catre betranul Priam i incineratia lui de catre Troieni.
Afar& de contradictiile pe care le-am notat mai sus i de cateva pe care
le vom Insemna mai jos, to ate cantecele care compun ziva intala de lupta sunt
pline de o poezie aqa de adeverata, incat admiratia omeniril nu le va parasi niciodata. Enumerarea fortelor militare de care dispun cele doue popoare inimice,
teichoscopia san scena dintre frumoasa Elena i betranul Priam, care invita pe
nora sa sa-4, numeasca pe vitejh ce el zareqte In lagarul grecesc din inaltimea
turnului de la Portile Skaiai, revista lui Agamemnon i ispravile lui Diomedes,
duioasa Intrevedere a lui Hektor cu Andromache, sunt paging de o simtire aka
de adinca i de o intuititie aa de de,saviqita, incat putine pasagie din literatura
modern& ar putea rivaliza cu ele.
Dar chiar aids ne izbim de oarecarl dificultati, care, Ara a lua ceva din
4
www.dacoromanica.ro
182
frumusetea fiecarei bucati In parte, pun in lumina slabiciunea legaturil dintre

ele. Asa Andromache (VI, 435 sqq.) zice ca cei doi Aias, Idomeneii, cei doi
Atrizi si Diomedes, all atacat de trel on zidurile Troiei In dreptul smochinului,
unde ele Bunt mai subrede, fara ca precedentul cantec s pomeneasca ceva des pre aceasta Incercare a Acheilor. In c. VII, 381 ni se spune ca s'a fa'cut dimi-
neata, In 421 este ziva, iar in 433 nu e Inca dimineata; tot In acel cantec
v. 31.4 sqq., 370 si 466, Grecil mananca de trel on in mai putin de o zi de lupta!
Zidul ce trebue sa apere corabiile Acheilor de un atac al Troenilor se ridica intr'o singura zi (VII, 433 sqq., 465). Pe de alts parte nu este natural ca Priam sa
Intrebe pe Elena tocmai In anul al zecelea al razboiului tine sunt persoanele marcanto pe care din inaltimea turnului le zareste in lagarul grecesc, tend el trebue
sa le fi vezut pant aci de zecimi si poate de sutimi de ort Dar sa convenim ca o
asemenea inadvertenta se putea comae tot asa de bine de adeveratul poet ca

si de un interpolator de mai tarziii. In orice caz ne surprinde sa auzim pe Elena
ca, find intrebata despre Aias, ea trece repede asupra acestuia si vorbeste fare
nice o motivare de Idomenefi, de care nu o intrebase nimeni.
Cu mult mai marl sunt greutatile de care ne izbim la intuitia zilei a doa
de lupta (XI XVIIJ). Dupd o scurta introducere lupta incepe cu mare furie de
amindoue partile, ,Troienii si Acheii se ucideati unil pe altii ca doue cete opuse
de seceraton ce taie snopi in campul unui om bogat,, (XI, 67 sqq.). In versul 84 si
urmatoarele ni se spune ca pe cat timp era dimineata si ziva sfinta crestea, pe

atata timp sagetile izbeaii tare si pe unii si pe alibi, si cadea popor ; dar cand
taietorul de lemne si-a pregatit pranzul in padurile muntilor, si, tend oboseala
intrandu-1 in suflet, pofta de mancare dulcell coprinde, atunci Dana, indemnandu-se unit pe al ii, rupsera falangele,,. Cu alte cuvinte, cat timp tinu dimineata,
lupta remase nehotarita; iar de la miezul zilei incolo norocul incepu a inclina
spre una din stile beligerante. Lupta se continua cu o inversunare sangeroasa
in curs de cinci canturi, in care timp se petrec evenimente insemnate, precum
lupta inversunata de la valul lagarului grecesc (XII), spargerea portilor lagrtrulin si petrunderea Troienilor intr'insul, ajutorul dat Acheilor de catre Poseidon
pentru ca sa impiedice nimicirea corabiilor for (XIII), amagirea lui Zeus de catre
Hera, ceeace da luptel o intorsatura favorabila Grecilor, care pun pe Troieni pe
fuga (XIV), desteptarea lui Zeus care trimite pe Apollon in ajutorul Troienilor
fugariti, darimarea zidului ce apara lagarul grecesc si ocaziunea ce se ofere lui
Hektor de a da foc flotei grecesti (XV), rugaciunea lui Patroklos de Achille ca
sa-I permita a intra In lupta spre a ajuta pe Achei, inarmarea lui Patroklos si a
Myrmidonilor, o parte insemnata din succesele acestuia
atunci, dupe o
naratiune de patru mu de versuri si mai bine, aflam ca.' soarele e In mijlocul ce-
, si
rului, adica e miezul zilei f).

Atunci, tend s'au petrecut atatea fapte care cer un timp indelungat, clack
1) XVI, 777 sq.: pe cAt timp soarele era in mijlocul ceruluT, pe atiit timp ggetile izheau si pe unil jai pc
altil, qi cldea popor.
www.dacoromanica.ro
CUM S'AtI FORMAT POEMELE HOMERICE
183
Inainte de a se Implini ele, ca i dupa ce s'ad Implinit, soarele era tot in rnijlocul cerului ?
Dar aceasta nu este singura imposibilitate.
De la inceputul luptei din ziva a doua, pe cand norocul trece de partea
Troienilor, Achille trimite pe Patroklos sa se informeze asupra unui Aches ranit greil, pe care fiul zeitei Thetis, vezendu-1 in treacat, 11 semuise cu Machaon,
fiul lui A.sklepios, i pe care betranul Nestor it scotea din furia luptei (XI, 611. sqq.).
In adever, Patroklos se duce in graba la cortul lui Nestor, ca sa-si implineasch,
insarcinarea, i este ash de pripit, incat, la invitarea lui Nestor de a se odihni

putin, el nu primete nici macar s. eaza. jos. Dar aceasta graba este uitath. indata. In timpul asaltului ce Hektor (IA asupra lagarului grecesc, In cursul Indelungatelor fapte rhzboinice ce urmeaza i care umplu aproape patru canturi, Patroklos eade linitit de vorba in cortul lui Eurypylos (XV, 392 sq.); ba, ce este
mai mult, cand in cantul XVI se intoarce la Achille, a uitat pentru ce se dusese
0 nu pronunta macar o vorba despre ranitul, al carui nume trebuia sa-1 afle.
OM cat ar cauta cineva sa impace aceste discrepante cu ipoteza unitatii
poemei, ii va fi peste putinta. Argumentatia cea mai dibace este neputincioasa in
fata unor fapte care vorbesc ash de tare. 0 singura ipoteza poate face s dispara
aceste asperitati, ca sa nu zicem mai mult : ipoteza ca poema este alcatuita din
cantece ce erail altadata independente i izolate unele de altele. Gottfried Hermann si Karl Lachmann, despicand Iliada in elementele el' primitive, au ajuns sa
punh In evidenla imposibilitatea ipotezei ca aceasta opera a fost conceputa i
compusa de un singur cap. Chiar adversaril doctrinel lui Wolf, straduindu-se

a face sa dispara motivele de indoiala i a da elementelor el constitutive o concordanta aparenta, ail ajuns tocmai la rezultatul contrariii, anume de a intari In
spiritul cititorilor lndoiala despre acea pretinsa unitate. Cand constatam ca
aceasta, poema care pare aa, de absurda cate odata In comisurile el este p.pe de su-
blime in partile ei luate independent; cand vedem ca o situatie sau un caracter

este descris In sute de versuri cu o arta superioara i cu o logica impecabila, ca
intuitia poetului pentru fiecare din aceste bucati este si remane desavir0ta, iar
in versurile imediat urmatoare el ese din situatia si din conceptia de mai Inainte
a caracterului; cand se dovedete pana la evidenta ca asemenea contradictil, aci
mai accentuate, dincolo mai putin izbitoare, se urmeaza in cursul poemel intregl,
si nu in fiecare naratiune luata individual, ci numal In legatura el cu cea care
o precede sail cu cea care vine dupa dinsa
atunci trebue cuiva o mare doze
de incapatanare sail o lipsa absolute de logica, pentru ca sa conchiza la unitatea
primitive a unel asemenea opere. Precum dovediram mai sus, scena dintre Priam
i Elena i curiozitatea betranului rege de a cunoa$e numele efilor armatei
achaice este o scena de o gratie inimitabila, insa I'M push tocmai in anul al zecelea al razboiului, cand locul ei putea i trebuia sh fie chiar In anul intal. Intilnirea lui Glaukos cu Diomedes si scrupulele acestuia din urma de a cunoate
pe acela ce-i ese Inainte, ca nu cumva sa se lupte cu un zeil, este scrisa cu o
maestrie vrednica de eel mai mare artist, dar In irate indata dupd cantul V, in
www.dacoromanica.ro
484
CUM S'ACT FORMAT POEMELE HOMERICE
care Diomedes anise qi gonise de pe campul de batae pe Ares i pe Aphrodita,

este absurda. Suntem fatalmente nevoiri s admitem doue conceptil deosebite
despre caracterul aceluia era' qi prin urmare doui autori deosebiri. De asemenea este superb tabloul, in care Hektor provoaca la o lupta singulara pe fruntaii
Acheilor, iar acetia reman pentru un moment consternati In fala fiului lul
Priam care respira omorul qi setea de sange, i null rechiama cunoscuta for
intrepiditate decat in urma discursulul 1111 Nestor, care il mustra pentru pusilanimitatea lor. Insa aceasta spaima atribuita i lul Diomedes, dupa ce el nu pregetase de a se mesura chiar cu Ares, este cel putin nefireasca. Si, in fine, primirea
provocarii WI Hektor de catre Achei are ea un sens, cand In aceeqi zi, i cu pulin mai Inainte, Troienil dedesera dovada de cea mai patenta perfidie in duelul
lui Menelaos cu Paris ? Poate fi cineva atat de intunecat la minte, incat sa nu

poata vedea incompatibilitatea, incoherenta acestor iconile virite cu d'a-sila In
cadrul unul tabloil vast ?
A,,a dar, pentru oricine tie a trage concluzii dintr'un ir de fapte, este
Invederat ca autorul iliadel a avut Inainte -i cantece izolate mai vechi, pe care el
le-a primit in poema sa generala fail sa faca Intr'insele schimbarl insemnate, i
contradictiile sail incompatibilitalile ce critica constata in poema generala yin
tocmai din faptul ca autorul el n'a cautat i n'a putut terge inegalitatile i asperitatile poemelor primitive. Care sunt acele cantece primitive, cate erail la nuloner, papa unde se Intindea fiecare din ele i ce loc ocupa in textul lliadei aa
cum ea a ajuns panic la noi, la ce modificarl ail fort supuse, ce adause ail primit
precum qi ce eliminari au suferit , acestea sunt intrebari la care critica n'a izbutit i probabil nu va izbuti a respunde cu exactitatea ce reclama tiii-ra. stricta.
Dar chiar admiOnd ca Iliada este o imbinare nu tocmai reuqita de cantece independente, trebue totwi sa recunoqtem ca prin aceasta Impreunare, ap. defectuoasa cum o avem, s'a facut un pas insemnat in dezvoltarea epopeel greceti
Insa, precum am observat deja, frumusetea incomparabila a Iliadei, pe care nici
un om cu mintea intreata n'a contestat-o, nu sta in maestria planului el general sail in logica sever& a imbinaril elementelor el, ci tocmai In acele unitali primitive pe care critica moderna, cu o acuitate extraordinary i o munca neobosita,
a izbutit sa le noteze, fax% a fixa marginile intinderii for In poema ce ni s'a transmis. Si dac& cineva plange nimicirea scumpelor sale iluzii qi a iubitelor sale
prejudecap despre un Homer autor al Iliadel, noi trebue, din contra, sa muttumim comisiei numite de Pisistratos, i pana la oarecare pullet criticilor alexan-
drinl, ca nu numal nu a ters cu totul, dar Inca, in naivitatea el, a pastrat cu

sfinlenie multe, foarte numeroase, urme, din cantecele populare ce ail slujit de
temelie operatului ei.
(Urmeaz4).
LING. DEMETRIESCU.
www.dacoromanica.ro
N, Q-RIOORESCU
DamA lucrand
www.dacoromanica.ro
CE1 DIN UMBRA

PROFILUR1
.....111.......r
COSTACHI CONACHI
1), ,
\G
[1777 -1849]
remile trecute in goana lor spulberitoare at darimat mai tot ceeace alcatuia viata
noastrA nationala. Ruinele lor abia se mai recunosc ici colo. Mai ales veacul dus a inlo-
''' cuit incetul cu incetul intreg substratul nostru social si intelectual. Cate planuri n'ail
murit, cite probleme n'ail remas probleme I Astazi exotismul e infiltrat in sangele
nostru, atat cu valoarea lui cat si cu pericolele-I inerente.

Totusi, pare a saturatl de strAinism, intram in veacul XX. Inteadever individualitatea gindiril noastre e afirmata in cea mai mare parte, dar temelia acestei gindiri are particularitatea ei
subredA, intru cat priveste invazia atator inovatii periculoase pentru noi, reflexul ultimelor decenil
cu gloria, insA si cu frivolitatea lor.
Am avut liana acum trebuinta de lumina strainatatil; din pilda ei am 1ntocmit multe alcatuiri ; raza ei ne-a patruns adinc. AstAzi trebue sa &Aim prin propriile noastre mijloace.
Cu aceasta speranta pAsim pragul veacului XX. Bucurosi, privim inflorirea de April,
transfigurarea intelectualitatil noastre in mersul sad si recunoasterea-I pe drumul funest pe care se
perduse. Inteadever, regAsim in primaveraticul anotimp al acestui veac reluarea until fir trainic
si vechid, firul nationalitatii noastre profunde cu puterea sa inascutA.
Pentru acest motiv, din parte-ne vom contribui la inaugurarea viitoarel clAdirT, rescolind
din cbiar trecutul nostru cateva accente stinse. Vom ilumina cateva figurT care ad salutat veacul
lor cu tineretea noastra de astazi, deli mai pAtrunse de sentimente solemne. Cu slabele lor mijloace, cu avintul lor, cu accentul frumos si duios al melodiei arzetoare pe care o intonail, astfel II
www.dacoromanica.ro
188
COSTACHI CONACHI
vom prezenta unel generatiutlI care In cea mal mare parte II ignora. Putini la numgr, patru-tint',
formeaza o pleiada asupra carora lick-este o singura candela, si aceasta candela e evlavia noastra
din prisosul careia intontm pentru el acest Te-deum.
I
Poetul moldovean Costachi Conachi 4) si-a acordat harpa sonor si dulce toata viata Jul.
El inaugureaza cel dintal lirismul care a incAntat sufletele stramosilor nostri. Cu individualitatea si
Cu talentul Jul e o sinteza de intuitie proprie. Incins de focul launtric al iubirii, oglindeste in mintea
lul inspiratiunea poetics, cum ar oglindi o unda cerul.
Cultivand In casa boereasca a parintilor se! clasicismul elfin si limba frantuzeasca pe care
o capita de la Mr. Fleury, fost membru al conventiel, .Conachi 10 models cu ele intelectualitatea lui.
Viata-I si rangul stralucit l-ail scutit de greutatile cu care idealistil at in general sa

se lupte. Nimic extraordinar n'a zdruncinat echilibrul vietil lul; nicl o nebunie, nici o extravaganta,
si prin urmare nicl o expansivitate poetics nu-I turbura seninatatea; chiar iubirea capata subt
condeiul lul o in fatisare molatica si vaporoasa.
Opera Jul poetics, infatisata In clout volume: Alcdtuiri ti Tdlmdciri, lass asupra cititoru
luT o impresiune wig din care Insa resar ca vise in relief: cateva ovale incantatoare de domnite
naive In castitatea lor; lacremI picurande pe fruntea unel moarte intinsa pe nasalia inghetata ; si
in sfirsit cateva &dill metafizice pAtrunzOnd ca niste florI ceresti aerul misterios in care aceste
vise dorm.
Valoarea literary intrinseca a stihurilor lul Conachi nu e mare, dar canavaua de fragezime
pe care ele odihnesc, poarta In cutele sale un parfum neobicinuit pentru acea vreme. Acest parfum
hicimuneaza psichologia dureril voite 0 chiar provocate de un suflet dornic de iubire:
Xcavav to pil tptVjacct
Xcameov Si xal tinViicat 2)
ovaind In primele-1 incercarT, maT tarziti talentul set avea sa se fixeze si din punctul de
vedere al forme' si al conceptiei. Daca n'a atins nicIodata marginea desavirsiriI, lira lul are insa
multe coarde miscatoare. Ceeace ne lass sa grim prin velul primelor sale poezii, e un lung sus
pin ; inima sa de adolescent ardea In cumplita part si bataile el ail ecourl prelungI :
Ce putere doamne sfinte al sada in chi! verzi!

Si ochil verzl 11 urmtresc cu lumina for mutt ; ca niste perle inasturate pe flori licaresc
lacremI pe genele for si toate acestea umplu imaginatia tineruluI Boer, turburandu-I noptile cu
icoane sentimentale.
Zorl de zitia se revarsa
i of ochil n'am inchis;
Cum sa-I inchid cand el varsa
Parae de foe nestins?
In general ins& poezia lug Conachi e demodata; prea multa moarte in fiecare sfir0t de
poezie; prea multe nahturl" si blesteme se exalt din rindurile-I plangttoare; prea it obsedeaza diferitele sale adorate : Catinca, Elenca, Marioara orl Casandra, aceste coroane intre femela care -'
impodobesc acrosticurile.
1) Poezil: Alccituiri n Talmairi. Bibliografie: Alexandra Papadopol-Calimah : Scrisori despre Tecuci,
(Convorbirl literare, Aug. 1885 ci Fevruarie 1886); G. Sion: Suvenire despre Conachi (Revista contimporani vol.
1); Vogoride Conachi: Schife din viata 0 familia logofetului Conachi (1886).
9) Anacreontic Carmine; XLVL
www.dacoromanica.ro
COSTACHI CONACHI
189
Gindul ski se intoarce insa mat cu persistent imprejurul aceleiasT zulniT, care are cel pu-
tin 30 de dedicatit poetice in acest volum. Ea pare iubita de- apururl a lul Conachi, intruchiparea intr'o forma aevea a femeel visate, a femeel infinit femee.
Unele versuri sunt patrunse de o viguroasa putere de sentiment. Dar acest sentiment
contrasteaza cu forma lul molatica si orientala. Gindirea sa vecTnic umbrita de un aparent vis at
morta it face sa piing pe marg,inea tine gropi care din fericire avea sA-1 astepte cam mult timp :
Me sfirsesc, amar me doare,
Mill n'am la tine cere;

Toate aunt nesimtitoare
Toate 'mT zic: mori in durere.
Niel vaete, nici suspinurl,
Niel a mime! junghiere,
N'aduc milA, ci tot chinurT.
Toate 'ml zic : moil in durere.
Rog oamenl, rog cele sante,

Cer la mill mingiere,
Mira nu-I la rugaminte
Toate'ml zic morl in durere.
Iubirea e dominants in sufletul seti, iubirea aceasta cu golul, cu singuratatea 1i cu deliciul et, vecinic neschimbata si carmuita pe aceleasi drumurT, vecTnic tinera .i care nu cunoaste
piedici in nici -un anotimp at vieta. Conachi cants imnurT de iubire si la betranete aproape cu
aceeasT dragoste a copilului de douezeci de ant, incat cele din urma versuri de betran jovial ne
amintesc inflorita inspiratiune a albitiflul Anacreonte care, invederat it atinsese pe Conachi :
...T211,2c rpikrpz at( lc
Opz lay atErivoratv
Ono; Tcpixer Tar )1/4eux2c
(5.63or; cpIva xXxxivra 4)
Miscat in tot timpul vietil luT de iubire, el n'a putut insa sa reactioneze puternic in contra acestul filtru ca Eminescu, nu se ridica d'asupra patimil cu extraordinara putere de abstructiune
a geniuluT. Idealul sei1 e aproape, e marginit, e cunoscut si material.
A doua nota a talentuluT lul Conachi imbrack ideia mortil. Liricii totdeauna au gasit in
paezia funerary subiecte de inspiratie. Strania frumusete adormita pe finetea de tears a unel frunti,
melodioasele fort infiorate pe racla, cintaretil de ingropare, lass impresiunT infinite pentru !lcercatele for iniml.
Elegiile but Conachi sunt ,ca lacremile uneT fecioare. Ceeace insa be intuneca oarecum
meritul e prea mult subiectivisrn banal. Ele Ind patr and talentul sea de distinctiune; din ele rasare imaginatia-I coprinzend figurile albe de angerT dusl copilasil nostri drag! in lumina sclipitoare
a stelelor de pe cer plutindu.
Daca orizontul seil de vederl nu depaseste prea mult cadrul mijlociu, ceeace insa e supus
mintil but concentrate e sandtos si bine spus. Omul, acest rege al naturil, cel mat maret dintre flpturi si cel mai zbuciumat dintre vietuitoare, cu aspiratiunile $i amagirea care-1 poarta in Ant, cu
nimicirea in care-1 spulbera diving moarte smulge but Conachi acordurl filozofice :
Anacreontis Carmina ; XT!W.
www.dacoromanica.ro
190
COSTACHI CONAC.111
Omule, slabs fiinta i la patimi cu plecare,

Unde ti-I Intelepciunea, unde ti-I mintea cea mare?
De te 'nnaltl i zborl cu mintea la tronul Dumnezeiril
De m6sori pamint si cerurl qi patrunzi tainele MI
Nu te 'ngInfa a eti term pe care o poarta vintul,

Ci te plange ca In patimi to singur it! sapl mormintul.
In aceastA a treia modulare a talentulul sell, Conachi insists mai mult asupra platonismului sell speculativ; In conceptiunea sa cea mai vastA stabileqte un eclectism potrivit : echilibrul patimei .i reuluT, fericiril qi nefericiril, supunerea farit cartire legit dumnezeesti i alcAtuirii sale Intelepte. Necumpanirea noastra numal ne face sii vedem lucrurile cttnd In bine cand in reit. Conachi era
partizan al fondulul bun, inAscut, omenesc, pe care Insa ncontractul social u, II dezbineaza 0-1
nefericete.
Lumea, armonia universala qi pravila divina, II provoaci meditatiunile filozofice, coprinse

mai ales In poesia Incercare de voroavoi asupra omuNi. Cu cat contempla lumea in architecturala sa cladire, cu atat se simte inspAimintat In fata acestel imensitati; departandu-se de un sistem
panteist nefolositor ci Inclinandu-T cu resemnare fruntea qi trupul, se supune orbecte sfintelor hotArlri.
Considerand forma subt care ni se prezinta toati aceastA eflorescenti de gindire, comparativ cu timpul sell, Conachi are o corectitudine oarecare. Bine Inteles, asperitatea limbil romanecti
In acel timp era o piedica serioasa pentru netezirea stilistica ; ea formeaza i astazi obstacole aproape
nelnvinse, cu cat mai mult atuncl ?

Cu toate acestea limba lul armonioasa e adoptatA technicei i simetriel, euritmia pastreaza
o regulatA cadent i factura versuluT, dei cu putinA ctiinta construitA, are o ritmica dulce.
Ceeace insa II lipsete cu desavircire este impresionismul. Poezia luT Conachi, ca a multora din urmit Inca, are o Infaticare aridA.
In istoria literaturit ea nu trebue Insa cu totul nesocotitA.
JULIO DRAGOMIRESCU.
www.dacoromanica.ro
PUSTIO...
e locurile-acestea
E-un farmec de vieti
Ca'n visul unui pictor
Setos de frumusell.
Sunt campuri de cicoare,

MesteacanI argintil,
Pirae cantatoare
i stoluri de scatil;
Paduri, cell' spun In taina

Vrajitele povW1
Din maretia firil

Doar numal to lipse01.
www.dacoromanica.ro
SEARA
n nor subtire 'mbrobodete luna
Ca pe-o sultana velul de matasa;
De dupd deal luceafarul se 'nalta
Privind cu drag spre-a noptilor craias5.
Un cantec bland, ca zis din mandolinti,

opte0e clar piriu 'ntre rachite;
Flacaii qiret, '11 prind in mice sears
Doinind poveti cico4relor iubite...
E'n firea toata farmec qi 'ndragire,

Iar de pe cer sclipirile din stele
Revarsa pace zarilor senine
i-atata chin singuratatii mele.
www.dacoromanica.ro
LUATI-ME CU V 01
11.111
ocori pribegi, luati-m6 cu vol
Spre terl etern scaldate'n foc de soare
Pe unde bruma nu despoae codrii
$i'n veci de veci campiele 's floare.
SA-mi scald de-apururi suEletu'n albastrul
Cernut de sus pe necoprinsa mare,
SA mi se pail viata o poveste,
0 ne'nteleasa, dulce 'nfiorare ...
De nostalgia termurilor noastre

Cu primavara veni-veci innapoI,
Dar pan' atuncl o vecinicie 'ml pare
Cocori pribegi, luati-me cu vol.
G. TUTOVEANU.
www.dacoromanica.ro
' roitor de ar
N. GRIGORESCU
Croitor de tarn
www.dacoromanica.ro
CR ONICA
LITERARA I ARTISTICA
........
atra parasites, nuveltt din popor de I. Slavicl. 0 mentionam printre ultimele lucrari bune ;
Inteadevar, dupes Clipe de linite ale D-lul A. Vlahuta, nuvela D -lul Slavicl e o lucrare meritorie. Dna D-sa nu se prezinta cu aceasta nuvela Intr'un cadru mal luminos deck trecutul sefi literar, de buns seams insa pastreaza acelas nivel.
Vatra parasites e o nuvela cam lung, si daces actiunea ar fi fost putin mai complicata, nimic nu ne-ar fi oprit s'o calificam de roman. Infatisarea el e limpede si naturals. D. Slavicl evitA
forma difuza si psichologia rafinata; nu-I vorba e si mai grea de abordat.
Cele cinci caractere sunt precis incondeiate ; cateva trasaturi principale ne califia un Intreg complex sufletesc: Ana e o femee nesigura ; Bucur, suilet bun, cam usor, cam naiv; "el bea
nand n'avea nici-o treaba, bea si and avea treaba, bea la voe bunk dar bea mal ales cand i-se
aura viatau. i pe cat de antipatia e figura lul Ghita, omul ascuns si cu planurl intunecoase, pe
atat e de interesanta figura lul Zamfir, care nu sovaeste Intre datorie si interes, Intre cinste si
amor proprifi; si mal interesanta e Inca figura mice oropsite Safta : copil fail de mama In casa
nunui tats mereti beat, ea a sarutat pamintul aci n'avea pe cine BA sarute.... ; catre aceasta din
urma ne ataseaza o simpatie delicata, o mils si o buna-vointa pentru desinteresata el iubire.
Intre cele cinci personagil se zbuciuma restul: afacerl de bani, grija moril, nelinistea
sufieteasa a And si mal ales constanta meritorie a lul Zamfir. De.i cam abundand In actiunI straine,
Vatra peirdsitd pastreazi Insa pans la sfirsit un caracter de unitate.
Stilul In general e cunoscutul stil firesc al D-lul Slavic! Para pretentiunl de agerime si de
finete. Acest stil, ca si fondul Ma pretentiunl de a studia caractere tipice si abstracte, are valoarea sinceritatil depline si impresioneaza bine pe cititor.
5
www.dacoromanica.ro
198
CRONICA
istoria nationals e tratata In coalele noastre secundare cu mult& pripk i nesigurantA ;

elevil es In necunotinta de inceputurile teril noastre, sceptici in privinta valoril i vitalitatii ei.
E o eroare profunda. Asupra acestel erori insists D. Ionnescu-Gion, inspector-general at inv6tAmintuluT secundar, in o lucrare a sa adresata d-lui ministru al cultelor i instructiuni! publice. UrmAnd
pilda terilor civilizate
Germaniel mai ales
D. Gion socoate, cu drept cuvint, necesar a se face
istoria noastra nationals prin istoria universal"!.
A stabili o concordantfi a faptelor noastre istorice cu complexul evenimentelor din occident, nu poate avea decat o urmare frumoasa i de adevfirat istoric. Nobila i cavalereasca figurA a
lul Henric IV, dintre tot! suveranil Europil cinquecentiste, s'a gindit la contimporanul sell Mihai
Bravul, cu care voia sh lege durabile legAturi de amicitie. Si adica n... pentru ce oare nu s'ar aminti
nbinefacerile i darurile Domnilor notri la monastirile orientulul, and binefacerile regilor Franciei
ni Imperatilor Germaniel la monastirile de la St. Denis, Munster, Padebora, Osnubriik, Monte-Casnsino, sunt invetate de liceanil roman!? Si pentru ca e vorba de monastirl i cestiuni religioase, intru
n cat anabaptitii de la Munster sunt mai interesanti decat incercArile de calvinizare ale Romani,' for din Transilvania din secolul XVI i incercarile de calvinizare ale acelora0 Romani la finea
n secolului XVII ?"
In sfirit, D. Ionnescu-Gion, dupa ce constata a nin istoria universal& contimporanA simntimintul nationalitatilor, de oparte, i 9tiinta cu glasu-1 irezistibil, de alta, air pus acolo unde aii
ndreptul sA fie pe Romani i sara for ", crede cA istoria noastra nationals in ti prin istoria unhersala este nu numai,folositoare, dar chiar tiintificete se impune.
*
Avem subt priviri o brourA coprinzend Discursuri colare, datorit& D-lui .1. Nicolescu,
directorul liceulu! din Ploeti. Aternute pe un fond de etica sanfitoasA i folositoare, acqte discursuri all o important& valoare. Constatam cu bucurie la D. Nicolescu o tending clasica i una
ideals. Datoriile cetAteneti 9i disciplina riguroasA sA formeze primul stop al educatoruluT ; ne trebuesc oamenT patruni de sentimental datoriel, caractere sigure, viitori cetateni, al aror imperativ
necesar s& le fie patria ; A OA in vedere pedagogul urmAtoarele chid obligatiuni : supunerea,
conduita cuvenitA, zelul, rAbdarea i munca bine cumpanita; sa precizeze legea suprema care formeaza legatura Intre pamint i cer, i anume ardoarea pietAtii cretine cu ale sale atribute cornplimentare : blandetea, coWiinta 9i preceptele morale de rezemnare.
D. Nicolescu ne apare ca un predicator distins.
EM. SEREA.
D. Grigorescu e pictorul favorit at publiculu! nostru. Din prima zi a deschideril Expositiunii sale, societatea bucureteanfi a navalit in sala Ateneulul mai mult decat oricand, dovedind
cea mai vie admiratiune pentru lucrarile maestrulu!. MM. LL. Regele i Regina, guvernul, primAria, amatorii de arta, dame din inalta societate, poet!, scriitori, tot! s'aii grabit s& cumpere din
tablourile sale. Rezultatul Expositiei intrece toate aSeptarile.
Criza economic& prin care trecem ne Pacea pe multi s& nu ne dam sbor fiber sperantelor.
Temerile ins& s'au imprAtiat in prima zi. Cele 200 de pane ale D -lu! Grigorescu ail invins obstacolele prin puternica impresiune ce ele fac. Artistul simte astfel suflul unel gloril anticipate, pe
care posteritatea o acord& de regul& numal celor ce nu mai sunt.
*
A.
*
In foita Romaniei June de la 27 Ianuarie c. D. Ovid DensuD. Ovid Densuianu.

.ianu critics articolul de informatie al D -luI N. Petracu: Micarea literary i artistic! in Roma-
www.dacoromanica.ro
199
CRONICA
nia, publicat In Revista francezi : L'Humanite nouvelle din Ianuarie 1900, zicend ca ar ri scris
intr'o frantuzeasca care nu e bunk c'ar fi banal in generalitatile de la inceput, ca ar vorbi prea
putin despre D. Vlahuta, citand D. Densuianu pe jumetate numal din ceeace s'a zis asupra D -IuT
Vlahuta, i a se lauds prea mult Cercul amicilor Literaturii 0 Arta Romdne. Aceste naivitati, intrelesute de cateva neexactitati, sunt spuse de D. DensOanu in mod gray i inteun stil
monoton, greolii i incolor
A vous faire dormir debout.
Pentru a se Intelege mai bine mob4u1 obiectiv al observatiilor D -lul Densuianu, ne vedem
nevoiti a spune ca acest domn ne-a trimis in repetite rinduri poezil semnate de D-sa, cu rugamintea
de a le publica in Revista noastra, qi pe care noi, marturisim, nu le-am putut publica Melia rubrica
incurajarilor, find nite lucrari cu mult prea slabe, inferioare incercarilor celor mai modeste de
student!. De aci supararea care 1-a scos din nesemnificarea sa obiclnuita.
Spre a pune in pozitie pe cititori sa judece atitudinea noastra rata de versurile D -lul DensOanu, dam mai la vale una din cele opt bucAti pe care le mai gasim in coul manuscriselor refusate. La nevoe le vom publica pe toate, cu adnotatiile comitetului Revistei. Iata, spre pilda, ce ne
in poezia sa :
spune D. Densuianu
quasi profesor universitar
VERSURILE MELE
Ginduri mintea de-mi framinta
Efi in rime le i pun;
Inima de mi-o inferbinta
Vre-o simtire in vers o spun.
Nu-s margele mincinoase

Ca sa. Inel pe cetitorl
Nu sunt poate nicl frumoase,
De sunt bune sail sunt rele

Versurile ce le fac
Pentru mine sunt margele
i le irlir pentru ca-mT plat.
De cantat Imi vine dorul

,$i de's singur cant merefi,
Cant cum murmurs izvorul
Si de ce nu tiii nicl ell
Cad nu taut admiratori.
OVID DENSUFANU..
Judece acum cititoril, dad. publicand astfel de platitudini de calendar fad dram de
lasand pentru un moment de-oparte exigentele Revistei nu am fi facia
red unul suplinitor de facultate, presupus om serios de cel care nu-1 cunosc.
Este Ind de notat ca momentul pe care D. DensuOanu 1-a ales pentru a face observati!
literare D-lui Petrwu este acela sand amindol se afla in concurs dinaintea senatelor universitare,
si cand, prin urmare
intr'o anume lume de oameni
se impune rezerve absolute until concurent
fats de altul.
Singur punctul acesta ar fi de ajuns pentru a zugravi omul.
gindire :i:i de simtire
I. D.
TEATRUL NATIONAL
Emilia Gallotti. Bieti latin!, inradecinati in erorile geniulul nostru stravechiu, fo.,i1 ,?i
btritnt, marginit in sborul sail de reguli severe, aproape dogmatice, de un soifi de canon tot atat de
absolut ca i bele bisericqt!, i urmat in decursul veacurilor de oameni prea numeroT pentru ca
omenirea sa nu-I bage in seams, iata-ne astazl aa de patrun1 de nepkatuirea gustului nostru artistic incat nu ma! putem aprecia nicl chiar intelege frumusetile novatorilor ce resar printre popoarele mai none, mai de curind indrumate pe potecile arte!. Aceasta trebue sa fie, Imi inchipui, pricina pentru care, cu toata buna vointa, no! latinil de toate natiunile suntem refractari artel nordice
de astazi i chiar artel germane din veacul trecut. i ca sa marginesc chestiunea, eii unul declar
ca renunt a pricepe pe Ibsen i ca 'ml este tagaduit darul de a Intelege frumusetea teatrulul ger-
www.dacoromanica.ro
200
CRONICA
man. Acel ce, roman hind sad francez sad italian, se va rosti In con0iinta lul In potriva mea, acela
e luat de valul mode! sad nu a supt laptele maica-seT.
Emilia Gallotti nu este, ce e drept, considerate drept un cap d'opera a luI Lessing. Chiar
germanil spun cA fabulele i Laocoonul sunt superioare acestel drame. Totu0 ei o admire i o privesc ca un monument al literaturil lor. De buns credinta ed me lnscrid In fals i sustin ca drama
e red conceputa, a personajele sunt red destinate, ba chiar absurde i a dace piesa are vre-o calitate, aceasta trebue sa fie stilul autorulul, calitate care se pierde tend piesa e tradusa, maT ales
cum e tradusa la no!.
Dad un modern ar scri astazI aceasta drama, fie chiar in Germania, cred ca n'ar gasi un
teatru care sit I-o joace, un spectator care al T-o aplaude. Criticil 1-ar mustra aspru din cauza sraciel mijloacelor intrebuintate, din cauza umpluturilor fail interes care constitue rolul fiecarui
personaj, din cauza absurditatii sentimentelor care all pretentiunea ca be caleuzesc, din cauza conflictelor produse de aceste sentimente, conflicte pururl diametral opuse orIcArel logic!, orIcarul bun
simt. Si dad criticil germani nu ar judeca astfel opera modernulul dramaturg, apol remanem noi
latinil sa o judecam a01.
De ce dar merge publicul sa asculte aceasta piesa i de ce aplaudi icl-colo ? El bine, publicul merge pentru ca e Inelat. El de buns seams crede ca Emilia Gallotti este o italiana care simte
ca el, cad Lessing a ma! Mut i gluma aceasta de 0-a pus actiunea In Italia. Apol publicul vede
pe afi nume iubite: Agata Barsescu, Aristita Romanescu, Amelia Hasna, Nottara, Dimitriadi, Petrescu, Sturdza, i se ginde0e cu drept cuvint ca intilnirea acestor bunI artitI in scene este o piacere rail, o adeverata serbatoare artistica pentru spectator. Inselat de Lessing, sermanul public este
Inelat i In nadejdea sa. Nicaeri personajele nu se Intilnesc, nicaeri o scene nu-Y pune fata 'n fata,
nu-I stringe ca un manuchid din care sa s'avInte parfumul dorit; aci o scene Intre D. Petrescu i
D-na Romanescu; aci alta Intre D. Nottara i D. Sturdza ; alta Intre D-na Barsescu i D. Nottara
sad Petrescu, etc., etc. Dialoging, dialoguri, dialoguri i chiar acestea asernanandu-se grozav cu monologing alternate. i daca publicul aplauda, nu aplauda decat pe arti0I qi a In mobilul aplauzelor lul este o mare doze de compatimire pentru sfortarile ce be fac el.
Dack directiunea teatrulul nostru binevoete sa dea publiculul placerea rail de a vedea
pe D-nele Barsescu i Romanescu jucand Impreuna, sa monteze Electra lul Sophocle. D-na Romanescu, In rolul Electrei, D-na Barsescu In acel al Clytemnestrei, D. Nottara i Dimitriadi in
Oreste 0 Egisthe. Tata de sigur o interpretare unica pe Intaia noastra scene i tot de sigur un capo
d'opera In fata marimll caruia, ca dinaintea uneY mining, tremura i ingenuche geniul omenesc.
A. DAVILA.
-....eohem.--
www.dacoromanica.ro

7,ictor Hugo, filozoful, de Ch. Renouvier. (Un volum in 18 ). Distinsul estetician insists in
acest studifi asupra ideilor filozofice ale lui Victor Hugo of cu otiinta stabileote mersul for
1-9 evolutiv. Ocupandu-se de primii ani ai lui Victor Hugo (innainte de exil), trece la caracterul in general trist al poeziei lirice gi mai ales la modul lei V. Hugo de a intrezari natura
pe partea sa cea trista. Se ocupa, in sfiroit, cu toate gindurile filozofice care resar din opera marelui poet, atingend cestiunile sociale religioase oi morale.
Mensonge blanc, de Leon de Tinseau. Acest volum, pe care ni-I presinta talentatul romanlier francez, coprinde mai multe nuvele ; bine inteles nuvele in adevArata acceptiune a euvintului, schitand mai mult complexul unor romane. Foarte variate oi din punctul de vedere al conceptie! of al formei, aceste nuvele formeaza unul din cele mai dragute volume pe care ni 1-a oferit panel
in prezent autorul romanelor Peche des autres ai Sur le seuil.
Theatre de Paul Hervieu. Adunate intr'un volum trei din piesele pe fondul cArora se
ridica valoarea dramatics a lui Paul Hervieu, publicul are ocazie sa se convinga el insuoi de aceasta
valoare. Les paroles restent e o piesa de multA subtilitate pi finete, pe cand in les Tenailles i in
la Loi de l'Homme, Hervieu parAseote finetea sa de observare cu tau' moderns of se intoarce la
arta clasicA. Intervine actiunea in locul persoanelor episodiee gi situatiunile ce comports aceastA
actiune logic deduse unele din altele, cu toate eonflictele posibile of cu un final in care se intrupeaza toata revolta omeneasea.
Lagibasse de Jean Richepin (Fasquelle).
Un roman ciudat, stns eu multa nervozitate,
cu oarecare imaginatie. Se rezuma in urmAtoarele punete: Un aghiotant se retrage in 1812 in castelul safi Lagibasse. Se insoarA oi are un copil, Valentin, destinat sa restaureze vechea marire a familiei Marconssy de Lagibasse. Acesta vine la Paris, intr'o soeietate ai cares membri erad : unul,
un monist-materialist, altul un monist-spiritualist, altul un &Ng T. fantastic atins de magia aeut.A.
www.dacoromanica.ro
202
Si Valentin, in acest cerc, devine intuitiv, vizionar, nebun. Aceste scene curioase, aproape maladive,
se perd Intr'un semi- Intuneric fioros.
Nu putem sit trecem cu vederea si cartea D-lui A. de Bertha (Plon), intitulata Maghyars et
Roumains inaintea istoriei, studiii din care reese cA autorul nu cunoa0e fazele istoriei nationalititta romane.
*
Revue de Paris, 15 Ianuarie. K. Waliszewski, In le Carnet d'un mondain sous la Restauration, dA o parte din memoriile WI Kosmian, publicate in 1893 in limba polona. Gasim aprecieri juste cum ar fi asupra lul Hernani, care deli scade din meritul celebrel drame, tinendu-se
insa socoteala de conditiunile in care aceste aprecieri sunt scrise, au meritul unor subtile observatiuni. E. F. Gautier, In articolul sift Sufletul nalga, insists asupra acestei probleme de ordine psi
chologicA, studiind-o In cantecile, povestile, parabolele si proverbele Malgasilor, unde fantazia are un
rol important. Jean Carol are un articol asupra cestiunil Franco-engleze si reclama anexarea Hebridelor Notre la Caledonia-Noua.
Revue des Revues, 1 Februarie.
Articole de fond : Jacques Bainville stabilete care
sunt descendentil refugiatilor si emigratilor francezi in Germania contimporana, qi crede ca, printre
reprezentantil rase celto-latine in Wile de dincolo de Rin, oameni remarcabili si oameni de genii
vor continua mult timp si se recruteze. Le Musee Gustave Moreau de Henri Frantz, articol ilustrat cu 10 gravuri, studiaza pPnzele pe care'pictorul francez, mort in 1898, le-a lasat, cu hotel cu
tot, motenire Statulul francez, i pe care de doi ani D. Henri Rupp, executorul testamentar si arnicul cel mal intim al lui G. Moreau, le-a pus in ordine si le-a clasat. Jean de Bloch are un articol
la Guerre de Transval et ses problemes, foarte important ca cestiune politica, in care articol expune
cu multa minutiositate exagerarea a ceeace se numete pasiunea epidemica a colonizArilor. Crede ca
solutiunea acestul conflict, deja atat de intarziata, se va prelungi Inca mult timp din cauza neprevederiI unor oameni politici ainbitiosi. In articolul seri Parmi les Saints et les Possedes modernes,
L. de Noivins studiaza vrajitoria moderns 7) fermecatorii din Shiloh, precum si deviarea sentimentelor religioase in societatea contimporana.
L'Humanite Nouvelle (Februarie) coprinde un articol intitulat Reformele in Turcia i
Partidul tiner turc, semnat de un diplomat care isl da bine seama i in mod curagios de starea de
astazI a Turciei ; un discurs de deschidere : l'inconnaissable et la philosophie positive, in care cunoscutul profesor al Universitatii noui din Bruxelles, Greef, diferentiaza cu mai multA preciziune
decat altil religiunea de filozofia positiva.
Revue de Part ancien et moderne, 10 Februarie.
Feumoasa revista pariziana, pe linga
ilustratiile el admirabile, tontine un articol de Georges Lafenestre asupra Verginei cu copilul din
Luvru, clanduil cu multi autoritate parerea, in controversa ce exists asupra el, c'ar fi lucrarea lut
Piero de la Francesca si nu a lul Baldovinetti, dupa cum cred altii ; o monografie asupra medalionulul
Daniel Dupuis de A. de Foville ; o alta asupra artistulul contimporan Levy-Dhurmer, etc.
*
Deutsche Rundschau, Ianuarie. Eduard Hauslick face bilanful muzical al celul din
urn& sfert de secol, in care pune cele done marl nume ale muzicel germane : Richard Wagner i
Johannes Brahms. In afara de operile lul Wagner, putine opere nemtegi ail racut sensatiune in
acest gen, cum ar ii acea a lul Goldmark, Rubinstein, Nessler ; in opera comics Humperdink, Herman Goetz, Ignatiu Brill ; in opereta Strauss; in Franta Gounod, Bizet si Massenet, etc.
Die Zeit, 20 Decembre (Viena). Confine un articol asupra nouei drame a lu! Ibsen (Cand
ne'vom destepta dintre morli), datorit lui Georges Brandes. Criticul danez face analiza piesil si
vede incarnarea raporturilor dintre arta si viata in acelas timp, un siorbol al fericiril incercatA de
artist ca om i ca interpret al idealului sell,
www.dacoromanica.ro
203
Neue Deutsche Rundschau, Ianuarie.
Theobald Ziegler are un articol In pragul
noului secol, in care autorul arunca o privire retrospective asupra parcursului Germaniei in aceasta
perioada seculars. Pare ca oamenii de astazi sunt in stare sa arunce o privire asupra trecutului lor.
Pentru Germania, mai ales, aceasta judecata e interesanta, pentru ca in veacul al XIX toga activitatea si toata tendinta sa au concurat s'o fixeze pe scena politica a lumii gi se formeze aceasta unitate germanica, atat de dorita de intreaga ratiune. W. Bolsche, intr'un scurt articol, ne descrie o
parte din viata lui Ernest Haeckel. Autorul nu se margine0e la un simplu studio biografic ; el
stabile to iii valoarea netagaduit tiintifica a savantului german.
Ruskin, aka numitul apostol al frumusetil, a murit. Despre teoria luI estetica privitoare la
stilul bizantin a vorbit acum catva timp Revista noastra 1).
Robert, de la Sizeranne in cartea sa Ruskin et la religion de la beaute, caracterizeaza
astfel sufletului lui : n sentimentul naturii a fost pentru Ruskin inceputul i telul a tot. Natura a
alcatuit fiecare trasatura din fizionomia lui ; ea 1-a dictat fiecare cuvint ; ea l'a caleuzit in toate
ngindirile sale ; ea a fost focul care l'a luminat, care l'a incalzit, care l'a purificat'.
D. RIVEANU.
VezI A. Costin : Stilul bizantin dupii
Ruskin, an. III, pag. 768.
www.dacoromanica.ro
CH. LOGHI
r--
"
---:r-
- -
v-iirtrit5i41:k04%.*
- 54:6114.f.e.
.1112.4f
i;
mi
Trufie patrician&
www.dacoromanica.ro
t.atv*
DUNAREA
(FRAGMENT)
-.---
oarele e sus. Tot cerul e de un albastru stralucitor. Ostroavele

gradini
plutitoare ii resfrang in valuri rachitele argintii. Din lunci resuna talangi, 'Were s'aud doinind. In aerul caldicel e un miros dulce de fineata si
de sulcina. Pe dealuri, departe, tartalele inguste par niste velinti intinse la soare.
De-alungul termului sting se insira satele in lant : case mica, tupilate, bordee acoperite cu stuh, si in toate un aer de frica, de smerenie si de vremelnicie. Nimic
din maretia uimitoare a vechilor castele de pe malurile Rinului. Pe-acolo veacuri
de liniste si de siguranta au ingtiduit omului sa-si lege temeinic viala lui si a urmasilor lui de aceeasi vatra, de acelas colt de pamint. Aici, pe valea Dunarii, mereil au bintuit razboaele si navalirile de barbari. Sute de ani au batut in partile
acestea vijeliile noroadelor flamande si pustiitoare, in urma carora doar gramezile
de cenusa mai aratail pe unde au stat gospodarii si sate. Cine s cugete la cladiri
neperitoare pe un pamint asa de nesigur! Abia acum incepe sa s'aseze o viata

mai statornica dealungul acestui Term al Dunarii, atat de des incercat, cand de
foc, cand de apa, cand de innecul talazurilor de nisip purtate de vinturi. Trecem
prin fata Islazului, sat mare, frumos, aproape un easel, asezat la varsarea Oltului in Dunare. Aid s'ad sfintit steagurile revolutiei de la 1848. Aici s'aa strins
intal s'aa cuvintat in fata poporului conducetoril miscarii : Eliade, Magheru, Tell,
Golestil. Afara, in campia lui Traian, numit5. de-atunci Campia Regenerariia,
pe pristolul inconjurat de faclii aprinse, straluceaii crucea si evanghelia
www.dacoromanica.ro
simbol
208
DUNAREA
de jertfa si de mintuire. Norodul ingenuchiat, cantecele preotilor irnbracati in

odajdii, lumina tremuratoare a fachilor in razele soarelui, zuruitul cadelnitelor,
fumul de tamie ce se ridica in aer, toate (Mewl acelor clipe o maretie deosebit
de sfinta si de miscatoare. Inimile bateati mai tare. Un sentiment noil, innaltdtor, de evlavie, de incredere, strabatea multimea. Se simteaii toti mai buni, mai
tali, Bata de orice jertfa, infrajiti intru acelas cuget. Un alt soare ratacise pe
cer in ziva aceea de 9 Iunie. De neuitat sunt cuvintele inspirate pe care le-a rostit atunci in ascultarea cuvioash a norodului preotul apci.i din Celeig :
Durnnezeule al puterii si al dreptatii, priveste pe poporul teu ingenuchiat
,,inaintea evangheliei si crucii tale. El nu vrea alta decal dreptatea ta; asculta si
binecuvinteaztl rugaciunea sa. Da putere bratului seu si dusmanii tel vor pieri.
Varsa in sinul lui curajul, in inima sa increderea si orinduiala in spiritul sett
Dumnezeule al luminilor, to ce ai pus odinioarii stilpul de foc povatuitor lui
Moire in pustiti, porunceste si acum angerului teu sa se coboare in mijlocul
nostru si sa ne povalmiasca intru caile tale. Binecuvinteaza din inaltul cerurilor stindardele noastre, incoronate de ducea mult iubitului teu flu, fa-le a se
desfasura pe drumul bunei orindueli si al adeveratel glorii....
Numele acestui preot destept si iubitor de neam a remas legat de reinvietoarea miscare de la 48 si teranii din Islaz it pomenesc cu drag in cantecele for :
Sh traiasca Popa apca
C'a scapat Cara de claca,
i Goletil Late trel
CI ne -au dat cate-un bordei.
Tot asa a remas deapururea legat de biruintile lui Mihai-Viteazul nurnele Limn alt preot oltean, popa Stoica din Farcas, pe care iarasi it cants poporul :
Cant6. cioarlia 'n vie
Eu credeam ca-mi anti mie.
Uinta lui Popa Farca.
Care sare eapte Pai,
Ce ese din leturghie,
Tae la Turd cate-o mie.
la toate cumpenele in toate intimplarile marl, gasim statornic, in istoria poporului nostru, amestecul acesta al celor sflnte cu cele lurnesti adinca,
nestrUmutata legatura dintre truce si spada.
i
Incep sa se desfasure bogatele holde, nesfirsitele lanuri din Teleorman, unul
din cele mai manoase tinuturi ale teril. 0 'Ma suflare de vint adie peste grinele
coapte. Intinsa padure de spice se indoae in valuri sclipitoare. Dinspre miazanoapte, de subt un desis de salcii, apare Oltul. El vine Meet, greoiu, tacut. In
fat.a. Dunarii se desface in doue brace, ca si cum ar vrea sa se mai razime o clips,
www.dacoromanica.ro
DUNAREA
209
pe pieptul celui din urma, ostrov inainte de a intra in marele fluviit. De partea cealalta, din codril Balcanilor vine Osma. In raspintea asta de ape ti se pare ca Oltul,
despicand voiniceste torentele Dunarii, a strabatut dincolo pe termul pietros al
Bulgariei si trece inainte pe subt zidurile Nicopolii.
Suntem in fata portului Turnu-Magurele. Orasul e retras mai departe pe
podisul luncii deschisa Mire Dunare si Olt. In lunca aceasta a fost vechiul oras
Tunis, de unde se caraii in sus, pe apa Oltului, proviziile armatei pe care cuce-
ritorul Daciei o impanzise dincolo de meterezele Carpatilor. Din Turnul lui

Traian nu se mai vede azi decat o movila de pamint. Pe aid si-au facut vad ostile
turcesti, al caror suvoiu cotropitor sute de am s'a izbit, ca de un zid neclintit,
de piepturile *elite ale Romani lor. Locurile acestea au vezut la lupta pe eel mai
marl si mai slaviti voivozi al nostri : pe Mircea eel Betran, pe Vlad-Tepes, pe
Radu de la Afumati, si pe Mihai-Viteazu, care astepta pana ce iarna-i asternea
pod de ghiata peste Dunare, ca sa se rapada ca o vijelie in ostile turcesti si, invalmasindu-le mai mult cu iuteala decat cu puterea, sa bata si sa supue toate
cetatile lor, din smircurile Osmil 'Ana 'n talazurile marii. Si, acum douezeci de
ani, tot pe aici, prin locurile acestea de atatea on stropite cu singe, s'at intors
ostasirnostri biruitori din campiile Bulgariei. Rdrite erau rindurile lor, si steagurile ciuruite de gloante, dar pe figurile praluite si arse de soare ale acelor viteji,
care vezusera moartea asa de aproape, stralucea ca o lumina dumnezeeasca, toata
lumea se descoperea cu respect inaintea lor, pe strazile Turnului-Magurele flori
li s'aruncail din balcoane, si ochii se umezeau de lacrimi privindu-i lacrimi de
iubire, de recunostinta, de admiratie. El aduceati cu dinsii din Oldie Grivitei si
ale Plevnei cele mai marl si mai scumpe trofee, cu care s'a putut vr'odata mindri
o arm.ata victorioasa slava si neatlrnarea patriei lor.
E cald, aerul fierbe de zapusala. Roata vaporului vintura pietre scumpe

in dogoreala soarelui. Fug indaret malurile verzi ; ostroavele par'ca se invirtesc
in loc. In dreptul insulei Birzina se intinde pe termul sting marele iezer Suhaia,
care porneste din stufarisul satului Vinatoril si tine mai bine de o posta, pana in
platoul pe care-i asezat oraselul Zimnicea
veche si bog ata scheld de grane
capitala tinutului Teleorman acum seamed de ani, cand, pentru paza si carantinele teril, se orinduise ca orasele de pe marginea Dunaril sa fie resedinti de judete. Pe sesul ce se asterne in spre apus pana in Rusca-Lung a fost vechea cetate a Zimnicei, din care nu se mai ved astazi decat santurile de aparare. Aici se
gasesc in pamint urne de lut pline cu cenusa si sfarmaturi de oase, scule si remasiti de podoabe femeesti de pe vremea Dacilor. Locul acesta
eel mai insernnat cimitir antic din cite s'aii descoperit la not se numeste si azi de terani
Campul Mortilor. Mai departe, pe maguri usor inclinate, dealungul malului,
se deslasoara in soare galbene lanuri de grab'. si inisti albastre. Pe termul din
dreapta, innalt, ripos si uscat, e Sistovul, ork'sel si port bulgaresc. Case raid, veche,
sprijinite una de alta, povirnite subt coperisuri de olane, au aerul unor mosnegi
www.dacoromanica.ro
210
DUNAREA
ce povestesc intimplari pline de groaz5, si de jale. Dunarea se lArgeste. In stinga

termului se lag., deschizend privilesti nemarginite peste ogoarele si suhaturile tinutului Vlasca. Sate le fug din calea rev'ersarilor si s'aseaza pe dealurile departate. A.pele aburesc de caldurd. Din desisuri intunecoase de shlcii es lisi i si giste
selbatice, momite de scare. Sitarii vineti si becatele cu cioc alb si subtire se plinth&
fara frich pe ling& vapor. Incet vislesc din aripi pe deasupra noastra gusatii pelicani. Departe inainte se ved, intre cer si apa, minaretele din Rusciuc
mai
de mult cetate turceasca, azi oral insemnat al Bulgariei impins in Dunare pe-o
limb& de mal.
Peste-un teas ne aflara in fata orasului Giurgiu. Termurile se departeaza.

Din cosurile innalte ale fabricilor Ogle rotocoale negre de fum si se risipesc molatic in zarea nesfirsitA. Dunarea linistita, larga, are aspectul unui lac frumos
poleit de razele soarelui. Un s es neted, verde, resare in mijlocul apel. E ostrovul
San-Giorgio, pe care a stat odinioara un falnic castel, zidit de Genovezi stapinitorii marilor de acum o mie de ani. In dreptul acestei insule se intinde pe campia din stinga, Giurgiul sentinela capitalei la Dunare, vechea si zbuciumata
cetate stapinita cand de Romani, cand de Turd, habit& si pug in flacari cand
de unii, cand de altil, nestiind pan& pe la inceputul acestui veac carui Dumnezeil
8a se inchine, si cui si in ce limb& sd-si spue durerile. In cinci sute de ani si-a yezut de paisprezece on bisericile prefa' cute in giamii : crestinil trebuiaii sa s'ascunda prin beciuri ca s se poata inchina in legea lor.
Pe aid' si-a, intim pod peste Dunare, acum trei sute de ani, betranul si nebiruitul Sinan-Pala spaima crestinatAlli. El venea cu oaste multa si cu vilva
mare, hotarit sa sfarme odatA pentru totdeauna stavilarele romane din poalele
Carpatilor, cuibul acesta de viteji, care de atata timp steteati straji neadormite
la portile Europei apusene si nu lasau puterea Semi-lunil sal): intind& mai departe valurile cotropitoare. Pentru fericirea neamului nostru, pe vremea aceea,
Doran in Cara romaneasca era Mihai-Viteazu, una din cele mai eroice figuri in
istoria omenirii. Vezend el ce potop de oaste vine asupra-i si cugetand ca o lupta
in camp deschis nu e cu putintA, se retrase la cateva ceasuri departe de Giurgiu,
pe valea Neajlovulin, la locul numit Vadul Calugarenilor. Aici, drumul spre Bucuresti trecea printre cloud dealuri acoperite de paduri. Valea era angusta si
ralastinoasa. La intrare era un pod lung de lemn peste baltoacele Neajlovului.
Mihai trecu podul si s'asez& in strimtoarea aceasta ca intr'o cetate. Putini eraii
la numer ostasii lui, dar inimosi, incercati in lupte, cu mina iubire de Cara si
hot&riti cu totil a's1 da scamp viata. Impartiti in cete, asteptaii pe vrajmas si-si
planuiati lovirile. A patra zi pe la namezi, pindarii de pe maguri zarira. dinspre
Giurgiu un nor mare de praf intunecand vezduhul. Pe la toaca, oastea marelui
Vizir, de zece on mai numeroasa cleat a lui Mihaiu, era impanzita la gura vadului, dincolo de pod. Din infundaturile codrului, Romanil isi mesurail vra'jmasul cu care avea s dea pept a doua zi. Noaptea i-o petrecura sfhtuind imprejurul focurilor. Cand se lumina de ziu& toti erati in picioare, nerabdatori gata de
lupta. Marimea priraejdiei ii infierbintl. Mihai se plimb& printre ei. Privirea si
www.dacoromanica.ro
DUNAREA
211
vorba lui dau sufletelor Incredere si bratelor tarie. Cu inima copil si nu perdeti
nici o miscare. Glnditi-ve ca in cumpana barbatiei voastre atirna azi destinele
teril, minclria si viitorul neamului nostru l...
Cumplita a fost lupta si mult sange s'a mai versat pans sa se hotarasca
biruinta acelei zile. De trei on s'ail izbit, din ce in ce mai indirjite si mai furioase,
cele doue armate. De trei on neinfricosatele siruri ale lui Mihai se raped dincolo
de pod sill despica drum cu palosele in gloatele adinci si dese ale lui Sinan.
Inabusiti insa de covirsitoarea multime a dusmanului, care parea ca de ce-o tai,
de ce sporeste, Romanil se retrag, Incet si cu rinduiala, in strimtoarea in care
turcil nu indraznesc Inca sa se adinceasca. Se lass soarele spre asflntit. Prin-
tre copaci se ved ostasi leganduzsi Millie in pripa, nerabdatori de a'si jertfl
patriei cea din urma picatura de sange. In vale viermuesc turbanele. Sinan -Pala
se pregateste sa treaca podul si sa inainteze cu toata armata. Incep clipele marilor griji. In vremea asta iata ca soseste in tabara Romanilor o teats de trei sute
de puscasi ardeleni. Ajutorul acesta, venit la timp, e primit ca un semn dumnezeesc. Acum nu mai e un moment de pierdut. Mihai tsi intocineste iute rindurile, s'aseaza in fruntea calareldlor si smulgend o secure din mama unui soldat,
tsi face truce si da pinteni calului. Un freamat lung, ca de stirnirea unui Ant,
cutremura padurea. Turcii apucasera a'si trece o frunte de oaste dincoace de
pod. Mihai se repede voiniceste in ea si invirtejindu-se isi face loc cu calul si cu
bratul in multimea insphimintata, rateaza dintr'o lovitura de stingaciu capul

lui Caraiman-Pala si iiivalmaseste cu ai sei sirurile rupte si zapacite de iuteala
izbiril. Sinan, flerbAnd de manic, isi ridica grosul armatei si trece podul. Mihai se
face ca se retrage si-1 lass sa inainteze putin in strimtoare, unde multimea neputendu-si desfa",sura rindurile nu mai era asa de primejdioasa. Turcii incep sa
se treads biruitori, cand deodata se trezesc izbill in fats de oastea invapaiata a

lui Mihai. Puterea si mai ales iuteala atacului neasteptat ii opreste in loc ; loviturile care curg ca grindina le is vezul. Tipetele celor din nainte arunca groaza
in sufletele celor din urma. Macelul se infierbinta. Luptatorii sunt piept la piept.
Ochii scapard si inimile se indirjesc deoparte si de alta. Adinc strabate in gloata
fulgeratorul Voivod, lasand dira de morti pe unde trece; ostasil lui ucid cu manerul cand li se rupe spada. Ei inainteaza mereu spargend sir dupa sir, imprastiind spaima si neorinduiala in oastea pagans, care incepe sa dea Indaret si sa se
invalmaseasch. Cel din urma, vezendu-se impinsi spre pod, o jail la fuga. Sinan
se rapede sa -i intoarca. El racneste, blestema si bate in misei cu ghioaga-i de
fer. Dar strigatul mortii resuna mai tare. Oastea vizirului se tulbura toata, ca
hapadita de-o furtuna. Romanii lovesc orbeste. Pepturi si capete trosnesc sfarimate subt copitele tailor. Multimea nebuna de groaza isi cauta scaparea in fugh.
Fricosii tirdsc pe eroi. La pod se inghesuesc sa treaca deodata cal*, oameni si tunuri. Se face o larma, s'un forfot, s'un invalmasag, de nu mai stiu incotro sa se
miste. Toti poruncesc si nimeni n'asculta. Unii mor striviti de imbulzeala, a1 ii
s'asvirl in mocirla. Sinan, imbrancit, cade de pe pod si-si rupe dintii, un supus
it is in spate si-1 scapa. Soldati si pasi fug la olalta, lasand si arme si steaguri in
www.dacoromanica.ro
242
DUNAREA
manile Romanilor, care -i gonesc lovindu-1 de zor, pans cand noaptea is subt
ocrotirea intunericului el sfaramaturile ce au mai remas din marea oaste a lui
Sinan. Mihai se Intoarce incarcat de trofee. Stelele sclipesc peste baltile de sange.
Betranul, cruntul vizir bocete in cortu-i, rupendu'0 hainele de pe el. Nauc, nepricepend ce -i asta, aiurit de durere, geme clatinand din cap : Alah, Alah ! $i
pe cand spahiil lui tremura tupilati prin balarii, din tabara Romanilor se innalta
in linitea noptil cantece de biruinta.
De la Giurgiu in jos trecem printr'o larga alee de rachiti. Dunarea '0 croete matca drept parc'ar fi canalizata. Pe linga mal se mica incet lepuri marl
incarcate cu lemne. Non albi, scamosati plutesc in albastrul cerului. Amurgeste.
Din stinga, in zidul de salcii se deschide o poarta, prin care intra linitit Argeu1.
Aici, in unghiul acesta de ape, pe ruinele Constantiolei, veche cetate zidita de
Constantin-cel-Mare, e tirgworul Oltenita schela de grane a judetului Ilfov.
Malurile se teesc. Deoparte i de alta pamIntul s'aterne pustiu i neted ca o
apa. In departare, spre miazazi, se pierd intr'o lumina ro0etica inaltimile Balcanilor. Ne oprim cateva minute la Silistra, port bulgaresc. De -aici, din fata ye-
chiului fort Arab-Tabia, amindoue termurile ni-s deopotriva de scumpe. In

dreapta incep sa se desfapre ,sesurile ondulate ale Dobrogei, in stinga, nesfiritul camp al Baraganului, care a vezut pe Alexandru Machedon gonindu-0 falangele pe urmele Getilor spaimIntati, i pe Mircea-cel-Mare, biruitorul de la
Rovine, alungand de pe hotarele Romaniei oastea sfarmata a trufaului Sultan
Baiazet Fulgerul. De aid pornete marele brat al Dunaril Canalul Borcea
care trece prin fata ora011u1 Calara0 i, batend spre miaza-noapte, curge tale de
cinci poste intre deprtul pururea insetat i suhaturile mlatinoase ale ostrovului
Balta.
Noaptea se lasa tacuta, vasta, solemna. Luceferi multi resar din fundul apeI
si
tremura pe valuri. Subt tainica mingiere a lunii, Dunarea, culcata intre pa-
durl, care-I aduc aminte de izvoarele-i departate, pare ca viseaza. Cate-a mai ve"-
zut, doamne, i cate mai tie Dunarea asta a noastra
cand ar sta ea sa le po-
vesteasca pe toate ! Din vremurile tulburi, de pe cand pamintul nu-0 aezase Inca
neamurile in graniti hotarite, roiail popoarele pe malurile el atragetoare. $i

n'a fost imperat mare sa nu-0 poarte pe-aici doru-i de cucerire. N'a fost colt de
lume in care s nu fi strabatut faima frumosulul Istrosa, fermecatoarele legende ale acestui minunat fiuviii, la care se inchinail atatea noroade 'a carui apa
scrie Sofocle
avea, in credintile celor vechi, darul de a spala de pecate.
Dealungul acestui maret torent, care spintecti Europa in doue, au curs puhoaele
de barbari, hordele selbatece ale pustiitatilor de la miaza-noapte i de la resarit,
popoare vechi eat risipit, iar altele au odraslit i eat ridicat pe sfarmaturile lor,
,si cral din toate partile lumil 0-ail napustit pe -aici o$ile In razboae, din
strapicia carora eat deslegat i lamurit cele mal marl evenimente in istoria
omeniril. Remal uimit cand staff sa cugeti ce de noroade s'afl vinturat pe malu-
www.dacoromanica.ro
213
DUN/REA
rile Dunaril vi cate frunti incoronate s'au oglindit in undele ei, de la Dariii pana
la domnitorul Carol.
Pe drumu-1 lung de trel mu de chilometri, Dunarea spala trel imperatii,
vase regate vi doue principate, da viata la 30 de orave, din care tree sunt capitale, soarbe 120 de riuri, sparge doue viruri de munti, vi in falnicu -i mers spre
mare ivi asculta gloria cantata in ease limbi; dar doina, adinc mivcatoarea
doina a Romaniei, o farmeca inteatata, a-0 dal acestel teri cea mai bogata vi mai
frumoasa jumetate din stapinirea valurilor el. Nici nu se putea visa un dar mai
pretios vi mai binefacetor pentru patria noastra, pururea rivnita de atatia megievi puternici, tinta atator vise lacome, Ileana Cosinzeana pusa de soarta in calea zmeilor inviforati, rapid de frumusetea ei. Dunarea e briul vrajit din basme,
care, incingend trupul gingav al acestel fecioare, incremenevte pe loc bratele vrajmave intinse asupra ei.
A. VLAHUTA.
iiiil.C.
www.dacoromanica.ro
STRIGOIUL
04.1.1....
cum to pop' s'o 'ntrebi, ca n'ar respunde.

\DPunendu-I pe genunchi uitatul fus,
Pe-un scaun vechiii in fata vetrei scunde
Privete 'n foc, i Domnul tie pe-unde
E gindul mamel dus.
E singura pe lume, i pierdutA.
Barbatul eI, sunt ani de cand a dat

Pe Bistrita 'n virtej, manand o plura.
Remase-aka de Dumnezeil batuta
SA toarca biata 'n sat.
5i-acum d'abia s'a 'nchis mormintul bine
Pe singuru -i copil, ajuns flAcati,
i-ail. i 'nceput cu .oapte 'ntre vecine
N'au p'altu 'n sat? Dar cine-o tie, tine?

De ce-ar vorbi de reil?
Ea-I vede 'n colt mormintul sur, iar irul
De plopi innalti se sbuciumti, cant and,
si -i plin de-un vuet jalnic cimitirul

Tresare-acum. Ea da sa-1 toarca firul,
5i -1 uita in curind.
www.dacoromanica.ro
...
STRIGOIUL
De-odata 'ntoarce capul fulgerata

Spre prag. Dar nu-i nimic. I s'a parut
Ca suna clanta ca din mani purtata.
Se 'ntoarce spre fereastra-apoi deodata,
Dar geamul e tacut.
Se uita lung la gem. E noapte-afara,

*ii luna 'n cer ca ziva. i-1 tarziii.
Se uita 'n jur prin colturi, spre camara...
'i-apoi se 'ntoarce 'fleet spre ua. iara
'Mere i pustiti.
Se scutura, cu frig, pe scaun mama

*i 'nchide ochil strins, i sta pe. loc.
A fost icoana 'n colt, pocnise rama.
Ea-1 terge ochil umezi cu naframa
i iar privete 'n foc.

Dar iata pe mormtnt lumini s'arata.
Cum stall tintiti spre om, de prin strimtori
Doi ochi de lup prin noaptea 'ntunecata,
A..5a doi ochi de foc spre truce cata
i stall nemicatori.
Motan sbirlit cu plete 'nglrbovite

Sta 'n culme de mormtnt, venit din iad :
Dar crucea nu-1 infrunta 1 i topite
Se sting Meet luminile 'ndracite
i 'n haul noptil cad.
Pe scaun a 'nghetat acum b'etrana,
Caci tot mai mult se sbate pe mormtnt
*i salty sbuciuinata 'n sus tarina,
Parea ca din adinc o svirl cu myna
Fereasca unul stint I
S'aud horcaituri de om ce moare
Strapuns de cel ce-1 sty 'n genunchi pe piept,
Resare-un cap cu plete sburatoare,
Un piept, i-un om, i iata-1 in picioare
Sta 'n zarea lunil drept.
www.dacoromanica.ro
215
216
STRIGOIUL
Cum gIlgae la vaduri apa 'n glrle,

Gangave vorbe rani din gura-I ies,
II joaca erp1 in sin, in per opIrle;
Iar pieptu -i resufland, bolnav s'asvirle
Mal tare i mai des.
Tirindu-0 giulgiul alb spre gard se duce,

Iar roii-I ()chi ca doue flacari ard.
Intinde -un brat spre par ca sa-1 apuce,
Punend apoi piciorul sting pe-o cruce
El sare peste gard.
Nici pa01 nu-1 sunara pe morminte
Nici umbra'n urma lui nu s'a vezut,
Ca surul nor de turn trecu 'nainte
Subt gard s'aud oftari, s'aud cuvinte
Si plb.nge-un glas gemut.
Se sbate'n chin dracesc, el varsa para.

hi smulge giulgiul putred de pe trup,
Se pleaca'n patru brand in chip de flail,
S'asvirle peste cap, i'n urma iara,
Pazig-ve ca-I hip I
Si bate'n falci, sa mute i s'omoare,

Iar spume verzi II picura ferbing
Din gura-I cu gingil sangeratoare,
Pamint asvirla 'n urma-i, din picioare,
Si mime 'ntre ding.
Cu labele pe giulgiii, el 11 sfa'ie,
Si 'n gura '1 is i.-.1 scutura prin Ant,
Turbat el roade'n ding cate-o fade,

Framinta 'n loc pamintu 'n vramaie
*i mu ca din paraint.
Il vezi? Pe dupa gard in goana vine
Si ese'n drum; spre sat alearg'acum,
Iar coada ridicata 'n sus o tine
De eti pe drum, da 'n laturi, to creOine,
Sa nu to afle'n drum!
www.dacoromanica.ro
STRIGOIUL
Acura e la rescruci si sta si scurma

.5i-adurmeca pamintul intr'un loc
Suf larea bietei mame acum se curma,
Ca n'afla 'ntoarsa lupul nici o urma,
i-alearga val de foc.
El intra 'n sat, is drumul peste vale.

Incep sa urle-a moarte cainit 'n sat
.,)'i fug spre usi de tinzi, ferind din tale;
In turn, in clopot actin url' a jale
Un dang infiorat.
Crestinil cap nu dorm cu spaima chiama
Pe Maica lui Hristos si-aprind grabit
'ramie si-usturoia pe-un vas de arama
Ea singurrt 'n cascioara.', biata mama.
Sta chip inmarmurit.
Ea-1 vede cum despica in doue satul;
E cret la per si 'nalt cat un vitel,
Invirte ochi de flacara, turbatul,
:;;i -i iute 'n mers si-I negru ca pecatul
Ca-i Duhul mil in el.
Ea nici nu'nchide ochii sa nu-1 vada,
Nu tremura de el, nu-si face cruel.
Cazii icoana 'n colt. Putea s mid!
Strigoiul e aid, el e 'n ograda,
Sarit peste uluci.
Acura la usa tinzii, iar zavorul

S'asvirle singur, sgomotand, din loc.
E'n tinda. E pe prag. A pus piciorul
In cas'acum. A intrat ucigatorul,
Dar ea se uita'n foc.
Cu ochii fiorosi priveste-o clipa
La ea, si 'nvirtejit s'asvirle-apoi,
Cu dintii-I prinde-a poalelor aripa,

Ea sare-atunci nebuna 'n sus, si tipa:
Sarill ca e strigoiii.
www.dacoromanica.ro
217
218
STRIGOIUL
Atat a fost. Nici alt cuvint, nici luptd.;

Cad nimeni din vecini n'o auzi.
Dar moarta o gdsird. 'n zori, si suptd,
tii 'n jurul el bucdti de haind ruptd,
Crestinii-a doua zi.
G. COpUC.
--...Q.IC.---..
www.dacoromanica.ro
Cascada de la obirsia PelesuluI
www.dacoromanica.ro
ANIVERSARUL D-LUI T. MAIORESCU

.-.....-.-...-.
a 1.5 Fevruarie curent fostil elevi ai D-lui Maiorescu, astazi amicii si colegii sei universitari, au serbatorit al 60-lea aniversar al nasteril sale, oferindu-i un volum comemorativ si urhri de viath lungh si fericita.
In literatura romana omagiul adus D-lui Maiorescu are o Insemnatate.
El e confirmarea, de catre o parte din tinerime, a activitatil si isbindirii ideilor
sale. In lntelesul acesta mai larg, credem de datoria noastra. a ne uni cu cei
care 1-aii serbatorit si a ne arata sentimentul nostru fall de o cariera stralucita
ce culege astazi roadele recunostintel. Tacend sail nurnal Inregistrand un astfel
de ornagiii literar, am putea fi 1ntelesi reg.
Este stint ch cei mai multi din jurul acestei reviste am profitat de luminile si sfaturile D-lui Maiorescu, si unii, in cei dintal ani de incercari literare,
am fost incurajati prin interesul si simpatia ce d-sa ne-a aratat. Daca mai tarziii
pe alocurea paralel cu drumul tras de

ideile d-sale, dar uneori opus si cateodata incrucisandu-se,
aceasta nu ne-a
not am apucat un drum deosebit,
impiedicat de a apretia si admira In totdeauna personalitatea D -lui Maiorescu.

Privindu-1, deci, cum ar privi cineva pe o cunostinta superioarh si amabila dintr'o Cara strains, recunoastem In d-sa o fire extraordinar inzestrata,
aplecath chtre tot ce e frumos si mare; o inteligenta de o rara sensibilitate, o

instructie solida si un dar de expunere Intro forma mhiastra si armonioasa care
a Inciintat adesea chiar si pe cel pe care i-a sangerat.
Mai mult decat atata : recunoastem D-lui Maiorescu de a fi fost cel intat
2
www.dacoromanica.ro
222
What la not, care a gasit printre gindirile ce-i brazdau mintea o idee noun i
fericita : Poporul roman nu avea o literature in intelesul clasic al euvintului ; o
astfel de literature trebuia create. Pentru realizarea ei, trebuiaii pregatite spiritele,
trebuia curatit terenul, trebuia inlaturat pretextul de literature ce exista. Atunci
incepu d-sa a scrie i defini ce e poezia i ce nu e poezia, a arata pe eel care
pot fi consider* ca poeti incepetori la not i mai ales pe cei care nu pot fi. Iata
ideia pe care o implanta i o crescu D. Maiorescu in critica sa limp de 25 de ani.
Intemeiata pe adeveruri clasice, consacrate de sute i mii de ani, critica sa
e o conceptie solids, trecend, pe de-asupra ideilor secundare, la principiile fundamentale care au capetat in decursul veacurilor o confirmare definitive i corn-
plecta. Ea e, potrivit comparatiunil unui filozof, ca un betran intelept ce ar fi

trait de la inceputul lumii i ar fi profitat de experienta tuturor. De aci insa i
caracterul et dogmatic i exclusiv, ca al unui cod literar dupe care se judeca lard
apel, i servind mai mult de frill celor ce ratacesc decat de incurajare celor slabi ;
de aci i faptul ca ea trebui se indeparteze in mod firesc once idee literara noun
care-I Ora trecetoare; de aci generalitatea el.
Tot ca urmare a intemeerii acestel critice, e ca parerile D-lui Maiorescu
sunt de o statornicie neclintita. La cei mai multi oameni, chiar la eel care se
cred constanti in ideile for primitive, li se modified cu timpul unele pareri. La
D. Maiorescu, odata adoptate, ideile sale all trecut in stare de axiome a priori, de
articole de catehism, in care d-sa are aceeai credinta pe care o avea i in tinerete.
Influenta sa a fost folositoare inteun moment de fierbere a unor idel noue,
cand o multime de tineri se imbataii de iluzii personale.
Cele mai multe din paginele scrise de d-sa vor re'manea, atat prin interesul ce ele deteapta cat i prin judecatile sale drepte, cat i mai cu mama prin
stilul sou literar, frumos, in tot ce are cuvintul mai etimologic, exact, prudent
i circonspect.
Iata parerea noastra despre critica D-lui Maiorescu, despre partea literara, care ne intereseaza mai mult a activitatii sale.
In d-sa insa am putea zice ca sunt patru oameni diferiti : criticul literar,
profesorul de filozofie, omul politic i avocatul. Aceti oameni, confundandu-se
in personalitatea sa, s'aii ajutat adesea intro el precum i -au putut aduce ate
data i neajunsuri. Dad, gasim de multe on in criticul literar acea putere extraordinara de generalizare, recunoscuta filozofului din sine, i in profesor acea
forma literara, desavirita a criticului, gasim insa in critic un fond metafizic si
autoritar, in profesor recpunsuri i chiar atacuri la adresa adversarilor set literati. D. Maiorescu in cate patru carierile sale a ocupat locurile cele mai de frunte.
Ne gindim ce ar fi fost d-sa dace educatia i imprejurarile 1-ar fi ajutat a remanea in o singura cariera, de literat sail filozof !...
Spre maturitatea vietil sale, trecend de la teorie la actiune, de la literature i profesorat la politica, D. Maiorescu indeplinete evolutiunea sa cu acee41
rare logics i consecventa, care l'a caleuzit in toate actele vigil sale publice.
Dace ideile qi activitatea sa complexa vor putea fi discutate, ceeace nu-t va
www.dacoromanica.ro
223
contesta nimeni e ca d-sa a servit toga viata cauza adeverului, i, de cate orl l'a
Intilnit, l'a aratat cu curaj, fara sh, se Ingrijeasch de vrajmaqil ce-I putea face.
In privinta aceasta cu totil 11 datorim mult. Chiar contiintele pe care
le-a turburat au catigat ceva din aceasta turburare. Cate min ,1 insh n'a trezit
d-sa, ate gindirI personale nu a nascut In altii, si pe cap' nu I-a facut sa
inteleagh nuantele frumosului i ale adeverulul.
Iath cuvintele pentru care ne credem datori a'i aduce i not omagiile
noastre de admiratiune i recunotinta.
Pohte e bine ca posteritatea, care mane va avea sh judece In mod definitiv
pe D. Maiorescu, sh, gaseasca, In corul celor ce l'ail serbatorit cu prilejul aniversarului soil, parerea unui contimpuran, pornith, dupa pilda data de d-sa, numal
din dorinta de a afirma adeverul.
N. PETRWU.
www.dacoromanica.ro
FECIOR DE BANI GATA

Or mare) 1)
IV
i chiar sa nu fi voit Gheorghita s se opreasch in drumrtot n'ar fi putut sta

in potriva lui Kneaz Ciupinsky si Baron Go llan, care staruise de dinsul s
4 se abat5. la Pesta, rain pamintesc, cum ziceaii, pentru yin bun si femei
cSa.
..,
frumoase.
Legase de aproape cunostinta la Sperl cu acestl doi cavaleri spilcuiti, pintenati si cu musteata trasa pe ceard, cand darnic, cum it lasase Dumnezeii, deschi-
sese punga cu bani si platise Intel) sears demancarea unor porumbite zvaphiate,
care 'I Meuse necontenit cu ochiul.
De atunci, ziva noaptea, erail impreuna, si cum Gheorghita, magulit de a
se arAta pretutindeni cu niste tineri din lumea inaltA, purta singur cheltuielele
marl si merunte ale petrecerilor, nobilii lui prieteni it rugara sa le ingadue si for
prilegiul de a-1 ospata in palaturile ce aveaii pe marginea Dunaril la Buda veche.
0 asemenea cerere, deli ii stingherea planul caletoriei, 11 ametea totusl cu stralucirea inchipuitelor serbatori ce erail sa, se injghebe pentru dinsul de care tovarasil lui, magnati cu coroane si pe nasturii de la cisme.
Se hotari deci s remana, chibzuind eh' data ar trimite pe Sotir Tiganul
i) A se vedea Literatura fi Arta Romdna, anul IV, pig. 155.
www.dacoromanica.ro
VECIOR DE BANI GAI'A
225
inainte cu o scrisoare pentru Clucerul Alecu, In care sa -I arate cum stateall lucrurile si sa -1 roage a domoli pe tata-sel, ar fi cu mult mai nemerit decat sh,
alerge el insusl intru inttmpinarea infruntarilor si a maniei postelniculul Dined..
Cand sosi vaporul la Pesta, el se cobori deci cu mindril lui prieteni, iar
Sotir, dascalit bine si potrivit din parale, o lua in josul apes, bucuros ca acum o
sa -0 implineasch somnul prOpaclit in cele 1.0 zile de cand era pe drum.
Casa unde trase in gascla era inteadever mare, nalta si frumoasa. Era in
mijlocul unei gra. dini, avea o multime de usi si de ferestre si trebuia sa fie casa
de om bogat, de vreme ce doue siruri de slugi, in haine cusute cu fir, esira inaintea
trasurii ce-I adusese de la vapor, pana la intreita scara de marmura alba si vinata
ce ducea la usa intrarii. 0 coroanh mare auritO sta infipta sus pe zid, iar de
desubt niste cuvinte scrise pe care Gheorghith nu le putu intelege, find in o
limbh necunoscuta. Toti se plecaii dinaintea lui, il surideati umilip vorbindu -i,
si din graf nu-1 mai scoteau.
Asa plimbandu-se el prin cele doue odhl, frumos mobilate, ce i se daduse
si uitAndu-se cu placere In oglinzile nalte [dna in tavan, se indrepta de mijloc
si se cocoa pe picioarele lui cele scurte, soptind in sine cuvintul de graf, ce-1 gadila placut urechia si ii inviora pare -ca sangele, facendu-1 sa umble ceva mai iute.
Era multumit, multiunit de tot si seara intinzendu-se in patul moale si
plin cu perne de puf, abia avu vreme sa -si aminteasch de pranzul cel bun si gustos, de niste ochi albastri scinteind subt undele unei coame negre si de-o vorbh
zisa asa in treacat de Kneazul, despre sosirea unor pristavi al lui cu bani, caci
adormi adinc si linistit ca un om fdra de griji.
A doa zi cand se cobori in grAdina, cea dintal fiinta ce intilni fu vedenia
cu ochi albastri si per negru, dupa care alergase ca un nauc toatO noaptea, in vis.
Naha, alba, cu umerii largi si pieptul inainte, cu privirea focoasa si cu surisul pe
buze, ea ealca usurich si vioae pe iarba taiata, culegend margarite, ghicitoare de
dragoste. Gheorghita remase indelung neraiscat uitandu-se la dinsa, sinitind un
tift ce in piept care D. furnich asa placut si molatec deodata, incat i se impaijenira
ochii si i se rourh fruntea.
Era frumoasa, si frumusetea el rapitoare de rah* si de inirai, era primejdioasa si Mean-Moue. Cine nu cunoscuse pe Gila si nu-si blestemase norocul ch.
II esise in cale! Cu bratul incarcat de flori se wed ea la umbra stejarilor gatindu-0 o cunund si ra.urmurand un cantec ce se departa pare-cA a lene de Hugh dinsa.
Mal intai pe departe si cam ocolind, apoi tot mai aproape se indrepta Gheorghith,
imbarbatat de un gtnd indraznet, in spre ea, sumetindu-si cat putea trupul lui
maruntel ca sa nu se semene unui puiri sgribulit pe lingo o asa de raindra pallnip.. Gil la il vezuse de la inceput si-1 urmarise mereil cu coada ochiului, Meat,
dibace cum era sa priceaph firea oamenilor, intelese indath ce se putea petrece
in cele cinci palme de came vie ce -'i juca imprejur, ca o pOpusica pe un fir de ata.
Pe nesimtite ajunsese el ling dinsa si cauta acum cuvintul potrivit cu

care sa o intimpine, cand ea se scula deodata si aruncandu-i cu amindoue mainele margaritele in obraz, fugi rizend in fundul grhdinii. Flachul nostru remase,
www.dacoromanica.ro
226
VECIOR DE BANI DATA.
incremenit de o asa primire si cu ochil in pamint privea nedomerit stelele albe

ce-i cadeati una cate una la picioare. Desmetit isi trecu mana prin per ca sa-si
vie in simtire si doue margarite i se prinse intre degetele-i mid care tremurail ca
varga, El se uita lung la dinsele, le saruta, le privi iar, apoi le ascunse in sin zicend : Ori m'a fermecat, on o iubesc ca un nebun
Fundul gradinii, o padurice de plopi si de aluni, dedea pe marginea Dunarii. Nicl alee, nici carari haute, abia un drumeag facut printre vreascurile
calcate cu picioarele pe care nu ar fi putut merge doi alaturea. Gheorghita, dupa
ce scormoni cu vezul prin toate partile in zadar, se furisa cum putu printre crangile incalcite si mai plecat, mai ghemuit rezbi intr'o poiana inclinath pana la
marginea apei. Cata in stinga, cata in dreapta, nimic. Incepuse chiar sa-1 para
reu de atata drum si vreme perduta, cand zari albastrul unei rochii ascunsa intre
frunze si deasupra un cap vesel ce-1 privea cu ochii tintitI si cu degetul pe gura.
II fu deajuns s se intoarca, pentru ca Gilla zbucnind in hohot sa iasa la
lumina si cu glasul tremurat de ifs sa-1 intrebe : Nu ti-s dragi margaritele? Nu
toate, respunse Gheorghita cluios, de aceea am luat numal doue, una pentru fie,care si, dad. al credinta in ele, sa ne cercam pe rind norocul
,, Norocul omului nu se cearca pe flori, el ese fieca'ruia odata in cale,
',atilt mai reu pentru cel care nu stie sa-1 prinda u.
Biciuit pare-ca de aceste vorbe, Gheorghita tresari, se incorda si fara de
veste luand pe Gilla in brate o saruta nebun de dorurile si de ispitele ce-1 ardeaii
I i<
sangele.
A trebuit sa, inceapa a plange ca sa poata scripa dintre mainile ce o stringeati cu furie, sdrobindu-I pieptul si gitul pe albeata caruia se tiparise in dungl
rosil urmele degetelor.
De-alungul pe iarba, cu capul in maini si cu fata in jos, ofta si suspina

acum, iar baiatul de oparte tremurand .si sufland grew cata la dinsa turburat,
cercand sa-si desmorteasca limba greoae si sa-si moae gitul uscat, strins parch
inteuh cleste de fer. In genuchi linga ea se sili s o impace, mingiind-o si vorbindu-I de iubirea lui cea peste fire, de tineretea lor, de singuratatea in care se
aflaii, de cer, de flori, de Dunare, de fugit, de tot ce poate trece in sfirsit prin
creeril inferbintati ai unui strengar de 20 de ani, care se intinde ca un searpe la
soare pe iarba verde, ling o femee frumoasa ce plange cu perul despletit,
lasa mana, gitul si fata fara alta aparare decat indemnuri scurte de cuviinta si
rugaminti cu ochi galesi, impodobite cu oftari si cu amenintari desperate!
In culmea aiuraril Gheorghita ii facea toate obicinuitele juraminte cu
marturii de credinta si de vecinicie; iar ea, dupa ce-1 asculta privindu-1 lung cu
ochil maxi si umezi, desmerdandu-I fata, se scula repede, 11 saruta pe gura si peri
ca o naluca in tuffs. El remase ca trasnit ridicat inteun cot pe iarba, apoi se

scula, se roti in toate partile, striga, chema, alerga de la o tufa la alta, se duse
o bucata pe poteca, se intoarse inapoi, se necaji, batu din picior, &Anse mainile, dar de geaba ; Gilla fugise, si de astadata nu mai era glum& Asa aprins cum
era, 'I veni o clipa gindul sa se arunce in Dunare, dar ajuns de vale, n'avu tra-
www.dacoromanica.ro
FECI0h DE RINI GATA
22;
here de inima pentru moarte, s'apoi tot se insela cu phrerea ca far o va gasi-o
ascunsh undeva.
Inima omeneasch este o ghicitoare vechie ca pamintul, pe care zadarnic
o tot bobeste lumea din cand in cand, numai intimplarea o desleaga I
Cine ar fi putut de pildh bhnui eh Gheorghita al nostru, pornit cu grija

in suflet la drum, in mijlocul drumului era sh.-0 o lepede, si ca si, cum n'ar fi
avut nici o legaturh cu trecutul, sh se robeasca cu trupul si sufletul unei femei
care '1 fa'ghduise aproape totul si acum nu-1 dadea nimic alt decal o vorba dulce,
un surfs indemrator si un deget de shrutat. De nu s'ar fi stapinit, din pri6ina

Contelui si Baronului, mai eh ar fi plans de necaz. Suferea si thcea!
De astfel tovarasii lui faceail totul pentru a nu-1 lasa indelung cufundat
in ginduri, care tot mai negre se nhpusteall asupra-I, cand din intimplare isi mai
purta mintea si pe acasa.
Mese si chefuri ziva si noaptea cu lautari unguresti, cu ceardas si cu fel
de fel de nhzdeavhnii, care trebuiail sh tie o multime de bani, de vreme ce numai
el, care, nestiind obiceiurile locului, rugase pe Baron Gollan sh-1 reguleze doar
bacsisurile, cheltuise in trei zile o sums bunicica. Nue vorba ca asa mai perduse el si la carp, dar aceasta mai malt fiindch statea Gila linga dinsul si din
cand in cand ii strecura cite un cuvint de foc in ureche, on il stringea de mans,
cu mana ei calda pe subt mash. Ar fi fost bucuros sh-si dea sufletul, numal femeia ceea sh-1 fi prilejit macar o noua intilnire in poiana de pe malul Dunarii.
data la mash, Contele Ciupinsky povestind ce i se intiraplase cu Gila in at;elas
loc, lui Gheorghita i se intunech vederea, capul II urla a clopot si sangele II batu
atat de tare in toba timplelor, Meat II fu teams sh nu-1 villa'. nebunie. Ca &I-0
poata veni In fire beu o sticlh intreagh de Tokay pe neresuflate. Era si gelos
sermanul, dupa ce era amorezat si gra de noroc 1
Si data ar fi fost el macar domirit asupra unei grozave munci sufletestl,
tot s'ar mai fi putut minglia de atatea neajunsuri, de care suferea sermanul fara
chip de alinare. Mai cu osebire cand vedea pe Baronul luand pe Gilla de duph
git si shrutand-o fa'rh fir de sfiala macar de dinsul care era strain
II venea
sa-si iasa din toate rhbdarile si sa caute pricina ungureanului fudul, ca doar nu
era de geaba 1.antos si zurbagiii din fire.
II spusese lui asa Kneaz Ciupinsky si Gilla 'I marturisise ca. Sander Gollan
'1 era frate de lapte, crescut cu dinsa din copilarie, dar ce sa -I fad omulul nara-
vas, cad lui tot mai Incruntat II crestea necazul. Apol pare ch era si un fatut cu
dinsii. Bine, sord, sora, dar si atatea desmerdari prea din tale afara. Intrase flacaul la banueli, ca era frumoasa si mult se mai uita cu drag si avea nuri la vorba.
Trecuse acum o septhmanh, si mai bine de cand Gheorghith, imbuibat de
here si mincare, obosit de alergaiura, de calhrie si de dant, scurs de parale la
carti, astepta cu neastimphr din zi in zi mai spornic un respuns la scrisoarea lui.
Oricate socoteli ram el spre a cumphni Intarzierea, nerabdarea 11 covirsea mai
repede, astfel ca Incepuse acum sh se necajeasca cand se gindea la cel de-acash.
CopiL resfatat, ce sh-1 fad% 0 singura data numal o mustrare de cuget pentru ce
www.dacoromanica.ro
228
PECTOR DE DAM GATA
facuse, 11 arse ca un fer ro, ling ea pert ca gindul, mai ales ca tocmai atunci
Gil la it intreba, gadilandu-I urechea cu oapte : Me iubeti, me iubetl? precum
avea de obiceiii.
Daca o iubea ?... 0 iubea atat de mult .i fail sa-1 dea singur socoteala
cum i de ce, Inca el, destramatul, el, cinicul, ajunsese sa fie fericit numai privind-o,
ca 0 cum pentru intaia data se apropiase de o femee frumoasa. Cand vorbea cu

dinsa sta sfios i rugator in fata-I, abia cutezand sa-I atinga mainile albe cu gropi'e trandafirii, care if tiparaaii obrajil cu lovituri dese i uurele, ca cum ar fi
fost doue labe de pisica jucandu-se cu un ghem.
Sosi in sfirit o scrisoare din Bucureti In care Postelniceasa ii stria in
locul Clucerului Alecache, dojenindu-1 de nebuniile cate Meuse i chemandu-1
numal dealt acasa, pang ce tata-seii, incurcat in nite judecati, sa nu-I is iare.0
gindul pornitului dupa dinsul. Cunoscendu-i apucaturile, masa-I trimetea i o
suma de bani pentru cheltuiala i drum. Grija i se ridica ca o povard de pe suflet,
tar banii sosise tocmai la vreme, cad cu ce cheltuise la Viena, cu ce dedese la
baciuri on la carp i vre-o cateva mii pe care i-le luase imprumut Kneazul,
pang sa-i soseasca pristavil cu bani, din eel 30.000 de franci, abia vre-o cateva
peticele de hartie I-se mai incurcail prin buzunar. Nu-I parea MI de asta, cad
el era risipitor .i cu nepasare pentru soarta banului ce-i intra in mana, dar era
stingherit din pricing ca Linea sa cumpere GUM nite giuvaeruri i n'ar fi voit
sa dea tocmai lui Ciupinsky a intelege ca are nevoe de bani. CAM se gindea lush
la plecare, la plecarea fara de intoarcere poate, i-se sfirea inima i-1 pariiseail
puterile. Adesea cand se plimbati prin poiana norocului,,, cum o numeau el,
Gheorghita o indemna pe Gila s fuga In Cara cu dinsul, nude ,,te void acoperi
numai cu our i cu pietre scumpe, i voiu trai ca un rob numal pentru placul
II zicea el cu glas tremurat si cu ochii umezi. ireata, drept respuns, Ii tragea
motul de per ce-1 atirna pe frunte i-I zicea, rizend : Eti nebun, iepuraule.
Iepuraul staruia insa necontenit i se ruga aa frumos incat inteo zi,
pironindu-0 ochii in pchii lui, ea ii opti stringendu-1 de brat : ,,De mi -al dovedi
ca me iubeti a-i fugi cu tine, i atunci vat de comorile tale.
De alta parte, felul cum legase cunotinta cu cel dot prieteni al lui, viata
ce dusese cu diniI, gazduirea cea atat de stralucita ce-i dadeati, graba ce puneail ei a-I intimpina dorintele, dragostea cea atat de coviritoare 0 de ciudat
incoltita in inima lui pentru Gilla, uitarea desavirita de sine in care traia, toate
acestea, cumpanite o clipa cu mintea limpede, faceaii pe Gheorghita sa se mire i
sa se ingrijeasca in acela timp. Ce-ar fi putut el oare sa le dea in schimb ?
Slab i ovaelnic cum era, deprins a nu se impotrivi faptelor i pornirilor
ce fara de frig ii stapineail flinta, el de la multumirea trupeasca lua povata de
traiA, i patimile eraii atat de inradacinate inteinsul Inca se lasa nesimtitor a fi
Unit de puhoiul lor. Magulit firete de prietenia unor feciori de bani gata, nobill
ca, nite imperati, dupa cum se mindreail a fi, incantat de primirea ce-1 fa'cuse,
ametit de frumusetea si farmecul GM, el nu mai vedea i nu mai pretuia nimic
all. in jurul sou dealt aceea ce-i imbuiba simturile i-I linguea zadarnicia.
www.dacoromanica.ro
i'Ectot DE BANI GATA
229
In ajunul zilil hotarite pentru plecare, pe cand Gheorghita atepta pe

G011an sa -i aduca banii de la poth, un fecior 11 dete o scrisoare prin care Knea-
zul i Baronul it vesteail, ca, urmariti i amenintati pentru fapte politice, erau
sift' s fuga din ora, ca fiindu-le peste putint,d. de a-.I stringe in graba banii
de la moii, luau indrazneala de a se imprumuta din noil de la dinsul, dandu-i
be de intilnire in Bucureti, unde-i faghduiaii a-1 despdgubi i a -i larnuri totul.
Baronul it mai ruga sa aiba grip. de Gil la i sa nu o lase sa vie singura pe drum,
duph dinsul; iar Kneazul S1 inshrcina sa reguleze in locu -i nite socoteli pe care
nu avusese vreme a le desface in pripa plechril.
Numai odata mai remdsese impietrit Gheorghita de o aa neateptata intimplare, cand 11 trintise calul la Bucuresti, drept in tapa ferestrel unei cucoane
careia ii Mom cu ochiul. Ceeace it mihnea mai mult era lipsa banilor, fara de
care numai atunci simti el cat de uor trage in cumpdna. Nedeprins a putea
face ceva prin el insu1, era ca cu mainile legate. In nedomirirea in care se afla
voi sa se sfatuiasca cu Gil la. 0 gasi peptanandu-se i, aa cu perul desfdcut, cu
gitul i bratele goale, privindu-1 gale i vorbindu-i de aproape, ea 11 spuse ca
banuia de mult aceasta nenorocire, ca inca de cateva zile Sandor i Kneazul erau
vestiti in taind sd. se Lea nevezuti, eh ar fi fost nenorocith sa remand singura
Para sprijin i prieten pe lume, eh intimplarea era mai metera decat dinii, find
ca -i ldsase singuri, singuri de tot. ,4-1 vrhjea cu ochil i-1 desmerda cu graiul,
it inchlzea, i1 uimea, aa, ca Gheorghita cdzendu-I la genuchi si plangend de fericire o rugh sa Leh cu dinsul ce va voi.
Greutatea cea mare era sd gaseasca bani. Cu imprumut n'avea chip sa
is de nicderi, acasa nu indraznea sh scrie, astfel ca ar fi remas mult i bine zalog
acolo, data gazda, om de aproape a celor doi fugari, nu 1-ar fi scos din incurchtura. Lua totul asupra lui, dand pe Gheorghita in chezaia unui om a luI, chruia ajuns in Sara avea sii-I respunza banii cu &eased dobinda pentru incredere
i ateptare i cheltuelile prilejite cu dusul i intorsul.
De bucurie I-ar fi shrutat i malnile pintecosului Neme, care cu caciula
In many Ii insoti pand la vapor, unde, privind chiorl pe Gil la, mai frumoasa de
cat niciodath, le, ura cdletorie gi petrecere buna.
V
Se luminase de ziva i postelnicul Dinca Bukoveanu Inca nu Inchisese

ochil. Plimbandu-se in lung i in larg toata noaptea nu-,i putuse afla odihna
gindurilor, care Il frAnaintau cumplit incruntandu-i sprincenile sure i Invinetindu -i buzele de manie.
Mielul I Nesocotitul! zicea el din cand in cand, i cuvintele -i eeau, In-
tretdiate de suspinuri, din peptul zdrobit de ocara i napastea ce chzuse asupra

easel lui, prin nemerniciile fiului seu Gheorghita.
Cand, dupd eirea bisericii, Postelniceasa veni ca sa -i aduca cafeaua, 11
gasi trintit in ungherul palatului cu capul in perne, re,sufland greil ca un bolnav
www.dacoromanica.ro
FECIOR DE BAN! GATA
b26
zdrobic de oboseala. Speriata, cucoana Roxandra, netezi cu raana-1 alba si motile
timplele bietului betran care tresari ca desteptat dintr'un vis reit

Tu esti, zise el descoperindu-si NO pe care se vedeati brazde rosil si
umede. Sermanul plansese de durere si de manie, plansese singur, neraingaiat si
ca parasit de orice sperare 1
Dar de ce doamne iarta-me atata sbucium pe tine, grai ea... Infiorata

de privirea turbure cu care cata barbatu-setI la dinsa, ce o sa-i facem, e copilul
nostru, singurul reazem al betranetelor, nu cumva ca, o sa-I luara acuma zilele
pen tru niste nebunii trecetoare ale tinerelii?!
Cum vorbesti, femee? Pare-ca nu i-ar fi mama in dreptate ? Ce nebunil trecetoare? Sa-mi aduca mie lifta straind in cash, sa-mi lipesc eti inima de
duhurile necurate si de pribegii din toga lumea ? Dar, decat sa-I ved legat pentru toata viata de o lepadatura ungureasca, mai bine 11 infund surghiun la o
manastire, ca de aceea sunt facute manastirile sa inzdreveneasch pe cei nebuni 1
Auzi colo mail ! Nici sa-1 ved, nici sa and de dinsul 1 Sangele mai incuscrit cu
toy i soangherii, ()data cu capul !
Zise si sari manios in mijlocul easel, cu ochil amenintatori, fulgerand pare
ca pe Postelniceasa care isi mototolea pulpana mantalei de catifea pironita locului fara cuvint.
E drept ca si vinovalia procletului intrecea orice meSura a rabdarii.
Fugar si rezlet de scoalli., in care cu atata dragoste 11 asezase parintii,
undind bucurie.si raIngaere pentru viitor, Inselator prietinilor, jacas acelei nenorocite care isi jertfise o avere pentru a-1 scapa de rusine si acum, dusman vrerei lui tata-sou care-1 impotrivea de la casatoria cu Gilla de dragul si dorul
careia ardeaii nebunului mil de pofte blestemate in piept!
Cat putu sa rupa pentru cheltuiala drumului si pentru datoria de la Pesta
rupse el, iar betranul dadu fara prea.multa sila ca sa scape de gura nevesti-sei,
dar pentru plata de la Paris nici chiar Postelnicesii nu se destainuise Gheorghip si abia cu Clucerul Alecu se incercase a intra in vorba.
Si ii era veil, greil poste fire, chef Gilla, frumoasa si na'zdravana cum era,
putea dintr'o zi intr'alta sa-si gaseasca bine capului, si Bucurestii eraii plini de
tineri care numai pentru o zimbire i-ar fi desertat In poald o punga cu galbeni.
Pe linga celelalte si mindria doar it imboldea sa nu scape asa pasere

maiastra din mana, silnicindu-se el fecior de bani gata, cu imprumuturi pe furis
cu care inca de abia putea impaciui nevoile covirsitoare ale femeel ce iubea. Lua
de la ma-sa, lua de la Alecake, lua de la camatari, de la prieteni, de la vatafii de
rnosii, lua de la toata lumea si indeajuns tot nu avea. Dar de la cuconul Dina;
cu care nu daduse ochi de la intoarcere, nu putea prinde nimic, si nici cerca sa-1
inmladieze cumva, afundandu-se cu indaretnicie in patima pentru care se ofilea.
De patru luni de cand sosise in tail izbutise sa fie aratat cu degetul de
unii pentru mostenirea ce avea de cheltuit, on pentru Afrodita care cu ochil viol
si cu buze rumene facea pe lume sa-si Intoarca capul si sa-si opreasch raersul,
de alth pentru inlesnirea cu care iscalea sineturi cu dobInzi mai uniflate decat
www.dacoromanica.ro
FECtOR DE BANI DATA
234
juramintele i fa' gaduelele camatarilor ; de cel mai multi fiindca era baiat vesel,
vorbaret, bine imbracat i ca era singurul care tia sa porunceasca dupa toate
rinduelile o masa mare, cu 12 feluri de bucate frantuzeti, cu vinurile cele mai
scumpe din ten straine, i cu cel mai vestitl lautari din Scaune. La chef, se tia,
Gheorghita, nu mai avea protivnic, i la masa de stos nimeni nu-i putea tine in
deajuns piept.
Ca sa nu mai auza i sa nu mai vaza nimic din ispravile lui fia -seu, Postelnicul il facea veacul la Cara, unde din cand in cand fl calca cucoana Ruxan-
dra, vecinic purtatoare de cuvinte de pace, staruind pe linga Dumnealui sa-.0

imblanzeasca nedreapta urgie, caci indestula pedeapsa avea mititelul sa nu-1
poata vedea prtrintii bucurandu-se de viata impreuna cu dinsul.
,'apoi zeti, pare-ca i-al fi duman nu parinte, aa te otareti i te framing cu firea pentru nite pustii de parale cheltuite, ca doar nu o sa le luam cu
not in pamint, tot lui o sa -i remand. Ori atunci, on acum nu-i tot una. Uite de
nu mi-ar fi ca te dau in gura lumii, ml-i vinde exoprica i 1-a inlesni eu din
al met', cocoelul maichii, care sufere, sufere peste mesura, ca-I fecior de Boer i
n'are cu ce sa - i faca rata numelui printr3 oameni,

spunea cu lacremi cat
boaba de margaritar in ochi, cucoana Postelniceasa, care tia din tinerete ca
numal for nu putea sta nesimtitor Dinca al el, cel bun la suflet.
Dar de astadata boerul sta impetrit, ii era inima stearpa i de dragoste i
de induioare, iar amenintarile ere]. negre i vrajmae ca pecatul de moarte.
Mai bine sa -1 ingrop cu mana mea decat sa fill vino vat de nenorocirea lui, striga sermanul betran, care inca nu tia toate mieliile ce facuse i facea
pacostea de fid-seil.
Dar omule, vino-ti in simtiri, aiurezi, o sa me ingropi de vie, nu 11-e
pecat sa vorbeti aa, la virsta in care eti? Nu socoti ca Dumnezed te va urgisi
pentru gindurile rele asupra copilului tei4 S'apol is seama, nu intinde ata prea
mult, cad tine tie la ce desnadejde me aduci
Eu sunt mama i nu vreau sa
tiii de cate'mi tot spui, 'apol nici firesc lucru nu e sa staff oropsit i singur departe de lumea cu care al trait, ca i cum tog ti -au caunat a paguba. Dar asta
nebunie... pe viul Dumnezeii nu-ti sunt mingle intregi!
Si aa din ce in ce tot mai amar i mai invrajbit era traiul parintilor, din
pricina lui Gheorghita, care MIA de alto griia cleat de a avea bani i iar ban! isi
petrecea zilele la picioarele Gillei, care cu cat mai iubita i mai fara de pret se
simtea cu atat se facea mai rece i mai mesurata la mingaeri 1 la favoruri. Avea
dibacia inascuta femeilor, de a da cu atat mai puffin cu cat i-se da mai mult, i
a aprinde un foc mistuitor linitil i sufietului cu o scintee de dragoste i cu o
umbra de fagaduiald.
Lucrurile insa nu mai puteali dainui astfel pentru Gheorghita, nici firea
lui nerabdatoare i violenta, nici imprejurarile ce se inipovaraii de trebuing tot
mai grele, nici lumea care incepuse sa cleveteasca, ne mai ingaduindu-1 vreme
de prisos. Avea sprijinul ma -se!, deci trebuia s rosteasca.
De altfel Postelniceasa, partinind pe fiu-seu, ii apara linitea spulberatica
www.dacoromanica.ro
23
FECIOR DE RANI GATA
a zilelor vietii. Prietenia dintre Gheorghita si Alecake Jerebie o trudea fara seama,
caci sufletelul isl Meuse drum batut in casa Gil lei. Ba pentru o pricing, ba pentru
alta, smecher cum era el, se temea Cucoana Roxandra sa nu-si faca cumva de
dragoste prapastuindu-se de data fericirea copilului si norocul mamei. Insuratoirea lui Gheorghita era deci pentru dinsa liman de pace sufleteasca si nu-si afla
astimper pang ce Boerul Dined, hartuit de bocete si de mustrari, sdruncinat din
intaritata lui hotarire, bolnav trupeste si sufleteste, isi franse inima si vointa
dete, dupe, sease luni de o statornica impotrivire, binecuvintarea la faptuirea spurcaciunei easel si numele lui, precum poreclea el in raanie insuratoarea aceasta.
Cand Irish pe aproape de Paste sosi Gheorghita cu Clucerul Alecu si cu
Gil la la Smeureni, unde era sa se faca nunta, iar Postelnicul vezu pentru iritaia
oara pe iubita lui Gheorghita, frumoasa, blanda, supusa si dulce, i se rauia de

tot inima si deschizendu-si bralele primi pe amindoi copiii sei cu lacremi si cu
imbratisari de parinte.
In sease luni cat statuse in Bucuresti Gil la se deprinsese bine cu vorba si
obiceiurile locului, asa ca imbracata in bogate strae de teranca, cand se arata in
pridvor, la hiserica, on cand se prindea in hora, i se scurgeatii boerului ochii
dupa ea.
Intr'o dupa pranz chiar, inviorat si intinerit parch de atata gingasie, el

isi marturisi singur pecatul inderatniciei sale si, drept indemn de uitare a celor
trecute, darui o bogata salba de lefti imperatesti si cinci siraguri de rnargaritar
negru miresei, ca se, nu mai aiba fir de superare pe dinsul.
Gil la, cu ochii umezi de recunostinta, primi salba, iar pentru margaritare
se facu ca std la indoiala de a le lua cu dreptul, ea o copila saraca; ceeace facu
pe betran sa i le atirne singur de git sarutand-o dulce pe frunte, iar pe Alecake
sufletel sa inchida cu pripire ochiul sting, semn ce i se facea lui on de cate on
se afla pe urma de vinat de coif'.
Postelnicul dedea fiu-seir venitul de la cloud mosii marl si facea dar la
oglinda nora-sei casele cu toata gospodaria for din Bucuresti; iar Postelniceasa
le harazea viile din Dragasani cu pravaliile din Caracal, si Alecake le ragadui o
lade, cu argintarii pentru mash, cu tot tacimul lor.
S'ar fi cazut ca Gheorghita sa fie in culmea fericirii, caci i se implinea
acum visul lui cel mult dorit. Cu toate astea el, cu cat se apropia momentul cel
atat de asteptat, cu atata era mai intunecat, mai nelinistit ca si cum ii suflase
un duh reffit griji negre in suflet.
Mama-sa umbla cu inima sarita, crezendu-lbolnav, iar Gilla, care plutea

in seninul eel mai deplin al linistii si al nepasarii, nu vedea nimic alt decat inchinarea tuturor la vrerile si la dorintele el. Singur Alecake, banuind ceva, lua
pe Gheorghita la cercetat si afla nu Med multa greutate ea Matilda, in urma
mai multor scrisori, la inceput duioase, apoi din ce in ce mai amenintatoare, sosise in Bucuresti si ca, afland despre insuratoarea lui, se hota'rise a face scandal
si a-i deschide chiar judecata pentru banil ce-i dedese la Paris. Pe linga aceasta
primise stire de la Kneaz Ciupinski si Baron Gollan, despre care numai auzise
www.dacoromanica.ro
233
FECIOR DE BANI GATA
nimic de la fuga for din Testa. Er ii cereaii o sums mare de haul pentru a putea
sa astupe cu dinsii gura unor persoane rele ce aveatu interes sa strice fericirea
prea iubitei for Gil la, la nunta careia ziceair ca nu vor lipsi sa." is parte, indata
ce vor scapa de privegherea politiei care ii urmarea cu inversunare pe la toate
trecetoarele pe unde cercase sa intre in tall.
IncurcAtura era cumplita si, toate ca toate, insa Matilda geloasa, intetita
si aprinsh de razbunare, era mai de temut si decat judecata si decat clevetirile
color pizmasi de soarta iubitei lui. Ce era de facut? In desert Clucerul se sili a-I
insenina gindirea, luand in ris pe femeia inselata si pagubasa si pe baronii unguresti ce umblaii sa -1 mai scuture de ceva parale, cad Gheorghita sta nedomerit si girbov de griia, oftand din adinc.
In sfirsit, se invoira ca Clucerul sa caute pricina a se duce la Bucuresti,
gi cu vorba bunk cu sprijin de prieteni, cu fagadueli de bani, cu rnestesuguri, sa
caute a imblanzi pe leoaica de Matilda, careia tot ii era prielnic pentru a se daspagubi de ceeace perduse, perzend asa odor de amant.
In Duminica Floriilor Alecake si porni, subt cuvint ca e chemat de la
departament, fagb.duind a se intoarce cat mai de graba, cad nunta era hotarita
peste 15 zile.
(Urmeazii)
D. C. OLLANESCU.
www.dacoromanica.ro
Ark
I.C11'
U,
7.3
.Lj
-eel/
N
It
9.
7..
;"
Sodecu
Casa de aparare romaneasca
www.dacoromanica.ro

(sfirsit)1)
VI
('
ctivitatea criticilor in directiunea deschisa de Wolf s'a indreptat mai tarasupra Odysseei, i poate ca din aceasta cauza trebue sa regretam ca
cercetarile for au dat rezultate mai putin sigure decal cele facute asupra
Iliadel.
Nu este insa mai putin adeverat ca planul Odysseei e mai complicat, impletirea elementelor el constitutive mai metqugita, individualitatea cantecelor
primitive mai tearsa, i aceasta straduinta continua de a masca materialul
primordial a fost pantru critica o stavild, data nu insuperabila, cel putin anevoie
de invins. Mu lt timp, adversarii cei mai convin0 al unitatii Iliadei au vezut in
planul i dispositia Odysseei monumentul cel mai stralucit al geniului grecesc
Mai intal subiectul el este circumscris in nite margini contra carora nu
se poate ridica nici o obiectiune serioasa pi evenimentele partiale sunt apzate cu
maestrie imprejurul until punct central, dorul nestins a] lui Ulysse de a-0 revedea
scumpa sa Ithaka i pe credincioasa lui sotie. Convergenta faptelor secundare
intr'un efect general este realizata cu o dibacie netagaduita. Inaintarea actiunil
4) A se vedea Literaturci fi Arta Rontand, anul IV, pag. 175.
*) Wolf Prolegomena, pag. 71 Odysseae admirabilis summa et compages pro clarissimo monumenio
Gracci ingenii habenda est ".
www.dacoromanica.ro
236
CUM S'ACT FORMAT POEMELE HOMERICE
si intervenirea momentelor de repaos, apropierea deosebitelor grupuri unele de

allele, incordarea gradata a actiunii si cresterea emotiunii cititorului cu fiecare
parte a subiectului, lucrarea independents In aparent.a a fiecarui grup care isi pregateste nodal micel sale actiuni, inaintarea unui grup catre desnodamintul final,
pe cand altul remane inapoi, apropierile din nal ale grupurilor si despartirile
for din noii, spre a intra in cele din urma ca niste atluenti in curentul actiunii
principale, care le tirdste si le absoarbe pe toate, sunt pregatite, conduse si sustinute cu o arta pe care nu o intilnim in Iliada. Marea bogatie de fapte ce infrumuseteaza poema si o fac interesants tintesc la un singur stop : a pune inteo
lumina vie caracterul si temperamentul eroului de capetenie, care in genere remane consecvent cu sine, sibi constat. Curagiul si presenta lui de spirit nu se desmint in nici o imprejurare. Nici frica de uriasi ca Polyphemos si de zine pernicioase ca Sirenele, nici farmecul placerilor gustate in palatul Kirkei si in pestera
nimfei Kalypso, nici frumusetea fecioreasca a Nausikaei, careia Ii datoreste
mintuirea sa, nici bogatia si dulceata fructelor din terile prin care rataceste, nimic nu poate sldbi dorul lui de tara si de sotie. Pe de alts parte, Penelope, cinstita si inteleapta lui sotie, nu uita un minut ea trebue sa pastreze neatinsa curatenia easel lui, in care el se intoarce cu norocire dupa atatia ani de lupte si
primejdii. Naratiunea evenimentelor nu se face, ca In Iliada, dupa sirul for chronologic, ci dup5, un plan original, pe care Horatiii it recomanda ca un model si
de care s'au tinut mai top poetii epici din vechime si din timpurile noue. Acest
plan a slujit de norma lui Vergiliii in Aeneida, lui Camoens in Os Lusiadas, lui
Torquato Tasso in Gerusalemme liberata, lui Voltaire in La Henriade. Originalitatea acestei dispozitiuni a materialului procurat de traditie consta In a arunca
pe cititor in mijlocul actiunii, in medias res. Inceputul poemel ne transpoarta
aproape de sfirsitul ratacirilor lui Ulysse, iar evenimentele petrecute mai inainte,
precum : pornirea lui de la Troia si pustiirea orasului Kikonilor, abordarea in
tara Lotophagilor, intimplarea fioroasa din pestera lui Polyphemos, sosirea lui
Ulysse la Aiolos si de acs la Lestrygoni, la Kirke, la Kimmerii, scoborirea lui la
Hades, seductiunile Sirenelor, trecerea printre infricosatele stand Skylla si Charybdis, petrecerea lui la nimfa Kalypso si, in fine, naufragiul care it arunca pe
coastele insulei Phaiakilor, nu le povesteste poetul, ci Ulysse insusi, la cur tea
lui Alkinoos, in momentul cand el este aproape de sfirsitul aventurilor sale.
Actiunea Odysseei, in loc de a fi simply si de a merge oarecum in linie
dreaptd, ca cea din Iliada, se compune din trei actiuni paralele si aproape de o
potriva insemnate pentru desnodamintul final. Aceste trei actiuni sunt : straduintele neobosite ale lui Ulysse de a-s1 revedea patria si sotia, caletoria lui Telemachos ca sa se informeze de la eroii intorsi din razboiul troian despre soarta
tatalui ski, si evenimentele ce se petrec in casa lui Ulysse. Aceste trei fire se tore
independent unul de altul si, ca O. zicem asa, din caere deosebite, apoi se impreund, inteun nod comun, actiunea combinata a lui Ulysse, a lui Telemachos
si a Penelopei, spre a pedepsi pe insolentii peptori.
Este invederat ca dispositia materialului epic din Odyssea reprezinta, in
www.dacoromanica.ro
CUM S'AU FORMAT POEMELE HOMERCE
237
arta compuneril literare, un grad cu mutt mai Innalt decat al Iliadei, al cares
autor talcs numai pe urmele chronologiel.
Cand insa potrunde cineva mai adinc in planul si in amenuntele poemei,
iluzia inceteaza. Acea unitate de conceptie si acea simetrie de asezare a partilor,
despre care vorbiram mai sus, se desfac in bucall contradictorii si incoherente.
Analiza scrupuloasa a caracterului lui Ulysse ne sileste sa admitem cel putin
doue poeme independente la inceput, intretesute mai in urma fiecare cu un material aproape identic, insa tratat in doue chipuri deosebite. De aci doue moduri
diferite in conceptia naturii eroului. Astfel, pe cand in o parte a poemei el ni se
arata prevezetor, precaut cu demnitate, curagios fara temeritate, in cealalta parte
aceste trasuri se deformeaza pane la caricature. Inteleapta lui stapinire de sine
se coboara pang la nivelul unei viclenil de rind, cand este silit sa is chiar in casa
sa masca cersetorului si sa sufere maltratarile cele mai injositoare din partea
petitorilor, iar acel curagiii insotit de retlexiune, de care dedese dovada atat pe
campul de lupta, cat si in numeroasele lui rataciri, se preface in impulsiune inconstienta si in temeritate fara nice o umbra de bun simt, cand el singur ataca
un numer de o suta si mai bine de barbati, tot exercitati in manuirea armelor.
fara ca cel putin intervenirea unei divinitati s ne faca imposibilul probabil.
Aceasta exagerare, care contrasts inteun chip asa de izbitor cu mesura si tactul
din prima parte a poemei, este un motiv hotaritor ca sa ne determine a

presupune cloud compozitii primitive independente. Chiar acea innodare ar-
tistica a trel fire deosebite de actiune devine un izvor de incurcaturi nerezolvate si pane la oarecare pullet insolubile. Cu firul principal de evenimente privitor la intoarcerea lui Ulysse, se innoada alt fir de evenimente privitor la caletoria lui Telemachos pentru a da de urma tatalui sea, sett cel putin
pentru a lua informatii pozitive asupra soartei lui ; insa cand privim mai de-aproape
aceasta arta, noun si originala pentru acele timpuri, vedem Ca ea este un mijloc ce i
se impunea de necesitatea de a impreuna intre dinsele elementele literare referitoare la intoarcerea lui Ulysse. In adever, plecarea lui Telemachos si caletoria lui
la Pylos si la Sparta nu numai ca nu contribue cu nimic la inaintarea actiunii

de capetenie, dar Inca de la inceput ea este intreprinsa fara scop si in urma prelungita fara motiv, asa Ca cititorul atent vede intr'insa o superfetatiune inutila
si o intercalatiune introdusa cu sila dintr'alta poems originara si independenta,
at cares subiect era nu intoarcerea lui Ulysse, ci naratiunea aventurilor altor eroi
ca Menelaos, Aias si Agamemnon, ale caror intimplari se si povestesc in cantecele III si IV la curtea 1ui Menelaos, si care eratt asa de interesante pentru corapilator, Meat el a crezut de cuviinta de a le viri in corpul naratiunii aventurilor
eroului sett.
Dar aceste dificultati nu sunt singurele ce izvoresc din impletitura fortata
a mai multor fire de actiune.
IntorcOndu-ne de la caletoria lui Telemachos la Ulysse, de la Telemachia
la Odyssea propriii zisa, asistam in cantul V la un consilitt al zeilor, ale caror
dezbateri nu se potrivesc cu cele din cantul I, si toate acestea in niste versuri care se
3
www.dacoromanica.ro
238
CUM S'Ati FORMAT POEMELE HOMERICE
dovedesc uor ca sunt imprumutate i virite cu d'asila din alte canturi ale
poemei1). Pe de alts parte, data trecem de la naratiunea sosirii lui Ulysse in
Ithaka (c. XIII) la naratiunea caletoriei lui Telemachos, care in acest moment se
afla la Sparta, la curtea lui Menelaos (c. XV), gasim pe zeita Athena, care, dupa
ce a ajutat cu sfaturile el pe tats in momentul sosiril lui in patrie, vine sa indemne pe fia sa se into arca in grabs. Insa aci ne izbim de o noun imposibilitate.
Athena paraseste Ithaka i pe Ulysse dimineata sau ceva mai tarziii de

resaritul soarelui i ajunge la Sparta inainte de a se face ziva 2). Contrazicerea
este aa de flagranta, incat un admirator entuziast al lui Homer i partizan declarat al unitatii poemelor in cestiune, Dugas-Montbel, nu se poate opri de-a
face urmatoarea observatie : ',Dad. Minerva se duce la Lakedaemon in reversatul
zorilor saii cel putin la miezul zilei, atunci pentru ce poetul zice aid (inceputul
cantului XV) ca, ea soseste noaptea i gasete pe Telemachos dormind? Acest
fel de contrazicere probeaza ca cele done pasage sunt compuse de doi rapsozi
deosebiti; discordanta provine de la ceice le au impreunat. Mal trebue sa
adaogam ca aceasta contrazicere se explica numal in ipoteza ca elementele impreunate eraii prea cunoscute i prea placute auditorilor in forma for primitive,
pentru ca cineva sa-i permits a introduce o modificare combinandu-le ?
Al doilea argument contra conceptiunil unitare a Odysseei it tragem din
consideratia ca, dad. unul i acela poet ar fi autorul ei, ar trebui ca asupra
poemel intregi sa planeze una i aceeasi idee fundamentals, cu alte cuvinte, ca
trasurile el de capetenie sa remana aceleaI de la inceput pang la sfirsit. Odyssea
nu implineste aceasta conditie esentiala oricArei opere organice. Asa, de exemplu,
cauza nenorocirilor Jul Ulysse nu este pretutindeni aceeasi, cad' aci (IX, 528 sqq.)
ni se aduce ca motiv orbirea Cyclopului Polyphemos de catre Ulysse, aci (I, 1 sqq.
si XI, 104 sqq.) nebunia lui si a tovarailor lui de a fi mancat vacile lui Helios,
fiul lui Hyperion, aci (V, 105 sqq.) mania Athenei. Numeral aproximativ al petitorilor Penelope' ar fi (dupa c. XVI, 247, sqq.) de 108, pe cand in c. II, 46 sqq.,
unde vorbete numai de petitoril din Ithaka, nu si din alte insule, ar fi numal
de 12. Asupra darurilor ce petitorii aduc Penelopei domneste aceeasi nesiguranta
sau mai bine aceeasi contrazicere, cad' in c. XVIII, 274-280 ea insasi declare
ca, petitorii nu-i aduc fuel un dar, ceeace nu consuna cu afirmarea Athenei ca
top, dar mai ales Eurymachos (Xl, 116 sq., XV, 17 sq.) i-aii fa'cut daruri pretioase. Dar ce sa staruim asupra acestor amenunte, pentru care advocatil unitath
vor gasi in totdeauna circumstance uura'toare, cand insusi eroul principal al
poemel, Ulysse, ne este infatisat cand cu fata oachea Si cu perul negru (XVI,
175 sq.), cand cu perul blond (XIII, 399; cf. VI, 232)? Cand virsta lui Telemachos, al doilea personagia at poemel, nu sta limpede inaintea imaginatiei
autorului? Plecarea pe furis a lui Telemachos, ca sa nu fie ucis de petitori, nu
este motivata de nice unul din faptele anterioare, si in cele din urma devine chiar
ridicule in naratiunea subsecuenta, pentru ca stirea intoarcerii lui este procla1) Cp. V, 13-22 cu IV, 556-560 si 700-702 si I, 63 sq.; V, 30 sq. cu I. 86 sq., etc.
s) Cp. XIII, 93 sqq. cu XV, 1 sqq.
www.dacoromanica.ro
CUM S'AtI FORMAT POEMELE HOMERICE
239
math de fata cu petitorii (XVI, 327 sqq.), Ora ca acestia s incerce de a-si pune
planul in lucrare. Aceeasi confuzie domneste in privinta persoanei principale din
serviciul Penelopel, pe care cele dintai cantece o numesc Eurykleia (II, 361;
IV, 742, etc.), pe cand cele din urma o numesc de regula Eurynome (XVII, 495;
XVIII, 1.69 ; XIX, 96 ; XXIII, 154).
Nu mai putin izbitoare este deosebirea de intuitiune si de luciditate dintre
diversele parti ale poemei. Fireste, nu vom comite copilaria de a deduce din varietatea tipurilor si situatiilor diversitatea autorilor poemei. Cu un asemenea
criteriu s'ar nimici unitatea tutulor productiunilor literare. Deja Horatiii observase ca insusi excelentul Homer dormiteaza cateodata, quandoque dormitat
bonus Homerus. Concedem, prin urmare, ca inaltimea si energia inspiratiei s nu
fie egala de la un capet pana la celalt al unel compozitiuni literare. Insa .cand
citeste cineva, chiar in traducere, gratiosul si cristalinul cant VI, adica scena
dintre Ulysse si Nausikaa, una dintre cele mai suave si mai limpezi creatiuni
poetice, si o compara cu incurcatul si confuzul cant XX, in care se nareaza sagetarea petitorilor, fi trebue cuiva o dozy excesiva de indulgenta si o lipsa absoluta
de simt critic, pentru ca s admita ca acesti doi antipozi sunt produsul unuia si
aceluiasi spirit. Pe de alts parte, particularitatea proprie Odysseei ca acelas fapt
se repeta de doue sau chiar de trei on cu slabe variante, ne impune ipoteza ca
existail doue sau poate trei poeme, care trataii aventurile acestui (Toil popular.
Astfel in Odyssei proprie avem doue zeite : Kirke si Kalypso, a caror dragoste tine pe
eroil departe de casa si familia lui; doi oaspeti binevoitori : pe Aiolos si pe Alkinoos,
care II dail corabii ca s se intoarca ; doue preziceri identice : a Kirkei si a lui Tei-
resias ; de doue on Ulysse adoarme apropiindu-se de patria sa. Ce sa conchidem

de aid ? De sigur ca, in unul din cAntecele incorporate mai tarzia cu altele intr'un tot, oaspetele binevoitor al lui Ulysse se chiema Aiolos, in altul Alkinoos.
La curtea unuia ca si a celuilalt, eroul povesteste, dupa cum era si natural, intimplari de la razboiul Troiel. Aceeasi indoita sau chiar intreita naratiune o gasim
dupa, ce Ulysse ajunge in Ithaka : de trei on ni se spune ca eroul, venind in casa
sa In haine de ceretor, este izbit cu un scauna (XVII, 462 sq., XVIII, 394 sqq.)
sail cu un os (XX, 299 sqq.); de doue on se noteaza facultatea cainelui de a-si
recunoaste pe stapin dupa o absenta indelungata (XVI, 4 sqq. ; XVII, 291 sqq.
si 504) ; de patru on Ulysse inventeaza patru istoril false asupra persoanei sale,
care, deli diferite in trasurile for esentiale, tind totusi dare acelas stop, de a
insela pe auditori (XIII, 257 sqq. ; XI V, 1.99 sqq. ; XVII, 419 sqq. ; XIX, 1.72 sqq.),
Wit A. mai vorbim de a cincea inventiune pe care o nareaza tatalui seii Laertes
(XXIV, 303 sqq.); Penelope doarme aproape in fiecare orci a zilei (IV, 793 sq. ;
XVII, 450; XVIII, 188 ; XX, 54; XXI, 357 sq. ; XXIII, 5); Ulysse raaninca si se
plange inteuna de nevoile stomachului, cersind necontenit (VII, 21.5 sqq.; XV,
344 ; XVII, 286 sq. si 473 sq. ; XVII, 403 ; XVIII, 53 sq. si 118), fapt care imprasionase in mod neplacut chiar pe criticii vechi 1); aceleasi augurii se repeta
1) Athena'. X, 412-b.
www.dacoromanica.ro
240
necontenit (XV, 160 sqq. si 525 sqq. ; XVII, 160 sq. si 541.; XIX, 535 sqq. ; XX,
1.03 sqq. si 351. sqq. ; XXI, 413 ; XXIII, 439), ca si cum Olympul intreg se ocupa
nurnai de casa lui Ulysse.
In fata unor dificultati asa de izbitoare, inexplicabile in ipoteza adversari-
lor scoalei lui Wolf, critica a trebuit s caute o solutiune mai conforms cu ratiunea si cu evolutiunea epics la celelalte popoare. In aceasta lucrare meritul de
capetenie este al lui A. Kirchhoff, care, in urma unor studii constiintioase si aprofundate 1), a ajuns la concluzia urmatoare.
Odyssea nu este opera unui singur poet, pe care urmasii an diformat-o

prin interpolatiuni, nici o insirare mecanica in sir chronologic de cantece independente compuse in deosebite epoce de poep deosebiti, ci prelucrarea mai thrzie
a unui simbure primitiv mai simplu, in jurul caruia s'ail grupat alte cantece privitoare la intoarcerea eroilor de la razboiul Troiei. Acest simbure primitiv, care
constitue Vechea Odysee, sail, cum o numeste Kirchhoff, Redactiunea mai vechie,
este forma subt care poema a fost cunoscuta pans catre Olympiada 30-a (an. 650
a Chr.). Dar nici aceasta poema nu este simpla, ci se compune din doue parti :
una mai veche si alta mai noun, care dateaza din deosebite epoce si sunt opera a
deosebiti poet'''. Ea s'a nascut in diferite punte ale Asiel Midi.
Partea ',mai veche din aceasta ,,Odyssee veche,,, vechiul nostos (intoarcere) al Jul Ulysse, este o poema simpla ce nu se poate descompune in altele mai
mid. Ea ocupa in Odyssea, asa cum o avem astazi, cant. I, 1-87 ; V, 43-494 ;
VI, 1 -331; VII, 1-297 ; XI, 333-354 ; XIII, 7-184 2), i coprinde evenimentele urmatoare. Dupa o scurta invocatie la muza, poetul ne introduce inteun
consilal al zeilor, in care Athena invoaca protectia for in favoarea lui Ulysse, care
este oprit de nimfa Kalypso. Zeus II respunde ca numai Neptun se impotriveste la
intoarcerea lui, insa ca zeii se vor sfatui in aceasta privinta si Neptun va fi nevolt sa cedeze. Athena propune sa se trimita Hermes in insula Ogygia, la Kalypso,
ca sa spuna nimfei sa congedieze pe Ulysse. Hermes soseste la Kalypso, ii comu-
nica vointa zeilor, si nimfa se supune. Ulysse pleaca si, dupa o caletorie de 18
zile, ajunge in insula Phaiakilor, unde regele Alkinoos it primeste cu bunavointa
si, dupa ce-1 ospeteaza cateva zile, in care Ulysse povesteste aventurile sale de mai
inainte, it incarca cu daruri si-i da o corabie ca sa-1 reimpatrieze. In cursul navigatiei Ulysse adoarme si Phaiakii il depun adormit pe parnintul Ithakel.
Acest ,,nostos vechiii al lui Ulysse exista, inainte de a i se adaoga partea
a doua, ca un tot independent, intreg; insa nu este un simplu cantec epic in intelesul obicinuit al cuvintului,
pentru Ca nu coprinde un singur fapt din povestea intreaga, ci o poema mai complexa in planul si conceptia el dealt cantecele epice populare. Capacitatea de a grupa materialul traditiel inteun tot or-
ganic si de a-i da o forma poetics se arata aci desvoltata intr'un grad relativ
malt, si poema se poate considera ca un tot. Din studiul el' amenuntit se vede
f) Publicate subt aceste titlurt : Die Homerische Odyssee and ihre Entstehung, 1859, i Die Composi
tion der Odyssee, 1869.
2) In total 1.200 de vereurI.
www.dacoromanica.ro
341
limpede ca poetul, de si a avut de baza o traditie care circula in public, nu s'a

servit de nici un cantec mai vechill, pe care sa -1 fi inglobat in opera sa. Patria
acestei poeme pare a fi insula Chios, intru cat abordarea lui Ulysse in Ismaros si
ciocnirea lui cu Kikonil isi are originea in povestile Chiotilor emigrati in acea localitate. Epoca nasteril acestei poeme nu se poate determina ; insa, judecand dupa
arta mai inaintata, a expunerii poetice, precum si dupa desvoltarea povestil, sun-
tern autorizati a conchide ca ea dateaza dintr'o epoca cu mult posterioara epocei in care s'a format povestea despre intoarcerea lui Ulysse.
Partea mai noun din Redactiunea mai vechie dateaza dinainte de intaia
Olympiada (an. 776 a. Chr.) si coprinde C. XIII, 185-439 ; XIV, 1-533; XV,
550-558 ; XVI, 1 481 ; XVII, 1 413 ; XVIII, 1 427 ; XIX, 2 604 ; X K.,
1-394 ; XXI, 1-434; XXII, 1-501; XXIII, 1-296 I). Nasterea acestei par ti
presupune fireste cunostinta WO mai vechi. la care s'a adaugat ca o continuare ; prin urmare, n'a existat niciodata ca opera independenta, ci, pe unde s'a
respindit, a fost intotdeauna in legatura cu cea dintal, fara ca adaugarea ci sa
fi modificat intru catva textul poemei primitive. Valoarea poetica a acestei part'
mai tinere este mai slabs. Poetul nu trateaza cu independenta si libertate

materia imprumutata din traditie, ci remane subt influenta cantecelor populare, de la care a luat nu numal fondul, ci si forma. Astfel lucrarea sa se intemeiaza pe mai multe cantece populare, insa puterea sa de asimilatie si de trans-
formare n'a fost in stare sa stapineasca, acest agregat omogen si sa-1 toarne
intr'un tipar noii. El nu stie s pastreze punctele de vedere generale, nici sa
dea faptelor motivarea necesara. De aceea, continuitatea naratiei este intrerupta de contraziceri, si arta descrieril sail a naratiunil nu este pretutindeni de
aceeasi valoare. Insa., pe de alta parte, contopirea cantecelor ce i -au servit ca
material primitiv, atat ca fond cat si ca forma, de si nu desavirsita, este realizata intr'un grad asa de innalt, in cat critica cea mai migaloasa nu va isbuti sa
desparta cu preciziune nici s reconstitue cantecele de care s'a slujit autorul acestei parti. Locul de ei nastere este, dupa toata probabilitatea, Kolophon sail
Smyrna, intru cat fabula despre coborirea lui Ulysse la Hades este o poveste Kolophoniana.
Intre Olympiada a 30a si a 50a (an. 650 si an. 620 a. Chr.), aceasta
Redactiune mai vechieu a fost supusa unel prelucrari mai intinse de catre un
necunoscut, poate tot din Kolophon sail din Smyrna, si prin aceasta prelucrare
poema a devenit de doue on mai mare; textul primitiv s'a alterat sail a suferit
lacune. Cauza acestei prelucrari se datoreste straduintii de a ingloba in corpul
Odysseei alte cantece mai vechi referitoare la acelas cyclu de fapte, care eraii
cunoscute pretutindeni, si, cu acest chip, de a completa poema si de a-i da un
sfirsit mai muttumitor decum era sfirsitul poemei primitive fata de gustul ce
domnea acum in public. Valoarea poetica a acestor adaus. si desvoltari intercalate intr'un mod curat mecanic este neinsemnata.
1) In total 3.560 de versurl.
www.dacoromanica.ro
CUM S'At) FORMAT POEMELE HOMERICE
242
Aceste adause si interpolari facute intre Olympiada a 30' si a 50' sunt

asezate in urmatoarele locuri din corpul Odysseel asa cum ea a ajuns pang. la
noi: I, 8-444; II, 1IV, 619 (aceste tree carp sunt un fragment dintr'un cantec vechiil despre aventurile lui Telemachos" sail Telemachia); IV, 620V,
42; in VII, 103-131, avem un fragment dintr'un cantec mai vechiii despre
ratacirile lui Ulysseu ; VII, 185-232 si 243-250; VII, 298IX, 15; In IX,
16-564, avem iarasi un fragment dintr'un ,,nostos" mai vechiil; IX, 565XI,
332 si XI, 353XII, 446, sunt un fragment dintr'alt nostos,, la inceput inde-
pendent ; XII, 447XIII, 6; XIII, 10-1.2; XIII, 68, 412-428, 440; XIV,
174-184; XV, 1-74; in XV, 75-282 posedam un fragment din& un cantec
mai vechiii despre aventurile lui Telemachos,, sail Telemachia ; apoi XV,
283-549 si 552-554; XVI, 30-39, 135, 153, 332-451; XV, 460-477;

XVII, 31-166, 414-606; XVIII, 42-59, 281-301, 303 ; XIX, 3-52,
282-299, 394 -465; XX, 66-82, 124-146, 347 -389; X.XI, 15 41 ; XXII,
141, 205-240, 249-250 ; XXIII, 111-176, 218-224 ; XXIII, 292 ; XXIV, 548.
La aceasta desvoltare ajunsese Odyssea catre Olympiada a 50a, adica,
mai -mai la forma in care o avem astazi. In aceasta stare ea fuse supusa recensiunil unei comisiuni numite de Pisistratos. Activitatea acestei comisiuni s'a
marginit intru a fixa textul poemel in forma in care a fost admis de Grecia intreaga. Insa, de oarece spiritul acelei epoce nu-si inchipuia o asemenea lucrare
asa cum o intelege spiritul modern, in redactiunea Pisistratizilor s'ail introdus
cateva interpolatiunl, pe care le-ail primit si invetatil Alexandrinl, pentru ca
acestia 41 propusesera de a restabili textul fixat de Pisistratizi, fara a impinge
cercetarile for dincolo de aceasta epoca. Dupa Kirchhoff, interpola %iunile facute
de comisiunea numita de Pisistratos sunt urmatoarele: c. VII, 18-83; 146;

XI, 321-325, 602-604, 631; XIII, 320-3231).
Am merge prea departe data am voi sa reproducem aid sail macar sa
schitam argumentatia circumstantioasa, pe care Kirchhoff a desvoltat-o cu atata
maestrie in scrierea sa Composition der Odyssee. Putem chiar adaoga di, oricat
de ingenioasa ar fi argumentarea sa, ea n'a isbutit a determina cu o putere de
demonstratie strict stiintifica dimensiunile simburelui primitiv si ale cantecelor
vechi care ail servit la desvoltarea lui, precum si interpolatiile succesive, care ail
dat poemel proportiile si forma subt care ea s'a perpetuat pana in zilele noastre.
Insa mice spirit liber de prejuditii si capabil de a trage concluziuni firesti din
fapte, va recunoaste in concluziile invetatuluI profesor de la Berlin o mare dozy
de probabilitate. i, in cestiuni de felul acesta, probabilitatea are aceeasI valoare
ca adeverul insusI. Prin aceste cercetari prelungite in curs de ani, parerea cum
ca. Odyssea este o conceptie unitara esita din fantazia unui singur cantaret a fost
asa de adinc sdruncinata, incat partizanil unitatiI ail lasat mult din inde'retnicia for de altadata. El sunt silig de puterea argumentelor sa, recunoasca interpolatiuni nu numal de versuri izolate, ci de pasagie intregi, lucru pe care de alt1) In total 80 de versurl.
www.dacoromanica.ro
CUM S'AtT FORMAT POEMELE HOMERICE
243
mintrelea 11 observasera chiar criticil .Alexandrini Aristophanes din Byzanliu si

Aristarchos 1). Parerea contrarie cum ca ea este o alcatuire de cantece grupate
cu oarecare arta imprejurul unul centru de cristalizatie, 41 face drum si devine
din zi In zi mai plauzibila la lumina literaturii comparate. Inventiunea literary
In unele din partile ei componente este mediocra, insa reflexiunea este inaintata
si arta gruparii mai savanta. Intocmirea ei este opera unel epoce, in care geniul
epic era pe sfirsit. Acel avint poetic care nastea atatea cantece din tradipile
trecutului, acea inlesnire de a pune In versuri sonore si frumos ritmate evenimentele la care asistasera strabunii, acea intuitiune clara si desavirsita, perdusera mult din vigoarea lor de altadata. Munca obstinate a stiintei, care a despuiat atatea lucruri de idealitatea lor, care a facut din blonda Phoebe, din palida
confidenta. a amantilor, un glob rece si fare viata, a distrus legendara aureola
dimprejurul lui Homer. Insa data farmecul credintei naive in Homer a disparut,
stiinta a castigat nespus de mult prin faptul ca a pa trans in tainele evolutiunii
poeziel epice si ne-a permis sa urmarim firul complicatei sale desvoltarr. keel
genie incomparabil, care in tinerete a compus Iliada ear in anii maturitatii sale
ne-a dat Odyssea, este in realitate geniul grecesc, care, in creatiunile sale poetice,
se ridica treptat de la niste inceputuri naive, dar pline de vigoare, spre compozitil din ce in ce mai artistice, Ins cu aceasta isi slei oarecum facultatile epice,
spre a intra in domeniul poeziei de reflexiune, al elegiei, si a trece de aci la poezia lirica.
VII
Din observatiunile facute mai sus conchidem ca, la Greci, cantecul epic
san balada istorica.' este forma primitive a poeziel. Acest fenomen literar se constata la toate popoarele, a caror istorie o putem urmari pang la inceputurile ei.
Obiectul cantecului istoric este traditia tribului sail a poporului. Popoarele neinaintate pe calea civilizatiei, zice Herder, canta i lucreaza, si ceeace au facut
canta sub forma de amintiri. Cantecele lor sunt archiva naiunii, comoara stiintei si religiei, a teogoniei i cosmogoniel lor, a ispravilor parintilor si a evenimentelor istoriei lor, manifestarea inimil lor, icoana vietil lor domestics, in zilele de bucurie, ca i in zilele de intristareu 2). Aceste cantece epice isvoresc din
acea nevoe ce simt toate fiintele omenesti elite din starea de barbarie, din acea
dorinta fireasca a omului de a sti ceva asupra trecutului. Versul, care inteo societate inaintata pare a fi un lux, este, la popoarele inculte, o necesitate, si se
explica nu numai prin placerea ce ritmul poetic produce asupra auzului nostru,
ci si prin ajutorul ce el procure memories. Un om care poate povesti o istorie
interesanta Intr'o forma pe care ceilalti o pot Linea minte mai usor, va fi in
totdeauna mai stimat la un popor curios de a sti, dar lipsit de carp, decat alt
1) Se tie cA acctl dot corifel at criticel Alexandrine declaraserA de neautentica incheierea Odysseet de la
XXIII, 297XXIV, 548.

9) Dissertation itber die Aehnlichkeit der englischen and deutschen Dichtung int Mittelalter.
www.dacoromanica.ro
CUM S'AO FORMAT POEMELE HOMERICE
244
om care povestete subt forma convorbiril obicinuite. Tacit1) i Iordanis 2) ne

afirma ca izvoarele de capetenie ale istoriei Germanilor vechi erail cantecele, iar
Ammianus Marcellinus 3) i Lucanus 4) ne relateaza ca vitejiile vechilor Galli eraii
cantate in versurile barzilor. In relatiunea despre solia trimisa In anul M9 la

Attila de catre imperatul Teodositi II, citim : spre seara se luara bucatele; dot
Scythi Inaintara i recitara Inaintea lui Attila versuri facute de climb', in care
cantaii ispravile i virtutile lui razboinice. Toate privirile oaspetilor se pironira
asupra lor ; unit eraii Incantati de versuri, altii se intlactirail la aceasta pictura a
bataliilor ; lacrimi curgeall din ochii acelora ale caror puteri erati stinse de vIrsta,
i care nu-1 mai puteaii multumi setea de razboiii i de glorie 5). Ispravile lui
Athelstane eraii commemorate de Anglo-Saxon18), i ale lui Kanut de Danezi, in
poeme primitive, din care numai putine fragmente au ajuns pang la noi. Diplo-
matul bizantin Gregoriii Nicephori, care a caletorit prin Serbia i Macedonia

Intre anii 1325 i 1326, spune ca Bulgarii i Serbii canta foarte mult gloria multor eroi, pe care el nu i-a vezut i despre care n'a auzit vorbindu-se7). Chronicarul spaniol Herrera ne arata ca, la vechil Peruvieni, tend un rege (Inca) murea,
oameni de talent erail insarcinati s-1 celebreze in versuri, pe care poporul le
inveta p= dinafara i le canta in public la zile de serbatoare. De vom urmari
desvoltarea tutulor popoarelor care au o istorie, vom vedea ca nici unul din ele
n'a fost lipsit de acest fel de cantece vitejeti, care pentru el coprind toate faptele
insemnate din trecut. Croatii, zice autorul unel caletorit la Constantinopoll din
prima jumetate a veacului al 16-lea, canta Inca multe cantece asupra lui Kobilovicv, 8). Acela lucru it afirma Krijanici i despre alte popoare slavice. sIn copilaria
mea, adica in prima jumetate a secolului al 17-lea, zice acest scriitor, am vezut
nobili i fruntai serbeti Si croati aezati la ospete, iar la spatele for cantaretii
cantau gloria stramoilor lor. Toate cantecele celebrail pe Marko Kralievici, pe
Novak Debeliak, pe Milos Kobilici i pe a1 i. eroi,, 9). Fara sa mai insistann asupra
aceluiai fapt, pe care it constata atatea texte la Romani19), de vom trece la noi,
pe linga cantecele betranetv, din colectlile publicate deja, gasim dovezi neagaduite de balade istorice, in care erail celebrati eroil notri cei mai populari.
Scriitorul polonez Mateiu Strykowski, care a caletorit prin terile noastre intre
i) Germania, 2.
2) De Getarunt szve Gothorum origine et rebus gestis, V.
3) XV, 9, 8.
4 Pharsalia, I, 448 sqq.

5) Intreaga relatiune tip mita in traducere in Guizot Histoire de la civilisation en France, vol. III, p. 56;
ed. din 1846.
0) Aug. Thierry: Hist. de la conguete de l'Angleterre par les Normands, in Oeuvres completes,
vol. I, p. 419.
7) Nicephori Grigorae Historia byzantina, lib. VIII, 14.
8) Ap. Pypin gi Spasovici Hist. des litteratures slaves, tr. fr., p. 369.
0) Ibid. p. 371. Acest Marko Krallevici joacd in poezia populara a Bulgarilor un rol i mai mare cleat in a
Sdrbilor. Dr Iv. D. Sivnanoff: Insemnetatea gi teoria etnogratieibulgcireti, trad. pe romanete in Convorb. liter.
1897, p. 747.
10) Dionysius Halicarn. Antiquitates romanae, I. 79. Cicero Tuscul. I, 2, 3 gi IV, 2; Brutus, XIX, 75.
Viler. M ixim. II, 1, 10 Nonius Marcellus assa voce. Horatiu e.o.m. IV, 15, 25, sqq.
www.dacoromanica.ro
245
anil 1574 i 1575, ne spune ca Moldovenil i Muntenh canta pe tefan-celMare in toate ospetele lor, acompaniandu-se cu muzica alautel 1). Ace la autor
scrie : ,,acest glorios i antic obiceiil se pastreazd pand astazi in Grecia, Thracia,
Muntenia, Transilvania ;I Moldova, precum m'am incredintat eu insumi, si am
auzit deajuns cu urechile m 'le in toate adundrile acelor popoare, iar in Turcia
pe strade si pe piete, unde faptele bdrbatilor renumiti sunt celebrate prin cantece cu acompanimentul vioarelor, alautelor, cobzelor si harfelor, caci poporul
de jos se desfateazd peste mesura ascultand marile vitejii ale principilor si voi2). De asemenea in predoslovia Cartii despre desralecatul intat a lui Neculal Costin, citim : ,,care obiceiu $i in Italia i in Turcia si in tara serbeasca si
in alte Seri, si aicea la not in lark, vedem si pand astazi, la mesele Domnilor, cantand lautariT cantecele Domnilor trecuti cu mime bun si cu lauda' celor buni, iar
cu ocara celor rel si cumplit10). Cesar Bolliac ne incredinteaza ca., in Caracal,
adutaril cants -prin carciurni baladele lui Mircea-Vodd si cdntecul Caracalulut,
in care se aude Mihal-Vodd, Calonfirescu, Popa Stoica din Farcas, Buzestil si
Caplestil... Aci Mircea a rapit da 'n cdlare pe frumoasa cArciumareasa, dupd ce a
beut cu dinsa ; p'aci fugea Tdtarul cu muierea Calonfirescului, colo a rupt Calonfirescu un par ca sa se bats cu Tatarii, colo s'a innecat Calonfirescu. colo intindea
cortul Mihal-Vocldu 4). In comuna Farcasele, afirma. A. I. Odobescu, se cants
pand astral de popor Popa Stoica (Fare*, vestitul general al lui Mihai-Viteazul :
Popa Stoica din Farcas

S'arunca de seapte pasi
i iese din liturghie
i taie la Turd o mie 5).
In fine, ca s punem capet acestor citate obositoare, Vasile Alecsandri ne
spune ca strdmosii nostri iubean sh auza cantece de vitejie si ca la mesele for
aduceaii canthreci ce le spuneaii faptele Domnilor vechi. Cantarea acelor poezii
se facea inteun mod recitativ 6).
Astfel, pretutindeni cele dintdi productiuni literare sunt cantecele epice
izolate, luate d'adreptul din viata, pentru lauda unei fapte, unui eroil, in care
poporul isi imprima trasurile fundamentale ale caracterulul seri si in care el
vede modele vii de ceeace el dorete sh fie si s faca. Asemenea cantece din epoca
eroica a popoarelor ni s'an. pastrat in fragmentul luptei lui Hildebrand cu fiul seu
Hadubrand (Hildebrandslied), in romantele spaniole despre Carpio si Cid, in cantilenele franceze care ail precedat les chansons de geste, in baladele noastre populare ca Monastirea de la Arges, Moartea lui Brancoveanu, Codreanu, etc. Meritul
i) Trad. de 13. P. Hasdtu in Archivarons.,vol.II, p. 8.
2) Ibid. p. 6. Reprodus in Col. lui Traian, an 1871, pig. 114.
3) Letopise(ele Moldoves, Tom. I, p. 36, ed. 2-a.
4) Cciletorie prin oregele 1i satele ronscineifts, tiparia pentru intaia oars la 1845 In Curierul ronidnesc
al tut Heliade 1i reprodusi In Buletinul societeifis geografice rot's., an. XIII (1892), p. 89.
5) Analele societcifis academice romeine, 1877, p. 200.
0) Poezis populare ale Romdnilor, p. 96.
www.dacoromanica.ro
246
CUM S'ACJ FORMAT POEMELE HOMERICE
cantaretului nu sta in inventiunea subiectului, pe care it is din traditiunea vorbita, ci in forma subt care fl prezinta, care de regula este de o energie extraordinar& La gasirea acestel forme a contribuit in gradul cel mai innalt imprejurarea ca scrierea nu era pe atunci descoperita i ca acele cantece se transmiteail
prin yid graiii din om in om. Parti le care incantail pe auditori fie prin sonoritatea, fie prin vigoarea expresiunii, versurile care aprindeaii mai tare imaginatia
lor, acelea se pastrail in amintirea lor. Memoria se prefacea intr'un fel de sits,
in care remanea numai ce merita sa traiasca; tot ce era uscat, comun i fara
interes, se pierdea. Cu aceasta cernere naratiunea c4tiga o rotunzime, care se
intiparea uor in minte. Trecend astfel din gull, in gull, traditiunea intrupata
in forma poetica 'Astra numal trasurile cu adeverat poetice, care &eat o aprobare generala; cad nimic nu exercita o inriurire aa de binefacatoare asupra desavirOril treptate a unel poeme ca recitarea repetita. Recitatorul inteligent observa efectele fiecarei vorbe pe fata auditorului, al carui ochiil -se incrunta din
ce in ce la auzul unei descrieri prea intinse, unde incordarea lui slabea. Fruntile se increteail cand o fraza greoaie intrerupea un stil pane aci repede i transparent; mainele se arzail dupa concha urechii, cand o picture verbala nu era
destul de intuitive, sail cand transitia era brusca i o trasura viguroasa se areta
fara pregatirea ceruta. Dar toate fruntile se descreteati, toate capetele inaintati
catre recitator, indata ce cuvintele lui arzate cu maestrie puneau fantazia

i inima inteo micare neobicinuita. Dupa asemenea semne de aprobare sau
desaprobare, rapsodul ISi schimba cantecul la ospetul viitor, scurtand aici, desvoltand dincolo, punend o umbra mai inchisa de pasiune aici, luminand mai
mult fondul tabloului dincolo. Cu acest chip cantecul epic ajunse la acea desavirire de expresiune, care rareori lipsete poeziei populare. Ajunse la acest grad
de rotunzime, fondul i forma traditiel se cristalizail pentru totdeauna.
Prilejul care a dat na$ere in Grecia acestel eflorescente de cantece epice
este migratiunea Dorienilor, cu care incepe istoria propriii zisa a poporului ellenic. Acheii 1i Ionienii, goniti din locuintele lor anterioare, se indrepteaza spre termurile Asiel midi, pe care be acoper cu colonii. In curs de mai multe generatii i
dupa ispravi numeroase pe ape i pe uscat, ei isbutesc sa intemeieze o noud viata.
Poezia canta faptele ra'zboinice ale prezentului i intarete in acela timp amintirea despre strabuni. In insule si pe coastele Anatoliel se gramadesc colonii din
toate tinuturile ellenice, ducend cu sine traditiile lor, i data in acestea se vorbea
de o intreprindere comuna a marinarilor peloponesieni i thesalieni,
cum ei
cu ajutorul calului de lemn, al calului de mare, al corabillor, au cucerit oraul
Troia i au suferit multe nenorociri la intoarcere,
acele poveti be intatiail o
oglinda i un model pentru viata actuala i deyeneaii un punct central de care
fiecare trib lega pe eroul sett Evenimente noue se contopira cu vechile poveti,
i din aceasta fuziune a trecutului cu actualitatea se forma acel ideal al viet,i1
nationale, de care se inspira Themistokles mai in urma, cand zise s se duce
imaginile Aiakizilor ca protectori ai Ellenilor in lupta de la Salamina, i Alexandru-cel-Mare, cand vedea in sine un non Achille. Povetile din Mykenai fuel
www.dacoromanica.ro
247
scoase la iveala de urmasii vechiel dinastii a Atrizilor, si Agamemnon deveni seful expeditiel contra Troiei, iar celelalte triburi pusera alaturi de dinsul pe eroil
for Diomedes, Nestor, Aias, Idomeneil, etc. Immigrantii thesalieni merserd mai
departe, si eroul for national, Achille, deveni idealul cavalerului ellen. Vechile povesti despre aventiiri pe mare 41 gdsird eroul for In Ulysse.
Mal tarziil cantecele primitive, care celebrail fapte izolate si eraii de o
intindere relativ mica, fur% absorbite In epopei, care imbratisau cyclul intreg de
fapte din care faceau parte cantecele primitive. Tot asa, in Franla, cantilenele
vechi se incorporard in chansons de geste 1). Acest eveniment s'a implinit, dupa
toata probabilitatea, in chipul urmator, in ceeace privete Grecia. Inflorirea repede a coloniilor ionice de pe termul asiatic dete prilej la serbatori ce se intorceel la epoce regulate. Primavara si toamna, de care se leaga obicinuita muncd
a campului, timpul semendturel, al secerisului si al culesului viilor, fart ocaziuni
naturale pentru intruniri la templele zeilor, unde la inceputul lucrului se invoca
binecuvintarea divind, la sfirsit se aduceail multumiri pentru isbinda muncei.

Aci se adunail cete de oameni cu femel i copil, ca sa joace in hord imprejurul
altarelor sal in poenile dumbrdvilor inchinate zeilor. Unele petreceri ere' de
naturd curat intelectuald si constaii in recitdri de cantece, la care lua parte nu
un singur cantaret, ci mai multi, asa ca intre acestia se Linea un fel de concurs.
Este invederat ca in aceste auditiuni prelungite, si cu gustul ce publicul prindea
necontenit pentru asemenea indeletniciri nobile, aceste cantece, care intai se
recital izolate, incepura a fi recitate la rind, precum impunea Insusi coprinsul
traditiei. Asezarea for inteun sir mai mult sail mai putin logic, mai mult sau
mai putin artistic, era cu atat mai usoard, cu cat modul obicinuit al formaril
legendei este de a subordona unui punct fundamental toate faptele ce o compun,
iar pastrarea vechilor cantece in ultima for cristalizare se impunea de placerea
ce aceasta ultima forma procurase celor ce o ascultaserd altddatd. Cum ca din
uoara modificare a unor elemente poetice independente, insa relative la acela
cyclu, se poate intocmi o epopee mare, avem ca proba experimentala incercarea
reusita a lui Siegfried Kapper, care compuse o adeverata epopee din cantecele
serbesti relative la despotul Serbiel Lazar, far& a-le supune unel alteratium violente 1). Tot in acelas fel s'afi format epopei intinse, ca poema fineza Kalevala,
epopeia francezd despre Carol -eel -Mare, poema nationals germand Nibelungenlied i colosalele epopei ale vechei Indil. In deosebi Mahabharata a fost inteleasd
numal cand Holtzmann a despartit de tulpina el primitivd plantele parasite ce se
incolacisera imprejurul eI in cursul veacurilor, episodiile si interpolatiile, pe care
el le-a extras i ni le-a aretat in adeverata for flint&
Secolul nostru se numete secolul inventdunilor. Insa data privim lucrurile mai de aproape, ne convingem fara multi greutate ca puterea de inventdune
a individului nu este asa de mare cum si-o inchipuesc multi insi. Strict vorbind,
I) Cf. Karl Bartsch in Revue critique, 4866, No. 52.
2) Lazar dir Serbenczar, nach Serbischen Sagen and Heldengesdngen, 1851. Le Baron d'Avril La
Bataille de Kossovo.
www.dacoromanica.ro
248
nici un om n'a inventat nimic, ci a adaus ceva la patrimoniul mai multor generatil. Asa numitii inventatori se aseamena cu lucratorul care da cea din urrna
lovitura de ciocan in strapungerea unui tunel. Nimeni nu-i poate contesta ca el
a deschis un drum noti. Dar ce putind dreptate are el de a numi a sa o opera la
care ail contribuit ingineril, capitalistii si sute de alti lucratori ca si dinsull
Sa ilustram aceasta asertiune cu cateva exemple. Deja Seneca cunostea
proprietatea de a marl a unui cilindru de sticla umplut cu apa, care facea literile
sa pare mai marl'. Se stie obiceiul cismarilor de a cease noaptea ajutandu-si vederea cu niste globuri de sticla umplute cu apa. In Norii lui Aristophanes se vorbeste de sticla ce are proprietatea de a aprinde corpurile usor inflamabile. Finetea taerii gemelor antice s'a inteles de tend s'a gasit la Pompeii lupe de kihlibar limpede. Dar au trecut o mie si mai bine de ani pand la descoperirea oche-
larilor pentru ajutarea ochilor slabiti, tii apol cate sute de ani au trecut de la
Fiecare patriciii roman purta un inel cu pecetie, si imprima cu dinsul in ceara nu numai imagini
de obiecte, ci si litere, lucru pe care de altmintrelea Egiptenii it faceaii cu o mie
si mai bine de ani inainte. Imperatif romani aveaii stampile cu care isi tipareail
numele pe decrete. Cicerone exprima, fara sa banuiasca, intreaga teorie a tiparului, cand zice despre orator ca, el, chiar data ar fi in posesiunea tutulor regulelor retoricei, va fi tot asa de putin orator, ca si acela care ar pretinde ca stie
descoperirea ochelarilor pana la inventiunea telescopului!
pe Homer fiindca are inaintea lui fa',cute din metal toate literile care ar compune
poemele homerice. Cu toate acestea, de la Cicerone papa la Gutenberg au trecut
1500 de ani. Tiparirea cartilor se cunostea inainte de Gutenberg in Europa, ca
sa nu mai zicem nimic de China. Se sapa o pagina intreaga pe lemn. Cat de

aproape era omenirea de a desparti acea pagina in litere si a intrebuinta pe fiecare de mai multe on ! i cu toate acestea ea a statut zeci de ani inaintea acestei
porti fara sa o deschiza. Cand unul a gasit ch-da, au gasit-o mai multi de data.
Inventiunea era mature. Nenumerate mil de ani ail trecut imprejurul trunchiului
de arbor, din care oamenii au facut un mijloc pentru transportarea poverilor,

pana sa ajunga la roata, la car si in fine la locomotive. Cine a inventat pe aceasta
din urma ? Nimeni si toll, de la cel dintai .carutas pana la Stephenson.
0 tranzitie analoaga s'a facut de la cantecele eroice primitive la marile
epopel populare. In aceasta trecere, Steinthal noteaza trei stadil, si anume :

1) cantecele izolate, care canta fiecare cate o fapth in parte, ca un tot. Aci a remas epica Serbilor, Tatarilor, Celtilor, si, putem adauga, a Romanilor; 2) in al
doilea stadiii se insira unul dupe altul cantece referitoare la un erou, fara a se
impreuna inteo idee superioara. Asa este legenda lui Hercules, romantele spaniole
despre Cid, cantecele serbesti despre Marko Kralievici si despre batalia din Cam-
pul Mierlei; 3) cea mai Malta forma epica o gasim acolo unde spiritul general
formeaza un cerc mare de cantece grupate imprejurul unei idei fundamentals,
precum in Mahabharata si Ramayana, in Iliada si Odyssea, in Chanson de Roland, in Nibelungenlied, in Kalevala. Aceste trei stadil ale poeziei epice corespund
www.dacoromanica.ro
CUM S'AtJ FORMAT POEMELE HOMERICE
249
cu cele tree faze prin care trece limba omeneasca : izolanta, aglutinant& si organiceste flesionala.
Critica moderna, cu toate straduintele el, n'a ajuns Inca a preciza ce adause
s'aii facut de interpolatori, si ce modificari s'au introdus de rapsozi in redactiunea primitive a fiecareia din cele doue poeme, care formeaza obiectul studiului
de fata. Insa cum ca niste cantece, la inceput independente, dar referitoare la

doue cycluri literare, ail fost adunate in doue poeme marl', aceasta se vede lamurit
din contrazicerile ce domnesc intre deosebitele for parti, si din care numai cateva ail fost semnalate aid. Mai mult Inca. Intocmirea si desvoltarea planului fie-
careia din cele doue epopei acua, o diferentd notabild si cu privire la epoca in
care a fost incheiata fiecare din ele. In Iliada, connexarea unui cantec cu altul
este facuta cu o simplicitate care ne permite s recunoastem aproximativ si fail
multa greutate locul unde se sfirseste unul si incepe altul, interpolatiile care au
servit a cimenta bucata lingd bucata, precum si partile care an fost compuse
pentru incheerea actiunit Cititorul nu are decat s citeasca insusi Iliada cu

oarecare atentiune, pentru ca A. se convinga insusi de energia juvenila si intuitia
poetic& ce domnesc in cantecele 1X si care le despart de cantecele XIXVI1I
si de XIXXXIV. In Odyssea, asezarea materialului este facuta cu mai multa

mdestrie, nu numai in ceeace priveste planul general, ci chiar intru cat priveste
acel simbure primitiv, pe care Kirchhoff 1-a extras din corpul poemei cu un simt
critic asa de fin si asa de sigur. Aceasta arta, superioard celei din Iliada din
punctul de vedere al materialului, corespunde cu o scadere a inventiunil si intuitiunii poetice. Nu trebue ins& sd credem ca., de vreme ce cantecile primitive fuseserd grupate in doue marl epopei nationale, recitarea acelor cantece In mod
izolat, asa cum se facea altadata, pierise cu totul din gustul poporului. In ospete
mai restrinse, in ore de recreatiune mai putin solemne, rapsozil se tineaii Inca de
vechiul obiceiii ; numai la unele serbatori anumite, prelungite in curs de mai
multe zile, se gasea timpul si dispozitia necesara pentru recitarea totului. Solon,
hotarind printr'o lege special& ordinea in care trebuian recitate poemele homerice la marea serbdtoare a Panatheneelor, a facut pasul deciziv pentru a se pastra
in intregimea for niste opere de o asa de inaltd valoare literary ; ear mesura lui
Pisistrat de a be fixa prin scris a fost o urmare &eased a pasului facut de catre
inteleptul legiuitor. Cu dinsul s'a asigurat pentru totdeauna conservarea Iliadei
si Odysseei.
Aceasta este solutiunea pe care critica moderna o d problemei puse pentru

intdia oar& de catre celebrul Perizonius asupra form:aril poemelor homerice. Dar
ceeace am expus not In paginile ospitaliere ale acestel reviste este o &lila repede
si cu totul necompletd dintr'o intreaga literature, In care criticil germane ocupa
locul de frunte. Aceasta literature este asa de bogatd, incat ar oferi am de studiii
unui spirit sirguitor. Si, cu toate acestea, chiar acele mono grafil asa de numeroase
nu au tratat toate partile problemel cu aceeasI autoritate, si n'aii ajuns pretutindeni la solutiuni de-o potriva sigure. S5, speram ing ca, precum atatea probleme,
altadata insolubile, ail gasit In zilele noastre o deslegare strict stiintifica, tot asa
www.dacoromanica.ro
250
si aceasta va fi definitiv resolvata In sensul vederilor lui Wolf. Elucidarea el este

de o mare Insemnetate nu numai pentru literatura ellena.', ci si pentru literatura
tutulor popoarelor; si, pentru a se ajunge la rezultate asa de pretioase, nu este

nevoie de o inspiratie divinA sail de o minune cereasca, ci de munch fail preget, de judecata stinetoasa si nefalsificata de prejuditil, de interpretare fireasch
a faptelor, de metod sever, de dragoste pentru stiintli, de respect pentru adever.
SA speram ca unul din tinerii nostri illologi va ajunge, data nu sh dea
ultimul cuvint in aceasta privinp, cel putin sa apropie mult cestiunea de solutiunea el definitive.
ANG. DEMETRIESCU.
i....--
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
SFINTA SCRIPTURA
- STUDIT SI COMENTARII -
-1
INTRODUCERE
ine mai
cu seam timpurilor
? )nterpretarea stiintifica a Sfintei Scripturi
apseamy
moderne, cand in Germania scoala noua de exegeti a stabilit o critics rationala si metodica, scuturand margaritarele ascunse de straturile vremii si
scotendu-le la lumina mai still ucite.
Herder, Paulus, Eichorn, Jones, de Vette, A. Weil si mai tarziii in Franta
Ernest Renan, aii studiat adinc aceasta amestectitura de viziuni apocaliptice, de
scripturi solomoniene, de profetii selbatice ca strigari de acvile, subt puterea
carora mil de ani sufletele pioase ail versat lacr6mi de consolare, subt a caror
frumusete enigma tick par'ca unsa in esop si nard, se naste risir unei miresme
eterne : credinta, mingderea in suferinta, in lacremi si in durere.
Piedestalul pe care s'a innaltat glorioasa religiunea crestina, asa cum ni
s'a transmis, plina de franturi si adeseori de halucinatii, remane deapururi in
picioare si sfinta; ca o melopee vibratoare subt fumul jertfel, Sfinta Scriptura
vorbeste tuturor celor care o cerceteaza cu evlavie : filozoful si savantul gasesc
materia unei doctrine profunde, cum rabi Hilel scotea ,cease sensuri paralel cu
.6-
www.dacoromanica.ro
254
SFINTA SCRIPTURI
cel literal ; artistul intrevede valoarea unui lirism sacru, subt vraja caruia inima
i cugetul sell se innalta rapite ; scepticul in matasea eclesiastului cugeta mai
adinc la vanitatea vietii paminteti ; suferindul in melancolia unui psalm tresare
armonios, .i durerea lui devine mai upara ... Cane remane marmura neindu-
plecath subt aceste cantari, tine nu-i simte cugetul mai lamurit, inima mai
curatA i mai build, sufletul de ardoare pioasa mai insetat ? Poate numai spintele strimte i frivole, mintile tarzii i inghetate, condamnatii fara speranth !...
Poezia Scripturii melancolica, naivA i nemeteugita, adeseori brutala,
deli nu poate rivaliza cu maretia poemelor arice, construite pe o facturA regulata din adincd stiinta, remane insa incomparabila ca efuziuni, de o fragezime
matinala, ca lirism innalt, ca o convingere rupta din cea mai adincrt inspiratie
subt care au vibrat sufletele omeneti.
Voluptatea celui care o studiaza e cu atat mai mare cu cat lumina e mai
intensa. tiina modernA ne pane la dispozitie mijloace ingenioase prin care
putem lumina sorgintea productillor marl' ale omenirii. SA aruncam asupra
poeziei sfinte o privire generala .i s cautam cu linite piatra stumps care 'i impodobete diadema ; sa ascultam aiurarile suave ale psalmistulni pe coardele
harper sale i cadenta ritmului estatic pe care inspiratul nabi o arunca in poeme,
toate cristalizand geniul poporului ebraic ; si deschizend In cucernicie aceste
paging, sa exclamam cu lord Byron intr'un cantec de umilinta : ,,In aceasta carte
augusta se alla misterul misterelor. Ah, fericiti intre toll muritorii acel carora
Dumnezeti le-a acordat gratia sa inteleaga, sa, citeasca i sa pronunte in ruga
cuvintele aceste! carti ... Dar e mai bine sa nu te fi nascut, decAt citind sa te
indoeti on sa nesocoteti.
II
Dintre multiplele drumun pe care desvoltarea religiunilor i in genere

evolutiunea spiritului omenesc le urmeaza, done sunt paralele cu cele doue
man ramuri etnice ale popoarelor de astazi politeismut, innAltat pe un fond
aric, i monoteismul cAtre care se afinna tendinta rasei semitice; aceste culturi
sunt trainice Inca i astazi in cele din urma ale for manifestAri. Pe cAnd animismul, fet4ismul, mazdeisrnul, panteismul . a., dad. mai subzistA, sunt inteo stare
de complecta degenerare, religiunile de fundament ale popoarelor arice i semitice strAlucesc Inca.
Religiunea, ca orice fapt social, fiind o manifestare a vietii, e supusa unor
leg! mai mult sari mai putin stabilite; Impingend analiza elementelor religioase
pans la cele dintai rnanifestari posibile, putem stabili doue hipoteze, fiecare
din el ponderand In aparenta Intr'una din cele done marl. desvoltari : hipoteza
cosmo-filologica", reducendu-se in generalitatea sa la urmAtoarele trei puncte : un
epitet atribuit unui obiect natural i desemnand una din energiile sale; acest
epitet se substantializeaza, adica energia se deosibete de subiectul seri de inerenta,
i in cele din urma substantivul astfel format devine un nume propriri, adica
www.dacoromanica.ro
SFINTA SCRIPTURA
255
forta abstracts devine zeii ; acest zeu e inchipuit asemenea persoanelor omeneti
in natura, i devine obiectul unui cult; i hipoteza metafizica, al care' punct de
plecare e notiunea unei realitap transcendente, avend origina imediat in ratiune
ca facultate distincta ; aceasta notiune is un caracter concret, transforrnandu-se
inteun simbol, care la rindul lui necesiteaza un rit in conformitate cu natura

sa proprie. Aceste hipoteze dei n'ail cleat o valoare extrinsech, totui servesc
ca sinteze celor doue fapte sociale. Nu insistam asupra acestui punct care, depaind cadrul ce ne-am propus, ar cere o mai lungh cercetare, ci, luand de baza
hipotezele propuse, sa vedem cum se manifesteaza procesul lor de origina.
Pnpoarele arice sunt, prin firea lor, inzestrate cu o putere excelenth de cugetare i spec ulatiuni metafizice; neputend sa se resemneze cu ignorarea fenome-
nelor externe, au chutat sa le dea o sensibilizare oarecare, astfel 'neat sa respunda intrebarilor urgente, cu atat mai mult innascute in cugetul lor cu cat
procedag in totul inteun mod analitic. De aci partea dogmatica a religiunilor
arice se prezinta cu o eflorescenta bogata de mituri i halucinatii,repercutarea
ecoului naturii in sufletele acestor popoare adinc impresioniste. Fenomenele incomprehensibile luail forme nebuloase in fantazia lor, exaltate in stadiul de copilarie prin care treceaft de tot ce era reverie i misticism. Sueratul vintului
prin frunziul arborilor, cantecul valurilor, urletul unor cascade on al unor furtuni i mai ales descarcarile electrice produceati in mintea lor o stare neexplica-
bila de extaz i se prosternail in fata aces tor puteri oarbe i adinc a3cunse.
Totu0 partea mitich a religiunilor antice, creatiunile spectrale i poetice, au
in sinul lor un simbure de ordine i de adev8r. Deductiunile inchipuite sunt
legate printr'o coeziune sistematich regulata. Subt o incoerenta aparenta se
invhlue un element rational; dar aceasta incoerenta, la prima vedere, Incurca
firele cercetatorului. Nimic nu-I mai disonant in religiunea elinh decat innalta
conceptie a lui Jupiter criselefantinul i atributiunile primitive care fac din el
un glumet obscen urmarind femeile muritoare cu propunerile sale de amor ; Insa
alegoriile acestea nerationale, redate inteo forma suava i prosopopeica, simbolizeaza cand o forth fecundanth a naturii, cand o putere neinteleasa,cand vre-un
alt fenomen inaccesibil.
Conform momentului evolutiv, Arienii at faurit mituri diferite, pe urma
carora ail inventat teoril saii ipoteze metafizice. Prin mituri omul afirmandu-i
propria sa existents ca subject progresiv, ele se impart in mai multe clase din
punctul de vedere al obiectivitatii i subiectivitath lor sail al generalitatii i particularitatil lor : mituri cosmice, care au conditiuni objective generale consistand
in fenomme sail forte ale mediului ambiant, putOnd sa exercite asupra vietil
omeneSi o influent.a oarecare i concurand pozitiv on negativ la progresul social;
mituri etice, care ail conditiuni subiodive generale, dispozitiuni morale, manifestandu-se prin efecte practice; mituri istorice, care ail conditiuni obiective particulare, i mituri eroice, conditiuni subjective particulare. Ele au respuns la vremea
lor unor cestiuni arzetoare, dupa cum actualmente tiinta respunde cu siguranta
unor intrebari pe care le-aii satisfacut in trecut teoriile a priori ale filozofilor.
www.dacoromanica.ro
2r,6
SFINTA SCRIPTUR1
De asem^nea si cultul si ritualul religios urmeaza o scara de desvoltare

foarte regulate. Studiind comparativ harta religiunilor globului, modelate pe cele
dintai personificatiuni, stabilim in general urmatoarele trei stadil de adorare : la
origina religiunilor gasim cultul virginei-mame, intronisat ca o conceptie de o
curatenie deosebita ; problema existentei pamintesti omul a rezolvat-o prin cultul unei mame nascetoare fara interventla barbatului. Dupe cum la Elini Diana
era imaculata si la Romani cultul Vesta avea un colegiu de fecioare consacrate,
lot astfel gasim in Rig-Veda cultul naturii indivize reprezintat prin virgina
Aditi (aurora). Acest cult a evoluat cu timpul intr'o conceptie bizarrt, in care
la origina sunt adorati zei dosavirsiti, cultul herm,afrodizmului, ale carui urme
le gasim papa si In genesa ebraica : ',Asa dar Dumnezeil crew pe oin dupa
chipul
; dupe chipul lui Dumnezeti l'a treat; el 11 crea beirbat i femee.
Mai toate popoarele au avut zei androgini si urma lor se intrevede si in

eateva imnuri din Rig-Veda, ale caror obscuritati nu se pot interpreta deck
in chipul acesta. In urma, tend omul a ajuns sa acorde femeel un barbat
pentru fecundatiune, parnintului o energie pentru productiune, s'a ivit cultul hetairisn?ulu1, cult josnic si obscen, practicat la toate popoarele in timpul
decadentei lor. In vechime prostituiunea religioasa era considerate ca un act de
sfinta devotiune ; cele mai celebre curtezane : Frinea, Lals, Trifera, au Post prosti-
tuate sacre. In Babilon serbarile acestui cult (van grozave petreceri orgiace,
consfintite in mod solemn chiar de preoti c'o ceremonie foarte pompoasa; stela
falica, simbolul Astarte', a remas mai pe toate ruinele marturisind generatiunilor viitoare timpul unor ticalosii ne mai auzite. Nocturnele florale la
Roma si serbatorile bacantelor erail de o licenta atal, de mare, 'neat analele lor
nici nu sunt de transcris. Profetii ebraici, mai ales, nu offata aiz avut de luptat
cu asemenea flageluri de bestialitate ispititoare prin erotismul lor ; de aceea si
aparitia lor e in unire cu decadenta morala a lui Israel, ei singuri vorbind in
numele unor principh etice modelate pe forma ascetismului celui mai auster.
Popoarele arice ail razboit aceste culturi nebunesti, cautand sa spiritualizeze cat mai mult religiunea lor. Poporul indic se prezinta in toate timpurile cu
tendinta precise catre un ideal moral si intelectual desavirsit. Vedizmul reprezintat prin cele patru sfinte chili: Rig, Sama, Yajur i Atarva-Veda, chintesentia,za oarecum conceptia unui principiu unificat, evoluand de la ideea unel zeitati
intreite, Varuna, Mitra i Ariamon, la dualismul reprezintat prin cele doue
principil, Indra, care mai in urma a devenit zeitatea supreme, marele demiurg
al vedismului, si Visnu, principiul creator, pentru ca ultimul proces al acestei
intelectuale evoluari se ajunga la simpla notiune a zeului Agni (ignis). Idealul
moral mergend pe urrnele unui ideal intelectual deosebit, cu cat o religiune se
prezintti cu o conceptie mai innalta a divinitatilor sale, cu cat e mai apropiata
de un respuns conform bunului simt asupra prime' origini si ultimei destinatil a
fiintelor, al universului si al naturii primului principiii din care emand, cu atat
accentuandu-se tendinta morala, cultul religios se armonizeazti cu aceasta tendinta prin practicarea si legiferarea unor formule corespunzetoare unor principil
www.dacoromanica.ro
UINTA SCHIPTURI
257
curat aloe. Poporul indic a realizat aceasta tendinta ideala; nu prin cultul bralimanismului, religiune formalists i liturgica, inconjui ata cu o pomp& de o obscu-
ritate ciudata, prin ajutorul careia casta ambitioasa a brahmnailor a catigat

precumphnire In afacerile civile, nici prin a sa conceptie trimurtica invaluita
intr'o gang6 mitica i poetics, iraprejurul careia se invirtesc atatea epopel i
poeme cozmogonice,
nici prin schismele sale numeroase i individualitatile
sale ateiste, ci prin reform, radicals i victorioasa a lui Sakiamuni-Buda,
amestecatura inextricabila i sublina de adeveruri i erori, de utopil i viziuni,
de conceptii absolute in morals i in sistemele sale filozofice, reformh ale carer
origini se pierd in negura vremurilor. Budismul insa, lasand la o parte toate

adaosele posterioare, remane cel mai innalt sistem religios pe care mintea omeneasca 11 poate concepe. Filozofia budismului se innalta pe urmhtorul soclu : viata
e o povard, supusa ispitei, durerii si reutat,ii, insa depinde de om de a'l stabili
karma dorita, de a o modifica ; mijloacele prin care se poate indeplini scopul

acesta sunt multiple : abnegatiunea totals, dispretul averil, luxului, confortului,
enuntarea la lucrurile parainteti i trecetoare, celibatul intru cat femeea e o
ispith de durere, suprimarea oricarei dorinti, innabuirea orichrei pasiuni, ca ultim
stop avend In vedere neantul orichrei existence finite : nirvana budicci, aceasta
anihilatie, aceasta stare de apatie generals, mintuirea tuturor suferintelor. Ea nu
e insa negatiunea suprerad, ci numai trecerea de la o existents simtita la cea
eterna. Cine i-a indeplinit datoriele sale, tine 1-a condus karma pe chi drepte,
ferindu-se de ispitele brutale care 'I Intimpina la orice pas, eine 'i skate contiinta
la murita si libera de orice imputare, acela 'i ateapta nirvana cu impasibilitate
i cu credinta in resplata ideala a linitii prin viata eterna, linite dupa care
omul In zadar alearga In vials. Aceste cugethri au crescut la umbra unei poezil
frenetice risipite peste ele cu bogalie ; o inflorire legendarh, stranie, de o frumusate orientala plutete pe simburele innaltei filozofil. Toate invetaturile coprinse In Tripitaca se impart In trel directiuni : Sutras sail discursurile lui Sakia,
Vinaia sail disciplina, i Abhidarma sail metafizica, paralele cu imnurile poetice
i stralucirea din Lalita- Vistara, care cuprinde viata regelui filozof cu ochi de
lotusu din Capilavatu.
Pe cand aceste religiuni ail un caracter eminamente speculativ i profund,
in general simbolic ca toate religiunile popoarelor arice; pe cand aceste idel filozofice sunt leganate pe o forma ritmich, armonioasa prin cadenta cu care e inzestratd, colorata prin imagini alese i de o eleganta desavirita, religiunile
popoarelor semitice se prezinta subt o forma rigida, seaca ; in cele ce vor urma
vom vedea manifestarile for mai ales la poporul ebraic i vom stabili directiunea for cu totul opusa.
-
III
Caracterul semitilor find in general slab, el, in lupta pentru train, recurg
la subterfugil laterale. Inferioritatea for intelectuala fata de popoarele arice e
www.dacoromanica.ro
258
SFINTA SCRIPTURA
vedita ; astfel find, sunt incapabili de cugetari largi si flexibile, de obiectivitate in

ideile tor. De aceea toate operile intelectuale pe care le-ail produs sunt marcate
prin aceasta conceptie subiectiva ci egoistich. Poezia for e fried i pasionata,
stilul abrupt, selbatic si violent, impropriii speculatiunilor metafizice on cugetarilor mai innalte. Religiunea for se prezinta subt o forma intransigenth,
sustinuta cu o ardoare nebuna. Semitul e intolerant. Izvorul religiunil for e con-
ceptia unitatii lui Dumnezeil, conceptie prin care pun capet la o multime de
explicatii cosmogonice i metafizice. Intoleranta for religioasa e manifestata in
adorati : Moloh, Baol, El sail, Elohim,
absolutismul suprem pe care '1 acorda z
lahve, Sabaoth, Adonai , El- Sadatai, El-Elion, Nebo-Dagon, Astaroth, Nergal,
Sucoth-benoth, etc., au o semnificare apropiata Si stint conceptii stranii, fulgeratoare, sAngeroase. In lipsa unor idei filozofice innalte, a unui cult simbolic, ponapos i extraordinar, religiunea for e mai mutt liturgics, si nu o pot concepe fara
autoritatea preotilor. De aci toata existenta for politica atirna de cea religioasa;
guvernamintul for e teocratic, tendinta for de train e cea patriarhala, regil for
reprezinta i o autoritate religioash; ei sunt demni misionari ai zeului suprem,
monarhi absoluti fanatici.
Poporul ebraic, ca cel mai inaintat reprezentant al rasel semitice. se infatiseaza in gradul ultim cu toate caracterele sale etnice. Analele istorice pe care
le poseda, ca si constructiile sale religioase, sunt documentate perfect. Cartea primelor sale revelatil e Geneza, atribuita cu Pentateucul legislatorului salvatorului for de subt impilaia egipteand ; redactarea for e insh mutt mai tarzie. Cele
mai vechi phrti ale Scripturii sunt Deuteronomul, cateva fragmente din celelalte,
cartile aliantei, poruncile decalogutui cantecul triumfului, aceste doue din urma
datand cu siguranta de la Moise; celelalte se intilnesc pentru intaia oars abia
Cartile originii ne transports in timpurile cele mai vechi
pe la a. 900 in. Cr.
ale lui Israel. Cam prin a. 2000 in. Cr. si-au facut aparitia in Africa, subt forma
unor popoare nomade, purtandu-si turmele prin pasunele Egiptului, traind in

calea unor moravuri austere si neavend inch deplina conceptie a unui sistem religios unitar. Intr'adever, zeul suprem Elohim e pluralul de la Eloh , i desi se intrebuinteaza cu un verb la singular, totqi are atributiuni multiple; e zeul manifestat in toate partile : Elohim al apelor, Elohim al vintului, Elohim al trasnetelor, Elohim al muntilor etc. Zeu prin excelenth potolit, presida la phstrarea
integritatii moravurilor patriarhale, dar cand era nesocotit se manifesta prin
trasnete, prin furtuni, prin fenomene ceresti. Conceptia acestui zeu, sovaind, nebuloasa Inca, avea sh se cristalizeze in urma intr'o divinitate aprigh i resbundtoare sempiternul Iahve, zeul exclusiv al poporului ales al lui Israel, cu atributiunile sale nedrepte, pizmase si lucrative. Rapit din zapezi eterne, din noril pe
care plutea on din arnurgul unel inserari prin care se facea simtit, Elohim avea
sa-1 resfranga mai tarziii regretul pierderei sale in accentele rezvratite ale profetilor ebraici.
Ideea unui conducetor, unui sef, o gasim mai la toate popoarele semitice;
dupa cum Chaldeil credeail intr'un stramos suprem, Orham, Ab- Orham, tot
www.dacoromanica.ro
SEiNTA SCRIPTURA
259
astfel si Ebreil-israeliti 111 -air fau.rit numele, patriarhului for de origina Abraham.
acest sef energic, alesul lui Dumnezeil, Iacov sail Israel, dadu o alcatuire mai
precise poporului ratacitor, ba inch fiul seil ajunse demnitar puternic in Egipt,
cu atributiunea sa de tsafnath-panea,s sail tilcuitor al lucrurilor ascunse. Dupa
esirea din Egipt, abrahamizil 's1 reiail drumul spre tinuturile asiatice pe care
le-ati parasit ; inlluenta egipteana se resimte Irish in cultul ebraic prin adoptarea
catorva forme rituale, cum ar fi : sarpele de arama (nehustan), cultul vitelulul de
aur, area sfinta, etc. Dar Iahve 'ql intarise demnitatea suprema si rolul seil de
conductor al poporului israelit, eel dinthi ales intre natiuni pe care insa nu
lipsea s-1 incerce cu plagi si boale molipsitoare. In timpul conducerii lui Moise
israelith s'ai1 rezvatit in mai multe rinduri, lush aceste turburari ail fost innabu-
site cand prin teroare, cand prin ajutorul institutiei armate a levitilor care i-a
remas credincioasa. Rolul Ebreilor de cuceritori al Canaanului e foarte natural
pentru cea mai mare glorie a lui Iahve; de aci resunti, aceasta poezie brutala :
,,Va domni peste natiuni, va respindi cadavre, va sfrtrima capetele in toate
penile. Se va racori in drumuL sett in apa unui torent ; va ridica al seu

Mult timp Ebreii ail dus acest train eratic. Asezarea for imprejurul muntelui Sinai, a fost ingreuiata din cauza opozitiunil ce o intimpinail la popoarele
autohtone; totusi fanatici orbi au infrant toate piedicele si au cucerit. Locurile
din imprejurimele Sinai au devenit sfinte pentru Ebrei; de altfel aceste locali-
art poarta in ele ceva de misterios si de trufas. Pe inaltimea Sinaii s'a nascut
rigida teofanie a Dumnezeului ebraic, pe innaltimele acestul singuratic masiv, subt
un cer mereil de o sticloasa transparenta ; tabloil sever, sever ca si zeul care '1
locueste, e uneori turburat de furtuni nebune; dar si vintul suerand capeta accente funeste, tremura cu glasuri supra-umane. Tn aceste tinuturi s'a nascut la
Ebrei ideia unui scheol al spiritelor sail refaim, un fel de tinut intunecos, unde cei
morn tree la o durere eterna. Cam pe atunci cantaretul psalmist 41 incoarda

harpa in imnul grozav :
,,O, Iahve, cand tu ai esit intru intimpinarea poporului ten, cand tu plu',teal in pustii, selah
pamintul tremura, cerul se scutura de ape in fata ta
,,Iahve, si acest cuvint de Sinai, in fata ta e, o Iahve, Domnul lui Israel ; aI risi',pit din belsug ploaia pe locul ten si cand era sfirsit tu l'al adapat ; si poporul
"tau s'a asezat acolo ; al harazit celui necajit din darurile tale, oh, Iahve !...
,, Domnul a dat prilej de vesti bune ; fauritorii vestilor alcatuiati o mare
,,armata. Regii armatelor ail fugit ; ei au fugit ; si acela care a remas in locn-le
,a impartit spoliele for .
Cu timpul centrul religios al celor douesprezece seminth ale lui Israil,

avea sa devina Sionul, mai ales dupa glorioasele domniI ale 1w David si Solomon, care ail asigurat heghemonia poporului ebraic printre palestinieni. Prin
constructia templului din Ierusalim, adunand in circuitul seu pe top' israelith,
cultul lui Iahve devenise de o maretie emfatic5, ; amanuntele sacerdotale lug ail
remas aceleasi, simple, sarace; panteonul ebraic gol ; formulele rituale mono-
www.dacoromanica.ro
260
SFIN FA SCHIPTUR A
tone ; dar bogatia i aurul se reversase din bel.ug pe sanctuarul in care se oficia jertfa lui Iahve.
Odat& cu constructia templului se face inceputul unei redactari scriptice
a 7hore7. In a. 850 Thora se redacteaza, In doue variante, cate una in cele doue
regate schismatice dupa. Roboam : o varianta ehovist& in regatul nordic coprinzend car Ole alianlil i o variant& elohista coprinzend poruncile decalogului in regatul Ierusalimului. In acest timp apar aceti nabi, profetl reactionari, oameni
stranii, enigmatici, caracterizati prin viata for sumbra i ascetics, i in ale ctiror
inspiratii dreptatea i clernenta divina patrund cum nu se mai vede pildrt la
vre-un alt popor. Legendarul Ilie i discipolul seta'. Elisett, profetizand curagioi
In contra regilor care alunecaser& in erezia unor culturi straine, incep incetul
cu incetul s& accentueze parte din ideile mesianice, vagi, nebuloase, idel nascute
cu abizul spre care Israel aluneca, mai tarziu bine desluite
BucurA-te fiica Sionului; scoate strigate de bucurie flica Ierusalimului I
'data regele -Lei" drept i cuceritor, umilit, cAlare pe un magar i pe un manz ;
nici care in Ephraim I_ nici cal in Ierusalira !... nici arcuri de razboiti !... El
,,va face pace printre popoare ; imperatia sa se va intinde de la o mare la alta
qi de la un fluvid la marginea pamintului.
In timpul acesta Asiria facendu-i aparitia in Iudeia, profetii inzestratt c'o
sagacitate minunata, prevedeail rezultatele influentel sale. Osea, scurt, aprig, biciuitor, asvirle blesteme In contra dominatiunii asiriene; mai ales dupa caderea
Samariel, lsaia cel mai aprins dintre profeti se ridica in contra cotropitorului c'o
fort& extraordinary. Ajutat i protejat oarecum de regele Ezekias, e1. i cu talontatul seu contimporan Michea izbucnesc in imnuri violente, pe un stil nervos, ritmic, cu modulari infinite : cand melancolice i plangetoare,,cand surde i meta-
lice, cand urland de turbare, cand anatemizand cu o bucurie feroce. Ada sunt
construite operile acestor vizionari pasionati ; n'ad acea strinsa logic& i unitate
pe care minunatul popor elfin a ajuns-o in marile sale opere, nici geometria
tehnica a epopeelor ariane in general; cu intorsaturi multe au aspectul unor
torente ametitoare care vuesc prtibuOndu-se dintr'o innaltime imensa. Cantarea
cantarilor, admirabila carte a lui boy, precum i multe din cantecele monotone
i triste ale psalmistului dateaz& din acest timp.
Captivitatea babilonica, a fost pentru poporul ebraic o frumoash epoch de
inflorire literara. Ea fu precedats de aparitia mai multor profeti : Nahum, Sofonie, Habacuc, i mai ales a uriaului Ierernia, un om tenace, resemnat si sublim
in dezolare, ale carui declamatiuni nefaste saluta pe regele Babilonului, ivit in
orizont ca o furtuna mare ; el a vezut decaderea patriei sale, i a privit injosirea
lui Israel ascunzendu-i privirile ; profetiile lui relate in exclamdri teribile, elucubrafiile lui atat de sinistre poart& o march singulard. Dar Sionul a fost robit
"din cauza reutatilor sale ; micil set copii fost-ad dui captivi de catre dunaan.
fost scoase ; conducetoril lui as devenit ca
podoabele fiicel Sionului
,,cerbii care nu mai gasesc pauni, i s'ad dus fara putere subt acei care 1-aii
urmarit Ierusalimul a pecatuit gray; iata de ce a fost dus in robie,,,
www.dacoromanica.ro
SANTA SCHIPTURA
261
In timpul acesta o seama de carturari ebraici fac o noua revizuire a legii,

augumentand-o cu multe versuri straine, note Wale comentatorilor anterior' i
note marginale pdrend potrivite. Un alt inspirat, Ezechiel, inaugureazd genul apocaliptic, cu viziunile sale ciudate. Genul elegiac se inchiaga In cele cateva imnuri
lAcreminde atribuite lui Ieremia, cunoscute subt numele de Sepher-qiroth;
Thora levi ilor cunoscuta, din Pentateuc, subt titlul de Ipvitic, dateazd din acest
timp. Se nate ideia noului Ierusalim, strtilucitor de bogatie i splendoare, Icrusalimului etern. Mare le profet anonim, cunoscut subt numele de noul Isaia, laud,
in imnuri scrise cu geniul unui sublim avint absolutismul teocratic care nu va
inthrzia sd rodeascd : "Am fost cautat de cdtre acei care nu se interesail de mine
qi am fost gasit de cdtre aceia care nu me cautail de Mc ; am zis natiuni" care
,,nu se chema cu numele mei": iata-me, iata-me. Am intins in totdeauna mainile
pe acei care merg pe drumul ref", dupd cugetele lor.
Cu toate acestea Thora prin a. i58 se stabile0e aproape definitiv, dei
mai in urma scribi fara talent, soferimi, o adaogd si o interpoleaza ; capetase
intre altele o directiune mai ideala din care avea sd rezulte Ghemara sail Tul-
inudul ebraic de mai tarziil, bazat pe autoritatea absolutd a textului scris. 0

multime de psalmuri armonioase se ivesc in vremea aceasta, cum ar fi psalmul
Mizerere din care se exald o durere atat de adinca. Pe baza Legi" se nate o
tiinta vastd de interpretare, i dupd deosebitele principii profesate s'ail infiintat
coli multe in care invetaii savanti, carturari posteriori. Foarte curioase erail parerile lor. Cele mai insemnate coale au fost coalele lui Hilel i ?antai, cel dintai au-
rul car iii Migna impartita in ease Orli sail sedarim. Discutiunile acestor carturani luau cdteodath intinderi marl' in beth-hammidrag, unde zile Intregi se trata o
tem6', propusa. Singulara carte Pirke-aboth, care a intrat in compilatiunea
phstreaza numele celor mai renumill doctori din aceste timpuri ; 111sa scriptura Ye-
chiului Testament, aa cum o avem not astdzi, s'a canonizat mult mai tarziil de
naterea lui Cristos in baza multor versiuni existente, fie din traductiunea alexandrilla a Pentateucului, fie din scripturile mai moderne ale rabinismului, in acele
timpuri supuse atator exegese Intunecoase.
P. DANIEL.
www.dacoromanica.ro
Scara ML-In.c5stirii Cozia
www.dacoromanica.ro
CEI DIN UMBRA

PROFILURI
II
I. VACARESCU')
(1786-1863)
,a ogofi.i.tul I. Vacarescu s'a na.scut pe la sfirsitul veaculul XVIII i a murit- in elate foarte
in anul 4863. Boer, versat in clasicism, cu un suflet bland si sentimental, a lisat
J inaintata,
o opera poetica foarte variata. Prima edilie a poeziilor sale dateaza din anul 1830 si formeazi o brosuri de vr'o 50 de pagini, pe care se resfira vr'o 15 poezioare. Ultima editie
formeaza un volum de vr'o 500 de pagini, in care e adunata mai toata activitatea lul.
Intr'o vreme, in care la noT maT tots aveati in materie de poezie o conceptie nelimurita,
,.
din cauza ignoran %ei pi orientalismuluT care ne intarziase atat de mult, Ilgura pe care o profilam resare in pervaz cu maT multi intensitate decat contimporanil 861 in ale muzel. Vicirescu intrupeazi
in intelectualitatea luT toata gindirea 1i simlirea acelor vremuri.
Familia Vicarestilor se ridica in timpurl vechT Orli la descalicare. Odobescu ne spune in
articolul sau despre Poetii Vaccire0i: .... Printre tovarasii lul Negru-Voda se zice ca ar 11 fost si
njunele Negoita, domnesc cucon al lul Dan, Voevodul Figarasului at nepot de sora al cipeteniei
Romanilor ; acesta intemeia sate si bisericT, 12 pe malurile Dambovitei, coprinse de dinsul; el
navu sease fete si doT feciori: Radu i erban, cirora le Iasi mostenire cu numele de Vactiresti, scu/qui parintese ce purta gravat pe dinsul Cetatea Fagaraului, pe care filfiea o acvila alba, ernblemi
de imaculati putere si prapurul purpurifi cu zicerea Virtus, scrisa cu litere de our ".
Mai ales caracteristica acestei familii e cultivarea artelor frumoase, care pare o ereditate
1) Bibliografie Poezil alese din ale D-114 mareluT Logofet I. Va&irescu (1830, form. 16 ); Colectie din poeziile D -luT marelut Logofdt I. Vadirescu (1848 In 8 ) c'o prefaVi de Voinescu II; A. Odobescu: PoetiI Vacarestl (Ilevista romAnii, an. I).
www.dacoromanica.ro
266
CEI DIN UMBRA
stramoseasca. Banul Ienache Vacarescu a scris prima gramatica romaneasca 4), insotita de un
tractat de metrics sl de o colectie de poezil ; urmasii set', Clucerul Alecu Vacarescu si Vornicul Nicolae Vacarescu, au cultivat cu predilectie literile. Dar aceasla sorginte poetics se limpezeste si mai
Line in Logofetul I. Vacarescu.
Cugetarea lui e upara. Poeziile-T sunt viorele azurate, for! de camp dragahise. Aceasta
ne indreptiltete sa staruim asupra delicatetei sufletului sell. Inamorat si vaporos la inceput, mai
tarziu viril si eiitusiast, in totdeauna tnsa a purtat par'ca nostalgia unui peisaj linistit, in care visele
in! fluturad in voe.
Poema sentimentala Primavara amorului nu Math contureaza aceasta placere a sufletului sett, de a'i odihni ochit pe alba perspective a unui intinq.
Se intinde o campie
De subt poale de Carpat!,
Camp deschis de vitejie
La Romitaii laudati.
Surpaturi sunt de o-parte

D'un oras ce a domnit,
0 girlita 'ncoaci desparte
Un crang foarte 'nveselit.
Acolo am cascioarti
Pe un virf de delisor
Curge 'n vale o appall

Murmurand incetisor.
Or! acestul peisaj bucolic, prefers altundeva, singuratatea poeticel si parfumatei valcele,
mai mult melancolica, decat rizatoare,
si se transpoarta acolo uncle :
Pe muntisor albeste
Casuta ce pretuesc;
Stanca pe ea domneste
Juru-I imprejmueste
Un crang de lemn cainesc.
Tremurator la glasul amorului, Vacarescu iubeste vag; cu preciziune niciodata nu stabileste o norma In patima lui, inert din acest punct de vedere, mai putin decat la Logofetul Conachi,
preluim in versurile lul nectarul iubirii. Se aprinde si el 'lila de pajul dulce al amorului, fad
insa ca s theme cu atata ardoare sfirsitul si eternitatea. Sufiet infocat, Inima ranita, Dorul
deplin i cate Inca, poarta in ele urma amoroasel inspiratil, mai mult sad mai putin intensive, mai
mult sad mai putin fugard.
Cine a spune va putea
Ce este patitha mea?
Nici moarte nici viata e
Void sa cer dar nu slid ce
Insa noaptea patimesc
N5i-ml place ceasul de chin...
place ceasul de chin" ii place deliciul acestel suferinte, voluptatea acestel
durerl, dupe care Eminescu suspina mai in urma:
i cat de mult imi pare red
Ca nu mai suf.& Inca.
i) Tipirita in doue ediVI in 1787: una la tipografia episcopiel Ramniculul i alta la Viena in tipografia lul Iosif, nobil de Culbee.
www.dacoromanica.ro
CEI DIN UMBRA
267
In psicologia lui Vacarescu gesim oarecare patrundere, in sentimentele sale oarecare

statornicie. Dar discipline tut sulleteasca nu era ttuthurati decat in rare clipe de restriste, in care
poeziile sale deveneati melancolice, imbracand idel elegiace. *i atunci urmeaza furtuna intense si
discrete in care poetul devine vizionar, exaltat si Vturbura pacea-T sufleteasca si intelectuale, bid-.
nuite, Meat gindul ne intoarce la acest zbucium at poetesel lesbiene: ',mai palid ca floarea ce
agoniseaza tremur, si suflarea mea
late cum piere; mor inse cu aceeast dorinti, cu iubirea mea
cea duke, cea nepretuita, etc." 4)
Dar Vacarescu e intai de toate un poet patriotic. Ode le sale Sfatuiri patriotic, Pro loagee, etc., sunt pline de manifestari de iubire dire tare, dintre care unele nu sunt lipsite de entusiasm. Dovada de acest sentiment e cunoscuta intimplare din 1818, cand, invitat de Caragea se
preludeze cu cateva versurl pravila din nal promulgate, Vacarescu, in loc se face un imn sail o
oda adresate puteril, cum ar fi cerut regulele cur teniei, scrise aceasta bucate triste si pline de
patriotism :
Ah, de-ar putea-ne dobindi

*i cate avem perdute,
Atunci ce duhurl n'ar gindi,
Ce inimi ar sta mute'?
Atunci si acest corb serman

tar acvile s'ar face,
i-ori ce Roman ar fi Roman
Mare'n razboiii si'n pace !
Dar iate si aceasta ode, cadentata si aprinsa :
Slava stramosilor vestiti
In cale 0 asteapte...
La rind Romanilor veniti
Mergeti pe calea dreapte.
Vulturul tot viteaz In zbor
Ca puil set ve poarta ;
Aripa-I sparge orice nor
Nu ye temeti de soarte L..
Cat de curind 0 Innaltatt

Europa 0 priveste.
Caci dafinul ce vol luati
Nu se mai vestejeste ...
Slava stramosilor vestiti
In cale ve asteapta ...
La rind Rominilor esitt
Mergeti pe calea dreapta.

In aceasta principals note a talentulul sell, Vacarescu e plin de foc, e sacru, e adinc convins. ,,i Wall intarziat ca, mai in urma, accentele sale se se repercuteze in buchetul de poeti care all
inflorit in timpul renasteril noastre si se produce rodul aprinzetor de inimi al revolutieT. Mal ales
i) Saplio (Poet le lyrici graeci. Lipsiae MDCCCLIII) :
...To poc poly

xaedsciv iv us40eolv ivrocioev.
oh yae eilaYov fleoxion or aoirac
owns, h' ehei.
www.dacoromanica.ro
268
CEI DIN UMBRA
constiinta nationalitatii noastre .i a originel de latinitate nu erau pentru Vicarescu probleme. El

nu sovaia Intru afirmarea cu tarie a obirsiei noastre, on pi cand si on pi uncle. Si nu data se Intoarna inlacremat spre patria-mama, spre distrusa Stapinit, din suspinul careia moduleaza : Roma
cunt este, Roma cum era ode atingetoare pi triste.
Influentat de poetii greci, el fi imiteaza foarte adesea. In Primeivara amorului se simte
I1Pja mult acestea inriurire, dar mai mult Inca l'a impresionat Theocrit in poeziile idilice : Tins 0
floarea, Plecarea lui Tins, Lund nouci, Floarea, etc.; chiar metrica lui uneori aluneca pe un ritm
antic si hexametric :
Vecinici vestminte de planeti jail noua strillucire

Sari
Roza porfira a'nmantiat eterea lucialrt

Nalt intocmitul adever s'aduce la iveala.
Un caracter displacut azi al acestor poezii e abundenta de inversiuni, potrivite sail
nepotrivite, pe care Vacarescu le risipeste printre versuri. Aceste inversiuni le distrama in purpura, dar intuneca precisiunea Gi claritatea gindirii.
.... In privinta procedeului sell artistic, Vacarescu pare foarte putin rafinat. Nu era Melling meditativ, nu era nici intiorat de acea subtilitate inconstienta pe care Platon, in superbul dialog Ion, o atribue adeveratilor inspirati. Motivul determinant al compunerii lui Vacarescu era precis; profita de ocazil solemne, on de intimplari mai izbitoare din viata zilnica, pentru a's1 fauri si
face dedicatia stihurilor. La deschiderea teatrului intaiasi data in Bucure0i, La deschiderea

tipograliei de la isvo ill tcimciduirii, on poezia cu acest ciudat Win: La o floare cu Lobo in chipul plicului, titluri, astazi de foarte grotesc efect, cu care sunt botezate cea mai mare parte din
poeziele sale nimprompte, si care ne daft putinta de a cumpani ideia cu care pe acele timpuri
poezia era mesurata.
Activitatea lui Vacarescu Imbriitipaza, Intre allele, i cavte-va traductif dupa tragicii
francezi, cum ar 11: Britonicus (1827), Ermiona (1831) si Regal (1832),toate croite in versuri
si care ail fost pnimele piece de teatru In romaneste ce s'ail jucat pe rudimentarele scene ale
timpului.
* * *
Caracterul general al acestei poezil, ceeace ne impresioneaza mai mult, e personalizanect

care face ca Vacarescu sa se deosibeasca Intru catva de ceilalti. N'a fost insa o putere creatoare,
Imprejurul lui nu s'a format si nu se putea forma scoala. El nu e acvila care poarth pe umeri un
Ganimede antic, nici lumina unei lampi orbitoare. Asa cum ni se Infatiseaza, din piatra necioplita,
n'are astazi multi valoare literary. Cad stihurile logofetului Vacarescu nu poarta stampila maestrului, haina lapidary a formei; chiar gindirea lui de betran sfatos e rezultatul mai mult intuitiv al
inteligentei primitive, decat cu ingrijire educata. Modul seu de compunere e foarte simplu ; in accepLiunea moderna a cuvintulur, forma sa e inflexibila, pecatueste In multe privinti si adeseaori e
necorecta. Din acest punct de vedere citirea lui e foarte Ingreuiata astazi, meat, In bazarul nostru
social si intelectual, in care se debiteaza atata mufti libera garantata pi negarantata, Vacarescu sta
cu totul in umbra.
Cu toate acestea, e una din cele mai solide pietre de fundament pe care se Malta somptuoasa, In aparenta eel putin, cladirea care ne farmeca in timpul de LPL Straturi s'ail asternut
de multi vreme pe suprafata acestei pietre pt poleiul sed s'a demodat rrtult. De.i Incercarea noastra de a reinvia, In forma moderna, figura betranului mort acum ,patruzeci de ani, se izbeste de
atatea piedici, ele Insa nu ne pot opri de a privi mormintul lui ruinat:
Stott larrymae serum I
IULIU DRAGOMIRESCU.
-*e+et
www.dacoromanica.ro
IC 0 A NA
u glas blajin ca de fecioara,
Cu chipul ginditor si trist,
Cand te-am vezut intAia data
Mi s'a parut ca ved pe Christ.
i din pagan6. m'ai facut

De ceruri s-rni aduc aminte,
i iar s sper si s me 'nchin
'i iar s cred in cele sfinte.
Icoana, ti-am facut pervaz
Din raza dorului aprins
Si ca s-rni flu mereu aproape
De sufletu-mi cu drag te-am prins.
i mi to -am prins asa de tare
i te-am legat atat de bine,
Ca de-as cerca a to desprinde
AS rupe sufletul din mine !
-C4GZ.-...
5
www.dacoromanica.ro
ATUNCI, AZI
0.1.1..1.
rail salcimil infloriti

& Si lung, 'n cer si verde 'n lunci
In noaptea cand rai-ai spus c'o viata
Me veil iubi, tot ca atunci...
Azi ceru'i stins, florile moarte,

Sinistri par salcimil gol,
Iar crivetul psalmodiaza
Poema vremilor de-apol
I
ANNA LINTA.
.--0Z;NGN.--.
www.dacoromanica.ro
CR ONIC A
LITERARA I ARTISTICA
...........
rincipide fundamentale ale istoriei de A. D. Xenopol. Respingend conceptiunea idealismului de aprioritate pe care Kant it apnea spatiului .i timpulul, D. Xenopol infra Intru
cercetarea vastel probleme, de la rezolvarea careia atirna certitudinea i folosul istoriei,
i anume : a relatiunil dintre timp i split*" i fenomenele sociale. Insistand asupra legilor
fatale, in complexul acestor fenomene coexistente i succesive, savantul autor se incearcA sa fixeze
cadrul de Imbratiare proprifi zis al tiintelor istorice in deosebl de cele teoretice.
Melodic i lamurit intimpina obiectiunile ce se aduc In contra caracterulul tiintific al
istoriei, citand pe Stuart Mill, Bain, Schopenhauer, Seignobos, Thomas Bull, etc., i cauta se
aeze istoria pe temelil profunde tiintifice, intru cat ea tinde la descoperirea adeveruluI i a explicard NI cauzale. ApoI, In ce privete scopul istoriei, D. Xenopol insists asupra istoriei i patriotismului, asupra istoriei-censure, asupra istoriei descriptive, rezumand In concluziunea sa urmatoarele patru principil fundamentale de discipline tiintifica In conceptiunea istoriei : 1) factorii statornici ai istoriei, care preyed la desvoltarea deosebitelor grupe din care se compune omenirea ;
2) puterile istoriei, care determinA aceasta desvoltare ; 3) materialul istoriei, asupra caruia puterile lucread, i 4) senile istorice, rezultatul actiunei puterilor asupra materialulul istoric.
Aplicand evolutionismul faptelor istorice, dupa cum perfect se apnea faptelor biologice,
D. Xenopol nu se unWe cu pArerea acelora care trimbiteaza decadenta noastra. Din contra, d-sa e
adinc convins de mersul progresiv al omeniril i civilizatiunil actuale, care "cu tiinta drept faclie,
nu este Inca cleat la Inceputul drumulul pe care are sA-1 calce a .
Dupa ce starue asupra puterilor care ajuta formarea diferitelor curente de desvoltare socials, dupA ce studiazA marile legi care conduc mersul progresiv, precum i legile sociologice In
conflictul for cu istoria, citand pe Greef, Comte, H. Spencer, Lacombe i Tarde, cumpanete valoarea
www.dacoromanica.ro
272
CRONICA
tutulor acestor legI sociologice, aplicate istoriei, cum ar fi legile de evolutiune religioasa, politica,
legile fonetice si filologice, si in urma studiazi materialul istoric.
In seriile istorice cumpanecte ideile obstesti si acelea ale succesiunil, precum si producerea acestor seril; apol stabilecte elementele de capetenie ale istoriel: reproducerea faptelor succesive, inlantuirea cauzala, materialismul istoric, etc., terminand cu stabilirea faptelor si cauzelor for
prin inferenta.
Iata, in rezumat scurt, coprinsul acestel cArti de eruditie, in care la fiece pas resar citati
autorY clasici si modern!, combatut! sad sustinutl cu multa putere de argumentare. D. Xenopol e
destul de cunoscut in lumea savants din tail ci din strainetate, incat elogiile noastre ar 'Area
superflue. Tocma! !ma pentru ca valoarea d-sale este recunoscuta de toga lumea, cartea d-sale :
Principiite fundamentals ale istoriei, probeaza inci data ma! mult justetea acestel recunoacteri.
***
Chipuri fi graiuri din Bucovina, (un volum de 168 paginl, tiparit in Berlin, 1900), de
Em. Grigorovitza. Acest volum de nuvele, 12 la flume'', se infatiseaza cititorulul cu un aspect de
singulars originalitate.
In graiul bucovinean, provincial, dar frumos pentru no!, D. Grigorovitza manuecte condeiul cu dibacie. Impresionist si cumpanit, d-sa nu abordeaz& subiecte vaste, nici situatiuni complicate. Alcatuite din c &teva schite, precizeaza In doue-trey rindurl zbuciumul de patim! ce izbucnecte in stnul eroilor sel. i tot! acesti erol aunt oamen! simpli, terani bucovinen!, ovreY semi ci
rutenl, pe care Ina 'I zugraveste subt aspectul for particular.
Ca un model de limbs, sa luam un exemplu din nuvela Mila Precistei, and Smaranda,
trAdatli de iubitul ei, istovita de durere ci aproape moarta, a venit la manastire sa se roage pentru
ultima oars : ni la icoana Precistel din naos a cazut ispitita fats ca franta pe genunchi ci cu mai'mile rezemate de stilpil mit! a! chipulul dint, in lumina rosiaticii a candela ce ardea deasupra,
a stat dintru intai mute ci prapadita de suferinta crude, facendu-si incet cruce dupa cruce. Apol
nail nAvalit deodata. Ain peptul apasat al nenorocitel durerea naprasnica si Ara margin!, si ochil ei
',ad izbucnit in lacr6m1 ferbint! ci amare. Abia a gasit numal cat atata putere sa scoata dupa o
nvreme din gull cuvintele : Maid prea curate .... pune capet chinurilor mele .....
Iar ca un model de puternica impresiune, ni se pare sfircitul din Jupin Toiba care esea
nin ceardacul din inaltime, punea trimbita cea lungs la gura si trararga cantecul vechit al GerylnautuluI in cele patru party ale lumil, de se auzea tocmal la rabinul minunilor din tirguletul Sadangura, dincolo de apa PrutuluTig. Nelogic Insi ni se pare desnodamintul nuvelel Dragoste in pipet',
clici in popor nu se poate intimpla ca tatal ginerelui sa se insoare cu mama mirese!, aceasta legatura ar ii considerate ca incestuoasa, la no!, cel putin.
In luna aceasta big volumul D -luI Grigorovitza sta in fruntea lucrarilor literare ; de aceea
11 recomandim cu caldura cititorilor noctri.
EM. SEREA.
TEATRUL NATIONAL
---
Opera romans
Luny seara, 6 Martie, Opera romans si-a inchis stagiunea, dupa ce a dat, in decurs de patru luny, 45 de reprezentatiuni in loc de 60, ci avend
lucru ne ma! pomenit in analele teatrului
nostru
un deficit de 74.000 de lel.
Acest fapt cu drept cuvint a uimit lumea care se intereseaza de ale teatrulul, si cel mai
putin uimit nu este d. ministru al instructiunil publice, care se vede in obligatiune sa acopere acest
deficit si care va fi nevoit, neavend de uncle sa is atatia ban!, sa tears Camerel un. credit special.
Camera, considerand a a votat destule economil prin micsorarea pensiilor a citorva veduve ci b6tram! care avead cutezanta sa ridice din casa Statulul cute o suta-doue de lei pe luna, subt cuvint
ca Statul se folosise douezeci-treizeci de an! de munca facuta de sotil for sad de ei insisi, va vota,
cu sad Para voe, aceasta bagatela, pentru a reincepe la anul acelac lucru.
www.dacoromanica.ro
CRONICA
273
Aci, o parenteza. Revista aceasta nu face politics i Cercul nostru numera printre
membriT sel personalitatI din toate partidele i grupurile care guverneaza sail vor guverna aceasta
tail. In momentul de fate, doi din membril cabinetulul sunt membri aT societatil noastre i
membri activl chiar, care binevoesc a scrie:inteadins pentru aceasta revista pagini remarcabile,
pe care, suntem siguri, nu le uita cititoril notri. Dec!, once critics din parte-ne nu trebue privita ca o razboire impotriva guvernulul, ci ca o rivna spre mai bine de care tot! suntem insufletitl in
domeniul arteT, i aci in deosebi, in ceeace privete propticirea scene! noastre dramatice i lirice.
Aa dar remane bine inteles ca ceeace criticam nu este actiunea guvernului sat a cutarui
minister, ci administratiunea nechibzuita a directiunil operel romane. Ministerul instructiunil pu-
blice a voit s faci o incercare: s imparts directiunea unica a teatruluT national in done directiun! separate : aceea a dramel i comedie! i aceea a operei. A priori, oamenil competent! at declarat ca aceasta organizatiune nu putea da roade bune, i no! unit ne-am dat parerea aceasta chiar
din capul loculul. Dar nimenl, nici chiar cel mai neinduplecati adversari a! incercaril ministeriale
null inchipuiaii ca stirOtn1 sa le dea pana inteatat dreptate : 45 de reprezentatiunT in loc de 60
i 74.000 de lel deficit I
Marturisesc din parte -m! o curiozitate Para astimper de a vedea expunerea de motive a cererei de credit pentru acoperirea acestu! deficit ; ea singura va fi in stare, nu me indoesc, si me domireasca ; caci toata aritmetica mea nu ajunge la nici un rezultat luminator. Trebue si v'o atern aci, negru pe alb, dad nu ar fi decat ca sa-mi respundeti cu zicetoarea : Socoteala cocoanel i punga boeruluT.
Ia vedetT: cheltuelile serale ale operel romtine, astfel cum le-a stabilit directiunea eT prin
budgetul sell special, erau de 2.200 leT, adica pentru 45 de reprezentatiunT 99.000 de leT.
Pentru acoperirea acestel sume, directiunea avea, pe de o parte, diferitele subventiuni,

adicit 54.000 lei, plus pretul vinzarei locurilor din sala.
Aceasta vinzare a versat in casa directiunil, pentru 45 de reprezentatiuni care s'ad dat, suma
rotunda de 116.000 lel, care, adaogata celor 54.000 le! al subventiunilor, (la un total de 170.000 lei
la veniturT, adica un excedent de 71.000 de lei.
Dar directiunea ne prezinta o mica socoteala care merits toata atentiunea noastra, i anume
cheltuelile facute pentru montarea operel Tannhauser i pentru plata lefurilor a patru artiti de
valoare : tenorul Dimitrescu, baritonul Battistini, soprano Zelna i baritonul Giovacchini. Ina cifrele:
Chink costumelor pentru Tannhauser
10 000 lel')
Facerea until singur decor not (actele I i IV)
14 000 n 2)
33.800 n
Tenorul I. Dimitrescu, pentru 26 reprezentatiuni .
n
Baritonul Battistini,
3
a
. . . .
9.000 n
n
Soprano Zelna,
nici o reprezentatiune .
Baritonul Giovacchini, pentru o luny
500 n
1 000 n
68.300 n
Total . . .
adica mai putin cleat excedentul.
Dar, fie socoteala de 71.000 de lei, adica intregul excedent 1 Tot nu a jungem decat sa
echilibram budgetul cheltuelilor cu al veniturilor, sa eim, cum zice negustorul, tanto pe tanto.
Daca e aa, deficitul de 74.000 de lei de unde ma! resare?
El I vedetT, aci mi se incurca aritmetica. Socoteala cocoaneT e limpede ca buns dimineata ;
bob numerat, una i cu una face done : n'a avut de platit pe ce a tirguit decat 170.000 de lei, dar
din punga boerului o sa lipseasca 74.000 de lei mal mult, adica cu totul 244.000.
Pentru ce ?...
Grozava o sa fie expunerea de motive dad me va domiri de cum s'ail cheltuit acetI
74.000 de le! 1
1[9e.
A. DAVILA.
I) Teatrul National posedA un stoc bogat de stofe si un atelier de croitorie bine instalat. Confectionate aci,
costumele acestea ar fi costat eel mutt 3.000 lel, si, in once caz, ar 6 rams averea teatruluT, pe cand ele au costat
10.000 si se vor porni Inapol la Milan.
2) Teatrul National are un atelier de decorurl bine organizat, un pictor plata 6.000 de let pe an, dol
pictorl ajutorT si treT timplarl. Decorul de care e vorba ar 6 costat cel mult 2.000 leT, pretul materialulul, In loc de
14.000 cat l'a plAtit diractiunea opereT.
www.dacoromanica.ro
MIKAREA INTELECTUALA STRAINA

CARTI
REVISTE
a philosophic d' Auguste Comte de L. Levy-Bruhl (1 vol. in 8 din Bibliotheque de Philosophie contemporaine, Felix Alcan, Paris). Autorul acestel carti iii -propune sa studieze in mod
impartial sistemul de filozofie pozitivista pe care 11 reprezinth Aug. Comte. Intrebuintand o
metoada tiintifica, D. Levy-Bruhl incearch ss scoata in relief ideile dominante ale acestui
sistem filozofie, precum i strinsa afinitate care leagh doctrina lui Comte cu micarea tiintelor naturale, istorice i sociale.
La tristesse contemporaine, Incercari asupra marilor curente morale 0 intelectuale din

veacul XIX de H. Fierens-Gevaert (1 vol. in 12 din Bibliotheque de Philosophie contemporaine,
Felix Alcan). Tristelea contimporand , este o incercare de critics filozoficii, aplicatA evenimentelor
celor mai izbitoare i oamenilor celor mai marl aT acestui secol. Alegend de simboale ale unor fapte
morale politice si artistice personalitatT ca Leopardi, Aug. Comte, Schopenhauer, Tolstoi, Richard
\Vaguer, Verlaine, Nietsche, etc., D. Fierens-Gevaert a putut sA analizeze cu siguranta marile
cauze care au transformat con. iinta modern& Cartea, de0 1ntemeiath mai mull pe generalitati,
este totu1 un studiu mai mult de actualitate i credem ch va fi bine primith, mai ales de tinerime.
Le Colporteu. r de Guy de Maupassant (011endorf). Un nod volum de nuvele, scrise cu
acea Tara putere care-1 caracteriza pe Maupassant, hien ne dh in chteva trasAturi, in chteva rinduri,
o situatiune precish sat o actiune intemeiatA. E viata cu intreg compltxul el de evenimente, constituind acest imens ntragique quotidienu, in care ne zbuciumarn cu totil. Maupassant i i pastreaza
lash toath linictea sa de spectator la o priveli0e atht de amuzanta i de trista : el constata lucrurile
aka cum sunt. Cu toate acestea nu putem sh nu intrevedem subt ghiata acestel impasibilithti ivindu-se parch un surfs de ironie sau de mils.
L'histoire de Part dans l'enseignement secondaire de Georges Perrot (Chevalier-Marescq). 0 carte utila pentru complectarea educatiunii tinerimil. D. Perrot se plange de putinul in-
www.dacoromanica.ro
MISCAREA INTELECTUALA STRAINA
275
teres ce se acorda in coalele secundare istoriel artei clasice ; d-sa ne arata cat de trebuincioasa
pentru formarea intelectuala e cunoaterea vechilor monumente i opere de arte. Niel nu se

poate intelege bine Sofocle, daca nu se cunoate, d. ex., architectura qi sculpture din
secolul V. Apol D. Perrot remarca de asemenea a operele de arta vorbesc inteligentelor intr'un
mod mai direct cleat cele de literature. Dsa cere reforme in acest sens.
I Precursori di Lombroso, de G. Antonini (Editura Fratelli Bocca, Turin), e titlul unei
lucrari apAruta de curind, in care autorul arata cu date stintifice c Lombroso gi toata coala de
noua orientare a dreptului civil, care urmeaza pe maestru, a fost intrevezuta de cel vechi, qi ca prin
urmare noua antropologie criminals nu s'a nascut ca o Minerva dinteodata.
Lecons d'anthropologie philosophique, ses applications a la morale positive, de Dr. Daniel Folkmar (Editura Schleicher freres, Paris) propun, un nofi sistem de morals, luand drept bag
toate tiintele antropologice gi sociale. Dr. Folkmar '1 (IA silintele sa arate in aceste lectiuni ca
pozitivismul, determinismul i chiar materialismul filozofic ad o baza indestulatoare pentru a

cladi un sistem de morals.
*
Revue de Paris-15 Februarie. D. H. Bergson '1 continua studiul sefi psichologic Le rire,
in care cauta comicul in actiuni i situatiunl. Studiind efectele scenice produse de piesele lul Moliere,
Labiche, Sardou, etc., D. Bergson le explica prin repetirea, inversiunea i interferenta serials.
Frederic Masson ne di cateva pagini din volumul seu apropiat Napoleon et sa famille, tratand
mat cu seams despre Princesa Paulina. D. L. Levy-Bruhl, in studiul sell Flaubert philosophe, gise0e oarecare secrete afinitati de natura intre Flaubert i Montaigne, pe care autorul educatiunii
sentimentale l'a numit el insu1 nson Ore nourriciera. Georges Bourdon, insarcinat cu studierea
organizaril teatrale din diferitele ter! ale Europe, i-a inceput cercetarea cu Anglia, i intr'un amenuntit raport ne expune situatiunea teatrelor engleze, administratia i constructia lor.
Nouvelle revue
15 Februarie. Contele de Mony, in excursiunea sa artistica prin salile
muzeelor din Berlin, se oprete mai ales la coalele italiene, pe care le analizeaza cu multa cuno-
tinta. In articolul sell Le theatre italien, Judith Cladel, repropaza scrlitorilor italieni de graba
pe care o pun in scrierea pieselor de teatru, toate cu subiecte superficiale i prea mult de actualitate.
Revue des deux Mondes din 15 Februarie are un articol semnat de Generalul De la
Rocque, Schicci a. unei programe navale in 1900, in care discuta obiectiv organizatia marine! mililitare Iranceze, precum i neajunsurile el. Arata ce rol insemnat de ofensiva qi defensive va juca
aceasta marina intr'o conflagratiune viitoare. A. Dastre are un articol asupra crioscopiei i aplicatiilor
sale himice. Crioscopia fund studiul corpurilor bazat pe temperatura for de congelatie, are un domenit foarte estins, de oarece multe corpuri nu sunt solubile in aps, i nu exists lichid care sa nu se
congeleze.
Quinzaine-16 Februarie. D. Faguet are un studifi judicios asupra lul Ferdinand Brune.
tiere, in care gasete o rani personalitate filozofica. Ideile sale sociale se invirtesc imprejurul a
doue puncte: patria, armata, care duph Brunetiere formeazi mai mult obiectul unei traditil i gaseqte ca trebue se iubion patria in militarismul s6d. Carl Murr insists asupra politicel viclene a
imperatulul Wilhelm al II-lea al Germanic!, care n'are altceva de stop decat sa intemeeze un
sfint imperiu roman.
Journal des Economistes-15 Februarie. Remarcarn in acest limner o eminenta analizA a
ultimel opere a lui Zola, pe care o face D. Frederic Passy. D-sa ne spune: nCartea D-lui Zola, cu
toate defectele pe care i le imput, este in total, cu inspiratiunea sa intentionala, o carte moralagg.
*i ma! departe, Wend portretul autorulul insup, di probe de mult entusiasm i de multi patrundere. A. Barthelemy semneaza articolul sea important din punctul de vedere economic, intitulat :
Indiile orientate i cestiunea zaharului, in care slabilete cu date certe statistice peste produc-
www.dacoromanica.ro
276
MIFAREA INTELECTUALA STRAINA
tiune, resursele, valoarea i comerciul acestei culturi in indiile occidentale. Mal gasim un articol
de D. Ernest Martineau, in care se releveaza contradictiile socialismului.
La Revue de l'art ancien et moderne (10 Martie), coprinde pe lingi un numer de ilustratil din Montigny, Lampi, Angelica, Van Dyck, etc., un articol asupra statuarului Montigny, de
Henry Marcel, pe care autorul vrea s-1 scoata cu drept cuvint din uitare, un altul asupra frescurilor lul Angelico, de la Florenta, o dare de seamy asupra expositiunil Van Dyck etc.
* * *
Die Zukunt are un articol scris cu multi elevatie qi semnat de Maximilien Harden, in
care se analizeaza raporturile existente intre Germania si Anglia. Aceste raporturi provoaca autoruluT multi manie si le apreciaza in termeni cam putin satifacetori pentru Anglia : nAu trecut zilele diplomatiel fine ni la Palmerston" si na la Castlereagh". Balfur ar prefera mai bine si re',mina in plicutul sed neo-misticism. Cat despre Chamberlaine, a fost indestul de pedepsit pentru
nincercarea sa de a trata politica ca pe un om cu bani".
Remarcim seria de lucrarl a cirei publicare a tnceput -o editorul Cronbach din Berlin, care
in totul va fi un rezumat al intregel mipAri intelectuale germane din acesti din urmii ani. Prima
colectiune triceps cu Muzica germand in al XIX-lea secol, de Dr. Max. Graf. Rezumatul stabileste urmatoarele perioade : 1) Beethowen ; 2) Schubert; 3) Weber ; 4) Renasterea beethoweniana ; 5) Wagner si Listz, i 6) Brahms Brums.
D. RIVEANU.
www.dacoromanica.ro
CANTEC DE CLOPOTE
.......
z /2n clopot a limbil batae
6- ) Vestea ca-I la rniljoc de zi.
Un porn de Cra,ciun in odae.
Asa-mi incepui di cararea,
In peptul mein tiller suflarea
Asa se urzi.
i ger pe campille ninse

Un anger, de-asupra-mi plecat,
Privindu-me, mama mI -o prinse,
Stringendu-mi-o 'n manile sale,
i rar, si c'un zimbet de jale,
Vorbi 'ntunecat :
Prin noapte si crivet, pierduta

Pe lungi si spinoase poteci,
De-amarul vietil batuta"
Urmeaza-11 chi-Arlie sortil ;
Prin spaime si ptnde -ale mortii

Senina s treci 1
www.dacoromanica.ro
278
CANTEC DE CLOPOTE
SA iei veselia cu tine !

Si 'n cantec de clopote-acum
Porneste, si luptA-te bine I
SA nu to 'nspAiminte cararea,
Si- apururi sail fie cantarea
Tovar4 pe drum.
,,$i 'n ziva-fi din urma, cantarea
De clopote tainic venind
Din cer, s-li aduca 'napacarea,
Ca biata to inima toga
Topita de jale sa poatA
S'adoarmA zimbind.
CARMEN SYLVA.
www.dacoromanica.ro
N. GRIGORESCU
Is
.00
Pastor din Valea Prahovel
www.dacoromanica.ro
UN TRECUT DEPARTAT
I UN APROPIAT VIITOR
0 CUGETARE
1......1.111.
nglezii sunt Feniciani moderni.

Fenicianii erail imbracall cu rosu, (1)0ivutsc, 0 si nlercenarii ,englezi
de astazI cu uniformele for pele stacojil : asemenare de aspect. Fenicianit
erail Evrei prin neam; Englezil sunt Evrei prin caracter : asemenare de fond.
Englezii de acum, ca si Fenicianil de altadata, se falesc cu civilizatiunea
lox cea egoista, stapinesc pamintul prin apa".: corabii, colonii, bani si minciuni;
de-o potriva obraznici, Mull', rapitori si nemilosi.
Intr'o zi Fenicianil ail disparut ca printr'o minune, uritl tuturora. Uriti

tuturora, inteo zi pe neasteptate se incepe minun,ea peirii Englezilor.
Romanil cei republicani al lui Scipione Africanul, putini si saraci, dar
sublimi prin credinta in Durnnezeil, prin virtutI si prin eroism, au ispravit a
zdrobi colosul fenician. Buril cel, republicans din Africa, putini si grad si ei, dar
sublimi prin credinta in Dumnezeil, prin virtup si prin eroism, s'aii apucat cei
dintai a &Alma colosul englez.
In Cartaginea cea omnipotenta cats sa fi fost, ca si in omnipotenta Londra, multi Chamberlain'1, pungasI internationalI fanfaroni.
Delendae I
B. P. HASDEU.
www.dacoromanica.ro
PRIMELE $COLI ROMANE DE FETE

,
IN TERILE ROMANE
..-.........
natiune are doue marl datorii : A cunoaste trecutul seil, a respecta memoria celor ce si-ail sacrificat avutul, activitatea, sail viala pentru ea.
Neindeplinind aceste doue Indatoriri, o natiune, in cazul cel mai bun,
va vegeta.
Ali cunoaste trecutul, pentru o natiune, este 0.-I trage in mod logic si
consciii linia de urmat in viitor. Intunerecul va dispare pentru ea; trecutul, cu
toate suferintele sail maririle lui, 'I va lumina viitorul. Aceasta e legatura istorica,
as putea zice fatala, a faptelor omenesti.
A nu o cunoaste, e a voi sa fact o caletorie care termil departati si necunoscul at fericirii, fara busola, pe un ocean nesfirsit si totdeauna in stare de
furtuna sail acoperit de neguri.
A respecta memoria eroilor, filantropilor si patriotilor, este a se innalta pe
ea insasi; este a cultiva sentimentele si actele cele mai frumoase; este a 'lieuraja si pe altil la fapte bune; este a plati prin recunostinta cele mai frumoase
insusiri ale inimilor de elita.
Cand o natiune ar cunoaste bine viata martirilor, eroilor, scriitorilor, invetatilor si conducetorilor sei destoinici, si ar avea cultul acestora si deplina credinta in Dumnezeil, ea ar fi in fruntea altora.
Oricat de mica ar fi ea ca numer, forta sa ar fi nelnchipuit de mare; actiunea sa moralizatoare si de propasire MIA seamen ; buna sa stare materials"
incomparabila ; existenta sa asigurata.
A fi, depinde de imprejurari independente de noi. Asti sa fil, depinde numai de noi.
Acel ce still sa fie,si e rar lucrul intre indivizi, dar Inca intre natiuni
exista in adeveratul sens al cuvintulul; voesc, prospers, produc, sunt utili ; mai
mult : sunt indispensabili omeniril. El, infinita minoritate, caleuzesc de fapt majoritatea cea numeroasa.
A fi, este viata material& : minerals, vegetala, animals. Asti sa fil este
viata spirituals : omeneasca.
Omul este sin gura flint& paminteasca, muncita de dorul necunoscutului.
www.dacoromanica.ro
PRIMELE SCOLI ROMANE DE FETE
283
./i necunoscutul este totul.' Asti sa fii, in intelesul de mai sus, se impune deopo-
triva oamenilor si natiunilor, ca o conditiune sine qua non a vietil pamintesti,

in evolutiunea noastra trupeasca si sufleteasca. Dar ca fi fsi dan seama de acest
lucru 1 ? Cate natiuni, ca. i oameni chiar, se apropie macar de aceste sorginti sigure ale adeverului, fericirii si ale existentii for chiar.
Aceste sentimente alese, in numeroasele for moduri de a se manifeeta, produc
si altruismul, calitate careia datorim numeroase institutiuni cu caracter walanitar.

In aceasta privinta Poporul roman sta de sigur in fruntea celorlalte ueamuri.
Avem defecte, dar avem si ci mare calitate, aceea de a nu pune mare pret
numal pe bunurile pamintesti. Acei ce-si martirizeaza corpul for chiar, si-si
schingiuesc propria for familie, prin privatil de tot felul, pentru a stringe avere,
la not sunt numerati pe degete, si, spre fericirea noastra, de regula, mai toll acestia sunt straini : Greci, Bulgari, Ovrei. Galantonia si quasi-neprevederea Romanului, denota nu destrabalare, dupa cum adesea ni se imputa, ci bunavointa
la extrem ; denota lipsa de egoism, desinteresarea de sine, care e o nobila calitate a sufletelor de elita ; denota indulgenta si inima impresionabila la nevoile
si suferintele altora ; denota posedarea sentimentului celui mai cald, mai divin,
acela de a te bucura tu, in prima linie, de bucuria produsa de fapta to bung ;

de a te emotiona .tu insusi, mai intai, pans la lacrimi pentru binele ce ai fa.' cut.
Astfel de momente nobile alcatuesc adeverata viata : viata sufleteasca.
Din toti timpii,
unanimitatea calOtorilor si cronicarilor sta dovada,
pentru a ne arata larga, delicata si frateasca ospitalitate ce au gasit-o toff la Romanii din orice Sara. Acest dar e unul din caracterele tipice ale rasel noastre, si
el gasit acelas, la toate fractiunile ei, confirms unitatea si esenta originei sale.
Tara noastra e avuta prin marele numer al acelora ce
dat averile
pentru scopuri filantropice.
srt fim fericiti ca poporul nostru poseda aceste virtuti. Aceasta, bred, poate
da si explicatia mud sale rezistente in timpi ; caci efectul aid de fapt e cauza.
El e menit a fi astfel; deci, e menit a fi : va fi.
Romanii din toff timpil an dat, an dat mult, au dat chiar fara seama.
Sunt Domni, sunt ctitori, care an desmostenit pe proprii for copii, spre a lasa
averile for pentru faceri de bine. Biserici admirabile ca stil; spitale numeroase
si deschise tuturor la fel; bolnite pentru nebuni; aziluri pentru nevoiasi si neputinciosi; monastiri cu prisosinta chiar pentru nefericiti si betrani; de toate salt
ridicat in numer mare.
Mai numeroase malt era-Cling mosiile inchinate localitapor zise Sfinte,
atati bureti prin care Grecii au stors sangele si vigoarea Natiunei roman aproape
doue secole 1).
4) In Buletinul Oficial No. 19 de la 7 Martie 1858 gasesc:
131 moil monastirestt din Valachia Inchinate la comunitatile din Rumelia, Alexandria si Antiochia, ce urmail a se arenda pe o perioadA de cincT ant.
85
inchinate la Sf. Mormint (21 Martie).
r
n n Munte Sinaia.
44 n
98
s
r)
n
Aton.
Decl 358 moil recunoscute oficial ca daruite numal in o jumetate a Ora 1
77
77
17
www.dacoromanica.ro
284
PRIMELE COLI ROMAINE DE FETE
Se daduse de betranil nostri atat ononastirilor ipchinateu, incat un sfert

de Cara aproape trecuse in mainile straine, in mainile necredinciosilor, care din
credinta isi deschisese tarabil, si din munca Romanulu,1 Menu urgie greceasca.
Sit multumin insa lui Dumnezeii, cad prin bratul lui Tudor Vladirairescu si prin
energia lui Cuza si priceperea lui Kogalniceanu, s'a pus reguld, astfel ca, cel pupa o parte din oile turmei ratacite s'a intors la stana stramoseasca. Astazi, locurile cultivate odinioara pentru a ingrasa si inmulti strainil, in dauna Apmanului,
servesc pentru traiul si inmultirea odraslei mosnenilor not.
Odata cu redesteptarea noastra nationals, am vezut eh pe linga biserica
mai trebue si scoold. Cel ce vrea sa cunoasca rostul luraiI, opera divinitatil, si
chiar pentru a se inchina cu temeiu acestuia, trebue sa-si innalte inima si judecata. Dar acestea se fac in prima linie numal prin raijlocirea carpi. coala se
impunea. Prin scoala intelegem mai cu temeiu sau ar trebui sa fie astfel
o biserica, si prin biserica pe Dumnezel
Fazei credintei urma sail, mai bine zis, se alipi faza scoalei.
Credintei intunecate trebuia sa urmeze credinta luminata. Aceasta e a-
deverata credinta, credinta omului om,a omulul desavir0t.

S'ail facut dar scoff multe, si multe chiar bune. Mergem inainte, si mergem pe drum bun, cad mergem cu Dumnezeii in ele. Adeverul e ca Romanii din
toll timpii au avut scoli pe linga biserici. Astfel s'ad petrecut lucrurile in Moldova
si Muntenia. Schimbarea a fost in epoca renasteril noastre, in numerul Si valoarea lor, dar nu si in ce priveste fiinta lor. Astfel se creeaza, incetul cu incetul, primele scot' oficiale romane. In aceasta numal sta importanta miscarii facuta prin
Lazar.
D. V. A. Urechia are dreptate tend scrie :
,,Ne inscriem in contra asertiunii ca numal de la Gheorghe Lazar si Gheorghe Assaki reincep scolile romane in acest secol. -7- Ca prin acestia
se organizeaza scoala dupe un sistem european, e lucru dare.' de orice contestatiune, dar ca n'a existat inainte de el scoli romane in acest secol, orica au existat numai scoli grecesti, iata ce nu admitem si le vor dovedi mai la vale un sir
destul de mare de documente 1).
Dace Gheorghe Lazar nu a treat nimic nou, dupe cum pe nedrept se sustine, are insa marele merit de a fi legat iuelele lantului rupt si de a fi facut lucrul mai sistematic, deci mai temeinic. Do aceea si numim not acea epoca importanta : Epoca renagerii i nu a nasterii noastre culturale i natiouale.
In aceasta mare miscare catre vials a neamului, doue marl nume trebuesc pastrate : Gheorghe Lazar in Muntenia si Gheorghe Assaki in Moldova. Ini-
tiativa particulars se puse indata si ea in miscare, cad de fapt ea, pusese totul
in miscare, smulta inertiei de cateva suflete luminate ale neamului, si darurilor
facute numai cu scopuri bisericesti, urmara darurile facute in mare parte cu
scopuri mixte, sau numai pentru scoll.
I) Istoria scoalelor de la 1800-1864. T. I, pag. 83. Bgeurest1 1892.
www.dacoromanica.ro
tuv.
voCrIc
''.1i4\1\.
.14,t'Vd.rt
;Meru-Mit" Or Arte,e--'
/;
v.
C4Pita lit Du turesh

cc
oat )
ILt=7201110.10rm-ari2
h*uiti
1. l ....mob'. tleofulildols't ve.
f ..... elica,tafas.te
eat, olit,
;1.8
fl.raa
fal,o;
rm.; Inn; nn:ninic
001 pr. uttrol,; .... c,

..... veto; ay.
: 1. Jam.,
yr ..e..latitele
tlr.
.V.11140110111,ttS ItIMC CI(01.1i,A it I
eanaa;ide mini Wee ,y;sol0ort

ta.lat for
0000000
I. In .C1..35
M.O.
fiat f. o9o4i
,; rale .... one 'We*
I. a" 0.11; a fiay: a;114;

V Al.. core.tItalt; ...I....do; e itelea fo:e1.,;acii.t4 h..gr 44; 4141,
.
..... :et .
3rpe 1111.
......
?..y.soi jp.:,:.stratt
es. o ..
ro
01:1 .pi..c t,.
Nfr at. 41, Arai-Lab
01.4,30.0
i
S
ror AirarpoWe,
II5S S55 .te JO
6.1 ...fie mature r.

At
50.. Y.-
116
.
%.
r0 Ii.19a56;
:say: ...... . ea.
f. I. S's/mil..' Ca arc; alariatS p5.5 foolie4 ;et, ei
eta. fate malfliafe ft

ar1.10,A,
-"
stns.I,/
.).!
47,
'be,
/:.
0,410.01. 2,0.4. Cm.:
weer... Sal, 4rr50tsrt. r..,
6)i.t.cfart.e.
eoosevo.
01V.
am,
4. v04 oil..
,f...;.ta
ssp,s i
iS
q.; jo...41,sit
XII . i4c tear NO _wrap. 9
. 11..x; ......
.. oe .11 oto 41tho..ie
vet fi tear.
3i ...as Ii
41;
".
... [nest'. Je tor:of.. al.: 4: fa :rt.

Cletne.:,,"1,141.;11, ...... it C.{11.11 4.1i4.1A4116%; 1'4 .-aq;
On.ore
1.10%.. ; .. tqr ee..01: ...;
.1. a ...I,.
e.,..011 . vv..: a tela

ti egeotom.fele ee oe 'eo,41;
Ji fi.!A 4.1A; hoJegfe: atilt;
... ! .
.1..1(1 Art, etaxeylaira enlytiaa..cr van; avta. seeta to fel,
ft?
Aired, .
xl .
ay.. i . ... .....
..relaratel..: aev. y:..?;
.....
bet.
a,,., hJyle etr4i mat rare le nle irsaallinea yr cias
or
r.aarrortearpClta:,7:J,:,,,,,
n0.11.111.44 Jr prat., , .......
V a!f; 1.0 ti;
dorm!.
.
j0.0 acula1.1.11 Ntis.i. (.rata In
.....
gins; Jr& mars.; .ene. Jr ystail.lia C;oe
3.1
.1110o, SP; et-m.43.4u as. ..... cti ....tort;loorpt

Alt
Ivo, a to. ,trintileloo;
.....
trionfA a sarsiii,ain yell..
0/(06; j;. ......
aft,
eat:, 0,
...r. vol.; .Farr
16.1. 9.,r MUs1114, ;,ctiode .;7:Sttla06.111(00;

....wet 6.I. I
fa; 3tofir...
...
(Opteo I tote,
L.
hlut ot;./.:24 talon 14Ite eto.:46.1.;
00.; . J. S.11". J
....... helar ar
lionjellottofa
Oa a Oa ft.
litaaat
00..0; xi ye Akt.1
14111itta,
.11;1 n4 yen ins crs01.,14
J... et.rr,Vi ... .. 0C,
r.
A:41.W Inter,
eta...anu facia ell Nis
No..I;lorn it, omit.... oftri;
1111-
"{AM .
l't
0.1,t.0 a ....a. talet ($)
cel{.71,ej.,;.01..311
411alet3 ..... .
I5 on In
IX.
arc 1.,. :!; ...vas
IL.< fact a
ON- S,..ps..,;1,
b, stnotel real 01,0;
J. yt.ieqe'e ;
veto
,rorofaiIiPS
...... 1.1 in hilt< ifilfe
at,ja.?i AnnIn boNo..le petal .80414101.. 05 LinC5 .talr;41.

(1)c Ca oemsree ai pile.; fa es
Sti9.1
g.inlt Ite4; ... ......... Oiat,i .

bil
A sn inearti. sewn .4.2ta Vont: In 1..;.; ronlia In 3 ms.
II
im,i,4 18 .
04..11.;
11, J11091411614 441.1
ifin ...lora in trottre.. De vol0
y.,1"....1, o!%.;
foga*
af.rloalt
elm Ile. ink:At...III 'Nroli1"14
4<
a..
be birrt!iaarar. .
Ill. 0.cormil;e4 mnsiis oGro.,t,......e..ffat fa

P.
?0;,.,
at
a, 'Wreak.
0000
S,106114.1o,
.
r.11;vil:. toralltatiierrPC sss ; ss
IS'I
3s C1100} V111011.60gre,
www.dacoromanica.ro
Doarana Elisabeta $tirbei

www.dacoromanica.ro
PRIMELE FOLI ROMANE DE FETE
285
Numeroase sunt colile zidite saiz intretinute numal din jertfele oamenilor binevoitorl.
Ministerul instructiunil i cultelor ar trebui sa se decide. odata, a uni la
un loc toate numele acestor oameni de bine i roman de inima, in o publicatie
adeverat monument, ridicat marinimiei, evlaviel i patriotismului lor.
Serbatorirea lor va fi serbatorirea neamului. Cinstindu-i pe ei, vom cinsti i iubi
mai mult Cara.
Sa ne oprim putin pentru a face o mica comparatiune. SA comparam

starea noastra actuala cu ceeace era acum 70 de ani. Daca acest lucru s'ar face
pentru orice alts tara sail natiunff din Europa occidentale., desigur ca s'ar gasi
multa diferente. in bine, multa schimbare datorita necontenitei propairi, dar de
sigur ca ar exista totui termeni de comparatiune. La not WO. comparatiunea
nu e posibila. Inceputul acestui secol pentru not e ca secolul al zecelea pentru
ceilalti. La not acum e lumina; la inceputuj secolului insa nu era lumina mai
putina, nu era crepuscul say amurg, nu se batea noaptea cu ziva, dar era intunerec besna. Si ce infioratoare intunecime Totpl era in somnolenta, clack' nu
chiar in profunda adormire. Sentimentele alese de patrie, de nationalitate, de
credinta chiar, er' perdute.

Patria era in mana celor mai netrebnici veneticl Turcii, captqiti cu
neruOnatii Grecl din Fanar ;iata in ce privete primul sentiment. Natiunea romane. era hulita, incat chiar Romanilor pare ca be era ruine se. ridice capul, sa
spue tine sunt, ce cugetadata mai cugetail, i ce vor dace. mai aveau vointa. Credin .in Dumnezeil era scoborita la o injosita specula; rugaciunea
chiar, facendu-se in limba speculantilor de cele sfinte. Dreptatea era pentru toil,
afara de Romani; cinstea pentru to i, afara de el ; viata ware fara munca, cu
catig si in belug pentru top, afara de el. Toti domneaii, toll petreceail, tote
chefuiaii, se ingr4eaii, robeaii i blestemaii pe seama Romanului, injurandu-1,
despretuindu-1 i strivindu-1 fa'ra mils subt picioarele lor. Iata cum ne putea ennoate oricine subt aurora inceputului acestui secol de dreptate, lumina i tiintal
Dar, find ca-ml propun a vorbi de coli, se. me opresc la ele.
Statistica pe 1897 ne am:4 a am avut 1) :
197 coll de ba'eti, 192 coli de fete, 3.471 coli mixte i 113 coli de ce.tun. Aceste coll dispuneaii de 1.353 institutors i de 4.355 invatatori. Bine inteles
ca vprbim de colile Statului i nu facem de loc menliune i de numeroasele coli
particulare, din care multe aduc un real serviciiiteril. Iata situatia la 1897.
Ce, aveam insa la inceputul acestui secol? Nimic. Acest singur cuvint
spune prin el insu1 in-deajuns. De fapt aveam cateva coll in care se invata in
grecete ura i dispretul de tare..
Ce diferenta! Durnnezeil fie binecuvintat i sfintita memoria acelor care,
prin priceperea, munca i devotamentul lor, ne-afi pregatit buna stare actuala.
and ziceam ca pentru strainetatea occidentals trebue sa luam ca termen
1) Anuarul Oficial al InvelAmintulul primar 1 normal-primar. Anul 4897. Bucuret1.
www.dacoromanica.ro
PRIMELE COLI ROMANE DE FETE
286
de comparatie secolul al 10-lea, faceam un lucru Inca In avantajur nostru. Caci

Pe cand la nol nu era mai nimic, nu mal departe, dar alaturea cu not chiar, '1a
Brasov se constata, du ocaziunea serbarilor lui Honterus, ca liceul german de acolo are mai mult de patru secoli!
Pe cand universitatile noastre ail abiasi incapatru decenii, acele ce ail
treout de patru secoli In Occident sent foarte numeroase. Sunt insa si la not
cateva stele ce au luminat nu de mult In trecutul nostru Intunecat.
Dupa anuarul nostru oficial al invataraintului 'primar pe anul 1.897 se
poate vedea ca cea mal veche scoala din Cara noastra e koala primara de'baeti
No. 1 din Trel-Erarchl, infiintata. de Vasile'Lupu la Iasi in anul 1624. Dupa
Moldova si Iasi, cinstea Cade asupra Olteniel si oraselor
.si Slatina.
koala fu infiintata In primul la 1792 si in al doilea la 4798 de Neaga, sofia lul
Ionascu Mazilu, inzestrator si al bisericil. In urma vine -scoala de la CernetiMehedinti, facuta din avereh Hagiulul Iordache.
Sa nu credem ca aceste scoll erail neinsemnate. Astfel epitropil scoalei
din Slatina, Vel. Vist. Filipescu si Radu Golescu, prin o ariafora catre Doran,
Mouth la 1806, August 5, arata ca, la acea scoala urmail aproape 100 copil. Tot
la acea scoala a fost profesor In urma Dascalul George, tatal D-lui Aurelian, si
a inceput copil Inca a profesa A. Marin, la 1826, care in urma trecu la Craiova, mai apol la Bucuresti la Sfintul Sava, si In fine la Universitate, unde statu
pana, la 1893, adeca fu profesor 67 de ani!
Revolutia contra Grecilor de la 1821, pornita din Oltenia, nu ar fi fost

posibila fax% aceste soon, care de sigur au fost mai numeroase in partea loculul.
Am vizitat acest local demn de atentia oamenilor de bine din Slatina. El exista.
Me marginesc a spune ca in alta tall el ar fi acoperit cu sticla. La mi... ca la noil
Un fapt important e ca se constata ca la 1.802 se vorbeste la socotelele
epitropiel obstestiu de veniturile de la cutia scoalelor.. De altfel s'a aflat ca

in Moldova la 1757, subt Scarlat Ghica, se afla dajdia scoalelor. 1); ca s'a reinfiintat la 1759 scoala din Botosani si ca la 1760 era scoala. in Bucuresti la Sf.
Gheorghe cel Vechiu ; la 1765, prin hrisovul Iui Grigore Alexandru Ghica, se infiinteaza scoala din monastirea Mavromolu din Galati 2). Tot astfel, la 1775, Mihail Cantacuzino, Biv-Vel-Spatar, zidind monastirea Coltea, inflinta si o scoala pe
linga ea 3).
Tot in Oltenia, la Craiova, se infiinta prima scoala publica romana in secolul nostru, la 1.822 Scoala primara de baeti No. 1. Obedeanu.. De fapt si ea
functiona mai de mull, de oarece Divanul Craiovei vesteste Domnitorulul Cara-
gea Inca de la 1812 ca zidirea e puss in reparatie. 0 alts scoala se gaseste in

fiinta la 1823 pe linga Epitropia din Roman. Apol avem scoala primara de baeti
No. 1 General Adrian. din Bucuresti, infiintata la 1824. Acestea doue din urma
pot fi privite ca primele scoale ale renasterii noastre.
4) V. A. UrechiA. Lucrarea citati, T. Lpag. 25.
a)
a)
idem
idem
n
n
32.
36.
www.dacoromanica.ro
287
E curios de a constata ca Campina, dei ordp1 mic, are meritul de a avea

fondurt pentru scoala inch de la 1 825 ; anuarul Ministerului o pune la 1828. De
sigur eh influenta Brapvului nu a fost strainh de acest lucru, de oarece Campina
era punctul de trecetoare intro Tara romaneasch si Transilvania, pe child Cainenii
trebue considerat mai mutt ca un pas de trecetoare catre Europa central& Faptului ca Heliade locuia acest orael, nu poate fi atribuita crearea acestel coll, de
oarece Heliade a inceput desigur sh petreach vara cu mult mai thrziii acolo.
Scoala este datorita, ca i biserica Adormirea Maicei Domnului, reposatilor intru
pomenire Grigore Bujoreanu i Marioara Bujoreanu, care ail dat averea for pentru aceasta la 3 Julie 1825,ca dascalii sh invete copiii de pornanh. Se invela ca in toate colile timpului romanete i grecete: Greceasca nu a fost scoasa
definitiv din colile noastre cleat pe la 1.827 (Iasi).
Aceasth coala nu se Meuse inch regulat de executorul testamentar Arch.
Calinic de la Cernica, la 18391 Statul Meuse Irish alta in anul acela. La 28 Februarie 1839, Voda Ghica, vizitand aceasta scoala, zise intre altele elevilor :
Vedell, copil, ca toate piedicile ce ye opreail de a ye folosi i lumina s'aii
rupt. Siliti-ve dar i mai mult ca sa fiti odath folositori neamului i voue inive.
Grosul coalelor romane fu infiintat la 1832 in : Birlad, Botopni, Buzen,
Campu-Lung 1), Caracal 2), Falciu, Galati, Giurgiu, Rimnicu-Valcea, Roman,
T.-Jiii, Valenii-de-Munte 3) i Pitqti in 1833. Aceasta indrumare, radicala, spre
bine s'a inceput la 1831 subt generalul Kisseleff, care, prin ofisul No. 80 din 12
August, cerea urmetoarele Eforiei scoalelor, constituita din Al. Filipescu, E. Balaceanu i Vornicul B. Stirbei :
,,Je desirerais avoir un rapport detaille sur la situation des ecoles publiques et j' invite l'Ephorie a me donner a ce sujet des renseignements exacts, tant
sur ce qui existe, que sur ce qui reste a faire d'apres be reglement.
Je l'invite en meme temps a prendre toutes les mesures, qui peuvent

dependre d'elle, a l'effet d'aviser aux moyens les plus propres a reparer le temps
perdu par suite de la suspension des etudes. Get objet, etant de la plus grande
importance dans rinteret de l'Instruction publique, l'Ephorie doit y mettre toute
l'attention et toute la diorite possibleu.
Sh nu uitam ca la aceasta data scolile fusese inchise.
Atunci, in 1832, se alcatui de Efori, in urma cererei lui Kisseleff, regulamental care imphrtea instructiunea in : scoli incepetoare, umanioare, invetamint
complimentar i cursuri speciale. Or4ele midi, ca Roiorii-de-Vede, au coala
inch din 1834, pe child Turnul-Severin nu are decat in 1837 i Focanii in 1.838.
Se pare Irish' ca numeroase scoli romane existaii pe la sate cu mult mai inainte.
Gratie D-lui V. A. Urechia, care a unit numeroase documente in lucrarea sa :
Istoria gcnalelor de la 1800-1864, am putut sh reunesc inch urmatoarele date,
ce cred necesare scrieril de fath.
4) Amaral MinisteruluT pune 18,..
3)
n
r inainte de 1810.
n
a)
,,
r
n 1860,
www.dacoromanica.ro
288
Astfel, Inca de la 1792, se constata prin diferitele hrisoave ca existaii

scoli pe mosiile tinta-Dimbovita, intemeiata de Mateiil Locusteanu Biv-Sluger,
in timpul domniei lui Mihal Voda tutu; Grecii-Ilfov, facuta la aceea1 data de
un alt boer, Dumitrache Locusteanu; Poiana-Ialomita; Floretil-din-Deal-Ilfov,
i la monastirea Motrului din anul 1.793. Se constata chiar ca insui Statul, de
sigur din dajdia sail cutia scoalelor,,, acorda anumite venituri coalei i bisericei
din Agieti-Arge, a lui Beizadea Grigore Sulu.
Tot astfel la 1.803 se constata ca existail coli pe mo0a Tartapti a Postelnicului Gr. Bujoreanu; Vasianca din Ilfov ; la schitul Marculeti linga CampuLung, facuta de ctitorul Dumitracu Roset, i Furduqtil din Ilfov.
La orate se mai constata de asemenea ca cutremurul de la 1803 darapanase localul coalei de la Doamna Balap ; iar la 1804 dascalul Chirip : dascal
slovenesc Si rowinese, invata copiii la SE George.
Prin un hrisov tot de la 1803 se constata ca la toate bisericile dornnegi
din Bucuresti existaii Gramatici pentru invetarea copiilor. Asemenea la Galati,
tot in acelas an, se redeschide coala nnoldoveneasca fundata la 1765 la monastirea Mavromolu, i a la Tirgovi$e se AA la 1.806 coala domneasca.
Cand la 1816 G. Lazar veni in Bucuresti, baetil de la Udricani, Sf.

George, Col-tea i alto biserici, s'ail inscris la Sf. Sava, unde Eforii coalelor in
cap cu Mitropolitul Nectarie in urma succesorul sou Dionisie Lupul,
Banul
C. Balaceanu, Vornicul G. Golescu si jurisconsultul Logof. Nestor, invoira deschiderea chiar JA localul coalei eline de la Sf. Sava, infiintata de ,5erban Cantacuzino, care a tiparit evanghelia romans de la 1.688, i coalei romaneti de
deosebite invetaturi i tiinte predate Romanilor in limba loru. Aceasta coala
dura subt directia lui Lazar si putin a lui Heliade pana la 1821, cand Lazar fu
isgonit. Catva Limp ea fu inchisa. In urma fu incredintata elevului sou Joan Eliad.
Inceputul coalelor oficiale a fost foarte greil i au trecut multi ani pans
ce s'a putut stabili o regula mai buna.
Guvernele din Moldova i Muntenia dispuneaii de venituri mici, care de
abia ajungeaii marelor nevoi ce rezultali din starea nenorocita in care fusese
aduse Terile romane i fats cu creatiunile de tot felul ce trebuiaii urgent indeplinite
Cats diferenta intre aceste mici opaete de lumina care abia licareaii
focarele stralucitoare de lumina, din trecutuj altor State europene! Ce diferent& enorma intre trecut i intre buna stare de astazi I Ce avint, ce multumire
Cate sperante se nutresc la facla culturil noastre nationale actuale; cate rezultate bune castigate nu ne indrituesc a prevesti i erode in un viitor fericit pentru
lard i pentru neam.
si
E foarte curios a se vedea primul budget al coalelor din anul 1824, Aprilie
1825, aceea1 data :
1.200 lei dascalului loan Eliad ;

1.200 n
Raducan Mainescu, inginer ;
1.200
Chirita de la Sf. Gheorghe-Vechiii ;
1.200 n
n
Ierotie al tircovnicilor de la Antim ;
)7
77
www.dacoromanica.ro
PRIMELE ,COLI ROMAN,` DE FETE
289
1.200 lei dascalului Macarie Psaltul ;
1.800 n trei cantaretI, dupa trei podurl ;

1.800
1.800
100
240
doctorului coalelor, Panaiotache ;

n
7/
sameului coalelor ;
emiclicul tiganului rinda ;

simbria chelarului coalelor.
Si in Moldova coalele au stat inchise 7 ani, pana la anul 1827, an in

care reformatorul coalelor din Moldova, nemuritorul Gh. Assaki, lua din noii locul de referendar al coalelor i fu nurait Aga la 20 Septemvrie, de loan Sturza,
pentru a resplati sirguinta sa.
Prima invetatori al coalei dela Trei-Erarchi reorganizata, fura Iconomul
Constantin, Iereul Ion Silvestru, Vasile Fabian,adus din Transilvania de Assaki
la 1820
i G. Seulescu.
Tata inceputull Greoiu, insuficient i lanced!
Eraii i coll particulare. Aflu de la un venerabil betran de 85 ani, di la
1828 a fost dat in Bucureti in coala la Pop Schiopul. Se inveta romane.5te i
grecete. Acolo el a stat putin, de oarece a trebuit sa fuga cu familia la Braov,
cad Turcil trecura noaptea din Sitov la Zimnicea, unde locuiau, i au pradat
totul, ucigand o multime de oameni nevinovati. Localurile colare insa eras ca
val de ele, de oarece la acea data, in ulita Franceza chiar, multe case erail coperite cu coji de copac. Un vapsitor ce locuia acolo avu gindul sa-i faca o odaita
on doue d'asupra pravaliei sale. Aceasta fu prima casa de comers cu doue caturi. Poporul se aduna sa vada cum Chir Toma se suie la cer.
Un mare eveniment cultural fu de sigur infiintarea primului seminar de
la Socola la 180' de catre Mitropolitul Veniamin Costache Negel, d'impreuna cu o tipografie. La 1.827 se infiinteaza la Iai gimnaziul i coala normala
subt impulsul lui Assaki.
Intorcendu-ne la coalele de fete din timpul acela, gasim ca ele nu existail, sail erail in o stare cu totul embrionara.
Pana astazi nu avem nici un indiciu pentru a crede ca mai inainte de
veacul al XIX-lea au existat vre-un fel de coll de fete in Ora. Instructiunea
femeil cu deosebire la not e un produs al acestui veac. In mod regulat, ea dateaza
nunaai de 50 ani.
Invetaraintul privat au precedat pe cel public. Acest invetamint al fetelor adeseaori era foarte serios i uneori mai bine chibzuit ca cel al baetilor.
A i fost o perioada, cu deosebire in Moldova, card in aceeai generatie generatia parintilor mei
se anau mai multe femei decat barbati, care sa citeasca,
i se citea de unele mult i bine
sa vorbeasca limbi straine; femeile erail
cu mult mai culte i mai apropiate de viata din occident.
i in aceasta directie deosebirea e enorma, astazi facem chiar exceptie in
de femei ce urmeaza cursurile supelume prin numerul mare
poate unic
rioare ale Universitatil. Ca femeia romana e destoinica, a dovedit-o multe deja
Dupa o comunicatie particulara datorita buneivointe a D-lui V. A. Ure-
www.dacoromanica.ro
290
PRIMELE ySCOLI ROMANE DE FETE
this, !titre 1.822-1.828, la haremul doamnel lui Ionita Sturza inve'tase 12 fete
demoiselles d'honneur
orfane
cusaturi i a scrie, ceti i socoti.
Prima coa1a de fete fu fundata la Iai in 8 Noemvrie .1834. Ea se datorete lui G. Assaki. A doua fu infiintata prin initiative particulard, dar tot cu caracter public, la Craiova in 1837, de Clucerul Iordache Oteteliwanu, i a treia
in aceleai conditiuni, la Bucurqt1 in 1.843, de o venerabila femee Elisaveta
tirbei, nascuta Cantacuzino.
In fine, ultima creatiune necesara Romanismului, coala de fete rurala,
se datorqte Marelui Postelnic N. Istrati, care o infiinta la naoia sa Rotopanetil,
judetul Suceava, in anul 1.853-5.
Rolul jucat de Assaki in desvoltarea noastra culturala e colosal; faptele
sale sunt Ins indeobte cunoscute.
Nu tot astfel e insa cu Iordache Otetelipanu i cu Doamna (tirbei) Elisaveta.
Primul a avut deja biografii sei, i nadajduesc sa contribuia i ell la aceasta
in o viitoare lucrare lucrare de betranete.
Pentru mine Assaki e o figura unica pans acum in Cara noastra. El e

omul de initiative in toate directiunile ; el e enciclopedistul, in sensul larg al intelesului, pe terenul atat al tiintel cat i al literilor i artelor la noi.
Despre Gheorghe Otetel4eanu iarai nimeni nu a cautat se puie in relief
viata sa. Am cautat sa adun toate datele ce se mai pastel spre a reconstitui
aceasta figura gomaneasca i aleasa.
In ce prive0einsa. pe Doamna tirbei, nimeni nu a gasit cu tale se zica

ceva asupra-i ; nici una din numeroasele noastre bacalaureate, licentiate sail doctorese, nu aii facut-o mai cunoscuta Romanilor. E timpul ca aceasta nobila inima
sa fie puss in lumina i cinstea ce le merits.
Voiu aduce asemenea cateva date i despre N. Istrati, carele a fost unul
din maril patrioi moldoveni.
Fad. Cerul ca altul cu mai multa competenta, cu mai mult timp liber
deal mine, sa complecteze aceasta lucrare. Eu Ii doresc atata Avila de a face
bine neamului cats am avut ell.
Multe din cele coprinse in aceasta lucrare au fost extrase, coordonate,
scrise i corectate in laboratorul meti intre dou6 destilatii, pe cand supravegheam
o reactie.
Spuiu aceasta pentru a stimula la lucru pe multi, pe foarte multi romani, care pierd un timp pretios i care trebue s tie, ea el nu le apartine nu-
mai lor, ci le este dat i pentru all servi Cara i neamul.

Sa nu uitam ca trebue s muncim, se producem i s dovedim lumii ea
rasa noastra contribue i ea cu ceva la mersul omenirii.
Secolul in care traim e secolul dreptului gintilor... care vor ti s se face
a fi respectate prin credinta, moralitate, cultura i munca lor.
DR. C. I. ISTRATI.
www.dacoromanica.ro
N. GRIGORESCU
1/2
It
oy
Our,
O
"r
Lr
Lae de tiganl
www.dacoromanica.ro
s1
:,;
ff..
ro
,4
STEAGUL
.-..........1
Izbucnise
lupta crancena, cumplita !
Paganimea Intetita
se zbatea 'ntru'n cerc de foc.

Un asalt i Inca unul,
brazde tae 'n came tunul
Turcii, cautandu-I loc
de scapare, se izbise,
cu Romanii !...
Se ucid, se 'mpung, se nauFa,

spangile, patul de puFti
sangera par'c'ar fi vii
e o furie nebuna.
Om pe om, vrend sa repuna
se intrece 'n grozavil
i navald dab. paganil
valuri, valuri.
Tin Curcanii, in baetil,
dab. voinici i sparg nametii
napustiti asupra lor;
dar sunt singuri i din spate
far de veste tunu-1 bate
i'n avant triumfa'tor
es vramaii de subt dealuri
sa-I zdrobeasca.
Sunt perduti!... Scapati drapelul !,,
le racnqte Colonelul,
doborit de-un glont... Pe ei !
Inainte! Ura 1 Ural...

Si'nzecita-I lovitura
ce cu suflete de lel
2
www.dacoromanica.ro
294
STEAGUL
daii In ceata dusmaneasca

care-i stringe
mai de- aproape !... Dar In jurul
steagului par'ca Vulturul
aripile si-ar fi 'ntins
ca 'n clipitele perzarii
barbalia intreaga-a terii
sa s'aprinda, Inadins,
iar in romanescul sange
si sd faca
iar minuni de vitejie L..
Turcil yin o suta-o mie ;
dar de peptul crestinesc
ca talazurile'n stalled,
de-ar fi Post sf mai multi Inca,
sfartimati se risipesc L..
Moarte, moarte prooroaca
de isbinda,
din a tatea vieti 'n fioare
gloria neperitoare
pe jertfelnic to o 'nchegi I..
si cu sange omeniril
cuceresti treapta mariril
si hlamidele de regi !...
Sus Mail stail de panda

ling& steagul
mindru 'n zdrenteroase cute,

lacremi de durere mute
pentru cei care-au perit
aparandu-1... Cornul sung...

a 'ncetat crunta furtuna ;
ear drapelul a exit
din valmaseagul
Sanieros, nebiruit.
ASCANIO.
www.dacoromanica.ro
RtPONSE A M. A. DE BERTHA
MAGYARS ET ROUMAINS DEVANT L'HISTOIRE.
PARIS 1899 1)
INTRODUCTION 2)
C7 ri,
'est reerit le plus recent d'origine hongroise sur la question des Roumains
de la Transylvanie. Il contient un rsum, a l'usage des strangers, du travail en 3 volumes, publie en langue hongroise, par M. Benoit Iancso :
Histoire et etat actuel des tendances nationales roumaines.
L'ecrit de M. de Bertha poursuit le but de faire fraterniser les Roumains

avec les Magyars au nom de la Write historique ,,afin qu'en sortant des lices, it
soit facile aux deux adversaires de se tendre la main loyalement, sans arriere-pensee,
au profit de la paix du monde, du progres et de la civilisation en general. (p. V).

D'apres la maniere de poser la question roumaine, on voit aussitet avec
quelle sorte d'histoire et par consequent avec quelle sorte de Write M. de Bertha
tend a nous familiariser.
D'apres lui, les Roumains d'en decd et d'au dela les montagnes sont domines par la tendance d'unifier le peuple roumain dans un seul Etat. L'union
nationale constitue l'ideal des Roumains. L'existence de la Hongrie leur barre le
chemin. Its desirent done sa ruMe. Mais exiger que les Roumains donnent la
raison reelle de leur haine contre les Magyars, c'est-a-dire qu'ils avouent ouvertement leur desk de s'emparer de la Transylvanie, serait excessif (p. 9).
Sur quoi se base, continue M. de Bertha, la pretention des Roumains, a leur
Etat unitaire ? Elle ne saurait avoir un autre fondement, si ce n'est dans la fausse
idee d'une origine dacique. Que l'on observe, ce n'est plus leur origine romaine
qui est contestee, mais bien celle qui la fait remonter aux Daces, c'est-a-dire l'origine a laquelle se relie la continuite ininterrompue de leur habitation dans la
Dacie trajane a ce point de vue, done, ceux qui desirent combattre la tendance des
1) Numerul de fall al Revistei, urmand a fi depus in Expositiunea Romans din Paris, cuprinde in el cateva
articole in limbs francez5, din care cele mai multe de informatie ctiintificA. Tot in vederea Expositiunil s'au intrunit
in el ire numere ordinare, spre a se prezenta straingatil un tablou mai complect de colaboratoiii Reviste:.
2) L'ouvrage de Mr. Xenopol paraitra sous peu a Paris, chez l'editeur Leroux. (N. R.)
www.dacoromanica.ro
296
REPONSE A. M. A. DE BERTHA
Roumains au daco-roumanisme, c'est-h-dire a leur reunion dans un seul Etat.

se trouvent dans la necessito de detruire d'abord la base sur laquelle elle s'eleve,
pour que les Rou mains ne puissent plus invoquer l'adage : prior temporapotior lure,
L'interet politique traverse done, d'un bout a l'autre recrit de Mr. de Bertha,
et it est avere que rien ne peut troubler davantage la perception de la Write que
l'immixtion de l'interet dans sa recherche. Aussi ne faut-il pas s'attendre de la
part de M. de Bertha a une exposition objective et scientifique de la question,
mais bien a une exposition precongue et artificielle, destinee a repousser des fantOmes qui troublent le calme et le repos des Hongrois.
Examinons d'abord, si le point de vue, sous lequel le livre est ecrit, est conforme
A la Write. Les Roumains d'en dera et d'au dela les Carpathes tendent-ils effectivement a leur reunion dans un seal Etat ? Quoi qu'il ne serait nullement extraordinaire qu'un pareil ideal planat sur l'horizon de l'esprit roumain, ce n'est pas lui
qui a determine les protestations et l'activite que les Roumains developpent autour de la question nationale. Au contraire, si on examine les conditions politiques,
it est facile de se convaincre que les Roumains ont interet a ce que la Hongrie soit
forte, pour qu'en commun avec elle ils puissent s'opposer au peril de la predominance des Slaves qui menacent d'engloutir et les Roumains et les Hongrois. Ces deux
peuples sont les seuls qui appartiennent a des races differentes, au sein de l'ocean
de Slaves qui les entoure presque de tous doles. D'autre part, on peut entrevoir,
dans un avenir plus ou moins eloigne, la decomposition de l'Autriche, la reunion
des Allemands au grand corps de leur nation, l'entree des Slaves dans la sphere
d'action de la politique russe, pendant que les Magyars et les Roumains resteront isoles au milieu de ces deux grands courants centralisateurs. Les Roumains ne
peuvent donc raisonnablement desirer la ruine de l'Etat hongrois, mais ceci a la condition expresse que les Magyars ne touchent en aucune faQon a la nationalite roumaine qui vit sous leur tutelle ; qu'ils lui laissent liberte entiere de developper son
esprit et ses facultes, parceque le peuple roumain veut vivre comme nation, avec
son tresor particulier d'idees, de conceptions et de sentiments; parcequ'il veut

ajouter aussi une corde a l'instrument harmonieux de la civilisation universelle,
et, pour y arriver, it est indispensable que sa base ethnique ne soit pas diminuee,
que l'on ne restreigne pas le terrain sur lequel it recrute les genies et les talents
destines a &ever le niveau intellectuel de la race toute entiere.
Les Roumains ne tendent done nullement a leur reunion en un seul Etat ;
mais ils repoussent avec la derniere energie la tendance des Hongrois de detruire
leur individualite. Ce ne sont pas eux qui attaquent, comme le soutient M. de
Bertha-Iancso par nobile fratrum au contraire, ils se defendent. Telle etant
la position respective des deux parties, entre lesquelles se debat le proces seculaire,
on comprend de soi-meme que les Roumains sont places par leur situation dans
une condition bien plus favorable que ne rest celle de leurs adversaires pour la
penetration de la Write. Car on doit bien le remarquer : une des deux parties dolt
avoir raison. Il s'agit seulement de voir de quel cote pout pencher la balance, de
celui des Hongrois ou de celui des Roumains.
A. D. XENoPol.
www.dacoromanica.ro
I. MINCU, architect
.pyrner ..sar 1r muff
Xr7.noW77/1
4%_.
,.
Pi
'"44,
fir;V:t 41%*;
'
pla
0
. 4 44,4VV4:1;-`41.:iNt'10;;;PU--..0:: fr's.--'irI''.0"*.:0:Nt...'ar'IC
.2),
17
' FY
'
,
kr
'
' ... 4,1 :

klik tIt wcic-r,rkrom keo.,
..,..77'`"'
11464
fr4-17/
fer
3**."-t
.
..e
m.
dr
4.-
.6
4: igt-47Arlf
3
i,. '..
.
.
..:.-- --,=cagsfaxi= .-. ...... .... ,... 1.....- =GI=
sx,4.
V 'r
: A.
.e-7.777
N.,
r4.4.1,rd
o''
;it,
'
ytr,v:vi
"4.
itI
A.
"
0V,
.4c
..-1
"
c.r.i:r.r4.."4
. ;
Portal in Expositiunea Romany

Executori: Maestru Spoldi si elevii eoalei de arte si meserii
www.dacoromanica.ro
FECIOR DE BANI GATA

(urmare) 1)
VI
a Szont Miclos sunt casele rani, dar oamenii veseli. De dimineata pand seara
cele patru ulite drepte si largi ale tirgului foesc ca un roifi, de carutasi,
chlareti, negustori, on oameni de munch, chci pe acolo este trecetoarea cea
mai apropiata de la dealul viilor chtre Dunare, si la Szent Miclos se face de obiceiti ruptoarea preturilor la vinul cel nog. Cladirile, deli rezletite prin gradini si
livezi de men si pruni, sunt incapetoare si curate; numai in piata, unde stag la
rind de-adreapta si de-astinga cazarrnei husarilor, ele stint mai posomorite, ca
si cum ar fi fost date la fum. Totui, Czarda. lui Banfyi, o cash inalta si pantecoash, cu peretil albi, ferestrele verzi si acoperisul rosu, deasupra port& careia
sta infipta o table neagra, incunjurata de vita cu struguri, avend la mijloc un
honved pintenat si mustacios, care bea Tokay dintr'un butoill desfundat, strigand eljen scibciczak,,, scris cu slove de mama strimbe si schioape In dreptul gurei, Czarda lui Banfyi era o cash luminoasa si large, facuta inteadins pentru
petrecere, si inteadever ca veselia n'o mai parhsea ziva si noaptea.
Cum intral pe subt poarta boltita, In dreapta, dal inteo salt mare, mai
mult large, Malta In pereti, cu lavite lustruite de jur-imprejur, cu multime de
mese rotunde si in patru muchi acoperite cu pinza in flori roii si cenusii, cu
ferestre si usa mare, dand 'rite grading de salcimi si de castani, far in fund,
unde se deschidea gura pivnitel, avend o vatra pant la tavan, deschisa si inflacarata ca o gura de balaur, pe care ferbeati necontenit gyulemul si papricapl cel
lute si gustos, i in hornul careia se frhgeziag suncile si slaninile atat de vestite
ale lui Wilmos Banfyi, eel mai glumet si mai gros dintre toll circiumaril podgoriilor unguresti. Cand 11 vedeai alergand de la un musterifi la altul, cu sirul
de talere intinse pe mama stinga si cu ulcelele de yin In maim dreapta, leganandu-se ca o rata, on cand cu zimbetul pe buzele lui groase si vecinic umede de
rintasul bucatelor, ill esia inainte cu caciulita neagra, impodobita cu pene si cu
1) A se vedea Literaturci li Arta Ronuinci, anul IV, pag. 155.
www.dacoromanica.ro
800
FECIOR DE RANI GATA
cordele, cam pe o ureche, frecandu-si mainile-1 grase si scurte ce abia i se impreunail pe pantece, si to poftea, laudandu-si in tot felul boutura si mancarea, ti
se aprindea pofta vrend-nevrend si erai d'inainte sigur ch-11 vei imphca cu multumire setea si foamea subt panteceasca ocrotire a WI Wilms sage doaget , cum
it poreclise data prietenii, in urma unei prinsori la care Muse singur un butoii
de doue vedre de yin. i era mester la vorba, pe cat era de vesel si bogat, pe cat
de siret.
De subt gang la stinga incepea sirul odailor de gazduit, curate si frumoase,
dintre care inteuna era asezata masa pentru nemesis i April, care nu voiaii sa
aiba amestec cu gloata merunta din sala cea mare. i de la unii la altii alerga
Banfyi Wilmos, ca bun stapin de casa si ca parinte cu durere de inima pentru
copiii sei, precuin numea el, in dragostea castigului, pe top' eel ce se ospetati la
dinsul.
Era fara preget si nu stia ce este oboseala, cad seara, cand se mai rarea
lumea si remanea intre prieteni, apol nu lipsea sa invirteasca un czardas de brill
cu Milca, cu Rozji si cu Julcea, nepoatele lui, care Ysi ridicai sorturile in briii,
isi lasaii coadele pe spate, si saltau sprintene si voioase, ca si cum nu muncise din
zori de zi la vatra si nu coborise si suise de sute de on cele 80 de trepte ale beciului. In sfirsit, era, cu drept cuvint, casa veseliei, czarda lui Banfyi, singura
cash din care nu se mai curma sioiul lumei, in ciuda si paguba celorlalp cir-
ciuman din tirg. Mai ales de and isi adusese o banda de lautari vestiti din
Szogedin, apoi faima 'I crescuse si mai mare si punga i se rotunjea lui
mai groasa si mai plina decat indoitul sir al butilor ce dormeati subt cash', pe
capatiie de brad.
Nu eraii numerosi liganii, dar erai mesteri la cantat. Doue viori, o imbald, un basson si un clarinetist betran, nalt, uscativ, cu nasul rosu, cu o legatura neagra pe ochiul sting, care 'I sarise in batalia cu Muscalii, zicea el, dar pe
care, dupa cum sopteaii altil, 1-1 scosese nevasta-sa, o ligb.'ncusa focoasa si des-
metica, care fugise de cativa anI cu un grof, lasandu-1 in spinare pe Gilla, o

fetita ca de 43 ani, frumusica, vioae, cu ochil marl, albastri, plini de dor.
Betranul Miska era capul bandei si, in adever, cand dedea drumul sufletului sa planga in instrumentu-I cu numeroase clape, era peste putinta sa nu flu
coprins de induiosarea care framinta peptul sermanului, oftand din adinc dupa
necredincioasa-i fugara si innecandu-si obida in nenumeratele ulcele de yin, pe
care darnica Julcea i le furisa adesea, in treacet, MI% de a i le mai insemna pe
tabla neagrh din perete, crestata de sus pana jos de dungi albe, in dreptul numelui lui.
De altfel le era tutulor mils de dinsul, dar mai ales ran de biata copila,
care nu-si afla o cliph ochhna alergand in sus si in jos, cu talerul in mama, dupa
strinsul bacsisurilor, si pe care, cand o dobora la miezul noptil somnul prin coltun, tath-seil, turbat de belie si de cantec, o ridica in sus, zguduind-o de perul
negru ce-i cadea in unde groase pana dincolo de genunchi, on lovind-o cu calcaiul in sale, ca pe un cane. Si nimenea nu indraznea sa -I is partea, cad' Miska
www.dacoromanica.ro
FECIOR DE RANI GATA
301
arnenintase de mai multe on cu cutitul pe ceice voise sa se puny

intre el si fii-sa ; sange blestemat i limba de carpe ca ma-sa,,, cum it zicea el
cand era ametit. Gasea pare -ca o alinare a durerilor lui sutleteti Si o putere neinteleasa para. '1 imboldea sa chinuiasca astfel pe nevinovata copila, care, trezita din somn, nici nu indraznea sa planga, atat de adinc i se inradacinase frica
de tata-seil in inima, i pleca, nabusindu-si plansul i murandu-1 pumnil, sa
cerpasca din noil la muterii, orl invelind cele doue clarinete ale betranului in
basmaua rosie ce-I acoperea umerii, pornea tremurand dupa dinsul, prin intunerecul noptii, pang. la capetul ulitei, unde 'I avea locuinta in podul intunecos,
abia pardosit cu niste scinduri putrede, a easel unui dogar, care '1 primise mai
mult din dragostea pentru Gilla deal din interes la gazda.
era bataios
Mizerie si nenorocire
Intel) seard, cand house mai mult i cantase mai cu foc decat altadata,
Mika se repezi sa-i loveasca iard0 copila, care adormise, sprijinindu-Si capul
ginga de coltul unel mese, dar se impedica de un scaun, aluneca, i cazend dealungul, iii sfarima capul pe lespedele circiumei.
Imprejurarea aceasta pricinui pe deoparte superare lui Banfyi, cad pravalia '1 statu cateva zile aproape pustie, iar pe de alta 'I dete prilej de a se arata
darnic i marinimos in fata celor ce'l pizmuiau, luand subt ocrotirea lui pe mica
Gilla, remasa singura i fall de un sprijin pe lume.
Dar, cu toate ca acum 1i avea deplind odihna i-1 veneail toate de-agata
i la vreme, adesea nepoatele lui Wilmo, o gasea ghemuita in vre-un colt al casei, sail subt un copac din livada, plan gOnd, oftand i cu ne mai auzite vaete blestemandu-se, ca pe o vinovata, despre moartea lui tats -seii, de dorul caruia nu-sI
mai afla astimper.
Uneori se facea nevezuta de dimineata Si tocmal noaptea tarzia se intorcea, pe furis, acasa, cu vestmintele sfa'siate, cu manile si picioarele sangerate
de ghimpil si de maracinii dealurilor, i cu ochil stinsi de plans i de oboseala.
Odata chiar wachtmeisterul husarilor, care se ducea la venatoare spre Dunare, o
culese, jumetate moarta, dupa marginea apei, i, invelind-o in mantaua '1 alba,
o aduse lui Banfyi inderet, bolnava, zdrobita, jumetate nebuna.
Cine-ar fi putut crede ca aceasta fiinta, lepadata in voia intimplarei de
ma-sa, chinuita i urgisita de tats -seil, ar fi fost in stare sa simpasca, cu o atat
de covirsitoare putere, golul nemarginit ce se Meuse in jurul ei, prin ruperea
micului fir de dragoste ce o lega cu lumea. Ada cum era, reiI, crunt i nedrept,
Gilla iubea pe tata-seii, singurul care nu -i daduse foc i pane de pomana, cum
zicea in bocetele ei i in neinteleasa durere ce o muncea de a nu mai fi alaturi
de dinsul, ea traita in pribegie, cu mintea i cu inima selbateca, 'i dedea drum
slobod suferintii, luanduli de partasi drumurile, codril, campia, apele, intreaga fire.
Ca i cum ar fi ghicit lupta tainica din sufletul copilei, Banfyi, de altfel
indurator, ca toll oamenii grosi 1i veseli, umbla pe linga dinsa cu asa blandete
si o mingiia, o sfatuia, ingrijea cu atata bunatate incat, putin cate putin, se
www.dacoromanica.ro
302
FECIOR DE BAN! GATA
liniti copila, mahnirea-1 peri din fata, i, vezOnd cu ochii, se prefacu totul inteinsa.
Cu rabdare, vorba buna i mana ward se imblanzesc cei mai inderetnici, precum se tamadue i ranele cele mai adinci. phi era mai mare dragul sa fi
vezut acum pe Gil la, cu doue cozi marl, irapletite cu cordele pe spate, cu mijlocul raladios i subtire, prins inteun brig de raatase cu paftale de utel, cu peptul
i umeril din zi in zi mai rotunzi, cu ochil gale1 i fata alba, calcand sprintend.,
cu manile incarcate de ulcele cu yin, i impartind, in treacet, cate un cuvint, o
privire sail un surfs, rauteriilor care se prapadeaii de dragostea ei.
Pare ca-I resarise soarele in tale lui Wilmo, atata i se lumina chipul lui
cel lat si rou, cautand la multimea capetelor care tot mai dese erail in fiecare zi
imprejurul meselor lui, i seara, scotend, cu un zimbet ce-1 despiCa falcile in doue,
catigul, care tot mai greii atirna in buzunarul de piele ce-1 purta legat pe voldul drept.
II mergea bine, mai bine nu se putea i nu fusese niciodata mai fericit
cleat in ziva cand ofiterii husarilor ii cerura o masa de-alaturi, in sala cea mare,
ca sa alba i dinii prilej de a asculta banda ce mai ca nu inceta acum din cantec ziva i noaptea.
Ca sa arate grofilor,
precum numea el pe toll cei care bea' vin din
sticle pecetluite nespusa mindrie ce siratise prin aceasta cinste adusa pravaliei
sale, Banfyi, om subtire de minte, puse numal decat sa traga dol pared de scinduri, inali ca doge staturi de om, incheiati inteo parte cu ua de sticla, intocmind astfel, in coltul despre gradina, o camaruta deosebita, ca domnil ofiteri
sa poata fi in voia for i la un loc cu toga lumea i despartiti de dinsa.
Gilla fusese rinduita sa slujeasca pe grofl, i minunata copila 'ii implinea
aa de bine datoria ca neincetat cara mancare i sticle cu fel de pecetii in

hussar-szOba, dupa cum porecleaa' ceilalti amanita aceea, i abia fsi mai gasea
vreme sa-1 astimpere uvitele de per ce-1 fluturau pe frunte, on sa-I potoleasca
rap*, care 'I inflacara tot mai des acum obrajii.
i scosese Wilmo de curind la iveala un vin profir, dulceag i spumos,
Inca beall grofii, beau, ca mai multa larrna se auzea in camaruta for decAt se
facea de muteril, cu lautari cu tot, in sala intreaga. De la o vreme mai cu searaa
veselia for era i mai zgomotoasa, ca'ci se aezase lagar de honvezi in apropierea
tirgului, i deci se inraultise grofii CA abia mai puteau incapea imprejurul mesel
celei lungi, cu pinza alba totdeauna curata, a camarutei lor. i Gina pare-ca ar fi
avut aripi, aa de uurica i de grabnic se ducea i venea ca sa-1 multuraeasca
oaspetii i sa nu scape firul socotelei, pe care mereil o tot premenea in gind, chiar
atunci cAnd stringendu-I barbia, on dezmerdAndu -i umerli ofit,eril aburiti de belltura i de fumat, ii opteau tot felul de nazdravanii la ureche. i doar implinise 45
ani, era naltd, frumoasa, voinica, i multi se roteafi, cu fel de fel de vorbe i de in-
demnuri, imprejuru4, dar ei mai degrabd i se ducea mintea dupa numerul sticlelor on a talerelor cu bucate irapartite, decAt dupa fagaduelile i jurarnintele ce
alergaii dupa dinsa, dei din cautatura i zimbetul ce arunca cand i cAnd s'ar
www.dacoromanica.ro
FECIOR DE RANI GATA
303
fi putut lesne ademeni cineva ca ea asculta, Intelege si nu-i pare red. De al tfel nimeni dintre cel al caseI nici ducea vre-o grija despre aceasta, Gil la rotindu-se ziva Intreaga subt ochii lor, Si, cu toata Infatisarea el de femee deplink
cu totiI socotind-o Inca o copila.
Numal Banfyi se prindea adesea In lupta cu ginduri ciudate asupra el, si,
ca qi cum s'ar fi coborit repede pe un povirni, simtea o sfiiala neinteleasa deli
pla'cuta, cand intimplator se pleca ea spre dinsul, on II vorbea de aproape i-1
atingea cu peptul, pironind ochil ei marl, focoi, in ochil lui clipitori i umezita
de o tainica induioare.
Indelung ISi tergea el bobii marl' de sudoare, cautand sa-i incordeze
spetele furnicate de fiori, dar Gila se apropia din noil, buzele eI carnoase i
aprinse i se deschideaii cu un surfs ,Si bietul om i1 incurca tablitele cu socoteli i
sutimi de clopote ti sunail in urechile pecetluite pare-ca pentru orice zgomot ce-1
venea din afara.
El, cel mai vesel qi cel mai glumet dintre tIrgoveti, abia sco tea acum cate-o
vorba, i aceea parca de sila; Wilmot suge-doaga, nu mai punea un strop de

vin In gura lui; Banfyi, cel mai gros i mai bogat circiumar din Szent-Miclo,
ajunsese sa-I urasca avutia cum 'i blestema cu foc rotunzimea cea peste fire a
pantecelui i grasimea nemesurata a trupului.
Pentru Intaia ()all in viata lui iubea sermanul, si caz use fara tirea i
vrerea lui in latul amagitor al patimei, de care acum suferea, i-i era groaza
chiar de el inswi. Ar fi dat bucuros tot ce avea, i ar fi primit sa-1 topeasca pe
foc, ca s fie subtire i mla.'dios ca leutenentul candor Gollan, numai sa poata
ti data In inima acelei copile, saraca, fara capatiiu, ridicata de mila din pragul
nenorociril de catre dinsul, ar gasi o farima de dragoste, de ImpartaOre, de mila
chiar, pentru suferinta lui.
i
biata Gila nu vedea, nu intelegea nimic. Mai cu seama de catava
vreme, de cand baronul candor, ofiter liner, inalt, chipe, cu perul balan i mustata subtire, cu glasul molcom i dulce, cu cautatura lunga i atragetoare, tot
venea pe la ei, Gilla nu mai vedea decat chipul baronului inaintea ochilor, i
numai cuvintele lui, care 'I frigeatt parca obrajil de placere .i de caldura, h can tau necontenit imprejur.
Ca I -ar fi strins mana, pe care repede o tragea din ramie altora, ca 1-ar
fi coprins mijlocul, pe care '1 apara de ceilalti cu amindoue bratele, on ca ar fi
sarutat-o, aceea ce Inca nimeni nu indraznise s face, ea sin gura n'avea cum
sa'i dea socoteala, atatea ginduri i simtiri ne mai cunoscute ii erpuiail in
minte i in inima. Fara de voia ei ii ,inea calea, cand pleca inoptat la lager, si
se lipea strins de peptul lui, i plangea, i se ruga de dinsul, i nu avea astimper
nici voe bund pane cand nu se arata el iara1 in pragul czardei, invelit in mantaua lui alba, cu guler albastru, i nu-I zicea, ca in ziva trecuta, luand-o de
barbie, ,,ce mai fad fetito, tI -a fost dor de mine ?
Cine ar putea vre-odata ghici ceeace se petrece in inima unei femei care
iubWe, ar deira firul celei mai nazdravane i mai uimitoare povqti, din care
www.dacoromanica.ro
304
FECUOR DE BANI BATA
s'ar cunoaste cum tot ce firea a pus mai curat, mai duios, mai generos si mai
stump in faptura nainunii sale se inchind si se robeste aceluia care, dad. nu este
cel mai norocos, e negresit cel mai dibaciti de a pune stapinire pe asemenea comoard.
Desi nu cercase, si nici nu avea putere a se impotrivi ademenirilor lui

Sandor, Gil la, infocata si necumpanita cum era in avint ca si in simtire, scurtase
mult din calea pe care putea merge inch nevinovata cu dragul el. Tinerul Baron
insh, cu siguranta deprinderil, intelesese nu numai usurinta izbindei, ci phtrunsese chiar taina nefericith care rodea inima lui Banfyi.
Suf let mic si injosit In desfrinhri, ascunzend subt cea mai placuth infatisare o inima stearph si o iubire de sine farh margini, Sandor Go llan, gonit din
casa phrintilor pentru fapte rusinoase si vinovate, ruinat prin jocul cartilor si
orgiile cele mai destrabhlate, se vezuse nevoit a intra in oaste, atat pentru a-si
recaphta ertarea tatalui WI, care traia singur si neinduplecat, departe la munti,
cat si pentru a scapa de urmaririle creditorilor, care voiaia a-1 inchide. Subt vestmintul albastru, cu fir de aur, al husarului, batea hash tot aceeasi inima stricath
si thvalita in noroiul patimelor rele, si omul de altadata remasese acelas, deli
isi schimbase portul.
*tia dar ca Wilmos este bogat, ghicise ca iubeste ca un nebun pe Gil la, si
sigur find de iubirea ceP. zvaphiata a copilei pentru dinsul, se hothri a se folosi
cu prisos de bine-venitele imprejurari.
Asa, nimic nu-i fu mai usor cleat a destepta banuiala si gelozia in inima
lui Banfyi, care de indata opri pe Gil la a se mai duce in camairuta grofilor, hoth-
rindu-I, cu o asprime la care papa atunci nu fusese obicinuita, un loc lingh

vatra, apol crezend-o totusi in primejdie o rindui sa privegloze albiturile casei,
cu care prilej putea s'o tie inchisa la loc sigur, aproape de dinsul.
Vioae si neastimperath cum era, singuratatea II facea mai mult 1.61 decat
aceasta ciudata purtare, pe care in desert se cerca a o patrunde, si mai ales decat oftarile si cuvintele pline de juraminte si de faghdueli poznase ale lui Banfyi,
pe care nici macar be intelese in nerabdarea ce avea de a-si imbratisa iar iubitul.
Sandor pindea si astepta.
Trecuse o septhmana la naijloc si Gil la, intaritath de lupta gindurilor vrhjmae ce se intetiail pe fiecare zi, in framintarea si indoiala in care traia, crezendu-se parasith. de Sandor, era aproape sa each.' in ispita cu care Wilmos, frangendu-si manile si desfasurandu-si avutia, cauta sa -I furs mintile, cand intr'o Duminich, in tinda bisericii, in mijlocul gloatei, doue cuvinte rostite repede de un
glas traghnat si dulce, ii insenind vederea si II risipi vraja amhgirel. Era candor
care 'i vorbea si copila uita toate pentru dinsul.
Luarh intelegere sa se intilneasca noaptea in livada.
Si imi era dor, oh! dor de moarte. Credeam ca m'ai .... uitat si di
te-ai dus 1
Imi luase si somnul, imi luase si graiul, si duph, umbra ta, pe care o vedeam pretutindeni, inn venea sh fug si plangeam ca o nebund, cad me vedeam
www.dacoromanica.ro
FECIOR DE BANI GATA
305
tot singura optea Gilla suspinand, in umbra copacilor, culcata pe genunchil

baronului, care 'I Linea capul in mini.
Nebuno 1 sd plec Mil de tine? Pentru ce? nu eti tu oare cea mai frumoasa i cea mai iubitd? Mie imi venea nebunie! De cate on nu am vrut sd cat
cearta pintecosului teii. amorez ....
Tad! tad! ... nu me blestema ... , zicea grabnic Gilla, punend maim
la gura lui 5andor ?
Da, amorez, respundea el, apasand asupra cuvintelor, amorez, care te
tine inchisd i care voete sd-ti plateascd iubirea cu galbeni imperateta. Oh! dar
nu este el atat de bogat ca sd poatd cumpera un giuvaer ca tine. 0 comoara intreaga abia ti-ar pldti o desmerd are
5i zici ca te ademenea cu bani? Multi
bani? ...
Eu titi? Imi dedea cheile lazii, cu inima i buzele lui pe deasupra.
Ea as fi luat cheile; l-a fi ldsat cu buzele intinse, cat despre inima....
o inima de tirciumar 1... 5i 5andor edea privind pe Gilla, care in genuchi se
uita lung la dinsul. Zeii nu glumesc, data -ti mai da. cheile is -le i intoarce-I
spetele....
Cum ?
...
me povdtueti? ...
5i ce? Cine are cheile, are pungile cu bani, i cand vel fi stapina pe
dinsele, Banfyi va juca dupa cantecul tell Incearca i are sd te lase in pace. Eu
cunosc lumea mai bine decat tine. 5i ridea merea....
Gila, cu sprincenele incruntate, scormonea iarba cu degetul murmurand :
5i al sd me iubeti? 5i n'are sd-1.1 fie slid de mine? ...
Nebuno 1 uite-te in ochii mei? ... Crezi tu ca data nu ti -as voi binele
ti-a vorbi aa ? Dar banii odatd pe mana ta, pe mana noastra, stapinul for va
fi al nostru. Casa lui, slugile lui, vor fi ale noastre, i tu vel putea face ce vei voi.
Numai cauta sh nu-ti afle gindul ... Sa te iubesc ? Dar nu vezi ca nu am astimper, ca nu voiii avea odihnd pans ce nu te voia vedea iardi linga mine ca mai
nainte? 5i o sdruta, i o desmerda, incat biata copila cu mintile perdute jura, in
tacerea noptii, s nu iasa din cuvintul lui.
Aa i facu.
Vezend-o mai blanda i mai veseld, a doua zi Wilmo, cu ochii turburi

de ferberea sangelui, cu limba greoaie i cu mainile tremurand, se lipi de dinsa,
i i-ar fi dat nu cheile de la lada cu bani, dar sufletul dintr'insul pentru nenorocitul de sarutat, pe care, dupa multa lupta, izbuti sd 1-1 fluture pe git. In seara
aceea, intru marea mirare a prietinilor, el ii incorda glumele i, ca in vremea
cea bund, trase un ropot de czardas Si slei mai multe sticle pecetluite, racnind
ca un desperat, cu caciula pe ceafa, eljen golon boszcom!
Tot in noaptea aceea Gilla, dupd ce mindra de uoara-i izbinda povesti
intimplarea iubitului el, se strecura bini,or pang. la lada cu bani, ridica ease
pungi pline ,Si fugi cu 5andor, care amenintase sa se ucida, turbat de gelozie,
data sarmana fatti nu se supunea s-i ridice zestrea pe care spurcatul i allele
de Banfyi i-o dedese pentru un sarutat! Ti-a dat-o, e a ta... Ia-o !
www.dacoromanica.ro
FECIOR DE BANI DATA
306
i al nertibdare s to intorci linga dinI-al fagtiduit poate mai mutt

sul ? Ori eu, on el, alege I
Banfyi, deli ametit de yin i inferbintat de joc, nu-i uita totu1 de pricina dragostei si de cheile lazil sale. Se sculd, deci, inormaind un capet de ctintec
in gua, si se urea, la Gilla, pe scara ce trosnea subt paii lui rani i apasati. Negasind-o in odae, trecu la dinsul. Lada era deschish si un capet de luminare ce
pilpiia in sfqnicul de alama, abia lumina hartiile i lucrurile rava'ite i aruncate in pripa fugei. Dintr'o ochire ir4elese totul; se repezi afara, voi sa strige, dar
glasul II amortise in git, picioarele i se impleticira i cazend cu capul inainte se
rostogoli din treapta in treapta pana in tinda pravaliei. Cand it ridicara, sAngele
it napadise pe nas i pe urechi, i a treia zi Wilms Banfyi, cel mai glumat i mai
gros circiumar al podgoriilor ungureti, era dus la groap6, cazut prada, sermanul, increderii i indurarii ce avusese de tiganca pribeaga :
Sange blestemat i limb5. de carpe, ca ma -sa.
D. C. OLLANESCU.
(urmeaz:1)
G;;.---
www.dacoromanica.ro
Turnul Co ltil (anul 1715)
www.dacoromanica.ro
PE DEALUL PLEVNEI
E'n amurg. Pe deal Bulgarul
Linitit Iti mama carul.
Rollie nu tifi. ca plange

Dealul, pe-unde omul mana ;
Nu tiii boil, ca'n terina,

Pe-unde tree, e numai sange.
Noaptea 'ncet, Meet scoboard,
Lilieci prin aer sboara.
Pe-unde a fost cumplire data

Doarme-acum intreaga fire,
Peste-un iad de svircolire
Cade-o pace 'ntunecatd.
Numai Luna e pe lanuri
Dar mai sus, pe sub radanuri
Unde-a curs ferbinte plumbul,
Duhuri yin din vreme In vreme,
Cat e noaptea 'n dealuri geme

Si se sbuciuma porumbul.
G. CO;BUC.
--p1.--
www.dacoromanica.ro
LE SOUS-SOL DE LA ROUMANIE
ui dit sous-sol entend industrie miniere.
L'industrie miniere, telle que le monde economique actuel l'entend, est
une question de grands progres, qui s'est develop*, chez les divers peuples, parallelcment aux conquetes de l'esprit humain dans le domaine de la chimie, de la physique et de la mecanique, et avec la possibilite d'organiser de puissants moyens financiers.
Si dans l'industrie miniere, comme dans toute autre production, it faut
l'intervention de trois facteurs : la nature, le capital et le travail, les conditions
speciales, cependant, que chacun de ces trois facteurs doit reunir, pour que cette
industrie puisse se developper, sont toutes exceptionnelles et constituent l'apanage
d'une haute civilisation.
II ne suffit pas de posseder la nature avec ses richesses; on doit savoir aller
chercher ces matieres premieres, la oil le caprice de la nature les a enfouies, et
pour cela it faut etre arme de toutes les conquetes que la geologie et fart minier
ont realise en vue de la decouverte des richesses cachees dans l'ecorce du globe.
Une fois les matieres premieres obtenues, pour pouvoir en tirer partie, it faut
connattre tous les progres acquis par la science en ce qui concerne les procedes
fort delicats de la metallurgie et de l'emploi des metaux.
Comme capital, les explorations, les exploitations, l'installation d'usines
accessoires et l'organisation des moyens de transports necessitent des sommes
enormes it s'agit done de ces puissantes entreprises financieres et commerciales,
que seule l'apparition de l'economie politique dans le domaine des sciences sociales pouvait rendre realisables.
Comme travail et main-d'oeuvre, on a affaire a un travail penible et a
une main d'oeuvre toute speciale. Il fallait done, d'un cote le monde moderne
avec bes divers centres d'agglomeration de la population, d'un autre eke la possibilite de pouvoir specialiser les individus en masse, moyen qui n'a ete acquis
par l'instruction technique que dans ce dernier sicle.
En dehors et au dessus de toutes ces conditions speciales, la propriete miniere apparaissait comme une propriete nouvelle, qui entralnait des dispositions
www.dacoromanica.ro
LE SOUS-SOL DE LA ROUNIANIE
311
et des conflits sui generis, que le droit commun et les autres legislations des divers
peuples ne prevoyaient pas. 11 fallait done un nouveau corps de doctrine et de

jurisprudence, qui n'a paru au monde, complet et bien defini, qu'au XIX sicle,
avec la monumentale loi francaise du 21 Avril 181.0 et Feeuvre magistrale de 1.865
du legislateur prussien.
Dans de pareilles conditions, it est naturel que l'industrie miniere paraisse

comme le couronnement des efforts que l'homme a faits pour s'asservir la nature
et qu'elle represente et resume, chez les divers peuples du globe, Fetat de leurs
progres Oconomiques et intellectuels.
*
Dans les deux provinces scours, qui constituent la Roumanie actuelle,

l'industrie miniere est une des manifestations de Factivite humaine qui a ete
etroitement liee au sort politique du peuple roumain. Les indications, d'ailleurs
tres peu nombreuses, qu'on trouve sur l'emploi dans le passe des quelques matieres minerales du pays, montrent non seulement le developpement progressif
suivi par cette industrie dans le monde entier, mais elles mettent surtout en evidence les moments difficiles que notre patrie a endures a travers les siecles.
Par rapport a Femploi quasi-sauvage des affleurements de nos gites saliferes et le lavage rudimentaire des sables auriferes de nos rivieres, it n'y a pas
de doute que de tout temps les peuplades qui ont habite ou traverse le pays aient
dii tirer profit, a leur maniere, de ces produits mineraux.
Certaines excavations et les stories qu'on a pu constater a Baia-de-Ararn a
(Mehedinti), Parul Mic et Fund Mare (Buzeu et R.-Sarat); les fosses du plateau
de Gemenea (Muscel); les allusions qu'on trouve dans quelques anciens ecrivains, et surtout le prix qu'avaient pour lcbs Romains les richesses minieres, pour
les decider a la conquette d'une province, font croire que depuis l'epoque romaine certaines parties du territoire de la Roumanie actuelle l'arc des Carpathes et la Dobroudgea probablement ont ete l'objet de recherches minieres rudimentaires.
Mais en fait d'exploitations minieres chez nous,
meme en les considerant telles qu'on les entendait aux diverses poques des temps passes, on ne
peut jusqu'a la deuxieme raoitie de ce sicle parler que du sel, de l'or de nos
sables auriferes et tr.& peu du pOtrole et de quelques materiaux de construction.
On trouve dans ,,1'Archiva istorica a Romaniel,,, de notre savant Mr. P.
Hajdeu, que l'archidiacre Paul d'Alepp en 1650 mentionnait V exploitation de nos
salines et des sables auriferes comme rapportant dj t).
C'est dans le ,, Co-lex Bandinus , publie par Finfatigable academicien
Mr. V. A. Ureche, qu'on trouve les premiers renseignements (1640) sur l'emploi
du petrole de nos gisements petroliferes par les habitants de Tite0i-Lucacegi
(Bacau), pour graisser leurs charriots et comme substance medicinale.
1) voir, pour toutes les e:t itions qui suivent, les originmx at le Buletinul SocietateI inginerilor si industriailor de mineu, 1898. Faseieula I.
www.dacoromanica.ro
212
Plus tard Cantemir, Carra, Bawr, Sultzer, de Peyssonel, de Raicewich,

Parrant etc., donnent tous des indications sur nos minerais et surtout sur les
profits que nos Princes, pendant le XVII]. sicle, tiraient de l'exploitation du sel
et de l'or de notre sous-sol.
Dans la premiere moitie du XIX sicle von Engel, Andreas Wolff, Les
Freres Tunsuli, von Karaczay, Wilkinson, de Hagemeister, Kogalniceanu, de Demidoff, Boue, Caraca, 1), N. Sutzo, Neigebauer, Hodocin, Leiser et divers hrisove, anaforale i documente de nos archives, nous indiquent non seulement
les avantages qu'on tirait alors de l'exploitation primitive de nos richesses minerales, mais quelques uns de ces auteurs nous presentent certaines localites du
pays comme de nouvelles ressources pour le peuple roumain.
Toutes ces indications n'ont qu'une valeur historique. Au point de vue
de la connaissance de notre sous-sol, l'interet qu'elles presentent est tres mediocre,
car elles ne sont en majeure partie que des racontars vagues et des suppositions
fantaisistes.
*
Les veritables etudes ne commengent que vers la fin de la premiere moitie

de ce sicle.
Et d'abord quelques voyageurs, surtout nos voisins les savants geologues
autrichiens, attires par l'etude de la chaine des Carpathes, publient les premieres
monographies ayant un caractere vraiment scientifique 2). Ensuite les expertises
pour la recherche du petrole, l'alimentation des villes avec de l'eau, etc., ont
permis A quelques savants strangers de faire des observations interessantes et de
publier des etudes qui ont beaucoup contribue a la connaissance de notre sous-sol.
L'elernent roumain commence a peine dans la tleuxieme moitie du XIX
sicle, avec les publications de : Cobalcesco, Pilidi, Gr. Stefanesco, Draghiceano,
Porumbaro, etc.
Jusqu'en 1892 les etudes geologiques et minieres de la Roumanie ont ete
conficles d'abord aux deux Universites : de Bucarest et de Iassy et depuis 1882 on
a ajoute le ,,Bureau geologique,,, mis sous la direction de Mr. Gr. Stefanesco,
auquel on doit la publication de la carte geologique officielle du pays.
Le degre de civilisation que le peuple roumain a atteint ; le cortege des

nombreux besoins qu'entraine tout progres reel, le mouvement economique des
autres nations, surtout en ce qui concerne l'industrie extractive, ont impose A
quelques uns de nos hommes politiques, qui pendant les dernieres quarante annees
ont dirige les destinees de la Roumanie, une vive sollicitude pour l'exploration et
retude de notre sous-sol.
1) V. uBuletinul Societ4e1 inginerilor i industriasilor de mineu, 1899. Fascicula II si
g) V. dans Stefanesco Sabba (Etude sur les terrains tertiaires de la Roumanie, 1896) et PopoviciHatzeg
(Etude geologique des environs de Campulung et de Sinaia 1898), la bibliographie qui accompagne ces publications.
www.dacoromanica.ro
313
Le desir de mettre en valeur les richesses de notre sous-sol s'affirme sous
le gouvernement eclaire de notre grand patriote I. C. Bratiano, par la mise en

exploitation de Bahna et de Margineanca, et s'accentue d'une facon plus efficace
encore par l'arrivee de Mr. P. P. Carp en 1891 au Ministere des domaines. A vrai
dire, c'est en 1843-1844 avec l'affaire Trandafiloff 1)
cet entrepreneur russe
qui voulait accaparer toutes les mines du pays que l'exploitation des mines
s'agite pour la premiere fois d'une maniere serieuse chez nous; mais les conditions economiques du pays n'etaient pas encore propices au developpement d'une
industrie miniere.
En dehors des etudes et des moyens financiers, une legislation miniere
claire et precise nous manquait 2).
Dans nos plus anciennes reglementations ,,Pravilele lui Matheiu Bassarab
i Vasile Lupu,, on ne trouve rien concernant les mines et la chose est tits explicable, si on se reporte a l'Etat politique du pays.
Suivant les Codes Caragea et Ypsilanty (art. 1, cap. I, p. II) la mine parait
appartenir au premier occupant ou a l'inventeur dans le sons qu'on confondait ainsi les mines avec les tresors.
D'apres le Code Calimach (art. 509, cap. II) les mines seraient une propriete absolue de l'Etat.
Les deux .Reglements Organiques (Moldavie art. 165, cap. V Valachie,
art. 178 et 179, cap. IV, S. V), reconnaissent le proprietaire de la surface comme
proprietaire du sous-sol, mais a la condition d'exploiter, autrement le Prince et
l'Obtesca Adunare peuvent conceder la mine a une tierce personne, qui payera
une redevence au proprietaire.
Depuis l'Union des deux principautes, cinq fois 3) nos hornmes politiques
ont essaye de donner an pays une reglementation de la propriete miniere, en

presentant cinq projets de loi P. Orbesco en 1863, I. A. Cantacuzino en
1870,
Mr. N. Cretzulesco en 1873, Colonel N. Dabija en 1881, l'initiative
parlementaire en 1886.
11 y avait tant de difficult& soulevees, surtout par nos meeurs politiques,
que ce n'est qu'en 1.895 que Mr. P. P. Carp, par l'autorite de son nom et son
intervention energique, reussit a doter le pays de la loi actuelle.
*
A partir de 1.893 retude de notre sous-sol commence a se &gager du

caractere general d'autrefois et atteint un developpement inespere jusqu'alors.
Le sondage du Baragan et les discussions qu'il a provoquees ; les explorations entreprisc,s par le personnel du service des mines ; les subventions que le
Ministere des domaines a accordees a quelques geologues de l'etranger et a la
jeune generation des geologues du pays ; la terrible campagne contre la loi des
') Voir. D. A. Sturza. Cestiunea Trandafilof.
Revista Noui 1888.
2) et a) Voir.
C. AlimAnectianu. StudiC asupra lege minelor, 1898.
www.dacoromanica.ro
314
mines; la reorganisation du service des mines tous ces faits et actes, dans leur
complexite, eveillent r atten Lion du pays entier sur 'Importance de nos richesses
minieres; entrafnent a des discussions qui clarifient, pour le grand bien de notre
avenir economique, un sujet completement obscur et mal dirige ; poussent au
travail toute une generation qui vent s'affirmer.
Ce n'est que par r agitation q u' a provoquee ce grand raouvement, qui depuis
1893 s'accentue graduellement, qu'on peut s'expliquer la poussee vers le doctorat
en geologic et le diplOme d'ingenieurs des mines si puissamment manifestee depuis
1.895 ; ce n'est que par cette nouvelle direction qu'on arrive a se rendre compte
de la grande difference qui existe, au point de vue du caractere reellement scientill 'tie, entre la majeure partie des publications geologiques et minieres parues
avant 1.893 et les travaux des Mrs. prof. L. Mrazec, Sabba Stefanesco, V. Popovici-Ilatzeg, Sava Athanasiu, I. Simionesco, Munteanu-Murgoci, V. Anastasiu
et le personnel du service des mines sans oublier les tres interessantes publications de Mrs. le directeur Th. Fuchs, le prof. N. Androussow, le prof. Fr. Toula,
le Dr. L. Teisseyre et le Dr. K. A. Redlich.
Nous sommes A l'aurore de nos etudes geologiques et minieres, it y a
encore tout un gigantesque travail a accomplir, mais c'est une autre atmosphere
scientifique qui rogue, ou peut y respirer plus librement et avoir confiance

dans l'avenir.
Apres de grandes luttes et de serieux obstacles sous les ministeres de

Mrs. Carp, Paladi, Aurelian et Stolojian, nous sommes arrives A outiller le service des mines avec quelques collections tres utiles et notamment la collection
de geologic du feu von Klipstein, la collection de mineralogie offerte par S. M.
L'Empereur de Russie et d'autres ramassees dans le pays et ailleurs 21.000
eehantillons en tout ;un commencement de bibliotheque ; un petit laboratoire
de geologic et de petrographie et un autre laboratoire tres utile et pour ainsi dire
indispensable, pour les essais chimiques et technologiques des divers materiaux
du pays.
Los bases sont done posees et c'est maintenant le devoir de ceux qui veulent reellement le bien du pays et qui sont en mesure d'apprecier rutilite absolue
de pareils instruments de travail, de 'utter pour les defendre et les consolider. Car
it ne s'agit plus a present quo de travailler ferme, et it est temps enfin qu'on se rende
compte une fois pour toutes, que, dans un petit et jeune pays comme le notre, si les
etudes scientifiques ne marchent pas de pair avec les essais et les travaux pratiques,
l'industrie et le pays en souffriront plus que par le pass. Il faut done qu'aux
hommes auxquels on confie le sort d'une si importante ressource de bien -etre,
telle que l'industrie rainiere, on donne la possibilite de se tenir au courant des
progres que la science et l'industrie realisent chaque jour dans leurs specialites,
si Fon desire reellement arriver A mettre en valeur de si colossales richesses. Sans
cela on aura la forme et le decor sans obtenir l'utile et le necessaire.
www.dacoromanica.ro
La sonde No. 12 de Campina en eruption avec son lac de parole (Steaua Roman4)
www.dacoromanica.ro
317
Les resultats pratiques des explorations sont assez importants, surtout au

point de vue des recherches. Mais pour pouvoir donner une idee plus claire de
l'avenir rainier de la Roumanie et pour synthetiser la situation actuelle, it faut
partager les produits mineraux de notre sous-sol en deux grandes categories.
La premiere comprendrait les produits qui aftleurent en grande masse A
la surface, ce sont : le petrole, le sel, certains lignites des formations plus jeunes
que le Sarmatien, les sources minerales, les divers matoriaux de construction et
les terres industrielles.
La deuxieme categorie comprendrait toutes les richesses du sous-sol pour
lesquelles la nature n'a pas ete aussi genereuse, en ce qui concerne leur mise en
evidence, tels : les divers gites mineraux rencontres dans les explorations, la serie
des charbons contenus dans les formations plus vicilles que le sarmatien et enfin
quelques terrasses de sables auriferes.
Au point de vue immediatement pratique, cette division a son explication
et sa raison d'tre dans les considerations suivantes :
Les materiaux de la premiere categorie sont ceux dont l'existence en

grandes masses est completenr,nt constatee, soit par les recherches executees, soit
par les diverses exploitations entreprises et constituent ainsi des richesses reelles
et positives sur lesquelles on pout compter.
Les produits de la seconde categorie sont ceux qui, 5, cause de l'insuffisance des moyens d'exploration employes et des recherches faites, se presentent
pour la plupart des gens comme des richesses problematiques ou fictives. Leur
situation est pourtant beaucoup plus nette qu'on se l'imagine, surtout pour les
inities, et dans une dizaine d'annees, au maximum, plus d'un parmi les affleurements qu'on regarde aujourd'hui avec mefiance, pour ne pas dire avec mepris,
deviendront des centres d'une grande activite industrielle.
Pour des raisons que nous avons resumees dans notre brochure sur ',Vexploitation des mines en Roumanie 1), les recherches entreprises sur ces affleur-ments ont ete reduites au minimum possible : quelques tranchees de 2-3 mille
francs en chaque point, une etude geologique et rnineralogique sommaire de la
surface et l'analyse des divers echantillons.
Les resultats obtenus sont tres satisfaisants et pour quelques points it ne
reste qu'a faire intervenir de grands capitaux, pour constater industriellement si
les gites tres riches en cuivre et en fer, dans leurs affleurements, se continuent
aussi et dans les memos conditions en profondeur.
*
*
A. cause des limites tres restreintes imposees par un tel article, nous passerons en revue d'une maniere tout-A-fait sommaire les principaux moduits des
deux categories etablies par nous.
Le pOtrole.C'est incontestablement, au moins jusqu'a present, notre plus
1) V. AlimAnestianu C. Exploitation des mines en Roumanie. 1899.
www.dacoromanica.ro
318
LE SOUS-SOL DE LA liOUMANIE
grande richesse minorale. En ce qui concerne !'exploitation en grand chez nous,

l'industrie de ce produit a fait des progres considerables dans ces 2-3 dernieres
annees, tant au point de vue de !'organisation d'une exploitation economique et
de !'exportation, qu'au point de vue des constatations de la richesse des couches
au dessous de 300 m. de profondeur.
Ainsi, d'une question empirique et problematique, la presence du petrole
dans quelques horizons des formations a partir du pliocenique et jusqu'a Nocenique est une chose constatee par des exploitations reelles et bien prouvees dans
les deux extrema& petroliferes du pays. L'abondance de l'huile augmente meme
considerablement en profondeur.
D'apres les dernieres relevees nous evaluons a un minimum de 20.000 hectares la surface des terrains oil it faut absolument placer des sondes et cela sans
compter les decouvertes de l'avenir et retendue que presque silrement on devra
ajouter a la suite des sondages qui sont a entreprendre dans les plaines en continuation ou immediatement avoisinantes des quelques-unes de nos collines formees
par des anticlinaux petroliferes.
Aujourd'hui nous sommes tout-a-fait au debut comme &endue et importance des terrains exploites, ainsi qu'au point de vue de !'organisation de !'exportation et surtout comme mise de fonds dans cette industrie. Car si on prend
pour base les plus rigoureuses etudes et observations, tirees des travaux executes
dans le pays, on peut donner comme chiffre tout-A-fait sur le nombre de 1.500
wagons par heotare, c'est-a-dire pour 20.000 hectares une production de

30.000.000 wagons ; qui, calcules au prix de 250 frs., donnent la somme de
7,500.000.000 frs. somme qui
pour nous mettre a l'abri de ralea qu'on peut
soupconner sur retendue des terrains et leur richesse
ne-represente que le 1/2
de la richesse moyenne1) resultant de la production des exploitations entreprises
jusqu'a present dans le pays. Et cette moyenne, a son tour, ne represente a
cause de l'insuffisance des travaux actuels en ce qui concerne l'exploitation de
nos divers horizons petroliferes profonds
que le 4/5 de la richesse actuelle 2)
en huile de ces formations.
C'est--dire de 5x2X7,5=75 milliards, que nous donneraient les calculs
') La production du pays pend int les annees 1857 1896 a ete, d'apres les donnees stalistiques que nous
avoni pu ramassees dans la Columna lui Trajan, Revista ;tiincifica, Economia Nafionalei et autres publications,
d'au moins 18.000 wagons. L'etendue de la surface exploitoe dans toutes nos vieilles nskeleu n'est pas plus grande que
200 hectares et de ces 200 hectares it n'y a qu'au plus 40 hectares qui ont eta vel itablement exploites et qui ont donne
la quantite indiquee plus haut.
5) Tons les nouveaux sondages qui ont atteint le parole pin; has que 300 m. se distinguent des puits A
l'aide desquels ont die exploites les niveaux jusqu'a 220 m. par une bien plus grande richesse. Presque tous ces sond iges sont jaillissants, donnant a chaquc horizon petrolifiere une production de minimum un wagon jusqu'au maximum 20 wagons par 24 heures et cela pendant plus d'un mois, continuant A donner apres des quantitOs plus petites,
pendant des annees par le pompage. Les horizon; inferieurs s'affirment done bien plus riches en hulls que ceux plus
proches de la surface et encore nous n'avons pas d'indications sur la richesse des autres 4-5 horizons petroliferes,
qui d went exister, d'apres les aflleurements etudies, dans la majorite das localites en exploitation.
Ainsi qu'on a, pour des terrains de la qualite de ceux A laquelle nous avons reduit les surfaces pertoliferes
du pays, une moyenne de 3.000 wagons pour une sonde, qui epuiserait tons les niveaux rencontres jusqu'a 450 m. et
it faut 5 sondes a !'hectare pour l'epuiser.
La production du pays est month de 7.000 w igons en 1896 A 30.000 wagons en 1899 et elle est fournies
presque eclusivement, par la meme &endue de terrains, que nous avons indiquee plus haul. Dans ces derniers temps
on a accapare de grandes surfaces, mail presque toute l'exploitation et les explorations ont Ste limitees a aprofondir les
parties reconnues comme bonnes des anciennes nskeleu.
www.dacoromanica.ro
LE SOUS-SOL DE LA ROUMANTE
319
bases sur retude et les chiffres fournis par les exploitations actuelles, nous avons
pris la somme plus que raisonnable de 7,5 milliards, pour representer la richesse
petrolifere du pays, considerant certains des resultats actuels comme d'heureuses
exceptions 1).
11 y a indubitablement de grands et reels progres accomplis dans rorganisation de rexploitation actuelle si on la compare a celle d'il y a trois ans la
production de 7.500 wagons en 1.897 est montee A 30.000 en 1.899
mais nous
sommes bien loin de ce qu'il faut avoir, vue la richesse de notre sous-sol, notre
situation geographique privilegiee par rapport aux autres centres de production
et la grande consommation de ce produit, surtout si on tient compte du debouche
que les nouvelles transformations industrielles, dont certains sous-produits de la
distillation sort susceptibles, ouvrent a l'emploi du parole 2).
Pour avoir une industrie petrolifere en rapport avec ce que nous sommes
obliges d'entreprendre, it faut au moins 300.000.000 de francs comme mise de

fonds et co n'est qu'alors que nous pourons compter sur la place internationale
on est notre avenir et qu'on poura drainer vers le pays dans les 50 millions paran.
La consommation du petrole croit, on peut dire, d'une maniere effrayante
dans ]e monde entier et nous devons organiser notre industrie pour l'exportation.
Il s'agit done d'une exploitation autrement grande 3) de distilleries et de raffineries autrement soignees 4) d'une exportation autrement efficace 5) et bien plus
solide que tout ce que nous avons au,:ourd'hui.
Un tel progres ne peut etre realise qu'avec de grandes depenses et nous
avons done un besoin absolu de l'intervention des capitaux etrangers, pour mettre
en valeur cette immense richesse.
Mais au dessus de tout it y a la question des transports, done l'installation
d'une pipe line" a Constantza et dans run de nos ports du Danube s'impose
comme condition sine qua non et qui n'est retardee qu'au grand detriment du
developpement de cette industrie.
II ne faut pas compter sur les chemins de fer, car meme si on veut baisser la taxe de transport au dessous de 2 centimes la tonne kilometrique, ce qui
nous parait inadmissible, et meme si on se decide a augmenter le pare des wagons
citernes, ce qui sera assez couteux, it faudra doubler quelques unes de nos voles
ferrees, pour arriver a desservir les producteurs et les raffineurs aussi rapidement
1) La sonde No. 12 a Campina. 70 wagons par 24 heures et pendant 39 jours.
5) Voir. Buletinul Ministerulul AgricultureT, etc. No. 12 Marte 1900, Service des Mines, travaux de Mrs L.
Edeleanu et G. A. Filiti.
a) D'apres les dernieres donnees statistiques de l'annee 1899, it y a dans le pays 173 exploitations, appartenant des socidtds ou a des particuliers, repartisdes en 47 chantiers (skele) avec une production de 29.000 wagons.
De ces skele" it n'y en a qu'une dizaine oft l'on pousse activement le travail, le reste jusqu'a 47 est encore d ns un
etat tres primitif.
4) Aujourd'hui on compte dans le pays 73 distilleries et sur ce nombre it n'y en a que 8 qui meritent ce
nom, les autres devraient etre refaites ou fermdes, les produits qu'elles livrent &ant tres mauvais et nuisibles a la
reputation de nos petroles.
5) A cause du manque d'exportation systematique et bien organisde, les prix du petrole brut, pendant Fete de
1899, ont baisse jusqu'a 1 fra. 20 cent. et meme 0 frs. 90 cent. le 100 kg. en nskelec'. Sans le cartel ils n'auraient pas
pu se relever a 2 et 2,50 sur wagon.
www.dacoromanica.ro
320
que l'exige une grande industrie. Et encore c'est a douter de la possibilite d'une
circulation aussi expoditive, que celle qui pourait etre faite par les pipe-line.
Le sel c'est la deuxieme de nos grandes richesses minerales. Les affleurements du miocenique salifere s'etendent sur une longueur approximative de
50U km. avec une largeur depassant quelque fois 30 km. 1). Le sel se presente
dans ces formations en couches et en grands massifs. On n'exploite que ces derniers, celui en couches etant completement neglige. L'epaisseur des massifs est
en quelques points plus grande que 300 m. et la longueur souvent de 5 a 6 km.
On peut done compter sur des quantites immenses a exploiter en blocs ou par
dissolution.
Aujourd'hui l'exploitation de ce produit est un monopole de l'Etat et la

production annuelle ne s'eleve pas au dessus de 120.000 tonnes.
Il y a pourtant beaucoup a faire, tant comme installation d'industries qui
ont pour base l'emploi du chlorure de sodium, que comme exportation dans l'extreme Orient et l'Afrique. Mais pour atteindre ce but, it faut organiser une exploitation et le transport jusqu'a la mer dans des conditions tres bon marche, creer
des relations avec les grands exportateurs et les armateurs des Indes et de l'Afrique
occidendale en un mot disposer de grands capitaux.
Le lignite. Les formations geologiques plus jeunes que le sarmatien contiennent en Roumanie de puissants gisements de combustibles, ayant un pouvoir
calorique qui varie entre 2.500 et 3.300 calories. Ces couches affleurent dans de
nombreux points de la Valachie et se presentent avec une epaisseur qui varie

entre 0,3 et 6 m., occupant de grandes surfaces du pays.
Il y a deux ans encore l'emploi d'un pareil combustible etait insignifiant.
Aujourd'hui son emploi mole au petrole l'extraction des gaz pauvres et autres
produits,
la fabrication du coke, l'agglomeration en briquettes, et le prix
Cleve des autres combustibles, assurent un grand avenir a la consommation de
ce produit non seulement dans le pays, mais meme pour l'exportation.
II se vend 7 frs. 50 c. la tonne rendue en gare et charge sur wagon ; et
700 kg. de lignite et 300 kg. residus de parole remplacent, comme evaporation
d'eau, une tonne de charbon Cardiff. C'est--dire qu'en brulant le lignite avec les
residus de petrole, qui se vendent 40 frs. la tonne, on obtient un combustible de
21 frs. 40 c. la tonne, egalant en pouvoir calorique le Cardiff qui coiite 48 frs.
la tonne et le Petropni qui revient a 37 frs. Aussi la consommation de ce produit
va en augmentant et la production de 18.000 tonnes en 1.897 s'est elevee a

87.000 tonnes en 1899.
Les materiaux de construction et les terres industrielles se presentent aussi
comme de grandes richesses pour le pays.
Los formations cretaciques et tertiaires de la Roumanie et, en particulier,
de la Dobroudgea, possedent une excellente pierre de taille. Jusqu'a present on
ne connaissait, comme materiaux de premiere qualite, que la pierre de Gura-Vaii
l) Communication de Mr. le Prof. L. Mrazec.
www.dacoromanica.ro
Vue d'une partie de l'exploitation de lignite de Margineanca (1'Etat)

www.dacoromanica.ro
,
n.00,:ber
.
-1,-,sLic
.
-7"
....,.........
p.'"..
-nut,
00
....i0.
.
.
v
7: - r
;,
...i!
6 p .%
-ti.,
-x .:
. .'
...!
...A:
.L.
!..
I
"
., '14r41. '''..
'
".
i!
-r-aaw.
Dechargement du lignite de Margineanca a la Bare de Doicesti

www.dacoromanica.ro
....
X,
10
01
I :.
alb
NO
-.21P
-1,
v....1-
..
325
et celle d'Albegi, mais il y a quelques affleurements le long de la ligne qui va de

Cerna-voda a Constantza, d'autres dans l'interieur des deux departernents : Tulcea
et Constantza et surtout les gisements d' Asanlar, qui se pres,,ntent, comme qualite
et comme richesse, dans des conditions tres avantageuses meme pour l'exportation.
En ce qui concerne les granits pour les paves et autres emplois, nous
avons les massifs de Greci et de Jacob-Deal, le. long du Danube, qui peuvent facilement concourir avec l'etranger comme qualite et comme prix de revient. C'est
une pierre qui supporte comme resistance a la pression une charge de 2.500 kg.
par c. m.2 et perd a l'usure 7 grames, en moyenne, pour 1.000 tours avec la
machine Dorry et sous une charge de 250 kg. par c. m.2.
Le jurassique et les formations plus anciennes nous offrent de jolis khantillons d'un tres beau marbre, comme ceux de : Bujor, Tulcea, Niculitel, Isaccea,
Canara, Hagi-Ghiol, etc.
De meme, relativement aux divers materiaux et les terres qu'on emploi pour
la fabrication des chaux, des ciments, du verre, de la faience ordinaire et de la

poterie, des bazaltes, etc., on a dj decouvert un certain nombre de points tres
importants et ce nombre augmente chaque jour.
Mais, pour tout ce qui est carrieres, materiaux de construction etc., nous
sommes tout-A-fait au debut et le pays ne possede pas encore de grandes installations methodiquement exploitees, poor repondre, dans des conditions economiques
et reellement avantageuses, a nos divers et tres nombreux besoins ; c'est encore une
question d'avenir a cause des grands capitaux que necessitent de pareilles exploitations.
Les eaux MN erales.La Roumanie possede un tres grand nombre de sour-
ces froides chlorurees sodiques, iodees, ferrugineuses et sulfureuses, propres a

l'installation d'etablissements balneaires.
Comme sources chaudes on ne connait jusqu'a present que celles de Bivolari, qui n'emergent plus maintenant, et celles de Gura Siriului (Buzeo) qui
donnent de l'eau sulfureuse ayant a la surface une temperature de 210 C., celle
de fair etant de 14 C.
En fait d'eaux alcalines carbonatees, bonnes comme boissons de table, en
dehors de celles de Slanic (Bacau) et Dorna (Suceava), il y a des sources tres importantes et meilleurs dans les departements de Neamtz et Suceava, connues sous
le nom de burcut (bourcouth), qu'on neglige jusqu'a present a cause des difficult& de transport.
L'exploitation en grand de nos eaux minerales est pourtant une tres importante question pour le pays.
Soit a cause de notre climat, soit a cause de notre kat sanitaire general,
soit enfin a cause de la mode, mais la Roumanie est le pays qui, proportionnellement a la richesse et au nombre des habitants, exporte chaque armee le plus
d'argent comme villegiature et soins de sante.
De meme nous importons des eaux minerales de table pour plus de

1.600.000 frs. par an.
4
www.dacoromanica.ro
326
Il s'agit done d'ammenager de grands etablissements balneaires et d'exploiter nos sources minerales non seulement comme question sanitaire et pour
mettre en valeur des eaux comme celle de Caciulata, qui a des effets miraculeux
et presque incroyables en ce qui concerne les maladies de la vessie, ainsi que cellos
de Govora, Lacul-Sarat, Vulcan a, Amara, Sarata-Monteoru, Slanic (Moldavie et
Prahova), Ballateti, Oglinzi, Strunga et tant d'autres,mais aussi pour empecher

tant de millions de passer la frontiere chaque armee.
Nous arrivons maintenant A la deuxieme categorie de nos produits miniers, c'est-A-dire celle on les recherches sommaires de la surface nous presentent de gites mineraux tres importants, mais oil les travaux d'exploration, faute
de moyens suffisants, n'ont pas ete pousses jusqu'a la constatation complete et
absolue de la rentabilite de chaque gisement.
Dans cette categorie entrent : tous les mineraux qu'on a decouvert dans
la Dobroudgea et dans les Carpathes, tous les sables auriferes et tous les charbons rencontres dans les couches plus anciennes que le sarmatien.
Ce sont, A notre avis, les exploitations de l'avenir et, dans une dizaine
d'annee au maximum, on sera etonne de l'importance que prendront quelques
uns des gisements dont on se mefient tellement aujourd'hui.
Le service des mines tache de faire consciencieusement son devoir dans
cette direction et il aurait pu et surtout il pourra faire davantage, si on met a
sa disposition les sommes necessaires.
Pour attirer l'initiative privee et les capitalistes dans les entreprises de
cette nature, il faut mettre les materiaux bien en evidence, surtout quand il regne
comme maintenant une atmosphere de mefience provoquee par des interventions
inexplicables.
Les minerals.
Le resultat actuel des recherches du service des mines

est la constatation d'un certain nombre d'affleurements mineraux, qui par leur
groupement forment neuf regions mineralisees, en dehors de ce qu'on trouvera
dorenavant.
Dans la Dobroudgea la region Lozova avec Islam-Geaferca, Balabancea, Carapcea la region Carapelite qu'on pourait relier a celle de Lozova vu
lour proximite, mais qu'on doit separer a cause de la difference des formations
la region Sakar-Bair, Valea Ghebilke la region Camena, Altan-Tepe.
En Roumanie la grande region Baia-de-fer, Nedeiul, Valea Rudareasa,
Ciunget, Sal4tea, Valea lui Stan, Valea Baiasilor la region Valea Fagetelului,
Valea lui Vintild, Valea Badeanca (Muscel) la region Valea Purcelului, Arginla region Borca, Neagra, BrWeni (Suceava)
taria (R.-Sarat)
la region Baiade-Arama (Mehedinti).
Comme teneur, les essais faits jusqu'a present nous ont donne les resultats suivants :
www.dacoromanica.ro
taille dans les carrieres de granite de Greci
Front de taille dans les carrieres de granite de Greci
Depot des paves de granite des carrieres de Greci (C. Orghidan)
www.dacoromanica.ro
329
Les pyrites, chalcopyrites et malachites de Valea lui Stan, Valea Sohoroasa
contiennent jusqu'a 70/0 Cu 0 et ont donne de l'or par le lavage et par l'analyse. L'or, dans des echantillons provenant de Sedigte, se presente jusqu'a 100
grammes A la tonne.
Les echantillons de Ciunget ont donne jusqu'a 3 Va Cu 0 et 34 Vs Fe.
Les minerals de Lozova: 100/0 Cu, jusqu'a 20 /0 Fe, du Mn et Au
comme traces.
Ceux d'
: 39 Vo Fe,
0,760/0 Cu et des traces de Mn.
Les Hematites de Carapelite : 590/0 Fe et des traces de Mn.
Les echantillons de Altdn- Tepe : 60 Va Fe,
110/0 Mn.
4 Va Cu.
Les resultats, en definitif, sont tres engageants, mais l'etude reellement

scientifique et au point de vue industriel de touter ces decouvertes est a peine
ebauchee.
Ve.
,
pi'
--,
,4
,P;
'
I
..
.....0..._ 7 "..
,.:..,
.-::
-1--9:,...,' ,
!1.-:r.g-
ir2'
'
A
17,--.
it,"
fR N.
..
.
.
, .,,,'!
'it 74'.
'
, At... d
-,
e...ii!
. ..,;(
...0.ii;." n-1,4
Ir'S.',...
31.
X
or , . ...'
.
:-..,. ...,
,.
''..ark:
: : -a
::::.--4111
fP2-
-.61
..-?!
-': '--'"4)-Tg."...,r':
....mem.,
ort,,,s,r. .
11,--
-iklb- 9
.007.07:
or,
.,_. ...,_
--'.74.. .6%.-0;*;190-
L...
'',
-3.--7.4.-----:42".7."1311."-s-i-
r"::-g
-'
'' -.4
t-:;
1,...,
--
,.
a"
Blocs de magnetite et d'hematite dans la fora de Altan-Tepe

(E. Baum)
Les sables auriferes.
Encore une des questions qui n'ont pas ete etudiees,
mais qui promet d'avoir un grand avenir. On salt depuis des siecles que dans les
alluvions de 1' Olt, de 1 Argq, de la Ddmbovitza, du Buzeu, de la Moldova, de la
Bistritza, etc., on a recueilli de l'or, mais aucune recherche systematique n'en a
ete organisee. On s'est contente de dire qu'il y a tres peu d'or pour entreprendre
des travaux cofiteux et qu'il n'y a que les Tziganes, avec leurs methodes primi-
www.dacoromanica.ro
830
Lives, qui peuvent y trouver leur compte. Cela sans savoir au juste quel est le
nombre de nos ruisseaux qui charrient ou ont charrie de l'or, ni d'ou provient
cet or; sans avoir essaye de determiner les epoques goologiques quand ces depots
ont Re plus considerables, ni la loi de depot des paillettes d'or dans les diffe-
rentes terrasses de nos rivieres,
ni la valeur industrielle des localites dj
connues.
Il y a trois ans, le service de mines a fait accidentellement quelques lavages et on a trouve a Gemenea une fres interessante terrasse, qui s'etend sur
plus de 50 km. carres entre la Dambovitza et l'Argesel, qui est aurifere sur les
bords des deux rivieres et s'eleve dans certains points a peu pres a 60 m. au
dessus de leurs etiages. En haut, sur le plateau forme par elle, it y a des centaines
de fouilles qui doivent exister depuis longtemps, puisqu'il y a pousse des arbres
seculaires. Les quelques lavages sommaires, que nous avons fait faire, nous donne
A peu pres six grammes d'or en paillettes au m 3 de sable et cela seulement dans
quelques ravins pres des bords des deux rivieres.
Les charbons.
Ce sont les produits miniers du pays, pour l'exploration
desquels it faut de grands capitaux. Sous cette denomination nous voulons indiquer tous les affleurements charbonneux trouves, independamment de leur classement minoralogique, mais qui a l'essai ont donne plus de 4.300 calories.
En premiere ligne nous devons titer les gisements d'anthracite de Skelct 1)
et les lambeaux de Larga-Stancegi et Dragoegi, qui ont un aspect physique

les rapprochant plutOt de la houille. Des echantillons provenant de Skela ont
donne a l'analyse 2) 88,60 0/0 C et a sec, sans l'eau de carriere, 98 0/0 C.
En deuxierne ligne nous devons mettre les lignites de la region Brcindup,
Piscu-cu-Brazi et &maga, que nous avons classes comae houille 3), a cause de
leur nombre fres eleve de calories
5.850 a 7.300 indiquees par les essais
faits au Geologische Reichsanstalt de Vienne, a l'ecole des ponts et chaussees de
Bucarest et a la fabrique de poudres de l'Etat a Laculetze.
En troisierne ligne nous mentionnons tous les autres affleurements de lignites a 4.500 calories en moyenne qu'on connait en plusieurs points des
districts : Mehedintzi, R.-Valcea, Buzeu, R.-Sarat, Putna, Bacau et Suceava. Its
sont to us a etudier et on ne saura leur importance exacte, au point de vue de

l'exploitation, qu'a la suite de serieux travaux d'exploration.
Comme conclusion, aux etudes et aux recherches poursuivies jusqu'a present, nous pouvons affirmer que l'industrie miniere,
c'est-A-dire l'exploita-
tion du parole, du sel, du lignite, des materiaux de construction, des eaux minerales, des minerals et sables auriferes et des divers charbons
peut devenir
1) Prof. L. Mrazec. Ueber die Anthracitbildungen des sildlichen Abhanges der Sildkarpathen 1895.
5) A. 0. Saligny. De l'anthracite de Skela et celui tie la vallee Badeanca 1892.
) C. Alimane;tianu. Combustibilil minerali in Romania. 1896.
www.dacoromanica.ro
LE SOUS-SOL DE LA ROUNIAN1E
331
pour la Roumanie une source de grande richesses et constitue l'auxiliaire absolument indispensable de notre agriculture. Mais pour nous elever a une telle situation economique et que le pays en ressente les bienfaits, c'est-ft-dire pour que
!'exploitation des mines intervienne dans nos relations quotidiennes comme aujourd'hui !'agriculture, it faut y consacrer un capital d'au moins 400 millions.
Ce n'est qu'avec une pareille somme qu'on pourra exploiter en grand et s'organiser en vue de l'exportation et de la lutte avec nos concurrents de retranger.
Il va sans dire, qu'il ne s'agit pas de verser d'un soul coup une pareille
somme; tout viendra petit a petit et une affaire en amenera d'autres, seulement,
avant que la Roumanie ait englouti pour ses industries minieres au moins la somme
de 400 millions, it sera enfantin de compter l'exploitation des mines comme une
ressource virtuelle dans notre developpement economique.
Telle qu'elle est aujourd'hui, cette industrie peut servir, et encore, les interets de quelques personnes, mais non pas ceux de la nation. Pour que ses bienfaits se repandent sur les riches et sur les pauvres, it faut une grande exploitation,
une serieuse et solide organisation commerciale, de puissants moyens de transport.
Les produits miniers constates jusqu'a present dans le sous-sol de la

Roumanie peuvent non seulement supporter une telle mise de fonds, mais ce
n'est qu'avec de tels capitaux qu'il y a possibilite de les mettre en valeur et qu'on
peut garantir r amortissement en moins de 15 ans de r argent employe et assurer
un profit depassant en general 12 0/0.
Il faut done que ceux qui s'interessent a ravenir de notre pays concentrent toute leur attention dans la direction de !'exploitation de nos richesses minerales, si reellement on veut se mettre a !'oeuvre avec succes et toucher enfin
des solutions veritablement pratiques et serieuses.
1900.
C. ALIMANEFIANU.
www.dacoromanica.ro
DUPA UN AN
(DIN ADA NEGRI)
................--.
and, noaptea, stall i cuget

.,-e CA to aka departe eti de mine,
si -mi sageteazA inima
Cumplitul gtnd ca to iubesc zadarnic,
Si ca iubirea asta me va pierde ;
Cand, tremurand de groaza,

Imi zic ca poate nici t-ei mai intoarce,
Ca toate ail o margine,
CA to -am iubit, ca'n veci sa fiii stinghera,
Ah, crede-me, imi vine-ap. o milk
De mine, i de tine :
4 vrea atunci sA flu din noti copilA,
SA mai ingin, cucernica,
Naiva i curata rugaciune
Ce me 'nvata s'o spun saraca mama :
Si 'n pat ingenunchiata

Impreunandu-mi mainile, pierduta,
In luptA cu 'ntunericul,
Naltandu -mi ochii innecati in lacremi
Strig : 'Fatal nostru care WI in ceruri I
A. VLAHUTA.
www.dacoromanica.ro
Iconostasul de la Ma'n6stirea Mdrgineni
www.dacoromanica.ro
ASUPRA REORGANIZARII
INSTITUTIILOR DE ARTA
TEATRUL
rept respuns la adresa D-voastre, subt No. 1.267 din 12 Fevruarie trecut,
prin care ati binevoit a me insarcina cu un studiu asupra mijloacelor do
imbunatatire ce s'ar putea aduce in reorganizarea institutiilor si scoalelor
noastre de arta ,am onoare a supune apretierh D-voastre parerile de mai la vale.
Inainte insa de a intra in materia fiecarei institutil in parte, voiii expune
cateva idmi generale care m'ail caleuzit si din care reese spiritul acestel incercari
de reforms.
0 convingere ce am de mult timp, in materia de Ltd, este ca arta nu va
putea propasi, in intelesul adeverat al cuvintului, la noi, cat timp raportul

dintre ea i publicul nostru va continua a fi acel de astazi, adica cat timp nu
vom avea un public numeros i cunoscetor care s'o intretie. /litre arta si public
e acelas strins raport ca intre doi termeni al unel ecuatium ; unul fara altul nu se
pot dezvolta. Ca s al arta, trebue sa al public; ca s al public, trebue sa al arta.
Publicul intretine si avinta arta; arta atrage i innalta publicul. Unul e producetorul, altul e consumatorul. Unul e aerul ce se respira, altul organul ce respira.
Lipseste unul din doi, viata raportului inceteaza, termenii lui lancezesc. Tstoria
lumii culte e o puternica dovada in privinta aceasta.
Publicul romanesc, stim cu totii ca e alcatuit din doue stratum : unul
superior, cu un lustru superficial de cultura, dar cu gustul mai rafinat, cunoscend,
mai mult sail mai putin, strainatatea cu arta el ; celalalt strat, mijlociu, cu mai
multa cultura teoretica poate, dar cu mai putin gust, ca unul ce n'a simtit emotiile unel arte puternice. Paturel superioare nu-i place arta romaneasca, hind in
parte deprinsa cu lucrari mai bune si in parte instrainata de tot ce se face in

Cara, pana, si de limba noastra ; patura mijlocie e pe de o parte cu mai putina dare
de mama, iar pe de alta, nefiind atrasa de arta, n'o poate ajuta in propairea el.
Memoriu prezentat D-luT Dr. C. I. Istrati, Ministrul Cultelor jai In3trucliunii Publice.
www.dacoromanica.ro
336
ASUPRA REORGANIZARII INSTITUTULOR DE ARTA. TEATRUL
Astfel stand lucrurile, ne gasim Intr'un fel de cerc vitios : arta nu poate
progresa neavend un public amator; publicul nu poate deveni amator ne avend
o arta care sa-1 atraga.
lath, dupa nni, pricina fundamentals, reul din care izvordsc toate celelalte
neajunsuri i fara inlaturarea chruia once imbunatatiri altele vor fi paliative,
fara efect real.
Cum am putea deci sa inlaturam aceasta prima cauza, aceasta cauza a
cauzelor? Care ar fi taijlocul de a ei din cercul vitios actual ? Sh ateptam ca lucrurile sa se dezvolte prin evolutiunea for &eased, in mod normal, pas cu pas, ne
vor trebui prea multi all', de oarece, pentru a realiza o normala i serioasa dezvoltare artistica, trebuesc schimbate conditiile reale ale vietii noastre de astazi, ne
trebuete o alts stare de lucruri, alti oameni, crescup in alte imprejura'ri si idel.
Cum s'ar putea dar sa grabim aceasta dezvoltare, s'o putem face sa -0 is un avant
puternic de astazi chiar ? Respunsul nu e decat unul : Este de a face sa intre un nob.
factor in acel raport dintre arta i public, factor care, mai ales acum la inceput,
sa tie locul publicului, iar mai tarziii s-1 cab.' uzeasca'. : este interventia Statului in
mod protector, cu tragere de inim i larg, din punct de vedere material, in viata
i organele artei. La aceasta ne povatuqte nu numal faptul ca not fiind un popor tiner, Statul, ale carui guverne sunt alcatuite din oamenii eel mai luminati al Wei,
trebue sa serveasca firete de orientare publicului, cat i pilda tutulor Statelor

i epocelor marl ale lumii.
Numai aa vom putea indruma publicul pe calea artei rationale; numai
aa Il vom innalta ca gust i cunotinta la rolul lui adeverat de factor intretiitor al artei romaneti. Punctul acesta trebue bine fixat, cad el e cel mai de capetenie i ni se impune. 0 astfel de interventie directa a Statului atinge un tel
mai innalt i mai maret : creterea i dezvoltarea geniului national al neamului,
adica ceeace constitue individualitatea proeminenta a rasei, ceeace face onoarea
i ratiunea ei de a fi. La not pans acum, in decursul celor 50 de ani de

cand am intrat in faza civilizaril europene, guvernele n'au fost preocupate decat de forma exterioara a unei vieti aparent culte, de aplicarea
mai mult sail mai putin regulata a legilor i regulamentelor in vigoare,
de faurirea altor legi privitoare la dezvoltarea unilaterala a culturii abstracte
a tinerimii,
adica de ceeace ne da i ne va da pururea functionari i profesori.
Nimeni inch nu s'a gindit in mod serios la dezvoltarea geniului national

spre a -i crea o atmosfera priitoare, spre a-1 indruma catre o evolutiune real' i
sanatoasa.
Astazi credem ca a venit timpul de a pune capet sistem ulul de simulacrei
aparente i de a ne gindi cu tot dinadinsul la elementele trainice ale vietii poporului
roman, la talentele ce se arata i care imprima cu sigiliul originalitatuI for geniul
national al terii. Sprijinul dat Mtru dezvoltarea for se va intoarce indaret asupra
noastra inzecit i Insutit.
www.dacoromanica.ro
ASUPRA REORGANIZARII INSTITUTIELOR DE ARTA. TEATRUL
337
TEATRUL NATIONAL
In teatrele subventionate de Stat intra, pe de o parte, directiunea generala
a teatrelor si comitetele, pe de alta societatile dramatice. Infiintarea for s'a facut
prin legea din 1877, trash din legiuitorul francez asupra Comediel franceze.
Ca urmare parerii emise mai sus, Statul trebue sa is subt protectiunea sa
conducerea si dezvoltarea scenes noastre nationals, fixand prin lege directiunii
teatrului drepturi precise si indiscutabile, alaturi de mijloace materiale, si cerOndu-i, in acelas timp, indatoriri asemenea precise.
Desi legile se stie
nu sunt indeobste cleat piste instrumente, si rezultatele lor, bune sail rele, atirna in cea mai mare parte de la oamenii care le
apnea, totusi o lege si un regulament de organizare serioash, hotarind rolul

autoriatil si raportul el cu institutia in capul careia e push, pot sa fie adeseori
de mare folos.
In scopul acesta, dispozitiunile noel legI de organizhri ar trebui sa imparts
atributiunile fiechruia, circumscriind actiunile tuturor organelor teatrului in o sfera
bine determinath cu drepturile si respunderile el. Astazi exists in teatru o confu-
ziune ierarhica, un amestec de roluri si de atributiuni diferite, ale caror urmari

sunt dauratoare. Directiunea, cu comitetul ei, care reprezinta Statul si care are
datoria de a face sa progreseze institutia teatrului si talentele noastre dramatice,
ar trebui sa aibh o prechdere ierarhica hotaritoare in toata viata teatrului pe
cite trele chile activithtii sale : artistica, administrative si financiard, asa cum
o are, spre pildh, directiunea Comediei franceze din Paris si directiile teatrelor
din Viena. Legea ar inconjura, prin urmare, cu mai multa autoritate legala directiunea, si hotaririle el vor urma a avea mai multa sanctiune.
In primul loc actiunea directiunil se va exercita asupra primiril pieselor
care se prezinth pentru a fi jucate si a alchtui repertoriul fundam-ntal al teatrului.
Piesele care formeaza acum asa zisul repertor dramatic al teatrului - vre-o 400 la numer sunt in cea mai mare parte o adunhtura de tot felul
de lucrari slabe, nepotrivite sail imorale. Abia poate a patra parte din ele sunt
incerch'ri cu calitatI, si abia poate a opta parte adeverate lucrari de teatru.
Dach ele ail fost primite, e din pricina unel directiuni filed competinth
sail autoritate, care n'a stiut sa se opue curentulul nhvalitor de incercarl fall valoare. Aceste piese nu pot innalta nici sufletul, nici gustul publicului.
Piesele istorice gall de 2-3 cu adeverat frumoase n'ail nimic nici
ca teatru, nici ca istorie. Cand be vede spectatorul in toata slabiciunea for dramatics, alchtuite din episoade eteroclite si ridicule prin impreunarea for remane intristat. In loc ca sa aibh evocatiunea unei epoci sail a unul episod istoric,
in fata vicleimului ce priveste, simturile lul sunt izbite. Publicul pierde si banii si
timpul neprofitand nimic. Cad' mice s'ar zice asupra utilitath teatrului o
piesa istorich bung are efect asupra publicului. Auzind din gura actorului fapte
care-i oglindesc si-I maresc o epoch, publicul e fermecat, i-se imprimh maretia
www.dacoromanica.ro
338
ASUPRA. REORGAN1ZARI1 INSTI l'UTIILOR DE ARTA. TEATRUL
trecutului, i-se trezete i-i se zbuciuma nervil, care aducendu-I lacremile si entusiasmul, fl fac fericit si mindru de neamul lul. Teatrul fl innaltd prin urmare
suffetate i realizeazd astfel scopul seu. eel mai innalt. Din comediile jucate, sunt
poate 10-15 originale in tot teatrul care sunt bune. Imensa mare parte sunt
rele, cu totul rele, si prin urmare cu desaviqire neadmisibile. Farsele sunt tesute toate pe tethe imorale, uneori obscene si pornografe. Ele distrug bunele sentimente innascute ale publicului, procurandu-i zilnic o atat de pervertitO imagine
a vietii. In loc sa-I dea de gindit i sa-I confirme cunotinta ce o are el despre
lume, aceste piese ii produc desgust, cel putin la Inceput. Traducerile de piese
clasice sunt in cea mai mare parte greite ca inteles i uneori inspaimintatoare
ca limba romaneascd.
lath repertorul actual al teatrului nostru national ! El dovedete sau eh'
eel care I-ail primit ail fost fara eel mai elementar simt critic, sail ca
cum a
fost in majoritatea cazurilor
el ail fost influentati inteun fel sail altul de
autori care voiaii sa se pund In relief in prejuditiul teatrului. Spre a remedia acest
reit, legea va da Directiei dreptul de supraveghere asupra tuturor teatrelor din Ora,
fie sail nu subventionate de Stat; va impune pieselor ce se vor prezenta conditiuni
de admisibilitate si va da Comitetulul dreptul sa judece In ultima instants asupra
valoarel lor, ca unul ce va ti mai bine deck, oricine sa apretieze valoarea i folosul unel piese pentru teatru.
Cu aceste mesuri i cu o cercetare riguroasd a pieselor noue, se va putea
cladi incetul cu incetul un repertor serios. Din vechiul repertor nu se vor ldsa decat cele cateva piese bune ale autorilor notri recunoscuti ; restul va trebui considerat in principiii ca neexistent. Din noianul for se vor scoate cateva lucrari ce
se vor crede mai bunioare i vor trece rind pe rind pe subt oehii directiunii. Acele
care nu vor fi cu totul contraril esteticel i limbil romaneti, vor putea fi Inca
reprimite, in momentele de tranzitie in care se va gasi teatrul in eel dintai ani

al nouei organizdri. Cele din contra care nu vor suporta nici cea mai blanda critics, vor fi inlaturate pentru totdeauna.
In scopul crearel unul repertoriil noii, se vor deschide neapdrat premil serioase ; directiunea se va adresa de-adreptul autorilor cunoscuti pentru a'i insdrcina cu scrierI de piese on cu traduceri de lucrdri clasice; se vor examina cele
ce se vor prezenta de sine. In toate se va preferi viata i istoria noastra, moravurile pamintulul pe care clasa d'e mijloc be irrtelege i le simte mai cu plOcere, i
se va core conditia sa fie scrise inter, limba clara i vie.
Astfel stabilit repertorul, el va alcatui una din pietrele fundamentale ale
teatrului.
0 a doua va fi reformarea modului de punere in scend a pieselor, punct
asupra car uia actiunea directiunil va urma sa, se exerciteze cu aceea0 rivna i autoritate.
i mai Intl' cateva cuvinte asupra principiulul societatilor dramatice.
Principiul asociatiunii dramatice de azi, din teatrele subventionate de

Stat, este o idee fericitd. El prezinta multe avantaje care se resfrang asupra progresului artei dramatice, precum, in modalitatea lul, i cateva neajunsuri. Avan-
www.dacoromanica.ro
ASUPRA REORGANIZARII INSTITUTIILOR DE ARTA. TEATRUL
339
tajele trebuesc de sigur mentinute i sporite cat mai mult, neajunsurile inlaturate. Privind societatea dramatics a Teatrului national din Bucurqt, vedem ca
ea numera 18 societari. Unii dinteinii sunt talente reale, care fac onoare scene'
noastre nationale. Cu temperamentele lor vibrante .i cu puterea lor de emotiune,
ei ar fi putut sa figureze ca artiti de frunte in once lard. Tot printre dinii sunt
apol cateva utilith41, artiti necesari, care fall sh aibh un gen bine delinit, el pot
juca once rol fail a-1 compromite. Imprejurgrile fug ail facut ca printre societarii talentati s'ail strecurat i cativa care n'aii vocatiune pentru scena i nu sunt
nici macar utilitati; acetia impreund cu cei cativa inaintati in virsta, sunt o po-
yard teatrului. El trebuesc pui din oficiil la pensie, cautand neaparat de a

li-se asigura viata in mod demn i convenabil. Legea va prescrie punerea la
pensie cu mai multii, inlesnire a celor pe care directlunea II va gasi nedestoinici.
Un alt neajuns al actualei societari dramatice este faptul di, din cei
18 societari prevezuti de lege, 12 sunt astazi de clasa I, 3 de clasa II qi 3
de clasa III. Scara e anormala. Maine am putea sa avem pe toti societaril
cate0 18 pe treapta I. Rezultatul unei astfel de anomalii este ca societarii de
clasa I find ajumi la cea mai innalta treapta inch din primii ani al carierei lor,
nu mai au nici un stimulent pentru munch, nu mai aspira la nici -o alts resplata.
Avintul de emulatiune este curmat, teatrul tinjete. Viata i ratiunea ne arath,
din potrivh, ca numai putinii care s'ail straduit mult i ail avut talente extraor-
dinare ail putut rezbi in culmea lintel lor. A fi societar de clasa I ar trebui sa
fie locul cel mai de onoare .i ultima ambitie a unui artist; a-i oferi acest loc din
primii ani ai vietii sale este a-i face reii, in realitate. Va urma, deci, ca dispozitiunea confuza de astazi a legii sa se preciseze, hotarindu-se un numer restrins de
locuri meritelor in adever recunoscute, care vor alchtui clasa I, un numer indoit
de mare celor de clasa II i un numer imphtrit celor de clasa III.
Astfel intocmita societatea, se vor angaja gag4tii. Dach asociatiunea coprinde 18 societari, respunzend la 18 genuri i subt-genuri de actori, se vor putea
angaja 18 gagigti, care ss fie dublurile societarilor, i 10 altii care sa fach complinirile de roluri mici. In totul vor fi, prin urmare, 46 artiqti, care vor alcatui trupa
Teatrului national.
Astazi el ating aproape numerul de 60, care e cu mult prea mare i aduce
neajunsuri teatrului.
Trupa ()data constituith, va cadea subt supravegherea directiunii, din

punct de vedere artistic : 1 in primirea rolurilor, Si 2 in facerea repetitiilor. In pri-
vinta punctului I, al primiril rolurilor, astazi e o generalh nemultumire. Toti actoril se plang ca nu li se dail rolurile ce li se cuvin, potrivit genului Ion. Unii se
plang ca li se dati prea multe roluri, altil prea putine, acuzand i unii i al .ii pe
directiunea de scena. De aci decurg o multime de inconveniente. Pentru a pune
capet reului, ar trebui sa se urmeze ca la Bourg-Theater din Viena, unde directorul distribue singur rolurile, pe care artith nu be pot nici refuza, nici schimba,
nici avea alte pretentii asupra lor. Directorul ar putea consultacum se practich
la Comedia francezh i pe autorul piesei in distribuirea rolurilor. Once rol va fi
www.dacoromanica.ro
340
ASUPRA REORGANIZARII INSTITUTIILOR DE ARTA. TEATRUL
dat atat societarului care respunde genulul acelul rol, cat si unul gagist, care Ii
serveste de dublurh. Astfel se vor evita necontenitele amandri ,,din cauza de boalau
ale reprezentatiilor si se va da loc unel emulatiuni binefacetoare intre artists.
Repetitiile sunt Inca o cestiune si mai importanth a scenei. Sunt zile la

teatru mai ales la unele beneficii
unde spectatorul remane surprins de chipul minunat cum se joach piesa. De la decoruri si pans la rolul cel mai neinserana t toti actorii joach admirabil, se misca frumos, ail atitudini reale, stiii
rolurile pe dinafara, cu un cuvint ai o impresiune placuta, extraordinarh. Dovada
ca repetitiile au fost serioase, bune. De cele mai multe ori, insa, ele nu sunt cleat
un simulacra de repetitil. De acolo greselile de intrari si de esiri ale actorilor, de
mischri si atitudini si de atatea alte urmari fatale in seara reprezentatief. Ceeace
izbeste Inca si mai des este nestiinta rolurilor de catre actori Vii, deci, nevoia in care
se gaseste suflorul de a striga tare. In teatrele marl din lume, de regulh, de la a

4-a sail a 5-a repetitie actoril spun rolurile for pe dinafara, asa eh reprezentatia
este o armonie in impreunarea rolurilor, in darea replicelor, in atmostera ac iunii,
armonie care d spectatorulul iluziunea iealitail. Dach in unele imprejurari se ved
si la not piese stiute admirabil, este, prin urmare, o dovada ca. altadata nu e neputinta de a le inveta, ci lipsa de autoritate din partea conducetorilor scenei. Directiunea va trebui, deci, sa alba i aci o influents hotaritoare pentru indrumarea
lucrurilor in mod normal .i a nu tolera abateri de la astfel de exigente neaphrate ale scenei, dandu-i-se puterea de a le reprima atunci cand ele se vor ivi.
Ea va trebui sa fie reprezentata printr'un director de scena al carui prestige' si competinta". sa nu poata fi discutate. Acest director de scena va putea fi
sail unul din societarii de clasa I, luati pe rind in mod timporal, sail dandu-li-se
la flecare cate-o pieshun noil prilegiil de a se distinge,sail un pensionar strain
al chilli trecut artistic sa fie recunoscut. 0 directiune de scena capabilh i energich, este astazi nevoia cea mai simtita. Actoril nostri cu ajutorul el, ar incarna
sufletele sau vietele personajelor in chip real. Exagerhrile, care alts data caracterizail pe actor si faceaii sh rida", galeria sail speriaii copiii, ar dispare ; tonurile si
gesturile prapastioase, zicerea versurilor in mod mnemotehnic, fara ca inteligenta
sa is parte la ceeace zice gura, si unde rima se aude regulat ca o trompeth in mer-
sul militarilor, toate acestea ar fi inlaturate, si in local for ar veni nuantarea, finetea de psichologie si atatea alte calitati care constituesc pe artistul desavirsit.
Eliminand deci, pe de o-parte, din societatea dramatics pe eel nefolositori
teatrului, dand, pe de ala parte, o band directiune de scenh-celor remasi, si primenind locurile remase goale cu not elevi din conservator, scena nationals va capeta o alts fizionomie.
Pe linga acestea, tnesuri de ordine secundard, ca : inceperea reprezentatiilor la 8 ore seara, cu sau fara lever de rideau, i sfirsirea for la 11 ore, intru
cat vizam ss atragem publicul mijlociii care a doua zi trebue sa lucreze de dimineap ; scurtarea antractelor la cel malt 10 minute fiecare ; schderea preturilor
de intrare, mai ales pentru stalul II, III si galeria, duph cum se practich astazi in
Italia si Germania, unde pentru 2-3 lei se pot avea locurile cele mai bune; pre-
www.dacoromanica.ro
&SUPRA REORGANIZARII INSTITUTIILOR DE ARTA. TEATRUL
341
lungirea stagiunil teatrale la 9 luni, incepend-o la 1. Septembre si tncheind -o la

sfirsitul lui Maiiz,
toate acestea si altele de felul for se impun i sunt in gindul
fiecaruia.
Din punctul de vedere al ajutorului material ce credem ca Statul trebue sa dea
Teatrului, pentru a putea realiza un progres dorit atat de mult de toga lumea, va fi
nevoe din capul locului de sporirea subventiunil acordata, astazi de Stat. N numai ca toate desideratele aratate de not cer cheltueli cu mult mai marl spre a putea fi Indeplinite, dar Inca si exigentele Teatrului modern de montare a pieselor,
de decoruri, costume si figuratie sunt incomparabil mai marl. De aceea, chiar in
Statele unde publicul este cu mult mai innaintat decat al nostru, pana si In orasele marl ale lumii unde spectacolele conteaza pe strain, subventiunite din partea Statului au crescut pe fiece an, ajungend uneori la cifre extraordinare. Astfel Comedia Franceza, cu toata culmea la care a ajuns prin evolutiunea sa, prin
urmare cu toata marea atragere ce o exercita asupra publicului, primeste

anual o subventie de peste 300.000 franci, care sums, adaugata la retetele serale,
fiecare in termen de mijloc de 5.500 fr., II dau un venit anual de peste

2.000.000 fr. Opera din Paris, cu toate conditiile admirabile in care se afla, primeste din partea Guvernului o subventiune anuala. de 800.000 fr., deli reetele
serale produc aproximativ 3.000.000 fr. pe an. Bourg-Theater din Viena are un
venit din re etele sale aproximativ 900.000 florini; cheltuelile insti, care trec
de 1.000.000 florini, Ii dail in deobste un deficit anual de 100.000 fl., pe care-1
acopere casa M. S. Imperatului. Opera din Viena are un venit anual din reetele
sale de 1.200.000 fl., dar fiindca cheltuelile sale tree peste 1.300.000 fl., deficitul anual de mai bine de 100.000 fl. este acoperit asemenea din Casa imperials.
Unguril cheltuesc milioane pentru a asigura teatrele for nationale. Pans si Serbii
si Bulgarii deschid concursuri si publics premii pentru drame si comedii originate. Statul italiei nu da subventii teatrelor, dei Italia e, proportional vorbind,
Statul cel mai plin de teatre. Sunt peste 240 de trupe. Publicul italian insa, cu
trecutul lui unit in arta, be intretine singur pe toate. 0 singura pilda : sunt ()rase ca Bolonia unde Lunea se daii reprezentatil la orele 5 d. am. anume pentru
spalatorese, Lunea fiind ziva cand ele vin la ora cu rufele spalate. La not astazi
Statul acorda : 50.000 lei Teatrului National din Bucuresti, 20.000 lei Teatrului
din Iasi si 10.000 celul din Craiova. Retetele teatrului nostru fiind in deobste
foarte midi, teatrele traesc pururea in strimtorare, si la sfirsitul anului, cu toata
jena si stinjineala vigil tor, inregistreaza deficite.
0 directiune, careia i-s'ar purse la dispositie o subventie cel putin intreita
decal cea de astazi, care ar fi In me.sura de a intelege si iubi Teatrul National,
ar putea s regenereze in scurta vreme institutia Teatrului. Ea ar putea naste un
curent fericit printre scriitoril nostri, asigurandu-le prin lucrarile for dramatics
mijloacele de train; ar putea imbunatati soarta artistilor, creandu-le onoraril si
gratificatii care sa le procure o viata mai in voe; ar putea procura unora mai
tineri inlesniri de a caletori vara In strainatate ; ar suprima beneficiile, care injosese atata repertoriul si pe artistic beneficienti, ar ridica, cu alte cuvinte, nive5
www.dacoromanica.ro
342
ASUPRA REORGANIZARII INSTITUITILOR DE ARTA. TEATRUL
lul intelectual 9i material al Teatrului la Inaltimea unei adeverate institutii

de Stat.
Neaparat, legea de reorganizare va trebui sa prevada, pentru directiune,
qi o mai mare stabilitate. A schimba necontenit personalul diriguitor at teatrului
este a reface fabula lui Sisif. Cand o directiune nu-9i va fi Implantat nici primele
fundamente ale ideilor i mesurilor sale, va veni o alta care va lua lucrurile de la
cap In sensul parerilor ei. Astfel nu vom vedea niciodata o Intreaga dezvoltare
unitara a unor principil, o evolutiune progresiva in Intelesul real al cuvintului.
Get din urrna cativa ani ai mersului Teatrului National sunt o dovada pipaita
In privinta aceasta. 0 multime de incercari laudabile, intreprinse de unele directiuni, au fost parasite de altele, pentru a face alte incercari care vor avea aceea0
south, subt alte directiuni viitoare. Tot In scopul unei consacrari serioase a directiunil Teatrului, ar trebui ca atat directorul cat i comitetul sa fie resplatiti
In mod convenabil, dupa pilda altor aezaminte ale Statului. In conditiile de azi,
nici directiunea, nici comitetul nu pot lucra In mod exclusiv i cu tragere de

inima pentru Teatru, fiindca remunerarea for nu le asigura nici macar traiul de
toate zilele. Directorul general al Teatrului la not are actual 400 lei pe WO., iar
membrii comitetului sunt onorifici. De aci, in parte, putinul interes ce daii Teatrului. In Franta, directorul Comediei, Jules Claretie, are 25.000 lei pe an din
partea ministerului frumoaselor arte ca reprezentant al soil i o cots - parte ca societar, In termen de mijloc de 35.000 lei pe an din partea societatil dramatice
ca insarcinat al iVereselor ei. Directorul Bourg- Theatrulul din Viena are anual
10.000 fl. Cifrele acestea vorbesc ele in Ole mai mult cleat orice comentarii
4
In privinta Companies Lirice, ea va continua ca i in trecut a fi condusa

mai departe de directiunea generala a Teatrelor, de oarece o directiune specials
a operei crete cheltuelile fara sa dea In schimb alte rezultate sail avantaje. Ex-
perienta anului acesta a dovedit-o cu prisos. Opera romana va juca, prin urmare, alternativ cu societatea dramatics pe scena Teatrului National. Directiunea
generala a Teatrului va putea sall is asupra-i aceste reprezentatii, sail le va

putea ceda din punct de vedere finantiar unei intreprinderi particulare, impu'lend aceleia un caet de sarcini in vederea progresului operei romane nationale.
Intro primele conditii ale caetului de sarcini va fl indatorirea de a se canta
operele In limba romand, de a se intrebuinta elementele aflatoare azi In personalul
companiei lirice i de a se aduce pe fiecare an, pentru un numer limitat de reprezentatiuni, doi sail trei artiti lirici romans, care cants de regula In strainatate.
4
Iata, dupa parerea noastra, principiile care ar trebui sa presideze la viitoarea reorganizare a Teatrului i punctele mai de capetenie care ar putea fi Indreptate sail introduce.
Amenuntele de administratiune i de regulament vor fi, neaparat, nite
urmari firqti ale liniilor generale pe care se va Intemeia reforma.
.FGa..
www.dacoromanica.ro
N. PETRWU.
G. VERONA
V-
=-T-
NEM
4
.
s
Fa
A'
3
'21
.,
.N.
.4
v
_6
. , .
, ..
r34
414*
.. 44
i:
.,'
I.... 'le, Ziewirq,...,:
r''' -.4
,4......pic
SF. .....
t'
pl
..
.'
.
...
r 16% .'
I..,
'
11..1 ,t
'''
1. '
'
ill.
-.
'
41 .
..
.,...
0 ...'-,wbr, ,-,..
.1
..'
;ft
.4..
i ,.it ' .... ,'"

.
..e..
- IOr
?, A .b
1
,-
/ 3-
,,
k4
/7 - ,
A"-'
.;
r.
.
-
L,
rim
el 0
.a
t''
r
s
14
.E
alb
4;0'.
wa
"411
PIlla
,-ref
110r44,477,
Speranta
www.dacoromanica.ro
,t.
:
.
nr.e.
L'EXPOSITION ROUMAINE A PARIS
Iyl y a deux ans environ que le monde a ete convie par la France au grand
ongres des nations civilisees, a l'Exposition internationale de Paris. La Roumanie s'est rendue avec empressement a l'invitation du noble peuple avantcoureur de l'humanite dans la voie de la civilisation.
Elle avait a prouver en effet que sa brillante situation politique et ses rapides progres n'etaient pas un leurre, un vernis couvrant tant bien que mal un
peuple arriere ; que cette situation etait, au contraire, le resultat des efforts
6,
perseverants de ces dernieres 50 annees, durant lesquelles elle a su se donner son
autonomic, l'unite, un prince elu par la nation, l'independance et la royaute,

en un mot, la consolidation politique moderne; que ses progres etaient egalement
reels; que, sans oublier les gloires guerrieres de ses aieux, elle aspirait a la gloire
pacifique des nations, que leurs richeses, leur travail, leurs nobles aspirations
vers un ideal de morale et de beaute sociale, classent an premier rang des peuples.
Elle voulait dire que ses 131..000 kilometres canes de superficie ont centuple leur
production agricole depuis quelques dizaines d'annees ; qu'elle possede a l'heure
qu'il est, tree de toutes pieces, un enseignement supportant la comparaison avec
les plus anciens et les plus illustres de l'Europe ; une armee digne de figurer par
ses jeunes exploits, son organisation, son corps d'officiers et son armement a cote
des plus glorieuses ; des routes, des chemins de for Rendus et d'un service impeccable; une navigation fluviale et maritime faisant flotter son pavilion sur les mers
les plus lointaines et portant partout la moisson de son sol fertile; une industrie
meme dont les efforts intelligents lui permettront de suffir bientOt aux besoins du
dedans et de rivaliser un jour avec la concurrence du dehors ; et enfin le depart
de tout un essaim de jeunes Ames se dirigeant vers les sommets de l'art, preuve
non equivoque et supreme espoir des civilisations qui touchent au but.
Les hommes appeles a presenter au monde la jeune Roumanie, a l'occasion
de l'exposition de 1900, ont ete choisis eu vue de cette delicate mission.
La tache de commissaire general de l'exposition a ete confide a M. De-
metre 011anesco. Ancien ministre plenipotentiaire, connu pour son tact et son
www.dacoromanica.ro
346
L'EXPOSITION ROMIAINE A PARIS
patriotisme ; vice-president de l'Academie roumaine, que ses travaux litteraires

et historiques honorent ; homme de goal et d'une intelligence superieure et sympathique, comprenant et admirant toute la vie pittoresque du peuple roumain,
M. 011anesco Rail tout indique pour organiser l'exposition roumaine a Paris.
Tous ceux qui connaissent la valeur de l'homme, les qualites du poete et de

recrivain, sont stirs d'avance que ses sentiments et ses efforts donneront, a cette
occasion, pleine satisfaction aux aspirations roumaines.
La mission de commissaire special pour la partie technique des questions
de l'exposition, pour la realisation pratique des choses, pour tout ce qui touche
au domaine des connaissances utiles proprement dites a ete donnee a M. l'inge-
nieur N. Coucou, dont le sens pratique, l'energie au travail et la capacite sont

tres appreciees dans no tre pays. Comme ancien ingenieur en chef de la ville
de Bucarest, comme directeur d' une societe de construction et comme secrotaire
general du ministere de l'industrie et du commerce, M. Coucou a laisse les
Ineilleurs souvenirs. Nature positive, organisateur habile et connaisseur des richesses nationales a preuve ses serieuses Etudes sur le parole en Roumanie
M. Coucou complete on ne petit mieux le personnel dirigeant de l'exposition
ro umaine.
Les preparatifs faits et les mesures prises par cette direction eclair& et
,appliquee donnerent la meilleure assurance que la Roumanie allait etre representee dignement a cette grande fete du travail et de 'Intelligence universels.
Ainsi, pour clue le visiteur de l'exposition puisse se faire une idee exacte
et complete des moyens et des forces de la Roumanie, le Commissariat general
a pris des dispositions pour exposer dans toutes les classes de la classification frangaise.
A cet effet it a fait reserver dans le palais international de l'exposition

les espaces necessaires a quelques-uns des principaux groupes de produits de la
Roumanie. C'est dans ces palais qu'on verra :
Les produits de ]'agriculture et r alimentation. L'agriculture, cette nourrice des nations, qui est la premiere ressource du pays, presentera, par centaines,
de belles collections de ble, de mais, de seigle, d'orge et de toutes les productions
naturelles du sol roumain, auxquelles le soleil qui brille la valee du Danube a

donne cette purete, cette transparence et ce poids incomparable; des vins abondants et exquis : les blancs de Cotnari, les rouges de Nicoreti, les muscats de Dragashani, les clairets d'Odobestique l'etranger achete, en quantites enormes et a
des prix incroyables, jusqu'a dix centimes le litre, pour les revendre ensuite sous
d'autres noms ;
des ruches etalant leur miel delicieux, blanc, jaune et parfume,
fait avec des flours de la zone temperee et dont la qualite atteint cello des plus
beaux miels de ''Europe; des produits des fermes modeles de l'Etat, parmi lesquels, en dehors des cereales d'une qualite reelle, des fruits, des poires, des pommes,
des peches, c'est-a-dire toute une vraie come d'abondance. En regardant cette
belle moisson du groupe de ''agriculture, on aura, ''imagination aidant, de-
vant les yeux les millions de paysans roumains, au costume blanc et aux
www.dacoromanica.ro
347
cheveux noirs, qui cultivent les plainer du pays en chantant leurs doines si penetrantes et si sentimentales.
Le groupe des industries chimiques, lesquelles, tout en ayant un developpement moindre, ont toutefois une importance au-dessus de la mesure indiquee par
revolution industrielle de ce pays.
Le groupe du genie civil comprendra des descriptions techniques, des re-
productions des grands travaux du pays comme ceux du pont sur le Danube,
clbre en Europe par son etendue et sa solidite ; la reproduction du port de
Constantza et autres travaux de ce genre qui sont d'un tres grand interet surtout pour une classe de savants.
Dans le groupe des tissus et des vetements, on aura l'occasion de voir tous
ces merveilleux tissus fins, soie et or, fleuris par les paysannes roumaines, les
borangics, les stergars, les marames ; des echantillons de soie flee et torse, provenant des villages ainsi que des associations de dames roumaines comme celle
de la Fournica et de la Munca; des broderies des stoles professionnelles de filles ;
des fleurs et guirlandes artificielles a tromper les yeux les plus experimentes ;
des laines colorees ou blanches et noires; des tapis, qui, tout en etant differents, au point de vue du coloris, de ces suaves harmonies des tapis d'Orient,
n'en ont pas moins une beaute propre due surtout au caractere et a la fantaisie
des dessins ; des costumes nationaux varies a l'infini et etincelants de couleurs
melangees d'or ; de magnifiques costumes historiques des hospodars et djupanitze,
avec leurs etoffes orientales, leurs damas splendides, leurs riches pelisses, rehausses de pierreries.
Dans le groupe des forets et pecheries, les administrations des domaines
de l'Etat tiendront le premier rang par leurs beaux echantillons de bois et de

poissons.
Dans le palais des Beaux-Arts des Champs-Elysees la Roumanie montrera

sa peinture et sa sculpture. On aura l'occasion d'y apprecier, entre autres, les toiles
de Grigoresco dont les revues etrangeres ont si elogieusement pule dans ces
derniers temps,
peintre national qui a represents, dans des centaines de tableaux, les champs et la vie du paysan roumain, ainsi que la guerre de 1877 et
dont les paysages, aux larges horizons inondes de lumiere, d'un coloris frais et harmonieux, empreints d'une poesie penetrante, font l'objet de r admiration unanime.
Le reste des groupes sera expos dans le pavilion que la Roumanie s'est
fait construire sur le Quai d'Orsay, rue des Nations. Ce pavilion, dit a l'architecte frangais M. Formige, a le style roumain, et ses elements rappellent, dans
ses grandes lignes, les motifs architectoniques de quelques monuments du pays :
la fameuse cathedrale de Courtea-de-Argesh, le monastere de Tismana et autres
qui ont contribue a la composition de ses faades et de sa silhouette. Nous avons
ete contre cette construction et nous en avons donne les raisons. Nos previsions
ont ete encore depassees : le pavilion est loin d'tre beau.
Dans ce pavilion prendront place specialement :
Au rez-de-chaussee, dans le hall meme du pavilion :
www.dacoromanica.ro
348
L'evangeliaire royal, on l'on verra, comme dans un tabernacle, r Evangile

de Courtea-de-Argesh, illumine par Carmen Sylva, doublement reine et par sa
couronne et par son talent oeuvre etonnante de patience et de fantaisie ;
Le tresor de Petroasa, merveille d'orfevrerie fres ancienne en or et pierreries ; la miniature de Courtea-de-Argesh, monument superbe d'un style byzantin
approprie au pays, cisele de rescalier aux coupoles, comme ranneau d'un roi, et
qui a fait r admiration des voyageurs strangers;
A. droite : rElectricite ; la Mecanique ; la Metallurgie ; les Mines : or, fer,
cuivre et autres minerals que contiennent les Carpathes et les del:Ms primaires
de la Dobroudja en echantillons ; car au point de vue minier, la Roumanie est
encore une vierge qui cache ses plus belles richesses. Le jour oil elle laissera voir
son sein et ses tresors, elle sera comme cette fee des contes qui ne pouvait plus
peigner sa chevelure sans qu'il s'en echappat des ruisseaux de perles et des cascades
de diamants. Une galerie de l'exploitation de lignite de Margineanca donnera une
idee de l'abondance de ce combustible en Roumanie; la Ceramique, avec ses lo-
lls produits de la fabrique de basalte artiGciel de Bucarest; les Cristaux et la

verrerie ; les Appareils de chauffage et d' eclairage.
A gauche : la Fabrication du papier, representee par les quatre grandes fabriques de la Roumanie ; la sellerie et la bourrellerie, oil figureront les beaux produits de la societe des equipements militaires, montee par M. Mandrea ; les cuirs
et les peaux, oil les riches tanneurs de Bucarest, de Iassy et de Ploiesti representeront leurs serieuses industries ; les Instruments et procedes de la litterature, de
l'art et des sciences; l'Exposition des magnifiques produits des mines de sel de
1'Etat qui rapportent en moyenne 70 millions de francs par an.
Au premier stage, a droite : l' Hygiene et l'assistance publique, avec des documents de la direction sanitaire de Bucarest; des modeles d'hOpitaux ruraux,
communaux et departementaux, ainsi que de vastes installations sanitaires du
pays ; r Education et l'enseignement, montrant les moyens d'enseignement : des
exercices d'ecoliers provenant des stoles primaires, normales, professionnelles ;
des imprimes qui exposeront la situation morale et materielle de retat de l'instruction publique, faisant connaitre les 4.000 stoles du pays et les 400.000 ecotiers ; des abreges des lois de l'enseignement obligatoire et gratuit ; des statuts
d'institutions, comme les multiples cantines scolaires venant en aide aux ecoHers pauvres ; des reglements, des statistiques, etc. ; r Administration des domaines
de la Couronne, avec des plans d'exploitations agricoles, forestieres et des produits
d'industries domestiques et rurales, que M. Jean lialindero, reminent administrateur royal, a su tirer du sol des domaines de la Couronne.
A gauche : le cornpartiment des armees de terre et mer, oh. le Ministere de
la guerre exposera, a cote des plans et descriptions des principaux etablissements
militaires, tels que : !'arsenal de l'armee, la fabrique de poudre de Doudesti, 1'ateller de confections militaires, la manutention de r armee, etc., des echantillons
varies de toute une industrie se rapportant a rhabillement, la nourriture et l'armewent du soldat, ainsi que des navires et des forts; dans les industries diverses
www.dacoromanica.ro
L'EXPOSITION ROUMANIE A PARIS
349
trouveront place les etincelants produits de la joaillerie et de l'orfevrerie ; les produits de la tabletterie, de la maroquinerie, de la vannerie, etc. ; Lemobilier, represents par des fabriques de Galatzi et de Iassy et par divers ateliers, montrera au
visiteur le beau poli dont est susceptible la plus grande partie du bois roumain,
ainsi que les formes, que les artisans roamains savent donner au bois courbe et
aux differents objets dont se meuble le foyer et le salon roumains ; vient enfin la
Decoration fixe des edifices, oil le platre moule, le marbre cisele, le chene sculpts
et le bois blanc poli representeront les formes et le fini du travail que prennent
ces materiaux entre les mains des ouvriers et des artistes en batiments du pays.
Pour le petrole exploitation miniere de premier ordre en Roumanie,
le Commissariat general a fait &ever un pavilion special aefectant la forme d'un
reservoir de petrole, dans l'annexe de ]'Exposition, a Vincennes.
II en a fait construire un autre, en style national, pour les tabacs, qui

font de meme l'objet d'une exploitation importante de l'Etat, sur le Quai d'Orsay.
En dehors de cette source feconde d'exemples, it y aura naturellement une
mine de renseignements pour les specialistes et des surprises qui completeront
fides de la vie du Peuple roumain.
Enfin, pour que rien ne manque, it y aura le restaurant roumain, belle

construction situee pareillement sur le Quai d'Orsay, pres du pont de 1'Alma, lequel presentera, en dehors des salles de restaurant a l'occidentale, un bar national,
la carciuma roumaine, avec les plats du pays et cette musique roumaine des lautari, tour a tour melancolique et gaie, toujours profonde et originale.
A. COSTIN.
...-10Q.1-G.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
lor
1.
C'
P:44
II
IM
C""4"."."-.....1
----
11
"1111
C1
47-
3.
b2
CT'
www.dacoromanica.ro
1!ei
Rh\
nWilfOOM
354
IMPROMPTU
is
I'
MI
OM=
IIMOI11 .170111116
alr
'
14
IM
isis
O.
Ml=riimmil !VIMM arillIN
111
1.31
1.T
1,1111rM11
rI
=WOMEN
11*
..'Miaow
IMONS NMI UM OEM 111!:a101111NT-71101a
M"
INNIUMINIMB
11
swankimmal Naar
Atermlismarmis
=MI
MUM
14.
"Wiergimr
IIE
L.WW9P. ____PWPMEM100filig
--1w7iFF
MrINI
www.dacoromanica.ro
VIRFUL CU DOR
tator vremuri martor... Rezbind prin fumul celh
\,Voloasa '1 Incununa lumina diminelii
In templul vepiciel cu bolt& de lumina ;
Iar tu, prin pada vail, tot dibui vre-o carare,
Ca nu tiu ce te 'mbie spre lumea lui senina
i-al cui ochi te mai chiama la sflnta serbatoare.
9
Ce mohorita-I valea tend rid In culmi ochi vii,

Mistuitori ca dorul de cate vrel O. ,tii;
.5i, spre 'nallimi, ce lung& i-obositoare-1 calea 1
Porn WI cu tot avintul i-abia scurtezi din drum,
i---li pare mai 'nalt piscul, tot mai, adinca-I valea,
Iar zarea 'n stralucire Intr'una crete-acum...
In pisc, e-un vis de raze blajin i linitit.

Din fala, lung, un munte se ulta 'n resarit
i, peste mindri-I umeri, cap: alp din fundul zarii!
Iar ochii -WI suet umezi, i-i tot privqti de-arindul
Cu genele In tremur, i 'n vraja 'nfioraril
Nu ti-ii, pe nesimlite, spre tine '-ri sboara gindul.
0, cum le-ar mai suride prin lacremi bucuria!

Dar, singur, prea te doare privel4tea pe care,
Pe veci de-a Impietrit -o c'un zimbet marelia,
Va 'nsulleli-o vecinic zlmbirea 'mpietritoare.
www.dacoromanica.ro
356
VIRFUL CU DOR
Atatouvremuri martorI!... $i umeda privire

Cununa le 'mpletete de raze, i 'n netire,
Tovarap gindiril spre-adincul departarii,
Se stinge in oceanul scinteetor al zaril...
Tarziii, dorm ochil 'n roua de lacrime fierbinp,

$i mut, fara de ginduri i fara de dorinti,
Lin sufletu-p pluteste pe-o unda lin4tita
Spre-o lume ne 'nteleasa i-atata de simlita!
Instrainat dureril, strainul bucuriei
Plutete 'n pace sfinta spre templul veciniciei...
$i poate ca veghiaza vre-un inrudit mister

$i 'n farmecul parerii plutirli catre cer
In mindrul vis din care n'ai vrea sa to deOepp,
CAM rugatoare brate i umezi ochi indrepp
Catre-o minune dulce, deapururi ne 'ndurata
$i sufletului doamna de sufletu -i creata.
Dar lacrima dureril i plansul bucuriei

Stair neadormita streaje 'mpetritei frumuseli;
Iar 1in4tea sta paznic in poarta maretiei,
$i, subt privirea-I rece, treci pragul altei vie ,i.
ANDREI NAUM.
www.dacoromanica.ro
N. GRIGORESCU
"vr
Proviziunile (1877)
www.dacoromanica.ro
1../
,t13
TEMPS DE GUERRE
FRAGMENT 4)
La nuit du 29 au 30 aofit 1877 tombait lentement sur les etres et les

choses rassembles autour de Plevna,
humide, sombre, ramenant dans ses voiles de crepe les pensees tristes qui sommeillaient au fond des cceurs. La pluie
s'etait mise de la partie.
Autour des feux, dans les bivouacs du 10' de dorobantzi, les soldats se
serraient les uns contre les autres; ils avaient creuse des trous dans le talus en
rebord, afin de proteger tant bien que mal les tisons et la braise ardente contre
les gouttes de pluie qui tombaient drues; quelques-uns grillaient des bouts de
pain et de fromage; tous etaient silencieux, echangeant de rares paroles.
C'est comme a la cueillette du mais, compere Toader, faisait observer
une recrue, jeune soldat de Calieni, a un ancien.
Peuh!
fit rautre, en tirant une bouffee de sa pipe et en ramenant,
d'un coup d'epaule, son manteau qui glissait sans cesse en arriere.
Qu'est-ce que sera la journee de demain, compere Toader?
Une journee comme touter les autres.
Quelque chose tourmentait le jeune soldat qu'il n'osait pas dire :
Ce n'est pas pour autre chose, mais c'est que je n'ai pas paye a mon
beau -pore, en partant, une paire de bceufs, et j'ai peur que la femme ne reste
avec cet argent a rendre, sur le dos.
Qu'est -ce que ca to fiche, puisque c'est ton beau-pere ?
C'est qu'il est tres mauvais diable.
Toader ne repondit pas. 11 allongea la main vers le feu, y cueillit un
charbon, et, l'ayant fait sauter par deux foir sur la paume, le lanca dans le foyer
de la pipe, d'un coup de pouce.
Derriere le groupe, un autre soldat s'approcha, plus loquace :
11 pleut rudement, eh! camarade, comme a la Sainte-Elie; le Bon Dieu
a voulu faire plaisir au Prince: it parait que, pour se battre, it aime ce temps-la.
1) Pages detachaes d'un roman: Temps de guerre, que notre collaborateur et ami, M. Duiliu Zainfirescu,
ra faire paraltre prochainement a Paris, chez l'editeur 011endorff. (N. d. R.)
www.dacoromanica.ro
360
TEMPS DE GUERRE
Tu le lui as entendu dire?

Pas moi, mais c'est ce que racontent les autres.
Peuh! des blagues!
Le ',blew, en revint a sa journee de demain.

Qu'est-ce qui va se passer, camarade, pour nous, demain? Ce n'est
pas pour autre chose, mais c'est que je n!ai pas paye une paire de bceufs ...
Mais fiche-nous done la paix, sacre Gorciou, une bonne fois, avec tes
bceufs, et clos ton bee! ...
L'autre ne souffla plus mot, mais le nouveau venu continua ses reflexions.
Avez-vous entendu, mes amis, l'ordre du commandant? II a dit

comme ca qu'il ne faudrait pas tirer avant d'arriver a la redoute!
Eh bien! on &Ara, repondit Toader.
Un pas de cheval, dans robscurite, fit claquer la boue. C'etait un officier
d'ordonnance; it arreta sa bete a la hauteur des trois soldats :
Hold, mes enfants, oil est le colonel Ipatesco ?
Les hommes se regardaient, indecis :
Nous ne savons pas, mon officier ... Nous sommes du 106 de dorobantzi.
L'officier piqua des deux, dans la nuit pluvieuse. Apres lui, un fourgon
de munitions s'avancait cahin-caha ; les malheureux chevaux tiraient a plein
collier, sur la pente abrupte; aux claquements de fouet lances par le cavalier
monte sur le cheval ct arriere, se melaient des jurons confus a l'adresse de l'autre
soldat conduisant be cheval de volee.
Hue dia! animal! Pousse donc, ou nous degoulinons dans le ravin.

,
Ptio ! Le diable t' emporte, en voila un clampin!
. e
Les chevaux etaient epuises; la masse gringante du fourgon eta.ft
enlisee,
suspendue au bord de la pente. Le ntringlotc, 'sauta du siege, ainsi Jue Nailleur qui etait a ses cOtes :
He, la-bas, vous autres, donnez-nous un coup d'epaule.
Les trois soldats quitterent le feu et accoururent aupr6s du fourgon.

Toader s'arcbouta de repaule au cadre de bois et, empoignant un rayon de
la roue :
En avant! cria-t-il.
Les cavaliers jouerent des jambes, tambourinant a coups d'eperons sur
le ventre des rosses, et le fourgon s'ebranla enfin, lentement, et poursuivit sa
route dans la nuit.
La pluie redoublait maintenant , l'eau penetrait dans les tentes et trempait jusqu'aux os les soldats etendus par terre; quelques-uns se levaient pour
creuser des rigoles d'ecoulement; d'autres se blottissaient dans leurs capotes.
Aucun ne dormait. L'attente du lendemain les tenait presque tous en eveil; les
uhs etaient venus des montagnes boisees de Vrantcha, les autres, des plaines limoneuses du Siret, d'autres encore, des coteaux enguirlandes de vignes, et leurs
pensees retournaient vers le pays natal, parmi les senteurs alpestres des bois,
www.dacoromanica.ro
TEMPS DE GUERRE
361
parmi les sillons des terres labourees, et les pres herbeux; dans la nuit hantee
de sonorites confuses, la nostalgie du terroir faisait parvenir A. leurs oreilles des
bruits familiers et chers : le grincement des chariots, au pas rytme des bceufs,
transportant les ruches riches d'abeilles; le gresillement du moat de yin dans

les cuves; on bien, pour Gorciou et Toader, le grondement sourd du Siret, aux
eaux gonflees par les crues.
Par intervalles, la voix des canons rappelait l'heure
presente et l'inconnu du lendemain. C'etaient alors de nouvelles images guerrie-
res : les uns se voyaient courant A. rassaut, rechelle au bras; d'autres se figuraient l'attaque, la hausse du fusil relevee, l'ceil sur le canon de l'arme visant
les turbans a hauteur du parapet; Gorciou, le pauvre diable, eut la sensation
qu'un sale Turc lui enfoncait un enorme yatagan entre les cotes, et, d'un bond,
sortit de la tente, le fusil en l'air, avec un geste instinctif de defense.
Toader, couche, l'interpella :
Eh la ! espece d'evente, qu'est-ce que to fiches ?
Je m'en vais leur en donner, compere Toader !
L'autre se retourna de r autre cede, en grommelant d'un air clegotite :
Essuie l'eau sur ton fusil, imbecile, et viens to toucher I
Comaneshteano s'etait jete, tout habille, sur son lit de camp. Un bout de
chandelle, fiche sur un Rahn, achevait de s'eteindre en graillonnant. Les yeux
fixes sur la toile de la tenth, Michel recapitulait mentalement les ordres qu'il
avait a executer le lendemain I rien d'extraordinaire, en somme, sauf peut-etre
ce cri de : En avant" ! qu'il faudrait lancer a ses hommes. 11 pensa a la facon
dont il devait grimper A.. l'escalade,
'trois ou quatre metres de hauteur, si les
evaluations et les crocidis de l'etat-major russe etaient exacts ; il se figura la
tranchee de ceinture de la redoute, et le chemin boueux et glissant pour arriver
jusque-la. Mais rien ne rinteressait autant que ce mot magique de nEn avant lc,
Comment allait-il le crier, afin d'tre bien entendu des hommes de sa compagnie ? Cette preoccupation l'envahit a tel point qu'il se surprit a murmurer, a
plusieurs reprises : ,,En avant, en avant! puis, de plus en plus fort ; assis sur
son lit, le bras tendu, il finit par crier : ,,En avant, en avant, mes enfants 1,, Cette
clameur, lancee dans la nuit et le vide, lui parut etrange, mais il n'en continua
pas moins a la pousser, malgro lui.
En avangant le bras, il atteignit la chandelle, qui roula par terre et s'eteignit. Tandis qu'apres r avoir rallumee il la replacait- sur la table, ses yeux tomberent sur le portefeuille qu'il y avait depose,
timbre de son chiffre : il s'etonna, rnachinal, qu'on pilt avoir un nom. A quoi
bon, un nom? Les lettres du sien danserent devant lui: ,,Michel Comaneshteano.
A les repeter, il acquit la conviction qu'elles representaient plus qu'une simple
alliance de sons; c'etait la figuration de sa personnalite esprit et chair. Il se
souvint
pourquoi?
d'avoir achete le portefeuille a Vienne, et d'autres circonstances lui revinrent en memoire : des puerilites, des riens
comme toute
sa vie, du reste. En remontant le tours de son existence, depuis l'heure presente
jusqu'a ses premieres annees de gamin, que trouvait-il? Rien, vraiment : adolescent aimable, jeune homme accompli;
des amours passageres a droite et a
www.dacoromanica.ro
362
TEMPS DE GUERRE
gauche ... II avait tourmente les autres, et s'.etait tourmente lui-merne, sans pro-
fit pour fame. Il n'etait qu'un egolste parfait. Et pourtant la fortune n'avait pas
ete maratre a son egard; le sort ravait dote de tous les dons qui permettent
A rhomme d'tre un homme. Pietre resultat, en Write!
Les memes pensees rassaillirent, comme a l'hOtel, a Bucarest, lorsqu'il
songeait aux pauvres soldats marchant d'etape en &ape, tandis qu'il se prelassait
en voiture ou en wagon. Qui done porte interet aux soldats ? Its n'ont ni nuances d'Ames compliquees, ni finesse de critique, mais ils ont des &sirs, des besoins
qu'ils taisent par une sorte de pudeur virile et de stolcisme.
Au moins, s'il etait sir qu'Anna l'aimait 1
Ah 1 cette petite Anna!
Il en chercha l'image dans un coin de son souvenir : elle lui avait refuse
son portrait; c'etait mieux ainsi; inutile de s'amollir le cceur par des sensibleries ...
Et pourtant!... Quel puissant levier, une affection honnete et pure, qui

vous rattache a la vie par des solides liens!
Son esprit s'engourdit, soudain vide de pensee : il allait s'endormir; pour
reagir, Michel se secoua, sauta du lit, alluma une cigarette, et reflechit, etonne
d'avoir ete sur le point de ceder au sommeil en de pareils moments. En y songeant plus serieusement, il se persuada que le sommeil etait necessaire, memo et
sur tout en de pareils moments. C'etait clair, il fallait dormir pour avoir demain
le calme et renergie voulus, afin d'accomplir son devoir
le premier qu'il etait
appele a remplir comme homme et le plus sacra de tous
celui de marcher a
l'ennemi et de donner sa vie s'il le fallait. De nouveau, l'image de sa compagnie
a l'assaut vint distraire son esprit; il se vit en tete, criant a ses hommes : En
avant!" et, se relevant sur son lit, il se reprit a crier a haute voix: ,,En avant,
mes enfants, en avant!".
Puis, il eut honte et se troubla, ayant conscience d'tre pueril ; souriant
de soi-merne, il voulut, pour la troisieme fois, tether de trouver le sommeil ;
mais le sommeil fuyait son esprit en &veil, tendu a l'exces.
Le devoir... la patrie ... sont-ce la des mots simples ou des realites? La
notion du devoir semble plus logique, mais celle de partie parle bien davantage
au coeur. Certes, on peut etre plus heureux sur une terre etrangere que dans son
pays natal, mais ce n'est qu'un bonheur passager. Quelle sorte d'homme faudrait-il etre pour ne pas raver aux monts, aux plaines, aux rivieres qui encadrerent la naissance et la premiere vie? et pour ne pas etouffer a la longue, parmi
des inconnus, strangers de visage, de langue et de coutumes?
Dans les montagnes de Vrantcha, en ce moment, aux sources du Milcov,
reau fuit en limpides cascatelles, les rayons obliques du soleil couchant dorent
la time des arbres; au loin, en train de boire au bord des torrents, les taureaux
poussent leurs longs mugissements, et bientOt, dans la nuit qui tombe, le hen-
nissement des chevaux retentit seul, tandis que la paix du soir s'etend sur les
clairieres, sous le regard des etoiles scintillantes la-haut, dans le ciel profond ...
www.dacoromanica.ro
TEMPS DE GUERRE
363
Et voici que l'heure est venue de defendre le pays natal !

La voix du major Shontzo interrompit ces reveries.
Ho la! Comaneshteano!... Vous ne dormez pas ?
Non, mon commandant.
Puis-je entrer ?
Je vous en prie.
L'un et l'autre, en se regardant, sentirent quelque chose de solennel entre eux deux.
Le major, encapuchonne, entra dans la tente; r eau ruisselait sur sa

capote.
J'ai fait encore une petite ronde, murmura-t-il, songeur. Its ne dorment guere, nos pauvres diables de soldats! Asseyz-vous, je vous prie, ajouta-t-il,
en s'apercevant que Comaneshteano restait debout devant lui. A quoi etiez-vous
en train de vous occuper ?
Je pensais a Spencer.
Le major ne comprit pas, interloque. Michel poursuivit :
Grand bien lui fasse, a Spencer, d'estim-r que ridee de patrie et le patriotisme sont des prejuges I II n'en est pas moins certain que ce qui fait la gran-
deur de la nation anglaise, c'est le patriotisme; sa theorie est battue en breche

et ruinee par les sentiments de tous les peuples de l'univers entier. Rue l'homme
le plus complet de son temps et de son pays, c'est etre l'homme le plus complet
car an fond commun nous rattache a tous les autres et nous en differencie a la fois.
Le major recula son escabeau en considerant Comaneshteano avec une
intention inquiete; ce dernier se rendit compte qu'il parlait hebreu pour son
compagnon et, a un autre moment, it n'efit pu s'empecher d'en rire.
Excusez-moi, mon commandant ; j'ai l'air de parler dans les nuages
Je cherchais a m'expliquer certaines choses.
Le major reflechissait : ,,Aurait -il peur ? se demandait-il. 11 finit par
rire, soupconnant, a son tour, la filiere des idees de son ami :
Le diable vous emporte, Comaneshteano ! Milesco a terriblement deteint sur vous.
Michel secoua la tete, silencieux.
Ecoutez, Michel. Je suis venu vous demander un srrvice.
Avec joie, mon commandant.
Celui-ci ouvrit son manteau et sa tunique, et tendit, doucement, is Comaneshteano, un petit paquet lie d'une faveur rose, passee par le temps.
Voila... Je vous prierais de faire parvenir cela, a Focshani, a ma socur,
s'il m'arrivait quelque chose...
Comaneshteano n'avait pas tendu la main; it balbutia, etonne :
Mais... c'est que... je puis etre blesse, moi aussi...
Le major regardait a ses pieds; it finit par relever la tete et fixa son ami
d'un long regard:
www.dacoromanica.ro
TEMP DE GUERRE
364
J'espere bien que non... Ce serait dommage... Vous etes jeune et tout
vous retient a la vie... Quant a moi, a vrai dire, qu'importe ma mort ? Je suis
presque seul au monde, et j'ai assez vecu...
II passa sur son front une main un peu tremblante...
D'ailleurs, meme si j'avais le &sir de m'en tirer sain et sauf demain,
les circonstances sont teller que j'y ai peu de chances. Et moi, et Lipan, et Valter :
tous les chefs de bataillon. Mon devoir est d'tre a la tete de mes soldats ; les
hommes sont des hommes... Non pas que je craigne de les voir lecher pied; mais
enlin, j'ai une responsabilite
et lourde...
Il y eut un silence, plein de pensees graves. Le major, fixant le vide, l'esprit perdu au dela, la tete pencil& :
... II faut que je vous le confie, Comaneshteano,
reprit-il, j'ai le pressentiment tres clair que je mourrai demain. C'est assez bizarre, n'est-ce pas ? car
d'ordinaire on ne pressent pas ce qu'on ne souhaite pas. Mais, si vous me voyez
tellement stir de mourir, c'est que j'ai precisenaent reve toujours de finir frappe
sur le champ de bataille. Cette nuit, a la veille de la journee qui sera chaude pour
nous tous, je ne nie pas que l'envie de vivre ne cherche a m'entamer ; mais, heureusement, j'ai en moi is raison qui fait bonne garde, et qui me crie : II faut bien
que quelqu'un donne sa vie pour ce pays!
II s'etait leve, sur ces mots; a la lueur vacillante du bout de chandelle,
son ombre, demesurement allongee, se brisait a la paroi de la tente et s'etendait
jusqu'a la porte.
.
Adieu, Comaneshteano, et a demain, a la grace de Dieu!
Its s'embrasserent d' une accolade fraternelle ; du dehors, le major demanda :
Avez-vous vu Milesco aujourd'hui ?
0 u.i.
C'est bien, adieu!

Comaneshteano, seul de nouveau, restait frappe de stupeur. Etait-il possible que cet homme Mt sincere en trahissant de pareilles pensees ? Et pas une
larme, pas un regret 1 A peine une crainte obscure, semblait-il, de ne pas ceder
A l'attendrissement, de ne pas s'amollir.
II examina le paquet laisse par le commandant et pensa a Sacha : lui aussi,
it n'avait, comme le major, que des sceurs; tres emu, en songeant a Sacha, it
porta pieusement a ses levres le petit paquet et le baisa comme une image sainte.
Un parfum subtil et lointain lui rappelait de doux souvenirs.
Qui done avait ecrit ces pages jaunies ?
Michel les serra dans une enveloppe, ecrivit le nom de la destinataire et
au-dessous : De la part du major Shontzo ,, ; puis mit le tout dans sa valise et
se coucha, pour de bon, cette fois...
... Au bivouac de 8 de ligne, la tente de Milesco se perdait parmi la ligne
indecise des autres tentes; pas un bruit, pas un signe de vie : seul, le claquement
de l'averse qui tombait, monotone, pleurant sur la campagne et sur les Ames attristees.
www.dacoromanica.ro
TEMPS DE GUERRE
365
Milesco s'etait couche tranquillement, apres avoir torture le soufflet de

son harmonica jusqu'a le rompre. L'hymne de Haydn lui etait revenu a cesprit,
et, pour se venger de la pluie, it avait joue, en chantonnant, la melodie du poete
de Rohrau.
C'etait, chez lui, une etrange disposition, de re]ever son moral &prime
par la musique ; it bercait de chansons tout ce qu'il sentait de triste en son ame ;
par quel filtre mysterieux ces pensees troubles et vagues s'ecoulaient-elles au
dehors, limpides et pures comme des gouttes de cristal ?
Par cette soire pluvieuse, Milesco pensait a Helene; et, dans un souffle
charg de mystere et de suavite, la personnalite douce et mesuree de sa femme,
semblait se meler intimement a la melodie de Haydn.
Quant a l'attaque du lendemain, it n'y reflechissait pas; c'etait une chose
en soi, immuable et fatale ; l'attaque du lendemain, c'etait la guerre.
Et la guerre, pour Milesco, n'avait pas d'autre mesure que celle de son
propre corps, robuste et elance, qu'il etait resolu a lancer en avant, comme une
redoute vivante, de tout son lan.
C'est pourquoi Milesco se coucha et s'endormit en paix.
.
L'aube du 30 aollt n'avait pas encore pointe, que les bataillons de la 3'
division etaient dj en marche vers le vallon auquel touchait I' aile droite de la
4' division.
En tete, s'avancait le 1" bataillon du 10e regiment de dorobantzi qui devait former la tete de la colonne a droite; a la suite, et a une heure d'intervalle,
devait suivre le 1e' bataillon du 86 de ligne; puis le 2' bataillon du 10 de dorobantzi, et ainsi de suite.
Il ne pleuvait presque plus. Les premirei lueurs du jour luttaient contre
les vapours blanches qui montaient lentement du fond des valle,s et cachaient la
crete des collines. Les hommes, saisis par la fraicheur du matin, toussaient a qui
mieux mieux, et, pour se garantir les mains du contact de leurs fusils, dont le
metal glace brfilait les doigts, ils retiraient leurs bras dans la manche de leurs
manteaux.
L'humidite les penetrait jusqu'aux os; ca et la, des rainettes, trompees

par le brouillard, pleuraient en signe de pluie; les nuages, a ras de terre, roulaient en longues trainees qui se repliaient, les unes sur les autres, en volutes
grises; le sol du chemin defonce descendait par zigzags vers la va. llee de la Boucova ; on le devinait, sans rien voir, ni en avant, ni en arriere; et les soldats glissaient dans la terre boueuse, tout en avangant avec calme.
Le flanc droit de la colonne No. 1 etait range en ordre de bataille; les

hommes attendaient.
Qui efit pu dire, dans cette attente interminable, quelles pensees s'agitaient
en eux? La noble idee de la Patrie penetrait sans doute dans les esprits, comme
www.dacoromanica.ro
TEMPS DE GUERRE
366
un rayon lumineux dansant au milieu des choses insignifiantes qui passaient, a

l'heure presente, devant les yeux.
C'etaient des silhouettes rapides d'officiers a cheval, qui couraient, portant
les derniers ordres ; leurs montures fumaient dans le brouillard; des sections d'artillerie sortaient de la brume, au galop, et y rentraient brusquement vision
breve de caissons et de pieces dont les roues tressautaient parmi les foudrieres :
les canons grondaient avec un fracas epouvantable, comme si la fin du monde
Mt reellement imminente.
Vers les neuf heures, un mouvement subit fit onduler les rangs : deux calarachi arrivaient au grand trot. Apres leur passage devant le front, les commandments resonnerent en longues clameurs, repercutees, au loin, dans le creux
des vallons :
Fi-i-ixe 1. Les lignes se reformaient rapides, et les troupiers, malgre les
fatigues de r attente et de l'insomnie, cambrerent le torse et leverent la tete

comme a la parade; un mot courait, chuchote d'homme a homme : ,,Le Prince,
le Prince 16,
En effet, un groupe de cavaliers surgit de rombre : silhouettes indecises d'abord, dont on ne distinguait que les longs manteaux recouvrant la
troupe des chevaux et ouverts sur la poitrine, oil de l'or et des croix scintillerent. Apres eux, d'autres cavaliers et d'autres encore sortirent du brouillard. Le
groupe s'arretait devant chaque bataillon; quelques mots etaient khan& avec
le commandant, et la marche en avant reprenait, lente.
Le voila ? Les soldats ont reconnu dans le cavalier de tete leur Souverain.
C'est le Prince!
Quel retentissement profond ce titre avait dans les cceurs, a cette minute
supreme 1 Depuis rentree en campagne, tous de rofficier en vue au plus infime
soldat etaient penetres de ce sentiment reconfortant qu'ils avaient a leur tete
un conquerant, un chef le dux des anciens Romains ne pour etre obei et
pour accomplir de grandes choses. Ainsi qu'il arrive .aux esprits profonds et prevoyants, le souverain s'est acquis la reputation d'un ,, heureux de la fortune" :
son peuple croyant en son etoile ; une a une, les predictions du Prince s'accomplissaient depuis la reponse donnee aux chefs de rarrnee russe qui voulaient
entrer dans Bucarest, jusqu'a leurs revers au sud du Danube et leur appel a
raide adresse aux Roumains tout s'etait pass comme le Prince l'avait dit,
point par point. Et l'on craignait qu'aujourd'hui encore son Altesse ne vit ses previsions se confirmer, et que l'assaut de Plevna ne Mt par heureux... Seulement,
puisque le Prince voulait montrer ce que pouvaient ses hommes, eh bien ! chacun
otait pret a faire tout son devoir.
. . . L Prince etait arrive devant le major Shontzo.
Its etaient face a face; l'un, a cheval, froid, solennel, assis sur sa selle,
comme un personnage des legendes : it parlait et sa voix resonnait claire, avec
un son de metal; l'autre, a pied, raide comme un cierge, regardant droit dans
www.dacoromanica.ro
TEMPS DE GUERRE
367
les yeux bleus du souverain, d'un regard plein de ce respect affectueux que donne
la liberte du cceur, hausse pour de grandes decisions.
Le Prince porta deux doigts a la visiere de son kepi, et fit volter son
cheval.
Toute cette scene se passait avec calme, et paraissait irreelle comme

un reve.
Derriere le prince, chevauchaient le grand-duc Nicolas, fils du generalissime, et le prince Alexandre de Battenberg, tous deux en service d'ordonnance ;
le colonel G. Angelesco, commandant la division, suivait, avec des officiers d'etatmajor russes et rournains; des soldats formant l'escorte person nelle du Prince,
chef de Varmee de 1'Ouest, fermaient la marche.
Le prince allait au-devant de l'Empereur, qui devait assister A la celebra-
tion du Te Deum, en l'honneur de la Saint-Alexandre, devant le front de la

deuxieme ligne des troupes.
Et les hommes attendaient toujours.
Cette attente etait bienfaisante, du reste.
La premiere impression d'egarement qui les avait saisis,
comma elle
saisit toujours les cceurs quand un danger menace, qu'il faudra affronter s'etait dissipee peu A peu. Its ne se sentaient plus troubles d'tre disperses ainsi en
tirailleurs, parmi un va-et-vient d'engins etonnants : echelles, fascines, sacs et
gabions... Its fixaient maintenant des yeux la crete de la colline, avec assurance,
sans aucune apprehension.
La ligne d'attaque achevait de se former, par rarrivee de nouvelles

troupes. Un instant, des salves de coups de fusil se firent entendre, dans la
brume, du cOte des Russes. Qu'etait-ce ? OA etait-ce ? Nul ne le savait.
L'heure de la soupe arriva ; un, fourgon, charge de marmites closes, distribua aux hommes une maigre ration A peine tiede.
A la vue de ces martyrs, debout depuis l'auble, l'arme au bras, prives de
repos, trempes de pluie, immobilises dans rattente d'une course vers la wort et
nourris de la sorte Milesco et Comaneshteano, ainsi que tous les Bens de cceur,
sentirent A quel point leurs idees sur la gloire etaient fausses et loin de la realite...
Le repas fut vite expedie.
Brusquement les canons se turent, et le silence qui succeda, causa une

sorte de stupeur agitee parmi les rangs : depuis le matin, les soldats s'etaient habitues A ce roulement de tonnerre, comme on s'habitue au tic-tac d'une pendule de chevet.
Ainsi, it n'etait qu'une heure. Encore deux heures d'attente!
De nouvelles fusillades partirent du cOte des Russes. Les regards, cette
fois, scruterent l'ombre : Qu'etait-ce done? Impossible de le deviner.
Les hommes commencaient a se sentir enerves, apres une si longue

attente.
Une voix lointaine langa un commandement : les chefs de bataillon ne

comprenaient pas... Fi-i-ixe I criait-on A gauche de la collonne ; les hommes
www.dacoromanica.ro
368
TEMPS DE GUERRE
reprenaient dj le rang, en hate. Valter Maracineano courait devant le front :

Fixe!; Shontzo repeta l'ordre, sans savoir pourquoi.
Que se passe-t-il, camarade? II n'est pas encore trois heures...
Finalement, la nouvelle parvint : les Tures avaient tente une sortie en se
portant contre les positions des Russes, command& par le general Skobeleff : et
le general Krylof s'etait lance follement en aveugle sur la redoute de Radichevo
d'oit it venait d'tre repousse avec pertes.
A cette nouvelle qui courut par les rangs, la guerre devint soudain, pour
ces hommes harasses par l'attente, quelque chose de concret et de vivant : les
Tams! Its regretterent tous que le signal de l'attaque n'efit pas sonne plus telt
pour eux. Mais l'esprit de discipline, calmant ce besoin de mouvement, d'action
et de reaction,leur fit ronger le frein en silence.
De nouveau, la pluie' se remit de la partie ; du ciel has et terne, dans la
brume, tombaient, comme d'une eponge, des paquets d'eau poisseuse, qui ruisselait, imbibant les capotes, cinglant les faces, ternissant les fusils,implacable.
Les hommes cherchaient a couvrir avec la manche du manteau les gibernes, afin
de preserver les cartouches.
Ah zut 1 alors... si le bon Dieu ne veut plus fermer ses ecluses...
Une decharge, partie des batteries roumaines, parut etre le signal d'un
nouveau bombardement des plus violents. Les buttes, tout.alentour, crachaient
des obus; recho des coups de canon se prolongeait a travers les vallees et la fumes lourde montaiti melee aux nuages.
Le ciel, le sol, l'horizon n'etaient que nuages et fumee.
Les commandants consultaient la montre: deux heures et demie.. Du fond
de la ligne, le colonel Ipatesco surgit au galop et jeta ces m_as, rapides, en passant en tete de la colonne :
Je vais changer de cheval...
Et, tournant bride, it disparut de nouveau.
Le major Sontzo ressortit sa montre et la regarda: it semblait compter

les secondes. Soudain, it essuya les gouttes de pluie qui brouillaient le cadran et
la remit dans sa poche, posement; puis, it se retourna vers ses hommes et recula
de quelques pas. Son coil chercha les chefs de compagnie, auxquels, it fit, de la
tete, un signe decide. Sa main avait saisi la garde du sabre. 11 y eut une minute
solennelle : le major, immobilise dans cette attitude, regardait ses soldats.
En avant, marche! cria-t-il enfin.
Et, derriere lui, les troupes s'ebranlerent, vers le coteau.
Il etait trois heures juste.
La montre, sur un terrain It; luant de bone, s'accomplit en bon ordre.

Les hommes allongeaient le pas, avec entrain, joyeux presque d'avoir echappe a
l'angoisse de l'attente sur place; quelques-uns, en grimpant, s'empetrerent dans
des fourres epineux; d'autres, pour eviler un trou, faisaient des detours a droite
ou a gauche. Le silence etait absolu; mais, des que la crete apparut, proche, it y
www.dacoromanica.ro
TEMPS DE GUERRE
369
eut un lan furieux et desordonne qui porta les soldats en avant, dans une meme
soif de se ruer sur les defenses des Tures.
Les deux bataillons du flanc droit arriverent presque en meme temps au
sommet de la colline. Les hommes de Shontzo voyaient, tous joyeux, les fantassins de Valter qui grimpaient les mamelons, sur leur gauche. Comaneshteano
entrevit, dans le lointain, la silhouette de Milesco, qui sortait du brouillard, repee
haute, encourageant ses soldats de la voix et du geste, le visage tourne vers eux.
Arrivee au sommet, et prete a. tomber sur l'ennemi, cette maree humaine
fut presque immobilisee soudain devant le decevant spectacle qui se deroulait en
avant; entre eux et la redoute d'Abdul-Kerim, qu'il fallait enlever, les soldats,
stupefaits, voyaient se creuser a leurs pieds une nouvelle vallee, aux pentes rapides et glissantes, et, en face, une autre colline a. gravir, couronnee, celle-la,
par les ouvrages importants de la redoute : tranchees et circonvallations menacantes. Pour le bataillon de Valter, la surprise fut plus triste encore : au lieu
d'une seule redoute, que portait la carte russe, voici qu'une seconde se revelait,
masquee par la premiere.
Il y eut un moment d'inclecision terrible. La voix grave des canons s'etait
tue, par crainte de mitrailler les troupes roumaines. Les Tures ne donnaient
aucun signe de vie. En avant!" cria le major Shontzo, qui leva son sabre aussi
haut qu'il put.
Le colonel Ipatesco, revenu de sa stupeur, commanda a son tour :
En avant, mes gars !
Les bataillons se lancerent sur la pente boueuse; relan s'accrut avec la
vitesse de la descente; ils arriverent au fond du vallon et se ruerent, pleins d'entrain, a l'assaut de l'autre coline. Les muscles se tendaient sous l'effort des volontes bandees comme un ressort puissant. Comaneshteano courait, les oreilles
bruissantes, comme un fou. II grimpait derriere Shontzo, le visage tourne vers
la troupe; les hommes le suivaient, s'aidant des buissons et de leurs. sabres-baionnettes.
Tout d'un coup, une pluie de balles frappa les rangs, parties des tranchees et des parapets qui abritaient les Tures; les salves d'infanterie dechirerent
fair, semant la mort, et couvrant, en un din d'ceil, le versant de cadavres,

tomb& pele-raele. ,,En avant!" clama la voix de Shontzo, et Comaneshteano repeta, hurlant comme un possede : En avant! Compagnie, en avant!"
Les soldats, se poussant les uns les autres, entrerent dans le retranchement, et bousculerent les Turcs, balonnette en avant. Un caporal, aux cotes de
Comaneshteano, cognait a coups de crosse sur les fuyards, et criait comme un
demon : En avant, mon lieutenant!"
Mais les Peabody et les Winchester, implacables, faisaient le vide, du
haut de la redoute, dans les rangs des assailants. Les Turcs, dresses maintenant
sur les parapets, canardaient les dorobantzi : c'etait une rafale de feu et de plomb.
Le major Shontzo, frappe soudain, s'abbatit; Comaneshteano, qui ne

l'avait pas quitte du regard, s'elanga vers lui
www.dacoromanica.ro
370
TEMPS DE GUERRE
Mon commandant I
En avant, Comanestheano ! N'abandonnez pas nos hommesl
II etait tombe sur le dos, son visage etait dj d'une paleur de tire, et du
sang lui coulait par la bouche, etouffant des paroles confuses :
En avant ! Allez-vous-en! Allez-vous...
De rautre cOte, Valter entrainait son bataillon a l'assaut, vers le chemin
couvert qui reliait la redoute au camp turc de Boucova. Suivez-moi, mes enfants criait-il, et les soldats se ruaient apres lui vers les tranchees, sautant pardessus les trous, par-dessus les cadavres de leurs camarades.
Valter tomba soudain, crible de balles.
A son tour, on vit Milesco, le bras leve : ,,En avant ! Courage, mes garcons ! "
Il s'effondra, lui aussi, et roula dans la tranchee. D'autres cris retentirent : En avant! pousses par d'autres voix quo la mort baillonna, pour toujours, de silence. Le colonel Ipatesco avait eu son cheval tue sous lui; les lieutenants-colonel Maldaresco et Poenaro lancerent au feu les deux autres bataillons
de la ire colonne... Effort inutile, qui grossit le nombre effrayant des tugs, tomb& les uns sur les autres.
Le major Lipan, camarade de Shontzo, est blesse grievement et la plupart des soldats sont hors de combat, morts ou blesses...
La colonne de la 40 division n'etait pas plus heureuse, durant cette attaque manquee. Elle avait entrepris rassaut du versant oppose et s'etait heurtee
a la deuxieme redoute de Grivitza, sans pouvoir, par suite, connaitre le sort de
la 3' division, qui fut vainement attendue.
Sur ce point du champ de bataille, les memes heroismes illustrerent les
troupes roumaines : le lieutenant-colonel Voinesco, le major Candiano-Popesco,
le capitaine Groza lutterent avec un superbe entetement; cfiasseurs, dorobantzi,
fantassins de la ligne, s'elancerent au pas gymnastique derriere leurs chefs, a
rassaut des positions turques. Les hommes tombaient et se relevaient, pour retomber de nouveau plus avant et repartir de nouveau : dans une clameur de
hourralls,,, parmi les monceaux de cadavres escalades, ils couraient, couraient
toujours, jusqu'a ce que leur lan surhumain les eat port& au pied du contrefort
de la redoute : la, cette masse d'hommes tourbillonna impuissante; la vague immense, malgre l'heroIsme qui la soulevait, se pulverisa devant la redoute comme
sur un rocher ; et les soldats tomberent, cette fois, les uns apres les autres, sans
plus se relever.
L'attaque etait manquee sur toute la ligne.
Les troupes se rallierent a rabri d'un repli de terrain. Comaneshteano,
petrifie, restait immobile, le poing 'eve en l'air dans un geste inutile Que faire?
Gare, mon lieutenant! cria la voix d'un sergent, qui se jeta precipitamnaent sur le sol.
Au-dessus d'eux, une bombe arrivait en ronflant.
Elle eclata...
DUILIU Z411IFIRESCU.
www.dacoromanica.ro
Biserica S -tulul Gheorghe-Noti

(Inainte de focul de la 1847)
www.dacoromanica.ro
ISTORIA VIETII ROMANUTI

DIN
HRISOAVELE, ZAPISELE
1 REVAELE ARHIVELOR
I ACADEMIE'
1........
I
n fost elev al meti, astazi absolvent de seamy al facultatii de litere din BuV5 ), cureti, venise mai zilele trecute sa me vada, i me gasise wzand i orinduind foitele, cu ajutorul carora nazuesc a injgheba Istoria Pitegilor, din
vremurile betrane ale Basarabilor din suta a XIV-a i pana la focul din 1848.
Tinerul mai prieten imi spuse, intre altele, ca.' pentru teza ar voi s studieze pe Tacit ca istoric, dar ca un alt subiect Gens Julia in istoria Romanilor it
atrage i-i suride tot atat de ademenitor ca i primul.
43)
Ii ascultaiii cu dragoste povestindu-mi cald i cu avintul fericitei lui

virste frumusetile ambelor subiecte.
Tacit, ca istoric, adica lumea romans in mare* el decade*, cu acele

virtuti neintrecute care mor impasibile subt loviturile unor montri de vitii i imperials coruptiune, cu acele contraste neasemuit de marl : negrul desfriului
alaturi de albul martiriului, roul inflacarat al sangiurilor alaturi de galbenul

livid al desnadejdei,
o panorama uimitoare, pe care, cu penelu -i genial, Tacit,
cel mai mare pictor al antichitatdi, o fixeaza pentru vecie in pagini lapidare,
facend-o sit se desrapare inaintea ochilor notri, mare, vie, completa, de la padurile nepatrunse i umede ale Germaniel de miaza.' noapte i pana in nisipurile
arse i nefericite ale Libiel africane ....
cu toate acestea, Domnule Gion, continua cu aceeaipatima pentru
,;tiinta i Frumos tinerul mea prieten, i cu toate acestea Gens Julia, in ogoru -i
istoric mai restrins decat primul meti subiect, Gens Julia e frumos, e irezistibil
de captivant. Gindete-te, rogu-te, numai de la Caius Iulius Caesar, de la Cesar,
acel chel mare, cum ii zicea Deparatianu, i pana la artistul nevropat, pand la
nebunul grandios, care se numete Neron, ce galerie superba 1 Cesar, August,
Tiberiii, Caligula, Claudiii, Neron, cele doue Julii, cele doue Agripine, cei doi
Germanicus, tots nite maniacs, nite degenerati, nite epileptici, tinend in mai-
Si,
www.dacoromanica.ro
374
ISTORIA VIETH. ROMANESTI
nile for frinele intregului imperiil al luniii cunoscute de cei vechi, sail, alaturi de
tron, spaimintandu-se unit pe altil si ingrozind intreaga lume cu idoasa dezlantuire a furiilor lor, o completa psicho-patologie istorica, un spital imperatesc care nu-si intilneste seamenul In fastele istoriei universale decal odata, in
8asa de Castilia, In care, de la 1449 prin casatoria lui Joan II de Castillia, slabanog si imbecil, cu Isabela de Portugalia, care moare nebuna, incepe o serie de
principi nevropati Edna la 1700: regina Juana, 50 de ani nebuna in castelul de
la Tordesillas, Carol-Cintul epileptic, Filip II maniac, Filip III care cu timpul
inebuneste, Filip IV, mai mult decat slabanog la trup si la minte, si, In fine,
Carol II, imbecil, infirm, epileptic, hipochondru, si cu care se stinge casa de
Habsburg-Spania
II
Ii ascultam cu placere si-mi ziceam in mine ca acest tiner, care stie sei,
vada si sci, simla in trecutul istoriei universale, va sti sa, reinvieze istoria, multamita tot acestui dar binecuvintat, si In trecutul patriei noastre.
Ii lasaiil sa desfasoare si mai departe aceste tabele posomorite, dar frumoase, din istoria Romei imperiale si a trecutelor mariri spaniole din vremurile
lui Carol-Cintul si Filip II, .i, in urma, and sfirsi, ridicaiil in sus din gramada
de foite ce aveam Inainte-mi una pe care era transcris, In rezumat, un zapis din
secolul XVII, privitor la viile din podgoriile Pitestilor.
Dragul meil, ziseiti ea acestui tiller entusiast si harnic, de la Suetoniti,
contimporanul acestei Rome de care voesti a vorbi si In primul si intr'al doilea
subiect al tezel D-tale, de la Suetoniil si pana la Iacobi, Jules Soury, Ireland si
Dejerine, ail fost sute, dad. nu mil, scriitorii care au cercetat, studiat si scris
despre Tacit ca istoric, despre Gens Iulia cu Intreaga el nevropatie, despre casa
de Habsburg-Spania cu toate gloriile si nenorocirile el. Scrisu-s'a pe sfert, pe
optime atat, despre Danestil si Draculestii Munteniei, despre Musatestil Moldovel,
despre Basarabil bastarzi al sutei XVI, despre atatea si atatea persoane, si fapte, si
intimplari ale trecutulul propriel noastre patrii ? In numele lui Duranezeii, data
cu secolul care se Incepe, parasiti, o tineri luminati, care stilt sa muncill mult si
stiintific, parasiti pentru totdeauna ideia gresita de a studia, dupa mil de studios'
predecesori, subiectele luate din lumea clasica greco-romans sail din celelalte Orli
ale istoriei universale. Nimic noil, convingeti-ve odata pentru totdeauna!
nimic noil nu vela aduce la marele tirg al stiintei istorice; totul s'a spus, sail,
Baca mai este de spus Inca ceva pe linga acest tot, pamintul trebue sa-11 dea
ceva noil despre Gred si despre Romani, despicandu-si sinul pentru a -tI arata
alte table za celede la. Ancyra, sau bibliotecile si arhivele de la Escurial si de la
Sevilla, din oolturi ascunse, sa-ti mai ofere vre-un manuscript necunoscut pana
la tine Tercetatorilor.
Pentru ce nu voiti, cum vi se cere de entusiasmul virstei voastre, sa fill

originali ? De ce sa ye Indrumati spre marele templu al stiintei istorice pe cal
care de secole sunt mai mult decat batatorite? Caletorul care pleaca azi din
www.dacoromanica.ro
ISTORIA VIEW ROMANESTI
375
portul Palos at Andaluziei care America, este oare mai glorios cleat Columb
care piece odinioara tot din portul Palos spre America ? Pentru ce nu voila sa
taiati singuri, voi cei dintai, pedurile dese i Intunecoase care, printr'alte puncte,
inchid ochilor notri vederea acelui mare templu al tiintei istorice? De ce, In
numele iubiril ce ati jurat acestor adorate teri romane, a caror istorie scinteie
de mindre frumuseci abia intrezerite, de ce se ye consumall avintul i se ye sleiti
puterile tineretii in ogoarele de mult roditoare ale istoriei altor teri, tend istoria
Romaniei, Madond duioasa i trista, ateapta,', rezimata de o truce veche Si "Cu
slove rictitau, ca voi, luminatori al trecutului, se intrati cu facla tiintei In padurile -i Intunecoase i'n ogoarele-1 Intelenite, i se Wall, se spargeti, se pliviti,
se faced se se reverse in valuri orbitoare lumina adeverului peste frumusetile-i
ce zac azi ingropate.
De unde documente? De unde amenunte ? Cronicarii sunt seci i reci, i
altcineva n'a mai scris nimic despre trecutul terilor noastre, iata cuvintele pe
care le-am auzit nu de la unul Si nu data, orI de ate ors, cu acela tndemn i
cu acela imbold, voiam se atrag spre cercetarea istoriel romane pe tineril detepti i muncitori.
De unde documente Sunt mh, sunt zecimi de mh, sunt sute de mh la

arhive, la Academie, la biblioteci, la credite, la muzee, la particulari. Intreaga
civilizatiune romand i a fost o civilizatiune roman&
se afla in acele hrisoave, i zapise, i revae, atat de bogata, atat de vorbitoare, atat de plina de
farmec i de viata, incat, dragul meg, acela care a lucrat odata cu acele harth
1
ingalbenite, prefuite, mucigaite, zdrentuite, lash, la vederea lor, once carte a on.carui celebru istoric, pentru ca se vade ce zice betrana hartie.
Nu toate ye vor da amenunte interesante. Asta-i adeverat, dar nicl in

cer, nu tots angerii Domnului au fost cum se cade, probe Satan caruia eternul
I-a dat un etern pensum de recut in tinuturile anoste ale Infernului. Nu 's toate
documentele cu amenuntele ce dor*, dar in schimb o singura fraze. a unuia cat
de mult ye va resplati de cercetarile i descifrarile sterile ale altora.
Istoria familiei, a dreptului, a comerciului, a clerului, a cartilor, a frumoaselor-arte, a imbracamintelor, a drumurilor, intreaga viata romaneasca,
inteun cuvint totul trecutului nostru se gasete inteacele hrisoave, zapise i revae. Inteunul un amenunt, tntr'altul mai multe, intr'al treilea i mai multe,
toate pane azi necunoscute. Le aduni, le reciteti cu placerea omului care gusta,
el Intel', lucruri de altil pane acum nici chiar banuite; in urma le completezi cq
cele ce mai spun i aces cronicari Munteni i Moldoveni care, cititi cu atentiune
i pricepere, nu-s atat de seci Si de red cat II credeti D-voastre; le mai completezi cu datele caletorilor care au fost prin terile noastre, i ale caror caletorii se
publica mereii i in urma, stapin pe materie, multumita acelui dar de a vedea Si
de a simti alaturi cu luptatoril timpului ce povesteti, te duel cu mintea i cu
inima in mijlocul stramoilor i nu te intorci In lumea de azi deal cu studiul
D-tale gata, original, frumos, romanesc, o adeverate reinviere a oamenilor, pe
linga ale carora morminte treci astazi Inchinandu-te fiete.
www.dacoromanica.ro
376
ISTOIIIA VIETII ROMANESTI
De ce sa reinviam pe Carol-Cintul, de la Maniistirea de la Saint-Just, si

nu pe Matel Basarab de la Arnota. L'ad reinviat pe burghezul Gandului mil
de scriitori spanioli si de alto neamuri. Acestuia, domnilor, acestui rival dirz si
indesat al lui Francisc I, i s'a dat destula viata si destula glorie istorica. Matei
Basarab, insa, asteapta de 250 de ani sa i se aduca prinosul de iubire i de studil
pe care le merita atat de mult. Astepta-va Inca si in secolul XX ? astepta-vor
oare toll aces luptatori de frunte care aci, la Dunare si in Carpati, find data
scena, au facut fapte tot atat de marl ca toti eroil lumil?
Credetd-me, D-lor, credati -rne, cats ye vorbesc dupa o viata de cinci ani petrecuta in mijlocul astui trecut curat romanesc ; ye vorbesc dupa citirea a 32 con-
did si dupa citirea a 5.000 de documente al caror pret fabulos nici nu-1 banuim.
Se va 11 potrivit on nu zisa lui Augustin Thierry despre istoria Franciei ca este inca
in praful bibliotecilor si arhivelor franceze, nu stid ; stid insa, cu siguranta ca aceasta
zisa este mai mult decal adeverata pentru istoria trecutului nostru romanesc.
'Asa, dragul med prieten, lass pe Filip II in singuratecul Escurial, si

da-i pace lui Tiberid sa.' desavirseasca zilnicele lui monstruozitaff pe stanca de la
Caprea, si citeste la Academie o condica, bundoara pe acea a Znagovului sad a
Glavaciocului. Citeste-o cu atentiune, cu pricepere, cu mintea incordata si gata
a ghici si cele ce avead sa se mai spuna, data multe n'ar fi fost cauzele care ad
impedicat pe scriitor sa le spuna, si noteazii tot ce este privitor la viata in ge-
nere a Rornanilor de odinioara. Reciteste pe urma si spune-mi data recolta nu

este minunata si cu atat mai gustoas5.' cu cat, repet, al cules fructe pe care albs
nu le cunosc. Nu to opri numai la condica Glavaciocului; mai citeste Inca doue,
trei; aduna mered notice, si, recitindu-ti cronicarii, spune-mi data cu amenuntele condicilor si cu cele complementare ale cronicarilor nu vel putea injgheba
una sad chiar doue monografii istorice de un interes capital, continend lucrari
noue si luminand cu adeverata lumina a vietil vii o parte pana acum cu desavirsire intunecata a trecutului roman.
Ah ! dragul med, lucruri noue I lucruri noue I Farmecul lucrului nod, patima lucrului original bantue astazi cu atata intensitate prin toate partile !neat
nu-s putini scriitorii si artistii care fac parascovenii si nazbutii, ba chiar si serbede prostil, numai sa li se zica : sunt originali I
Urla azi vaporul si electricitatea mai puternic decat sirenele transatlanticelor cuvintele lui La Fontaine : du nouveau! du nouveau ! n'en fUt-il plus au
monde! Domniile-voastre aveti numai you in vechile noastre condici si hrisoave,
si totusi, o tineri cu inimi iubitoare, voi parasiti acest noil al trecutului romanesc pentru a ye obosi prin campiile sterpe ale Madridului si pe stanca plesuva a
Pandatariei. De ce aceasta cruda aversiune pen tru acele cirilice si pentru acele
popesti, care, cu intortocherile si caturile lor, par'ca arata si mai bine suferintele atat de numeroase si atat de dramatice ale stramosilor nostri.
In strainetate, cand se descopere cate ceva nod, salty o lume, oboseste
telegraful, raguseste telefonul, gem masinile tipografice, pentru a vesti tutulor
ca s'ad descoperit, ca mai anii trecuti, cateva versuri ale lui Bacchylide, cateva
www.dacoromanica.ro
ISTORIA VIETH ROMINESTI
377
mime ale lui Herondas si, ca acum cateva luni, un nal tractat al lui Aristotele
despre Statul atenian, o noua oda a poetesei Sappho, cateva versuri ale lui Archilochiii si Hipponax.
$i la not zac necercetate vrafuri de noutati ! Ca in multe, viata de azi a

Romani lor prezinta contraste izbitoare, .i
de Gate on !
dureroase si intr'aceasta privinta ....
III
Tinerul meu prieten pleca fara sa zica nimica.

Face-va ca teza pe Tacit sail Gens Iulia? Nu still; still Insa ca acel absolvent care vre-odata ar lucra o teza frumoasa, bine tesuta si bine orinduita, ajutandu-se numai cu datele hrisoavelor, zapiselor si revaselor de la arhive si de la
Academie, acel absolvent Iii va face un nume neperitor in analele Facultatii

noastre de litere, va deschide o brazda noua, mai spornica decat toate cele de
prima acum lucrate; lui, cuvintator de lucruri noue si frumoase, va trebui s-I
zicem cu totii : Tu., Marcellus eris
G. IoNnscu-Giow.
www.dacoromanica.ro
LES ROBES DE LA PARTANTE

uis-que ainsi qu'un supreme glas
sur notre passion divine
a sonne ce baiser, o fine
et douce femme qui t'en vas!
Laisse -moi former un beau tas
de tes robes de mousseline,
de tes"robes de percaline,
de tes robes de taffetas!
Sur ces etoffes odorantes,
o la plus noble des amantes,
je dormirai, ce soir de Mai!
Mais etouffe par mainte haleine

de ton iris, de to verveine,
point je ne me reveillerai I
1900.
CHARLES-ADOLPHE CANTACUZENE.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
..3...
ks
s.,
.t-ze.
'-.-*-'1-5--'
-. .-t.k.'";:
TA.
St'..W-Vr
S;V:i4"....i.b.t"
Aa....,....
3,-.
7-7 :.4- -4>,,,,...,
"'!*
.U.'...._ _ _ .._}..,=!" f.,.., . ,
1
.....,-
---
,
'.-."'''.
) I:.
...,-......
..
......i...........1......
-,......-""
'-,..., -.2.7"-----.--"-,.....
...r.t.r.=..
L'AGRICULTURE EN ROUMANIE
.........
I. GENERALITES
e tout temps l'agriculture a ete l'occupation principale du peuple roumain et, a ce titre, elle constitue et constituera notre veritable mtier national.
La population du Royaume de Roumanie etant de 6 millions d'habitants,
environ 75 p. 100, c'est-a-dire 4 millions et demie de toute cette population,

s'adonnent exclusivement a la culture du sol du pays, si richement dote par la
nature pour les cultures les plus prosperes et les plus variees, compatible avec
notre climat septentrional a caractere continental.
Quelques notions sur la configuration et la nature du sol mettront nos
lecteurs en kat de juger sur l'aptitude du pays pour les diverses cultures agricoles.
La configuration generale du sol de la Roumanie est en amphitheatre,

dont les parties les plus hautes sont representees par les montagnes des Carpathes,
qui forment la frontiere du pays des cOtes Nord et Ouest. De la, la pente generale
du sol descend au Sud et au Sud-Est vers le Danube, et au Sud-Est vers la riviere du Prouth, qui sont les points les plus has de cet amphitheatre, que nous divisons en plusieurs terrasses.
La premiere grande terrasse est representee par la region des hautes montagnes, caracterisee, au point de vue agricole, par la culture forestiere et la culture pastorale; la seconde, par la region des basses montagnes, caracterisee par la
culture forestiere, la culture pastorale et, sur une petite echelle, par la culture
agricole et celle des arbres fruitiers; la troisieme terrasse est la region des collines, oil la culture de la vigne et la culture des arbres fruitiers forment la caracteristique au point de vue agricole; enfin la quatrieme region est celle de la plaine,
qui occupe la plus grande surface du pays et oil la culture des cereales est predominante. On pourrait subdiviser cette region en deux autres : la region de la
plaine proprement dite et la region danubienne, comprenant aussi le Delta du
Danube.
La specialisation des cultures dans les differentes regions que nous venous
www.dacoromanica.ro
382
d'enumerer est dde non seulement aux differences de leur climat, mais aussi a
la nature geologique et mineralogique du sol.
En ce qui concerne la formation geologique du sol dans les differences
regions, it est a noter que, dans la region des hautes montagnes et dans celle des
basses montagnes, elle est representee par des terrains d'origine archalque, primaire, secondaire et tertiaire; la region des collines est exclusivement tertiaire,
o a predominent les formations plioceniques ; la grande region de la plaine en Valachie et toute la region a sol ondule de la Moldavie, a 1'Est de la riviere Sireth,
est d'origine quaternaire ou diluvienne, sauf quelques petites exceptions, et, enfin, la region danubienne est de formation moderne, alluvienne.
Comme c'est dans la region de la grande plaine du pays, y compris toute
la Moldavie a l'Est de la riviere Sireth, qui est de formation diluvienne, que se

font les splendides cultures de cereales, sur la plus grande echelle et qui constituent la principale source de richesse du pays, nous dirons quelques mots sur la
nature mineralogique et sur retat de fertilite de ce sol benit qui fait de la Roumanie un pays producteur et exportateur de cereales de premier ordre; tant en
ce qui concerne la quantite, proportionnellement a sa superficie, qu'en ce qui
regarde les qualites naturelles de ses produits agricoles.
Dans ces formations quaternaires, le sol arable de la Roumanie est represents par ce que les geologues appelent le loess. Forme par un mlange d'argile, de sable fres fin et de matieres organiques, en proportions variables, mais
en general a predominance d'argile, ce loess forme des sols arables de bonne
qualite, aptes a la production des plantes les plus diverses et surtout a la production du ble. Il est en general de couleur noire, rargile qui entre dans sa composition le rend apte a retenir pendant longtemps l'eau qu'il a enmagasine durant l'hiver et a faire resister ainsi les cultures contre la secheresse. C'est une
qualite precieuse sous notre climat continental.
Mais ce qu'il y a de plus remarquable en ce qui concerne le sol, ce n'est
pas seulement la finesse de ses elements mineralogiques constitutifs, et la forte
epaisseur de sa couche vegetale, mais rhomogeneite qu'il a jusqu'a des tres grandes profondeurs, allant quelquefois jusqu'a plusieurs metres. Tous les cultivateurs
savent bien quelle influence considerable peut avoir la profondeur du sol sur
les cultures et leur rendement. A. cet egard, nous ne connaissons pas en Europe
de sols qui pourraient etre compares a ceux de la Roumanie, excepts ceux du
Sud et des steppes de la Russie et du Sud de la IIongrie, pays avec lesquels la
Roumania du reste, a de la ressemblance et au point de vue du climat et de la
nature des cultures agricoles.
Il n'y a encore que 50 ans, les circonstances economiques du pays, surtout l'absence d'un reseau complet de chemins bien carrossables, l'absence des
chemins de fer pour faciliter le transport des produits de rinterieur du pays

vers les ports du Danube, faisait que la culture des cereales etait relativement
restreinte, et la plus grande superficie du pays de plaine etait utilisee pour
entretenir des nombreux tToupeaux de chevaux, de boeufs et de moutons. Les
www.dacoromanica.ro
383
forks aussi occupaient de grandes surfaces. La culture pastorale seule permettait

de tirer le plus grand profit du sol dans des circonstances pareilles et les chevaux
de Roumanie etaient alors tres apprecies pour leurs qualites, jusque dans les
pays les plus lointains.
Si nous avons mentionne ce fait, c'est pour montrer que par un pareil
systeme de culture pastorale et forestiere la fertilite naturelle du sol a pu se main-
tenir a un niveau tres superieur qui a fait faire croire que le sol de la Roumanie est d'une fertilite naturelle inepuisable.
Depuis lors les chosen ont change. D'un cute la dotation du pays avec le
reseau necessaire de voies de communication, les chemins de fer, qui parcourent
tous les pays et relient les points qui etaient les plus isoles auparavant aux divers
ports du Danube et avec les pays strangers et, en outre, l'adoption generale des
batteuses a vapeur a grand travail et des instruments perfectionnes ont cree des
conditions nouvelles qui ont change completement le systeme de culture.
De la culture pastorale, qui a taut menage la fertilite du sol, on a passe a
la culture cereals pure, d'autant plus que le prix relativement &eve, jusqu'il y
a environ 12 ans, rendait leur culture, specialement cello du ble, tres remuneratrice. D'abord les pAturages et les prairies et ensuite beaucoup de forets de la
plaine ont ete graduellement defrichees pour faire de la place a la culture des
cereales, en reduisant de plus en plus le nombre du Mail; de sorte qu'aujourd'hui it n'y a plus que les vieillards, qui se rappellent et peuvent raconter
ce qu'etaient les magnifiques troupeaux d'autrefois, eleves en liberte a l'etat demisauvage.
Se trouvant en presence d'un solodont la fertilite naturelle, tres grande,
a ete menagee pendant des siecles par la culture pastorale et par les forets, nos
cultivateurs, comme ceux d'autres pays, d'ailleurs, dans des cas identiques, ont
donne la plus grande extension a la culture des cereales sans aucun engrais.
Wane de nos jours l'emploi des engrais pour rehausser la fertilite du sol est encore une rare exception.
Quoique par ces cultures sans engrais la fertilite primitive du sol ait ete
fortement entamee, pourtant it y a encore des regions entieres dans le pays ou
la fertilite naturelle du sol est assez grande pour que le besoin reel d'engrais ne
se fasse pas encore sentir et pour permettre d'obtenir des grands rendements 1).
Par ce que nous venous de dire sur le sol de la Roumanie, nous d6crivons
l'etat actuel de sa fertilite et notre opinion est que le moment est arrive oir nos
cultivateurs doivent reflechir a maintenir la fertilite du sol la of elle existe et
la rehausser la oil elle a ete fortement entamee par la culture abusive des cereales
sans apport d'engrais d'aucune sorte.
La nature a dote la Roumanie d'un des meilleurs sols du monde et

notre devoir est d'en user et de ne pas en abuser. C'est le moment d'y reflechir.
4) Voir: V. Carnu-Munteanu et Corneliu Roman. Le sol arable de la Roumanie. Etude stir ga composition mecanique et chimique, Bucarest 1900.
www.dacoromanica.ro
384
II. SYSTEMES DE CULTURE

Tous les systemes de culture usites en Roumanie appartiennent a la culture extensive dans la plus large acception du mot. Las circonstances generates
economiques et sociales font que le sol soit le principal facteur de la production,
et, dans ces circonstances, on cherche a lui faire produire avec le minimum possible de travail et de capital.
Si notre pays a fait de grands progres en ce qui concerne l'adoption des
instruments et des machines agricoles les plus perfectionnees, que la mecanique
agricole ait invente et que produisent les grandes fabriques des pays de l'Europe
occidentale; si on est arrive a donner beaucoup d'attention au choix des semences et aux mesures qui assurent leur preservation contre les maladies parasitaires, comme la carie du ble; si dans toutes les operations de culture on peut
signaler des ameliorations notables par rapport au pass; it n'en est plus de
memo, comme nous rayons dj dit, quand it s'agit du maintien de la fertilite
du sol; car la necessite de l'emploi des engrais est a peine entrevue par certains
cultivateurs des regions on la fertilite du sol a ete la plus entamee. Du reste dans
tous les pays a culture extensive on peut observer le m'erne phenomene.
Les conditions generales du climat, du relief of de la nature du sol dans
les differentes regions du pays leur impriment des aptitudes a des cultures et a
des productions diverses.
A. ce point de vue les differents systemes de culture pratiques actuellement en Roumanie peuvent se grouper comme suit :
1.) La culture foresti4re est la caracteristique de la region des montagnes
et constitue le seul moyen possible d'utiliser son sol en pentes raides, impropre a toute autre culture. L'exploitation des massifs d'epicea et de sapin, soit
a l'etat pur soit mlange au hetre, constitue la principale source de revenu de la
population.
2) La culture pastorale a laquelle on consacrait it n'y a encore que 50
ans, la plus grande superficie du pays et a laquelle nous devons la conservation
de la fertilite de notre sol, est reduite aujourd'hui aux localites qui ne se pretent
pas a d'autres cultures et la oil les circonstances economiques l'impose, comme
seule possible.
Notre savant economiste et agronome Mr. P. S. Aurelian, en parlant du

systerae pastoral, dit 1) :
,,Les relations de plus en plus frequentes avec l'Europe occidentale; le

developpement de la navigation sur le Danube et des autres moyens de transport
ont contribue au remplacement graduel de la culture pastorale avec l'agriculture
pastorale-mixte. PI us tard, la dotation de la Roumanie avec un reseau etendu
de chemins de fer, a fait disparaltre la culture pastorale memo des vastes et fertiles plaines d'Ialomitza ; de sorte qu'aujourd'hui la culture pastorale pure ne
i) P. S. Aurelian. Despre sistemele de culture. Bucarest 1891.
www.dacoromanica.ro
385
L'AGRICULTURE EN ROUMANIP,
se trouve plus que dans la Dobroudja et dans les localites de montagne; dans les
autres localites elle a ete remplacee par la culture pastorale mixte et par l'agri-
culture cereale.
L'agriculture roumaine a pass par la culture pastorale; pendant des
siecles elle a \Tem en exploitant les prairies et les paturages par l'elevage du betail. A partir d'aujourd'hui it ne peut plus etre question d'y revenir. Les circon-
stances economiques nous ont impose d'autres systernes de culture et dans

l'avenir nous abandonnerons aussi ceux-ci. Pourtant it y a des localite oil la cul-
ture pastorale s'imposera toujours. C'est seulement par le paturage que nous
pourrions utiliser les belles et riches herbes de nos montagnes.
Depuis 1.891, que Mr. P. S. Aurelian ecrivait ces lignes, meme dans la Dobroudja on a restreint de beaucoup la surface affectee au paturage en faveur de
la culture des cereales; de sorte que de nos jours la culture pastorale pure est
restreinte a la region des montagnes et dans les parties inondables de la riche
vallee du Danube, c'est-a-dire la oil la nature ou les circonstances ne permettent
pas un autre mode d'utiliser le sol.
Sur les sommets nus des hautes montagnes, ce n'est que pendant les
mois d'ete que de nombreux troupeaux de moutons qui ont hiverne dans la
plaine, viennent paitre les herbes fines et aromatiques, car la rigueur du climat dans ces localites ne leur permet pas un sejour plus prolong.
D'apres le denombrement fait en 1897, voici quel est le nombre des animaux domestiques qui se trouvaient en Roumanie :
2.138.315 Wes
6.847.825 ,,
286.876 ,,
670.909 ,,
5.214 ,,
Betes bovines
Moutons et brebis
Chevres
Chevaux.
Ines
247
1 079 322
Mulets
Pores
,,
,,
Les hetes bovines appartienent a la race podolique et les boeufs ont une
tres grande aptitude comme animaux de trait. Aussi sont ils employes presque
exclusivement a cette fin dans tous les travaux des champs.
3) La culture arbustive est la caracteristique de la region des collines. Exposees en general vers le Sud, avant un sol fertile, ces colines constituent une
des plus belles regions du pays et leur richesse consiste dans la culture de la
vigne et des arbres fruitiers qui y reussisent admirablement.
Les vignes occupent en Roumanie une superficie totale de 198.428 hectares, dont 61.597 phylloxerees, 136.830 hectares non encore attaquees par le
phylloxera et 1.231 hectares replantees avec des vignes americaines greffees.
Elles font l'objet d'un autre article de cette Revue. La region des collines
pourrait etre appelee a juste titre la region des vignes. Dans cette meme region
on cultive sur une large echelle les divers arbres fruitiers: pommiers, poiriers,
www.dacoromanica.ro
386
L'AGRICULTURE EN IIOUMANIE
pruniers, noyers, abricotiers, cerisiers, pothers, etc. Beaucoup de ces arbres se

cultivent au-dela de la region des collines, dans les basses montagnes.
Les plantations de pruniers, qui occupent une surface d'environ 65.000
hectares, depassent en importance toutes les plantations des autres arbres. Les
prunes servent a la fabrication de l'eau-de-vie de prune appelee tzoullia qui, is
cute du vin, forme la boisson favorite de la population rurale du pays.
Relativement, c'est une petite quantite de la production des pruniers qui est
transform& en pruneaux. A cet egard it faut bien le reconnaitre, on devait consa-
crer plus d'attention et entreprendre l'industrie des pruneaux sur une plus large
echelle en vue de l'exportation. Les qualites des prunes se preteraient tres bien it
cela et la region n'aurait qu'a gagner en dirigeant l'activite dans ce sens. Pour
l'encouragement de la culture des arbres fruitiers et pour l'introduction des bonnes varietes, l'Etat roumain a tree des pepinieres dans differentes localites de la
region des collines.
4) La culture cereale est celle qui se pratique exclusivement dans la grande
plaine de la Valachie et dans la partie non montagneuse de la Moldavie. La

tres grande rentabilite de la culture des cereales en Roumanie jusque it y a
environ 12 ans, a fait reduire les paturages et les prairies partout ou cela a ete
possible a peu pros, a moins du stricte necessaire, pour faire place a leur
culture.
Comme superficie et comme importance de sa valeur pecuniaire, la production des cereales depasse aujourd'hui en importance toutes les autres sources
de revenus reunies du pays entier.
On peut dire sans conteste quo la richesse publique et privee est etroite-
ment lice a cette production et qu'elle est toujours en rapport direct avec
le nombre des quintaux metriques de cereales quo l'on pout exporter chaque
armee.
Dans la plaine le sol et le climat, quoique proprices pour la culture des

plantes les plus variees, favorisent la culture des cereales de bonne qualite au
plus haut degre, et nous croyons que, dans les circonstances econorniques actuelles, on ne pourrait pas restreindre leur culture pour la remplacer, d'une facon
avantageuse, par d'autres.
Nous allons revenir sur la culture des cereales plus loin, quand nous parlerons de leur repartition.
5) La culture maraichere et potagere est la seule dans le pays qui utilise
d'une facon reguliere le fumier de ferme comme engrais et les irrigations. Dans
notre pays a climat relativement chaud en etc et sous l'influence de l'hurnidite
qui est dorm& regulierement au sol, les legumes les plus divers prosperent avec
une vigueur extraordinaire. Parmi ceux-ci nous citerons surtout : les choux, les
choux-fleurs, l'oignons, le poireau, les carottes, le poivre d'Espagne, les tomates,
les aubergines, etc. Surtout ces trois dernieres : les tomates, les aubergines et
les poivres d'Espagne sont d'une beaute et d'une abondance peu commune.
www.dacoromanica.ro
387
Les legumes sont fres bon march&

Aux environs des villes, ou ces cultures sont les plus developp6es et surtout a Bucarest, on cultive pendant rhiver sur couches a chassis differentes primeurs, qui manquait a notre public it y a environ 20 ans.
A cette culture se rattache aussi la culture des melons les plus varies,
qui se fait dans tout le pays sur une tres large echelle. C'est le fruit favori de
toute la population pendant les mois de Juillet et d'Aoilt, avant la maturite des
raisins.
III. IMPORTANCE ET ETENDUE DES CULTURES
Pour qu'on se rende compte de la repartition des cultures et de l'importance relative des principales plantes cultivoes, nous reproduisons ici le tableau
suivant, extrait des donnees publiees par le service de la statistique generale, aupres du Ministere de l'agriculture, pour la periode de 5 annees: 1893-1897, indiquant retendue des cultures, la production moyenne par hectare et la production totale moyenne des differentes plantes cultivees.
Superficies
moycnnes en hectares
DESIGNATION DES CULTURES t)
2
3
4
5
6
7
Ble
Seigle
Orge
Avoine
Colza
Lin (graine).
a rhectare
Total
13.7 49.767.900 Hectolitres

1.4.9
15.1
15.7
11.0
8.0
2.941.600
9.025.000
4.258.600
496.600
238.100
,,
,,
,,
Chanvre (pour grains et

filasse).
8
9
10
11
12
13
14
15
1.446.910
197.950
598.450
271.010
45.210
29.940
RENDEMENT
Ma:is
Millet
Haricots
Pommes de terre .
Betteraves a sucre
Tabac . .
Prairies artificielles
Prairies naturelles
Superficie totale .
Hectolitres
6.840
4 849.240
,,
12.2 22.590 000
,,
80.150
7.3
587.1.00
36.530
1.1.3
411.400
,,
12.810
43.1
552.700 quintaux metriques
6.070 266.8 1.619.620
idem
4.510
idem
8.4
37.900
79.780
idem
26.7 2.134.000
562.650
21.2 11.955.500
idern
5.227.750
Par ordre d'importance, en ce qui concerne retendue cultivee, le mals

occupe le premier rang avec 35.3 0/0 de la superficie totale cultivee; le ble vient
I) Les chiffres relatifs an lin, an chanvre, aux pommel de terre, an tabac et aux prairies artificielles se
rapportent seulement a Paull& 1897, et ceux relatifs a la betterave a sucre a l'annee 1898.
www.dacoromanica.ro
358
apres, avec 27.7 0/0 et, en troisieme lieu, forge, avec 1.1.3 0/0; soit en total 74.3 0/0
de la surface cultivee, occupee par ces trois plantes.
Le bid est la cereale la plus importante a tous les points de vue, ce qui
nous engage a en dire quelques mots.
a) Le ble
En lisant les chiffres du tableau de la repartition des cultures, on voit que
le bid occupe une superficie de 1.446.910 hectares, avec une production moyenne
d'environ 20 millions d'hectolitres; tandis que le mais se cultive sur une etendue
de 1.849.240 hectares donn'int une production moyenne de 22.6 millions d'hectolitres. Malgre cette difference, comme superficie et comme production totale en
hectolitres en faveur du mais, le ble represente pour l'agriculture roumaine une
valeur commerciale beaucoup plus importante que celle du mais, surtout pour
le commerce d'exportation. Au prix de 9-10 francs l'hectolitre, le bid represente
une valeur d'environ 180 a 200 millions de francs, et le mats compte a six francs
l'hectolitre, represente une valeur d'environ 1.35 millions de francs.
La production moyenne du bid a l'hectare yule d'une armee a l'autre

dans des limites assez eloignees et les chiffres officials suivants rnettent ce fait en
evidence.
Annees
Milliers d'hectares
1892
1893
1.496
1.304
1.393
2.438
1.505
1.595
1.454
1.661
1.894
1895
1896
1897
1898
1899
Rendement en HI.
a ('hectare Total en millions d'HI.
15
1.6.4
11
16.8
16.7
8.1
14.0
5.5
22.5
21.4
15:4
24.1
25.1
12.8
20.6
9.1
Ces grandes oscillations sont dues aux conditions climateriques. L'annee

1894 a ete tres seche, depuis le printemps jusqu'a l'automne ; pendant r armee
1897, c'est l'exces de pluies et rechaudage du bid, qui ont diminue sa production; la production de rannee 1899, qui restera memorable par la terrible secheresse qui a regne pendant tout l'hiver et jusqu'au mois de juillet, a ete presque
nulle dans la majeure partie des districts du pays.
Dans les annees normales, le rendement moyen par hectare pour tout le
pays depasse 1.4 hectolitres; mais, dans les bonnes annees et dans les regions a
sol tres fertile, le rendement moyen sur des etendues assez grandes peut atteindre
jusqu'a 33 hectolitres a rhectare.
Le tableau qui suit nous montre quelle est la place occupee par la Roumanic, parmi les autres pays de 1'Europe, en ce qui concerne la production du bid.
www.dacoromanica.ro
389
VAGRICULTURE EN ROUMANIE
Tableau de la production du ble

EN EUROPE')
Pays d'Europe
France
Autriche
Hongrie
Belgique
Bulgarie
Danemark.
Allemagne
Grece.
Hollande
Italie
Norvege.
Portugal
Roumanie
Russie
Serbie. .
Espagne
Suede
Suisse
Turquie d'Europe
Angleterre.
Territoire du
pays km 2
Milliers d'hectolitres
Armee 1896
Annee 1895
528.572
300.024
322.022
29.457
99.873
142.438
540.797
64.689
33.000
286.588
322.968
92.075
131.353
5 427 124
507.036
442.126
41.356
314.628
Total pour l'Europe
1.22.670
14.645
55.245
6.670
16.675
1.595
37.120
2.175
1.885
40.700
1.595
2.030
23.925
120.930
3.625
37.700
1.595
1.740
13.050
13.775
540.950
124.700
13.775
50.750
7.250
18.125
1.450
37.700
2.175
2.175
50.750
1.450
1.450
25.012
126.150
3.625
29.000
1.450
1.740
14.500
21.025
548.752
D'apres ces donnees, la Roumanie occupe la huitieme place parmi les 20

pays producteurs de ble de l'Europe, en ce qui concerne la quantite absolue de la
production; mais, comparativement aux superficies totales de chaque pays, elle
occupe la seconde place, comme production par kilometre earl* dans l'ordre
suivant : 1) la France, 2) la Roumanie, 3) la Bulgarie, 4) 1'Italie, 5) les Etats
Hongrois, etc.
La place d'honneur que donnent au ble les agriculteurs roumains et surtout les grands cultivateurs, est pleinement justifiee, non-seulement au point de
vue economique, mais aussi au point de vue du climat et du sol du pays, qui
assurent a sa culture une reussite plus certaine.
Varlet& de bles cultives.- Los bles d'automne, cultives presque exclusivement en Roumanie, appartiennent a l'espece des bles tendres (Triticurn sativum
L.), qui est la plus importante de toutes les especes de tiles cultives.
De cette espece, on ne cultive en general que des hies barbus, qui se rat-
tachent a deux varietes principles, et qui se distinguent l'une de l'autre par la

couleur de leurs epis et par la grosseur et l'aspect du grain.
D'apres 1'Evening Corn Trade List. Londres.
www.dacoromanica.ro
390
On a la variete It epi blanc barbu et la variete It epi rouge barbu.

Le ble d'automne a epi blanc occupe des etendues plus grandes que le ble
It epi rouge dans la culture, et est consider* It juste titre, comme la meilleure
variete pour le commerce international. Il se caracterise par son epi de couleur
blanche, par sa paille generalement peu epaisse, qui l'expose It la verse, dans les
annees pluvieuses et abondantes.
Son grain est generalement plus petit que celui du ble It epi rouge, plus
dense, donnant un poids plus grand par hectolitre, de couleur foncee, It cassure
plus ou moins vitreuse ou glade.
On distingue dans le pays plusieurs sous-varietes de ble d'automne a epi
blanc barbu, dont trois sont plus importantes.
II y a le ble a epi blanc proprement dit, auquel se rattache aussi le ble dit
du Banat, le vieux bid roumain et le ble a grain bigarre, ou en roumain : great
baltzeitzel.
Aucun caractere exterieur ne peut permettre de distinguer ces trois so usvarlet& de ble par leur aspect exterieur pendant la vegetation, car, ce n'est que
le grain mar qui, dans chaque sous-variete, offre des signes distinctifs. Le grain
du vieux ble roumain est en general plus court que celui du ble It epi blanc proprement dit; le grain du ble bigarre, de merne grosseur que celui du vieux ble
roumain, sur un fond de couleur rouge foncee, est parseme de petites taches
de couleur jaune doree, d'ofi lui vient son nom de ble bigarre (roumain battz atzel).
La sous-variete la plus repandue dans la culture est celle du ble It epi

blanc proprement dit.
Le ble d'automne a epi rouge, moins cultive que l'autre, a l'epi rouge
barbu, la paille plus forte et plus resistante, ce qui le rend moins susceptible de
verse dans les annees de grande production et, pour ce motif, it est quelquefois
susceptible de donner un meilleur rendement que le ble It epi blanc. Le grain est
plus gros, de couleur moins foncee que celle du ble a epi blanc, plus tendre et It
cassure generalement farineuse, blanche, rarement un peu vitreuse. Le poids de
l'hectolitre du ble a epi rouge, dans les memes conditions de culture et pour du
ble de la merne armee et de la rneme terre, est en general plus petit que celui du
ble a epi blanc; ce qui exp]ique du reste suffisamment la preference accordee, et
par le commerce, et par les cultivateurs, au ble a epi blanc.
Le bid a epi blanc barbu de printemps, connu sous le nom de Ghirka, ressemblant It celui d'automne et est tres peu cultive dans le pays, quoique la qualite du grain soit excellente. Son rendement, mediocre It cause des circonstances
climateriques, plus favorables aux Ides d'automne, qu'a ceux de printemps, en
est la cause.
Depuis quelques alludes, on commence It donner une grande attention
dans la Dobroudja a une variete de ble de printemps It epi sans barbes, intro-.
duite de la Russie, sous le nom d'blka. Le ble Sandomirka, de printemps, egale-
www.dacoromanica.ro
391
ment de provenance russe, est aussi connu dans la culture, mais sur une echelle
tres restreinte.
Dans la Dobroudja on cultive encore un ble de printemps connu sous le
nom local d' Arnaoute, qui n'appartient plus a respece du Triticum sativum, mais
a une autre espece, le Triticum durum, ou ble dur. Son grain est allonge et
,pointu, a aspect et a cassure cornee. C'est un beau ble, tres recherche dans le
commerce pour la fabrication des pates alimentaires farineuses, d'un prix commercial plus &eve que les autres hies du pays; mais, etant un ble de printemps,
it a le grand inconvenient d'tre peu productif sous notre climat.
Pour le commerce, ce sont done les bles d'automne qui ont la plus grande
importance, et surtout le ble a epi blanc. A tous les points de vue, d'apres nos
etudes, les bles de Roumanie sont identiques a ceux des grandes plaines du Sud
de la Hongrie et du Sud de la Russie; pays avec lesquels la Roumanie, d'ailleurs,
a tant de ressemblance au point de vue du climat et du sol.
La culture. Notre intention n'est pas de docrire ici tous les details de la
culture du ble dans le pays; mais seulement de mettre brievement en relief son
kat actuel.
Si le mais, qui constitue la base de r alimentation de la population rurale,
est la plante favorite des petits cultivateurs et si sa culture occupe dans le pays
une superficie plus grande que celle du ble, cette derniere cereale &passe comme
valeur pecuniaiie et comme produit marchand pour le commerce d'exportation,
toutes les autres; de sorte que le ble est la plante favorite des grands cultivateurs.
Leur prosperite et celle du pays sont Otroitement bees a la reussite de la
culture du ble et au prix que l'on peut en obtenir ; de sorte que, si la valeur du
ble produit n'arrive pas a couvrir les frais de culture et autres d'un domaine, it
est rare que la valeur des autres plantes cultivees puissent compenser d'une maniere suffisante, le deficit qui en resulte.
Cela explique suffisamment pourquoi nos grands cultivateurs, qui alimenten t le commerce d'exportation avec leurs produits, donnent a la culture du ble
une attention toute speciale, beaucoup plus grande qu'a toute autre.
On seine en general le ble apres la jachere labouree, apres les legumineuses sarclees, comme les haricots etc. et, la majcure partie, apres le mais. Il y a
meme des fermiers qui cultivent plusieurs annees de suite ble sur ble; pratique
condamnable a tous les egards, surtout quand on sail que la culture se fait sans
apport d'engrais.
C'est pour empecher un pareil systeme de culture, de nature a epuiser la
fertilite du sol, que le Ministere de r agriculture a mis, parmi les conditions de
fermage des nombreux et vastes domaines de l'Etat roumain, la clause salutaire
que le quart de la superficie totale labourable de chaque domaine sera reservee
en jachere.
Pour le ble serne sur jachere on donne en general deux labours, rarement
trois, dont run au mois de juin ou de juillet, et l'autre avant la semaille; mais
www.dacoromanica.ro
392
comme nous rayons dit, la jachere tend a diminuer de plus en plus et la majeure
partie du ble est semee apres le mais, avec un seul labour. Les labours plus profonds, faits le printemps en vue de la culture du mais, les sarclages et le binage
dorm& a cette plante, preparent assez bien le sol pour le ble qui suit; et effectivement, c'est un fait d'observation pour ainsi dire seculaire, que dans notre
pays en general, le ble donne de bons rendements apres le mais, toutes les fois,
qu'il est some assez tot en automne pour ariver a bien lever, avant que le froid
de l'hiver fasse cesser toute vegetation. Mais, comme la recolte du mais se fait en
general assez tard en automne, surtout celle des varietes tardives, it arrive souvent que le ble ne leve qu'au printemps et alors sa production en est beaucoup
diminuee. A cet egard, et a beaucoup d'autres, it serait du plus haut interet de
dormer la preferance aux varietes hatives ou a ma turite precoce de mais.
La semaille commence au mois de Septembre et continue jusqu'a l'hiver.
Elle se fait en general a la volee, soit a la main, soit a la machine, et ce
n'est que depuis quelques annees, que Von a commence a introduire aussi les
machines a sewer en lignes. Apres la semaille on herse pour couvrir la semence.
Le roulage est peu pratique.
Assez souvent surtout pour les semailles tardives, on sense le ble avant
de faire le second labour, ou apres le mais avant de labourer, et on couvre alors
la semence par un labour tres superficiel, suivi ou non d'un hersage; ou meme
on seme avant ce labour la moitie de la quantite de semence et l'autre moitie
apres et on couvre par un hersage. C'est un procede qui donne de bons resultats,
si le sol a ete bien prepare par les labours anterieurs, et it permet une repartition
assez uniforme de la semence.
Nos cultivateurs donnent aujourd'hui une tres grande attention au choix
et a la preparation de la semence; ce qui constitue un grand progres par rapport
au passe. Les trieurs sont employes sur une large echelle.
Il n'y a presque plus de grand cultivateur qui ne chaule ou mieux ne

sulfate le ble a ensemencer, avec une solution de 1-2% de sulfate de cuivre,
pour preserver sa recolte des pertes que peuvent occasioner les parasites cryptogamiques, et specialement de ceux de la carie du ble (Tilletia Caries ou en rou-
main : malura).
La quantite de semence a l'hectare varie de 200 a 280 litres pour la semaille a la volde. Plus le sol est fertile et plus on seine tot et par un temps favorable, moins on met de semence par hectare et vice-versa. Par la semaille en
lignes, on fait une economic de semence d'environ 300/o.
Apres la semaille on ne donne plus au ble, en general, aucun autre travail
d'entretien jusqu'a la recolte, excepte l'arrachage des mauvaises herbes (des differents chardons et du sureau yeble); aussi on herse tres rarement les Mos d'autwain, au printemps, operation tres utile, qui meriterait plus d'attention.
Comme observation generale, it est a noter que dans nos sols et sous
notre climat, la recolte du ble est a moitie assuree toutes les fois qu'il a bien leve
www.dacoromanica.ro
393
en automne avant la rentree de l'hiver, si peu developpe qu'il soit, memo sans
avoir commence a taler. Pour une bonne production, it serait donc tres important de s'arranger pour faire la semaille en temps utile, afin d'avoir encore la
temperature necessaire pour que le ble germe et love en automne. L'epoque la
plus favorable est comprise entre le 10 septembre et le 20 octobre n. st.
La recolte commence en general vers la fin du mois de juin ou au commencement du mois de juillet, et se fait a la faucille ou a la main, et sur une
tres large echelle avec les moissonneuses-lieuses. Il y a de grands cultivateurs
qui mettent en mouvement a la fois plus de 30 de ces machines, dans les regions
oil la main d'oeuvre est rare.
Apr& la dessication complete des gerbes, mises en meules ou en croix, on
procede au battage, qui se fait avec des batteuses a grand travail, actionnees par
des locomobiles. Meme les petits cultivateurs paysans ont presque completement
abandonne tout autre mode de battage et s'associent a plusieurs pour engager

une batteuse a vapeur.
Par l'emploi de ces machines a battre, on arrive a obtenir un He marchand plus propre, dont le nettoyage est complete par le tarare ou par un grand
crible a main, qui rend d'excellents services a cet egard.
Le rendement a l'hectare. Avec le mode de culture que nous venons de
decrire, le rendement moyen a l'hectare, pour tout le pays et pour la periode de
1893-1897, a ete de 13.7 hectolitres. Les moyennes annuelles maxima dans cette
poriode Rant de 1.6.8 hectolitres en 1895, de 16.7 en 1896 et de 16.4 en 1893.
Ces sont de petits rendements, mais nous avons la conviction basee sur
des experiences, qu'en general le sol du pays serait susceptible de rendements
plus grands que ceux obtenus. A defaut d'engrais, d'une part, une rotation rationnelle des plantes, combinee a la jachere, et d'autre une preparation plus
soignee du sol par les labours, et la generalisation des semailles en ligne

sont de nature a augmenter le rendement. Les experiences faites a l'ecole superieure d'agriculture de Bucarest nous montrent que les varietes de ble du pays
sont susceptibles de rendements pouvant atteindre 43 hectolitres a l'hectare dans
les annees favorables et par une culture arneliorantel).
Les exemples de cultures tres soignees ne manquent pas dans le pays ;
parmi celles-ci une mention toute speciale est due a celle de l'Administration du
Domaine de la Couronne.
Sous la haute Direction de Mr. L Kalindero, administrateur et economists
eminent, cette administration a transforms chaque domaine qui lui appartient en
un centre de progres agricole, digne d'imitation.
Commerce d'exportation de bid. Pour completer, au point de vue economique, les notions sommaires sur la production du ble, nous montrons ici en
quelques mots quelle est l'importance du commerce d'exportation de cette cereale.
En parlant de la production du ble, nous avons dit que la Roumanie

a) Voir. V. Carnu-Munteanu. Notice sur la ferme de l'ecole superieure d'agriculture de Bucarest, 1900
page 35.
www.dacoromanica.ro
394
produit annuellement en moyenne environ 20.000.000 d'hectolitres. De cette

quantite, on exporte annuellement en moyenne environ 8 millions de quintaux
metriques, dans les pays et dans les proportions indiquees dans le tableau qui
suit, extrait des publications officielles du Ministere des Finances de Roumanie.
ANNEES
PAYS DE DESTINATION
Moyennes
1894
4893
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
Autriche-Hongrie.
Belgique
Bulgarie
Angleterre
France
Allemagne
Grece
Italie
Hollande
Russie
Serbie
Espagne
Turquie
Egypte
Suisse
Portugal
Mall en gninlaux melrignes .
1896
717.405 999.139 892.301

2.004.346 2.180.820 4.090.646
13.882
16.068
4.155
1.089.093 1.560.980 2.794.065
77.769
135.900 238.413
2.291.596 1.443.207 1.270.686
3.619
338
11.003
546.560 87.087 470.572
75.270
35.631
43.104
12.057
3.918
3.159
1
98 198
71.772
---
146.084
75.544
20.258
39.999
5.475
7.029.511 6.836.066 9.712.528
8.020
1895
1897
238.104 984.866 766.363

6.056.419 2.432.882 3.353.022
7.074 168.880
42.012
4.505.056 632.452 2.116.329
229.300
57.720 147.820
679.863 155.168 1.168.104
333
185
3.095
358.159
25.011 297.478
59.428
13.180
45.323
44.849
797
6.956
--
67.125
32.154
64.224
40.559
216
9.604
6.485
2.392
12.247.864 4.491.527 8.063.499
9.748
3.068
1.080
En examinant La colonne des moyennes, on voit que, par ordre d'importance, la Belgique occupe le premier rang avec plus de 3 millions de quintaux;
viennent ensuite : l'Angleterre, avec plus de 2 millions; puis 1'Allemagne, avec
plus d'un million et, en quatrieme lieu, l'Autriche-Hongriei- avec la moyenne de
766.363 quintaux.
11 est interessant d'etablir ici que le ble qui figure dans le tableau comme
exporte en Autriche-Hongrie est destine presque exclusivement aux grands
moulins de la Hongrie; afin d'y etre mlange au ble hongrois, et d'y produire les
farines hongroises bien connues sur les grands marches internationaux.
Mr. Alfred Simitsch, Reichsritter von. Hohenblum 1), de Vienne, dit du ble
de Roumanie : ,,Parmi les etats balcaniques, la Roumanie occupe le premier rang
en ce qui concerne la production du ble. Le ble roumain paraft sur tous les
marches de l'Europe centrale et occidentale ; sa concurrence, A cote de celle du
bid russe, a beaucoup contribue sur ces marches a diminuer la demande pour
les tiles hongroisu.
,,En ce qui concerne la menace de la production interieure (de l'AutricheHongrie. Note de l'aut.) de bid par la concurrence de la Roumanie, it faut remarquer qu'il resulte du tableau de l'importation de bid dans la Monarchie Austrohongroise que la Roumanie a les plus grands chiffres d'importation dans la periode
de 1.892 a 1896 inclusivement, et qu'elle occupe le troisieme rang en 1897,,.
I) Die Weizenproduction in Rumanien. (Materialien zur Vorbereitung der Handelsvertrage, public dans la
Wiener Landwirtschaftliche Zeitung. Avril 1899.
www.dacoromanica.ro
395
',Dans le commerce des farines aussi, on emploie specialement le bid rou-
main, ce qui ressort des comptes- rendus statistiques de notre commerce exterieur (de l'Autriche-Hongrie. Note de l'aut.), meme dans la periode de depression
pour les hies, jursqu'en 1896 inclusivement, et on a importe en franchise des
millions de quintaux ; bien qu'il n'y ait pas de besoin reel pouvant justifier cette
importation.
Le fait que les grands meuniers hongrois apprecient tant les bonnes qualites du Me roumain, pour produire des farines de qualites superieures, qu'ils le
recherchent meme dans les annees de surabondance de production du ble en
Hongrie, a son importance.
La haute competence technique de ces grands industriels de la minoterie
hongroise, et l'interet economique, qui les fait rechercher nos bids pour leurs
moulins, constituent le plus brillant plaidoyer en faveur des bonnes qualites du
ble roumain; en aneantissant, par cela meme, tous les denigrements interessos
des hies de Roumanie. Du reste, la bonne composition chimique de nos hies,
comme nous allons le voir, justifie amplement la preference qu'on leur accorde dans
la minoterie; car elle place les bids roumains a cete des meilleurs bles du monde.
Composition chimique des bles de Roumanie. Au laboratoire de la station
agronomique de Bucarest on a etudie la composition chimique de 1.10 echantil-
ions de bles roumains provenant de la recolte des annees 1896 et 1898, sous la
Direction de M. C. Roman. Nous n'entrerons pas ici dans les details de ces ana-
lyses et nous nous limitons a reproduire seulement les chiffres relatifs a la

richesse moyenne de nos bles par regions en matieres azotees totales, calculees
dans la substance seche; etant universellement reconnu que, plus un ble est riche en ces matieres, plus it a de valeur alimentaire et industrielle.
Voici ces chiffres :
Moyennes des ma
Provenance des bles
flexes azotoes p.100
La Haute Moldavie
La Basse Moldavie
La Grande Valachie
La Petite Valachie
14.97
14.93
13.81
13.30
Ces chiffres montrent que les hies roumains ont une valeur alimentaire
tros grande, et, a cot egard, rivalisent avec les meilleurs tiles du monde.
b) La betterave a sucre
Si nous mentionnons d'une maniere speciale cette plante, ce n'est pas parce
qu'elle soit plus importante pour le moment que d'autres, mais pour attirer l' attention de nos lecteurs sur elle. Nous croyons qu'elle sera appelee a jouer un grand
role dans l'avonir de notre agriculture.
Les cultures experimentales, faites d'abord a l'ecole superieura d'agriculture
depuis sa fondation jusqu'a nos jours, ont toujours demontre que sous le climat
et le sol de la Roumanie elle trouve toutes les conditions favorable a sa reussite.
Depuis 1890 ces experiences ont ete continuees aussi au champ d'expe-
www.dacoromanica.ro
396
rience de la station agronomique, cree en 1888 a Bucarest, et dans differentes

localites du pays. D'apres les analyses faite. au laboratoire de cette station, voici
qu'elle est la richesse moyenne en sucre des betteraves cultivees en Roumanie.
TABLEAU 1)
des resultats moyens donnes par les analyses de betteraves a sucre cu. ltivees par
des particuliers dans differentes parties du pays de 1890 a 1900

'2
Poids
Poids
moyen
moyen
Sucre
Quotient
Annee de
d'une bet- d'une bet- dans le jus de purete
l'analyse
terave sans terave
feuilles
tronquee
DEPARTEMENTS
Botoschani
2
3
Iassy
Suceava
4
5
Neamtz
Roman
.......
n
n
n
Bacau
n
Vaslui.
8
9
Tutova
Tecuci
10
Putna
n
11
Ramnicu-Sarat
n
12
13
Buzeti
Prahova.
n
n
14
Ialomitza
15
10
Constantza
Ilfov
n
n
n
n
n
17
Dambovitza.
n
18
Olt.
19
Villcea
20
21
Teleorman
n
n
Doti
.....
1891
1894
1898
1896
1898
1896
1892
1894
1895
1896
1898
1896
1897
1891
1892
1892
1898
1892
1897
1898
1896
1898
1897
1895
1897
1898
1892
1895
1897
1891
1892
1895
1896
1897
1898
1897
1898
1896
1897
1892
1894
1891
1897
343
992
357
535
502
534
737
395
950
426
655
641
390
512
601
575
822
441
657
920
488
993
732
655
451
511
495
521
429
513
943
938
772
992
770
754
270
729
553
314
271
751
404
415
658
356
745
760
335
451
450
621
283
467
382
393
620
310
461
731
383
729
513
451
343
407
403
425
368
672
612
500
729
701
580
16.5
15.4
18.9
19.1
15.0
15.4
14.3
15.3
18.1
17.7
16.9
18.8
15.1
13.5
17.5
14.5
16.0
14.8
14.7
16.1
19.1
16.2
13.7
15.8
13.7
15.5
15.6
15.9
12.2
12.0
14.5
14.0
17.1
13.1
14.5
12.0
16.0
13.5
12.1
14.7
15.4
12.3
15.6
80.8
77.7
82.5
90.7
86.2
82.5
75.6
83.9
79.3
82.4
87.0
88.5
83.0
75.7
74.7
77.9
80.7
79.3
87.1
91.4
87.4
84.1
80.1
80.3
83.0
86.3
77.3
74.6
78.3
77.9
82.6
77.9
79.3
80.5
77.6
87.9
73.8
74.2
79.8
78.7
77.1
87.3
1) Voir : Notice sur l'industrie sucriere et sur la betterave a sucre en Roumanie par Corneliu Roman, directeur de la station agronomique de Bucarest. '1900.
www.dacoromanica.ro
L'AGRICULTURE FN 110UMANIE
397
Pour completer ce que nous venous d'exposer, voici les donnees indiquant
la rnoyenne generale du sucre et du quotient de purete, tiree de touter les analyses faites pendant 10 ans.
Il faut noter que la culture de la betterave est a son debut en Roumanie.
Sucre dans
Betterave cultivee par la station agronomique.

v des particuliers
les jus
Quotient de
purete
15.0
15.2
83.5
81.9
Ceux qui savent apprecier la valeur de ces chiffPes pouront en deduire

que la betterave a sucre reussit admirablement en Roumanie au point de vue de
sa valeur technique.
Son rendement a l'hectare varie de 15-40 mine kilogrammes ; la

moyenne Rant au-dessus de 20.000 kilogrammes de betterave livrable a la fabrique.
Nous voyons done que les fabriques a sucre trouvent des conditions tres
favorables en ce qui concerne la production de la betterave dans le pays et les capitalistes encourages par les resultats des cultures faites a ecole superieure
d'agriculture et a la station agronomique n'ont pas hesite a fonder depuis

quelques alludes plusieurs fabriques de sucre dans le pays, lesquelles sont en
pleine prosperite.
C'est le motif qui nous engage a predire a la betterave un bel avenir

dans l'agriculture du pays, et on sait quelle influence heureuse exerce cette plante
sur le progres de l'agriculture en general, partout oil elle est cultivee sur une
large echelle.
IV. MESURES POUR LE DEVELOPPEMENT DE L'AGRICULTURE
Pour favoriser le progres de l'agriculture dans le pays, it existe en Roumanie quatre ecoles d'agriculture, dont une superieure a Bucarest et trois ecoles
pratiques : A Roman, a Armashesti eta Striharetz. L'enseignement pratique des
Cleves sortis de ces ecoles est complete, surtout en ce qui concerne l'administration et la grande culture, dans deux fermes modeles de l'Etat : celle de Laza du
district de Vaslui et cello de Studina du district de Romanatzi.
Pour l'encouragement de la replantation des vignes detruites par le phyloxera, l'Etat a tree un service viticole et plusieurs pepinieres de vignes ameriGaines, d'oit les plantes greffes avec des vignes du pays sont distribues gratuitement aux petits cultivateurs vignerons et au prix de 120 francs le mille aux
grands cultivateurs. C'est dans ces pepinieres, qui sont devenues autant de centres de progres, qu'on eleve des arbres fruitiers pour etre vendus a de prix minimes, afin d'ameliorer la production des fruits. Une autre mesure salutaire pour
le progres de l'agriculture du pays consiste dans la distribution de semence de
luzerne que le Ministere de l'agriculture fait aux cultivateurs paysans pour encourager l'introduction de cette precieuse plante fourragere le plus possible dans
le pays.
www.dacoromanica.ro
398
Pour rarnolioration des animaux domestiques, it n'y avait jusqu'a present que le harras du Ministere de la guerre pour l'espece chevaline, et les
fermes des ecoles d'agriculture pour l'espece bovine et ovine. Le Ministere de la
guerre avait en vue plutOt les necessites de la remont , de l'armee, que celles de
l'agriculture, et pour combler cette lacune on a decide recemment au Ministere de
l'agriculture la creation de harras et de pepinieres d'elevage en vue de l'amelioration du cheval de trait pour l'agriculture.
V. CA RNUMUNTEANU.
....e&I.ft.---
www.dacoromanica.ro
CH. LOGHI
io
,
r.
"
Nararaammaammammaaa
Peisaj ideal
www.dacoromanica.ro
Peisaj ideal
1./
1"
CUPRINSUL
REvisTEI L1TERATURA $1 ARTA ROMANA"
PE ANUL 1899-1900
8......1.0
TEXT :
A. .
. ..... Cronici
Note zilnice
Alecsandri I. . .
Alimanisteanu C.
Pagina
63, 198, 476, 537

499, 556, 640, 719
11
Le sous-sol de la Roumanie
In grAdina,
poezie
Floarea soareluI, ,,
Se trec i florile de toamngi, poezie. .
. Armata romance
poezie
Steagul,
La castel,
Mirele mort, ,,
,,
Pe mare,
Simbolismul
Publicatiile periodice contimporane
. Codicele Voronetian
. Psaltirea scheian5.
Carmen Sylva.
Anghel D
>7
AronovicT I. Colonel
Ascanio
Barseanu I
11
,,
BrumArel I
11
Cioflec V
,
Costin A
,,
,,
Copiii II
Glas de clopote, poezie

Logofeteasa, nuveld
GeorgicA, schita
L'exposition roumaine a Paris

Un bun roman I. Popescu
Pictura $i sculptura romance la Paris.
.
Din poveqtile riuluI, nuvela
www.dacoromanica.ro
310
683
684
685
427
293
729
730
732
116
525
596
654
277
699
783
345
592
752
49
II
Pagina
0, iarta-me, poezie
Faptul zilei, poezie
589
590
779
378
135
Strigoiul
21.4
Coviii II
7)
7)
,,
,,
Cantacuzene Ch. A.
Tu anger,
Din pove*tile riului, nuvela

Les robes de la partante, vers
Cobuc G
7)
77
,,
,,
7)
)7
22
77
7)
309
Infernul, cantul XXXIV, trad

In spital, poezie
Carnu-Munteanu V.
Daniel P
.
Davila A. . .
2)
Pe dealul Plevnei, poezie
Gruceanu St.
7)
,,
507
782
Venetia, ,,
L'agriculture en Boumanie
Sfinta scripturd
381.
Teatrul National: D-soara Birsescu
77
77
)7
17
Demetriescu Ang het
741.
77
Ioan Dumitrescu
Em. Galloti
Opera romana .
1.99
.
Cum s'ail format poemele horn erice
253
63
128
.
272
100, 175, 235.

7)
Poezie *i proza
77
Cum vorbea Alexandru Lahovari
Dissescu C G
Dragomirescu 'flu
71
)7
)7
77
77
7)
77
77
Ce glas, ,,
Plansul Dunarii, poezie
Costachi Conachi, profit
I. Vacarescu, profit
loan Eliade Radulescu, studio
Poetul, fantazie
Iladett B. P.
Ilermeziu L.
viitor
I. D
Ionnescu-Gion G.
)7
77
Un trecut indepartat
Elegie, poezie
7,
Florian-Becescu 1.
616
486
1.20
471.
un apropiat
281
Visul met, fantazie
Domnul Ovid Densu*ianu

. Istoria vie ii romane*tY
661.
1.98
373
646
Mila.
Studit de istorie i de istorie literary
Iorga N
656
187
265
755
529
1.7
1.38, 401.
/2
Meter din alte vremi
7)
Iorgulescu B.
Iosif 0. St.
77
77
77
Interim
Istrati C. I. Dr.
686
Cronicarul Filipescu
. Omorirea Mitropolitului Ivirianu
. Visaza Codrul
poezie
. Apa mortilor,
,,
512
Teatrul National, luna beneficiilor.
478
282
Primele *colt roman de fete

www.dacoromanica.ro
772
769
771.
III
Pagina
Istrati C. I. Dr.
Linta Ana
Prima *coala de fete din BucureqtY
Icoana.,
Lecca H.
Mincu I.
.
poezie
Atuncl, azi, ,,
Visul,
Expositia art4tilor in viat5.
M. I.
77
72
,,
,,
Virful cu dor,
Durere,
,,
,,
MaraeI,
,,
Baraganul,
,,
Ei,
,,
,,
Nanu D.
,,
17
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
.
.
.
.
Petrascu N
77
,,
Nicoleanu C. .
011anescu D. C.
,,
29
576
35
355
566
569
708
408
629
446
,,
Visul,
La viticulture en Roumanie
. 71, 155, 224, 299
Fecior de bani gata, nuvela
. 'Romania de 50 de ani incoace . . . .
671
Dupa trei ani
3
91
Mate Millo
. Expozitia Grigorescu
150
. Aniversarul D-1u/ T. Maiorescu
.
221
. Asupra reorganizaril Teatrulul .
.
336
570
. Reorganizarea Conservatoarelor
609
. Aniversarea mortil lui Alecsandri .
694
. Invetamintul national in coale .
.
,,
,,
421.
Pojarnia, nuvela
Marea Neagra, poezie
Naum Andreirt
,,
545, 630
269
270
.
.
Piti Ecaterina
Pisculescu Gr.
Riveanu D
Mi-e dor, versuri
.....
Iulia Hasdeti
Micarea intelectuala. straina.
533
41
65, 130, 201
274, 478, 540, 606, 668, 735.

Revista noastr5.
Rosetti R.
Serea Em.
Scrisoare Domnului ministru Istrati

Betie, versuri
Cronici: Clipe de lini0,e, Vlahuta
72
21
77
27
72
21
37
77
77
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
77
12
27
,,
17
77
77
77
77
,,
,,
Nocturne
Discursuri parlamentane, Conta .
Vatra parasita, Slavici
Principiile fundamentale ale istoriei,
A. Xenopol
Chipuri i graiuri, Grigorovitza .
Istoria BucurWilor, G. Ionnescu-Gion
Istoria lui Mihal Viteazu, N. Iorga .
Eforia spitalelor, Gal4escu . . . .
Calatoria lui Macarie, E. Cioranu . .
Chilia i Cetatea alba., N. Iorga . .
www.dacoromanica.ro
483
445
61
62
127
197
271
272
472
535
536
604
665
IV
Pagina
Cronici: Portul barbel' i perului la Romani, N
Serea Ern.
17
17
71
17
11
71
Sperantia D. Th.
.
.
77
17
17
,,
,,
,,
71
17
Tutoveanu G.
.
.
71
71
71
17
17
71
77
11
In luntre,
.
1.12
523
651
411
67
78, 162
191
192
601
602
,,
Zamfirescu Al.
In crang, versuri
Simfonie, ,,
603
207
332
790
295
359
,,
Teatrul National.
Reponse a Mr. Bertha
Temps de guerre.
Zamfirescu Duni
1.93
,,
Despartire,
Din crang,
787
788
710
Un actor
Seara, ,,
Luati-m6 cu voi, versuri
Xenopol Al
57
Bibliografie, studiii
Pustiti, versuri
Dunarea, fragment
Dupa un an, poezie
11
loan Andreescu
Expositiile din Munchen
Biserica $i Prelatii. romant
VlahuUI Al.
In pimnita, anecdota In versuri
Krepchi,
. Tiganul si iapa, ,,
Stiincescu C I
Straffibulescu I. . .
Teodorescu G. Dem.
633
634
Istoria contimporanh a Romaniei,

Fr. Dame
Strabunii, roman, L. Daub
/2
/7
Kalinderu
Proverbele romanilor, Zane
..... .
57
59
ILUSTRATII:
...
77
11
3)
7,
Michai Cantacuzino
..
.
.
. In marginea satului, peisaj
Pagina din Evangelia Curti de Arges
. Aratura. de Prinaavara
. Chervan poposit
. Peisaj de toamna
. Pastorita cu oile
. Dama lucrand
. Croitor de tarn
.
. Pastor din valea Prahovei .
. Lae de tiganl
. Proviziunile.
11
11
Aman Th
Andreescu 1. .
Carmen Sylva.
Grigorescu N.
Betrana lucrand
www.dacoromanica.ro
497
607
1
133
150
153
173
1.85
195
279
291
357
481
V
Pagina
Grigorescu N.
Georgescu I.
Loghi Ch.
71
71
7)
77
99
PI
Mincu I.
Mirea D.
77
17
Eva,
91
StAncescu C I
Verona G.
If
.. ..
691
543
15
100
205
399
739
297
39
425
379
767
89
Castitate, status
Storck F.
79
Asaltul de la Opanez
Aruncator de lama, status
Micul italian
Cap de expresie
Trufie patricians
Peipaj ideal
Idila antic6'.
Portal in ExposiAiunea romans.
Bustul Doamnel A. . .
Bustul Doamnei M
Mate): Millo, portret
Fantazie
Speran-a, tablou
)7
343
329
Bloc de magnetite a. Altan-Tepe

Biserica Sf. Gheorghe-Noti
Biserica din Matepti
Biserica Sf. Dumitru din Orheiti, Ba-
371
521
sarabia
Biserica Grecii din Bucurepti

.
Cascada de la obirpia Pelepului .
Casa de aparare romaneasca. . . .
Crucea serdarului Mogop din Bucurepti
Cronicarul Filipescu
Coloana de la Horez
Clucerul G. Boldescu
Coloana de la manastirea Horezu . .
.
Dechargement du lignite de Margineanca
DepOt de granit des carrieres de Greci

Dealul-Mare
Dragapani
Eliade-Radulescu, portret
Evanghelia pi Chivote d e la manastirea Secu, (Neamtu)
649
599
219
234
443
509
527
627
663
323
327
466
468
755
785
Fintina de la Manastirea dintr'un
Lemn
Front de taille dans les carrieres de
Greci
Fostul han Manuc in Bucurepti .

Frontispiciul Bisericel din Matepti
www.dacoromanica.ro
.
.
55
327
419
517
VI
Pagina
Grigore Ghica (1690-1752), portret
Grigore Alexandrescu
Iconostasul de la manastirea Marginen/ .
In p6durea Cirjel.
Jelul episcopal de la manastirea Horez
La sonde No. 1.2 de Campina en eruption
Les vestiges de la vigne d'Etienne le
Grand
Manastirea Cozia
Marche du Phylloxera en Roumanie
MAnastirea Probota
Portretul Doamnel Elisaveta StirbeI
Plantation d'Odobesti
Pecetiile i iscalitura lui Grigore Ghica
567
681
333
717
409
31.5
449
69
450
777
287
457
575
Pecetiile i iscalitura lui M. Cantacuzino.
591
Regulele institutului Elisaveteanul

Ruinele fortaretei. Hotinului
Scena din viata de la tar5.
Scena din viata de la tar6..
Scara manastiril Cozia
Turnul manastirei Brebu . . .
Turnul Coltei
Taraf de 15.utari din Bucuretii-vechi.
Vue de l'exploitation de Margineanca
Vue generale des environs d'Iassy
Vederea Bucuretilor
286
727
115
1.23
263
251
307
659
321
465
473
MUZICA:
Benisache Virgil C.
Enescu G.
Aubade
Impromptu
703
350
.---mbfew---.
DIRECTOR: N. PETRACU.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Literatura Si Arta Romana

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Literatura Si Arta Romana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.dacoromanica.

" ,2211!" '1,

Paging din evangelia Curtii de Arge

DUPA TREI ANI

u numerul de fa.p. revista Literature i Arta roman a intra in al patrulea

i ca ilustratil : monumente vechi de arhitectura si de sculpture, opere de arta

eh educatiunea nationala, de la care atirna existenta noastra de popor, e o

DUO. TREI ANT

intelectuale nationale sunt enigme nedeslegate,

si is forma unei idol pentru a alcatui o doctrina, o linie de purtare, un tel de

CUM S'AU FORMAT POEMELE HOMERICE

rout plan de invetarnint al liceelor noastre consacra antichitatii clasice un

CUM S'At FORMAT POEMELE HOMERICE

Pe frontonul templului literilor ellene se aft cloud poeme monumentale,

sertatio prior, pp. 181-185.

CUM S'AU FORMAT POEMELE HOMERICE

in poemele homerice, de la care logografn i Herodot imprumutd mai ales tonul

zisese despre zet].Cf. Suidas s. v. 'Marilyn.

Amy xcii'llalodo', wins

Iliad. III, 156 sqq.

CUM S'Atr FORMAT POEMELE HOMERICE

serbatoare a Panatheneelor, ce se da de catre capitala intelectuala a Greciel in

CUM S'AU FORMAT POENIELE HOMERICE

el, nimeni nu poate concura nepedepsit cu Homer. In fine, cand Lessing

CUM S'itt FORMAT POEMELE HOMERICE

Trois mile ans ont passe sur la cendre d'Homere,

Cu toate acestea spiritul scrutator si sceptic care a ridicat indoieh asupra

CUM S'AU FORMAT POEMELE HOMERICE

upon a late Discourse of Freethinking, in a Letter to N. N. by Phileleutherus Lepsiensis, 1 VII.

CUM S'AO FORMAT POEMELE HOMERICF

Tot asa de neintemeiata este parerea filologului german Ludo If Kiister,

vol. 1688-1696), in care afirma, intre altele, ca Homer n'a

existar2). Cu vr'o douezeci de ani mai tarziti, Terrasson, in disertatda sa Critique

CUM S'AU FORMAT POEM ELE HOMERICE

In acest stadia. se afla cestiunea, cAnd la 1795 aparu carticica WI Friedrich

CUM we' FORMAT POEMELE HOMERICE

Astazi, dupa o framintare de un veac, lumea savanta pare putin dispusa

Micul italian, tabloii.

STUDII DE ISTORIE SI DE ISTORIE LITERARA

exprimate de predecesorit set si ascutindu-le si mai mult, fara a le controla, ar

La 171.6, in noaptea de 6 spre 7 Iunie t), era gituit la Constantinopolt

gTLIDTI DE ISTORIE SI DE ISTORIE LITERARA

seduse mintea ward a lui Constantin. Acesta crezu

sa rescoale pe Sirbii supui Austriei .i ar ajunge astfel s dobindeasca situatia .i

tantin Cantacuzino, offer rus, infra in legatura cu insemnatul prizonier turc

cretarul patriarhului, un arhimandrit i, infine, pe insui patriarhul. Acetia

un emisar la Viena pentru a-I face confide*.

SAJD11 DE LSTOillE SCI DE 'STORM; LITERAiIA

STUDII DE ISTORIE SI DE ISTORIE LITERARA

Logofatul Vlad asistase la convorbirile tadatoare ale celor doi frati i

A stiut ca Radu pentru aceasta a voit sa. trimeata pe Krumenau la repo-

satul imperat (Carol al VII) cu instructii periculoase, in privinta planurilor

La punctul 89 a stiut tot, de la inceput pan& la sfirOt, precum nu 1-a

Ca, Malaiescu a primit indata tirea de ce s'a negociat cu Iacomi.

act scris 1).

STUDII DE ISTORIE I DE ISTORIE LITERARA

(1016.eti, afiandu-se la inchisoare in castelul de la Milan, In Italia. Traducerea e

STUDII DE ISTORIE BSI DE ISTORIE LITERARA

STUDII DE ISTORIE I DE ISTORIE LITERARA

STUDII DE ISTORIE SI DE ISTORIE LITERARA

STUDII DE ISTORIE SI DE ISTORIE LITERARA

STUDII DE ISTORIE I DE ISTORIE LITERARX

In privinta coprinsului, avem la pagina 173: astoriia Evropei, incepond