ro
LITERATURA $1 ARTA
ROMANA
VOL. IV
i899
www.dacoromanica.ro
LITERATURA $1 ARTA
ROMANA
Director: N. PETRA$CU
ANUL 1V -4899
BUCURE*TI
46, STRADA FINTANEI, 46
www.dacoromanica.ro
CARMEN SYLVA
1-
,,.
ri
n9
1., 4
71]
11.
JO
...P.
I'
,
D.
at
"
C.
firri-I
-
.....fi
ATE
.4 ,
10
.,
I
.4.
j", A
.,
I.
Ac
crolv
-pe,
5 c:1
r
%11.
0,1
4,...'
k AN
;
.3
1/4
fir.
I
PA
34
..rf7
11 el
"L$
.1/4
'
fa.
'
P
I
,. m
C1..
'
.
r
'':. o
.'" . i
'
'
-v
.."
P
1 -:' . ,1... .
. ."
+41
'
::
'I 4
i. .
,,
.6
" c
a 4,,tu
.. 1.- .
'
t./
^'
..,,.** z
'O..,
...
'iI.
7P
'
.
.t.....t.
o
www.dacoromanica.ro
.'
`.
$. ,...
,.
L2
.."
I.
"V
www.dacoromanica.ro
Subt lumina acestel noue indrumari, data comparam cei din urm6 trel
ani al vietil noastre intelectuale cu oricare alti trel ani din trecut, gasim o deosebire In favoarea actualitatii. Este o miscare de idei care fermenteazA inca, sunt
noud turmente sufletesti si noue curente de aspiratii si gusturi, care toate si in
toga variatia for pornesc din o simtire si o dragoste mai adinca de tot ce e al
nostru, accentuand din ce in ce mai mutt o poezie si o arta nationals. SA fie oare
a doua noastra renastere? Noi eel putin o presimtira si nu ne sfiim a ne mart urisi presimtirea.
E stiut ca fiecare prefacere de idel din viata unui popor are ca punct de
Plecare o nevoe simtita la inceput de o elita a acelui popor. Orice nevoe se innaltti
it datoram si publicului care ne-a sustinut si care ne-a dat dreptul sa contam
si pe viitor, in acelas chip in care dinsul va avea dreptul s ne ceara. devotamentul cel mai desavirsit
Isbinda gindulut nostru de viitor o punem ca totdeauna in tinerimea cea
pururt cu inima calda. Ea va personifica, va realiza acea unire fericit6 dintre
idol si viata national&
unire desfacutl de cateva decenit
si va da Romaniei
tale luminoasa catre idealul de solidaritate romaneasca, care singura va putea sa ne inlature amenintarile celor de din afara
si nepasarea celor din mijlocul nostru.
de maine sanatatea intelectuala.
N. PETR A;CU.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
quibus rhapsodi fuerint iussi cum Homero Chcerilum recitare.... Principes autem Alexandrinorum grammaticorum
Antimachum cum Panyaside inter optimos quinque poetas epicos rettulerunt, Chcerilum contra excluserunt, un be
factum ut perpauca tantummodo eius fragmenta sint servata, quum non pauca Panyasidis habeamus, multa Antimachi.
Aristarchi et Aristophanis Byzantii iudicium refert Proclus in Vita Homeri: bray notTral yeydvaat nolAol toth.rov
cretal xeciriorot"OpleoT,TIolottos,17elaavdeaq, Ilarjaoacc, 'tivztayol.... Locorum certorum Humeri imitationei in
Chcerili non minus et in Panyasidis quam in Antimachi reperiuntur reliquiisu, etc.
M. Sengebusch Homerica dis-
www.dacoromanica.ro
o expuse admiratiei contimporanilor sei i pe care o imaging avend in minte fainioasele versuri din Iliada 9). Inteleptul Solon hotarise prin lege ca la stralucita
1) Longinus De subliniitate, XT: iidrovIleodorn`Quilytxolvarn 'river.
2) Diogenes Laertius, lib. VIII, 21: vial di `levoivvuoc xaselOdirca avid' (viiv IlvOardeav) eig".eltdov trjv
air 'Ow/0v 111771P litsiv xysucepivryv kid dircryov, xai 484 Neel whir, civ0'3.11, tine :reel (iulx [Hieronymus zice
ca el (Pythagoras), coborindu-se in Iad, a vezut sulletul luT Homer spinzurat de un arbore, ca pndeaps5 pentru cele cc
4) Sextus Empyricus Adversus dogniaticos, 3, sect. 193: bhp sal d Zerogicivryv chairztev Toils ireel"0-
Homer si Heikki au
atribuit zeilor toate cite aunt spre carl pi defaim5 intre oamenl: a furs si a preacurvi si a se insela unit pe aril .
b) De republics, lib. II, 6, 2, 3, 4; lib. )[II, I, 1, 2, 3, 4, 5.
6) Theaetetus, XXVII. Aristoteles De Anima, lib. III, 1.
Cf. Longinui De a' blimitate, XI: ircirrwr
dl xotivcov ,ticiAiora d Incirwv, clad soli `Olitietroi ixelvov vii,uaror sic avtdv iiveictv Oen traecrteoffn chrozeviveciesvos [dar maT pre sus de toll Platon, care a trls spre sine un num& nemarginit de ptrae din fdntdna homeric6].
7) Valerius Maximus, III, 7, 11, Ext. 4: sPhidias quoque Homeri versibus egregio ditto adlusit. Simulacro
enim Jovis Olympii perfecto, quo nullum prmtitantius aut admirabilius humans; fabricavere manus, interrogetus ab
alnico quonam mentem suam dirigens vultum Jovis propernoclum ex ipso cnlo petitum eboris lineamentis esset amplexu:, illis se versibus quasi magistro usum respondit:
'H, xal xvaviiiasv in'Otpytios vaiaa Iyovionr
'' 013yo'atois erclya %Garai ine0yolaavvo livaitroc
Kyavds dn'clOndroto ,urax d'i). lArtav"Olvimor.
Iliad. 1, 328 sqq.
a) Pausanias I, 22, 6: Xyyaire dl (110AVyvecov) gal nevi, tui zrovassq iais cipoi; Navatiali niviovaciic
heasciuevov 'Davao& xarci zd avzd xa0d chi xarOssimos 44e5pe.
0) 04 xipeasv Teo7ac zed if xvtissschss 'Azao/k
Test-0'49A poasici nolVx yydvov Urea zgoiciyesse
Alva; dOavolvnai Clegg etc ulna tosser.
www.dacoromanica.ro
ventus mundi; Gods and men of the Homeric age. Homeric Synchronism.
www.dacoromanica.ro
dificultati gramaticale si lexice, si a ajuns sa interpreteze In original $i cu oarecare Inlesnire cAte-va canturi din Homer, acele versuri au pentru dinsul un farmec
alaturi de care palest multe pagini din autoril moderni cel mai gustati. Totusi
trebue st& recunoastera ca, mai ales in timpurile din urma, numerul cititorilor
poemelor homerice In original a scazut mult din ceeace era chiar la inceputul
acestui secol. Dar aceasta scadere a numerului nu a micsorat intru nimic nici
valoarea lui Homer, nici admiratia cunoscetorilor. De cincizeci de ani, zice V.
IIugo, numai douisprezece oameni s'a fl suit pana in virful lui Mont-Blanc. Ce
putine spirite s'ati suit pe piscuri ca' Homer, Dante, Shakespeare ! Ce putini insi
as putut imbratisa nemarginitul mapamond ce se descopere din acele innaltimi!
tii cu toate acestea top ochii sunt atintiti asupra acestor puncte culminante ale
lumil intelectuale, munti ale chror virfuri sunt asa de innalte, in cat cea de pe
urma ma a veacurilor de mult apuse la spatele orizontului, straluceste Inca pe
dinsele ! I).
Dar chiar data parfumul originalulul s'a pierdut prin trecerea sunetelor
lui trite limbs mai putin sonora si mai putin armonioasa decat cea greeeasca,
to tu$I remane un simbure nedestructibil de o poezie asa de adeverata si asa de
sanatoasa, In cat o bunt& traducere din Homer a fost considerate de popoarele
culte ale Europei ca o achizitie nationals de mare prey 2); cad inteinsa se depune
acea conceptie sigura a lucrurilor si situatiilor omenesti, acea plasticitate de expunere atat a evenimentelor externe cat si a miscarilor sufletesti, acea raesura
perfecta de expresie care formeaza apanagiul literaturil grecesti in general si al
lui Homer in deosebi. In ceeace priveste pe Homer,zice Gothe, Intr'o scrisoare
din Napoli adresata lui Herder,un vel mi-a cazut de pe ochi. Descrierile, coraparatiile lui, etc., ni se par poetice, si cu toate acestea sunt nespus de naturale,
insa, &este, cu o puritate si cu o adincime de sentiment de care noi remanem
uimiti. Chiar aventinile cele mai extraordinare inventate, an o naturalela pe
care ell am simtit-o numai in apropierea obiectelor descrise. Permite-mi sa-mi
exprim in scurt gindirea astfel : el descrie existenta, nol, de regula, efectul; el
ne infatiseaza teribilul, nol infatisam teribil; el placutul, noi placut, etc. De aci
vine tot ce este exagerat, manierat, gatie falsa, umflatura. Cam dad. lucreaza
cineva in vederea efectului, crede ca nu poate sa-1 faca destul de simtit, etc,").
Tot Gothe, maestrul neintrecut in tot ce a tractat, dupa ce incepuse o poema cu
numele Nausikaa, se hotari, in cele din urma, a renunta la dinsa, pentru ea, zicea
de Voss, precum pi alte traducer! in alte limb!, vom nota in treacAt via satisfactie ce produse in Tara Romaneasca
traducerea In versurI a celor dintal cease rapsodil din lliada de C. Aristia. Se Intelege cA vorbim,de traducerea din
anil 1837 si 1838, nu de traducerea rapsodiel Intilia din 1868, cu limbs el pedantA si anti-romaneascl.
Ralidnische Reise, vol. IIpag. 3.
V
www.dacoromanica.ro
40
poemele homerice, In care, dupd pa'rerea lul, se puteail gasi model perfecte de
expunere poetica.
Astfel admiratia pe care Grecil au avut-o din timpuri foarte vechi pentru
poetul for national prin escelenta, a fost confirmata de aprobarea veacurilor urmatoare, si, precum zice Andre Chenier, eel mai antic dintre poetic francezi :
www.dacoromanica.ro
11
nuscrise foarte vechi, de oare-ce, dupa toata probabilitatea, ele au fost scrise cu
mult altfel de cum ail fost compuse de el 1).
Faptul afirmat de Flavius Josephus, anume ca poemele homerice n'au
fost scrise de la inceput, a fost exploatat la adincimi mai insemnate in secolul
17-lea de catre perspicacele ollandez Jacob Perizonius, in capitolul al VI-lea al
operei sale Aniinadversiones Historicae. Acest invetat, pornind de la afirmatia lui
Titu Liviu (VI, 1), ca istoria Romei de la origine pina la incendiul Galli lor este
obscura din cauza extremei sale vechimi si a raritatii, ba chiar a absentee, scrierii,
conchide ca, in asemenea imprejurari, cunostinta evenimentelor istorice nu se
putea transmite generatiilor viitoare de cat subt forma de cantece, care se recitau la zile de serbatoare sail la ospete solemne, obiceiu pe care it gasim si la Ebro'.
Josephus, in intaia carte Contra lui Apion, ne asigura ca uzul scrieril s'a introdus
mai tarziil la Greci, ca cel dintal istoriografi au trait cu putin inaintea rasboaelor
cu Persil, ca nici un monument scris n'a existat inainte de poemele homerice, eh
Homer nu si-a scris insusi poemele, ci le-a incredintat memories oamenilor in
cantece, din care s'ail compus mai tarziil Iliada Odyssea. Daca toate acestea sunt
adeverate, precum si sunt, atunci amintirea evenimentelor istorice s'a pastrat la
Greci prin cantece. De aceea Homer ne infatiseaza pe Achille cantand insotit de
kitara ispravile vitejilor (xX4x ecva pii)" dinainte de el, ca s-si potoleasca mania.
Aceste cantece sunt nu numal originea istoriei, ci si a poeziei epice si chiar lirice.
Acelea care fusesera mai gustate, au fost mai tarzia fixate prin scris. Astfel Lykurg, dupa, spusa lui Josephus, aduse cantecele lui Homer din Ionia in Grecia,
iar Pisistrat le intruni si forma dinteinsele Iliada i Odyssea, precum marturiseste Aelian (Variac h scoriae, XIII, 14).
In acest pasagiu foarte important, pe care in secolul al 18-lea nu-1 citeaza nimeni, nici chiar Fr. Aug. Wolf, se gasesc toate elementele cestiunii homerice.
Ceva mai tarziil, la 1.713, genialul Richard Bentley, cel mai mare filolog
ce a produs Europa de la Renastere pana astazi, afirma in scrierea sa contra lui
Collins ea ,,Homer a scris un sir de cantece i rapsodii, ca O. fie cantate de el,
pentru o mica platy si o buna mancare, la serbatori i alte zile de veselie; Iliada
a fost facuta pentru barbati, iar Odyssea pentru celalt sax. Aceste cantece, Para
legatura intre ele, au fost adunate la un loc in forma unor poeme epice tocmai
cu vre-o cinci sute de ani mai in urma Trebue sa addogam ca. Bentley nu a
produs nici un argument in sprijinul paradoxalei sale asertiuni.
t) vSi verum est, quod Iosephus alt, Homerum sua poemata scripta non reliquime, sed dcaicvliaorevdpera
multo post scripta fuisse, non video quomodo salis emend,ita possint haberi, vel si antiquisthnos habeamus codices ;
siquidem verisimile est non paulo aliter ea fuisse scripta, ac essent ab ipso composila.
Pasagiul din Tosephus, la
akoP noir/air
care se raporteaza Casaubon, este urmiitorul: au/ accatv oifotif -coiirov (vdv Coacfflov) ix yeciaaccac
xcrcalcneb, axxd ecaartiaovevogivr a3x "Call CLIACITWY areeov avyreOirac, xai dcd Tot TO nollag b at/xff azeir
rag d'acquvias. Contra Apionent, I, 2.
2) 11 Homer wrote a sequel of Songs and Rhapsodies, to be song by himself for small earnings and good
cheer, at festivals and other days of merriment ; the Iliad he made for the men, and the Odysseis for the other sex.
Theese loose Songs were not collected together in the Form of an Epic Poem, till about 500 years after". Remarks
www.dacoromanica.ro
12
Orlyssea si conchise, ca vechil chorizonti, ca ele nu pot fi opera unuia si aceI ttia$1 ;tutor, iar Francois Hedelin Abbe d'Aubignac si Meimac, in opera for Conji.ctures academiques ou dissertation sur I'lliode, sustinural ca poemele homerice
sunt o impreunare de cAntece izolate in felul vechilor chansons franceze, si cu
aceasta pusera din nob. in cestiune existenta lui Homer.
In fine, la 1725, marele invetat napolit in Giambattista Vico, in opera sa
Princioj di wit& scienza nuuva d'intorno alla natura delle nazioni, per li quali si
ritrovano altri principj del dirilto naturale delle geuti, sustinu ca Homer nu este
o persoana istorica, ci numil un ideal sau un c.tracter istoric al grecului, intru
cat el insult ts3t povesteste istoria ca aed 3). Numele lui ar insemna impreunator
de fabule 4). Cum ca aceste poeme an fost compuse in :Limp indelungat si de mai
multi poets, nu mat incape indoiala, zice Vico, cad* chiar in editia corectata de
Aristarch sunt urme invederate de deosebitele idiome ale triburilor ellene 5). Insrt
;west pasagiii, ea si col aratat mai sus din Perizonius, a remas necunoscut invehtilor germant, care ail tractat cestiunea homerica independent de Perizonius si
Vico ; si col dintat care a atras luarea aminte a criticilor germanI asupra pareril
ihr,trului napolitan este eruditul tradnctor al lut Homer si Ossian in limba italiana, Melehiore Cesarotti (1730-1808).
$i
4) Aces ta parere este luata din Suidss, in care citiin a. v."Opryqovz ryempe Ji stip 'PadrIa mix Eiva, othli
xanz TO OVVeZii Malti7I8e al;yittittt, daraVidc giv hiciorqv ealpt!nliae red pa; mil imidettcineeog v?) irectronveiv
sac no'lear v(nupiir &rata, balsamCam aceeast idee este exprimata de Eustathios: ev Akv Ti 17071401 ovrezir sat ft; ce(ponvor q zik'llsoidsov nolryair, ni di avOluevoivadrip yeauparixoi.
5) Acessta cearta trecu din Franla in Anglia, unde prisms o directiune nuuil . Aid ea dete ocazie lui Bentley
ci scrie monumentals ss opera Dissertation upon the Epistles of Phalaris,iar lut Swift il oferi prilejul de all
revela geniul sea umoristic prin brogurs The Battle of the Books.
8) vale percio i popoli greci cutsnto contefero dells di lui Otnero) patria, e '1 volleru quasi tiitti ler eitsdint); perclai essi popoli greci furono quest' ()mems. Scien :a Nuova, lib. III, cap. Il
4) /bid., lib. III, cap. VI, I.
5) Ibid., lib. III, cap, VI, 7.
www.dacoromanica.ro
13
III
singur poet, ci fiecare din ele, cel putin Iliada, cea mai vechie, este o impreunare de cantece izolate la inceput pi compuse de cantare1i deosebitt. In curs de
veacuri au existat la triburile grecesti cantece eroice privitoare la evenimentele
din razboiul troian. Fiecare din aceste cantece coprindea o singura actiune pi.
prin urmare, se marginea la un numer restrins de versuri, tar menirea for era
de a fi recitate cu acompaniment de kitara, spre a fi ascultate de o adunare, care,
dupa un ospet. voios sau in ore de recreatiune, se desftita ascultand pe rapsozil
ce recital"' ispravile stramosilor set. Putin ate putin aceste cantece izolate si de
mica intindere fury adunate in grupuri mai marl, potrivit cu sirul evenimentelor
ce se coprindeati intr'insele, i, in fine, din reuniunea acestor grupuri mai marl, se
alcatuira poeme mai mult sail mai putin armonice, aproape asa cum le avem
astazi. Dupd ce in curs de secoli au fost pastrate prin traditie verbala, ele au fost
in fine fixate prin scris de catre Pisistrat, pe la inceputul veacului al 6-lea a. Chr.
Prin urmare, poemele numite hom-rice nu sunt opera unui singur om inteun
limp de cativa am, ci opera unui popor Intreg in curs de veacuri.
Pentru intyia oara cestiunea nasterii celor cloud poem@ se tracta inteun
mod critic interneiat pe un aparat vast de eruditiune. De aceea, efectul produs 111
lumea savants de carticica lui Wolf fuse imens. Cu dinsa se inaugura o noun
era nu numai pentru cestiunea homerica, ci pentru critica literary in genere.
Acest metod aplicat la alte epopei populare avea sa dea rezultate miraculoase si
sa deschida istoriei perspective si orizonturi noui. Pretutindeni, lumea culta nu
fuse izbita de paradoxia sustinuta cu atita semetie de catre Wolf, atf4i altii o
sustinusera inaintea lui, ci de metodul strict stiintific pe care autorul it urma
fard ss sovaiasch un minut, de izvoarele bogate pi sigure de care se servise, de
stiinta vasty si de o calitate superioara ce re,sarea la fiecare din paginele sale, de
seninatatea imperturbabila cu care inainta prin mijlocul a o multimn de difieultati,
de logica severa cu care inlatura stavilele ce i se ridicau la fiecare pas. Baca autorul Prolegomenelor, cu toata acuitatea inteligentel Si cu toata Intinderea stiintei
I ui, ar fi fost imboldit numai de demonul vanitatil, pi data ar fi aruncat in cercurile
savante o idee paradoxala numai cu intentiunea de a face sgomot imprejurul lui,
sgomotul s'ar fi produs fara indoiala, find provocat de un barbat deja cunoscut
in lumea literilor; dar, dupa o scurta agitalde, valurile furtunei ridicate de dinsul s'ar fi potolit si suprafata lucrurilor ar fi devenit iarasi lucie ca o oglinda.
Wolf insusi era mihnit la Inceput ca trebuia s& paraseasca una din convingerile
lui cele mai scumpe; Ins& o mune& incordata, unity cu o ardoare neobositd in
www.dacoromanica.ro
14
curs de 20 de ant 1), in care supuse la mehenghiul criticei toate ideile sale, puterea neinduplecata a motivelor ce se gramadeaii in mintea lui, atat din citirea
repetita a poemelor atribuite lul Homer si a materialulul critic coprins mai ales
in Scholiile Venetiane publicate de Villoison, cat i din domeniul general al culturii popoarelor, it sileau sa persiste din zi in zi mai tare in concluziile ce i le
impunea logica inflexibila a faptelor. Cercetarile sale asa de contiintioase fura
aprofundate cu o rara perspicacitate de catre Karl Lachmann, intemeietorul criticei diplomatice moderne, deja cunoscut prin studiile sale asupra formei primitive
a epopeei germane Nibelunge Not. Lachmann 1,1 indrepta luarea aminte In deosebi asupra Maki, i cele doue disertatil ale sale asupra acestei poeme pusera i
mai bine in evidenta temeinicia concluziilor lul Wolf 2). Influenta ce poemele homerice au exercitat asupra culturil grecqti in genere, dar mai ales importanta
eestiunii data Iliada i Odyssea s'ail format din impreunarea mai multor cantece
populare izolate la inceput, precum si concluziile ce se puteaii trage de aci asupra
nasterh altor epopei populace, decisera pe o maltime de filologi din toate terile
eivilizate, dar mai cu seamy din Germania, sa se coboare in arena, luand parte
unit pentru Wolf, altii contra lul 3). Amendoue taberile se luptara cu o indaratnicie rara, tot felul de arme fura intrebuintate mai ales de partea adversarilor
lul Wolf, care chzura cate odata in ridicul, pang cand in cele din urma se paru
ca tarimul a remas pentru totdeauna in stapinirea celor ce luptau pentru noua
doctrind.
A NG . DEMETRIESCU.
oIa
1) Dr. Richard Volkmann Geschichte der Wolfschen Prolegomena, p. 35 sqq.
a) Hari Lachmann Betrachtungen Aber die ersten zehn Bache,* der Bias (1837) si Fernere Betrachtungen Aber die Bias (1841).
a) Iat5 numele si scrierile c.itorva din invetatiT ce s'aU pronuntat contra teorieT lul Wolf: G. W. Nitzsch
Die Sagenpoesie der Griechen kritisch dargestellt,1852,si Bettr 'cage zur Geschichte der epischen Poesie der
Griechen, 1862.W. Baumlein Kritik der Lachrnann'schen Schrift, 1848, si Commentatio de compositione
Itiados et Odysseaq,1847.Duntzer Hornerische Abhandlungen, 1872.Fried15nder Die Homerische Kritik
von Wolf bis Grote, 1853.F. Nutzhorn Die Entstehungsweise der Homerischen Gedichte Si Untersuchungen
Aber die Berechtigung der auflosenden Honterkritik, cu o prefal5 de J. N. Madvig, 1863, in limba danez5, car
dupS 1866 tradusil in nemteste. Bernhardy si Th. Bergk, in ale for istoril ale literaturil grecestI, se pronuntil de
4semenea contra teoriel lul Wolf.
www.dacoromanica.ro
G. LOGHI
www.dacoromanica.ro
STUDIT DE ISTORIE
DE ISTORIE LITERARA
n n4te articole de ziar am amestecat sfaturi in laudele ce aduceam acestel
c yeviste. Intre altele, am contestat seriozitatea articolelor de istorie ce s'ail publicat inteinsa, i am exprimat dorinta de a le vedea inlocuite prin altele
mai bune.
Fa-le D-ta, de poll, va fi zis vre-un cetitor caruia nu-i plac datatoril
de sfaturi, ce nu vin la socoteala tuturora. EA pot face numai articole cum le
inteleg i pe cat me taie capul. Sunt mai bune decat altele ? S judece cetitorul
a spune i eu ca atatia altil, dar am motivele mele ca sa nu adopt aceasta fraza.
Ce vor coprinde aceste articole ? Still numai cu ce vor incepe. In linie generals, aid' se va refugia o parte din activitatea mea tiintifica, gonita de aiurea
de o rezbunare patimaa, de care vor ride mult, in timpuri mai bune, istoricii
culturil i moravurilor noastre.
I
Judecandu-se secolul al XVIII, se face totdeauna o mare nedreptate. 0
mare nedreptate tuturora : Domnilor, care nu eraii tote strains, qi strains neroma2
www.dacoromanica.ro
18
nizatY, ocupati numai cu stringerea darilor, boierilor care nu eras top corupp,
desnationalizati, fara legatura cu viata romaneasca a poporului nostru, teranilor
chiar, prefacup in brute flamande si prigonite de hatirul unel teoril simpliste, pa"timase si absurde.
Cacl marginindu-ne la cultura nationala in acest secol al XVIII s'aa
svris atatea cronici, s'an facut atatea traduceri,
copiat atatea manuscripte, si
acestea sunt dovezi despre persistenta constiintil nationale in clasele, culte, despre
ronservarea gustului ocupatiilor intelectuale, despre existenta talentelor.
In loc de a batjocori atata si a intelege asa de putin, fiecare luand ideile
lui Carol al VI, trecu in Saxonia, facu propuneri tradatoare lui Frederic al
Prusiei, prezinta memoril lui Carol al VII contra-imperatul, Gegenkaiser-ul, invent& planuri de revolte balcanice in favoarea crestinilor si oferi apol Turcilor
Banatul. Femeia sa, o bastarda printiara, avea cea mai rea reputatie, si Radu
fnsusi facea negot cu diplome false, pe care le elibera naivilor, dandu-si titlurile
cele mai neasteptate si mai strasnice.
Mai cuminte fu, la inceput, Constantin, care se stabilise in Rusia, unde
se insura.
In 1744 insa fratele seif 11 ispiti sa vie in Imperiii. Constantin, atunci general rus, parasi serviciul fara a demisiona, si, luandu-si sotia si coplit : o fata si
dot Met', veni la Viena.
i) Data sigura o da raportul olandez din Smirna cu data de 24 Iunie: tussen den 6 en 7 deses, des snagts"
(nitre 6 si 7 ale lune!, noaptea). C'. alt raport olandez, acesta din Constantinopoll, cu data de 18 Iunie 1,Sondags den
7 deser lopende maent (Dumineca, 7 ale lunel curente).
www.dacoromanica.ro
19
Aid Radu, acest conspirator pasionat i acest om vecinic chinuit de nevoia de bath:, fi destainui planurile sale de a ridica dumani in potriva Casei de
Austria. Indraznetul aventurier i arlatan, care nu se sfiea s& se intituleze seninatul i innaltatul Domn, Domn principe Radu Cantacuzino, Mare Maestru dupa
clironomie al sfintelor ostaeti Ordine de Constantinopoli, sfintului marelui mucenic Gheorghie, al inchinatorulul sfintei cetati a Ierusalimului, Si al Tismanei,
al sfintului Nicodim i al sfintului Pavel din Valahia, al Valahiel i al Basarabiei
duel", neobositul autor de memorif tradatoare in acel moment negocia cu n con-
www.dacoromanica.ro
40
succesia Austriei) nu-s multumiti, fiindca lipsesc banil pentru plata lefurilor qi,
deci, el s'ar rescula. Tot aka ar face i Sirbii de subt stapinirea Austriei, data el
ar fi proclamat Despotul for : o parte dintre aceti Sirbi sunt chiar gata a ridica
steagul revoltel. Ofiterilor trebue sa li se acorde capitulatii i s li se promita
pensil. In acest chip s'ar cuceri Ungaria, qi Viena chiar ar putea fi surprinsa.
Pap nu tia insa romaneasca sad frantuzeasca in care era scris memoriul. Medicul grec Iacomi fu expediat deci dupa lamuriri, cu asigurarea ca
Iahia va cere de la Constantinopoll iertarea i un salv-conduct pentru prietenul
ascuns al Turcilor. Iacomi lua cu sine o traducere greceasca a ponturilor, redactand, de fate cu Lanius, i o interpretare a lor. De astadata Constantin adaogi
i alte propuneri i destainuirl, anume :
Poarta sa aduca pe Francezi la continuarea razboiului contra inaperateselregine, s catige prin bani pe nemultumitii unguri qi stirieni, dand din parte-i
o suta de mil de galbeni i cerend i Francezilor,
urmeze exemplul. El, Cantacuzino, s'a inteles cu clerul sirbesc pentru ca partea din aceasta natiune, care
este supusa Austriei, O. se ridice la primul razboiti turco-german.
Pirile patriarhului i secretarului ski pusera pe neateptate capet acestor
urzeli i sperante. Intr'o noapte din luna lui Maid 1746, dupd ce Rudolf sati. Radu
pornise care alte orizonturl, eel mai mic dintre fratil Cantacuzineti fu arestat
tocmai tend, prevezend ce era sa cada asupra-I, el facea oferte ipocrite de servicid 1i solicita voia de a trece hotarul cu bani imprumutati.
Constantin facu marturisiri aproape complecte, recunoscu ca purtarea lui
(se pare ca primise i o pensie de la Curtea din Viena) n'are nisi o scuza i se ruga
Ca Dumnezeil s-1 ierte pentru ce facuse. Interogatoriile i cercetarile se prelungira pane In Octomvrie. Dupe legi, Cantacuzino era vrednic de moarte, dar Imperateasa auzi sfatul acelora care se pronuntara pentru Inchisoarea pe viata i
confiscarea. Moia din Ardeal a lui Constantin, Recea, In cercul imlaului, fu
luata de fist ; iar proprietarul el, Despotul in spe al Sirbilor i fiul ultimului
Domn pamintean in principate, fu internat In cetatuia de la Graz.
In aceasta Inchisoare petrecu el pane la virsta de optzeci de aril, nu mai
putin de treizeci i patru de ani de sechestrare. Cu toate staruintele in Rusia ale
sotiel sale Ana eremetev, care credea ca are a face cu niqte intrigi ale Domnului
muntean loan Mavrocordat, Ingrijit de prezenta unui rival, ea nu dobindi nimic
pentru nenorocitul el barbat. Acesta fu liberat abia la 1.781 de noul Imperat
Iosif, i muri putin dupd aceasta, urmat indata i de Ana.
Intre casnicii familiel, care fury aniestecati In procesul complotului, se
afla i un alogofatp cu nunaele de Vlad Botulescu de Maldeti.
Acesta, un fel de secretar al fratilor, intrase In serviciul lui Constantin
dupa moartea betranei Doamne Pauna, pe care, In 1744, fiul el mai mic n'o mai
gasise in viata. Diata Cantacuzinesel, redactata la Braov pe la aceasta data, a fost
scrisa In romanete de acest Botulescu. Cad traducerea Latina, facuta la Viena
In 1746, reproduce i aceasta notita finale italiana : ,,La presente scrittara, ossia
www.dacoromanica.ro
21
testamento, dettatomi dalla suddetta signora principessa, l'hO scritto io, Vladislao de Malaescou.
zini/or, publicath in Buciumul Ronuin pe 1863, pp. 563 si urm. Cf. Hurmuzaki, Supt. II, p. 506 ; Fragmente,
V, pp. 80, 82; Archly fur slayische Philotogie, XX, p. 478; Hurmuzaki, X, pp ix x.
www.dacoromanica.ro
22
mai important cleat celalt, fiindca e precedat de o prefata original& a Bctulesculul. Aceasta prefata, plina de idel, face autorului el un loc printre scriitorii
notri din veacul trecut.
*
. .
I. Cartea are 41 de capitole, pe 298 de pagini, in 8. La pagina 304 incepe :
Scull& inSiintare de eel mal dentaiii boiari as Albaniel, cuprinzend Inca i cei
mai sus ziO In istoria aceasta : Gheorghie Castriot, numit Scanderbeg a. La pagina 309: Urmeaza aid pe scurt Intiintare de norocirea CaseI otomane, carea
den lasarea dumnezeiasa, pentru grealele i multele pacate ale cretinilor, aii tinut
.i Inca tine cu paganeasca leage a lu Mehemet. Traducerea nu e excelenta : astfel
Romania (Rumelia) e tradusa prin Tara-Romeineasca. Ea merge pan& la anu11529
(pag. 314).
a)
Vestitele iii slcivitele fapte Si biruinle, ce inpotriva Turcilor au facut Gheorghie Castriotul, ce se numia Scanderbeg, Domn i stapinitoria al Epirului, uncle se aratii meteugul
ogirci i a chivernisi ogile i a face gata soldatil la razboiu, pentru ca sei fie biruitori in mice
grea otire.
Tcilmacita de Vladul Bolulescul de Malaeti dupa limbo, italieneasca, la Milan in Lombardia, la anul 1763.
Istoria de sleivitele fapte ale lui Gheorghie Castriotul, numit Scanderbeg.
Cap. 1.
Giovanni Castrioto fu eel ce a stapinit acea parte a Albaniei (adeca a terel ArbanaeM,
carea se chiama i acuma Emathia i Vumenestia, care Giovanni au avut fata lu Pologo, adeca ce
stApinia acel pAmint care iaste o parte a Machedoniei qi a Bulgariel, i muiarea aceasta a lul se chema
Voisava, cu care multi fil au avut. Acel Giovanni era om virtos, viteaz ci In meteugul octirel foarte
invetat qi iscusit. Carele, avend a face oaste cu Amurat Sultanul Turcilor i vezend el ca acel Amurat-Beg se fAcuse foarte putincios in pamintul grecescu i in Albania, atA.tA cat In cea dupe urmi
n'ar fi putut el sa-I stea in potrivA cu oaste, all cercat sA facA cu dinsul pace, cum all i Scut, i,
pentru ca si intemeiaze aceasta pace, all fost el silit sA dea Turculul in zalog i chezac patru III as
self, adeca pe Resposio, Stanica, Constandin i pe Gheorghie, can fi find dui innaintea lu AmuratBeg, I-ail pArut foarte bine i, vezendu-I pe tot! i land aminte mult bine chipul i istetimea fiecaruia, all pus ochil i mintea i gindul set la multa frumuseata i osebitA istetimea carea avea intocmirea i gingAia trupului set' Gheorghie, find inch copil de opt ani, i all socotit in sine ca. acel
1) Cf. I. Bogdan, in An. Ao. Rom., seria a 2-a, XI, pp. 27-8. 0 parte din acest manuscript s'a tiparit
cu litere cirilice de D. M. Gaster in Chrestomatie romcina, II, Leipzig, Bucuresti, 1891, in 8, pp. 76-8,
www.dacoromanica.ro
23
Gheorghie, avend viiata, va esi om de o deosebita vrednicie si de multA minte, si asa a hotarit el In
sine de a nu'l mai trimite innapoi la tats -sOti, ci sa-1 tie In curtea lul, si asa 1-au facut Turcu, intr'
acea tinera vrista, puindu-I numele Scanderbeg, care in limba turceasca va sa zica Domnul Alexan
dru, cad Scander se talmaceaste Alexandru, iar Beg Domn, si, dui:4 ce au facut aceasta, 1-111 dat a'l
inveta dupa legea turceasca si obiceaiurile lor, dandu-1 in paza si chiverniseala de oamenl vreadniel,
ca sa aiba buna grija de dinsul, si-1 inveate si sa-1 iscuseasca in obiceaiuri, in carte si in leagea turceasca, orinduindu-I toate ceale ce era spre trebuinta hranif si inbracamintel lul, tot asa ca cat ar ti
fost el insusi fiul EAU.
Crescend Scanderbeg inteacesta chip, supt chivernisirea si invetatura celor ce avea grija
lul, den zi in zi facea el multi procopseala in toate lucrurile ce IT era luT arAtate si InvOtate, !nye-
tandu-se si veselindu-se foarte tare cu sotiile lug, a incaleca caY, a so obiclnui In mestesugul
armelor si in toate altele lucrurl ce se cuvin unuY om cinstit si cavaliiar viteaz. Plecarea si pofta luT
intr'aceaste invetaturI ce se obicinoia si In tot lucrul ce era de cinste era atata de mare si multA,
cat nu numaI cu tot! alalti sotil a! sal si virstnicl In toate se potrivea, ci mult mai mult Inca pe
tot! It intrecea si In toate zboarate si privelile ce sd facea, atata pedestri cat si calare, intre dinsii,
insA Scanderbeg pururea castiga nume cinstit si slavit, si biruinta peste totI alalti, si ma! virtos
Inca cand era de fag la aceastea insu Amurat, care multi (Gist placeale (sic) si bucurie avea vA
zendu-1 asa de sprintin si viteaz in toate Waite lul, si se arAta a avea el placeare nespusA a-1 vedea
totdeauna biruitor peste tot! ceilalti.
Inteaceasta vreame facend oaste acel Sultan turc cu multi alt! Domni si stapinitori, ori
intatro mergea el cu oaste, pururea lua cu sine pe Scanderbeg, carele adeasea-or! ruga pe stapinul
sOil a-1 da voe sa intre in razboiti cu neprieatenil. Amurat insa, vozendu-I Inca finer si de vrista
inca nu desavarsit, ca sa-1 pue la osteneala otirei, nu vrea el sa-I dea aceasta voe, ci-1 lungea vrea
mea, i cu blandete it zaticnea. Cu toate aceastea, neincetandu-1 cu indrazneala viteazul tiller, in rugaciunea si cearerea sa, in cea dupe urma Turcul, ca and i-ar fi fost !Ara voea lug a-T asculta ruga
ciunea si
fagaduit, ca dentr'acea vreame apol sa poati el intra oil in ce batae s'ar face in fiecare
zi ; si asa, intimplandu-se vreame de razboiii, Scanderbeg, intrand apol in multe harturi i rAzboae,
au aratat el atata vitejie si inema, cat toata Curtea Sultanulut foarte tare s'ad minunat de vitejia luY,
0 mai virtos insu Amorat, carele, impreunA cu tot! alalti zicea, si adevera ca acel om, de va
trai sa ajunga in vrista desavirsit, nu i se va putea gasi potriva altul in vitejiile lul, sau alt om a'T
putea lug [sta] impotriva. Ajungend apol acel Scanderbeg in vrista de ant 19, Sultanul
Mut
Sangeac, adeca povata sau capetenie, dandu-1 a porunci zeace mii de calarimea, si de multe orY, cu titul de cApitan, era el tramis in potriva neprieatenilor s61, dandu-1 impreuna sotil multi sangiacuri, cari
trebuea sa fie supt ascultarea lui, dandu-1 but puteare a porunci toata oastea, dupa cum se obiduaste
de printipi a sO da aseamene puteare cApitanilor general! de oaste. Dupe aceaia, flind el trimes in par
tea Asia eel Midi, ce se numeaste Natolia, si Mend razboill de multe or! cu vrajmasii, pururea au remas el biruitor cu multi pierzare si ucidere a nepriiatenilor, unde multe locurl intr'acea provintie au
castigat si le-ail pus supt jugul si ascultarea TurculuI. Carele, \Them]. Intr'acel om atata intelepciune
si vitejie, ohiciuia adeasea, chiar si de fats, a zice : ca Scanderbeg era mana lug dreapta, ochiul lul
si inema lul si adevOratul si temeinicul sau slujitor si adaugatoriul stapinirel lul. Drept aceia, tot!
TurciT foarte it iubia, Il cinstia si in mare socoteala Il avea.
Intr'aceaste vrem! Scanderbeg, ajungend in vrista de doauezeci si cinci de an!, si allandu-se
el atuncea in Andrianupoli (OdrifiG, unde era insus Sultanul de lacuia si multi Inca alt! boiarl mad
si Domn!, au sosit la acea curte un Tatar foarte teapan si virtos, innalt si mare de trap. Acel Tatar
chema pe tot! viteajii si virtosii voinici si ostasi at Turculul la lupta si batae cu dinsul, unul cite
unul, fiecare sa se bats cu el. 1ntre cari nu se aflA om sa indrazneasca a-1 rAspunde, cacl zisul acesta
Tatar, cum era veastea, se zicea ca totdeauna avusease biruinta impottiva tuturor, cu cari el st batuse, usebit In razboifi, si pe multi dentr'aceia it adusease Inca la moarte. Atuncea, vezend Scanderbeg
in toata curtea stapinului sau ca era atata slabiciune si nelndraznire, si neputend el a suferi trufiia
si obrazniciia faro mesura a Tatarului, numaT cat au dat a Inteleage SultanuluT si tuturor celor ce
www.dacoromanica.ro
24
era de fag ca el vrea sit ilia la maidan cu zisul Tatar. Sultanul tusk impreuna cu totY eel mat de'nRad boiarY at curtil luI, nici Intr'un chip nu vrea aceasta sa priimeasca qi sa lase, ci Inca mat virtos,
tot! Impreunit unit!, so nevoia a'l zaticni de aceast lucru, 9i foarte se mahnea, et temendu-se de
viiata luI, or! cand Scanderbeg ar i0 sit se Milt cu zisul Tatar. Scanderbeg frisk neincetand sa se
paraseasca de pofta sa, In cea de-apol ail caqtigat dorita slobozenie qi voe, i apa apol, find de
fatit stapinul sell cu toata curtea lul qi farti num& norod, el cu inema indrazneata 0 fara nici o
teamerea all mersu la acel Tatar, carele, batendull joc de dinsul (dupa cum Goliath 10 batea joc de
David), zicea ca-I pare red a se bate cu un liner ca acesta, carele nu avea nici o invetatura de arme.
Atunc! Scanderbeg, find foarte manios, s'ad apucat cu dinsul In batae i, tiind multa vreame
razboiul i nici pricependu-se Inca despre carea partea ar fi biruinta qi vezend Scanderbeg ca vrajmaqul, find de fata stapinul sea, II era Inca atata vreame lmpotriva, ca cat el s'ar fi maniiat insuq impotriva sa, all Inceput, cu greale loviturl qi Infricoate JAM, ataia a strange qi a-1 Impresura pe vrajma, cat In scurti vreame 1-ail adus la stivir0t, qi aal-ad omorit; i inteacestn chip apoi el cu multi
bucurie a TurculuI 0 a toata curtei i cu lauda de ob$e a norodulul s'ad intorsu la stapinul sell,
carele 1-ad priimit cu multi veselie qi dragoste.
Intr'acele vremY Amurat, mergend la Brusa, cetate a Vithiniet, all vent Innainte lui dot
ostaqi persiianl, anume unul Iaia, iar celalalt Hampsa ; aceqtea Inca cerca sit se bats aseamenea ca qi
mat sus pomenitul Tatar, insa cu aceasta osebire ca et vrea sa se bats calart cu sulita, sabie i pavliza ; impotriva carora Scanderbeg s'a fagaduit a se bate ; i aa, avend el voe, a iit la rizboid qi all
inceput a se bate WAY cu Iaia, i, aka Wend batae cu acesta, celalalt, Hampsa, cu hicleug i-ail grit
cu inVilaciune asupra ; cu toate aceastea, Scanderbeg nu s'ad spaimintat, nici s'all infricoat, ci, incredintandu-se qi avend nadeajde in ajutoriul lu Dumnezed ysi In vitejiia sa qi metegug (sic), g'ail
facut el insw maY multi inema i virtute in sine i, batendu-se el vitejate, maI inteaceaiaq data
at omorit el pe amindol, unde pentru o biruinta aa de cinstita qi slavita ca aceasta, de tot! all fost
el cinstit ti laudat.
Putina vreame apoT dupa aceaia, viind despre partea Indiet, Schithi! sad Thigurit a face oaste
inpotriva lift Amurat, i a-1 prada pamintul qi statul luT, el all trimis In potriva for pe Scanderbeg cu
multi oaste, facendu-1 capitan-ghenerale, carele inteacea Wire s'ad purtat el cu atata meteug i
intelepciune, cat all zaticnit pe Ungurt catava vreame fail de a face cu din0 vr'un razboiti.
Scanderbeg totdeauna tinuse linga dinsul 0 Inea i atund tinea multi crWini, ce tinea
partea tlitane-sisn, cari in tot ceasul pe taina II Inveta in leagea crWineasca, In carea fusease niscut
i botezat, unde all chivernisit el cu a sa Intelepciune intr'acela chip, cat UnguriI, find cre0ini,
sit voiasca el a se Intoarce innapot gra a face razboid, qi aka i-ad eit pofta lu! desavirOt ; care lucru
ispravindu-se, Scanderbeg, cu toata oastea Intreaga qi sanetoas5, Fall tutors la Odriid la Amurat stapinul sell, carele cu multi dragoste 1-ail priimit i cu multe darur! foarte 1-ail cinstit, zicend el Amurat
In fata tutulor ce era maI cinstitt i at set mat iubitT qi domeastic!, ca UnguriY, infricoOndu-se de intelepciunea i vitejiia lut Scanderbeg, all fugit i s'ad rasipit ; i ruga pe Scanderbeg sa-I tears vre-un
dar ca sa -I faca. Scanderbeg Irma cu multi inchiniciune, multumita i pleaciune Ii respundea ca
alt nu poftea, nici cerea de la dinsul fail mila lul i ca cu aceea numai el era indestulit i odihnit.
6)
U. Istoriia de toata lumea, de la facerea el pan& intr'aceaste vremi, de lucrurile i fap-
tele ce intr'insa s'au intimplat, insd pe scurt talmacite den limba nemleasca in limba romaneascd , de Vladul Bolulescul de Mall!: eti logofcitul, in castelul Milanului, in Italia, in tinutul
Lombardiei, la anal 1764 [Pe Verso] Vladul Malaescul.
IubituluI cititor. Cu dreptate iaste i mare datorie fiecine are, de a lucra i a face oricat qi ce ar putea, dupa talantul ce-I iaste dat de in milostivul Domnezeu: xal T4 wav athsva &memo ix toil waspbc stZv Tdruov xara6aivet, spre folosul i adaosul vecinuluI sell, urmand cat se poate
ace! uenairginite bunitall a ziditoriulut sell, a caruia Pronie neincetat grijate qi fad hotar si3 In-
www.dacoromanica.ro
25
Linde peste toati lumea cu facerile de bine ; 3sc eivariXWeiv Tbv ilXto; Ascii cote xal 6pizeo fay drazv
)(al apbc atutiouc xal Bixou;. Asa dark atlandu-me ell (den pricini can aid acum a se descoperi n'ail loc)
la inchisoare in Cara nemteasca, mi -au venit in gind aceasta socoteala a datoriel ce s'au zis mai sus,
ce qi eti am a me nevoi si a lucra dupe putinta mea, spre folosirea vecinuluT, riadajduind ca va li
lucru bine priimit, ca si pieile de capre, ce norodul cel maT slab al Sovreanilor da inteajutoriul sii;
areiv-ii; Tod I.Larupiou, neputend a da si a fierosi ca cel ce intre ei era mai putearnici si mai bogati, can
aducea si da our si argint si pietri scumpe la facerea .i gatirea acestui lucru dumnezeescu : i aa
Inca am inceput .i cu ajutoriul lu Dumnezeu am si sfirsit aceasta istorie de toata lumea, talmacindu-o dupa limba nemteasca intr'a noastra limbi romaneasca, socotind ea nu de putin folos va fi
simpatriotilor. Despre alts parte, Inca marturisescu adeverul, ca nu de putina parigorie acest lucru
mi -au fost. De vreame ce, find eil atatea ani, ce acum al optsprezeacelea curge, In strimtoare inchis,
cu nimenea graind, si nici Inter) parte cu nimenea correspondentie avend, cu greil puteam s free
vremea, zioa si noaptea singur, si drept aceia si cu scadearea sanetatil, fiindu-mi aceasta Insa
avdpria si invert; : a avea adecate in mans ceva a lucra si a face, nu de putina mingiiare si folos ml-au
fost, avend in mains cu ce a treace mai pe lesne si maT usor vreamea si a izgoni melanholiia si
mihnirea uniT vieti ca acestiia scribite.
Priimea.te dara cu burg inema, o iubite cititoriule, aceasta putina osteneala, macar ca, a
zice adeverul, nu putina am avut in talmacirea acWei istoriT. De vreme ce, hind limba noastra romaneasca foarte ingustd, iar nu ca alte limbi, cum nemteasca, greceasca iproci, bogate si indestulate
de cuvinte, a putea chiar nurni si a descoperi firea a once nume si cuvint, cu greil mi-au fost ;
ajutat insa cu Iseptypiepuc tan Nog:craw xai TIBV sepi.68wv, .i cat mi-au fost pen putinta, si pen putina neastiinta si tinere de minte de limba patriel meale, de atatea anT neexerteluita i parasita,
m'am nevoit insa de a face, ca bine .i pe lesne den destul, de oricine a se cuprinde si a se Inteleage.
Citeaste darn cu intp.Astav, nici to lenevi a lua bine seams in toate lucrurile ce se scr iu
macar ca pe scurt, inteaceasta xa0oXixh istorie, a le pune si a le tipari in memorie.
Nu me Indoescu, o iubite cititoriule, a veT area multa placeare citind aceasta istorie, cad'
vezi ce lauda fac eel intelepti i stiiuti istoriei, si asculta :
Istoriia iaste ochiul vederil noastre, si tinearea de minte a stiintei noastre. Aristotel zice
ca oamenii ar fi prune!, copil mid, de n'ar fi istoriia, cad cel ce nu .tie tale de mai nainte ale
lumil intimplarT, iaste ca un pruncu mic si tiner de vrista.
Titeron zice ca istoriia iaste marturiia vremilor, lumina adeverului, viiata celor mod! ii Invetatura vietil omenesti.
Istoriia iaste muma fflosofiei, cats ne Indrepteaza spre fapte bune, can ne fac a fi nemuritori.
Istoriia iaste instiintare si aducere aminte de faptele si lucrurile ce s'au intimplat de la
facerea lumil pans intr'aceaste vreml.
Istoriia politica (adecate lumeasca) iaste instiintare de statul i orinduiala politiceasca, de
ostirile si pacile ce s'au ta'cut.
Istoriia a citi, a inveta si a sti, nu numal ca iaste omului de veselie si de Indemnare, i Inca
si catre alte multe Invetaturi si stiinte, ci Inca si foarte folositoare omului si trebuincioasa vietil lui.
Istoriia ne invata a cunoaste, a ne mira si a slavi Intelepciunea si Proniia lu Dumnezeu, ce
in tot theatrul lumil iaste, vezend atatea minunate mutiri .i schimbAri ce s'au facut. A doaua, cu cats
dragoste si facer' de bine Dumnezed pe cel bun! II miluiaste si-I ajuta, iar pe eel rel, pe uniT mai
timid, mai curind insa pe altil pedepsea.te, ca un milostiv si drept ce iaste. A treaia, ne Invata istoriia cu mutarile si schimbarile neincetate ale acestil lumi, cat de trecetoare si dearte sint ceale pliminteqt1 toate i pentru aceia cat trebue a le socoti intr'o nimica.
A patra, istoriia ne iaste noaul. ca o oglinda Innaintea ochilor, in carea noi putem vedea
faptele celor bun! oameni de mai naintea noastra, cum si reutatile celor reT, i asa putem sa cunoastem ce trebue noi sa facem spre folosul nostru, si de can lucrurl sa ne aparam si sa fugim.
Istoriia cuprinde in sine lucrurile si faptele ceale mai numite si mai vestite ce s'au intim-
www.dacoromanica.ro
26
plat in fietecare parte a lumil si ce fel de schimbArT ad fost intre stapinitoriY si chivernisitoril el,
intre supu01 for si ca aceasta multe aseamenea.
Aceasta aice istorie a toatA lumea iaste de folos nu numal tinerilor ce Inv* la scoale, ci Inca
i celor ce nu mergu a inveta la . coale, de vreame ce fara osteneala si fare multa trudA, cu ajutorul
acestil istoril, pot avea Instiintare destula, si chiar de toate stApinirile cele maT vestite ale lumd `,4 i de ceale ce de la inceputul el s'ad intimplat, si mutarile si schimbarile ce s'aii facut intr'insa.
Cu care inijloc pot eel ce mai stiutI si mai invetatl sint, pe lesne a scrie si a urzi o istorie Inca si
mai pe larg, si cu altele intimplArl ale lumil.
Ia aminte dark cititor bun-voitor, den ceale ce me sus s'ad zis, si cu prosohi bine socoteste
ce bun rod si ce dulce sue izvoraste den adeverata istorie, si asa cu indestulire slujeste i te branea,;;te, si nu numal tie insul itl va fi de veselie si bucurie, ci -Inca vei putea fi de folos si altora in
buntt i cinstita insotiire (sic).
Pentru mal lesnea intelegeare acestil istoril citind, semnez aid oarecari InstiintArI de tiptura t,si chipul lumil.
Globul (sad Ghemul), adecAte toatA lumea, iaste inpar(ita de gheografi in patru
: resaritul, apusul soarelul, miaza-zi miaza-noapte.
Rosaritul (avcrcai)) iaste numit partea de'ncatro resare soarele. Apusul (atiatc) partea incatro
apune soarele. Miaza-zi (uarap.6pia) iar partea de'ncatro soarele in mijlocul zilel sta intre resarit si
Intre apus, sad chiar a zice sta in partea dreaptA unul om ce cauta cAtre resArit ; iar partea dea
stinga a acestuias in iaste .i se numeaste miaza-noapte (aipoly p.ipog, sad 6opinc, greceaste).
Toatit Sfera (adecate globul acesta al pamintului) iaste inprejur de cinci mil ysi patru cute
de iniluri nemtestl ; o mils nem-Vasa iaste o caletorie de doue ceasurl, ce un om caletor in pasul
men poate face. 0 mils frantozeasca iaste numal de un ceas, iar o mita italieneasea iaste drum numal
de o jumetate de ceas.
Inteaceaste parti patru ce s'ad zis ale pamintului, sint aceastea si se zic iar patru parti,
adeea Asia iataid, carea iaste in partea resarituluI, Evropa a doua, carea iaste spre miaza-noapte, a
treia Africa, dare miaza-zi, a patra America, spre apusul soarelul. Inca aceasta parte America se numea,,4te yi lumea noaua, cad pe urma tuturor celoralalte parti ale lumib, si nu de multa vreme au fost
descoperita yi cunoscuta i (Ns) stapinita de Evropeeni.
Aceaste patru pArti ale pamintului inteacestas chip se hotariscu, adecate Evropa se hotAra;te despre partea resarituluT cu Ezerul ce se numeste p.attkic (Xip.wrip.attkic) si cu Marea-Neagra si
spre partea apusulul iaste marea ce se numeaste AtlanticA, spre miaza-zi se hotAraste cu Marea Mediterranea (06(kaacrz ii.scrovax), care despAr(easte Evropa de Africa, iar spre miaza noapte iaste Marea
Inghetata.
Numele Asia, unit zic ca se chiama a,a dupa numele lui Asie de la Lidia. Allil insi zic
ca se numeaste inteacestas chip dupa numele muerel lui Promitheu.
Evropa se numeaste cu acest nume cu carele se chiama aceasta a lumii parte, dupa numele
muerel ce zic ca Dumnezed Zeus, schimbandu-se si facendu-se in chip de un taur, au rapit si luat pe
aceasta muiare, ce se chema Evropa, Vii, pe mire innotAnd, o ad dus la ostrovul Criti.
Numele America, cu carele aceasta parte a lumil se numeaste, vine si se trage dupa numele
lu Americo Vespulio, carele au avut acel noroc de a pune picior temeinic inteaceasta parte a lumil,
de'ntAiag data, la anul 1497, de neam Italian de la Fiorenla, dupa ce insa mai nainte fusease aceasta
parte descoperita i aflatA de Hristofor Columbo, iar Italian de neam, de la Ghenova.
A.,a dark o bun-voitor, de iznoava tesfatuescu i te indemnez, priimea0e aceasta a mea putinA osteneala ce am fAcut, socotind a fi in folosul vecinulul si, de intimpinezi vreo gresala, cum pe
le',ne se poate intimpla din 1) to ia0avi; to etvept;nroov, indrepteaza yi iarta, Vii, aducendu-(Y aminte (cum
te poftescu) vreodatA, fa vreo buns vorba innaintea lu Dumnezed pentru mine pacatosul; si traiaste
sAnetos i fericit, cum den toata inema i(i rog ed.
1) In eopia mea, pare a
www.dacoromanica.ro
27
in Caste lul Milanulut, in Italia, in tinutul Lombardiet, la anul 1763 Vladul Botulescul de
Malaeqti Logofatul.
ASIA.
Istoria universale (adecate a toata lumea), de la facerea el !Ana intr'acest veac, pe scurt insii.
In patru parti 86 imparteate toata lumea, can sint : Asia, Evropa, Africa i America. Find
darn Asia spre resarit, so inceape aci istoria IMAM.
ISTORIIA ASIEI.
Aceasta parte a lumii, in care a fost ziditi eel de'ntaiil oamenl .i cea mat Ie'ntaiu parte
air fost lacuita, den carea iaste seminta tuturor neamurilor a toatet lumel, cu dreptate i s'ar cadea a
se da in0iintare intr'aceasta istorie pe amaruntul si cu toate tircumstantii de toate intimplarile si
faptele ce s'ati lucrat in partea aceasta, i nici am II vrut sit lipsim a face aceasta cu toata credinta
i adeverul i a partai cititoriului, de am fr avut ajutor 7i lesnire de la o vreame atat de lungs 7i
veache a trecutelor veacuri, dar, de vreame ce aceasta vechime a vremilor trecute nu ne-au lasat pe
urma sa den destul imtiintare, ca mai chiar sa cuprindem i sa .tim toate stramutarile i schimbarile
ce s'ad intimplat intre noroadele acetil parll asiatice, cum ar II trebuinta, i apoi peste aceasta Inca
i scriitorii, ce ca aseamenea intiintare ne-au lasat pe urma lor, numele nu intru aseamenea unul
insu chip dovedescu, caci unit denteacei scriitori tau i o socotescu aceasta parte, cand in strimpta,
ingustA, cfInd in lath' inteleagere, unde pe lesne iaste a cunoate, ca dentr'un lucru ca acesta s6 intimpleaza si iaste oarecare confuzie, criTAvot; i turburare, carea nici gheografilor iaste cu putinta a
o desfaura : unde darn not va fi trebuinta sa ne odihnim cu intiintarea ce ne dau vechil autori,
scriitori, fie ruacar numai de ceale mai numite trait i noroade ce mat nainte in vremile vechi 86
afla intr'aceasta parte a lumii, intr'acesta chip darn not Inca de'ntaia data bAgAm seams ca cuvintul Asia, intre autorii vecti, in multe chipuri a fost lua t, si partea lumii ce se inteleage intr'aceia
in multe osebite feliuri zi.ii scriitori o Impartescu.
Pare rile de multe feliuri i infeleageri sent aceaste ce urmeaza.
www.dacoromanica.ro
28
(sail Cavalieratul), ce se zice nemteqte Guldenen Flies; latine0e Ordo aurei velleris;
frantozea0e [cu litere cirilice 1]: Ordre de la Toezon d'or ; italieneate : Ordine del
Tozon d'oro.
Apol la pag. 1060, iaraqi : SfirOt acestel istoril de toata lumea qi lu Dumnezeil facetoriul lumii, slava qi lauds. S'ail talmacit aceasta istorie den limba nemteasch In romaneasca, duph cum se veade, de Vladul Butulescul de Malhe01, logo-
..:;1..
www.dacoromanica.ro
t! 10
Jill
www.dacoromanica.ro
30
virit inferioare, ale noilor veniti. Astazi, cu toata lipsa dintre exposanti a unw
Grigorescu, a unui Mirea, etc., totqi tablourile expuse sunt i numeroase i interesante. Contrastele de care vorbiram devin mai rare, Si alhturi de lucrarile
muncitorilor contiincioi intilnim adeverate talente .Si chiar nazuinti de originalitate.
Dar dach regularitatea expositiunilor noastre a fost necesara pentru mersul progresiv al artistilor, publicul el insql intelege mai bine importanta i-i
www.dacoromanica.ro
31
prizoniera celel dintai maim ce se intinde spre dinsa. Ba Inca amestecul merge
si mai departe. Speranta D-lui Verona poate sh fie o tinera si frumoasa fata,
dar, alchtuita ca si noi din carne si din oase, ea nu intruneste tocmai acele
insusiri care sa, fach aparenta deosebirea dintre ideal si realitate. Am fi preterit sh gasim intr'insa mai mult o departath si dulce viziune, decat o fecioara
frumoasa calcand pamintul alaturea cu noi. Mai credem inch ca intreaga 111U1tiM3 ce o inconjoara are defectul de a innota in aceeasi tonalitate monotona, in
acelas colorit rece si obscur, fara, a se tine cel putin socoteala de distante si fara, ca
din lumina orbitoare, in care e imbracath Sperantau, macar o raza sa-o ajunga.
Mai credem iarasi eh episodul dureros pe care artistul ni-1 aseaza pe primul plan
este timid, sters si de un slab efect, cu toata vecinhtatea ramurelei de spin care
ar voi sa simbolizeze durerea phminteasca. In fine, nu putem termina observatiunile noastre fara a marturisi surprinderea ce ne pricinueste starea infloritoare
a sanghtil acestor nenorociti, atat de adinc chinuiti de setea si dorul sperantei.
Acestea in ceeace priveste executiunea ideei tratath de D. Verona.
Intru cat priveste ideia in sine, ne pare ca, ea ar tine mai mult de domeniul poeziei decat de acel al picturil.
In adever, speranta este o insusire sufleteasch care nu se poate traduce
prin miscari fizice si care nu poate naste in noi decat subt forma unei aspirapuni, catre care ne putem innhlta gindul, faxa a putea intinde naainele.
Printre celelalte tablouri expuse de D. Verona, portretul D-lui L. G. ne
pare o bung lucrare. Figura expresiva si de un colorit solid este plind de viata,
ba este chiar asa de plina, incat excesul sanatatii o congestioneaza. Cat pentru
www.dacoromanica.ro
i2
in tabloii pe trei parti din inaltimea lor. Nol ne simtim datorI sa multumim
D-lul Strambulescu, care continua traditia cea bund Si se cearca a ne reprezinta
nudul, cu care nu ne-a prea obicinuit artitii notri, poate tocmai din pricina
serioaselor dificultati cu care ail sa lupte la fiecare pas in acest fel de subiecte.
D. Strambulescu a luptat; Si data nu a fost pana la sfirit biruitor, totu0 a pu-
tut sa, aiba satisfacerea unor isbinzI partiale. Capul Elegiel sale exprima o
bland* Si o melancolie simpatica, iar coloritul aminduror tablourilor, dei cam
spalacit, este catifelat Si dulce. TotuI, femeile D-lui Strambulescu nu par a fi
executate in fata naturil, desemnul bratelor este putin ingrijit, iar formele busturilor nu indica indeajuns trupuri care ed.
Nota pur moderns a D-lui Strambulescu este reprezintata printr'un mic,
dar foarte dragala tabloil nPe stradaa, o adeverata jonglerie de culori violente,
din a caror alaturare i mesura reese totui armonia.
In fine, judecand totalitatea lucrarilor D-lui Strambulescu, nol credem
ca, odata independent Si alegendu-I calea, D-sa va produce opere pentru care
speram ca nu vom avea de zis decat cuvinte de lauda.
D. Loghi ni se infatieaza ca un adeverat temperament de artist, plin
de o fantazie pe care o sporete Inca influenta coalei simbolismului modern
careia pare a se supune, Si posedand simtul coloritului aa de desvoltat incat uita
adesea suEletul Si viata lucrurilor Si nu vede natura cleat prin culoare. dphigenia in Tauris ", ',Post mortem laureatus ", ,,Micul faun" sunt tablouri care ne
atrag mai mult prin farmecul culorii decat prin formele intrebuintate, prin
sfiritul sail felul reprezintaril unei idel. Fara indoiala, insuirea D-lui Loghi este
vrednica de lauda, totu1 ea ne inspira temeri pentru desvoltarea viitoare a talen-
tului sal de artist pictor, cad nu Sim intru cat D-sa va cousin* a se abate de
la aceasta unica a sa preocupare Si se va hotari a studia tot atat formele Si viata
naturil pe cat culoarea el. Numai tinendu-se seams de aceaste elemente multiple
se poate ajunge la pictura desavirita,.
Se pare ca D. Loghi cauta sa intre pe aceasta tale in tabloul ski ,, Orientala a ,
i tocmal din aceasta cauza nol '1 credem superior celorlalte. Cat pentru,, Trandafir
galben ", Macul, nArmonie negru galben ", coloritul redevine iara1 unica grija
a artistului, i aceste tablouri, fail a he displace, ne fac efectul unor ilustratiuni.
Fund incredintati ca D. Loghi nu ne da astazi decat nite acordurl frumoase, care in adever ne satisfac auzul, ateptam de la D-sa simfonia care sa
se adreseze mintli i sa captiveze inima.
D. Aricescu se prezinta subt un aspect cu titlul deosebit. In tabloul Spre
www.dacoromanica.ro
33
soare, melancolia crepuscular% care sterge nuantele si imbraca lucrurile in aceleasi tonuri plate si monotone.
Se intelege ca, in asem.enea conditium, padurea departata poate s% devina
lungul paravan albastru din tabloul D-lui Aricescu, iar lacul o pat% obscura si
Ora' transparenta. Noi nu avem nimic de zis impotriva acestui fel de a vedea ;
credem chiar ca s'ar putea exagera natura si obtine in acest gen efecte decorative foarte apreciabile; trebue bash' ca tot natura sa serveasca de model si sa se
indeplineasca si conditiunea ca intregul tabloil sa fie alcatuit dupa aceasi norma
si sa urmeze aceluiasi principil Urmat-a tot asa si D. Aricescu? Negresit ca este
firesc ca verdele palid si stins al copacilor de pe primul plan sa se transforme in
albastrul padurii care formeaza fondul tabloului sell; dar aceasta trecere se face,
in natura, treptat si cu Incetul, asa incat tonurile copacilor intermediari acestor
doue planuri nu pot sa apartind nici celui dintai, nici celui din urma. Iata pentru
ce, in fata tabloului D-lui Aricescu, ne sinitim jigniti vezend verdele copacilor de
pall aiurea, nu as putut s prezinte anul acesta decat prea mid si prea putine
lucrari, pentru ca ele sa ne poata da mesura talentului lor. Preferim deci, sa.
asteptam.
In sfirsit, pentru a incheia darea noastra de seama intru cat priveste sec-
tiunea picturii, observam ca printre operile atator tineri plini de nazuinti frumoase si luptand de o potriva pentru propasirea artei si pentru bunul for renume, ne apare singurateca, una din bunele lucra."ri ale unui maestru ce am
perdut si care a fost printre cel dintai care a tras prima brazda in telinisul artelor noastre. Voim sa vorbim de ',Narita teraneascau a D-lui Aman, in
III
Arta sculpturil, care la not se reducea altadata la productiunile unui foarte
neinsemnat num6r de artisti din care am avut durerea de a perde pe cel mai talentati, incepe si ea astazi sa." ia, ca si pictura, o desvoltare din ce in ce mai mare.
www.dacoromanica.ro
34
minunate.
vatiunilor noastre, cu cat in chiar sala expositiunii are sub ochi reproducerea
grupului celor trei alergatoria atat de remarcabil din acest punct de vedere.
Cam acelea0 calitati i cam acelea1 neajunsuri tntlinim in statua D-lui
Storck, Aruncatorul de pietreu. Forme corecte, musculature puternica, corpul
viguros i bine plantat, xruncatorul de pietre are ins& cusurul de a 'Area ca nu
voeqte se arunce nimic, i ne reprezinta mai exact lasitudinea modelului care,
ostenit de a pastra adev6rata atitudine, abia mai poate sa sustie greutatea pie trei ce voise sa arunce.
Stirim aci scurta noastra dare de seama asupra salonului acestui an i
seria observapunilor ce am crezut nemerit sa facem; nu doara ca printre celelalte lucrari expuse nu ar fi i altele care sa ne opreasca atentdunea, dar spatiul
de care revista noastra dispune de astadata find marginit, suntem nevoiti a ne
m.argini not to ine, promitendu-ne a reveni asupra for cu o alta. ocaziune.
I. MINCU.
www.dacoromanica.ro
MAREA NEAGRA
...
www.dacoromanica.ro
36
MAREA NEAGRA
tiran !
www.dacoromanica.ro
MAREA NEAGRA
www.dacoromanica.ro
37
38
MAREA NEAGRA
www.dacoromanica.ro
D. MIRE.A,
rl
ri
Bustul D -neI X.
www.dacoromanica.ro
JULIA HASDEU
D-neT Dr. Olga Sacara-Tulbure
-.....-1111-
I
61
Volume le Bourgeons d'Avril, Chevalerie i Theatre rni-ad ajuns la cunotinta catva timp dupa publicare ; insa caracterul de alba delicately ce le distinge
imi era pe atunci problems. Cu toate acestea, citirea for m'a facut N isator ; .i
mi-aduc aminte ca vaporoaselor mele ginduri le-am dat formula unui stih naiv
i neprozodic. Mai tarziil m'a preocupat i azi me preocupd, in chip hotaritor,
ideia unel lucrari care sa aleaga pios nota acestei fragede personalitali poetice, i
care sa predice sfintul adever inimel ranite de doliul acestor nouesprezece ani
virgini i geniali. Ceeace daii azi publicitath insemneaza, pentru mine, premitiile
unui viitor volum.
I. In aceasta intaie parte a articolului mein, taut sa coordonez i :A traduc
din opera Juliei Hasdefiexpresiunea complexa a unui suflet cateva detalii de
jnteligenta, in acceptiunea psichologiei, lasandu-le in umbra pe cele de simtire.
Incep cu perceptionismul poetel i continua cu imaginatia sa, ca sa. finest cu
frontonul de filozofie ce incununa stralucit dantelata -i arhitectura sufleteasca.
www.dacoromanica.ro
42
JULIA HASDEO
virginal, in ale carui cute incremenesc vinule de zapada, iar in al carui camp
transpar conture ordonate clasic si colori innobilate de nuantii.
Subt raportul auditiei, poezia Juliei Hasdeu e un crang, la ivirea unui
www.dacoromanica.ro
JULIA HASDEI.T
43
lat de sboruri nasdravane deschidea inchipuiril poetei fecioare tinuturi cercetate adesea si cu drag. Dar ceeace pare ca, 1i placea cu deosebire, era frumnsetea
legilor morale dupa care se carmuia Cara aceea ; cad nacolo once fapta buns
isi is resplata...nevinovaldei poti s-1 dal crezareiarinimile ce se adasta se
www.dacoromanica.ro
44
JULIA HASDEU
ticole contin : cel dintal, analiza caracterului sotiel lui Macbeth (lady Macbeth) si
cel de al doilea pe acea a caracterului lul Alceste (Le Misanthrope). Patrunderea
acute cu care sunt cercetate si discutate aceste caractere, atat de mult subiectate
de vorba ale criticii, te surprinde si te ademeneste. Julia Hasdefi poseda cu teraei4 intelegerea acestor geniale incarnarl ale scenei si ne-o proiecteaza tntr'o lumina clar-convingetoare. 0 mladioasa eleganta de gindire si de stil agereste rostul priceput si sigur al acestor studil critice. Desfasurarea for imi poarta gindul
catre apele pe care le face, subt degete abile, o catifea de pret ; si, as zice, cu atat
mai Inuit, cu cat inteligenta Juliei Hasdefi resfrange In aceste studil o tonalitate
velurata
de altruism si de filantropie. Aceasta distinsa intelectualitate isi inscrie titlul el eel mai frumos prin adinca -i simpatie pentru omenire. Articolul
Mon Moliere, in Intelesul caruia intra si se clarifica intelesul multor poezil din
Intaile volume, imi e o probe categorica. Pentru aceasta, inteligenta Juliet Hasdeg, In invecinarea el cu simtirea, te infioara Intr'un chip discret si dulce....
Acea, a caret vizionalitate era ninsoare de zabranic pe plaiuri Inflorite ;
acea, a caret auditie era broderie wagneriana, trebuia sa aiba farmecul angelic
al unei astfel de inteligente.
Julia Hasdeti era o cugetatoare si o erudita. Si aceasta nu e, poate, extraordinar ; dar ceeace este, fara indoiala, e linistea, e taria, e cumpatul sutletesc
cu care Julia Hasdefi a putut sa fie si a fost cugetatoare si erudita. SA te Indrep-
tezi stapin pe tine printre teancurile de tomuri pe care bibliotecile ti-le darma
Innainte, sa al firul Arianel in Labirintul Cugetarii omenesti, sail facl loc fara
sfiala prin invalmasala celor ce ajuta la cladire si cladesc Babelul stiintifico-filozofic de azi
Doarnne 1 la nouesprezece ani;
aceasta 41 releveaza o constructie de spirit foarte rare, o sigura,nta si o energie intelectuala, admirabile.
Intr'adever, mintea Juliei Hasdefi institue in tot ceeace 41 insuseste prin studio
o discipline si un control de neinfrant. Diversele sisteme de filozofie '1 sunt famiHare ; echilibrul cugetaril sale e complet ; convingerile-I sunt formate. In mijlocul tuturor cartilor si intregei for invetaturi
cu toate pa'rerile, cu toate ratacirile si mai ales cu toate contrazicerile for
Julia Hasdefi innalta piedestalele
de granit a doue idei : Duranezed si Immortalitatea Sufletului. Cate case jalnica,
pentru nos acestia-lalti, pens sa ajungem si sa remangem aici hotarit, cata dureroasa trepidare sufleteasca si cat pecat 1
In fine
Julia Hasdefi, acest suflet pur si nobil, schimba aspra noastra
haina parninteasca in zaimful rourat cu stele al transexistentei, murmurand armonia unul Credo idealist care 1mi va aminti totdeauna sfirsitul 1111 Phedon.
Solitude
e acest cantec al lebedel:
Viens, mon Arne, allons bien loin,
Allons dans l'invisible espace
www.dacoromanica.ro
JULIA HASDECJ
4)
www.dacoromanica.ro
46
JULIA HASDECI
parerea de red mi-a vijelit in suflet val amar, din spuma carul am smuts aceste
fraze:
beati de atata stump parfum qi apoi de florae uscate ce nu-I vor mai reda ;
ratacit, imi lasam In palme fruntea qi Imi cautam cuvintele...
Da.-- ortensiile de odinioara all cazut pe bratul de otel al coasel Mortil;
suflul el hain a qters strb.lucirea diamantelor de altadata; gura muta-1, gestul
wort. Dar Lumina ce iradia prin ochil azi inchii, dar Ideia, sub al carei ,, doigte-ii,
vocea, astazi amutita, plimba claviatura atica, dar isvorul de inteligenta qi de
armonie pe care II cascada sdrobitul gest de acum to simti prea bine inima,
ca nu s'ail stins subt stinsa terna, cum s'ar stinge un Izvor de apa, subt stinca
fulgerata. Forta cea nobilk care da sctntee ochilor i farmec guril, n'a putut
pieri
caci e nepieritoare
Din atatea dorurl, fall nume i inteles, cate ne infioara In serile de April,
din atatea aspiratil pentru care orizonurile de aid' sunt neIncapetoare, din atatea
visurl ce Infloresc qi se scutura In noi, dar al caror germeni nu prind pe pamInt
ne crest in ceasul mortii aripe de azur qi de luceferi; qi pe leganarea for intram in gloriosul inefabil al Vietil de dincolo de Moarte.
Iar toate frumusetile, cate astazi ne rapesc inima qi mintea, le reafiam
acolo In patria for adeverata. Caci, pe pamintul nostru, atat crinil cat i sufletele
pure Bunt nite flori exotice. ySi pentru a :
Ici-bas thus les lilas meurent,
Tous les chants des oiseaux sont courts
vom gasi acolo veil care sa, dureze vecinic.
www.dacoromanica.ro
JI.ILIA1HASDEO
47
Acolo, axioane din graiii de serafimi vor voluta, etern, subt bolti de diamant. Si angerl vor cants In viori ale cAror coarde nu vor mai trAda arcusul. Si
crinil nu vor mai agoniza in racle de cristal. Si de racle Imbricate in alb nu se
va sti ; cAci desi viata tuturora va fi feciorelnicie, pururea subt douezeci de am,
Moartea va fi moartA.Dar tine dintre nol ar putea s spue, In limba pAminteasca,
fericirea de care se invredniceste azi acea pe care eii, cel red si mArginit, o plang
in aceastA criptA ? ...Cad racla el fu o cupa vengianA, viata ei un cantec intrerapt, iar moartea el se implini la nouesprezece alai 1
Sclav ochilor, jelesc amintirea infatisArii ei, cizelatA in aceasta marmura. Rob inimii, sovaesc subt greuatea pamintului ce port cu mine. OglindA degradatA, resfrang, cu totul imperfect, transcendenta raza, pe care Soarele-tuturor-luminilor o dArueste constiintei noastre.
Si in momentele acelea, peste Incordarea sufletulul mai, prindea s treats,
in sbor sonor si rar, vestea maret lugubrA a unui nog sosit, rostita in graiii de
arm& Cimitirul port pe marea furtunoasa a vigil omenesti anunta in clopote stirea el o noun luntre se apropie, ostenith de valuri si de luptA inutilA.
antra in pace era intelesul ce se innaripa cu vaerul aramel si 41 risipeste gindul in parfum de rugaziune Celui Ce a Intins tot cerul ca pe un covor
si cu ape a clAdit Palatele -de -sus" 1
Si o liniste de templu lasa hlamida cugetului mai. Incomparabilul prestigita al sfintelor credinte se incadra, in mine, cu
maiestatea ultimA a clopotului mortilor. Un vis rapit si Inflorit de catedrale se
I-atat de min-
urechile sufletului 1111 Pavel, celui ce Te gonia pre Tine, si ascutiraea mintil lui
cu totul o al strAlucit; asa si genele inimil mele, cele intunecate, lumineazA-le,
ca sA strig Tie" :
Doamne, vezi pe cel nevrednic si prea slab ; cugetulul meil pasere osteintinde-I ramura cea verde a Fericitel Credinte ; primeste in
nitA si pribeagA
pacea Ta cea negrAitA sufletul ce Ti se fringe, Doamne!
Topeste pAmintescul simtiril mele in issopul IndurAril Tale.
FA din inima mea cAdelnita de our Templului Teti si din simtirea ei mireasma de tamie Slave! Tale.
Si Sflnta Cruce si Divina Restignire si Golgotha, pe care s'a pecetluit cu
Singe Neprihanit zapisul RescumpexArii, Doamne fA-Le ca sA straluceasca de-apururl In mine, din Innaltul Sfintei Evangelii 1
4
www.dacoromanica.ro
48
JULIA HASDEt
Tata mormint simbolic, iata marmura induiosatoare, iata oase ce ye odihnit! in pacea Domnului inima si cugetarea mea, in fats. voastra.
Sutlet pur, iata ce'mi vorbeste semi psalmodiaza. sufletul
privind, din
noaptea lui cea paminteasca, steaua fericirii tale si noianul sideral al Tariel care
ne-a binevoit.
Julie Hasdea, virgina si poeta, remai suava in cadrul artei mele, purtand,
p. &care timpla, un trio de crini in numele Prea Sfintei Treimi!
GRIGORE PICULESCU.
..--...1-----
www.dacoromanica.ro
n marginea celui mai apropiat oral se afla o casa mare si frumoasa ale caret
6- )gradini se intind pang pe malurile mele. Acolo, pe o band, ascunsa in umbra
deasa a catorva tel, vine sb, stea in toate dupa-amiezele frumoasa Elena, o
copila numai de 15 ani
i acum, zise riul, ca s5. lute legi si mai bine povestea, inchide ochil,
i gindeste-te mult, mult, la copila pe care a-i visat-o odinioara in copilaria to i
pe care a-I asteptat-o zadarnic atata vreme. Te-ai gindit ? Ce frumoasa trebue
sa fie, nu-1 asa ? 1 Si totusi, oricat de inflorita inchipuire a-I avea, par'ca mi-e
teama ca nu cumva in gindurile tale sa se fi intrupat o fecioara cu obrajii mai
putin albi ca ai Elenei, cu ochi mai mica si mai putin negri ca ai el. Asa e Elena :
cu per lung, matasos si negru pe care it poarta impletit inteo coada care trece
www.dacoromanica.ro
60
strhlucirh ca doue stele i dol trandafiri i se aprinserd in obrajil lul mai albi ca
fiorile de crin. Cat e de frumoash I it auzil optind,
cum a vrea sa -mi lipesc
data buzele de gura el impurpuratal Dar, ochiul lui Dumnezeii e atotvezetor
Si trebue sa-I ascult porunca I Cand m'a trimis pe pamint mi-a zis : Ia seama!
voind sa indulcesc necazurile in care se tirdsc muritoril, le-am dat for anger!
frumosi asemenea voile; nu cumva sa furl inima vreunuia din angerii lor ; orl,
obicinuit cu sarutarile frateti pe care vi le data intre vol angeril, sa atingi vreunul cu buzele tale, cad, in chiar focul sarutului teil 41 vel arde aripele i vei
remanea pe pamint aa cum al fost in clipa in care to -am luat in ceata angerilor
me! Du-te !
... Am plecat far% sa fi priceput intelesul poruncil, cad' imi ziceam :
Pot fi oare pe pamint Angell mai frumo1 decht angeril din cer ? i dach sunt,
vor fi el atat de frumo1 'neat sa me fara sa uit porunca Celul atot puternic ?
am colindat lumea in lung i in lat, dar, drept sh-ti spun, riule, ca n'am
vezut o copila care sa me indemne la ispita ca frumoasa de colo ... Cum a vrea
sa -mi lipesc numai o clipa capul de sinul el, sh-1 taut lung in ochi i aa, din
fugh, sa -1 fur un sarutat I Ce dulce.trebue sa fie! Numal gindindu-me me cutremur de placere. ChM deosebire intre sarutul frhtesc pe care intro ci i-1 dal].
angeril i acela pe care I-a fura de pe buzele el
Dar mie nu mi-e dat sa
gust din aceasta placere, chef mi-a perde aripele i ra'a intoarce intre muritorIlD
....
copilel ca ati prins viata in gindurile el; tntr'o clipa farmecul for o stapini cu
totul, cu atat mai mult o stapini, cu cat glasul acesta tainic al sufletului 11 asculta pentru intaiai data. In ochil el se aprinse sclnteia sfinta pe care numai
glasul iubirii o poate aprinde; sinul ei se batea ca in prada unui vis liner.
www.dacoromanica.ro
51
ispita si du-te!...
S me due! Ce lesne 41 vine sa vorbes ti, riule, ca si cand niciodata
n'ai fi cunoscut simtimintul acesta, singurul care leaga pe angeri cu muritorii,
singurul sinnimInt omenesc pe care it cunosc stelele si luceferil 1.... Nu, riule,
n'o s pot pleca asa de lesne cum crezi tu! Vogl s'o mai ved odata. Nu-ti fie
teams, Irni void pazi aripele; o voiii privi d'aici de linga tine si data, cumva
imi vol vedea ochil stralucind de dorul unui sarutat, to rog pe tine, riule, sa-ml
soptestI numai atat :
ispita!....
,
vestea nesfirsita, ochii lui invaluira copila Intr'o privire plina de dor si de pe
buzele lui se desprinse asa, duios, ca un cantec, cuvintul iubire .. . In aceeast
clips chiar, copila inchise cartea si o puse pe banca ling dinsa, privirile ei ra-
www.dacoromanica.ro
52
tack& pe cararile gradinel i buzele ei murmurara inset : iubire I Ito lipi mainele
de sin ca pentru;a4 linipti bataile, se ridica de pe band. qi se apropie incetinel
.de mine. Ochii el, marl, negri, se oprirt pe undele mele intrebatori. Riule,
zise dinsa, n'ai putea to sA-mi spui ce se petrece in sufletul met, caci et nu-1
mai pot intelege 1 ? Nu mai departe cleat eri, qi pentru intAiaidatA, am incercat
o simtire noun. Uite, steteam ca totdeauna colo pe bane& i citeam, ajunsesem
tocrnai in partea cea mai frumoasa a carp, cand plutind pe aripele vintului, on
adus fiind de mirosul florilor, ajunse pant in auzul met un glas tainic i fart
seaman de dulce. Mi se paru ct cineva imi qoptete la ureche intr'o limbA pant
atunci necunoscute. mie. Intr'o clipA farmecul duioaselor oapte me stapini cu
totul, se strecura in gindurile mele, unde prinsera vial& i inteles. Intr'un cuvint
optit mi se 'Area ca, tre,e0e o poveste intreaga, frumoasa, de o mie de on mai
frumoasa decet aceea pe care mi-o spunea cartea ce-mi stetea subt ochi; pe
paging rindurile se invalm4ira Si intre ele qi ochil mei se asternu un vol pe care
nu-1 mai putuit patrunde. Imi lual ochil de pe carte i privil aiurea. La mirarea
ce facuseM din perul i de pe rochia mea se desprinse un rola de fluturi. In jurul
men, teii iii aplecasera pant jos ramurele for incarcate de flori aurii pe care furnica o lume intreaga de fluturi i albine. In aerul incarcat de mirosul florilor de
teia, ciripitul peserelelor plutea duios i tainic ca o cantare venitA din alt. lume...
Doamne, cad frumusete, cat farmec pluteW in juru-mil imi ziseit i par'ca
indemnatA de tainicul glas care imi vorbea acum din chiar gindurile mele, me
intrebaiti :
Pentru ce toate acestea ? pentru tine risipe$e firea atata incantare ?
Pentru tine atatea flori ? 1... De ce aceasta goana nebuna de fluturi ? Ce dor
neinteles pune in graiul paserelor atata mingiere, i de ce tot doue cite doue
se giugiulesc ele pe ramuri? Trebue se', fie o taint pe carertoata lumea o tie,
numai et nul ....
Atunci, din adincul sufletului met, tainicul glas imi opti : Da, e o taint
dint& i mare in jurul careia toate plutesc, e iubirea I . . . Iubirea 1... inginarA
buzele mele de cateva on in ir ca pentru a prinde tot intelesul, tot farmecul
acestui cuvint. Iubire
me inganara albinele qi pAserile din juru-mi, i pe fiecare
floare, pe fiecare frunza, razele soarelul stria : iubire. Incetul cu incetul toata
gradina se umplu de cantecul acesta duios i dint. Mi se pAru atunci ca desleg
marea taint. In mintea mea toate prinsera un rost; tiam cA florile traesc numal
pentru sarutul fluturilor ; tiam ca pAserile canta de dorul unei desmierdari i eh
in mirezmele ce umplu aerul plutete betia ce se respindW,e din atingerea tutu-
www.dacoromanica.ro
53
el, pe care 11 doream si de care totusl mi-era atat de frica... Si de ell nu mai.
am liniste. Tot sufletul meil e plin de aceasta simtire noun; totul si toate cate
me inconjur numai prin ea le ved si le judec. Sufer si, totusi, e o suferinta asa de
dulce si datatoare de fiori, ca alinarea el n'as voi-o I Ce trebue sit fac, riule ?
da-mi to o povata I ....
Puteam oare sa-i (Tail vreuna ? Cunoaste iubirea vreun leac ? Ceeace
puteam sa fac era s'o mIngli.
Last., stergeti ochil inlacremati, copila! ti
ziseiii; citci simtirea de care 'mi vorbesti e vrednica de sufletul tell curat si sufle-
tul ten e vrednic de dinsa. Astazi on mai tarziii, fart sit o cheml, ea tot ar fi
venit; e darul eel mai dint pe care vi l'a harazit voile cerul; fail iubire, viata
voastra n'ar avea rost 1 Incalzeste-o la sinul tell, copila, si In rugaciunile pe care
be vel innalta lui Dumnezeil cere-i sa-ti izbindeasca visul.
',Bine, riule, zise copila si pleca incetinel pe carare. Dar abia se departase cativa pasi ca angerasul se desprinse si el de pe craca teiului si batend
is seama, andin aripioare pluti pe urmele copilei. Ia seama 1 ti strigaiil di;
gere..., ispita !... Dinsul ins& nu me auzi, se apropie si mai mult de frumoasa copula si in curind se pierdura amindoui pe cararile gradinei...
www.dacoromanica.ro
54
zise
,,Marta,
A doua-zi, in zori, me trezil in glasul gradinarului.
el femeii lui care culegea n4te trandafiri putin mai departe de dinsul; Vino
de graba, Marta, sa vezi ce minune..., privete 1... ...i gradinarul aplecandu-se
ridica de pe banca un copila dragut cu ochii marl, alba*i. Marta se apropie,
lua copilaul din bratele barbatulul el.
zise dinsa cu glas tremurator ;
Cine
',Cat e de frumos, Lazar
tie ce parinti far% Dumnezeil Fail aruncat aci peste noapte L.. Ce reel 'I sunt
manuitele..., me mir cum de nu 1-a ucis racoarea dimine ii I Nurnai privete,
Lazare, ce ochi marl i vii si ce surfs bland I-a pus Dumnezeii pe buze..., par'ca
e un anger 1...
tii inteadever, femeea nu se inela, cad, data ar fi cautat in jurul bench,
ar fi gasit poate i doue aripioare albe, aripioarele angeraului care se lipsise
de nemurire in schimbul unel sarutari.
H. Cop!.
www.dacoromanica.ro
MEP. 1,
i '::,"
.',. -`
:'.el
/7.
"ns:
.;,
..
t:
4.
..
..; "-*".
t,,..;44.Zl'i()
.44,7)N4'7',,' wi
f.
..11
-Or IS:
;`
7. ra
"
44..-
.4
14.'
-.._
N3
Net
-r
1.
I,
t.
L
E3
''
"
1'1
www.dacoromanica.ro
,,10.
A-
IN CRING PIERDUT...
www.dacoromanica.ro
58
IN CRING PIERDUT
www.dacoromanica.ro
SIMFONIE
Lan D. Nanu.
www.dacoromanica.ro
60
SIMFONIE
www.dacoromanica.ro
CRONICA
LITERAR A I ARTISTICA
....11..1.
el din urine volum de nuvele al D-luI Vlahuta, care a aparut zilele acestea subt titlul Clipe
de linite, sintetizeazi oarecum anil din urme al poetului, in melancolia sufletuluI see pururea indurerat. Ca forma, aceste nuvele cristalizeaza frumoasa limba romaneasca pe eleganta cunoscuta a stilulul set. Clipe de linige pureed dintr'o patrundere sufleteasce, dintr'un
dar recunoscut de observatie si analiza, iar subiectele ce le alcatuiesc sunt trase din tumultul vietii
pasionate, din eterna durere si eterna iubire.
Volumul coprinde aproape treIzecl de nuvele si schite, care ating mal toate patimele vietil
noastre sociale. De la aspectul adinc dureros al teranuluI roman, a carui suferinta surds fierbe in
sufletul lul, la drama casnica a sotilor din societatea innalta, despartitl prin abisul diferentel for de caracter, totul e cercetat. La Vlahute, de.i strabat intr'o clips de gindire fulgere multe, lini$ea
cumpanita cu care priveste cele mar adincl si mal zguduitoare probleme '1 da aerul unul pesimist
pins, redus la ultima explicare a procesuluT vietiI : predestinarea.
Predare, pe care cititoril nostri o cunosc deja, se ridica pe o canava curioasi : Baltes e un
bolnav de o sensibilitate delicate, produsul fatal si inevitabil al multor ant de extreme incordare
nervoasa. El a sorbit paharul snferintel omenestl pine in fund, izbit de obstinatia unel soarte de
fer : aIml inchipuiam soarta mea ca pe o bunica betrani si avail care me lase se sufer si stringe
mereil ban peste ban, pentru ca intr'o bung dimineata se-mi arunce toate comoara la picioare si
se-mi zica : Late, pentru tine am adunat-o la Iar and a ajuns la limanul dorit, dupe douezed de ant
de succese si de glorie, se naste in sufletul lul viermele teribil al indoielel, prabusirea totala a
celor construite, deslantuirea unel furtunI sufletestl de neincredere pane la hipohondrie ; ',Curios
fenomen se petrece cu mine de atva timp si marturisirea lui are o amereciune grozave ; nirnic
www.dacoromanica.ro
62
CRONICA
nu-I maT teribil ca aceasta nAruire morals a neincrederil in tine, rAtacirea to inevitabilA in intu-
neric. Cia Balte e intr'o analiza eterna ; el observa cele done directiunI opuse ale euui sau :
rIn tot-d'a-una am simtit clar i distinct in mine prezenta acestor done fiinte : una care produce i
alta care criticit.. Criticul din el devine inchizitorial. (Mee miqcare este urmarita, analizatA, patrunsti;
e o tortura. Vin apoT conjecturT stranil asupra mortii; i respunsul e acela : nLa ce sA mar porti
printre oamenl priveli.tea penibila a ruiner tale, mizeria tristA i desgustatoare a vietii tale distruse ? Si apoT hotarirea stranicA : "Ea in seara asta me sinucid ". Cacl moartea pentru Balte e
necesarA. Sfiritul a fost hotaritor, logic incordarii lui psihice. nA doua zi l'am vezut acoperit de
for! Intre fliclif aprinse cu feta seninA aproape zimbitoare ". In aceasta scena, pe care se lass o pliitire shakesperiana, suffetul e coprins de o tristetA dureroasA, aproape bolnavA ; to simti zdrobit.
Daca trecem paginile volumuluT, intram in atmosfera vietii de la tars, cu toate pArtile el
intunecate i naive. Starea socials a teranuluT roman a inabuit superioritatea lui intelectualA 1
morals. Ceeace-1 caracterizeazA cu deosebire e sentimentul cinstel i datoriei complimentare,
si
D-nu Vlahuta a brodat pe acest subject cateva nuvele : Mos Marin, hi straini i Frati de truce,
zugrAvind orl gelozia units cu brutalitate, pizmi i crima, or! rezemnarea i renuntarea mar bine
decat suferinta ruinel amare. Subt condeiul sell, teranul capata o infatiare de martir ingenuchiat ; el nu maT e un imoral corupt i red care face crima instinctiv ; motivul determinant at
crime! e bine desluit. In alte scene sunt zugravite atatea nevol casnice ale bietulul Wan ; De la
Ora, Socoteala, La anie sunt icoane teribile de suferintA.
Drama casnica e redata de Vlahuta in aspecte limpezi, cu incordarea ei atat de extraor-
dinary in lumea mare cat i in popor, cu prApastia-i de profunda discordie Intre sot!. 0 viata
e o icoana din lumea mare, e omul bun, muncitor, onest i rezemnat purtand jugul ambitioasei infurnurate i ware, neavend nimic stint, capabila sA-I mints i si-1 negustoreasca totul : barbatul,
copila, con0iinta. Pe subiectul casnicieT sunt =delete : Luna de miere, In strada, Coriolan, in
care actorii suet diferitT. Cand barbatul e un decavat, care a cheltuit intr'o clips toata zestrea nevesteT, cand un derbedeil corupt i erotic, cand femeea e proastA i rea, batendu-0 joc de rana artistulul umilit.
Ca toate sulletele ileziluzionate, Vlahuta se intoarce cu drag i cu tristeta spre copilaria
lii! ; el evocA timpurile de frumoase iluzil, de suferinte intense i ridicole, i le contureaza cu frAgezimea for minunata in Mogildea, Un Craciun, etc.
In Mo Peiu reda figura stranie a maniaculuT care patruzeci de ani n'a facut altceva decat
sa lucreze cu toatA energia o jucarie de lemn ; cap enigmatic, suflet larg 'ma sucit, caracter constant, mot's Pehl e un om bizar In once caz, care nu se Impaca de loc cu societatea plina de meschinfirif i vanitAti.
Volumul sfirete c'o amintire sfinta a poetului nDupa. Eminescu. ; in acest articol el 1st
aratA desgustul i durerea In fata ameteleT de Erni:A i de ide!, pe care cei nechemati au creat-o
in urma marelul maestro. Dar ninstrumentul perfectionat larg i bogat ateapti mina organistulul
ca sa-T smulgA de subt clapele adormite acordurile viT ale celcr mai variate, mar calde 1 mar atingetoare melodil. Si maestrul va veni de sigur to
lath pe scurt coprinsul volumuluT D-luT Vlahuta.
Pe acel fond de limbA, despre care D-nu Vlahuta vorbe.te mai sus, tinerul poet D-nu D. Nanu
a tesut de curend un volum dragala de versurT : Nocturne. D-nu Nanu are o calitate frumoasA :
versurile sale abunda In armonie i sonoritate, i dacA faurirea stihulul ar fi mar ingrijitA, cu
sigurantA am inregistra In fiecare poezie o lucrare de valoare. Totu.1 versul sau e tort de matase pe un fond sufletesc de o delic,atetti ran Durerea si la D-sa e priusa pe rindUri duioase de
melancolie ; iluziile poetuluT,
aceste florI vecinic moarte,
sunt planse cu rezemnare, singura-
www.dacoromanica.ro
63
CRONICA
tatea sufletulul sea e purtata ca un vis si in calea eT alearga spre aceasta fantoma a anilor tinerT,
a unel femeT-poems ideals
0, peste gindurile mele, pe sufletu-mT ce piere'n noapte
Asterne muzicg suave din armonia to de soapte,
Apropie-te vis-femee....
Sail ca in aceasta bucata de plingetoare duiosie,
Il mint cu totTnetrebnicil
Durerile me sorb,
Cad ele mi-s curtenT,
Necazurile sfetnicl.
Desi pane astezi coardele lirei D -luI Nanu nu ail prea marl vibratiT, viitorul insa va degvirsi acest talent suav si placut, prin desfastuarea IntreguluT izvor poetic intrezarit. Inventivitatea
sa e fecunde, aparatul evocativ deslusit, sentimentul puternic.
Flori, aplauze, ovatiuni, iata bilantul Juni! Noemvrie cu privire la spectacolele serioase din
BucurestI. D-soara Agata Barsescu, distinsa artiste dramatics, la teatru; D. Dimitrescu, tenorul
simpatic si puternic, la opera romans; D-na si D-soara Teodorini la teatrul Eric, toll all atras si
incantat publicul, cum de mult timp n'a fost el incentat. 0 lecliune pentru viitor administratieT
teatrulul si opereT nationale de a se incunjura totdeauna de maril nostri artistI din strainatate.
*
Ca in toll anil, Cercul Amicilor Literaturil si Artel romine a tinut si anul trecut sedintele
sale regulate. Serata inaugurals a avut loc in saloanele prea amabileT D-nel Haret. In urme, directiunea ziarulul L'IndOpendance Roumaine, potrivit unel dispozitiunT a regretatuluT George Em.
Lahovari, a deschis Cercului saloanele sale pe tot timpul ierneT. All vorbit si citit in stele serate:
D-nil 011anescu, G. Dimitrescu -Iasi, N. petraru, Ionnescu-Gion, I. T. Florescu, etc.; all executat
bucati muzicale si dra malice: D-soarele Pretorian, Fischer, Sperantia, D-nil Dinicu, lliescu, Flesch,
Nottara, Demetriade, etc.Membrii Cercului au urmerit cu un interes crescend aceste reuniunT.
A.
TEATRUL NATIONAL
www.dacoromanica.ro
64
CRONICA
Se mai vorbim de marele talent al D-soarer Barsescu ar ft de prisos, dace nu pentru aceasta
revisti, cel putin pentru toti cititoriT nostri, care, dace nu all avut fericirea se '1 poate aprecia prin
sines!, au putut totusi afla, prin once organ al preseT, entusiasmul ce el a ridicat in publicul bucurestean. Cad tot e de admirat in D-soara Barsescu : fizicul impunetor si armonios, vocea puternicA
i caldA, de o mlAdiere rare, pornind de la sunetele cele mai aspre pentru a se pierde in inganarile
cele ma! delicate, ca o furtuna, in stare sa sfarame copacil secular! si sa se imblanzeasce in adieri
.ovAelnice, legenand abia un freamet de frunze; dictiunea minunatA de limpezime si de petrundere;
gestul rar si precis, care in be sA turbure atentiunea, o deteapta, o lumineazA; stiinta scene! apol,
impecabilA, gi, in sfirsit, exacta si minutioasa infatisare a rolurilor celor mai extreme si celor ma!
disperate. Din toate aceste calitAti, ajutate de o putere de munca supraomeneascA gi frAmintate
impreuni de o inteligente superioarA, este plasmuit strAlucitorul talent al D-soarer Barsescu.
Scriam aci anul trecut, gaud un paralel intre doue celebritati marline ale scene! lirice,
cA una era mered Inaintea rolului pe care it reprezinta si cA it masca oarecum cu personalitatea
sa proprie, ca si cum ar fi zis publicului la fiece moment: Asa e cA bine Lai lade in acest rol ?pe
tend ceealaltA 11 intrupa cu asa perfectiune, cu asa constiinta, !neat null mai dAdea seamA spectatorul dace vedea o realitate sau o fictiune. Celece scriam despre aceastA minunatA artiste le pot
repeta despre D-soara Barsescu. Ba chiar dinsa merge mai departe pe aceasta tale cAnd, interpretend rolurl de fiinte virstnice sau mistuite de trude, de boalA, de mizerie, i. l uitA pane si acea ginacea cochetarie &easel, ultima si cea mai mare jertfa a sufletulul femeesc.
Inutil de a mai insists asupra acestul subiect ; ar ft a repeta ceeace o lume stie, ceeace
presa a trimbitat pe toate tonurile, de la cea mai entusiastA pane la cea mai putin favorabilA.
Ceeace insA, trebue notat este cA trecerea pe prima noastre scene a D-soarei Barsescu a
transformat cu desAvir.ire actoril teatrului national. Mediocritatea lor reesea, la primele reprezentatiuni, atat de palpabilA, atAt de vedita, inrat admiratoril for eel mai neinfrinati hicruntaii sprincenile, mesurand distanta care 11 despartea de adever si de frumos. Public benevol ti ingaduitor,
acestI admiratorl aplaudasera cu celdura si me grabesc a o spune cu sinceritate, niste creatiunT slabe, ciudate, ridicule une-ori, care ne uimeati inse pe nor, pe eel mered nemultumiti, pe vecinicii cetittori de noduri in papurT, prin copilereasca for conceptiune, prin infatisarea lor fenomenal
de nelogicit, nemArginit de false, de nechibzuitA, de neartisticA. Exageratitfnea o credeaii cA este
sublimul ti priveaU simplicitatea ca o &wade a lipsel de mijloace. Intonaii fats in cuvintare, pentru
cA intonarea juste li se perea banalA, gi gesticulad intr'un vecinic pi voit contrasens, pentru cA nu
ceutad sA subliniezP rolul, dar istetimea lor proprie. Intr'un cuvint, absurdul li era legea.
Acum insa, cu incetul, de cAnd aft de dat replica D-soarei Barsescu, pilda, sae poate chiar
povetele D-sale,
modificat. IT vezi miscandu-se ca toatA lumea, vorbind ca toatA lumea, gesticuland mai rar pi mai crestineste, ba chiar, uneori, nemerind efecte potrivite cu rolul gi trAind ca buni
vecini cu estetica. ImI daft impresiunea ca-,ST tree examenul din urine de la conservator si imi vine
a me gindi, privindu-T, cA vor fi bune dobindiri pentru teatrul national. In adever, ei sunt la scoala
cAnd joace alaturi cu minunata for tovaresa ; si dace trecerea ei pe prima noastrA scene nu ar fi
dealt o scoala pentru societarii actual! pi viitor!, ar trebui totusi sa-I multumim cu recunoscintA,
uitatorl chiar, de s'ar putea, sA fim, de once alte sublime impresiuni ce ne-ar lasa.
InsisT artistil nostri de frunte par a se fi ridicat mar sus, cu prilejul acestel distinse tovarasil artistice. Am fost superior atinsi de jocul nobil si sobru al D-lui Nottara in cateva drame; am
fost superior impresionati de compozitia unor rolurl ale D-lui Demetriade, pe care l'am aplaudat
adesea in scene de o rare valoare artistica.
Acestul merit al D-soarer Barsescu Ii este 'Arta D. Scarlat Ghica, actualul director general al teatrelor, i numele for amindoue sunt vrednice se resune alaturi in amintirea zilelor faste
pe care am avut norocul se be apucam.
A. DAVILA.
www.dacoromanica.ro
ilele acestea a aparut a doua serie din Choses vues1) de Victor Hugo, in care stralucitul sae
eondeiti descrie scenele de capetenie din timpul ski, si ne face sa asistam la deskurarea
evenimentelor care au zguduit Franta moderns, pe Biqa fapte de un interes particular. Sunt
lucruri admirabile In acest volum, scris in iuteala condeiulul, fara ordine si Para cronologie.
Lucrarea incepe cu anul 1825 si sfirsete cu moartea lul Charles Hugo in 13 Martie 1871. Gasim
cateva interesante scene asupra mortil lul Ludovic XVI, raportate de catre un martor ocular.
Amintirile intime ale lul Victor Hugo privesc mai ales viata politica. Oamenil Frantel sunt
caracterizati dintr'o singura trasatura de condeiii, incat ni se da o multime de portrete vil de academician!, de comedian! politic!, etc. Gasim de asemenea tablourT interesante relative la Asediul ParisuluT, cum ar fi, spre pilda, cel urmator : Nimic ma! incantator dimineata Ca zorile in Paris. Se
lumineaza de ziva. Se aude mai intai un zgomot de tobe, apoT un sunet de goarne, cantec inaripat
si razboinic. Apoi se face Were. Dupa douezeci de secunde tobele reincep, apoT goarnele fiecare
repetandu-si cantecul, dar ma! departe. Apol tac. 0 clips dupa aceea, mai departe, acela zgomot
de goarne si de tobe, mai vag, si totusl desluqit. Dupa o pauza incep tunurile foarte departe. Apol
se and par'ca in marginea Aril, dar nedesluqit, asemenea mild ecoil. Se face ziva .i s'aude stri
gatul: La armel Soarele resare, Parisul se desteapta, etc.". Astfel acest extraordinar genid pare a
se distra in mijlocul tumultuosulul asediii, In care altii consternati privea4 in juru-le cu grija.
Printre nouile cart' franceze aparute de curind mai semnalam volumul lul Jules Breton,
intitulat Nos peintres du sicle, despre care revista noastra a vorbit deja, in care cunoscutul pictor
e/
www.dacoromanica.ro
66
francez arunca o privire generals asupra maestrilor secolului acesta. Jules Breton, care a trait in
intimitatea celor mai multi dintre acesti pictori, ne da figura for si cautA sA stabileascA nota personals a fiecAruia. Concluziunile sale si cumpfinita sa apreciare sunt %cute cu o rarA competinta.
Volumul e scris in aceeasl limbs inflorith cu care el s'a produs in toate articolele de critics artistica.
0 carte interesantA pentru moralisti e Le Ulan du divorce, de Hugues Le Roux. In aceastA
carte, scrisit cu spirit, autorul dezaprobh divortul, pe care il analizeaza cu cifre, distingend mediurile
sociale, etnice si religioase in care se produce, indicand gi comparand consecintele acestui flagel.
Dar autorul le prezintA inteo forma atrAgetoare, servindu-se de citatii biblice inteo scena vesela,
aducend In sprijinul seA povestiri ingenioase.
* * *
Revue des deux mondes, 1 Noemvrie. In articolul La France et its question de l'extreme Orient, Rene Pinon se ocupA cu aceastA cestiune a imperiulul ceresc, care de cativa anT
incoace a devenit tinta politicei europene. Extremul Orient filind cheia afacerilor comerciale, e dominat
de politica cotropitoare a imperialismului britanic si Franta nu trebue sA remit& indiferenta. Cestiunea e cu atAt mai interesantA cu cat Franta constata autorul a devenit oarecum o putere
asiatica si forta sa eclipsata oarecum in Peking trebue st-s1 recastige vechea autoritate, inlaturind
conflictele de interese politice ysi comerciale.
Paul Gautier scoate din biblioteca nationals un manuscript datorit D-nei de Stael si intitulat: Des circonstances actuelles qui peuvent terminer la Revolution, et des principes qui doivent fonder la Republique en France, asupra caruia revine cu un studiA Mme de Stael et la
Republique en 1798 i arata care eraA phrerile acestei scriitoare in privinta republicanismului si
ce solutiuni propunea pentru stingerea revolutiunil sociale.
Purariile artei sunt muzeele, zice Robert de la Sizeranne, prin tendinta for de a concentra toatA arta, 'in timp ce se cladesc muzee se distrug operile de arts" si e o sofisma a pretinde
cA arta se poate conserva inteinsele ; nu trebue sa izgonim arta de la adeverata sa vieath.
Albert Bazaillas trece in revistA lucrArile filozofului mort Leon 011e-Laprune si vede In
ele o operA noun qi originals, sq filozofie a certitudinii si a vietil", insA situatiunea acestei doctrine
www.dacoromanica.ro
67
clair arunct in sfir;it o privire genera% mai asupra tuturor pictorilor portreti;t1 strAini ;i francezi,
aratt influenta diferitelor .coale ;i in urmA modul de a lucra al curentulul official din care fac parte
urmatoril pictorl mai insemnati : Jules Lefebvre, Bonnat, Benjamin-Constant, Carolus Durand, ocupandu-se in acela; timp de reali;tii : Manet, Degas, Renoir, Besnard, Carriere, stabilind et nmomentul
de fats e unul dintre cele mai priincioase in evolutiunea francezA a portretululu.
Jules Delvaille, in Revue des Revues din 15 Noemvrie, are un articol de fond Universitaiile
populare in Franta i in stranatate, in care stabile;te cat de mare e importanta predtrii unor
cursuri superioare poporului. Organizarea noun a acestor universitati, infloritoarea culturt ce dom
ne;te in terile unde asemenea incerctri fericite afi dat roade, indreptateqte pe Francezi sa se ocupe
serios cu cestiunea extensiunii necesitatA de un asemenea inceput. El indict mijloacele prin care
Franta ar putea ajunge la acelea0 rezultate ca Englitera, Germania 0 Belgia, yi deei autorul face
mai intai o expunere sumart a functiontrii universitAtilor populare in aceste teri. Apol stibile;te
care trebue st fie organizarea for precise in Franta, unde scopul mai bine delimit al educatiunil po
pulare va de;tepta energiile care se certi. nDatoria noastrA, zice autorul, e de a nu dispera de Cara
noastrA. Democratia noastrA, incercatt Inca prin crize de cre;tere, va ajunge in curind la etatea sa
adultt. SA prepartm ceeace va fi pentru ea o conditiune de mArire ;i de vitalitate. Caleuziti de
aceastA idee, cu aceste proiecte de indeplinit, pe acest teren mai ales, in gall de orice coterie
trebue sa se intilneasca toil Francezil de bunt credintt qi de vointa.
In Buletinul Miyedrii intelectuale in strainatate distinsul critic francez Henry Berenger
studiazA, in trastturile sale generale, opera teatralA a lui Gabriel d'Annunzio i mai ales celebra lui
drama Giocondo la Florenca, pe care Berenger a vezut-o in prima ei reprezentatie chiar in Florenta,
in acest ora;, a ctrui sevA genialA care's alimentA toate artele sale s'a refugiat in timpul din firma
in ramura literary. In piesele sale, D'Annunzio, mai mult decAt oricare scriitor modern dupa Richard
Wagner, s'a apropiat de culminanta putere a geniului grec ". El singur a ;tiut sA fact sA palpite in
marmura stilului set interiorul tragic al sufletelor ci. Dupt terminarea reprezentatiel "impresiunea
noastra era ea am ascultat o pert inteadever dramatics, inteadever noun, neegalA fart indoiala,
imperfectA, cu un cap de opera, dar o opera in sfir;it astfel cum nimenT in Italia, nici chiar in Eu-
ropa n'ar fi putut s'o scrie in timpul de fate ". Berenger studiazt cu amtnuntime opera ;i anung
pentru viitorul numer un studiii asupra celeilalte celebre drame Gloria.
Raoul Debert, in articolul sell intitulat In intimitatea damelor romantics, patrunde in
buduarul acestor bacante psihice ale mares betii romantice, unde eraii plAcute operile de literaturt
sentimentalt i erotica, unde autoril de carnaval singurl (Mewl directiva unel rni;cari literare efemere ;i de afectare pesimistA pant pe la 1820, tend s'a fAcut reactiunea literaturii intr'un sens
energic, epic, gigantic.
Revue de l'art ancien et moderne, 10 Noemvrie. Robert de la Sizerane consacrA un articol
de fond memoriel maestrului italian Giovanini Segantini, incetat din viata la 28 Septemvrie a. c., in
urma unei ascensiuni artistice pe care a intreprins-o in Alpi pentru destvir;irea tabloului s?sfi All
In anul acesta, ca i in alti ani, done expozitii all fost deschise aid, la care at luat parte
arti;til Germaniel ysi cativa arti;ti strains de prin Franta ;i Anglia. Secesioniil mai cu deosebire prime;te in ospitalitatea sa productiuni fie a,i strAine, numai sA Ge de oarecare valoare artistice. De
aceea ;i expozitiunea lui, deli mkt in raport cu cea de la Glaqpalast, este mult mai variatA ;i
www.dacoromanica.ro
68
chiar mal interesanta din punctul de vedere al artel. Pe cand dincolo petreci salI intregi fara a da
peste lucrari ce Intr'adever sa te atraga, aid la Secesion ma fiecare lucrare privita de aproape
are un farmec particular. i de buns semi& ca Secesionul ar fi incomparabil superior Glaspalastulul,
data acesta din urma I ar lipsi cativa artists ca Lembach cu portretele sale, unele In adever
extraordinare, profesoril Gysis i Marr, i pictori de talent ca Knir, Raphael-Schuster-Woldau 0
Exter.
Ada cum se prezinta frisk valid sa partine0I Secesionul i sa-1 decIari superior Glaspalastulul, (Atli Cardinalului Bolinger cu intreaga lul figura (portret de Lembach), precum i argentia Bavarie a lu! Gysis cu Intregul sell cortegiii de muze gratioase i pline de expresiune, te
urmaresc 0 nu te lasi sa te pronunti. Aceste doue bucatI din urrna sunt In adever lucrArl care, chiar
in orae marl de arta ca Miinchenul, nu yin decat la ma multe zecimi de and odata. Lembach, in-,
contestabil, este cel ma! mare portretist al Germania, iar lucrarea lui de care vorbiram, mie cel
putin mi se pare a fi una din cele maI bune lucrari din cite a Meat el pita acum. De asemenea
Apoteoza Bavariei, tabloi de Gysis, din punctul de vedere al calitatilor ce poseda, e o lucrare
careia nu-I pot! gasi *eche.
ma! putea cineva opri la la un tablua ce nu reprezinta nici mai mull nisi mai putin decat doui
cure! somnoroase ce stau sgribulite una linga alta ?1 i totuci, curca de maI in fund deja adormita,
iar curcanul din fata cu gitul i cu motul strins, cu un picior ridicat c sgircit, cu ochiul jumOtate
acoperit de pleoapa, e o lucrare atilt de naturals i atilt de bine sunt observate i prinse atitudi-
nile acestor pasiri tihnite Meat cand le prive0i mult 1tI vine sa uiti multe alte picturi, cu toate
calitatile for superioare.
IP. STRAMBULESCU.
www.dacoromanica.ro
Manastirea Cozia
www.dacoromanica.ro
heorghip Bukoveanu, fecior de Boer mare i singur copil la casa parinteased, fusese crescut in belug i in desmerdart
De mic pe mana dadacelor i a mada?nelor care 11 indopau cu dulceturi
i ii adormeaii cu basme i cantece de dor, ajunse la virsta de 12 am Para de a
ti o buche din carte, nating, incapapnat i bolnavicios. Fara fir de ruine i de
sfiala pentru nimenea, facea tot ce-1 trecea prin minte i era vai de Meth' dascali
care, din pecate, incapeau pe mama lui. Slab Si tremurand de frica la cea mai
mica durere, el se arunca ca un selbatec asupra oricul 1-ar fi stat din potriva.
0 fiinta uricioasa i nesuferita! La 14 aril, Postelnicul Dined, tata-sea, om cu judecata, i cu obraz in lame, fu nevoit, pentru a nu-1 lasa sa se nemerniceasca
peste mesura, sa-1 scrie in oaste cu gradul de junker.
Acolo o sa-1 vie la pocainta, zicea bietul betran nevesti-sei, ca nu mai
e chip, soro, sa mai avem odihna din pricina nasdravaniilor lui !
Ia un copil, ce-1i pui mintea cu el, glasuia dulce Postelniceasa, -tergrid, cu batista-i de matase, lacremile ce jucati in ochil lui Gheorghila, imbracat
www.dacoromanica.ro
72
Asa lumea spunea ea multe, dar vorba ceea, sa to fereasca D-zet de gura
satuluil
Zicea, de pilda, Ca boerul Dinca, pe atunci Ispravnic la Campu-Lung,
fusese trimis inadins singur, ca in surghiun, la milli, numal fiindca nevasta sa
vtia atat de bine s tie de urit cinurilor innalte din ovtirile irnperatevti; apoi ca
dupa o caletorie de vre-o vase septamani cu zisul adjutant trimis intru cercetarea
granitelor s'a pomenit ispravnicul, de odata, cu D-nee' la Ruck., unde facea bas
de zer, nu cumva sa intre in banueli bietul om, dad. Gheorghita, Comisul Gheor-
slug' imperatevti? 0 data chiar ivi aducea aminte ca, dupa o zi rota' de Mai,
manat pare ca de o imboldire pang atunci necunoscuta, intrase leganandu-se in
bolta unde se pastrau bant vi din doue pungi luase cate 500 de bucati pe care
le presara tremurAnd de-alungul unei piel de urs alb pe care Rocsandra dormea
rumen& vi nevinovata asemenea Vinerei evind din spumele mares.
www.dacoromanica.ro
73
tului cleat slujba milithreascd i prinsese toate cusururile derbedeilor lui de tovard1 cu care fuma si dormea pe lavitele inchisorh, decat gustul i dragostea
uniformei ce purta. Era vestit in polcul al 2-lea Junkerul Nisfia, precum 11 porecleaii soldatii, care dese-ori se impartapaii din cele nisfiele ce-i dedea maid, -sa
de cheltuiala pe zi; ba unil dinteinsii deprimi cu vorba muscaleasca intorceail
cuvintul i 1i ziceati din glumd sfinia, batend adica, in uricioasa lui deprindere
de-a bea i manta mai mult ca oricine. De bine de rel insa ajunse Metan de 17
ani, Ord sa capete o virsta de galon mai mult pe maneca lui, asa ca incredintand pe Postelniceasa eh e prigonit i urgisit de stab i de spatarie, ca facend
umbra Beizadelelor, bietul boer Dinca nu-1 afla odihna capului, pand ce nu-1
scoase din oaste i 11 trimise spre procopseald la Paris. Cu prilejul acesta Cucoana Rocsandra i cu Alecake Jerebie, pe care 11 intilni, ca din intimplare, pe
coverta vaporului lrecend ghiardapurile, 41 implini eel mai dulce vis al vietil
sale, acela de a trai sloboda i cu cheltuiald in Paris, pe care nu-1 vezuse nicidata. Fusese asa cu Postelnicul pe la MI la Mehadia, la Sibiu, la Odesa, ba chiar
i pant la Lipsca, ca sa - i cumpere D-lui n4te bland de samur pacea, dar cand
auzea de Paris i de viata ce se trdete inteinsul i se frigea inima de dor.
'Frei luni incheiate nu 41 mai dete rind gurei, ochilor i picioarelor. Ori
si unde era lume si petrecere deschish, Alecake, care cunotea Parisul pe degete,
o ducea, mindru de a intra cu dinsa de brat in mijlocul multimel ce le facea loc
niihunandu-se de frumusetea feraeei i de dira de foc ce rochiile de matase rode,
in fel de fel de fete, 'Asa pe urma el. i in toad aceasta nepregetata sbuciumare
fireOR ca Gheorghith era parta de drept, caci Inca nu se indura maica-sa a-1 pecetlui intro coala, ca sa 41 mai vie in fire cocoplul, dupd trel ani de truda in
pustia ceea de otire.
Ca doar n'am sa -1 fac mitropolit 1 respundea Postelniceasa cu necaz la
stdruintele lui Jerebie, suflefel stingherit, orl qi cum, de a vedea gogeamite gliganu
standu-I in spinare, cu vreme fart vreme i mai ales de a se Linea dupa dinsul
pretutindeni, nu cumva sa. curd in ghiarele gainuplor sprincenate, dupa care
umbla ca un nauc pe poduri, ori sa mai adoarma pe mesele cafenelelor, precum
facuse de atatea ori.
Ce atata carte 1 ca doar n'a muncit tata-sea sa string atat amar de
avere pentru ca sa mi se ofileasca copilapl perzenduli sanetatea cu nasul in
carp
Gheorghita care tragea cu urechia se umfia in pene ca un paun rotat ,si
se fagaduia mane-sei, cu glas duios si cu ochl umezi, ca o sa ajung om mare 0
o sa sperie Tara romaneasca cu ispravile lui
i asa tot mai departe cheltuiala i petreceri, far de grija qi habar
Dar intr'o dimineata, dupa ziva Crucei, iata ca Postelnicul, care nu mai
primise nici o slova de la nimeni de ase septamani, .cazu pe neateptate in mijlocul lor, intocmai ca o ghiulea inteun stol de porumbei. Cucoana Rocsandra fu
cat pe aci sa le0ne de... bucurie, Alecake se muia de tot i cu un zimbet slit care
cresta fata ca o felie de pepene, grabi, frecanduil manele i frant de mijloc
1
www.dacoromanica.ro
74
II
Nu implinise Inca bine cease luni de sedere in scoala si flacaul nostru se
si legase frate de truce cu toll desmeticii de seama lui. Era firesc lucru ca deprinderile rele, ce capetase in ostire intaritate de citirea cartilor neomenoase dupe
care alerga, ,,ca sa invete, precum zicea, limba mai cu inlesnireu si selbatacia
fanfaroana de a nu se pleca nici unui sfat si de a sta dirz in fata mustrarilor, sa
faca dinteinsul o flint& mai destrarnata ca inainte. Nemultumit de nimica, el era
totdeauna gata a prileji necuviinte si turburari si era vecinic iscoada de gilceava
si de zizanit Sprijinit pe credinta ca e fecior de bani gata, p1M de fumuri si de
zadarnicii, pe care toti eel ce se foloseail de dinsul i le Inradacinail si mai adinc
in cap, socotea ca scoala era un be de vremelnica si cuvenita pregatire pentru
petrecerile ce-si croia in viitor. Inveptura nu numal ca nu se prindea de dinsul,
dar Inca i se parea un lucru atata de prisos, pentru unica odrasla a unul Postelnic cu seapte mosii, Meat abia cu vai -nevoe putu sa ajunga la capetul anului,
a fi al doilea din coada, in tog tovarasil lui.
Ba cg fusese cam bolnav, mai ca nu to min cum poll baga carte straina
in cap, on ca dascalii nu-1 prea aveaii. la ochl buni fiindca nu umbla dupd hatiruri, scapa Gheorghita cum scapa de cerceta'rile boerului Dinca, care, in pridvor
la Smereni pe malul Jiului, il luase la rgfuit de ce isprava Meuse In scoala, in
ziva de Sf. Marie, o septamana dupa ce scrise din Paris, adus de Clucerul Alecake Sufle lel, acum Ispravnic al judetului si mai mult decat totdeauna prieten
al easel.
Dap& doue luni de vinat, de intinsoare pe iarba, de sown, de gura cascatg i de snucherit fetele din sat, Postelniceasa, care in ruptul capului nu vrea
sa-si mai lase odorul singur In Cara straina, se porni cu dinsul, si mai la Pesta
www.dacoromanica.ro
FECIOR DE BM GATA.
75
patru zile, la Viena vre-o apte-opt, la Paris vre-o duoe septamani, tocmai se
incepuse lectiile de vre-o luna, cand intr'o Joi dupa pranz se scobori el cu Sotir
puiul de tigan, si vre-o patru-cinci lazi de lucruri la poarta coalel, uncle prietenii ii primira cu inghmsueli de dragoste, iar dascalul cel mare it privea cu sprin-
c ,ana incruntata intr'o p trte i cu ochiul zimbitor in cealal ta, cand cucoana
Rocsandra ii arza in mana cAteva fiicuri de zimti Kesaro-Kraeti pentru cele
de cuviinta ale copilului!
Dar sin gura in cele rase oda' ce-i inchiriase pe piata ()pore', Ii era urit
de moarte Postelnicesei. Clucerul Alecake statea pironit la scaunul ocirmuirii
intru implinirea trebilor Domneti, Boerul Dinca, fara preget la munca, i.si cauta
moiile singur i cunoginte noue nu-i venea indemana sh mai faca.
Dupa trei septamani de cercari si de rabdare, cucoana Rocsandra lua pe
fiu-seu din coala la dinsa, fagaduind a-I trimite in toata ziva sa-1 desavirrasca invetaturile. Atunci incepu pentru Gheorghita sub aripa mane-se' o via ,a
de plimbari fara, seama, de nopti petrecute la baluri, de jocuri de card infundate
prin mahalale, de gura dulce i ochi albatri, care-I frigeati inima i-1 scurgeati
de puteri i parale.
Trandavia lui fireasch i placerea sorbita cu nesatia, din aa de dulce
izvor, it facura sa-0 pearda de tot sarita i sa. umble numai dupti blestematii.
Scoala i cartea eraii spinzurate in cuiul uitarh De cate ori, cand biata Postelniceasa it mana la treaba fagaduindu-1 nenumerate resplatin pentru un pic de
munch, nu se perdea el printre rescrucile ulitelor, facendu-i-se ziva la vre-un colt
de masa, on furiOndu-se in gazda la cate o Afrodita, intro cuca papagalului i
cb4e1uul dormitand pe brate goale ? I
Cunotintele se fac i se desfac lesne in orarle cele marl.
Bunil i reil reil mai cu prisosinta imbratoraza uor pe un fecior de
oameni care svirle banii gramada i nu se da inlaturi de la nebunii. Aa Gheorghita se gasi de graba cu o multime de prieteni. Dintre tot! trig. Sandu, nepotul
Vel-Logofetului Teofilax Samsudi, om de casa lui Caragea i fost contracciii at
otcupurilor Giurgiului i ale Brailei, 11 luase mai de aproape in dragoste i in
ocrotire. Gras la trup ca i la punga, Grecul boerit, caruia '1 zicea Beiul, fiindca
fusese mehmendar de zaherele pe linga ordiile turce$I, se intilnise cu Gheorghita
in bal la Marcowski i se legase impreuna in urma unei batai pentru o fetita rocovana, din care eise baiatul invingetor.
Venit la Paris pentru treburi, manca paralutele motenite de la unchiul
sell in chefuri i petreceri de tot felul, umbland nebun dupa finer' la moda i
dupa copilite nevirstnice.
Darnic, cand era vorba sa-i faca Lid, nu scapa prilejurile de a se pune
bine cu cei ce I-ar fi putut face o indatorire, san 1-ar fi dat mijloc de vaza in
fume. SA fie cunoscut i sa se vorbeasca despre dinsul, atata slabiciune avea
bietul om i numai el tia cate jertfe de bani i de franturi de ele facea pentru
aceasta. Pe Gheorghita mai ales it lua, ash de odata, la o mare nada, fiindca
'1 vedea scrag la vorba i fara hotar la laude i la fagadueli, avea obraz copila-
www.dacoromanica.ro
76
rest, portul 11 era stump si frumos si mai ales norocul Ii era mare la carp si la
femei. Postelniceasa, care cunotea pe Sandulake de demult, in zadar sfatuia pe
fiul sal O. se fereasca de dinsul ca de un om primejdios. El Ii respundea ca
Beiul, la virsta de 40 de ani, cu atAta grasime i avere, nu putea fi primejdios decat lui insu0, cad' se Linea damblaua ca umbra dupa el.
Un cainaval Intreg petrecu Gheorghita astfel, facendu-i un nume resunator in ceata celor fara capataii si tiparindu-0 mutra in ochii tuturor feciorilor de cafenele i a paunitelor de ulita, in cele patru colturi ale Paradisului.
Ma-sa sermana, care nu avea ochi cleat pentru nemarginita dragoste ce -i purta,
nu vedea i nu Intelegea nimic, i cum fusese obicinuita de barbatul seu a nu
cunoate pretul banului, 11 imbuiba cu galbeni ferecati, cu care Wi fact el lesne
drum batut catre toate destramarile i nemerniciile. In patru luni dedese, a.a de
un gust, abia de vre-o zece on pe la coala. Dascalii 11 i uitase chiar de tot, in
cat mare le fu mirarea tend pe dupd Pati it vezura intorcendu-se cu ma -sa
inapoi, cu chip ca s'a" se puna pe carte, Postelniceasa fiind grabnic chemata in
Cara unde murise Caminarul Barbu, lasandu-i mo0enire un ,sir de pravalii in
Caracal i 40 de pogoane gospod de vie in Dragaani.
Schimbarea aceasta repede i neateptata fu o cumplita lovitura pentru
Gheorghita. Lasat singur intre zidurile ferecate ale coalei, atAta mahnire ii inneca
sufletul si asa de mic se mesura el pe potriva trecutului, Incat avu o clipa nazuinti de desnadajduire. Uritul adiEc in care picase ca intr'un gol de a.a de
sus, 11 vicleni el doard cu fum de tutun i cu aburi de romanturi cumperate
In& ascuns.
mint. Cand gindea la fericirile trecutului, i se inteteati fiori molatici prin tot
trupul si i se Incletail pumnii de manie in vezduh, catAnd in preajma-i i in locul
www.dacoromanica.ro
77
opri din fuga calului decat la scara unei casute ascunsa jumetate tntr'o livedede castani, unde de atatea on visase culcat cu capul pe genunchi tineri. Intr'o
clips i se insenina mintea si i se potoli sbuciumarea din pept. Luptase cat luptase, dar fusese biruit 1 Bietul dascal, dupa ce 11 cauta pretutindeni pana in noapte,
ea fiul seu fugise din scoala, cu tigan cu tot, incetand astfel de a-i mai bate
capul, mai departe, pentru urmarile unui stricat pe care-1 dete In pilda celorlalti
ca reul roilor!
Scrisoarea primita in Cara de Clucerul Alecake, in local boerului Dinca
dus la vinatoare in plait', fu tinuta ascunsa, ca nu cumva vestea cea rea sa dea
indemn de plecare cucoanei Rocsandrel, careia cu fel si chip de mestesuguri de
abia II putuse alina dorul de dud,. De altfel, aducOndu-si aminte de cate facuse
insusi pe cand era de virsta lui Gheorghita, cumpanea el asa cu mintea ca lucrurile aveaii in curind sa se prefach iarasi in bine. 0 nebunie trecetoare 1 Tine-
rete nu-i?
La vre-o cateva zile Postelnicul si primi o scrisoare de la fiul seu, In care
dupa niste cereri grabnice de bani, pentru felurite trebuinte, arata el cat de fericit ii era traiul si cu cata sirguinta si inima buna se pusese pe lucrul
Pentru o vorba bund, boerul Dinca trimise lui Gheorghita cateva sute de
galbeni, iar Postelniceasa II dote fagaduiala sa-i plateasca cheltuiala de dus pt.
vara la bai, pentru a se scutura de oboseala invetaturei, mititelul !,,
Bietil parinti se uimesc asa de lesne de copiii for 1
(UrmeazA)
D. C. OLLANESCU.
www.dacoromanica.ro
1PO40(ll
(146;;TTO
Tinerrhill(11WHIT)Nr0
-rtlin/IN
111,11
k4
Mil
k, rd
'..
l' ::!.
,,,... '...-...ri'
--.!
n'
t
'IA
!...,.-_,-_-:7--ai__,
-f......-
-.1,11eZil-?.9--
4.
... -
-_.
...?.4
----:,
`...__
..
-"
M:7'..
BISERICA SI
PRELATII ROMANI
IN SECULII TRECUTI
s.
www.dacoromanica.ro
79
si biserich
Cercetarile de pan'acum au dovedit ca. Dacia a cunoscut crqtinismul indata dupa, reducerea el in provincie romana, ca persecutiunile cumplite din primii
seculi aii favorizat si activat colonizarea, caci nite tinuturi departate de centrul
imperiului putead servi mai bine drept refugid celor ce ar fi dorit sa profeseze
nouele dogme, sa practice cultul nouel credinte.
Documente felurite de la asertiunile cronografilor bizantini pand la invekigarile filologice si traditiunile populare confirma ca aci a propagat apostelnl Andreid; ca aci pi-aft primit martiriul sfinth Mercurid i Sava, impreuna
cu alti 70 legionari; ca.' Sava Gotul a Post inecat in riul Buzed, iar la Oltenita
ar1, inteo biserica de lemn, 2 preoti, 1 monach i 23 credinciw, intre care 4
copii. Tot pe teritoriul nostru Gotii imbratieaza cretinismul, iar Sf. Nichita
pune temelie episcopiel railcovensis i ridica 4 monastiri. Cate merite ii asigurase acest neobosit luptator din veacul al IV-lea, ne-o spune Paulinus, episcopul poet al Nolandiei, care 'i consacra o frumoasti, poema panegirica in strofe
safice latine, exprimandu-se cam astfel :
www.dacoromanica.ro
80
Sternere gaudent.
A tuis factus, Scytha mitigatur
Et, sui discors, fera te magistro
Pectora ponit atque Gete concurrunt
Et uterque Dacus.
3. Uneorl dintr'un singur mare copac, cum probeaza legenda i numele nMonastiril dintr'un lemnu.
www.dacoromanica.ro
81
Vechile temple din Dacia, lucrari de lemn ale celor numiti timplariu,
erair expuse cand surparil sau desvelirii de vijelir turbate, cand putregiunil prin ploy
necontenite in partile muntoase, cand incendiarir si profanarir navalitorilor barbart Asemenea devastari se intimpla Moldovitel din Bucovina si altor sfinte locase din Moldova, monastirilor din Campulung si de pe Arges in Muntenia, pe
care chiar inteal XIII secul, indqta dap& ostiarea invaziunilor, voivozii nouelor
principate se grabesc a le restaura cu materiale mai rezistente.
Acest inceput is avant in seculul al XIV, cand calugaril slave si catava
greci, alungati din chinoviele lor, tree in terile romane si aci parte cu milostenii adunate de pretutindeni, parte cu ajutorul unor Domni ca Basarabir si Mir cii Munteniei, ca Bogdanii si Musatil Moldoveiridica, de zid si de piatra, multe
adapostiri pioase, de la Tismana si Cozia pana la Dragoslave, de la Bistria si
Neamtu pana linga fruntaria Pocutiei.
De aci inainte ni se prezinta manifestarea unel energii deosebite. Ca si
cum pan'atunci prea indelung statuse odihnita si pitulata, natiunea romana desvoila o activitate uimitoare, in toate privintele, subt conducerea unor capi pe ata t
de viteji, pe cat de prevezetori. Lupta in contra semilunii pagane
din nenorocire si in contra unor vecini, crestini numai cu numeleMuntenia o incepe subt
Mircea-cel-Betran, o continua subt Dani si Vlazi pana la Radu-cel-Frumos, ca
s'o terrnine subt Radu-cel-Mare ; Moldova inaugureaza intocmirile '1 civile si religioase subt Alexandru-cel-Bun si culmineaza cu tefan-cel-Mare.
Ce putere si ce suferinte in razboaie, ce pietate in timp de pace !
Intr'al XV secul, si la not se ridica monastiri, dar mult mai numiroase
in Moldova, cats Bunului Alexandra se datoresc cele doue episcopii din Radauti
si Roman, lavre ca Pobrata, mitropolii ca cea din Suceava, impreuna cu organizarea clerului, pe cand Marelui Stefan i se atribue 4 cladiri, dintre care mai
renumite sunt Petrautil, Patna si Voronetul in Bucovina, catedralele din Vasluiu,
Harlan, Husi, Piatra, biserici ca Tazlaul, Razboenii si cele din Iasi. i ele nu sunt
simple zidiri de rugaciune, ridicate oricum si ca oricare, ci cu o darnicie fara
seamen. Despre cea aleasa pentru inmormintarea familiei domnitoare si a falnicului atlet al crestinetatil,,, cronicarul Neculcea spune ca. atat pe dinnauntru,
cat si pe din afara, aural era mai mult decal zugraveala.
Imbarbatati de succese si tare in credinta nihil sine deo, ca fara aju-
www.dacoromanica.ro
82
Un alt fenomen, grew de explicat pentru nor, dar care denota calda credinta din acele timpuri, este darnicia Domnitorilor si a boerilor, care in decursul
mai mul tor veacurl cheltuesc sume insemnate cu zidirea de monastiri in locurile sfinte din resarit, in special la muntele Atos.
Intre 1475-1502, Stefan-cel-Mare aduce multe imbunetatirT si daruri
acelor asezaminte, zidind din ternelii lavra Zografos. Intre 1494-1507, Raducol-Mare incepe cladirea falnicel lavre romane Coltumuzul. Intre 1512-1521,
Neagoe Basarab
pe linga sicriul de argint aunt, impodobit cu margaritare si
pietre scumpe, tramis acolo in locul raoastelor patriarchului Nifontermina lucrarea lui Radu-Voda, zideste din noti biserica Sf. Nicolae, cu vaste incapen si
gradini, sapa si intareste portul Ascalon, aduce apa la monastirile Ivirul si Kilindarul, apoi toate asezamintele din acel sfintit munte le inzestreaza cu icoane si
vase de argint, cu vestminte cusute in fir, cu venitun in mosil din Cara. La Constantinopoli repara biserica ecumenich, acoperind-o cu plumb, iT reinoeste chiliele
si o imbogateste cu man darun. Tot asa face cu monastirile din muntele Sinaer,
din Ierusalim, de pe innaltimea Sionulul si din tot resaritul.
Chiar monastirile noastre incep a fi inchinate celor din Orient, cu mosii a
caror intindere reprezinta in momentul secularizarii o treime din intregul teritoriu al Romaniei, cu un venit de peste 25 milioane, adica un fond care, impreuna cu padurile si ecaretele, ar valora astazi peste 3 miliarde.
Aceste constatari ne indreptatesc a proclama Ca, dintre to ate popoarele
crestine, nor am fost cei mai devotati sustinetori ar ortodoxiei, pe care am aparat-o si cu spada, si cu averea, si cu sangele nostru.
Tot astfel se explica pentru de, de la simplii sfetagoreti pana la patriarchi,
oricine avea nevoe de ajutor sail de refugia cu prison le gasea in senile noastre,
renumite pentru marea for toleranta, pentru mai mama for ospitalitate.
Daca munificenta catre strain' si care asezamintele for religioase ne asigura faima si ascendentul (de care n'am stiut sau n'am voit sa profitam mai niciodata), cladirile din interior urmariaii scopun tot atat de innalte si de bine-face-
www.dacoromanica.ro
83
Fapt necontestat este ca numerul mereu sporit al monuinentelor religioase determina o complexa si incordata activitate.
Daca fara intrerupere se zugraviaii nu sute, ci mia de icoane, in acelas
timp tot cu miele se turnall si se modelau prin dalta candele, potire si sfetnice,
tipsii si discuri gravate, catil si cadelnite cu lantisoare, sicrie pentru sfintele vase,
cazane pentru botez si aiasma, cutii pentru milostenia, chivotun de argint. Cat
gust si cata arta in engolpionul cu doue tasuri, dat Snagovului de jupan Draghici la 1431. ; in marea cadelnita si in panaghiarul de argint, pe care Marele
Stefan le darueste Putnei la 1470 si Neamtului la 1502; in catia, cadelnita si chivotul cu iconite smaltuite, aduse prinos Bistritei la 1.496 de fundatorii et, fratii
Craiovesti; in potirele acelorasi ctitori din 1.500-1518; in panaghiarul for din
vor 1 fost aduse, cu pretul aurului, de prin strainetate, dar marele numer au
fost lucrate in tam, cam mai totdeauna poarta numele daruitorului, omitend pe
..
al artistului.
Daca iarasi cu miele se toarna clopotele de alama si acioaie, toacele de
for, crucile pentru turle, clopotnite si altare, cununele pentru nuati si siniele
pentru coliva hramului, apoi cu zecimele de mu se lucreaza crucile de mama si
pamatufurile pentru botez la zi 'ntai a lunii si la once sfestanie, epitrahilele,
bedelnitele, toiegile, odajdiele si alte vestminte preotesti, ear pentru mireni cu
sutele de mil iconitQle in cate doue sau trel parts, cruciulitele de purtat la git
(cu sail fara lemn dint), cutiele pentru moaste si nesfirsita serie a iconitelor de
corn si de os, de sidef on de fildes, mai ales de lemn mirositor (intro care mirtul,
chiparosul si iasomia).
E renumit efitrahilul de metase cu care la 1.490 Marele Stefan inzestreaza monastirea Petrauth, tesut in fir masiv de aur, reprezintand in partea de
sus pe archidiaconul Stefan si pe Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, in cea de jos
chipul donatorului si pe al Doamnei Maria, cusute in metasun colorate cu atata
mestesugire, bleat la prima vedere par lucrate de penelul celui mai iscusit pictor.
Asemenea mai sunt : crucOa de chiparos, imbracata in argint aunt, data tot de
www.dacoromanica.ro
84
Intrand in viata intima a comunitalilor monastice, intilnim toate meseriele, toate ramurile artelor decorative $i manuale, toate indeletnicirile culturil
morale $i intelectuale.
Pe ling& serviciele inerente cultului (tocarea, sunarea clopotelor, citirile
$i cantarile), pe linga trebile impuse de hrana in comun, de intretinerea curdleniel $i a pompei exterioare, monachii de pretutindeni, mai cu seamd din localitati retrase, sunt nevoid a practica me$te$ugurile ce au cunoscut din tinerete,
precum cismaria, cojocaria, croitoria, cioplirea vaselor uzuale de lemn, a luntrilor $i lopetilor, impletirea de plase $i de navoade, precum monachele se aplicail
$i rar se mai aplicd azi la teserea stofelor durabile pentru intreaga imbracaminte, a albiturilor necesare mesei $i cases.
Tot aci se invata citirea, scrierea $i cantarea, pentru a se forma preoti $i
cantered de biserici. Cel din urma WI numele de dascall,,, fiindcd. devin ,,in-
vetatori,, al copiilor $i adultilor. Unii din el, fard a intra in-cler, 10 sporesc
cercul cunotintelor pand a trece drept eruditi, cum rezulta din producerea popu-
lara despre nlntrebarile numerice ", in care epitetele de dascale prea invetate,
eel ce 'nveti la $coala carte" arata stima ce se acorda acestor mode$ti preceptori,
existenta $coalelor alipite pe linga biserici $i menirea for de a inveta pe cei ce ar
11 dorit sa $tie ,,carte ".
Cine nazuia sa inteleaga ,, Octoichul", sa priceapa interpretarea Psaltirii,,,
sa se familiarizeze cu regulile ,, Tipicului,,, acela aspira sa, devina preot. Tin minte
din copilarie ca pdrintii, care null mai ldsaii copidi la studiii, ci le Cantab. o meserie ,
invocall in mod invariabil aceea$1 scuza, acela motiv : ,,ce atata inve'tdtura?
doar n'o sa, se face pop'd, nici filozob ! Aceast& zicetoare era un rest archaic din
veacurile tend unicul stop al invetAturii de carte era cariera preoteasca, iar cercetarile filozofice o taina adinca, patrunsa numai de cateva spirite alese.
In rezumat, cunotinta scrieril $i citiril se afla la biserica, la personalul
de pe linga dinsa (fie civil, fie clerical), in cartile religioase.
www.dacoromanica.ro
85
soiul, lucrate la not de femei fara cultura, dupa o estetica traditionala, fie ca
obiecte uzuale, fie ca invelisuri sacref.
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
87
lorat, cand poleit, dupa averea donatorului, dupg importanta monastirii, dupa
talentul artistului.
Mai intal, la toate incunabulele noastre caracterele sunt de lemn i modelate dupd caligiafia manuscrisa, iar frontispiciele, titlurile, vignetele i ins ialele
sunt comparabile cu cele mai frumoase ornaments veneliane. De la primele tipariri fntilnim intercalarea de icoane, tot in lemn lucrate, de o simplicitate impunetoare. Nu cunoatem pe cel dintal xilografi, dar e mai mult cleat proba-
www.dacoromanica.ro
88
tiunea la renume si glorie, ci chiar insemnarea numelui subt o producere personald. De aci anonimatul atator lucrari, de aci osteneala ce ni se impune astdzi
ca sa descoperim pe autorh atator mil de manuscrise, atator opere de arta. Cu
Zidirea atator monastiri si biserici n'a fost efectul nici al credulitatii ignorante, nici al bigotismului limitat, ci produsul unei activitati constiente. Pe de
o parte ea aducea multdmire sufleteasca pentru fapte placute lui Dumnezeii, pe
de alta respundea celor mai sinatite nevol sociale. Acele aziluri pioase ocazionati
nu numai aplicarea multor arte frumoase si industriale, ci si intretinerea si perfectionarea lor, aldturi de continuitatea culturii morale si intelectuale, amesurat
epoch si circumstantelor in care se gasia natiunea romand.
(Urmeazi)
TEODORESCU G. DEM.
www.dacoromanica.ro
C. I. STANCESCU
7.
,ce
Matei Millo.
www.dacoromanica.ro
MATEI MILLO
e la poeli, muzicanti si artistil plastid. ne reman lucrdrile lor, si mh de
ani dupd moarte posteritatea poate sa be reinvie numele. Singuri artistii
6
dramatici, din lumea aceasta a artelor, dispar pentru totdeauna, data. cu
generatiile lor, data cu zgomotul aplauselor si ovatiilor ce li s'ail facut in viata.
Lor, dar, portretistii contimpurani trebue mai mult decat altora sa le fixeze fizionomia si sa prinda in cuvinte entusiasmul si admiratia ce dinsh au desteptat in
public. Aceasta cu atat mai virtos, cu cat emotiile artistice si risul pe care actorul comic ni-1 provoacd sunt daruri atat de nemijlocite si atat de scumpe In viata.
Mil lo a inveselit cu talentul lui, mai bine de o jumetate de veac, generatiunile timpului. In fata lui preocuparile, nelinistea si tristetea acesti vrajmasi
care ni se strecoard, in fundul sufletului si ni distrug viata se risipeafi ca fumul. In locul lor veneaii, pentru moment, negrija, bucuria, risul plin si stindtos,
cu un cuvint viata adeveratd, viata fericita.
Trdesc Inca multi din aceia care 1-ail vezut in floarea virstei sale, Intre
ani: 1845 si 1865, si care n' aii uitat serile minunate petrecute in tovardsia Cucoanei Chirita, a lui Barbu Lautaru, Paraponisitului i atator alte creatiuni, In
care talentul lui Millo impdrtea publicului veselia, cum ar imparti un zeii binefacdtor flori pe pdmint.
Subt aceasta, forma a veseliei, Millo nu trebue sa uitam prin vocatiunea sa artistica a contribuit, ca nimeni altul, la Intemeierea teatrului romanesc.
Desi primele Incercari de reprezentatiuni dramatice se aratd, atat In Iasi cat si
www.dacoromanica.ro
92
MA.TEI MILLO
in BucurWi, cu cativa ani inaintea lui, ele nu eraii ins& de cele mai multe on
cleat lucrari straine, date mai totdeauna de trupe straine. Mil lo, cu scrierea i
interpretarea pieselor sale i ale lui Alecsandri, pune prima temelie trainica a
scenei noastre nationale. El a facut-o manat numai de dragostea-I nelnfrinata
pentru arta i in afara de alte consideratiuni Si aspiratiuni mai largi care ail pu-
prilej de a-i manifesta talentul. Intre anii 1840-1846, inceputul carierii sale,
compunea i localiza piese de teatru, inventa reprezentatii de societate i de binefaceri, in care el Linea primul rol ; profess un curs de declamatie,toate cal cotite
pentru a putea sa-i indeplineasca menirea-4 artistica. Multi actori ail fost atrai
de teatru din frageda lor copilarie i ail intimpinat greutati pans i-ail putut
isbindi gindul ; putini sunt Irish aceia care ca Millo sa fi avut a trece peste
atatea prejuditil, peste atatea stavill, si sa fi facut atatea jertfe: Intr'un timp in
care actorul era considerat, cum mai e Inca i astazi in Orient, ca un caraghioz,,,
.si cand Millo, cu starea lui, cu rangul i inteligenta lui, ar fi putut figura in fruntea demnitarilor dimprejurul tronului domnesc al Moldovei, ca alte rude ale sale,
entusiasmul lui pentru teatru era semnificativ si hotara de puterea talentului sell.
Milo e numit director gerant al acestui teatru, in care calitate activitatea lui
artistica se marginete la interpretarea rolurilor in reprezentatiuni extraordinary,
cu stop de binefaceri. Pentru prima oara vedem pe Millo jucand pe scena teatrului non in piesa scrisa de el, Zavistia, vodevil feeric inteun act, reprezentata
in seara de 2 Februarie 1847 ; ceva mai in urma 1 tot in acest an el interpreteaza rolurile de capetenie din piesele Spiridion i Samson i Creditorii, date in
beneficiul lui Flechtenmaher.
Incredintandu-i-se din noil directiunea teatrului national in 1.848, Millo
www.dacoromanica.ro
MATEI MILLO
93
tiunI numal pe plecarea cea nemarginita a patimei sale pentru arts ". Anul
acesta Mil lo joaca in trei reprezentatii date in folosul celor saraci, tinend principalele roluri din Michel i Cristina, vodevil de Scribe, 0 nunta tardneascd, de
Alecsandri, in care spune Albina
D. Milo s'a deosebit in rolul comic al
dascalului grec, i in Poetul romantic, piesa compusa de el.
In anul urmator scrise i juca renumita piesa Baba Hdrca, reprezentata
pentru intaia oara in Ia1 in seara de Joi, 27 lanuarie 1849, Si care a fost in tot
lungul carierei lui Millo unul din succesele sale de capetenie, jucand, el rolul
Babel Harca.
www.dacoromanica.ro
94
MATE[ MILLO
beneficial sett, Peticarul qi Conu Iorgu de la Sadagura, in care el s'a produs atat
de bine Inca i s'ail facut indelungi aclamatiuni de catre public, acoperindu-1 cu
ion i coroane. Reims singur, cauta sa.-i injghebeze o trupd a sa, cu care avea
s joace in teatrul vechiii de la Slatineanu, in concurenta cu Teatrul national. Teatrul vechiii era acum restaurat i curatit, si Milo debut& in seara de Duminica,
20 Februarie 1854, cu Vicomte le Letorieres, comedie in trei acte cu cantece, tradusa de dinsul; apoi juca Inca in Advocatul barbier, comedie, Noble, ea cumperata ,
Muza de la Burdujeni, Shyloc evreul si Creditorii. Dar intreprinderea, deli incurajata ca totdeauna de public, nu-0 putu acoperi nici de asta data cheltuelile.
Cateva luni mai In urma, cu Intoarcerea In tall a lui Voda Stirbei, Millo
putu sa continue reprezentatiile sale pe scena teatrului nob., cu piesele : Tuzu
Calicul, 7igrul din Bengal, Poetul romantic, Criminalistul, Herru Boccegiul qi
$oldan Viteazul.
Cu deschiderea stagiunil teatrale din anul urmator, o era noun Incepe
pentru Teatrul national ca i pentru talentatul artist. Milo e numit de guvern director al Teatrului national. Atunci el se pune cu toate puterile sa reorganizeze
scena nationala. Aduna pe toll art4tii de valoare in jurul sett, alege singur i formeaza repertoriul, distribue rolurile, asista pe fiecare actor la repetitie, angajeaza
teatrului, cu toate biciuirile ce le indrepta in contra boerimii de atunci, intreprinderea lui Millo nu putu prop4i material. Piesele ce se mai adaogara pe linga
cele mai vechi ati fost : Arc e lumea, Ghici ghicitoarea mea, de Alecsandri, Prei -
www.dacoromanica.ro
MATE! HELLO
95
Aceasta serie de cinci ani, de subt directia lui Mil lo, in care el fu cand
intreprinz6tor, and regizor, cand director artistic, se 41.1.0 in Iunie 1859 cu un
deficit de 700 galbeni la Teatrul national si cu Millo amarit si dezilusionat.
In 1859 is Directiunea Teatrului national C. A. Rosetti. Ace leasi nazuintl frumoase, aceleasi incercari de imbunatatire, aceleasi sfortari staruitoare
si din partea lul, dar din nenorocire acelas trist rezultat. Publicul ales si guvernul remasera nepasatori. Millo, angajat in fruntea trupel, debuts cu un colosal succes in 33333 fr., Cergetorul orb, vodevil de Mil lo, Un trintor cdt zece,
comedie de Millo, Loan Cucierul, Cinel-Cinel, de Alecsandri, si altele.
Dupa tref luni insa casa teatrului era datoare cu 1.000 4*. Peste un an,
la 1.5 Malt. 1860, Rosetti parasi directiunea Teatrului national, desi ea II fusese
concedata pe trei ani. Atunci se institui de guvern un comitet al teatrelor si
se crescu subventia la 100.000 lei. Comitetul se ocupa mai mult cu opera italiana si nu putu da cleat 8 reprezentatil cu trupa dramatic& Ministerul, pentru
a inlatura ruina morals a Teatrului national, da din noii directiunea pe all' cinci
ani lul Milo.
Cu o noun si pururea arzetoare dorinta de binele si innaltarea scene'
noastre, Millo se puse iar pe lucru. Addoga la repertoriul sell piesele : Ursul alb gi
Ursul negru, Jianul, de Milo ; Tunsu Haiducu, Chir Zuliaridi i Lipitorile satelor,
de Alecsandri; Lumpatius, Don Juan de Marana, Chirila in provincie, Caterina
Howard, Spoelile Bucuregtiului, vodevil de Milo ; Napoleon II, fiul lui Napoleon I,
in care Millo juca pe Napoleon I cu o masca foarte asemanatoare, Barbu La: utarul, Cucoana Chirita la Paris, Un bal din lumea cea mare, etc. ; armoniza deco-
trupe, se retrage in 1863 la sala teatrului Bossel, intemeind Societatea dramatica. Aceasta desbinare intre Pascaly si Millo a fost pagubitoare progreselor
artei, cad amindoi .0-aii. cheltuit mijloacele in produceri fara valoare si fara intensitate artistica. Pascaly invinui prin press pe Millo, Millo respunse iards" prin
press lui Pascaly, 0 din polemica for reesira, intre altele, lacunele Teatrului national. Tot in acest an infiintandu-se Conservatorul de muzica si de arta dramatics, Milo fu numit profesor de mimics si declamatiune.
Cu toate neajunsurile ce intimpina, el mai juts Inca in doue stagium
pe scena Teatrului national, continuand seria anilor se' de directiune. Printre
noutatile date gasim abia cateva cantonete si piese de Alecsandri ca : Gura- cascd,
www.dacoromanica.ro
96
MATEI MILLO
incepurd tratative pentru unirea tutulor artitilor Intr'o societate dramatics, dar
planul nu se putu Indeplini deocamdata tot din cauza lui Pascaly, care, distingendu-se la Bossel din ce in ce mai mult, capeta autorisatiunea Ministerului
de a juca in serile libere pe scena Teatrului national.
Totu1 stagiunea anului 1867 la Teatrul national se deschise cu Bunul
Odinioara, in care Mil lo juca impreuna cu Pascaly pentru a serbatori impacarea
lor. Repertoriul se adauga pe linga Bunul Odinioard cu urmatoarele piese :
Fetele de marmurel, traducere de Millo, in care rolurile principale eras Matilda,
Millo, Pascaly; Paracliserul, Capitanul cu narav, Nevasta trebue set' -gi urmeze
barbatul, Sclavia sau Coliba lui mog Toma, Frederic cel mare, Benvenutto Cellini,
Doug despartenii, Mog Pipirig sad Urdu-Belea, traducere de Millo, Banii, Gloria
gi Amorul, unde Millo juca pe Dig-dig, i Vornicul Bucioc.
Cum frig afacerile tot nu mergead, Millo pled. la 1 Maid in Moldova, In-
cu cativa actori roman, deschide teatrul din sala Bossel; acolo Milo promise
vre-o 40-50 de reprezentatiuni In cursul stagiunii, care se incepu cu Ceisatoria
lui Figaro, traducere de Millo ; la mijlocul ernei frisk din cauza intrigilor i certurilor dintre artiti, tovardia se desfacu, actorli se risipira in toate partile, far
Millo remase sa joace singur dud in Teatrul eel mare in reprezentatiuni extraordinare cu invoirea comitetului, cand la Bossel pe socoteala sa.
In 1873, ca o stralucire ultima a unui soare ce apune, se arata inca data
in sala Bossel cu Apele de la Vacaregti, data In o serie de 18 reprezentatil. Vodevilul,
scris de dInsul i plin de aluziuni i satirizari asupra imprejurarilor politico-sociale de pe atunci, atrase Inca publicul. In 27 Aprilie 1874 inchide teatrul i
www.dacoromanica.ro
MATEI MILLO
97
pleach din nal prin provincie ; aceasta epoca purse incetul cu incetul sfirsit Carierii artistice a lui Millo.
In acest sfirsit nu-1 vom mai urmari pas cu pas. Netagaduit, Millo a fost
cea mai puternica figura a teatrului nostru, intrunind in ea toate insusirile sufletast1 cerute de arta. Pentru dinsul toata gindirea, toata ambitiunea i iluziile
erail legate cu scena. Talentul seil era, pe de o parte, imboldit de aceasta patima,
iar pe de alta luminat de o rara con.stiinth artistica si de o mindrie clasica, plecand de la ideia innalta ce-si facea el de rolul teatrului in societate.
Precizand mai de aproape talentul lui Millo, el era mai presus de toate
ceeace s'a numit in limbagiul teatrului un comic de salon, un artist intelectual. Pe ling, inteligenta lui fireasca, 11 ajutail la aceasta atat nasterea cat i educatiunea lui. Comicul intelectual spre deosebire de comicul ordinar, de bufh si de
fug, are insusiri superioare. Pe sand acetia pot sa-i compuna rolurile for instinctiv din imitatiunile si caricaturile exagerate ale unor fiine vezute sail inchipuite, imbrhcandu-se ca ele, vorbind ca ele, imitandu-le sail marind proportiunea
diformithtilor for trupeti, i pot juca admirabil pe un belly ras la fat, i sugh4and, pe un bilbait on pe un om cu ticuri,cel dintai, comicul de salon, imiteazh, sail caricaturizeaza sufletele ridicule vezute sail inchipuite, i poate juca admirabil pe un avar, pe un retrograd, pe un revolutionar on pe o cucoanh pretentioasa, adica tot ceeace deviazh, in mintile sari in sentimentele omenesti, dincolo
de linia mijlocie a firil noastre. Pe sand la cel dintai imitarea sail caricatura e
materials, la eel din urraa ea e sufleteasca. De una numai rizi, de cealalth rizi
gindind, reflectand sail. invotand ceva. Intr'una artistul poate trece cu caricatura
poste toate marginele ridiculului ; in cealalta el trebue sa remanh verosimil,
mesurat, in limitele de cuviinth i de tinuta. Si deci, pe sand inteuna nu se cere
prea multa inteligenta, in cealalta se cere totdeauna cu inerenth o conformatiune
intelectuald superioarh. Chci intre un rol si artistul care-1 creeaza este o legatura
de intimitate cu mult mai adinca cleat reproducerea mascii exterioare a acelui
rol; fiecare cuvint, fiecare micare pe care le execute actorul respund ca niste
resorturi unei anume stari sulleteti, pe care actorul trebue s'o inteleagh, s'o faca
sensibila, s'o tins necontenit in corelatie. Cel mai multi dintre actorii nWri
sunt exteriors, vorbind i facend gesturi mecanice, exagerate si in absenta de
gindire, pe sand, tocmai contrariii, ar trebui ca gindirea pururi incordata sa
comande viata de din afard. La artistul adeverat sufletul cants si corpul danteazh.
Superioritatea lui Millo sta tocmai in indeplinirea acestei condith. Talentul sea patrundea in comicul sufletesc, i in istoria teatrului nostru pe el 11
intilnim pentru intaia data cu asemenea inswiri. El a dus finetea i superioritatea in unele roluri unde rar se poate ajunge. Cat de fin era in creatiunea lui din
Paraponisitul, spre pildh! Ce psichologie comica nu ne facea el O. simtim in ama-
raciunea lui concentrata, sand intreba rar, Meet i trist publicul : nBine e ?..
Frumos e?.. Cu drept e?.. Ba nu, adica, ye intreb : toata lumea sa fie in slujba...
afar& de mine ?
Privirea lui 41 provoca un ris discret care-11 multumea mai
mult mintea, un ris interior, dad. 1-am putea numi.
www.dacoromanica.ro
93
MATE! MILLO
interpretate ca nimeni nu le-a mai putut juca dupa dinsul. Chirita in lag,
ridicula si pretentioasa, introenita cu caleasca trasa. de 16 cal de posta, la
bariera Pacurarilor, certandu-se cu Vel otcupcicul de ghipcani, ocarand pe
Ioana tiganca din virful trasurii, perzendu-si fetele prin padure si culegend pe
Gulita de pe ghial.a in contasul Babaca-so ; on aceeasi Chirita in Provincie, calare pe cal, scurta si groasa, ,,a la amazoanau, bagOnd toate idiotismele limbei
moldovenesti in frantuzeasca ei ; on mai tarziii Moise din Lipitoria, siret si
tilhar, clipind din oche cand numera banii in palma teranului; sail duiosul Barbu
Lautarul cu cobza subt binis, cantand parch insasi menirea carierei artistice a
lin Millo :
EA me due me prapedese
Ca un ctntec betranesc...
trecut Millo in cariera lui ail fost atat de multe si atat de marl hick ele i-au
putut micsora caracterul. Inteligent, cu o educatiune distinsa si destul de instruit, el care odinioara era marit nu nurnal pentru talentulc, si capacitatea
lui, dar si pentru onoareau lui,a avut sa tradasca in mijlocul actorilor timpului,
cei mai multi minti marginite si suflete mid. Invidiile si ura color care 1-ail 'neonjurat sunt cunoscute. Ele 1-au amarit in tot lungul vietii. Societatea buna roI) Teatru la Romcini, achnirabila i docurnentita lucrare a d-lu1 11 C. 0115nescu, care ne-a servitca izvor
de c tpetenie in gruparea faptelor.
www.dacoromanica.ro
MATEI MILLO
99
maneasca din timpurile acelea venea rar sa-1 vaza ; ea n'a putut i n'a tiut sa-1 dea
un sprijin material spre a-1 scapa de mizeriile unui traiu lipsit de cele mai elementare trebuinti. Guvernele care s'aii perindat nu i-au dat nici o consideratie.
De aceea, din ziva in care cu teatrul 1-a perdut averea, el a fost prada carnatarilor ovrei i greci, tntins, hartuit, demoralizat, panh in pragul mormintului.
Anecdota povestita de Caragiale cu grecul de la Braila care venise sa-i ceara
datoria de 150 # on sh-1 impute de nu i-o da-o, i care tott41 gasind pe Mil lo
in pat, prefkut bolnav, ii mai oferi 1.0 #, ne da o idee exacta de starea la care
era redus artistul. Apol strainil care 1-aii speculat, facendu-1 sa umble pana la
adinci betranete cu mama intinsh; apoi altele i altele.
Toate acestea au putut sa-i falsifice firea, preschimbandu-1 Intr'un om
adeseori necontiincios, nepasator i plin de multe alte pecate merunte. Dach ele
Irish au intunecat in parte omul, pe artist nu Patti putut abate. S'ar putea zice ca
cu multi am Inainte de
Vika' rqti ail mai trait Si mai truest Inca. Cele mai multe n'ail avut o insemnatate decat jucate de Millo. Dei director de teatru, deli actor mare, el n'a putut
sh punt In piesele sale nici interes, nici situath dramatice, n'a respuns cu alte
cuvinte adeveratelor cerinte scenice. Teatrul fund la not pe vremea aceea in prima
sa fazh de evolutiune, nimeni n'a fost in stare sa compuna lucrari dramatice serioase. In aceasta privinth nici Costache Negruzzi, nici Alecsandri, nu sunt superiori cu mult. Acetia Irish ca pep, i mai virtos Alecsandri, au facut, cum se
tie, mai curind niste poeme lirice sati epice din incercarile for dramatice. Repertoriul for e mai mult de domeniul literaturii cleat de al teatrului.
Ajuns 7a virsta de 83 de ani, Millo muri in August 1896 la Bucuresti.
El 41 pastrase spiritul viii pant in ultimele momente. Cu cateva zile inainte de
moarte, intilnindu-1 un artist care '1 reproa, el el, Millo, decanul art4tilor romaul, nu luase parte la inmormintarea unui coleg incetat din viata septamana
aceea, Millo, cu zimbetul pe guru, ii respunse incet i traganat : Amice, daca
s'ar putea, eu n'a voi sh iaii parte nici la inmormintarea mea!
Si coroane. Ele aruncara, pentru cea din urrat oara, o iluzie teatrala, peste
lutul care fusese artistul genial Millo.
N. PETRWET.
www.dacoromanica.ro
./.
el ce se incroe$e,
www.dacoromanica.ro
101
fac mai multa autoritate cleat aceia care la sfiritul secolulul trecut aii contesta.t
existenta lul Homer.
SA vedem dar ce ni s'a transmis de acea antichitate vrednica de credinta
despre persoana lul Homer i despre Iliada i Odyssea, cu alte cuvinte care este
adeverata traditiune a epoch' clasice cu privire la Homer i poemele atribuite lui.
Antichitatea clasica poseda, pe ling& Iliada i Odyssea, un numer insemnat
de poeme, care se refereaii iara1 la evenimente din cyclul troian, coprinzend uncle
fapte petrecute inainte de cele narate in Iliada; altele, petrecute dupe cele narate
in Odyssea. Aceste poeme, numite cyclice, sunt urmatoarele :
1. Kimpia sail Kurcpia, in 11 carp, care narail casatoria lui Peleti cu Thetis,
judecata lul Paris, rapirea Elenei, pornirea Grecilor din portul Aulis, debarcarea
for pe termul troian i luptele ce s'ail urmat din acel moment pana la coprinderea oraplui Chrysa, rapirea Briseidel i a Chryseidel ;
2. Iliada, al Carel subiect 11 formeaza intimplarile de la cearta 1111 Achille
cu Agamemnon pana la moartea lul Hector;
3. AteLonci; in cinci carp', cu urmatorul coprins : Penthesilea, regina Amazoanelor, vine Troienilor in ajutor, insa este ucisa de Achille. Troienh o ingroapa cu
onorurile cuvenite. Achille omoara. pe Thersites pentru insultele ce acesta 11 adresa;
dar o revolta se nate in lagarul grecesc din cauza acestul omor, i Achille este
nevoit sa se clued in Lemnos, ca A, se curate de crima sa. Memnon, fiul Aurorei,
vine in ajutorul Troienilor, purtand o armatura fabricate de Vulcan, ins& este
ucis de Achille, care la rindul sell este ucis de Paris i Apollon. Inmormintarea lui
Achille. Aias i Ulysse 41 disputa armele eroulul cazut ;
4. 'IXck tLexpci, In patru carp', coprinzend urmatoarele : judecata asupra
armelor, pe care adunarea Grecilor le da. lul Ulysse. Alas, apucat de nebunie,
ornoara vitele Acheilor i apol se ucide insu1. Ulysse prinde prin viclenie pe
Helenus, care descoperind in ce chip se poate lua Troia, Diomedes aduce din Lemnos pe Philoktetes in lagarul grecesc. Aci vindecat de catre Machaon, el se lupta
cu Alexandru (Paris) i.-1 omoara. Dupa acestea Deiphobos se casatorete cu. Elena.
Ulysse daruete lui Neoptolemos, adus din Skyros, armele tatalm seii, Achille.
Troienh reman inconjurati in cetatea lor. Epeus i Minerva construesc calul de
lemn. Ulysse patrunde stravestit In Troia ca sa o spioneze; apol, recunoscut de
Elena, se intelege cu dinsa asupra coprinderh oraulm. Dupa ce ucide pe cativa
Troieni, Ulysse se intoarce la corabiile greceti. Pupa aceea is impreuna cu Diomedes palladiul Troiei. Introducerea calulin in cetate ;
5. IMOU TC1p0-K (Darimarea Troiel), in doue carp, cu acest coprins : Duph in-
sa face cu el; unit sunt de parere sa-1 arunce in mare, alp. sa-1 arza, iar al it
sa-1 inchine Minervei ca ceva dint. Parerea acestora din urma biruete. Pe cand
or4enil dail ospete de veselie ca an scapat in fine de un razboni indelungat, doi
erpi uria0 se arata i ucid pe Laookon cu unul din cei doi fii aI. sei. Pupa
aceasta minune, Eneas se suie cu sotil lui pe muntele Ida. Sinon ridicand fade
aprinse ca semnal pentru Acheii ascuni in insula Tenedos, acetia pornese cu
3
www.dacoromanica.ro
102
Teiresias. Pe cand sotil lui Agamemnon plutesc pe mare, umbra lui Achille incearca sa-1 opreasca, prezicendu-le cele ce li se vor intimpla. Apoi se nareaza o
furtuna la stancile Kapharee i moartea lui Aias din Locri. Neoptolemos, indemnat
de Thetis, pleaca pe uscat. Omorul lui Agamemnon de catre Aegysthos i Klytemnestra este rasbunat de catre Orestes i Pylades. Menelaii ajunge in Sparta ;
7. Urmeaza Odyssea ;
8. Telegonia, in doue carp, cu acest coprins : Dupa uciderea petitorilor Penelopei, Ulysse se duce In Elis ca sa-i vaza turmele ; este primit de Polyxenus,
Aceste poeme, din care azi avem prea putine i neinsemnate fragmente,
precum i nite rezumate facute de gramaticul Proldos, sail. pastrat in toga intregimea for papa dupa ce Grecia II pierdu independenta politica ; dintr'insele
a) Coprinsul acestor poeme ni s'a pastrat in Chrestomatia lui Proklos, din care o parte este reprodusa In
Bibliotheoa lul Photios.
www.dacoromanica.ro
103
ne putem face oarecum o idee despre natura si multimea epopeilor cyclice, care
au circulat atata timp In antichitatea ellena. Pentru fiecare din ele ni se da numai un loc in care 1-a luat natere, i tot asa ni se cla pentru cele mai multe
din ele numai cate un nume de autor; in fine, chiar asupra timpului, in care a
fost compusa fiecare din ele, ni se da o epoca ce corespunde mai mult sau mai
putin cu realitatea istorica. Cu toate acestea, traditiunea dinainte de epoca alexandring, adeverata traditiune a poporulul grecesc, netinend seams, nici de numerul considerabil al acestor opere, nici de intinderea, nici de preciziunea indicatiilor ce se dab. asupra lor, fie cu privire la numele autorulul, fie cu privire
la locul in care a fost facuta
traditiunea, zicem, le atribuia pe toate lui Homer, impreuna cu alte cateva : Margites, Batrachomachia saii. Myomachia, o colectie de imnuri, cateva poeme ware, Capra, Maimutele I) etc. Astfel, dupa traditia clasica, Homer este autorul nu numai al Iliadei si Odysseei, ci al tutulor
poeraelor cyclice, sail, daca nu al tutulor, in orice caz al mai tutulor. Aceasta
activitate fara exemplu o atribue lui Homer nu nite oameni cu totul depart*
de epoca in care ail fost compuse operile numite mai sus, cum sunt criticii alexandrini sau invetatil modern', ci corifeii literaturil greceti, a caror autoritate nu
se poate pune la indoiala, de vreme ce ci traiaii in periodul de inflorire al artei .Si
literelor ellene. PArerea cum ca Homer este autorul numai al Iliadei i Odysseel
este, in epoca clasica, imparta0ta de un numer foarte restrins de oameni culls, o
parere izolata, care devine generals i se consolideaza oarecum cel putin cu 500
de ani dup5, ce ele au fost compuse, adica in epoca alexandrina. Critich de pe
timpul Ptolemeilor, cugetand ca ar fi cu neputinta chiar fantaziel celei mai fecunde sa produca atatea poeme, au fost nevoid sa margineasca paternitatea lui
Homer numai la Iliada i Odyssea. Insa, o repeim Inca data, adeverata traditiune greceasca II atribuia toate sau mai toate poemele cyclice. Prin urmare, nu
Wolf i aderei4ii sei trebuesc acuzati ca resping traditiunea i nu in seams de
dinsa, ci criticii alexandrini i literatoril moderni, care, In dispretul afirmatiilor
celor mai categorice ale antichita'til ellenice, restring activitatea lui Homer numai la Iliada i Odyssea.
Asa e adeverata tradiliune, i invetatil alexandrini o inlatura numai ca sa
o inlocuiasca cu o parere mai probabila, de oarece pentru (11110, ca i pentru nos
este inadmisibil ca unul i acela om sa fi produs in acele timpuri peste douezed de poeme de o intindere aa de considerabild.
Acum, daca intrebam aceeai venerabila. antihcitate : unde s'a nascut acel
I) Gramaticul Proklos zice: of ya clezaiot xal ttiv xthtlor dvayedTovasv els wird:, (rdv"Ourieory rreoart-
Oka; db aerryl sal nalyrsci wsva, Magyirr, Bargazopaxiar it Mvomaxlar,'Errandxvor, .4ya, Kiexonras, Kavotic.Sengebusch Hornerica dissertatio posterior, p. 14: nSed alia fuerunt praeter Madera et Odysseam Homero
vulgo adscripta carmina multa, cow Alexandrini quidem et, uti videtur, ante eos Plato divinus ille philosophus
universe ab Homero abjudicarunt, e reliquis vero Homericis Alexandrinorum superioribus aetate alii omnia genuina crediderunt esse, alii ex parte. Margiten plurimi pro genuino Homeri carmine habuerunt; hymnum In Apollinem Thucydides et Aristophanes ad Homerum rettulerunt, Epigonos Aristophanes, Thebaidem Simonides Ceus,
Cypria Pindarus,1Sophocles nairsu qumdam, Aeschylus universa Carmina Cyclica, etc. Ibid. p. 49 egg.
www.dacoromanica.ro
104
Un epigramatist antic, Antipatros, ca sa rezolve cestiunea, recurge la o expresiune poetica. Dupe. dinsul, nici un loc de pe pamint n'a produs pe Homer, ci
insusi cerul. Fireste, toi poetii cel marl sint divini, insa aceasta nu -'1 impedica de
a revendica drept patrie cutare sau cutare localitate terestra. 0 metafora norocita sau o expresie de spirit nu desleaga o cestiune, i de multe ori, cu deosebire in
cazul de fate., ea lasa mintea tot asa de nedomirita ca si mai 'nainte. Noue ne trebue o proba istorica, nu o figure. poetica. Pluralitatea locului de nastere al lui Homer, asa cum rezulta din o multime de texte in proza si epigrame vechi, din care
not am reprodus numai cateva, nu ne autoriza a da preferinta nici unuia asupra
altora, pentru simplul cuvint ca nu avem nici un argument mai mult in favoarea
unuia decat a celorlalte. Astazi, in urma unor cercetari amenuntite, in care nu stie
cineva dace. trebue sa admire mai mult temeinicia metodului decat staruinta dezinteresata a cercetatorilor, este dovedit pans la evidenta ca in fiecare din orasele,
in care se pretinde ca s'a nascut Homer, ail existat scoli de rapsozi, care se ocupail
cu invetarea si recitarea canturilor poetice. Ca in Egypt si India, fiintail in Grecia
oameni care isi inchinau intreaga for activitate intru a inveta pentru sine, a
inveta pe attil si a declama la sunetele monochordului poemele zise homerice 3).
De aci traditia ca poetul s'a nascut sail cel putin a trait catva in acele localitati.
Dar asemenea scoale au existat si in alte localitai, ca Samos, Milet, Prokonnesos,
Halikarnassos, Phocaea, despre care textele antice nu spun eh s'ar fi nascut inteinsele sau ar fi trait catva in ele Homer 4). Este mai mult decat probabil ca si
aceste documente au pierit ca atatea altele din antichitatea clasica.
Suntem cel putin mai bine informati asupra timpulul, in care a trait nemuritorul autor al Iliadei si Odysseel ?
Proklos se exprima asa: ol fsiv KoloTolvsov creltdv (viz, "Oprivov) civilydeevocw, of di Xiov, ol di
l'isvevaiov, 01 cr..birv, ail., di Kwhalov xal xaidAov Jrcioa 7reiltc oirrsiroseivocsuirdois, aev eixd-rom c1v xocraonolisqg liyorro."Opneor di aciaat sus abreiv al ndlegc xcci ol clnotxot avzwv 7n:cc' iavrois yerevijo0as liyovacv,
Intr'o epigram& publicatA in Anthologia lul Planudes (IV, 294) citim urmAtorul distich :
thraolas Tdv"0,14,neov olvayeavelieda acizpis,
Keivov, IWO nciocci xeie Oeirovas raletr;
Strabo (XIII, cap. III, 6), dupi ce a narat cA Ephoros si Hesiod au fost din Cuma, zice: Vageos di mix 1`-
www.dacoromanica.ro
105
Este natural ca, pentru niste timpurl asa de vechi, respunsurile la aceasta
intrebare sa oscileze pe un spatiil de cateva zecimi de am; chiar dad, aceasta
oscilatie ar merge pang. la o suta de ani, ea nu ne-ar surprinde prea mult. Inca
cand ea se Intinde pe un interval de aproape cinci veacuri, mai ales cand aceste
date ni sunt procurate de niste autoritati pe care nu avem nice un motiv de a
le respinge spre a preferi pe una celorlalte, atunci suntem nevoiti a admite ca
aci avem a face nu cu o simpla neexactitate chronologicd, ci cu alt fenomen, a
carui explicare trebue cautata.
Iata epocele admise de principalele orase grecesti cu privire la timpul in
care a trait Homer :
1. Dupa Athenieni
2. Pupa Kumaei
3. Pupa traditia din Chios, Homer s'a nascut cu doue sute de ani dupa darimarea Troiei, adica la 984 a. Chr. ;
4. Dupa Kolophonieni . . Homer s'a nascut cu 1.32 de ani Inainte de prima
Olympiada, adica la 908 a. Chr. ;
5. Pupa Samieni .
. Homer s'a nascut cu 400 de ani inainte de timpul infloririi lui Herodot, adica pe la 840 a. Chr.;
6. Dupa Milesieni .
. Homer s'a nascut cu aproape doue generatil Inainte
de Intaia Olympiada, adica pe la 843 a. Chr.;
7. Pupa Salaminienii din Kypros, el a Inflorit cu 500 de ani dupa. ce Troia a
fost Inconjurata, adica pe la 690 a. Chr. ;
8. Pupa Prokonnesieni Homer a fost educat de Aristeas, pe cand domnea
Gyges In Lydia, adica. Intre anil 716 si 678 a. Chr.;
9. Pupa Kretani
cea din Chios, Porphyrios pe cea din Kolophon, Herodot pe cea din Samos, Theopomp pe cea din Kypros, etc.
Precum vedem din schita de mai sus, datele asupra timpului In care a
trait Homer variaza intre anii 1045 si 550 a. Chr., Infatisandu-ne o distanta de
cinci veacuri. Sh vie oare aceasta deosebire dintr'o simpla gresala de calcul sail
dintr'un lapsus memorise? Critica moderns de la Wolf Incoa, si mai ales admirabilele cercetari ale lui Maximilian Sengebusch In domeniul cestiunii homerice,
au demonstrat Intr'un mod peremptoriii ca traditia flecarei cetati despre timpul
locuiril sail nasteril lui Homer Intr'Insa corespunde cu epoca In care s'a Infiintat acolo o scoala pentru pastrarea si propagarea cantecelor epice. Prin urmare,
daca numele lui Homer era, precum s'a ara.'tat mai sus, Inscris pe toate poemele
Sengebusch
ibid.-,
79 sqq.
www.dacoromanica.ro
106
cyclice ; dad. acest Homer s'a nascut in curs de aproape cinci veacuri prin atatea
orar locuite de Greci, iar locul naterii sail locuinta lui inteun ora. l oarecare corespunde cu infiintarea unel Foale de cantareti epici acolo, atunci, de vom Linea
seams de traditie, pe care nu avem nici un cuvint de a o inlatura, suntem datori
sh admitem ca informatiile antichitatil cu privire la locul si timpul nateril lui
Homer sunt informatil privitoare la introducerea cantecelor epice si a infiintaril
coalelor de rapsozi in deosebitele puncte ale Asiei Midi si prin insulele grecet1.
Sh lasara acum la o parte notitele date de antichitatea clasica asupra persoanel lui Homer ca autor al Iliadei i Odysseei, i se vedem ce ne-a transmis
aceeaI antichitate asupra poemelor inse1.
Iliada si Odyssea nu ail fost scrise la inceput, ci numai transmise din
gura in gura prin recitatie. Acest adever, atins intal de Casaubon in treacht i
desvoltat mai thrzill de Perizonius, a fost stabilit in cele din urnah de Wolf cu
probe care nu mai lash nici o indoiala 1). Cea dintai dovada despre neexistenta scrierii pe timpul compunerii poemelor homerice ne-o procure insei poemele, a caror limbs ne isbete printr'o mobilitate caracteristich idiomelor vorbite,
nu i celor fixate prin scris. Astfel cititorul observe la fiecare pas eh silabele se
mladiaza cu o elasticitate specials, adi lungindu-se ad scurtandu-se dupe trebuintele ritraului, ce diftongil se desfac in silabe, iar silabele se contracteazh in
diftongi, ca unele consoane sunt cand duple child simple, dupe nevoile raetrului,
eh vorbele ni se infatipazh aci subt o forma aci subt alta, i flexiunile sunt imprumutate child de la dialectul ionic, cand de la eel eolic, fenomen particular limbilor nestatornicite inch prin scris. Ceice afirma ch scrierea era cunoscuta pe
timpul compuneril poemelor homerice invoach in sprijinul pareril for faptul narat
in Iliada eh Proitos trimise pe Bellerophon in Lykia la socr1.11- sett, dandu-I nite
tablite pe care sapase (ypea4a0 nite ,,semne pierzetoare (61w.ccm AuTpCc), ca sh le
transmits socrului seu 2). Insa scholiaOil lui Homer observe ca vorba ypacpav avea
Ors tupacils dart rod sir litewv yed,itetaws yeggiar ov oda di Taro ditaa0ac, car rays yeci.pat rd Ziaar oiov
et's, clyzaecitaq ere.A.
eiv Mae ?viva; r Os, rtevOeedv rod Heobrov. De altmintrelea, aceasta obserritie a luT Ari
stonikos este luata din scholiile luT Aristarch, dup5 cum a demonstrat Lthrs. Acelasl Aristonikos scrie la vers. 176 din
cantul VI al Bader wepterct Aiyee oti yeciapava eldwia sea iviyeavev.
De asemenea Eustathios, in comentariul
sdu la Iliada, observa la acest pasagiu: d yecipica (nix Wide, o troinrvis el ycie in' adrod 4v iv mica, xaOci sal 4
iv 'Oivercreip yeanvik, mix civ Tess vine rd atipa, intlieivag TIT Aites Jed 'a povereet xal salesov.
www.dacoromanica.ro
107
homerice, observa cu oarecare ironie : dach aceasta ar fi fost in adever o scrisoare scrisa cu semne alfabetice, ar fi cu totul singular ca o inventie aa de folositoare si aa de cunoscutd chiar de atunci, s& fi disparut cu doue generatii in
urma, in nite inprejurarl in care uzul el catiga o importantd cu mult mai mare.
Oare ea era build numai pentru scrisori de recomandatie, al cdror stop era de a
face pe oameni sd fie sfiOati de Chimera
Mai hotdritor in aceasta privinta este urnidtorul fapt, narat iarai in Iliada.
Hector provoacd la o lupta singulard pe fruntaii Acheilor. Noue din ei respund
4) Variae historiae, XIII, 14: Ott .rci `014,kov Inn neorceor dcgmaira ;dor of malatoi. Oiov neyor
T.jv bri vavai ociviv sal tioadvecclv rcva, Sal 'ilecorelar './Iyaitiicrovos xal Nadi, xaraloyov xai Haredxlecar xai
AtiTect xal 'Ertl Hareo'xlco c102a sal Vexion, ciocirsocr. 7'afiratiale risslAccidoq.`Y;r1g del rig &fear Ta it, 17v191
sal rd Iv Aaxectalicovs sal KaAvvolic civreov xal Td steel tiv velar sal fill.xlvov clnolo'yovs sal livxAshrecar
xcsi lirisvcav gal Td sic Kiexls, Arinrea, Mrciartfour scdrov, Td Iv 41 4, Tci Ir .Accitsov.
www.dacoromanica.ro
108
mete Attai (Rugaciunile)1), Aristot ales vorbete de 'AXxLv6ou iiraoyg 2)) iar autorul
dialogulul platonic intitulat Minos, rnentioneaza Ngxuta (sacrificiile pentru morti)3)
de marl (ale Druizilor), multi ini se adund de buna-voe pe linga ei sail sunt
trimi1 de parintii i rudele lor. Acolo se zice ca invata un mare numer de versuri i unit reman la invatatura douezeci de am. Nu este permis a se incredinta
acele versuri scrieril, pe cand in mai -mai toate celelalte afaceri ale lor, publice
si private, el se servesc de literile greceti,, 4). Cu drept cuvint observe Jean Jac-
ques Rousseau in opusculul sea intitulat Essai sur l'origine des langues, cap. VI:
data Iliada ar fi fost scrisa, ea ar fi fost cu mult mai putin cantata, rapsozii ar fi
fost mai putin cautati i s'ar fi inmultit mult mai putin. Nici un poet n'a fost aa de
cantat, afar& de Tasso la Venetia, i Inca numai de gondolieri, care nu prea citesc.
Adolf Kirchhoff a demonstrat ca Iliada era terminate in veacul al 8-lea,
intemeindu-se pe faptul ca in alte poeme cyclice, ca Ai0Loynic, niou Tcipatc i Kintpioc,
inchis in
anumite hotare 5). Despre epopeia K6Tcpta se tie ca ea exista deja in Olympiada a
pi
(yedvas vdpovs), sunt asertiunl lipsite de ()Ace temeiu. Multi Insi au afirmat acela1 lucru despre Lykurg, despre
care toad antichitatea spune cA n'a lAsat nimic scris. In Athena, arta scrieril a inflorit cu pupil inainte de Solon.
www.dacoromanica.ro
109
roasele variante de care eraii pline, fapt pe care it intimpinam in toate poemele
care circula din gura in gura. Asupra acestui punct textele vechi cunt de acord
perfect 1). Toate aceste texte constata c5, mai Inainte poemele homerice se cantail
fragmentar (cricoprilv, 4p1p1vce) si ca numai de la Pisistrat incoa ele au fost aezate in ordinea in care le avem azi; insa impartirea fiecarel poeme In douezeci
si patru de canturi, dupa numerul literilor alfabetului grecesc, dateaza numai de
la Aristarch 2).
Redactoril numiti de Pisistrat se izbira de multe dificultati, si adesea remasera nedomiriti asupra aezaril materialului adunat in corpul fiecarel poeme. Astfel, Doloneia, care ocupa asthzi cantul 10-lea din Iliada, era considerate ca o poema
in parte 3), iar Intilnirea lui Glaukos cu Diomedes (cantul 6-lea din Iliada) nu se
tia in ce loc anume trebue puss, dupa cum ne spun comentatorul Aristonikos 4).
Cum ca.' cea dintai redactiune a poemelor homerice a fost cel putin cea
dintai redactiune intreaga a lor, reiese cu siguranta din felul si tonul numeroaselor notice acute de scriitorii vechi asupra acestui fapt, care pentru dinsii avea
Exegesa la Iliada, Bekker Anecdota II, p. 766, Scholiile la Graniatica las Dionysios Thracul, publicate de Villoison in Anecdota II, p. 182, Eustathios in Scholiile sale la Iliada, p. 5, Scholiile la Pindar (Netnea, II, 1 ,
Scholiile Plautine, publicate de Ritschl, Cicero (De Oratore, III, 34, 137), Pausanias VII, 26, 13, si In deosebitele
Viefe ale lui Homer scrise de cel vechi. Aclian Variae Historiae XIII, 14.
2) Pseudo-Plutarch in Viala lui Homer, cap. IV: eiai di alityl notifaesc dvo, Wads sal 'Mama, &l near?, ixaTiea xis zdv dei0146 TO:11. OVOiXeiWV, ot/A, turd Tov ixz of nociiroi, till' sIird TWV yeapitarixoir, Tar
nael.dieicrecivtov.
3) Scholiastul la cantul 10-lea din Iliada: (pad rujv (Savicadiav eirp' Vatjeov ldice Terdx0as, sal /44 eipas
pleoc rijs 71.scidos, t1nd db 17seacaTedrov tercixOcet alc vitt, noinotv.
4) Scholiul la cantul 6-lea din Iliada: 9 &lag grs perarseilaci row aillaxdoe Tashlis ru v othrraosv.
Amintim ca dipla (chnlid este un semn diacritic inventat de gramaticil alexandrint pentru a-st face ob ervaltile sau
a-M exprima induoelile asupra mat pasagih orb asupra unul cuvint.
www.dacoromanica.ro
110
Kypros (CI Kunpix), cea Eolica (7) AtoA sau ii Ato Xerf1). Intre cele mai vechi editiuni
xa,s' ivapa figureaza a lui Euripides (nu a celebrului tragic, ci a altuia, care nu
este mutt mai tin& decat el). Mai cunoscuta este editia lui Antimachos din Kolophon (catre sfirsitul veacului al 5-lea), apol a lui Aristoteles, editie numal din
Iliada, pe care marele cugetator o facu, dupa spusa lui Plutarch, pentru Alexandrueel -Mare, asa numitd, Fri ix v&pe-tixoc tx;orstc, i pe care regele Macedoniei o 'Astra
inteo cutie pretioasa, pe care o gasise in tezaurul lui Dareios; Insd Strabo (XIII,
1, 27) afirma ca Alexandru a insarcinat cu aceasta editie pe Kallisthenes i Anaxarchos Alte editil din vechime au fost : a lui Philetas din Kos, profesorul poetului
Theokrit ; a poetului Aratos din Soli, in veacul al treilea a. Chr.; a lui Rhianos
din Kreta, a lui Philemon i Sosigenes, care, deli mai tineri decAt Zenodot, nu
se numerl intre Alexandrini.
De aid' inainte incep adeveratii alexandrini, dintre care eel mai insemnati
sunt : Zenodot din Ephesos, elevul lui Philetas din Kos ; Aristophanes din ByzanPA, elevul lui Zenodot i directorul faimoasei biblioteci din Alexandria dupa
moartea lui Apollonios Rhodios; Apollonios Rhodios, poetul Argonauticelor ; Aristarch, eel mai mare si mai cunoscut dinteinii. Toti acasti invelati salt straduit
a reconstrui editia lui Pisistrat, inlaturand greselile ce se strecurasera de la dinsul
incoa, ear critica naoderna incearca, cu ajutorul scholiilor vechi, s restaureze
editia lui Aristarch sau cel putin a se apropia cat se va putea mai mult de textul
fixat de gramaticil alexandrinl.
jumetate a veacului al 6-lea ele au fost statornicite prin scris din ordinul lui
Pisistrat. In convingerea epocel clasice, Homer nu este numal autorul Iliadei si
Odysseel, ci al tutulor poemelor cyclice, sau eel putin al poemelor referitoare la
cyclul troian. Pe de alta parte, traditiunea asupra vietil lui nu ne da o persoand
in fine dad. ele s'afi nascut din contopirea unor cantece izolate la inceput, nu
numai ca nu este rezolvata, dar nu este macar atinsd. Din premisele ce am stabilit mai sus pe baza autoritAtil celor vechi nu se poate induce In logicd stricta
nice o concluzie stiintifica asupra nasterei poemelor zise homerice. Un lucru insa
este, dupa, parerea noastra, castigat, anume ca, acea venerabila traditie pe care
o invoaca adversaril lui Wolf si pe temeiul careia el sustin ca Iliada i Odyssea
sunt opera unui singur poet, nu exista. Respunsul la Intrebarea cum s'a nascut
fiecare din aceste epopei nu este legat de nice un fapt istoric. Prin nrmare, dad
cineva, condus de un sir oarecare de motive, va vedea In Iliada sau Odyssea nu o
www.dacoromanica.ro
111
www.dacoromanica.ro
11
IN PIMNITA
unt in pimnita, pe noapte,
Subprefectul si notarul ;
Cu paharul vor sa'nnece
Tot necazul, tot amarul.
Au luat-o de cu sara,
Inchinand deodata rar,
Pentru subprefect notarul,
Subprefect pentru notar.
Carciumarul doarme-acuma :
Domnii, mustiril cu anul,
Ii platesc el dimineata
Beutura cu toptanul.
www.dacoromanica.ro
IN PIIEirri
www.dacoromanica.ro
113
1 14
IN PIMNITA
-c?
www.dacoromanica.ro
-1470
ra
fr. '
I
L
www.dacoromanica.ro
SIMBOLISMUL
CZ
7 r uvintul simbolism aplicat literaturii e cu totul modern. Spre 1884 cativa poet! tineri, adu-
'
nandu-se zilnic in subsolul cafenelel ',Francois l81' din Paris, s'ad botezat simboli9tI 9i mai
in urrna decadent! spre a insemna o 9coala nota, un curent de literaturA deosebit. Ace 9t1
hidropati cum se intitulail el in9i9i compu9i, in parte, din pleava bulevardelor pariziene,
au inceput incetul cu incetul sA se mi9te 9i sA agite transformarea poeziel franceze, ametitlin igno-
ranta for de asonanta unor cuvinte caror ei doar le atribuiati un inteles. Literature Ara sens,
nascuta din ignoranta, fail baza 9i fail talent, n'a intArziat sA se naruiasca, dui:A ce catva timp a
licArit prin noutatea el numal. Cine mai vorbe9te astazI serios in favoarea sail defavoarea ei? Jean
Moreas, Laurent Tailhade, Charles Maurice 9i ceilalt1 adunati subt drapelul unei himerice glorii,
s'au stins cu gloria for cu tot, iar pe mormintul acestel filfiiri efemere mai plute9te ironia vremil
in fata a tot ce se sforteaza si depa9easca limitele fire9t1 ale oricarui produs intelectual sail sentimental. Obscuritatea afectata, lipsa de once idee, golul unor capete degenerate, MA caracteristica
principala a acestel 9coale simboliste, careia moartea principalului for 9ef Stephan Malarme 1-a dat
lovitura din urma. Nu zicem a Paul Verlaine cel mai putin intunecos a fost lipsit de talent,
!lid ca Malarme nu urmarea in poeziile sale nici o idee. Dar pe tend in rindurile unuia, rapitoare
prin efectul formel 9i delicateta unui sentiment ciudat, plute9te o atmosfera bolnava 9i nenaturala,
obstinarea celullalt de a scrie cu once pret a dat na9tere multor elucubratii. Cad acest simbolism
superficial n'avea nicl o sistemil In constructia lul 9i imbracarea unei idei intr'un simbol reprezentativ nu se fAcea dupa o metoda lung timp reflectatA. De aci confuziunea, rigiditatea, ameteala 9i
incoerenta acestor cuvinte, colectate dupa bunul plat dintr'un vocabular imbogatit cu neologisme
sunatoare.
Simbolismul a fost cultivat insa in alte vremurl 9i reflectul lui, astazi atat de palid qi de
nebulos, nu se poate compara cu minunata putere a geniuluI unor popoare antice care au culminat
www.dacoromanica.ro
117
SIMBOLISMUL
si sl-ad vezut declinul. In orientul clasic mal ales, aproape intreaga dezvoltare intelectuala e manifestata In acest chip. Simbolismul s6ii, irnbracand-o Intr'o forma pompoasi, inteo haina gred de
strabatut, il da un aspect de oarecare maiestate, care impunea respect, asigurandu-I conservarea In
mijlocul unor popoare ignorante, conduse de niste culturi pline de superstitil grosolane. Acest simbolism era o conditiune inerenta a conservaril operelor de arta si chiar de stiinta antice, Inchizendu-le intr'un cerc traditional de savant!, incat ochii vulgului nu putead strabate In adincul sanctuarelor lor putin accesibile. Astfel a fost poporul egiptean, de la care ne -au remas urme, mirturisind o mare putere intelectualk. Poporul indic si astazi cultiva un simbolism grosolan si nepatruns,
subt parfumul mistic al sfintelor sale altare. Numai poporul grec, In zborul s6d usor si Inaripat, In
contact cu natura cea mar favorabila, subt un cer delicios, s'a ridicat la Inaltimea celor mai sublime
speculatiunl, intr'un mod limpede, la indemana tuturor. Cele dintal manifestari intelectuale pe care
le-a produs, chintesentiaza geniul sdd subtil, fiecare cugetator find totdeodata si un tip al poporulul din care face parte. Numai atunci cand influenta egipteana mar ales, I -a impestritat modul
sell de cugetare, a culminat, e adeverat In dialectica platoniciani, dar tot atunci betrAnul din
Sunium, care timp de treisprezece an! a suportat preparatia initierel In suprema stiinta egipteana
cu simbolismul sell, a Indraznit sa incrusteze pe frontispiciul scoali! sale: nNimenl sa nu intre aid
data nu e geometru lu. Ma! ales neoplatonicienil alexandrinl s'ad perdut cu totul in adincul teogoniel egiptene, bleat Intregul lor sistem construit pe modelul unul simbolism arzetor se prezinta cu
acea infatisare stranie si obscura a operelor mistice. Era Insa un timp favorabil pentru literatura
si stiinta sirnbolista, si preotii acestor manifestari intelectuale aveaii conceptil aristoeratice In speculatiunile lor ; in Egipt formad o casts si cheia misterelor era o excluzivitate a magilor, care nu
putead sa comunice sad M. BMA legating cu cel profan!.
Nu intram mar adInc In analiza acestor sisteme; expunerea noastra se margineste la o
infatisare istorica a simbolismului antic pentru a scoate in evidenta superficialitatea acestor obscuritati moderne, de afectare simbolista.
Egiptul, astazi vorbind, pare o tart Intunecoasa, a card teogonie era profesati de un sacerdotiii special numiti magi. Acestia formad o cast& aparte, care se casatoread numal intre eI qi
isi educan copiii intr'un mod special, 'neat puteat sa continue stiinta parintilor lor. Ad fost timpurl
In care poporul egiptean a atins cea mar innalta dezvoltare posibila. i e de mirat cum Intr'o tart
arida, atilt de putin accidentatit si a card fecunditate era supraabondenta, acest popor, In be sa se
stings in indolenta, a putut sill is zborul si sa dea probe de o energie uimitoare. Urme neintrecute ne -au remas Imprastiate pe malul Nilulu!, care '1 strabate glorios, aducend cu el darul rodnic
al apelor sale. Piramidele se Innalta ca trel mase neegale In marime, fiecare find un simbol de personificare ; planul si dispozitiunea lor au fost croite de invetatil;magT, eautind totdeodati s& simbolizeze o idee, o credinta strips legata cu stiinta lor. Astfel, piramida cea ma! mare simbolizeaza forta
naturil, cea de a doua miscarea si cea de a treia timpul. Ruinele care prafuesc malurile Niluld
atesta existenta ilia a patru piramide ma! mid, formand in total seapte virfuri sad conoide flamiforme, corespunzend celor seapte lumi planetare, din care geniile cirmuesc universul. Cad, sa nu
uitam, teogonia lui Hermes-Toth, magul legislator al Egiptenilor, presupunea seapte spirite care
conduc lumea, dupa cum la Indieni existad seapte Devas, la Persani seapte Amchaspande si la
Calde! seapte Anger! marl. 0 alta constructie foarte obscura e asa numitul Sfinx de Giseh, cu capul
de femee, cu ghiarele de led si cu aripile de acvila, totul dandu-I o Infatisare oribili, care dispare
de indata ce spiritul simboalelor vine Intru diva sa-lInsufleteasca. Capul de femee prezinta puterea
inteligentel omenesti, care mal inainte de a intra in actiune, cumpaneste drumurile prin care trebue
sa intre. Pantecele de taur In.semneazi ca omul, prin ajutorul stiintel, trebue, subt impulsiunea unel
vointi neobosite si subt jugul une! rabdarl Indeajuns probate, sill croiasca pas cu pas drumul care
4
www.dacoromanica.ro
.118
SIMI3OLISMUL
conduce la succes orl la decadenta. Ghiarele de led insemneaza ca trebue sa uzezi de putere in lupta
vietiT, sa te rezboe0 cu indrazneala i mal ales se al sperantk in indeplinirea scopurilor tale. Aripile de acvila acoperind masa sfinxului insemneaza ca e necesar sail ascunzl planurile pang hi momentul de a lucra. Stiinta oculta pe care o profesad magil f T ridica fundamentul tot pe aceastA
personificare i cele douezed i doue de arcane care se aplica inteun mod fatidic horoscopulul vietii
ad o conceptie simbolica analoaga. Inteligenta omeneasca bine condusii, deliberarea cumpAnitA,
vointa i speranta, iata ce te poate duce la scopul dorit. Egiptenil n'ad admis niciodata un fatalism
orb ; omul e dator sA lupte, singur sa-I croiasca drumul care. ar putea mal lesne sa-1 conduce la
virtute. Aceasta libertate a omulul a trecut i la alexandrinil greet, mai ales la Plotin misticul, care
in Enneadele sale acorda omulul libertate absolute, ca conditiune inerentk moralel lul. De ad
tiinta viitorulul, magia, la Egiptenl nu se rapoarta atat ca un oracol la ghicirea intimplarilor
posterioare ale vietiT hotarite de un destin neinduplecat, cat mal ales la drumul prin care omul
practicand virtutea sa ajungg la binele sad proprid i al celorlalti.
Pentru a intelege sensul simboalelor horoscopulul ermetic, e trebuincios sa aruncam o privire asupra conceptiel filozofice a magismulul, care conceptie ni s'a pastrat de celebrul neoplatonician aleaxndrin Jamblic de Chalcis. Esenta universulul este Fiinta absolute, al card nume niciodata
nu e exprimat de magi; din ea emana infinitul celor posibile. Dupe cum Binele, ideea absolutA a lul
Platon era d'asupra ideilor relative de Adever, Frumos i Ordine, conceptia Fiintel absolute a Egiptenilor imbrAtip mai intal eel trel termeni ai manifestAril : trecutul, prezentul i viitorul. E puterea supreme echilibratk prin inteligenta etern active, e perpetuarea erarhica a virtualitatilor i
manifestarilor el infinite, regasite in unitatea substantel, in om. Vedem deci cum Plotin, Proclus,
Aedesius i ce1lalti neoplatonicienl au ajuns sA adopte teodiceea for atat de singulark a Unulul, a
indivizibilulut. Dei Plotin nu admite in total sistemul emanativ, totui stabilete cif omul fried o modificare a Unulul suprem, dupa cum pentru a ajunge la idel trebue sa facem abstractie de simturT,
tot astfel pentru a putea contempla Fiinta absolute. trebue sa facem abstractie qi de idel, lucru care
nu se indeplinqte decit prin intuitia extazului rezervata unor anumite persoane. Reul i binele, spunead magil, sunt coprinse in Fiinta absolute, i prin acestea doming natura. Ea e dreptatea absoluta,
intelepciunea absolutA, principiul activ care insufletete fiintele, principiul oricarel forte spirituale
sad materiale. Totdeodata e creatiunea, aflata inteo micare perpetua. Manifestarile el sunt simbolizate simtit i vizibil in lumea intelectuala i in lumea fizica. In lumea intelectuala principiul suprem al actelor e vointa libera a omulul, prin care 'i poate realiza ideile sale, punend in actiune
impatrita conlucrare a spiritulul : afirmarea, negarea, discutia i solutia. Fiinta relative (omul), in raportul sed cu infinitul, practice religiunea, pastreaza echilibrul libertatil sale, i-i cirmuete vointa
prin prudentk. Forta morala, invetarea datoriel, combinarea ideilor care creeaza viata morale, iatk
insuirile sale. A doua manifestare a fiintei absolute e lumea fizica, a carer lege e pururI expansiunea facultatilor omulul spre absolut. Natura germinand actele, femeea unindu-se en bkrbatul
pentru indeplinirea until destin comun, libertatea de actiune i arnionica fnlantuire a cauzelor i
efectelor, acestea sunt legile sale primordiale. Moartea naturalk e transformarea naturil omulul
*ins& la termenul perioadel sale ; din combinarea fortelor naturil rezulta neprevezutul; averile pkmintet1 se nkruesc, iar deceptia i invidia dumanoasi turbura seninatatea vietil. Fericirea nu se
gasete decat in cumpAtare i virtute. Acesta era, in general, sensul simbolismulul ermetic, conceptie pe care o gasim inriurind mai toate sistemele filozofice ale poporulul elenic.
Simboalele for sunt diferite, i cheia n'o poseda decat magul initiat in misterele for ; ele
erat pazite in subteranele Sfinxului i in momentul initiatiunii se explicad neofitulul, insa cu o multime de precautiunl. Astfel IntAia arcana era figurate prin statua unul mag, stand in picioare, imbracat
in haine albe. Un earpe muFfindu-1 coada fT serve0e de cingetoare. Fruntea sa e inconjurata de
un cerc de aur, iar in mina dreapta tine un sceptru de aur, innaltat spre cer. Mena sting intinde degettil aratator cAtre pamint. In fata Iul pe o piatra cubits sunt aqezate o sabie i o monde de aur
in mijiocul careia e incrustatA o cruce. Cheia acestul simbol e urmatoarea: magul e tipul omulul
perfect ; atitudinea luT e aceea a vointei care purcede la lucru ; haina lui alba e imaginea ouratenid
www.dacoromanica.ro
STAIBOLLSMUL
119
originale sail reca0igate, iar qearpele de our e simbolul vednicieT. Aurul e simbolul lumineT, iar
cercul exprima circumferinta universals in care graviteaza lucrurile create. Sceptrul e semnul comandarei qi gestul maneT drepte, e un semn de aspirare spre tiinta, intelepciune i putere. Pozitiunea manei stingi insemneaza a misiunea multi! perfect e de a domni in lumea materials. Cupa
aezata pe piatra cubica insemneaza amestecul pasiunilor care contribuesc la fericire sail la nefericire. Sabia simbolizeaza puterea prin ajutorul careia luptim. Moneda fiind semnul uneT valorT determinate, insemneaza puterile castigate prin eficacitatea vointeT. Crucea e simbolul infinituluT.
Celelalte arcane ad simbolurl tot atat de savant stabilite, pe care insa cadrul articoluluT de fats nu
ne permite s le relevam. Ele corespund totdeodata unei litere i unuT numer, modificandu-T insemmarea dupa positiunea pe care o capata pe cercurile fatidice ale horoscopulul.
Ruine ale unel tiinte obscure, necunoscuta de nol astag, poate ale unor superstitil enorme
nu trebue Iasi sa le confundam cu arlatania ordinelor mistice moderne, cum ar fi Franc-Masoneria, ordinul Rosa-Cruce modern i altele pe care credulitatea unor naivi le mai sustine spre ruOnea lor. Ele n'air raid o baza tiintifica. Dupa cum in arta poetiT simboli0T sunt ni,?te fauritorT de
cuvinte goale, tot astfel ace0I pretin0 magi sunt fauritorT de neadeverurl grosolane. In numele
magiel egiptene a !lent sgomot mai ales asociatiunea oculta a Franc-Masonilor, infiintata de catre
englezul Elie Ashmole. Pentru a cumpani i mai bine valoarea sa, sa-I stabilim geneza. Catre 1646
acest visator a adunat imprejurul lei asociatia de lucratori zidar! Free-Masonry de pe proprietatea
lilantropulul colonel Mainwaring din oraplul Warington, qi invetandu-I cateva formule neintelese,
pretinse oculte, se adunaili la zile anumite subt preqedintia lei Ashmole, care se impodobise cu pomposul title de hierofant. Simpli, incult!, bietil oamenT ascultati ineptiele acestuT Ashmole, care inventase i un fel de poveste-simbol, pe baza legendel ebraice a lu! Hiram, arhitectul templulu! din
Ierusalim. Incetul cu incetul asociatiunea aceasta s'a marit, construindu-0 temple impodobite cu
tinichele stralucitoare qi panze colorate, 0-0 recruta initiatil printre cele mai inalte personagiT atat
in Anglia cat ysi in Paris, unde se latise mai in urmk. Bine inteles, qarlatania juca rolul principal in
aceasta afacere. Dar mai ales femeile cu imaginatia for argtoare le acorda ocrotirea cea mai puternica bleat aceasta asociatiune capetase o precumpanire mare in politica qi finantele Occidentului. Qe baza insa putea sa aiba un amestec de formule ametitoare, investite de un extravagant
visator i continuate de nice speculator!? Abuzul for a desgustat pe oamenii serio0 de a mai cerceta i adeverata tiinta simbolica a Egiptului i desgustul acesta a lasat in intuneric multe part!
din civilizatiunea antics, care nu pot sa fie cu totul lipsite de interes.
I. BRumXREL.
www.dacoromanica.ro
rW
ELEGIE
e frange metalicul glas
Din clopote triste;
Viu singur cu dricul la pas,
(Pustiul, pe urma remas
Cu ochi 'n batiste).
www.dacoromanica.ro
ELEGIE
www.dacoromanica.ro
121
ELEGIE
422
www.dacoromanica.ro
ri
[:g
L3.3.1-*
ti
z.
www.dacoromanica.ro
CRONICA
LITERARA BSI ARTISTICA
-.....1---
poezii. none' de Dui lift Zamfirescu. Intaiul lucru ce impresioneaza placut pe cititorul acestor
Poezii noue este buna educatie metrica in care au fost crescute. Desi s'ar parea ca nu
se poate face autorului o lauda din aceasta (dad ens poet trebue sa-ti cunosti meseria)
totusI, cand ne amintim ca pentru atati si atati scriitorl de versurl romanesti metrica e o
anostie clasica, nu ne putem opri sa marturisim satisfactia noastra in fruntea acestor linil de recensie.
D. Dui liii Zamfirescu 41 veghiaza si 41 disciplineaza versul silaba cu silaba. Unde i se
pare ea valul ritmic s'ar izbi de mal si s'ar frange neplacut in auzul nostru, poetul se Ingrijeste din
vreme si ne pune acolo un semn prevestitor, un accent gray.
"Ce lucru mare lu
Nu e lucru
mare ; dar cand mai toate versurile ce se scrid in romaneste (exceptam In &dui nostru cateva
nume) se sbat de colo pang colo, ca apele Inteun cutremur de parnint, ne e drag s spunem a
Duilid Zamfirescu 41 Ingrijeste si 41 orindueste versul cu toata luarea aminte.
Poeziile none suet In numer de 20 i se perindeaza pe vre-o 50 de pagini; deci, cartea
for e o carticica. Aceste 20 de poezil se resfira pe 4 cal, adica se grupeaza subt patru note. E o noti
pur artistica, fins si destramata In azur ca un afil de la Vierge ; e o note patriotica, alta satirica
si in fine una filozofica. Intaei si ultimel apartin 16 din cele 20 de poezil.
Se zice despre un poet ca darul lul se revarsa ca o melodie de harpa, de lira, de ghitara, etc.
i intr'o vreme acest chip de a zice era proprill, cad inspiratia poetulul se Insotea cu harpa, cu
lira orl cu ghitara. Am zice ca. darul D-lul Duiliii Zamfirescu se reyarsa ca o melodie de mandolin
Ni se pare di aceasta mandoline e poezia D -lul Duiliii Zamfirescu. Inchipuiti-ve ca o auzitl resunand
subt un umbrar din Sorento si Yeti avea RAdio Napolia. Inchipuiti-ve ca n auzitl lute sears resfranta cu togg taria diamantali
In canalul Grande si yeti avea pe sDon Juana. Stramul ati-ve
cu &dui si cu melodia el In Monreale, si yeti amirosi Florile de Paste, In toate aceste poezil,
www.dacoromanica.ro
126
CRONICA
i In altele de felul lor, talentul poetulul apare delicat qi furnicator, ca vibrarea und indoite coarde
dintr'o mandoline.
Tropil acestor poezil sunt totdeauua fericiti qi ale0 unul si unul. Ma! de aproape spus,
acel metequg poetic de a mania o idee (ce ne-a ajuns tuturor indiferenta, prin repetata auzire si
citire) intr'un aa fel Meat se ne dea un for de noutate, Dahl Zamfirescu 11 face cu degete subtirl, upare qi surprinzetor de inventive. JudecatI :
Se desface apa 'n doue,
Iese-o zinc din bolboaca
Carey ramurile ploua
StirutarI de promoroaca.
Foarte gingat. Ne pare ref numaI ca in aceasta strofa transpire un imperceptibil defect
de buns sunare. Apo! :
E o stroll din frumoasa poezie "La un model" ; celelalte rime of fost din "U noapte in padurelath acum ginduri filozofice (subtietatea expresiunel remane aceiaI pretutindeni) :
D. Duilif Zamfirescu are cateva poezil (intre ele : n La mormintul lul Shelley", ',Palinodie u, n Ca poate-atunci u
cea din care am detaat strofa de ma! sus ) caror le-am spune :
Un ref si un bine...
Intr'adever ?...
Ah, tine va reinnalta, pe Moria pustiite, splendoarea distrusulul tem.plu I
***
www.dacoromanica.ro
CRONICA
*
*
137
lui materialist dintre anil 1878-1881, activitate care i-a rapit o mare parte din energia vietil lui
Conta, care s'a aratat un cugetator original in scrierile Jul filozofice, a pus aceeai profunda convingere i in doctrina sa politica i economics, pe care a profesat-o In ultimil ani a! vietil sale atat de
la tribuna Parlamentului, cat i de pe banca ministeriala, pe care a figurat ca ministru al cultelor i
instructiunii publice in cabinetul lu! loan Bratianu.
Zdruncinarea organismului eau sl6bit de o munca fara preget, moartea premature care l'a
ajuns find abia in virsta de 36 an!, 1-au impiedicat sail desavireasca opera filozofica planuita
subt titlul de : Ineercari de metafizicic materialists, din care nu a putut da la lumina cleat done
capitole aparute in limba franceza : Teoria fatalismului i Introducerea la metafizica; dupa moartea lui s'ah mai publicat cateva manuscrise, r6mase neterminate frisk cum ar fi Teoria ondulatiuparte din ele publicate deja In revista
zzii universale i ineereciri de metafizia materialistic
Convorlyiri literare intre anii 1876-1879. Aceste opere au avut oarecare resunet In lumea filozofica strains; s'ati scris asupra for ail de seamy prin publicatiile tiintifice straine, articole importante de eel mai celebri filozoff materialiti contimporani, autorul a fost via felicitat prin scrisorile i laudele ce i s'aii trimis, incat Conta trecea drept un savant de intaia mans. Dace directiva
educatiunil sale intelectuale ar fi fost mai precis& i data cea mai mare parte din activitatea 10 nu
s'ar 11 risipit in lucrari straine meditatiunilor filozofice, Conta ar fi produs opere de o intensitate
mult mai adinca. Aa Ms& cum a debutat el, nu putea sa tins piept drurnurilor multiple pe care
le-a cultivat : profesor de drept civil la facultatea din la1, magistrat, economist, om politic, etc., 1,
dei pe cat omenete a fost posibil s'a trudit sic exceleze in toate ramurile activitatil lul, Conta a
r6mas insa mai mult ca un diletant, cu o Inclinare mai presus de toate catre speculatiunile metafizice. De aceea viata lui filozofica are mai mare importanta, dar ma! ales pentru no! Romani!, cad
Conta a fost, Oita acum, singurul nostru filozof cu tendinte de ofiginalitate mai lamurite.
Viata luT politica are i ea o importanta deosebita, intru cat Conta lucra condus mai mult
de o convingere superioara; a intrat In politica atunci cand i s'a parut ca interesele neamulul nostru
sunt amenintate. Ceeace 1-a indemnat sa inceapa activitatea-1 politica de agitatie a fost scopul pe
care Rusia 11 urmarea in 1878 inainte de incheierea tractatului de San-Stefano, stop pe care 1-a i
pus in aplicare ceva mai tarziii prin rapirea partii basarabene retrocedate in 1856. Conta se decise
a scri un articol in aceasta cestiune, pe care 1-a inserat in coloanele jurnalulu! Steaua Romtiniez
din 23 Ianuarie 1878 i In care propune uncle mijloace prin care nu numai ca s'ar satisface pretentiunile ruseti, dar chiar s'ar putea sa ni se inapoeze poate toata Basarabia rapita. i Conta zice
',Romania are dreptul de a cere astazi de la Turcia o despagubire mare de razboiii care sa fie proportionata nu numal cu sacrificiile efective facute de no!, dar cu rolul deciziv ce am jucat in faza
ncritica a razboiului actual. In preliminarile de pace, ce s'ar fi subscris la Adrianopoll, s'a i admis
yea Romania sic aiba o despagubire teritoriala indestulatoare. Ei bine, aceasta despagubire teritonriala pentru a fi indestulatoare, adica proportionate cu rolul nostru In razboiul actual, nu poate sa
',BAJA loc numal In Dobrogea. Sa cerem mai bine de la Turcia o provincie de pe coasta meridionala a
Marii-Negre, care ss aibe o valoare mult ma! mare decal Basarabia intreaga. SA dam aceasta provincie Rusie! i ea sa ne dea in schimb Basarabia ruseasca Intreaga, renuntand totdeodata la drepyturile ce crede ca ar avea asupra Basarabiel romineti de astazigg. Semnarea tractatului de la San
Stefano a fost pentru Conta o crude lovitura. Attmci a sells el un articol violent in contra politicil neprevez6toare a Jul Bratianu intitulat: Viitorul Rome:mid, preglitit de D-nii Bratianu pi
Ifogianiceanu, pe care 1-a publicat In ziarul Presa. Acest articol a produs o buna impresie asuf) Un volum de 212 paginl, Iasi, tip. *Dacia*, P. Iliescu & D. Groasu.
www.dacoromanica.ro
128
CRONICA
pra publiculul si a fost chiar reprodus si comentat de gazetele opozitioniste mai multe gptamanT, In timpul unel epoce de surexcitare generala a spiritelor. 0 intimplare puternica care
izbea convingerile sale antisemite, a fost pentru Conta o imboldire si mai mare de a intra In Parlamentul roman. Prin tractatul de la Berlin impunendu-se modificarea art. 7 din Constitutie, Meat
s'ar fi deschis Evreilor drumul la cetatenia romans, Conta s'a hotarit sa combats acest lucru din
toate puterile lul. Guvernul de atunci Insi a prevezut pericolul unul adversar atat de Indirjit si a
pus in miscare tot aparatul electoral pentru a-I zadarnici candidatura sa in Iasi. Cu toate acestea
el a reusit cu mare majoritate. Dupa aflarea rezultatului spun D. Livianu
o deputatiune a
israelitilor din Iasi s'a prezentat lul Conta si I-a oferit rotunda sum de 70.000 de galbeni, nu ca
s le sustie cauza, ci numal ca dinsul ss nu vorbeasca In cestiunea revizuiril art. 7 din Constitutiune. El a refuzat cu indignare oferta. Activitatea parlamentara sI-a inaugurat-o Conta prin rostirea
discursuluT sea resunator in sedinta Adunarii deputatilor din 7 Septemvrie 1879, prin care comba-
tea cu date precise stiintifice admiterea evreilor la cetatenia romans si-I prezinta ca un pericol
pentru Statul nostru ; iar ',ace care Bustin acest lucru, zicea el, sad ce fac o confuziune neiertata
si nepermis. pentru oamenil invetati, sad ea aunt de rea credint.u. Discursul a fost imediat tradus
si expediat guvernelor respective de catre mai multe legatiunl din capital% Al doilea si cel din
urma discurs al activitatil sale parlamentare este cel rostit in sedinta Cameril din 20 Noemvrie 1879
in cestiunea rescumparariT cailor ferate. Acise marginesc discursurile pronuntate de acest barbat
eminent in Adunarea deputatilor.
Dupa diva timp, In urma staruintelor lui Ion Bratianu, Conta a primit si fad. parte din
cabinet si i s'a incredintat portofoliul instructiunil publice, In care calitate a elaborat un proiect de
lege pentru organizarea invetamintului In Romania. Intrarea lul Conta In minister a fost precedata
de o Inversunata opozitie, si dusmanii sei au crescut la num6r. In contra proiectulul sefi de lege,
anexat la sfirsitul volumulul, s'a ridicat o furtuna de protestari din toate unghiurile terii, bleat
chiar In Camera se formase un curent puternic de antagonism, si nici Bratianu n'a mai avut curajul sa-I reziste. Proiectul a fost inmormintat in sectiuni.
Aceasta viata de ferbere necontenita a avut o influents daunatoare asupra fiziculul ssu
debil. Desi Conta, in toate cestiupile, a pastrat un calm de rezerva si s'a prezentat aproape cu indiferenta unul logician,r.totusi necontenitele atacuri, nedreptele acuzari ce nu-i-crutaii nici cele mai
scumpe aspiratiun!, precum si traiul sed putin cumpatat, i-au pregatit cu mult timp inainte mormintul. Discursurile sale se prezinta c'o infalisare bine studiata, si ideile asternute in mod simplu,
fare pretentiuni bombastice, fare fraze de efect, resfrang in ele onestitatea sa de cugetare si de sentiment. Respectul sed pentru auditor era prea mare, ca s fi Indraznit sa apart la tribuna oratorica
nepregatit ; dusman al frazelor goale de ide!, cauta totdeauna claritatea si forma unel limb! curate
romanesti; de aci, discursurile sale lasa4 asupra auditorulul o impresiune adinca si convingetoare.
In definitiv, dad asupra luT Conta wall deslantuit multe pasiuni, posteritatea, in mai
dreapta sa cumpanire, I-a acordat judecata adeveratuluT sell merit. D. Livianu, in admiratiunea sa
catra filozoful roman, adunand aceste vestigii si insotindu-le de o prefata interesanta, relative la
multe Orli intime ale vietiT lul Conta, ne aduce un servichi real, cad ne procure ocazia de a ne
intoarce gigdul cu recunostinta spre un talent de mare merit, a carui viata de munca necontenita, a
carui inteligenta distinsa si ale carui opere au ilustrat natiunea roman.
EM. SEREA.
TEATRUL NATIONAL
Joan Dimitrescu.
Nimeni, din cel care l'afi auzit acum cinsprezece an!, nu a ghicit in
baetandrul timid si subred, plecat din Iasi spre cucerirea viitorulul ca din Proventa gingasil tamburinarl in tenorinul delicat si ciripitor caruia ursita isteata iT dedea din intaia zi prilejul plin de pri-
mejdil dar si de nadejdi sa-si Incerce glasut alaturi cu al lul Patti ; nimeni, zet, nu a ghicit pe
atunci pe barbatul voinic si plin de sanatate, pe tenorul puternic cu vocea larga si intinsa, cu plaminiT
www.dacoromanica.ro
129
CRONICA
Incapatori ca niste foT de faurKrie, sufland ta'ra sfortare notele intreguluT registru ca printr'o minunata
trompeta de argint, artistul desavirsit intr'un cuvint, pe care cel de atunci si eel de azi 11 aplauda
frenetic la Teatrul national.
Omul acesta e nascut intr'o zodie norocoasa. Abia pornit In strainatate, afla o primire frumoasa pe scenele italiene. Nu trece mult, i se propune un angajament la Londra unde dubleaza pe celebrul de Reszke in cateva opere. Talent mladios, el 10 insuseste lesne experienta admirabilului artist si devine cu incetul favoritul publiculul pe marile scene ale Eng Mere. Pururea
soarta 11 zimbeste. Orlunde canta, stirneste entusiasmul. Ori gi unde, directiunile voesc sa-1 lege
de-a-pururea de teatrul lor. Astfel, de pilda, pornit In Australia pentru o mica serie de reprezentatiunT, el e retinut acolo luni de zile de un public frenetic care nu se satura sa -1 asculte.
Acum, iata-1 inapoi pe malurile de unde si-a luat avintul. Astazi este incontestabil unul
din celebrl tenor) aT scoalel italiene. Posedand un repertorid foarte bogat, pretuind orbce rol "i cantandu-1 cu acelas suflet, de la Rigoletto Oita la Hug,henoti, de la Somnatnbula pana la Aida, trecend cu aceeasi inlesnire pe scenele operelor cornice, lirica gi dramatice, el si-a afirmat acum absoluta sa mgestrie i poate fi considerat ca perfect in tot repertoriul italian.
Este insa un repertoriu special, acela al lul Wagner. Cu toga .tiinta si dibacia sa, D. Dimitrescu nu poate alt decat sa ne dovedeasca marea deosebire ce exists intre muzica incomparabilului genie german si aceea a tuturor geniurilor plasmuite de intreaga omenire i toate mai mult
sat mai putin comparabile intre ele. Lasand de o parte cestiunea inspiratiunil si a innaltdrei sufletesti tot atat de sublima la Be Rini, la Donizetti, la Romini, la Verdi, la Meyerbeer, la Gounod, la
Ha levy, la Berlioz sail la Wagner, este aci un procedeil not, o rupere desavirsita cu teoriele admise
de cellalti, un mod particular de a scrie muzica pentru cant, o cerinta Ilona din partea autoruluT,
o sfortare diferita din partea cantaretulul. Pentru a canta muzica luI Wagner trebue o voce dresata
anume siIntr'un mod asa de deosebit de acela pentru executarea muzicil obicinuite, incat aceeasi voce,
acelas om nu poate canta si una si alta. Un artist preparat pentru a canta repertoriul de la Bayreut
nu mai este in stare sa cante altceva ; si un artist, oricat de bun ar fi el, preparat pentru a canta
repertoriul celalalt, nu va putea fara un deosebit studiti, yi dupa ce va fi rupt cu desavirsire cu trecutul sae, sa cante repertoriul lui Wagner. Aceasta ne-a dovedit-o celebrul Van Dyck, neintrecut
In Lohengrin, in Tannhauser, in Parsifal, etc., si care a fault fiasco in Faust, In Hernani, in Hughenot!. Aceasta o dovedeste Popovici lumil cantand pretutindeni, la Viena, la Bayreuth, in Italia, numai pe Wagner. Aceasta ne-o dovedeste azi D. Dimitrescu, admirabil, minunat, In operele repertoriulul mai vechiti si cu mult inferior siell In Wagner.
Dar a -ti fi inferior tie, cand esti Ioan Dimitrescu, este totusi a fi superior multora, foarte
multora.
A. DAVILA.
www.dacoromanica.ro
Ginquante ans d'amitie este titlul unel colectiuni de scrisori elocvente pe care M-me Edgard
Quinet le-a dat la lumina zilele acestea, brodate pe tema prieteniel statornice ce a existat
Intre sotul sell, Edgard Quinet, i renumitul istoric Michelet, cunoscut pentru interesul ce-1
purta natiunil noastre. 7, Cinquante ans d'amitieu are valoarea unel opere al care! interes vorbete de la sine, astazi cand mai tog au incercat aceasta prietenie himerica, plina de nenumerate deceptil. A vedea intre done talente ale scriitorilor francezi reciprocitatea unel iubiri nedespartite, fare
doue naturl alergand dupa aceeai glorie, desinteresarea i admiratiunea plina de sinceritate i curatenie, poate servi ca un tablou de comparatie pentru micil vrajmai plini de patim!, pe care zilnic
ii vedem tavalindu-se in agitarl meschine. Cu cat o fire e mat innalta, cu cat un creer e mat Hillpede, cu cat o inima e mai bine inzestrate cu calif* superioare, cu atat acel care se prezinta mai
desavirit prin ajutorul for e mai departe de un suflet pizmaq, intunecos i ref' ; cu gat simtindull
forta superioritatil lui, se simte mal senin, departe de cercul invidiel orbitoare. Prietenia hotarita, ca once sentiment mai innalt, nu-1 un stimulent catre idei ma! vaste i ma! noue ? i cine
tie data o parte din geniul celor dol scriitori nu-i datorita aceste! legaturi I... Gasim in aceasta carte
zugravirea a dime vietl exceptionale, in amenuntele for cele mal intime, debutul lor ovaind plin de
planurl vaste, plin de neingrijirea i linitea en care priveafi calvarul existentei materiale, subt inspiratia celor douezed de an!, plMi de munca cinstita, de lucru intelectual necontenit, de focul tineretii.
Dar a Incerca sa dam in cateva rinduri odisea celor cincizeci de ant de prietenie cu toate
aspectele el, n'am ajunge tocmai la scopul dorit. Cartea trebue citita i mai ales simtita, i pentru
multi, credem, va Ii un balsam de paciflcare, de linitire sufleteasca, de admiratiune.
Arta indiand de Maurice Meindron e un substantial rezumat al manifestarilor estetice
din India, cuprinzend arhitectura religioasa i civila, sculptura i pictura, precum i artele decora-
www.dacoromanica.ro
131
tive ale Indiel. In deosebi artele decorative, care fac onoare dexteritatil i gustulul Indienilor, sunt
tratate pe larg in acest volum.
Giotto und die kunst italiens im Mittelcdter, de Max G. Zimmerman (Band. I. Voraussetzung und erste Entwickelung, von Giottos Kunst. Leipzig). Volumul se ocupa cu origina picturit in Italia. Putem urmari cele dintal incercari de arta decorativa in Italia liana In al XIV-lea
secol ; mozaicurile Romei ysi Ravenel, picturile primitive, imaginele traditionale ysi incercarile de la
inceputul manifestarilor artistice. Din punctul de vedere al editaril, lucrarea D-lut Zimmerman e
luxos executata i-1 insotita de o multime de ilustratil.
Die kreuzigung Christi in der bildenden kunst von Michel Engels. Acest studid asupra
crucific9ilor se prezinta cu o aparente savants yi cuprinde un numer inegal de reproductiuni fotografice dupa diferiti crucificI
!neat intregul volum e mat mult un comentar de iconografie i
istorie a artel dupa aceste ilustratiunT. Plawele sale sunt bine executate. Gasim portretul Jul
Grist din catacombele Jul Domitil, care de la Bossio pand la Garucci s'a impus arheologilor cretins;
imaginea Edesel, reprodusa In fig. 7, nu-1 decat o fantazie ; apot gasim o multime de alte reproductiuni capabile sa ne captiveze atentia prin infatiarea for mi.stica medievala,
Ressurection, ultima opera a contelul Leon Tolstoi, a aparut zilele acestea in frantuzete
intr'o admirabila traductiune datorita D-lut Teodor de Vyzewa. Marele apostol at umanitatiT, in
timpul celebrel crize spirituale prin care a trecut in anil din urine, a lasat neispravita aceasta opera,
pe care o incepuse deja de mult ; imprejurart deosebite l-aft facut s'o reia acum, aa ca infatiarea lucrarit e dubla: in partea a doua e mai multa predica i mai putina descriere, mai intensa
patrunderea sufleteasca i mat putin formalism. Subiectul e urmatorul : Nekhludoff, care a sedus
o sermana copila Maslova, astfel incat a aruncat-o intr'o prapastie de imoralitate i de vitiu, simte o
remucare ingrozitoare cand dupa cativa ant la mijloc o gasete la curtea cu jurati acuzata find de
otravire. Scopul mut de aci incolo este innaltarea acestel nefericite. Tablourt sinistre impodobesc
cea mat mare parte din drama atator peripetil; tablourl delicioase sunt zugravite cu cea mat mare
duioievorbind mat ales despre iubirea for de altedata, inainte de a-I inriuri sensualitatea, in acea
noapte de Craciun... Dar ceeace e mat presus de toate, caracterul general al operei scriitorulut rus
este puterea extraordinary de a crea suflete diferite, inzestrate cu o precise individualitate, pe care
nici un soriitor n'a posedat-o 'Ana acum.
*
*
Revue des deux Mondes. 1 Decemvrie. Alfred Fouillee are un articol important asupra
raselor latine, In care combate teoriile care admit inferioritatea native sail degenerarea aka ziilor
neolatini ", facendu-se adversarul lilt Ferrero i Sergi. Afirma nca fiecare din natiunile carora
li se trimbiteaza decadenta are valoarea, meritele, rolul sea folositor in prezent i sperantele sale In
viitor". De asemenea nu crede nicT in vectnicia suprematiel engleze pe mart i e de parere ca viitorul,
care se socoate nesigur pentru Neo-latini, nu-1 mat putin nesigur i pentru Anglo-saxoni, pentru ca,
in definitiv, acest viitor nu-I nict at unuia, nici al altuia, ci mat mult al celor mat savantt i celor
mat moralt. Ferdinand Brunetiere, eruditul critic francez, are un articol : Studiu asupra literaturii europene in at 19-lea secol,
facend parte din scrierea sa voluminoasa intitulata: Un
secol, care In curind va apare. Autorul constata ca nict un secol nu prezinta o transformare mat
radicals a notiunil chiar a operel literare, a obiectulul si destinatiunil sale i dect a mijloacelor de
a o realiza.
Nouvelle revue. 1 Decemvrie. T. Beaugeard, in articolul seii Chamberlain, face portretul
cunoscutului barbat de stat englez, dupa parerile compatriotilor set. Articolul e presarat de anecdote interesante. Portretul WI Chamberlain e facut In urmatoarele rindurl : /2D. Chamberlain are
easezect i fret de ant. Talia sa e putin deasupra mijlociet. Are nasul In forma de trimbita,
fruntea large, perul negru i lucios wzat cu ingrijire, printre care se zaresc cateva fire argintit.
"Tinuta sa e corecte qi chiar afectata atunci cand are sa pronunte un discurs important in Ca',mei-a. Figura sa e peste tot rasa i buzele subtiri. Niment nu 1-a vezut rizend vreodata la Camera".
www.dacoromanica.ro
132
Humanite nouvelle, Decemvrie. Subt titlul Istoria naturals a lui Isus, Gustave Lejal
continua documentata sa lucrare asupra timpulu! lul Isus. De.i asupra subiectului sunt atatea
opere marl, Lejal gaseste puncte noue, privind In mod firesc marea figura a Jul Grist.
Albert Fua sfirseste tot in acest numer naratiunea sa asupra lul Murat al V-lea, fratele
Sultanului actual, inchis in palatul. Ceragan de pe Bosfor pe care-1 consider& ca sanatos pi ca victim&
a lul Abdul-Hamid.
La revue de l'art ancien et moderne, In numerul sell de la 10 Decemvrie, are un articol
asupra litografiei originale, semnat de Leonce Benedite; detronata oarecum astazi prin procedeele
fotografice instantanee, litografia nu mai joaca un rol important decat In afiq. In perioda romantics,
atuncT sand ea a fost inventata pi ilustratii de pictori celebri, ea avu forta pi originalitatea sa. Paul
Lafond se ocupa in numerul acesta cu opera religioasa a celebrulul pictor spaniol Goya, care coprinde picturi decorative in fresce pi picturl in ulei& pe pane. Prea putin cunoscute i unele pi ab
tele, ele sunt inchise in cea mai mare parte In bisericele, muzeele pi galeriile particulare al peninsuleT. Frescele sale religioase se compun din cupola bisericil San Antonio din Florida, la Madrid,
din done cupole In biserica Notre-Dame del Palar, la Saragosa si din alte picturf de prin monastirile
catedralel din Toledo, astazi maT toate disparute. Printre picturile religioase executate de Goya pe
pane, una dintre cele maT prjncipale e Sfintul Bernard de Siena, opera de un desen precis si de o
coloratiune delicata, care atrase asupra artistului atentiunea generale.
Grande revue, 1 Decemvrie. Lionel Dauriac, In Estetism i Wagnerism, insista asupra
artel suggestive si doreste ca poezia sa se apropie cat mat mutt de muzica. Citand strofele din urma
ale Artei poetice de Verlaine, le atribue nun sens pe care poate nu i 1-a dat nicIodata poetulu :
De la musique avant toute chose
Et pour cela prefere l'impair
Plur vague et plus soluble dans l'air
Sans rien en lui qui pese ou qui pose...
Cu muzica lul Vaguer, combatend pe Nietzsche, o gaseste cea maT complecta dintre arte
In ea insa si interesul dramatic joaca un rol puternic. In sfirsit stabileste ce nestetismul contim,-
poran, deli nu deriva direct din Wagnerism, n'ar fi o greseala dace li s'ar acorda paralelismul
for strinsu.
Deutsche revue, Decemvrie. Numar exceptional cu intTarea In al douezed pi cincilea
an al existence! sale. Revista din Studgart Ace un fel de inventar al trecutulul sell, luandu-1 ca o
garantie a viitorulul, pentru care ne promite o materie variate i colaborarea unor personalitati
distinse. Tot In acest numer Max Nordau desvolta cu multi verve o paradoxa In Cestiuni militante,
in care probeaza ca mai toate afinitatile elective ale unel natiuni sunt datorite unor cauze estetice.
Independenta Greciel e o icoana a acestul entusiasm, ea s'a sivirsit cu ajutorul Europe! inflacfirata
de anticele gloriI ale luI Platon, Fidiras, etc. NicTodata Italia n'ar fi fost un regat daca celebritatile
Gale artistice, Dante, Vinci, Rafael, Michel-Angel, n'ar fi inspirat simpatie ysi admiratiune Francezilor.
D. RIVEAND.
www.dacoromanica.ro
N. GRIGORESCU
IN
d;
Fl
.1'
12
Se.
ArAtura de primeivarti
www.dacoromanica.ro
PAPTUL ZILEI
.---........-.
www.dacoromanica.ro
436
FAPTUL ZILEI
www.dacoromanica.ro
137
FAPTUL ZILEI
+Q1Y.
www.dacoromanica.ro
STUDII DE ISTORIE
DE ISTORIE LITERARA
11.11
II
C(ra u insu0rile i cu defectele lui, ,Petru Rare, fiii natural al lui tefan-celMare 0 Domn al Moldovei, e o figura interesanta i simpatica. Unul dintre
acei oameni mobill, gurateci, schimbatori, dintre acel neastimpergi fail
egoism, care se dati cu intrea6 fiinta for pasiunel raomentului. Inteligenta lui,
strabatuta in continua de scinteile capriciului, n'a fost o inteligenta in adever
luminoasa, 0 vointa lui, care n'a slabit niciodata, s'a risipit in actiuni divergente.
Nu era omul 0 astfel de om trebuia Moldovei pe vremea lui care s stavilease& prin zagazul de granit al unei vointl consecvente i geniale reversarea inceata i sigura a fatalitatilor istorice.
Dar, cum a fost, ti-e drag sh-i urmareti viata, tot atat de schimbatoare
ca i gindurile ce o stapiniaii. i, pe timpul seii, a 0 fost iubit : 1-a iubit Cara, care
nu-i chica niciodata credinta, 1-aii iubit boierii, chili ca-1 tradase de frica, 1-a
7
iubit familia luiDoamna, care, in exiliul sal din Ardeal, ,,mult se intrista in
stria, detronat i despartit de al sei, in clipe de amara indoiala pentru oricine altul : voiii fi acela ce am
lipsa scrisorilor sotului pribeag. Increderea lui in noroc
www.dacoromanica.ro
139
fost, i Inca mai mult decat atatac, 1). Aceasta Incredere I-a catigat i dumanii,
Si teranul Petre, majariul,,, zice legenda 2), muri Domn i lasa tronul fiilor set.
Ar fi atatea de spus despre acest om, i le-a spune atat de bucuros, cacl
sunt atat de necomplect cunoscute i spuse! Voiu povesti poate tot In aceasta
revista luptele cu Polonil ale acestui osta viteaz ; deocamdata, Wa un episod din
aceste lupte.
*
La Nordul Bucovinei, necropola Domnilor moldoveni, se Intindea provincia polona a Pocutiei. Amanetata Moldovei, ea fusese pierduta de netrebnicil urma1 ai 1w. Alexandru-cel-Bun. Dar, data regii Poloniel uitau plata, Voevozii
Moldovei iii aduceau aminte de Imprumut. tefan-cel-Mare reclama, catre sfiritul glorioaselor sale zile, acest zalog, cedat la nevoe de creditor, dar nerescumparat Inca. : motenirea hunulul se& 3). La Pocutia se gindira i urmah lui
Stefan, iar In 1530, toamna, eel mai destoinic din aceti epigoni, Rare, trecea
hotarul i ocupa provincia.
Regele Sigismund I-iii, care domnia atunci In Polonia, zabovi multa vreme cu trimeterea otilor. De ochii lumii, zicea ca se ferete, el, rege cretin, a
rupe pacea cu Turcii, suzeranii ,,Moldoveanului", care nu aprobail poate fapta
hrapitoare a acestuia. De fapt, nobilii nu voiaii sa se adune In jurul efului ,,Republicei" tor, i banil lipsiau pentru a naimi, In locul acestor feudali comozi, trupe
de mercenari.
buia, subt forma cea mai acceptabila pentru mindria polona, sa pareasca pe
Rare i sa ceard de la Poarta ordine destul de severe pentru a astimpera pe bucluca 4).
a) Iorga, Relatiile comerciale ale idrilor romdne cu Lembergul, In Economia na(ionala pe 1899,
p. 756; Chilia gi Cetatea Alba, p. 287, No. xi.
4) V. Hurmuzaki-Bogdan (Supt. II al colectiel), I li Hurmuzaki-Iorga, II (XI al coleelieI ; la anil 1530 qi 1531.
www.dacoromanica.ro
140
fi dorit sa zboare, inca ease zile, catand sa ajunga Curtea ratacitoare a Domnului, care era pc atunci un obscur personagiii din neamul Basarabetilor, anume
Vlad-Voda.
5) Jurnalul e reprodus in parte la sfirsitul acestul studiu, in traducerea germand contemporank care intoviripeste, la Archivele din Konigsberg, copia originaluluI polon.
www.dacoromanica.ro
141
una dintre ele nu ajunsese pAna la Sultan, find toate licentiate cu mustran de
a tot puternicul Mare-Vizir, Ibrahim, un prietin al regelm. Situatia in Moldova
era bine cunoscuta de toata lumea la Constantinopoli.
La 5, Ocieski primi doue visite importante : cea dintai fu a lui Ionus, talma-
.Asa este. Si, dad, este asa, de ce a lucrat de capul lui, tara stirea si voia
presertim vero ut quest conquirere de omni genere falconum et dirifalconum (girifalchi, ger faux) istic et ubicumque illi commodius scrutari videbitura. E negustor al Sultanulul et aliorum qui illi confidunt et committunt exequi negocia iu to facultatem suamu. Avea si o misiune la rege : nllla autem que ipse Andreas Illustrissime Dominationi Ve tre
retulerit, velit de verbo ad verbum referre Sacre Regie Maiestatin (scrisoarea citat5 ma! departe In text, la Archivele
din Konigsberg, $chrankb. 38, 11).
3) Ocieski, in scrisoarea sa de la 19 Aprilie (anexd la n-rul ultim din Apendice) recomanda pe ngenerosum
dominum Andream de Constantinopoli, mercatorem Cesarce Maiestatis insignem, propter emendas pelles sabellinas et
alia necessaria. V, asupra lul, ,gi studiul cit it din Economia Nafionala (No. din Decembre 1899).
www.dacoromanica.ro
142
2) Dyszer Pastnacht.
a) ',kind era fiul legitim al lul Alexandru (Sandrin), fiul mort la Poarta al lul Stefan. Dar el se intitula
fiul lul Stefan. V. tabla genealogick de la urma studiulul mefi citat asupra Pretenclenrilor. D. D. Onciul iml vorbete
de un document al lul LacustA, aflitor la mAnastirea Neam;ulul, In care filiatia din Stefan e afirmata. D. Hasded a tiputrit In Arch. ist., I i, p. 125 un document din 5 Iunie 1541a al luI Stefan-Vocla Litcustku. Dar la aceastk data
domnia Petru Rare. In realitate documentul poartk data de 1551 i e de la Stefan Rarer.
www.dacoromanica.ro
143
Apol mi-a spas prin talmaciu, dad. am vre-o porunca de la rege, s'o
spun. Cand am ajuns acolo, ca Voevodul se laudd ca a lucrat cu tirea i cu voia
ImperatuluI i are de gind sa loveasca toate terile Craiului cu ajutorul oamenilor imperatet1, Vizirul incepu sa ne faca semne prieteneti cu capul, mie i lui
Vasile i lui Ionus, cad' eram trei de toti, in odae.
,, Vizirul respunse, prin talmaciu, and am mintuit : ,,Maria Sa Imperatul
mi-a incredintat toata oastea i top supuil sel. Dad. Voevodul vrea ajutor, trebuie sa-mI spuie intaI tine i-a poruncit sau l'a indemnat a face ceeace a facut.
Cum era sa -1 scrie Imperatul lui, care nu e vrednic de asemenea scrisori, fiind
supus Portil ? i cuvintul imperatului arde mai rett decat soarele. Dad, spune
i scrie aa, minte, i not n'am tiut mult timp ce a facut el acolo. E adeverat ca
a trimes la not sa ne roage sa -1 lasam a-I lua inapoi Cara lui parinteasca; dar
nu i-am dat voe sa faca aceasta in potriva pacii noastre cu Craiul. Ca minte
Voevodul a spus Vizirul de doue sail de trel on : eh minte, minte. A intrebat pe
urma, cui i-a scris Moldoveanul scrisori ca acelea. Mdriei Sale Si altora, Si le-am
i) rMoxque interrogavit an id sculptile vero esset simile; dixi sic fore. Maluisse se, inquit, vivum deosculari quam sculptum manibus gestire; sed, cum fieri nequit, et hoc fore apud se gratissimumig. Extras dip scrisoarea
lul Ocieski, publicat4 in al treilea rind, la capitul acestui studiii.
www.dacoromanica.ro
144
APENDICE
I.
milli per Moldavum in illo itinere quo iturum me sciebat parabantur. Et, cum istac ire ubi proposueram periculum erat, duce Ioanne Seherenczi, homine egregio et insigni, qui in his confinibus
transalpinensem arcem suam habet, maximis subterfugiis per frequentissimos montes et equidem
periculosissimos Alpes, loca vastata, deserta ire coactus sum, cum non mediocri salutis et equorum
iactura, ut parum abfuit (pot equis et vita non simus privati. Tres dies in silvis inter Alpes hospitati,
ubi nondum villam vel hominem aliquem, sed neque avem aut minimum vermiculum viderim. Et,
licet ipse Iohannes Scherenczi eius itineris satis expertus fuerat, tamen, duabus saltem diebus comes
existens, tercia die, acerrimo itinere pertesus, nos relinquere coactus est. Ordinatis non contemnendo numero Walachis, colonis suis, qui viam (qua credo nullum unquam hominum ivisse) preparent, quasi in desperatis nos ituros reliquit. Tante altitudinis nives in illis altissimis Alpibus iacuere,
ut vires nostras et equorum penitus extenuarint, coacti ut in plurimum nives colla attingentes ingredi. Vasilii duo equi in nichillum redacti. Timeo et ego meos pessundatum iri. Verum earn infandam
incommoditatem et tam acerba nostri itineris pericula recensere tempus non patitur.
5) Hurmuzaki-Iorga, II (XI), la aceastA datA.
3) 4bo per Byalogrod et per Vardyn usque in Budam et de Buda tandem Cracoviam veniama. Anexa is
ultimul nr. din Apeadice,
3) Cf., pentru moment, dr. Alexandru Czotowski, Bilwa pod Oberlynem (Lupta de la Oberlyn), Lemberg,
1890, in 8 (extras din nKwartalnik History czny),
www.dacoromanica.ro
145
Cum autem eum nunccium, cui has litteras ad Illustrem Dominationem Vestram dare contigit, citissime expedire oportuit, brevius quam voluerimus et negocium postulat, Illustrissime Dominationi Vestre ubi nunc sum et quid mecum agatur scribam.
Ingressus Transalpinensem terram, Waywodam primum, ut moris est, adire proposueram,
rogandi gratia liberum esset mihi per illius dominia ad Cesarem a Serenissimo et clementissimo
domino rege meo ire et id quoque consilii adhuc Waradinii mini dabatur. Cumque eum diebus se
in eius terra hint inde vagans, quesierim ac diligentissime ubi foret de eo sciscitaverimus et nunquam cercior de eo, ob eius frequentem loci mutacionem, fieri potueramus, utpote qui, nunc in uno
loco agens, eras in alium divertitur, iam tandem, tedio affectus tante procrastinacionis, qui, si possibile esset, volare vellem, intelligens me non remote a Danubio fore et navigium Danubii sub Nicopoli Turcarum imperio subiacere, clam ad rippam Danubii ad, turrim Thurcarum Holewnyk, muro
xtructam, ex opposito Nicopolis, quam olim modernus rex loannes vastarat, diverti.
Factum est, quamprimum ad eam turrim adveneram et Vasilium previe iusserim ut de me
prefecto turris dicat et postulet liberum per Danubium in Nicopolim navigium, omnia pro voto success[i]sse. Vasilius per Danubium, antequam ego ad Turrim veneram, Nicopolim primum ivit ordinandi hospicium gratia et alia id generis. Michi vero, qui Vasilium a longe sequutus, duo Turce ob-
viam venere, adventui gratulantes ac postulantes ut interim in pago illi turri subiacente operire
vellem donee adveniat interpres, a quo tandem intelligam in quod hospicium Nicopoli vertere se debeam
Iam tandem, cum se extra metum fore intellexeram, gaudebundus Nicopolim ordinatis
per Turcas duabus navibus : una scilicet equis, alia mihi, satis magno honore hodie ingressus, hospicium ad libitum Vasilii datum, ac, quamprimum de equo descenderam, per Vice-Sandziak in hospicio exceptus, piscibus, pane, feno donatus rogatusque ut per crastinum equis quiescerem, maiora
ab eodem, modo monerem, exhiberentur. Quia vero ipse Machmeth, sandzak horum confinium, nunc
Nicopoli non est, iussum est mihi eum adire et iam Turca in ductorem datus. A quo Sandzako futuros spero ductores usque Constantinopolim.
Dicat unusquisque quid vult, id quod sibi lubet. Verum nemo recto iudicio aliter sentire
otest quam quod Serenissimus et clementissimus dominus rex noster est tante glorie et autoritatis]
apud cunctos externos, quocumque hucusque diverterim, ut nihil supra fieri potest ; scriberem expresse, sed non sum ausus tam multa litteris committere, presertim, cum in dubio habeam et has
ad Illustrem Dominationem Vestram perventuras. [Urmeaza un pasagiii polon, relativ i la Gritti.]
Novarum rerum certi nihil Illustrissime Dominationi Vestre scribere nunc possum, cum
nondum apud Portam Cesaream siem, net usque hue aliquem insignem hominem viderim. Id tamen
in ore omnium populorum est futura estate Cesarem validissimo exercitu Wiennam aggressurum.
Ipsum vero Machmetbek, Szandziakum horum confinium, Sobinium expugnandum iturum. Iussum
est terre transalpinensi parent commeatum quam abundantissime ut, dum Nassadi in estate ierint,
omnia neccessaria administrent ac navibus imponant. Avertat omnipotens Deus hoc malum a christiano populo, et vere flagellum Dei merito Turca dicitur. Raro hic vides Turcam qui minus tres christianos servos habea[n]t. Iudei Budenses hic multi, quibus eciam plures christiani serviunt ; que tandem cerciora habebo, Illustrissime Dominationi Vestre scribere non negligam. Cuius pedibus me et
servicia mea devolvo. Ex Nicopoli, Dominica Letare Ierusalem, anno Domini 1531.
Eiusdem Vestre Illustrissime Dominationis
Perpetuus servitor et creatura
[loannes Ocieski.]
[Pe V : nAnzaigung wie es dem Botschafften Koniglicher Majestat zu Polan, Johan Vzyes1531(411
syn, auf dem Wege zum turgkischen Kan ergangen.
II.
www.dacoromanica.ro
146
Feria tercia post Palmarum ; am 4 Aprilis... Den ganczen Tag haben mich czw Frede gelossen, das ich mith nymanth tzw thun hath yn Ko. Math. Szachen; den noch seynth vyl Polen und
Dewczen, ss[o] von turckyssen Globen, czu myr kumen und mich czw enthphangen ; szunder ich
habe mich nicht begeben wellen in keyne Rede, und hauth des Tags noch thw, und hore mer wen
eh rede, und wer mer gefrogeth wen ich frage, szunder szy haben myr von sich selbyst gessageth,
das dreg Bothssaften von Woiewode auss der Walachei gewest seynt, wy ssy mith Schehltworthen
und czernigen Gemuthe von Imbraim Bassa woren abgefertiget ; welchen hy feyern alle Lawthen,
und yst eynn grosser Frunth Koniglicher Majestath (wo ich wer weyther von ym, do hunderstet in
Briffe Euer Gnaden sreyben); dy Bothssafften ssenn vor das Angeschyth das Keyssers nicht kumen
und czwgelossen ; das was Walache gethon hoth, yst hy unverborgen, und ich hore das ich wenig
do von weysset ader nichts oberall.
Quints Aprilis.
Wy ich mith ym [Jonuss] yn Rede kumen byn von den Walache das yn der Czayth seyn
Dien mol gesickte vor der Porte des Keyssers und gebette ym Hillffe, mith den Worthen, ssy welden
nicht sich czw gutte gewynne dy Lende, szunder der Keysser, der weyl yr Her yst Keyssers Dyner, und das Land och Keyssers, etc. (sic); dy erste Bothssafft der kumen war ym Hilffe czu bitten
dem Keysser, war gesageth worime begerth seynn Herre Hylff; er anthworth das Konig von Polen
sich ssamelth. Der Bassa frogeth worime ssal er sich ssammol ; er anthworth wyder, derhalbe,
es hoth sich under yn geben eynn Land, das ym vor czw horet, vor langer Czeyth ; alsso hoth unsser
Her das Land eynn genumen. Bassa frogeth, wem horeth ewer Herre czw ; enthworth der Both,
Keyssers Dyner. Und das Land der Walachei wem horeth czw ? Och dem Keysser. Bassa : dw redcz
wor. Worime hoth ewer Her, der weyl er Keyssers Dyner yst und das Landt von Keyssers wegen
helth, hoth das turst thun an Keyssers Wyssen und Wyllen ; er wess das Konig von Polen yst in
guden Frunthssafft und ym Anstande mit dem Keysser ; hoth er nicht gnuck ewer Her das ym der
Keysser leyden mag, das er den Stul an ssenn Wysse angenumen hoth, der wyl er yst eynn slech-
ter Pawer, und lyss Herren ongehadert, und neme das nicht was ym nicht geben wellen ; was er
hoth angehaben, das mag er ende. Ssulchen Anthworth greck der erst und der ander Bothe unde
dy noch kumen seynn.
Dornoch szul Bassa gereth habe, inssunderheit czw dem Janussbey, was dunck dych : was
wyl der Konig dovon thun, wyrth er was anheben an Wyssen das Keyssers. Jonus-bey szul geantworth habe : Herre, off meym Hals, der Konig von Polen yst eynes erlichs Gemutes unnd grosses
Geslechtes eynn Herr ; wyrth nicht anheben das er nicht sulde dem Keysser besicken. Anthwort
Bassa : Ich habe meynn Hoffnung von ym. Alsso dy gancze Czeyt, der wayl ssy nichts wussten von
min., alle Tage hoth ssluth ssagen Bassa czu dem Jonus : Wyrth dy Bothssafft kumen ?Von ym
horrth man nichts.
Do ssy von myr horethen, Janus gingck czw dem Bassa : Her, ich byn deynn Underbanck;
habe ich wor gereth vom Konig von Polen ? Und der Bassa war gancz frolich ; hath szulth ssagen :
Ya, hast wor gereth : nu erkenne ich das der Her yst grossen Globens und hogen Vorstandis, das
er sso fest helt dy Frunthssafft und den Anstant mith dem Keysser ; derwyl er eynnen geweldigen
Her yst als mir von ym horeth und grossen und starcken Feynden Wyderstant gethon hoth, grossen
wen der Woiewode auss der Wolachey, yst kumen off den rechten Weg und hoth nichts auss dem
Wege gethon : ssal sso sseynn wer noch ymancz Frunthsafft stet. Das szullen dy Worthen des
Bassa. Januss-bey concludiret alsso das der Konig von Polen dem Keyser und dem Imbraim und
alien Lawthen grossen Gewallen gethon hoth, and haben dys Ko. Math. vor grosse Vornunfft, wo ich
das oben hunderth Mol gehorth habe von ander Lawtten mer den von Jonus, und den yst Leydt
dy das Walachen Parthen halden ; das yst meynn Rede mith ym gewest in Komath Sachen... Item,
do ich ym [Jonus] saget was der Walache dem Raczoreck und dem Wasszyl gethon, wy er das
Pherth genumen hoth, anthwerth, das yst keyne Vernufft : dem jeyndes szal man gude Vorthe geben
unnde seyner genyszen ; das seyn dy Worthe und dy Rede mith Januszbey von Euer Gnaden meynnem allergenedigisten Herren.
www.dacoromanica.ro
147
Octava Aprilis.
Jonus yst czw myr kumen ; hoth mych gefroget under ander Szachen, wy hoth Ko. Math.
das Landt gehalde und wy Euer Gnade, ader wy ist der Walache darczw kumen. Der Walache hoth
entbotten durch seynne Bothsszafft das der Konig nichczt hoth in dem Lannde, alleyn dy Herren,
und Ko. Math. wyl mith Frede seynn, dy Herren szullens weren, denen czw horeth. Ich habe ym
geszaget das Landt hoth stecz Ko. Math. tzw gehol.th und noch czwhoreth von alder her und Walacha yst nymer anders czw Lande kummen, alleynn mith Wraterey und mith gebrochen Syth und
nys, wy der Walacha eynn Wratherrey gethon hoth, do Konig Wladyszlaus lebet,das ich nyst
do von wuste und sweck stille, derweyl Waszyl reth...
Nona Aprilis.
Bey der Molczelt haben myr ethliche Malen vom Balachen, und ethliche Turcke geszaget
das Gritus yst in groszer Genode bey dem Keysser, yczunder vil in groszer....
Decima'Aprilis.
...Czw der Molczet habe wyr den Andream Grecum, welcher myt sych brocht czwene dopf-
fere Turcke, under ander Szachen gedocht wy der Imbraim mith ym von dem Walache gereth
both, das der Keysser sich anders nicht vorszyth, das Ko. Math. nyst anheben wyrth mith dem Walache, er wyrth vor den Keyszer besicke und ym anczege wy dy Szache stet, wen worime der Konig
von Polen yst szo frum, och gedocht des Koniges Vatter, Konig Caszymyr loblichen Gedechtnys, das
auss dem Geslechte weren gewelth Konige in Hunger und Beheme, welchen stecz mith Keyssers
Wrwaren guthen Frede und Anstant gehalden habe, wy och hauth das Tages Ko. Math. fest helt.
Duodecima Aprilis.
...Och myr geszaget, do er czw myr kingck, das her wer yn dem Hoffe das Imbraim, das der
Czaws Bassa hoth vor dem Marszalck das Imbraim geszageth das vilen Vlache kumen weren off dem
Walache von den Lawten an der Crencze, und czumol von Balybeck, des Imbraim Amptman, der
eynn Slosz helth von dem Bassa an der Done. Och yst kumen eynn Czaus von dem Walache, wel-
cher dorch dy Geszencke hoth dy Szache czw Kutte /sic) gehalde, dem Walache yst dorim geszdrofft.
Tredecima Aprilis.
...Dor noch szaget Imbraim czw dem Andrys Yst der Konig von Polen des Vormogens
nicht gewest das her dem Walache das beczale mochte. Anthworth : Ko. Mat. yst szo mechtick,
er wurde das Landt ym krien ; szunder was her thuth, das that her dem Keyszer czw Gewallen und
but dem Keyszer dy Ere ; dernoch yst abgetretten czw dem Keyszer.
Quindecima Aprilis.
...Ist kummen vor dy Thyre meynner Herbe eynn Valacha, der sich genanth both eynn
Szon das Woiewode Steffan, das ich vulde das Beste handeln das der Pawer nicht langer off dem
Stul szches /sic) ; ich habe bevolen ym szullen czw myr nicht eynnlossen; wer was mith welchem
Geyst das er redt I
Decima octava Aprilis.
Jonus-bey yst czw myr kumen frw ; both myr geszaget kleich wy gester, both mith ym
Bassa gereth, von Szachen Ko. Math. und von. meynner Alsertungen /sic) and das der Konig Szeynn
Genade hoth recht gethon das her seynn Bothszaftt sicket czw dem Keysser. Off dys both Jonus
geanthworth, Konig von Polen wyrth nicht szych szo unbillich halden, wy Walacha gethon bath ;
wenthuorinne Konig von Polen yst eynn Herr ausz greszen und edlea Geschlechte und ausz Funda-
www.dacoromanica.ro
148
me[n]t verstandick. Imbraim szul geredt haben, derweyl ander cristlichen Herren szeynes Rots gebrawchen, an Czweywel kan her sych nichcz weniger wol rotten. Noch der Molczet we Obende, hahen Bryff von dem Walacha oberontwort dem Bassa, dy szelbyege dy seyne Szachen by handeln,
welche Briffe vurden auszgeleth off turckis, und stuntdt dorawff gesreyben, das der Woiewode
tuth tzw wysszen dem Keyszer, der Konig von Po len czayth mith drey Hauff in das Landt czw
Vorterbenn, nwelches Land nicht meynn yst, szunder Keyszers ", und leth dy Szache off dem Keyszer,
und frageth was er thun szal ; hest ym der Keyszer das Landt wydergeben, das wyl her och thun,
ab szchon szeyn Watterlich yst, und sich selbyst muthwillick under ym gegeben. Was szy vor
Anthworth oberkumen haben, das was ich nicht, und yst mer der Bothe kumen ethwas czw erffen,
wen ausz Nothen dorfft ; eynn Ormener hot Vasszyl Tulmacz geszageth, das der Bothe aussz der
Walachey bestelt, das man derwaren szal welchen Weg das ich reythe wer, und wonder sich wo
ich dorch kumen byn, das man von myr nyst horeth wider Wege, und ich reth dorch grosze Welde
und grosze Szny, das ich wer ym meynn Hals kumen mith meynnen alien, wy vor Euer Gnaden
gesreben habe ex Nicopolis, welche Bryffe sicket ich mith Statolio ader mith Broderick.
Decima nona Aprilis.
Noch der Malczet ym Wesperozayth byn geritten czw dem Imbraim ; under Wege haben
mich begegenth dy Walachen welche by mith Bryffen szeynn, wy ich vor geschrieben habe. Do
szulde in das Bassa Hoff eynn Reyther byn abgeszeschen in dem Lecherthor, mad wenig weyther
off der Trepe seynth czwene in szeyden Kleyder mith Kaylen kumen und legethen Depbicht dornider, und ich szas eynn gude Weyl, [e]he ich vorhorth war...
Das yst das erszt Worth das emhphangen : Wy vii Tage yr seyth aussgerite. item yst
och Wynter gewest wo yr gerothen szeyth ?...
Dornach hoth her myr losszen szagen, szo ich eynnen Bevelen heth von Ko. Math. yn dem
Anbregen der Bothszafft; do ich off das Artickel kumen was das sych der Woiewode berumeth das
er das mith Wyezen und Wyllen das Keyszers gethon hoth, und gelobeth alle Ko. Math. Landen
enthwiilen with Macht und Hylffe der Lawthe des Keyszers,der Bassa begundte mith dem Hapbt
czw Gutte off mich und off Tulmacz, och off dem Jonusszbei : es szeynth unser Man drey gewest.
Als ich nu dy Bothszafft vor Enth habe, szageth myr dy Worthe der Tulmacz nicht durch ocasione:
Myr hoth Keyszerlich Genode bevolen alle szeynn Wolck und Underthanen and Dyner ; wen ym
Hylffe szulde geszchen ader gegeben, ich wurde vor der van wyszen ; wer hoth ym das bevolen czw
thun, ader wer hoth ym czwgeszreyben das czw thun ; yet her doch nicht wyrdick das Keyszers
Bryffs, derweyl her szeynn Underthan yet, unnd Keyszers Worth yst harther wen Kopper (sic)
ader Szonne ; szo her das szageth ader szreiben noth, szo lauckte her, und wyr haben dys nicht
langck derwarenn, was her gethon hoth ; ist wor das er czw uns gesicket hoth und gebette das
myr ym czwlossenn szulden, szeynn watterlich Landt czw semen; wyr habens ym nicht czw geloszen, wyder den Fryeden and Anstant, welchen Ko. Math. mith uns hoth ; dy Worthe hoth Bassa
repetirt und gesprachen mol ader drey das her her laugeck (sic). Dor noch frogeth her czw, wem
szick der Walache eynn szulchen Bryff als dw szagest ; ich anthworth : Szeyn Ko. Math. und ander
mer dy ich mith meyneni Ogen geszen haben, and warenn rawsz geszrieben and off polnysz auszgeleth. Darnoch frogeth her wy gros yst das Landt, helth der Walache noch ; ich antworth ad
propositum; her szaget wyder, das szchon nicht vonnethen wer under Freunden Bothszafft czw
sicken, szunder ym eynes Beszuchen der Geszuntheith. Do ich Ko. Math. Bothszafft vorenth habe,
hub her muthwillig von Euer Gnaden czw reden, and ich szaget pm von Euer Gnaden wy Euer
Gnade szeyne Finthszafft acht und szeyn allerkleynste Bryffen yn Errem behelt, etc.
Ex Constantinopoli, raptissime, decima nona Aprilis, anno 1.531.
Eiusdem Vestre Illustrissime Dominationis servitor et creatura
Iohannes de Oczyessyn.
[Pe Vo.] Handlung des geschigktenn Koniglicher Mt. zu Polen an Turgken. 1531. 9
a) Ibid.
www.dacoromanica.ro
149
sed et turpissimam repulsam passus. Maiestatis vero Regie nuucii ad hanc Imperialem Portam
destinacio, cuius scilicet Maiestas non modo hostem adoriri, sed nec tarn propulsare dignata fuerit,
summe emits Sacratissime Maiestatis virtuti, eonstancie et fidei ac firmissime federis observacioni per
Imperatorem et Bascham adscribitur. Nec quicquam Sua Sanctissima Maiestas gratius et acceptabilius illis facere potuit (qui preter id quod ab omnibus eis deferatur nihil magis optant) quam quod
Ills eo honore potiri curare dignata fuerit...
Ex Constantinopoli, decima nona Aprilis, anno Domini Bto n xxxJ.
Eiusdern Vestre Illustrissime Do ninacionis perpetuus servitor
I. de Ofricszow].
[Anexa :]
Posteaquarn hae fuissent obsignatae, pervenerunt ad me litterae Ioannis Oczieski ab Regia
Maiestate in negociis sue Reipublice ad Thurcarum Cesarem missi, que, tametsi lento gradu venenut, gratum tamen fuit illas accepisse, siquidem indicabant ilium partem illius itineris, quam ut
ipse, ita nos omnes iudicabamus illi suspecta et periculosissima ab ipso Waiwoda Moldavie, iam
confecisse et conCmia Thurcorum, loca iam tuciora, eum attigisse ; unde magnam spem habeo quod
eum propedie videbimus ; illarum litterarum exemplar quoque Illustrissime Dominationi Vestre
transmitto ut eciam videat pericula ab eo superata et racionem sui itineris non ignoret.
[Alta anexa :]
Obsignatis lam litteris, accersitus ad presenciam omnium qui hic adsunt consiliariorum
levis nuncius Waiwode Moldaviae, qui, posteaquam litteras fidem illi facientes nobis obtulisset, monitus ut legacionem sibi commissam exponeret et retulit se non ad consiliarios, verum ad ipsum
regem missum, neque dicturum quitquam nisi Sue Regie Maiestati ; nos respondimus illi nobis esse
commissum ab Regia Maiestate ut eum audiremus et Regiam Maiestatem non Solum eum non velle
audire, sed ne videre quidem, tanquam hostis sui nuncium ; quamobrem, si dicere nobis recusaret,
sine mora unde venit revertatur ; mandatum itaque illi ut citra moram discedat ; ita ille absolutus
abiit et dixit se hint non dicta legacione soluturum 1).
..---..pves...--.
4) Ibid., Corespondenta polona. Anexele sunt adresate de Schidlowiecki ducelul Albert de Prusla.
2
www.dacoromanica.ro
;-
f
o
it
I I'S
N. Grigorescu
Chervan p op osit
EXPOSITIUNEA GRIGORESCU
(25 IANUARIE 1900)
Cu expositiunea de es-timp a pictorulut Grigorescu facem din neil o excursiune spre munte. Fermecatorul maestru ne is de mama; ne scoate fara stirea noastra din sala Ateneului si ne arunca, mai repede decat gindul, pe o frumoasa zi de primavara, in aerul curat si via al muntilor, in atmosfera for stravezie, in mijlocul vietil de lark care se destinde sanatoasa si plina de frumuseti
subt privirea ochilor nostri incantati. Daca altadata vom fi trecut pe linga ele
fara sa le admiram indestul, acum pictorul ne face sa simtim toate tainele si
toata poezia lor. La graiul lui colorat, privelistile firii campul, arborii, florile,
fiintele omenesti, animalele desi ne dau iluzia reality ii, ne apar transfigurate,
coborite dintr'o lume inchipuita, cu lumina de feerie, de o transparenta de cristal
prin care strabat razele soarelui, colorand-o ici si colo. Drumurile si cararile,
coborind vaile si urcand dealurile, sunt semanate de petale de trandafiri cu gingase stralucin rozalbe. Fetele cu pelita trandafirie, cu ochii negri si scinteitori, cu
lune rumene si ademenitoare; pastorii nal%i si voinici, cu pletele pe umeri, sprijinip in het, toate si toll ni se arata vii, pacific! si blanzi, cu miscarile gratiei firest!, si cu toate acestea inconjurati de raza unei aureole supraomenesti.
Pe drumul mare, dealungul plaiurilor si luncilor, intilnim care cu hoi
incarcate de oameni si femei mergOnd la bilciu on la munca. Barbatii pe marginea carului sau culcati pe fin; femeile mai in fundul carului, stag in voe gra-
www.dacoromanica.ro
EXPOSITIA GRIGORESCU
151
case teranegi, tai de tigani, bordee, ape i prunduri cu un cuvint toate podoabele i toata viata terii noastre.
i in fiecare panza cata fragezime i armonie in gama culorilor delicate,
cata sigurang de mana in punerea vapselei, i cat de marl par peisajele In cadrele for mid!
Cand sfireti excursiunea aceasta i revil la viata de ora, cu lumina el
turbure, cu culorile caselor cenuii, cu uliele strimte i pline de oameni grabiti,
atunci acele impresii felurite i vii, acele fiinte fragete i fericite, intilnite in
luncile si dumbravile D-lui Grigorescu, to urmaresc Si mai mult cu farmecul for
si-ti par cu adeverat ca sunt dintr'o lume ideala, poetica, din lumea unui visator.
E aceasta parere fundata ? Schimbat-a in adever realitatea D. Grigorescu ?
Da pentru noi, dar nu pentru sine. Artistul n'a facut decat sa reproduca ceeace
a patruns cu simturile lui, ceeace a vezut In intimitatea naturii, ceeace 1 -a atins in
cutare Imprejurare sail in cutare moment. De cate on nu 1-am auzit, dimpotriva,
plangendu-se ca nu a putut stra..bate niciodata indeajuns in adincul tainelor naturil I
Impresionat i micat In fata lor, le-a pictat subt emotiunea sa extraordinard, subt
impresia sa In vibrare. De aceea, tablourile sale ni se par idealizate, superioare
naturii. Placerea din momentul in care le-a privit el in natura ne-o impartaete
www.dacoromanica.ro
152
EXPOS1TTUNEA GRIGORtSCU
www.dacoromanica.ro
N. GRIGORESCU
cq,
r
'
.
.v
'
'
ti
't
v
.
't
-M-
Peisaj de toamna".
www.dacoromanica.ro
Pitl
III
ubt perdelele de horboth alba captusite cu atlas trandafiriu, Gheorghita dormea dealungul patului de lemn de abanos impodobit cu shpaturi 5i cu flora
al isbindel dupa care acum se odihneail asa de linistit tineril unul linga altul.
Desi trecuse de mult soarele de amiaza, ei tot nu se indurail de somn
in tacerea In care eraii invalui 1, ar fi dormit mult inch, data hohote si cantece
din odaia de alaturi nu i-ar fi facut sh sara speriati din asternut. Usa se deschise
1) A se vedea Literatura .i Arta Romdna, anul IV, pag. 71.
www.dacoromanica.ro
456
Haideti copil sus repede, nu ye dati lenei ! gangani grecul sufland din grew si
stergendu-si bobil marl de naduseala ce-I
pe frunte. Cine dracu mai doarme
barbie.
Toate bune, dar deocaradata trebue sa platesc, si de! hopu-i cam mare...
Bre las ca platesc eu, numai cheful O. nu ni-1 stricam ! Nu sunt eu babacul vostru ? Ce dracu! Ei fetelor ! faceti-ve incoace, ce tot chicotiti ca niste lastuni pe infundate, eu n'am venit sa stag intre patru perefi cu voi. Mady punell
palaria. Pans la masa mergem la plimbare, zise Beiu, sculandu-se si indreptandu-si gulerul mototolit in oglinda cea mare din peretele patului.
www.dacoromanica.ro
PECIOR DE RANI GA I A
157
care o privea trosnindu-si limba de cerul gurii. Ea se sui In pat si-1 saruta pe
frunte, dupa ce mai intb.'i it sterse cu coltul batistes, ce mirosea asa de frumos
a viorele.
www.dacoromanica.ro
158
tindea cu toga sila si desgustul ce este in stare o femee sa arate atunci cand
iubeste pe un altul ; Tar Gheorghita mi se intindea cat nu-1 incapea casa, si mi
se lasa a lene sa fie resfatat, tinut pe, here si pe mancare, ba cateodata si cu buzunarul captusit cu parale de nenorocita care avusese neghiobia sa-1 spue ca e
prapiidita de dragul lui. Pas dupa asa train 0-1 inchide iar in scoala, cu ochi,
bolditi pe carte, daca vrei sa ajunga cum ajunsese, sa incalice zidurile si s sparga
boltile cu pumnul, pentru a se vedea iar slobod. Si ce-1 umilea pi-1 intarita mai
mu) t era ca nu avusese macar vremea de a lua o intelegere cu-Matilda inainte de
plecarea ma-sel, mai cu seama ca Postelniceasa afland de la Dascali ca odoru-i
nice nu daduse prin scoala luni intregi, se rugase a-1 mai strasnici ceva, intele-
gend cam tarziii ceeace putuse sa faca fiu-seii, desmetec cum era, departe de
once priveghere, in mijlocul atator stricaciuni. Dupa multe indoeli si batal de
cap se ho tart el totust sa scrie iubitei care afla astfel despre mersul lucrurilor, si
cauta pe la inceputul verei sa.-1 dea de veste ca rnaimutoiul plecase la bal pe done
lum, lasemd-o singura si inbiindu-1 macar odata sa vie s'o vaza. Sotir, carele acum
'1 purta toate grijele si se facuse baiat destept, cad era fruntea intre tovarasii lui
www.dacoromanica.ro
159
alb. Eraii ce' 30.000 franc' ce datora iubitului eI, pe care '1 luase imprumut,
puindu-s' giuvaerurile amanet la un Ovreih.
Cand se destepta Gheorghita si gasi comoara nea.steptata la capetaiii, cazu
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
161
D. C. OLLANESCU.
www.dacoromanica.ro
BISERICA SI
PRELATII ROMANI
IN SECULII TRECUTI
(Urmare) 1.
II
www.dacoromanica.ro
463
in interval de 28 am (1560-1588) traduce si tipareste nu mai putin de 20 volume, dintre care 13 in slavoneste i 7 in limba roraana, ajutat de diecii Tudor
si Mana'lla, de preatii Iane si Mihaiil, cu 18 ucenici. Numai cine le-ar resfoi i-ar
putea da seama despre ce insemneaza 20 volume, cu mijloacele si in starea de
atunci, numal acela ar intelege gravitatea expresiunilor nm'am trudit" ce adesea
intilnim din partea initiatorilor culturii. Insu0 Ghenadie (Bradul), mitropolitul
coprinde cu mintea .. am compus i am scris aceastk durnnezeeasch i prea insemnata carte, numita
Sbornic. Dumnezeii tie a nu mi-am dat aid odihna, nici somn genelor mele, ca nid averea de
Domnul mie claruita n'am crutat-o, pins n'am ajuns a stivir0 aceasti lucrareu.
In suta XVII, subt erban-Voda, Mateiti-Basarab, Cantacuzeni si Constantin Brancoveanu, subt Movilesti, Vasilie Lupul, Duca si Constantin Canteniir,
www.dacoromanica.ro
161
Predicatorul i episcopul calvin it acuza de fapte nedemne i un sinod de coinanda h. pronunta destituirea. Din temnita de la Bla01, unde fusese inchis, este
scos din cand in cand Si batut cu nuiele, ca sa destainuiasca unde 1-a ingropat
averea. De la Blaiiii e strg.mutat la Vinti i aci, spre batjocura, adus in asistenta
www.dacoromanica.ro
165
care la Govora tipareSe Pravila din 1.640 cu monachul Stefan din Ochrida i
Evangelia invetatoare din 1.642 cu Preda Vroto Cart ;pe ieromonachul Melchisedec, traducetorul Invetaturilor tiparite la Campulung In 1642 i Cazaniel de la
monastirea Dealu din 1644; pe Daniil Panonianul, care traduce Pravila cea
mare din Tirgov4te (1652) ca s opreasca zizaniele ereticilor, bagate In cartile
pravoslaviei, incapute la mama lore.
Calugerul Teodosie de la Cozia, fost egumen al Curtis-de-Arge i al Snagovului, ajunge mitropolit si administreaza 6 ani de zile (1668-1.673). Fiind ca
Ins& tiuse sa zadarniceasca urzirea Grecilor de subt Leon-Voda (1669), el e caterisit, cu Invinuirea de a fi furat icoane, odajdii, vase pretioase, i surghiunit la
metania lui de peste Olt. Dar, dupa 6 ani, cercetandu-se din nog acusatiunea
i dovedindu-se ca neintemeiata, e restabilit In rangul ce avusese i de aci pana
la moarte, interval de 28 ani, compune predici, ajuta i scrie precuvintari la
tiparirile aparute subt a doua -i archipastorie, peste 30 la numer.
Subt dinsul intilnim pe Mitrofan, care, Invetat la monastirea Bisericani,
lucreaza In Iasi la tiparirea cartilor mitropolitului Dosoteiii i le impodobete cu
atatea icoane xilografice. Ca episcop al Huilor sta numal trei am (1683-1686),
cad. plecarea protectorului sell In Polonia Il silete a trece In Muntenia. La 1691.
este ales episcop al Buzeului i aci, pana la finele vietii (1.703), da la lumina peste
20 volume.
Seculul XVIII se Incepe cu jale.
www.dacoromanica.ro
166
tribuit sa, decida pe multi romani de peste munti ca sa devind ',unit' cu biserica papal.. Din norocire, de0eptarea contiirrtil rationale n'avea sa, intarzie,
gratie pe de o parte fundatiunilor culturale datorite unor Grigore Maior i Samuel Vulcan, pe de alta operelor gigantice ale unui Samuel Klein, George incal, Petru Maior, din care 34 tiparite i 43 man uscrise.
Intre acestea, capeteniele clerului nu-0 inceteaza activitatea.
Monachul Damaschin invata de la episcopul Mitrofan caligrafia, xilografia 0 limb' straine, cu ajutorul carora nu numai preda cunotinte folositoare i arta
www.dacoromanica.ro
167
ca intru liniste sa roage pe Dumnezeti, a ctruia milt sa fit cu sfintia sa si cu noT cu totT in yea i,
maT trecend vreme, s! -a dat si sfintia sa datoria sfirsitului vigil la anul 4753, Ianuarie 31 de zile I.
Un prelat nu mai putin distins este Chesarie, ales episcop al Rimnicului pentru motivele urmatoare :
nIn sfinta mitropolie 12 anT slujind, s'a aretat cu credinta, cu vrednicie si spre folos obAii ;
fiind-ct s'a cercat acum In doi anT si acolo, intr'acea eparchie, si de obstea atat bisericeasca, cat si
mireneasct, s'a cerut a fi pastor ace! eparchii ; asisderea, si cu invetaturt find impodobit, s'a socotit
maT destoinic a fi la aceasta sfintt dregetorie a episcopielu.
Suindu-se in scaun, isi asocid pe archiereul care'l va succede si, muncind fard preget, terming traducerea a 12 Mime, din care tipari rase. Istoricul
Sulzer, care'l cunoscuse, it numete prelat demn atat prin infatisare i afabili',tate, cat i printr'o cultura indestulatoare in literaturile franceza i greaca. In
presenta mea - adauga istoriograful a tinut greceste o cuvintare, din care
,,se putea in deajuns deduce fireasca-i predispositiune de a deveni un orator
distins. Ca sa cunoastem si um ceva din eruditiunea si stilul episcopului Clicsarie, sd citim urmatoarea apreciare sintetica :
nTrel epoce Insemnate a avut Tara RomaneascA : I) epoca rtzboaelor, II) epoca faceril
monastirilor, III) epoca prefaceril cartilor bisericesti dupa slavonie pe romanie.
nEpoca inttia este de la August Kesar pant la Traian, .i de la Traian pant la Negru-Voda ;
epoca a doua de la Negru-Voda, care a facut montstirea din Campulung .i Curtea-de-Arges, pana
la Mateiti-Basarab, si epoca a treia de la Mateiti-Basarab lnainte.
',Din epoca rtzboaelor ne-au remas aducerl- aminte, sltvite si triste : moartea lul Decebal in Beigrad, podul lul Traian peste Duntre si podul lui Sever de linga Cerneti.
nDin epoca a doua ne-au r6mas scoale, spitale, montstiri, unde s'a propoveduit cuvintul
dreptttil si al fratieT, folositoare .i sufietului .i trupulul.
',Din epoca a treia ne-a remas ttlmtcirea Jartilor bisericesti, care folosesc si celor de fast
i celor viitori ; cad ctrtile ca niste paseri cu aripT sburatoare aleargt pant la marginea pamintuluT si, luminind lumea, fac cunoscuti dupt moarte pe ceice nu-1 .tie nimeni in viatt. Toate
sunt dar vremelnice pe ling folosul cArtilor, care traiesc maT mult decat monastirile si monumen-
tele slave! si ale puteri!, nefiind supuse strictciunil vremil, ci inoindu-se cu tiparul, ca anul cu
intoarcerea soarelui primtvara, care tipar, stricAcios find din fire si dupt alcttuire, dt nestrictciune
la lucrurile lumil cei strictcioasec'.
www.dacoromanica.ro
168
Sivileu (astazI Biserica cu sfintI) si paraclisul mitropoliei, repara biserica Vergul, tipareste o parte din Triod, qi cu propriele -i mijloace tramite tineri la studiii
In strainetate.
Neofit I, fost (lased' al lul Constantin Mavrocordat, bun administrator si
elenist, presida la desfiintarea serbieI (care facea din saten1 aproape niste robi si
careia ca printr'un fel de batjocura i se dedese numele de rumanie), dar
are sa poarte marl lupte cu fanariotismul. A remas legendary ziva de 21 Maiii
1752, cand, dupa terminarea serviciulul pentru hramul mitropoliei, ct1 carja In
stings si cu sfinta truce In dreapta, urmat de floarea tineretului sit de popor,
Inainteaza pans la locuinta unui capegi-basa at Portii, ca sa.-1 confirme pMnge-
rile generale In contra jafurilor si frapilarii. Act de mare curaj patriotic, dar
platit cu viata, cad' peste un an fu omorit prin otravire.
Mitropolitul Grigorie I pastoreste pe timpul razboiului ruso-turc, si dol
ani (1768-1770) sty la Petersburg, unde de mai Inainte fusese tramis Grigorie
Voda Ghica. Subt dinsul se aduc raoastele Sf. Dimitrie si mitropolia Ungro-Vlachiei
slivirOmu.
Tot dinsul, la 1787, repara monastirea CaldarusanI, dupa un veac si jumetate de cand o Inaltase Mateiii-Basarab ; participa cu demnitate la consiliul
administrativ de subt presedinta generalulul austriac principele de Coburg, si,
cand Ienachita Vacarescu isi publics ale lul Bagarl-de-seama asupra regulilor
si orinduelilor gramaticel romanesti,,, le dedica lul Filaret, ca unui prelat impo
dobit cu stiinta cuvintului firesc.
Seculele de pang acum pusesera ternelil neclintite bisericil si literaturil
eclesiastice : celui de al XIX II r6manea sa desavirseasca lucrarea. Conducetorii
nostri spiritual) presimt marele evenimente ce se pregatiaii, si la umbra altarului, cu rabdare si bland* evangelic& continua sa munceasca spre binele si
intarirea neamulul.
Dositeiu Filiti, 11 am grama tic al mitropoliei si 6 episcop al Buzeului,
I. Intre care Chesarie (devenit episcop al Buz6uluI), Cosma i Filaret (care ajung mitropolitI).
www.dacoromanica.ro
169
Aurelid si inaltultft Traian, oare in ziva de azY mai cunoaste-i-ar ? Negresit, 1-ar cauta in palaturile
cele marl impAratestI, ysi 1-ar afla in vizuinile si bordeiele cele mat proaste si incenusate I I-ar cauta
in scaunul stapiniril, si 1-ar afla amariti subt jugul prostimil! 1-ar cauta proslavitI i luminatI, ci
cum 1 -ar afla ? Rupil, got, amariti si asemenat1 dobitoacelor, de tot cAzutl in prApastia orbiriI, bine
gatiti spre slujba vrajmasilor omeniril, rapitorilor case! parintesti! Ajungl lacremile patrieT, ajunga
jugul robiet. Vreme este de cand cu oftare asteaptit cazuta sAminti cuviincioasa izbivireig.
nastirea Caldarusani, si aci isi intrebuinteaza tot timpul si toata puterea in traduceri, pand la 1.823. Fiind-ca Dionisie, cu toate rugdciunile, nu se indupleca a se
intoarce de la Brasov, atunci Grigorie Ghica, cu sfatul boierilor, episcopilor si archiereilor, alege pe modestul Grigorie, care, la 10 Ianuariu acelas an, e silit a-si
a. TipNrit in Bucuresti la 180.1, sub Dositeiu Filiti; a doua writ Id I tT, in 1810, subt Veniamin Costache (in
cloud volume).
www.dacoromanica.ro
170
parasi Calddruanii. Pastoria lui de 6 ani fu ilustrata prin traducerea i publicarea a peste 12 volume, afara de cele trel tomuri muz1cale ale ieromonachului
Macarie, tiparite la Viena. La 10 Februariii 1829, cu izbucnirea razboiului, Ruii
11 exileaza la Kiineii. Aci petrece tree ani, traducend doue carp, una de coprins
moral, alta de caracter dogmatic. Intorcendu-se la 1.832, e oprit 8 luni la episcopia Buzeuhu, uncle 'i tipatete una din traduceri 1, apol inchis la Caldaruani,
unde 'i termina pe a doua 2. La 22 August 1833 e din not insta]at ca mitropolit, dar nu mai traete cleat un an 3. El conduce afacerile bisericil in tirnpuri
foarte grele : participa la adunari politice, la intocmirea data teril prin Regulamentul organic i tiparesce peste 25 volume. Unul din istoriografil notri eclesiastici II face urrnatoarea etopee : Insuirile acestui archiereti erat iubirea de
,dreptate i prostirea cea sufleteasca, nebagarea in seama de luxurl ,Si de lucruri
',mutt cheltuitoare, iubirea de osteneala, stramica infr1nare, nelacomia, milosardia,
ajutorul catre cei lipsiti, blandetea, iubirea catre turrna i patrie. Era atat de
milostiv, incat la mutarea -i din viata nu s'a gasit nimic din agonisitele sale 4".
Mare merit; caci, daca e lesne sa fiI schimnic izolat in mijlocul nature selbatice,
e foarte greet ca In mijlocul ispitelor diavoleti ale lumil sa duel o viata angereasca.
Contimpurani cu dinsul furs : Ilarion, 25 ani episcop al Argeului, erudit
i prudent colaborator al lui Tudor Vladirairescu; apol ieromonachul Macarie,
autorul until dictionar slavo-roman din 1778 si intemeietorul rauzicil noastre
eclesiastice. Cu cheltuiala mitropolitulul Grigorie, el tiparete la Viena, in 1823,
cunoscutele -1 tree volum.e intitulate : Teoreticon sat privire coprinzetoare a meteugului muzikiel bisericeti,c, ,,Anastusimatar bisericesc , dupe aezamintul
sistemei cei noao,, ,Si Innologhion sau catavasier muzicesc. Aceste lucrari sunt
cu atat mai Insemnate, cu cat printr'insele se nationalizeaza intregul serviciet
liturgic.
Scrierile eruditilor din Transilvania determind un curent patriotic iresistibil. Clasa culla i clerul se unesc in aceea1 directiune, in acela stop : deteptarea i folosul neamului.
Cel mai petruns de aceasta menire este Veniamin Costache, care succesiv diacon i preot, eclesiarch, episcop i mitropolit din cei 78 ani ai vietil
55 1nchina pastoriei cu o vocatiune, cu o ardoare, cu o activitate neintrecuta. El
intemeiaza monastirea Socola si seminarul care, cu drept cuvint, li poarta numele;
cu mijloacele -i personale aduce profesori dintre Roinanii de peste munp i tramite
tinerl la studit ; organizeaza coale laice ; fundeaza tipografia de la monastirea
Neamtul (1809) i renuoiesce pe a mitropoliei din Ia1.; formeaza o pleiada de
www.dacoromanica.ro
171
cerile fidele, intreprinse de densul sail din initiativa lui; tipAririle'l de coprins
istoric, moral, tiintific, sunt foarte numeroase. Se tie ca a lasat 35 manuscrise, dar lista tiparirilor nu s'a completat anca, fiind-ca nici o biblioteca nu
le posed& pe toate.
Eii , robul liii Dumnezeii, 1w Alexandru, Voivod a toata tara Ungro-Vlachiei, fiiul marelul si
prea bunului 1w Mircea-Voivod, am cunoscut si am inteles Domnia Mea imputinarea si rarirea In
tara Domniel Mele a arta numite Octoich i, din dragoste pentru lucru, am dorit si m'am sfatuit
cu parintele Nostru prea sfintitul Mitropolit kir Eftimie a toata Tara RomaneascA, si am tiparit aceasta
carte de sutlet folositoare, ca sA fie in dar si in cinste si spre lauda sfintelor bisericI, si intru pomenirea si iertarea p6catelor strabunifor, parintilor si noue peceitoOlor. De aceia Iw AlexandruVoevod, cu fiiul meii iubit Ivy Mihnea-Voevod, vA rugAm si in genuchi cddem, iar de nu in genuchi,
cu cuventul catre cei betranI ca catre niste parinti, dire eel in virstA ca catre niste frail, catre eel
tineri ca catre niste feciori, catre totI cAtT vor citi, vor cants sail se vor ruga pentru dragostea lui
Christos, pomeniti-ne pre noI peccitogii In sfintele voastre rugaciunI si taine 2..
www.dacoromanica.ro
17 2
Lor le datorim limba scristi., for monumentele artistice, for literatura nationalh de atatea veacuri.
Et aft radicat crucea ca sa imbarbateze pe eroi in razboaie, el ail primit
prunch spre crestinare si ail petrecut mortis ca sd-I bine-cuvinteze. Tot ei ne -au
ferit de once reforms, scapendu-ne astfel de invrajbirl interne, de razboaie civile.
Indelungei for rabdari datorim continuitatea culturii, progresul treptat
si linistit al civilizarh.
Respectand legile firil si pe ale societatil, pastrand caracterul national,
muncind pentru propasirea co munk el an bine-meritat de la patrie si, deci, se
cuvine ca veclnia sti remana si scumpA s ne fie a numelui lop amintire.
TEODORESCU G. DEM.
"."'"Iii.1.4:a.--..,
www.dacoromanica.ro
N. GRIGORESCU
MII
11111-,
1":Li
0'
ire
74,
,ra
Ptistorita cu oile
www.dacoromanica.ro
e pare, la prima &dire, ca nimic nu poate fi mai hotaritor pentru intrebarea ce ne preocupa decat respunsul ce
va da examinarea atentiva
a celor doue opere. Si cu toate acestea nu este tocmai asa. Natura spiritulul, felul educatiei, dispozitia momentului i alte eleraente care constituesc personalitatea noastra, fac ca judecata O. nu ne fie pe deplin libera. Experienta ne
arata ca, in cestiunea hornerica, critici de intaiul ordin, luand ca punct de purcedere al cercetarilor for numal poemele, au ajuns la rezultate diametral opuse.
Ba Inca un spirit din cele mai vaste si mai bine cumpanite ce omenirea a produs, nemuritorul &lithe, se declare, indata dupa qirea la lumina a browril lul
Wolf, pentru noua doctrine, iar mai tarzia se Intoarse la credinta cea vechie.
apoi, pentru ca sa ne pronuntam In favoarea sail contra unite ii acestor poeme
asa de departate de not In timp, ce criteria trebue sa le aplicam sail ce concordanta trebue sa le cerem? Ne este oare permis sa procedem fate de dinsele dupti
ni0e norme ce s'ar potrivi poetilor din veacul trecut sail din epoca noastra ?
De aci se vede cata circumspectiune ni se impune si la ce rezultate Indoioase putem ajunge in cercetari de aceasta nature.
Cu toate acestea, data In urma unui examen amenuntit i constiintios,
1) A se vpdea Literaturci pi Arta liontancl, anul IV, pug. 100.
www.dacoromanica.ro
176
dacA, din comparatiunea deosebitelor Orli ale fiecarei poeme, vom descoperi contradictlI pe care logica elementary nu le poate admite qi la imposibilitAtI pe care
De noue anT qi mai bine armata Acheilor se lupta in fata zidurilor Troiei
ca sa pedepseascA crima lul Paris, insa WA sall poata ajunge tinta urmArita.
In acest al zecelea an, o ceartA violenta isbucneqte intre doT din eel mai frunta0
greci, Agamemnon, regele regilor, qi Achille, regele Thessalienilor din Larissa.
Acesta din urma, atins in onoarea sa, se hotarate a se retrage din lupti qi a nu
reveni pana nu i se va da o satisfaetie potrivita cu marimea ofensel. Dar, pentru
sunt raniti. Patroklos vede cu adinca durere strimtorarea la care sunt redui
soil s61 de arme. El roaga pe amicul WI nedespartit, pe Achille, sA alerge in ajutorul Acheilor sail cel putin sA-I dea voe lui de a merge cu Myrmidonii in ajutorul lor. Acesta se invoeqte, insa recomandandu-I sy se fereascA de a se bate cu
Hektor. Intrarea lul Patroklos schimba pentru catva mersul crinceneI lupte i
face norocul sy treaty de partea Grecilor. Insa, incurajat de ispravile ce savireqte, el uita povata amiculul WI, trece de la defensivA la ofensiva, inainteaza in
invalmaeala i in cele din urma cade subt loviturile lui Hektor. Cu mare greutate Myrmidonil izbutesc sa-I scape cadavrul din mijlocul Troienilor. Atunci
Achille, arzend de setea de a rezbuna omorul amiculul sell, uita ura sa contra
lui Agamemnon qi intra in lupta. Aretarea lul schimba cu totul soarta armelor,
numeroI Troienl i Insuqi Hektor, speranta lul Priam i fala Troiei, cad subt
www.dacoromanica.ro
177
loviturile lui. Urmeaza apoi inmormintarea lui Patroklos qi jocurile date in onoarea lui, inapoierea cadavrului lui Hektor tatalui s6ii Priam i, in fine, inmormintarea lui Hektor, cu care se termina poema.
Acesta este subiectul Iliadei, redus la trasurile lui cele mai generale, Si
dupe aceasta schita nimeni nu poate tagadui ca poema are un punct central,
mania lui Achille,
imprejurul caruia graviteaza intreaga actiune. Ba Inca unit
din partizanil unitatil poemelor homerice, eel putin din aceia care staruesc a
crede ca. Iliada este opera unui singur poet, vkl inteinsa mai mult decat desvoltarea logics a unei actiuni i incheierea ei fireasca la sfiritul poemei. In admiratia for nemarginita pentru geniul lui Homer, ei descoper subt velul naratiunil
poetice o ideie morala inalta, care n'a parasit un moment pe autorul Iliadei. Zeul
suprem al universului, zic ei, judecand ca mania lui Achille este intemeiata, ii
acorda o satisfactie prompts i desavirOta ; insa pasiunea omeneasca, in orbirea
ei, trece dincolo de marginile cuvenite i 'i gaseqte, la rindul ei, chiar in aceasta
lipsa de mesura, pedeapsa meritata. Aceasta pedeapsh meritata pentru Achille este
moartea iubitului seii amic Patroklos 1).
Este adeverat ca mesura dreapta constitue unul din caracterele ce disting nu numai poezia, ci i arta greceasca in general. Ideia cum ca, pasiunea sau
chiar unele simtiminte, nobile in sine, cand sunt duse dincolo de o margine prescrisa, ne imping la pkat i catastrofa, transpire in multe opere literare, mai ales
in tragedie. Mindria i inalta ideie de sine fac pe Aias O. inebuneasca i in cele
din urma sa se sinucida. Dar oare, in Iliada, aa cum o avem astazi, gasim not
o asemenea conceptie ? Oare Zeus promite zeitei Thetis o satisfactie deplina pentru fiul el fiindca el pretuete ca mania lui Achille este dreapta.? Nici de cum.
Cirmuitorul suprem al universului implinete rugaciunea zeitei, pentru el : nu-
www.dacoromanica.ro
its
treaga tesetura a poemei, este o simpla iluzie. Trebue s uite cineva coprinsul
real al poemel, pentru ca s admit& ca a utorul ei a fost calauzit de o idee morale predomnitoare.
Nu este aim locul cel mai nemerit de a intra in amenunte asupra deosebirii de stil, de ton, a feluIui de reprezentare, ce critica constatg in cursul Made'. Pentru a gusta i pretui cineva asemenea observatiuni, facute cu o compete* remarcabila de corifeil criticel moderne, se cer cuno0inte prea speciale
de limba ellena, cad o traducere, meat de meritoasa, imbracand oarecum toate
intr'o singura coloare, face sa disparg acele nuance ale originalului, care sunt
materialul indispensabil pentru cercetari de asemenea natura. Trebue sa renuntam chiar la acele argumente de coprins, care inteo bung traducere sunt reproduse cu toga exactitatea posibild, insa care, din cauza multimil for i a incurchturil ce ar aduce in desvoltarea motivelor, nu sunt de-ajuns pentru formarea unei
convingeri.
sa trecem dar la fapte mai izbitoare, care credem cg vor procura argumente puternice, data nu decizive, in favoarea opiniel ca. Iliada este o alcatuire
de cantece izolate la inceput.
S'a constatat ca unii erol, de a treia i a patra mama, ce e drept, mor de
doue oil, ba inca unul de trel oil, in doue zile deosebite i de mana a doi eroi deosebiti. Astfel, Adrastos este ucis intal de Agamemnon (cant. VI, 37-65), i apoi de
Patroklos (XVI, 694); Echios este omorit intai de Polites (XV, 339), iar a doua
oara de Patroklos (XVI, 416); 7hoon, ucis de Ulysse (XI, 422), apgre din nob'. (XII,
140), pentru ca O. fie a doua oara ucis de Antilochos (XIII, 545); Melanippos este
ucis !nth de Teukros (VIII, 2), a doua oara de Antilochos (XV, 575), iar a treia
oara de Patroklos (XVI, 695) ; Mulios de Patroklos (XVI, 696), apoi de Achille (XX,
472 sq.); Ormenos de Teukros (VIII, 274) Si de Polypoetes (XII, 187); Ophelestes
de Teukros (VIII, 271) Si de Achille (XXI, 210); Chromios este ucis de Ulysse
(V, 677), iar in cant. XVII, 21.8, 494 i 534 it vedem luptandu-se din noii. Folyaimenes, regele Paphlagonilor, cade lovit de mana lui Menelaos (V, 576-579),
iar in XIII, 658, urmeaza scaldat in lacremi cadavrul fiului set Elarpalion. In
timpurile noastre, aceste anomalii se gasesc in romanele de foileton ale 1111 Ponson du Terrail, lipsite de o conceptie primitive i de plan. Se zice cg romantierul
francez, ca s nu mai caza in asemenea absurditati, ii facea atatea papui cote
persoane punea in roman, imitand fiecare virsta, caracterul i portul persoanelor imaginate de el, i, indata ce una din persoane murea in cursul romanului,
arunca ptipua corespunzetoare inteun co.. La Ponson du Terrail lucrul se explica uor. S'ar putea oare tot w de uor explica in Iliada, in ipoteza ca ea este
opera unui singur poet ?
Dar sa admitem ca aceste lapsus memorise sunt scuzabile cu eroi de a
treia i a patra mana, chiar in ipoteza ca Iliada este opera unui singur poet.
Cum vom explica insa moartea lui Patroklos, eroi de intaia mai* care este
naratg in doue feluri? In adever, in cantul XVI, 793 sqq., Apollon II doboara
coiful de pe cap i-1 arunca in pulbere, paveza il cade de pe umer pe pamint
www.dacoromanica.ro
470
(ibid. 802 sq.), iar platosa ii este spintecata (804), asa ca el remane gol, Tupooby
Try 16yr' ly 8TITOrrirt, precum zice insusi (XVI, 845 sq.): m'ati doborit usor (Zeus
si Apollon), dupd ce ral-au luat armele de pe umer ; iar in cant. XVII, 125,
Hektor it despoaie,, de arme si se acopera cu dinsele (ibid. 187). Pe de alta
parte, Thetis (XVIII, 454 sq.) si Xanthos, calul care vorbea al lui Achille, afirma
(XIX, 413 sq.) ca Patroklos a fost ornorit de catre Apollon, pe cand poetul cantului XXII, 323 si 331, ne incredinteaza ca a fost ucis de Hektor. Gum sa IMO.cam aceste naratiuni contradictorii altfel decat presupunend ca aceste canturi
deosebite sunt compuse de cantareti deosebiti ?
Dar sa lasam la o parte si aceste amenunte precum si altele de felul lor,
care, oricat de plauzibile si de numeroase ar fi, ar putea sa para unora mai mult
o sicana de chitibusar decat o critics in intelesul larg si malt al cuvintului.
Veniamus ad majora.
Dupa ce Zeus promite zeitel Thetis (cant. I) ca va face pe Ache' sa fie
batuti pana cand acestia vor da o satisfactie deplina fiului el', urmeaza pregatirea de lupta a celor doue armate inimice. Descrierea oastei achaice ea si a celei
troiene este facuta cu o admirabila vigoare de penel. Menelaos invoaca pe Zeus
si jura ca soarele nu va apune Inainte de a da Troia flacarilor si de a ucide pe
Hektor si pe tovarasil lui de arme, iar Acheii alearga pe campia Skamandrului,
arzend de nerabdare de a da piept cu vrajmasii lor. Dupa o descriere asa de amenuntita a armatelor si a avintului lor razboinic, descriere care ocupa aproape
patru sute de versuri din cantul II, oricine se asteapta la o ciocnire crancena
intre cele cloud WI dusmane. El bine, in loc de o incaerare generala, urmeaza
(cantul 1II) .... un simplu duel intre Paris si Menelaos. De o parte si de alta se
fac sacrificii si juraminte solemne ea cel ce va e,si biruitor din acest duel de
moarte va lua pe Elena impreund cu toate averile ei, iar cele doue popoare beligerante vor incheia pace si se vor de,sparti amice. Aceasta invoiala, in care se
aduc jertfe zeilor nemuritori si se is de martor intregul Olymp, este caleata intr'un mod miselesc de Troieni, care, cu toate ca Paris este Invins de Menelaos,
nu vor sa execute nici una din conditiile jurate. Mai mult Inca. Pe cand cele doue
armate se afla fats in fats, asteptand rezultatul duelului dintre cei do' fruntasi,
troianul Pandaros, Indemnat de Pallas Athena, trage cu arcul in Menelaos si-1
raneste, insa nu de moarte (c. IV). In aceeasi zi, dupa violarea vedita a conventiei
si dupd sagetarea miseleasca a lui Pandaros, Hektor provoaca pe principil Ache'
la un nod duel, fara s pomeneasca macar despre eel dintai sail sa, propuna o
resplata biruitorului in aceasta noua lupta singulara (c. VII); iar Grecii, cu toate
& cel dintai duel esise in favoarea for si cu toate ca Troienii nu-si implinisera indatoririle luate cu sacrificii si juraminte solemne, nu numai ca nu pomenesc
nimic de necredinta vrasmasilor lor si nu refuza cu indignare o asemenea propunere, dar inch o primesc cu grabs. Drept vorbind, era o stupiditate din partea
lor, chiar uitand perfidia Troienilor, de a primi o provocare la lupta singulara
cu cel mai viteaz dintre Troieni si de a se expune la o moarte probabila, cand
lupta generala din acea zi se declarase pana in acel moment in favoarea lor.
www.dacoromanica.ro
180
tre Paris i Menelaos, sagetarea lui Pandaros, lupta general& dintre Achel i
Troieni, duelul dintre Aias i Hektor, toate admirabile i pline de cea mai puter-
nica poezie, dad le consideram in parte , erail la Inceput poematil sail cantece independente, care mai tarzia ail fost unite la un loc de un spirit putin
atent ?
precum am aratat mai sus. Atunci Hektor trimite in ora doi pristavi, ca sA
aduca doi mid i O. chieme pe Priam, iar regele Agamemnon trimite din parte-1 pe Talthibios la corabiile Acheilor, ca sa, aduca de acolo un miel. Unde gdsesc pristavil pe Priam, cand yin la dinsul cu cele trebuincioase pentru sacrificiii
ce treaba are Agamemnon cu mieii, dud din partea lui i a Grecilor s'a adus
un singur miel, iar doi erail din partea Troienilor ? i pe cel doi miel taiati,
adauga un comentator, Priam ii is cu dinsul in car i se Intoarce in Ilios.
Poate cineva sa, sustina c& povestitorul acestui fapt a avut obiectul in
fantazia sa ? Se intemeiaza oare aceasta narapune pe o intuitiune adeve'rata sail
este un nenorocit galimatias, caruia tint& tiinta comentatorilor nu va izbuti a -i
da un sens ?
Dac& de la intuitiunea lucrurilor vom trece la conceptia unora din persoanele de capetenie, vom constata aceea1 incoherenta, aceeai contradictie, inex-
plicabile in ipoteza ca Iliada este opera unuia i aceluiai poet. Astfel, unul din
eroii Acheilor este Diomedes, regele Argivilor. In prima zi a luptei, el face minuni de vitejie : ucide pe Pandaros, ranete pe Aineias i chiar pe zeita Aphrodita,
care voete s& scape pe fiul ei de o moarte sigura, i, in fine, condus de Athena,
ranqte pe zeul Ares insug. i acest viteaz, care in lupta a taiat in dreapta i in
stanga fara sa, se uite dad, adversarul este om sail. zeil, intflnindu-se indata dupa
aceste ispravi cu Glaukos, comandantul Lykienilor, in loc de a sari asupra lui
ca asupra celor de pan& acum, este coprins de o pietate subita i, cu o evlavie
din senin, intreab& dad nu cumva cel cu care trebue s se lupte este un zeil,
caci nici un om nu trebue s& se mesoare cu zeil (cant. VI). Constatam dar o
prim& neconsecventa in conceptia caracterului a acestui personagifi de capetenie.
Dar s inchidem pentru un moment ochii Si s trecem mai departe. Tot in acea zi
in care el se aratase erofi far& seamen i despretuitor de moarte ca nimeni altul,
nu indraznete s& primeasca provocarea lui Hektor (c. VII), cand cu o ora mai ilia-
www.dacoromanica.ro
181
inte nu se dedese inapoi nice chiar In fata lui Ares, zeul rezboiului. Este oare
de admis ca o asemenea conceptie de caracter sa iasa nu dintr'un cap de poet
mare, precum este In adever autorul san mai bine autoril Iliadei, ci macar de
un om In toata firea ?
Neaparat ca nu.
Lucrul ins& se explica In modul cel mai firesc dad. presupunem ea aceste
tree cantece (V, VI ,Si VII) sunt opera a trel poeti deosebiti, care concepusera fiecare in felul lui caracterul ,Si temperamentul lui Diomedes. ySi trebue s& adaogam
i X,
www.dacoromanica.ro
182
neata, In 421 este ziva, iar in 433 nu e Inca dimineata; tot In acel cantec
v. 31.4 sqq., 370 si 466, Grecil mananca de trel on in mai putin de o zi de lupta!
Zidul ce trebue sa apere corabiile Acheilor de un atac al Troenilor se ridica intr'o singura zi (VII, 433 sqq., 465). Pe de alts parte nu este natural ca Priam sa
Intrebe pe Elena tocmai In anul al zecelea al razboiului tine sunt persoanele marcanto pe care din inaltimea turnului le zareste in lagarul grecesc, tend el trebue
sa le fi vezut pant aci de zecimi si poate de sutimi de ort Dar sa convenim ca o
de lupta (XI XVIIJ). Dupd o scurta introducere lupta incepe cu mare furie de
amindoue partile, ,Troienii si Acheii se ucideati unil pe altii ca doue cete opuse
de seceraton ce taie snopi in campul unui om bogat,, (XI, 67 sqq.). In versul 84 si
lupta remase nehotarita; iar de la miezul zilei incolo norocul incepu a inclina
spre una din stile beligerante. Lupta se continua cu o inversunare sangeroasa
in curs de cinci canturi, in care timp se petrec evenimente insemnate, precum
lupta inversunata de la valul lagarului grecesc (XII), spargerea portilor lagrtrulin si petrunderea Troienilor intr'insul, ajutorul dat Acheilor de catre Poseidon
pentru ca sa impiedice nimicirea corabiilor for (XIII), amagirea lui Zeus de catre
Hera, ceeace da luptel o intorsatura favorabila Grecilor, care pun pe Troieni pe
fuga (XIV), desteptarea lui Zeus care trimite pe Apollon in ajutorul Troienilor
fugariti, darimarea zidului ce apara lagarul grecesc si ocaziunea ce se ofere lui
Hektor de a da foc flotei grecesti (XV), rugaciunea lui Patroklos de Achille ca
sa-I permita a intra In lupta spre a ajuta pe Achei, inarmarea lui Patroklos si a
Myrmidonilor, o parte insemnata din succesele acestuia
atunci, dupe o
naratiune de patru mu de versuri si mai bine, aflam ca.' soarele e In mijlocul ce-
, si
www.dacoromanica.ro
183
Inainte de a se Implini ele, ca i dupa ce s'ad Implinit, soarele era tot in rnijlocul cerului ?
Dar aceasta nu este singura imposibilitate.
De la inceputul luptei din ziva a doua, pe cand norocul trece de partea
Troienilor, Achille trimite pe Patroklos sa se informeze asupra unui Aches ranit greil, pe care fiul zeitei Thetis, vezendu-1 in treacat, 11 semuise cu Machaon,
fiul lui A.sklepios, i pe care betranul Nestor it scotea din furia luptei (XI, 611. sqq.).
In adever, Patroklos se duce in graba la cortul lui Nestor, ca sa-si implineasch,
www.dacoromanica.ro
484
Acheilor, iar acetia reman pentru un moment consternati In fala fiului lul
Priam care respira omorul qi setea de sange, i null rechiama cunoscuta for
intrepiditate decat in urma discursulul 1111 Nestor, care il mustra pentru pusilanimitatea lor. Insa aceasta spaima atribuita i lul Diomedes, dupa ce el nu pregetase de a se mesura chiar cu Ares, este cel putin nefireasca. Si, in fine, primirea
provocarii WI Hektor de catre Achei are ea un sens, cand In aceeqi zi, i cu pulin mai Inainte, Troienil dedesera dovada de cea mai patenta perfidie in duelul
www.dacoromanica.ro
N, Q-RIOORESCU
DamA lucrand
www.dacoromanica.ro
COSTACHI CONACHI
1), ,
\G
[1777 -1849]
remile trecute in goana lor spulberitoare at darimat mai tot ceeace alcatuia viata
noastrA nationala. Ruinele lor abia se mai recunosc ici colo. Mai ales veacul dus a inlo-
''' cuit incetul cu incetul intreg substratul nostru social si intelectual. Cate planuri n'ail
murit, cite probleme n'ail remas probleme I Astazi exotismul e infiltrat in sangele
www.dacoromanica.ro
188
COSTACHI CONACHI
vom prezenta unel generatiutlI care In cea mal mare parte II ignora. Putini la numgr, patru-tint',
formeaza o pleiada asupra carora lick-este o singura candela, si aceasta candela e evlavia noastra
din prisosul careia intontm pentru el acest Te-deum.
I
Poetul moldovean Costachi Conachi 4) si-a acordat harpa sonor si dulce toata viata Jul.
El inaugureaza cel dintal lirismul care a incAntat sufletele stramosilor nostri. Cu individualitatea si
Cu talentul Jul e o sinteza de intuitie proprie. Incins de focul launtric al iubirii, oglindeste in mintea
lul inspiratiunea poetics, cum ar oglindi o unda cerul.
Cultivand In casa boereasca a parintilor se! clasicismul elfin si limba frantuzeasca pe care
o capita de la Mr. Fleury, fost membru al conventiel, .Conachi 10 models cu ele intelectualitatea lui.
si prin urmare nicl o expansivitate poetics nu-I turbura seninatatea; chiar iubirea capata subt
condeiul lul o in fatisare molatica si vaporoasa.
Opera Jul poetics, infatisata In clout volume: Alcdtuiri ti Tdlmdciri, lass asupra cititoru
luT o impresiune wig din care Insa resar ca vise in relief: cateva ovale incantatoare de domnite
naive In castitatea lor; lacremI picurande pe fruntea unel moarte intinsa pe nasalia inghetata ; si
in sfirsit cateva &dill metafizice pAtrunzOnd ca niste florI ceresti aerul misterios in care aceste
vise dorm.
Valoarea literary intrinseca a stihurilor lul Conachi nu e mare, dar canavaua de fragezime
pe care ele odihnesc, poarta In cutele sale un parfum neobicinuit pentru acea vreme. Acest parfum
hicimuneaza psichologia dureril voite 0 chiar provocate de un suflet dornic de iubire:
Xcavav to pil tptVjacct
Xcameov Si xal tinViicat 2)
ovaind In primele-1 incercarT, maT tarziti talentul set avea sa se fixeze si din punctul de
vedere al forme' si al conceptiei. Daca n'a atins nicIodata marginea desavirsiriI, lira lul are insa
multe coarde miscatoare. Ceeace ne lass sa grim prin velul primelor sale poezii, e un lung sus
pin ; inima sa de adolescent ardea In cumplita part si bataile el ail ecourl prelungI :
In general ins& poezia lug Conachi e demodata; prea multa moarte in fiecare sfir0t de
poezie; prea multe nahturl" si blesteme se exalt din rindurile-I plangttoare; prea it obsedeaza diferitele sale adorate : Catinca, Elenca, Marioara orl Casandra, aceste coroane intre femela care -'
impodobesc acrosticurile.
1) Poezil: Alccituiri n Talmairi. Bibliografie: Alexandra Papadopol-Calimah : Scrisori despre Tecuci,
(Convorbirl literare, Aug. 1885 ci Fevruarie 1886); G. Sion: Suvenire despre Conachi (Revista contimporani vol.
1); Vogoride Conachi: Schife din viata 0 familia logofetului Conachi (1886).
9) Anacreontic Carmine; XLVL
www.dacoromanica.ro
COSTACHI CONACHI
189
Gindul ski se intoarce insa mat cu persistent imprejurul aceleiasT zulniT, care are cel pu-
tin 30 de dedicatit poetice in acest volum. Ea pare iubita de- apururl a lul Conachi, intruchiparea intr'o forma aevea a femeel visate, a femeel infinit femee.
Unele versuri sunt patrunse de o viguroasa putere de sentiment. Dar acest sentiment
contrasteaza cu forma lul molatica si orientala. Gindirea sa vecTnic umbrita de un aparent vis at
morta it face sa piing pe marg,inea tine gropi care din fericire avea sA-1 astepte cam mult timp :
Me sfirsesc, amar me doare,
Iubirea e dominants in sufletul seti, iubirea aceasta cu golul, cu singuratatea 1i cu deliciul et, vecinic neschimbata si carmuita pe aceleasi drumurT, vecTnic tinera .i care nu cunoaste
piedici in nici -un anotimp at vieta. Conachi cants imnurT de iubire si la betranete aproape cu
aceeasT dragoste a copilului de douezeci de ant, incat cele din urma versuri de betran jovial ne
amintesc inflorita inspiratiune a albitiflul Anacreonte care, invederat it atinsese pe Conachi :
...T211,2c rpikrpz at( lc
Opz lay atErivoratv
Ono; Tcpixer Tar )1/4eux2c
Miscat in tot timpul vietil luT de iubire, el n'a putut insa sa reactioneze puternic in contra acestul filtru ca Eminescu, nu se ridica d'asupra patimil cu extraordinara putere de abstructiune
a geniuluT. Idealul sei1 e aproape, e marginit, e cunoscut si material.
A doua nota a talentuluT lul Conachi imbrack ideia mortil. Liricii totdeauna au gasit in
paezia funerary subiecte de inspiratie. Strania frumusete adormita pe finetea de tears a unel frunti,
melodioasele fort infiorate pe racla, cintaretil de ingropare, lass impresiunT infinite pentru !lcercatele for iniml.
Elegiile but Conachi sunt ,ca lacremile uneT fecioare. Ceeace insa be intuneca oarecum
meritul e prea mult subiectivisrn banal. Ele Ind patr and talentul sea de distinctiune; din ele rasare imaginatia-I coprinzend figurile albe de angerT dusl copilasil nostri drag! in lumina sclipitoare
a stelelor de pe cer plutindu.
Daca orizontul seil de vederl nu depaseste prea mult cadrul mijlociu, ceeace insa e supus
mintil but concentrate e sandtos si bine spus. Omul, acest rege al naturil, cel mat maret dintre flpturi si cel mai zbuciumat dintre vietuitoare, cu aspiratiunile $i amagirea care-1 poarta in Ant, cu
nimicirea in care-1 spulbera diving moarte smulge but Conachi acordurl filozofice :
Anacreontis Carmina ; XT!W.
www.dacoromanica.ro
190
COSTACHI CONAC.111
Considerand forma subt care ni se prezinta toati aceastA eflorescenti de gindire, comparativ cu timpul sell, Conachi are o corectitudine oarecare. Bine Inteles, asperitatea limbil romanecti
In acel timp era o piedica serioasa pentru netezirea stilistica ; ea formeaza i astazi obstacole aproape
www.dacoromanica.ro
PUSTIO...
e locurile-acestea
E-un farmec de vieti
Ca'n visul unui pictor
Setos de frumusell.
www.dacoromanica.ro
SEARA
n nor subtire 'mbrobodete luna
Ca pe-o sultana velul de matasa;
De dupd deal luceafarul se 'nalta
Privind cu drag spre-a noptilor craias5.
www.dacoromanica.ro
LUATI-ME CU V 01
11.111
ocori pribegi, luati-m6 cu vol
Spre terl etern scaldate'n foc de soare
Pe unde bruma nu despoae codrii
$i'n veci de veci campiele 's floare.
SA-mi scald de-apururi suEletu'n albastrul
Cernut de sus pe necoprinsa mare,
SA mi se pail viata o poveste,
0 ne'nteleasa, dulce 'nfiorare ...
www.dacoromanica.ro
' roitor de ar
N. GRIGORESCU
Croitor de tarn
www.dacoromanica.ro
CR ONICA
LITERARA I ARTISTICA
........
atra parasites, nuveltt din popor de I. Slavicl. 0 mentionam printre ultimele lucrari bune ;
Inteadevar, dupes Clipe de linite ale D-lul A. Vlahuta, nuvela D -lul Slavicl e o lucrare meritorie. Dna D-sa nu se prezinta cu aceasta nuvela Intr'un cadru mal luminos deck trecutul sefi literar, de buns seams insa pastreaza acelas nivel.
Vatra parasites e o nuvela cam lung, si daces actiunea ar fi fost putin mai complicata, nimic nu ne-ar fi oprit s'o calificam de roman. Infatisarea el e limpede si naturals. D. Slavicl evitA
forma difuza si psichologia rafinata; nu-I vorba e si mai grea de abordat.
Cele cinci caractere sunt precis incondeiate ; cateva trasaturi principale ne califia un Intreg complex sufletesc: Ana e o femee nesigura ; Bucur, suilet bun, cam usor, cam naiv; "el bea
nand n'avea nici-o treaba, bea si and avea treaba, bea la voe bunk dar bea mal ales cand i-se
aura viatau. i pe cat de antipatia e figura lul Ghita, omul ascuns si cu planurl intunecoase, pe
atat e de interesanta figura lul Zamfir, care nu sovaeste Intre datorie si interes, Intre cinste si
amor proprifi; si mal interesanta e Inca figura mice oropsite Safta : copil fail de mama In casa
nunui tats mereti beat, ea a sarutat pamintul aci n'avea pe cine BA sarute.... ; catre aceasta din
urma ne ataseaza o simpatie delicata, o mils si o buna-vointa pentru desinteresata el iubire.
Intre cele cinci personagil se zbuciuma restul: afacerl de bani, grija moril, nelinistea
sufieteasa a And si mal ales constanta meritorie a lul Zamfir. De.i cam abundand In actiunI straine,
Vatra peirdsitd pastreazi Insa pans la sfirsit un caracter de unitate.
Stilul In general e cunoscutul stil firesc al D-lul Slavic! Para pretentiunl de agerime si de
finete. Acest stil, ca si fondul Ma pretentiunl de a studia caractere tipice si abstracte, are valoarea sinceritatil depline si impresioneaza bine pe cititor.
5
www.dacoromanica.ro
198
CRONICA
In sfirit, D. Ionnescu-Gion, dupa ce constata a nin istoria universal& contimporanA simntimintul nationalitatilor, de oparte, i 9tiinta cu glasu-1 irezistibil, de alta, air pus acolo unde aii
ndreptul sA fie pe Romani i sara for ", crede cA istoria noastra nationals in ti prin istoria unhersala este nu numai,folositoare, dar chiar tiintificete se impune.
*
Avem subt priviri o brourA coprinzend Discursuri colare, datorit& D-lui .1. Nicolescu,
directorul liceulu! din Ploeti. Aternute pe un fond de etica sanfitoasA i folositoare, acqte discursuri all o important& valoare. Constatam cu bucurie la D. Nicolescu o tending clasica i una
ideals. Datoriile cetAteneti 9i disciplina riguroasA sA formeze primul stop al educatoruluT ; ne trebuesc oamenT patruni de sentimental datoriel, caractere sigure, viitori cetateni, al aror imperativ
necesar s& le fie patria ; A OA in vedere pedagogul urmAtoarele chid obligatiuni : supunerea,
conduita cuvenitA, zelul, rAbdarea i munca bine cumpanita; sa precizeze legea suprema care formeaza legatura Intre pamint i cer, i anume ardoarea pietAtii cretine cu ale sale atribute cornplimentare : blandetea, coWiinta 9i preceptele morale de rezemnare.
D. Nicolescu ne apare ca un predicator distins.
EM. SEREA.
D. Grigorescu e pictorul favorit at publiculu! nostru. Din prima zi a deschideril Expositiunii sale, societatea bucureteanfi a navalit in sala Ateneulul mai mult decat oricand, dovedind
cea mai vie admiratiune pentru lucrarile maestrulu!. MM. LL. Regele i Regina, guvernul, primAria, amatorii de arta, dame din inalta societate, poet!, scriitori, tot! s'aii grabit s& cumpere din
tablourile sale. Rezultatul Expositiei intrece toate aSeptarile.
Criza economic& prin care trecem ne Pacea pe multi s& nu ne dam sbor fiber sperantelor.
Temerile ins& s'au imprAtiat in prima zi. Cele 200 de pane ale D -lu! Grigorescu ail invins obstacolele prin puternica impresiune ce ele fac. Artistul simte astfel suflul unel gloril anticipate, pe
care posteritatea o acord& de regul& numal celor ce nu mai sunt.
*
A.
*
www.dacoromanica.ro
199
CRONICA
nia, publicat In Revista francezi : L'Humanite nouvelle din Ianuarie 1900, zicend ca ar ri scris
intr'o frantuzeasca care nu e bunk c'ar fi banal in generalitatile de la inceput, ca ar vorbi prea
putin despre D. Vlahuta, citand D. Densuianu pe jumetate numal din ceeace s'a zis asupra D -IuT
Vlahuta, i a se lauds prea mult Cercul amicilor Literaturii 0 Arta Romdne. Aceste naivitati, intrelesute de cateva neexactitati, sunt spuse de D. DensOanu in mod gray i inteun stil
monoton, greolii i incolor
A vous faire dormir debout.
Pentru a se Intelege mai bine mob4u1 obiectiv al observatiilor D -lul Densuianu, ne vedem
nevoiti a spune ca acest domn ne-a trimis in repetite rinduri poezil semnate de D-sa, cu rugamintea
de a le publica in Revista noastra, qi pe care noi, marturisim, nu le-am putut publica Melia rubrica
incurajarilor, find nite lucrari cu mult prea slabe, inferioare incercarilor celor mai modeste de
student!. De aci supararea care 1-a scos din nesemnificarea sa obiclnuita.
Spre a pune in pozitie pe cititori sa judece atitudinea noastra rata de versurile D -lul DensOanu, dam mai la vale una din cele opt bucAti pe care le mai gasim in coul manuscriselor refusate. La nevoe le vom publica pe toate, cu adnotatiile comitetului Revistei. Iata, spre pilda, ce ne
in poezia sa :
spune D. Densuianu
quasi profesor universitar
VERSURILE MELE
Ginduri mintea de-mi framinta
Efi in rime le i pun;
Inima de mi-o inferbinta
Vre-o simtire in vers o spun.
OVID DENSUFANU..
Judece acum cititoril, dad. publicand astfel de platitudini de calendar fad dram de
lasand pentru un moment de-oparte exigentele Revistei nu am fi facia
red unul suplinitor de facultate, presupus om serios de cel care nu-1 cunosc.
Este Ind de notat ca momentul pe care D. DensuOanu 1-a ales pentru a face observati!
literare D-lui Petrwu este acela sand amindol se afla in concurs dinaintea senatelor universitare,
si cand, prin urmare
intr'o anume lume de oameni
se impune rezerve absolute until concurent
fats de altul.
Singur punctul acesta ar fi de ajuns pentru a zugravi omul.
gindire :i:i de simtire
I. D.
TEATRUL NATIONAL
Emilia Gallotti. Bieti latin!, inradecinati in erorile geniulul nostru stravechiu, fo.,i1 ,?i
btritnt, marginit in sborul sail de reguli severe, aproape dogmatice, de un soifi de canon tot atat de
absolut ca i bele bisericqt!, i urmat in decursul veacurilor de oameni prea numeroT pentru ca
omenirea sa nu-I bage in seams, iata-ne astazl aa de patrun1 de nepkatuirea gustului nostru artistic incat nu ma! putem aprecia nicl chiar intelege frumusetile novatorilor ce resar printre popoarele mai none, mai de curind indrumate pe potecile arte!. Aceasta trebue sa fie, Imi inchipui, pricina pentru care, cu toata buna vointa, no! latinil de toate natiunile suntem refractari artel nordice
de astazi i chiar artel germane din veacul trecut. i ca sa marginesc chestiunea, eii unul declar
ca renunt a pricepe pe Ibsen i ca 'ml este tagaduit darul de a Intelege frumusetea teatrulul ger-
www.dacoromanica.ro
200
CRONICA
man. Acel ce, roman hind sad francez sad italian, se va rosti In con0iinta lul In potriva mea, acela
e luat de valul mode! sad nu a supt laptele maica-seT.
Emilia Gallotti nu este, ce e drept, considerate drept un cap d'opera a luI Lessing. Chiar
germanil spun cA fabulele i Laocoonul sunt superioare acestel drame. Totu0 ei o admire i o privesc ca un monument al literaturil lor. De buns credinta ed me lnscrid In fals i sustin ca drama
e red conceputa, a personajele sunt red destinate, ba chiar absurde i a dace piesa are vre-o calitate, aceasta trebue sa fie stilul autorulul, calitate care se pierde tend piesa e tradusa, maT ales
cum e tradusa la no!.
Dad un modern ar scri astazI aceasta drama, fie chiar in Germania, cred ca n'ar gasi un
teatru care sit I-o joace, un spectator care al T-o aplaude. Criticil 1-ar mustra aspru din cauza sraciel mijloacelor intrebuintate, din cauza umpluturilor fail interes care constitue rolul fiecarui
personaj, din cauza absurditatii sentimentelor care all pretentiunea ca be caleuzesc, din cauza conflictelor produse de aceste sentimente, conflicte pururl diametral opuse orIcArel logic!, orIcarul bun
simt. Si dad criticil germani nu ar judeca astfel opera modernulul dramaturg, apol remanem noi
latinil sa o judecam a01.
De ce dar merge publicul sa asculte aceasta piesa i de ce aplaudi icl-colo ? El bine, publicul merge pentru ca e Inelat. El de buns seams crede ca Emilia Gallotti este o italiana care simte
ca el, cad Lessing a ma! Mut i gluma aceasta de 0-a pus actiunea In Italia. Apol publicul vede
pe afi nume iubite: Agata Barsescu, Aristita Romanescu, Amelia Hasna, Nottara, Dimitriadi, Petrescu, Sturdza, i se ginde0e cu drept cuvint ca intilnirea acestor bunI artitI in scene este o piacere rail, o adeverata serbatoare artistica pentru spectator. Inselat de Lessing, sermanul public este
Inelat i In nadejdea sa. Nicaeri personajele nu se Intilnesc, nicaeri o scene nu-Y pune fata 'n fata,
nu-I stringe ca un manuchid din care sa s'avInte parfumul dorit; aci o scene Intre D. Petrescu i
D-na Romanescu; aci alta Intre D. Nottara i D. Sturdza ; alta Intre D-na Barsescu i D. Nottara
sad Petrescu, etc., etc. Dialoging, dialoguri, dialoguri i chiar acestea asernanandu-se grozav cu monologing alternate. i daca publicul aplauda, nu aplauda decat pe arti0I qi a In mobilul aplauzelor lul este o mare doze de compatimire pentru sfortarile ce be fac el.
Dack directiunea teatrulul nostru binevoete sa dea publiculul placerea rail de a vedea
pe D-nele Barsescu i Romanescu jucand Impreuna, sa monteze Electra lul Sophocle. D-na Romanescu, In rolul Electrei, D-na Barsescu In acel al Clytemnestrei, D. Nottara i Dimitriadi in
Oreste 0 Egisthe. Tata de sigur o interpretare unica pe Intaia noastra scene i tot de sigur un capo
d'opera In fata marimll caruia, ca dinaintea uneY mining, tremura i ingenuche geniul omenesc.
A. DAVILA.
-....eohem.--
www.dacoromanica.ro
7,ictor Hugo, filozoful, de Ch. Renouvier. (Un volum in 18 ). Distinsul estetician insists in
acest studifi asupra ideilor filozofice ale lui Victor Hugo of cu otiinta stabileote mersul for
1-9 evolutiv. Ocupandu-se de primii ani ai lui Victor Hugo (innainte de exil), trece la caracterul in general trist al poeziei lirice gi mai ales la modul lei V. Hugo de a intrezari natura
pe partea sa cea trista. Se ocupa, in sfiroit, cu toate gindurile filozofice care resar din opera marelui poet, atingend cestiunile sociale religioase oi morale.
Mensonge blanc, de Leon de Tinseau. Acest volum, pe care ni-I presinta talentatul romanlier francez, coprinde mai multe nuvele ; bine inteles nuvele in adevArata acceptiune a euvintului, schitand mai mult complexul unor romane. Foarte variate oi din punctul de vedere al conceptie! of al formei, aceste nuvele formeaza unul din cele mai dragute volume pe care ni 1-a oferit panel
in prezent autorul romanelor Peche des autres ai Sur le seuil.
Theatre de Paul Hervieu. Adunate intr'un volum trei din piesele pe fondul cArora se
ridica valoarea dramatics a lui Paul Hervieu, publicul are ocazie sa se convinga el insuoi de aceasta
valoare. Les paroles restent e o piesa de multA subtilitate pi finete, pe cand in les Tenailles i in
la Loi de l'Homme, Hervieu parAseote finetea sa de observare cu tau' moderns of se intoarce la
arta clasicA. Intervine actiunea in locul persoanelor episodiee gi situatiunile ce comports aceastA
actiune logic deduse unele din altele, cu toate eonflictele posibile of cu un final in care se intrupeaza toata revolta omeneasea.
Lagibasse de Jean Richepin (Fasquelle).
Un roman ciudat, stns eu multa nervozitate,
cu oarecare imaginatie. Se rezuma in urmAtoarele punete: Un aghiotant se retrage in 1812 in castelul safi Lagibasse. Se insoarA oi are un copil, Valentin, destinat sa restaureze vechea marire a familiei Marconssy de Lagibasse. Acesta vine la Paris, intr'o soeietate ai cares membri erad : unul,
un monist-materialist, altul un monist-spiritualist, altul un &Ng T. fantastic atins de magia aeut.A.
www.dacoromanica.ro
202
Si Valentin, in acest cerc, devine intuitiv, vizionar, nebun. Aceste scene curioase, aproape maladive,
se perd Intr'un semi- Intuneric fioros.
Nu putem sit trecem cu vederea si cartea D-lui A. de Bertha (Plon), intitulata Maghyars et
Roumains inaintea istoriei, studiii din care reese cA autorul nu cunoa0e fazele istoriei nationalititta romane.
*
Revue de Paris, 15 Ianuarie. K. Waliszewski, In le Carnet d'un mondain sous la Restauration, dA o parte din memoriile WI Kosmian, publicate in 1893 in limba polona. Gasim aprecieri juste cum ar fi asupra lul Hernani, care deli scade din meritul celebrel drame, tinendu-se
insa socoteala de conditiunile in care aceste aprecieri sunt scrise, au meritul unor subtile observatiuni. E. F. Gautier, In articolul sift Sufletul nalga, insists asupra acestei probleme de ordine psi
chologicA, studiind-o In cantecile, povestile, parabolele si proverbele Malgasilor, unde fantazia are un
rol important. Jean Carol are un articol asupra cestiunil Franco-engleze si reclama anexarea Hebridelor Notre la Caledonia-Noua.
Revue des Revues, 1 Februarie.
Articole de fond : Jacques Bainville stabilete care
sunt descendentil refugiatilor si emigratilor francezi in Germania contimporana, qi crede ca, printre
reprezentantil rase celto-latine in Wile de dincolo de Rin, oameni remarcabili si oameni de genii
vor continua mult timp si se recruteze. Le Musee Gustave Moreau de Henri Frantz, articol ilustrat cu 10 gravuri, studiaza pPnzele pe care'pictorul francez, mort in 1898, le-a lasat, cu hotel cu
tot, motenire Statulul francez, i pe care de doi ani D. Henri Rupp, executorul testamentar si arnicul cel mal intim al lui G. Moreau, le-a pus in ordine si le-a clasat. Jean de Bloch are un articol
la Guerre de Transval et ses problemes, foarte important ca cestiune politica, in care articol expune
cu multa minutiositate exagerarea a ceeace se numete pasiunea epidemica a colonizArilor. Crede ca
solutiunea acestul conflict, deja atat de intarziata, se va prelungi Inca mult timp din cauza neprevederiI unor oameni politici ainbitiosi. In articolul seri Parmi les Saints et les Possedes modernes,
L. de Noivins studiaza vrajitoria moderns 7) fermecatorii din Shiloh, precum si deviarea sentimentelor religioase in societatea contimporana.
L'Humanite Nouvelle (Februarie) coprinde un articol intitulat Reformele in Turcia i
Partidul tiner turc, semnat de un diplomat care isl da bine seama i in mod curagios de starea de
astazI a Turciei ; un discurs de deschidere : l'inconnaissable et la philosophie positive, in care cunoscutul profesor al Universitatii noui din Bruxelles, Greef, diferentiaza cu mai multA preciziune
decat altil religiunea de filozofia positiva.
Revue de Part ancien et moderne, 10 Februarie.
Feumoasa revista pariziana, pe linga
ilustratiile el admirabile, tontine un articol de Georges Lafenestre asupra Verginei cu copilul din
Luvru, clanduil cu multi autoritate parerea, in controversa ce exists asupra el, c'ar fi lucrarea lut
Piero de la Francesca si nu a lul Baldovinetti, dupa cum cred altii ; o monografie asupra medalionulul
Daniel Dupuis de A. de Foville ; o alta asupra artistulul contimporan Levy-Dhurmer, etc.
*
Deutsche Rundschau, Ianuarie. Eduard Hauslick face bilanful muzical al celul din
urn& sfert de secol, in care pune cele done marl nume ale muzicel germane : Richard Wagner i
Johannes Brahms. In afara de operile lul Wagner, putine opere nemtegi ail racut sensatiune in
acest gen, cum ar ii acea a lul Goldmark, Rubinstein, Nessler ; in opera comics Humperdink, Herman Goetz, Ignatiu Brill ; in opereta Strauss; in Franta Gounod, Bizet si Massenet, etc.
Die Zeit, 20 Decembre (Viena). Confine un articol asupra nouei drame a lu! Ibsen (Cand
ne'vom destepta dintre morli), datorit lui Georges Brandes. Criticul danez face analiza piesil si
vede incarnarea raporturilor dintre arta si viata in acelas timp, un siorbol al fericiril incercatA de
artist ca om i ca interpret al idealului sell,
www.dacoromanica.ro
203
noului secol, in care autorul arunca o privire retrospective asupra parcursului Germaniei in aceasta
perioada seculars. Pare ca oamenii de astazi sunt in stare sa arunce o privire asupra trecutului lor.
Pentru Germania, mai ales, aceasta judecata e interesanta, pentru ca in veacul al XIX toga activitatea si toata tendinta sa au concurat s'o fixeze pe scena politica a lumii gi se formeze aceasta unitate germanica, atat de dorita de intreaga ratiune. W. Bolsche, intr'un scurt articol, ne descrie o
parte din viata lui Ernest Haeckel. Autorul nu se margine0e la un simplu studio biografic ; el
stabile to iii valoarea netagaduit tiintifica a savantului german.
Ruskin, aka numitul apostol al frumusetil, a murit. Despre teoria luI estetica privitoare la
stilul bizantin a vorbit acum catva timp Revista noastra 1).
Robert, de la Sizeranne in cartea sa Ruskin et la religion de la beaute, caracterizeaza
astfel sufletului lui : n sentimentul naturii a fost pentru Ruskin inceputul i telul a tot. Natura a
alcatuit fiecare trasatura din fizionomia lui ; ea 1-a dictat fiecare cuvint ; ea l'a caleuzit in toate
ngindirile sale ; ea a fost focul care l'a luminat, care l'a incalzit, care l'a purificat'.
D. RIVEANU.
www.dacoromanica.ro
CH. LOGHI
r--
"
---:r-
- -
v-iirtrit5i41:k04%.*
- 54:6114.f.e.
.1112.4f
i;
mi
Trufie patrician&
www.dacoromanica.ro
t.atv*
DUNAREA
(FRAGMENT)
-.---
www.dacoromanica.ro
simbol
208
DUNAREA
Tot asa a remas deapururea legat de biruintile lui Mihai-Viteazul nurnele Limn alt preot oltean, popa Stoica din Farcas, pe care iarasi it cants poporul :
Cant6. cioarlia 'n vie
Eu credeam ca-mi anti mie.
Uinta lui Popa Farca.
Care sare eapte Pai,
Ce ese din leturghie,
Tae la Turd cate-o mie.
la toate cumpenele in toate intimplarile marl, gasim statornic, in istoria poporului nostru, amestecul acesta al celor sflnte cu cele lurnesti adinca,
nestrUmutata legatura dintre truce si spada.
i
din cele mai manoase tinuturi ale teril. 0 'Ma suflare de vint adie peste grinele
coapte. Intinsa padure de spice se indoae in valuri sclipitoare. Dinspre miazanoapte, de subt un desis de salcii, apare Oltul. El vine Meet, greoiu, tacut. In
fat.a. Dunarii se desface in doue brace, ca si cum ar vrea sa se mai razime o clips,
www.dacoromanica.ro
DUNAREA
209
pe pieptul celui din urma, ostrov inainte de a intra in marele fluviit. De partea cealalta, din codril Balcanilor vine Osma. In raspintea asta de ape ti se pare ca Oltul,
despicand voiniceste torentele Dunarii, a strabatut dincolo pe termul pietros al
Bulgariei si trece inainte pe subt zidurile Nicopolii.
Suntem in fata portului Turnu-Magurele. Orasul e retras mai departe pe
podisul luncii deschisa Mire Dunare si Olt. In lunca aceasta a fost vechiul oras
Tunis, de unde se caraii in sus, pe apa Oltului, proviziile armatei pe care cuce-
www.dacoromanica.ro
210
DUNAREA
cetate stapinita cand de Romani, cand de Turd, habit& si pug in flacari cand
de unii, cand de altil, nestiind pan& pe la inceputul acestui veac carui Dumnezeil
8a se inchine, si cui si in ce limb& sd-si spue durerile. In cinci sute de ani si-a yezut de paisprezece on bisericile prefa' cute in giamii : crestinil trebuiaii sa s'ascunda prin beciuri ca s se poata inchina in legea lor.
Pe aid' si-a, intim pod peste Dunare, acum trei sute de ani, betranul si nebiruitul Sinan-Pala spaima crestinatAlli. El venea cu oaste multa si cu vilva
mare, hotarit sa sfarme odatA pentru totdeauna stavilarele romane din poalele
Carpatilor, cuibul acesta de viteji, care de atata timp steteati straji neadormite
la portile Europei apusene si nu lasau puterea Semi-lunil sal): intind& mai departe valurile cotropitoare. Pentru fericirea neamului nostru, pe vremea aceea,
Doran in Cara romaneasca era Mihai-Viteazu, una din cele mai eroice figuri in
istoria omenirii. Vezend el ce potop de oaste vine asupra-i si cugetand ca o lupta
in camp deschis nu e cu putintA, se retrase la cateva ceasuri departe de Giurgiu,
pe valea Neajlovulin, la locul numit Vadul Calugarenilor. Aici, drumul spre Bucuresti trecea printre cloud dealuri acoperite de paduri. Valea era angusta si
ralastinoasa. La intrare era un pod lung de lemn peste baltoacele Neajlovului.
Mihai trecu podul si s'asez& in strimtoarea aceasta ca intr'o cetate. Putini eraii
la numer ostasii lui, dar inimosi, incercati in lupte, cu mina iubire de Cara si
hot&riti cu totil a's1 da scamp viata. Impartiti in cete, asteptaii pe vrajmas si-si
planuiati lovirile. A patra zi pe la namezi, pindarii de pe maguri zarira. dinspre
Giurgiu un nor mare de praf intunecand vezduhul. Pe la toaca, oastea marelui
Vizir, de zece on mai numeroasa cleat a lui Mihaiu, era impanzita la gura vadului, dincolo de pod. Din infundaturile codrului, Romanil isi mesurail vra'jmasul cu care avea s dea pept a doua zi. Noaptea i-o petrecura sfhtuind imprejurul focurilor. Cand se lumina de ziu& toti erati in picioare, nerabdatori gata de
lupta. Marimea priraejdiei ii infierbintl. Mihai se plimb& printre ei. Privirea si
www.dacoromanica.ro
DUNAREA
211
vorba lui dau sufletelor Incredere si bratelor tarie. Cu inima copil si nu perdeti
nici o miscare. Glnditi-ve ca in cumpana barbatiei voastre atirna azi destinele
teril, minclria si viitorul neamului nostru l...
Cumplita a fost lupta si mult sange s'a mai versat pans sa se hotarasca
biruinta acelei zile. De trei on s'ail izbit, din ce in ce mai indirjite si mai furioase,
cele doue armate. De trei on neinfricosatele siruri ale lui Mihai se raped dincolo
de pod sill despica drum cu palosele in gloatele adinci si dese ale lui Sinan.
Inabusiti insa de covirsitoarea multime a dusmanului, care parea ca de ce-o tai,
de ce sporeste, Romanil se retrag, Incet si cu rinduiala, in strimtoarea in care
turcil nu indraznesc Inca sa se adinceasca. Se lass soarele spre asflntit. Prin-
tre copaci se ved ostasi leganduzsi Millie in pripa, nerabdatori de a'si jertfl
patriei cea din urma picatura de sange. In vale viermuesc turbanele. Sinan -Pala
se pregateste sa treaca podul si sa inainteze cu toata armata. Incep clipele marilor griji. In vremea asta iata ca soseste in tabara Romanilor o teats de trei sute
de puscasi ardeleni. Ajutorul acesta, venit la timp, e primit ca un semn dumnezeesc. Acum nu mai e un moment de pierdut. Mihai tsi intocineste iute rindurile, s'aseaza in fruntea calareldlor si smulgend o secure din mama unui soldat,
tsi face truce si da pinteni calului. Un freamat lung, ca de stirnirea unui Ant,
cutremura padurea. Turcii apucasera a'si trece o frunte de oaste dincoace de
pod. Mihai se repede voiniceste in ea si invirtejindu-se isi face loc cu calul si cu
www.dacoromanica.ro
242
DUNAREA
manile Romanilor, care -i gonesc lovindu-1 de zor, pans cand noaptea is subt
ocrotirea intunericului el sfaramaturile ce au mai remas din marea oaste a lui
Sinan. Mihai se Intoarce incarcat de trofee. Stelele sclipesc peste baltile de sange.
Betranul, cruntul vizir bocete in cortu-i, rupendu'0 hainele de pe el. Nauc, nepricepend ce -i asta, aiurit de durere, geme clatinand din cap : Alah, Alah ! $i
pe cand spahiil lui tremura tupilati prin balarii, din tabara Romanilor se innalta
in linitea noptil cantece de biruinta.
De la Giurgiu in jos trecem printr'o larga alee de rachiti. Dunarea '0 croete matca drept parc'ar fi canalizata. Pe linga mal se mica incet lepuri marl
incarcate cu lemne. Non albi, scamosati plutesc in albastrul cerului. Amurgeste.
Din stinga, in zidul de salcii se deschide o poarta, prin care intra linitit Argeu1.
Aici, in unghiul acesta de ape, pe ruinele Constantiolei, veche cetate zidita de
Constantin-cel-Mare, e tirgworul Oltenita schela de grane a judetului Ilfov.
Malurile se teesc. Deoparte i de alta pamIntul s'aterne pustiu i neted ca o
apa. In departare, spre miazazi, se pierd intr'o lumina ro0etica inaltimile Balcanilor. Ne oprim cateva minute la Silistra, port bulgaresc. De -aici, din fata ye-
tremura pe valuri. Subt tainica mingiere a lunii, Dunarea, culcata intre pa-
durl, care-I aduc aminte de izvoarele-i departate, pare ca viseaza. Cate-a mai ve"-
vesteasca pe toate ! Din vremurile tulburi, de pe cand pamintul nu-0 aezase Inca
Dealungul acestui maret torent, care spintecti Europa in doue, au curs puhoaele
de barbari, hordele selbatece ale pustiitatilor de la miaza-noapte i de la resarit,
popoare vechi eat risipit, iar altele au odraslit i eat ridicat pe sfarmaturile lor,
,si cral din toate partile lumil 0-ail napustit pe -aici o$ile In razboae, din
strapicia carora eat deslegat i lamurit cele mal marl evenimente in istoria
omeniril. Remal uimit cand staff sa cugeti ce de noroade s'afl vinturat pe malu-
www.dacoromanica.ro
213
DUN/REA
rile Dunaril vi cate frunti incoronate s'au oglindit in undele ei, de la Dariii pana
la domnitorul Carol.
Pe drumu-1 lung de trel mu de chilometri, Dunarea spala trel imperatii,
vase regate vi doue principate, da viata la 30 de orave, din care tree sunt capitale, soarbe 120 de riuri, sparge doue viruri de munti, vi in falnicu -i mers spre
mare ivi asculta gloria cantata in ease limbi; dar doina, adinc mivcatoarea
doina a Romaniei, o farmeca inteatata, a-0 dal acestel teri cea mai bogata vi mai
frumoasa jumetate din stapinirea valurilor el. Nici nu se putea visa un dar mai
pretios vi mai binefacetor pentru patria noastra, pururea rivnita de atatia megievi puternici, tinta atator vise lacome, Ileana Cosinzeana pusa de soarta in calea zmeilor inviforati, rapid de frumusetea ei. Dunarea e briul vrajit din basme,
care, incingend trupul gingav al acestel fecioare, incremenevte pe loc bratele vrajmave intinse asupra ei.
A. VLAHUTA.
iiiil.C.
www.dacoromanica.ro
STRIGOIUL
04.1.1....
www.dacoromanica.ro
...
STRIGOIUL
www.dacoromanica.ro
215
216
STRIGOIUL
www.dacoromanica.ro
STRIGOIUL
www.dacoromanica.ro
217
218
STRIGOIUL
--...Q.IC.---..
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
a 1.5 Fevruarie curent fostil elevi ai D-lui Maiorescu, astazi amicii si colegii sei universitari, au serbatorit al 60-lea aniversar al nasteril sale, oferindu-i un volum comemorativ si urhri de viath lungh si fericita.
In literatura romana omagiul adus D-lui Maiorescu are o Insemnatate.
El e confirmarea, de catre o parte din tinerime, a activitatil si isbindirii ideilor
sale. In lntelesul acesta mai larg, credem de datoria noastra. a ne uni cu cei
care 1-aii serbatorit si a ne arata sentimentul nostru fall de o cariera stralucita
ce culege astazi roadele recunostintel. Tacend sail nurnal Inregistrand un astfel
de ornagiii literar, am putea fi 1ntelesi reg.
Este stint ch cei mai multi din jurul acestei reviste am profitat de luminile si sfaturile D-lui Maiorescu, si unii, in cei dintal ani de incercari literare,
am fost incurajati prin interesul si simpatia ce d-sa ne-a aratat. Daca mai tarziii
www.dacoromanica.ro
222
What la not, care a gasit printre gindirile ce-i brazdau mintea o idee noun i
fericita : Poporul roman nu avea o literature in intelesul clasic al euvintului ; o
astfel de literature trebuia create. Pentru realizarea ei, trebuiaii pregatite spiritele,
trebuia curatit terenul, trebuia inlaturat pretextul de literature ce exista. Atunci
incepu d-sa a scrie i defini ce e poezia i ce nu e poezia, a arata pe eel care
pot fi consider* ca poeti incepetori la not i mai ales pe cei care nu pot fi. Iata
ideia pe care o implanta i o crescu D. Maiorescu in critica sa limp de 25 de ani.
Intemeiata pe adeveruri clasice, consacrate de sute i mii de ani, critica sa
e o conceptie solids, trecend, pe de-asupra ideilor secundare, la principiile fundamentale care au capetat in decursul veacurilor o confirmare definitive i corn-
sunt de o statornicie neclintita. La cei mai multi oameni, chiar la eel care se
cred constanti in ideile for primitive, li se modified cu timpul unele pareri. La
D. Maiorescu, odata adoptate, ideile sale all trecut in stare de axiome a priori, de
articole de catehism, in care d-sa are aceeai credinta pe care o avea i in tinerete.
Influenta sa a fost folositoare inteun moment de fierbere a unor idel noue,
cand o multime de tineri se imbataii de iluzii personale.
Cele mai multe din paginele scrise de d-sa vor re'manea, atat prin interesul ce ele deteapta cat i prin judecatile sale drepte, cat i mai cu mama prin
stilul sou literar, frumos, in tot ce are cuvintul mai etimologic, exact, prudent
i circonspect.
Iata parerea noastra despre critica D-lui Maiorescu, despre partea literara, care ne intereseaza mai mult a activitatii sale.
In d-sa insa am putea zice ca sunt patru oameni diferiti : criticul literar,
profesorul de filozofie, omul politic i avocatul. Aceti oameni, confundandu-se
in personalitatea sa, s'aii ajutat adesea intro el precum i -au putut aduce ate
data i neajunsuri. Dad, gasim de multe on in criticul literar acea putere extraordinara de generalizare, recunoscuta filozofului din sine, i in profesor acea
forma literara, desavirita a criticului, gasim insa in critic un fond metafizic si
autoritar, in profesor recpunsuri i chiar atacuri la adresa adversarilor set literati. D. Maiorescu in cate patru carierile sale a ocupat locurile cele mai de frunte.
Ne gindim ce ar fi fost d-sa dace educatia i imprejurarile 1-ar fi ajutat a remanea in o singura cariera, de literat sail filozof !...
Spre maturitatea vietil sale, trecend de la teorie la actiune, de la literature i profesorat la politica, D. Maiorescu indeplinete evolutiunea sa cu acee41
rare logics i consecventa, care l'a caleuzit in toate actele vigil sale publice.
Dace ideile qi activitatea sa complexa vor putea fi discutate, ceeace nu-t va
www.dacoromanica.ro
223
contesta nimeni e ca d-sa a servit toga viata cauza adeverului, i, de cate orl l'a
Intilnit, l'a aratat cu curaj, fara sh, se Ingrijeasch de vrajmaqil ce-I putea face.
In privinta aceasta cu totil 11 datorim mult. Chiar contiintele pe care
le-a turburat au catigat ceva din aceasta turburare. Cate min ,1 insh n'a trezit
d-sa, ate gindirI personale nu a nascut In altii, si pe cap' nu I-a facut sa
inteleagh nuantele frumosului i ale adeverulul.
Iath cuvintele pentru care ne credem datori a'i aduce i not omagiile
noastre de admiratiune i recunotinta.
Pohte e bine ca posteritatea, care mane va avea sh judece In mod definitiv
pe D. Maiorescu, sh, gaseasca, In corul celor ce l'ail serbatorit cu prilejul aniversarului soil, parerea unui contimpuran, pornith, dupa pilda data de d-sa, numal
din dorinta de a afirma adeverul.
N. PETRWU.
www.dacoromanica.ro
IV
cSa.
..,
frumoase.
Legase de aproape cunostinta la Sperl cu acestl doi cavaleri spilcuiti, pintenati si cu musteata trasa pe ceard, cand darnic, cum it lasase Dumnezeii, deschi-
sese punga cu bani si platise Intel) sears demancarea unor porumbite zvaphiate,
care 'I Meuse necontenit cu ochiul.
De atunci, ziva noaptea, erail impreuna, si cum Gheorghita, magulit de a
se arAta pretutindeni cu niste tineri din lumea inaltA, purta singur cheltuielele
marl si merunte ale petrecerilor, nobilii lui prieteni it rugara sa le ingadue si for
prilegiul de a-1 ospata in palaturile ce aveaii pe marginea Dunaril la Buda veche.
0 asemenea cerere, deli ii stingherea planul caletoriei, 11 ametea totusl cu stralucirea inchipuitelor serbatori ce erail sa, se injghebe pentru dinsul de care tovarasil lui, magnati cu coroane si pe nasturii de la cisme.
Se hotari deci s remana, chibzuind eh' data ar trimite pe Sotir Tiganul
i) A se vedea Literatura fi Arta Romdna, anul IV, pig. 155.
www.dacoromanica.ro
225
inainte cu o scrisoare pentru Clucerul Alecu, In care sa -I arate cum stateall lucrurile si sa -1 roage a domoli pe tata-sel, ar fi cu mult mai nemerit decat sh,
alerge el insusl intru inttmpinarea infruntarilor si a maniei postelniculul Dined..
Cand sosi vaporul la Pesta, el se cobori deci cu mindril lui prieteni, iar
Sotir, dascalit bine si potrivit din parale, o lua in josul apes, bucuros ca acum o
sa -0 implineasch somnul prOpaclit in cele 1.0 zile de cand era pe drum.
Casa unde trase in gascla era inteadever mare, nalta si frumoasa. Era in
mijlocul unei gra. dini, avea o multime de usi si de ferestre si trebuia sa fie casa
de om bogat, de vreme ce doue siruri de slugi, in haine cusute cu fir, esira inaintea
trasurii ce-I adusese de la vapor, pana la intreita scara de marmura alba si vinata
ce ducea la usa intrarii. 0 coroanh mare auritO sta infipta sus pe zid, iar de
desubt niste cuvinte scrise pe care Gheorghith nu le putu intelege, find in o
limbh necunoscuta. Toti se plecaii dinaintea lui, il surideati umilip vorbindu -i,
si din graf nu-1 mai scoteau.
Asa plimbandu-se el prin cele doue odhl, frumos mobilate, ce i se daduse
si uitAndu-se cu placere In oglinzile nalte [dna in tavan, se indrepta de mijloc
si se cocoa pe picioarele lui cele scurte, soptind in sine cuvintul de graf, ce-1 gadila placut urechia si ii inviora pare -ca sangele, facendu-1 sa umble ceva mai iute.
Era multumit, multiunit de tot si seara intinzendu-se in patul moale si
plin cu perne de puf, abia avu vreme sa -si aminteasch de pranzul cel bun si gustos, de niste ochi albastri scinteind subt undele unei coame negre si de-o vorbh
zisa asa in treacat de Kneazul, despre sosirea unor pristavi al lui cu bani, caci
adormi adinc si linistit ca un om fdra de griji.
A doa zi cand se cobori in grAdina, cea dintal fiinta ce intilni fu vedenia
cu ochi albastri si per negru, dupa care alergase ca un nauc toatO noaptea, in vis.
Naha, alba, cu umerii largi si pieptul inainte, cu privirea focoasa si cu surisul pe
buze, ea ealca usurich si vioae pe iarba taiata, culegend margarite, ghicitoare de
dragoste. Gheorghita remase indelung neraiscat uitandu-se la dinsa, sinitind un
tift ce in piept care D. furnich asa placut si molatec deodata, incat i se impaijenira
ochii si i se rourh fruntea.
Era frumoasa, si frumusetea el rapitoare de rah* si de inirai, era primejdioasa si Mean-Moue. Cine nu cunoscuse pe Gila si nu-si blestemase norocul ch.
II esise in cale! Cu bratul incarcat de flori se wed ea la umbra stejarilor gatindu-0 o cunund si ra.urmurand un cantec ce se departa pare-cA a lene de Hugh dinsa.
Mal intai pe departe si cam ocolind, apoi tot mai aproape se indrepta Gheorghith,
imbarbatat de un gtnd indraznet, in spre ea, sumetindu-si cat putea trupul lui
maruntel ca sa nu se semene unui puiri sgribulit pe lingo o asa de raindra pallnip.. Gil la il vezuse de la inceput si-1 urmarise mereil cu coada ochiului, Meat,
dibace cum era sa priceaph firea oamenilor, intelese indath ce se putea petrece
in cele cinci palme de came vie ce -'i juca imprejur, ca o pOpusica pe un fir de ata.
www.dacoromanica.ro
226
sangele.
A trebuit sa, inceapa a plange ca sa poata scripa dintre mainile ce o stringeati cu furie, sdrobindu-I pieptul si gitul pe albeata caruia se tiparise in dungl
rosil urmele degetelor.
era, 'I veni o clipa gindul sa se arunce in Dunare, dar ajuns de vale, n'avu tra-
www.dacoromanica.ro
22;
here de inima pentru moarte, s'apoi tot se insela cu phrerea ca far o va gasi-o
ascunsh undeva.
Inima omeneasch este o ghicitoare vechie ca pamintul, pe care zadarnic
o tot bobeste lumea din cand in cand, numai intimplarea o desleaga I
bacsisurile, cheltuise in trei zile o sums bunicica. Nue vorba ca asa mai perduse el si la carp, dar aceasta mai malt fiindch statea Gila linga dinsul si din
cand in cand ii strecura cite un cuvint de foc in ureche, on il stringea de mans,
cu mana ei calda pe subt mash. Ar fi fost bucuros sh-si dea sufletul, numal femeia ceea sh-1 fi prilejit macar o noua intilnire in poiana de pe malul Dunarii.
data la mash, Contele Ciupinsky povestind ce i se intiraplase cu Gila in at;elas
loc, lui Gheorghita i se intunech vederea, capul II urla a clopot si sangele II batu
atat de tare in toba timplelor, Meat II fu teams sh nu-1 villa'. nebunie. Ca &I-0
poata veni In fire beu o sticlh intreagh de Tokay pe neresuflate. Era si gelos
sermanul, dupa ce era amorezat si gra de noroc 1
Si data ar fi fost el macar domirit asupra unei grozave munci sufletestl,
tot s'ar mai fi putut minglia de atatea neajunsuri, de care suferea sermanul fara
chip de alinare. Mai cu osebire cand vedea pe Baronul luand pe Gilla de duph
git si shrutand-o fa'rh fir de sfiala macar de dinsul care era strain
II venea
sa-si iasa din toate rhbdarile si sa caute pricina ungureanului fudul, ca doar nu
era de geaba 1.antos si zurbagiii din fire.
II spusese lui asa Kneaz Ciupinsky si Gilla 'I marturisise ca. Sander Gollan
'1 era frate de lapte, crescut cu dinsa din copilarie, dar ce sa -I fad omulul nara-
vas, cad lui tot mai Incruntat II crestea necazul. Apol pare ch era si un fatut cu
dinsii. Bine, sord, sora, dar si atatea desmerdari prea din tale afara. Intrase flacaul la banueli, ca era frumoasa si mult se mai uita cu drag si avea nuri la vorba.
Trecuse acum o septhmanh, si mai bine de cand Gheorghith, imbuibat de
here si mincare, obosit de alergaiura, de calhrie si de dant, scurs de parale la
carti, astepta cu neastimphr din zi in zi mai spornic un respuns la scrisoarea lui.
Oricate socoteli ram el spre a cumphni Intarzierea, nerabdarea 11 covirsea mai
repede, astfel ca Incepuse acum sh se necajeasca cand se gindea la cel de-acash.
CopiL resfatat, ce sh-1 fad% 0 singura data numal o mustrare de cuget pentru ce
www.dacoromanica.ro
228
facuse, 11 arse ca un fer ro, ling ea pert ca gindul, mai ales ca tocmai atunci
Gil la it intreba, gadilandu-I urechea cu oapte : Me iubeti, me iubetl? precum
avea de obiceiii.
Daca o iubea ?... 0 iubea atat de mult .i fail sa-1 dea singur socoteala
cum i de ce, Inca el, destramatul, el, cinicul, ajunsese sa fie fericit numai privind-o,
www.dacoromanica.ro
229
zul i Baronul it vesteail, ca, urmariti i amenintati pentru fapte politice, erau
sift' s fuga din ora, ca fiindu-le peste putint,d. de a-.I stringe in graba banii
de la moii, luau indrazneala de a se imprumuta din noil de la dinsul, dandu-i
be de intilnire in Bucureti, unde-i faghduiaii a-1 despdgubi i a -i larnuri totul.
Baronul it mai ruga sa aiba grip. de Gil la i sa nu o lase sa vie singura pe drum,
duph dinsul; iar Kneazul S1 inshrcina sa reguleze in locu -i nite socoteli pe care
nu avusese vreme a le desface in pripa plechril.
Numai odata mai remdsese impietrit Gheorghita de o aa neateptata intimplare, cand 11 trintise calul la Bucuresti, drept in tapa ferestrel unei cucoane
careia ii Mom cu ochiul. Ceeace it mihnea mai mult era lipsa banilor, fara de
care numai atunci simti el cat de uor trage in cumpdna. Nedeprins a putea
face ceva prin el insu1, era ca cu mainile legate. In nedomirirea in care se afla
voi sa se sfatuiasca cu Gil la. 0 gasi peptanandu-se i, aa cu perul desfdcut, cu
gitul i bratele goale, privindu-1 gale i vorbindu-i de aproape, ea 11 spuse ca
banuia de mult aceasta nenorocire, ca inca de cateva zile Sandor i Kneazul erau
vestiti in taind sd. se Lea nevezuti, eh ar fi fost nenorocith sa remand singura
Para sprijin i prieten pe lume, eh intimplarea era mai metera decat dinii, find
ca -i ldsase singuri, singuri de tot. ,4-1 vrhjea cu ochil i-1 desmerda cu graiul,
it inchlzea, i1 uimea, aa, ca Gheorghita cdzendu-I la genuchi si plangend de fericire o rugh sa Leh cu dinsul ce va voi.
Greutatea cea mare era sd gaseasca bani. Cu imprumut n'avea chip sa
is de nicderi, acasa nu indraznea sh scrie, astfel ca ar fi remas mult i bine zalog
acolo, data gazda, om de aproape a celor doi fugari, nu 1-ar fi scos din incurchtura. Lua totul asupra lui, dand pe Gheorghita in chezaia unui om a luI, chruia ajuns in Sara avea sii-I respunza banii cu &eased dobinda pentru incredere
i ateptare i cheltuelile prilejite cu dusul i intorsul.
De bucurie I-ar fi shrutat i malnile pintecosului Neme, care cu caciula
In many Ii insoti pand la vapor, unde, privind chiorl pe Gil la, mai frumoasa de
cat niciodath, le, ura cdletorie gi petrecere buna.
V
www.dacoromanica.ro
b26
ca pe Postelniceasa care isi mototolea pulpana mantalei de catifea pironita locului fara cuvint.
E drept ca si vinovalia procletului intrecea orice meSura a rabdarii.
Fugar si rezlet de scoalli., in care cu atata dragoste 11 asezase parintii,
undind bucurie.si raIngaere pentru viitor, Inselator prietinilor, jacas acelei nenorocite care isi jertfise o avere pentru a-1 scapa de rusine si acum, dusman vrerei lui tata-sou care-1 impotrivea de la casatoria cu Gilla de dragul si dorul
careia ardeaii nebunului mil de pofte blestemate in piept!
Cat putu sa rupa pentru cheltuiala drumului si pentru datoria de la Pesta
rupse el, iar betranul dadu fara prea.multa sila ca sa scape de gura nevesti-sei,
dar pentru plata de la Paris nici chiar Postelnicesii nu se destainuise Gheorghip si abia cu Clucerul Alecu se incercase a intra in vorba.
Si ii era veil, greil poste fire, chef Gilla, frumoasa si na'zdravana cum era,
putea dintr'o zi intr'alta sa-si gaseasca bine capului, si Bucurestii eraii plini de
tineri care numai pentru o zimbire i-ar fi desertat In poald o punga cu galbeni.
www.dacoromanica.ro
234
juramintele i fa' gaduelele camatarilor ; de cel mai multi fiindca era baiat vesel,
vorbaret, bine imbracat i ca era singurul care tia sa porunceasca dupa toate
rinduelile o masa mare, cu 12 feluri de bucate frantuzeti, cu vinurile cele mai
scumpe din ten straine, i cu cel mai vestitl lautari din Scaune. La chef, se tia,
Gheorghita, nu mai avea protivnic, i la masa de stos nimeni nu-i putea tine in
deajuns piept.
Ca sa nu mai auza i sa nu mai vaza nimic din ispravile lui fia -seu, Postelnicul il facea veacul la Cara, unde din cand in cand fl calca cucoana Ruxan-
pentru gindurile rele asupra copilului tei4 S'apol is seama, nu intinde ata prea
mult, cad tine tie la ce desnadejde me aduci
Eu sunt mama i nu vreau sa
tiii de cate'mi tot spui, 'apol nici firesc lucru nu e sa staff oropsit i singur departe de lumea cu care al trait, ca i cum tog ti -au caunat a paguba. Dar asta
nebunie... pe viul Dumnezeii nu-ti sunt mingle intregi!
Si aa din ce in ce tot mai amar i mai invrajbit era traiul parintilor, din
pricina lui Gheorghita, care MIA de alto griia cleat de a avea bani i iar ban! isi
petrecea zilele la picioarele Gillei, care cu cat mai iubita i mai fara de pret se
simtea cu atat se facea mai rece i mai mesurata la mingaeri 1 la favoruri. Avea
dibacia inascuta femeilor, de a da cu atat mai puffin cu cat i-se da mai mult, i
a aprinde un foc mistuitor linitil i sufietului cu o scintee de dragoste i cu o
umbra de fagaduiald.
Lucrurile insa nu mai puteali dainui astfel pentru Gheorghita, nici firea
lui nerabdatoare i violenta, nici imprejurarile ce se inipovaraii de trebuing tot
mai grele, nici lumea care incepuse sa cleveteasca, ne mai ingaduindu-1 vreme
de prisos. Avea sprijinul ma -se!, deci trebuia s rosteasca.
De altfel Postelniceasa, partinind pe fiu-seu, ii apara linitea spulberatica
www.dacoromanica.ro
23
a zilelor vietii. Prietenia dintre Gheorghita si Alecake Jerebie o trudea fara seama,
caci sufletelul isl Meuse drum batut in casa Gil lei. Ba pentru o pricing, ba pentru
alta, smecher cum era el, se temea Cucoana Roxandra sa nu-si faca cumva de
dragoste prapastuindu-se de data fericirea copilului si norocul mamei. Insuratoirea lui Gheorghita era deci pentru dinsa liman de pace sufleteasca si nu-si afla
astimper pang ce Boerul Dined, hartuit de bocete si de mustrari, sdruncinat din
intaritata lui hotarire, bolnav trupeste si sufleteste, isi franse inima si vointa
dete, dupe, sease luni de o statornica impotrivire, binecuvintarea la faptuirea spurcaciunei easel si numele lui, precum poreclea el in raanie insuratoarea aceasta.
Cand Irish pe aproape de Paste sosi Gheorghita cu Clucerul Alecu si cu
Gil la la Smeureni, unde era sa se faca nunta, iar Postelnicul vezu pentru iritaia
atat de asteptat, cu atata era mai intunecat, mai nelinistit ca si cum ii suflase
un duh reffit griji negre in suflet.
www.dacoromanica.ro
233
nimic de la fuga for din Testa. Er ii cereaii o sums mare de haul pentru a putea
sa astupe cu dinsii gura unor persoane rele ce aveatu interes sa strice fericirea
prea iubitei for Gil la, la nunta careia ziceair ca nu vor lipsi sa." is parte, indata
ce vor scapa de privegherea politiei care ii urmarea cu inversunare pe la toate
trecetoarele pe unde cercase sa intre in tall.
IncurcAtura era cumplita si, toate ca toate, insa Matilda geloasa, intetita
si aprinsh de razbunare, era mai de temut si decat judecata si decat clevetirile
color pizmasi de soarta iubitei lui. Ce era de facut? In desert Clucerul se sili a-I
insenina gindirea, luand in ris pe femeia inselata si pagubasa si pe baronii unguresti ce umblaii sa -1 mai scuture de ceva parale, cad Gheorghita sta nedomerit si girbov de griia, oftand din adinc.
In sfirsit, se invoira ca Clucerul sa caute pricina a se duce la Bucuresti,
gi cu vorba bunk cu sprijin de prieteni, cu fagadueli de bani, cu rnestesuguri, sa
caute a imblanzi pe leoaica de Matilda, careia tot ii era prielnic pentru a se daspagubi de ceeace perduse, perzend asa odor de amant.
In Duminica Floriilor Alecake si porni, subt cuvint ca e chemat de la
departament, fagb.duind a se intoarce cat mai de graba, cad nunta era hotarita
peste 15 zile.
(Urmeazii)
D. C. OLLANESCU.
www.dacoromanica.ro
Ark
I.C11'
U,
7.3
.Lj
-eel/
N
It
9.
7..
;"
Sodecu
www.dacoromanica.ro
VI
('
ctivitatea criticilor in directiunea deschisa de Wolf s'a indreptat mai tarasupra Odysseei, i poate ca din aceasta cauza trebue sa regretam ca
cercetarile for au dat rezultate mai putin sigure decal cele facute asupra
Iliadel.
Nu este insa mai putin adeverat ca planul Odysseei e mai complicat, impletirea elementelor el constitutive mai metqugita, individualitatea cantecelor
primitive mai tearsa, i aceasta straduinta continua de a masca materialul
primordial a fost pantru critica o stavild, data nu insuperabila, cel putin anevoie
de invins. Mu lt timp, adversarii cei mai convin0 al unitatii Iliadei au vezut in
planul i dispositia Odysseei monumentul cel mai stralucit al geniului grecesc
Mai intal subiectul el este circumscris in nite margini contra carora nu
se poate ridica nici o obiectiune serioasa pi evenimentele partiale sunt apzate cu
maestrie imprejurul until punct central, dorul nestins a] lui Ulysse de a-0 revedea
scumpa sa Ithaka i pe credincioasa lui sotie. Convergenta faptelor secundare
intr'un efect general este realizata cu o dibacie netagaduita. Inaintarea actiunil
4) A se vedea Literaturci fi Arta Rontand, anul IV, pag. 175.
*) Wolf Prolegomena, pag. 71 Odysseae admirabilis summa et compages pro clarissimo monumenio
Gracci ingenii habenda est ".
www.dacoromanica.ro
236
www.dacoromanica.ro
237
arta compuneril literare, un grad cu mutt mai Innalt decat al Iliadei, al cares
autor talcs numai pe urmele chronologiel.
Cand insa potrunde cineva mai adinc in planul si in amenuntele poemei,
iluzia inceteaza. Acea unitate de conceptie si acea simetrie de asezare a partilor,
despre care vorbiram mai sus, se desfac in bucall contradictorii si incoherente.
Analiza scrupuloasa a caracterului lui Ulysse ne sileste sa admitem cel putin
doue poeme independente la inceput, intretesute mai in urma fiecare cu un material aproape identic, insa tratat in doue chipuri deosebite. De aci doue moduri
diferite in conceptia naturii eroului. Astfel, pe cand in o parte a poemei el ni se
arata prevezetor, precaut cu demnitate, curagios fara temeritate, in cealalta parte
aceste trasuri se deformeaza pane la caricature. Inteleapta lui stapinire de sine
se coboara pang la nivelul unei viclenil de rind, cand este silit sa is chiar in casa
sa masca cersetorului si sa sufere maltratarile cele mai injositoare din partea
petitorilor, iar acel curagiii insotit de retlexiune, de care dedese dovada atat pe
campul de lupta, cat si in numeroasele lui rataciri, se preface in impulsiune inconstienta si in temeritate fara nice o umbra de bun simt, cand el singur ataca
un numer de o suta si mai bine de barbati, tot exercitati in manuirea armelor.
fara ca cel putin intervenirea unei divinitati s ne faca imposibilul probabil.
Aceasta exagerare, care contrasts inteun chip asa de izbitor cu mesura si tactul
tistica a trel fire deosebite de actiune devine un izvor de incurcaturi nerezolvate si pane la oarecare pullet insolubile. Cu firul principal de evenimente privitor la intoarcerea lui Ulysse, se innoada alt fir de evenimente privitor la caletoria lui Telemachos pentru a da de urma tatalui sea, sett cel putin
pentru a lua informatii pozitive asupra soartei lui ; insa cand privim mai de-aproape
aceasta arta, noun si originala pentru acele timpuri, vedem Ca ea este un mijloc ce i
se impunea de necesitatea de a impreuna intre dinsele elementele literare referitoare la intoarcerea lui Ulysse. In adever, plecarea lui Telemachos si caletoria lui
www.dacoromanica.ro
238
dovedesc uor ca sunt imprumutate i virite cu d'asila din alte canturi ale
poemei1). Pe de alts parte, data trecem de la naratiunea sosirii lui Ulysse in
Ithaka (c. XIII) la naratiunea caletoriei lui Telemachos, care in acest moment se
afla la Sparta, la curtea lui Menelaos (c. XV), gasim pe zeita Athena, care, dupa
ce a ajutat cu sfaturile el pe tats in momentul sosiril lui in patrie, vine sa indemne pe fia sa se into arca in grabs. Insa aci ne izbim de o noun imposibilitate.
unde vorbete numai de petitoril din Ithaka, nu si din alte insule, ar fi numal
de 12. Asupra darurilor ce petitorii aduc Penelopei domneste aceeasi nesiguranta
sau mai bine aceeasi contrazicere, cad' in c. XVIII, 274-280 ea insasi declare
ca, petitorii nu-i aduc fuel un dar, ceeace nu consuna cu afirmarea Athenei ca
top, dar mai ales Eurymachos (Xl, 116 sq., XV, 17 sq.) i-aii fa'cut daruri pretioase. Dar ce sa staruim asupra acestor amenunte, pentru care advocatil unitath
vor gasi in totdeauna circumstance uura'toare, cand insusi eroul principal al
poemel, Ulysse, ne este infatisat cand cu fata oachea Si cu perul negru (XVI,
175 sq.), cand cu perul blond (XIII, 399; cf. VI, 232)? Cand virsta lui Telemachos, al doilea personagia at poemel, nu sta limpede inaintea imaginatiei
autorului? Plecarea pe furis a lui Telemachos, ca sa nu fie ucis de petitori, nu
este motivata de nice unul din faptele anterioare, si in cele din urma devine chiar
ridicule in naratiunea subsecuenta, pentru ca stirea intoarcerii lui este procla1) Cp. V, 13-22 cu IV, 556-560 si 700-702 si I, 63 sq.; V, 30 sq. cu I. 86 sq., etc.
s) Cp. XIII, 93 sqq. cu XV, 1 sqq.
www.dacoromanica.ro
239
math de fata cu petitorii (XVI, 327 sqq.), Ora ca acestia s incerce de a-si pune
planul in lucrare. Aceeasi confuzie domneste in privinta persoanei principale din
serviciul Penelopel, pe care cele dintai cantece o numesc Eurykleia (II, 361;
IV, 742, etc.), pe cand cele din urma o numesc de regula Eurynome (XVII, 495;
XVIII, 1.69 ; XIX, 96 ; XXIII, 154).
Nu mai putin izbitoare este deosebirea de intuitiune si de luciditate dintre
diversele parti ale poemei. Fireste, nu vom comite copilaria de a deduce din varietatea tipurilor si situatiilor diversitatea autorilor poemei. Cu un asemenea
criteriu s'ar nimici unitatea tutulor productiunilor literare. Deja Horatiii observase ca insusi excelentul Homer dormiteaza cateodata, quandoque dormitat
bonus Homerus. Concedem, prin urmare, ca inaltimea si energia inspiratiei s nu
fie egala de la un capet pana la celalt al unel compozitiuni literare. Insa .cand
citeste cineva, chiar in traducere, gratiosul si cristalinul cant VI, adica scena
dintre Ulysse si Nausikaa, una dintre cele mai suave si mai limpezi creatiuni
poetice, si o compara cu incurcatul si confuzul cant XX, in care se nareaza sagetarea petitorilor, fi trebue cuiva o dozy excesiva de indulgenta si o lipsa absoluta
de simt critic, pentru ca s admita ca acesti doi antipozi sunt produsul unuia si
aceluiasi spirit. Pe de alts parte, particularitatea proprie Odysseei ca acelas fapt
se repeta de doue sau chiar de trei on cu slabe variante, ne impune ipoteza ca
existail doue sau poate trei poeme, care trataii aventurile acestui (Toil popular.
Astfel in Odyssei proprie avem doue zeite : Kirke si Kalypso, a caror dragoste tine pe
eroil departe de casa si familia lui; doi oaspeti binevoitori : pe Aiolos si pe Alkinoos,
care II dail corabii ca s se intoarca ; doue preziceri identice : a Kirkei si a lui Tei-
care, deli diferite in trasurile for esentiale, tind totusi dare acelas stop, de a
insela pe auditori (XIII, 257 sqq. ; XI V, 1.99 sqq. ; XVII, 419 sqq. ; XIX, 1.72 sqq.),
Wit A. mai vorbim de a cincea inventiune pe care o nareaza tatalui seii Laertes
(XXIV, 303 sqq.); Penelope doarme aproape in fiecare orci a zilei (IV, 793 sq. ;
XVII, 450; XVIII, 188 ; XX, 54; XXI, 357 sq. ; XXIII, 5); Ulysse raaninca si se
plange inteuna de nevoile stomachului, cersind necontenit (VII, 21.5 sqq.; XV,
344 ; XVII, 286 sq. si 473 sq. ; XVII, 403 ; XVIII, 53 sq. si 118), fapt care imprasionase in mod neplacut chiar pe criticii vechi 1); aceleasi augurii se repeta
1) Athena'. X, 412-b.
www.dacoromanica.ro
240
necontenit (XV, 160 sqq. si 525 sqq. ; XVII, 160 sq. si 541.; XIX, 535 sqq. ; XX,
1.03 sqq. si 351. sqq. ; XXI, 413 ; XXIII, 439), ca si cum Olympul intreg se ocupa
nurnai de casa lui Ulysse.
In fata unor dificultati asa de izbitoare, inexplicabile in ipoteza adversari-
lor scoalei lui Wolf, critica a trebuit s caute o solutiune mai conforms cu ratiunea si cu evolutiunea epics la celelalte popoare. In aceasta lucrare meritul de
capetenie este al lui A. Kirchhoff, care, in urma unor studii constiintioase si aprofundate 1), a ajuns la concluzia urmatoare.
a Chr.). Dar nici aceasta poema nu este simpla, ci se compune din doue parti :
una mai veche si alta mai noun, care dateaza din deosebite epoce si sunt opera a
deosebiti poet'''. Ea s'a nascut in diferite punte ale Asiel Midi.
Partea ',mai veche din aceasta ,,Odyssee veche,,, vechiul nostos (intoarcere) al Jul Ulysse, este o poema simpla ce nu se poate descompune in altele mai
mid. Ea ocupa in Odyssea, asa cum o avem astazi, cant. I, 1-87 ; V, 43-494 ;
VI, 1 -331; VII, 1-297 ; XI, 333-354 ; XIII, 7-184 2), i coprinde evenimentele urmatoare. Dupa o scurta invocatie la muza, poetul ne introduce inteun
consilal al zeilor, in care Athena invoaca protectia for in favoarea lui Ulysse, care
este oprit de nimfa Kalypso. Zeus II respunde ca numai Neptun se impotriveste la
intoarcerea lui, insa ca zeii se vor sfatui in aceasta privinta si Neptun va fi nevolt sa cedeze. Athena propune sa se trimita Hermes in insula Ogygia, la Kalypso,
ca sa spuna nimfei sa congedieze pe Ulysse. Hermes soseste la Kalypso, ii comu-
nica vointa zeilor, si nimfa se supune. Ulysse pleaca si, dupa o caletorie de 18
zile, ajunge in insula Phaiakilor, unde regele Alkinoos it primeste cu bunavointa
si, dupa ce-1 ospeteaza cateva zile, in care Ulysse povesteste aventurile sale de mai
inainte, it incarca cu daruri si-i da o corabie ca sa-1 reimpatrieze. In cursul navigatiei Ulysse adoarme si Phaiakii il depun adormit pe parnintul Ithakel.
Acest ,,nostos vechiii al lui Ulysse exista, inainte de a i se adaoga partea
a doua, ca un tot independent, intreg; insa nu este un simplu cantec epic in intelesul obicinuit al cuvintului,
pentru Ca nu coprinde un singur fapt din povestea intreaga, ci o poema mai complexa in planul si conceptia el dealt cantecele epice populare. Capacitatea de a grupa materialul traditiel inteun tot or-
ganic si de a-i da o forma poetics se arata aci desvoltata intr'un grad relativ
malt, si poema se poate considera ca un tot. Din studiul el' amenuntit se vede
f) Publicate subt aceste titlurt : Die Homerische Odyssee and ihre Entstehung, 1859, i Die Composi
tion der Odyssee, 1869.
2) In total 1.200 de vereurI.
www.dacoromanica.ro
341
tern autorizati a conchide ca ea dateaza dintr'o epoca cu mult posterioara epocei in care s'a format povestea despre intoarcerea lui Ulysse.
Partea mai noun din Redactiunea mai vechie dateaza dinainte de intaia
Olympiada (an. 776 a. Chr.) si coprinde C. XIII, 185-439 ; XIV, 1-533; XV,
550-558 ; XVI, 1 481 ; XVII, 1 413 ; XVIII, 1 427 ; XIX, 2 604 ; X K.,
1-394 ; XXI, 1-434; XXII, 1-501; XXIII, 1-296 I). Nasterea acestei par ti
presupune fireste cunostinta WO mai vechi. la care s'a adaugat ca o continuare ; prin urmare, n'a existat niciodata ca opera independenta, ci, pe unde s'a
respindit, a fost intotdeauna in legatura cu cea dintal, fara ca adaugarea ci sa
fi modificat intru catva textul poemei primitive. Valoarea poetica a acestei part'
formare n'a fost in stare sa stapineasca, acest agregat omogen si sa-1 toarne
intr'un tipar noii. El nu stie s pastreze punctele de vedere generale, nici sa
dea faptelor motivarea necesara. De aceea, continuitatea naratiei este intrerupta de contraziceri, si arta descrieril sail a naratiunil nu este pretutindeni de
aceeasi valoare. Insa., pe de alta parte, contopirea cantecelor ce i -au servit ca
material primitiv, atat ca fond cat si ca forma, de si nu desavirsita, este realizata intr'un grad asa de innalt, in cat critica cea mai migaloasa nu va isbuti sa
desparta cu preciziune nici s reconstitue cantecele de care s'a slujit autorul acestei parti. Locul de ei nastere este, dupa toata probabilitatea, Kolophon sail
Smyrna, intru cat fabula despre coborirea lui Ulysse la Hades este o poveste Kolophoniana.
Intre Olympiada a 30a si a 50a (an. 650 si an. 620 a. Chr.), aceasta
Redactiune mai vechieu a fost supusa unel prelucrari mai intinse de catre un
necunoscut, poate tot din Kolophon sail din Smyrna, si prin aceasta prelucrare
poema a devenit de doue on mai mare; textul primitiv s'a alterat sail a suferit
lacune. Cauza acestei prelucrari se datoreste straduintii de a ingloba in corpul
Odysseei alte cantece mai vechi referitoare la acelas cyclu de fapte, care eraii
cunoscute pretutindeni, si, cu acest chip, de a completa poema si de a-i da un
sfirsit mai muttumitor decum era sfirsitul poemei primitive fata de gustul ce
domnea acum in public. Valoarea poetica a acestor adaus. si desvoltari intercalate intr'un mod curat mecanic este neinsemnata.
1) In total 3.560 de versurl.
www.dacoromanica.ro
242
noi: I, 8-444; II, 1IV, 619 (aceste tree carp sunt un fragment dintr'un cantec vechiil despre aventurile lui Telemachos" sail Telemachia); IV, 620V,
42; in VII, 103-131, avem un fragment dintr'un cantec mai vechiii despre
ratacirile lui Ulysseu ; VII, 185-232 si 243-250; VII, 298IX, 15; In IX,
16-564, avem iarasi un fragment dintr'un ,,nostos" mai vechiil; IX, 565XI,
332 si XI, 353XII, 446, sunt un fragment dintr'alt nostos,, la inceput inde-
pendent ; XII, 447XIII, 6; XIII, 10-1.2; XIII, 68, 412-428, 440; XIV,
174-184; XV, 1-74; in XV, 75-282 posedam un fragment din& un cantec
mai vechiii despre aventurile lui Telemachos,, sail Telemachia ; apoi XV,
www.dacoromanica.ro
243
epic era pe sfirsit. Acel avint poetic care nastea atatea cantece din tradipile
trecutului, acea inlesnire de a pune In versuri sonore si frumos ritmate evenimentele la care asistasera strabunii, acea intuitiune clara si desavirsita, perdusera mult din vigoarea lor de altadata. Munca obstinate a stiintei, care a despuiat atatea lucruri de idealitatea lor, care a facut din blonda Phoebe, din palida
confidenta. a amantilor, un glob rece si fare viata, a distrus legendara aureola
dimprejurul lui Homer. Insa data farmecul credintei naive in Homer a disparut,
stiinta a castigat nespus de mult prin faptul ca a pa trans in tainele evolutiunii
poeziel epice si ne-a permis sa urmarim firul complicatei sale desvoltarr. keel
genie incomparabil, care in tinerete a compus Iliada ear in anii maturitatii sale
ne-a dat Odyssea, este in realitate geniul grecesc, care, in creatiunile sale poetice,
se ridica treptat de la niste inceputuri naive, dar pline de vigoare, spre compozitil din ce in ce mai artistice, Ins cu aceasta isi slei oarecum facultatile epice,
spre a intra in domeniul poeziei de reflexiune, al elegiei, si a trece de aci la poezia lirica.
VII
Din observatiunile facute mai sus conchidem ca, la Greci, cantecul epic
san balada istorica.' este forma primitive a poeziel. Acest fenomen literar se constata la toate popoarele, a caror istorie o putem urmari pang la inceputurile ei.
Obiectul cantecului istoric este traditia tribului sail a poporului. Popoarele neinaintate pe calea civilizatiei, zice Herder, canta i lucreaza, si ceeace au facut
canta sub forma de amintiri. Cantecele lor sunt archiva naiunii, comoara stiintei si religiei, a teogoniei i cosmogoniel lor, a ispravilor parintilor si a evenimentelor istoriei lor, manifestarea inimil lor, icoana vietil lor domestics, in zilele de bucurie, ca i in zilele de intristareu 2). Aceste cantece epice isvoresc din
acea nevoe ce simt toate fiintele omenesti elite din starea de barbarie, din acea
dorinta fireasca a omului de a sti ceva asupra trecutului. Versul, care inteo societate inaintata pare a fi un lux, este, la popoarele inculte, o necesitate, si se
explica nu numai prin placerea ce ritmul poetic produce asupra auzului nostru,
ci si prin ajutorul ce el procure memories. Un om care poate povesti o istorie
interesanta Intr'o forma pe care ceilalti o pot Linea minte mai usor, va fi in
totdeauna mai stimat la un popor curios de a sti, dar lipsit de carp, decat alt
1) Se tie cA acctl dot corifel at criticel Alexandrine declaraserA de neautentica incheierea Odysseet de la
www.dacoromanica.ro
244
mea, adica in prima jumetate a secolului al 17-lea, zice acest scriitor, am vezut
nobili i fruntai serbeti Si croati aezati la ospete, iar la spatele for cantaretii
cantau gloria stramoilor lor. Toate cantecele celebrail pe Marko Kralievici, pe
Novak Debeliak, pe Milos Kobilici i pe a1 i. eroi,, 9). Fara sa mai insistann asupra
aceluiai fapt, pe care it constata atatea texte la Romani19), de vom trece la noi,
pe linga cantecele betranetv, din colectlile publicate deja, gasim dovezi neagaduite de balade istorice, in care erail celebrati eroil notri cei mai populari.
Scriitorul polonez Mateiu Strykowski, care a caletorit prin terile noastre intre
i) Germania, 2.
2) De Getarunt szve Gothorum origine et rebus gestis, V.
3) XV, 9, 8.
0) Aug. Thierry: Hist. de la conguete de l'Angleterre par les Normands, in Oeuvres completes,
vol. I, p. 419.
7) Nicephori Grigorae Historia byzantina, lib. VIII, 14.
8) Ap. Pypin gi Spasovici Hist. des litteratures slaves, tr. fr., p. 369.
0) Ibid. p. 371. Acest Marko Krallevici joacd in poezia populara a Bulgarilor un rol i mai mare cleat in a
Sdrbilor. Dr Iv. D. Sivnanoff: Insemnetatea gi teoria etnogratieibulgcireti, trad. pe romanete in Convorb. liter.
1897, p. 747.
10) Dionysius Halicarn. Antiquitates romanae, I. 79. Cicero Tuscul. I, 2, 3 gi IV, 2; Brutus, XIX, 75.
Viler. M ixim. II, 1, 10 Nonius Marcellus assa voce. Horatiu e.o.m. IV, 15, 25, sqq.
www.dacoromanica.ro
245
anil 1574 i 1575, ne spune ca Moldovenil i Muntenh canta pe tefan-celMare in toate ospetele lor, acompaniandu-se cu muzica alautel 1). Ace la autor
scrie : ,,acest glorios i antic obiceiil se pastreazd pand astazi in Grecia, Thracia,
Muntenia, Transilvania ;I Moldova, precum m'am incredintat eu insumi, si am
auzit deajuns cu urechile m 'le in toate adundrile acelor popoare, iar in Turcia
pe strade si pe piete, unde faptele bdrbatilor renumiti sunt celebrate prin cantece cu acompanimentul vioarelor, alautelor, cobzelor si harfelor, caci poporul
de jos se desfateazd peste mesura ascultand marile vitejii ale principilor si voi2). De asemenea in predoslovia Cartii despre desralecatul intat a lui Neculal Costin, citim : ,,care obiceiu $i in Italia i in Turcia si in tara serbeasca si
in alte Seri, si aicea la not in lark, vedem si pand astazi, la mesele Domnilor, cantand lautariT cantecele Domnilor trecuti cu mime bun si cu lauda' celor buni, iar
cu ocara celor rel si cumplit10). Cesar Bolliac ne incredinteaza ca., in Caracal,
adutaril cants -prin carciurni baladele lui Mircea-Vodd si cdntecul Caracalulut,
in care se aude Mihal-Vodd, Calonfirescu, Popa Stoica din Farcas, Buzestil si
Caplestil... Aci Mircea a rapit da 'n cdlare pe frumoasa cArciumareasa, dupd ce a
beut cu dinsa ; p'aci fugea Tdtarul cu muierea Calonfirescului, colo a rupt Calonfirescu un par ca sa se bats cu Tatarii, colo s'a innecat Calonfirescu. colo intindea
cortul Mihal-Vocldu 4). In comuna Farcasele, afirma. A. I. Odobescu, se cants
pand astral de popor Popa Stoica (Fare*, vestitul general al lui Mihai-Viteazul :
izolate, luate d'adreptul din viata, pentru lauda unei fapte, unui eroil, in care
poporul isi imprima trasurile fundamentale ale caracterulul seri si in care el
vede modele vii de ceeace el dorete sh fie si s faca. Asemenea cantece din epoca
eroica a popoarelor ni s'an. pastrat in fragmentul luptei lui Hildebrand cu fiul seu
Hadubrand (Hildebrandslied), in romantele spaniole despre Carpio si Cid, in cantilenele franceze care ail precedat les chansons de geste, in baladele noastre populare ca Monastirea de la Arges, Moartea lui Brancoveanu, Codreanu, etc. Meritul
i) Trad. de 13. P. Hasdtu in Archivarons.,vol.II, p. 8.
2) Ibid. p. 6. Reprodus in Col. lui Traian, an 1871, pig. 114.
3) Letopise(ele Moldoves, Tom. I, p. 36, ed. 2-a.
4) Cciletorie prin oregele 1i satele ronscineifts, tiparia pentru intaia oars la 1845 In Curierul ronidnesc
al tut Heliade 1i reprodusi In Buletinul societeifis geografice rot's., an. XIII (1892), p. 89.
5) Analele societcifis academice romeine, 1877, p. 200.
0) Poezis populare ale Romdnilor, p. 96.
www.dacoromanica.ro
246
cantaretului nu sta in inventiunea subiectului, pe care it is din traditiunea vorbita, ci in forma subt care fl prezinta, care de regula este de o energie extraordinar& La gasirea acestel forme a contribuit in gradul cel mai innalt imprejurarea ca scrierea nu era pe atunci descoperita i ca acele cantece se transmiteail
prin yid graiii din om in om. Parti le care incantail pe auditori fie prin sonoritatea, fie prin vigoarea expresiunii, versurile care aprindeaii mai tare imaginatia
lor, acelea se pastrail in amintirea lor. Memoria se prefacea intr'un fel de sits,
in care remanea numai ce merita sa traiasca; tot ce era uscat, comun i fara
interes, se pierdea. Cu aceasta cernere naratiunea c4tiga o rotunzime, care se
intiparea uor in minte. Trecend astfel din gull, in gull, traditiunea intrupata
in forma poetica 'Astra numal trasurile cu adeverat poetice, care &eat o aprobare generala; cad nimic nu exercita o inriurire aa de binefacatoare asupra desavirOril treptate a unel poeme ca recitarea repetita. Recitatorul inteligent observa efectele fiecarei vorbe pe fata auditorului, al carui ochiil -se incrunta din
ce in ce la auzul unei descrieri prea intinse, unde incordarea lui slabea. Fruntile se increteail cand o fraza greoaie intrerupea un stil pane aci repede i transparent; mainele se arzail dupa concha urechii, cand o picture verbala nu era
destul de intuitive, sail cand transitia era brusca i o trasura viguroasa se areta
fara pregatirea ceruta. Dar toate fruntile se descreteati, toate capetele inaintati
www.dacoromanica.ro
247
scoase la iveala de urmasii vechiel dinastii a Atrizilor, si Agamemnon deveni seful expeditiel contra Troiei, iar celelalte triburi pusera alaturi de dinsul pe eroil
for Diomedes, Nestor, Aias, Idomeneil, etc. Immigrantii thesalieni merserd mai
departe, si eroul for national, Achille, deveni idealul cavalerului ellen. Vechile povesti despre aventiiri pe mare 41 gdsird eroul for In Ulysse.
Mal tarziil cantecele primitive, care celebrail fapte izolate si eraii de o
intindere relativ mica, fur% absorbite In epopei, care imbratisau cyclul intreg de
fapte din care faceau parte cantecele primitive. Tot asa, in Franla, cantilenele
vechi se incorporard in chansons de geste 1). Acest eveniment s'a implinit, dupa
toata probabilitatea, in chipul urmator, in ceeace privete Grecia. Inflorirea repede a coloniilor ionice de pe termul asiatic dete prilej la serbatori ce se intorceel la epoce regulate. Primavara si toamna, de care se leaga obicinuita muncd
a campului, timpul semendturel, al secerisului si al culesului viilor, fart ocaziuni
naturale pentru intruniri la templele zeilor, unde la inceputul lucrului se invoca
2) Lazar dir Serbenczar, nach Serbischen Sagen and Heldengesdngen, 1851. Le Baron d'Avril La
Bataille de Kossovo.
www.dacoromanica.ro
248
nici un om n'a inventat nimic, ci a adaus ceva la patrimoniul mai multor generatil. Asa numitii inventatori se aseamena cu lucratorul care da cea din urrna
lovitura de ciocan in strapungerea unui tunel. Nimeni nu-i poate contesta ca el
a deschis un drum noti. Dar ce putind dreptate are el de a numi a sa o opera la
care ail contribuit ingineril, capitalistii si sute de alti lucratori ca si dinsull
Sa ilustram aceasta asertiune cu cateva exemple. Deja Seneca cunostea
proprietatea de a marl a unui cilindru de sticla umplut cu apa, care facea literile
sa pare mai marl'. Se stie obiceiul cismarilor de a cease noaptea ajutandu-si vederea cu niste globuri de sticla umplute cu apa. In Norii lui Aristophanes se vorbeste de sticla ce are proprietatea de a aprinde corpurile usor inflamabile. Finetea taerii gemelor antice s'a inteles de tend s'a gasit la Pompeii lupe de kihlibar limpede. Dar au trecut o mie si mai bine de ani pand la descoperirea oche-
larilor pentru ajutarea ochilor slabiti, tii apol cate sute de ani au trecut de la
Fiecare patriciii roman purta un inel cu pecetie, si imprima cu dinsul in ceara nu numai imagini
de obiecte, ci si litere, lucru pe care de altmintrelea Egiptenii it faceaii cu o mie
si mai bine de ani inainte. Imperatif romani aveaii stampile cu care isi tipareail
numele pe decrete. Cicerone exprima, fara sa banuiasca, intreaga teorie a tiparului, cand zice despre orator ca, el, chiar data ar fi in posesiunea tutulor regulelor retoricei, va fi tot asa de putin orator, ca si acela care ar pretinde ca stie
descoperirea ochelarilor pana la inventiunea telescopului!
pe Homer fiindca are inaintea lui fa',cute din metal toate literile care ar compune
poemele homerice. Cu toate acestea, de la Cicerone papa la Gutenberg au trecut
1500 de ani. Tiparirea cartilor se cunostea inainte de Gutenberg in Europa, ca
pul Mierlei; 3) cea mai Malta forma epica o gasim acolo unde spiritul general
formeaza un cerc mare de cantece grupate imprejurul unei idei fundamentals,
precum in Mahabharata si Ramayana, in Iliada si Odyssea, in Chanson de Roland, in Nibelungenlied, in Kalevala. Aceste trei stadil ale poeziei epice corespund
www.dacoromanica.ro
249
cu cele tree faze prin care trece limba omeneasca : izolanta, aglutinant& si organiceste flesionala.
Critica moderna, cu toate straduintele el, n'a ajuns Inca a preciza ce adause
s'aii facut de interpolatori, si ce modificari s'au introdus de rapsozi in redactiunea primitive a fiecareia din cele doue poeme, care formeaza obiectul studiului
careia din cele doue epopei acua, o diferentd notabild si cu privire la epoca in
care a fost incheiata fiecare din ele. In Iliada, connexarea unui cantec cu altul
este facuta cu o simplicitate care ne permite s recunoastem aproximativ si fail
multa greutate locul unde se sfirseste unul si incepe altul, interpolatiile care au
servit a cimenta bucata lingd bucata, precum si partile care an fost compuse
critic asa de fin si asa de sigur. Aceasta arta, superioard celei din Iliada din
punctul de vedere al materialului, corespunde cu o scadere a inventiunil si intuitiunii poetice. Nu trebue ins& sd credem ca., de vreme ce cantecile primitive fuseserd grupate in doue marl epopei nationale, recitarea acelor cantece In mod
izolat, asa cum se facea altadata, pierise cu totul din gustul poporului. In ospete
mai restrinse, in ore de recreatiune mai putin solemne, rapsozil se tineaii Inca de
vechiul obiceiii ; numai la unele serbatori anumite, prelungite in curs de mai
multe zile, se gasea timpul si dispozitia necesara pentru recitarea totului. Solon,
hotarind printr'o lege special& ordinea in care trebuian recitate poemele homerice la marea serbdtoare a Panatheneelor, a facut pasul deciziv pentru a se pastra
in intregimea for niste opere de o asa de inaltd valoare literary ; ear mesura lui
Pisistrat de a be fixa prin scris a fost o urmare &eased a pasului facut de catre
inteleptul legiuitor. Cu dinsul s'a asigurat pentru totdeauna conservarea Iliadei
si Odysseei.
www.dacoromanica.ro
250
i....--
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
SFINTA SCRIPTURA
- STUDIT SI COMENTARII -
-1
INTRODUCERE
ine mai
cu seam timpurilor
? )nterpretarea stiintifica a Sfintei Scripturi
apseamy
moderne, cand in Germania scoala noua de exegeti a stabilit o critics rationala si metodica, scuturand margaritarele ascunse de straturile vremii si
scotendu-le la lumina mai still ucite.
Herder, Paulus, Eichorn, Jones, de Vette, A. Weil si mai tarziii in Franta
Ernest Renan, aii studiat adinc aceasta amestectitura de viziuni apocaliptice, de
scripturi solomoniene, de profetii selbatice ca strigari de acvile, subt puterea
carora mil de ani sufletele pioase ail versat lacr6mi de consolare, subt a caror
frumusete enigma tick par'ca unsa in esop si nard, se naste risir unei miresme
eterne : credinta, mingderea in suferinta, in lacremi si in durere.
Piedestalul pe care s'a innaltat glorioasa religiunea crestina, asa cum ni
s'a transmis, plina de franturi si adeseori de halucinatii, remane deapururi in
picioare si sfinta; ca o melopee vibratoare subt fumul jertfel, Sfinta Scriptura
vorbeste tuturor celor care o cerceteaza cu evlavie : filozoful si savantul gasesc
materia unei doctrine profunde, cum rabi Hilel scotea ,cease sensuri paralel cu
.6-
www.dacoromanica.ro
254
SFINTA SCRIPTURI
cel literal ; artistul intrevede valoarea unui lirism sacru, subt vraja caruia inima
i cugetul sell se innalta rapite ; scepticul in matasea eclesiastului cugeta mai
adinc la vanitatea vietii paminteti ; suferindul in melancolia unui psalm tresare
armonios, .i durerea lui devine mai upara ... Cane remane marmura neindu-
plecath subt aceste cantari, tine nu-i simte cugetul mai lamurit, inima mai
curatA i mai build, sufletul de ardoare pioasa mai insetat ? Poate numai spintele strimte i frivole, mintile tarzii i inghetate, condamnatii fara speranth !...
Poezia Scripturii melancolica, naivA i nemeteugita, adeseori brutala,
deli nu poate rivaliza cu maretia poemelor arice, construite pe o facturA regulata din adincd stiinta, remane insa incomparabila ca efuziuni, de o fragezime
matinala, ca lirism innalt, ca o convingere rupta din cea mai adincrt inspiratie
subt care au vibrat sufletele omeneti.
Voluptatea celui care o studiaza e cu atat mai mare cu cat lumina e mai
intensa. tiina modernA ne pane la dispozitie mijloace ingenioase prin care
putem lumina sorgintea productillor marl' ale omenirii. SA aruncam asupra
poeziei sfinte o privire generala .i s cautam cu linite piatra stumps care 'i impodobete diadema ; sa ascultam aiurarile suave ale psalmistulni pe coardele
harper sale i cadenta ritmului estatic pe care inspiratul nabi o arunca in poeme,
toate cristalizand geniul poporului ebraic ; si deschizend In cucernicie aceste
paging, sa exclamam cu lord Byron intr'un cantec de umilinta : ,,In aceasta carte
augusta se alla misterul misterelor. Ah, fericiti intre toll muritorii acel carora
Dumnezeti le-a acordat gratia sa inteleaga, sa, citeasca i sa pronunte in ruga
cuvintele aceste! carti ... Dar e mai bine sa nu te fi nascut, decAt citind sa te
indoeti on sa nesocoteti.
II
pans la cele dintai rnanifestari posibile, putem stabili doue hipoteze, fiecare
din el ponderand In aparenta Intr'una din cele done marl. desvoltari : hipoteza
cosmo-filologica", reducendu-se in generalitatea sa la urmAtoarele trei puncte : un
epitet atribuit unui obiect natural i desemnand una din energiile sale; acest
epitet se substantializeaza, adica energia se deosibete de subiectul seri de inerenta,
i in cele din urma substantivul astfel format devine un nume propriri, adica
www.dacoromanica.ro
SFINTA SCRIPTURA
255
forta abstracts devine zeii ; acest zeu e inchipuit asemenea persoanelor omeneti
in natura, i devine obiectul unui cult; i hipoteza metafizica, al care' punct de
plecare e notiunea unei realitap transcendente, avend origina imediat in ratiune
ca facultate distincta ; aceasta notiune is un caracter concret, transforrnandu-se
nelor externe, au chutat sa le dea o sensibilizare oarecare, astfel 'neat sa respunda intrebarilor urgente, cu atat mai mult innascute in cugetul lor cu cat
procedag in totul inteun mod analitic. De aci partea dogmatica a religiunilor
arice se prezinta cu o eflorescenta bogata de mituri i halucinatii,repercutarea
ecoului naturii in sufletele acestor popoare adinc impresioniste. Fenomenele incomprehensibile luail forme nebuloase in fantazia lor, exaltate in stadiul de copilarie prin care treceaft de tot ce era reverie i misticism. Sueratul vintului
prin frunziul arborilor, cantecul valurilor, urletul unor cascade on al unor furtuni i mai ales descarcarile electrice produceati in mintea lor o stare neexplica-
bila de extaz i se prosternail in fata aces tor puteri oarbe i adinc a3cunse.
Totu0 partea mitich a religiunilor antice, creatiunile spectrale i poetice, au
in sinul lor un simbure de ordine i de adev8r. Deductiunile inchipuite sunt
legate printr'o coeziune sistematich regulata. Subt o incoerenta aparenta se
invhlue un element rational; dar aceasta incoerenta, la prima vedere, Incurca
firele cercetatorului. Nimic nu-I mai disonant in religiunea elinh decat innalta
conceptie a lui Jupiter criselefantinul i atributiunile primitive care fac din el
un glumet obscen urmarind femeile muritoare cu propunerile sale de amor ; Insa
alegoriile acestea nerationale, redate inteo forma suava i prosopopeica, simbolizeaza cand o forth fecundanth a naturii, cand o putere neinteleasa,cand vre-un
alt fenomen inaccesibil.
Conform momentului evolutiv, Arienii at faurit mituri diferite, pe urma
carora ail inventat teoril saii ipoteze metafizice. Prin mituri omul afirmandu-i
propria sa existents ca subject progresiv, ele se impart in mai multe clase din
punctul de vedere al obiectivitatii i subiectivitath lor sail al generalitatii i particularitatil lor : mituri cosmice, care au conditiuni objective generale consistand
in fenomme sail forte ale mediului ambiant, putOnd sa exercite asupra vietil
omeneSi o influent.a oarecare i concurand pozitiv on negativ la progresul social;
mituri etice, care ail conditiuni subiodive generale, dispozitiuni morale, manifestandu-se prin efecte practice; mituri istorice, care ail conditiuni obiective particulare, i mituri eroice, conditiuni subjective particulare. Ele au respuns la vremea
lor unor cestiuni arzetoare, dupa cum actualmente tiinta respunde cu siguranta
unor intrebari pe care le-aii satisfacut in trecut teoriile a priori ale filozofilor.
www.dacoromanica.ro
2r,6
SFINTA SCRIPTUR1
lot astfel gasim in Rig-Veda cultul naturii indivize reprezintat prin virgina
Aditi (aurora). Acest cult a evoluat cu timpul intr'o conceptie bizarrt, in care
la origina sunt adorati zei dosavirsiti, cultul herm,afrodizmului, ale carui urme
le gasim papa si In genesa ebraica : ',Asa dar Dumnezeil crew pe oin dupa
chipul
; dupe chipul lui Dumnezeti l'a treat; el 11 crea beirbat i femee.
tuate sacre. In Babilon serbarile acestui cult (van grozave petreceri orgiace,
consfintite in mod solemn chiar de preoti c'o ceremonie foarte pompoasa; stela
falica, simbolul Astarte', a remas mai pe toate ruinele marturisind generatiunilor viitoare timpul unor ticalosii ne mai auzite. Nocturnele florale la
Roma si serbatorile bacantelor erail de o licenta atal, de mare, 'neat analele lor
nici nu sunt de transcris. Profetii ebraici, mai ales, nu offata aiz avut de luptat
cu asemenea flageluri de bestialitate ispititoare prin erotismul lor ; de aceea si
aparitia lor e in unire cu decadenta morala a lui Israel, ei singuri vorbind in
numele unor principh etice modelate pe forma ascetismului celui mai auster.
Popoarele arice ail razboit aceste culturi nebunesti, cautand sa spiritualizeze cat mai mult religiunea lor. Poporul indic se prezinta in toate timpurile cu
tendinta precise catre un ideal moral si intelectual desavirsit. Vedizmul reprezintat prin cele patru sfinte chili: Rig, Sama, Yajur i Atarva-Veda, chintesentia,za oarecum conceptia unui principiu unificat, evoluand de la ideea unel zeitati
intreite, Varuna, Mitra i Ariamon, la dualismul reprezintat prin cele doue
principil, Indra, care mai in urma a devenit zeitatea supreme, marele demiurg
al vedismului, si Visnu, principiul creator, pentru ca ultimul proces al acestei
intelectuale evoluari se ajunga la simpla notiune a zeului Agni (ignis). Idealul
moral mergend pe urrnele unui ideal intelectual deosebit, cu cat o religiune se
prezintti cu o conceptie mai innalta a divinitatilor sale, cu cat e mai apropiata
de un respuns conform bunului simt asupra prime' origini si ultimei destinatil a
fiintelor, al universului si al naturii primului principiii din care emand, cu atat
accentuandu-se tendinta morala, cultul religios se armonizeazti cu aceasta tendinta prin practicarea si legiferarea unor formule corespunzetoare unor principil
www.dacoromanica.ro
UINTA SCHIPTURI
257
curat aloe. Poporul indic a realizat aceasta tendinta ideala; nu prin cultul bralimanismului, religiune formalists i liturgica, inconjui ata cu o pomp& de o obscu-
III
Caracterul semitilor find in general slab, el, in lupta pentru train, recurg
la subterfugil laterale. Inferioritatea for intelectuala fata de popoarele arice e
www.dacoromanica.ro
258
SFINTA SCRIPTURA
stilul abrupt, selbatic si violent, impropriii speculatiunilor metafizice on cugetarilor mai innalte. Religiunea for se prezinta subt o forma intransigenth,
sustinuta cu o ardoare nebuna. Semitul e intolerant. Izvorul religiunil for e con-
ceptia unitatii lui Dumnezeil, conceptie prin care pun capet la o multime de
explicatii cosmogonice i metafizice. Intoleranta for religioasa e manifestata in
adorati : Moloh, Baol, El sail, Elohim,
absolutismul suprem pe care '1 acorda z
lahve, Sabaoth, Adonai , El- Sadatai, El-Elion, Nebo-Dagon, Astaroth, Nergal,
Sucoth-benoth, etc., au o semnificare apropiata Si stint conceptii stranii, fulgeratoare, sAngeroase. In lipsa unor idei filozofice innalte, a unui cult simbolic, ponapos i extraordinar, religiunea for e mai mutt liturgics, si nu o pot concepe fara
autoritatea preotilor. De aci toata existenta for politica atirna de cea religioasa;
guvernamintul for e teocratic, tendinta for de train e cea patriarhala, regil for
reprezinta i o autoritate religioash; ei sunt demni misionari ai zeului suprem,
monarhi absoluti fanatici.
Poporul ebraic, ca cel mai inaintat reprezentant al rasel semitice. se infatiseaza in gradul ultim cu toate caracterele sale etnice. Analele istorice pe care
le poseda, ca si constructiile sale religioase, sunt documentate perfect. Cartea primelor sale revelatil e Geneza, atribuita cu Pentateucul legislatorului salvatorului for de subt impilaia egipteand ; redactarea for e insh mutt mai tarzie. Cele
mai vechi phrti ale Scripturii sunt Deuteronomul, cateva fragmente din celelalte,
cartile aliantei, poruncile decalogutui cantecul triumfului, aceste doue din urma
datand cu siguranta de la Moise; celelalte se intilnesc pentru intaia oars abia
Cartile originii ne transports in timpurile cele mai vechi
pe la a. 900 in. Cr.
ale lui Israel. Cam prin a. 2000 in. Cr. si-au facut aparitia in Africa, subt forma
dupa cum Chaldeil credeail intr'un stramos suprem, Orham, Ab- Orham, tot
www.dacoromanica.ro
SEiNTA SCRIPTURA
259
astfel si Ebreil-israeliti 111 -air fau.rit numele, patriarhului for de origina Abraham.
acest sef energic, alesul lui Dumnezeil, Iacov sail Israel, dadu o alcatuire mai
precise poporului ratacitor, ba inch fiul seil ajunse demnitar puternic in Egipt,
cu atributiunea sa de tsafnath-panea,s sail tilcuitor al lucrurilor ascunse. Dupa
esirea din Egipt, abrahamizil 's1 reiail drumul spre tinuturile asiatice pe care
le-ati parasit ; inlluenta egipteana se resimte Irish in cultul ebraic prin adoptarea
catorva forme rituale, cum ar fi : sarpele de arama (nehustan), cultul vitelulul de
aur, area sfinta, etc. Dar Iahve 'ql intarise demnitatea suprema si rolul seil de
conductor al poporului israelit, eel dinthi ales intre natiuni pe care insa nu
lipsea s-1 incerce cu plagi si boale molipsitoare. In timpul conducerii lui Moise
israelith s'ai1 rezvatit in mai multe rinduri, lush aceste turburari ail fost innabu-
site cand prin teroare, cand prin ajutorul institutiei armate a levitilor care i-a
remas credincioasa. Rolul Ebreilor de cuceritori al Canaanului e foarte natural
pentru cea mai mare glorie a lui Iahve; de aci resunti, aceasta poezie brutala :
,,Va domni peste natiuni, va respindi cadavre, va sfrtrima capetele in toate
art poarta in ele ceva de misterios si de trufas. Pe inaltimea Sinaii s'a nascut
rigida teofanie a Dumnezeului ebraic, pe innaltimele acestul singuratic masiv, subt
un cer mereil de o sticloasa transparenta ; tabloil sever, sever ca si zeul care '1
locueste, e uneori turburat de furtuni nebune; dar si vintul suerand capeta accente funeste, tremura cu glasuri supra-umane. Tn aceste tinuturi s'a nascut la
Ebrei ideia unui scheol al spiritelor sail refaim, un fel de tinut intunecos, unde cei
www.dacoromanica.ro
260
SFIN FA SCHIPTUR A
tone ; dar bogatia i aurul se reversase din bel.ug pe sanctuarul in care se oficia jertfa lui Iahve.
Odat& cu constructia templului se face inceputul unei redactari scriptice
a 7hore7. In a. 850 Thora se redacteaza, In doue variante, cate una in cele doue
regate schismatice dupa. Roboam : o varianta ehovist& in regatul nordic coprinzend car Ole alianlil i o variant& elohista coprinzend poruncile decalogului in regatul Ierusalimului. In acest timp apar aceti nabi, profetl reactionari, oameni
stranii, enigmatici, caracterizati prin viata for sumbra i ascetics, i in ale ctiror
inspiratii dreptatea i clernenta divina patrund cum nu se mai vede pildrt la
vre-un alt popor. Legendarul Ilie i discipolul seta'. Elisett, profetizand curagioi
In contra regilor care alunecaser& in erezia unor culturi straine, incep incetul
cu incetul s& accentueze parte din ideile mesianice, vagi, nebuloase, idel nascute
cu abizul spre care Israel aluneca, mai tarziu bine desluite
BucurA-te fiica Sionului; scoate strigate de bucurie flica Ierusalimului I
'data regele -Lei" drept i cuceritor, umilit, cAlare pe un magar i pe un manz ;
nici care in Ephraim I_ nici cal in Ierusalira !... nici arcuri de razboiti !... El
,,va face pace printre popoare ; imperatia sa se va intinde de la o mare la alta
qi de la un fluvid la marginea pamintului.
In timpul acesta Asiria facendu-i aparitia in Iudeia, profetii inzestratt c'o
sagacitate minunata, prevedeail rezultatele influentel sale. Osea, scurt, aprig, biciuitor, asvirle blesteme In contra dominatiunii asiriene; mai ales dupa caderea
Samariel, lsaia cel mai aprins dintre profeti se ridica in contra cotropitorului c'o
fort& extraordinary. Ajutat i protejat oarecum de regele Ezekias, e1. i cu talontatul seu contimporan Michea izbucnesc in imnuri violente, pe un stil nervos, ritmic, cu modulari infinite : cand melancolice i plangetoare,,cand surde i meta-
lice, cand urland de turbare, cand anatemizand cu o bucurie feroce. Ada sunt
construite operile acestor vizionari pasionati ; n'ad acea strinsa logic& i unitate
pe care minunatul popor elfin a ajuns-o in marile sale opere, nici geometria
tehnica a epopeelor ariane in general; cu intorsaturi multe au aspectul unor
torente ametitoare care vuesc prtibuOndu-se dintr'o innaltime imensa. Cantarea
cantarilor, admirabila carte a lui boy, precum i multe din cantecele monotone
i triste ale psalmistului dateaz& din acest timp.
Captivitatea babilonica, a fost pentru poporul ebraic o frumoash epoch de
inflorire literara. Ea fu precedats de aparitia mai multor profeti : Nahum, Sofonie, Habacuc, i mai ales a uriaului Ierernia, un om tenace, resemnat si sublim
in dezolare, ale carui declamatiuni nefaste saluta pe regele Babilonului, ivit in
orizont ca o furtuna mare ; el a vezut decaderea patriei sale, i a privit injosirea
lui Israel ascunzendu-i privirile ; profetiile lui relate in exclamdri teribile, elucubrafiile lui atat de sinistre poart& o march singulard. Dar Sionul a fost robit
"din cauza reutatilor sale ; micil set copii fost-ad dui captivi de catre dunaan.
fost scoase ; conducetoril lui as devenit ca
podoabele fiicel Sionului
,,cerbii care nu mai gasesc pauni, i s'ad dus fara putere subt acei care 1-aii
urmarit Ierusalimul a pecatuit gray; iata de ce a fost dus in robie,,,
www.dacoromanica.ro
SANTA SCHIPTURA
261
rul car iii Migna impartita in ease Orli sail sedarim. Discutiunile acestor carturani luau cdteodath intinderi marl' in beth-hammidrag, unde zile Intregi se trata o
tem6', propusa. Singulara carte Pirke-aboth, care a intrat in compilatiunea
phstreaza numele celor mai renumill doctori din aceste timpuri ; 111sa scriptura Ye-
chiului Testament, aa cum o avem not astdzi, s'a canonizat mult mai tarziil de
naterea lui Cristos in baza multor versiuni existente, fie din traductiunea alexandrilla a Pentateucului, fie din scripturile mai moderne ale rabinismului, in acele
timpuri supuse atator exegese Intunecoase.
P. DANIEL.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
II
I. VACARESCU')
(1786-1863)
,a ogofi.i.tul I. Vacarescu s'a na.scut pe la sfirsitul veaculul XVIII i a murit- in elate foarte
in anul 4863. Boer, versat in clasicism, cu un suflet bland si sentimental, a lisat
J inaintata,
o opera poetica foarte variata. Prima edilie a poeziilor sale dateaza din anul 1830 si formeazi o brosuri de vr'o 50 de pagini, pe care se resfira vr'o 15 poezioare. Ultima editie
formeaza un volum de vr'o 500 de pagini, in care e adunata mai toata activitatea lul.
Intr'o vreme, in care la noT maT tots aveati in materie de poezie o conceptie nelimurita,
,.
din cauza ignoran %ei pi orientalismuluT care ne intarziase atat de mult, Ilgura pe care o profilam resare in pervaz cu maT multi intensitate decat contimporanil 861 in ale muzel. Vicirescu intrupeazi
in intelectualitatea luT toata gindirea 1i simlirea acelor vremuri.
Familia Vicarestilor se ridica in timpurl vechT Orli la descalicare. Odobescu ne spune in
articolul sau despre Poetii Vaccire0i: .... Printre tovarasii lul Negru-Voda se zice ca ar 11 fost si
njunele Negoita, domnesc cucon al lul Dan, Voevodul Figarasului at nepot de sora al cipeteniei
Romanilor ; acesta intemeia sate si bisericT, 12 pe malurile Dambovitei, coprinse de dinsul; el
navu sease fete si doT feciori: Radu i erban, cirora le Iasi mostenire cu numele de Vactiresti, scu/qui parintese ce purta gravat pe dinsul Cetatea Fagaraului, pe care filfiea o acvila alba, ernblemi
de imaculati putere si prapurul purpurifi cu zicerea Virtus, scrisa cu litere de our ".
Mai ales caracteristica acestei familii e cultivarea artelor frumoase, care pare o ereditate
1) Bibliografie Poezil alese din ale D-114 mareluT Logofet I. Va&irescu (1830, form. 16 ); Colectie din poeziile D -luT marelut Logofdt I. Vadirescu (1848 In 8 ) c'o prefaVi de Voinescu II; A. Odobescu: PoetiI Vacarestl (Ilevista romAnii, an. I).
www.dacoromanica.ro
266
stramoseasca. Banul Ienache Vacarescu a scris prima gramatica romaneasca 4), insotita de un
tractat de metrics sl de o colectie de poezil ; urmasii set', Clucerul Alecu Vacarescu si Vornicul Nicolae Vacarescu, au cultivat cu predilectie literile. Dar aceasla sorginte poetics se limpezeste si mai
Line in Logofetul I. Vacarescu.
Cugetarea lui e upara. Poeziile-T sunt viorele azurate, for! de camp dragahise. Aceasta
ne indreptiltete sa staruim asupra delicatetei sufletului sell. Inamorat si vaporos la inceput, mai
tarziu viril si eiitusiast, in totdeauna tnsa a purtat par'ca nostalgia unui peisaj linistit, in care visele
in! fluturad in voe.
Poema sentimentala Primavara amorului nu Math contureaza aceasta placere a sufletului sett, de a'i odihni ochit pe alba perspective a unui intinq.
Se intinde o campie
De subt poale de Carpat!,
Camp deschis de vitejie
La Romitaii laudati.
Pe un virf de delisor
Pe muntisor albeste
Casuta ce pretuesc;
Stanca pe ea domneste
Juru-I imprejmueste
Un crang de lemn cainesc.
Tremurator la glasul amorului, Vacarescu iubeste vag; cu preciziune niciodata nu stabileste o norma In patima lui, inert din acest punct de vedere, mai putin decat la Logofetul Conachi,
preluim in versurile lul nectarul iubirii. Se aprinde si el 'lila de pajul dulce al amorului, fad
insa ca s theme cu atata ardoare sfirsitul si eternitatea. Sufiet infocat, Inima ranita, Dorul
deplin i cate Inca, poarta in ele urma amoroasel inspiratil, mai mult sad mai putin intensive, mai
mult sad mai putin fugard.
Cine a spune va putea
Ce este patitha mea?
Nici moarte nici viata e
Void sa cer dar nu slid ce
Insa noaptea patimesc
N5i-ml place ceasul de chin...
place ceasul de chin" ii place deliciul acestel suferinte, voluptatea acestel
durerl, dupe care Eminescu suspina mai in urma:
i cat de mult imi pare red
Ca nu mai suf.& Inca.
i) Tipirita in doue ediVI in 1787: una la tipografia episcopiel Ramniculul i alta la Viena in tipografia lul Iosif, nobil de Culbee.
www.dacoromanica.ro
267
In cale 0 asteapte...
La rind Romanilor veniti
Mergeti pe calea dreapte.
Vulturul tot viteaz In zbor
Ca puil set ve poarta ;
Aripa-I sparge orice nor
Nu ye temeti de soarte L..
www.dacoromanica.ro
268
Activitatea lui Vacarescu Imbriitipaza, Intre allele, i cavte-va traductif dupa tragicii
francezi, cum ar 11: Britonicus (1827), Ermiona (1831) si Regal (1832),toate croite in versuri
si care ail fost pnimele piece de teatru In romaneste ce s'ail jucat pe rudimentarele scene ale
timpului.
* * *
-*e+et
www.dacoromanica.ro
IC 0 A NA
u glas blajin ca de fecioara,
Cu chipul ginditor si trist,
Cand te-am vezut intAia data
Mi s'a parut ca ved pe Christ.
www.dacoromanica.ro
ATUNCI, AZI
0.1.1..1.
ANNA LINTA.
.--0Z;NGN.--.
www.dacoromanica.ro
CR ONIC A
LITERARA I ARTISTICA
...........
rincipide fundamentale ale istoriei de A. D. Xenopol. Respingend conceptiunea idealismului de aprioritate pe care Kant it apnea spatiului .i timpulul, D. Xenopol infra Intru
cercetarea vastel probleme, de la rezolvarea careia atirna certitudinea i folosul istoriei,
i anume : a relatiunil dintre timp i split*" i fenomenele sociale. Insistand asupra legilor
fatale, in complexul acestor fenomene coexistente i succesive, savantul autor se incearcA sa fixeze
cadrul de Imbratiare proprifi zis al tiintelor istorice in deosebl de cele teoretice.
Melodic i lamurit intimpina obiectiunile ce se aduc In contra caracterulul tiintific al
istoriei, citand pe Stuart Mill, Bain, Schopenhauer, Seignobos, Thomas Bull, etc., i cauta se
aeze istoria pe temelil profunde tiintifice, intru cat ea tinde la descoperirea adeveruluI i a explicard NI cauzale. ApoI, In ce privete scopul istoriei, D. Xenopol insists asupra istoriei i patriotismului, asupra istoriei-censure, asupra istoriei descriptive, rezumand In concluziunea sa urmatoarele patru principil fundamentale de discipline tiintifica In conceptiunea istoriei : 1) factorii statornici ai istoriei, care preyed la desvoltarea deosebitelor grupe din care se compune omenirea ;
2) puterile istoriei, care determinA aceasta desvoltare ; 3) materialul istoriei, asupra caruia puterile lucread, i 4) senile istorice, rezultatul actiunei puterilor asupra materialulul istoric.
Aplicand evolutionismul faptelor istorice, dupa cum perfect se apnea faptelor biologice,
D. Xenopol nu se unWe cu pArerea acelora care trimbiteaza decadenta noastra. Din contra, d-sa e
adinc convins de mersul progresiv al omeniril i civilizatiunil actuale, care "cu tiinta drept faclie,
nu este Inca cleat la Inceputul drumulul pe care are sA-1 calce a .
Dupa ce starue asupra puterilor care ajuta formarea diferitelor curente de desvoltare socials, dupA ce studiazA marile legi care conduc mersul progresiv, precum i legile sociologice In
conflictul for cu istoria, citand pe Greef, Comte, H. Spencer, Lacombe i Tarde, cumpanete valoarea
www.dacoromanica.ro
272
CRONICA
tutulor acestor legI sociologice, aplicate istoriei, cum ar fi legile de evolutiune religioasa, politica,
legile fonetice si filologice, si in urma studiazi materialul istoric.
In seriile istorice cumpanecte ideile obstesti si acelea ale succesiunil, precum si producerea acestor seril; apol stabilecte elementele de capetenie ale istoriel: reproducerea faptelor succesive, inlantuirea cauzala, materialismul istoric, etc., terminand cu stabilirea faptelor si cauzelor for
prin inferenta.
Iata, in rezumat scurt, coprinsul acestel cArti de eruditie, in care la fiece pas resar citati
autorY clasici si modern!, combatut! sad sustinutl cu multa putere de argumentare. D. Xenopol e
destul de cunoscut in lumea savants din tail ci din strainetate, incat elogiile noastre ar 'Area
superflue. Tocma! !ma pentru ca valoarea d-sale este recunoscuta de toga lumea, cartea d-sale :
Principiite fundamentals ale istoriei, probeaza inci data ma! mult justetea acestel recunoacteri.
***
Chipuri fi graiuri din Bucovina, (un volum de 168 paginl, tiparit in Berlin, 1900), de
Em. Grigorovitza. Acest volum de nuvele, 12 la flume'', se infatiseaza cititorulul cu un aspect de
singulars originalitate.
In graiul bucovinean, provincial, dar frumos pentru no!, D. Grigorovitza manuecte condeiul cu dibacie. Impresionist si cumpanit, d-sa nu abordeaz& subiecte vaste, nici situatiuni complicate. Alcatuite din c &teva schite, precizeaza In doue-trey rindurl zbuciumul de patim! ce izbucnecte in stnul eroilor sel. i tot! acesti erol aunt oamen! simpli, terani bucovinen!, ovreY semi ci
rutenl, pe care Ina 'I zugraveste subt aspectul for particular.
Ca un model de limbs, sa luam un exemplu din nuvela Mila Precistei, and Smaranda,
trAdatli de iubitul ei, istovita de durere ci aproape moarta, a venit la manastire sa se roage pentru
ultima oars : ni la icoana Precistel din naos a cazut ispitita fats ca franta pe genunchi ci cu mai'mile rezemate de stilpil mit! a! chipulul dint, in lumina rosiaticii a candela ce ardea deasupra,
a stat dintru intai mute ci prapadita de suferinta crude, facendu-si incet cruce dupa cruce. Apol
nail nAvalit deodata. Ain peptul apasat al nenorocitel durerea naprasnica si Ara margin!, si ochil ei
',ad izbucnit in lacr6m1 ferbint! ci amare. Abia a gasit numal cat atata putere sa scoata dupa o
nvreme din gull cuvintele : Maid prea curate .... pune capet chinurilor mele .....
Iar ca un model de puternica impresiune, ni se pare sfircitul din Jupin Toiba care esea
nin ceardacul din inaltime, punea trimbita cea lungs la gura si trararga cantecul vechit al GerylnautuluI in cele patru party ale lumil, de se auzea tocmal la rabinul minunilor din tirguletul Sadangura, dincolo de apa PrutuluTig. Nelogic Insi ni se pare desnodamintul nuvelel Dragoste in pipet',
clici in popor nu se poate intimpla ca tatal ginerelui sa se insoare cu mama mirese!, aceasta legatura ar ii considerate ca incestuoasa, la no!, cel putin.
In luna aceasta big volumul D -luI Grigorovitza sta in fruntea lucrarilor literare ; de aceea
11 recomandim cu caldura cititorilor noctri.
EM. SEREA.
TEATRUL NATIONAL
---
Opera romans
Luny seara, 6 Martie, Opera romans si-a inchis stagiunea, dupa ce a dat, in decurs de patru luny, 45 de reprezentatiuni in loc de 60, ci avend
lucru ne ma! pomenit in analele teatrului
nostru
un deficit de 74.000 de lel.
Acest fapt cu drept cuvint a uimit lumea care se intereseaza de ale teatrulul, si cel mai
putin uimit nu este d. ministru al instructiunil publice, care se vede in obligatiune sa acopere acest
deficit si care va fi nevoit, neavend de uncle sa is atatia ban!, sa tears Camerel un. credit special.
Camera, considerand a a votat destule economil prin micsorarea pensiilor a citorva veduve ci b6tram! care avead cutezanta sa ridice din casa Statulul cute o suta-doue de lei pe luna, subt cuvint
ca Statul se folosise douezeci-treizeci de an! de munca facuta de sotil for sad de ei insisi, va vota,
cu sad Para voe, aceasta bagatela, pentru a reincepe la anul acelac lucru.
www.dacoromanica.ro
CRONICA
273
Aci, o parenteza. Revista aceasta nu face politics i Cercul nostru numera printre
membriT sel personalitatI din toate partidele i grupurile care guverneaza sail vor guverna aceasta
tail. In momentul de fate, doi din membril cabinetulul sunt membri aT societatil noastre i
membri activl chiar, care binevoesc a scrie:inteadins pentru aceasta revista pagini remarcabile,
pe care, suntem siguri, nu le uita cititoril notri. Dec!, once critics din parte-ne nu trebue privita ca o razboire impotriva guvernulul, ci ca o rivna spre mai bine de care tot! suntem insufletitl in
domeniul arteT, i aci in deosebi, in ceeace privete propticirea scene! noastre dramatice i lirice.
Aa dar remane bine inteles ca ceeace criticam nu este actiunea guvernului sat a cutarui
minister, ci administratiunea nechibzuita a directiunil operel romane. Ministerul instructiunil pu-
blice a voit s faci o incercare: s imparts directiunea unica a teatruluT national in done directiun! separate : aceea a dramel i comedie! i aceea a operei. A priori, oamenil competent! at declarat ca aceasta organizatiune nu putea da roade bune, i no! unit ne-am dat parerea aceasta chiar
din capul loculul. Dar nimenl, nici chiar cel mai neinduplecati adversari a! incercaril ministeriale
null inchipuiaii ca stirOtn1 sa le dea pana inteatat dreptate : 45 de reprezentatiunT in loc de 60
i 74.000 de lel deficit I
Marturisesc din parte -m! o curiozitate Para astimper de a vedea expunerea de motive a cererei de credit pentru acoperirea acestu! deficit ; ea singura va fi in stare, nu me indoesc, si me domireasca ; caci toata aritmetica mea nu ajunge la nici un rezultat luminator. Trebue si v'o atern aci, negru pe alb, dad nu ar fi decat ca sa-mi respundeti cu zicetoarea : Socoteala cocoanel i punga boeruluT.
Ia vedetT: cheltuelile serale ale operel romtine, astfel cum le-a stabilit directiunea eT prin
budgetul sell special, erau de 2.200 leT, adica pentru 45 de reprezentatiunT 99.000 de leT.
500 n
1 000 n
68.300 n
Total . . .
adica mai putin cleat excedentul.
Dar, fie socoteala de 71.000 de lei, adica intregul excedent 1 Tot nu a jungem decat sa
echilibram budgetul cheltuelilor cu al veniturilor, sa eim, cum zice negustorul, tanto pe tanto.
Daca e aa, deficitul de 74.000 de lei de unde ma! resare?
El I vedetT, aci mi se incurca aritmetica. Socoteala cocoaneT e limpede ca buns dimineata ;
bob numerat, una i cu una face done : n'a avut de platit pe ce a tirguit decat 170.000 de lei, dar
din punga boerului o sa lipseasca 74.000 de lei mal mult, adica cu totul 244.000.
Pentru ce ?...
Grozava o sa fie expunerea de motive dad me va domiri de cum s'ail cheltuit acetI
74.000 de le! 1
1[9e.
A. DAVILA.
I) Teatrul National posedA un stoc bogat de stofe si un atelier de croitorie bine instalat. Confectionate aci,
costumele acestea ar fi costat eel mutt 3.000 lel, si, in once caz, ar 6 rams averea teatruluT, pe cand ele au costat
10.000 si se vor porni Inapol la Milan.
2) Teatrul National are un atelier de decorurl bine organizat, un pictor plata 6.000 de let pe an, dol
pictorl ajutorT si treT timplarl. Decorul de care e vorba ar 6 costat cel mult 2.000 leT, pretul materialulul, In loc de
14.000 cat l'a plAtit diractiunea opereT.
www.dacoromanica.ro
REVISTE
a philosophic d' Auguste Comte de L. Levy-Bruhl (1 vol. in 8 din Bibliotheque de Philosophie contemporaine, Felix Alcan, Paris). Autorul acestel carti iii -propune sa studieze in mod
impartial sistemul de filozofie pozitivista pe care 11 reprezinth Aug. Comte. Intrebuintand o
metoada tiintifica, D. Levy-Bruhl incearch ss scoata in relief ideile dominante ale acestui
sistem filozofie, precum i strinsa afinitate care leagh doctrina lui Comte cu micarea tiintelor naturale, istorice i sociale.
L'histoire de Part dans l'enseignement secondaire de Georges Perrot (Chevalier-Marescq). 0 carte utila pentru complectarea educatiunii tinerimil. D. Perrot se plange de putinul in-
www.dacoromanica.ro
275
teres ce se acorda in coalele secundare istoriel artei clasice ; d-sa ne arata cat de trebuincioasa
Revue de Paris-15 Februarie. D. H. Bergson '1 continua studiul sefi psichologic Le rire,
in care cauta comicul in actiuni i situatiunl. Studiind efectele scenice produse de piesele lul Moliere,
Labiche, Sardou, etc., D. Bergson le explica prin repetirea, inversiunea i interferenta serials.
Frederic Masson ne di cateva pagini din volumul seu apropiat Napoleon et sa famille, tratand
mat cu seams despre Princesa Paulina. D. L. Levy-Bruhl, in studiul sell Flaubert philosophe, gise0e oarecare secrete afinitati de natura intre Flaubert i Montaigne, pe care autorul educatiunii
sentimentale l'a numit el insu1 nson Ore nourriciera. Georges Bourdon, insarcinat cu studierea
organizaril teatrale din diferitele ter! ale Europe, i-a inceput cercetarea cu Anglia, i intr'un amenuntit raport ne expune situatiunea teatrelor engleze, administratia i constructia lor.
Nouvelle revue
15 Februarie. Contele de Mony, in excursiunea sa artistica prin salile
muzeelor din Berlin, se oprete mai ales la coalele italiene, pe care le analizeaza cu multa cuno-
tinta. In articolul sell Le theatre italien, Judith Cladel, repropaza scrlitorilor italieni de graba
pe care o pun in scrierea pieselor de teatru, toate cu subiecte superficiale i prea mult de actualitate.
Revue des deux Mondes din 15 Februarie are un articol semnat de Generalul De la
Rocque, Schicci a. unei programe navale in 1900, in care discuta obiectiv organizatia marine! mililitare Iranceze, precum i neajunsurile el. Arata ce rol insemnat de ofensiva qi defensive va juca
aceasta marina intr'o conflagratiune viitoare. A. Dastre are un articol asupra crioscopiei i aplicatiilor
sale himice. Crioscopia fund studiul corpurilor bazat pe temperatura for de congelatie, are un domenit foarte estins, de oarece multe corpuri nu sunt solubile in aps, i nu exists lichid care sa nu se
congeleze.
Quinzaine-16 Februarie. D. Faguet are un studifi judicios asupra lul Ferdinand Brune.
tiere, in care gasete o rani personalitate filozofica. Ideile sale sociale se invirtesc imprejurul a
doue puncte: patria, armata, care duph Brunetiere formeazi mai mult obiectul unei traditil i gaseqte ca trebue se iubion patria in militarismul s6d. Carl Murr insists asupra politicel viclene a
imperatulul Wilhelm al II-lea al Germanic!, care n'are altceva de stop decat sa intemeeze un
sfint imperiu roman.
Journal des Economistes-15 Februarie. Remarcarn in acest limner o eminenta analizA a
ultimel opere a lui Zola, pe care o face D. Frederic Passy. D-sa ne spune: nCartea D-lui Zola, cu
toate defectele pe care i le imput, este in total, cu inspiratiunea sa intentionala, o carte moralagg.
*i ma! departe, Wend portretul autorulul insup, di probe de mult entusiasm i de multi patrundere. A. Barthelemy semneaza articolul sea important din punctul de vedere economic, intitulat :
Indiile orientate i cestiunea zaharului, in care slabilete cu date certe statistice peste produc-
www.dacoromanica.ro
276
tiune, resursele, valoarea i comerciul acestei culturi in indiile occidentale. Mal gasim un articol
de D. Ernest Martineau, in care se releveaza contradictiile socialismului.
La Revue de l'art ancien et moderne (10 Martie), coprinde pe lingi un numer de ilustratil din Montigny, Lampi, Angelica, Van Dyck, etc., un articol asupra statuarului Montigny, de
Henry Marcel, pe care autorul vrea s-1 scoata cu drept cuvint din uitare, un altul asupra frescurilor lul Angelico, de la Florenta, o dare de seamy asupra expositiunil Van Dyck etc.
* * *
Die Zukunt are un articol scris cu multi elevatie qi semnat de Maximilien Harden, in
care se analizeaza raporturile existente intre Germania si Anglia. Aceste raporturi provoaca autoruluT multi manie si le apreciaza in termeni cam putin satifacetori pentru Anglia : nAu trecut zilele diplomatiel fine ni la Palmerston" si na la Castlereagh". Balfur ar prefera mai bine si re',mina in plicutul sed neo-misticism. Cat despre Chamberlaine, a fost indestul de pedepsit pentru
nincercarea sa de a trata politica ca pe un om cu bani".
Remarcim seria de lucrarl a cirei publicare a tnceput -o editorul Cronbach din Berlin, care
in totul va fi un rezumat al intregel mipAri intelectuale germane din acesti din urmii ani. Prima
colectiune triceps cu Muzica germand in al XIX-lea secol, de Dr. Max. Graf. Rezumatul stabileste urmatoarele perioade : 1) Beethowen ; 2) Schubert; 3) Weber ; 4) Renasterea beethoweniana ; 5) Wagner si Listz, i 6) Brahms Brums.
D. RIVEANU.
www.dacoromanica.ro
CANTEC DE CLOPOTE
.......
z /2n clopot a limbil batae
6- ) Vestea ca-I la rniljoc de zi.
Un porn de Cra,ciun in odae.
Asa-mi incepui di cararea,
In peptul mein tiller suflarea
Asa se urzi.
www.dacoromanica.ro
278
CANTEC DE CLOPOTE
Tovar4 pe drum.
,,$i 'n ziva-fi din urma, cantarea
De clopote tainic venind
Din cer, s-li aduca 'napacarea,
Ca biata to inima toga
Topita de jale sa poatA
S'adoarmA zimbind.
CARMEN SYLVA.
www.dacoromanica.ro
N. GRIGORESCU
Is
.00
www.dacoromanica.ro
UN TRECUT DEPARTAT
I UN APROPIAT VIITOR
0 CUGETARE
1......1.111.
In Cartaginea cea omnipotenta cats sa fi fost, ca si in omnipotenta Londra, multi Chamberlain'1, pungasI internationalI fanfaroni.
Delendae I
B. P. HASDEU.
www.dacoromanica.ro
IN TERILE ROMANE
..-.........
natiune are doue marl datorii : A cunoaste trecutul seil, a respecta memoria celor ce si-ail sacrificat avutul, activitatea, sail viala pentru ea.
Neindeplinind aceste doue Indatoriri, o natiune, in cazul cel mai bun,
va vegeta.
Ali cunoaste trecutul, pentru o natiune, este 0.-I trage in mod logic si
consciii linia de urmat in viitor. Intunerecul va dispare pentru ea; trecutul, cu
toate suferintele sail maririle lui, 'I va lumina viitorul. Aceasta e legatura istorica,
as putea zice fatala, a faptelor omenesti.
A nu o cunoaste, e a voi sa fact o caletorie care termil departati si necunoscul at fericirii, fara busola, pe un ocean nesfirsit si totdeauna in stare de
furtuna sail acoperit de neguri.
A respecta memoria eroilor, filantropilor si patriotilor, este a se innalta pe
ea insasi; este a cultiva sentimentele si actele cele mai frumoase; este a 'lieuraja si pe altil la fapte bune; este a plati prin recunostinta cele mai frumoase
insusiri ale inimilor de elita.
Cand o natiune ar cunoaste bine viata martirilor, eroilor, scriitorilor, invetatilor si conducetorilor sei destoinici, si ar avea cultul acestora si deplina credinta in Dumnezeil, ea ar fi in fruntea altora.
Oricat de mica ar fi ea ca numer, forta sa ar fi nelnchipuit de mare; actiunea sa moralizatoare si de propasire MIA seamen ; buna sa stare materials"
incomparabila ; existenta sa asigurata.
A fi, depinde de imprejurari independente de noi. Asti sa fil, depinde numai de noi.
Acel ce still sa fie,si e rar lucrul intre indivizi, dar Inca intre natiuni
exista in adeveratul sens al cuvintulul; voesc, prospers, produc, sunt utili ; mai
mult : sunt indispensabili omeniril. El, infinita minoritate, caleuzesc de fapt majoritatea cea numeroasa.
A fi, este viata material& : minerals, vegetala, animals. Asti sa fil este
viata spirituals : omeneasca.
Omul este sin gura flint& paminteasca, muncita de dorul necunoscutului.
www.dacoromanica.ro
283
./i necunoscutul este totul.' Asti sa fii, in intelesul de mai sus, se impune deopo-
77
17
www.dacoromanica.ro
284
,,Ne inscriem in contra asertiunii ca numal de la Gheorghe Lazar si Gheorghe Assaki reincep scolile romane in acest secol. -7- Ca prin acestia
se organizeaza scoala dupe un sistem european, e lucru dare.' de orice contestatiune, dar ca n'a existat inainte de el scoli romane in acest secol, orica au existat numai scoli grecesti, iata ce nu admitem si le vor dovedi mai la vale un sir
destul de mare de documente 1).
Dace Gheorghe Lazar nu a treat nimic nou, dupe cum pe nedrept se sustine, are insa marele merit de a fi legat iuelele lantului rupt si de a fi facut lucrul mai sistematic, deci mai temeinic. Do aceea si numim not acea epoca importanta : Epoca renagerii i nu a nasterii noastre culturale i natiouale.
In aceasta mare miscare catre vials a neamului, doue marl nume trebuesc pastrate : Gheorghe Lazar in Muntenia si Gheorghe Assaki in Moldova. Ini-
tiativa particulars se puse indata si ea in miscare, cad de fapt ea, pusese totul
in miscare, smulta inertiei de cateva suflete luminate ale neamului, si darurilor
facute numai cu scopuri bisericesti, urmara darurile facute in mare parte cu
scopuri mixte, sau numai pentru scoll.
I) Istoria scoalelor de la 1800-1864. T. I, pag. 83. Bgeurest1 1892.
www.dacoromanica.ro
tuv.
voCrIc
''.1i4\1\.
.14,t'Vd.rt
;Meru-Mit" Or Arte,e--'
/;
v.
oat )
ILt=7201110.10rm-ari2
h*uiti
f ..... elica,tafas.te
eat, olit,
;1.8
fl.raa
fal,o;
: 1. Jam.,
yr ..e..latitele
tlr.
0000000
I. In .C1..35
M.O.
fiat f. o9o4i
..... :et .
3rpe 1111.
......
?..y.soi jp.:,:.stratt
es. o ..
ro
01.4,30.0
i
S
ror AirarpoWe,
50.. Y.-
116
.
%.
r0 Ii.19a56;
stns.I,/
.).!
47,
'be,
/:.
6)i.t.cfart.e.
eoosevo.
01V.
am,
4. v04 oil..
,f...;.ta
ssp,s i
iS
q.; jo...41,sit
. 11..x; ......
vet fi tear.
3i ...as Ii
41;
".
On.ore
.1. a ...I,.
... ! .
ft?
Aired, .
xl .
.....
bet.
or
r.aarrortearpClta:,7:J,:,,,,,
dorm!.
.
j0.0 acula1.1.11 Ntis.i. (.rata In
.....
gins; Jr& mars.; .ene. Jr ystail.lia C;oe
3.1
.....
aft,
eat:, 0,
00.; . J. S.11". J
....... helar ar
lionjellottofa
Oa a Oa ft.
litaaat
00..0; xi ye Akt.1
14111itta,
r.
A:41.W Inter,
1111-
"{AM .
l't
0.1,t.0 a ....a. talet ($)
cel{.71,ej.,;.01..311
411alet3 ..... .
I5 on In
IX.
IL.< fact a
ON- S,..ps..,;1,
J. yt.ieqe'e ;
veto
,rorofaiIiPS
Sti9.1
II
im,i,4 18 .
04..11.;
y.,1"....1, o!%.;
foga*
af.rloalt
4<
a..
be birrt!iaarar. .
?0;,.,
at
a, 'Wreak.
0000
S,106114.1o,
.
IS'I
3s C1100} V111011.60gre,
www.dacoromanica.ro
285
Numeroase sunt colile zidite saiz intretinute numal din jertfele oamenilor binevoitorl.
Ministerul instructiunil i cultelor ar trebui sa se decide. odata, a uni la
un loc toate numele acestor oameni de bine i roman de inima, in o publicatie
adeverat monument, ridicat marinimiei, evlaviel i patriotismului lor.
Serbatorirea lor va fi serbatorirea neamului. Cinstindu-i pe ei, vom cinsti i iubi
mai mult Cara.
spue tine sunt, ce cugetadata mai cugetail, i ce vor dace. mai aveau vointa. Credin .in Dumnezeil era scoborita la o injosita specula; rugaciunea
chiar, facendu-se in limba speculantilor de cele sfinte. Dreptatea era pentru toil,
afara de Romani; cinstea pentru to i, afara de el ; viata ware fara munca, cu
catig si in belug pentru top, afara de el. Toti domneaii, toll petreceail, tote
chefuiaii, se ingr4eaii, robeaii i blestemaii pe seama Romanului, injurandu-1,
despretuindu-1 i strivindu-1 fa'ra mils subt picioarele lor. Iata cum ne putea ennoate oricine subt aurora inceputului acestui secol de dreptate, lumina i tiintal
Dar, find ca-ml propun a vorbi de coli, se. me opresc la ele.
Statistica pe 1897 ne am:4 a am avut 1) :
197 coll de ba'eti, 192 coli de fete, 3.471 coli mixte i 113 coli de ce.tun. Aceste coll dispuneaii de 1.353 institutors i de 4.355 invatatori. Bine inteles
ca vprbim de colile Statului i nu facem de loc menliune i de numeroasele coli
particulare, din care multe aduc un real serviciiiteril. Iata situatia la 1897.
Ce, aveam insa la inceputul acestui secol? Nimic. Acest singur cuvint
spune prin el insu1 in-deajuns. De fapt aveam cateva coll in care se invata in
grecete ura i dispretul de tare..
Ce diferenta! Durnnezeil fie binecuvintat i sfintita memoria acelor care,
prin priceperea, munca i devotamentul lor, ne-afi pregatit buna stare actuala.
and ziceam ca pentru strainetatea occidentals trebue sa luam ca termen
1) Anuarul Oficial al InvelAmintulul primar 1 normal-primar. Anul 4897. Bucuret1.
www.dacoromanica.ro
286
treout de patru secoli In Occident sent foarte numeroase. Sunt insa si la not
cateva stele ce au luminat nu de mult In trecutul nostru Intunecat.
Dupa anuarul nostru oficial al invataraintului 'primar pe anul 1.897 se
poate vedea ca cea mal veche scoala din Cara noastra e koala primara de'baeti
No. 1 din Trel-Erarchl, infiintata. de Vasile'Lupu la Iasi in anul 1624. Dupa
Moldova si Iasi, cinstea Cade asupra Olteniel si oraselor
.si Slatina.
koala fu infiintata In primul la 1792 si in al doilea la 4798 de Neaga, sofia lul
Ionascu Mazilu, inzestrator si al bisericil. In urma vine -scoala de la CernetiMehedinti, facuta din avereh Hagiulul Iordache.
Sa nu credem ca aceste scoll erail neinsemnate. Astfel epitropil scoalei
din Slatina, Vel. Vist. Filipescu si Radu Golescu, prin o ariafora catre Doran,
Mouth la 1806, August 5, arata ca, la acea scoala urmail aproape 100 copil. Tot
la acea scoala a fost profesor In urma Dascalul George, tatal D-lui Aurelian, si
a inceput copil Inca a profesa A. Marin, la 1826, care in urma trecu la Craiova, mai apol la Bucuresti la Sfintul Sava, si In fine la Universitate, unde statu
pana, la 1893, adeca fu profesor 67 de ani!
idem
idem
n
n
32.
36.
www.dacoromanica.ro
287
oarece Heliade a inceput desigur sh petreach vara cu mult mai thrziii acolo.
Scoala este datorita, ca i biserica Adormirea Maicei Domnului, reposatilor intru
pomenire Grigore Bujoreanu i Marioara Bujoreanu, care ail dat averea for pentru aceasta la 3 Julie 1825,ca dascalii sh invete copiii de pornanh. Se invela ca in toate colile timpului romanete i grecete: Greceasca nu a fost scoasa
definitiv din colile noastre cleat pe la 1.827 (Iasi).
Aceasth coala nu se Meuse inch regulat de executorul testamentar Arch.
Calinic de la Cernica, la 18391 Statul Meuse Irish alta in anul acela. La 28 Februarie 1839, Voda Ghica, vizitand aceasta scoala, zise intre altele elevilor :
Vedell, copil, ca toate piedicile ce ye opreail de a ye folosi i lumina s'aii
rupt. Siliti-ve dar i mai mult ca sa fiti odath folositori neamului i voue inive.
Grosul coalelor romane fu infiintat la 1832 in : Birlad, Botopni, Buzen,
Campu-Lung 1), Caracal 2), Falciu, Galati, Giurgiu, Rimnicu-Valcea, Roman,
T.-Jiii, Valenii-de-Munte 3) i Pitqti in 1833. Aceasta indrumare, radicala, spre
bine s'a inceput la 1831 subt generalul Kisseleff, care, prin ofisul No. 80 din 12
August, cerea urmetoarele Eforiei scoalelor, constituita din Al. Filipescu, E. Balaceanu i Vornicul B. Stirbei :
,,Je desirerais avoir un rapport detaille sur la situation des ecoles publiques et j' invite l'Ephorie a me donner a ce sujet des renseignements exacts, tant
sur ce qui existe, que sur ce qui reste a faire d'apres be reglement.
www.dacoromanica.ro
288
in timpul domniei lui Mihal Voda tutu; Grecii-Ilfov, facuta la aceea1 data de
un alt boer, Dumitrache Locusteanu; Poiana-Ialomita; Floretil-din-Deal-Ilfov,
i la monastirea Motrului din anul 1.793. Se constata chiar ca insui Statul, de
sigur din dajdia sail cutia scoalelor,,, acorda anumite venituri coalei i bisericei
din Agieti-Arge, a lui Beizadea Grigore Sulu.
Tot astfel la 1.803 se constata ca existail coli pe mo0a Tartapti a Postelnicului Gr. Bujoreanu; Vasianca din Ilfov ; la schitul Marculeti linga CampuLung, facuta de ctitorul Dumitracu Roset, i Furduqtil din Ilfov.
La orate se mai constata de asemenea ca cutremurul de la 1803 darapanase localul coalei de la Doamna Balap ; iar la 1804 dascalul Chirip : dascal
slovenesc Si rowinese, invata copiii la SE George.
Prin un hrisov tot de la 1803 se constata ca la toate bisericile dornnegi
din Bucuresti existaii Gramatici pentru invetarea copiilor. Asemenea la Galati,
tot in acelas an, se redeschide coala nnoldoveneasca fundata la 1765 la monastirea Mavromolu, i a la Tirgovi$e se AA la 1.806 coala domneasca.
dura subt directia lui Lazar si putin a lui Heliade pana la 1821, cand Lazar fu
isgonit. Catva Limp ea fu inchisa. In urma fu incredintata elevului sou Joan Eliad.
Inceputul coalelor oficiale a fost foarte greil i au trecut multi ani pans
ce s'a putut stabili o regula mai buna.
Guvernele din Moldova i Muntenia dispuneaii de venituri mici, care de
abia ajungeaii marelor nevoi ce rezultali din starea nenorocita in care fusese
aduse Terile romane i fats cu creatiunile de tot felul ce trebuiaii urgent indeplinite
Cats diferenta intre aceste mici opaete de lumina care abia licareaii
focarele stralucitoare de lumina, din trecutuj altor State europene! Ce diferent& enorma intre trecut i intre buna stare de astazi I Ce avint, ce multumire
Cate sperante se nutresc la facla culturil noastre nationale actuale; cate rezultate bune castigate nu ne indrituesc a prevesti i erode in un viitor fericit pentru
lard i pentru neam.
si
E foarte curios a se vedea primul budget al coalelor din anul 1824, Aprilie
77
www.dacoromanica.ro
289
sameului coalelor ;
cad Turcil trecura noaptea din Sitov la Zimnicea, unde locuiau, i au pradat
totul, ucigand o multime de oameni nevinovati. Localurile colare insa eras ca
val de ele, de oarece la acea data, in ulita Franceza chiar, multe case erail coperite cu coji de copac. Un vapsitor ce locuia acolo avu gindul sa-i faca o odaita
on doue d'asupra pravaliei sale. Aceasta fu prima casa de comers cu doue caturi. Poporul se aduna sa vada cum Chir Toma se suie la cer.
Un mare eveniment cultural fu de sigur infiintarea primului seminar de
la Socola la 180' de catre Mitropolitul Veniamin Costache Negel, d'impreuna cu o tipografie. La 1.827 se infiinteaza la Iai gimnaziul i coala normala
subt impulsul lui Assaki.
Intorcendu-ne la coalele de fete din timpul acela, gasim ca ele nu existail, sail erail in o stare cu totul embrionara.
Pana astazi nu avem nici un indiciu pentru a crede ca mai inainte de
veacul al XIX-lea au existat vre-un fel de coll de fete in Ora. Instructiunea
femeil cu deosebire la not e un produs al acestui veac. In mod regulat, ea dateaza
nunaai de 50 ani.
Invetaraintul privat au precedat pe cel public. Acest invetamint al fetelor adeseaori era foarte serios i uneori mai bine chibzuit ca cel al baetilor.
A i fost o perioada, cu deosebire in Moldova, card in aceeai generatie generatia parintilor mei
se anau mai multe femei decat barbati, care sa citeasca,
i se citea de unele mult i bine
sa vorbeasca limbi straine; femeile erail
cu mult mai culte i mai apropiate de viata din occident.
i in aceasta directie deosebirea e enorma, astazi facem chiar exceptie in
de femei ce urmeaza cursurile supelume prin numerul mare
poate unic
rioare ale Universitatil. Ca femeia romana e destoinica, a dovedit-o multe deja
Dupa o comunicatie particulara datorita buneivointe a D-lui V. A. Ure-
www.dacoromanica.ro
290
this, !titre 1.822-1.828, la haremul doamnel lui Ionita Sturza inve'tase 12 fete
demoiselles d'honneur
orfane
cusaturi i a scrie, ceti i socoti.
Prima coa1a de fete fu fundata la Iai in 8 Noemvrie .1834. Ea se datorete lui G. Assaki. A doua fu infiintata prin initiative particulard, dar tot cu caracter public, la Craiova in 1837, de Clucerul Iordache Oteteliwanu, i a treia
in aceleai conditiuni, la Bucurqt1 in 1.843, de o venerabila femee Elisaveta
tirbei, nascuta Cantacuzino.
In fine, ultima creatiune necesara Romanismului, coala de fete rurala,
se datorqte Marelui Postelnic N. Istrati, care o infiinta la naoia sa Rotopanetil,
judetul Suceava, in anul 1.853-5.
Rolul jucat de Assaki in desvoltarea noastra culturala e colosal; faptele
sale sunt Ins indeobte cunoscute.
Nu tot astfel e insa cu Iordache Otetelipanu i cu Doamna (tirbei) Elisaveta.
Primul a avut deja biografii sei, i nadajduesc sa contribuia i ell la aceasta
in o viitoare lucrare lucrare de betranete.
Fad. Cerul ca altul cu mai multa competenta, cu mai mult timp liber
deal mine, sa complecteze aceasta lucrare. Eu Ii doresc atata Avila de a face
bine neamului cats am avut ell.
Multe din cele coprinse in aceasta lucrare au fost extrase, coordonate,
scrise i corectate in laboratorul meti intre dou6 destilatii, pe cand supravegheam
o reactie.
Spuiu aceasta pentru a stimula la lucru pe multi, pe foarte multi romani, care pierd un timp pretios i care trebue s tie, ea el nu le apartine nu-
www.dacoromanica.ro
N. GRIGORESCU
1/2
It
oy
Our,
O
"r
Lr
Lae de tiganl
www.dacoromanica.ro
s1
:,;
ff..
ro
,4
STEAGUL
.-..........1
Izbucnise
lupta crancena, cumplita !
Paganimea Intetita
de scapare, se izbise,
cu Romanii !...
www.dacoromanica.ro
294
STEAGUL
www.dacoromanica.ro
RtPONSE A M. A. DE BERTHA
MAGYARS ET ROUMAINS DEVANT L'HISTOIRE.
PARIS 1899 1)
INTRODUCTION 2)
C7 ri,
'est reerit le plus recent d'origine hongroise sur la question des Roumains
de la Transylvanie. Il contient un rsum, a l'usage des strangers, du travail en 3 volumes, publie en langue hongroise, par M. Benoit Iancso :
www.dacoromanica.ro
296
REPONSE A. M. A. DE BERTHA
L'interet politique traverse done, d'un bout a l'autre recrit de Mr. de Bertha,
et it est avere que rien ne peut troubler davantage la perception de la Write que
l'immixtion de l'interet dans sa recherche. Aussi ne faut-il pas s'attendre de la
part de M. de Bertha a une exposition objective et scientifique de la question,
mais bien a une exposition precongue et artificielle, destinee a repousser des fantOmes qui troublent le calme et le repos des Hongrois.
Examinons d'abord, si le point de vue, sous lequel le livre est ecrit, est conforme
A la Write. Les Roumains d'en dera et d'au dela les Carpathes tendent-ils effectivement a leur reunion dans un seal Etat ? Quoi qu'il ne serait nullement extraordinaire qu'un pareil ideal planat sur l'horizon de l'esprit roumain, ce n'est pas lui
qui a determine les protestations et l'activite que les Roumains developpent autour de la question nationale. Au contraire, si on examine les conditions politiques,
it est facile de se convaincre que les Roumains ont interet a ce que la Hongrie soit
forte, pour qu'en commun avec elle ils puissent s'opposer au peril de la predominance des Slaves qui menacent d'engloutir et les Roumains et les Hongrois. Ces deux
peuples sont les seuls qui appartiennent a des races differentes, au sein de l'ocean
de Slaves qui les entoure presque de tous doles. D'autre part, on peut entrevoir,
dans un avenir plus ou moins eloigne, la decomposition de l'Autriche, la reunion
des Allemands au grand corps de leur nation, l'entree des Slaves dans la sphere
d'action de la politique russe, pendant que les Magyars et les Roumains resteront isoles au milieu de ces deux grands courants centralisateurs. Les Roumains ne
peuvent donc raisonnablement desirer la ruine de l'Etat hongrois, mais ceci a la condition expresse que les Magyars ne touchent en aucune faQon a la nationalite roumaine qui vit sous leur tutelle ; qu'ils lui laissent liberte entiere de developper son
esprit et ses facultes, parceque le peuple roumain veut vivre comme nation, avec
une condition bien plus favorable que ne rest celle de leurs adversaires pour la
penetration de la Write. Car on doit bien le remarquer : une des deux parties dolt
avoir raison. Il s'agit seulement de voir de quel cote pout pencher la balance, de
celui des Hongrois ou de celui des Roumains.
A. D. XENoPol.
www.dacoromanica.ro
I. MINCU, architect
.pyrner ..sar 1r muff
Xr7.noW77/1
4%_.
,.
Pi
'"44,
fir;V:t 41%*;
'
pla
0
. 4 44,4VV4:1;-`41.:iNt'10;;;PU--..0:: fr's.--'irI''.0"*.:0:Nt...'ar'IC
.2),
17
' FY
'
,
kr
'
..,..77'`"'
11464
fr4-17/
fer
3**."-t
.
..e
m.
dr
4.-
.6
4: igt-47Arlf
3
i,. '..
.
.
sx,4.
V 'r
: A.
.e-7.777
N.,
r4.4.1,rd
o''
;it,
'
ytr,v:vi
"4.
itI
A.
"
0V,
.4c
..-1
"
c.r.i:r.r4.."4
. ;
www.dacoromanica.ro
VI
a Szont Miclos sunt casele rani, dar oamenii veseli. De dimineata pand seara
cele patru ulite drepte si largi ale tirgului foesc ca un roifi, de carutasi,
chlareti, negustori, on oameni de munch, chci pe acolo este trecetoarea cea
mai apropiata de la dealul viilor chtre Dunare, si la Szent Miclos se face de obiceiti ruptoarea preturilor la vinul cel nog. Cladirile, deli rezletite prin gradini si
livezi de men si pruni, sunt incapetoare si curate; numai in piata, unde stag la
rind de-adreapta si de-astinga cazarrnei husarilor, ele stint mai posomorite, ca
si cum ar fi fost date la fum. Totui, Czarda. lui Banfyi, o cash inalta si pantecoash, cu peretil albi, ferestrele verzi si acoperisul rosu, deasupra port& careia
sta infipta o table neagra, incunjurata de vita cu struguri, avend la mijloc un
honved pintenat si mustacios, care bea Tokay dintr'un butoill desfundat, strigand eljen scibciczak,,, scris cu slove de mama strimbe si schioape In dreptul gurei, Czarda lui Banfyi era o cash luminoasa si large, facuta inteadins pentru
petrecere, si inteadever ca veselia n'o mai parhsea ziva si noaptea.
Cum intral pe subt poarta boltita, In dreapta, dal inteo salt mare, mai
mult large, Malta In pereti, cu lavite lustruite de jur-imprejur, cu multime de
mese rotunde si in patru muchi acoperite cu pinza in flori roii si cenusii, cu
ferestre si usa mare, dand 'rite grading de salcimi si de castani, far in fund,
unde se deschidea gura pivnitel, avend o vatra pant la tavan, deschisa si inflacarata ca o gura de balaur, pe care ferbeati necontenit gyulemul si papricapl cel
lute si gustos, i in hornul careia se frhgeziag suncile si slaninile atat de vestite
ale lui Wilmos Banfyi, eel mai glumet si mai gros dintre toll circiumaril podgoriilor unguresti. Cand 11 vedeai alergand de la un musterifi la altul, cu sirul
de talere intinse pe mama stinga si cu ulcelele de yin In maim dreapta, leganandu-se ca o rata, on cand cu zimbetul pe buzele lui groase si vecinic umede de
rintasul bucatelor, ill esia inainte cu caciulita neagra, impodobita cu pene si cu
1) A se vedea Literaturci li Arta Ronuinci, anul IV, pag. 155.
www.dacoromanica.ro
800
cordele, cam pe o ureche, frecandu-si mainile-1 grase si scurte ce abia i se impreunail pe pantece, si to poftea, laudandu-si in tot felul boutura si mancarea, ti
se aprindea pofta vrend-nevrend si erai d'inainte sigur ch-11 vei imphca cu multumire setea si foamea subt panteceasca ocrotire a WI Wilms sage doaget , cum
it poreclise data prietenii, in urma unei prinsori la care Muse singur un butoii
de doue vedre de yin. i era mester la vorba, pe cat era de vesel si bogat, pe cat
de siret.
De subt gang la stinga incepea sirul odailor de gazduit, curate si frumoase,
dintre care inteuna era asezata masa pentru nemesis i April, care nu voiaii sa
aiba amestec cu gloata merunta din sala cea mare. i de la unii la altii alerga
Banfyi Wilmos, ca bun stapin de casa si ca parinte cu durere de inima pentru
copiii sei, precuin numea el, in dragostea castigului, pe top' eel ce se ospetati la
dinsul.
Era fara preget si nu stia ce este oboseala, cad seara, cand se mai rarea
lumea si remanea intre prieteni, apol nu lipsea sa invirteasca un czardas de brill
cu Milca, cu Rozji si cu Julcea, nepoatele lui, care Ysi ridicai sorturile in briii,
isi lasaii coadele pe spate, si saltau sprintene si voioase, ca si cum nu muncise din
zori de zi la vatra si nu coborise si suise de sute de on cele 80 de trepte ale beciului. In sfirsit, era, cu drept cuvint, casa veseliei, czarda lui Banfyi, singura
cash din care nu se mai curma sioiul lumei, in ciuda si paguba celorlalp cir-
ciuman din tirg. Mai ales de and isi adusese o banda de lautari vestiti din
Szogedin, apoi faima 'I crescuse si mai mare si punga i se rotunjea lui
mai groasa si mai plina decat indoitul sir al butilor ce dormeati subt cash', pe
capatiie de brad.
Nu eraii numerosi liganii, dar erai mesteri la cantat. Doue viori, o imbald, un basson si un clarinetist betran, nalt, uscativ, cu nasul rosu, cu o legatura neagra pe ochiul sting, care 'I sarise in batalia cu Muscalii, zicea el, dar pe
care, dupa cum sopteaii altil, 1-1 scosese nevasta-sa, o ligb.'ncusa focoasa si des-
www.dacoromanica.ro
301
Mizerie si nenorocire
Intel) seard, cand house mai mult i cantase mai cu foc decat altadata,
Mika se repezi sa-i loveasca iard0 copila, care adormise, sprijinindu-Si capul
ginga de coltul unel mese, dar se impedica de un scaun, aluneca, i cazend dealungul, iii sfarima capul pe lespedele circiumei.
Imprejurarea aceasta pricinui pe deoparte superare lui Banfyi, cad pravalia '1 statu cateva zile aproape pustie, iar pe de alta 'I dete prilej de a se arata
darnic i marinimos in fata celor ce'l pizmuiau, luand subt ocrotirea lui pe mica
Gilla, remasa singura i fall de un sprijin pe lume.
Dar, cu toate ca acum 1i avea deplind odihna i-1 veneail toate de-agata
i la vreme, adesea nepoatele lui Wilmo, o gasea ghemuita in vre-un colt al casei, sail subt un copac din livada, plan gOnd, oftand i cu ne mai auzite vaete blestemandu-se, ca pe o vinovata, despre moartea lui tats -seii, de dorul caruia nu-sI
mai afla astimper.
Uneori se facea nevezuta de dimineata Si tocmal noaptea tarzia se intorcea, pe furis, acasa, cu vestmintele sfa'siate, cu manile si picioarele sangerate
de ghimpil si de maracinii dealurilor, i cu ochil stinsi de plans i de oboseala.
Odata chiar wachtmeisterul husarilor, care se ducea la venatoare spre Dunare, o
culese, jumetate moarta, dupa marginea apei, i, invelind-o in mantaua '1 alba,
o aduse lui Banfyi inderet, bolnava, zdrobita, jumetate nebuna.
Cine-ar fi putut crede ca aceasta fiinta, lepadata in voia intimplarei de
ma-sa, chinuita i urgisita de tats -seil, ar fi fost in stare sa simpasca, cu o atat
de covirsitoare putere, golul nemarginit ce se Meuse in jurul ei, prin ruperea
micului fir de dragoste ce o lega cu lumea. Ada cum era, reiI, crunt i nedrept,
Gilla iubea pe tata-seii, singurul care nu -i daduse foc i pane de pomana, cum
zicea in bocetele ei i in neinteleasa durere ce o muncea de a nu mai fi alaturi
de dinsul, ea traita in pribegie, cu mintea i cu inima selbateca, 'i dedea drum
slobod suferintii, luanduli de partasi drumurile, codril, campia, apele, intreaga fire.
Ca i cum ar fi ghicit lupta tainica din sufletul copilei, Banfyi, de altfel
indurator, ca toll oamenii grosi 1i veseli, umbla pe linga dinsa cu asa blandete
si o mingiia, o sfatuia, ingrijea cu atata bunatate incat, putin cate putin, se
www.dacoromanica.ro
302
liniti copila, mahnirea-1 peri din fata, i, vezOnd cu ochii, se prefacu totul inteinsa.
Cu rabdare, vorba buna i mana ward se imblanzesc cei mai inderetnici, precum se tamadue i ranele cele mai adinci. phi era mai mare dragul sa fi
vezut acum pe Gil la, cu doue cozi marl, irapletite cu cordele pe spate, cu mijlocul raladios i subtire, prins inteun brig de raatase cu paftale de utel, cu peptul
i umeril din zi in zi mai rotunzi, cu ochil gale1 i fata alba, calcand sprintend.,
cu manile incarcate de ulcele cu yin, i impartind, in treacet, cate un cuvint, o
privire sail un surfs, rauteriilor care se prapadeaii de dragostea ei.
Pare ca-I resarise soarele in tale lui Wilmo, atata i se lumina chipul lui
cel lat si rou, cautand la multimea capetelor care tot mai dese erail in fiecare zi
imprejurul meselor lui, i seara, scotend, cu un zimbet ce-1 despiCa falcile in doue,
catigul, care tot mai greii atirna in buzunarul de piele ce-1 purta legat pe voldul drept.
II mergea bine, mai bine nu se putea i nu fusese niciodata mai fericit
cleat in ziva cand ofiterii husarilor ii cerura o masa de-alaturi, in sala cea mare,
ca sa alba i dinii prilej de a asculta banda ce mai ca nu inceta acum din cantec ziva i noaptea.
Ca sa arate grofilor,
precum numea el pe toll cei care bea' vin din
sticle pecetluite nespusa mindrie ce siratise prin aceasta cinste adusa pravaliei
sale, Banfyi, om subtire de minte, puse numal decat sa traga dol pared de scinduri, inali ca doge staturi de om, incheiati inteo parte cu ua de sticla, intocmind astfel, in coltul despre gradina, o camaruta deosebita, ca domnil ofiteri
sa poata fi in voia for i la un loc cu toga lumea i despartiti de dinsa.
Gilla fusese rinduita sa slujeasca pe grofl, i minunata copila 'ii implinea
demnuri, imprejuru4, dar ei mai degrabd i se ducea mintea dupa numerul sticlelor on a talerelor cu bucate irapartite, decAt dupa fagaduelile i jurarnintele ce
alergaii dupa dinsa, dei din cautatura i zimbetul ce arunca cand i cAnd s'ar
www.dacoromanica.ro
303
fi putut lesne ademeni cineva ca ea asculta, Intelege si nu-i pare red. De al tfel nimeni dintre cel al caseI nici ducea vre-o grija despre aceasta, Gil la rotindu-se ziva Intreaga subt ochii lor, Si, cu toata Infatisarea el de femee deplink
cu totiI socotind-o Inca o copila.
Numal Banfyi se prindea adesea In lupta cu ginduri ciudate asupra el, si,
ca qi cum s'ar fi coborit repede pe un povirni, simtea o sfiiala neinteleasa deli
pla'cuta, cand intimplator se pleca ea spre dinsul, on II vorbea de aproape i-1
atingea cu peptul, pironind ochil ei marl, focoi, in ochil lui clipitori i umezita
de o tainica induioare.
Indelung ISi tergea el bobii marl' de sudoare, cautand sa-i incordeze
spetele furnicate de fiori, dar Gila se apropia din noil, buzele eI carnoase i
aprinse i se deschideaii cu un surfs ,Si bietul om i1 incurca tablitele cu socoteli i
sutimi de clopote ti sunail in urechile pecetluite pare-ca pentru orice zgomot ce-1
venea din afara.
El, cel mai vesel qi cel mai glumet dintre tIrgoveti, abia sco tea acum cate-o
vreme, de cand baronul candor, ofiter liner, inalt, chipe, cu perul balan i mustata subtire, cu glasul molcom i dulce, cu cautatura lunga i atragetoare, tot
venea pe la ei, Gilla nu mai vedea decat chipul baronului inaintea ochilor, i
numai cuvintele lui, care 'I frigeatt parca obrajil de placere .i de caldura, h can tau necontenit imprejur.
Ca I -ar fi strins mana, pe care repede o tragea din ramie altora, ca 1-ar
fi coprins mijlocul, pe care '1 apara de ceilalti cu amindoue bratele, on ca ar fi
sarutat-o, aceea ce Inca nimeni nu indraznise s face, ea sin gura n'avea cum
sa'i dea socoteala, atatea ginduri i simtiri ne mai cunoscute ii erpuiail in
minte i in inima. Fara de voia ei ii ,inea calea, cand pleca inoptat la lager, si
se lipea strins de peptul lui, i plangea, i se ruga de dinsul, i nu avea astimper
nici voe bund pane cand nu se arata el iara1 in pragul czardei, invelit in mantaua lui alba, cu guler albastru, i nu-I zicea, ca in ziva trecuta, luand-o de
barbie, ,,ce mai fad fetito, tI -a fost dor de mine ?
Cine ar putea vre-odata ghici ceeace se petrece in inima unei femei care
iubWe, ar deira firul celei mai nazdravane i mai uimitoare povqti, din care
www.dacoromanica.ro
304
s'ar cunoaste cum tot ce firea a pus mai curat, mai duios, mai generos si mai
stump in faptura nainunii sale se inchind si se robeste aceluia care, dad. nu este
cel mai norocos, e negresit cel mai dibaciti de a pune stapinire pe asemenea comoard.
casa phrintilor pentru fapte rusinoase si vinovate, ruinat prin jocul cartilor si
orgiile cele mai destrabhlate, se vezuse nevoit a intra in oaste, atat pentru a-si
recaphta ertarea tatalui WI, care traia singur si neinduplecat, departe la munti,
cat si pentru a scapa de urmaririle creditorilor, care voiaia a-1 inchide. Subt vestmintul albastru, cu fir de aur, al husarului, batea hash tot aceeasi inima stricath
si thvalita in noroiul patimelor rele, si omul de altadata remasese acelas, deli
isi schimbase portul.
*tia dar ca Wilmos este bogat, ghicise ca iubeste ca un nebun pe Gil la, si
sigur find de iubirea ceP. zvaphiata a copilei pentru dinsul, se hothri a se folosi
cu prisos de bine-venitele imprejurari.
Asa, nimic nu-i fu mai usor cleat a destepta banuiala si gelozia in inima
lui Banfyi, care de indata opri pe Gil la a se mai duce in camairuta grofilor, hoth-
Imi luase si somnul, imi luase si graiul, si duph, umbra ta, pe care o vedeam pretutindeni, inn venea sh fug si plangeam ca o nebund, cad me vedeam
www.dacoromanica.ro
305
spetele....
Cum ?
...
me povdtueti? ...
5i ce? Cine are cheile, are pungile cu bani, i cand vel fi stapina pe
dinsele, Banfyi va juca dupa cantecul tell Incearca i are sd te lase in pace. Eu
cunosc lumea mai bine decat tine. 5i ridea merea....
Gila, cu sprincenele incruntate, scormonea iarba cu degetul murmurand :
5i al sd me iubeti? 5i n'are sd-1.1 fie slid de mine? ...
Nebuno 1 uite-te in ochii mei? ... Crezi tu ca data nu ti -as voi binele
ti-a vorbi aa ? Dar banii odatd pe mana ta, pe mana noastra, stapinul for va
fi al nostru. Casa lui, slugile lui, vor fi ale noastre, i tu vel putea face ce vei voi.
Numai cauta sh nu-ti afle gindul ... Sa te iubesc ? Dar nu vezi ca nu am astimper, ca nu voiii avea odihnd pans ce nu te voia vedea iardi linga mine ca mai
nainte? 5i o sdruta, i o desmerda, incat biata copila cu mintile perdute jura, in
tacerea noptii, s nu iasa din cuvintul lui.
Aa i facu.
www.dacoromanica.ro
306
(urmeaz:1)
G;;.---
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PE DEALUL PLEVNEI
E'n amurg. Pe deal Bulgarul
Linitit Iti mama carul.
--p1.--
www.dacoromanica.ro
LE SOUS-SOL DE LA ROUMANIE
ui dit sous-sol entend industrie miniere.
L'industrie miniere, telle que le monde economique actuel l'entend, est
une question de grands progres, qui s'est develop*, chez les divers peuples, parallelcment aux conquetes de l'esprit humain dans le domaine de la chimie, de la physique et de la mecanique, et avec la possibilite d'organiser de puissants moyens financiers.
Si dans l'industrie miniere, comme dans toute autre production, it faut
l'intervention de trois facteurs : la nature, le capital et le travail, les conditions
speciales, cependant, que chacun de ces trois facteurs doit reunir, pour que cette
industrie puisse se developper, sont toutes exceptionnelles et constituent l'apanage
d'une haute civilisation.
II ne suffit pas de posseder la nature avec ses richesses; on doit savoir aller
chercher ces matieres premieres, la oil le caprice de la nature les a enfouies, et
pour cela it faut etre arme de toutes les conquetes que la geologie et fart minier
ont realise en vue de la decouverte des richesses cachees dans l'ecorce du globe.
Une fois les matieres premieres obtenues, pour pouvoir en tirer partie, it faut
connattre tous les progres acquis par la science en ce qui concerne les procedes
fort delicats de la metallurgie et de l'emploi des metaux.
Comme capital, les explorations, les exploitations, l'installation d'usines
accessoires et l'organisation des moyens de transports necessitent des sommes
enormes it s'agit done de ces puissantes entreprises financieres et commerciales,
que seule l'apparition de l'economie politique dans le domaine des sciences sociales pouvait rendre realisables.
Comme travail et main-d'oeuvre, on a affaire a un travail penible et a
une main d'oeuvre toute speciale. Il fallait done, d'un cote le monde moderne
avec bes divers centres d'agglomeration de la population, d'un autre eke la possibilite de pouvoir specialiser les individus en masse, moyen qui n'a ete acquis
par l'instruction technique que dans ce dernier sicle.
En dehors et au dessus de toutes ces conditions speciales, la propriete miniere apparaissait comme une propriete nouvelle, qui entralnait des dispositions
www.dacoromanica.ro
LE SOUS-SOL DE LA ROUNIANIE
311
et des conflits sui generis, que le droit commun et les autres legislations des divers
de Gemenea (Muscel); les allusions qu'on trouve dans quelques anciens ecrivains, et surtout le prix qu'avaient pour lcbs Romains les richesses minieres, pour
les decider a la conquette d'une province, font croire que depuis l'epoque romaine certaines parties du territoire de la Roumanie actuelle l'arc des Carpathes et la Dobroudgea probablement ont ete l'objet de recherches minieres rudimentaires.
Mais en fait d'exploitations minieres chez nous,
meme en les considerant telles qu'on les entendait aux diverses poques des temps passes, on ne
peut jusqu'a la deuxieme raoitie de ce sicle parler que du sel, de l'or de nos
sables auriferes et tr.& peu du pOtrole et de quelques materiaux de construction.
On trouve dans ,,1'Archiva istorica a Romaniel,,, de notre savant Mr. P.
Hajdeu, que l'archidiacre Paul d'Alepp en 1650 mentionnait V exploitation de nos
salines et des sables auriferes comme rapportant dj t).
C'est dans le ,, Co-lex Bandinus , publie par Finfatigable academicien
Mr. V. A. Ureche, qu'on trouve les premiers renseignements (1640) sur l'emploi
du petrole de nos gisements petroliferes par les habitants de Tite0i-Lucacegi
(Bacau), pour graisser leurs charriots et comme substance medicinale.
1) voir, pour toutes les e:t itions qui suivent, les originmx at le Buletinul SocietateI inginerilor si industriailor de mineu, 1898. Faseieula I.
www.dacoromanica.ro
212
LE SOUS-SOL DE LA ROUMANIE
pour la recherche du petrole, l'alimentation des villes avec de l'eau, etc., ont
permis A quelques savants strangers de faire des observations interessantes et de
publier des etudes qui ont beaucoup contribue a la connaissance de notre sous-sol.
L'elernent roumain commence a peine dans la tleuxieme moitie du XIX
sicle, avec les publications de : Cobalcesco, Pilidi, Gr. Stefanesco, Draghiceano,
Porumbaro, etc.
Jusqu'en 1892 les etudes geologiques et minieres de la Roumanie ont ete
conficles d'abord aux deux Universites : de Bucarest et de Iassy et depuis 1882 on
a ajoute le ,,Bureau geologique,,, mis sous la direction de Mr. Gr. Stefanesco,
auquel on doit la publication de la carte geologique officielle du pays.
www.dacoromanica.ro
LE SOUS-SOL DE LA ROUMANIE
313
que ce n'est qu'en 1.895 que Mr. P. P. Carp, par l'autorite de son nom et son
intervention energique, reussit a doter le pays de la loi actuelle.
*
www.dacoromanica.ro
314
LE SOUS-SOL DE LA ROUMANIE
mines; la reorganisation du service des mines tous ces faits et actes, dans leur
complexite, eveillent r atten Lion du pays entier sur 'Importance de nos richesses
minieres; entrafnent a des discussions qui clarifient, pour le grand bien de notre
avenir economique, un sujet completement obscur et mal dirige ; poussent au
travail toute une generation qui vent s'affirmer.
Ce n'est que par r agitation q u' a provoquee ce grand raouvement, qui depuis
1893 s'accentue graduellement, qu'on peut s'expliquer la poussee vers le doctorat
en geologic et le diplOme d'ingenieurs des mines si puissamment manifestee depuis
1.895 ; ce n'est que par cette nouvelle direction qu'on arrive a se rendre compte
de la grande difference qui existe, au point de vue du caractere reellement scientill 'tie, entre la majeure partie des publications geologiques et minieres parues
avant 1.893 et les travaux des Mrs. prof. L. Mrazec, Sabba Stefanesco, V. Popovici-Ilatzeg, Sava Athanasiu, I. Simionesco, Munteanu-Murgoci, V. Anastasiu
et le personnel du service des mines sans oublier les tres interessantes publications de Mrs. le directeur Th. Fuchs, le prof. N. Androussow, le prof. Fr. Toula,
le Dr. L. Teisseyre et le Dr. K. A. Redlich.
Nous sommes A l'aurore de nos etudes geologiques et minieres, it y a
encore tout un gigantesque travail a accomplir, mais c'est une autre atmosphere
l'industrie et le pays en souffriront plus que par le pass. Il faut done qu'aux
hommes auxquels on confie le sort d'une si importante ressource de bien -etre,
telle que l'industrie rainiere, on donne la possibilite de se tenir au courant des
progres que la science et l'industrie realisent chaque jour dans leurs specialites,
si Fon desire reellement arriver A mettre en valeur de si colossales richesses. Sans
cela on aura la forme et le decor sans obtenir l'utile et le necessaire.
www.dacoromanica.ro
La sonde No. 12 de Campina en eruption avec son lac de parole (Steaua Roman4)
www.dacoromanica.ro
LE SOUS-SOL DE LA ROUMANIE
317
situation est pourtant beaucoup plus nette qu'on se l'imagine, surtout pour les
inities, et dans une dizaine d'annees, au maximum, plus d'un parmi les affleurements qu'on regarde aujourd'hui avec mefiance, pour ne pas dire avec mepris,
deviendront des centres d'une grande activite industrielle.
Pour des raisons que nous avons resumees dans notre brochure sur ',Vexploitation des mines en Roumanie 1), les recherches entreprises sur ces affleur-ments ont ete reduites au minimum possible : quelques tranchees de 2-3 mille
francs en chaque point, une etude geologique et rnineralogique sommaire de la
surface et l'analyse des divers echantillons.
Les resultats obtenus sont tres satisfaisants et pour quelques points it ne
reste qu'a faire intervenir de grands capitaux, pour constater industriellement si
les gites tres riches en cuivre et en fer, dans leurs affleurements, se continuent
aussi et dans les memos conditions en profondeur.
*
*
A. cause des limites tres restreintes imposees par un tel article, nous passerons en revue d'une maniere tout-A-fait sommaire les principaux moduits des
deux categories etablies par nous.
Le pOtrole.C'est incontestablement, au moins jusqu'a present, notre plus
1) V. AlimAnestianu C. Exploitation des mines en Roumanie. 1899.
www.dacoromanica.ro
318
LE SOUS-SOL DE LA liOUMANIE
5) Tons les nouveaux sondages qui ont atteint le parole pin; has que 300 m. se distinguent des puits A
l'aide desquels ont die exploites les niveaux jusqu'a 220 m. par une bien plus grande richesse. Presque tous ces sond iges sont jaillissants, donnant a chaquc horizon petrolifiere une production de minimum un wagon jusqu'au maximum 20 wagons par 24 heures et cela pendant plus d'un mois, continuant A donner apres des quantitOs plus petites,
pendant des annees par le pompage. Les horizon; inferieurs s'affirment done bien plus riches en hulls que ceux plus
proches de la surface et encore nous n'avons pas d'indications sur la richesse des autres 4-5 horizons petroliferes,
qui d went exister, d'apres les aflleurements etudies, dans la majorite das localites en exploitation.
Ainsi qu'on a, pour des terrains de la qualite de ceux A laquelle nous avons reduit les surfaces pertoliferes
du pays, une moyenne de 3.000 wagons pour une sonde, qui epuiserait tons les niveaux rencontres jusqu'a 450 m. et
it faut 5 sondes a !'hectare pour l'epuiser.
La production du pays est month de 7.000 w igons en 1896 A 30.000 wagons en 1899 et elle est fournies
presque eclusivement, par la meme &endue de terrains, que nous avons indiquee plus haul. Dans ces derniers temps
on a accapare de grandes surfaces, mail presque toute l'exploitation et les explorations ont Ste limitees a aprofondir les
parties reconnues comme bonnes des anciennes nskeleu.
www.dacoromanica.ro
LE SOUS-SOL DE LA ROUMANTE
319
bases sur retude et les chiffres fournis par les exploitations actuelles, nous avons
pris la somme plus que raisonnable de 7,5 milliards, pour representer la richesse
petrolifere du pays, considerant certains des resultats actuels comme d'heureuses
exceptions 1).
11 y a indubitablement de grands et reels progres accomplis dans rorganisation de rexploitation actuelle si on la compare a celle d'il y a trois ans la
production de 7.500 wagons en 1.897 est montee A 30.000 en 1.899
mais nous
sommes bien loin de ce qu'il faut avoir, vue la richesse de notre sous-sol, notre
situation geographique privilegiee par rapport aux autres centres de production
et la grande consommation de ce produit, surtout si on tient compte du debouche
que les nouvelles transformations industrielles, dont certains sous-produits de la
distillation sort susceptibles, ouvrent a l'emploi du parole 2).
Pour avoir une industrie petrolifere en rapport avec ce que nous sommes
4) Aujourd'hui on compte dans le pays 73 distilleries et sur ce nombre it n'y en a que 8 qui meritent ce
nom, les autres devraient etre refaites ou fermdes, les produits qu'elles livrent &ant tres mauvais et nuisibles a la
reputation de nos petroles.
5) A cause du manque d'exportation systematique et bien organisde, les prix du petrole brut, pendant Fete de
1899, ont baisse jusqu'a 1 fra. 20 cent. et meme 0 frs. 90 cent. le 100 kg. en nskelec'. Sans le cartel ils n'auraient pas
pu se relever a 2 et 2,50 sur wagon.
www.dacoromanica.ro
LE SOUS-SOL DE LA ROUMANIE
320
que l'exige une grande industrie. Et encore c'est a douter de la possibilite d'une
circulation aussi expoditive, que celle qui pourait etre faite par les pipe-line.
Le sel c'est la deuxieme de nos grandes richesses minerales. Les affleurements du miocenique salifere s'etendent sur une longueur approximative de
50U km. avec une largeur depassant quelque fois 30 km. 1). Le sel se presente
dans ces formations en couches et en grands massifs. On n'exploite que ces derniers, celui en couches etant completement neglige. L'epaisseur des massifs est
en quelques points plus grande que 300 m. et la longueur souvent de 5 a 6 km.
On peut done compter sur des quantites immenses a exploiter en blocs ou par
dissolution.
www.dacoromanica.ro
,
n.00,:ber
.
-1,-,sLic
.
-7"
....,.........
p.'"..
-nut,
00
....i0.
.
.
v
7: - r
;,
...i!
6 p .%
-ti.,
-x .:
. .'
...!
...A:
.L.
!..
I
"
., '14r41. '''..
'
".
i!
-r-aaw.
....
X,
10
01
I :.
alb
NO
-.21P
-1,
v....1-
..
LE SOUS-SOL DE LA ROUMANIE
325
En ce qui concerne les granits pour les paves et autres emplois, nous
avons les massifs de Greci et de Jacob-Deal, le. long du Danube, qui peuvent facilement concourir avec l'etranger comme qualite et comme prix de revient. C'est
une pierre qui supporte comme resistance a la pression une charge de 2.500 kg.
par c. m.2 et perd a l'usure 7 grames, en moyenne, pour 1.000 tours avec la
machine Dorry et sous une charge de 250 kg. par c. m.2.
Le jurassique et les formations plus anciennes nous offrent de jolis khantillons d'un tres beau marbre, comme ceux de : Bujor, Tulcea, Niculitel, Isaccea,
Canara, Hagi-Ghiol, etc.
De meme, relativement aux divers materiaux et les terres qu'on emploi pour
www.dacoromanica.ro
326
LE SOUS-SOL DE LA ROUMANIE
Il s'agit done d'ammenager de grands etablissements balneaires et d'exploiter nos sources minerales non seulement comme question sanitaire et pour
mettre en valeur des eaux comme celle de Caciulata, qui a des effets miraculeux
et presque incroyables en ce qui concerne les maladies de la vessie, ainsi que cellos
de Govora, Lacul-Sarat, Vulcan a, Amara, Sarata-Monteoru, Slanic (Moldavie et
Nous arrivons maintenant A la deuxieme categorie de nos produits miniers, c'est-A-dire celle on les recherches sommaires de la surface nous presentent de gites mineraux tres importants, mais oil les travaux d'exploration, faute
de moyens suffisants, n'ont pas ete pousses jusqu'a la constatation complete et
absolue de la rentabilite de chaque gisement.
Dans cette categorie entrent : tous les mineraux qu'on a decouvert dans
la Dobroudgea et dans les Carpathes, tous les sables auriferes et tous les charbons rencontres dans les couches plus anciennes que le sarmatien.
Ce sont, A notre avis, les exploitations de l'avenir et, dans une dizaine
d'annee au maximum, on sera etonne de l'importance que prendront quelques
uns des gisements dont on se mefient tellement aujourd'hui.
Le service des mines tache de faire consciencieusement son devoir dans
cette direction et il aurait pu et surtout il pourra faire davantage, si on met a
sa disposition les sommes necessaires.
Pour attirer l'initiative privee et les capitalistes dans les entreprises de
cette nature, il faut mettre les materiaux bien en evidence, surtout quand il regne
comme maintenant une atmosphere de mefience provoquee par des interventions
inexplicables.
Les minerals.
Comme teneur, les essais faits jusqu'a present nous ont donne les resultats suivants :
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
329
LE SOUS-SOL DE LA ROUMANIE
contiennent jusqu'a 70/0 Cu 0 et ont donne de l'or par le lavage et par l'analyse. L'or, dans des echantillons provenant de Sedigte, se presente jusqu'a 100
grammes A la tonne.
Les echantillons de Ciunget ont donne jusqu'a 3 Va Cu 0 et 34 Vs Fe.
Les minerals de Lozova: 100/0 Cu, jusqu'a 20 /0 Fe, du Mn et Au
comme traces.
Ceux d'
: 39 Vo Fe,
0,760/0 Cu et des traces de Mn.
Les Hematites de Carapelite : 590/0 Fe et des traces de Mn.
Les echantillons de Altdn- Tepe : 60 Va Fe,
110/0 Mn.
4 Va Cu.
Ve.
,
pi'
--,
,4
,P;
'
I
..
.....0..._ 7 "..
,.:..,
.-::
-1--9:,...,' ,
!1.-:r.g-
ir2'
'
A
17,--.
it,"
fR N.
..
.
.
, .,,,'!
'it 74'.
'
, At... d
-,
e...ii!
. ..,;(
...0.ii;." n-1,4
Ir'S.',...
31.
X
or , . ...'
.
:-..,. ...,
,.
''..ark:
: : -a
::::.--4111
fP2-
-.61
..-?!
-': '--'"4)-Tg."...,r':
....mem.,
ort,,,s,r. .
11,--
-iklb- 9
.007.07:
or,
.,_. ...,_
--'.74.. .6%.-0;*;190-
L...
'',
-3.--7.4.-----:42".7."1311."-s-i-
r"::-g
-'
'' -.4
t-:;
1,...,
--
,.
a"
www.dacoromanica.ro
830
LE SOUS-SOL DE LA ROUMANIE
Lives, qui peuvent y trouver leur compte. Cela sans savoir au juste quel est le
nombre de nos ruisseaux qui charrient ou ont charrie de l'or, ni d'ou provient
cet or; sans avoir essaye de determiner les epoques goologiques quand ces depots
ont Re plus considerables, ni la loi de depot des paillettes d'or dans les diffe-
connues.
Il y a trois ans, le service de mines a fait accidentellement quelques lavages et on a trouve a Gemenea une fres interessante terrasse, qui s'etend sur
plus de 50 km. carres entre la Dambovitza et l'Argesel, qui est aurifere sur les
bords des deux rivieres et s'eleve dans certains points a peu pres a 60 m. au
dessus de leurs etiages. En haut, sur le plateau forme par elle, it y a des centaines
de fouilles qui doivent exister depuis longtemps, puisqu'il y a pousse des arbres
seculaires. Les quelques lavages sommaires, que nous avons fait faire, nous donne
A peu pres six grammes d'or en paillettes au m 3 de sable et cela seulement dans
quelques ravins pres des bords des deux rivieres.
Les charbons.
Ce sont les produits miniers du pays, pour l'exploration
desquels it faut de grands capitaux. Sous cette denomination nous voulons indiquer tous les affleurements charbonneux trouves, independamment de leur classement minoralogique, mais qui a l'essai ont donne plus de 4.300 calories.
En premiere ligne nous devons titer les gisements d'anthracite de Skelct 1)
Comme conclusion, aux etudes et aux recherches poursuivies jusqu'a present, nous pouvons affirmer que l'industrie miniere,
c'est-A-dire l'exploita-
tion du parole, du sel, du lignite, des materiaux de construction, des eaux minerales, des minerals et sables auriferes et des divers charbons
peut devenir
1) Prof. L. Mrazec. Ueber die Anthracitbildungen des sildlichen Abhanges der Sildkarpathen 1895.
5) A. 0. Saligny. De l'anthracite de Skela et celui tie la vallee Badeanca 1892.
) C. Alimane;tianu. Combustibilil minerali in Romania. 1896.
www.dacoromanica.ro
LE SOUS-SOL DE LA ROUNIAN1E
331
pour la Roumanie une source de grande richesses et constitue l'auxiliaire absolument indispensable de notre agriculture. Mais pour nous elever a une telle situation economique et que le pays en ressente les bienfaits, c'est-ft-dire pour que
!'exploitation des mines intervienne dans nos relations quotidiennes comme aujourd'hui !'agriculture, it faut y consacrer un capital d'au moins 400 millions.
Ce n'est qu'avec une pareille somme qu'on pourra exploiter en grand et s'organiser en vue de l'exportation et de la lutte avec nos concurrents de retranger.
Il va sans dire, qu'il ne s'agit pas de verser d'un soul coup une pareille
somme; tout viendra petit a petit et une affaire en amenera d'autres, seulement,
avant que la Roumanie ait englouti pour ses industries minieres au moins la somme
de 400 millions, it sera enfantin de compter l'exploitation des mines comme une
ressource virtuelle dans notre developpement economique.
Telle qu'elle est aujourd'hui, cette industrie peut servir, et encore, les interets de quelques personnes, mais non pas ceux de la nation. Pour que ses bienfaits se repandent sur les riches et sur les pauvres, it faut une grande exploitation,
une serieuse et solide organisation commerciale, de puissants moyens de transport.
www.dacoromanica.ro
DUPA UN AN
(DIN ADA NEGRI)
................--.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ASUPRA REORGANIZARII
INSTITUTIILOR DE ARTA
TEATRUL
rept respuns la adresa D-voastre, subt No. 1.267 din 12 Fevruarie trecut,
prin care ati binevoit a me insarcina cu un studiu asupra mijloacelor do
imbunatatire ce s'ar putea aduce in reorganizarea institutiilor si scoalelor
noastre de arta ,am onoare a supune apretierh D-voastre parerile de mai la vale.
Inainte insa de a intra in materia fiecarei institutil in parte, voiii expune
cateva idmi generale care m'ail caleuzit si din care reese spiritul acestel incercari
de reforms.
0 convingere ce am de mult timp, in materia de Ltd, este ca arta nu va
de mama, iar pe de alta, nefiind atrasa de arta, n'o poate ajuta in propairea el.
Memoriu prezentat D-luT Dr. C. I. Istrati, Ministrul Cultelor jai In3trucliunii Publice.
www.dacoromanica.ro
336
Astfel stand lucrurile, ne gasim Intr'un fel de cerc vitios : arta nu poate
progresa neavend un public amator; publicul nu poate deveni amator ne avend
o arta care sa-1 atraga.
lath, dupa nni, pricina fundamentals, reul din care izvordsc toate celelalte
neajunsuri i fara inlaturarea chruia once imbunatatiri altele vor fi paliative,
fara efect real.
Cum am putea deci sa inlaturam aceasta prima cauza, aceasta cauza a
cauzelor? Care ar fi taijlocul de a ei din cercul vitios actual ? Sh ateptam ca lucrurile sa se dezvolte prin evolutiunea for &eased, in mod normal, pas cu pas, ne
vor trebui prea multi all', de oarece, pentru a realiza o normala i serioasa dezvoltare artistica, trebuesc schimbate conditiile reale ale vietii noastre de astazi, ne
trebuete o alts stare de lucruri, alti oameni, crescup in alte imprejura'ri si idel.
Cum s'ar putea dar sa grabim aceasta dezvoltare, s'o putem face sa -0 is un avant
puternic de astazi chiar ? Respunsul nu e decat unul : Este de a face sa intre un nob.
factor in acel raport dintre arta i public, factor care, mai ales acum la inceput,
sa tie locul publicului, iar mai tarziii s-1 cab.' uzeasca'. : este interventia Statului in
mod protector, cu tragere de inim i larg, din punct de vedere material, in viata
i organele artei. La aceasta ne povatuqte nu numal faptul ca not fiind un popor tiner, Statul, ale carui guverne sunt alcatuite din oamenii eel mai luminati al Wei,
www.dacoromanica.ro
337
TEATRUL NATIONAL
In teatrele subventionate de Stat intra, pe de o parte, directiunea generala
a teatrelor si comitetele, pe de alta societatile dramatice. Infiintarea for s'a facut
prin legea din 1877, trash din legiuitorul francez asupra Comediel franceze.
Ca urmare parerii emise mai sus, Statul trebue sa is subt protectiunea sa
conducerea si dezvoltarea scenes noastre nationals, fixand prin lege directiunii
teatrului drepturi precise si indiscutabile, alaturi de mijloace materiale, si cerOndu-i, in acelas timp, indatoriri asemenea precise.
Desi legile se stie
nu sunt indeobste cleat piste instrumente, si rezultatele lor, bune sail rele, atirna in cea mai mare parte de la oamenii care le
www.dacoromanica.ro
338
trecutului, i-se trezete i-i se zbuciuma nervil, care aducendu-I lacremile si entusiasmul, fl fac fericit si mindru de neamul lul. Teatrul fl innaltd prin urmare
suffetate i realizeazd astfel scopul seu. eel mai innalt. Din comediile jucate, sunt
poate 10-15 originale in tot teatrul care sunt bune. Imensa mare parte sunt
rele, cu totul rele, si prin urmare cu desaviqire neadmisibile. Farsele sunt tesute toate pe tethe imorale, uneori obscene si pornografe. Ele distrug bunele sentimente innascute ale publicului, procurandu-i zilnic o atat de pervertitO imagine
a vietii. In loc sa-I dea de gindit i sa-I confirme cunotinta ce o are el despre
lume, aceste piese ii produc desgust, cel putin la Inceput. Traducerile de piese
clasice sunt in cea mai mare parte greite ca inteles i uneori inspaimintatoare
ca limba romaneascd.
lath repertorul actual al teatrului nostru national ! El dovedete sau eh'
eel care I-ail primit ail fost fara eel mai elementar simt critic, sail ca
cum a
autori care voiaii sa se pund In relief in prejuditiul teatrului. Spre a remedia acest
reit, legea va da Directiei dreptul de supraveghere asupra tuturor teatrelor din Ora,
fie sail nu subventionate de Stat; va impune pieselor ce se vor prezenta conditiuni
de admisibilitate si va da Comitetulul dreptul sa judece In ultima instants asupra
valoarel lor, ca unul ce va ti mai bine deck, oricine sa apretieze valoarea i folosul unel piese pentru teatru.
Cu aceste mesuri i cu o cercetare riguroasd a pieselor noue, se va putea
cladi incetul cu incetul un repertor serios. Din vechiul repertor nu se vor ldsa decat cele cateva piese bune ale autorilor notri recunoscuti ; restul va trebui considerat in principiii ca neexistent. Din noianul for se vor scoate cateva lucrari ce
se vor crede mai bunioare i vor trece rind pe rind pe subt oehii directiunii. Acele
care nu vor fi cu totul contraril esteticel i limbil romaneti, vor putea fi Inca
www.dacoromanica.ro
339
tajele trebuesc de sigur mentinute i sporite cat mai mult, neajunsurile inlaturate. Privind societatea dramatics a Teatrului national din Bucurqt, vedem ca
ea numera 18 societari. Unii dinteinii sunt talente reale, care fac onoare scene'
noastre nationale. Cu temperamentele lor vibrante .i cu puterea lor de emotiune,
ei ar fi putut sa figureze ca artiti de frunte in once lard. Tot printre dinii sunt
apol cateva utilith41, artiti necesari, care fall sh aibh un gen bine delinit, el pot
juca once rol fail a-1 compromite. Imprejurgrile fug ail facut ca printre societarii talentati s'ail strecurat i cativa care n'aii vocatiune pentru scena i nu sunt
nici macar utilitati; acetia impreund cu cei cativa inaintati in virsta, sunt o po-
Un alt neajuns al actualei societari dramatice este faptul di, din cei
18 societari prevezuti de lege, 12 sunt astazi de clasa I, 3 de clasa II qi 3
de clasa III. Scara e anormala. Maine am putea sa avem pe toti societaril
cate0 18 pe treapta I. Rezultatul unei astfel de anomalii este ca societarii de
clasa I find ajumi la cea mai innalta treapta inch din primii ani al carierei lor,
nu mai au nici un stimulent pentru munch, nu mai aspira la nici -o alts resplata.
Avintul de emulatiune este curmat, teatrul tinjete. Viata i ratiunea ne arath,
din potrivh, ca numai putinii care s'ail straduit mult i ail avut talente extraor-
dinare ail putut rezbi in culmea lintel lor. A fi societar de clasa I ar trebui sa
fie locul cel mai de onoare .i ultima ambitie a unui artist; a-i oferi acest loc din
primii ani ai vietii sale este a-i face reii, in realitate. Va urma, deci, ca dispozitiunea confuza de astazi a legii sa se preciseze, hotarindu-se un numer restrins de
locuri meritelor in adever recunoscute, care vor alchtui clasa I, un numer indoit
de mare celor de clasa II i un numer imphtrit celor de clasa III.
Astfel intocmita societatea, se vor angaja gag4tii. Dach asociatiunea coprinde 18 societari, respunzend la 18 genuri i subt-genuri de actori, se vor putea
angaja 18 gagigti, care ss fie dublurile societarilor, i 10 altii care sa fach complinirile de roluri mici. In totul vor fi, prin urmare, 46 artiqti, care vor alcatui trupa
Teatrului national.
Astazi el ating aproape numerul de 60, care e cu mult prea mare i aduce
neajunsuri teatrului.
vinta punctului I, al primiril rolurilor, astazi e o generalh nemultumire. Toti actoril se plang ca nu li se dail rolurile ce li se cuvin, potrivit genului Ion. Unii se
plang ca li se dati prea multe roluri, altil prea putine, acuzand i unii i al .ii pe
directiunea de scena. De aci decurg o multime de inconveniente. Pentru a pune
capet reului, ar trebui sa se urmeze ca la Bourg-Theater din Viena, unde directorul distribue singur rolurile, pe care artith nu be pot nici refuza, nici schimba,
nici avea alte pretentii asupra lor. Directorul ar putea consultacum se practich
la Comedia francezh i pe autorul piesei in distribuirea rolurilor. Once rol va fi
www.dacoromanica.ro
340
dat atat societarului care respunde genulul acelul rol, cat si unul gagist, care Ii
serveste de dublurh. Astfel se vor evita necontenitele amandri ,,din cauza de boalau
ale reprezentatiilor si se va da loc unel emulatiuni binefacetoare intre artists.
sul militarilor, toate acestea ar fi inlaturate, si in local for ar veni nuantarea, finetea de psichologie si atatea alte calitati care constituesc pe artistul desavirsit.
Eliminand deci, pe de o-parte, din societatea dramatics pe eel nefolositori
teatrului, dand, pe de ala parte, o band directiune de scenh-celor remasi, si primenind locurile remase goale cu not elevi din conservator, scena nationals va capeta o alts fizionomie.
Pe linga acestea, tnesuri de ordine secundard, ca : inceperea reprezentatiilor la 8 ore seara, cu sau fara lever de rideau, i sfirsirea for la 11 ore, intru
cat vizam ss atragem publicul mijlociii care a doua zi trebue sa lucreze de dimineap ; scurtarea antractelor la cel malt 10 minute fiecare ; schderea preturilor
de intrare, mai ales pentru stalul II, III si galeria, duph cum se practich astazi in
Italia si Germania, unde pentru 2-3 lei se pot avea locurile cele mai bune; pre-
www.dacoromanica.ro
341
nevoe din capul locului de sporirea subventiunil acordata, astazi de Stat. N numai ca toate desideratele aratate de not cer cheltueli cu mult mai marl spre a putea fi Indeplinite, dar Inca si exigentele Teatrului modern de montare a pieselor,
de decoruri, costume si figuratie sunt incomparabil mai marl. De aceea, chiar in
Statele unde publicul este cu mult mai innaintat decat al nostru, pana si In orasele marl ale lumii unde spectacolele conteaza pe strain, subventiunite din partea Statului au crescut pe fiece an, ajungend uneori la cifre extraordinare. Astfel Comedia Franceza, cu toata culmea la care a ajuns prin evolutiunea sa, prin
www.dacoromanica.ro
342
Get din urrna cativa ani ai mersului Teatrului National sunt o dovada pipaita
In privinta aceasta. 0 multime de incercari laudabile, intreprinse de unele directiuni, au fost parasite de altele, pentru a face alte incercari care vor avea aceea0
south, subt alte directiuni viitoare. Tot In scopul unei consacrari serioase a directiunil Teatrului, ar trebui ca atat directorul cat i comitetul sa fie resplatiti
In mod convenabil, dupa pilda altor aezaminte ale Statului. In conditiile de azi,
perienta anului acesta a dovedit-o cu prisos. Opera romana va juca, prin urmare, alternativ cu societatea dramatics pe scena Teatrului National. Directiunea
Iata, dupa parerea noastra, principiile care ar trebui sa presideze la viitoarea reorganizare a Teatrului i punctele mai de capetenie care ar putea fi Indreptate sail introduce.
Amenuntele de administratiune i de regulament vor fi, neaparat, nite
urmari firqti ale liniilor generale pe care se va Intemeia reforma.
.FGa..
www.dacoromanica.ro
N. PETRWU.
G. VERONA
V-
=-T-
NEM
4
.
s
Fa
A'
3
'21
.,
.N.
.4
v
_6
. , .
, ..
r34
414*
.. 44
i:
.,'
r''' -.4
,4......pic
SF. .....
t'
pl
..
.'
.
...
r 16% .'
I..,
'
11..1 ,t
'''
1. '
'
ill.
-.
'
41 .
..
.,...
0 ...'-,wbr, ,-,..
.1
..'
;ft
.4..
..e..
- IOr
?, A .b
1
,-
/ 3-
,,
k4
/7 - ,
A"-'
.;
r.
.
-
L,
rim
el 0
.a
t''
r
s
14
.E
alb
4;0'.
wa
"411
PIlla
,-ref
110r44,477,
Speranta
www.dacoromanica.ro
,t.
:
.
nr.e.
Iyl y a deux ans environ que le monde a ete convie par la France au grand
ongres des nations civilisees, a l'Exposition internationale de Paris. La Roumanie s'est rendue avec empressement a l'invitation du noble peuple avantcoureur de l'humanite dans la voie de la civilisation.
Elle avait a prouver en effet que sa brillante situation politique et ses rapides progres n'etaient pas un leurre, un vernis couvrant tant bien que mal un
peuple arriere ; que cette situation etait, au contraire, le resultat des efforts
6,
pacifique des nations, que leurs richeses, leur travail, leurs nobles aspirations
vers un ideal de morale et de beaute sociale, classent an premier rang des peuples.
Elle voulait dire que ses 131..000 kilometres canes de superficie ont centuple leur
production agricole depuis quelques dizaines d'annees ; qu'elle possede a l'heure
qu'il est, tree de toutes pieces, un enseignement supportant la comparaison avec
les plus anciens et les plus illustres de l'Europe ; une armee digne de figurer par
ses jeunes exploits, son organisation, son corps d'officiers et son armement a cote
des plus glorieuses ; des routes, des chemins de for Rendus et d'un service impeccable; une navigation fluviale et maritime faisant flotter son pavilion sur les mers
les plus lointaines et portant partout la moisson de son sol fertile; une industrie
meme dont les efforts intelligents lui permettront de suffir bientOt aux besoins du
dedans et de rivaliser un jour avec la concurrence du dehors ; et enfin le depart
de tout un essaim de jeunes Ames se dirigeant vers les sommets de l'art, preuve
non equivoque et supreme espoir des civilisations qui touchent au but.
Les hommes appeles a presenter au monde la jeune Roumanie, a l'occasion
de l'exposition de 1900, ont ete choisis eu vue de cette delicate mission.
La tache de commissaire general de l'exposition a ete confide a M. De-
metre 011anesco. Ancien ministre plenipotentiaire, connu pour son tact et son
www.dacoromanica.ro
346
Les preparatifs faits et les mesures prises par cette direction eclair& et
,appliquee donnerent la meilleure assurance que la Roumanie allait etre representee dignement a cette grande fete du travail et de 'Intelligence universels.
Ainsi, pour clue le visiteur de l'exposition puisse se faire une idee exacte
et complete des moyens et des forces de la Roumanie, le Commissariat general
a pris des dispositions pour exposer dans toutes les classes de la classification frangaise.
des peches, c'est-a-dire toute une vraie come d'abondance. En regardant cette
belle moisson du groupe de ''agriculture, on aura, ''imagination aidant, de-
vant les yeux les millions de paysans roumains, au costume blanc et aux
www.dacoromanica.ro
347
cheveux noirs, qui cultivent les plainer du pays en chantant leurs doines si penetrantes et si sentimentales.
Le groupe des industries chimiques, lesquelles, tout en ayant un developpement moindre, ont toutefois une importance au-dessus de la mesure indiquee par
revolution industrielle de ce pays.
Le groupe du genie civil comprendra des descriptions techniques, des re-
productions des grands travaux du pays comme ceux du pont sur le Danube,
clbre en Europe par son etendue et sa solidite ; la reproduction du port de
Constantza et autres travaux de ce genre qui sont d'un tres grand interet surtout pour une classe de savants.
Dans le groupe des tissus et des vetements, on aura l'occasion de voir tous
ces merveilleux tissus fins, soie et or, fleuris par les paysannes roumaines, les
borangics, les stergars, les marames ; des echantillons de soie flee et torse, provenant des villages ainsi que des associations de dames roumaines comme celle
de la Fournica et de la Munca; des broderies des stoles professionnelles de filles ;
des fleurs et guirlandes artificielles a tromper les yeux les plus experimentes ;
des laines colorees ou blanches et noires; des tapis, qui, tout en etant differents, au point de vue du coloris, de ces suaves harmonies des tapis d'Orient,
n'en ont pas moins une beaute propre due surtout au caractere et a la fantaisie
des dessins ; des costumes nationaux varies a l'infini et etincelants de couleurs
melangees d'or ; de magnifiques costumes historiques des hospodars et djupanitze,
avec leurs etoffes orientales, leurs damas splendides, leurs riches pelisses, rehausses de pierreries.
Dans le groupe des forets et pecheries, les administrations des domaines
de Grigoresco dont les revues etrangeres ont si elogieusement pule dans ces
derniers temps,
peintre national qui a represents, dans des centaines de tableaux, les champs et la vie du paysan roumain, ainsi que la guerre de 1877 et
dont les paysages, aux larges horizons inondes de lumiere, d'un coloris frais et harmonieux, empreints d'une poesie penetrante, font l'objet de r admiration unanime.
Le reste des groupes sera expos dans le pavilion que la Roumanie s'est
fait construire sur le Quai d'Orsay, rue des Nations. Ce pavilion, dit a l'architecte frangais M. Formige, a le style roumain, et ses elements rappellent, dans
ses grandes lignes, les motifs architectoniques de quelques monuments du pays :
la fameuse cathedrale de Courtea-de-Argesh, le monastere de Tismana et autres
qui ont contribue a la composition de ses faades et de sa silhouette. Nous avons
ete contre cette construction et nous en avons donne les raisons. Nos previsions
ont ete encore depassees : le pavilion est loin d'tre beau.
Dans ce pavilion prendront place specialement :
Au rez-de-chaussee, dans le hall meme du pavilion :
www.dacoromanica.ro
348
et les peaux, oil les riches tanneurs de Bucarest, de Iassy et de Ploiesti representeront leurs serieuses industries ; les Instruments et procedes de la litterature, de
l'art et des sciences; l'Exposition des magnifiques produits des mines de sel de
1'Etat qui rapportent en moyenne 70 millions de francs par an.
Au premier stage, a droite : l' Hygiene et l'assistance publique, avec des documents de la direction sanitaire de Bucarest; des modeles d'hOpitaux ruraux,
communaux et departementaux, ainsi que de vastes installations sanitaires du
pays ; r Education et l'enseignement, montrant les moyens d'enseignement : des
exercices d'ecoliers provenant des stoles primaires, normales, professionnelles ;
des imprimes qui exposeront la situation morale et materielle de retat de l'instruction publique, faisant connaitre les 4.000 stoles du pays et les 400.000 ecotiers ; des abreges des lois de l'enseignement obligatoire et gratuit ; des statuts
d'institutions, comme les multiples cantines scolaires venant en aide aux ecoHers pauvres ; des reglements, des statistiques, etc. ; r Administration des domaines
de la Couronne, avec des plans d'exploitations agricoles, forestieres et des produits
d'industries domestiques et rurales, que M. Jean lialindero, reminent administrateur royal, a su tirer du sol des domaines de la Couronne.
A gauche : le cornpartiment des armees de terre et mer, oh. le Ministere de
la guerre exposera, a cote des plans et descriptions des principaux etablissements
militaires, tels que : !'arsenal de l'armee, la fabrique de poudre de Doudesti, 1'ateller de confections militaires, la manutention de r armee, etc., des echantillons
varies de toute une industrie se rapportant a rhabillement, la nourriture et l'armewent du soldat, ainsi que des navires et des forts; dans les industries diverses
www.dacoromanica.ro
349
trouveront place les etincelants produits de la joaillerie et de l'orfevrerie ; les produits de la tabletterie, de la maroquinerie, de la vannerie, etc. ; Lemobilier, represents par des fabriques de Galatzi et de Iassy et par divers ateliers, montrera au
visiteur le beau poli dont est susceptible la plus grande partie du bois roumain,
ainsi que les formes, que les artisans roamains savent donner au bois courbe et
aux differents objets dont se meuble le foyer et le salon roumains ; vient enfin la
Decoration fixe des edifices, oil le platre moule, le marbre cisele, le chene sculpts
et le bois blanc poli representeront les formes et le fini du travail que prennent
ces materiaux entre les mains des ouvriers et des artistes en batiments du pays.
Pour le petrole exploitation miniere de premier ordre en Roumanie,
le Commissariat general a fait &ever un pavilion special aefectant la forme d'un
reservoir de petrole, dans l'annexe de ]'Exposition, a Vincennes.
...-10Q.1-G.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
lor
1.
C'
P:44
II
IM
C""4"."."-.....1
----
11
"1111
C1
47-
3.
b2
CT'
www.dacoromanica.ro
1!ei
Rh\
nWilfOOM
354
IMPROMPTU
is
I'
MI
OM=
IIMOI11 .170111116
alr
'
14
IM
isis
O.
Ml=riimmil !VIMM arillIN
111
1.31
1.T
1,1111rM11
rI
=WOMEN
11*
..'Miaow
M"
INNIUMINIMB
11
swankimmal Naar
Atermlismarmis
=MI
MUM
14.
"Wiergimr
IIE
L.WW9P. ____PWPMEM100filig
--1w7iFF
MrINI
www.dacoromanica.ro
VIRFUL CU DOR
tator vremuri martor... Rezbind prin fumul celh
\,Voloasa '1 Incununa lumina diminelii
In templul vepiciel cu bolt& de lumina ;
Iar tu, prin pada vail, tot dibui vre-o carare,
Ca nu tiu ce te 'mbie spre lumea lui senina
i-al cui ochi te mai chiama la sflnta serbatoare.
9
www.dacoromanica.ro
356
VIRFUL CU DOR
ANDREI NAUM.
www.dacoromanica.ro
N. GRIGORESCU
"vr
Proviziunile (1877)
www.dacoromanica.ro
1../
,t13
TEMPS DE GUERRE
FRAGMENT 4)
Autour des feux, dans les bivouacs du 10' de dorobantzi, les soldats se
serraient les uns contre les autres; ils avaient creuse des trous dans le talus en
rebord, afin de proteger tant bien que mal les tisons et la braise ardente contre
les gouttes de pluie qui tombaient drues; quelques-uns grillaient des bouts de
pain et de fromage; tous etaient silencieux, echangeant de rares paroles.
C'est comme a la cueillette du mais, compere Toader, faisait observer
une recrue, jeune soldat de Calieni, a un ancien.
Peuh!
fit rautre, en tirant une bouffee de sa pipe et en ramenant,
d'un coup d'epaule, son manteau qui glissait sans cesse en arriere.
Qu'est-ce que sera la journee de demain, compere Toader?
Une journee comme touter les autres.
Quelque chose tourmentait le jeune soldat qu'il n'osait pas dire :
Ce n'est pas pour autre chose, mais c'est que je n'ai pas paye a mon
beau -pore, en partant, une paire de bceufs, et j'ai peur que la femme ne reste
avec cet argent a rendre, sur le dos.
Qu'est -ce que ca to fiche, puisque c'est ton beau-pere ?
C'est qu'il est tres mauvais diable.
Toader ne repondit pas. 11 allongea la main vers le feu, y cueillit un
charbon, et, l'ayant fait sauter par deux foir sur la paume, le lanca dans le foyer
de la pipe, d'un coup de pouce.
Derriere le groupe, un autre soldat s'approcha, plus loquace :
11 pleut rudement, eh! camarade, comme a la Sainte-Elie; le Bon Dieu
a voulu faire plaisir au Prince: it parait que, pour se battre, it aime ce temps-la.
1) Pages detachaes d'un roman: Temps de guerre, que notre collaborateur et ami, M. Duiliu Zainfirescu,
www.dacoromanica.ro
360
TEMPS DE GUERRE
L'officier piqua des deux, dans la nuit pluvieuse. Apres lui, un fourgon
de munitions s'avancait cahin-caha ; les malheureux chevaux tiraient a plein
collier, sur la pente abrupte; aux claquements de fouet lances par le cavalier
monte sur le cheval ct arriere, se melaient des jurons confus a l'adresse de l'autre
soldat conduisant be cheval de volee.
suspendue au bord de la pente. Le ntringlotc, 'sauta du siege, ainsi Jue Nailleur qui etait a ses cOtes :
He, la-bas, vous autres, donnez-nous un coup d'epaule.
En avant! cria-t-il.
Les cavaliers jouerent des jambes, tambourinant a coups d'eperons sur
le ventre des rosses, et le fourgon s'ebranla enfin, lentement, et poursuivit sa
route dans la nuit.
La pluie redoublait maintenant , l'eau penetrait dans les tentes et trempait jusqu'aux os les soldats etendus par terre; quelques-uns se levaient pour
creuser des rigoles d'ecoulement; d'autres se blottissaient dans leurs capotes.
Aucun ne dormait. L'attente du lendemain les tenait presque tous en eveil; les
uhs etaient venus des montagnes boisees de Vrantcha, les autres, des plaines limoneuses du Siret, d'autres encore, des coteaux enguirlandes de vignes, et leurs
pensees retournaient vers le pays natal, parmi les senteurs alpestres des bois,
www.dacoromanica.ro
TEMPS DE GUERRE
361
parmi les sillons des terres labourees, et les pres herbeux; dans la nuit hantee
de sonorites confuses, la nostalgie du terroir faisait parvenir A. leurs oreilles des
bruits familiers et chers : le grincement des chariots, au pas rytme des bceufs,
res : les uns se voyaient courant A. rassaut, rechelle au bras; d'autres se figuraient l'attaque, la hausse du fusil relevee, l'ceil sur le canon de l'arme visant
les turbans a hauteur du parapet; Gorciou, le pauvre diable, eut la sensation
qu'un sale Turc lui enfoncait un enorme yatagan entre les cotes, et, d'un bond,
sortit de la tente, le fusil en l'air, avec un geste instinctif de defense.
Toader, couche, l'interpella :
Eh la ! espece d'evente, qu'est-ce que to fiches ?
Je m'en vais leur en donner, compere Toader !
L'autre se retourna de r autre cede, en grommelant d'un air clegotite :
Essuie l'eau sur ton fusil, imbecile, et viens to toucher I
Comaneshteano s'etait jete, tout habille, sur son lit de camp. Un bout de
chandelle, fiche sur un Rahn, achevait de s'eteindre en graillonnant. Les yeux
fixes sur la toile de la tenth, Michel recapitulait mentalement les ordres qu'il
avait a executer le lendemain I rien d'extraordinaire, en somme, sauf peut-etre
ce cri de : En avant" ! qu'il faudrait lancer a ses hommes. 11 pensa a la facon
dont il devait grimper A.. l'escalade,
'trois ou quatre metres de hauteur, si les
evaluations et les crocidis de l'etat-major russe etaient exacts ; il se figura la
tranchee de ceinture de la redoute, et le chemin boueux et glissant pour arriver
jusque-la. Mais rien ne rinteressait autant que ce mot magique de nEn avant lc,
Comment allait-il le crier, afin d'tre bien entendu des hommes de sa compagnie ? Cette preoccupation l'envahit a tel point qu'il se surprit a murmurer, a
plusieurs reprises : ,,En avant, en avant! puis, de plus en plus fort ; assis sur
son lit, le bras tendu, il finit par crier : ,,En avant, en avant, mes enfants 1,, Cette
clameur, lancee dans la nuit et le vide, lui parut etrange, mais il n'en continua
pas moins a la pousser, malgro lui.
En avangant le bras, il atteignit la chandelle, qui roula par terre et s'eteignit. Tandis qu'apres r avoir rallumee il la replacait- sur la table, ses yeux tomberent sur le portefeuille qu'il y avait depose,
timbre de son chiffre : il s'etonna, rnachinal, qu'on pilt avoir un nom. A quoi
bon, un nom? Les lettres du sien danserent devant lui: ,,Michel Comaneshteano.
A les repeter, il acquit la conviction qu'elles representaient plus qu'une simple
alliance de sons; c'etait la figuration de sa personnalite esprit et chair. Il se
souvint
pourquoi?
d'avoir achete le portefeuille a Vienne, et d'autres circonstances lui revinrent en memoire : des puerilites, des riens
comme toute
sa vie, du reste. En remontant le tours de son existence, depuis l'heure presente
jusqu'a ses premieres annees de gamin, que trouvait-il? Rien, vraiment : adolescent aimable, jeune homme accompli;
des amours passageres a droite et a
www.dacoromanica.ro
362
TEMPS DE GUERRE
gauche ... II avait tourmente les autres, et s'.etait tourmente lui-merne, sans pro-
fit pour fame. Il n'etait qu'un egolste parfait. Et pourtant la fortune n'avait pas
ete maratre a son egard; le sort ravait dote de tous les dons qui permettent
A rhomme d'tre un homme. Pietre resultat, en Write!
Les memes pensees rassaillirent, comme a l'hOtel, a Bucarest, lorsqu'il
songeait aux pauvres soldats marchant d'etape en &ape, tandis qu'il se prelassait
en voiture ou en wagon. Qui done porte interet aux soldats ? Its n'ont ni nuances d'Ames compliquees, ni finesse de critique, mais ils ont des &sirs, des besoins
qu'ils taisent par une sorte de pudeur virile et de stolcisme.
Au moins, s'il etait sir qu'Anna l'aimait 1
Ah 1 cette petite Anna!
Il en chercha l'image dans un coin de son souvenir : elle lui avait refuse
son portrait; c'etait mieux ainsi; inutile de s'amollir le cceur par des sensibleries ...
pays natal, mais ce n'est qu'un bonheur passager. Quelle sorte d'homme faudrait-il etre pour ne pas raver aux monts, aux plaines, aux rivieres qui encadrerent la naissance et la premiere vie? et pour ne pas etouffer a la longue, parmi
des inconnus, strangers de visage, de langue et de coutumes?
Dans les montagnes de Vrantcha, en ce moment, aux sources du Milcov,
reau fuit en limpides cascatelles, les rayons obliques du soleil couchant dorent
la time des arbres; au loin, en train de boire au bord des torrents, les taureaux
poussent leurs longs mugissements, et bientOt, dans la nuit qui tombe, le hen-
nissement des chevaux retentit seul, tandis que la paix du soir s'etend sur les
clairieres, sous le regard des etoiles scintillantes la-haut, dans le ciel profond ...
www.dacoromanica.ro
TEMPS DE GUERRE
363
J'ai fait encore une petite ronde, murmura-t-il, songeur. Its ne dorment guere, nos pauvres diables de soldats! Asseyz-vous, je vous prie, ajouta-t-il,
en s'apercevant que Comaneshteano restait debout devant lui. A quoi etiez-vous
en train de vous occuper ?
Je pensais a Spencer.
Le major ne comprit pas, interloque. Michel poursuivit :
Grand bien lui fasse, a Spencer, d'estim-r que ridee de patrie et le patriotisme sont des prejuges I II n'en est pas moins certain que ce qui fait la gran-
intention inquiete; ce dernier se rendit compte qu'il parlait hebreu pour son
compagnon et, a un autre moment, it n'efit pu s'empecher d'en rire.
Excusez-moi, mon commandant ; j'ai l'air de parler dans les nuages
Je cherchais a m'expliquer certaines choses.
Le major reflechissait : ,,Aurait -il peur ? se demandait-il. 11 finit par
rire, soupconnant, a son tour, la filiere des idees de son ami :
Le diable vous emporte, Comaneshteano ! Milesco a terriblement deteint sur vous.
Michel secoua la tete, silencieux.
Ecoutez, Michel. Je suis venu vous demander un srrvice.
Avec joie, mon commandant.
Celui-ci ouvrit son manteau et sa tunique, et tendit, doucement, is Comaneshteano, un petit paquet lie d'une faveur rose, passee par le temps.
Voila... Je vous prierais de faire parvenir cela, a Focshani, a ma socur,
s'il m'arrivait quelque chose...
Comaneshteano n'avait pas tendu la main; it balbutia, etonne :
Mais... c'est que... je puis etre blesse, moi aussi...
Le major regardait a ses pieds; it finit par relever la tete et fixa son ami
www.dacoromanica.ro
TEMP DE GUERRE
364
J'espere bien que non... Ce serait dommage... Vous etes jeune et tout
vous retient a la vie... Quant a moi, a vrai dire, qu'importe ma mort ? Je suis
presque seul au monde, et j'ai assez vecu...
II passa sur son front une main un peu tremblante...
D'ailleurs, meme si j'avais le &sir de m'en tirer sain et sauf demain,
les circonstances sont teller que j'y ai peu de chances. Et moi, et Lipan, et Valter :
tous les chefs de bataillon. Mon devoir est d'tre a la tete de mes soldats ; les
hommes sont des hommes... Non pas que je craigne de les voir lecher pied; mais
enlin, j'ai une responsabilite
et lourde...
Il y eut un silence, plein de pensees graves. Le major, fixant le vide, l'esprit perdu au dela, la tete pencil& :
... II faut que je vous le confie, Comaneshteano,
reprit-il, j'ai le pressentiment tres clair que je mourrai demain. C'est assez bizarre, n'est-ce pas ? car
d'ordinaire on ne pressent pas ce qu'on ne souhaite pas. Mais, si vous me voyez
tellement stir de mourir, c'est que j'ai precisenaent reve toujours de finir frappe
sur le champ de bataille. Cette nuit, a la veille de la journee qui sera chaude pour
nous tous, je ne nie pas que l'envie de vivre ne cherche a m'entamer ; mais, heureusement, j'ai en moi is raison qui fait bonne garde, et qui me crie : II faut bien
que quelqu'un donne sa vie pour ce pays!
II s'etait leve, sur ces mots; a la lueur vacillante du bout de chandelle,
son ombre, demesurement allongee, se brisait a la paroi de la tente et s'etendait
jusqu'a la porte.
.
Adieu, Comaneshteano, et a demain, a la grace de Dieu!
Its s'embrasserent d' une accolade fraternelle ; du dehors, le major demanda :
Avez-vous vu Milesco aujourd'hui ?
0 u.i.
it n'avait, comme le major, que des sceurs; tres emu, en songeant a Sacha, it
porta pieusement a ses levres le petit paquet et le baisa comme une image sainte.
Un parfum subtil et lointain lui rappelait de doux souvenirs.
Qui done avait ecrit ces pages jaunies ?
Michel les serra dans une enveloppe, ecrivit le nom de la destinataire et
au-dessous : De la part du major Shontzo ,, ; puis mit le tout dans sa valise et
se coucha, pour de bon, cette fois...
... Au bivouac de 8 de ligne, la tente de Milesco se perdait parmi la ligne
indecise des autres tentes; pas un bruit, pas un signe de vie : seul, le claquement
de l'averse qui tombait, monotone, pleurant sur la campagne et sur les Ames attristees.
www.dacoromanica.ro
TEMPS DE GUERRE
365
L'aube du 30 aollt n'avait pas encore pointe, que les bataillons de la 3'
division etaient dj en marche vers le vallon auquel touchait I' aile droite de la
4' division.
En tete, s'avancait le 1" bataillon du 10e regiment de dorobantzi qui devait former la tete de la colonne a droite; a la suite, et a une heure d'intervalle,
devait suivre le 1e' bataillon du 86 de ligne; puis le 2' bataillon du 10 de dorobantzi, et ainsi de suite.
Il ne pleuvait presque plus. Les premirei lueurs du jour luttaient contre
les vapours blanches qui montaient lentement du fond des valle,s et cachaient la
crete des collines. Les hommes, saisis par la fraicheur du matin, toussaient a qui
mieux mieux, et, pour se garantir les mains du contact de leurs fusils, dont le
metal glace brfilait les doigts, ils retiraient leurs bras dans la manche de leurs
manteaux.
www.dacoromanica.ro
TEMPS DE GUERRE
366
En effet, un groupe de cavaliers surgit de rombre : silhouettes indecises d'abord, dont on ne distinguait que les longs manteaux recouvrant la
troupe des chevaux et ouverts sur la poitrine, oil de l'or et des croix scintillerent. Apres eux, d'autres cavaliers et d'autres encore sortirent du brouillard. Le
groupe s'arretait devant chaque bataillon; quelques mots etaient khan& avec
le commandant, et la marche en avant reprenait, lente.
Le voila ? Les soldats ont reconnu dans le cavalier de tete leur Souverain.
C'est le Prince!
Quel retentissement profond ce titre avait dans les cceurs, a cette minute
supreme 1 Depuis rentree en campagne, tous de rofficier en vue au plus infime
soldat etaient penetres de ce sentiment reconfortant qu'ils avaient a leur tete
un conquerant, un chef le dux des anciens Romains ne pour etre obei et
pour accomplir de grandes choses. Ainsi qu'il arrive .aux esprits profonds et prevoyants, le souverain s'est acquis la reputation d'un ,, heureux de la fortune" :
son peuple croyant en son etoile ; une a une, les predictions du Prince s'accomplissaient depuis la reponse donnee aux chefs de rarrnee russe qui voulaient
entrer dans Bucarest, jusqu'a leurs revers au sud du Danube et leur appel a
raide adresse aux Roumains tout s'etait pass comme le Prince l'avait dit,
point par point. Et l'on craignait qu'aujourd'hui encore son Altesse ne vit ses previsions se confirmer, et que l'assaut de Plevna ne Mt par heureux... Seulement,
puisque le Prince voulait montrer ce que pouvaient ses hommes, eh bien ! chacun
otait pret a faire tout son devoir.
. . . L Prince etait arrive devant le major Shontzo.
Its etaient face a face; l'un, a cheval, froid, solennel, assis sur sa selle,
comme un personnage des legendes : it parlait et sa voix resonnait claire, avec
un son de metal; l'autre, a pied, raide comme un cierge, regardant droit dans
www.dacoromanica.ro
TEMPS DE GUERRE
367
les yeux bleus du souverain, d'un regard plein de ce respect affectueux que donne
la liberte du cceur, hausse pour de grandes decisions.
Le Prince porta deux doigts a la visiere de son kepi, et fit volter son
cheval.
gabions... Its fixaient maintenant des yeux la crete de la colline, avec assurance,
www.dacoromanica.ro
368
TEMPS DE GUERRE
Une decharge, partie des batteries roumaines, parut etre le signal d'un
nouveau bombardement des plus violents. Les buttes, tout.alentour, crachaient
des obus; recho des coups de canon se prolongeait a travers les vallees et la fumes lourde montaiti melee aux nuages.
Le ciel, le sol, l'horizon n'etaient que nuages et fumee.
Les commandants consultaient la montre: deux heures et demie.. Du fond
de la ligne, le colonel Ipatesco surgit au galop et jeta ces m_as, rapides, en passant en tete de la colonne :
Je vais changer de cheval...
Et, tournant bride, it disparut de nouveau.
www.dacoromanica.ro
TEMPS DE GUERRE
369
eut un lan furieux et desordonne qui porta les soldats en avant, dans une meme
soif de se ruer sur les defenses des Tures.
Les deux bataillons du flanc droit arriverent presque en meme temps au
sommet de la colline. Les hommes de Shontzo voyaient, tous joyeux, les fantassins de Valter qui grimpaient les mamelons, sur leur gauche. Comaneshteano
entrevit, dans le lointain, la silhouette de Milesco, qui sortait du brouillard, repee
haute, encourageant ses soldats de la voix et du geste, le visage tourne vers eux.
Arrivee au sommet, et prete a. tomber sur l'ennemi, cette maree humaine
fut presque immobilisee soudain devant le decevant spectacle qui se deroulait en
avant; entre eux et la redoute d'Abdul-Kerim, qu'il fallait enlever, les soldats,
stupefaits, voyaient se creuser a leurs pieds une nouvelle vallee, aux pentes rapides et glissantes, et, en face, une autre colline a. gravir, couronnee, celle-la,
par les ouvrages importants de la redoute : tranchees et circonvallations menacantes. Pour le bataillon de Valter, la surprise fut plus triste encore : au lieu
d'une seule redoute, que portait la carte russe, voici qu'une seconde se revelait,
masquee par la premiere.
Il y eut un moment d'inclecision terrible. La voix grave des canons s'etait
tue, par crainte de mitrailler les troupes roumaines. Les Tures ne donnaient
aucun signe de vie. En avant!" cria le major Shontzo, qui leva son sabre aussi
haut qu'il put.
Le colonel Ipatesco, revenu de sa stupeur, commanda a son tour :
En avant, mes gars !
Les bataillons se lancerent sur la pente boueuse; relan s'accrut avec la
vitesse de la descente; ils arriverent au fond du vallon et se ruerent, pleins d'entrain, a l'assaut de l'autre coline. Les muscles se tendaient sous l'effort des volontes bandees comme un ressort puissant. Comaneshteano courait, les oreilles
bruissantes, comme un fou. II grimpait derriere Shontzo, le visage tourne vers
la troupe; les hommes le suivaient, s'aidant des buissons et de leurs. sabres-baionnettes.
Tout d'un coup, une pluie de balles frappa les rangs, parties des tranchees et des parapets qui abritaient les Tures; les salves d'infanterie dechirerent
www.dacoromanica.ro
370
TEMPS DE GUERRE
Mon commandant I
En avant, Comanestheano ! N'abandonnez pas nos hommesl
II etait tombe sur le dos, son visage etait dj d'une paleur de tire, et du
sang lui coulait par la bouche, etouffant des paroles confuses :
En avant ! Allez-vous-en! Allez-vous...
De rautre cOte, Valter entrainait son bataillon a l'assaut, vers le chemin
couvert qui reliait la redoute au camp turc de Boucova. Suivez-moi, mes enfants criait-il, et les soldats se ruaient apres lui vers les tranchees, sautant pardessus les trous, par-dessus les cadavres de leurs camarades.
Valter tomba soudain, crible de balles.
A son tour, on vit Milesco, le bras leve : ,,En avant ! Courage, mes garcons ! "
Il s'effondra, lui aussi, et roula dans la tranchee. D'autres cris retentirent : En avant! pousses par d'autres voix quo la mort baillonna, pour toujours, de silence. Le colonel Ipatesco avait eu son cheval tue sous lui; les lieutenants-colonel Maldaresco et Poenaro lancerent au feu les deux autres bataillons
de la ire colonne... Effort inutile, qui grossit le nombre effrayant des tugs, tomb& les uns sur les autres.
Le major Lipan, camarade de Shontzo, est blesse grievement et la plupart des soldats sont hors de combat, morts ou blesses...
La colonne de la 40 division n'etait pas plus heureuse, durant cette attaque manquee. Elle avait entrepris rassaut du versant oppose et s'etait heurtee
a la deuxieme redoute de Grivitza, sans pouvoir, par suite, connaitre le sort de
la 3' division, qui fut vainement attendue.
Sur ce point du champ de bataille, les memes heroismes illustrerent les
troupes roumaines : le lieutenant-colonel Voinesco, le major Candiano-Popesco,
le capitaine Groza lutterent avec un superbe entetement; cfiasseurs, dorobantzi,
fantassins de la ligne, s'elancerent au pas gymnastique derriere leurs chefs, a
rassaut des positions turques. Les hommes tombaient et se relevaient, pour retomber de nouveau plus avant et repartir de nouveau : dans une clameur de
hourralls,,, parmi les monceaux de cadavres escalades, ils couraient, couraient
toujours, jusqu'a ce que leur lan surhumain les eat port& au pied du contrefort
de la redoute : la, cette masse d'hommes tourbillonna impuissante; la vague immense, malgre l'heroIsme qui la soulevait, se pulverisa devant la redoute comme
sur un rocher ; et les soldats tomberent, cette fois, les uns apres les autres, sans
plus se relever.
L'attaque etait manquee sur toute la ligne.
Les troupes se rallierent a rabri d'un repli de terrain. Comaneshteano,
petrifie, restait immobile, le poing 'eve en l'air dans un geste inutile Que faire?
Gare, mon lieutenant! cria la voix d'un sergent, qui se jeta precipitamnaent sur le sol.
Au-dessus d'eux, une bombe arrivait en ronflant.
Elle eclata...
DUILIU Z411IFIRESCU.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
HRISOAVELE, ZAPISELE
1 REVAELE ARHIVELOR
I ACADEMIE'
1........
I
n fost elev al meti, astazi absolvent de seamy al facultatii de litere din BuV5 ), cureti, venise mai zilele trecute sa me vada, i me gasise wzand i orinduind foitele, cu ajutorul carora nazuesc a injgheba Istoria Pitegilor, din
vremurile betrane ale Basarabilor din suta a XIV-a i pana la focul din 1848.
Tinerul mai prieten imi spuse, intre altele, ca.' pentru teza ar voi s studieze pe Tacit ca istoric, dar ca un alt subiect Gens Julia in istoria Romanilor it
atrage i-i suride tot atat de ademenitor ca i primul.
43)
cel mai mare pictor al antichitatdi, o fixeaza pentru vecie in pagini lapidare,
facend-o sit se desrapare inaintea ochilor notri, mare, vie, completa, de la padurile nepatrunse i umede ale Germaniel de miaza.' noapte i pana in nisipurile
arse i nefericite ale Libiel africane ....
cu toate acestea, Domnule Gion, continua cu aceeaipatima pentru
,;tiinta i Frumos tinerul mea prieten, i cu toate acestea Gens Julia, in ogoru -i
istoric mai restrins decat primul meti subiect, Gens Julia e frumos, e irezistibil
de captivant. Gindete-te, rogu-te, numai de la Caius Iulius Caesar, de la Cesar,
acel chel mare, cum ii zicea Deparatianu, i pana la artistul nevropat, pand la
nebunul grandios, care se numete Neron, ce galerie superba 1 Cesar, August,
Tiberiii, Caligula, Claudiii, Neron, cele doue Julii, cele doue Agripine, cei doi
Germanicus, tots nite maniacs, nite degenerati, nite epileptici, tinend in mai-
Si,
www.dacoromanica.ro
374
nile for frinele intregului imperiil al luniii cunoscute de cei vechi, sail, alaturi de
tron, spaimintandu-se unit pe altil si ingrozind intreaga lume cu idoasa dezlantuire a furiilor lor, o completa psicho-patologie istorica, un spital imperatesc care nu-si intilneste seamenul In fastele istoriei universale decal odata, in
8asa de Castilia, In care, de la 1449 prin casatoria lui Joan II de Castillia, slabanog si imbecil, cu Isabela de Portugalia, care moare nebuna, incepe o serie de
principi nevropati Edna la 1700: regina Juana, 50 de ani nebuna in castelul de
la Tordesillas, Carol-Cintul epileptic, Filip II maniac, Filip III care cu timpul
inebuneste, Filip IV, mai mult decat slabanog la trup si la minte, si, In fine,
Carol II, imbecil, infirm, epileptic, hipochondru, si cu care se stinge casa de
Habsburg-Spania
II
Ii ascultam cu placere si-mi ziceam in mine ca acest tiner, care stie sei,
vada si sci, simla in trecutul istoriei universale, va sti sa, reinvieze istoria, multamita tot acestui dar binecuvintat, si In trecutul patriei noastre.
Ii lasaiil sa desfasoare si mai departe aceste tabele posomorite, dar frumoase, din istoria Romei imperiale si a trecutelor mariri spaniole din vremurile
lui Carol-Cintul si Filip II, .i, in urma, and sfirsi, ridicaiil in sus din gramada
de foite ce aveam Inainte-mi una pe care era transcris, In rezumat, un zapis din
secolul XVII, privitor la viile din podgoriile Pitestilor.
Dragul meil, ziseiti ea acestui tiller entusiast si harnic, de la Suetoniti,
contimporanul acestei Rome de care voesti a vorbi si In primul si intr'al doilea
subiect al tezel D-tale, de la Suetoniil si pana la Iacobi, Jules Soury, Ireland si
Dejerine, ail fost sute, dad. nu mil, scriitorii care au cercetat, studiat si scris
despre Tacit ca istoric, despre Gens Iulia cu Intreaga el nevropatie, despre casa
de Habsburg-Spania cu toate gloriile si nenorocirile el. Scrisu-s'a pe sfert, pe
optime atat, despre Danestil si Draculestii Munteniei, despre Musatestil Moldovel,
despre Basarabil bastarzi al sutei XVI, despre atatea si atatea persoane, si fapte, si
intimplari ale trecutulul propriel noastre patrii ? In numele lui Duranezeii, data
cu secolul care se Incepe, parasiti, o tineri luminati, care stilt sa muncill mult si
stiintific, parasiti pentru totdeauna ideia gresita de a studia, dupa mil de studios'
predecesori, subiectele luate din lumea clasica greco-romans sail din celelalte Orli
ale istoriei universale. Nimic noil, convingeti-ve odata pentru totdeauna!
nimic noil nu vela aduce la marele tirg al stiintei istorice; totul s'a spus, sail,
Baca mai este de spus Inca ceva pe linga acest tot, pamintul trebue sa-11 dea
ceva noil despre Gred si despre Romani, despicandu-si sinul pentru a -tI arata
alte table za celede la. Ancyra, sau bibliotecile si arhivele de la Escurial si de la
Sevilla, din oolturi ascunse, sa-ti mai ofere vre-un manuscript necunoscut pana
la tine Tercetatorilor.
www.dacoromanica.ro
375
portul Palos at Andaluziei care America, este oare mai glorios cleat Columb
care piece odinioara tot din portul Palos spre America ? Pentru ce nu voila sa
taiati singuri, voi cei dintai, pedurile dese i Intunecoase care, printr'alte puncte,
inchid ochilor notri vederea acelui mare templu al tiintei istorice? De ce, In
numele iubiril ce ati jurat acestor adorate teri romane, a caror istorie scinteie
de mindre frumuseci abia intrezerite, de ce se ye consumall avintul i se ye sleiti
puterile tineretii in ogoarele de mult roditoare ale istoriei altor teri, tend istoria
Romaniei, Madond duioasa i trista, ateapta,', rezimata de o truce veche Si "Cu
slove rictitau, ca voi, luminatori al trecutului, se intrati cu facla tiintei In padurile -i Intunecoase i'n ogoarele-1 Intelenite, i se Wall, se spargeti, se pliviti,
se faced se se reverse in valuri orbitoare lumina adeverului peste frumusetile-i
ce zac azi ingropate.
De unde documente? De unde amenunte ? Cronicarii sunt seci i reci, i
altcineva n'a mai scris nimic despre trecutul terilor noastre, iata cuvintele pe
care le-am auzit nu de la unul Si nu data, orI de ate ors, cu acela tndemn i
cu acela imbold, voiam se atrag spre cercetarea istoriel romane pe tineril detepti i muncitori.
ingalbenite, prefuite, mucigaite, zdrentuite, lash, la vederea lor, once carte a on.carui celebru istoric, pentru ca se vade ce zice betrana hartie.
Istoria familiei, a dreptului, a comerciului, a clerului, a cartilor, a frumoaselor-arte, a imbracamintelor, a drumurilor, intreaga viata romaneasca,
inteun cuvint totul trecutului nostru se gasete inteacele hrisoave, zapise i revae. Inteunul un amenunt, tntr'altul mai multe, intr'al treilea i mai multe,
toate pane azi necunoscute. Le aduni, le reciteti cu placerea omului care gusta,
el Intel', lucruri de altil pane acum nici chiar banuite; in urma le completezi cq
cele ce mai spun i aces cronicari Munteni i Moldoveni care, cititi cu atentiune
i pricepere, nu-s atat de seci Si de red cat II credeti D-voastre; le mai completezi cu datele caletorilor care au fost prin terile noastre, i ale caror caletorii se
publica mereii i in urma, stapin pe materie, multumita acelui dar de a vedea Si
de a simti alaturi cu luptatoril timpului ce povesteti, te duel cu mintea i cu
inima in mijlocul stramoilor i nu te intorci In lumea de azi deal cu studiul
D-tale gata, original, frumos, romanesc, o adeverate reinviere a oamenilor, pe
linga ale carora morminte treci astazi Inchinandu-te fiete.
www.dacoromanica.ro
376
oare toll aces luptatori de frunte care aci, la Dunare si in Carpati, find data
scena, au facut fapte tot atat de marl ca toti eroil lumil?
Credetd-me, D-lor, credati -rne, cats ye vorbesc dupa o viata de cinci ani petrecuta in mijlocul astui trecut curat romanesc ; ye vorbesc dupa citirea a 32 con-
did si dupa citirea a 5.000 de documente al caror pret fabulos nici nu-1 banuim.
Se va 11 potrivit on nu zisa lui Augustin Thierry despre istoria Franciei ca este inca
in praful bibliotecilor si arhivelor franceze, nu stid ; stid insa, cu siguranta ca aceasta
zisa este mai mult decal adeverata pentru istoria trecutului nostru romanesc.
www.dacoromanica.ro
377
mime ale lui Herondas si, ca acum cateva luni, un nal tractat al lui Aristotele
despre Statul atenian, o noua oda a poetesei Sappho, cateva versuri ale lui Archilochiii si Hipponax.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
..3...
ks
s.,
.t-ze.
'-.-*-'1-5--'
-. .-t.k.'";:
TA.
St'..W-Vr
S;V:i4"....i.b.t"
Aa....,....
3,-.
7-7 :.4- -4>,,,,...,
"'!*
.U.'...._ _ _ .._}..,=!" f.,.., . ,
1
.....,-
---
,
'.-."'''.
) I:.
...,-......
..
......i...........1......
-,......-""
'-,..., -.2.7"-----.--"-,.....
...r.t.r.=..
L'AGRICULTURE EN ROUMANIE
.........
I. GENERALITES
e tout temps l'agriculture a ete l'occupation principale du peuple roumain et, a ce titre, elle constitue et constituera notre veritable mtier national.
La population du Royaume de Roumanie etant de 6 millions d'habitants,
du sol descend au Sud et au Sud-Est vers le Danube, et au Sud-Est vers la riviere du Prouth, qui sont les points les plus has de cet amphitheatre, que nous divisons en plusieurs terrasses.
La premiere grande terrasse est representee par la region des hautes montagnes, caracterisee, au point de vue agricole, par la culture forestiere et la culture pastorale; la seconde, par la region des basses montagnes, caracterisee par la
culture forestiere, la culture pastorale et, sur une petite echelle, par la culture
agricole et celle des arbres fruitiers; la troisieme terrasse est la region des collines, oil la culture de la vigne et la culture des arbres fruitiers forment la caracteristique au point de vue agricole; enfin la quatrieme region est celle de la plaine,
qui occupe la plus grande surface du pays et oil la culture des cereales est predominante. On pourrait subdiviser cette region en deux autres : la region de la
plaine proprement dite et la region danubienne, comprenant aussi le Delta du
Danube.
La specialisation des cultures dans les differentes regions que nous venous
www.dacoromanica.ro
382
L'AGRICULTURE EN ROUMANIE
d'enumerer est dde non seulement aux differences de leur climat, mais aussi a
la nature geologique et mineralogique du sol.
En ce qui concerne la formation geologique du sol dans les differences
regions, it est a noter que, dans la region des hautes montagnes et dans celle des
basses montagnes, elle est representee par des terrains d'origine archalque, primaire, secondaire et tertiaire; la region des collines est exclusivement tertiaire,
o a predominent les formations plioceniques ; la grande region de la plaine en Valachie et toute la region a sol ondule de la Moldavie, a 1'Est de la riviere Sireth,
est d'origine quaternaire ou diluvienne, sauf quelques petites exceptions, et, enfin, la region danubienne est de formation moderne, alluvienne.
Comme c'est dans la region de la grande plaine du pays, y compris toute
www.dacoromanica.ro
L'AGRICULTURE EN ROUMANIE
383
de Roumanie etaient alors tres apprecies pour leurs qualites, jusque dans les
pays les plus lointains.
Si nous avons mentionne ce fait, c'est pour montrer que par un pareil
systeme de culture pastorale et forestiere la fertilite naturelle du sol a pu se main-
tenir a un niveau tres superieur qui a fait faire croire que le sol de la Roumanie est d'une fertilite naturelle inepuisable.
Depuis lors les chosen ont change. D'un cute la dotation du pays avec le
reseau necessaire de voies de communication, les chemins de fer, qui parcourent
tous les pays et relient les points qui etaient les plus isoles auparavant aux divers
ports du Danube et avec les pays strangers et, en outre, l'adoption generale des
batteuses a vapeur a grand travail et des instruments perfectionnes ont cree des
conditions nouvelles qui ont change completement le systeme de culture.
De la culture pastorale, qui a taut menage la fertilite du sol, on a passe a
la culture cereals pure, d'autant plus que le prix relativement &eve, jusqu'il y
a environ 12 ans, rendait leur culture, specialement cello du ble, tres remuneratrice. D'abord les pAturages et les prairies et ensuite beaucoup de forets de la
plaine ont ete graduellement defrichees pour faire de la place a la culture des
cereales, en reduisant de plus en plus le nombre du Mail; de sorte qu'aujourd'hui it n'y a plus que les vieillards, qui se rappellent et peuvent raconter
ce qu'etaient les magnifiques troupeaux d'autrefois, eleves en liberte a l'etat demisauvage.
Se trouvant en presence d'un solodont la fertilite naturelle, tres grande,
a ete menagee pendant des siecles par la culture pastorale et par les forets, nos
cultivateurs, comme ceux d'autres pays, d'ailleurs, dans des cas identiques, ont
donne la plus grande extension a la culture des cereales sans aucun engrais.
Wane de nos jours l'emploi des engrais pour rehausser la fertilite du sol est encore une rare exception.
Quoique par ces cultures sans engrais la fertilite primitive du sol ait ete
fortement entamee, pourtant it y a encore des regions entieres dans le pays ou
la fertilite naturelle du sol est assez grande pour que le besoin reel d'engrais ne
se fasse pas encore sentir et pour permettre d'obtenir des grands rendements 1).
Par ce que nous venous de dire sur le sol de la Roumanie, nous d6crivons
l'etat actuel de sa fertilite et notre opinion est que le moment est arrive oir nos
cultivateurs doivent reflechir a maintenir la fertilite du sol la of elle existe et
la rehausser la oil elle a ete fortement entamee par la culture abusive des cereales
sans apport d'engrais d'aucune sorte.
www.dacoromanica.ro
384
L'AGRICULTURE EN ROUMANIE
signaler des ameliorations notables par rapport au pass; it n'en est plus de
memo, comme nous rayons dj dit, quand it s'agit du maintien de la fertilite
du sol; car la necessite de l'emploi des engrais est a peine entrevue par certains
cultivateurs des regions on la fertilite du sol a ete la plus entamee. Du reste dans
tous les pays a culture extensive on peut observer le m'erne phenomene.
Les conditions generales du climat, du relief of de la nature du sol dans
les differentes regions du pays leur impriment des aptitudes a des cultures et a
des productions diverses.
A. ce point de vue les differents systemes de culture pratiques actuellement en Roumanie peuvent se grouper comme suit :
1.) La culture foresti4re est la caracteristique de la region des montagnes
et constitue le seul moyen possible d'utiliser son sol en pentes raides, impropre a toute autre culture. L'exploitation des massifs d'epicea et de sapin, soit
a l'etat pur soit mlange au hetre, constitue la principale source de revenu de la
population.
2) La culture pastorale a laquelle on consacrait it n'y a encore que 50
ans, la plus grande superficie du pays et a laquelle nous devons la conservation
de la fertilite de notre sol, est reduite aujourd'hui aux localites qui ne se pretent
pas a d'autres cultures et la oil les circonstances economiques l'impose, comme
seule possible.
www.dacoromanica.ro
385
L'AGRICULTURE EN ROUMANIP,
se trouve plus que dans la Dobroudja et dans les localites de montagne; dans les
autres localites elle a ete remplacee par la culture pastorale mixte et par l'agri-
culture cereale.
L'agriculture roumaine a pass par la culture pastorale; pendant des
siecles elle a \Tem en exploitant les prairies et les paturages par l'elevage du betail. A partir d'aujourd'hui it ne peut plus etre question d'y revenir. Les circon-
ture pastorale s'imposera toujours. C'est seulement par le paturage que nous
pourrions utiliser les belles et riches herbes de nos montagnes.
Depuis 1.891, que Mr. P. S. Aurelian ecrivait ces lignes, meme dans la Dobroudja on a restreint de beaucoup la surface affectee au paturage en faveur de
la culture des cereales; de sorte que de nos jours la culture pastorale pure est
restreinte a la region des montagnes et dans les parties inondables de la riche
vallee du Danube, c'est-a-dire la oil la nature ou les circonstances ne permettent
pas un autre mode d'utiliser le sol.
Sur les sommets nus des hautes montagnes, ce n'est que pendant les
mois d'ete que de nombreux troupeaux de moutons qui ont hiverne dans la
plaine, viennent paitre les herbes fines et aromatiques, car la rigueur du climat dans ces localites ne leur permet pas un sejour plus prolong.
D'apres le denombrement fait en 1897, voici quel est le nombre des animaux domestiques qui se trouvaient en Roumanie :
2.138.315 Wes
6.847.825 ,,
286.876 ,,
670.909 ,,
5.214 ,,
Betes bovines
Moutons et brebis
Chevres
Chevaux.
Ines
247
1 079 322
Mulets
Pores
,,
,,
Les hetes bovines appartienent a la race podolique et les boeufs ont une
tres grande aptitude comme animaux de trait. Aussi sont ils employes presque
exclusivement a cette fin dans tous les travaux des champs.
3) La culture arbustive est la caracteristique de la region des collines. Exposees en general vers le Sud, avant un sol fertile, ces colines constituent une
des plus belles regions du pays et leur richesse consiste dans la culture de la
vigne et des arbres fruitiers qui y reussisent admirablement.
Les vignes occupent en Roumanie une superficie totale de 198.428 hectares, dont 61.597 phylloxerees, 136.830 hectares non encore attaquees par le
phylloxera et 1.231 hectares replantees avec des vignes americaines greffees.
Elles font l'objet d'un autre article de cette Revue. La region des collines
pourrait etre appelee a juste titre la region des vignes. Dans cette meme region
on cultive sur une large echelle les divers arbres fruitiers: pommiers, poiriers,
www.dacoromanica.ro
386
L'AGRICULTURE EN IIOUMANIE
crer plus d'attention et entreprendre l'industrie des pruneaux sur une plus large
echelle en vue de l'exportation. Les qualites des prunes se preteraient tres bien it
cela et la region n'aurait qu'a gagner en dirigeant l'activite dans ce sens. Pour
l'encouragement de la culture des arbres fruitiers et pour l'introduction des bonnes varietes, l'Etat roumain a tree des pepinieres dans differentes localites de la
region des collines.
4) La culture cereale est celle qui se pratique exclusivement dans la grande
Comme superficie et comme importance de sa valeur pecuniaire, la production des cereales depasse aujourd'hui en importance toutes les autres sources
de revenus reunies du pays entier.
On peut dire sans conteste quo la richesse publique et privee est etroite-
ment lice a cette production et qu'elle est toujours en rapport direct avec
le nombre des quintaux metriques de cereales quo l'on pout exporter chaque
armee.
www.dacoromanica.ro
387
L'AGRICULTURE EN ROUMANIE
A cette culture se rattache aussi la culture des melons les plus varies,
qui se fait dans tout le pays sur une tres large echelle. C'est le fruit favori de
toute la population pendant les mois de Juillet et d'Aoilt, avant la maturite des
raisins.
Pour qu'on se rende compte de la repartition des cultures et de l'importance relative des principales plantes cultivoes, nous reproduisons ici le tableau
suivant, extrait des donnees publiees par le service de la statistique generale, aupres du Ministere de l'agriculture, pour la periode de 5 annees: 1893-1897, indiquant retendue des cultures, la production moyenne par hectare et la production totale moyenne des differentes plantes cultivees.
Superficies
moycnnes en hectares
2
3
4
5
6
7
Ble
Seigle
Orge
Avoine
Colza
Lin (graine).
a rhectare
Total
15.1
15.7
11.0
8.0
2.941.600
9.025.000
4.258.600
496.600
238.100
,,
,,
,,
8
9
10
11
12
13
14
15
1.446.910
197.950
598.450
271.010
45.210
29.940
RENDEMENT
Ma:is
Millet
Haricots
Pommes de terre .
Betteraves a sucre
Tabac . .
Prairies artificielles
Prairies naturelles
Superficie totale .
Hectolitres
6.840
4 849.240
,,
12.2 22.590 000
,,
80.150
7.3
587.1.00
36.530
1.1.3
411.400
,,
12.810
43.1
552.700 quintaux metriques
6.070 266.8 1.619.620
idem
4.510
idem
8.4
37.900
79.780
idem
26.7 2.134.000
562.650
21.2 11.955.500
idern
5.227.750
www.dacoromanica.ro
358
L'AGRICULTURE EN ROUMANIE
apres, avec 27.7 0/0 et, en troisieme lieu, forge, avec 1.1.3 0/0; soit en total 74.3 0/0
de la surface cultivee, occupee par ces trois plantes.
Le bid est la cereale la plus importante a tous les points de vue, ce qui
nous engage a en dire quelques mots.
a) Le ble
En lisant les chiffres du tableau de la repartition des cultures, on voit que
le bid occupe une superficie de 1.446.910 hectares, avec une production moyenne
d'environ 20 millions d'hectolitres; tandis que le mais se cultive sur une etendue
de 1.849.240 hectares donn'int une production moyenne de 22.6 millions d'hectolitres. Malgre cette difference, comme superficie et comme production totale en
hectolitres en faveur du mais, le ble represente pour l'agriculture roumaine une
valeur commerciale beaucoup plus importante que celle du mais, surtout pour
le commerce d'exportation. Au prix de 9-10 francs l'hectolitre, le bid represente
une valeur d'environ 180 a 200 millions de francs, et le mats compte a six francs
l'hectolitre, represente une valeur d'environ 1.35 millions de francs.
Milliers d'hectares
1892
1893
1.496
1.304
1.393
2.438
1.505
1.595
1.454
1.661
1.894
1895
1896
1897
1898
1899
Rendement en HI.
a ('hectare Total en millions d'HI.
15
1.6.4
11
16.8
16.7
8.1
14.0
5.5
22.5
21.4
15:4
24.1
25.1
12.8
20.6
9.1
www.dacoromanica.ro
389
VAGRICULTURE EN ROUMANIE
France
Autriche
Hongrie
Belgique
Bulgarie
Danemark.
Allemagne
Grece.
Hollande
Italie
Norvege.
Portugal
Roumanie
Russie
Serbie. .
Espagne
Suede
Suisse
Turquie d'Europe
Angleterre.
Territoire du
pays km 2
Milliers d'hectolitres
Armee 1896
Annee 1895
528.572
300.024
322.022
29.457
99.873
142.438
540.797
64.689
33.000
286.588
322.968
92.075
131.353
5 427 124
507.036
442.126
41.356
314.628
Total pour l'Europe
1.22.670
14.645
55.245
6.670
16.675
1.595
37.120
2.175
1.885
40.700
1.595
2.030
23.925
120.930
3.625
37.700
1.595
1.740
13.050
13.775
540.950
124.700
13.775
50.750
7.250
18.125
1.450
37.700
2.175
2.175
50.750
1.450
1.450
25.012
126.150
3.625
29.000
1.450
1.740
14.500
21.025
548.752
occupe la seconde place, comme production par kilometre earl* dans l'ordre
suivant : 1) la France, 2) la Roumanie, 3) la Bulgarie, 4) 1'Italie, 5) les Etats
Hongrois, etc.
La place d'honneur que donnent au ble les agriculteurs roumains et surtout les grands cultivateurs, est pleinement justifiee, non-seulement au point de
vue economique, mais aussi au point de vue du climat et du sol du pays, qui
assurent a sa culture une reussite plus certaine.
Varlet& de bles cultives.- Los bles d'automne, cultives presque exclusivement en Roumanie, appartiennent a l'espece des bles tendres (Triticurn sativum
L.), qui est la plus importante de toutes les especes de tiles cultives.
De cette espece, on ne cultive en general que des hies barbus, qui se rat-
www.dacoromanica.ro
390
L'AGRICULTURE EN ROUMANIE
Aucun caractere exterieur ne peut permettre de distinguer ces trois so usvarlet& de ble par leur aspect exterieur pendant la vegetation, car, ce n'est que
le grain mar qui, dans chaque sous-variete, offre des signes distinctifs. Le grain
du vieux ble roumain est en general plus court que celui du ble It epi blanc proprement dit; le grain du ble bigarre, de merne grosseur que celui du vieux ble
roumain, sur un fond de couleur rouge foncee, est parseme de petites taches
de couleur jaune doree, d'ofi lui vient son nom de ble bigarre (roumain battz atzel).
www.dacoromanica.ro
L'AGRICULTURE EN ROUMANIE
391
ment de provenance russe, est aussi connu dans la culture, mais sur une echelle
tres restreinte.
Dans la Dobroudja on cultive encore un ble de printemps connu sous le
nom local d' Arnaoute, qui n'appartient plus a respece du Triticum sativum, mais
a une autre espece, le Triticum durum, ou ble dur. Son grain est allonge et
,pointu, a aspect et a cassure cornee. C'est un beau ble, tres recherche dans le
commerce pour la fabrication des pates alimentaires farineuses, d'un prix commercial plus &eve que les autres hies du pays; mais, etant un ble de printemps,
it a le grand inconvenient d'tre peu productif sous notre climat.
Pour le commerce, ce sont done les bles d'automne qui ont la plus grande
importance, et surtout le ble a epi blanc. A tous les points de vue, d'apres nos
etudes, les bles de Roumanie sont identiques a ceux des grandes plaines du Sud
de la Hongrie et du Sud de la Russie; pays avec lesquels la Roumanie, d'ailleurs,
a tant de ressemblance au point de vue du climat et du sol.
La culture. Notre intention n'est pas de docrire ici tous les details de la
culture du ble dans le pays; mais seulement de mettre brievement en relief son
kat actuel.
Si le mais, qui constitue la base de r alimentation de la population rurale,
est la plante favorite des petits cultivateurs et si sa culture occupe dans le pays
une superficie plus grande que celle du ble, cette derniere cereale &passe comme
valeur pecuniaiie et comme produit marchand pour le commerce d'exportation,
toutes les autres; de sorte que le ble est la plante favorite des grands cultivateurs.
Leur prosperite et celle du pays sont Otroitement bees a la reussite de la
culture du ble et au prix que l'on peut en obtenir ; de sorte que, si la valeur du
ble produit n'arrive pas a couvrir les frais de culture et autres d'un domaine, it
est rare que la valeur des autres plantes cultivees puissent compenser d'une maniere suffisante, le deficit qui en resulte.
Cela explique suffisamment pourquoi nos grands cultivateurs, qui alimenten t le commerce d'exportation avec leurs produits, donnent a la culture du ble
une attention toute speciale, beaucoup plus grande qu'a toute autre.
On seine en general le ble apres la jachere labouree, apres les legumineuses sarclees, comme les haricots etc. et, la majcure partie, apres le mais. Il y a
meme des fermiers qui cultivent plusieurs annees de suite ble sur ble; pratique
condamnable a tous les egards, surtout quand on sail que la culture se fait sans
apport d'engrais.
C'est pour empecher un pareil systeme de culture, de nature a epuiser la
fertilite du sol, que le Ministere de r agriculture a mis, parmi les conditions de
fermage des nombreux et vastes domaines de l'Etat roumain, la clause salutaire
que le quart de la superficie totale labourable de chaque domaine sera reservee
en jachere.
Pour le ble serne sur jachere on donne en general deux labours, rarement
trois, dont run au mois de juin ou de juillet, et l'autre avant la semaille; mais
www.dacoromanica.ro
392
L'AGRICULTURE EN ROUMANIE
comme nous rayons dit, la jachere tend a diminuer de plus en plus et la majeure
partie du ble est semee apres le mais, avec un seul labour. Les labours plus profonds, faits le printemps en vue de la culture du mais, les sarclages et le binage
dorm& a cette plante, preparent assez bien le sol pour le ble qui suit; et effectivement, c'est un fait d'observation pour ainsi dire seculaire, que dans notre
pays en general, le ble donne de bons rendements apres le mais, toutes les fois,
qu'il est some assez tot en automne pour ariver a bien lever, avant que le froid
de l'hiver fasse cesser toute vegetation. Mais, comme la recolte du mais se fait en
general assez tard en automne, surtout celle des varietes tardives, it arrive souvent que le ble ne leve qu'au printemps et alors sa production en est beaucoup
diminuee. A cet egard, et a beaucoup d'autres, it serait du plus haut interet de
dormer la preferance aux varietes hatives ou a ma turite precoce de mais.
La semaille commence au mois de Septembre et continue jusqu'a l'hiver.
Elle se fait en general a la volee, soit a la main, soit a la machine, et ce
n'est que depuis quelques annees, que Von a commence a introduire aussi les
machines a sewer en lignes. Apres la semaille on herse pour couvrir la semence.
Le roulage est peu pratique.
Assez souvent surtout pour les semailles tardives, on sense le ble avant
de faire le second labour, ou apres le mais avant de labourer, et on couvre alors
la semence par un labour tres superficiel, suivi ou non d'un hersage; ou meme
on seme avant ce labour la moitie de la quantite de semence et l'autre moitie
apres et on couvre par un hersage. C'est un procede qui donne de bons resultats,
si le sol a ete bien prepare par les labours anterieurs, et it permet une repartition
assez uniforme de la semence.
Nos cultivateurs donnent aujourd'hui une tres grande attention au choix
et a la preparation de la semence; ce qui constitue un grand progres par rapport
au passe. Les trieurs sont employes sur une large echelle.
main : malura).
La quantite de semence a l'hectare varie de 200 a 280 litres pour la semaille a la volde. Plus le sol est fertile et plus on seine tot et par un temps favorable, moins on met de semence par hectare et vice-versa. Par la semaille en
lignes, on fait une economic de semence d'environ 300/o.
Apres la semaille on ne donne plus au ble, en general, aucun autre travail
d'entretien jusqu'a la recolte, excepte l'arrachage des mauvaises herbes (des differents chardons et du sureau yeble); aussi on herse tres rarement les Mos d'autwain, au printemps, operation tres utile, qui meriterait plus d'attention.
Comme observation generale, it est a noter que dans nos sols et sous
notre climat, la recolte du ble est a moitie assuree toutes les fois qu'il a bien leve
www.dacoromanica.ro
L'AGRICULTURE EN ROUMANIE
393
en automne avant la rentree de l'hiver, si peu developpe qu'il soit, memo sans
avoir commence a taler. Pour une bonne production, it serait donc tres important de s'arranger pour faire la semaille en temps utile, afin d'avoir encore la
temperature necessaire pour que le ble germe et love en automne. L'epoque la
plus favorable est comprise entre le 10 septembre et le 20 octobre n. st.
La recolte commence en general vers la fin du mois de juin ou au commencement du mois de juillet, et se fait a la faucille ou a la main, et sur une
tres large echelle avec les moissonneuses-lieuses. Il y a de grands cultivateurs
qui mettent en mouvement a la fois plus de 30 de ces machines, dans les regions
oil la main d'oeuvre est rare.
Apr& la dessication complete des gerbes, mises en meules ou en croix, on
procede au battage, qui se fait avec des batteuses a grand travail, actionnees par
des locomobiles. Meme les petits cultivateurs paysans ont presque completement
www.dacoromanica.ro
L'AGRICULTURE EN ROUMANIE
394
ANNEES
PAYS DE DESTINATION
Moyennes
1894
4893
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
Autriche-Hongrie.
Belgique
Bulgarie
Angleterre
France
Allemagne
Grece
Italie
Hollande
Russie
Serbie
Espagne
Turquie
Egypte
Suisse
Portugal
1896
98 198
71.772
---
146.084
75.544
20.258
39.999
5.475
7.029.511 6.836.066 9.712.528
8.020
1895
1897
--
67.125
32.154
64.224
40.559
216
9.604
6.485
2.392
12.247.864 4.491.527 8.063.499
9.748
3.068
1.080
En examinant La colonne des moyennes, on voit que, par ordre d'importance, la Belgique occupe le premier rang avec plus de 3 millions de quintaux;
viennent ensuite : l'Angleterre, avec plus de 2 millions; puis 1'Allemagne, avec
plus d'un million et, en quatrieme lieu, l'Autriche-Hongriei- avec la moyenne de
766.363 quintaux.
11 est interessant d'etablir ici que le ble qui figure dans le tableau comme
exporte en Autriche-Hongrie est destine presque exclusivement aux grands
moulins de la Hongrie; afin d'y etre mlange au ble hongrois, et d'y produire les
farines hongroises bien connues sur les grands marches internationaux.
Mr. Alfred Simitsch, Reichsritter von. Hohenblum 1), de Vienne, dit du ble
de Roumanie : ,,Parmi les etats balcaniques, la Roumanie occupe le premier rang
en ce qui concerne la production du ble. Le ble roumain paraft sur tous les
marches de l'Europe centrale et occidentale ; sa concurrence, A cote de celle du
bid russe, a beaucoup contribue sur ces marches a diminuer la demande pour
les tiles hongroisu.
,,En ce qui concerne la menace de la production interieure (de l'AutricheHongrie. Note de l'aut.) de bid par la concurrence de la Roumanie, it faut remarquer qu'il resulte du tableau de l'importation de bid dans la Monarchie Austrohongroise que la Roumanie a les plus grands chiffres d'importation dans la periode
de 1.892 a 1896 inclusivement, et qu'elle occupe le troisieme rang en 1897,,.
I) Die Weizenproduction in Rumanien. (Materialien zur Vorbereitung der Handelsvertrage, public dans la
Wiener Landwirtschaftliche Zeitung. Avril 1899.
www.dacoromanica.ro
395
L'AGRICULTURE EN ROUMANIE
main, ce qui ressort des comptes- rendus statistiques de notre commerce exterieur (de l'Autriche-Hongrie. Note de l'aut.), meme dans la periode de depression
pour les hies, jursqu'en 1896 inclusivement, et on a importe en franchise des
millions de quintaux ; bien qu'il n'y ait pas de besoin reel pouvant justifier cette
importation.
Le fait que les grands meuniers hongrois apprecient tant les bonnes qualites du Me roumain, pour produire des farines de qualites superieures, qu'ils le
recherchent meme dans les annees de surabondance de production du ble en
Hongrie, a son importance.
La haute competence technique de ces grands industriels de la minoterie
hongroise, et l'interet economique, qui les fait rechercher nos bids pour leurs
moulins, constituent le plus brillant plaidoyer en faveur des bonnes qualites du
ble roumain; en aneantissant, par cela meme, tous les denigrements interessos
des hies de Roumanie. Du reste, la bonne composition chimique de nos hies,
comme nous allons le voir, justifie amplement la preference qu'on leur accorde dans
la minoterie; car elle place les bids roumains a cete des meilleurs bles du monde.
Composition chimique des bles de Roumanie. Au laboratoire de la station
agronomique de Bucarest on a etudie la composition chimique de 1.10 echantil-
ions de bles roumains provenant de la recolte des annees 1896 et 1898, sous la
Direction de M. C. Roman. Nous n'entrerons pas ici dans les details de ces ana-
La Haute Moldavie
La Basse Moldavie
La Grande Valachie
La Petite Valachie
14.97
14.93
13.81
13.30
Ces chiffres montrent que les hies roumains ont une valeur alimentaire
tros grande, et, a cot egard, rivalisent avec les meilleurs tiles du monde.
b) La betterave a sucre
Si nous mentionnons d'une maniere speciale cette plante, ce n'est pas parce
qu'elle soit plus importante pour le moment que d'autres, mais pour attirer l' attention de nos lecteurs sur elle. Nous croyons qu'elle sera appelee a jouer un grand
role dans l'avonir de notre agriculture.
Les cultures experimentales, faites d'abord a l'ecole superieura d'agriculture
depuis sa fondation jusqu'a nos jours, ont toujours demontre que sous le climat
et le sol de la Roumanie elle trouve toutes les conditions favorable a sa reussite.
Depuis 1890 ces experiences ont ete continuees aussi au champ d'expe-
www.dacoromanica.ro
396
L'AGRICULTURE EN ROUMANIE
TABLEAU 1)
des resultats moyens donnes par les analyses de betteraves a sucre cu. ltivees par
Poids
Poids
moyen
moyen
Sucre
Quotient
Annee de
d'une bet- d'une bet- dans le jus de purete
l'analyse
terave sans terave
feuilles
tronquee
DEPARTEMENTS
Botoschani
2
3
Iassy
Suceava
4
5
Neamtz
Roman
.......
n
n
n
Bacau
n
Vaslui.
8
9
Tutova
Tecuci
10
Putna
n
11
Ramnicu-Sarat
n
12
13
Buzeti
Prahova.
n
n
14
Ialomitza
15
10
Constantza
Ilfov
n
n
n
n
n
17
Dambovitza.
n
18
Olt.
19
Villcea
20
21
Teleorman
n
n
Doti
.....
1891
1894
1898
1896
1898
1896
1892
1894
1895
1896
1898
1896
1897
1891
1892
1892
1898
1892
1897
1898
1896
1898
1897
1895
1897
1898
1892
1895
1897
1891
1892
1895
1896
1897
1898
1897
1898
1896
1897
1892
1894
1891
1897
343
992
357
535
502
534
737
395
950
426
655
641
390
512
601
575
822
441
657
920
488
993
732
655
451
511
495
521
429
513
943
938
772
992
770
754
270
729
553
314
271
751
404
415
658
356
745
760
335
451
450
621
283
467
382
393
620
310
461
731
383
729
513
451
343
407
403
425
368
672
612
500
729
701
580
16.5
15.4
18.9
19.1
15.0
15.4
14.3
15.3
18.1
17.7
16.9
18.8
15.1
13.5
17.5
14.5
16.0
14.8
14.7
16.1
19.1
16.2
13.7
15.8
13.7
15.5
15.6
15.9
12.2
12.0
14.5
14.0
17.1
13.1
14.5
12.0
16.0
13.5
12.1
14.7
15.4
12.3
15.6
80.8
77.7
82.5
90.7
86.2
82.5
75.6
83.9
79.3
82.4
87.0
88.5
83.0
75.7
74.7
77.9
80.7
79.3
87.1
91.4
87.4
84.1
80.1
80.3
83.0
86.3
77.3
74.6
78.3
77.9
82.6
77.9
79.3
80.5
77.6
87.9
73.8
74.2
79.8
78.7
77.1
87.3
1) Voir : Notice sur l'industrie sucriere et sur la betterave a sucre en Roumanie par Corneliu Roman, directeur de la station agronomique de Bucarest. '1900.
www.dacoromanica.ro
L'AGRICULTURE FN 110UMANIE
397
Pour completer ce que nous venous d'exposer, voici les donnees indiquant
la rnoyenne generale du sucre et du quotient de purete, tiree de touter les analyses faites pendant 10 ans.
Il faut noter que la culture de la betterave est a son debut en Roumanie.
Sucre dans
les jus
Quotient de
purete
15.0
15.2
83.5
81.9
Nous voyons done que les fabriques a sucre trouvent des conditions tres
favorables en ce qui concerne la production de la betterave dans le pays et les capitalistes encourages par les resultats des cultures faites a ecole superieure
Pour favoriser le progres de l'agriculture dans le pays, it existe en Roumanie quatre ecoles d'agriculture, dont une superieure a Bucarest et trois ecoles
pratiques : A Roman, a Armashesti eta Striharetz. L'enseignement pratique des
Cleves sortis de ces ecoles est complete, surtout en ce qui concerne l'administration et la grande culture, dans deux fermes modeles de l'Etat : celle de Laza du
district de Vaslui et cello de Studina du district de Romanatzi.
Pour l'encouragement de la replantation des vignes detruites par le phyloxera, l'Etat a tree un service viticole et plusieurs pepinieres de vignes ameriGaines, d'oit les plantes greffes avec des vignes du pays sont distribues gratuitement aux petits cultivateurs vignerons et au prix de 120 francs le mille aux
grands cultivateurs. C'est dans ces pepinieres, qui sont devenues autant de centres de progres, qu'on eleve des arbres fruitiers pour etre vendus a de prix minimes, afin d'ameliorer la production des fruits. Une autre mesure salutaire pour
le progres de l'agriculture du pays consiste dans la distribution de semence de
luzerne que le Ministere de l'agriculture fait aux cultivateurs paysans pour encourager l'introduction de cette precieuse plante fourragere le plus possible dans
le pays.
www.dacoromanica.ro
398
L'AGRICULTURE EN ROUMANIE
Pour rarnolioration des animaux domestiques, it n'y avait jusqu'a present que le harras du Ministere de la guerre pour l'espece chevaline, et les
fermes des ecoles d'agriculture pour l'espece bovine et ovine. Le Ministere de la
guerre avait en vue plutOt les necessites de la remont , de l'armee, que celles de
l'agriculture, et pour combler cette lacune on a decide recemment au Ministere de
l'agriculture la creation de harras et de pepinieres d'elevage en vue de l'amelioration du cheval de trait pour l'agriculture.
V. CA RNUMUNTEANU.
....e&I.ft.---
www.dacoromanica.ro
CH. LOGHI
io
,
r.
"
Nararaammaammammaaa
Peisaj ideal
www.dacoromanica.ro
Peisaj ideal
1./
1"
CUPRINSUL
REvisTEI L1TERATURA $1 ARTA ROMANA"
PE ANUL 1899-1900
8......1.0
TEXT :
A. .
. ..... Cronici
Note zilnice
Alecsandri I. . .
Alimanisteanu C.
Pagina
11
Le sous-sol de la Roumanie
In grAdina,
poezie
Floarea soareluI, ,,
Se trec i florile de toamngi, poezie. .
. Armata romance
poezie
Steagul,
La castel,
Mirele mort, ,,
,,
Pe mare,
Simbolismul
Publicatiile periodice contimporane
. Codicele Voronetian
. Psaltirea scheian5.
Carmen Sylva.
Anghel D
>7
AronovicT I. Colonel
Ascanio
Barseanu I
11
,,
BrumArel I
11
Cioflec V
,
Costin A
,,
,,
Copiii II
www.dacoromanica.ro
310
683
684
685
427
293
729
730
732
116
525
596
654
277
699
783
345
592
752
49
II
Pagina
0, iarta-me, poezie
589
590
779
378
135
Strigoiul
21.4
Coviii II
7)
7)
,,
,,
Cantacuzene Ch. A.
Tu anger,
Cobuc G
7)
77
,,
,,
7)
)7
22
77
7)
309
Carnu-Munteanu V.
Daniel P
.
Davila A. . .
2)
Gruceanu St.
7)
,,
507
782
Venetia, ,,
L'agriculture en Boumanie
Sfinta scripturd
381.
77
77
)7
17
741.
77
Ioan Dumitrescu
Em. Galloti
Opera romana .
1.99
.
253
63
128
.
272
Poezie *i proza
77
Dissescu C G
Dragomirescu 'flu
71
)7
)7
77
77
7)
77
77
Ce glas, ,,
Plansul Dunarii, poezie
Costachi Conachi, profit
I. Vacarescu, profit
loan Eliade Radulescu, studio
Poetul, fantazie
Iladett B. P.
Ilermeziu L.
viitor
I. D
Ionnescu-Gion G.
)7
77
Un trecut indepartat
Elegie, poezie
7,
Florian-Becescu 1.
616
486
1.20
471.
un apropiat
281
661.
1.98
373
646
Mila.
Iorga N
656
187
265
755
529
1.7
1.38, 401.
/2
7)
Iorgulescu B.
Iosif 0. St.
77
77
77
Interim
Istrati C. I. Dr.
686
Cronicarul Filipescu
. Omorirea Mitropolitului Ivirianu
. Visaza Codrul
poezie
. Apa mortilor,
,,
512
478
282
772
769
771.
III
Pagina
Istrati C. I. Dr.
Linta Ana
Icoana.,
Lecca H.
Mincu I.
.
poezie
Atuncl, azi, ,,
Visul,
Expositia art4tilor in viat5.
M. I.
77
72
,,
,,
Virful cu dor,
Durere,
,,
,,
MaraeI,
,,
Baraganul,
,,
Ei,
,,
,,
Nanu D.
,,
17
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
.
.
.
.
Petrascu N
77
,,
Nicoleanu C. .
011anescu D. C.
,,
29
576
35
355
566
569
708
408
629
446
,,
Visul,
La viticulture en Roumanie
. 71, 155, 224, 299
Fecior de bani gata, nuvela
. 'Romania de 50 de ani incoace . . . .
671
Dupa trei ani
3
91
Mate Millo
. Expozitia Grigorescu
150
. Aniversarul D-1u/ T. Maiorescu
.
221
. Asupra reorganizaril Teatrulul .
.
336
570
. Reorganizarea Conservatoarelor
609
. Aniversarea mortil lui Alecsandri .
694
. Invetamintul national in coale .
.
,,
,,
421.
Pojarnia, nuvela
Marea Neagra, poezie
Naum Andreirt
,,
545, 630
269
270
.
.
Piti Ecaterina
Pisculescu Gr.
Riveanu D
.....
Iulia Hasdeti
Micarea intelectuala. straina.
533
41
72
21
77
27
72
21
37
77
77
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
,,
77
12
27
,,
17
77
77
77
77
,,
,,
Nocturne
Discursuri parlamentane, Conta .
Vatra parasita, Slavici
Principiile fundamentale ale istoriei,
A. Xenopol
Chipuri i graiuri, Grigorovitza .
Istoria BucurWilor, G. Ionnescu-Gion
Istoria lui Mihal Viteazu, N. Iorga .
Eforia spitalelor, Gal4escu . . . .
Calatoria lui Macarie, E. Cioranu . .
Chilia i Cetatea alba., N. Iorga . .
www.dacoromanica.ro
483
445
61
62
127
197
271
272
472
535
536
604
665
IV
Pagina
Serea Ern.
17
17
71
<