ef(),,Aei-Az

(4,;-h-

24_14

Jna5vk.''//c4- ce./,7tzezi'eve-e.-

t6-v' 74:7--/-yr God

6-1

c;k52.5Z.52.x.X.R.,52>z5Z_RSZSZRS)<5255s2-,Z5Z5252_5252>:x5Z5Z.X525252.6b25Z5Z523:c252 52>2_525
X1

.... tr&-ynracy-ft,,.,

c(1

--,

NI

,,... v./-

0S1

d'Xt-ONF-

InG14,_VII VT, trinvtArrrrmaRvrvaammtnincrminvla,

qm Vr trWzr , AV inn ir, Winn, 4..V1Mt CV

.c.,....

,k.

_.,..nr...MYSEVE.avakM.r.,....05:-W-'
".

,j.S11*tveZ162252: AVIV:11110,,VIET.,31S;EVI,InVaL
,

. .

s-V

..,..Z,VEZ,V762,1

Li_Nt.I.A;V-4

0<'
I

IF.10,

'

'X

Z_EVISTA

'''

):
v

.t , Co_

X
4<
Os

O rireA
z3

),

..,

;_;,114,
rid:,

PENTRU .

'? -

'

._ ,

.
SUB DIRECTIUNEA

(i

pREGOR It- p.

cX
)(

)0.
>0,

; x>

&-"Ig

.. 4 x

r.,

ANUL II.

1
'

3
_

FASCICUL. II.

VOLUMUL I.

e)

,4

la

t--

0<

,..

)0

,.

L-j; "=1;Mia---,'-4

),'

..

..

..

LI

'

GC

.4

x.

>0

x)

r.

%let/
C

>o,

.
:4

--(--

0<

..

X
04

X>

14

:TX

OCILESCU
.

'JO

i ik

1, 4),

,t'li
:
;

,.

4X

-. . -4 io

Lui

.
E

(X

x>

1--

4\
44.

)4

STORIE. ARCHEOLOGIE SI FILOLOGIE '''

;P; >0x
'4n
t? 4 ;*
"t "e

Z1

70,

...

'X

. a 41 x.0

,
..

01'!,
gyx 'in
y
x g

CE
X ; (t GCE

y)<,

_.

.ns

13

OV.9.9 T TO AV)

g, 4

X C0

X'

--,....

N
v

1
_

t,

g ce`,

'P
,

(X

1884.

....1
AR
.

O('!

0(1

tl'i

riae. `411,W'ID; ^1

jii,IgGniilarMZQUa'AVP -iSrii"- <RC^

c)'

..
_irahn, -1211-11:

Z0

W q 44.90.44,A,TAu\-"aa4Alal4.9aKVAW-44M4&Vta.4.94VIAI4.4t211VE.V4111AZI:M44-NA4UL41435114

>

)0
X>

)0
)0

Nr. 26. STRADA ACADEMIE!, Nr. 26

-X

(x

, 4:11
\-4

TIPOGRAFIA ACADEME! ROMANE (LABORATORII ROMANI)

),

BUCURES.CI

,,,

.._ a

x,

CI

,S.

Tt

.RI.
' ..-

a
EA
`' X2: KX XX XXZC25.66ZPC25Z5 ?QS 625Z52S >,2C2C>s252.C2cx.6>Q5 >25.6>,,X2S25%, x2Sxxxxx?.51
I

lv;.mr2,2y.m.psgy

www.dacoromanica.ro

r.

ySUMARIUL
Pag.

Gr. G. Toeilesen.
Studie critice asupra cronicelor roma.
241-288
A. D. Xenopol.
Teoria lul Resler : Toiuonimia (urrnare)
289 -297
I. C. Georgian.
Incercare asupra metodel in istorie
298-326
Gr. 0. Tocilesen. Stihurl asupra venires Nemtilor in Bucuresci si asupra
peiril Voevodulul Hanger li de un anonym
327 332
C. D. Arieesen.Inca o proba despre neorinduelile zavergiilor dela 1821 . 332 334
.r Dr: M. Gaster.
alai Alexie, omul lul
Legende inedite viola
Dunanecieg
35-352
C. Esaren. Sumarul docurnentelor privitdre la Moldova si Valachia
3b3 370
din Archivul General al VenetieI (urmare)
.
Gr. 0. Tocilesen. Literatura populara : Colectiunea G. Dem. Teodoreseu . 371-381
Ep. Melchisedec. 0 rugaciune-vraja. Descantece romanesci, comu381-381
nicate de
Gr. 0. Toeilesen. Deseantece, superstitiuni si poesil poporane din plaiul
384-392
Prahova
Corhea, balada poporand, culesa si comunicata de
392-400
N. D. Popesen.
.

-;

CONI)ITIUNILE PUBLICATIUNEI

Revista pentru istorie, archeologie si filologie apare de pat.ru on pe an, in

fascicule de cute 12-15
cu stampe i fac-simile, alcatuind done volume
pe fie-care an.
Abonamentul pe an : 25 let pentru Romania, 30 let pentra strijinitate.
Redact,iunea .i administraOunea se WI, in Strada Selari, Nr. 11.

www.dacoromanica.ro

ilrt)

Irr ic.X.R52,252.529:52529:5662525e.52950252.25:525252593ZS2525e.52Rx525(9ig
111/17MAMOCI IFIIMIMIRfferrATMAIMIG WirritiMAIRIMMISMWEIRMIAMAS
MON
^
t_ a$
X.X?A
i , gmeemeStlet
,-P
-.. V'
414
I

saserserger,nommuerse V9-99049

)--

OK '

ri

(y-N

PENTRU

ri

EVISTA

i ea

CX

'STORM, ARCHEOLOGIE SI FILOLOGIE

le

A
SUB DIRECTITJNEA

Luf

3 d.

.2_4

L'N

77

Oi

pREGORIt
p

0
0 :4`t

p. TOCILESCU

l4

v
'6.

, :

gm

43

ANUL II.

V OLUMUL III.

e`\

$4

Cu 2 stampe tti 13 irilogratil.

4-

.-3--

0a
.\

t:

k_.
Gs

BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMANE (LABORATORDI ROMAN!)
Nr. 26. STRADA ACADEME!, Nr. 26

it

1884.
,

pb-2c2c .

'

-"s---43-474--

2525.65 25252952S2PRS.152252525229<x2S

www.dacoromanica.ro

TABLA DE pATERIE A VOLUMULUT III-LEA

Pag.

Aricescu C. D.

Notitl despre portretele luT Tudor Vladimirescu, cu o

stamp/ chromolitograficA

128

Inca o proba desprP neorinduelile zavergiilor dela 1821. .

332-334
Burn T. M.
D-1 Paul Hunfalvy si teoria lul Rosier
89-98
Dispacele ambasadorilor venetianT la Constantinopole .
Esarcu C.
83-88
Sumarul documentelor privitore la Moldova si Valachia i p5,strate In Archival General al Venetiel
175-208 ; 353-370
Gaster Dr. M. Colinde, cAntece populare si c5mtece de stea inedite . 99-110
Legende inedite Viata Sfintului Alexie, nmul lui Dumnedeti, 335-352
Georgian I. C.
Incercare asupra metodeT In istorie
298-326

Ispirescu P.

12icetorl populare .

Melchisedec Ep.

Mitropolitul Grigorie Tamblac. Viata gi operele sale

Catalog de cArtile s5rbescI si rusescT, manuscrise vechl, ce se
afla in biblioteca M -rel Nemtulul
Viata Sf. loan cel Nod de la Suceva scris5. slavonesce de
Grig. Tamblac, cu 5 xilografil In text
Descantece romAnescI, comunicate de
0 rugAcTune-vrajit.
Popescu N. D.
Corbea, balada poporan5., cules& i comunicata de
Tocilescu Gr. G.
Documente inedite privitOre la istoria roman5. cu 8
xilografil In text
CAte-va ace privitore la halclucul lancu Jianul
Alexandra Lambrior, cu portretul In heliografie
.
.
Studie critice asupra cronicelor romane . . .
. .
StihurT asupra venirel Nemtilor In Bucuresci si asupra peirel
VoevoduluT Hangerli de un anonym
Literatura popular& : Collecriunea G. Dem. Teodorescu . .
s
Descantece, superstitiunT si poesil poporane din plaiul Prahova

144-163
1-64

129-143

163-170
381-384
392 -100

209-235
236-214

Urechig V. A.
Xenopol A. D.

0 crania anoniml
Teoria lul Rosier

www.dacoromanica.ro

241-288

327-332
371-381
384-392
65-82
111-124 ; 289 297

STUDIE CRITICE ASUPRA CRONICELOR ROMANE.

CUM SiNT PUBLICATE CRONICELE ROMANE

1.

Prima cestiune care se presenta chiar la inceputul acestor studii este de a

vede decd istoria trebue considerate ca o sciinyt sea ca o arta ; (-Idea flinta
el trebue sa o recunescem in meth,oda, i acesta methoda in critica isvorelor,
in restabilirea faptelor reale, sea trebue sa recumiscem fiinta istoriei in expunerea artistica, in opera de arta istoriea, in care predomnesce arta rhetorick tablourile vii si miscatOre din operile lui Maccauley, lui Thiers sea din
romanele lui Walter Scott? (1)
Decd ne ultam la Green antiei, la acesti maestrii ai anticitakii classice, constatam el pe cand aprOpe tote sciintele, cari occupy Inca si asta-di spiritele,
'el as inceputurile la densii, pe cand mai cu sema sciintele morale si polilice ca : ethica, politica, economica si allele. cultivate cu predilectiune, isi at
terenul for propria, istoria nu exists ca seiinta, cu domeniul sea a parte.
Istoria este la Greci, si remane tot timpul si la Romani, o parte din rhetorick din litteratura frumOsa... La Greci anume imediat dupe admirabila
istoriografla din epoca lui Pericles, imediat dupe Thucydide si Xenophont,
urmeza un sir de istorici cari, din causa unei rataciri a juclecatii si a gustulul,
lesne de explicat intr'un Limp cand se perduse simtul libertatilor politice,
nu mai cauta, in scrierile lor, adeverul istoria; pun adeverul istoric mai pe jos
de cat florile artei rhetorice: si hind ca in acel limp rhetorica se introdusese

in Athena prin sofisli, acestia prettnati (rasa mai mult de cat lucrul in
sine, si tot mestesugul for ti -I aretail prin aeeea as : din lucrul eel mai rea
sciaa sa faca prin vorbe frumOse lucrul eel mai bun. Acesta rhetorica se introduse si in istoriografla, mai cu serna prin scOla lui Isocrate : Prin acesta
scOla se stabili ca principia ca : missiunea istoriografiel, ca si a eloquentel,

nu e atat ca sa transmita adeverul, cat sa lucreze asupra eititorului, prin

mijlOcele cunoscute ale rhetoricei, prin tot felul de artificil ale limbagiului,
(1) Vecil asupra acestel cestiunT si pentru cele ce urinezii in 1, Ioh. Gust. Droysen,
Grandriss der Ilistorik, zwPite Aufl., Leipzig 18Th.
16

Bev. p. Ist., A ch. fri Fit. An. II. VW, I,

www.dacoromanica.ro

2,0

GR. G. TodmEsctr.

prin exageratiunT, prin tablourT descriptive lipsite mat tot-d'auna de on -ce

fundament factice, prin discursurT plasmuite, prin tot felul de episode, asa ca
istoricul aye in vedere mat mult sa fats pe cititor a petrece, de cat se.'T trans mits en fidelitate faptele istorice. La acestea nu intardia sa se adaoge Inca,
o data ce rhetorica timpise simtul adeveruluT, nu intarcjia, qic, sa se adaoge
pi tendinte particulare ca : ura, spiritul de parade, lingusirea celor puternici
aT 4ileI, tamiTerea despotismulul. Pe aceste chi retacite intrata o dath istoria,
nimic nu o mat opreste : in zadar genialul Polybius, cel mai mare istoric at
anticitatiT, se ridiea cu spiritul sea clar, sobru, cu judecata experimentata a
unut general si What politic, contra usurinteT i fantasieT istoricilor, contra
cautariT fraselor frumese, a rhetoristicet, si el sere de la adeveratul istoric
ca prima conditiune : studiul consciintios ti diligent al isvOrelor, adunarea
materialuluT, pe Hogs cunoscinte politice si experienta.
In zadar cautam
acestea in istoriografia romanit : pene chiar si Tacit nu se ridica mat presus
de contimpureniT seT, trAind inteun limp cand orl-ce interes pentru institu(mantle republicanice se perduse, cand moravurile catiuse, cand mandria nationals perise, child se qicea cu Florus : rde Verulis et Bovillis pudet, sed
triumphavimus, (de Verult si BovilT ne e ruOne, insh triumfaraml, Atund
istoria nu se citea nict se pretuia de cat intru cat densa infatisea materie pi
exemplu pentru declamatiunile morale! Evul-meclia vine; el trece mai anteia
o perieda de completa barbarie; orl-ce urine, de consciinta istorica s'a sters,
orl-ce traditiune i ort -ce studia istoric! Fabule si basme absurde, e tot ce gasim in luminatul pe atuncT Byzantia. Cand litteratura renasce in secolul XIV,
istoria cade in alt pericol : admiratiunea pi entusiasmul cu care se citesc si
se studiazit classic% orbesc asa de mult mintea, in cat nimenT nu cugeta,
nict este in stare sh suppuna la o cercetare critics, traditiunile; tot! se multumesc a le reproduce intoemaT fare. examen ; entusiasmul IT face sh venereze pi sa studieze pe classict ca modele ale eloquentel, Tar nu ca o cornea
de intelepcfune politica si de doctrine. istorica; In scrierile for se silesc a imita stilul classicitatil si a copia florile rhetoricet, amestecand presentul cu
trecutul : i nu e de mirare a gasi atuncT Omen! ca Petrarca,
cacT la not if
gasim pone asta-ql,
care vedea in barbatiT eel mail at antice! Rome,niste
compatrioll pi stramosi at set, in fie-care italian un descendinte direct de
at lut Romul, in imperialismul din timpul sea,
o continuatiune neintrerupta a tronulul Cesarilor, in Colonna un vechia patrician, in Rienziun
vechia tribun ! Trehue sa vie un Perizonius, care sh fundeze eritica superiors
istorica, pi scOla istorica din Gottingen, care sa desvolte adeveratul method
al sciinter istorice, meihodul care se rezama pe studiul critic at isvorelor! Cu
Niebuhr se 'mite (lice ca istoriografia si-a gasit drumul sea adeverat pi sigur,
care duce la descoperirea adeveruluT, pi pune istoria in rendul sante' !
Der pe cand in litteratura istorica germane acest method critic al isvOrelor
realise progrese asa de insempate,
cele-l-alte terT culte ale Europe occidentale, ca Francia, Italia, Spania, remanea in vechlul sistem, lasat moste-

www.dacoromanica.ro

STUDIE CRITICE ASUPRA CRON10ELOR ROMAN.

243

nire de anticitatea classica: methodului, prin ajutorul caruia se gasesc fapte

noul, lumine cullese chiar de la isvOrele primitive,
se preferea si se prefera Inca si plena asta-41, compositiunea litterara, arta rhetorica, care cere
mai pucina munca, si Inca si mai pining gandire !
ySi fiind-ca locale a-

cest soia de scrieri place publicului celui mare, fiind-ca ele respund cat
mai mult trebuintei populare, se intellege uor cs directiunea germana data
studiilor istorice nu pure si nici pOte impact acest public : el voesce sa citesca, iar nu s studieze, el voesce sa se ospateze din bucatele ce i se ofera,
'far nici-decum sa i se arete cum as fost preparate acele bucate, de tine, si
din ce anume substante !
$i a allege intre aceste done sisteme de istoriografie,
nu este lucru
indiferent !

Preferinta ce publicul eel mare da, primului sistem, nu p6te fi fart urmari
nu numai pentru formarea gustului istoric, der ei pentru formarea ti conducerea judecatii istorice, $i in mare parte, si a judecatii politice inlr'o tern!
CtcT arta rhetorica, cand descrie evenimentele marl istorice, framantarile
grele prin cart revolutiunile se prepara sea se esecuta, are o putere magica
asupra maselor populare ; cand ea vorbesce patimelor inlantuite, apasarilor
fanatice, maselor robite cari and de libertate,
sea popOrelor mid earl aspia dupa imitate nationals i politica,nu 'st allege masura, nici isi cumpanesce tonul, nici 1st modereza a.ventul, si fiind-ca vorbesce pentru ca sa
mire, pentru ca sa destepte entusiasm in suflete amortite, cauta sa urnple fantasia auditoriulul sea cititorulul cu idei pi conceptiuni, earl nu Sint
de cat verfurile realitatii, nu Ursa realitatea insect, realitatea grea pi neindurata, adeverul realitatilor, pe care ni '1 (la numai multa experienta, studiul
indelungat al lucrurilor $i al amenuntelor, o judecata tichnitA si concentrata.
Ideile acestea, fie ele respandite prin carti, fie prin lot cjilnice, fie prin cuventart publice, formeza opiniunea publica, a carei putere este imensa ; Omenii
insa,
asa sint Ornenii,
rnesOra realitatea dupa acele idel, in lot de a
masura ideile dupa. realitate, ei cer, cu nerabdare si insistenta, a organisa sea
reforma realitatea dupa acele idel, in loc de a modifica, ideile dupa realitate.
Observatiunea presintelui ne areta ca un fapt petrecut in viata publica sea
privata, se interprets, se nareza si se commenteza in chip diferit, dupa cum
e diferit punctul de vedere in care se pune marturul ocular ce nareza ; pi in
mijiocul atator relatiuni contraqicetOre judecatorul conscient are adesea greutate pentru a'si forma o idee sigura despre cum s'a petrecut acel fapt. Per
cand e vorba de a judeca despre evenimente petrecute acum 100, 1000, 2000
de an! inaintea nostra? dupa niste materiale mai pucine la numer, dupa relatiuni nu tot-d'auna scrise de eel ce au fost aprOpe de densele, de eel cunoscatori sea de eel ce alb participat la ele? Adesea avem relatiuni luate dupa
relatiuni de a treia pi a patra mans. $i chiar decd ne rapporteza eel ce s'aa
aflat aprOpe de evenimente, deca sint contimpurani cu evenimentele, tot mai

www.dacoromanica.ro

244

GR. G. TOCILFSCU.

r6mane intrebarea la cad din aceste evenimente au fost et inii partasi ? Si

elder qi vederea si audirea proprie nu imbratisada de cat abia o parte, o
fats, o directiune a evenimentulut, si asa mat incolo.
Conceptiunea si expunerea unei periade istorice atirna deal" in mod esential de la judecata ce st-a format istoricul asupra epocet, calitctit si gradului
de credinta ale isvarelor istorice, pe cart' el le-a utilisat, i din care a seas
acea expunere. Cestiunea decd de esemplu, istoria cea mai veche a poporuhit roman, istoria asa cum ne este transmisa prin traditiune, trebue sa o socotiin ca istorica, ca veridica,
sea din contra, merita a o considera ca o
opera a poesie! i imaginatiunei,
cestiunea acesta, die, trebue a o resolva
mai antei5 nu prin cuprinsul istoriei inses'i, ci in primul rang, prin natura i
modul atestatiunet sele, adica prin natura si modul marturielor ce avem despre dOnsa. Dec! natura i modal acestor marital)" trebuesc cercetate, find -ca
Wa eritica isvarelor nu se pate face critica fapielor. Asemenea, cestiunea
decd istoria Romanilor, asa cum s'a scris One asta- di, este sea merita numele
de istorie, sea decd Romanil nu pot dice ca au o istorie nationalet,
atirna
tot de la cestiunea isvorelor istorice.
2.

Cel mai sigur qi temeinic isvor al istoriel ori-careI popor sint prin urmare
documentele si cronicele. Fara studiul acestora, istoria in adeveratul simt ar
fi imposibila. Rod al fantasiei, in loc de a ne brani Cu panea adevarului, ea

nu ne-ar da decat desertul i amagirea. De aceia poparele fare cronice si

documente nu aA nici istoria lor, si poporele fart istoria nu sint natiunt.
Acest adevar de o simplicitate atat de mare : importanta cronicelor pentru
sciinta istorica, a fost mull timp nesocotit de insa1 poparele cele mat culte,
ca Anglia, Francia, Germania. Litteratura istorica a acestor natiunt incepe
deja de sint mai bine patru vecurl; s'ar'i scris mil de volume peste mil de foliante; generatiuni intregi sl-at sleit fortele intelectuale i materiale... i abia
Cu crepusculul acestut secol SC putu catiga o vedere mai rationabila in istoria. Causa nu era nici lipsa cunoscintelor, nici saracia devotamentuldf, nici
neindestula seriositate a scriitorilor, ci numai lipsa de methods. ET incepura cu
ceta -ce trebuIa sa fines* cladind pre de timpuria sistemeistorice. Inainte de
a cerceta, corige, compara si commenta analista si documentele, se multamira
a lua de bass o singura cronies dupe inta'mplare, a o explica atat cat se pricepead, a zidi apt un edificiA intreg ce de temeTh avea : false lectiuni, arbitrage commentare, proprie visfrie, tar de acoperi
un lant de vorbe inflorite. Publicul cititor primia cu nesatiu asemeni scrieri; erorile prindeail radacina, trecend ca veritatl de nediscutat; i rarele spirite critice, venind a
smulge \Yalu] intunerecului, trebuira a'st perde jumalate din fortele lor, nu cu
adevarurl a inavuti sciinta, ci de neadevarurI a o curata. Se scie ca pentru
cea din urma lucrare mull mat insemnata erufliune i putere de judecata se
sere decal pentru cea d'intaiu.

www.dacoromanica.ro

STUDIE CHITICE ASUPRA CRONICELOR ROMANE.

245

Ce era istoria romans inainte de Niebuhr ? 0 literaturit bogata, in diferite

limb! europene, numerand intr'insa invatati si Omeni de genie ca Cluver, Bochart, Perizonius, Vico, Louis de Beaufort, Montesquieu... si cu tete acestea ea

nu merita numele de istoria. 0 tesatura de fabule creseuta din vec in vec,

insufletita de idel moderne, clopacita si schimonosita dupe vederile fie-cam/
autor. Cu Niebuhr se 'ncepe sciinta istoriei romane, pentru ca Niebuhr este
eel d'intaia care se inclrepta la isvOre chiar, le despica, analisa, cantaresce,
scotend adevarul din grosul nomol al fabulel si al fantasiei in care era inva-

lit... Am pute inca (lice mai departe, fara terra de erere, ca Gertnanii sint
fundatorii adevaratei sciinte isiorice. Nu vets intainpina, este adevarat, in scrierile for aces mladiare a frasel, nobleta a cugetarii, acel farmec care te atrage

si te /manta la citirea maiestritelor pene francese, italiene, spaniole, acele

tablouri pline de vials si emotiune ; insa in schimbul acestora yeti gasi totd'a-una fapte noue, adevaruri descoperite prin truda si patrundere, lumine
culese chiar dela isvOrele primitive si exprese simplu, dar lamurit,si nos uniT
credem ca acestea pretuesc si folosesc in realitate, Tar nu frasa...
Ce era istoria Franciei inainte de Thierry ? Nisce compilatiuni neexacte,
WA adevar si culOre; annale domestice ale familiel domnitOre; un fel de teatru
de marionete, unde numai regil apar pe scene, schelete insa fall aer de vials,
umbre MIA culOre. 4S'ar pute dice observe Thierry (Lettres sur l'histoire de

France, Paris 1842, p. 21) ca este acelas om tot-d'a-una, si ca printr'un fel

de metempsicosa acelasi still et a trecut, la fie-ce schimbare de domnia, dintr'un
corp intealtul., Vitiul de methods se strecura din generatiune in generatiune.

Fie-care autor nos ce venia, socolind istoria ca si gasita, fundata, in loc d'a
aduce vre-o veritate noun, vr'un mod de vedere diferit, schimba frasa numai,
purifica stilul, si totul era tacut. Thierry este eel d'intaia care insufletesce istoria Franciel, chemand la viata masa natiunil intregi, provinciele, orasele
cu aspiratiunile si trebuintele tor, cu interesele si patimile tor, ast-fel cum ire_
bue sa fie adevarata istoria a unul popor; pentru ea el este eel d'intaia care
se intOrce la fantanele originate, la cronice, lasate in pulberea uitarii de predecesorii sec.

Dace acum, cu aceste pilde intariti, pe cad le-am pute ingecit immulti, ne
intOrcem privirile catra litteratura romans, prima firesca intrebare va fi de sigur acela : avem o istoria nationala? Cestiunea pentru multi pOte sit nu presinte nisi un interes. intr'o societate ca a nOstra, unde totul se preface pe fiece cli, unde instituttunile silegile de acil pot printr'o subita convulsiune politica
da loc altora de manti, unde nemic pare a ne lega de acel trecut pe care uniT
it despretuim fall a'l cunOsce, altil it hulim fara a'l intelege indestul; intr'o
soeietate inca, unde Omenii politici, guvernanti, legiuitori, administratori, se
socotesc scutitl de un studill care le-ar costa veghiari si stradani1 si se simt
satisfacuti de a for nesciinta, ce interes ar mai pute presinta 6re istoria nationals?! Nu este dar de mirare a gasi in o parte influents a societatii nestre

www.dacoromanica.ro

246

GR. G. TOCILESCU.

alat de putin patriotism, lipsa de taria, nesiguranta in opiniuni si principie,

desnadajduire de dinsii si de tera lor.
1mi place a aduce aci cuvintele unui mare barbat de Stat roman, a carui
viata n'a fost si no este inehinatit decat studiulut istoriel nationale, dragostet
de patriA si rivnet binelui obstesc :
Nuclajduesc, gicea d. Cogalniceanu la 1852, ca prin publicarea cronicelor
MoldavieT contribuind la desvoltarea patriotismulut, void contribui tot-o-data
si la parasirea utopiilor care pe multi ad inselat pans acum, fa.cendu-1 a crede
ca triumful nationalitatiT st/ in masuri silnice, cand:aceste, am deplina convictia, nu pot de cat a o perde sad cel putin a o compromite. Tera nOstra nu
prin grabnice si sgomotOse sehimbari se pOte ridica. Reformele blande si graduate, Imbunatatirile seriOse, respandirea inst ructiei publice. respectarea dreptului tuturor claselor, indreptarea moravurilor in familii, intarirea, statornicirea si respectarea put erii ocarmuitOre ca organ a legit, acestea sint singurele
elemente de regeneratia pentru not. Ori-ce schimbare silnica, on -ce prefacere
naprasnica, nu pot sa ne fie decat fatale.) (1)
Studiul istoriel nationale pOte a ne-ar mantui si reintineri, lumina Ili indrepta. CeTa-ce vedem inaintea nOstra petrecendu-se pe fie-care cii, framanWile nauntrice, nazuintele de neat arnare, lipsele si nevoile claselor sociale,
nadejdile $i dorintele nOstre ca natiune, le-a avut nu o-data si strabunil nostri,

si data nu cu mai multa intelepciune si simt de propria conservaredar cu

mai mare taria si curagid s'au $i opintit a le faptui.
Uncle este ins/ acea istoria, care s reproduce cu exactitate ideile, sentimentele, moravurile celor care ne-ad preces si ne-ad pregatit destinul nostru ? acea istorie, care sa arate sirul intemplarilor ce all hotarit caracterul
acestuT popor, legatura spiritulut sad cu spiritul general si sOrta vietii sale,
prin care a doba.ndit acel caracter si acea treapta in lumea culturei ? Acea
istorie nu exists Inca ; ea sta ingropata in pulberea hibliotecelor, in intunerecul archivelor, in cronice si documente. Cela ce ni s'a dat pan/ actin] ea istorie
cu una sad doua exceptiunt partiale se pOte cararacterisa in doti/
cuvinte; cea mai mare neexactitate cronologica cu cea mai mare posibila falsitate istorica. De pe inaltimea catedrelor, de pe tribunele Ateneurilor, prin
fruntea revistelor literare, in carti de ,cola sub pomposul titlu : Istoria a _Roinecnilor, s'ad sustinut $i se sustine ca fapte istorice cele mai lipsite de on -ce
scanteie de adevOr afirmatiuni, 'AO nici un proceded de rationamente, fara
invocarea vre-unei fantane, pe simpla fantasia a autorului.

0 declaram astacil, spre a servi pentru trecutele ca $i pentru viitOrele

nOstre studie, tit pastrAm deosibita stima. on -carui Roman care pOrta pena
in mama si se nazuesce cu literatura si sciinta. Ac6sta ins/ nu ne va impe-

deca nici-odata de a nu spune adev6rul, fara pitrtenire, fara consideratiuni personale, caci prima datoria a ori-carul spirit serios este de a com(1) Letopisifile Terit Moldova, t. I. la01, 1852, prefall, p. V.

www.dacoromanica.ro

STUDIE CRITICE AS1JPRA CRONICELOR ROBIANE.

bate ceea-ce crede el ca nu este conform cu veritatea. Istoria, ca

247

orT-

ce sciinta, iii are erorile, opiniunile i adeverurile sale. SA gonim pre cele

d'antaili {Ara mild.; sA privim pre cele d'aI doilea cu bagare de semA ; sl ad-

mitem pre cele d'al treilea numat atunci, cand destule argumente fac din
ceea-ce este verisimil
sigur.
pentru a nu da de cat cate -va
In cliva cand istorici de profesiune
afirmara cumca principii Bulgarilor : Isperich (la Greet Aspaexemple
ruch 640-700), Tervel (T eppAnc 700-720), Kormisos (Kopp.iatoc 753-760)
din familia Ukil, Telet (TEXizi)7c 760 pang. la 763) din familia Ugain, Bajan

(764), Tochtu (764-768), Uinar (768 774) tot din familia Ukil, Cerig numit Si Telerig (774 pOnA la 777), Kardarn (777), Pagan, Campagan, Omortag

sad Mortagon etc., barbaril barbarilor, neusi Bulgari, ale caror numi nu
sint nici slave (1), cffil &est: analogic numal in limbele asiatice all fost de
naliune Romeinet ; cand mai departe asigurara cum ca : apostolil slavt Metodid i Constantin, traducdtoriT Evangeliel i aT celor-Falte carte bisericet1 in
limba slavona, furl lara0 Romcint (2); ca Ulphila (Wulfila), episcopul Got, autorul alfabetulul gotic, traducdtorul vechlului Si noulul Testament in limba
gotica, tot de origine Romance fuse (3) ; in fine, ca atatia Bulgari, atatia Slavt
atAtia Gott, Romani i numat Romany de vita as fost, istoria fAcea cel
(1) VecIT lista in incipilor bulgari: din cele max vech1 timpuri pcind la 765 la A. Popov,
06;OpZ XpOHOrpitCPOR% pI(CCI<JA pEAAKtiiii, Moskva 1866, L-25.Hilferding, GoRpA-

Cf. extracte din Byzantini la Stritter, Memoriae populorum e

NIE C041111Ellig I, 20.
script. hist. Byz. t. II (Petersburg 1774) 550 sqq. (Nikephoros 815. Teophanes 817 qi
altil).
Safarik, Sebrand spisy II. 180 sq.
(2) Ca botezarea principelul bulgar Boris nu are nicT decum a face : nici cu icona
zugravulu! Metodid, nici cu intervenirea Apostolulu! slay Metodid, carl aceste (Iota
persone din urmi sint cu totul diferite una de alta, vecll Golubinski, KpATKM OHEpla
HCTOpIH npagOCURNIAXA 4EpKEEll sou. cps. pymiducicoA (Istoria Bisericel Bulgare
Serbe qi Romane) Moskva, 1871, 22 27, 225-249 ; i Ginzel, Gesch. der Slawenapostel, Leitmeritz. 1857, p. 38.
Boris, voind independinta Bisericel bulgare, pe care Grecil o refusal cu tgriA, nein-

gIduindu'l a avea nicT chiar un singur episcop proprid, trimise la 866 o deputatiune
in Roma la Papa Nicolae I cu 106 cestiunt, intre carl era si acesta destul de naivl :
dad. le este permis si pe viitor Bulgarilor, ca nisce creqtinl ce ad devenit, sd, mai pOrte
savant (femoralia). El ceru Inca de la Papa a'l trimite ca Mitropolit pe Episcopul Formosus. Hadrian II insa, succesorul papel Nicolae (j- 13 Noemb. 867), refuzI a le da
nu numal pe acesta, dar i pe diaconul Marinus, qi le trimise la. 869 pe Arhiepiscopul Silvestru. Boris maniat II pune pe On& i se 'ntorce Tar4T la Patriarchul Constantinopolitan, de unde in 870 primi Mitropolit qi EpiscopY. (Vetll Golubinski 27-33,
Drinov, Istoria Bisericet Bulgare 13-27).
(3) VecIT despre Ulfilas : prefata luT Jacob Grimm la Schulze, Gothisches Glossar, Magdeburg 1848 ;Geschichtliche Einleitung de H. F. Massmann, Ulfilas, Die heiligen Schriften in Gothischer Sprache, Stutgart 1857 ; Ulfilas. edit. Gaugengigl, Passau 1853 ; Waitz,
Ueb. d. Leben u. d. Lehre d. Ulfilas. Hann. 1840, etc. Despre alfabetul gotic qi grec,
vecli : Kirchhoff, Day gothische Burcenalphabet, Berlin 1854, Si Studien ;Lir Geschichte clef
griechischen Alphabets, Berlin, 1863. in-4.

www.dacoromanica.ro

248

GR. G. TOCILESCU.

mai cumplit divortil cu veritatea, se scobora la o trepta maT jos de cat basmul, si sentimentul patriotic isT gaga eel maT teribil bicii si eel mai sarcastic ris ttI

SA se Tea tOte manualele de istorie romana cad se predez/ in scoff, de la

clasele primare peril la universitate ; sk se compare unele cu altele, si sa ni
se spunk, data se va gasi in tote acestea : un rind macar despre institutiunile, legile, obiceturile, costurnele, impositele, organisatiunea social& si politica a natiunil in decursul vecnrilor ; si data chiar ce se va gasi este instillcat prin acte, isvOre contirnporane, probe, Tar nu prin imaginatiune. SA se
compare mai departe insAsi cronologia Domnilor rornani, si se va constata ea
fie-care carte de istorie i T are sistema sa propria; acelasT persOna istorica se
plimba din clecimi in clecitni de ani, sate o data chiar secoli, se metamorfosa
Tar in fond tOte macand intr'o persOna, cand intr'alta, ca Proteul antic,
nualele nu fac de cat a contrallice documentele si isvOrele contitnporane 1
RoTuri peste roTuri de tinerI de 20 de ani si mai pine, earl tree prin
se hranese cu asemeni neadev6rurT, si er6rea se scurge cu dinsii si se tOrna
in bronz in societate.
Conclusiunea este dal./ ca nu avem Inca o istorie national* ci o istorie
fAra critica, care grAmAdesce faptele ast-fel cum le afla, far& nici o lega-

tura, care nu tontine flier a doua-clecea parte din ce trebue si din ce ar

putea sh contina, care umple lacunele cu ipotese fortate si tot sail de fantasie; in care chiar unele evenimente ce raportezadeli adeverate in sine
dara prin spiritul de a conchide red, prin necunoscint,a totrtha in istorie, prin
vederT absolute partiale si arbitrare, chiar acele fapte adeverate dobandesc o
explicatiune gresna, nascendu-se in acest chip o tesatura de neadev6ruri si
adev6ruri, pe care cititorulul comun, eel care nu pOte consulta isvOrele, iT
este ca si cu neputinta de a dislinge unele de altele.

Un singur rnijloc ne remane numal de a esi din acest chaos, din acesta
stare intelectuala imposibila si vaiatnitOre : acela de a ne reintOrce la fantune originale, la documente, inscriptiunT, cronice, si a le utilisa serios, critic, cu penetratinne si luhire a adev6rului
3.

Avem not insa destule documente si cronice, si slot acestea publicate in

conditiunile necesare spre a putea servi Liner istoril pragmatice, care tot d'a
una e determinate si circumscrisa prin calitatea in terna a analelor si a celor-alte fantane ?
Tn ce privesce documentele, nu ne vom octipa aci. (1)
(1) Trimitem pe cetitor la studiele nOstre : Critictl in Revista Istorictt a Archivelor Ronuiniei, in 4iarul Romanul, 1875 trel numerl de la 10 12 Octombre; : Erilqt critica fi
Directiunea Archivelor Statului, tot in Romeinul, anul 1876, done numere din 28 i
29 Aprilie.

www.dacoromanica.ro

STIMIE CRITICS ASUPRA CRONICELOR ROMANS.

249

Cronicele mai insemnate ce s'aa dat [Ana acum la lumina se reduc la urmatOrele

1 Letopiselele prit Moldova, publ,cate pentru inteciap data de All cootniclnu, 3 volume, Iasi 1845-1852.
2 a) Istoriile Domnilor Tariff Rumanesci, scrise de Constantin Capitanul ;

b) Istoria Ora Romanesci de la 1689 1700, de marele logolat Radu

Greceanu ;

c) Cronica erii Moldovii de la 1662-1730, de Mustea Diac;

d) Cronica Terri Romanesci, de Radu Popescu ;
e) Istoria Teri! Romanesci de cand au descalecat Romanii, de mai mulls
anonimi; si

f) Istoria Tariff Romanesci de la anii 1686 incOce, continuata de un anonim.

TOte aceste sOse cronice as veclut lumina in 3Iagazin istoric pentru Dacia,
de A. T. Laurian si N. Balcescu, 5 volume, Bucuresci 1845-1847.
3 a) Istoria Moldo-Romania, manuscrise yeah! pe limba romans, gasite
in Sf. manastiri Cozia si erbanesci; si

b) Istoria prit Bomanesa, vechia manuscript aflat in orasul Chisinau de

Ierodiacon Daniil; 2 volume-in 8, Bucuresti 1858-1859, publicate de d. Librar G. Ioanid.
4 Cronica putnena, descoperita de d. Hasdeil intr'o traducliune polona si
tiparita in Archiva istoricet III, 5-34.
6 Descrierca Moldova i a 7'eril _Roma' nesci in trei canturl, in versuri polone de cronicarul Miron Costin, publicata tot de d. Hasdea, Archiva ist., I,

1, 159-172.
6 Cronografu/ prit Romeinescl de la 1764 papa la 1815 scris de Dionisie Eclisiarcul la anul 1814, publicat de A. Papia Ilarian in Tesaur de monumente istorice, II, 159-236.
7 Cronica ineditcl a lur Stefan Logofetul, in Trompetta Carpatilor, an. 1871.

8 0 cronicuta rimata din secolul trecut, scrisa peste Carpati de un calugar de la Prislop despre Sf. Nicodim, publicata de Cesar Boliac, Buciumul,
1863, No. 13 seq.

9 Domnia lut George Hangerliti de un anonim, manuscript din 1800 in

posesiunea d-lui Cr. Ioanide din Tirgu-Jia, publicat de d. Grandea in Albina

Pindulul, 1869, p. 3 --II, 25-29.

10 Istoriile Terit Romdnesa i ale 7'6r4 Moldova, pe scurt din multe letopisetie de Vasilie Camarasul in anul 1733, publicata in Calendar pe anal 1857, p. 3-71.
11. Fragment istoric scris in vechia limb& ronuinet din 1495 de spatarul
Clanaa dupa textul latinesc al lui Huru, cancelarul lui Dragon -voda, tiparit
de G. Assaky, Iasi 1856, si apoi reprodus in Revista Romana, I, 533-574.
12 . 0 editiune cornpleta de bite cronicele Moldovel si ale teril Rotnanesci,
tiparite si manuscrise, a inceput in 1872 a se publica de d. Cogalnicnu, in 5 vo-

www.dacoromanica.ro

250

GR. G. TOCILBSCU.

lurne in-4, din care a aparut 0E16 acum treT volume sub titlu : Cronicele
_Romania sea Letopisetele Moldavia i Valachiel, a doua editiune, Bucuresci

1872 1874 ; si in fine,

13. 0 cronica inedita a Terei-Romanestl dintre 1880-1821, scrisd in versurT si in prosa sub pseudonimul de Zilot Romanul, publicatd de d. B. P. Has-

deti in Columna tut Traian, 1882-1883, si in volum deosebit sub titlul: Ultima cronica romana din epoca Fanariocilor reprodusa dupd manuscriptul din
Archivul Statului din Bucuresti, Bucuresti 1884.
Acesta find registrul mai mult sad mai putin complet ce putem da atil despre cronicele romane elite la lumina, cestiunile fundamentale ce trebue critica a lua mai IMAM in cercetare privesc : forma din afara a acelor cronice,
modul cum ele s'at publicat. Este textul ce avem inaintea nOstra : compus,
compilat, tradus sad copiat? si din ce anume epoca? Este sigur c& ceta -ce se
atribue unui cronicar s'a fost scris in realitate de densul, Tar nu o mans posteriera a facut interpolatiuni, a revequt si schimbat insusi textul original, Tara
ca editorul sA observe acestea? Este adev6rat chiar cA intrega cronica atribuitd until autor if apartine in realitate? Un manuscript se Laid intr'o multime
de copie din diferite timpurt si teri; aceste copie sint Inettreate de variante,
earl se contra4ic unele prin allele ; copiatoriT find in genere emeni ignoranti,
sub mane, for cele mai frurmise archaisme de multe on dispdread, socotindu-le ca erorl : quid pro quo; (land peste cuvinte vechi pe earl nu le intelegeed, peste numb proprie si mai ales streine de earl n'aved nicT o idee, sad
le lased la o parte, sad be inlocuian arbitrar dupd cum se priceped; cate odata chiar pagine intregT erati trecute cu vederea ca inutile sad contrare intereselor si credintelor copiatorulul. Manuscriptele vechi find scrise cu abreviature , pentru a fi citite exact se cerea Ore-care exercitid ce nu-1 aved
tot-d'a-una copiatorii. Adesea acestora lipsindu-le simple cunoseinte paleografice,
cifre, cuvinte intregi se reproduced schitnonosite, necorecte. Astfel a fost serta operelor manuscrise ale tuturor natiunilor. Este destul a ne
aminti ce fd.curd GreciT in evul-media cu manuscriptele clasice ; ce s'a intemplat cu cronicele Polone, Ruse, German, cu Pandectele impestritate cu
homilie si vietile sfintilor, in fine cu traducerea BiblieT, care numai ea singurl

numrd mai mult de 40,000 variante si 'n care s'at interpolat une-ori Pandecte, viata lui Virgilid de Donat etc.
Ignorantt la cele-ralte natiuni, care este garantia cd at nostri copiatorl furl
mai consciintiosi si nu comiserd in originalele manuscripte aceleasT latrocinia
in littere si cuvinte ?
Este dar mat mutt de cat limpede el Tara o comparatiune crilica a tuturor
codicilor unuT manuscript, o confruntare facutd cuvint cu cuvint, cu observa-

tiunea color mai midi punte de diterintii, chiar de ortografid, fail deterrninarea virstei, patrieT si graduluT de credinta a fie-cdrui codice, editiunea
manuscriptului nu pete fi critica, Or WA editiunea critica a analelor nu este
nimic de inceput in istorie.

www.dacoromanica.ro

STUDIE CRITICS ASUPRA CRONICELOR ROMANE.

251

Dar trebue se mergem si mai departe cu intreberile. EditoriT remas'aii fideli textuluT ce an dat la lumina ? Citit'ad corect manuscriptele? cad uncle
din ele sint flirt red serise ; spatid putin este lasat intre un cuvint si altul;

semne de deosebire intre ele vin rar sad stay la un loc Mee neesact ;
consOne, silabe intregl sint prescurtate sad puse d'asupra liniel; cuvinte inasa ca lectura presinta Ore-care greutate
tregi lasate une-ori afara etc.,
celui putin exercitat. Apot tiparirea acelor manuscripte este ea facuta cu acea fidelitate critica si delieateta de consciinta, care reclama atentiunea asupra fie-carui cuvint, chiar asupra fie -care! litere ? i in fine, ce este mai
important, intre cronicele publicate se nu se fi strecurat si uncle mistificate,
false, opere a unor autori moderni, mai malt sad mai putin dibacl in falsificatiune, cu cad s'a amegit si se amagesce ince publicul?
Acura, pane la ce grad publicatiunea de pane ads a cronicelor national()
este scuffle. de asemeni erorl si corespunde cerintelor sciintei moderne, va
da respuns studiul de fate...
. 4.

Cea mai voluminOsa, mai importanta si mai complete publicatiune a analelor romanesci este fare indoiala acela a d-lui Cogelnicenu, fecuta la
1845 1852, in trei volume in 4, sub titlu : Letopiselele yrit Moldova Dum-.
nelui este eel d'anteid si singurul care ince de la 1833, incepend a studia gl
colectiona multimea de manuscripte a cronicelor respendite in tote partite si
aruncate in potopul uTteriT, tam a eruta nicT timp, nicT jertfe, le-a scos din
intuneric si be a scapat de la peke. Acesta este eel mai frumos tittu ce pOte
aye un berbat de sciinte. la recunoscinta concetatenilor ser si a posteritatiT.
Lucrarea d -sale trebuesee a constata n'a Post numai a until sitnplu editor, dupe. cum s'ar pare la prima data si dupe cum fuse a celor car! publi-

care cele-lalte anale ron ne. Aci ne este reproducerea unor manuscripte
aflatOre intr'ua singura copie, pentru ca critica se fi avut pre putin de !lent
si totul se se reduce la o simple. imprimare. Peste 35 de manuscripte a intrebuintat d. Cogalnicenu in publicarea a 9 cronice, din cari manuscripte nici
done chiar nu se potrivesc, dupe cum singur ne spune, din pricina copistilor,
asa ce pentru fie-care analist d-sa aye se confrunte cate 8-10 codicl din cuvint in cuvint, se observe si se noteze variantele, salt explice originea acestor variante, sa determine varsta, patria, valOrea interne a fie-carui codice,
precum si genealogia acestor codici, spre a alege unul din ele ca base a lucrarii; prin critica apoi se se pronunte, care redactiune, care paragraf, care
frasa, adesea ori chiar care cuvint si virgule sint probabil mai corecte si mai
asemenea en originalul manuscript care lipsesce ; se distinge apoi ceea ce
apartine in realitate until cronicar, de adaosele, explicarile, interpolatiunile

posteriorilor; intr'un cuvint, sa deslege atatea cestiuni grele ce reclama

sciinta.

www.dacoromanica.ro

202

GR. G. TOCILESCU.

Dar tocmat aceste operatiuni critice ce a trebuit sa fact, pentru a ne da

cad aceste calitatt le are
publicatiunea d -lu! Cogalnicenu d-sa le-a trecut mat pe tote, in prima ca
si in a doila editiune, cu desavarsire sub tacere. Si acesta este lipsa capitals
textul eel mai fidel si mat complet al analistilor

ce cat& sa o recunfiseem editiunii Letopisetelor terit 1110 (dove, o lipsa insA ce

nu privesce cronicele al cAror original chiar s'a avut in vedere. Inteinsa nu

gAsim contestul analitic al tuluror variantelor, nicT se aratA ce anume copiA
s'a luat de norm, in comparare. Ace Iasi cronica a lut Grigorie Urechia, de
exemplu, se atribue de unit (1) tatAlul see Nestor UrechiA, ; de altii lul Miron
si Nicolae Costin. Cesti din urrna se scie ca. numaT au compilat letopisetul tut
UrechiA, adnotandu-1 si completandu-1, cum facura si Eustratie logofdt, Si-

meon dascalul, Misail calugarul, Miron si N. Costin. Este acum cestiunea ,

prin ce criterie s'au deosebit adaosele compilatorilor unele de allele si de textul propriU al lul Urechia,
adaose ce se v6d indicate in note cand nu
numaT originalul manuscript al acestuta, dar niei chiar originalele compilatorilor nu ajunserA IOW Wend la not? Apol codieile intrebuintate de d. Cogalniceanu pentru textul lu! Urechia sint : a) 0 copiA dupe cronica luT UrechiA si

Miron Costin, cam de la 1650, pe care d -luI o tine ca cea mai vechi.; b) o
altA copiA facutd. in Iasi la 1711 dupd. copia lut Simeon dascalul ; c) o copiA
a letopisetului lul Urechid. adaogit de M. Costin, fAcutA la 1716 de Grigoras
sin Vasile Uricar ; d) copia cronicei tut Urechia la un lot cu originalul letopisetulul mut Neculce ; e) o alta copid din 1777 ; f) un extract al cronicelor luT
Urechia, Miron Costin si Ion Neculce, din anul 1835 ; si g) alte trel colectiuni
mat none, a cAror data precisa insa nu se pOte determine. Aceste none codiet ale unul singur manuscript trebue, natural, s contina diverginte insem-

nate, nu numal de cuvinte si de redactiune, dar chiar in ordinea si in coprinsul textulul. Minnie -sa le-a conferit, presupunem, cu tOta seriositatea si
scrupulul ce reclamA o asemenea lucrare ; a ales ceta-ce i s'a parut mat corect si mat probabil, Wand restul la o parte. Criticul insa, sat dupa expresiunea unor Otnent,
pedanticul cercetator, care nici-un rand nu priaiesce
pe simple credinta, ci pentru fie-care cuvint intrebd. dupe mArturil, nu e satisfacut. El cere a i se da isvOrele chiar, sere a fi pus in positiune sA vega
cu propriit set ocht.
NoT am colationat cu minutiositate textul cronicei mut Urechia din editiunea intaiO a d -lul Cogalnicenu cu urmatOrele manuscripte ale aceleiasi cronice :
1. Cu un manuscript in - folio, scris la 1723, aflAtor in sectiunea m-sriptelor
din Museul National, si pe care it vom designa cu littera A.
(1) D-1 flasded, care Ina din 1367 exprimase dorinta de a vede publicate cronicele
romane cu variantele diferitelor mlnuscripte, contesta tut Grigorie UrechiA paternitatea
cronicel divulgata sub numele s61, invocand autoritatea lul Cantemir. Vedt Archive
istor. a Romania, III, 33, qi Columna lul Traian, 1872, p. 274.
Not vom desbate
cestiunea in viitOrele studie despre cronicele moldovenesci.

www.dacoromanica.ro

STUDIE CRITICE ASUPRA CRONICELOR ROMANE.

253

2. Cu un alt manuscript in-folio, scris la 1710, tot din collectiunea Museului, si pe care 'I vom numi cu littera B.
3. Idem in-folio, scris ceva mai tardily, tot in sectiunea Museului, designat
cu littera C.
4. Cu editiunea manuseriptului descoperit de d. A. Cretescu la manastirea
Cozia si publicat de d. G. lenide sub titlu : Istoria DIoldo-Roinanie.
5. Cu tote citatiunile lui George Since, facute in C, onica sa dupa o copid
a analelor lui Urechia, care nu se scie unde se mai MIA, dar care probabil
la 1800 apartinuse canonicului Samuil Vulcan, eu tillu : Istoria i cronica
Moldova adunata i copiata de logofatul Iiron Costin, anal 1708. (1)
6. Cu citatiunile lui Engel, care, ca si Since, confundA pe Urechia cu Miron logofatul, fAcute dui-4 dou6 codicT ale lui Urechia, unul dela Blaj apartinend Episcopului Bob, altul de la Oradea-marea in posesiunea lui Samuil Vulcan. Dupa fie-care din acestea Engel dobandise o traduc(iune latina. (2)
7. Cu citaliunile din Peyssonnel, (3) (Acute probabil dupa, manuscriptul
grecesc anonim al cronicelor moldave, pe care dinsul la 1752 it trimise Bibliotecei Regale din Paris. (4)
Resultatele ce ne dede acesta comparare sunt pre insemnate pentru a le
trece cu vederea. Am constatat : 1, deosebiri de redactiune lexice si sintac-

tice, in asa numAr ca ar trebui aprepe un volum spre a le indica pe tate ;

este destul a (lice ca nici un pasagid din Sincai si Engel nu corespunde vorba
cu vorba textului d -lni CogAlniceanu; 2, deosebiri in datele evenimentelor,
in cifre, numirile locurilor, persenelor. etc.; 3, modificatiuni reale : alta ordine in insirarea faptelor ; aceleasi fapte istorice in unele manuscripte mai pe
larg, in allele mai pe scurt si in altele lipsind cu totul : 4, chiar pasage intregi aflatere in manuscriptul de la Cozia sad citate de Since, cart nu se gAsesc in colectiunea d-lui Cogalniceanu.
Eca cate-va probe pentru fie-care din acestea :
(1) Titlul acestul codice Meuse neapgrat pe inca.1 a atribui lul Miron Costin letopisetul ltd UrechiA. Engel 4ice hotarit : .Hr. Sinkai meint, dass alle Exemplare von Miron Nei 1592 endigen, und die Sage dass Miron bis 1712 die Geschichte der Moldau fortfiihre, nur daher entstanden sey, dass etwa eine Abschrift damals vom Original gemacht.
Allein hieran muss ich his auf weiteres zweifeln., (II Theil. Neuere Gesch. der Walachey, p. 92).
(2) Engel, Literatur der Walachischen und Moldauischen Geschichte und Staatslcumle,

In Geschichte der Moldau und Walachey, erster Theil. Halle 1804, p. 65 seqq.
(3) Observations historiques et gdographiques Bur les peuples barbares qui ont habitd les
bords du Danube, Paris 1765 in-4o.
(4) Ve4T Haase, Notices et extraits des manuscrits de la biblioth. du roi, torn. IX.

www.dacoromanica.ro

,b4

GR. G. TOCILESCU.

LT Pt M 0 I-3 I _A_
APUD

M. Coz. ed. !bide

103 :.1399

I. 371: D u-

Cogalniceanu

Ms. A

I. 102 : *Iu-

mortea lust d. Chr. Lard, ga-VodA intre.

Petru-Voda ad dupl. mortea cut'ad pre
stAtut Domn Jul PAtru.Vo- domnil eel treJuga-VodA. A- da. , a statut cutT de maT
cest Juga-Vo- domnia sa Io- nainte de dins;
chi ad Intrecut ga-VodA; acest ch ad trimis la
pre alt! DomnI, Ioga-Vodl, ad patriersiea de
care ad fost intrecut pe alt! Ohrida, si ad
p&

Inaintea lu! :
trimis'ad la
Patriarhia de
la Ahrida si
ad luat ma! M-

aid bine-cuvintare, si ad
pus Mitropolit

pre Teoctist ,
si ad deschlicat orase prin
tell pre la locur! bune, gi
le -ad fAcut ocole prin pre -

Ms. B

Ms. C

larA dupt
Intocmal ca
MTh. !normoartea lust mscr. Cozia. tea lust Pdtru
Patru Vod, ad
Vodt ad std stAtut domn
tut domn Iur-

Iuga Vod. Acest Iuga Vod

ga Vod , fiul

au Intrecut etc.,
ca ms. Cozia.

inthl, si ad descAlecat rase

lust Roman Vod

prin tart pre

luat blagosloveniA si ad
pus Mitropolit
pre Theoctist,
de Ohrida si ci ad descAlea luat ma! In- cat orate prin
taia blagoslo- terA, tot la lovenil, si a pus curl bune, si
Mitropolit pe alese sate ci
Teoctist, si a le-ad facut odescAlecat o- c6le prin prerace prin terl glur. bi ad Inpe la locurl ceput a dAruibune, ci le-a re ocinT prin
ales sate, si terl la volnicT,
domn! inainte
trecup de dinsul. Trimis'a
la Pa triarsiea

la locurl bune

si le-ad ales
sate, si ad facut ocOle prin

pregTur si ad
inceput a darui ocinT prin
tart a slug! si
a voTnicl ostasT.

glur, si ad In- le-a fAcut oco- ce facea vitejil

ceput a da mo- le prin preglur; la ostl. bi ad
i}iT prin Orli la si a inceput a domnit dol
volnicT si la
dhrui ocine anT, si Pad lubunt ostasT, pi p'in tell la at Mircea-Voad domnit doT voIni
bun! (IA , doninul
an!, si l'ad lu- ostasT , si a Muntenesc, la
at Mircea-Vo- dom nit do! an!, sine.*

d la sine.

'1-a luat
Mircea - VodA
c1

la sine.*
II. 8: *Dup.
125 :*Domce s'ad impar- nind Ora I-

I. 111:

tit Moldova in- lia s-VodA Im-

tre frat! Was I preuna cu fra-

ci Stefan III , te-shd tefancum s'ad s, Vodg. , chnd a

a aflat vreme fost In anil
Stefan ca O. se 6952 Maid 4, . .
.
curatesch. de inaintea Ru - ...(1) Dupl a-

Dupt ce s'au
Dupd ce s'au
ImpArtit fratil
Imphrtit fratiT
Iliag Vod si cu
Iliad -Vod i cu
(2) Dupl a- tefanVod pre
Stefan -Vod cu
Cara , precum testa au domnit cum s'au po-

s'au pomenit amendo17 an!. menit maT sus

mai sus, au a- Apol ad mal aflat-au vreme
flat vreme bte- domnit Stefan Stefan -Vod ca
fan-Vod ca sa Vodh. si singur, st sh. curl -

(1) Intocmal ca la ma. Cozia.

(a) Intocmal ca la ma. Cozia.

www.dacoromanica.ro

255

STUbIE CRITICE ASIJPRA CRONICELOR ROMANE.

frate - sett , pe saliilor , afla

carele cu vi- vreme tefanclesug poftin- Voda ca sa se
diel la sine l'a curate de Iliasprins , si I a Voda si sa tie
scos ochil In totA (era , in-

ceea all dom- se curatesca,

dupa mortea

tescit de frate

frate sed fratine sed , sed Iliac Vod

numal cincl(1) Dias -Vod: l'au eincr anT. LA- si O. tie tots

nit qtefan-VociA de

anT, iar Impre- prins cu vicle- sat'au Bias - tara insusl, si

unit cu Irate- sug, p oftin du-1 Voda pe urma Pau prinsu cu

sell ad domnit la sine ca pe feclor pre Ro- viclesug pof un Irate, si I -au man Vod. Iar tindu-1 la sine
scos ochil, in tefan Von., ca pe un frate,
anul 6952. De pe Palm Vod. si 1-au scos ochil in anil 6952
acesta orbire a
In luna lul Mal
luT Iliac
,
inainte Rosanimic Letopisepta anT, apol
biter. Pentru
setele lesestl
a maT domnit
acesta orbire
nu scriu : Ci
tefan - Voda
luT Iliac Vod
numal la letosi singur dupa
pisetul Moldode frate - seu
mortea fratini-

anul 652. De susl 1-a prins septe anT.*

acestll orbire a si I-a scos olur Ilia? Lefir cbiT. Dupa anu ecriii, nu- ceea a domnit
mai Cranial Ora amendoT
Moldoveneascel

eerie, ca dupa
ce a scos Stefan ochil lul Iliar, acesta a

maT trait un sed 4 anT ; ldan, era tefan sat-a llias -Vodug aceea a dA pe urma femai domnit clor pre Rotrer (nu cincl) man-Voda, era
anT.*
tefan - Voda
pre Patru-Voda.*

venesc am aflat scris : si

scrie ca dupa
ce au scos o-

$tefan-Vod ne-

chiT

tefan
Vod, luT Bias

la letopisatul
fatal am gasit

Vod au dom-

scris. Domnit,

nit amandoT...
anT, si au murit Dias-Pod.
Dupg. acela au
mar domnit $te-

all Bias Vod

mica nu scrie

cronica lesasea. ce numal

IntaT 2 an! si 9

lunl singur ;
Tara apol Impacandu -se au
mai domnit amando1 lin-

fan Vod cincf

anT.Lasat-ad 1liasVod pre urma fecTor pre

preuna pen la
7 anT.

Roman Voda,
si tefan, pre
Patru Voda.
incai

COgallkia1111

II. 56: clad, SteI. 123 : *Strins'ad

fan V. all strins Ora (Stefan Voda) Ora si
si slujitoril, si intrand slujitoril seT, si all
in Ora Muntenesca intrat In tera Munteall predat marginea. nesca de all predat
februarie 27, si all are marginea, februarie
Braila, mart! In ski- In 27, si all ars Bratemana alba. Croni- ila martT in septemaca teriT scrie despre na alba. In anul 6979
perirea a o sama de ghenarie 16, all Mat
boerT prin Stefan V Stefan Voda pre NeVoda lacuta, adeck grill Paharnicul si
despre Isaia Vornicul, pre Alecsa Stolnicul

Ms. A

Ms. B.

Iar Stefan Vod au

strins tara si slujitoril, si au Intrat in tara Muntenesca, si au
pradat marginea fey.

Strins'au tara si
slujitoril dLl, si ad

lntrat In tara Muntenesca de au pradat marginea, febru-

27. si au are Braila arie 26, i au ars

trite mart! in sapta- Braila martl In Bei,temana cea alba.

mana alba.
Scrie letopisetul (A-

De tAierea cape-

ral de perirea a o telor unor

sema de hoiarT de

boieri

6979

TaTa
tefan Vod
Stefan Vod , anume
Isaila Vornicul, Ne- pre Isaia Vornecul si
Negrea Paharnicul si si pre Isaia Vornicul, grea PAharnicul, si pe Negrile. paharni-

(1) Tot cincl ant qi la Engel, op. cit. 127.

www.dacoromanica.ro

256

GR. G. lOCILESCU.

Alecsa Stolnicul in in targul VasluiuluT. Alexia Stolnicul in

targ In Vas NT, Clara Radul Vod Domnul tirg in VasluId. Tara
ce pricinti de morte Muntenesc, veclend ce pricina de moarte
au avut aceT boert, atata prada In (era au avut ace! boiarT,
nu pomenesce, p6te sa, ce-I Meuse Stefan nu pomeneste letocit s'ad ajuns cu Ra- Voda, n'au vrut sa pisetul, pate c& s'au

lase sa nu-sT cerce ajuns cu Radul vod

nesc, Tara Fiadu IV strambatatea sa. Ci domnul muntenesc.
lath Radul Voda
stringendull 6stea ades se 'ntiimpla, cesa si vecinesca, CO la ce va salst IntOrc& in aniT de la zidirea
venit asupra luT Ste- bataia, de don-or! it lame! 6979 vetlend
du IV Domnul Munte-

fan V., 11

cul, si pe Alexe Stolnecul.

RkboIal de la Soci.
Radul Vod domnul
muntenesc veclind a-

tata prada in tara sa

ce Meuse Stefan Vod

nu vru th lase, ci

se.

cerce strimbatatea sa.

Ci pururea se Intimpla cela ce va sa 'sT

bat ; c& stringend 6- atita prada in tara

stea sa si vecinesca sa fa'cut& de Stefan intorca bataTa de do-

ad venit asupra

luT

Stefan Voda.... (2)

Voda : nu s'au lasat

O. nu 'sT caute stram-

ao orTilbat. C& stran-

gandu-s1 oastea sa si

batatea sa : Ins& de vecinesca au venit

multe orl sa intim- asupra lul Stefan

pl& de slut asa de Vod...
fragede lucrurl oine-

nestt, de nerabdare
maT mull& scadere si

paguba. aduce dupa

sine Indoita. Asa si
RaduluT Vod s'au In-

tamplat : Care stranganduV 6stea sa, si

vecinesca, au venit
asupra luT Stefan
Vod.

Fiind cursul anilor

1. 190 :. Acest Ion
II. 225 : kcesta al
cuT feclor ar fi fost, Voda, un'T clic a ad 7078 acest Ion Vocla,
Lesil unit chic una, fost feeor de Arman, a cud factor ar fi la
altil alta. UrecheVor- altil dic ca au fost fe- historiile lesestl aflu,
nicul 4ice, a at1 fost clor unul Stefan Vo- cum clic unit, O. fie
rector de Armen, de- (U.* Iara Martin Pas- fost feclor a unuT Ster& de untie a sciut, covski, cronicarul le- fan Von., !nth nu cu
nu scrie.,
sesc, scrie ca a& fost cununie. MOT clic sa
Ion Vod& de la Mazo- fie fost din Mazovia.
via, den tara lesesca, din (ara lesesca, sa
lath cu adeverat nu fie fost slujit acest
se stie, nice II arata Ion Voll la Ferleiu
a cuT fecTor este (3).

Voevodul CracauluT.

Acest Ion Vod sa fie

niers la Tarigrad la
lmparatie, iara a cuT
feclor ar fi, si pentru

ce au mers la Tani(1) Idem mscr. C.

(2 Auk text in Ma. Cosia ed. %amide 158.
(3) Idem la mecr. Cosia, 251.
(4) Idem mem. Coria.

www.dacoromanica.ro

AcestuT Joan Vod.

unit clic ea au fost

lector de Armen, altiT clic ea au fost fecTor unlit Stefan, Tar

Martic Pascovski

scrie de acest Joan

Vod. ca au fost de la
Mazovia din (ara lesasca. Iar cu adeverat nu sa stie, nicl it

arata a
Taste. (41

cut feclor

257

SAIDA CRITICE ASUPRA CRONICELOR ROMANS.

II. 48 : aLa anul al

optulea al Domniel

grad nice chronicariT

lesestl nu insemnezg.
Iarg
si letopisetul luT
I. 119: *Earl in al
Ureche
dice (A fie
clecelea an a domnieT
fost fecTor de armen);

sale... Stefan Vod a sale... a inceput Ste'nceput a zidi mane.-

stirea Putna.,

incaT

fan a zidire mangsti- din ce ar fi fost stint

acesta nu scrie. Pote
rea Putna.) (2)
fi din poveste au inteles. (1)

CogUnichu

Msc. A.

Msc. B.

II, 246: (La ainteaceste raolarg la anul

In anul 7100,
nul 7100 Intru a- Aron Vocla dom- 7100 Intr'aceste tatT si necazuri ce
titea reutati si be- nind si atatea reutet1 i beliturl fAcea Aron Vod,
liturl ate fIcea reutetT si belituri ce fAcea Aron Vod de nevol marl ne
Aron Vodg, de ne- fecand, n'au mal de nevol marl, mal putend suferi
vol marl ne maT putut suferi tara, maY neputend su- tara, s'ag radicat
putend suferi ta- ce s'ad radicat Or- feri tara, s'ag rA- OrheTanil, si cu
ra, s'ag radicat helenil si Soroce- dicat Orheianii si RoceniT cu un
Orheenil si Soro- nil ca un domni- Sorocenil cu un domnisor eel ciicenil cu un dom- sior eel clicea Io- domnisor eel 4i- cea Ionasco. Pre
nitor eel r}icea Jo- nasco, pre carele cea Ionasco, pre carele le alisese
naru, pre carele 'lag fost ales din- care it alesese cap dintru densil cap,
11 alesese cap din- tre el cap, si'l pu- dintre dansil, sil si'T puserA nume
tre densiT, si pu- sgrg nume Bog- puserA numele Bogdan Vod. AserA numele Bog- dan Vocla.. larg Bogdan Vod : A- ron Vod, deca ag
dan Voda. Aron Aron Voila dace. ron VodA deca ad Inteles de acesta,
Vodg decg as in- ag inteles aceasta, inteles de acesta, all dat tire altil
teles de acesta ag ag dat tire teriT ag dat stire altiT terl se sg strange..
dat stire Orel se. sg se strange., si tell se se stringa, si el fail zabavg
se strange., si el el fare. zghavg ad i el farg zAbavA ag esit cu curtea
fg.r1 zgbavg ad e- esit cu curtea si ag esit cu curtea gi cu lefeciil sal.
sit cu curtea si cu cu lefeciil sg1, si si cu lefegil seT ; frisk mal nainte
lefegiii seT, !rise, maT nainte de ce insa mai inainte pAnA a nu e0 din
mal 'nainte One ag esit din curte, pone a esi din curte all tAlat pe
a esi din Curte au ag taiat pre Bu- Curte ag tiliat pre Buciul Vornic :
tgiat pre Bucim cium Vornicul cel Bucium Vornicul eel mare, si pre
Vornicul, pre Bar mare, si pre Tro- si pre Barladean Barladen logof.
laden LogofAtul tusan LogofAtul logofetul si pre si pre Pavel (3)
si pre Paos Vor- si pre Paos Vor- Paos Vornicul , Vornic : dgndule
nicul, dandu-le \ri- nicul, (lira:11d cg.11 dindu-le ving ca'T vine. cA e cu ctirea
ng ca e cu stirea cu I irea tor; apol cu stirea lor. De lor. Decl all purlor. De aci ag all purees impro- acil ag purees in ees in protiva
purces In protiva tiva vrajmasilor potriva vrgjmasi- vrejmasilor sal
vrajmasilor sel , sal, si mergand ag lor set i mer- si morgind all pus
si mergend ad pus pus pre Ureki Lo- gend ad pus pre pe Ureche logof.
pre Ureche logo- gofat mare. Dea- Ureche logofet mare, si decil s'ag

Msc. C.

fntru aceste re.utati si beliturT ce

facea Aron Vod

de nevoie mare
neputand maT su-

feri tara slag rAdicat Orheienil si

SoroceniT cu un
domnisor eel 4i-

cea Ionasco pre

carele '111 alesese

cap dintre dancil

si pusere. nume
Bogdan VodA. A-

ron VodA dad all

Inteles de acesta

ag dat stire talil

se se strangg si
el far de zAbavA

ad esit cu curtea
si cu lefegil sal :

Ina mal nainte

pane. a esi den
curte all Witt pre
Bucium Vorhicul:

si pre Barledenul
LogofAtul si pre

Paos Vornicul :
dandu-le ving cal
cu stirea lor, decl

all purees Inprotiva vrajmasilor

sel si mergand all
pus pre Ureki LogofAtd mare si

s'ag tampinat cu

fet mare si slag cil s'ad tampinat mare, si de aci IntAmpinat cu os- octile la RAut, si
(1) Idem mscr. C.
(2) Idom mscr. A. B. C. 0 Curia.
(1) Ms. Cozia: Peas.

17

Bev. p. let. Arch. 0 P11., An. II. Vol. 1.

www.dacoromanica.ro

258

OR. G. TOC1LRSCU.

ttmpinat cu cotile octile la Mut, ci

la RAut, Iii Una dand razboiu viresboitt vitejecte tejecte de ambe
de ambe pgrtile, pgrtile, ad izbAnad isbandit Aron dit Aron Vodd, ci
Vodg, ci prinolend pre domnicor
pre Dom nitor,'1 ad 'lag prins via, ce

tAlat nasul, a poi nu 'lad omorit ;

numal iaq thiat

l'ati cAlugArit.

Dec! dacg ad nasul, ci 'lad

spart Aron Vod

cd-

luggrit. Dead! da-

s'ad Intimpinat tile la Rgut, si

cu (Wile la Rant, &and rdsboid vici dud rezboiq tejacte de tote
vitejeste de amen- pgrtile izbindi Adoao pdrtile as ron Vod., ci Mtn
izbfindit Aron Vo- pre tot!, ci pe
dd ci batut pre tot! Dotnnicor Inch
ci pre domnicor l'a6 prins ci'T the
Inch '1 prinse ci'T nasul ci 11 cAlutgia nasul ci l'ad gar i. DeciT dem ad
cdlugdrit. De mil spart Aron Vod
d6ca as spart A- pre viclenil sal,
ron Vodg pre vi- nicT un loc n ad
clenil sal, nicT un lasat sd nu fie
loc n'atl ldsat sa plin de vrdjmacia

and resboid vitejecte de ambe

pArtile ad izbAn-

dit Aron Vod ci

i'ad biruit bdtendu'l pri totT ci pre
domnicor lug Pad

prins via ci 1 -ad

that nasul ci l'ad
calugarit. Dec!
dacg. all spart A-

pre viclenil sal cd ad spart Aron

n'ail 'twat vre un \Todd, pre viclenil
loc carele sg nu s6.1, nic! un be
fie plin de yr* n'atl lAsat sd mil
mAcia lot ; tact Ample de vraj nil- nu fie plin de yea} 14 ca nu plerdu
nu perdea numal ciea luT, ca nu nu- mdcia lul, ca nu numal pe calif all

ron Vod pre vi-

pre acela, caril ad mai pre eel ce all pTerdea n um aI pre

fost Intru acel res- fost In rdsboid care a0 fost inboid, ci i pe frit- perdea ce ci se- tr'acel resboiq, ci
tiile for cele vino- mintiile tor, ci vi- ci semintiile for
vate ci nevino- novatl ci nevino- ci vinovatl ci nevinovatT.
vate.
vat!.

fost Intr'acel resboiq, ci 5i semintulle for ci vinovatl ci nevino-

ma! pre caril as

vatT.

vatT ci

Incal

Ms. Cozia

Cogilnicenu

Ms. A

cl6nil sg.1 nice un

loped n'ail Mat sg
nu fie plin de

vrdjmaciea lul ca
nu plerdea nufost intr'acel rdzboiti ce ci semen-

tqle for ci vinonevino-

vat!.
Ms. B

Ms. C

I. 190 : (17- Timi fr, BiTimif, BiTimiq, BiBikaz , mig , Bikaz , kaz, Wham, kaz, Sdrban , kaz, qerbanca,
gerbactl, Crur- ?erbanca, Clu- ..5'erban . Clo- Ciohra.
Cruhru.
Cluhru.

II. 144 : Ti-

I. 153 : a Ta-

mift , Bukaz ,

hru..

xd.,

hru.,

incal

Cogalnicenu

Ms. A

IL 130 : (Pre invotgtura

I. 146 : (Pre Invetgiura

Si intalu pre Invetetura

luT Stefan Voda tatAne-sad,

Wane-sea lul Stefan Vodg,

trImis'aq la imparatia Tur-

trimis' ail la impg.rdti a Tu uci-

cilor pe Teutul Logofetul eel

mare ci pedesti ime de darabantT de all dus ciece mil de
pungT de banT ci s'ad inchi-

lor pe TAutul Logofdtul eel

mare cu slujitorl pedestrime

tadne-sad luT Stefan Vod.

trimis'ail la impirgtila Turcilor, pre Tgutul LogfAtul
eel mare, ci pedestrime de
ddrg.bantl, de au dus geee

nat cu tots Ora la Sultan

Murat Imperatul turcesc.

pica]

dArAbanl de all dus birul

(fere pungT de ban!, ci s'aq
inchinat cu tOtil tkra la Sultan Suleiman (1), Imperattil
turcesc.
Cogalnicenu

pungT de ban!. ci s'au inchi-

nat cu totti Cara la Sultan

Murat InpAratul turcesc. (2)

Msc. A

II, 230: La anul

1, 197 : (In anul
(Murit'aq Alexande la Christos 1576, 7085 Aprilie 15 rd- dra Veda, domnul
1arg de la zidirea lu- posat-aa Alexandra Muntenesc, do mnind
me! 7084 murit-ad A- Vodd, domnul Munte-

9 an!, 5i o lund, ci

(1) Idem met. O.

(2) Lipid la mscr. B ci Cozia.

www.dacoromanica.ro

Msc. C

259

STUDIT CRITICII ASUPRA CRONICELOR ROMANS.

lexandru Vora., dom- nest, carele ad dom- au Minas domnia fiunul Muntenesc. dom- nit 9 anT, ci 1 luriy ci seu Mihnil Vora..
nind 9 anT gi 1 luny aurem as fiul sed Mihci ad remas domn nea Voda (1)
fiul seal Mihail Vora.
4Satul Balecti). (2)
I.146: Satu Bali11. 130 : Satu Bd.-

4Satul 131111esti*.

necti,

lanecti,

Letopisetul ed. Cogalnicenu

Ms. Cozia ed. linide

I. 118 : (Ce de acesa poveste chronicarul cel Latinesc nemic nu scrie.

133 : (Ci de acesta poveste chronicarul

cel lefesc nemica nu scrie.)

gin al ceselea an al domnie1 sale

=) 'far In al ceselea an a domnieT lul

letul 6971 Iulie 22, lovird. pre Stefan-Vodd

cu o puccd, Intre glesra, la cetatea KilieT.

Stefan-Vodd, in anal 6970 Iulie 22 ad lo-

Iar in al ceptelea an at domniel sale, letul 6972 Julie 54 luatull-ad dolmna de

mare rudd, pre Evdokiea de la Kiev.

telea an a DomnieT sale, In anul 6971 Iulie

108 : 4Vladislav Iagelo craiul lecesc, Inlelegend cum Jikmont cralul Unguresc Indemna pre craiul Prusilor asuprd-T, aflandu-se cralul Vladislav In pIrtile Rusesci, a

107 : 4Avend de aci cralul Lecesc a radicare Oste asupra luT Jikmont, cralul Un-

vit pre Stefan-Vora. etc. lard In al cepIn 5 cl-ad luat domnd. pre Evdokia de la
Kiev..

guresc, pus'ad zalog la Alexaudru-Vodd

Sniatinul si Colomeea ci tota Pocutia, gi
as luat 1000 de ruble de argint..

trimis sol cralul la Alexandra-Vora, indemnand pre Alexandra-Vora asupra luT

Jikmont cralul Unguresc, si T-ad zalogit
Sneatenul si Kolomiea ci tbta Pocutiea,
drept ruble de argint 1000..

222 :.Dula al cincilea an at domniel

I. 178 : 4Dupd. al noulea an a Domniel

luT Alexandru-Vodd s'ad ivit Despot pre

lul Alexandru-Voca Ldpucnenul, s'ad ivit

Despot pre porecld.. (3)

pored /..

123: ...pentru pagubile ce as lost facut

tatd-sea Alexandru-Vodd Lecilor, and ad
predat Podolia ci Sneatenul..
Ms. Coz. ed. linid

Let. ed. Cogaln.

I. 110 notd : c... pentru pagubele ce ad

facut Alexandru-Vodd Lecilor, and all

predat Colomeea i Sniatinul....
Ms. B.

Ms. A.

Ms. C.

120: SoliT all I. 108: eaflat-ad

care soil ad (...care soil as
Oat pre Cralul la soil luT Stefan- aflat pre Cralul la aflat pe Cralul la 4Aflat-ad solil
Lancing, i acolo Vora. pe cralul la Lancetr, i acolo Lancing i acolo luT Stefan-Vodpe
la LIncintl ad dat Sancestr, i 0-ad la Ltincep ad dat ad dat solia 6- cralul la Linceg
solia omeniT lul dat solia....
soliTa OmeniT lul menil lul tefan- c'c1 ad dat solia
Stefan-Vora.*

Stefan -Voda.

Vod.

Apud ineai

Ap. Cogalniceanu

Ap. Engel

II. 18 : 4Dupd. mortea lul

Petru-Vodd all satut domn

I. 113 : 1Scrie letopisetul

eel latinesc, ca dupd m6rtea

128: (Nach Peter regierte

ein gewisser Stephan, 1 Mo-

(1) Idem mscr. Cozia, I, 264, mscr. B.

(2) Lips/ In mscr. B.
(3) Idem mscr. B,

www.dacoromanica.ro

gsb

GR. G. TOCILESCU.

Stefan-Voda, ki afi domnit o

lund, cum scrie cronica MoldovenescA, ci as murit. Dupa.

luT Pet ru-Voda. all domnit un

nath, and em gewisser l zu-

Stefan -Voda, un an, ci all

murit. Eara dup5. acel Ste -

ber 2 Monate lang. Dies

Stefan, sa fi domnit unul a-

fan -Voda, as domnit Clubar-

nume Ciubar-Voda. dog. lunT,

lauterung. Miron sagt noch

von Czuber : Legimus in
quodam cronico Polono,

daose ci aceste dot{ domnit,

Voda. Eara letopisetul cel

Moldovenesc de acest Stefan Von, nemica, nu scrie,
ce dice ca dupa mortea lul
Petru-Voda (1) all domnit

ci precum att fost scurta

Mbar Voda dog, lunT. (2)

acrid dintr'o hronica latines* dera ed n'am aflat in

hronicele lecescl sit fie a-

sagt Miron ohne weitere Er-

quod utrumque regnum

(Bessarahiam et Moldaviam)

conjunxerit.,

domnia acestor dol Domnl,

aca ci pomenirea for e

scurta.
Ap. Incal

Ap. Cogkluiceanu

Apud Engel

Ms. A.

I. 103 : ... carele

I. 372 : Alexandru

cat as Mogul la Domni 6, indata all Inceput

multe ci bune lucrurl

In tea : all facut dos.

manastirl marl In
Moldova, adeca Bis-

112 : Mittit legaAlixandru Vod cat

tos ad Constantino- au statut la domnie,
data multe lucrurT politanum AntistiIndata au Inceput
bune all Inceput a tern, cujus permissu multe lucrurl ci bune
facere In tea. Facu- unum Archi-Episco- In tail: zidit-au doao
t-ad doa manastirT pum Szucsaviae, et manastiri marl In
marl In Moldova, Bi- duos Episcopos in tell. in Moldova : Bistrita gi Moldovita , Roman et Radauz in- strita ci Moldavita,
lnzestrandu-le cu
ci le-ad inzestrat cu stituit. Archipraesuli
(Alexa,ndru) Int Aia

trita ci Moldavita, Inzestrandu-le cu multe multe sate ci vecinT,

sate ci cu vestminte gi Cu vecminte scumscumpe in launtru gi pe in launtru, ci od6cu od6ra, ci la al re. Si daca s'ail vaqut
doilea an al domnieT luminat In cinstea
sale, fiind maT intreg domniel, in doT anT a

la minte decat cel domniel sale , find

trecutl maT nainte de mat intreg gi maT cu
el Domnl, ravnind gi minte decat cel treIntreband lucrurl cutl Maintea domniel
spre folosul sufletu- MT, si multe rivnind

Cathedram in templo multe sate, cu vecinT,

a dextris Principis de- ci cu heletee, ci cu
stinat, unicuique ho- vecminte scumpe In
rum bona congrua launtru, ci cu odoara.

assignat. Ossa sacra Si la al doilea an a

Ioannis Novi Lipsana domniel sale , fiind
(die Reliquien) Tre- maT intreg la minte
pezuntio in Molda- de cat ceT trecutT mar
viam magnis curavit inainte de dansul
adferri sumtibus ea- domn, rivnind ci inque in arce Szocsa- trebind lucrurl spre

lul sad, adus'ad cu ci nevoind spre cele vensi splendide collo- folosul sufletuluT salt
mare cheltulala din de folos sufletul uI sed, cavit. Incorruptum adus'au etc. (ca in
tern paganesca, de la
Trapezont santele
mocte ale marelul
Mucenic loan nod, ci

ad us -all cu mare chel-

sancti Corpus loh. So- Sincal). (4)

bieski, cum Tataros

na sfintele moctil a debellaturus per MolMarel u1 Mucenic loan
daviam transiret ,
tuTala din tera paga-

le-ad pus in vestita Novil, ci le-ad pus in- magna cum pompa
cetate ce este in o- tru a sa vestal ccta- trunstulerat in Poloracul SuceveT, cu
mare cinste

Le, ce este la oracul niam, quod fi ustra

SuceviT...

deinde Dossitheus Pa-

triarcha Hieros a Polon is repetiit. (3)

(1) Idom mscr. B; lips& in mscr. A. qi C.
(2) Meer. Cozia ed. loanidc, 127, i mscr, B intocmal ca ed. CoglIn. Lips In mscr. A si C.
(3) Acost adaos posterior la textul lot Urechie nu se al in letup's. (:oan. I, 103. Faptul 1nsl se confirma do Nicol. Costin. Lotopis. II, 41 si de Ion Neculce II, 257.
4) ldem rnsvr Co/in I 104.

www.dacoromanica.ro

261

STUDIT CRITICS ASUPRA CRONICELOR ROMANE.

Apud Cogilnleeanu

Apud Engel

p. 130 :.Miron afirma e domnia hit

Petru Aaron a tinut 6 ants
Ap. Ineal.

Ap. Engel.

Ms. Cozia.

1 116 : .Petru - Voila a domnit dot

anT). (1)
Ap. Cogalnic.

Ms. A.

Ms. C.

II. 184: cSemana hine(Petru Bares) a fi

feclor lul Stefan celuT Bun,

214: Cu a190 : Er
I. 172: .Si =Samana bi- Semana bidevarat era fe- war, sagt Mi- cu adevarat e- ne a fi feclor ne Petru Vo-

la fire spre
rashoie, la judecatT bland
si drept ; statul lul era cuvios si gata Ia

sed, eh la ras-

cTor lul Stefan ron, giticklich ra fecTor luT luT Stefan Vod da a fi ficTor
Voda. cel Bun in Schlachten, Stefan - Voda celuT bun, asa tut tefan Vod

si intru tot se- mild und ge celuT bun, ca la istete fire cel bun, asa
asa era istet mama Value- recht in den intru tot se- de razboae, istet la fire

maim. Wane- cum si a zidi spre resboie

se5, ca Ia res- manastirT hi- cum si a zidi
cu noroc, ca ner und bober boie iY mergea seria, si alte hesericT si alte
tot ishandia , Mann von an- cu noroc, ea lucrurl de po lucrurl bune
Gerichtsprd-

boiu IT mergea chen,ein sclio-

lucrurl bune muthigem Kor- tot au isban- menire aicea de pomenire

facea, tara si perhau, und dit, si multe in Cara : la in (ark la glucuvint. Fiind mosia ca un fertig in Red lucrurl bune gTudete bland dec blind si
anil de la fa- pastor bun so und Antwort. si Dumnede- si drept, sta- drept, statu
cerea lumeT co tla, judeca- In den letzten escl apucase tul luT era cu- Jul cuvios si
7054, ad im- ta pe dreptate Regierungs- de facea. Tera viessigatala gata la cuvent.
batranit Pe- facea ; amin jahren baute si mosia ca euvent. Fiind Inbetrinit fitru-Vodg si cu terea de stat er viele Kloster un parinte o dart anil de ind Petru Vobola, grea a- era om cuvios. undwardauch socotTa. Jude- la zidirea lu- dit si cu bola
daosa catra si la tote lu- in dem von cata cu direp- mil 7054 a- grea adaos
batranetile sa- crurileindi as- ihm selbst ge- tate o rhea. cum imbatra- catra betranele, 1-au dat net, si la cu- bauten Klos- Eara la tote nit Palm Vo- tile luT sl ad
datoria cea de vint gata de'l ter Probrata lucrurile in- da, i cu bolt dat datoria
draznet, si la grea adaos,ca- cea de obste
obste,si s'ad a- cunoscea tot1 begra.hen,.
cuvint gata a tra hatra'nete- cu mare jale
ca
este
harnec
strucat in madare respuns le sale, s'au tutulor, si Fad
nastirea Pro- sa doblindescif
de'l cunoscea dat datoriia astrucat in
bata cea de tara,.
m-rea PobratotT cal har- cea de obste
dinsul facuta,
nic sit domne- mortea luT cu to in aniT
mare jele a 7054.
sea tam )
tuturor, astrucatu-s'au oasele in !Tibia-

stirea Pobra-

ta de densul
zidita (2).

Apud Peyssonel

Miron Costin Ed. Coal.

216 : Suivant le
I. p 4 : Ca Ureche
rapport de UrekeVor- vornicul scrie ca pn-

Urechia Ed. Cogalnic.

.Eara ce se va fi

Ms. A.

..... ca i UrechTe

lucrat In zilele aces- vornicul scrie si el

nico Dragosch regna tru-tteci fi cinct de anT tor Domni nu se ail& 45 de ant la Domniile
(1)

Idem mscr. A. B ei Cozia I, 132.

(2) Lipsit In rasa% B.

www.dacoromanica.ro

262

G. TOCILEVIL

GR .

de domniile die din- scris nemice, cat an cele dintlid, niet o

Lasco Voda 8 ans, WI, nice o scrisore nu domnit el 46de anY., scrisore nu se afla de
lucrurile for ce s'ar
Bogdan Voda 6 ans, se aft/ de lucrurile
2 ans, Sas Voda 4 ans,

Pierre Voda 16 ans, lor, ce se vor hi lucrat

Romain Voda et Eti- ci nice strfiiniT Inca
enne Voda 7 ans, ce n'ad sciut nemica de

fi lucrat, ci nicb striinil n'ad ctiut nimica.

qui fait en tout 43 din.iT peal la Ale-

lexandru-V od eel ma-

de denciI pane la Are ci bun.

xandru Voda cel mare ci bun.*

ans.*

Mai eca Inca chte-va alte variante pentru localit4, date, cifre, numirI de
persOne etc. :
a) inceputul domniel lul Dra.gos-voda, se :asep. de Urechia vornicul dupa
1. mscr. utilisat de Nic. Costin (Letop. I 90)
la anul 6807 (1)

2. mscr. utilisat de Dim. Cantemit. (Cron. Romano-Moldo-Vla-

hilor II. 400)

3. mscr. utilisat de d. Cogalnicenu (Letop. 1 99)

6821
6867 (2)

b) Petru Aron a statut la tron dupa :

Mscr. &nal II 22

Ed, Cog, 116

Ms. Cozia 131

la anal 1451 (6959) (3)

1457 (6965)

1455 (6963) (4)

c) Ilia-voila feciorul lul Petru Rareq se face Domn dupa :

Mscr. Mica' II 184

Ms. cozia 215

Ms. A.

Ed. Cog. 173

laa.7054(1546)(5) 7056 (1548) (6)

7057 (1549)

7055 (1547)

d) Alexandra eel Ban se urea pe Iron, dupa :

Mscr, Sinai I 372

Ed. Cogal. 103

la anal 6909 (1401)(7)

6907 (1399) sat) 6921 (1413)

c Alexandra fad loT Ilias-voila se face Domn dup. :

Mscr. Cozia 127

Ed.

ht anul 6959 (1451) (8)

f) Luarea cetatil Craciuna

Cogalnic. 113

Ms. C.

6969 (1461)
6956 (1448)
147: la an. 1482
( dupa mscr. Cozia
1475
Cogalnic. 128:

I Idem mscr. A ci B.
(2) La acest an, dupe Cantemir, Cronic. II 401, Ureche vornicul pune resboYul fratilor
Petru ci .,Stefan dela codril Cozminulul.
(3) Idem mscr. A.
(4) Idem mscr. B ci C.
(5) Idem mscr. C.
6) (dem mscr. B.

(7 Idem mscr. A, B si

C.

(8) Idem mscr. B.

www.dacoromanica.ro

263

STDDIT CRITICE ASUPRA CRONICELOR ROMANE.

g) Moartea hatmanulul
drea

en- 1

146:

Cozia

Cogalnic. 128:

h) Zidirea biser. Sf. Nicolae

din IaT de Stefan eel mare.

Cozia
149:
Cogainic 133 :

'

'

1481
1475

'

1486

1475 (1)

9 De asemenea la diverse evenimente micl :

1 a. 6987 (1479)
mscr. Cozia
146
*
r * 6986 (1478)
Cogalnic. 132
Cozia
*

150

Cogalnic. 135

'

Cozia

116

Cogalnic. 13 Appendix r
inca.1 II 230
1
Cogalnic. 197
r

*
*

6999 (1491)
6998 (1490)
1309
1409
1576
1577

j) Bdtaia intre Stefan-Vodd cu frate-s6d Ilia are loc, dupa :

la Lolomnik
mscr. incai I 390
*
Cozia
119
' Lolodnil (2)
* Loloni (Loneti) (3)
Cogaln. 108
*
A

* Lolotnib

k) Biserica lui Drago-voda e fAcuta, dupd :

mscr. Engel 119
la Wolowetz (4)
*
Cozia
91
* Volovesc

Goan. 99

* Olova0. (5)

1) Batalia lul Stefan cel Mare cu Petru-Aron a avut loc, dupd :

mscr. incab II 33 . .
.
la Doljeti la Tina (6)
,

Cozia
132
Cogaln. 118
*

A.

Doljeti-Latin

Joldesci pe Siret, la tins. (7)

Doljesti Latinea.

m) Batalia lui Bogdan cu Petru Aron are the, dupd :

mser. incai II 22
mscr. Cozia
131
Cogaln. 116
*

la Ruenfl de jos.

la Rauenil.

la Rausenfl din gios.

(1) Tar dupg. Simeon Dascitlul (Letop. p. 135) la an. 1491.

(2) Idem mscr. B. si mscr. Cozia.
(3) Idem mscr. C.
(4) Idem mscr. A si B.
(5) Idem mscr. C.
(6) Idem mscr. B.
(7) Idem mscr. C.

www.dacoromanica.ro

264

(4R. G. TOCILEsCU.

n) Radu eel frumos la 1473 intra in (era Romanesca, dupa

mscr. ineaT fI 58
Cozia 139
Cogiiln. 125 (

cu 1500 Turd.
.

, 15,000 ,

Desi in genere texiul cronicelor ado ptat de d. Cogalniceanu este mal bun,
mat complet ei mal sigur, dar acesta n u e tot-d'a-una.
Asa bung.-Or5. :
Letop. Cogilniceanu

Ms. Cozia ed. loanide

114 : .Asijderea si la singurT Crijacil de

la Rim all trimis pe un Episcop din Helm,
anume Crestin, cAcI cu sfatul acestuT Crestin a trimis Colrad domnul MazovieT de a

I. apendix p. 12 : .A.56jairea $i de la
singurT Crijacil de la Rim all poftit ajutor.
DecT Fridiric Kesarul all slobo4it pre CrijacT c5. era 20,000.*

poftit intr'ajutor pe CrijacT, poftindul sa

mergA la dinsul, si el le va aye de grijA In

Ora sa. Kesarul dar Frideric, din vrerea

sa, a slobozit pre CrijacT, caril era 20,000.*

115 : .Asijderea mal avend ftepte (1)

CapeteniT mal alese acele 20,000 de ostasl
Crijacl, luand asupra sa improtiva paganilor PrusacT apararea Lesilor si a Mazovilor, in (era Dobrinulul intaid s'ad aseclat.*

116 : .Pe

urnift.

orasul Torune si El-

biang, si alte tArgurl si ceta(1 care era la

densil, In scurtA vreme le-ad zidit cu pTatril; si Rogotinul pi Helmut, tArgul si cetatea de la neprieteni, luandule zidite, sub
stApanirea sa be ad supus, pi far& de zahave. s'ad Ifttit Crijacil pi s'ad intemeiat, in
cat all cAutat Prusacilor dintr'acele locurl

I. apendix, 13 : .AsAjdirea avend 6000(1)

CApitenil mal alese acel doa-clecT de mil
de CrijacT ostasl, luand asupra sa Improtiva pAganilor Prusacl apArarea Lesilor si
a Mazovilor, intaid in (era DobrinuluT s'ati
ase4at.*

I, apend. 13. Acosta frase. lipsesce In editiunea d -luI Cogalniceanu, avend numal

partea finale.: .cat ad cautat Prusacilor

dintru acelea locurl a se pArAsire si a 1Asare for (era HelmuluT iprocl.*

a se rAsi pi si a lAsa for (era lielmuluT.* (2)

121 : .Iar dupe. ce a nAzuit at doilea

rind Iliac -Vodl la LesT, nu se asega, ci

cAuta vreme se maT stringa osIT sa. intre

Sn (arl; ci pricipendu-1 lanifoli, din porunca craTuluT, l'a prins si l'a asegat in cetatea SiregTuluT.,

Tar curend dupl accea cu scirea

starosteluT acelul oral a SiregiuluT (ad
cum scrid unit din nepaza strejarilor ce
erad pazitor1 lul Ilias-Vod6.), a scApat

I. 108 nota ** : NAzuit-ail Ilias-Voda

si al doilea rind la LesT se, mal stringA
olt1 sA vie in We.. ce veclendu'l LesIT cA

nu sd WO, Pad luat cu porunca cralulul

si l'ail Inchis in cetatea SireagTuluT.,

122 :

I. 110 : 'load_ ce dupa acesta curend si

cum all fost lucrul, all scapat Iliac -VodA
din cetatea aceea....* .

Ms. ineat

II 196 : .Scrid cronicariT Lesescl, ca, Ste-

fan-Von. ajunsese la Nora fagAduind cd

Acestea lipsesc atet la Mscr. Cozia 217,

cat si in edi(ia d-lul Cogalniceanu I 175.

se va turci, ca si fratele sea, si-T venise fl(1) Hem mscr. A.

(2 Mem idom.

www.dacoromanica.ro

sTUDli CRITICE ASUPRA CRONICELOR ROMANE.

265

gaduintl de la Impa,ratia a i se va da cleregatoria la Anadol..

II 16 : (Cronica Moldovenesca scrie sa
fie dat Petru-Vodg. cetatea Kilia Ungurilor.
lar Cronicaril LesescI de acesta nimica lnsemneza : si pentru ce sa. fie dat Petru-

Acestk observatiune fOrte Insemnata.

lipsesce atat In editiunea d-lul CogAlniceanu I 112, cat si In Mscr. Cozia p. 127.

Voda, acea cetate Ungurilor, find el asa

departe de dinsa.,
Ms. Cozia

121: (kr la anul dupk Chr. 1433 Sfidrigel, fratele luT Vladislav Iagelo cralul
lesesc, tragend ajutor de la Linfantl si cu

Acest eveniment lipsesce in editiunea

d-luI Cogalniceanu I. 108-109 notd.

RusiT impreuna, Fedco Dimitrovici si Cne-

zul Nosit si cu Muscalit, ail prAdat tera

LitveT; pe urma Sfidrigel cu putere a tras
la Vitipsca de a luat-o, si dintealta, parte
Knezul Fedco si cu Knezul Nosit all batut
cetatea Brescia In Litva si Melnicum, si a-

prope era sa dobandescl amandoa cetatile, ci Intelegend de stile Id Vladislav

Iagelo cralul lesese, s'a Tutors Inapt.,
221 : Acosta poveste ce scrie maT sus,
care spune de Ilias-Voda si de Stefan-Voda

Acestea lipsesc In editiunea d-luT Cogalniceanu I. 177.

si de Joldea-Voda si de Alexandru-Voda,

cronicarul cel leese tinde poveste maT

deschis, Tar nu aduce aminte de tote semnele pre rand, eate s'aa Mout ; Tar letopi-

setul nostru macar a a scris pe scurf,

Ins& aratA tote semnele pe rand, pe care
le-am tocrnit fieste-care la locul self..

Aceste variante atat de discordante, pe earl le-am pute prelungi ad-libitum

areta indestul cat de absolut necesara ar fi gruparea for la un loc, pentru ca
avendu-le pe tote din'aintea ochilor, crilica sa. alega lectiunile cele mai corecte, sa restitue si sa compleleze texturile originate.
Acelashl resulial ne dede si conferirea restului analelor din editiunea d-lui
Cogalniceanu.
Asa, de esemplu, cronica lui Miron Costin am collationat-o en :
1) M-scriplul B citat mai sus ; si

2) M-scriptul in-4, de pe la 'nceputul secoluluT trecut, in posesiunea nestrA designat sub littera a.
t me cite -va variante :

www.dacoromanica.ro

266

GR. G. TOCII ESCU.

MIEL011' COSTLINT
APUD

Mscr, a

Ed, Cogilniceanu

Tit lu : Letopisetul OAT Moldova, dela

Aaron Vodg Incoace, de unde Taste pg.Tilsit de Creche Vornicul de tara de gYos,
scosa de Miron Costin Vornicul de Sara

Titlu : Letopisitul tgriT MoldoviT, dela

de glos, In oras In Iasi In anul de la zi-

Aaron Vodg de unde este pgrgsit de Urechi Vornicul de Ora de jos, isvodit de
Miron Costin biv vel vornic teril de jos,
In anil de la zidirea lumil 7185 in oras

direa lumil 7183, Tar de la nasterea man-

in IasT.

tuitoriuluT lumil la Is. Hs. 1675. mgta,

dna.

Mscr. B

altula de amgruntul, adecg lucrurl de casg

.......
.........
......

nag scris, si de a lui (1) letopiset scris

de Moldovan nu sg. afla.,

(2) si de toe letopiset de Moldovan scris

nu sg afla.

'Tar de la Aron Vodg scrisg nu sg aflA,

.........

(Cg letopisetele cele streine lucrurile

numaT ce s mai Insemnate cum sAnt rgz-

boaele, schimbgiile, scriu a tgrglor megieasite ; Tar& cele ci sg lucrezg in casa

nici de altul nicY de Creche Vornicul,

on cg l'au Inpiedecat datoria omenescl
merte. carea multe lucrurl tae qi sg sg
obgrsascg nu lasg, orT cA izvoadele lul
au relsdit (3) ce va hi maT scris si de la
Aron Vodg Snake).

Cate-va alte deoschirl de numi si dale :

Mscr. a si B: Hanski ; Tar In edit. Cogglniceanu I, 217 Tanski.
Tgiarea capuluT luY Resvan, dupg mscr. a se face la 6 dec. 7104, tar dug ed. CogAlnic., I, 218 si mscr. B, la 5 dec. 7104.
BatAlia dintre Kemeni Janos si tefAni0. Vodg, dupg mscr. a are loc la : ReicaciunI
tar dupg. ed. Cogglnic. I, B23 la : Rderalent, etc.

Pentru cronica ILA Nicolae Costin pOte servi de comparlqiune m-scriptul A,

care difera in unele puncle, mai cu sema in prcdoslovie. Acesta in edicia Cogalniceanu e 'ndreptata care celitor, pe cand in m-scriptul A, autorul se adreseza domnului Ora'
:

AE 131i ME

A*. 40 AM AWATAT AASAA IUD 1)60.1 tic.ropm, coKoTi.ram opt-

Ab'AitiltiTE O,OA NNE K7

11111

AA*

./11

ltipA NOACTIYA mail Ml AT +OA& BA (1):101E

CKIDICOapt AE A8gp8pHAE Ljcp6F1 rioAcTpE, arwrkty, AECIMAEKZ,TOark 1.01)611 110A-

i8 tiEmEptT' Tparem .iumpliT8A

pomEri JrivrrppirticTE Iwo AE AOK, Wil ADD NE [Twin WN K8M c8 ixtuA;ber,
CT()E AIIN 'HIDE CAS (J/7K8T IIDI NE 'IE Fpl

(1) Idem Cogillniceanu I, 214.

(2 Idem Ca mscr. a.
(5) Idem mar. ri; In ediciunea Cogalnieennu I, 215: 's'att risipit.

www.dacoromanica.ro

267

STUDli CRIME ASUPKA CRONICELOR ROMANE.

Tar la finele precuvOntarii adaogd urrnatOrele, cea-ce lipsere cu toiul in

ed4ia Cogalniceanu:
lipia,wginE Aiy nryk AFmutuiTe Aointun ivuicTa tVCTEll'gn A 110ACTPI K8 KtCEAZ 11111 AOAV1'kCKA (1)pSIITE, AASKIIIIAS14 AMIIHTE AIZPIIA 'CA AE 111)TASEDS2 4117a-

rATSA FlEpC8A8rf,
MIIi

Sta Arm

118M1111 witpc KipE

Strrapto A1111 npitimo

NIIN-

CARE KATfa A0M118A CA8, ILIA AA Aorwk 8u M4 48 AFC 48i1, K8NOCKSpZ 4-

MMIA011 KSEIWACE XBIA;111)6AE AE AA .frizpai, 103 nEtyr0 KZ Ap (III (I)oc'r BOANINE AiipSpitAE 4,1ixop WAME1111 npotpu 4A8c, NN nEirrp8 6(3114 npulturA, 11111
KetT

npitimKtrE Aap wit

ROE PliA0p4 KZTpA CTA111.1111, 48 (1)OCT f1piI1MNT .

m'Aplitt TA KA

eliff

BECT1141 Wit ripli

nST.liprpi ittizpito

TAAE KS Egkiz npitntiz, WH ROE r11ElliiTic,

po'H'r

11,1E-

tdrk w 411(1111 NaplErl

A`IACTA WCTEW6Aa A HOACTf.Z

N0-

1.18MEAE Mi1p1EN 'HOE apvrivr ; npE WW1 ti.kpE teck AiiitqES xwit7Girro-

pin AE MIIAEAE CARE, Ca TE X31)3l'ACKA npE itupita T4 to? turittpc .itAEASItrATIC

Illil nJ1

ckpiPniTz, .yrp8 tirr(i 4)EpIPII1T.1 WII ASMIINONCLI vranktui

mzplErt

TLIAE At1,811AT K8 M8ATA RSK8pIE nocfrricK` WH FlfiliCW. (1)

Alte deosibiri :
Edit. Cogain,

Msc. A.

I, 10 ap. cPentru CrijacT (Cruder!) cc

neam (2) an fost, si de unde s'ad izvo-

.De Crijaci eine au fost, de unde s'au

izvodit In tara lesascn, fi pe ce vreme au

dit in tara leseascn.

In anniT de la nasterea luT Hristos

nemerit.

Anul de la na0prea luT Hs. 1188 stapnnind Baldovin Craiul crestinesc in Ie-

1188 stnp6nind Baldovic (3) Crain crestinese In Ierusalim, cand acea strnnsore (4)
aye Crestinil despre paganiT Sarakinean1).

rusalim, pe acea vreme, acea sti insure aye

CrestiniT despre pngani Keranleni... (5)

(Dintfacest oral Lubek Nemtl omeni

sCum pentru ajutor sa dea acelor al

caril era ostenT grijindu-s1 o corabie ca.reia I-an pus nume Krake (6) in care era

sOT crestinT dintru acest oral nemti, ome-

OmenT ca la 700.. )

carila Tan pus nume Kraie (7), in care era

nil mil era oteni grijindu-sT o corabie,

osebitT ornen1 500 (8)....
.Aflatus'au intre aceT ostasT, opt (10)

Aflatus'an intr'aceT ostal zetre (9) bar-

batl...

barbatT....

Cronica disc a Jul Nicolae Mustea i publicata in t. 111, p. 7-82, am comi

parat-o din liters 'n literd cu acelasi cronies data la lumina de N. Balcescu
(1) AcestA predoslovie figurezi ei in interesanta Chriatomatie romind ce d. dr. Gaster o tipAresce la
Leipzig, I, 365-366, si care va apare in cereal.
(2) Idem mscr. C.
(3) Idem idem.

(4) Mscr. C: nevoie,.

(5) Idem mscr. Cozia I, 109.
(6) Idem mscr. C.
(7) Idem mscr. Cozia I, 190.
(8) Idem mscr. Cozia 1. c.
(9) Idem mscr. C.
(10) Idem mscr. Cozia 1. c.

www.dacoromanica.ro

268

blit. G. TOCILESCli.

In Magasinul istoric, (t. III, p. 3-94, 331-372) dupa un alt manuscript, si variantele dela inceput pana la p. 37 id. Balceseu, 22 ed. Cog., cum si acelea
dela p. 75 ed. Bale., 33 ed. Cog., pana la finele m-scr. p. 371 ed. Baleesca,
p. 66 ed. Cog., nu sint asa de insemnate, nici contrallicaltire; dela p. 37 ed.
Bale. insa, p. 22 ed. Cog., pana la p. 75 ed. Bale., 33 ed. Cog., difera cu desavarsire, ambele manuscriple find
ra a dor autori.
Cat despre Cronica anonima a fern Moldova (1662-1733), coprinsa in I. 3.
p. 85-174., cats a observa : 1 ca dela cap. VIII (p. 91) pana la cap. XIV (p.
102) acesta cronica nu e decal repetirea din cuvint in cuvint a cap. VIII (p.
22 acelasi tom) Oita la cap. XIV (p. 32) din cronica lui Nicolae Mustea publicata tot aeolea ; Si 2 ca : dela p. 135-147 ed. Cog., ea 1111 este iarasl decat reproducerea din punct in punct a par(ii din cronica lui Conslanlin Capitanul (Magaz. istoric t. I), dela p. 324-325 si 343-379.
Editiuneit a doua a Letopise(elor d-lui Cogalnieenu pe 15.nga tote lipsele
semnalale in prima edi(iune mai are si inconvenientul Ca la transeriptiunea
textulur cirillic in euractere latine nu s'a observat cu stricteta nici ortografia
textului, nici fortnele archaice, ba chiar intentionat s'a cautat cat mai mull
sa se moderniseze texturile pentru ca editiunea sa fie mai populara.
Asa baniOra, nu avert" de cat sa comparam predoslovia din prima editiune
cu cea de a doun, si deosebirile ne intimpina la fie-ce rend.
Urechie ed. I pag. 3 :
VINE118T8A

Urechie ed, II pag. 3

opaAop PIECTOpA INN

A HEAM8A8r1 MOAAWREHECK NIN M8HTE-

HECK 11111 411 HAPAAE 8HC8pEIIIII K8 A-

4Ecr H8ME Pwmxtill, rrAnz AcTA;ri

Inceputul (erilnr acestora si at 'Amulul moldovenescl si mantenescd qi in

(exile unguresci cu acesttl nume romanT
pane astagT, de unde stint venitT intru a-

ANECTE

ceste park' de pilmentil , a scrie mind

trAptiii AE HAMMHT , A CKpIE ms'A'r%

vreme la cumpAnd au stAtutil cugetul no-

litekME AA K8MH7II4( Ait CT'ATST K81.1E'r8A IIWCITS. GA 4014E11 WCTEHEAAA

stru. Se incepO ostenela acesta dupe atatea vieuri , de la descatecatul terilord

ANACTA A8n7, aTATt BLIKSpii AE AA

de 'Italie, de la Trajan impe'ratul 11.Arnu-

4ITP8

AE 8HAE MIT 8E11111111

AECKAAEKAT8A IcApanop
AA

Tp.uan

.11011ApAT8A

KATEBA CSTE AE Allli

AtIFITZA, AE

PI4m8Asri K8
npEcTE MIME

TpEKSTE, CZ CHAPIE rzNA8A.

11 /wait

rapzw nEcispnc, K8 MAPE WKAPZ .11111-

lul , cu cateva sute de anT preste mine

trecute , se sperie gandul. A lasa iarIgT
nescrisa, cu mare ocara infundat nemul
acesta de o guilt de scriitorl este inintel
durere.,

(1)8HAAT HEAM8A ANECTA AE 0 CAMS

AE CKpIHTWPrI, IACTE INIMIN 0,8pEpE.)

Urechie, ed. I, pag. 4,

ii471,HAEmthlT8mA8 cltilirk

mai msAT

AE tpititio A4ELJJiI Lopri, AE

Urechik ed. II, pag. 4.

(Indemnatu-m'ad firea mal multd de

sciinfa acestei teri , de inceputul qi de

www.dacoromanica.ro

STUDIt CRITICS ASOPRA CRONICELOR ROMANS.

'r8A WFF AE AECKZAEKATSA 14114EA ANN-

TSrl, TORTE RATE ppk/ WillflA 4144En8T8pHAE CARE. 4484 wczpAita n8 i

gptKE 13WKIF1K8A, KApEAE 48 (iztt8T

ANN Aparocrk qzpztt Akrotimmittin

C&8, /MICA AE AA Aparwiu fiwAz, ANN

AECKSAEK4T8A AA AWHAt LIMN ANEIJIIIA 4 MWA408i11, ANN Niapitmw-

260

descalecatul et eel dntdlit, tote alte terl

sciinclA inceputurile sale. Lauda osirdia
luf Ureche Vornicul, carele as facuta din
dragostea teril Letopisetul sea ; insA de
la. Dragosa Voda, din descalecatul al doilea al terel acestia a Moldovel, din Ma-

ramuresit scrie

PZIll CKplIE ;)

In aceiasT predoslovie, unde in editiunea I se citesce : c7 XIIE, 9s;ch, eitArk,

in editiunea II-a avem : se
fie, firea, vedea, nict, Eustratie, adclosetturet, scripturet etc., urmandu-se in acest chip cu modernisarea cuvintelor, a numilor geografice etc., in mod consequent.
NWIE, gECTpATIE, ttp,Awc.grgliti, ckpunT4ti, etc.;

Se maT adaoga si erorile de tipar earl nu sint pugine la num& in acesta

editiune. Chiar pe pag. 10 editia H se dice Este sera Italy plina cum se
dice. ca o rodie, de cetati si tent iscusite; multitne si desime de Omen!, tin gurT vestite, pentru de bite bivsugurile.. In editia I-a (pag. 8) citim : Taste
taxa Italiii plina, cum sd dice, ca o rodie, de cetate si tart iscusite; multime
si desime de oameni, targuri vestite, pline de toate bivsugurile.. In publicarea poemei luT Miron Costin : descrierea Moldavia i a Valohia (vol. III)
se reproduce traductiunea d -IuT Hasde1 din Archiva Istorica, tom. I (peg.
159-172) impreund si cu trite notele, (MA. aid o modifi catiune. Nu se observd insa ca acolo unde d. Hasded dice : Vedi documente publicate sub
No. 92-155 etc., sett confront6zA documentul sub No. 141, se refers la
docutnentele ce figurad in acea Archivel, pe rand in Chronicile .Rometnia de
d. Cogalnicenu in zadar cautam acele documente! (1)
(1) Sub titlul : gJurnalul merged! boierilor Deputatt la Tarigrad,, d. Cogalnicenu
449 un fel de itinerar, scris de Beldiman. Fars IndolalA
publics In vol. III, p. 435
foss acea scriere nu a fost alcatuita. de Beldiman , care nicT n'a luat parte la acea
mergere, ci de vr'un gratnatic; Beldiman n'a facut de cat ss copieze acel jurnal /mpreuna cu celelalte scrierT, aflatore in manuscriptul comunicat d-luT Cogalnicenu de
catre d. Sturza.
Dovada cea maT buns o avem In faptul, ca amicul nostru d. Dr. Gaster poseda
un manuscript din anul 1823, Noemvr. 28; probahil chTar originalul, de ore ce acesta
data este en 8 zile in urma date! cu care se incheil Jurnalul. Din nenorocire manuscriptul este, dupa, descriptiunea d-luT Gaster, defect la inceput, lipsind pag. 1-14. Peste
tot, a avut 59 de paginT, acuma are numal pag. 15-59, paginate. Ms. este In 40 curent scris pe hartie gross, cenuie, in dialectul curat moldovenesc, i presinta nu putine deosebirT fonetice i fraseologice de textul publicat.
Comunicarn sfarqitul, care este mat complet in ms. deck In tipar :
pag. 58 :
Fara mull& prelungire s'a5 facut qi alaia domniiT dupa obiceia,lara sevgihatul boterilor la Noemvr. 20, ateptand sa. vie boeriT de peste hotar.
.Aire sa ispravWe Vits istoria domniel cc! moldovene11. Bine-volasea Dumnezea a

www.dacoromanica.ro

270

es. G. 1 OCII.RSCU.

Cu tote aceste lipse insd, am jigni sentimental dreptatil, deed am cata

din ele sit facem o imputatiune aceluia care merita numai lands si recunoscinta. Nu trebue sa uitdm ca lucrAri asemenea acelela a d-sale pentru
cronicele nationale ad reclamat si reclama aTurea, nu labOrea until singur
barbat

mai ales &End acesta a avut a's1 impartasi cea mai mare parte din
Limp afacerilor publice
ci a unel societAti intregi de Omen! savantl. Si apor

nici d-sa n'a pretins a ne fi dat o editiune critics, scopul principal al lucrariT
flind a popularisa in tinara generatiune cunoscinta vechilor nostri cronicarl.

5.
Trecend la cronicele publicale in Magasinul istoric pentru Dacia, eel d'inlaid fapt de constatat este ca: manuscriptele utilisate in editare nu numaT crt

nu sint descrise detaliat, dar nici se aretd la cele mai multe : unde se an. ?
sint ele chiar originale, sint copie, traductiuni din alts limbs, sad vre-o redactiune posteriors? si din ce anume epoca? manuscriptul unel cronice este
el de la inceput pand la fine d'aceiasi many scris? editoril avut'ad in vedere
un singur codice pentru o cronies, sad mai multe? si in acest cas : earl sint
variantele? in fine, atatea cestiuni absolut necesare pentru a judeca despre
writ:yea interns a unul manuscript.
Ce este mai mull , reposatul 1361cescu vorbesce in illagasinul istoric (t. 1,
p. 10) intre allele despre cronica lui Tudosie fiul luT Stolen din Tunsil qi citers pasage dintr'insa (I, 386-387), pe earl no! le gasim in acelai M'agasin
istoric, publicate insh sub name anonim (IV 357), Tar despre cronica lui Tu-

dosie nu mai aflam nici-un cuvint. Exists atunci vre-o cronica a lnT Tudosie9
Cautand mai departe, data ccl puffin editoril remasera fideli manuscriptelor

ce ad avut in vedere, data nu s'ad strecurat erori in citirea sad imprimarea

lor, dacd e posibil a constata si ahe variante, ne am servit cu urmatOrele :
1-id. Manuscriptul MuseuluT de antichilati in-4, scris pe la inceputul secolulu! al XVIII. si pe care '1 vom cita sub litera a.
2-lea. Manuscript]] deja mentionat sub litera C.
3-lea. Idem in posesiunea din! Aron Densusianu, i designat sub litera D.
4-lea. Idem scris in timpul ILA Radu Grecenu, aril' in posesiunea stranepotuluT sed d. Stefan Grecenu. 11 yam cita sub litera G.
cfi Inteun 6as bun si norocit, ca sad nu rap. Grecil de domnia moldovenesca, nid
megiesil ce se v6d In marl priveghierl a privi o carmuire noun. Inceputul cel bun
p. 69. c care am privit, blandetele noulul domn pgmAnten si nemandrie, im dad a
cnadajdui bun si fericit sfarsit, de nu se va preface. Privesc cu mari luare aminte,
I

cca se/ ftiel ce sa strut, fagaduind ci lul Dumneded

gi

Omenilor, a p5zi adev6rul Intru

ttOta stralucire ca, fart[ a favorisi cat di putin sad cu patima a scrie, c5.6 adasta
.este o epoca din cele rare, ce de atatea vecurl n'ad veciut Moldova. 823 Noemv. 28.,

Pin acest post-script se intaresce opiniunea ca acesta este originalul jurnalulul.

www.dacoromanica.ro

271

STUDIr CRITICS ASUPRA CRONICELOR ROMANI?.

5-lea. Idem publicat de libraria G. Toanid si cunoseut sub numele de manuscriptul de la Chisined (K).
6-lea. Manuscripte utilisat.e direct de autorul cronieei lui Constantin Capitanul si de G. incai, i Inca cate-va alte elemente de comparatiune de care
vom vorbi la locul lor.

6.
Cronica intitulata Istoria Terd Rome 'mesa de cdnd au descalecat Romanif
(Magas. istor., IV 231-372, V 3-32), care tontine cele mai bune si mai vecht
elemente cronografice si pe care not o vom designa sub numele : Cronica anonima, am comparat'o :
1. Cu cronica ilisa a lui Constantin CapitanuI (Magaz 183 -114, 147.186,
211-250, 279-326, 343-389; II 3-35), si nu ne-a fost grey a constata ca acesla din urma, de la inceput pena la domnia tut Grigore Ghica, in ce privesce evenimentele din Tem. Romanesca, este o reproducere, rare-ori amplificata sad prescurtata, a cronieei celei d'inteid. Ace lasi ordine in povestirea
laptelor, in insirarea numelor proprie; aceiasi cronologia ; aceleasi erori, chiar
aceleasi espresiuni, tote acestea nu se pot explica de cat prin o imediata utilisare a Cronicet anonime de catra autorul cronicel clise a but Constantin CApitanul (1). 0-data acest raport stabilit Intre ambele annale, este natural ca
diferintele intre una 0 alto, eand aceste diferinte mai ales consta in unele
cuvinIe numai, in numiri de persdne, de localilati, ce se deosibesc intre ele
prin singure doue sad fret litere,
trebue a be admite ca variance ale aceluiasi manuscript, provenite sad din negligenta copistilor, sad din citirea si
imprimarea rea a textelor.
Asa buns -Ora :
Cronicaanonimk Cr. lul C. Capit.
Ms. K
(IV 274)
(I 211)
(e. Ionid 11,44)

Ms. cc

Ms. G

(pupa aceea
e DecY tretrecend .Dupl. aceea
gDupa aceea
trecend 2 lunY, tend do5. lunl, trecAnd doug doue luny A- trecend 2 lunl
Tar Alexandru- Alexandru.Yo- luta, iar Ale- lexandru - Vo- ear'Alexandru
Voda. a Ince- da a inceput a xandru - Voda da Weft jura- Voila au lace
put de a taTat taia multI bo- ad inceput de mentul, si as Put de au t5.multime de iarI anume : as taIat mul- talat multi bo- iat multime de
boiarl, anume: Radu logof5.- time de holarl en anume: pre boiarl, anume
Radu logofl- tul den Drag. anume: Radul Radul logolat Radul logofetul dela Dra- escl, si Mih- logofatul ot Draganescul, tul ot Drag
goesci, si Mih- nea den AI- Dragolestl , i si pre Mihnea est!, i Mihnea
nea dela Bit. deni feciorul Mihnea ot Bti- de la B11(14)11, ot Badeni qi
denipi Stan lui Udriste leani,iStinild i pre feciorii feciorul het UUdriste Visti- Vistier, Si Tu- Udripte vistie- Udriptii Visti- dripteVistieru,

Ms. C

Decl dupa

ce au trecut
doue lunI, Tar
Alexandru Yod

au talat pre
cativa boiarl
anume pre Radii/ Iogofetul
ot Dragoestl,

pi pre Mihnea
din &Went, pi
pre feetorul
lui Udripte

(1) Desbaterea pe larg a cestiunil o vom face In studiul intern al Cronicelor,

www.dacoromanica.ro

212

GR. G. TOCILESCIJ.

er, si Tudor dor dela Bu- rul, i Tudor ot er, si pe Tudor

dela Bucov, si cov, si Vladul Bucov, i Vla- Bucovenul, si
Vladul Caplil, Caplil, si Pl- dul Caplil, i pre Vladul CaPatrascu, i pliT, si pre PAqi Petrasco, ci trasco, si Ca-

i Tudor ot Bu- Viet., si pre

coy, qi Vladul Tudor din BuCaplil, i Pe- cov si pre Vlatrasco , i Ca- dul Clapie , i

Calot5., si Stan log., si Stan Calota, i Stan trasco , si pe lotA . i Stan Patrasco, i Cafiul DrAgule- fecior Dragu- sin Socol vor- CalotA Peri sa - sin DrAgule- lots, i Stan fetuluT, yi Radul letuluT, si Ra- nicul si
Stolnicul dela dul Stolnicu sept. 1..
BoldescT, si

altiT,

den BoldescT,

Radul fiul lul si Radul luT

Socol gi altil., Socol Vornic,

si pre altil.,

qi pe clorul DrAgufecTorul Dri- Radul Stolni- letuluT, 0 pre

guletuluT, si cul ot Bolde- Radul Stol. ot
Radul Stolne- qti, si Radul BoldestI,si pre

nul, sl pe Stan tuluT ,

cul Boldescul,

fecTorul luT

RadulfecTorul

si pre Radul SocolVornicu, lul Socol Vor.

feclorul lul So- qi alth, Sep- din CornAtenT

col Vornecul temvrie 1.,

si pre alti1

Corndfinul, In

multi boTarT ,

luna luT Septemvrie 1-i*.,

In luna lul
Sept. I.

Singura deosebire mai insemnata intre aceste texte : (fi Stan Udriste vislier, de o parte, , fedora/ set fedora luf Udriste Vistier, de alta, nu se pOte
explica alt-fel de cat : sat ca in cronica anonima si in mscr. K s'a citit rte :
Stan in loc de sin, sat ca autorul cronicet lui Const. Capitanul, precum si copiatoril mscr. C, G si a, at citit sin in loc de Stan, traducendu-1 romanesee :
cfeciorul, set fecloril lul'. Cum-cd primul cas a putut aye loc, ne dovedesce :
1. Engel, care utilisase In scrierea Istorieb sale un manuscript al aceleiasi
cronice anonirne, tradus in nemtesce de Joh. Filsiich (-I- 1743) si allator in
Biblioleca Gimnasiulul Evangelic din Brasov. (1) Eca cum raporta Engel acelasi fapt en uciderea boerilor :
(De abia as trecut 2 luni , ci Alexandru a omorit multi boerT, intre caril
at fort : Radu logofat din Dragoesci , Mihnea fedorul Vistierului Forestie,
Teodor din Bucov, Vlad Petracco, Calota, Stan feciorul Dragulecului, Radu
Stolnic din BoldeseT i Radu feciorui Vornicului Socol., (2)

Forestie fiind o lecture rea a numelul Udrigte , manuscriptul luT Engel

suns dark ca si al lul Const. Capitanul : ,Mihnea fPdorul Vistierului Udr igte.,

2. In niel un crisov dintre anil 1548-1600 nu figureza ca vistier in conlucru imposibil data ar fi existat in
realitate vre-o persona cu acest nume , pe cat Limp in crisOvele anteriOre
dintre 1535 pent la 1546 aflam un Udrigte Vistier, (3) care pOrtd. in crisovul
siliul dorrinese vre-un Stan Udrigte

(1) Vec1.1 Engel , Lite, atur der Walach. und Mold. Geschichte , in Gesch. der Mold.

und Wal. Halle 1804, p. 59 seq.

(2) Engel, op. cit. I 223.
(3) Condica Vieropt, 145, la Archiv. Stat., document dela Radu vodA CAlugArul, 1546,
octob. 23 :
pan Udriste vel vistier.,
Condica Bistrita 614, cris. luT Vlad vodA din
1535,

etc.

www.dacoromanica.ro

2/A

TIJDIE CRITIC& ASLTRA. CRONICELOR ROMANE.

lui Vlad-vodd din 1534 numele sett intreg : Stalco Vistier Udrite. (1) S'ar
crede la prima data cd acesta este tocmai Stan Udriste Vistier din cronica
anonima, pe care Alexandru voda it ucide la 1568, dad. imposibilitAti de fapt
nu s'ar opune, ei anume : a, acel Stalco Vislier Udriste din 1534 nu putea
trAi Inca in 1568 ; b, in crisevele dupa 1547 nu mai intimpinam nisi o urtna
despre dinsul, .i ce este mai mull
c, Stalco Udriste Vistier murise deja in
1547 in Natalia dela Peris dintre Mircea-vodd cu boiarii pribegi. (2)
Este dard scos din sfera dubiului ca lectura : Stan Udriste Vistier din
cronica anonima nu pete fi corectd. Documentele contimporane ne permit
insa o a treia conjecturd , care presintd eel mai mare grad de plausibilitate ,
i anume : in manuscriptul original al cronicei anonime trebue sd fi fost scris :
si Mihnea dela Badeni sin Stalco Udriste Vistier.
Copiatoril posteriori, deed nu chiar editoril cronicei, puturd pre lesne din
grabs citi : si Michnea de la Badeni qi Stan Udriste Vistier., pe cand Constantin Capitanul i copiatoril mscr. C i G, fara a comite vre-o erere, a ldsat d'o parte numele Stalco qi a tradus cuvintul slavon sin :
.i Michnea de la Badeni feelorul lui Udriste Vistier.
Alte exemple :
Cronica anonima (IV, 275).

Cronica lui Coast. UM. (I 214).

cAlexandru Von. Inca a trimis pe o

soma de boTarl al luI cu oste, anume :

.Alexandru VocIA as trimis Inainte pre

Dragomir Vornic, si Mitrea Comis, Bratul

Dragomir Vornicul, si Mitrea Comisul,

Bratul Paharnicul, si Ion PcYharricul (3),
de all lovit pe Vintila. Voda.

Paharnic, si Ion Para/lab (4), cu oste la

Idem p. 275-6.

Idem p. 216.

(Mihnea-VocIa all r6mas In locul tatane-sed Domn, si all trimis pe Mircea vistiar gi I-ad adus steg dela Pinta...)

domni5. In urma tatAne-sea, as trimis pre

Mitrea (5) Vistier la Porta', de I -all adus

BucurescT la Vintil/ Voda

lovesc5..)

<Duca ce all r5mas Mihnea Voda la

stOgul de Domni5...

Idem p. 276.

.5i as Mat (Petru Cercel) pe Michailg

Vornicul gt Dragomir (6) Banul, si Gheor-

ghip Paharnicul, gi all pus birul cur(iI

forte mare.,

Idem p. 220.

.5i all omorit pre Dobromir (7) Banul,

si pre Mihaill. Vornic, si pre Gottlea (8)

Mantic, si all pus birul forte mare.

Lectura de o parte : Puharnic, illircea, Dragozir, Gheorghild , era pe de

alta : Parcatab, Mitrea, Dobromir, Gontea, sint numai nisce variante ale a(1) Cris. WI Vlad vocla din 1534: 'Stem Viaticr T'driete, In leg. Nr. 6 al Mitropoliel, la Archly. Stalula
(2) Cronica anonimd, IIagaz. let, IV 272: `Atunci a perit qi Wrists Vistierul.,
(3) idem mem, K (II, 45 , i C.
(4) idem mscr. x qi C.
(5) idem mscr. ct, C, G cl K.
(6) idem mscr. 12.

(7) idem mscr. C, K, G.

(8) idem mscr. C, K. G.

qi

a.

18

Bo. p. ht., Arch. fi Fil., An. II. Vol. Z

www.dacoromanica.ro

274

GR. G. TOCILFSCII.

celuTa$1 text primitiv. Care lectura insa este corecta? Manuscriptul lui Engel
$i aci consuna cu al luT Constantin Cdpitanul, cadi dice :
In locul lui Alexandru s'a facut dome feciorul set, Mihnea. El a trimis la
POrta dupd Meg pe Mitrea Vistierul. $i 'I a dobandit.; (1) apoi: despre Petru
Cercel numai atata scim din cronica luT Filslich, ea a facut o biserica in Targoviste si ca a laiat pre boeril ace$tia : pe Mihail Vornicul, pe Dobrontir banul
i pe Kontil (in loc de Gontea) Mamie. (2)
CrisOvele la randul for vorbesc contra lecturei din cronica anonima, fiind
in acord cu Constantin Capitanul, cu mscr. a, C, G $i K $i cu Engel, pentru
ca. : I. Ele nu ne arata intre anal 1550-1600 vre un boer Mircca Vistier sad
cu orb-care all rang, pe care se -1 fi putut trimite Mihnea-Voda la POrta pentru
steg ; gasim din contra pe Mitrea Comis in tole crisOvele lul Alexandru voda
piny la anul 1575, (3) Tar de aci inainte el incepe a figura cu rangul de Vistier in Vile actele $i diplomele lui Alexandru-voda $i .ale fiulul sea Mihnea; (4)
II. Ele asemenea nu ne arata, vre-un George Paharnic, ci tot-d'a-una pe Gontea
Paharnicul; (5) III. Dragonrir figureza in crisOve cu rangul de mare vornie.
Tar nu mare ban. pe cand Dobromir lot -d a-una se numesce ast-fel. (6)
DecT lectura coreeta este Si de asta-data in cronica lui Constantin Capitanul $i in mscr. C G a $i K.
Constantin CIpitanul (I 314)

Cronica anonima (IV 343)

(Tar' Constantin VodA princl6ndveste tri-

.Iar Constantin Von. prin4end veste

mis'ail pre Preda Vornicul Brancovenul ci

pre Radul Stolnicul Paracanul ci pre I-

trimise pre Preda Vornic BrKncovenul ci

pre Radul Stolnic Fgretcanul ci pre Ivac-

vacco Acenariul cu WI grele, ci facura res-

co Cepariul (7) cu octi, ci 'I-au ajuns la

boill mare la ti rgul Beng0, ci furl biruitI

ti rgul Bengal, ci fAcend resboill all biruit

at lul Constantin Vodg.)

Selmenit x

ErOrea, chiar cand calificativul Acenarl'ul ar ave vre-un ini,eles, se constata

a fi tot la Cronica anonima, cacT alat mscr. K, G $i a, cat $i manuscriptul nutria! de Sincai Cronica Baltteenesca in$ira numile boerilor trimi$1cu Este ast-fel :
Preda Vornicul Brancovenu, Radu Stolnic Farca$anu $i. Ivasco Ceparta.(8)

Credem ca redactoril Mogasinulta istoric eitira $i aci in buna-credinta

gAcenartul in We de cCepolul, cum la pag. 273 (t. IV) citira : . Haleva
(1) Engel op. cit. p. 224.
(2) Ibid. p. 225.
(3) Ep. Retnanic leg. nr. 341 chris. 10 Alex. von. din 1572 : alarm Comis, Gontea P(1harnic;) Condica Vierocu 380, crisov din 1573; idem Vierocu, scris din 1571, etc.
(4) Condica Vierocu 102 verso, Cris. lut Alex. 'trod& din 1575: tMitrea Vistier.; Vierocu
Archiva Ist. a Romania de B. P. Hasdet1,1, 1, 143, crisov din
670, cris. din 1579 idem.
1577 ; etc.
(5) Pe 16146, crisovele din notele precedente, ve4T : Mitrop. leg. nr. 33 crisov din 1579 :
(Dobromir ban, Gontea pi harnic.; idem Vieroc 917; etc.
(6) Crisovele citate in cele treT note precedente.
(7) Idern mscr. G Si K II, t08 : Ivacco Cepariul); mscr. a : Ivacco Armacul de la CeparI.,
(8) gincai, Cronica Romanilor, III, 68.

www.dacoromanica.ro

STUDIE CRITICE ARIPRA CRONICELOR ROMANE.

275

Craiasa in loc de Isabela Craiasa ; la p. 317: (Mika Voda., in loc de

Mate Voda, ; la pag. 309 (t. I Cronica Const. Caption): (Sava 'ufareultiurean, Mihai Clodar, Biticiul Capilan, Ivan lancul Capilan of Calinesci in loc
de : Sava 'tufariul Cusclurenu, Mihaia Ciohodarul, Bancila Capilan, Ivan

Capitanul, Iancul Capitanul, ma cum se afla cored in Cronica anonima

(IV 338), i in cele-alte manuscripte cilale.
2. Cronica anonima, in ce prtvesce domnia lui Radu-voda eel Mare, Mih-

nea, Vlad i Negoe-voda, de la p. 234-267 (t. fV), find mai din liters in
liters aceimi cu : Biografia patriarchulul Nifon, publicata mai recent (1) de
d. Hasdea in Archiva Istorica I, 1, 133-150 dupa manuscriptul tractatelor
lui Negoe-voda, aflat in doua exemplare in biblioteca din Bucuresci, unul din
am conferit textul amandurora cu tots minutiosita1654, altul din 1816,
tea, i din variantele ce gasiram vom enumera cate- va numai :
Archiva Istorid I, 1.

Magasin istoric IV.

237 : tAc6stea 41c voe, se le paditl, dace

ye este voTa sa merged impe.ratia cea ce-

rescl.)
238: aWerea pdzi cu bucate si pe

138 col. 1-a: Acestea die voe se. le p5.gip, dace ye este voTa sa mostenip impA-

ratia cea ceresce.

Daniil proorocul.,

138 col. 2-a: .asijderea hretnicu bucate

si pre Daniil proroc.,

251 : si se Irene. el in lantul care vrea

a veneze pe Negoe.,

143 : gsi se vend el in laful carele vrea

s veneze pe Negoid.,

253:... carele (Kir Neofit) era din ce-

.carele era din cetatea Achila din

tatea Achila din Europa Elispondulur.,

Eurosta Elispod.)

256 :.Ear' monastirea lui Hariton, care

de obsce se chime. Cotlumul...)

146 col. I-a : cIar monastirea luT Hariton, care de obste se &lame. Cotiomuz.,

263 :.de la Haritonul Coax/mu/W..

149 col. I-a : (dela Haritonul Coaumu.

ziata.. (2)
257 :.$i ad pus (Neagoe) pre facetOrea
de minunT icons a precistiT, umer de aur
cu mIrgaritar si cu pietri scumpe.

259 : cIar in magura Catena.) (4)

146 col. II-a : $i a pus pre facetdrea

de mint.nT icons a pre-cistel un mar (3) de

aur cu trargesitar si petre scumpe.,

147 col. I-a : Lax in megura cutesea.,

(1) Vom avea a observa aci doe. usore sce.p6r1 din vedere ale d -luI Hasded : I. tractatul
scris romftnesce de Negoe-Voda pentru fiul sea Tudosie, pe care 'I public& d-sa In 1865
. pentru prima bra, a fost dat la lumina in a.1843 intr'un volum in-8, Tipogr. Statulul,
sub titlul Invetaturile DomnuluT Negoe Basarab cetre. fiul seu Teodosie.. II. OrI -unde
d-sa citesce In 'Biografia lul Nifon. :
trebue a se rectifica in diel), cacT ast-fel
este In manuscript si in Cronica anonima din Magazin. De exemplu : .Deet chirotoni si
doT EpiscopT. (Magas. IV 235), la d. Hasded se citesce : D'acii chirotoni si 2 Episcopl.
(133); ./Jeci dupe mortea lul, boeril nu se putea voi. (Mag. 243 , la d. Hasded : 4D'acii
te.Tat nasurile., la d. Hasded :
dupe. mortea luT, boeril. etc.. (140); IDecii unora
.D'acir unora le-a telat nasurile. (140) etc.
(2) Idem mscr. G. In msc. K din erore tipografice.: Complomus.
(3) Idem mscr. C, K (II, 30).
(4) Idem mscr. K si C.

www.dacoromanica.ro

GR. G. TOCILESCU.

Erorile, provenite din citirea gresita a manuscriptuluT, sint strecurate neap6rat in Magazinul istoric, era nu in Archiva d-lui HasdO, afara de cea din
urma, Catesca, care e numele corect.
La p. 243 Magaz. gasim cate-va cuvinte earl n'aii nisi un sens,si earl lipsesc la d. Hasdeil $i in mscr. C :
(pup/ cuvintul EvangelieT ce (lice : cand se va imparti casa adinsu eit,

atunci se va pustii. In mscr. G se citesce : (and s va impar(i casa a dinsuiV (adicti a luT), atuncl sa va pustii., Tar in mscr. K (II, 13) : ,,Cand se va
impari casa adinsu ea-sl se va pustii..
La p. 257 Magaz. : ci 1-aii facut (lavreT

Sf. Atanasie) si mertic mare cate 10,000

talere pe an.. (1)

146, col. II Arhiv. I, 1 : (Si T -atl fAcut si

mertic mare cate 200 talere pe an.

257 Mag. : 4pre sus pre zidurT as adus

146, col. II : pre sus pe zidurl a adus

apit cu urleie ca de 2 mile (2) de lac de

departe.,

ap& cu urloie ca de o mild de be de

departe..

Ms. K (II, 17)

Magaz. IV, 247 :

'De vreme ce tam puiuld

(De vreme ce lam puiul

leuluT asia, dar cand va veni

leuluT asa, dar cand va veni

leuld cel mare, ce va face ?
Si acolo se destepta dintr'a-

leulti cell mare ce va face ?

Si asib, (3) se scut& din sca-

und, si fugi In Ora Unguresca, si acolo se deseepta(4)

dintr'acea frisk ear altil se

resipira prin tota (.era Muntenesca., si nu era nimine sl

le ajute, ca aria ajuta ruga

fericituluT Nifon, si mania
cea ce as prorocitd svintia
sa s'ad umplut. Dacia siezu
in scaun Vladuld-Voda, si
veni Ora de i se Inchina. si -1
aduse darurl multe, si se in-

cea Mc& Iara altil se risipira prin tots (era Muntenesca, si nu era niminea sa
le ajute, ca asa ajuta ruga
fericituluT Nifon, si mania
ceea ce as proorocit s'art
Implinit. Dead sezu la scaun

Vladul-Voda, si veni !seta

tara de i se inchina si 'i aduse darurT multe si se intorsera. Tara, cinesl pre la
case cu mare bucurie..

torsera earas1 tine pre la

case-sT cu mare bucurie. (5)

Ms. G.

(De vreme ce Med puiul

leuluT asa, dar cand va veni
leul eel mare, ce va face ?
Si aciiasl s& scula den scaun,

si fugi In tara Unguresca, si

acolo se destepta dintr'acea

frica. Iara altiT se risipira

prin. tota. tara Muntenesca,
si nu era niminea sa le ajute,

ca asa ajuta ruga sfintulul

Nifon, si mania ceea ce as
proorocit sfin(ia sea s'ad
umplut. DecT sezu in scaun
Vlad-Voda donmind la Teat

1408 de la Hristos domnul

fiindu tdndr de 18 ant, si

veni tot& tara de i se inching.
si 'T aduse darurT multe si se

intorse Tar cinesi pe la Case-sT cu mare hucurie..

3. M-scriptul CroniceT anonyme publicat in Magazinut istoric confine maT

multe lacune, earl se compleleza prin m-scriptele K, C, a si G.
Ast-fel :
(I) Idem mscr. K (II, 27). In mscr. C ei G.: 200,000 talent.
(2) Idem mscr. C., G. ci K (II, 27).
(3) In Arch. ist. I. C. : acii0,.
(4) In Arch. ist. 1. c. 'depart
(5) Idem mscr. C.

www.dacoromanica.ro

277

STUDIE CRI'l'ICE ASUPRA CRONICEI.OR ROPJANE.

Mscr. a.

Ms. K (II, 66):

Mag. 1st. IV, 297:

.Ear MihaId-Voda incepu

Iart Mihaid -Voda incepu

Si incepu Mihal-Voc1a a

a se scrie si a se marturisi,

cum ca este Domn a trel

tent Atunci boiaril si ba-

a se scrie si a se marturisi
domn si a treia tart. Atuncea totT boeriT si batranil

sa scri si a sa marturisi
domnu preste treT tee, si

tranil Moldovel, pohtira de

Moldovel portirA de la Mihal

la Mihaid Voda, O. le dea

Domn pre fiu sea Nicola-

Voda, sA be dea domn pre

fiu-sed Nicolae-Voda, si se
fAgadui asa. Si alese doT
boTarT. anume Radul Buzescul si Stoica postelnicul
si 300 de boiarl MoldovenT

Voda. Si se fagadui Mihaid

Voda, ca le va face pre voie,

apol In until se socoti Mihaid-Voda, cum a este fiused mic, etc.

venira tots boeril Moldovel

de sa Inchinara luT Mihaid-

Voda, si pohtira sa le dea

domnu pre fii-sad NecolaeVoda. Dect el socoti cum ca
fii-sea iaste guar, etc.

ca sA aduca pre NicolaeVoila O. le fie domn; apot in

urma MihaT -Voda socoti
cum este fiu-sed mica etc.(1).

CA nu'l

Mscr. a CA nu'l sufere s5 le fie domn, ci

maI suferla O. le fie domn, ce trimise la craiul lesesc, ca sA le dea

pre Bator Sigmon, sa le fie Craid
cum le-ad fost, si sa dea ajutor si
Ieremiel Voda sa fie la Moldova, si

trimisera la Craiul lesasc sa le deape BatAr Jak-

sa scota pre Mihaid -Voda sa nu

Tar boiaril ArdeluluT, ad stransu osti ungurestl,

si intorcendu-se Mihal Voda de acolo ca O. vie
la scaunul luT la Belgrad, s'ad intimpinat cu clansiT In luncile Brasovulul, si acolo Merl razboid

Magaz. 1st. IT. 298:

maT fie In mijlocul lor. Ian Mihaid Voda nu sciea nimic de aceste svaturT hiclene, ci se gatia sa'sl stringy

mon sa le fie Tar Craiu, cum le ad fost mal de

nainte, si sa sA insotesca cu Irimia Voda, sa vie
cu ostT, si sa scott pre Mihal Voda, din mijlocul
Ion. DecT MihaT Voda facend zabava la Moldova,

oTtile sa merga la Timisora, si trimise Tar la Impdratul nemtesc sA'T

unit cu altil, si numaT de cat fu hiruit Mihal Vodit,

dea ajutorid. Si indata gati pre

dintr'acel razboid, trecura in Cara rumenesca, si

Maria Ia sat Ia ScAenT pre apa Telejanuld. Si
Tatit sosi si Simeon Voda din Moldova cu ostI, si
sa lovir5. de 141, si nu putu MihaT Voda se'l stea
In potriva, ce nu mat de cat dote dosul a fugi, ca

Basta Giurgiu, cu o sena de ostI

imperatestl, si purcese ca sa se intImpine cu Mihaid-Voda, sa merga
amendoT la Timisorl. Ear DomniT
si NemesiT, si totT voivozil Ardelu-

hit era strInsi totT la Turda, svaltiindu-se cum Bator Sigmon zabovesce, Tar Basta vine cu osti Imp&

ca avea co;t1 pucine, si fugind cu ag scaparl

aye oaste staid. Si au fugit tot pe supt polele

muntilor pent la Rusava si au trecut muntil de
s'au dus la Imparatul nemtesc, si )'au spus de
tote cite i s'au intimplat, si au Inceput a sa ruga

ratescT, sa fie prieten cu Mihaid

Voila, ci se mica cum vor face cu

cu lacramT, ca sa nu'l lase sa fie de rusine, ci sa'T

mestesug si cu inselaciune, sa puie

Giurgiu, cu o semi de ostI netntesti, si venira in

Ardel. Iar domnil ungurestT simtind de acesta indata stransera toate ostile, si tabarira la un loc
stis ce'l 4ic Mirslau pre apa MuresuluT. Si la Septemvrie 8 idle let 7109, sa lovira uniT cu altiT, si
fart biruit1 Ung unit, 3i permit foarte multi, gramadind tote trupurile for In malul Muresulul au
facut o movila, mare. Si de acolo sA radicarit si
venira in luncile TurdeT, multumind luT Dumne-

vorba Intre Mihaid Voila si Intre

Basta Giurgiu, si disera Bastil
Cum vii tu ajutor luT Mihaid Voda

si el este neprietin Impdratulul, ca

antaid nu va sa dea Ardelul. Si alte
multe cuvinte role si hiclene if redicara asupra, si zisera. : MaT bine
domnesce tu, Tar Mihaid Voda sa

den ostI inteajutor, si indata IT dete pe Bastea

(1) Idem mscr. G. si C.

www.dacoromanica.ro

278

GR. G. TOCILFSCU.

se dual In terd'sl, si noT sl, fim In-

(led ; Tar domniT si nemesil si totT voevozil Arde-

chinatl Imperatulul cu totd (era.

Invrljbird pre Basta cu Mihail

luluT, veCend cd Bath Jakmon nu mai vines, sit

mirard cum vor face mestesugurT viclene, cd sa,
pue vrajba intre MihaT Vodd si intre Bastea Giurgea. Si clisera cdtrd Bastea Giurgea : cum vit tu
ajutor luT Mihaia Vodd, si el Taste vrAjmas Inplratulul, cd. Intaiu Ardelul nu va s521 dea InpdratuluT, si alte cuvinte rele si viclene IT rldicard asuprA-1. Si cliserd ; mai Nine sd ne domnesti tu,
si sA fim inchinati InpAratulul cu tat& tara nastrd, si'l flgaduird multe darurT ca sA'T fact mode.
Iar ticalosul Mihal Vodd, nimica de aceste sfaturi viclene nu stia ; ci fiind Minna luT si cu fius6l Necolae Voda inchisi de Unguri in cetate la
Faglras, flcu rugdclune cdtre Bastea Giurgea, ca

Vodd. Atuncea se veselird totl Ardelenil ; ear luT MihaITI Vodd IT so-

sia peire, a nu seiea aemic de acestea, insd Ore -tine spuse luT Mihal Voda, de tote, de cafe i se fAcea,

si ce i se redica asupra, si Anteia

nu. crequ, ear apol adeverind, degrab trimise de's1 strinse ostile, fi-

ind Basta Giurgiu ptn'atuncea tot

cu el, si grAbi de se loyal cu ostile ungurescT la un loc ce se chlamd AlirislAu, si fu isbinda lid Mihail Vodd, Septemvrie 8, an. 7108,

De acolo se redicara, si venird in

st'T dea ostl Inteajutor, s& miargd acolo s& o

mita.. (2)

luncile TurdiT, si (Merl multAmitd

luT Dumneclea ; si merse Mihal

Vodd la Basta Giurgiu de se rugl,

sit'T dea catd-va oste ajutor, ca sl,
se duck la Faglras, st scota, de a-

colo pe Domnd-sa si pre fiu-sea

Nicoll Vodd. cl era acolo InchisT
de Ungurl de cltd-va vreme (1),

7.

Manuscriptul roman intitulat : Historia princilor Tiarii Romanesct*, pe

care Sincal it citeza mai tot in cronica sa sub numele : aistoria Balacenesca
avendu'l intr'o copie cu litere latine facuta de Samuil Klein dupti originalul
eel imprumutase o cocOna Balacenca la anul 1770 in Viena (3) este cu siguranta cea mai deplina aceiasi cronica publicata de 111agaz. istoric (t. 1 si 2
sub titlu Istoride Doninilor Te'ret Roina'neset scrise de Constantin Capitanul
i Cronica 7'eret Roindnesc) de Radu Popesca (1. IV. 21-62. 93-178). Acest
manuscript incepOnd en anul 1629 (domnia IuT Alexandru Iliac) gi mergend
(1) Idem msc. K.
(2) Ca element do comparatiune pate servi si o collectiune de cronice romano legato intr'un volurn aflator In bibliotheca ilustrulul si de tots regretatulul B. Boerescu. Dupa cum citim pe o pagina verso, copistul
acestor cronice este Ghelasie Eromonah, cantaretul din Sfitnta Episcopie a Argesulul, 1830, iulie 27, In 4ilele Episcopului llarion Argisiul. Din variantele constatate vom city una siugura. Asa , dupa ce se narazi
martea luI Mihal Vitezul Intocmal ca in Chronica anonima, se adaogo urmatarea Insemnare, ce on am In-

timpinat In vre-un alt autor : si aye Mihal -Volt legatura cu un boiara anume Turturea Postelnicul ca
orI-care dintru el do va muri In tart streint, sit is trupul sag aduca. In pamintul saa, pentru aura mult
s'au novoit acest Turturea ca et is trupul Int Mahal Voda si sal aduca In tam romanesca , si n'au putut
ca n'au volt Unguril st'l last, WA de cat numai capul l'au adus si l'au ingropat In manastirea Dalultd la
Tirgovisto, dlnd Qi mila ce o lasasit Mihal Vodti pint era in viatt.,
(3) Engel, Neuere Gesehachte der Walachej, p. 84: un mnscr. 95 p fol.
Hanc historiam describendam
Samueli Klein concosserat domina quacdam ex ill ustri familia Balacian, qua onno 1770 Vienne morabatur, scrim incal lul Engel, trimitendu-I mnscr. in cestiune.

www.dacoromanica.ro

STUDIE DUMB ASUFRA CRONICELOR ROVANF.

279

pans Ia 1724 (al 5-lea an al domniel lui Nicolae Mavrocordat), am conferit

tote pasagele reproduse in Croniea Jul ,5incal cu corespund6tOrele din Magaz.
Istoric, i variantele descol erile ne asigurara
I. CA Samuel Klein, judecAnd dupa citOunile Jul Sincal, comise grosolane
erori in copiarea manuscriptului. inlocuind cuvintele veclu cu neologisme, si
ca i Sincal nu intelese manuscriptul pretutindenl, cum buns -OrA :
incai III

Magaz. istoric II

64 : Sava qetraru Castrireanu.

309: Sava qufaru Cuftiurenuy.

75 : mergend la Kona,

320 : mergond la Conac.)

lndat/ lovid pe Pirvul Vistiarul cu

sabille, de'l fa'cura farlinl... .71 multd pa-

gubll fdand ImpdratuluL*

indata II lovid (pe Parvu Vistierul) cu sabiile de'I Mud farame, si nu se

mai socoti a este sciut la Pinta., fi Mutafaraca Imptiratesclt.*

75: Badeavez.,
Dica Arz Sa'rbul.,

321 : (Bridea Vettaju*.

4 Dined Armaf SA rbul. )

96 : di el ad potopit pe Georgie Ghica

Vodd.*

98 : Kirimil Drago,.
101 : cad trimis pe Drilghictu Spataru
Cantacuzenesc set gate bine de poclonul
domnulul.,

346 : d el a pop it pe Grigorie Voda

el it va si despopi.,
348: Kirird Draco Roset.,
353 : cad trimis pre Drgghiclu SpAtar
scl

103 :.Alexandra Dia.F.,

gashed bani de poclonul Domniet

354: (Alexandra Armaf.*

Antonie Vornicul din Popett, de

la Craiova.,

355 : Antonie Vornic de PopestI din

Prauoa.*

105: (Acesta vegend'o holeril, mat virtos cer mahnici.

tos MehedinciI.

359 :cCa acestea veclend hoerilmaT vir-

360: Stale vistier Bucfanul, qi Radul

Vistier Stirbei, ;
361 : Hdncul SArdar..

106: Staneo Vistierul Buceanul, si Radul Vistierul Serbescul, Kekul Serdarill

108: hrentia Comisul ; Cantemir Postelnicul.,

106 :
MAnastirea Kanguciului
Moldova).

(in

110: Grigorie Ghica Voda pre la &InicOrtt Inca ad venit in scaun.

364 : Ghinea Cords.;

365 : Constantin Postelnicu.,
369: ila landstire Ia liangu.,

371 : .Grigorie Voda inc ad venit In

scaun pe la Sfantu Nicolae.*

112 : Acesta era Biqa. Hursus, care fusese si in (bra Unguresd. la Leva.,

374: Era qi acest Pad hursus, ea qi la

Leva in Ora Unguresd i Intealte locurl
tot ad perdut resboiul.,

Meg oe Viltavul si alt1 mihniff

379: ... Negoe Banul Siculanul... vi

mull boiari Mehedintt atl fugit la Ha(ag.,

114 :

ad fugit pe la Hatzeg.,
123: cad Inceput a hate cetatea cu tunurile tsi cu baraile ..*

II, 15: cad Inceput a bate cetatea cu

tunurl fi cu cumbarale.,

www.dacoromanica.ro

280

GR. 0. TOCILESCIL

Ii. CA Cronica 1E11 Constantin Capitanul; w cum s'a publicat in Illagazin

istoric, are mai multe erori i lipse, pe cari manuscriptul lui Samuel Klein le
pOte corege :
Magaz. Istor. I.

Cronica incai

803: CA striga pen curtea domn6scd,

ca sa le dea left ca eT as bdtut rlsboiul
cu Vasilie Voda.

59 :.Ca striga prin curtea cea domneBed ca sa le dea intreite left, pentru ed el
all bdtut bdtata asupra lul Vasile Voc15,.

347: (Ca acestea audind Constantin

Postelnicu tAgIdula ca nu va fi aceea, ci

96: Acestea audind Constantin Postelnicul tagaduIa a pute fi, 1i 4icea ca sInt

vor fi parT mincinose, sd, nu le credd Ma-

numaT uiinciuut, dard sa nu le credd. Maria

ria Sa. Ele cu de acestea viind Grigorie

Voda la scaun pre ceelaill boTarT I-al

Sa, fi cu acestea a efit afar d Constan-

slobozit.

tin Postelnienl. Venind la scaun Grigorie

Vona pe aceTalalt1 boerl I-al slobozit...

Ca erOrea este in Magaz. Istoric unde o frasa intrega e sarita -- o probeza Si Cronica anoninuZ a pre-Moldova (Letopise Cogal. III), care reproduce intrega domnia a lui Grigorie Ghica dupa Cronica lui Const. Capitanu
i unde la p. 139 aflain ast-fel pasagiul in cestiune :
(Aceste audind Constantin Postelnicul tagaduia, dicend : nu va fi ala,
darn va fi pira mincinOsa, sa nu le credi Maria Ta. 1Si cu atcita at ecit Ora.
Eara Grigorie Voda mergend la scaun, pre ceilalti boeril-an slobozit,,
Magaz. 1st. I.

incal

Voda...in saracia as murit.

100: maT adaoga urmatorele ce nu se

afla in Magazin : gra'mdind in urma lul o
Ltd. care traia de mila cregtinilor.,

363 :.La Tarigrad rota sosise Grigorie

Voda din prihegia lul de la Vinetiea, poftinda-1 Imparatia prin mijlocul luT Panafotache Dragomanul..

107 : (La Tarigrad sosi din pribegia ai

Grigorie Ghica...iertandu-/ Impardtia prin
mijlocirea lul PanaTotache Dragomanul..

351 : .1lias

In Cronica anoninl a Moldovel (1. c. p.

139) este tot : fieridndu-/,

Magaz. 'stork

12: (Acolo, cum spunea, era Sobetski

cratul lqlsc cu hatmanul de Letfa, hatmanul Koroni, hatmanul polni....

120: .c6 era acolo CraTul Leqesc Sobiesci cu hatmanul de Litfa, hatmanul Coronet, hatmanul

12 : (AO legal si le doa Podolia Camenifit

120 : (thInd inscris ca vor da Turcilor

Podolia cu Cameneful,

15 : cal Inceput a Inte cetatea cu tunun!, cii cumbarale, dar i din tote viteja0e

123: Dacd all sosit acolo, au Inceput a

bate cetatea cu tunurile qi cu baraile, dard,
i din cet-tte aqa de vitejesce se batea...

se bdtea...
3: Duca Vodd cu Canta.cozinit... care
viind la scaun gasird. (era cam turburatd,
o sema de bolail fugit1 in tera turcescit,
cum mat Indarat am scris.

116: (Duca cu boeril... au afiat ).era cam

turburatd. i o s&rnd de boerl era fugitI In
Arddl...

www.dacoromanica.ro

STUDIE CRITICE ASUPRA CRONICELOR ROMINE.

281

Er (yea este invederata la Magazin Istoric, pentru cat boerii fugisera In

(era unguresca,, dupd cum dovedesc insesi cuvintele cronicei : scum mai
indarat am scris,, adecA pre la Hateg (Magazin ist. I. 379), pe and despre
vre-unii boeri fugiOf sin Ora turcescd. nu e nici o vorbd.
Fragmentul cronicei muntenesci despre Grigorie Ghica, pe care Cronica anonima moldava, dupd cum am mai spas, o copiazd ad- literain, ne permite
a mai semnala inca o ertire slrecurata in publicarea cronicei lei Constantin
Cdpitanul de redactorii Magazinulza:
Letopis. ed. Coggin. III, 137: (1-ad lovit fall de veste in vremea pranzuluT, e-

Magaz., I. 344: cATa fara veste cu totiT

'I ad lovit la vremea pranzuluT, ezend

clend Kemeni Jana la masa i fiind otile rasipite pre la otaee..,,

Kemin Iano la masa. i fiind oTtile rase-

pite 1 pe la o eetate...
8.

Chronica Jut Rada Popescu publicatA in t. IV al Magazinultd istoric, am

conferit-o cu manuscriptul D.
Acesta are urmtitOrea dedicOune, ce lipsesce in Magazin :
.3mostivuha psi indgatului stapdnului mien fi domnuluY Ion Necolai Alexandru Vo0 viatd indelungatd din told inima rog.

evod sdna'tate

Nici-odiniOra nu void tacea, inaltate Domne, ca sa nu vestese pretutindenea cat void

fi intru acesta calotorie a vietil, hunatatile care Marie ta aT aratat catra mine. Ca fiind
eu cut din impinsaturT i impiedecaturT Marie ta aT tins mana de milostivire i m'al

radicat in cinste i mila, i unarindu-mu cu ce sa rasplatese hunatatile Marii Tale,

nici cum nu pocid afla ca vrednicie mea Taste cat o picatura de apa, i hunatatile Marii
Tale sint un noian de apa mare. Ce dar pentru ca sa nu ma arat iaraT cu totul nemultamitor, putintica ostenela am facut de am izvodit istoriile Domnilor i a altora a (aril
rumanetI pan' la fericita a doua domnie a Marii Tale, puind i ale altora fapte ce s'au
rntimplat in partite din prejurul nostru cite am putnt cuprinde i din Evropa i din Asie
vrednice fiind de audit.
Care acesta mica i pucin ostenela cu multi plecaciune o' inchin Marii Tale bunuluT
StapanuluT med, la care me rog Marii Tale sa priimetT cu inima. buna ca. Taste any domnilor. Dice un filosof : A da lucrurT i a priimi micT, i aa priimindu-o cre4 ca qi carte acesta sa va lauda, sa va cinsti, dintru pre luminat qi slavit numele Marii Tale, care nume
al Math Tale Taste vestit i marit pretutindene de vrednicie i de intalepciunT i de alte
bunatatT.

(Ed dar dupa acesta dupa cum am rugat i rog vole ; ruga pre bunul i puternic Damnecleu ca sa pazasca pe Marie Ta intru inaltat scaunul Marii Tale cu sanetate, fericirl i
norocirl adaogind fericitif anit Math Tale pen' la adancT betranetT, i inainte amin.
A Marii Tale plecalli ei drepla slugi

Rath' Pop ascul ,

vel dvornic.,

Notain i cdte-va variante :

Magaz. IV, 39: (Bogdan Voda nepotT
n'ad avut.,
(Ilia Vodi ad avut fid pre Alexandru
Voda.)

Mser. D : Bogdan Voda feciorr ate avut, Tar nepotT n'ad avut.,
(Ilia Voila ad avut fid. pre Alexandru
Voda, pre moful despre mumd a pre luminatului Domn Necolal Alexandru Voda

www.dacoromanica.ro

282

GR. G. TOCILESCU.

Magaz. IV, 57 : gei dar

boiaril ce1 viclenT atuncea
gasindull vremea de 8e duserd Radul Ban si cu stile.*

Mscr. D : *Ce dar boeril

ce1 viclenT atuncea gasindulT vremea dupli lipsirea
Radulul Banulul cu ostile.*

Mscr. IC (II, 312) : Ci dare

boiaril eel viclenT , gasinatuncea vreme, cu ducerea RaduluT Banul si cu

ostile.*

Rem, 57 : *si a i intrat in curtea dornnesca gasind portile deschise din porunca
GolesculuI, si tote (Wile de pretutindenea
radicate.

Mscr. D $i as intrat in curtea domnesca gasind portile deschise din porunca

Golesculul si, tote strajile(1) de pretutindenea radicate.)

Idem, 58 : eca aye tote gatelile ma!

dinainte.*

dinainte.*

Mscr. D: CCa aye tote glitite (2) maT

Mscr. D : *One in cats vreme au fe-

Idem, 60 : pend In cats vreme l'atl avut acolo inteaces. streinatate.*

Idem, 94 :.Elise atuncea din surghTu

nie si ginerile let Costandin Voda, pe
care nevoise de'l scosese Nicolae Voda.*

gut (3) acolo intr'acea streinatate.*

Mscr. D : .Elise atuncea din surgun

dthnna isi ginerii (4) lul Costandin Voda
pe care 'I nevoise de 'I scosese Nicolae
Voda.,

Mscr. D :

Idem, 98 : .$1 ad mers de ad tinut calea

Tatarilor la Cornatel la podul de piatra,

si au scos vre o 17,000 de suflete, din mai.

nile si din robia lor.

<

si as scos vre o 1700 (5) de

suflete, din maTnile si din robia 'or.*

Idem IV, 110 .si l'ad robit impreund.

cu catanele, tara Inca s'ad robit si peste
Olt, si dincoce de Olt, insa mai mult de

catanele, tara Inca s'au robit si peste Olt

si dincoce de Olt, insa maT mull de 70,

880000 suflete.

80 mil suflete. (6),

Mscr. D:.si Fad robit Impreuna cu

ldem, 124 : *si lasand tats -sed Dudescul

la petrecania luT casa luT in mila(7) Marie!

sole domnulu!, ca asa scriea la casa lul,

ca .94 fie (8) cu amandoua manile de Maria
sa Nicolae-Voda.*

Idem 127 :.Tail facut Maria sa hrisov ca sa tie omen! cu rup' ore. si ca sa scutesca vice,
de vinllrit, (9) de era, de dismarit.*
Idem 128: fata DiiculuT Buncescul* (10).
Idem 129: Tad facut si hrisov ca sa fie odihnit tot de a una de difina* (11)
...... gl'ad insurat dandu-I pre "'Una din fetele (12) stolniculul Mate! Filipescu.*
Idem, 130 : un cocon carele s'ad nascul la luna luT Dechemvrie in 12 dale letul 7229, si
(1) Idem msc. K (II, 912).
(2) Idem 11, 313.
(3) Morn II, 814.
(4) Idem II, 818.

(5) Tot 1700 ei In mscr. K (II, 322), si la incal (II, 245).

(6) Idem ms. K, II, 333.
(7) moor. D : `in mina,. Ms. K (II, 347) : 'in mila.,

(8) Idem : 'ca al se tie,.Mscr. K (II, 847), sa so tie,.

(9) Mscr. D si mscr. K (II, 351) : 'vacilrit.,
(10) Moor. D el K (II, 851); 'Bulcescul,.
(11) Moor. D. ci K (II, 852): 'dSjdl,.
(12) Idem mac. K (II, 352).Mscr. D : 'pre Aneufa jam Stolniculul Matel Filipescu.,

www.dacoromanica.ro

STUDIE CRITIC

ASUPR A CRONICELOR ROMINE.

283

s'ad nttscut(1) din botez Alexandru...... SI nascut o mama care s'ad riscut(2) domni(a
Sultana.

9.

Istoria viep lunanalulut ci vrea cretinulut doninulla tent romanelf Ion

Constantin V. Basaraba Yoevod, scrisa de Ftadu Grecenu .i publicata in Ma-

gas. 1st., (t. II. 129-176; 193-228; 321-352) am collationat-o cu cea publicata de d. Joanid in Istoria ferel Romaneti, II, 116-278), i am gasit deosehiri mai pe fie-ce pagina, parte detorite copistilor, parte editorilor.
Voia da cate-va esemple, luate din iniemplare :
Magaz. 1st., II, 130 :

1st. pril Rom. ed. Ioanid, II. 167 :

gDomnit'ad dar unchTul Mdrii sale Serban Vodd tara romanesa anT 9 qi lunT 5,
Tar cand ak fost la 1. 7197....

Serban Vodd taxa rumlnescd. ani 6 si

Domnit-'ad dark unchTul marieT sale

lunT 10; Tara cand ad fost la veletul 7136...

ldem, 171 : call trimis boTarT la Port/

la impArAtie, anume pre Ghincea vel Vornic.... i Vergo vel sptItar.s

Idem 134: gad trimis boTarT la Porta. la

impardtie, anume pre Ghindea vel Vornic.... i Vergo vel Portray,'

in tirg, se cal el despre istovul ci conte-

Idem, 180: cfiind cluma pre acele vreml

in tirg. Se vede ck despre istovul gi conte-

nireT era acestea tote..

nire-I era aceste tote.

Idem 143 : gfiind alum/ pre acele vreml

Idem, 183 : gaducend si 600 000 de oste

Idem 146: gaduclnd ci 100,000 de oste

intr'un an.,

intr'un an..

.s'a intors spre Gherghitd , si apa

Praovil pre la .Rdmnic prin vad trecend
al ecit la camp.,

g apoi s'a intors spre Gherghita si apa

Praovel pre la Itttsimnici pin vad trecend,
all ecit la camp..

Idem 345: largend o bisericl ce fdcuse

acolo.,

ldem, 269 : gardend o bisericl ce fusese

acolo.,

Idem 3t8: gsi de acolo ad venitil la

Idem, 271: gci de acolo as venit la seaunul Bucurectilord, la Noemvrie 1. 7205.

scaunul Bucurectilor, la Noemvrie 1,

1.

7207.,
)
)

c Oval a cu gatire s'ad pornit..

g cerend TurciT pre Nemtl pentru

. g cerceind Toni! pre Nemtl pentru

4 se cede cd cu gatire s'ad pornit..

pace..

pace.

Idem. 272 : csi la ace! puternicl spuind slabiciunea saracilor pamantenl..

Idem, 349: .ci la acet puternicT stdnd

sldbiciunea taril ci a saracilor Om/latent ,

Idem 274: cu mare chaste radicand'o.,

Idem 350: 'cu mare pomp& radicand-o.

Idem 351 : gosele s'ad dust de s'ad astrucat.,

Idem 353 : gfiind de varsta de anT 22.,

.
I

osele s'ad dus de s'ad afedats.

Idem, 277: gfiind de vdrstk de anT 24.s

Variantele, care s'ar putea indefinit inmulti, se pot lesne corige, de ore-ce
d nu Stefan Grecenu, printr'o imamplare norocita a gasit manuscriptul ori(lc mscr. D

K (II, 353),

(2) Idem, Idem : Vats numit.,

sad numit.,

www.dacoromanica.ro

284

GR. G. TOCILESCU.

ginal al Ingofetulul Radu Grecenu. In acest manuscript in-8 figureza la inceput (de la fila 1-205) cronica clisa anonima, de la 1290-1688 cserisa (adica copiata) grin ostenela luT Sian Logofeteliil ot. Dum. Iordache Cretulescul
vel Dvornie la let 1,72:91.: La fila 206 incepe Istoria ILA C. Brancovenu com-

pusa de Radu vel logofetu Grecenu. Manuscriptul e scris chiar de mana

GrecenuluT ; la fila 337 se finesce 1extul publicat. in Magaz. istoric i in ed.
Ienid, adica cele 48 capitole cunoscute, i urmeza apol: cap. 49 (de la fila
337-401) pana la cap. 79 inclusiv, adica anul a! 19-lea al domnieT lul Brancovenu, cum se citesce acolo : (pe pag. 401 verso) : .Plinitus'aa cu adeverat gi cu ajutorul lul Dumne4ea i anul at 19-lea al domnieT Marie sale
pomenituluT Domn Ion Costandin Brancovenu Basarab voevod la oct. 28 (Tile
let 1720176., La fine este tabla de materie a celor 45 capitole de la 'nceput. Cat
pentru aceste 38 capitole de la urma, ele au remas pana acum nepublicate,
i, dupa informatiunile ce avem, d. Grecenu prepara o edit,iune completa a

operilor ilustrulul sea stabun, in care va figura i aceste 38 capitole din

istoria lul Brancovenu.
10.

Despre Cronica inedt'a a lui Stefan logolcItul din Trompetta Calpatilor Si

cele done volume publicate de d. G. IOnide, lasain pena autorisala a d -lui
Cogalnicenu sa vorbesca :
Cronica calificata de cronica inedita scrisii de un logofat Stefan, i care
se publica in (Trompetta Carpatilor., nu este de cat o copiare forte moderns
a cronicelor tut Neculal Costin si a luT Radu Grecenu, a earia singurul merit es4e ca. dupa ce reproduce o pagina din manuscrisul moldoven, apol prescrie o alts pagina din manuscrisul munten, si aa coprinde analele ambelor
terT. In anul 1858, adica e,v; an dupa publicarea cronicelor complete ale
Moldaviel i zece an dupa publicarea in Magazinul istoric a cronicelor luT
Radu Grecenu si a 1111 Radu Popescu, domnul George Ionide, chlar in Bucureset, a publicat doua volume calificate Istoria Moldo-Romand, si dandu-le
ca reproducpunl a nisce manuscri.)e vecht, cele despre Moldavia gasite in Manastirile Cozia i erbanescT, i cele despre Valachia ca elate in oraul Chiinea de clerodiaconul Daniil, cand se afla acolo in surghiun en Mitropolitul Grigore. Si domnul librar Ioa.nide afirma Ines, ea marea descoperire din
manastirile Cozia si SerbanescI s'a Mout de un eminent' profesore de istorie
din gimnasbil SantuluT Sava! Hel bine, in fapt volumele publicate de d. lonide nu sint decat reproductiunea unor copie moderne ale cronicelor lul Niculal Costin, Radu Grecenu i Radu Popescu, publicate eu (pee anT mai innainte, cea Wait cronica de mine, intre Lelopisetile MoldoveT, i cele done
din urma in Magazinul Istoric al tut N. Balcescu. Singurul lucru nos ce con-

www.dacoromanica.ro

TUDIE CRITICE ASUPRA CRONICELOR ROMANS.

25

tin aeele volume este fragmentul despre ineeputul Romani lor (1) pe care d. Has deU it atribue Moldovenului Nicolae Milescu.. (2)

Tot ce vom adaogi la qisele d-sale, este ca publicarea acestor cronice nu ar

fi fost de prisos, cad deli nnele din ele se aflau deja scOse la lumina, dar fiind dupa alte codici, diferintele sint prea insemnate si critica pate trage marl
foliose din comparatiune. Afara de acestea, cronica lui Stefan Logofatul se
p6te socoti pan'la un panel ca o compilapne a sa proprie. Ererea cea mare
insa ce gasim not, $i pe care nu ni-o putem indestul explica, este negligin(a
fara exemplu cu care s'au cilit ei s'aa imprimat aceste manuscripte, pentru
a nu mai vorbi de absoluta nesocotinta a regulelor ordinare ce reclama o editiune sciintifica.
Nu este pag-na in editiunea d-lui IOnid, nu este rand in cronica din Trom-

petta Carp* lor, care sa nu fie incarcate cu asa erori ce vadesc de departe
desavarsita lipsa de prietesug cu vechile manuscripte si cu d'ale sciintei, a acelor ce si-at luat sarcina sd publice cronice, Si Inca in secolul de acil !...
Nimeni nu ne va contraqice, ca nu e destul a sci nemtesce pentru a publica
pe Otfrid sat Dreptul Comunal German din al 13-lea secol. Tot asemenea
nu e destul a sci numal romanesce pentru a edila si analele romane ! Se cere
mai intaia cunoseinte paleografice, familiarisarea cu limba vechia romana
din tOte partile, en regulele criticei, cu studiul istoriei popOrelor vecine cu
earl Romanii as fost in contact, si alle multe...
In lipsa acestora, on ce mirare inceteza, sand in editiunile de cart ne ocupam ne intampina erori ca cele urinatere :
Pe prima pagina a lstoriet lifoldo-Rometnid calm :
(Empedocles, Epicur, Dimocrit, Diogenes, Lebertanus, Zenon... si alti greet
alegcindu-se pe marl mintile sale...,
8ca insa acelasi pasagia cum se cilesce de d. Cogalnicenu ('Letop. 1 41):
cEmpidocle, Epicur, Democrit, Diogen Laertanut, Zeno.... lcistindu-se pre
marl rnintile sale.,
113 ed. lOnide : Malborn (in loc de Marien De asemenea p. 108
burg); Keranzeant, Karantent, (Sarakineni) ; Logobadna (Longobardia); Krdia
(Krake); Vapold (V opolta); forte (cu fried ; sfintop (sanatosi) ; atcita (tOte):
Rogevin (Ragivel); Celestin (Kalestin) ; 31inistru (mistru); Ostocarpen (Otto
Carpen); Mantic; (Liflandei) ; a murit ingropat (a maril) ; drept aeel pandent
(dintr'acel pomet);
p. 116: obate (o basca) ; de stejar (de straja) ; planu
(plea) ;p. 158: Tecelski (Tincenski); .Marovic (Maravit); Prahnitishi (Brohotki) ; targul Terebul (targul Trebulea) ; Krasiniki (Krasinski) etc.
P. 191 ed. Ioanid: (Pristdvitu-s'ad Stirpe Poot de Erica lul Stefan Vocla, in lora
leesca..*

154. ed. CogIl.:

pribegit erpe Poetelnicul in tera leqescd. de frica lul Stefan
VodA.,

(1) Despre acest fragment yap studiul d-luI Urechi6. : 0 croniclt anoninal, In acesta
Revista, III, 65 82. Un nod codice al acestel interesante cronice l'am gdsit In escursiunea nostril din August 1884 printre m-scriptele dela m-rea Cozia.
(2) Prefaca is Cronicele Romeiniet, ed. II, vol. I, Bucurescl 1872, pag. XVIII, nottl.

www.dacoromanica.ro

286

OR. 0. l'OCILFSCIJ.

P. 192: 4Ci pururea tineril se plec'd si

cred cuvintele cele rele, a pohti biruito-

154: aCe pururea tineril se pled si

cred cuvintele cele rele a pohlibuitorilor.,

rikr,s
P. 222 : cAcesta (Despot Eraclit)... avend si via Intre so(icd

P. 311 : DecT ca acelea de la unil Intr'un chip, de la altil Intea lt chip, dupre
plrerile omenilor cum sint alegendu-le si
hYudeindu-le,.

178: cAcesta.... avend si viata Intre

Sofia

Istoria tarn' romAne0i dintru Inceput, (mscr. in-f , In Museul de antichita(T) : qDecT ca acelea de la unil Intr'un
chip, de la altiT intr'alt chip, de pre parerile emenilor cum sint intelegandu-le si

Nu mat notam erorile de punctuatiune, cari fac frasele adesea cu totul

neinteligibile.

Cat de periculosa insa este pentru un istoric necritic utilisarea unor cronice
publieate a la d. Enid, pote servi urmatorul exempla :
Pe pag. 127 (I, ed. Anid) sub titlu : Domnia lui Alexandru Voda 6959,
citim ast-fel :
.111inciol logofatul, i Costea, si Andreia si al(' multi asa clic de BogdanVoda, sa nu-1 fia fost fecior de cununia lui Alexandru-Voda ci copil., (1).
Deschideti acutn t. I. p. 113 din Letopisetile 11Toldove1 ed. Cogalnicenu, i
vett afla sub acela1 titlu : Domnia 10 Alexandru Voda, la acelasi cronica a
luT Urechia :

flomnind Alexandru Voda tera, s'ad sculat asupra lut fiu-sett Bogdan
Voda, in anal 6962 August in 22, i s'ad lovit eu tats -sea Alexandru Voda,
la Tamtileni aprOpe de targul Romanulut, i dupa multa nevoin(a ad biruit
Bogdan-Voda pre Alexandru VodA. Si mita mOrte s'aU Mout in Ostea lui Alexandru Voda, .i inteaeel resboid as petit Omen! de frunte Onctul logofatul
eel mare, i Coste, i Andronic 1 altii. insa multi file cdi Wait fost Bogdan
Voda feaor Cu cununie, ce copil 10 Alexandru Yodel.,
Nu este posibil a se inchipui o estropiare mat grozavti!
Publicatiunea Cronicet inedtte a 10 ,tefan logofetul insa, asa cum o facu
Trompetta Carpalilor, remane fara precedent in analistica romana; aci erorile
nu se maT pot numera, nicT deosebi ; copiatorii manuscriptulu!, lueratoriT de
la tipografia, corectorii cliaruluT, fie-care la randul sea, se silira a da cat se
pOte un text mai pocit, mai pestr4 i mai fara cale, botezat au numele de
Cronicet inedita! Nu este minunatia pe lume in sprijinul caria O. nu potT invoca autoritatea croniceT lui Stefan Logofetul, asa cum se citesce in Trompetta Voiti un Episcop in scaunul Episcopal de Roman in varsta nici mai
mare, nici mai mic decat de patru-spre-ilece an!, deschidel marele foliant al
Trompettez No. 989 din 1871, pag. 1, i vett afla :
In qilele acestul domn (Alexandru Lapusnenu) prestavitu-s'a Macerie (in
I

(1) SA nu se crecla cif nu s'a gAsit autorl, cad pe temeTul acestuT pasagill estropiat, ad
pus printre cronicaril ModoveT pe Minclul logofetul, pe Costea si pe AndreTasT
Acest

pasagid estropiat se Oa si in mscr. 13.

www.dacoromanica.ro

MOIR CRITICg ASUPRA CRONICF.T.OFt ROMANI?.

287

loc de Macarie) episcop de Roman ziditorul ei incepatorul monastirii Reskil,

carele a fost episcop Romanului ani 27, ii cu cinste 1'ai ingropat in Mamastirea Reska, era in locul lui fu santit Anastasie, hon vrednic intru slujba petstoriet sae, ea de 14 ani; a fost episcop ei pe urma .i Milropolit...

Pe cand la Letopiset. I ed. Cogaln. p. 77 se citesce: .0 in locul lui s'aa

sfintit pre Anastasie, om destoinic a priimire slujba pastoriei stile, carele 14
ant mat apoi au fost i Mitropolit.
Tot in cronica Trompettet Carpapor yeti gasi catele cotului. in loc de catele cortuita; catunci s'a intins craiasa Isabela in loc de 4s'a intors craiasa
Isabela.; ..ilvanelolo t mare in loc de cHvalensco more.; anul 7006 in loc

de 7065; 1526 in loc de 1557; to mie de Omeni in loc de: c10,000. c22
mil. in be de (300 trill.; cpovela nebiruitct' in loc de : cpaveza nebiruirei;
.Beordul Kievulub' in loc de : t Voevodul Kievului; cpristavitu-s'a Paisie Archimandritul ei guvernul (in loe de rgumenul) Manastirii Putnei.; 'pre inveta-

tura latind sea lul Stefan Voda, tramis'aa in loc de: cpe invatatura tateines6a lul Stefan Voda, trimis'aa.; csi 1-a cps set pe post in rasa, in loc de : tai
1-at is set fie Postelnic in casa etc. etc.

. 11.
Modul gi negligenta cu care cea mai mare parte din analele romane s'aa
publicat face dar pesle putinta utilisarea lor, i necesitatea unei editiuni critice devine imperiOsa. Acesta este primul si eel mai temeinic pas de facut,
pentru-ca ast-fel numai a inceput sciinta istoriel la tOte popOrele. Pins ce isvorele nu s'aa cules, comparat, critic studiat si scos la lumina, literature istorica, orb cat de bogata, totusi era productul muses poetice, al fantasier: istoria nu se nascuse. E destul a compara, de exemplu, asa numila istorie a Rusiei scrisa de un Levesque, Leclerc, Voltaire,
unde numai sglobia imaginatiune domnesce ca suverana, Tar cronicele 1i documentele sint lasate la o
parte
cu Istoria Rusieb wits din pena unui Karamsin ei SolovIev
De aceia pretutindenI Societatile Academice publics de clecimi de ant analele i documentele, dupa tOte prescriptiunile sciintei moderne, cu Vac
jertfele ei ingrijirea, dind char editiuni fotolitografice dupa monument ele for
istorice. La nob un singur barbat si-a inchinat veghlarile si activitatea sa
acesteb lucrari: culegerea cronicelor si editarea for ; dar silintele sale trebuesc secundate de eel cart dispun de mai multe mijlOce : de guvernul roman, pentru a cumpera manuscriptele si documentele istorice ce se afla in
tera pe la particulari, aruncate, despretuite ei expuse peirii. cum si cele de
prin hibliotecele publice $i private ale Rusiel, Transilvaniei, Ungariei etc.;
asemenea de Academia Romans, care ar trebui sa lea asupra-si sarcina uneT editari critice a annalelor, asa cum s'a facut si se face aluri pentru autorii
clasici, greci ei MLA, ei pentru isvOrele istorice in genere. (1)
(1) Ast6.411 Academia Roman& possedl tote m-scriptPle cu cart s'a scrvit d. Cogalnicenu in publicarea chronicelor, precum qi letopisetele din bibliotheca d -luI Dim. Sturdza

de la Schei.

www.dacoromanica.ro

28A

G.

G. TOCIUSCtr.

OrT-cine ar lua pe viitor acestA sareina, va trebui :

1. SA adune tOte codicile unul manuscript ; sa dea fie-caruia eAte o numire ; sit le elaseze apoT dupa: vtrst?i, patritt i gradul de credinta ; sA deosehese& textul original de acea-ce s'a adaogit, interpolat , falsificat sat' cu totul schimbat. Pentru acesta va trebui sA colalioneze cuvint cu cuvint Vile codocile, Tar nu superficial, nu intr'o singura parte numal ; sa noteze cele mai
mid deosebir!, de ortografia si de punctuatiune chiar ; cad deli istoria prin.
ce e mai mult - grupateacesla nu castigA, dar se interest' filologia, si

rea astor mid diferinje dti conelusiuni asupra vechimil i valoril interne a
copielor.

2. Sit se descrie detaliat fie-care codice : format, felul scrieril, materialul ;

unde incepe manuscriptul si unde se finesce; este copiat de o singura mu de
maT multe mainT ; cand si de cine e scris; unde se aflA si cine l'a posedat.
Pentru codicile in carT nu se not eza timpul copiarii lor, reman alte mijloce
spre a se determina acesta, $i anume : limba, stilul, gruparea felurilor de
scrierl in ordine cronologica, care s'ar pute cu inlesnire face, cad. din seco-

lul XIV [Ana az' avem neintrerupt documente. Fiind-ca insa la nor nu s'a
cugetat Inca la paleografie, s'ar pule aye recurs la lucrarile analOge ale RusieT,,care are grupat alfabetul slavonic in ordine cronologica dupa fie-care
secol. (1)
3. SA se divida fie-ce cronica in : carki, capitole, paragrafe etc., notAnduse la margine in susul fie-cArei pagine : anul evenimentelor;
4. SA se imprime cu un respect filial lextul cronicelor, pastrAndu-se limbs
In care au cost scrise, chiar ortografia ; i dacl se corig erorile evidente de
acesta sA nu se tad. tacit, ci in note;
copiat,
5. SA se arate anume : cutare pasagil, cutare cuvint, chiar cutare virgulA
sat punet une -orl, in tale si in car! codici se afia, in cate si in carT nu se aim, deosebindu-se cela ce apartine contextului de cefa -ce trebue a se trece
la registrul variantelor ;
6. SA se noteze tOte variantele, flea deosebire ;
7. SA se dea probe fotolipice (fac-simile) dupa fie-care manuscript; in fine
8. SA se tint' sama de tote regulele criticei, nimic inaintandu-se care sa nu
fie justificat, pentru ca in regatul adevArului nu existA nici o autoritate, totul trebuind a fi supus la indo61a, cercetare, dovada.
tarA. si

NumaT astfel socotim noT ca am pute aye pretiOsele ramasite ale culturel
gi vietei nOstre na(ionale, curate, sigure, in forma Ion originals...
Gr. G. Tocilescu.
(1) De exernplu : ve41 tabl. VII vi VIII din Specimina Palaeographica Codicum Grogcorutri et Slavonieorum Bibliothecae Mosqueneis Synodalis, edidit Sabas, episcopus,
Moscva 1863, unde se ail& alfabetul slavonic Cirilic din al XIXVII secol.

www.dacoromanica.ro

289

TEORIA LUI ROSLER.

TEORIA LUI ROSLER.

STUDII ASUPRA STARUINTII ROMINILOR IN DACIA TRAIANA (1).
(Urmare).

Dad am expus cu oare care amanuntimi starea politica a Rominilor din

Transilvania, aceasta am facut'o numai cit find ca din espunerea ei mesa
una din dovezile cele mai puternice pentru stdruinta Rominilor in Dacia, incepand de la colonisare.
Inteadevdr, am gasit ca Rominii se bucurau in vremile mai vechi de drepturi pe care ei le au perdut in urmA. Ast-fel i-am vezut ascultind de capii lor;

particulari. knezii, si ocarmuiti in tinuturile lor de tetra nice seniori teritoriali, voevozii. Ei posedau apoi un drept obicinuelnic care regula nu numai
cit legAturile lor dintre dinsii, dar incd si acele cu fiscul sau cu proprietarii.
Rominii posedau o nobilime nurneroasa si puternica care se punea adese on
in greva contra autoritatii regesti si pe care regele cAuta sd o castige prin
donatiuni insemnate. In sfirsit Rominii, alit nobili, cit si de rind, luau parte la
adundrile tarei sau la acele tinutale ca factori politici ; ei erau insArcinati in
mare parte cu apdrarea granitelor tarei, asemene en Sa.ii si Secuii, si se bucurau in acest cas de scutiri insemnate, care 'i puneau pe un picior deopotriva, ca popoarele cuceritoare.
Toate aceste drepluri, a cAror insemndtate n'are nevoie de a fi pusa in
lumina, dispar cu timpul. Elementul principal, care alcdtuia cea mai pulernica apdrare a drepturilor Rominilor, nobilimea lor, trecu pe nesimtite la poporul domnitor si deveni maghiard. Knezii, parte se suie in rindurile acestei
nobilimi si se ungarizazd, ear parte se cobor in conditia taranilor. Acestia devin prin o evolutiune fireasca serbii proprietarilor impreund cu taranii unguri
pe care 'i absorb in slim' lor. Clasa superioard a societatii in care elementul
maghiar era eel mai numeros, dd precumpenirea acestui element si schimbd
pe toti nobilii in Maghiari; clasa de jos, undo predomneau Rominii, inriuresce is randul ei pe taranii unguri pentru a'i preface in Romini. Dupd cit-va
timp se gasesc in Transilvania in loc de doue clase en interese opuse, doue
natiuni, care adaug calra ura izvorita din protivnicia intereselor, aceea care
decurge din deosebirea raselor. Apdsarea devine din zi in zi mai crudd., mai
neomeneasca, si impinge pe apdsati la rescoale. Singele curge, pojarele aprind pe mormintele mortilor lugubrele lor flacari si ura se coboard tot mai
adanc in inimele dusmane ; ea trece, pentru a (lice ast-fel, in singe $i devine
instinctive, ereditard.
Aceastd singurd expunere ajunge pentru a resturna din temelie teoria lui
Rosier. Caci cum ar fi cu putintd, admitandu-se ca Rominii sA se ft introdus
in Transilvania pe nesimtitele, ca popor nomad, sa afiam pe acest popor la
(1) VezT Rev. p. Ist. Arch. 0 Filul. I. 409 419; II, 83 -139; 202 -213; III, 111-128.
19

Bev. p. let., Arch. 0 Fit., An. II, Vol. I.

www.dacoromanica.ro

290

XENOPOL.

inceputul vietri sale in Transilvania bucurandu-sc de drepturi insenznate pe

care le perde in urna?
Firea lucrurilor cere din potriva ca un popor nomad, cind se asazd intr'o
lard, sd fie la inceput foarte reu tratat si sh nu ajungd de cit cu timpul a'ei
imbundtati soarta, dobindind la urmd chiar sl oare care drepturi Ast-fel este
cunoscut cd Tiganii furl redusi in rohie in toate terile unde ei se intinsera.
Evreir furl in tot timpul veacului de mijloc in o stare din cele mai ticaloase,
si a trebuit s vind veacul noslru de lumini si de civilisatie pentru ca ei sd fie
primiti in sanctuarul popoarelor europene.
Positiunile privilegiate ale coloniilor germane si ale Secuilor din Transilvania sunt ware de inteles. Aceste popoare se asezara in tarn ca corpuri constituite, carom trebuia d'inainte sd li se asigure oare-care drepturi, pentru a
le atrage in aceste parti. Oare asa se expune si imigrarea Rominitor, ca acea
a unor colonii chemate de regii unguresti, carora acestia ar fi asigurat drepturi si privilegii ? Niel de cit. Rominii sunt ardtati ca un popor de pastori
care s'ar fi strecurat in tart( dupa chipul Tiganilor. In acest cas insa cum sa
se explice drepturile de care ei se bucurd de la cea d'intni in fatosare a for
in Transilvania?
Din protivit data admitem ca Rominii a Post supui de Unguri, esplicarea
stricarei condiliunei for devine din cele mai firesti. Un popor supus poate
pdstra in primele timpuri sate -va din drepturile sale pe care ldcomia stapinilor sei be rapeste mai tirziu. Une -ori chiar cuceritorii au interes a nu face

s se simtd de la inceput chiar toata greutatea jugului pe care 'I impun

poporului supus, in scopul tocmai de a'l face mai usor de primit. Mai tirziu
cind elementul domnitor a prins radacini in tarn, el arunca masca si devine
in fie ce zi mai nesatios, mai lacorn. Eata tocmai cea ce s'a intimplat cu Rominii. Cit time Ungurii avura inaintea for o nobilime romina puternica si nesupusa, ei se silira a o atrage cirri dinsii, oferindu'i ca multdmita perspectiva
de a o face sit traiasca tot mai deplin din munca si sudoarea taranulni. Dupti
ce ei absorbird aceasid. nobilime, singura pedeca ce se opunea curentului omnipotentei tor, aceasta nu mai cunoscu nici un friu, nici o margine.
Apoi am v6zut cd Rominii au protestat in toate timpurile in contra andsarei tor, invocind o stare anterioard in care ei se bucurau de bunuri ce le
fusese rapite in urrna. Ei cer chiar de la inceputul rescoalelor for si urrneazd
inainte pand in cele de pe urmd timpuri a se referi la prerogativele $i liber
pe care be posedase In epocele de mai inainte. Revolutiunile for nu au
deci de stop de a dobindi drepturi noue, dar de a restabili o star' de lucruri
care exista alta data. Ast-fel ii vedem in actul din 1437 invocind libertatile
concedate for de card sfintul Stefan O. succesorii sei.
Un popor nu poate avea nerusinarea de a cere ca ale sale niste drepturi
pe care nu le ar fi avut nici odata, si singur faptul cd videm pe Bomini pretinzind la niste asemene drepturi, dovedeste in destul cd ei a trebuit s le
posedd intr'un timp anterior. Aceste pretentii au fora indoiala drept basa o
traditie, o amintire pastrata din tatA in fiu, care transrnise din generatie in
generatie constiinta dreptului valamat 3i 'i dadu acea putere invietoare, care
apropie trecutul de present, si face, pentru a zice ast- fel, actuate, suferintele
si nedrepthtile limpului trecut. Constiinta dreptului incalcat a existat tot-deauna la Romini ; ei nu cer ca o pomana niste lucruri pe care nu be ar fi avut,
ci revendica o positiune pe care tot-deauna au privit'o ca cuvenindu-li-se de
drept.
Eata in ce consta dreptul intoric pe care Rominii isi intemeeaza pretentiile

for la o tratare alla de cit acea ce o primesc din parley Ungurilor. Nu este

www.dacoromanica.ro

TEORIA LUI ROSLER.

291

numa icit faptul brut al unei vechimi mai mari pe pamdutul ce astazi se stapdneste de Unguri. Este ca aceasta vechirne era incunjuratd de drepturi pe
care insusi cucerirea le respectase. Popoarele insa propasind, deschizend
tot mai mult mintea for la lumina, inima for catrd simtimintele omenesti,
soarta unui popor supus nu poate dupd ratiune ss se schimbe tot in mai rau
cu cit trece timpul, si decd. o asemene stare de lucruri fiinta in Transilvania
in niste vremuri barbare si crude, a venit timpul ca ea sd inceteze, ca triumful ratiunei si a omeniei sa ajunga predomnitor.
VII

TOPONIMIA.

Un argument, si din cele mai hotaritoare, pe care protivnicii staruintei Rominilor in Dacia cred a'l puteainvoca in favoarea teseilor, ar fi acel al lipsei,
in tarile locuite asta-zi de Romini, a unor numiri geografice de obarsie romand, sau decd. Intr'adevar se intimpink si nu WA cuvdnt, ed. decd. Rominii
ar fi locuit in Dacia MIA intrerupere, aceasta Cara ar fi trehuit sd pastreze
urmele unui asemenea fapt; caci un popor lasd in tot dauna intipdrirea individualitatei sale pe locurile care au dat adaposlire traiului seu. Daca deci Rominii
n'ar fi Orbit cu totul Dacia, Ia inceputul navdlirei barbare, s'ar regAsi in numirile geografice ale tdrilor asta-zi locuite de ei, termenii de obarsie romans
sau clack ceea ce nu are loc. Toate tdrile care an fost supuse stapinirei romane
au pastrat, pentru a zice ast-fel, pecetea romanisdrei for in denumirile geografice. Ned. Dacia face singurd exceptie de la o asemenea reguld, aceasta
s'a intimplat numai din pricina ca este mai singura tail care a fost cu totul
pArdsita de Romani. De aceea si tote numirile geografice ce se afld in vechea
Dacie sunt de obarsie slava, maghiard sau germand ; terminii latini sad daci
au fost cu totii perduti, pentru ca Dacia nu au pastrat pe nici unu din copii
sei, care sd'i transmits posteritNei (1).
Intimpinarea ar fi intr'adeve'r grava, deca ar fi intemeeta. Noi am avut
insa prilejul a desgoli sistemul urmat in expunerea tesei for de autori pe care
combatem, care consts tocmai in a trece sub tdcere imprejurdrile care ar
putea sd-i contrazicd, a supune textele, ce pot suferi operatiunea, unor interpretdri siluite, a se feri de on ce apropiere din care ar putea sd reiasa adevdrul. Ar fi oare asa de Mara din tale ca ei sd fi procedat tot ast-fel si in
privinta nomenclaturei tarei locuite de Romini, cu atita mai mult ca ei nu o
cunosteau dupd cat se vede cu deamaruntul, si ca nu aveau de grija a inprdstia o asemine nestiintd, care slujia asa de bine tinta pe care o urmareau.
Rosier sustine ca (nu exists in Transilvania si in Banat nicl era singur oraf cu nume de obarsie mining... (2) Aceasta sustinere este cu totul falsd.

Numele romane sau dace au fost pastrate Ia mai multe localitati pe care
avem ss be enumeram.
In Banat la intrarea vdiei Teme,ului, care deschide calea prin munti catra

lAuntrul tarel, se gdseste astAzi satul Tapa sau Tapia. Tocmai aice au existat vechea localitate numita Tapae de Dion si lornandes (3) unde Traian avu
(1) Basler, Rom. Stud. p. 129. Hunfalvy, die Rumanen and ihre Anspruche, p. 39.
(2) Rom. Stud. p. 130.
(3) Dio Casius LXVIII, 10. Iornandes 12 : (Quae patria (Dacia) in conspectu Moesiae sita trans Danubium, corona montium cingitur duos tantum habens accessus, unum
per Bontas alterum per Tapas.

www.dacoromanica.ro

292

XENOPOL.

prima intilnire cu armatele lui Decebal inainte de a intra in hotarele Daciei.

Este stint ca Traian in prima lui expeditie patrunse catra capitala Daciei prin
Banat , i singura cale deschisa pe aice este valea Temeului. De la Tapae
a trecut prin Bersobin i Aixin catra Sarmizagethusa, i in drumul de astazi
de la Tapia calra Graditea se intilnete tocmai afluentul temeului, Barsava,
care lard. indoiald i-a tras numele de la vechea politie data, aezata tocmai
in regiunea pe unde astazi curge riul cu acela nume.
Lingo Cluiu catre nordul Transilvaniei se afla astazi satul Pata, si tabula
lui Peutinger da ca statiune a 20-a pe drumul de la Cerna, langa Dunarea,
la Porolissum, cel de pe urma ora la nordul Transilvaniei, numele de Patavissa sad Potaisa, care nu este alto ceva de cit Patavicus sad vicus Pata (1).
Cit despre forma acestor doue nume, ea trebuia sramina neschimbata, caci
dupa regulele fonetice ale Umbel romine nu putea primi nici o modificare.

Compara : casa=casa, barba=barba, capra=capra.

Satul Cigmau pe rtpa dreapta a Mureului la nordul Oratiei, nu este ally
ceva de cit Zeugma lui Ptolemeu, format dupa aceiai lege care produse Cer-

na din Zerna. Localitatea unde se an astazi acest sat corespunde cu aezarea pe care-i o da Ptolemeu, de i acesta pune Zeugma lui ceva mai aproape de Tibiscum, de cum se afla astazi Cigmaul. Dar Ptolemeu nu visitase
el singur Dacia, scria dupa alte lucrari mai vechi ; apoi cartografia veche era
departe de a fi precisa.
Rucarul de astazi de lingo Olt amintete Rucconium al aceluiai geograf,
care pune in harta sa acest oral lingd Carpati i aproape de un riu.
Oraul Deva nu este de cat ramaita unuia din numeroasele orae dace a
carora finala era dava, probabil, dupa forma numelui de astazi, vechia Decidava. Tot ma este cu numile de astazi Daca, Daia, care amintese pe poporul de batina al Daciei,
Vechea statiune de bai numita de Romani Ad-mediam era in tocmai aceiai ce se regasete astazi sub numele de Mehadia (in limbagiul poporan al
Rominilor acelor parti Media). Numeroase inscriptiuni dedicate virtutei bine-

facatoare a apelor sale calde arata ca aceste bai eras visitate inca de Romani. (2) Tabula le Peutinger pune insa acesta statiune imediat dupa. Cerna
pe Dunare, ceea ce corespunde pe deplin cu aezarea ei actuala, in eft este
peste putinta a nu se admite aice o continuitate a denumirei. Se ridica insa
indoeli asupra derivatiunei numelui romin din forma rotnana, pe motivul ca
mediam ar fi trebuit s dee in romanete forma meaza, ea i in mediam diem=
meza zi, mediam noctemr_meaz5. noapte. La acesta intimpinam ca nu se is in
bagare de sama inriurirea pe care metatesa silabei ad a puiut sa o puny in

lucrare prin stramutarea de loc a accentului : Ad-me-diamMe-ad-diam,

de unde prin contragere : Meddia, Mehadia, Media.
In sfirit sa amintim doue orae ale Valachiei a caror denumire este datorita unor imparati romai care probabil le intemeeara. Caracalaa numit dupa
imparatul Caracalla(3) i Turnu SeverinuluY, dupa unul din cei doi Severi
(1) Tabula lut Peutinger. Comp. Akner und Miiller, Rom. Inschr. in Dakien No. 708 :
Potaissa.

(2) Akner und Miller, 1. c. No. 19-42. Ifo. 21 : cquod a longa infirmitate virtute

aquarum numinis sui revocaverunt filiam,, No. 27 : 4fontibus calidis, No. 31 : gob restitutam valetudinem bonam., Anonymus Ravennatis o numeste : Medilas. Districtul
lirmtrof at Valachiei se numeste : Mehedin(i.
(3 Lang Caracal se an, ruinele unei cetati pe care poporul din imprejurime o mimeste Antina, nume pe care'l credem derivat din Antonina, in cit ast-fel numele imparatului Antoninus Caracalla s'ar fi impartit asupra orasului si a cetatei zidite de din-

www.dacoromanica.ro

TSORIA LUI ROSLER.

293

care domnira in Roma. Partisanii cu on ce pret al parasirii Daciei vroesc sa

vadd ir1 acest de pe urma nume o amintire a tribului slay al Severanilor, ca-

re insa n'au locuit nici odata in preajma acelui oral, ci in Dobrogia si in

centrul Balcanilor. Mai este de observat apoi si genetivul singurit al cuvdntului, In sfirsit s'a descoperit in acel oral mai multe inscriptiuni care dovedesc ca in acel loc a fort o asezare romand. Una din aceste inscriptiuni aminlete chiar pe impdratul Severus. In timpurile din urina s'ad dat tot aice peste un cimitiriu pentru oameni saraci (1).
In Moldova orasul Sacrava aminteste prea bine pre vechea Sucidava pe
linga asezarea ei pe carta lui Ptolemeu linga Prutul superior, pentru ca aceste doue imprejurari O. fie datorite intamplarei.

Trebue sa mdrturisim insa ca numele de rap ramase din perioada romena sunt putine in Dacia. Daca privim la Frantia, Spania sau Italia gasim
ca numele de orase ramase de la Romani sunt in num& insemnat si ca fara
indoiala exista in aceste ten o puternica traditiune locald, pe cind in Dacia
ea nu este de cit slab representata. Cum O. se esplice acest fapt care nu se
poate tagadui ?
Noi credem ed trebue atribuit caracterului deosebit al navAlirei barbare in
apusul Europei si in rdsaritul aceslei parti a lumei, cu deosebire in Dada. In
parlea apusana a imperiului roman au navalit numai popoarele germane, cel

putin numai aceste intr'un chip mai statornie. Hunii a trecut numai cit pe aice ; Avarii si Ungurii, de si a pradat une-ori Germania, Frantia si Italia, nu
si-au ales in aceste teri locul salasluintei tor, ci in Panonia. in preajma Daciei. Popoarele germane ele insasi, inainte de a se aseza in terile apusene,
trecuse prin acele de la rasarit, de unde venia navalirea, si lovindu-le pe aceste cu toatd furia tor, isi revarsase tot focul selbataciei for asupra acestor
parti si in primul loc asupra Daciei, si numai cit dupa aceea, racoriti si induplecati cdtra civilisatie, cei mai multi crestinisati in partile rasaritului, treceau mai departe catra Europa apusana.
Pe cind deci apusul Europei primi in sinul seu popoare ce e drept barbare,
dar capabile si chiar doriloare de a se civiliza, Dacia In coplesita sau de aceste popoare la prima for ciocnire sau de altele de neam turanic, cu neputinta de a se polei sau civiliza (2). care nu veniau M. se pund sub umbra
culturei imperiului roman, ei se rapeziau cu o furie ne mai pomenita sa sfarime si se pustieze tot ce le esia in cale. Era barbaria in toata puterea cuv6ntului, barbaria cea oarba si inascula rasei, nu aceea care provine numai
cit din lipsa unei culturi. Dinsa nu putea ti schimbatd, precum nu poti imblinzi firea lupului sau acea a tigrului.
Pe cind in apusul Europei cei niai multi barbari se turisase in imperiul roman, se rugase sa fie primiti in armatele sale si numai cit atunci navalira
sul. Revista stiintifica din Iasi Contimpuranul sub redactia d-luI I. N1dejde (anul 1884

p. 577) combate aceasta derivatiune pe motivul ca a urmat de n in latineste s'ar fi

prefAcut dupl o lege fonetica in romaneste in i, si ca deal Antonina ar fi trebuit sa
dee astazi forma intina, Untina, iar nici data Antina. Ce se face insa atunci cu Anton numele proprig derivat farg. Indoiala de la numele latin Antonius? Trebue stint
anume a chiar in cazurile unde se gAsesc regule generale in formele limbistice, aceste
nu se apnea la numele propril, care neavAnd inteles, urmeaza unor regule fonetice
particulare.
(1) Akner and Muller 1. c. No. 17-16: No. 14; Im. Sev. Nu intelegem pe ce motiv d.
Mommsen declara aceasta inscriptie de apocrifa. : C. I. L. 111, p. 12 : cvidetur ficta propter
nomen oppidi'.
(2) Daca Ungurii s'au civilizat pAnA la un punt, aceasta o datoresc amestecului for cu
rase civilisabile : Slavii si Rominii.

www.dacoromanica.ro

294

XENOPOL.

mai cu violenta cind simtira la spatele for suflarea inciumata a Hunilor, in

Dacia ntivalirea avu tot deauna caracterul napustirei unor imense bande de
hoti, care dadeau foe, daramau, pustiau, omorau, pare ca ar fi vrut s stinga
on -ce suflare pe pamint. i aceasta navalire nu tinu ca pentru Europa apusana vr'o doue sute de ani, ci aproape o mie, in cit, lucru ingrozitor de gindit, peste trez-zeci
generalii de oamena nu mai putura haladui in liniste

de reul barbarilor, care pareau ea curg din un izvor ce nu vroia O. mai

sece. Hunii, Avarii, Bulgarii, Ungurii, Pacinatii, Cumanii, Tatarii, afara
de alte oarde mai mici, a caror nume s'a confundat cu aceste lalte, eata
pomelnicul eel bogat si inflorit al neamurilor mongolice. i i fie care din
aceste navaliri nu elta de cit reproducerea celei de mai inainte, Mita nu-

mai cit ca in locul celor satui veniau altii tot mai flaminzi. Nu ne a
mamas descrieri contimpurane de cit asupra celei de pe urma din aceste

navaliri, acea a Tatarilor ; dar dad. unde-va se pOte aplica zicerea latina cab
uno disce mines, apoi fare indoiala ca aice. Portretul Tatarilor lasat de Arhidiaconul Thomas si care samana de minune cu acel al Hunilor facut cu atita maestrie de Marcellinus, pOte sa slujasca drept tip pentru toate rasele
mongolice care au venit asupra Daciei i descrierea scenelor de cruzime infioratoare pe care ei le facura in Dacia, drept icoana credincioasa a tuturor
celor-lalte navaliri mongole.
Infatosarea Tatarilor e ingrozitoare, cu madularele scurte si trunchiurile
mari, fata late i pielea alba (?); obrajii lipsiti de peri si narile adinci, ochii
mici i indepartati unul de altul, despre(uesc hrana cu pine, se nutrese din
carnuri atit proaspete cit si putrede, ear drept boutura amesteca lapte inchegat en singe de cal. (1). Cit despre izbinzile pe care acest cumplit neam de
oameni be indeplini in Dacia, eata in ce colori sunt ele descrise de marturi
oculari ai evenirnentului si care une on sunt atit de vii in cit lasa a patrunde
chiar frumuseti de stil prin barbara latinitate a veacului de mijloc :
.Cadeau oamenii goniti de Tatari in dreapta si in stinga ca frunzele la vintul de iarna cadavrele nenorocitilor acopereau drumurile, curgea singele
in siroae groase ca niste riuri i minjiau pamintul nefericitei patrii (2). Atita
era de deasa aruncarea sagetilor in cit mai ca acopereau cu umbra pe acei
ce luptau, si sagetile ca lacustele sau ornidele lipite unele de allele sburau
prin vdzduh (3). .Era o priveliste ingroziloare de a vedea in timpul nop(ei
o catime alit de mare de cadavre omenesti, care zaceau imprastiete ca lemnele sau ca pietrele ; dar aceasta grozavie devine o scapare pentru zilele de
mai apoi. Mai multi oameni neindrasnind sa fuga in timpul zilei, se tavaliau
in singele celor morti i ascuzindu-se intre cadavre, gaseau ast-fel cei vii
linga cei morti scapare aparare (4). -Pe cimpii i pe drumuri zaceau corpurile mullor morti, unele cu capetele taete, allele sfasiete in bucati, multe
din ele arse in casele sau bisericele unde cautase addpostire. Aceasta nenorocire, aceasta pedeapsa i grozavie Linea tale de doue zile .i tot pamintul
era coperit cu singe. *i zaceau corpurile pe fata parnintului ca turmele la pascut sau precurn stau respandile in cariere farama.turile de piatra (5), si asa
mai departe, file intregi pline de aceste tablouri unul mai inflorator de eft
(1) Archidiaconus Thomas, Historia pontificorum Salonitarum c. XXXVIII in Schivandtrier, Scriptores, vol. III. Comp. Arran. Marcell. XXXI. 2.
(2) Arch. Thomas, c. XXXVII.
(3) Rogerius, Miserabile Carmen, c. XXVIII in Schwaidtner, vol. I.
(4) Arch. Thomas, c. XXXVII.
(5) Rogerius, c. XXX.

www.dacoromanica.ro

TEORIA LIM ROSLER

295

celalt, *i care departe de a exagera spaimintAtoarea realitate erau in neputinta

a o reproduce.
0 asemene navalire cazind asupra poporatiunei daco-romane, deprinsa eu
lini*tea i apararea de care se hucura sub oblAduirea romans, trebui sA itnpingh pe oameni la fugA, gi anume, cum am aratat'o in mai multe renduri, pe
cei bogat,i acarA din provincie. pe cei saraci in locurile tari, de care tocmai
Dacia era aja de bogata. Nicaire in apusul Europei nu se vede ca poporatia
sa fi fugit inaintea nAvAlirei. Din protivA mostile ci mole Romani lor se umpleau pre zi ce merge tot mai mult cu poporatie germana. In Dacia totul fu
daramat, pustiit ; nu Mame piatra peste piatra din frumoasele orate ale
Daciei si poporat,ia lor umplu lumea sau muntii.
In ni*te asemine eonditiuni de viata create daco-romanilor, ar fi fost o adev6ratA minune ca sA fi rilmas in Dacia o terminologie geografica care sA fi
pastrat pAna astacp numele vechilor ora*e. Aeeste fury prefacute in cenu*a gi
nu se mai ridicara ; cAei Rominii nu se puteau cobori ca popor din muntii
uncle i. i adaposleau existenta, de vreme ce barbarii roiau necontenit la pOlele
lor. Paralel cu aceasia peire a ora*elor romane, mai gasim disparuta inca Si
o altA parte, poale mai insemnata chiar a vietei lor, care ar fi trehuit sA loveascA tot alit de tare pe acei ce se miara de disparit,iunea numelor de orate,
dar pe care, cu Wale aceste, n'au hagat'o de loc in sama. Aceasta este viata
de stat romans.
Daco-Romanii erau organizati in Dacia in provincie romans precum erau
organizati buns -oars locuitorii in Spania .i Gana. Pe rind in aceste leri traditiunea st al ului roman, numele dregalorilor, limba oficiala si alte elemente ale
vietei organisale ramin neatinse (1), ele dispar din Dacia panel la cea de pe
urmu, ralaqita. Nu exists la poporul romin nici un singur a*ezAmint politic
care ar fi fost mo*tenit de la romani ; totul este la ei nou, totul imbraca forma
slavona sub a cAria inriurire s'a inehegat eara*i in Dacia viata de stat.

Fiind ca aceasta imprejurare are insemnatatea cea mai mare pentru intrebarea pe care o tratitm, vom cauta sA dovedim prin cite -va o cuvinte :
LAsAnd la o parte notiunile de slat ce se Linea de centrul imperiului roman,
(1) D1 Faster de Coulanyes, Histoire des institutions de l'ancienne France, I, p. 481,
La famine merovingienne, devenue maitresse de la Gaule, ne songea pas b.
detruire les institutions politiqucs qu'elle y trouva etablies. Elle pretendit au contraire,
gouverner a la manie,re r imaine et continuer l'empire. Si nous voulons nous faire une
idee exacte de ces princes. it faut nous representer des hommes qui parlent le latin,
spune :

qui s'habillent a la romaine, qui s'amusent a ecrire en latin, qui se plaisent surtout
a sieger sur leur preloire 3 la facon des empereurs et h y dicier des arras : En conservant le titre de rois des Francs ils y ajoutent volontiers les titres tout romains
de prince, de patrice et d'homme illustre. ils prennent les insignes imperieux, la couronne d'or, le Leone d'or, le sceptre, la chlamide et la tunique de pourpre. Its ont une
cour qu'ils appellent mime les empereurs le palais sarre. On leur voit une suite de
dignitaires et de courtisans yui s'appellent cointes, domestiques, chanceliers, referendaires, eameriers. Tons ces noms sont romains; toutes ces (lignites sont passees du
palais des empereurs dans le palais des rois francs , p. 493: (Les rois merovingiens,

maltres d'un tel pours oir n'eurent pas h. chercher des moyens nouveaux pour gouverner
les hommes; ils userent de ceux dont 1' empire romain s'etait servi. Les empereurs avaient organise une administration centrale et une administration provinciale; les rois
francs garderent Tune et I'autre p. 502: Le seul impOt romain qui ait disparu est
le chrisargyre. Le principal impot direct &alt. comme du temps de l'empire, la contribution fonciere. Non seulement elle continua d'etre percue comme au temps des

empereurs ; mais encore elle flit d'apeC les niemes registres de repartition qui avaient
ete rediges par les fonctionnaires imporieux etc. Pretutindenea continuitatea cea mai
deplinh intre viata rornana i acea a statelor harbare. La Romini din contra, o intrerupere completa.

www.dacoromanica.ro

296

XENOPOL.

din care
precum acele de senat, senator, patriciu, censor. consul, imparat,
nurnai aceasta din urrnA s a pAstrat in Ponstiinta poporului, insA in haina miticA a basmulul,
sA trEcem la analisa elementelor politice provinciale si
anume la acele ce se constata a fi existat in provincia Dacia, pentru a vedea
rAmas-au vre una din ele inca in memoria poporului romin ?
Caput suprem al provinciei Dacia a lost in tot timpul stApinirei romane
legatus Augusti(1), i s'a gasit in inscriptiuni numele a 38 de acesti inalti o-

carmuitori, ast-fel ca numele si ideia de legatus trebuia A. fie intiparita in

mintea fie caruia Daco-Roman. Tot alit de insemnati erau si procuratores Au-

gusti, insarcinati cu stringerea contributiilor; care erau cite unul pentru fie
care din cele trei Dacii : Apulensis, Porolissensis si Malvensis. Inscriptiunile
ne au pAstrat numele a 15 procuratori, din care 8 in Porolisum si 6 in A pulum.
Acesti procuratores Augusti aveau si ei sub dinsii mai multi alti procuratori

mai midi, insarcinati cu stringerea unor (IAN speciale, precum : procurator

vigesimae hereditatum (1135) (2), procurator a caducis, averile far& stapini,
mostenirile vacante (1622), procurator vigesimae libertatum, darea pe sclavii
liberati (1135), procurator aurariarum, acel ce stringea venitul minelor de
our (1312,1313) si altii inca a caror caracter e mai greu de precisat. Acesti
agenti fiscali, perceptori de dAri, find necontenit in atingere eu publicul, trebuia ca numele pe cit si fiinta for sa fie toarte cunoscute poporatiei din Dacia.
Ambele aceste dregatorii alit de populare si de cunoscute an peril din amintirea poporului romin. Dar dada dregAtoriile generale ale provinciei au
dispArut, ramas-au eel putin acele municipale, acele dregatorii mai apropiate
de popor prin indeletnicirile ]or? Niel atita.
Centrul administrativ al municipiului sau coloniei romane era in orasele
Daciei ca si in acele ale intregului itnperiu ordo decurionum sau senatul municipal compus din un nurnAr de dccuriones, cum am zice astAzi consiliul comunal al orasului. Acest consiliu, care delibera si hotAria asupra afacerilor
comune alegea din sinul seu patru barbali in municipii si doi in colonii, quattuorviri i duumviri din care unul primus era un soiu de primar, ear ceilalti
un fel de ajutoare, ce conducean ocArmuirea zilnica a daraverilor comunale.
Atit decurionii cit si dtminvirii sau quattuorvirii stint potneniti in inscriptiuni
de nenumArate ori, in cit se vede ca numele for era dintre acele care veneau
mai des pe buzele Daco-Romanitor. Tot asa de populari erau insa si drfensores sau patroni alit al oraselor cit si at colegiilor, nice prolegiuilori si apAratori influenti ai intereselor acestora, care se intAlnesc iarasi la fie ce pas
in monumentele epigrafice. Se mai gAsesc in sfirsit in Dacia si al ti magistrati
alit comunali cit si provinciali precum : euratores viarum inspectori ai cailor
publice, quaestores (casieri), practores urbani si percgrini, tribuni, triumviri
aeri argenti /land feriundo (1459), triumviri capita /es (1455), acdiles, magistri cannabensium, praefecti collegiorum, pagi (Aquensis), si altii multi a caror nume an disphrut pAna la eel de pe urma din mintea si limba poporului
romin.

Mai extra - ordinary poate parea imprejurarea ca sl cuvintele privitOre la

orinduiala armatei a disparut din graiul rominilor. Armata romana se compunea din legiuni, ale si cohoe. Numai acest de pe urrna termin au ajuns
pAna la not sub forma de curte, inse nu in intelesul de corp de armata ci nu(1) Legatus Augusti pro praetore trium Daciarum, era titlul seu deplin. Vezi asupra
sirului si numelui for Goos, UntersuchungPn Ober die Innerverhaeltnisse des traianischen

Dakiens in Arhiv 1874. p. 139 s. u.

(2) Numerile sunt acele ale inscriptiunilor din C. I. L. III, pars. I.

www.dacoromanica.ro

TEORIA Mil ROSLER

297

mai cit in un altul pe care'l avea si la Romani, acel de ogradA ( taro, de re

rustica). Militarii activi purtau numele de nzilites gregarii ; cei esiti din slujba
acel de veterani, cuvent care in limba latinA avea intelesul special de soldat
liberat din armatrt dupe implinirea slujbel. Aceasta fiind de 25 de ani, intelegem ca mai toti cei ce esiau din armata erau inaintati in vrista. Acest cuvent s'a gi pastrat la Romini in acel de batrin, care insamna ins numai cit
mare de ani, fern nici o amintire a slujbei militare. S'au pastrat acest cuvint
si intr'un alt inteles anume la mosiile razdsesti pentru a insemna un cimp de
pamint neimpartit la care au dreptul mai multi simpartasi. Asa se zice ca
cutare razes fac parte dintr'un batrin. Aice s'a pAstrat amintirea asignattunei
de pamint ce se dadea veteranului la esirea sa din armatd, lucru ce s'intimpia si in Dacia de mai multe ori, precum ne o dovedesc mai multe diplome
militare date veteranilor din Dacia dupA esirea lor din slujbA (1). Numai atita
insa ne a Minas din complexul notiunei de veteran, din care tocmai intelesul
seu fundamental, elemental militar, a dist:drat cu total.
Pe linga capul armatei, care era de obiceiu legatul lui August, mai erau
ca ofiteri inferiori : praefeeti, tribuni, centuriones, optiones. Apoi deosebite
grade mai mici, precum: decuriones, frunzentarii, duplarii, cornicularii, tesserarii, beneficiarii, vexilarii etc. care toti acestia au dist:drat pane la unul din
memoria poporului romin. Tot asa au dist:drat si numele darilor romane, precum vigesima, tributum, portorium.
Ce s'au Meat cu toate aceste notiuni pe care fie-care Daco-Roman trebuia

sa le aibd in mintea sa, care trebuia sa se afle in fie care moment in gura
poporului din Dacia ? Alt respuns nu poate fi dat la aceastd intrebare de cit
ca perzindu-se notiunile la care se referiau cuvintele aceste, cu timpul au
trebuit sa dispara si ele. SA tAese raddcina lor care le tinea vii in constiinta
poporului, gi trebuia deci sa se usuce i sa se deslipeasca ca frunzele de pe
un trunchiu mort.
NOvalirea barbarilor asupra Daciei avuse deci de elect de a stinge cu total viata de slat roman, de a starpi ori ce soiu de asezaminte organizAtoare
si de a arunca pe poporul daco-roman eardsi in starea primitive in care se
fac injghebOrile socieldtilor. Daco-Romanii se dusera in munti. Acolo redusi

iarasi in cea mai mare parte la starea de pAstori, ei recazura din inalta si
complicata organisat,iune de scat romana in viata patriarchala, in care uitarrt,
impreuna cu toate notiunile ce se referau la viata organizatd, si cuvintele ce

le insemnau. Aceasta disparitiune alit de compleid a ideilor privitoare la

viata statului este cea mai vie dovadd ca Rominii an trait in munti un lung
restimp din viforoasa perioadd a navalirii, eft deci ei pdrasise orasele din
campii, ca aceste s'au dararnat si n'au fost reedificate si ca impreunA cu monumentele se ingropara sub ruine si numirile lor, pe care astazi trebue sa be
desmormentam precum facem si en ddramaturile lor.
A. D. Xeuopol.
(Va urma).
(1) .Akner and Miller, Rom. Inschr. in Dakien, 865: gImperator Caesar divi Nervae filius equitibus et peditibus qui militaverunt in ails duabus et cohortibus decem quae appellantur I civium Romanorum, et I Augusta Ituraeorum. etc. et sunt in Dacia sub Decio
Terentio Scauriano quinis et vicenis pluribusve stipendiis enteritis, dimissis honesta mis-

sione, quorum nomina suhscripta sunt, ipsis liberis posterisque eorum civitatem dedit et
connubium cum uxoribus, quas tune habuissent cum est civitas eis data, aut ai qui caelibes essent, cum its quas postea duxissent dumtaxat singuli singulis z Idem, 50 : (Titus
Aelius Hadrianus Antoninus Augustus Pius equitibus et peditibus qui militaverunt in
ails III quae appellantur etc. et cohortibus X etc.et Runt in Dacia sub Statio Prisco,

www.dacoromanica.ro

298

I. C. GEORGIAN.

INCERCARE ASUPRA METODEI IN ISTORIE

S'ar putea lesne insela cine-va, cautand in incercarea ce urmeza , in

resultat, o conclusiune corespunzetere titlului el. S'ar parea, ca a face
in studia asupra metodei in istorie, n'ar fi decal a cauta, in ce mod mijlOcele de investigatiune si generalisare ale mintei, se aplica asupra fenomenelor istorice pentru a isbuti la extragerea principiilor ascunse ce le guverna.
Dar o asemene incercare ar fi inutile sea cel putin premature.
In orT-ce alte ramura stiintifica , ast-fel ar trebui sa proceda, acel ce
s'ar tntreba, cu ce metoda va explora domeniul de fenomene ce constituesc
obiectul unel sciinti. Pentru a intrebuinta o comparatie plastica, sa ne inchipuim ca oblectul uneT sciinti Ore-care este un vast camp incult, pe care

ratiunea, cu instrumenlele de cercetare ce-i sunt proprie, it explore* it

cultiva, pentru a recolta principib si legi. Teta afacerea se va margini la in-

demanarea si persis'enta ce se va pune in cercelarile de facut asupra oblectului necunoscut , asupra fenomenelor neintelese orb ascunse. Cu alte
cuvinte, in o stiinta positive, minlea 'ST -are inainte-T precis si exact determinat necunosculul; ea-1 ataca cu puterile de care dispune, si resultatul urrnarit
explicarea fenomenelor, descoperirea principiilor
orb cat de grea ar
fl, de orb -ce piedece ar fi incunjurat, nu e imposibil; curend sati tailia va fi
atins. Greutatile sunt cu totul de ally nature in cercetarile istorice. Aici e de
prisos sa ne intrebam, carea pole fi cea maT bung si mai utila metoda de studiu ; respunsul este imposibil ; ci asta din causa ca o alta cestiune de carea el

depinde este Inca neresolvila, si e indoiala dad. ea va fi vr'o data resolvita

intr'un mod precis si sigur.
Dintre tote ocupaciunile intelecluale, care n'au in vedere o aplicatiune
practice si o utilitale nemijlocila, Istoria a fost de preferinla cultivate in toll
timpil, si maT ales in ceT de fate. Este aprepe tamitor cand ne gandim la nemesurata aclivilale desfasurata asta-qi in studiul Istorieb. De $i o afirmapne
categorica pete parea prea cutezatere, trebue sa marturisim ca in studiile
istorice, lumina nu resare in proportiune cu silintele cell daa cercetatorii;
imT vine a dice din contra, ca cu cat ele stint mai marl, cu atat intunerecul
devine mai adinc.

www.dacoromanica.ro

iNCERCARE ASUPRA METODEI YN ISTORIE.

299

Daca, vom intreba orT-ce lucrare de Istorie, catra ce atinteste, ce-sT propune a resolvi si a atinge, ce s'a realisat One acum, si ce remane a se mai
lucra Inca, nu vom gasi nicairi un respuns precis si satisfacetor. Pr opunall
tine -va a afla firul conducetor in acest labirint, a urmari un scop bine determinat, a se instrui intr'un mod sistematic asupra cestiunilor istorice este tot
ate" ca si cum ar urmari o umbra, un vis.
In nesfarsita multime a lucrarilor istorice din timpil de asta-41f nimic nu ne
indica o directie si un scop. Campul cercetarilor istorice este deschis tuturor;
on -tine
pOte satisface mandria de a lucra in Istorie ; dar la fie-ce mo-

ment si in ori-ce sens, se pete reincepe de la capet o lucrare ce ar fi avut

pretentiunea de all (lice eel din urma cuvent. Ceea ce lert 'Area asec)at
pe base puternice, mane este spulberat la cea mai mica adiere : lucrul reincepe din nos, adeverata panza. a Penelopel, destinata a fi in tot-de -una
facuta si desfacuta; in cat serios vorbind, putem afirma ca nu exists in Istorie un singur principia, care sa nu fie supus indoielei, daca chlar, s'ar putea
(lice ca exista vre-un principia Ore-care. Un om constiincios nu-si pete afirma
sie Ins' -ti, ca a reusit s puns mama pe un principid stabil, cat de restrins,
dar cu un caracter adeverat stiintific : subsumand in el o categorie de fenomene, servindu-le de chele, si ajutand minter a le intelege si explica. i sa
nu ultam, inca o data, ca lucrarile de Istorie abunda in tote sensurile, spalmantand imaginatia prin numerul si intinderea lor. Domeniul cercetarilor
istorice este un noian. Cine stie, daca n'ar trebui sa ne lasam in voea curentulul, si sa renuntam pentru tot-de -una la incercarea de a vedea ceva mai
limpede.

Pentru a ne explica asta neorandulala-fara nume , trebue sa mum:Item ,

ca daca cercetarile istorice pretind a avea un caracter stiintific, ele sunt lipsite de eel mai esential element, care ar trebui sa justifice acesta tendinta :
obiectul for este atat de nedeterminat, vag si variabil, in cat putem dice, ca
daca ele as un object, el nu e cunoscut de nimene. Acelas fenomen, pete fi
privit din nenumerate puncte de vedere : dat ultarii, sail ridicat la o proportie si insemnatate fara comparatiune : ceea ce unul studiaza cu ardere ca
punct de sprijin, altul neingrijeste si inlatura ca ceva netrebnic.
Acum putem completa, ceea ce lieeam la inceput : intru eat limp nu ne
vom da sema exact de obiectul asupra caruia se vor indrepta cercetarile istorice, e inutil sa ne intrebam care pOte fi metoda cea mai practica pentru a
obtine resultate sigure din cercetarile nOstre.
Ast-fel, suntem adusi a ne intreba : daca Istoria cuprinde in adever o categoric de fenomene reale, carea ar putca forma obiectul unor cercelarl stiinpee. Cu alte cuvinte, putem Ore sa ne qicem in Istorie ca in alte ramurl ale
stiintelor positive : cttA exact problemele necunuscute ce avem a resolva ,
eta vein] ce trebue sa indepartam de pe ochil nostri.,
numal cand aceste
intrebari ar fi deslegate intr'un mod afirmativ, va fi natural sa cautam a res-

www.dacoromanica.ro

300

I. C. GEORGIAN.

punde intrebarel puse in fruntea acestei incercari : <Ce metoda trebue sd intrebuintam in studiul Istoriel?,
De alta parte este evident, ca solutiunea acestei din urma intrebari depinde

in mare parte de a celel d'intaid. Se cunOste vestitul adagid : o problema

bine pusd, este pe jumatate deslegath.. and am fi in stare sa precisam intr'un mod neindoelnic, care e intinderea obiectului Istoriel, ce anume este
necunoscutul ce avem a petrunde, nu va fl tocmai gred a vedea, care anume
din procedarile mintil vom avea de aplicat pentru a reusi in cercetarile nestre.

Multi emenT cugetatorT, in toll timpil, all dat atentiune ocupatiunilor istorice ; si nu sunt tocmai isolate incercarile de a da Istoriel o directiune stiin-

tificd. Cel d'intaid lucru ce avem de facul, este sd consultam si sa resumam

resultatele la care s'a ajuns. Vom vedea, ca aceste resultate, departe de a fi
uniforme, presinta o intinsa varietate, une-ori chiar o profunda opunere intre ele. Vom incerca sd ne explicam causele acestel varietati, si sa vedem
In ce sens ne putem folosi de resultatele realisate pea astd-di. Dar inainte
de a face cel d'intaid pas, este esential sa stabilim, cu tine vom avea aface
in schitarea de doctrine ce urmeza.
Pentru a ajunge sa cundstem, ce V-ad is cugetatorii asupra Istoriei, ne

vom adresa ere la toti ace' carT 'al at cps insi-le sad caror altii le-ad dis
istorict? Nu. Etd cum vom face alegerea Intre nenumtiratil istoricl de tote
categoriile din lumea intrega, vom canta a afla numal cugelul acelor earl all
considerat fenomenele istorice, ca nn obiect de studid si meditatiune, tot atilt
de distinct de personalilatea for
dupa cum chimistul priveste fenomenele
chimice
ai anume in acel sens, eh n'ad primit in sfera cercethrilor for de
cat fenomenele produse de vials omenesca colectiva in succesiunea for natural& In timp. Cel care povesteste istoria timpului skid si evenementele la
care a participat el insu-s1 nu pole fi considerat istoric in sensul ce dam acestul cuvent. Asemene lucrari, cele mai adese-ori produs al influentel directe
ce evenimentele all exereilat asupra povestitorulul, in mare parte tes'eturl de
senlimente forte variate, n'au vre-odata nici chiar in intentiunea autorilor
lor, caracterul de studil rationale 5i independente, asupra unui obiect distinct
de personalitatea celul ce studiaza.
Printre eugetatorii, earl all cultivat istoria din punctul de vedere ce ne intereseza, Inca vom fi constrinsi a race o alegere ; cad ar fi o intreprindere
peste mesura de intinsa, aceea nuinal de a Enumera si clasifica intr'un mod
fie cat de succint, conclusiunile tuturor cercetalorilor de Istorie,
De ore -ce, cum am 4is mai sus, intimpinam o mare deosebire in procedarile intrebuintate in studiile istorice, inainte de ori-ce, pentru a realisa Orecare ordine in incercarea ce urmeza, e de cea mai mare necesitate sa cautam
a stabili o clasificare, sa grupam dupa asern6narile si deosebirile ce ne presinta numeresele metode ce s'au aplicat in Istorie.
Va trebui in urma sa ne dam sema, pe cat cu putintti, de necesitatile lo-

www.dacoromanica.ro

INCEROARE ASUPRA METODEI IN ISTORIE.

801

gice ce le-ad dat nastere si de resultatele concrete ce siaa realisat prin intrebuintarea !or, cum si de conclusia ce am putea forma din trecerea in
revistA a deosebitelor sisteme istorice; i fiind-ca termenul se presinta de
sine, s-1 retinem.
Gasim in modul de a studia Istoria sisteme profund deosebite intre ele,
care data nu ne lovesc la intaia vedere, se desemna forte riguros la o mai
de aprOpe inspectiune

ci

eauta a se impune mintii nastre intr'un mod esclusiv.

Pentru a schita intr'un mod indestulator deosebitele sisteme istorice, nu

vom avea nevoe a recurge la autoritatea numerosilor, mai asi zice a nenumeratilor for representanti, va fi de ajuns sa Want conclusiunile celor mai
de capetenie dintre dOnsii. De sine se intelege ea chiar aceste conclusiuni
vor fi considerate in ceea ce ele presinIA mai decisiv qi caracteristic, fara sa
ne intindem asupra arnhuntelor mecanismului for complicat i adese-ori
forte vag

indecis.

Am putea reduce la trd num6rul sistemelor ce ate avut sad at curs in

Istorie; i fiind-ca termenit ne lipsesc, sunt redusi la nevoia de a-i crea, cu
risicul de a-1 alege intr'un mod neindemanatec si neintrunind pate exact tote
conditiunile cerute !mai termin technic bine ales. Suntem insa nevoiti a recurge chiar la asemenea termini, caci in lipsa for am fi expusl la neplacerea
de a intrebuinta lung! perifrase, ceea ce n'ar oteri mai multa inlesnire.
Dee! asezam in trel categoric sistEmele istorice, pe care Is vom numi: metafisic, artistic i positiv.
Intelegem prin sistem metafisic, pe acel care caula a stahili o strinsa legatura intre fenomenele vietil sociale gi problemele de caustt prima gi finalitate
universals. Inteun asa sistem, omenirea este privita ca un efect i manifestatiune directa a principiului-causa universal ; tata activitatea involuntary
a omenirei atinteste catre un scop final bine precis, catre care inainteza nein-

cetat fara chiar a avea constiinta de el, cad acest scop final este adscris omenirii i nu depinde de el, a-1 realisa said a se abate de la. dOnsul. In acest
sistem, vederile i conclusiunile pot diferi absolut ; dar metoda r6mane aceiasi; asezam pe aceiasi linie pe Bossuet, unul din representantii eel mai de
frunte, mai am zice creatorul sistemului,
ei pe deistul Herder : cu tote ca
unul inearn(,za in sine eel mai pur ortodoxism teologic, ci eel-alt face abstractie de or! -ce cult religios. Pentru amendoi, Istoria nu constitue decal
o ratnura a metafisicei, $i omenirea o manifestare a principiului universal.
Vom avea a recurge la autoritatea acestor don't' representanti ai sistemului
metafisic, pentru ea ei aa afirmat intr'un mod mai decisiv Si mai clar tote
conclusiunile sistemului.
Usor se pate vedea, ca. in acest sistem alentiunea eugetatorului nu se pate

preocupa direct de formele variate si amanuntite ce ne presinta viata omenesca ; ea este continua indreplata in spre problemele insolubile ale abisului
metafisic, 'far fenomenele sociale privite din cele mai inalte punete de vedere
ale ratiunei speculative, constituesc o parte integranta din totalitatea vietil

www.dacoromanica.ro

302

1. C. GEORGIAN.

universale, asupra cariT se exercita infructuos de mil de ant, mintea omenesca.

Sistemul artistic tinde a imbra tip viata omenesca dintr'o singurd vedere,
prin ceea ce ea ofera mintit ca un tot armonios plin de miscare si variatiune.
Istoricul artist milt a reinvia sub ochit novtrii trecutul omenesc, facendu-ne
sa participant prin o sfortare a mintit si imaginatiunit nestre in acelasi timp
la scenele de viata manifestata in afard saa intime ale trecutulut. Istoricul
artist nu-st pune nici o intrebare, nu are nict o problemd de resolvit ; el descrie intr'o forma alesa, mila sa destepte interesul cetitorulut Wend sa treed
sub chit set utmitT omenirea dispdrutd, si-1 sileste chiar prin acest via interes ce-I desteptd in inima sa, a fi el insusi partea activa in scenele ce priveste. Istoria artistic& in sine, n'are nici un caracter sciintific, si daca n'ar
fi imprejurarea ca in timpil trecuti, istoria a fost cultivate exclusiv din punetul de vedere artistic, n'am avea a ne ocupa cu ea in acest loc. Dar, eel
mat celebril istorici ai anticitatil grece si romane, as fost exclusiv artisti in
tots puterea euventului ; istoria a fost privity ca un gen literar prin escelenta
si cultivatd ea i poesia i eloquent,a. Ar fi deci a lasa un go] prea intins
chiar in acesta incercare restrinsd, cand s'ar trece cu vederea istoria artistica. Cum insa din acest punct de vedere operele istorice nu pot varia
cleat prin deosebirea de forts a istoricilor artisti, scopul find unit pentru
tots,
va fi cu totul suficient, pentru a ne fixa asupra metodet artistice in
Istorie, a ne adresa la eel mat ilustru representant al acestul sistem in timpil
Lord Macaulay.
din urma
In fine sistemul positiv ne pare singurul a avea tendinte sciintifice in Istorie. Dacd resultatele nu corespund scopulut urmarit, eel putin viata sociala
este privity ca o categorie de fenomene bine distincte de cele-lalte fenomene
ale naturit incunjuratore. Ea apare, ca avend destula unitate si omogeneitate, presentand mintit numerese si variate probleme pentru a caror deslegare, view colectiv4 omenescti va trebui cu de amanunt studiata sub deosebitele sale forme. Se vor cauta elementele et cele mat simple, legdturile ce le
unesc si fenomenele complicate ce resultd din combinarea lor ; intr'un cuvent se va urmari pe cat cu putinta descoperirea legilor necesare, cdror lumea sociald e supusa ca si cea fisica.

Dar chiar in acest mod de a studia Istoria trebue sa constatam o profundii deosebire intre ceea ce am putea numi sistemul sintetic i eel analitic.
Cel d'intaia aspire prin studiul fenomenelor celor mai importante a generalisa adeverurile castigate si a confirma hypothesele ast-fel obtinute prin

observarea posterierd a fenomenelor de o irnportanta secundara. Vico, a

pus basele sistemului in Sciinta noun =. Pe aceeasi tale, dar intr'un mod unilateral, Montesquieu a urmarit descoperirea principiilor cdror sunt supuse
asezamintele.politice si sociale ale deosebitelor popOre. Iar in secolul de fatti
Buckle, profitand de inceputurile predecesorilor set, a dat sistemului o forma
mar completg si mat rotunjita.

www.dacoromanica.ro

iNCERCARE ASUPRA ISIETODEI iN 'STORM.

303

Asta-zi sistemul sintetic este paresit aprepe cu desaversire si inlocuit cu

sistemul ce numim analitic sae cum in genere se convine a se numi, Cu Istoria eruditet.
Istoria erudita cultivate in timpii de fate pe o scare forte intinse, indeperteza,
eel putin pentru moment.
absolut ori-ce tendinti de generalisare.
Declare zadarnica in slarea actuale a studiilor istorice, ori ce incercare de
a realisa sintesa fenomenelor sociale. Teta intinsa activitate a eruditiunif actuale se margineste in a restabili exactitatea cat mai apropiala de adever a
fenomenelor trecutulul cu ajutorul monumentelor, care cele mai adese-ori nu
lipsesc ; in speranta, ce cand-va, adeveruI real, restabilit, pus la lumina in
tote directiunile se vor putea coordina resultatele dobandite, si se va construi
edificiul unei istorii positive si in adever sciintifice.
Eruditia actuala n 'are un program ; ea lucreze J+pre a reface sad aseza insasi fundamentele Istoriel. Ea renege absolut resultatele ce ar fi putut obtine
pane acorn Istoria sintetica, considerandu-le ca creatiuni a priori, si lipsite
de ori-ce fundament in realitatea fenomenelor.
Pentru a cuneste deei metoda eruditiunii de asta-zi, nu vom avea nevoie
se recurgem Ia autoritatea vre-unui cap de scale istorice. Ea consista inteo
nesfirsita serie de investigatiuni obscure, locale, adese-ori forte isolate ; e de

ajuns a privi intinsa activitate a Istoriei erudite de asta-zi pentru a ne da

seine de resultatele ce ea a obtinut i de ceea ce se Vote spera de aci inainte.
0 data recunoscute aceste sisteme atat de diferite prin tendintele lor, ne
remane a aterne in modul eel mai succint si mai precis pe cat cu putinta
fundamentele doctrinelor lor; peniru a ne intreba in urine ca conclusie fi-

nale, intru cat e de asteptat, ca pe o cale sad alta se ne putem da sema de

viata omenesca coleetiva si de fenomenele ce ea ne presinta in suc cesiunea
lor in timp, si in deosebitele regiuni unde o intalnim.
Inainte insa de a int reprinde aste reviste, carea in mare parte nu pate perea

de cat forte arida, nu ne putem opri de a constata chiar de la inceput, ce existenta celor trei sisteme istorice, isi gasete explicarea in insasi natura si
necesitatile spiritulul nmenesc influentat prin un fenomen said prin o serie de
fenomene din afara. Acelas obiect ne pate irnpresiona said ca facend parte
integranta din universalitatea realitetii, sae ca un ce individual si independent
de cele-l-alte fenomene. Privit sub inteiul punet de vedere, obiectul ce ne
preocupa, va cunst.itui unul din elementele ce proved. in spiritul nostru problemele de causalitate, substanta, finalitate, tote probleme de domeniul metafisicei. Privit ca un ce individual si distinct, dupe modul diferit cum va
influenta personalitatea nOsIra, acelas obiect pate servi de model unei opere
artistice said de materie unul studio stiintific. Resultatele in cele trel casurT
vor fi forte diferite, dar nu se esclud unul pe altul. Catnpul instelat, suspendat d'asupra capetelor nestre, va provoca in metafisic ideile de causalitate, infinit, eternitate; va inspira pe poet sae va oferi un obiect de studid
astronomulu!. Se nu ne miram deci, dace fenomenele sociale privite In

www.dacoromanica.ro

A04

I. C. GEORGIAN.

succesiunea for chronologies, pot da nastere unei istoril metafisice, alteia artistice si unor incercari
I.

Sistemul metafisic represinta intaia fast a desvoltarei cercetarilor istorice. El nu este de natura a ne ocupa mult in schita ce ne propunem. Activitatea omenesca privitA de la o distanta atat de enorma cat eternitatea timpurilor, perde intr'un mod considerabil din aspectul variat ce ea ni-ar oferi
cand am privi-o mai de aprOpe, si este inclestata sub sigiliul nepatruns al
cator-va probleme insolubile.

Lul Bossuet revine onarea de a fi deschis ratiunii calea in Istorie, care

pent la el nu era deschisa de cat imaginatiunel. Daca tinem soma un moment de adanca sa convingere religiose, mareta sa lucrare ne va apare altfel de cat produsul unul fanatism religios neinfrenat. Nu era o incercare
comuna aceea ce facca Bossuet in seculul al 17-lea, and 1sT asecla in trasurl marl programul unel Istorii Universale :
cIntentiunea mea principals, (lice el, este sa ve pun inainte successiunea
religiund fji a marilor imperil in decursul timpurilor. Dupe ce voia fi expus
de-o-data dupe sirul anilor faptele privitare la aceste &me lucruri, voia face

in parte reflectiunile necesare asupra acelor ce ne probeza durata perpetug a religiunei, si apol asupra acelor care ne descoper schimbarile mart ce
se petrec in imperil. In urma yeti ceti cu profit ori-care parte a istoriel ; nu
va fl un singur fapt ale carui urmari sa nu le vedeti. Veti admira inlAntuirea
planurilor lui Dumneqea in afacerile religiose, si incatenarea afacerilor omenestI., (Discours sur l'histoire universelle. Paris 1802, pag. 10).
Opera lul Bossuet este prea cunoscuta pentru ca sA avem nevoe a intra
in amanunte asupra intocmirii el. Ea pate parea prea naive pentru timpil
nostri, dar data reusim a o desvali de vestmintele simbolice s1 dogmatice ce
o acoper, unor ne convingem n Email sistemului este mull mat solid, decat
daca am presupune autorulul sea, o simpla invapaere de fanatic.
Flat sa atingem psrt1, earl ne atrag prin profunditatea vederil si taria rationamentului,
intre care, in intaia linie am putea cita irnpunatorul tabloid
al causelor ridicarii si cadent statului roman,daca ne dam sema de fundameniele insasi ale sistemulut, si dacd am voi a schimba unit termini pate prea
Invechiti, ne vom convinge ca discursul lnT Bossuet nu este o simpla lucrare
de teologie. Acea aurora divine, care sub forma religiunei strebate seculi!, si
care e centrul in jurul caruia graviteza URA existenta omenesca si singura ratiune ce esplica tote fenomenele politice si sociale ce se succed in decursul
tirnpurilor ; decretele Providentil mentinend perpetua flacara de viata in omenire si servindu-se de acesta, pentru a o face sa triumfe in mijlocul vietii
materiale si a ingrozitarelor cataclisme ce ulmesc imaginatia : eta principi!,
care sub o forma mai modernisata, ar putea satisface exigintele unul idealist

www.dacoromanica.ro

305

tNCERCARE ASUPRA METODEI tN ISTORIF.

care nu sl-ar propune drept scop nici sa legitimeze pretentiunile unel secte,
cand ar imbratisa dintr'o singura,
nici sa servesca interesele unei caste,
privire, viata omenesca In tOta intregimea ei.
i In fata unei asemenea privelisti fare marginl, nu suntem 6re ademeniti
a da absolut ultaril tOte problemele de o ordine secundara ce ne-ar agita
mintea, cand un cugetator ne presents conclusiuni cam de felul acesta : RCand
vedeti trecend inaintea ochilor vostri intr'un moment, nu regil si imparatil
dar acele marl imperil inaintea caror ad tremurat tot universul ; cand vedetl
trecend succesiv cele doue imperil Asiriene, Medii, Persil, Grecii si Romanii
*end unit dupe altii : acesta daramare spaimantatOre ye face sa simtitt ca
nimic nu e puternic intre Otneni si ca nestatornicia si agitatia este partea
lucrurilor omenesti., (ibid. p. 406).
Dar mai presus de acesta miscare variatd si nestabila doming. principiul etern si nestramutat, de care totul depinde, si ale chill. decrete indica calea
urmarita de omenire. (Amintiti-ye ca asta lunge incatenare de cause particulare, care fac si desfac imperiile, depinde de ordinile secrete ale divinei
Providente. D-ded tine din inaltimea cerului franele tuturor regatelor ; el
are tOte inimele in mana sa : acum el infraneza pasiunele, acum le lase. in voe,
si prin ele masca intrega omenire. De voeste a face cuceritori el trimite grOza
inaintea lor, si be inspire for si soldatilor for o cutezanta neinvinse. De voeste
a face legislatori, be trimite spiritul sea de intelepciune si prevedere, pentru
ca se. indeparteze relele ce ameninta statele si se. aseze temeliile pacii publice
El cunOste intelepciunea omenesca tot-d'a-una merginita ; el o lumineze. 3i-'I
intinde privirile, si apol o lase in voia nestiintei sale ; o orbeste, o daramd
prin ea insasi ; ea se invelue, se rataceste in propriile sale subtilitati, sl precautiunile sale ii sunt o curse. In acest chip D-ded execute spaimantAtOrea sa
judecata dupe regulile nestramutate ale dreptatii sale. El prepare efecte in
causele cele mai indepartate, sl da marl loviturl, ale caror resunet se simte
atat de departe. Cand el vrea sa dea cea din urma loviture, si sa restOrne
imperiile, totul este slab si neregulat in hotaririle lor..
cAst-fel D-dea guverne tOte popOrele. Sa nu mai vorbim de intemplare nici
de sOrta, sad se. vorbim de ele ca de niste scuse ale ne.stiintei nOstre. Ceia ce
este intemplare pentru planurile nOstre nesigure, este o decisiune preconcertall intr'un plan mai inalt, in acel plan care inbratisaza de odata tOte causele si tOte efectele. Ast-fel totul contribue catre acelas scop, si nor vedem
intemplarea sad neregula intr'o situatie particulard mune pentru di nu intelegem totalitatea..
(Eata pentru ce, acet carii guvernit se simt supusi unel forte mai presus
de densii; el fac sad mai mull sad mai putin de cat isi propun, si holararile
for ad produs tot-d'a-una efecte neprevequte. Ei ilia nu sunt stapani al ordiner puse in afaceri de secolit trecuti, si nu numat ca nu pot dicta viitoruluT,
dar nici nu 'I pot prevedea eel putin. Numal Acel, care tine totul in mana
Rev. p. let., Arch. 0 P11., An. II. Vol. i.

20

www.dacoromanica.ro

AM

I. C. GEORGIAN.

sa, tithe numele a ceia ce a fost, a ceia ce Inca nu este, dicteza tuturor timpurilor si In Miura tote plandrile..
cIntr'un cuvent nu este putere omenasca care fars voia eT sa nu servesca

alte planurt de cat ale sale. D-qed singur stie sa supuie totul vointei sale.
Eats pentru ce totul ne surprinde daca privim numat eausele particulare, qi
totu1 totul Inaintaza intr'o ordine regulata., (ibid. p. 517-520).
Sistemul luT Bossuet nu atrage maT putin prin maretia conceptiuneT sale,
pre cat prin nestramutarea convingerel sale ; el nu e pe atat productul uric!
discutiuni in care Indoiala ar avea locul ce-i se cuvine, pe cat expresiunea
puternica a unor fundarnente dogmatice , pe care le admitem said le respin-

gem fara a le putea discula. Nu ne-am pule intinde maT mull asupra par(nor de o importanta maT mica; ne multumim a fi pus in evidenta conclusiunite de capetenie ale sisternulul. Dar ar fi fost de nelertat a trece cu vederea una din cele maT surpringetOre productiuni in istoria metafisica. Sa
nu uitam ca in conditiunile vietil intelectuale de asta-zi, fats cu directiunea
positivists ce domina, e imposibil ca punctul malt de vedere al lu! Bossuet sa
maT fie conservat in studiul Istoriel.
In mijlocul agitatiunei intelectuale a secolului trecut, sistemul metafisic in

Istorie este representat de Herder, unul din eel maT nobili cugetatori ce ad
onorat cand-va omenirea. In opera sa asupra Filosofiel Istoriei (Idees sur
la philosophic de l'histoire de l'humanite, traduction par Edgar Quinet, Paris
1827-28), el atinge cele maT inalte probleme caror da naVere legatura dintre
viata omenirel tili aceea a universulul. Resultatele catre care aspira. Herder
sunt acele afirmate de Bossuet cu atata energie. Dar deosebirile intre operele for sunt tot atat de enorme ca .i intre viata intelectuale a celor dotal se-

cull ce le-at dat navere.. Pe cat Bossuet este de categoric .i absolut sigur in afirmarile ce pleca din convingerea, ii numal din convingerea sa,
tot atat de sovaitor apare sistemul lul Herder, care nu se maT pOte sprijini
pe dogmatismul de mull timp disparut al secululu! al 17-1e, ci incerca a se
rezima pe aspiratiunile idealiste ale ratiunii i inimil omenetT.
Herder nu afirma intr'un mod apriori ca Bossuet, ci cliscuta, Si o data intrat pe asta cale, lesne apare imposibilitatea de a obtine resultate sigure,
inlr'o sfera de probleme ce prin imensitatea for strivese fortele marginite ale
ratiunii. El tine sama de Win sele descoperiri realisate in deosebitele ramuri
ale tiintelor naturale si cosmogonice, 0 da o ideie esacta de positiunea relativ inapreciabila a Omeniri! In Univers. Sub raportul problemelor sociale
recunOste influenta ce circumstantele naturale exercita asupra vietii ornene0T, .i formele variate ce viata socials capata sub impresiunea for (op. cit.
c. IX, c. 1).
Dar ceia-ce atrage maT mutt in lucrarea sa, este idealismul sad plin de entusiasm si poesia ce planeza asupra realitatii concrete. Armonia Universals
'1 transpOrta *I-I inspire imnurl de admiratiune pentru Autorul UniverWill; si dace In omenire apar din cand in cand fapte monstruOse $i contrare

www.dacoromanica.ro

INCERCARE ASUPRA METODEI IN ISTORIE.

307

naturii, ele nu sunt de cat accidente, si nu o pot impiedica in mersul sea

progresiv, catre tinta sa finals perfectiunea. Omul represinta pe pamOnt
centrul creatiunii si resume in sine tot ce ea coprinde mai nobil s mai inalt
(c. H, 4) : superioritatea sa consists in puritatea instinctelor si sentimentelor
sale, fats cu ale celor-alte fiinte, dar mai ales in organisatia superiOra cu
care natura l'a dotat, si ale carii principale instrumente ratiunea si cuventarea,
constituesc temeliile vietii sociale. Semnul distinctly al vietii so-

ciale sunt sentimentele religiOse, care cand se manifests chiar prin cele
mai grosiere monumente de cult adresat divinitAtii, denote, ca omul chiar in

starea cea mai primitive se ridica mai presus de viata curat materials.
(c. IV, 1, 3, 4, 6).
In curentul eel mare al vietii omenesti fie-care popor 's1 are o esistenta
individuals bine caracterisata,dupa cum in sinul fie-carui popor, on -ce infie-care individ,
divid nu 'si confunda esistenta sa cu acea a colectivitatii,

ca si fie-care popor realiseza in sine un tot complet, cad ar fi absurd a

presupune cs tOta omenirea nu traeste de cat in scopul de a asigura celor
din urrna veniti starea de perfectiune ideals calre carea aspiram (c.VIII, 3, 9).
In acest sens, Herder apreciaza resultatele actiyitatii deosebitelor popOre
ale caror productiuni all putut influenta intru cat-va mersul omeniril intregi.
Dar deosebitele sale apreciatiuni ne interesaza putin cand privim opera lul
din punctul de vedere al conclusiunilor generale la care el a ajuns.
Viata socials nu este de cat un stadia pregAtitor, o forma premergetOre
catre adeverata viata : nemurirea. In acest domenia transcendent, ratiunea
abdica imperiul sea exclusiv pentru a face loc sentimentalismulul : probe
mijlOcele de care se serveste Herder pentru a-si sustine principala conclusiune a tesei sale (c. IV, 7; V, 5). Ast-fel, ca in sfera problemelor metafisice
ale vietii sociale, mai curOnd ar decide afirmatitmile categorice ale WI Bossuet de cat rationamentele indoelnice ale lui Herder.
Sistemul metafisic in Istorie nu mai pote fi cultivat astl-di, el nu mai satisface adeveratele necesitati ale mintii ornenesti, de Ore-ce ii pune inainte

probleme a caror intindere nernarginita scapa puterilor sale. Metoda sa aplicata in Istorie nu pOte da nici un resultat precis, dupe cum n'a dat vre-odata in nici una din cele-l-alte ramuri de cercetari stiintifice. Pe cat este de
adeverat, cs ceia ce am putea numi problemele metafisice ale vietii sociale
se impun involuntar mintti n6stre, tot pe atat este de evident, ca solutiunea
for este mai presus de puterile nOstre. De alta parte, dace n'am studia ome-

nirea de cat prin ceia ce ea ()fell comun cu viata universals,

atunci
viata socials ni se presintd, am putea dice, sub o forma atat de microscopica
in cat studiul fenomenelor sale n'ar mai putea destepta in not nici un interes.
De alts parte trebuie sa recunOstem, ca. Istoria rationale nu putea incepe
de cat cu sistemul metafisic, dupe cum tote cele-l-alte stiinti aa inceput tot
ast-fel in anticitate, fail sa cautam a ne da sauna pentru ce acest inceput este
inevitabil pentru on -ce stiinta. Dace filosofii greet n'ati cultivat Istoria din

www.dacoromanica.ro

AoA

I. C. GEORGIAN.

punctul de vedere metafisic, causa este, e pentru el materialul istoric era

prea restrins, apr6pe nut. A trebuit acea indelungata succesiune de fenomene ce inspaimanta pe Bossuet, pentru ca istoria rnetafisica sail la nastere.
II.

Ceia ce am numit sistemul artistic a predomnit mai in totl timpil in Istorie; anticitatea greco-latina ni-a transmis modele inimitabile in acest gen.
Dar privind cu atentiune tete operele de istorie artistica, de la a celut mai

modest cronicar retie la cap-d'operele lut Tacit sae Thucydide, pretutindene gasim aceias tendinta, de a depinge sub formele cele mai atrag6tare
tabloul vietiT omenesti trecute ; diterentele nu apar de cat in modul de executiune. Interesul ce va destepta o opera istorica va depinde, nu de necesitatea
de a se instrui a cetitorulul, pe cat de aplicatiunea si gusturile sale literare.
Pete acesta imprejurare este suficienta a ne explica cantitatea enorrna de pro -

ductiunt literare in istorie, si atractiunea ce ele all esercitat tot-de-una asupra tuturor spiritelor, fare ca resultatele intelectuale ale acestet culturi
istorice sa corespumla macar in parte cu activitatea desvalita.
unul dintre eel mai inaiestrii istorici artisti at timpurilor de
Macaulay,

asta-41, a schitat intr'o monografie intitulata eIstorico, programul ce trebue s execute un istoric artist, si procedarile ce va avea de intrebuintat
pentru a realisa scopul urmarit in istorie. (Macaulay. Essais d'histoire et de
litterature, trad. par G. Guizot, 1 vol. Paris 1882).
Nu cunastem, dice el, o singura carte de istorie, carea sa se apropie de
Istorie, asa cum ne-o inchipuim el ar trebui sa fie ea,i carea sa nu se indeparteze cu mull la stanga sae la drepta de linia corecia a cail sale. E
usor de inteles pentru ce : asta provincie a literaturei este un teritoria contestat : a;,eqata la hotarele a daue regiuni deosebite, este sub jurisdietiunea a
dime puterl dusmane, si ca tote regiunele ce se afla in asta stare, este r&
delimitate. red administrate si cultivata. In loc sa fie de opotriva impartita
ratiunea si imaginatiunea,
ea cade alterintre eel dotal' stapini as s'ei,
nativ sub puterea unite si absolute a unnia dintre el : ea e sae fictiune sae
teorie' (op. cit. pag. 323-4).
El apreeiaza operile istoricilor vechi si moderni din punctul de vedere al
valorei for artistice si literare, si eonstata imensa superioritale a celor dintaia. Data istoricii modernl sunt mai putin tariti de imaginatiunea tor, si prin
urmare cu mull mai veridici de cat eel vechi, el sunt en mutt mai inclinati
a sustine intr'un mod partial causele care-I interesaza, si a neingriji partea
descriptive si pitoresca a artet tor, find ast-fel mai putin in stare a trage tot
profitul putincios din monumente putin remarcabile, precutn memoril, biografiT si allele de gen ul acesta.

Pentru densul, istoria este o arta representative a vietil trecute : orl-ce

all stop 's1 ar propune ea. nu pate fi de cat secundar : .S6. revenim, (lice

www.dacoromanica.ro

INCERCARE ASUPRA METODEI IN ISTORIE.

el,

309

la comparatiunea intre istorie si arta analoga a pictorulul de por-

trete. Ori-ce om avend ochi si mani, pate inveta sa reproduce, asemanarea

cut -va

intru cat-va nu -i de cat o procedere mecanice. Dace totul s'ar

margini la atat, omul de talent ar avea dreptate se despretnesce o asemenea

ocupatie. Dar am putea cita portrete care sunt asemenatOre fare se fie numai atat, care sunt mai mull de cat fidele ; care concentra asupra until
punct de limp, si explica de la intaia privire URA istoria tine vied furtunOse
si pline de evenimente : a ceror chi par a petrunde in inima nestre; a caror
gurd pare ce comande, ce sprincenele ameninte, ce buzele tremura de despret,, a caror, fie-ce incretiture. este comentariul unei marl afaceri. Dupe
not, povestirea lui Thucydide despre retragerea de la Syracusa are acelasl
rang printre povestiri ca si Lord Strafford at lul Van Dyck printre portrete,
(op. cit. pag. 334-335).
Ca in ori-ce productiune artistica, istoricul trehuie sa face o alegere bine
chibzuita a evenimentelor ce descrie si se observe o proportiune armonice.
intre diferitele pail ale operil sale : .Istoria are un intaia si un at doilea
plan, si un artist difera de altul mai ales prin modul de a intrebuinta perspectiva. Sunt evenimente ce treb nese represertIale pe o scare intinsa si
allele micsorate : aceste, in mare parte se vor plerde in ceta orisonlulut, Si

cafe -va tresuri usere vor da o idele generale de etec'ul ce aceste evenimente aa produs in comun. (ibid pag. 337). .Inteo carte de Istorie fie-care
incident in parte pOte fi adeverat, si cu bite aceste, totalitatea 'ite fi false.
Imprejurarile care influintaza asupra fericini speciel omenesti, schimbarile
in moravuri si morale, miscarea ce duce societatile de la saracie la avutie,
de la ignoranta la stiinta, de la ferocitate la blandete, eta revolutii, care in
mare parte se indeplinesc fare sgomot. Progresul tor, rare-ori este insemnat
prin ceea ce place isloricilor a numi evenimente importante.
cEle nu sunt executate de ()slid, nici decretate de Senate; nu sunt nici sanetionate prin trat ale, nici inregistrate In archive. E'e se urmaresc in fie-care di,
in fie-care stole si biserica, la mil de comptoare, lenge mil si mil de caminuri.
Curentul exterior at societetilor nu ne da nici un criteria sigur dupe care am
putea judeca directiunea curentului intern. Citim povestiri de infrangeri si
victoriT, dar slim ca natiunile pot fi nefericite in mijlocul victoriilor si prospere
in mijlocul intrangerilor. Vedem cadend ministril intelepti si ridicandu-se favoriti fare principil ; dar nu trehuie se uittim cat e de mice partea de bine sad
red, ce un om de scat isolat pOte produce, in proportie cu hinele sad reul ce
Ole cuprinde un Intreg sistem social. (ibid pag. 380-381).
In sine, deosebilele parti ale programulul desvalit de Macaulay, ne interesaza prea putin ; ele sunt suficienle pentru a ne areta in ce mod un mare artist ',I inchipula ca se Ole realisa o opera istorica desavarsita. In curend voin

reproduce o schite care aplica aceste regule la un cas particular. Dar ceea
ce in monografia lul Macaulay mi se pare surprimptor la culme, este ce dupe
el Istoria executata dupe preceptele constatate sat proclamate de densul ar

www.dacoromanica.ro

310

I. C. GEORGIAN.

putea realisa ceva mar mult de cat un simplu tablog fie cat de atrag6tor al
vieteT sociale. In istorie faptele exista si trebuie a le cauta principiile; scriitoriul care deserie un fenomen si nu'l explica
indeplinit sarcina numal pe
jumaate. Faptele nu sunt de cat materialul istoriei. Adev6rul abstract ce ele
contin si care e ascuns ca aurul in minerai5, da valOre maser lor, si particelele de metal pretios sunt ast-fel combinate cu substantele cele mat necurate
(Ce inseamna cand
in cat e cu totul grea a le separa. (pag. 339-340).
qicem ca un eveniment din trecut este important sail ca un altul n'are nici o
insemnatate? Nici un eveniment din trecut n'are o importanta intrinseca. Cunofterea trecutulut este preposet nuat intru eat ne ajutet a stabiti ealeule ccsacte asupra viitorulut. 0 istorie, care nu corespunde acestui stop, ori cat de
plina ar fi de hatalii, tractate si revolutil, este tot atat de nefolositOre ca si colectiunea in care sir Matthew Uite adunase in nenum6rate serif chitantele date

de pazitorii de bariere a drumurilor marl trasurilor care a5 platit trecereai.

(pag. 379).

Am notat partea capitala a citatiunii, pentru ca venal de la Macaulay,

ea este cea mar deplina desdicere a intregului s65 plan de istorie artistica.
Nu este o simple figura de retorica, ci, cea mat categorica afirmatiune, ca
cartea de istorie care nu ne dice nimic despre viitor, este tot atat de nefolositOre, ca cea din urma ocupatiune de simple petrecere.
Pe de o parte mi se pare absolut evident ca intre miile si miile de istoriei
caril a5 vedut sOrele, de la eel mar ilustrii a! anticitatil pone la eel mar obscud eruditi at timpilor modern!, nici unul dintre ei n'a contribuit nici cat un
fir de nasip a deschide omeniril ochil asupra viitorului societatilor, si deca ar
fi vrut ei din OM inima s'o face n'ar fi fost in stare. Cand istoria ar fi realisat
un progres atat de spaimantalor, n'ar mai r6manea nimic de facut in istorie;
si totusi stint Omeni, nu putini la num6r, cart continua, a dice ea istoria nu e
mar inaintata de cat pe vremea lui Herodot.
De alts parte, data acesta este misiunea capitala, a Istoriei, e grea de inteles, cum o va indeplini ea cu acel complicat aparat de armonie si grat,ie, de
perspective si proportie, de maretie si grOza, de tablouri care ne impetresc si
de allele care ne inspire.: cu atat mai mult ca. Macaulay nu ne indica nici decum vr'un alt mijloc de descoperirea viilorului de cat cele enumerate si allele
forte numerOse tot de aceiasi nature, :
mijlOce care mi se par tot atat de
prisos pe cat de nefolositOre, afara nutria! data nu ne-am inchipui ca s'ar fi
putut ajunge a se prevedea eclipsele cantandu-se in armoniOse versuri frumusetile ceriulu!, sati s'ar fi putut stadia anatomia privindu-se o statue,
perfecta.

Pentru ca sa ne convingem de lipsa de precisiune si de aspiratiile nedefinite, ce vom intOmpina in ort -ce opera de istorie artistica, transcriem aid conclusiunile asupra unel istorii a Angliterel, asa cum o visa Macaulay ; ceea ce
'ml inchipuesc, s'ar fi putut aplica in tnintea sa istoriei omenirel intregi:

inv6tatura ce am castiga din istoria ast-fel scrisa ar fi de o nature vie si

www.dacoromanica.ro

INCERCARE ASUPRA METODRI IN ISTORIE.

311

practice.: iinaginatiunea pi ratiunea o ar primi de o potriva. Ea n'ar fi un simplu desemn rernanend numai la suprafata spiritulul, ci l'ar petrunde pi s'ar
imprima ca un fer rosu. Ea ne-ar inveta ast-fel multe adeveruri care nu pot
fi invetate in alt chip. In modul cum se scrie de obiceia istoria statelor,
revolutiile cele mai importante si mai profunde, par a nevali asupra lor nprasnic pi fare cause. ca un flagel supra-natural. In realitate aceste revolutii
sunt mai tot-d'a una urmarea schimberilor morale ce masa societatil a suf erit pe nesimtite, si care aft pairuns prea departe de sine-le, inainte ea progresul lor se, se tradeze prin vr'o mesura publica. Este deci absolut necesar a
cunOVe adinc istoria domesticet a und nafiunt pentru a prezice evenimentele
politice. 0 naratiune istorice, in care acest element lipseste, este tot atat de
nefolositOre, ca pi o carte de medicine care ar trece cu vederea cele d'intait
semne ale unei bole, si ar areta numai ceea ce se intampla cand bolnavul nu
mai pOte profita de doctorii.

(Un istoric, ast-fel cum am incercat a'l descrie, ar fi drept vorbind, o minune intelectuale. Facultati aprOpe necompatibile ar trebui sa se precumpenesca in spiritul sea si sa. dee o armonie alesa. Mai curend vom vedea un
al doilea Skakespeare sail un alt Homer. Este mai putin surprinzetor a vedea
cel mai inalt grad de perfectie ce o singura, facultate pOte atinge, de cat o asa
fericita pi delicate. combinatie de facultati. Totusi contemplarea unui asemenea model ideal, nu e lipsita de placere Si de folds pentru spirit. E drept ea
ea nu conduce la perfectiune, dar oricum ea contribue la Ore-care progres,
si intretine in not acea inaltare generase 1i liberala a gustului grey de multumit, care nu impedeca o vie apreciare a meritului, si care CD tote ca ridice
idealul nostru artistic, nu ne face nedrepti calre artistul, (pag. 388-389).
Din kite aceste, apare o exaltatiune artistic in tendintele scriitorulul, de
care 's1 de insusi sea n; dar ceea ce pare si mai curios, e ce atunci cand recunO;te imposibilitatea de a se realisa o productiune istorica de acest fel, pastreql contienta, ca ast-fel s'ar ajunge a se prevedea evenimentele politice.
In aceste conditiuni solutitinea problernelor istorice, numai e o cestiune de
mance. ci rabdare, dar o afacere de intamplare estraordinara care ne-ar trimite un spirit supra-omenesc capabil sa realiseze idealul lab Macaulay. Lesand de o parte aste enigma a viilorului, i sperant,a nu mai putin probleinatica de a vedea in umbrele tabloului istoric spectrele viitOrelor revolutiuni,
din Vita cultura artistica in istorie remitne atat de putina productiune rationale, in cat totalitatea a putut mull delecta pe artisti ca si pe public, fire a
lasa nimic in urma,
ca tole petrecerile, fie ele de o ordine cat de inalta.
Tots istoricii artists incepend cu Herodot i sfirsind cu Macaulay si-aa propus drept scop prin descrierile lor, unele mai maiestrite si mai ingeniOse de
cat altele, a ne transporta in mijlocul vietil descrise de densii, si a ne face se
traim intru cat-va din viata Omenilor trecutului reinviata prin abilitatea naratiunil lor.
Lesand la o parte ca asemenea scene maiestrite, bine proportionate, in-

www.dacoromanica.ro

312

I. C. GEORGIAN.

cantAtere, pot osteni si chiar loci interesul cititorului,si ca char eel ce nu

taut/ in Istorie de cat ocasiunea de a'sT multumi gusturile sale literare, pete
ajunge a nu mai fi interesat, tocmai ea amatorul de opere de picturA, care in
mijlocul unel imense galeril de cap-d'opere ar pierde on -ce mesurA de corndar data ne Intrebam cu ce adevAruri none ne putem inavuti
paratie ;
mintea din asemenea escursiuni, nu gasim nici un respuns. Operele Cu pretentiuni arlislice si care satisfac acestor pretentiuni, nu destepta in not refleetiunea, ci numal admiratinnea : ele impun sentimentele nestre far/ a pro-

voca intru nimic curiositatea mintii nestre. Acesta e o urmare Mile naturals; arta incantA, transporta inima, dar se nu'i eerem sA ne instruiascA : ar
fi sa confundAm intre ele, cele mai profund deosebite fenomene ale sufletulul
omenesc.

0 opera de istorie executata in asemenea conditiuni este si remane o opera

literara, ori care ar fi gradul de perfectiune ce ar a tinge, si prin urmare, n'are
nimic comun cu cercetarile exclusiv de domeniul ratiunii, ce ar intreprinde
tine -va in studiul istoriel.
liemane a atinge o ultima consideratiune ce ne ar putea face sa inclinam
in sensul istoriei artistice. S'ar dice pete ca ea e mijlocul cel mai nimerit de
a contribui la agerimea, caracterelor si la inavutirea experientil, facendu-ne
sA profitAm de lectiunile trecutului. SA nu uitam ins /, ca ori-care ar fi supe-

rioritatea istoricului artist, el nu se va putea indeparta de procederea comun/ naturiT omenesti, de a impritna intru cat-va scenelor descrise de el,
semnul caracteristic al individualitAtii sale. De alts parte, este necontestat
di o experienta dureresa ce incercAm personal in viata real/ este WA cornparatiune mai fecund/ de cat tote emotiunile de imprumut ce am resimti asistand la desrAsurarea vietil variate a trecutului.
Inteun cuvent, istoria artistica nu satisface intru nimic conditiunilor ce cerem until studia rational asupra fenomenelor. istorice ; far/ ca acesta A, ne
impedece de a recuneste, ea productiunile sale, mai ales in timpul anticitatil
clasice, as tinut intaiul be in cultura istorice.
m.

Intreprindend schita principalelor doctrine ale sistemulul positiv in Istorie

trebue sa constatam. ca cu tote divergintele ce am intimpina fie in operele
sintetice, fie in cercetarile de analish si eruditiune, tote at un caracter comun
care be distinge profund de cele done sisteme precedenle. Caracterul dominant in aceste lucrari stA in aceia, ce fenomenele istorice sunt supuse la
examenul rece al ratiunii intru cat ca fenomene naturale ele pot fi supuse unor principil si leg)" nestramutate. intocmai ca or! care alts categoric de fenoniene din nature.
In acest studin, persona cugetAtorului nu jots nici un rol; nici sentirnentele, nici aspiratiunile sale nu sunt chernate in ajutor, pentru a ajunge la des-

www.dacoromanica.ro

INCEROARE AST3PRA METODEI IN ISTORIE.

313

legarea problemelor ce s'ar presenta. Acesta imprejurare ar fi singurti suficienta spre a ne areta, ca chiar chnd resultatele cercethrilor positive ar fi cu
totul nesigure, eel putin tendinta ce le dicteda are un caracter curat stiintific.
Pe cat de WO, ni s'a phrut sarcina de a precisa caracterele celor dOue
sisteme precedente tot pe atat de grea ni se pare aceea ce ne retnane a indeplini. Ceia ce am numit in comun sistemul positiv, ne presinth, am putea
dice, mai athte sisteme catI cugetatorl as intreprins a limpedi studiile istorice.
Metodele de studiii variate si conclusiunile obtinute sunt nesigure salt contestate. Vom avea a expune in resumat strins, doctrine ale caror desvelire
completa conslitue opere intregi ; si putem fi thrill in intunecimi, fie prin aceia ca se vor 16sa cu totul in afara amhnunte care servesc la demonstratiunea acelor doctrine, fie ca nu ne-am preocupa de conclusiunile ce s'au putut
obtine intr'un sistem Ore-care. Un mijloc de a ne lumina drumul ce avem
de fhcut, este acel pus chiar la inceputul acestei incerchri : distinctiunea ce
am asedat intre numerOsele doctrine positive, dupe procederile logice ce le-

ah servit la cladirea for : sintesa i analisa. Nu se va uita deci, eh tot ce

urine* n'are alt scop de cat a vedea ce resultate as dat fie-care din aceste
metode aplicate in studiile istorice,
si ca schitele deosebitelor opere ce
constiluesc sisteme, nu se vor face de cat pentru a areta, cum un metod sal
altul a fost aplicat ; fare sh ne ingrijim cat de putin de conclusiunile de principiI ce s'ar fl obtinut.
Metoda sintetica apticath in istorie aspire a descoperi principiile ce domina fenomenele istorice, prin cercetarea elementelor lor constitutive. Incercarile forte numerose tOte nereusite, consisth in a cladi un sistem de principii hypotetice, sprijinit numal pe cele mai insemnate elemente ale vietii sofenomenele nu sunt studiate de cat in vederea de a servi la conciale;

structiunea unul sistem salt la sprijinirea uvula construit deja. Lucrarile

care in acest sistem ni se par a indeplini tOte conditiunile unul tot Nine coordinat, sunt acele ale lui Vico, Montesquieu i Buckle. Dach deosebiri sunt
intre luerarile acestor tree cugetatori, ele mi se par a proveni no din metoda
aplicath de densii, ci numal din directiunile deosebite in care el sl-at indreptat studiile si din elementele sociale ce ll-au servit de sprijin,
Vico, eel d'intait, a privit in fats, problemele ce ridica activitatea istorica

a omeniril; si dach nu le-a resolvat in .tiinta noue'v, eel putin a determinat adeveratul caracter al stiintei istorice, servindu-se de puterile normale
ale ratiunil pentru a coordina faptele concrete si reducendu-le sub imperiul
unor formule de rigOrea unor deductiunl matematice. (Oeuvres choisies de
Vico, comprenant
la science nouvelle, par Michelet, Paris 1835). tiinta istorica are un scop lhmurit a realisa: descoperirea legilor nestrainutate

care guvernh, lumea sociala: In acest chip .stiinta nOue trage cercul etern
al unei istorie ideale, in care se invartesc in timp istoriile tuturor natiunilor
cu nasterea lor, progresul, decadenta si sfarsitul lor. Vom dice maT mull:
cel ce studiaza stiinta nOua, isi povesteste sie insusi acesta istorie ideal%, in

www.dacoromanica.ro

314

I. c. GEORGIAN.

acest sens, cet lumea sociallt find opera omuhd, fi modal in care ea s'a format
trebuind set se regasesca in modificeirile sufletulul omenesc, cel ce mediteza
asta stiinta isi ereaza sie insulT subTectul. Ce istorie pOte fi maT sigura de cat
in care istoricul si actorul este aceiasi persOn&?. (Op. cit. I, pag. 412).
De aid ne apare fOrte precis si metoda istoriei rationale : elementul fun-

damental asupra carat trebue sa indreptam cercetarile pentru a descoperi

legile fenomenelor sociale, este insasi natura intitna a omulul. Vico consider& viata sociala ca o categoric de fenomene cu total distinct& si independent& de cele-l-alte fenomene ce se petrec in univers eta trasatura ce distinge profund sistemul luT, si in genere ori ce sistem de istorie rationale,
de un sistem de istorie metafisica, care anibileza on -ce individualitate a vietiT omenestI, confundand'o intr'un nepatruns sistem de metafisica universall.
Vico nu face nicT un moment abstractiune de providenta, principiul de lumina si de viata ; marea ideie, este sufletul intregel sale lucrari ; dar el distinge exact ideia suprema de tenomenele concrete ale vietii sociale: dar in
neptea adinca ce ascunde ochiior nostril anticitatea cea mai indep.rtata, apare o lumina, ce nu ne 'kite rataci, void s (pc acest adevOr neindotelnic:
lumea socials este de sigur opera 6menilor ; resulta ca principiile 0, pot si
trebuesc ma fie aflate in chiar modificarile inteligentil omenesti. (I p. 396).
Viata interna a individuluT trebue studiata in tete fasele existentii sale si in
tete formele sub care ea se manifests; trebuie a se analisa scrupulos ideile
de necesitate si utilitate socials, care sunt fundamentele intregulul edificid
social. Omul selbatic a plecat de la o idele egoista de conservare individuala, si prin acesta a creat familia, simburele cetatil si at statului: la a cator
conservare barbarul egoist va tine pentru a-si asigura propria sa existenta.
TrebuTe ca insasT providenta sa-1 retina in acest ordin de lucruri si sa-1 fug
a se supune dreptatil in societatea familiel, cetatii, natiunii, omeniril.
Trebuie sa-I observam in momentul cand ei a& inceput a gandi ca &veld,
si aflam ca in acesta adinca barbaric libertatea for bestial& nu putea fi Incatusata si imblanqi16, de cat prin ideia Ore-cariT qeitati, care ss le insufle grOza.
Dar cand cercetam in ce mod acesta intaTO ideie omenesea fu conceputa in
lumea paging, intimpinam marl greutati. Cum sa ne scoboritn de la o natura

cultivate de civilisatiune la acea natura inculla si selbatica? departe de a

ni-o putea represinta, de abia o putem concepe. Trebuie deci sa plecam de
la o ideie Ore-care de divinitate, de care Omenil A. nu se pOts lipsi, on cat
de selbaticl si trufasi ar fi; si eta cum ne explicam asta cunostinta: omul
injosit, nesperand nici un ajutor de la natura, chiama in ajutoru-T ce-va
supra-natural care sal me.ntuie acel ce, supra-natural e D-den. tla lumina
ce el a rOspandit asupra tuturor Omenilor. (I, p. 404).
1nstitutiunile fundamentale ale ori caril societati sunt religiunea, ctisatoria
i inmormentarea. Nu exists popor on cat de primitiv, la care sa nu le intampinam investite cu formalitati sacre. Una din aceste institutiuni lipsind,
omul este o brut/ ; ele sunt foedera generis humani). Se observam tete

www.dacoromanica.ro

INCERCARE ASUPRA DIETODEI IN ISTORIE.

315

natiunile barbare sad culte, cat de indepartate fie ele in timp sad loe, tOte
stint credinciOse acestor trei asedaminte ornenett: tOte aI o religiune Orecare, tOte contracteza casatorii solemne, tOte-si inmormenteza mortii lor.
La natiunile cele mai selbatice si mai barbare nisi un act nu e incunjurat
cu ceremonil mai auguste, cu solemnitati mat sfinte de cat acele ce se raporta la religiune, casatorii si inmormentari. Dace. idei uniforme la popOre
necunoscute intre ele, irebue sa aiba un principiti comun de adever, fare., indoiala D-deli a aretat natiunilor, ca pretutindene civilisatiunea a avut acesta
intreita temelie, si ea ele datoresc acestor trei asedaminte o fidelitate religiOsa, de fried ca nu cumva lumea sa redevina selbateca si se. nu fie din nod
acoperita de paduri. Eta pentru ce am luat aceste trei cqqaminte eterne Fi universale drept primele prmcipit ale tiinfit Roza. (I pag. 397 398).
Sufletul otnenesc sufere perpetuft transformari pe care le imprima vietii
sociale. Omul brut, este impins la inceput numai de necesitate; apoi cauta,
utilitati, comoditate, placerea, luxul, rafinarea; si in acelasT timp caracterul
sea la inceput crud, e in urme. numal aspru, apoi bland si bine-voitor, fin si
corupt. (I p. 366-367, no. 66,67).
Familia a fost intaia societate, earea a inceput cultura pamentuld, 5i sub
eel puternici s'at adapostit eel slabi (I, no. 70). Pariniii, ad fost eel dintat monarchi si puterea for nemarginita se intindea asupra descendentilor for
si asupra Ornenilor caril au recurs la ajutorul for pentru a scapa de apasarea
altor ; de aiel, legaturi de patronat si clientele.. Intaiele guvernaminte ast-fel
fundate n'aa putut fi de cat aristocratice, intemelate pe a utoritatea domestica
(I no. 77-82). Istoria Romanilor presinta eel mai concret exempla al acestui fenomen si ale schimbarilor ce el a suferit ; supusit au luptat pentru a
castiga egalitatea cu stapinil for : de aici triumful democratiel. Acesta 'MA se
corumpe prin tendintele ambitiosilor si degenereza in anarchie; in asta stare

de degradare asemene cu cea primitiva de complete. barbarie, societatea

nu se mai pOte mentine prin propriele sale puteri: un monarch absolut singur
este in stare a infrina pasiunile si a impune ordinea; alt-fel legaturile sociale
s'ar rumpe ai emenii ar recadea in starea primitive. de unde a plecat. (I p. 380,
no. 95).

Vico aplica metoda sa de cercetare, mai ales asupra fenomenelor lumil

vechi. El studiaza succesiv cele trei fase ale vietii sociale : acea de absolute. barbarie, in care gesim originea societatilor sub influenta idea de divinitate : acesta e pentru el epoca divina; intaile miscari ale societatilor in.
forme, agitarea pasiunilor omenesti, intaiele asedaminte de tot rudimentare si
inconsciente, constituesc epoca eroicd; in sfirsit deplina desvoltare a vietii sociale sub imperiul ratiunii, se realiseza in epoca uzana.
Absoluta descompunere morale. a lumel vechI, ruina el sub inriurirea binefacetore a ideri divine, reinceperea vietii dupe invasiunea barbarilor, si repetirea in evul-medid a aeelorasi fenomene ce se peirecusera la originea socie-

www.dacoromanica.ro

316

1. C. GEORGIAN.

tatilor, sunt probe ce ne fac mat aparent cercul in care omenirea se reintOrce
trecend etern prin aceleasT fase.
In acelast mod Vico examinka succesiv principalele aseclaminte de guver!lament si legislatiune, si le reduce sub imperiul principiilor fundarnentale
ale neccsitati1 omeneVt i ale rat,iunir, Providentiale, carea sadetste in sufletul
omulul elemente de via (a socials st de ordine, peste care omul nu pOte trece
fara a recadea in stare de barbarie primitive, carea va un non punct de plecare pentru o noue viata.
Acestea ne par a fi trasaturile capitale ale sistemului istoric at lilt Vico. Nu
ne putem impedeca de a admira maretia de conceptiune ce'l a produs; si eine

stie, dace Istoria n'ar fi atins un grad malt de precisiune, dace metoda lul
Vico ar fi fost aplicata cu persistenta in cercetarile istorice. Fats en metoda
absolut analitica intrebuintata asta-c)i, lucrarea MI Vico nu putea de cat sa
remand un simplu inceput, care cu ICA& itnpun6tOrea sa universalitate, nu mat

pOte satisface necesilatilor mintil in mijlocul activitatiT nemarginite a carit

obTect este asta-d1 Istoria.

Ocupandu-ne de Vico, sa nu trecem cu vederea pe ilustrul sea interpret, --

Michelet, a chili mica lucrare .Introduction allistoire universelle, (Paris

1831), fare s constituiasca un sistem istoric, nu ne destopta mai putin interes prin unitatea de aspect sub care imbratiseza intregul trecut al omenirit :
lupta perpetua a libertatil inteligente in contra fatalitatil brute a naturil incunjuratOre. Creature neputinciOsa la inceputul esistentil sale, omul a reusit treptat a-sT subjuga natura materials, carea n'a incetat un moment a imprima activitatit omenesti sigilul inertiel si al neputintil. Fie-care popor din
cate s'an succedat pe pament de la formarea celor d'intaT societati, a avut
un rol de executat, gi cele imbatranite si descompuse an fost inlocuite de altele tinere si vigurOse, care an continuat a purla stegul libertalit intelectuale.
Ceta ce ne captiveza mat mull in modul de a vede al lui Michelet, este at
in acCsta succesiune unitary a evenimentelor, nu e un fenomen de o inseinnatate Ore-care, care sa nu-si gasesca locul si rolul sell, si a carui urmari asupra fenomenelor posteriOre sa nu fie recunoscute. Pentru a nu cita de cat
un exemplu, cred ca nu-I cu putinta o conceptiune mai exacta, de cat aceea
a rolulut indeplinit de civilisatiunea romans, si a surparii lumil vechi putreclite de catra eletnentele nOua si vigurOse ale crestinismulut si barbarilor de
la Nord.
Aseqand omenirea sub egida Providentit si sustragendu o unet fatalitati
Orbe si nepatrunse, Michelet n'a in(eles a reduce tote fenomenele vietii sociale
la o serie de manifesiari a puterit divine; ci din contra recunOste vietit omenestl un camp intins de miscare proprie, individuals, constienta de sine
insa-st si responsabila.
Fundamentele insasi ale acestel admirabile conceptiunt pot !Area nesustinute si chtar inutile, istoricilor reel' si seriosT de asta-dl'; mi se pare insa constant, ca singurul mijloc de a ne putO da serna intru cat-va de mersul etern

www.dacoromanica.ro

fNCERCARE ASUPRA METOPE' IN ISTORIF.

817

al omenirii, este de a-I da cadrul si unitatea asa cum o intelegea Michelet, i

a avea tot-deuna o tints ideal/ de perfectionare, care on cat ar pare de nerealisabila, provOca miscarea si energia, si inalta intenn mod exceptional demnitatea omeneasca. Aces'. far ar trebui sa fie tot-d'a-una present in mintea
celut care si-ar propune a atinge fie chiar una singura din nenumeratele probleme ce-i ofere viata trecute.
Pate fi surprindetor, cand consideram .L'Esprit des Lois. ca o opera istorica si pe Montesquieu ca representantele unui sistem ; and, opera sa este
considerate ca un tratat de polilica cercetand basele rationale ale constitutiuniT si asedamintelor statului, si indicand omulul de slat si legislatorului mij16cele cele mai sigure de a ameliora en succes institutiunile unei teri. Cu
tete aceste, nu numal ca no vom hesita a (lice ca. .L'esprit des lois, este o opera istorica prin escelinta, dar mai mull : ca ilia o-data sintesa istorica n'a
fost dusd la un grad mai inaintat de generalisare de cat cum a facut Montes-

quieu. Fara indoiala, data pentru a studia Istoria, se considers ca ce-va

esent,ial a urmari pas cu pas succesiunea eronologica a evenimentelor, a insista de o potriva asupra celor mai amentinte intemplarl ale unei epoce, atuncl ar urma ca singuril istorici sunt eel mai rigurosi analisti, si ca idealul
Istoriel ar consista in a construi exacte tablouri, care sa cuprinda di cu 4i,
si Ora cu Ora tete faptele petrecute in viata until popor. Dace insa culezdm
a ne inchipui, ca o asemene lucrare ni-ar instrui tot atat, cat ar face cine-va
care inchipuindu-si a studia botanica intr'un mod stiintific, ar numera cu ingrijire tete plantele si firele de erba ale unei carripii;
dace ne vom convinge ca eel ce cauta rat,iunea ascunsa si conditiunile ce au dat nastere unor fenomene istorice, este lard comparat,iune superior celor mai exactt analisti, atunci nu vom sta un moment la ganduri a recuneste lui Montesquieu
asta' cal itate.
Intre Montesquieu si toti publicistil politici aT timpulul sea gasim o enorma

deosebire, in aceia ca sistemul sea de cercetare nu e un sistem a priori, sprijinit nutnaT pe convingeri personale sad pe datele abstracte ale ratiunil; din
contra, in tOta opera sa, nu e on singur principiil, care sit nu-si gasesca temelia inifun fapt istorie : si intrega sa lucrare Ole fi privity en esenta experi-

entil tuturor limpurilor trecute. Fars indoiala el no imbratisaza viata omenescd. sub Rite aspectele ei ; dar cele mai capitale elemente ce o constituesc nu sunt trecute cu vederea ; si scopul urmarit de densul este a descoperi legile eterne, care guverna lumea socials ca si cea fisica.
Considerdm opera lui Montesquieu ca cea mai sintelica lucrare de istorie,
pentru ca evenimentele nu sunt studiate in ele insile, ci stint considerate numai intru cat ele pot servi la explicarea altor fenomene,si intru cat din asta
explicare se pOta extrage un principid general ; si data Montesquieu no priveste viata omenesca de cat in elementele ce constituesc colectivitatea ei, acesta ne arata ce istoricul, sad mai bine publicistul istorie, nu a credut trebuincios pentru deslegarea problemelor istorice, a se opri asupra numerdselor

www.dacoromanica.ro

818

t. C. GEORGIAN.

fapte care at un caracter individual si nu sunt in directs legaturd cu fenomenele colective. Cand gandim ca cercetarile lot s'at intins asupra tuturor elementelor vietii colective : conditiunile inconjuratOre fisice, organisatiunea politica, aseqamintele ce constitue viata sociald independent de on ce
organe politice : familie, proprietate, religiune, industrie, comert etc.; rolul
statulut si al legislatorulut in viata popOrelor, relatiunile interiOre, si acele
dinire popOre, mijloeele de apdrare si mac; coloniT si cucerirl; caderea state-

lor si inlocuirea lor; privind intinderea cercetaril 14 nu vedem nimic din

ceea ce pate atrage atentiunea istoricului, lasat la o parte sat neingrijit.
TrasAturile fundamentale ale sistemulut lui Montesquieu, consistd, in a fi
proclamat absoluta inriurire a naturil fisice asupra vietit omenestt; teorie cu
mult mat veche de cat densul, dar pe carea el a pus'o in evidenta, confirmand'o prin numer6se exemple de o putere necontestata. Fenomenele constitutive si capitale in viata popOrelor nu sunt de cat resultatul naturil fisice.
Sunt alte conditiunT ce trebuesc considerate : ca caracterul popOrelor, obiceTele lor, educatiunea, care tOte at direct sail indirect influents asupra institutiunilor si a transformtrii lor, dar aceste conditiunt sunt cu total secundare
pe Tanga acele d'intdit. Din combinatiunea tuturor acestor elemente, apar
cele 3 forme de guverndmint : despotismul, monarchia constitutionals si republica, avendu's1 fie-care din ele legs nestrdmutate resultand din insd.si natura lucrurilor. Niel o fortd omenescd nu e capabila 5s schimbe intro ceva
aceste fundamente; si legislatorul care voeste a profita de invetamintele trecutulut, trebue ss se rnarginesca in a prepara calea conditiunilor esentiale
pentru o transformare viitOre.
Nu cred ca vre odatd, materialul istoric sa fi fost intrebuintat intr'un mod
mat fecund la intocmirea nnus sistem bine coordinat de stiinta socialti; acesta ar fi corona studiilor istoriee, si ele n'ar avea alt stop de cat a face ca
viitorul sa profile de experientile trecutulut : atuncT numal am putea (lice es
existenta stiintifica a istoriel e confirmatd prin aplicatiunile sale practice.
In secolul nostru Buckle profitand de experienta predecesorilor sei, a desvdlit in modal eel mat complet programul sistemului sintetic in istorie. (Histoire de la civilisation en Angleterre, trad. par Baillot, Paris 1.881).
Istoria omeniril trebue s fie o stiinta tot atat de rationala si positiva ca
si stiintele fisice si naturale.

Fenomenele sociale sant produsul inevitabil al circumstantelor anteriOre, si numal ignoranta nOstrd si prejudiciile &lane Inradacinate asupra liberuin! arbitru individual ne impiedica a vedea limpede regularitatea succesiunit lor. .Ast-fel , indeparland dogma metafisica a liberuluT arbitru si
dogma teologics a predestindriT, suntem silitt a conchide, ca actiunile Omenilor determinate numaT prin antecedintele lor trebue sd aibd un caracter de
uniformitate, adica in circumstance cu total identice, trebue sa lucreze in a-

celas mod; si de Ore-ce tOte aceste antecedente sunt sail in spirit sat in
afar& de densul, este evident ca tOte variatiunile resultatelor, sail cu able cu-

www.dacoromanica.ro

INCERCARE ASUPRA METODEI IN ISTORIP..

319

vinte, tote schimbarile de care Istoria este plink, tote suferintele nemulut omenese, progresele sad decadenta sa. fericirea sad miseria sa, trebuesc se fie
produsul unei indoite actiuni : actiunea fenomenelor externe asupra spiritulul si aceea a spirituluT asupra fenomenelor externe. Aceste sunt singurele
materiale cu earl se Ole construi o istorie filosofice. De o parte spiritul omenesc supus legilor existentii sale, ei desvoltandu-se cand nu e influentat
de agenti! exterior! dupe conditiunile organisatiunii sale de alto parte, ceia
ce numim nature, eraei supusa legilor sale, dar'neintrerupt in contact cu spiritul omulul, intretinenduI pasiunile, miscandu'i inteligenta, gi dand prin urmare spirit ulur sad o directiune ce el n'ar fi luat fare acesta influents. Astfel natura modifies pe om si omul pe nature, si din aste modificare r eciproca
trebue sa reiasa necesar tote evenimentele. (1. p. 22-24).
Basa studiulur ste in a determina partea fie-carei din aceste dou6 categorii de circumstance. Cu tote aceste, istoricul care incerca a aplica aste metoda
asupra trecutului se geseste in nedomirire din lipsa datelor trebuitOre : in documente, el va gasi cu totul alt-ceva de cat ceia ce cauta.
Mijlocul eel mai sigur ce s'ar putea intrebuinta de observatiune ei deductiune, ar fi statistica exacta a deosebitelor categorii de fenomene : singura
care ne ar inlesni a constata cu eertitudine regularitatea reproducerif lor (I.
25, 190). Dar acest isvor de informatiune este de o data forte recente in raport
cu intinderea enorma de timp ce istoricul are a percurge. (Din nenorocire,
dice el, Istoria a tost scrisa de Omen! pane la asa grad mai pre jos de sarcina
lor, ch nu s'a adunat de cat o mica cantitate de materiale necesare. In loc
de a ne da sema numai de faptele care ad Ore-care insemnetate, in loe de a
ne lumina asupra progresulul cunostintelor ei a chipului in care omenirea a
fost influentate prin impreetierea lor, istoricii umplu operele lor cu amanunte
de nimic: fabule si anecdote din viata private a regilor: povestiri nesfarsite
despre ceia ce a dis on ministru sad a gandit un altul; gi mai red ince, lung!
descrier! de campanii, batalii, asedie, care pot fi fOrte interesante pentru ce!
pe cari'i priveste, dar cu toful inutile pentru no!, fiind-ca nu ne descoper nici
un adever nod, nici nu ne dad mijlecele de a descoperi. Eca piedeca ce ne
presto in mersul nostru. Aste lipsa de pricepere, este neetiinta despre faptele cele maT demne de atentiune, ne lipsesc de materialele care de mult timp
ar trebui se fie stranse, puse in ordine si conservate in stare de a servi pentru viitor. In cele-lalte ramuri ale cunostintelor nOstre , observat,iunea a
premers descoperirilor : mai intaid s'ad insemnat faptele si in urme s'ad determinal legile lor; dar in studiul istoriei omului, s'ad neingrijit faptele de
same si s'ad pastrat cele nefolositOre. Urmezk ca eel ce saute a generalisa
fenomenele istorice, trebue in acelaei timp sA culega faptele si se generaliseze;

el nu gaseete nimic preparat : trebue se fie zidar si architect, sa face nu numai planul clAdiril, dar se deschide pietrAria. Nevola de a execute asia indoita lucrare impune filosofului o sarcina atat de grea, in cat viata intrega n'ar
fi de ajuns. Asa ca istoria in loc sa fie aea cum ar trebui preparatA pentru

www.dacoromanica.ro

R26

T. C. GEORGIAN.

generalisarile complete si ultime, este Inca intr'o stare atat de primitive si informa, ca nu e dat nimanul, orl cat de intinse si decise ar fi puterile sale, sa.
Imbratiseze actiunile in adevar importante ale genulul omenesc, fie numai

pentru un timp de doul seculi, (I. 260-1).

Nu-1 cu putinta a intelege fenomenele sociale, fara a le pune in legatura
cu fenomenele fisice inconjuratOre : iota istoria omeniril este o lupta continua. 'Mire om si natura Ilsicii, si resultatele luptel depind de proportiunea for-

telor celor done elemente. In cele-l-alte continente afara de Europa, natura inconjuratOre este atat de puternica, importanta, ingrozitOre, in cat forte.
nascenda a ornului a fost de la inceput strivita : sub imperiul sentimentuluT
grOzei, imaginatiunea a luat un sbor fara frail : religiunea este o tesgtura de

fabule oribile; ratiunea n'a putut face nici eel mai mic pas. nici un progres
n'a fost en putinta: societatile ail ramas stationare: proba stares socials, din
India, Egipt, si vechile civilisatil din Peru si Mexico. De alts parte din causa
inlesnirilor de nutriment ce ofera acele regiuni, populatiunea s'a inmultit
fare nici o mesura. : on -ce acumulare de avutie a fost cu neputinta si poporul de jos a trait tot-d'auna intr'o stare apropiats de sclavie (1, c. 2). Fundamentele InsasT ale organisatiel sociale find atat de inguste, on -ce incercare de a infrange barierile era cu neputiuth Omul a subcaclut influentiT
striviteire a naturil.
Europa singura a oferit conditiunT favorabile triumfului individualitetii
omenes11: obstaculele naturale nu sunt atat de neinvinse ca in cele-l-alte
regiuni ale !until; omul a reusit a int,elege natura, a subjugat'o si a pus'o in
serviciul s60, in cat adev6rata civilisatiune demna de studia este acea europeana. (I, 73).
Elementele principale ale civilisatiunif europene sunt : morale si intelectuale. Cele dintait cuprinclend regulile actiunilor nOstre individuate, cele1-alte constituind avutia cunostintelor castigate din studiul naturil. Din aceste, elementul moral a variat putin : fundamentele moralei sunt restranse,
resultatele eT se resimt mai mull in viata individuals, de cat in aceea a societacit. Elementul ale carui progrese au fost tot-d'auna simtite, caria se datoresc
tote schimbarile petrecute in viata popOrelor, este acel intelectual : Cea mai
mica descoperire produce un elect inmiit de cat cea mai persistent virtute
individuals : drept proba descoperirea prafului de pusca, a vaporulul, a economies politice. Cu tole aceste, intrega organisatiune socials, este o serie
continua de piedici ce se opun progreselor acestui puternic element; dar persistenta sa de a continua este semnul cel mai pronuntat al superioritatil si
Insemnalatil sale. k ASt-fel, totul considerat dintr'un punt de vedere larg,
schimbarile ce se petrec intr'un popor civilisat, nu depind in totalitatea for
de cat de trey lucruri : intaiu, surna cunotintclor castigate de cetatenii eel mai
capabill; al doilea, directiunea acestor cunostinte, adeca felul obiectelor la
care se aplica; al treilea, st mai cu setna, gradul de intindere si libertalea cu
care aceste cunostintl se raspandesc in tote clasele societatiT. (I, 254)

www.dacoromanica.ro

321

INCERCARE ASUPRA METODEI IN ISTORIE.

In comparatie cu aceste elemente de intaia ordine, tOte cele-l-alte fenomene ale vietil morale a unuT popor sub on -ce aparenta impunetbre s'ar
presenta sunt de o insemnatate cu totul secundara si efectul for dispare
mai curend sad mai targid. 'Pustiirea si ruina uneT teri sunt perderT reparabile in on -ce cas : peste tali -va seculT on -ce urme dispar. Crime le uriese ale
unuT Alexandru orb Napoleon, dupe un 6re-care Limp nu mai at nicT un efect
si mersul lumil recapeta equilibrul set. Acesta-1 fluxul si refluxul Istoriet: in
doit curent carui se supun legile nature! nOstre. Dar mat presus de totul este
o miscare mai Malta, un singur Iucru care dureza tot-de-una in mijiocul tuturor transformarilor. .Actiunile celor reT, sad ale celor bunt, nu produc de

cat un elect red sad bun trecetor ; curend bunul i reul se retrag, neutralisate de generatiunile urmatOre, absorbite de miscarea neincetata a seculilor.
Dar descoperirile Omenilor mart nu ne parasesc niciodata : neperitOre, ele
continua acele adeveruri eterne, ce supravetuesc ciocnirii irnperiilor, privesc
cum tree luptele intre credinti rivale, i cum sa derima succesiv religiunile.
Tote aceste lucrurt trecetOre se mesura cu mesurt deosebite : alt secul, alte
formule de pareri; ele dispar ca un vis, ca si creatiunile unel vedenit ce nu
lass nimic in urma-T. Numat descoperirile geniilor dureza; for datorim tot
ceea ce avem ; ele sunt destinate pentru tote timpil i seculii ; nici cand tinere sat imbetranite, ele contin simburele de viata; se precipita, curent etern si neperitor, etc., (I, 255-56).
In jurul acestuT sistem central se grupeza tOte cele-lalte elemente ale vietei sociale : religiunile, literatura, artele, viata politica, nu sunt de cat efectele, corolarele principiulut general.
Ne marginim la acesta scurf./ schita a sistemulut lul Buckle : tot restul opereT sale consista in a confirma prin cercetari asupra faptelor si situatiunilor
speciale principiile puse ca punct de plecare.
Opera MI Buckle resuma tote tendintele istoriel sintetice in seculul nostru.

Intru cat a reusit a realisa promisiunile el atragetOre, este o alts cestiune,

in parte resolvita cand gandim ca istoria sintetica astazi e in de comun parasita.
Cine stie dada secretul nereusitei acestor numerOse incercari de a atinge
culmea unul sistem stiintific positiv si a realisa conclusiuni de o soliditate necontestata, nu sta chiar in graba ce pun Omenil chiar de valorea lul Buckle
de a escalada dintr'un avent eel mai Malt pisc al sinteset sociale. El insusT
recunOste ca nimic nu e preparat in Istorie in vederea constructiunii until
sistem sintetic si tot el cuteza a crede ca-I va fi realisat prin puterea mintiT
sale. in asa conditiunl nu e de mirare, dad, adese-ori discutiunea hypotese-

lor si teoriilor sale Tat aspectul unel pledari de advocat sad tesetura unul
sistem sofistic. Nu pot ulta maestrita argumentare care tinde a ne convinge
ca inventiunel prafulul de pusca datorim tot progresul stare! actua]e (I, 229).
Tesatura rationamentului este atat de arlificiala, si permite o privire atat de
Bev. p. ht., Arai. Ii Pil., An. II. VOL I.

21

www.dacoromanica.ro

Ilea

I. C. GEORGIAN.

unilaterale. a evenimentelor, in eat in acelas mod s'ar putea eonstrui un sistem identic pe bass ori-caruT alt eveniment stiintific, religios sat politic.
Dupe ce am resumat pe cat ne-a fost cu putinta principalele doctrine realisate prin aplicarea metodel sintetice in Istorie,daca considerem dintr'o singura privire profitele reale si sigure ce s'ad putut obtine, putem conchide, ce.
ele sunt prea marginite pentru a putea dice ea Isto ria ar fi facut un pas mat
mult, in sensul de a deveni o stiinta positive. Cele 3 doctrine ce am analisat,
am putea dice, se exclud una pe alta : una din ele tinde a estrage legile istorice din studiul nature individuate, si stabilekte pe astii, temelie repetirea neinleturata a acelorasi fenomene generale in istorie ca resultat at schimberilor ce sufere viata individuals interne. ; cea d'a doua, consider& drept element esential al vietil sociale circumstantele naturet fisice, ki neingrijeste
prea mult rolul fortelor omenesti, in sfirsit cea d'a treia acorde intaiul rang
elementelor intelectuale si le considers ca miscatorul fundamental at tuturor
elementelor.

Din aceste tendinti unilaterale evident nu se pot astepta resultate sigure.

metoda sintetice neflind de cat imperfect apliTrebue ere se conchidem
cate.,ca trebue se parasim ori-ce sperante de a vedea Istoria atingend rangul de saint& positive? Ar fi tot atat ca si cum n'ar mai remene de facut in
Istorie de cat cerceteri aride , isolate, Para conclusiuni. Nesuccesul sintesel
istorice 's1 pete gasi explicarea, intaid in imprejurarea, ce toti cugetatorii cart
all intreprins'o, ae calculat prea mutt cu propriele for puterT, si n'ad tinut
intru nimic seine nu de descoperirile predecesorilor tor, caci s'ar fi putut
(lice ca ele nu erad de cat ilusorie, dar de experienta si nereusita tor. Fiecare 'si-a inchipuit a deslega dintr'o singura lovitura tote problemele capitale istorice; Vico promite a ne da pe fate legile eterne ale istoriet omenesti;
promisiune repetita de Montesquieu; si pOte n'avem dreptate a dice repetita,
fiind mat mult de cat ,probabil ea opera tat Vico i-a fost necunoseuta ;
dar Buckle, care n'a putut scapa din vedere neisbanda predecesorilor set,
cu Vote ce puterile for intelectuale nu erad de despretuit, e de mirare ce si-a
putut zice cu aparent& de reunite., ce va da fundamentele unei isloril filosofice. A doua cause. si cea mai principals a upset de resultate in doctrinele
sintetice enumerate, este ce tOte all recurs la o categoric isolate de fenomene
pe care le considers drept fundamentale, si neingrijesc sad tree cu vederea
pe cele-l-alte. Faptul acesta nu e de tot extra-ordinar; it putem explica in
modal urmator : fenomenele istorice sunt forte complicate, pOte mai complicate de cat Vote cele-l-alte ce se petrec in nature ; autorif doctrinelor amintile, in graba for de a descoperi cheia a tOte explicatOre, erad siliti se simplifice, si simplificand prea mull, s'ad redus a nu explica nimic ;
de aid

nazuintele de a ceuta o singura categoric de cause universale. Fare se.

insistem mult asupra meritelor acestor deosebite doctrine, ni se pare ce
aceea a luT Vico intruneste cele mai numerOse elemente exacte, luand drept

www.dacoromanica.ro

INCERCARE ASUPRA METODE1 IN 1STORIR.

823

eentru al vietii sociale, drept element constitutiv 11 primordial natura interns

a individului. Dar chiar asupra punctulul de plecare ne putem opri mult

timp ; sunt Ere destul de sigure eunostintele nestre asupra naturiT intelectuale si morale a individului, pentru ca sa ne putem sprijini pe ele in cercetarea legilor istorice ? Nu-i rolul nostru a resolvi acesta intrebare, este
destul a o pune ;
acesta imprejurare ne va opri ceva mai malt in conclusiunea finala a acestei incercari. Atunet ne vom intreba intru cat este necesara si posibila sintesa istorica, dupa ce vom fi cautat mai intaiu a ne da
soma de starea actuala a studielor istorice.
Privind de la Ore -care distanta enorma activitate desfasurata in studiile
istorice in secolul nostru, suntem loviti de uimire si admiratiune ; dad. progresele unei sciint1 s'ar m6sura numai dupa cantitatea de munca ce ea absOrbe, ar trebui sa zicem ca nici o data progresele Istoriei n'au fost mai simtite de cat asta-4.
in fruntea acestui curent gigantic planeza matestos profunda i nemOsurata
eruditiune germana ; si in tOts lumea civilisata nu se zaresce cea mai mica
abatere de la direetiunea data de densa culturit istorice. Asta-zi erudifie si
istorie sunt unul si acelasi lucru ; peste hotarele eruditiel nu este loc de cat
pentru barbarie,
ignorenta. Eruditie este singura metoda sciintifica ; ea

a luat locul tuturor ratacirilor dinainte earl nu ne umpleau mintea de cat

cu ilusiuni si fantasme ; crudijia este cea mai noua si mai superiOra productiune a spiritulut omenesc in istorie ; pOte se cam ulta imensele producti-

uni ale eruditiel francese din cet doui secoli trecuti ; dar acesta-T o imprejurare fara importanta. Sa incercam deci a ne da seal de secretele acestei noue metOde si de resultatele el; si avem graba a pune mai curend
cat* unul sir pre lung de sisteme si care ameninta sa devina interminabil.
Adeverul cardinal al eruditiet este ca tote lucrarile de istorie sintetica de

pea acum n'au nici un fundament real : ele sunt produsul fantasiel, eel
mult resultatele unor conceptiuni a priorice.

Istoria trebuie studiata in insasi basele sale si refacuta in intregime pe

basa realitatil evenimentelor si fenomenelor istorice.
Scopul ce trebuie sa atinga istoricul, este sa reconstituiasca trecutul cu
tetA exactitatea posibila : a descoperi adeverul este o sarcina destul de nobila pentru a satisface necesitatile intelectuale ale istoricului.
Istoricul erudit n'are de cat un singur mijloc de cercetare : documentele ;
ele contin tot adeverul ; de aici, restaurarea documentelor istorice pe calea
criticet, si reconstituirea trecutului pe basa documentelor, sunt temeliile eruditiunii.

Pe asta tale trebuie studiate tote evenimentele trecutului; si and asta

sarcina va fi indeplinita, se pOte actepta ea intreg materialul istoric avend
deja tots precisiunea posibila, se va putea aplica metoda sintetica pentru a
se descoperi legile generale.POne atunci, si acesta nu va fi tocmai curend,
on -ce incercare de sintesa este prematura si nu pOte da nici un resultat Si-

www.dacoromanica.ro

324

1. C. GEORGIAN.

gur. ROmane bine inteles el IAA atunci eruditia nu se ingrijete intru

nimic, In ce mod metoda sintetica va fi aplicata materiilor adunate de dansa.
Cunoscend aceste regule simple si precise, usor ne putem inchipui cam de
ce natura sunt resultatele obtinute de eruditie din cercetarile sale.
Cereetarile de eruditiune nu parasesc sfera documentelor ; aceste sunt supuse la un examen mai mult sail mai putin am6nuntit dupd gradul de rab-

dare si persistenta al erudituluT. In cas de abundenta de documente i de

contra4icerl ce ele ar presenta, indoielile se vor resolva in urma a lunge desbated si chibzuinte.
Resultatele ()Minute in urma unul studiil sunt priimite numai sub reserva
ea alte documente n'ar veni sa strice equilibrul si sa necesiteze a se reincepe

de la capOt lucrarea o data facuta. Cestiunile de interpretarea documentelor presinta o importanta si o gravitate tot atat de considerabila, ca si aceea a restabiliril adevOrului istoric.

Paralel cu acesta lucrare de unificare merg lucrArile de dare la lumina

a documentelor intro stare cat s'ar putea mai corecta si mai comoda pentru
a putea servi eruditului ; si resultatul activitatii eruditilor pe acest teren
nu este ce-va de glumit, cea mai neinfranata imaginatie se InfiOra gandinduse la enormitatea numerului de documente istorice de tots natura ce se pibliett pe fie-care chi : nu este un memorial cat de modest, o diploma de prea
putina valOre, care sa nu'si gaseasca datatorul de lumina. Archivele de pretutindenea sunt puse in miscare, si con tribue perpetual a mari curentul din
ce in ce maT gros de documente publicate.
0 opera de istorie erudita, care ar trata un subiect ore -care trebuie sa
fie iinagina cea mai exacta a tuturor documentelor publicate si a tuturor celor alte opere ce ar fi tratat cat de departe asupra aceluiasi subiect ; eruditul nu pOte nimic a firma nicT presupune firs a avea cate-va marturii demne
de credinta in favOrea sa.
De sine se Intelege di activitatea eruditiunii se manifests prin exactitatea

resultatelor dobandite, prin siguranta si positivitatea datelor sale. Dar nu'i

putem cere mai mult de cat atat ; conclusiunile sale nu se pot intinde mai departe de cat asupra cestiunii de a se sci daca un fapt s'a petrecut intr'un mod
sail in altul dupa documentele care'! relateza.
Si ne inchipuim acum ca istoria tuturor popOrelor disparute si existente
este explorata pen6 in cele mai ascunse unghiuri ale sale, de dare miile si
miile de lucratori eruditi, si ea acestA activitate crescOndi se va prelungi eel
putin timp de un secul, si asegendu-ne in fata viitOrelor resultate, ne putem
convinge de insemnatatea si intinderea lucrarii la carea sa va fi consacrat
eruditiunea actuala.
Caracterul dominant in lucrarile de eruditie este specialisarea, localisarea;
nu pot fi de o data inbratisate cu succes mai multe fenotnene de o data, eaci
confusiunea ar fi inevitabila; de aceia eruditul va restringe cat mai mult cercul cercetarilor sale ; nu istoria unul stat, sail eel putin a Intel epoce din

www.dacoromanica.ro

iNCERCARE ASUPRA METODEI iN ISTORIE.

325

viata unui popor it va preocupa; ci eel mult istoria unui oral, at unei institutiuni, al unei singure persOne, chiar al unui singur eveniment. De alt fel, alegerea obiectului studiat depinde de impresiunea personal, a eruditului si de
inclinatiunile sale ; nitnic nu'l circumscrie nici nu-1 impedica in aceasta alegere ; lucrarea sa va avea aceiasi valOre sl va fi tot atat de bine venite. cand
e fecuta secundum artem, on -care ar fi obiectul studiat. Acosta e una din
numerOsele imprejureri, ce nu trebuesc perdute din vedere, cand vom ayea a ne intreba de viitorul ce eruditia prepare istoriei. Eruditia astepta acest viitor en pacienta : presentul este ast-fel cum it vedem ; eruditia nu ne
pate da mai mult de cat atat ; ar fi a -i cere prea mult de o-date. Si nul
cerein se ne instruiasca : asta e in afare de programul see. Cine-va pate fi
erudit dar nu instruit ; si a fi erudit nu este o afacere usOrA. Ast-fel istoria
este scOsa in afarA de privirile profanilor, ea nu e accesibila de cat eruditilor.
Pentru a putea judeca intru cat eruditia va contribui la progresul studiilor
istorice, se. presupunem ce. ea ar ajunge sA execute in tote intregimea ei, sarcina de a reface istoria tuturor popOrelor in tOte amanuntele ei. SA nu ultam
ce o piedice neinlAturabila se opune acestor executiuni : Aceia cl cercul lucrarilor de eruditie nu este precis ; istoria unui popor pOte fi tratata pea in
cele din urma amenunte, si nimic nu indice o linie de demarcatiune intre f enomenele proprie cis colective si acele individuale ; asa ca studiile de eruditiune vor fi indefinit inmultite, fe.ra ca din acesta sa resulte o mai mare claritate. Pentru timpil vechi si evul de inijloc documentele find mai putin numerOse in comparatie cu acele privitOre la timpurile moderne, mai ales pentru aceste din urine., nu ne putem inchipui cum se va ajunge a se realisa 6re
care ordine si a se prepara intreg materialul istoric ; stim ce eruditia evitA
sistematic cercetArile asupra istoriei moderne si se aplica esclusiv la acele
privitOre la istoria veche si meqie. Nu este are acesta o recun4tere tacuta,

a ea se simte nepulinciOsa in fata acestel enorme mase de documente si

prefera a'si esercita fortele sale marginite pe un leren unde materialul este
mai restrans? SA ne inchipuim ce si-ar propune tine -va a studia dupe. procedarile eruditiuniiun spatie de gece ala din viata unui popor civilisat, in seculul al 19-lea, este mai mult de cat evident, ce. o viata intrega n'ar fi ladestulatOre pentru a trece numai in reviste. numerul enorm de documente ; o Iucrane erudite, consequenta, ar trebui se scruteze d. ex. tote liarete epocei; actele
oficiale ale tutulor autoritatilor ; tote actele private; tote scrierile timpului; corespondencele private nu vor trebui trecute cu vederea. Nu mai enumaram,

caci unui om cu bun simt, enumeratiunea i se va parea ceva smintit; nu

tot si$a unui erudit. Eruditul care studiaza viata unui popor in secolul al
12-lea utilisOzA tote aceste isvOre ; nimic mai natural se le utiliseze tot astfel pe cele din secolul al 19-lea ; diferenta sta in aceia ce acele fiind relativ putin numerose, ele pot fi tOte studiate cu ingrijire ; pe cand a-Jestea sunt
atat de numerOse in cat nu pot pune in ispita nici pe cel mai inviersunat erudit; afacerea remane in sama eruditilor seculilor viitOre. Cum vedem, a

www.dacoromanica.ro

326

1.

C. GEORGIAN.

presupune ca eruditia va termina cand-va sarcina sa de analisa, este a cere ceva aprdpe imposibil. Cu tote aceste, istoria fi-va ea mai inaintata
chiar and lucrarile de eruditie ar fi atins acesta culme ?
Avem puternice cuvinte pentru a admite contrariul ; in acea stare Istoria
va fi un labirint de date in care mintea nu va gasi nici un fir conducetor, si
este forte putin probahil ca prin acesta sintesa istorica va fi devenit maT lesnicidsa.

A realisa sintesa unel categoril de fenomene este o operatiune a mintil independenta de studiile de amdnunte. Eruditia pole studia fapte individuale,
dar ea n'are caracterul de generalitate, fara care nu exists stiinta. Principiile
generale ale Viintelor positive de astacji as fost estrase din putine fenomene,
ai in urma as servit la esplicarea fenomenelor necunoscute.
Eruditia esclusiva ce domina astazi in istorie ne pOte pane inainte multe
date amenuntite ; ea nu ne ofera insa nici un principid. Un om care s'ar con-

suma tots viata. in studiile de eruditiune va fi prea fericit data va cum5ste faptele ce va fi studiat el insu1 ; si acesta va ft rar ; restul IT va
fi absolut necunoscut. Necontestat nu acesta e serviciul ce suntem in
drept a astepta de la studiile istorice.
RecunOatem ca eruditia este basa unul studid serios in Istorie ; dar numal
eruditia singura nu constitue stiinta istorica ; cu atat mai putin eruditia \Tag
si desordonata a timpuluT de fats.
Pe cat de marl servicil intelectuale ar aduce Istoria stiintifica, tnaltand
mintea si deschiendu-T orizonte necunoscute, tot pe atat de fatala este inteligintil omenesti Istoria esclusiv erudita. Cand qicem Istoria Viintifica intelegem
necesar Istoria sintetica, sprijinita pe datele sigure ale unel eruditiT luminate.
Cat limp nu se vor circumscrie fenomenele colective al caror studid singur
constitue domeniul istorieT, si cat Limp eruditia nu se va aplica de cat la constatarea acestor fenomene, ea nu va aduce nici un servicid stiintific istorieT.

De alts parte, cand s'ar incepe a se lucra in sensul de a se inlesni sintesa

istorica, si a nu se crea dintr'o singura trasatura, se va vedea de la Inceput, ca o asemenea lucrare nu pote fi intreprinsa fara o profunda cunoatint& a naturii morale si intelectuale a individului,
elementul fundamental al iuturor fenomenelor sociale.
Aspiratiunile sintesel istorice vor trebui sa fie ceva mai modeste de cat acele ale istoricilor sinteticT anteriori : el credead a descoperi cheia ce le-ar
esplica viitorul popOre for si al omenirii. Acesta ar fi o aplicatiune prea si-

gura a unor legi pe care nu le-am cunnste. Dar istoria sintetica, care ne
ar esplica conditiunile in care un fenomen trecut a fost produs, efectele ce el
a lasat dupe dOnsul ; legatura si incatenarea fenomenelor ce s'ad petrecut in
viata unul popor si raporturile fenomenelor petrecute in omenirea intrega,
o asemenea Istorie n'ar fi o stiinta de despretuit.
1. C. Georgian,
Profesor de istorie la liceul din Botopnl.

www.dacoromanica.ro

327

ISTORIA VOIVODOLU1 HANGERLI.

STII--1-1.711I
ASUPRA

-VENIRE' NEMTILOR IN BUCURESCI

,I A.SUPRA. PEIRI1 YOEVOMILUI HANGERLI
DL UN ANONYM.

Intre alte m-scripte cump5rate pentru hiblioteca Statulul de la d. Loco tenent-Colonel Papazoglu, se alb: tin caet compus din 4 file, necusute si nenumerotate, scrise In
versurl pe amandou5 fetile cu aceiasT maul si rag indicatiunea autorulul. Judecand
dupa scrisOre, m-scriptul datez/ de la finitul secolulul trecut. sad eel mult de pe la
Inceputul celul de up. Pe fila lntaia se citesce ca titlu : Maria Voivodului Hangerli ;
In realitate insa nu se descrie de cat mOrtea crud a acestul domn, si apol de data
se trece OA nicl -un semn de separatiune, si fir nici o legaturl, la venirea Nemtilor
In Bucurescl si la fuga Turcilor :

Cad cum luar& de stire

De a Nemtilor venire
Stil, ca o clipA fugira
In GlurgTu sA pomenirl.

0 alts lacuna se observa intre vers. 104 si 105, uncle dupA versurile :

Ca ed m5 intorc a scrie
A luT Vod5. istorie,

Cum mortea 'Tad fost s5. fie,

se citesce imediat :

f Cela lant vrend isichie,

Niel nu aude, mid nu scie
Macar ce o fi O. fie.)

Observa.nd locul unde ne 'ntimpina aceste lacune vedem a ambele se afla la inceputul paginelor; cea din ulna in capul file! a 2-a (pag. 3-a), cea d'Intaid, in capul fileT a 4-a (pag. 7-a); asa ca nu incape Indoiala a Intre fila I-a qi a II-a si Intre a III-a
i a IV-a lipsesce cate o foie ; Tar unde se sfirsTa m-scriptul nu putem sci.
Descrierea mortil lul Hangerli din manuscriptul de fat& diferA numal In cate-va puncte
de naratiunea luT Dionisid Fotino (1).

Acela subject a fost tratat si lute alta. compunere In versurl tot din acel timp,
din care d. C. D. Aricescu ne comunica inceputul ce publicAm mar la vale.

Gr. G. T.
(1) Icrcoptcc S71; 7scacct acttecc, H, p. 395 seq., Viena, 1818.

Maria generald a Dada de Dionisid lib.

tine, traducers de G. Sion, Bummed 1859, pag. 189-192.

www.dacoromanica.ro

328

UN ANONYM.

Istoria Voirodului Hangerli

0 ce grOznica osIndi
De la Dumnecieu mind&
Veclumd WI zabovire
A osindiri sosire
Lui Hangeri Voevodu,
Domnul acestuT norodu,

Care nu s'au pomenitu

Aid in tera ivitu
Asa patimil, Infocata.

Se dea curend ci lndate,

Cit osebit de mazilie
Si scoatere din domnie
11 mai sosi o bataie,

Ca ci capul se it taiea
Capagi-basa Osmanu

De la Dovlet cu farmanu
Alcatuit de mashuri

Oameni de stilt furl

Prin care rau vinuit
Pentru cad s'au indraznit
De a scoate vacarit,
Numindu-1 gostanarit,

Lucru ce au fost oprit

Cu blestem afurisit.
Osebit de alte madele,
Care ci acelea grele.
Adeca multo hrapire
i a ten prapachre
Cu respunderl necurmate
Si alte dari neurmate,
Cad platird indoit
Oerit si dijmarit,
Inci si tutundrit.
A marl ticalosiea
Imparateasca urgie
Mai reu n'avea cum A. fie.
Ca. far de a fi judecat
Sau altu cuvent de indreptatu
Se spuie tine l'au indemnat
Asa fapte de au urmat
Nu l'au prelungit mai multu,
CIL ai spune ar fi vrut
Pe ace! indemnatorT,

Patrii reu voitorl

Si chiar lui omoritorT,
Spre al ,ti eel cu savdea (1)
Frumos titlu a le da,
AT cundsce cel din urma,
SI flied moth% si luring,

Unor cainT ce mused. turmit.

Pentru ca. n'au multemire

50

Cad din turml au hranire,

Si in locu se o pazasca,
De lupu se nu o bantuesca
ET maT mult gasesc culpul

De o rup maT rM de cat lupul,

Cad ca pentru enteresurl
Scornesc multiml de eresurl,
Precumu cu pogonaritu,
Venile-ar ci for sfarsitu ;
Ca. mai vrusese WI scoate
Dintra Dumnea-lor povata :
Sa petrecemu mica ci mare
Strangere si rea pradare,
Ffind multime de vil,
Pogoane sute de mil,
Si apol cite cinc! le/
De unde oral ca se eT ?
VedetT oameni fail de mill
Cumu facu lu! Dumnecled sill,
Ravnind singurl se-1 manie
A le trimite urgie,
Si ma. temu ca o se le vie,
Cad n'au fried. de blestemu,
Nice de pacat se temu,
Urmand numal reutatT,
Zavistil ci nedreptatl,
Ca si cu bietil braslasT
Si d'al de streinT ruptasl,

Pe loc o afavurisira
Si cu cale o gasira
De dete cu terani In rand,
Slujba sa arete vrend.
Clare atatea suspinurl
Nu o se aduca niscarlva chinurT?
Nu adl crede plansul for
Se trace pe Dumnalor,

A nu gusta vre o papara

Vaninata si amard.,
Cl Domnul cel ziditor
Este indefung rebdator,
Dar apoT de adichie
Numal indata se manic,
Si fies1 cuT dupe fapte

I trimite platd dreapta,

Macar fie orT ce trapte,
Dupe cum o vellum in fapta
La prea luminat Domnu

(1) Inbire.

www.dacoromanica.ro

329

lsTORT A VOIVODULTA BANGERLI.

Urgie si greu sodomu ;

i de yeti vrea, IntelegetT, 100
Ear de nu, urenatT cum merged.

CA eu me Intorc a scrie
A lui vocla istorie,
Cum moartea '1 ad fost se fie.
Cela lant vrend isichie,
Niel nu aude, nicT nu scie
Macar ce o fi sa, fie,
Ca de nimic nu'l pass,
Ci dice: fugI i me Iasi,
Cad ed iml catu de case.

Alta si de nu slut fratl,

Dar aflandu-se cumnall,
Sta1 numal de rugaciunT,
Cu ceasurl InchinaciunT
Doar temburl nu eghilindesesc, (1)
Ear acest fel se spasesc ?
Altul avend copii mari,
i vedend ghiordumurT marl
De joaca, icosa. mies,

i pierde bani cu miea,

Silesce de face damurT

Cum si pentru castigu la hari,

Mai avend o Ingrijire
i pentru a slujbelor venere
Din vremi sa. cerceteze,

Ca sa se adevereze
Sa le Tea dupe vointa,
Avend din toate sciinta.

Si la asa socoteall,
Ca'sI strange agonisala,
Nu Incape indoeala,
Avend omu si sfieala,
Ci In scurtu, fieste care

Fara de alts, aretare

Tot! petrec In dezghinare,

Sau se 4ica. In gust ce are,

Ca de ar pune totl drugu
Ar scoate brazda, ca plugu,
i ar nataza ca strungu,
Ci lasand pe Dumnealor,
Ca se petreaca cum vor,
Se venimu la Intalnire
i a lui Voda peke,
Ca se spuil cumu s'ad Intimplat
i cum capul i sail lust :
Acel trimis mergend sus
Toate lui Voda, 'lad spus
Dupe cum i le clisese
(1) Adieli : petrec, se amusaza.

Turcul cand Ilu trimisese,

i precum si eu aretu

150

La istorie Indaretu.
Voda de asa mujdea
S'au bucuratu si credea;
Ca, pacatu cine'l gonesce,
Pe orl care 41 orbeste,
i nicY cumu nu'l domireste
Pd.nd, cand nu'l resplateste.

Si asa cu o bucuriea
'lad poruncitu se si vie
Tocmal sus in Spatarie
Cu. boeril parisie.

Dec! dupe ce au intratu

Si salamu alechi 'i ad datu, (1)

El ca cel ce se stiea
Ca simtind capul se ia,
Au Inceput se vorbeasca.

i cam cu ris se zimbeasca,

Cu o schima, si orendueala
A nu dea vre o banueala,
picend cu Indrazneala :
Valea abeimu azel

Nu fi tristu a esci maze].

Dovlet mazil saulsucu,
Casavit olmasicu,
Ca precum IT-am aretat
Prin mujdeda (2) ce t1 am dat
La Moldova estl mutat
te fermanu ocueasin (3)
Pa Giuzel icamlasinu
Izbanu ocum ma la siz,
Igunu, iaca firmanu se'l citescI,
Se to pliroforisescl,
Ca se me anthimisescl
De grabnica lui venire
Cu a Domnie! vestire.
Voc16. dad usa porundi

erbet cafea se aduca,

Ca din semnu ce vecjuse
Oare ce si pricepuse,
i avea prea fried. mare
De a harapului uitare

Ca, se oita la el drept

Cu ochi cruntf In piept,
Fiind prea forte grozavu
Lungu, buzat, negru, scarnavu.
i cand cafeua sosise
Capegiu fi mal ciise :
(1) Salutare.
(2) Nuvela.
(8) Eta, A citestl firmanu, frames eit nit se Mama.

www.dacoromanica.ro

330

ANONYM.

Se nu beai asa p&har

Mult veninat si amar;
Dar pe semne vru pecatul
Care I5veie fi urmat, 250
Acela te au gonit foarte

Beiule de acest icramu (1)

Foarte multernire amu

CI nu beau cafea serbet

200

Avend patim& si dertu

i m& sugar& la pieptu.
Vod& atuncl fn vorhire
Fund coprinsu de ingrozire,

Ca se pie! cu age. moarte,

Precum Domnu MavroghicA

Sau se dicu a fu brodire,

CAcl au taiatu pe Petrichk (1)

Asa si Maria-Ta

Suci capu s& se uite

Pe o fereastre. In curte,
Ca erea adunarl multe,
i socotea se'l ajute;
Ear acest capugiu,
Se nu'I ma! dic PiscAlgiu
Ci mal bine chisargiu, (2)
Avend el la spate push

CacY pierdus1 pe Dumitriche,

Acel Petrache numit

Au fost ear ca Turnavit (2)
Pravoslanicu si crestinu.
Ear nu dat1 pAsur1 si chin
Ski plardecl far& de milk
Suflet se 1uat1 In si15..

Pistolase mid ascuna

VedI a sangelui vArsare

GAtite cu gloante pline

Ca se'l lovescit prea bine,
CAnd Vodg vru a se Intoarce
Vorbi cu Turcul a face

Cum lam la cer strigare,

Cunoa"ce dar ca. scriptura
Drept it! (16. Invet&tura
fnsusT cum tie nu 'VI place

Prea cu un sul subtire

i cu o mestesugire
'I au pus un pistol in piept
Lovind prin tfte drept,
i iute ca un ajderu (3)
i lovi si cu'n hangeru;
Apoi de grabu si harapu

Nicl altuea nu face.

Eat& der ce folositl
CA scriptura nu pazitl,
Alergat1 singuri la yin&
Ca se fad mortil pricink
So')! Intristez1 casa foarte
Cu amArita de moarte,
i orl ca ce bucurie avea

Ca clipa 11 taie capu

i se. sAvirgi saracu.

and al luat domnia,

Oh ce foc si jale mare

Ear acum ce intristare,

Ce plangere cu ohtare,
CA de aT fi via se veal,

De asa osindite, stare!

CI dupe ce l'au taeatu

Pe loc l'au si desbrAcat,
Doar ismene 'iau Ilsat;

Ai plange sA Warned
De Doamna si de Domnite
i a le curti! coconite,
Cum cu foe te jelesc ele

Y1 tart trupul afar&

Jos pe pietri Mug& scare.

Vineri la cease din di

Cu bietele bAzdadele,

TotY ve4u si audi

A lui moarte osendite,
Ce'i fuse renduite
Cu asa grabnic stirsitu,

Vedendu-te jos taiatu

F&r de capu si desbracat,

Ce nu s'au mai pomenit.

0 prea luminat Domnu
Cum li sosi greu sodomu,
Toate In War 'i furk

Se va4li un Domnu sl&vit

In asa hal osenditu ?

Far' de capu gi plin de sange.

i cum n'or tipa si plange

Ce iniml o se fie
Plansu se poatA se'l tie
i se nu se obideasa,
Cu lacremi a, se jeleasce2 294

i ca clip& se trecurii 1
Nu stius1 se te pazescl,
Sau se fugl se pribegescY,
(1) Invitation.
(2) Clesergiu, toiler.
(8) Monetru.

(1)
(2)

cf. Fotino, op. cit. II, 958.

Idem, op. cit., IL 868.

www.dacoromanica.ro

331

VENIREA NEMTILOR

VENIREA NEMTILOR IN BUCURESCI(1)

... .

Cad cum luara, de etire

De a Nemtilor venire
Stil, ca o clipa fugird.,
In Giurgiu se pomenira.,
Remaind prea putinteI

Ce n'aved fried de el.

Ca se fi fost vre o nevoie
Eramu gi not multl de voie,
Numai ce ea veni ei e tire
Cu a Nemtilor venire,
Sant unit drept Afumati,
La Colentina cei-lalti,
Incepu sgomot a face
Clopotele a le trage,
Friel Turcilor se bage.
Si adeverat fugira
Nimic nu mai zabovira;
Decl egiremu flee! care
La Nemtl spre Intimpinare,
616 vedumu oaste frumoasa,
Dar o cunoscul fricoasa,
Ca nu vrea nice cum se vie,

Fund intratl in fandasie

Cumca vor fi Turd ascune1
In Bucurescl multi nespuel,
Si vor egi fara etire
Asupra for la oetire.
Le spunea aT noetri toil,
Si nu vrea sA crecla mortl,

Pan& and se ei jurard.

Si cu vaiil cu chinu intrara,
Dar ei atunci cu indoeala
Si cu o mare sfieala.
Ne miraremu si marT ei mid,

Dar ce focu se mai (lid

Dar adever, la privire
Nu remanea indoire,
Ce frumsete nespusi
Si la regal& e pug,
Mal vertos aces husar!
Stand Infiptl ca nisce pail
Pe aces cai potriviti,

Cum ei la ale for toate

N'avea ma! mult cum se poate;
Cusur numal de fricoasA,
Ear Incolo prea frumoasA.
Dar apoT ei de nevoie
Ne multumeam dupA voie,
Pentru cA o neputinta 50
Supune pe nevointe,
Si precum nevoia to face
SA priimeetT ce nu 'tI place,
Ci vrend ne-vrdnd ne bucuraram,
De Turd pentru cd scaparem,
Socotind cA om avea ticnA
Si big& tarA odichnd.,
A da numal zaherele,
Potvazede gi cherestele,

Ear nu banl gi alte nevol,

Merinde, care ei ol
Niel le mai socoteam not,
Cd audisem de NerntY

CA sent oamenl forte drep(i,

Si nicT e de pomenire
La eT jafurT ei hrApire,

Cad regulA este datu

De a fi toate cu eartu,
HranA eel trabueete
Si altele ce lipseete,
Cum card. ei salahorT

Trebuind de multe or!,

Si este Cara datoare
A fi ei respuncletoare,
Ear altele dArT nu o sa. fie
Flind ei in micropripie,
CA lafa ei alta. plata
De la impAratu re data.
Decl geaba ne fu crecluta,
AuclirT, dar nu vequta,

Cad cand seama ne luaram

Mic ei mare ne mirarAm
Vedendu-1 cu o lacomie

Si cu o mare neomenie,
Flind scumpT ei stranel la dat,
Pornitl numal la luat,
CA fard. de pregetare

Gonea paraua cAlare,

Socotea cA o se fug
Si cAlare se o ajungA.

DO parea ca's zugravitT,

(1) Fotino, op. cit., 11,869.

www.dacoromanica.ro

90

332

ANONYM.

Mortea Hanger 'taint

(FRAGMENT)

(Convenient de d. C. D. Arieeeen)

Porunca ImpAretesce;

Vinerl dup'd lunl a mare,

La 18 Fevruare,
Merse Ia Domnul la curie
Boer si obraze multe,
Ca sd vede ce-o se. nasce,
Din firman ce-o sit cite scl;

N'a vrut se, se urce sus

Spre a mil da vr'un prepus
Ci ca un led In minie
A mers drept la Visterie,
De unde a minisit

Iar la cate-va din di

Pe Voda. cum c'a venit,

Si Capugiul sosi,
impreunI cu altT treT,

$i d'o fi vreme se vie

Se'T dea respuns ca sl scie,
CI e trimis de Dovlet
Se'l spue un merhamet,
Ca sd, nu mai aihe, dert
Sad vr'un fel de casabert.

Si un Arap intre el,

Care le descelicAnd,

Cu cugetul red In gaud,

Adece. se21 se,vIrsesce.,

Si IntocinaT se 'mplinescg

INCA 0 PROBA

DESPRE NEORINDUELELE ZAVERCIIILOR

DE LA 1821

Pentru intelegerea celor ce urmeza, recomandam lectorului capitolul XII

din Istoria revolupunit romane de Ia 1821, de subscrisul, sub titlul: Desordinele Arnaufilor ii Pandurilor, pag. 134-142.
In acel capitol se pOte vedea ca Tudor Vladimirescu, din causa jafurilor mercenarilor, cunoscuti sub numele de Arvati, d'ale carora fapte se
molipsira i Pandurit, fu silit a pedepsi aspru p'acei hopmant, cum 'I numia Tudor; din nenorocire, cu tota severitatea sa, nu putu opri escesele
lor; ig,i asprimea sa chiar contra Pandurilor 'I fu fatale, cum se arata pe
larg in citata opera, capitolul XXIX, pag. 251-257.
Dupa. mOrtea tata-meth, am gasit intre hirtiile sale un testament sub
forma de memoria. Copiez dinteensul urmatorul pasagia :
eToate lucrurile cele micatOre, coprinse in fOea de zestre, data mie
(de reposatul Andreia 1361anul din Slatina, care a inzestrat pe cumnatansa, fosta mea socie Elena, nascuta Chiliviu, i incetata din viata la 18
Februarie 1852, din preuna cu tot ce am avut Si ea, i cu tot ce avucsese pomenitul meth cumnat, pitarul Andrei Balpnu, pin& la primenele
4i tacimuri de masa, la anul 1821, in vremea zaverei, fiind not in ora)ul Campulung veniti, s'al luat de zavergii Olteni i Arnauti, in satul

www.dacoromanica.ro

NEORANDUELILE ZAVERGI1LOR.

333

.Vitanesci, din jude01 Oltului, mosia pomenitulul Pitar, desgropandu-se

cdupa aratarea lacuitorilor de acolo, dintr'un bordeit unde alb fost Inegropate de Pitarul Andrei Balsanul. Scia de acesta lacuitoril pomenitulul
csat, lacuitorii orasului Slatina, si mai cu soma maica Sofia schimnica,
efosta socie a reposatului Pitaril, Andrei Balsanu, care Inca. traesce (1), si
va arata adevarul, intrebandu-se.)
Eata si felea de obiectele luate de Zavergli :
F6e de scale, hafne 0 alte lucruri

ce

read jefuit Apostatif, la mo0a Vitlinefti sud Olt,

precum nuz jos sd aratet anume :

talere

1200
1. Fiore de diamant.
1. Cruce cu sfint Iemn
800
1. Pereche cereal de diamant . 800
1. Inel de diamant
400
1. Ipac, altul mai mic
100
1. Ipac, deto de brilliantu . . 500
1. Deto, deto, diamant
120
1. Pereche matanil de margen
i margaritar
80
4. PerechT paftale argint. . . .
1. erpe, ipac
4. Inele, ipac
180
3. Farfuril, ipac
1. Lingurita, ipac
1. Cutit, ipac
1. dal vargat, o varga smeiurie,
alta alba, alta galbena. Inchisti cu
cite alta verde Inchisit pInteensele, i cu alta civit, si alta stacojie fnchisa, nou de patru bucatt 1500

1. $al, ipac, cu o varga rosie,

alta alba, i cu florI rosil i albe
printeensele
1. Binis nuoa de postav ca scor-

400

tisora, Inchis, captusit cu coma

talere

profirurile de cotopur samur de

Becia intregT

400

I. Scurteica ghermesit, lunga,

barbatesca, nahutie, blanita Inauntru pacea samur i nafea, si cotupurile samur de Mosha
1. Alta, ipac prazulie, (nauntru
pacea samur de Becia, i nafea,
profirurile catup, samur de Becia,

500

purtata.

100

1. Scurteica, ipac, de ghizea cu

selizia cu cacom . .

100

1. Malotea pambria, fistichie,

blanita In nauntru, pacea samur
de Becia, i nafea, profirurile samur de ace! intregl

600

1. Scurteica, atalaz, galbena, femeasca, blanita. In nauntru pacea

samur, profirurile cotup de samur
de Mosca
1. Alta, ipac. sangesie, profiru-

rile ursA In nauntru nafea . . . .

2. PerechI cecsirl ienghiursel. .
2. Anterie de citaria, unul cu o
varga lahanie gi cu alta alba, si
altul cu fare Inchise, nuoa . . .
2. Ipac, bazea, albe
2. Ipac, cutnie de Brusa, rosil,
vargiI, unul barbatesc i altul fe-

250
40
103

160
80

alba.

200

1. Ipac, altul, postav neftia, captusit pins la brfa cu malteh nabutia

5. Co},! postav morico, bun, ne-

150

tAiat

150

meesc

40

100

2. Brine, batiste albe, unul sadea, altul cu flor! cusut

1 Pereche cisme de Tarigrad,

60

1. Giubea de postav albastru,

captusita cu malteh negru
1. Giubea de ghermesit nahutia,

blanita Inlnauntru cu pacea de

samur de Becia, la spate nafia,

nuoa, rosil, neIncaltate

3. Perechl papucT cu meslipac.

45

(1) IncetatA din viata de vr'o 20 de an!, fostA starita la chimitiriul IconeI din BucurescI.

www.dacoromanica.ro

834

C. D. AlliCESC11.
talere

talere

7. Camasl bune, barbatesel borangic, i helalati, i panza topiti .

4. Femeescl, ipac, de batistA
noutt

3. Brinisbre ..
3. Trimbe de phazit, cot! 60 .
1. Bucata pitinet nuoil.

6. Ghiozdane, 2 de piele, 4 de
litimar
2. Cauce, 1 sal negru cu floc!,
nuod, altul de pHs/

9. Perechl pantoff, din cart 4

310

neincaltall
4. Deto, strImf1, din earl unu de

43

80
39
120
60

maltase

38

30
50

1. Bestahtea femeascA nuoi, mo-

rico, cu tot tacimul el

2. Rochil, 1 stamba, alta Flo-

120

ran ta
1. Rochie sitgea, cu betel& alb a,
grea

64

1. Ipac, de atlaz alba, cu plus

albastru pe pole
1. Ipac, alta, atlaz galben, cu
garniturl, i florT albe si cu blocdurl de cele bune pe pept
1. Ipac, de Floranta, albastrd.
1. Ipac, de bazea cu flori ver4il,

300
100

pInza
2. Rinduri fece de peril* batistA

4. Perne de puf, 3 mid, 1 mare,

imbricate
2. Saltele cu pernile lor, i fecele
lor, de citu
12. Servete bune
12. Perechl cutite i furculite .
6. lingurT de cositor
b. Legaturl de cap, femeesc1.
2. Batiste, din care una necusutA
.
3. Fesurf nuoT, rosiT
2. Pungl, una de Etta, alta ibrisim
1. Tabachere'flldes bunk cu fort

..... .

d'asupra
5. Cot! panglice
150
40

I chenarurT
2. Ipac, de pambrid stacojid, cu

45

trel endue chenarurT

4. Ipac, albe, de batistA nuoi
5. Simizeturl, 3 cu horbote, 2
cu vapelurl
1. Ipac, altul cu blondurl. . .

150
100

8. Cersefur1; 4 batiste, 4 de
140
45

50
60
36
24
12
80
30
16
30
25
8

1. PungA de tutund sal negru

cu florl

15

1. Oca bumbac subtire

2. Prosope cusute

24

2. Mindire link i perinile lor

25
70

1. TrimbA de pinzA bumbac sub-

tire

, . . .

100

1. Sipet de piele legat (ca un)

200
80

80
12,174

oaf&

AdicA, doud-spre-clece ml! o suta sApte-clecT si patru, se adunA suma lucrurilor de

maT sus arAtate, ce m'ail jefuit Apostatil, deosebit de she maruntisurl ale easel, i
zapise pi hirtil trebuinciose; Qi spre Ineredintare am iscAlit.
(semnat) Dimitrie .Ariceecu Mistier.

C. D. Ariceseu.

www.dacoromanica.ro

LEGERDE !MITE.

836

LEGENDS INEDITE.
.0............SM

VIATA SF-LUI ALEXIE, OMUL LUI DUMNEZEU.

Intre vietile sfintilor sant uncle, cari din cauza coprinsulut for se bucura
de o popularitate deosebita; cAci se apropie mai mult de un roman sau de
o novels adesea foarte duioasa., decal de o biografie ascetics a unui schimnic. Asa este cazul cu cele douh legende ce publicam aci, si adictt viata
sf-lui Alexie, $i viata sf-lui Evstathie Plachida, cari amandoue sant mai mult
sau mai putin tragedii de familie.
Aci un fiu, care pArAseste parinti, nevasta, avere, si care traeste apoi necunoscut chiar in casa parintilor, unde vede in fie-care zi curgand lacrimile
jalnicilor sei pArinti, cari abia dupa moarte it recunosc; acolo perde Evstathiu femee, copli, stare .i abia dupa multe suferinte redobandeste toate, pentru a muri apoi ca un mucenic.

Nu ne vote mira deci data vom ghsi aceste .vieti in literatura mai tuturor popoarelor moderne, adesea in multe variante In proza si in versuri.
Ba ele an ajuns chiar in uncle tar! cantece populare foarte respandite.
PAO acuma insa nu s'a cunoscut .i paralelele romane, cu toate ca, precum vom vedea, aceste vied se bucura si aci de o popularitate oare care.
Noi nu putem sa intram aci in urmarirea legendei sf-lui Alexie,caci cu aceasta legends ne ocupam antaiu
prin literatura universals; ne ajunge a
arAta izvoarele principale, cari contin indicarea literature!, langa care vine
acuma de se alatura si literatura romans.
Textul eel mai vechlu se afla in Legenda aurea a lui Iacobus a Voragine
din sec. X (9, de unde a intrat in cartea de citire a evului mediu, in Gesta
Romanorum unde este cap. 15 (2).
In cele mai multe cazuri a slujit aceastA carte, ca en izvor pentru activitatea poetics sau romantics a prelucrAtorilori posterior!. Oesterley, care a
publicat Gesta Romanorum intr'un mod critic, a insotit aceasta editiune cu
(I) edid. Graesse cap. 94 pag. 403.
(9) ed. Oesterley Berlin 1872 pag. 297 299.

www.dacoromanica.ro

336

DR. M. GASTER.

note, can arata intreaga literatura paralela, fie cd std in dreapta dependenta
de povetile si legendele continute in acele Gesta, fie cd an fost luate dintr'un
izvor eomun, de unde pe de o parte a contribuit la formarea cartii : Gesta,
de atilt parte a intrat in literatura estetica a diferitelor popoare.
Din indicatiunile privitoare la cap 15 (') constatam uior esistenta acestei
legende sub diferite forme, precum am pomenit, atat in proza cat si In versurf, la FrancezT, German', Italieni, Spanioli, Holandezi i Eng leg, adica la
mai toate popoarele din Europa occidentala.
In Franta a ajuns chiar carte populara; si ce e mai mull, Inca de la 1708
este chiar obiectul unel fol colorate cu icoane, intitulata : ccantique spirituel
A l'honneur de S. Alexis, vrai miroir de patience et de chastete.,
Massmann, care a publicat redactiunea germana in mai multe variante, a
adaugat si doue texte grecesti, prin ajutorul carora legenda sf -Iui Alexie a
ajuns si intre popoarele Europa orientale : la Slavi qi Romani, despre earl
cards' nu pomeneste Oesterley de loc.
Novacovie a publicat aceasta legenda dupd doul manuscripte, din care
unu este eel putin din sec. XIV (2), si in scurta introducere (3) pomeneste atat de alte manuscripte slavone in care se mai afla viata sf-lui Alexie, cat si
de paralele rusesti si bulgare ; cea din urma e publicata in Starine VI p. 35.
Mai arata c# esista si aceasta legenda la Ceht; i tot de data sl un vechiu
cantec sarbesc despre viata sf-lui si dreptului Alexie, omul lui D-zeu, publicat pentru antaia data la 1798 de Rachie si reprodus la 1828 si 1835, ceea
ce dovedeste ca a ajuns populara, dacd n'a fost deja mai inainte
Pentru a arata si cat de populara este viata sf-lui Alexie la Rusi pomenim insemnata suing de cantece culese din gura poporului din mai multe
provincie ruset1 si publicate de Bersonov (9, care a adaugat si doua cantece serbesti (6).

Tot in Rusia ca si in Franta mai gasim in sfarsit pe Sf. Alexie intre foile
colorate cu icoane (s).
Avem deci inaintea noastra desvoltarea si respandirea legendei sf-lui Alexie, urmarita, ce e drept, in trasuri generale, dar in mod mai complect decat s'a facut panel acuma ; cad eel ce se ocupa de literatura occidentala nu
cauta paralela in celelalte literaturi, si chiar Slavii, can on si cum nu putea
sa treaca peste acele lucrari, totusi nu urmareau toate publicatiunile si *Inca
mai putin literatura romana.
(I) Pag. 715.
(9) Primeri knTijevnosti i Tezica staroga i srpsco-slavenscoga. Belgrad 1877 pag.
398

404.

(3) ibid pag. 396-397.

(4) Kaleki perehojie vol. I Moscua 1861 pag. 97-154, No. 28-36 i pag. 723-732
No. 174 pag. 743 No. 180.
(b) Numerile 36 ai 174.
(6) Snegirev : lubocTnyTa kartinki rusokago naroda. Moscva 1861 pag. 38-39, No. 11.

www.dacoromanica.ro

837

tEGRISTE INEDITE.

Go lul ce exista in aceasta privinta 11 Implinim nol acuma prin publicarea

textului roman, si prin indicarea importantei de care se bucurd In literatura
si credinta romand.

Aceasta importai:a se dovedeste printr'aceea ca poseddm de o cam datd

viata sf-lui Alexie in cloud manuscripte si in trei editiuni tipArite ; Tar ziva de
17 Martie in care se prAznueste ziva sfantului se bucurd de o deosebita con-

sideratiune la popor, asa incat face parte din calendarul popular, adicd din
acel calendar pe care si'l construeste poporul, dand zilelor o destinatiune $i
insemnAtate simbolica. Ziva de 17 Martie se chiama la popor : (Alecsiile ,
cand se afuma mosiele, gradinele i casele, ('). Dlujanschi publicand : (Calindarul Romanulul) enumera zilele de peste an, ce se tin cu mai multa cinste, intre can gasim i pe : cAlecsi Boji=omul lui D-zeu: aldturea cu M.
Eudochia: Baba Dochia ce'i fine naravul 12 ililei Bunavestire, ca singurele
zile de sarbatoare in luna lui Martie (2).
Textul ce urmeazd aci este alcAtuit din ambele manuscripte, cu indicarea
variantelor, omisiunilor i adauselor dinteansele si din edi(iunea tipAritd.
Manuscriptul insemnat de mine cu a, este un sbornic, adicd un manuscript
mixt, care confine mai multe legende, dintre care cea d'antaiu este a sf-lui
Alexie ; dar la inceput este defect, lipsindu-i o foae, si din foaea a 2a e rupta
o /Articled impreund cu o jumAtate din cele trei randuri de sus. Restul este
complet si merge pand la foaea 9b, unde se inchee. Insusi manuscriptul,
care se OA in posesiunea d-lui Gr. G. Tocilescu, este in 4, scris in mare
parte cu multd ingrijire de aceeasl ;nand Si coprinde, dupd, paginaturaproprie
208 foi, dar tnteadevAr sant mult mai pu(ine, cad lipsesc o grAmadd din tr'insele care se par perdute Inca inainte de a fi fost legat manuscriptul. Unele fel
Tara* nu sant legate la bout lor. DAm aci coprinsul intreg al manuscriptulul,
dupd cum 11 avem astazi :
a) Poveste de folds a lui Alexie, omul lui D-zeu. fol. 14-91).
b) Spunere si truda sfAntuluI pArintelui nostru loan Calavitul. (defect) fol.
9b(fol. 10a-15b lipseste). fol. 16a-19a. (fol. 18 se afla legata dupd, fol. 29).
c) Poveste foarte de folds, a lui Theofil, pentru ascultare pArintilor si pen-

tru sfanta liturghie. fol. 19a-23a. (Aceasta poveste, pe care o mai posedam
si intr'alt manuscript mai vechiu, este una din (Minunile M. Domnului,).
d) Cuvantul sfAntului Vasilie, care an scos pre om de la Dieavolu (defect)
fol. 230---280 (fol. 24-27 lipseste).
e) Poveste pentru sflintul Joan Cucuzel , eel cu viers frumos. (defect) fol.
28a-30 (2 fat, 30-32 lipsA).
f) Poveste de s-ti Xenofont qi de copii lui. (defect) fol. (32 ?)-42b.
g) Viea(a qi munca sfAntulur mucenic Evsthatie Plachida. fol, 43a-56b.
h) Poveste foarte mieunata a cocoanil Marie! rugatoare de Precesta. fol.
(1) Mangluca i Cilindariu, Brasiovu 1881 la luna Martie,
() Albino, Carpatilor An. IV 1879-1880 pais, 11.,
Rive p. 1st, Arab. fi 1714 An. II Yoh Il

112

www.dacoromanica.ro

DR. M. GARTER.

338

57a--636. (Despre aceasta poveste, care si ea nu este de cat una din (Minanile M. Domnului', am vorbit mai pe larg in cartea mea : Literatura popu-

lara romana, pag. 119 urm. si 438, aratand leghtura intre aceasta si
eGhenoveva,.)

1) Vieata si nevointele pre-cuvioaser maicit noastre EvpraxieT, cum s'au

nevoit. fol. 644-91a.
k) 3 povestiri scurte scoase de sigur dintr'un Pateric. fol. 916-936.
1) Talcul sfinter si dumnezeestil liturghii. fol. 94a
1036 (comp. Literal.
popul. rom. pag. 445 urm.)
In) Istorila pentru robiea si luarea slaviter cetatl a Tarigradului, care se
numeste Constantinopoli si Roma noao. (defect) fol. 104a
1226 (dupe
1226 mar lipseste din aceasta poveste eel putin o pagina.)
Yana aci tntregul manuscript de o singura mat* de aci incolo de mainl
diferite. Apo! lipseste fol. 123-145
n) fol. 146 niste notite scrise de o mans recenta la 1813.
Lipseste apoi fol. 147-171. fol. 172a goala.
o) ViTaia si patima sfintel mucenitel Caterina. Acum scoasa dupe elineste.
(fol. 1726

1936).

p) f. 194 a : Contacu : Rugaciune pentru Joan Alexandru Ipsilant Vvd.!

(de alta mane).
q) fol. 1946. Un psalm. fol. 195-196 lipsa.
r) fol. 1976. Scara acestel sflnle earl!. Merge numar pans, la m, si contopeste e si f, de oare ce n'a observat alchtuitorul scarir, ch. lipsesc for la mijloc
si ca stint doue legende.
s) fol. 1386
204. Rugaciune catra Nascatoare de Dumnezed.

t) 204-206. Rughcrune tetra domnul nostru Is. Hrs. (De la fol. 1386 cifrele nu mar insemneaza foi ci pagine).
Pe scoarta de la sfarsitul cartil dinauntru e scrise urmatoarea notita cronologich :

tInsemnare de veleturr cum arata mai jos :

Intrarea sfantulur Grigorie in Bucurestr. Ap(rilie) 26. 1765.
S'aA cutremurat pamantul Sambata Ap(rilie) 9. 1765.
Mazallia mArii sale lu! Constandin Voda Mavr(o)cord(at). 1764.
Intrara marii sale lu! Stefan Voda in Bucurestr. 1764.

Preciziunea celor d'antaiu done date ne arata ca ad fost seise chiar atuncea, pe cand cele done din urmhsant mai generale si scrise dupA memorie.
De alts parte aflarn TarasT ea scriitorul se afla in Bucurestr.
Aceste doue facte ne ajuta la determinarea dater manuscriptulur si patriel
sale, de oare ce nu se mar gaseste alth notita cronologica in manuscript. NumaI din punctul de vedere at paleografler si a] foneticei textulul, luAnd apo!
In consideratiune ca la 1765 eel putin manuscriptul acesta a fost deja scris,
putem" conchide ca dateaza de pe la 1.750 si este Kris in Muntenia,
Caracterul maT tuturor legendelor coprinse In acest manuscript de la 0-4

www.dacoromanica.ro

LEGENDS INEDITE.

339

este cam uniform, ceea ce ne dovedeste ca as fost adunate la un loc, dupa

o alegere prealabila. Inteadevar coprinsul mai tuturora consta intru aceea.
ca un membru al familiel, mai des flu!, paraseste saa pierde familia printr'o
intamplare oare-care, o regaseste dupa multe trude si castiga mai tot-deauna, tocmal prin aceste trude, cununa de mucenic sat slava de slant.
Cu totul alt-fel este caracterul manuscriptului al doilea b. care se afla in
posesiunea noastra.

Acesta, un 4 defect, raa scris, nepaginat, este din potriva un sbornic de

literature popular& si confine :

a) Epistoliia Precestel, pag. 2-9, (adica legenda Duminicei, recenziunea

cea scurta. v. Literat. popul. rom. pag. 371 urm.)
b) Visul pre curatei de Dumnezaa nascatoarei. pag. 9-10, (ca in edifiunile noastre ale Epistoliel, adica : recenziunea cea scurta, v. Literat. popul.
pag. 366 urm.)

c) Intrebare sfantului Macarie cu ingerul lui Dumnezeu. pag. 10-18

(Despre acest apocrif, pe care'l posedam in mai multe manuscripte, vom
vorbi alt.& data mai pe larg, editandu'l).
II) Molitf a sfantului Sison de coconi cel omorafi da diavolul. pag. 18-23.
(Cunoscuta carte populara : Minunile sf-lui Sisoe. v. Lit. pop. rom. pag. 393.
urm. unde am vorbit si de apocriful urmator : )

e) Numele Avestifal pag. 24-25.

I) Textul pe care'l publican) aci si care in manuscript nu este eomplet,
pag. 26-40. Copistul s'a oprit chiar in mijlocul unel fraze; tine stie ce l'a
faeut sa curme copiarea; cum ca a avut intenfiunea de a continua se vede
printr'aceea ca a ramas hartie goals 2 pagini nescrise. Asa a ramas deci un
torso.

g) de alts many s'a adaugat : Tilde filosofett, cad insa no sant alt -ceva
decal un fragment din asa numitele : Intrebari si raspunsurl, sau Elucidarium (v., Lit. pop. rom. pag. 449 urm.).
Din acest context reese pentru not doua lucruri in privinfa legendel sf-lui
Alexie : 1) ca aceasta ajunsese a fi considerate ca o carte populara, facand
parte dintr'un sbornic de felul acesta, Si 2) cum ca acest manuscript nu confine un original ci o copie de pe un alt manuscript mai vechiu, de unde faro
indoiala &au copiat si celel'alte bucafi din sbornicul de fafa. Pentru aceasta
presupunere a noastra mai avem $i o dovada interns in ortografia acestul
manuscript, care a pastrat ici-colea cafe o urma grafica arhaica.; asa de

pilda neregularitatea la punerea lul 4 la sfar.itul cuvintelor, care nu se

poate esplica alt-fel decal printr'aceea, ca unde s'a finut mai exact de prototip a conservat copistul si ortografia; asa are chiar : inklepileune (pag. 33)
cu 4 intern ;unde insa stria precum era el In genere obicinuit, n'a mat pus
semnul 4, care devenise de prisos pentru dansul.
Alta dovada $i mat pipaita avem in scrierea cuvantulut nesfgralitel (pag.
27) pe Maga : nesfairea (pag. 26). In original a stat fiir4 iadoialti trEqpz

www.dacoromanica.ro

DR. M. GASPER.

g417)

(1T6 = nesfr4ita) precum este forma arhaica ; Tara copistulut era mat
cunoscuta forma mat modernd : nesfarita; Tel in cazul antatu a copiai exact:
nesfraittt, apot a adaugat pe deasupra litera It intre f si r, precand nu se 0-

bicinueste mat nict odatd a arunca vocale deasupra cuvantulut fare nevoe
imperioasa, cum e in cazul acesta.
Mat are apot textul acesta $i forme si cuvinte arhaice, ca : iluo, luund;
piare pl. in insemnare de: mantale pretioase, precum se intrebuinteaza si in
Alexandriea, etc.
Din toate acestea mi se pare, ca originalul trebue sh fie fost eel putin de pe
la inceputul sec. XVIII, Tar copia, dupe fonetica cuvintelor s'a facut in Mol-

dova pe la 1790-1800.
Aceste doud manuscripte nu ne reprezinta acelasid text, asa ca sa poata
fi considerate ca decurgand de la un prototip comun roman, ci sant din potriva cloud traduceri deosebite, facute dupe doud originale deosebite.
Izvorul textulul a it avem in recenziunea slavica publicata de Novacovide),
caruia nesocotind mid diferinte, ii urmeazd intocmai.
Iar pentru textul b putem spune numat atata, ca. se aseamand in descrie-

rea sirului evenimentelor si in nomenclatura numelor proprie cu cantecul

No. 29, din sus-pomenita colectiune a hal Bersonof ; dar de sigur dupa o cazanie sad jitie, intrebuintata la ziva sfantului, unde se citeste inaintea poporulut. Ast-fel intelegem si introducerea la acest text.
Afar% de manuscripte mat poseddm viata sf -luT Alexie tipdrita in : Vietile
sfintilor, ed. I-a Neamt. 1813 fol. 128" 132 luna Martin in 17 ale luni; apol
pentru a doua oar% in editiunea din Bucuretr 1835 fol. W6-202 ; neflind
decat o simple reproducere a primer editiunr. Nor ne folosim de editiunea a 2a.
Insfarsit s'a mat tiparit pentru a treea oard ca brosurd separatd, Bucuresti,
1874. 8 mic 27 de pagint. Editorul se ascunde supt anonirnul : Un cretin ortodox. Aceasta viatA iardsi nu este de cat o editiune modernizata, dar alt-fel
Intocmaf cu cea din Vietile sfintilor : in locul cuvintelor slavone sad vechi se

pun alte mat nor. Un singur esemplu ne va ajunge ; luam chiar fraza incepatoare :
Vieple Sfinplor.

Bropra.

In vremile blagocestivilor imparatl Arcadie si Onorie, ail fost in

Roma a veche un barbat blagocestiv anume Evfimian, mare intre boearl si bogat foarte, carele aye trel
mil de slug!, caril purta luminoase
haine de matasa $i brae de aur.

In vremea bine-cuvintatilor fmparati Arcadie i Onorie, era in Ro-

ma cea veche, un barbat anume

Evfimian, mare intre boert gi foarte
bogatd, care avea tree mit de slug!,
purtand tote luminoase haine de matase i braurI de aur,

(i) loc. cit. p. 398-404,

www.dacoromanica.ro

LEGENDE INEDITE.

341

Izvorul acestor tipariturt identice, numite de not c, este Ears indoeala textul rusese al ,viekilor. din care s'aa tradus viekile romane.
Avand dar inaintea noastra tree recenziunl, mat mult sat. mar putin deosebite, si nu fret copii dupa una si aceeasi recenziune, am colationat numai
sirul evenimentelor, insemnand frazele ce adauga salt mite cand un text
cand cela-l'alt, pe cand daca ar fi fost copiile unula si aceluiasi text am fi colationat si vorbele.

De baza am luat recenziunea a, dar fiind aceasta defects la inceput am

implinit lacuna cu textul b, pe care l'am reprodus intreg, insemnand la calcaiu toate variantele textulut a si c; Tar de unde reproducem nutnai pe a ca
text, am insemnat c la calcaiu, implinind sfarsituI laconic din a cu ceea ce
prisoseste la c; ast-fel am cautat sa adun la un loc toate caracteristicele si
diferinkele textelor, si de a forma un alt text mult mat complet, de cat fiecare din acele in parte.

II

SABRANIEA A SFANTULUI ALEXIE OWL LUI UUMNEZAU

a.

p. 26

Iubitilor Tata ca nen sosit (') noao vreme de praznic. Targul s'au deschisa;
puterile nevointelor sb imparatu Hs. sta desupra si sa uita s vaza lupta si
nevointa celor viteji. Sfinki ingeri kina in maini cununi de aura si plasce de

mult prek, ca sa de celor ce sa lupta pentru lege qi biruescu vitejeste pre

vrajmas, Jl trufasul6 drac, si care sa vor nevoi cu caldur(a), vor luoa, 8. P. 27
nu cinste trecatore, nici cununi vestejitore, ci slava vejnica si plata nesfarsita.
Ca imparaki cesti pamantesti, ca(nd) et isi invaqa) voinici la razboi, it pun
innainte for nuinat un dar putredd si prosta, carele nu plateste mar mult deeat

o suta de galbini, si numat una voinic it Ta pre dansul, adec(a), care sa arat(a) mar tare si mar vit.& decat ceil'alti voinici; tar imparatuld nostru eel
cerese ne darueste noao fericire nesfarasita care o vom mosteni top', cad (2)
ne vom lupta vitejaste, si sa nu tern (3), ca acela ne chem(a) pre noi astaz
prin sfaxda evvangheliie, zicand : gore tine va vre sa viie dupa mine, sa
II s(a) lepede de sane si sh'I Ta truce sa si sa urmeza mie.' Si Cu aeasta b. p. 28
nu saleste pre tine -va, cad ca. tutulor nen dat voe ; ci numat ne chem(a) pre
noi, ca un milostiva si insatat(4) de mantuire nostra. Pentru aceea ne invaea,(9
pre not si ne zice : cat(a) avutie va ave cineva, sa s(a) lepede de dansa, si de
trup si de poftele but, si sa sa asemine patemilor but Hs., carele ne zice noao:
ea de va castiga omul tot(a) lame, care nu Taste cu putinta, ca nu vor (putea
lua) tote stapanirile si imparati(i)le, dupa aceta sa 's perza, sufletu, nimic nu sa va
folosa ; pentru ca mat mult(a) cinste va luo eel mat mic rob al but Hs , decat eel
(1) Nal IntAiii era eerie eocogig, apot s'a Indreptat In : aosit.
(2) Cad citeste : cap'.
3) SE nu tern cit.: sd. nu ne Lemma.

(4) Insetat, in me. a eerie astfel In cEt se Poste vitt si Maas, coca ce Inn di nici un fle165,
(3) inva0 pit : invata,

www.dacoromanica.ro

342

DR. M. GASTER.

b. p. 29 mare si bogatd impArat pamAntesc. Pentru aceTa ni sa eade noao sa Wean') n

tote cele pAmantesti, adeca satuld(t) cinste, eagle, avutiia, si sa urmam staphnulul Hs. care ne va da noao pentru putinica ostenOl(A) a nostra, veenica mostenire. Iar noTlenevosisi tic(A)losi nu vom nici cat sA ne pocaimd, ca neste iubitorl

de trup ce santemt ; el vreme poc(A)intel au trecut,

ei

fire ad slabit, ci nu

putem sa pazim postuld, ca cei de demult ; si aeasta este pricina(2) drAeasc(A)

eh putem sa ne postima in tota vreme, numai de vom vre; si avem pilda pre
at(A)ta sfintl tinerT ci batrani, care ne sant noao de mare rusine ci defAimare.
Vazi pre neste coconi tineri ca aceia fedori de boeri marl si de imparati calk p. N candd bogAtila, cinste si [tote alte pamantestl] si alte patimi pam(An)testI si trupestT, inca si pre Tubiti for parintI si ce este lucru mai minunat, $i
pre lubita sa sotila, pentru dragoste fac(A)toruluT si mantuitoruluT nostru. Aeast& osabire de bun(A) voe ad rabdat multi rob! ai lui Hs. cerescul im parat
st Wad lipsat de tote dulceturile trupestl, cinstindu maT innainte dulceta ce
dumnezlese(A). Care maT mult decat alti ad indreptat aeasta cel sArac cu trupul ci bogat cu sufletu AlesAe, omul lu! Dumnezad si rob adevArat al luT Hs.
carele au petrecut atata ant in casa pArinWor sal necunoscut si de robi 1111
bajocorit. Acoste tote led rabdat vitezul nevoitorul, cugetandd purure in plata
b. p, 31 ce bogat(A) si la cununa ce de mult pret, care vre sa i o de in rai Hs. II
imparatuld slave!. Pentru aceia s'aulepAdat cu totul de omul eel din a afar(a)
si luundtl crud, mantuitorului ce cu scathe, as urmat stapanului bucurandu-sa. Dec! pentru putina scarba gi patima ra, acum sa indulceste de vesalie
veenicA si de bucurie nespusa, de cinste, de slav(a), de imparatie nesfarsita,
cuviosA 1 de folos. CAA carele va birui duldata trupulul cu tote patimile trupestI gi sa sa. place duhului dupa porunca sfinteT ev(an)gheliie, acela este
vrednic de laud(A) mai mull decal imparatu Alexandru gi Chesar Avgustd, si
cleat alti imparati insusi stapanitori, carii ad biruit toat(a) lume, pentru cA
aceTa pre omeni ii ucisa Si eel-0 Si orasi in putina vreme au stapanit. Iara
robii lui Dumnezau cei imbunatatiti all biruit patimele cele trupestIsi all ucisd
pre draci, pentru acela si de la Dumnezau sa cinstescil, precum sA Si cate(3)
dAruindu -le inparatiTa ce vecinica gi purure fittoare.

b.

sa

II Deci va rog ca sA luati aminte cu dedinsul, ca. voi sa

\TA povestescd astAzi, iubitilor, viata minunatului Alexie :(4)

In zilele bine credinciosilort imparati Arcadie i Onurie, era la Roma unura(5)

boeri mare, anume Efthimian, carele era mai de cinste si sf6nt imparatesca,
om inOlept i bogat cu toate bunatatile trupeli, 'fart mat bogat cu cele su(1) lanafi L statule ( positiunea.)
(2) fi a6aata este pricina, ditografiat.
(8) awe :

1.

Cade.

(4) Aceste rauilurl stint striae cu ros.

15) cite-Ito : unu din

www.dacoromanica.ro

LEGENDS INEDITE.

343

alesa minunat lueratorianelenevosa de viia mantuitorului Hs. carele

sa nevoTa ca s pazesca toate poruncile luT, nezmintite, inca mai alese cu milostenie. Ca da fara de oprele bogatiia sa saracilor in toate zilele, ospata flamanzi, pi imbraca golii, priimia striini si odihniia pre dansii si IT tarula 1) cu
bogate daruri de mita, si cum ai zice mai pre scurt, casa lui era blagoslovita
linistesiadapostire miseilord.(*) Ave sislugi !nuke imbricate cu haine scumpe
pi luminate, situ brans de aura.(**)
Deci acela purure pomenita Efthimian manca in toate zilele dupa al noao16.
east ; si intai aduna saracii pre tali afla in WO si le gatia lor masa si insusT
le slujiia lui 2), ea sa alba mai multi plata. Iara oare-care din rude si din cunoseuti lui de multe ori it earta zacand : nu ti s(a) cade the ca si slujesti saracilor, fiindu to boeri mare, ci poruncesti slugilor c(a) sa porte grij(e) de b. p. 93
cele ce ler trebui. Zara el cu multi smereniie si cuintelepdune raspunde catra
dansi, zicand : aceste sant fratii domnulul mieu; de care neu graita in sfanta
Ev(a)nghelie, ca sa iubim pre dansi, pi on cat bine vom face lor, acela ne
va plati noao insulita (***).
Deci era si femaia luianume Aglaida,(t) muere bine credineosa gi intelepta,
si petrece arnandoi far(a) prihana, numal ce era tristi cad nu naste fedor, ca
s mosteniasca avu(ita lor. Pentru aceea s ruga cu credinta slapanului Hs.
ca sa le de rods s nasca cocon (th.
Iar Domnul asculta rugaduno lor, si incepu ) Aglaida de naseu cocon, ,si Ii
numi Alexae). i sa facu mare bucurie si vesalie in casa aceia. Deci dupa
fletesti,

ce sa interea (co)conul, it detera sa invete sfanta carte; si fiinda coconula

ascutit la fire si istet, invata in putinic(a) vreine tot(a) dascalia bisaricesea, si
gramatila, II ca si altele asamine acestora cat sa facu intalepta si forte ne- b P' 84
cunoscut (!) ()

Dupa aceea cunoscand desertaeune lumii acestiea, cum ca nu este stada3), ci numai sufletu este nemuritori puss gand bun in inima sa, ca sa sa

toare

(1) citeqte diruia.

(2) citegte : tor.

(3) cit. statittoare.

(") Efthimian
miseilor c. omite.
(**) our c. adauga : Inca no aye fiI, ca neroditoare era femeea Iul.
(***) Tara oare care
Insutit. c. om.
(t) a Aglasiea
c. Aglaida
(tt) sa ruga
cocon : a : si sa ruga lul Dumnezail, si zice : pomeneste Drinne pre ne- a rot 2a
vrednica roaba to si ma darueaste cu fate, macar sa fie purcar, sa. 'in fie mangaere
sufletuluT mieu
c. id.
() incepu : a. si aa priimit fat in pantecile el si c. Tad daruit eu rod panteceluT el,
ca. ad zamislit.
() Alecsae a. c. Alexie.
() Deci dap/ ce se interca
necunoscut : a : si crescu coconut pan& era de varsta

si II detera parinti de invata carte, si invata toata randueala beserica, si toate intelesurile si toata scriptura; si pre intelept era si tocmit la toate lucrurile si la faptele lut. c id.

www.dacoromanica.ro

DR. M. Warn.

844

lepeten de duleatale vieti cesti trecatoare si twine vestejitoare, ca sa mostenesca cele venice si neputrede. Acestora s invata pur(u)re, fiind luminat de
Dumnezatl si cu intalepOune, sa imbraca cu rasa de par pre supt cele-l'alte
haine in taint, nestiind parintii lul, si o purta pe trupul got. Zara pe desupra
purta haine de matasa tot cu tasaturi de auri, ca sa nu aiba nici o 'ndoTala
pentru el (*).

Iara.parintii lui nestiint(2) dumnezaeasca lui pofta, sa gandila ca sa'l insoare

poftint(a) ca sa vaza coconi naseuti dinteansul. (**)
Deci cercetara prin toat(6.) Roqa (4) casa afle vre-o cocoana intelepta, frumoasa si de nam mare, asamine fur. Iar Alecsae aye inima sa si tot sufletul
sat catre cele ceresti, ci nimic nu ave grij(a) de lucrurile cele parn(an)testi ;

ci in tote zilele st ruga stiutorului de inimi, lui Dumnezau, cu lacrami, ca

sal izbavesca de cursale stapanitorului acestii lumi, $i sal povatueasca spre
i afia in tote noptile sa ruga lui Dumnezau, il Tar zioa umbla
pre la biserici de sa inchina, ci da milostenie saracilor, de feta O. intr'ascuns,

b. p, 35 cele folositore.

ca sa sa roage lui Dumnezau pentru dansul, sal indrepteze la locul eel de

mantuire; si zice catra parintii sai : nu'm trebue sa ma insor, ca sa nu port
eu grija pentru nevasta.
Iar parintii lui II indemna ca sa asculte pre dansii, pentru ca cocoana era
foarte alesa, cat nu sa mai afla allele asemenea ei. Dupa acela si fart de
voe sa pie* neputtnd a sa inprotivi parintilor sat, si st logodira ; Tar cu inima tot cugeta cum va fugi in pamant striin, ca sa'ci pazesca curatila sa
neintinata.

Deci deca sos(i) zioa ce oranduita si st facu nunta, mersera in biserica

sfantului Vonifatie, si'i cununara dupt obiceiu, cu alaute, ca tampene si cu
organe ci cu alte felTuri de zicaturi ; s# bucura gi sa vesella in casa mirelui

Watt zioa, toti boerii cei inparate0i si rudeniile si cunoscutii mirelui dupt
obicel.

Iar ca.nd fu sari dupt eina, blagoslovirk pa tineri ca sa s(a) culce, si mer(1) cit. lepede.
(2) cit. neotiind.

(3) cit. pottind.

(4) cit. Roma.

(*) Dupit aceea cunoscand o'ndoiala pentru el : a omit.

( ") Iarg
dintrInsul : a. i dem ajunse in varsta lul de insurat, au zis tats -sat
a. T. a b dtre fameea luT : I soul mieu! jupanese.! Tani sa fa(cem bucurie) ei veselie filului nostru, ca sit ne bucurtim (ci sit) ne veselim ei noT. Iar jupanesa luY, dem auzi aea foarte

sa bucura de cuvantul sotulu) el; ei se veseli jupinesa lul foarte, ei zise atrg. el :
Dumnezeu sal Inte.resc5. cuvantul, care l'ai grait, domnul mieu. i alergand ea, si cazInd
la pieoarele domnului sat, le sarutk, ci zice : Tani O. facem nunta fiTului nostru, ca si; vedem ei sa ne veselim gist ni sa veselesca inima noastra, ei A, se bucure sufletele noastre,
si apoT mar mult sit se socotesca saracii ei mieei din poruaca lui Dumnezeu. c. id.

www.dacoromanica.ro

LEGENDE INEDITE.

845

sara cu dAnsii i parintii for de'i petrecura pane Ia camara ce de nuntit ei

asa isi luara zioa bung. (*).
Iar tanarul dem ramase cu nevasta, sa raga multe easurI, piin(h) wind U :tat
adormira toti casnici. Atunce infasurand inelul cu briiul sau, care era lucru de mult pret (**), i leu dat in mana coconei zicandul : s le pgzesti
cu toaia socotinta, Tubita me sotio, si Dumnezau sa fie intre noi, pan(A)
child iii va tocmi darul sau intru noi , precum va voi. Aceste zicand
s'au dus in eamara sa $i au luat our mult si pietri scumpe $i mArgAritari
cat au putut. Si dezbracAndu-sa de hainele cele inparlitesti s'au inbracat
in haine proste saracesti. Si wind din cetate, merge in jos spre mare, si acolo, cu vola lui Dumnezau au aflat o corabie, care intr'acel Las trece spre
Siria, in care s'au pus ; si au exit din corabie merge pre uscat spre Edes,
s'au aflat o biserieh, intro care era icoana staphnului Hs.(***) ce nefacuta de
mana, pre care insusi Hs. o au trimis lui Avgar Cu AnaniTa, precum arata la
Sinaxar la Avgust 16 zile. Pre acesta vazindu'l Alecsie au luat multa veselie ; i inpArtind saracilor aurul i pietrile cele scumpe, petrece acolo inteace
biserich in haine vechi inbracat (t) ei prost ca un sarac, numai portiTa in toate
zilele ca sa vaza chipul stapanului Hs. eel tiposit in mahrama (tt). Si cere
milostenie !I de la pravoslavnicii crestini, si cheltuba din ce castiga cate putin b. p. 97
de's cumpara pAine pentru hranh si ce'i mai ramane da saracilor. Tar insult
sa ruga toata nopte ; si in toate duminicile sa prieestuia ; gi athta sa marshvisa de multa ajunare, cat i sa schimbasa frumusete fetei lui, vedere s intunecasa, trupul i sa uscasa, ochii sa adancasa, cat numai piele si oasele i sa
vede ().

--

zioa hung.: a : Si ca utara fatA de rod de inpArat, si fAcurtt nunta,

g cununara in mAnAstire sffituluf Vonifatie, tnucenicul, din cinste preot find ; si i-au dus
(*) Deci cercetarA

acasl, si i -au bAgat in clmara. Si in zioa acOea tot g veselid pAnA ce au inserat c. id.
pret : a : mahrama c6 inpodobita cu sOrmA., c. add. si invAlindu-le Wet)
(**) Raul
bazma de porfyg.
(***) Si esind din cetate--icoana stApAnului Hs. : a: si au esit din cetate, din Roma si

au mers la vadul eel mare din cetate din Roma si an aflat un vas, si s'au dus la cetate Leodichiea, la Siriea parte, si au exit din vas, si s'au rugat lui Dumnezeu si an zis :
41-mne, D-mnezeul mieu! cel ce al facut cerlul si pgmantul, milueaste-ma gi ml mantueaste de avutiea acesta negtioasa, si ma spodobeste de drepta sMtii tale, ca toti 010
care ten slujit tie ; el 11 to esti Diimezeul, cel ce miluesti si spasesti lumd ta, si asculti ru- a.
gacTunO robilor tai, si slava ta asteptAtn. A tatalui si a filului si a siTitului d(u)ha; acum si
pur(u)r8 si in veO. Amin., $i s'au sculat Alexie dintr'acel &as si s'au dus cu oameni ga-

tor', pAnk au nemeritd la o cetate ce g zice Mesopotamiea, la Siriea, unde era o icoana
la Edessa, nefacuta de main de om. c. id.
(f) Haine vechi inbrAcat : a : s'au inbrAcat in haine proaste i sedO in tinda bisericil a
pre curate fedoareT Maria c. id.
("ft) Numai poftila mAhraml. a. c. om.
() i cere milostenie
i sa vette : a :Si incepu a g pricestui din duminecA In du-

mined.; si kite gptarnana manta a patra parte din prescure si bd un pahar de ape, si
aeOle do cats sera. AtAta era mAncare si bautura lui. Si O. ruga lui Drhnezeu in toatl

www.dacoromanica.ro

346

DR. M. RASTER.

Iar parintii lui de la sa lumina de ziot1 si nu sA afla Alecsie in camara, ci

numai pa nevasta o aflara trista si posomorata, si vazand ea nu este tandrul,
sa ucide in pieptu si plange cu amar (*).
Dupit acela vAzind ca cu lacrAmile nu folosasc nimic, trimisara slugi ca
saute prin toate locurile $i cetatile, ea dor 1-ar afla cum-va. Carii mergaud cu de grab(a) it cauta pre clausal prin multe locuri i cetati, si nimic nu
putura a afla de clausal. i unii dintrInsii s'au dus i la Edes, i intreba pre
toll; dar tine 'u -ar fi adus aminte ea este el, pre cel ce'I cauta, vAzindu'I pre
8. P. 88 clausal intr'atata prostime; ci incA i milostenielliT da lui robii lui, si nimic
nu 1-au cunoscut pre dansul, pentru hainele cele saracestl i pentru slabi6une

al

trupul ui.

lar Alecsie umilindu-sa cu inima au lacramat i an proslavit pre Domnul,

zicand : .multumesculi, Dumnezaul mieu, caei m'ai invrednicit a lua mita de
la robii miei.,(**)
Deci dace cautara trimisii prin toate cetafale si manastirile, si ne aflandu'l
sA intoarsara tar in urma. Atunci sA umplura de mai multa plangere nu numaT casa lui Evfimian, ci, cum ai zice, toate locurile si casele cetafii, si insus
carte inparatescit si to(i curioscutii lui i rudeniile plange fArA de mangaere,
barbatii si muerile, Inca si copii cei mici plange ; si parincii lui si tolT casninicii lui sa inbraeara in haine negre(***). Inca mai vartos maica lui s'au inchis
inter) camara i an incueat usa si ferestra si s'au dezbrAcat de hainele c ele
moi $i s'au inbrAcat in haine proste de par, si is pane cenusa pre cap si dor-

mila pa o rogojinA veiche , plangand in toate zilele instreinare iabitului

sari flu (-1.).
b. P.

B9

Iar intristata si nenorocita lui nevasta sA tangula cu mare jale, de reoa 11

intamplare si de vaduviia CO grahnicA ce'i sosisa ; si, cum ai zice mai pre

scurt, nitrite nu era fall de lacrami in casa acela, care mai nainte era plinA
de bucurie si de veselie, Tar atunci era phut,. de searba si de durere.
a.

f. 4 a vieata lui far de somn ; si sit schimbasA din post, qi din fata, at sa asamana saracilor.
$i ce'i da oamenii pentru numele lui Dumnezeu el tot da saracilor.
cu amar. a. om.
(*) Tar parintii
(**) tar Alecsie robii miel : a :
multumiea lui Dumnezeu i zice : gmultumesculi,
D(oa)mne, ca ma spodobii de vazui oarneni ce ma cauta, din casa parintilor miei ; cA eu
am luat porunca ta, D(oa)mne pentru numele tau cel sfant.) c Are mai Intaiu jalea maicii
i a miresi, ce urmeaza aci mai la vale, apoi intalnirea cu robii.
(***) Atunci
haine negre : a. c. om.
filu : a : Iar maica -sa din dasul acela al nuntii 'Ana candy s'au intors toate
(t) Ina
1

slugile, care 1 -au cAutat, qi spusera e6. nu'l pot afla nicaia, n'au mai iOt din camara el,
jelindu-se i plangand, zice a4a en dosada. gi cu lacramI neincetate : cA, nu volu mai e0
a r. 4 b de aici panli and voi auzi de Mu] mieu ce s'au facut. i sit ruga p(u)r(u)rea Dom li nulul
nostru Is. Hs. far tatAl lid din zioa aceea ce s'au nascut fiIti-sau, an s'au mai culcat cu innieca lui, ,i zice : co sotul mieu! rani sit ne postim i sit ne rugAm lui Dumnezeu cu inima
curate, de sit va. milostivi Domnul Dumnezeu spre not si ne va aduce pre filul nostru cel

MAU.

www.dacoromanica.ro

LEGIME INRDITE

347

Deci aciia ave scarba trupOsca pla(n)gand fara masura, Tar pre-cuviosul sa
bucura cu sufletul, $i proslavila pre Doinnul, fiind intru striinatate, cacti 1-au
izbavit pre dansul de grijale lumesti $i 1-au pazit necunoscut ca sa nu i se
smintesca pofta lui (*).
Deci petrecu in tinda bisericii aceia a pre sfintei nascatoarei de Dumnezau

ani 17 traind vilata minunata, cat .i lacuitorii de acolo it einstlia ca pre un

slant, vazind vilata lut cO dumnezaiasca.
Dupa. aceia temandu-sa ca sa nu lipsOsca de slava cO eeresca, pentru cinste ce'i face oamenii, cugeta ca sa sa duca la un be nestiut ; i i mergand la
mare, afla o corabie mergand in partite Chilichii. i intrand gandiia sa mOrga
in Tarsi, unde era o biserica a stantulut apostol Pavel (").
i stand putintel incepu un vant inprotiva. Dect puriandu-sa corabiia
ici si

cote in multe zile, ajunsara la Ram, unde nu be era for voia.

aeasta era din porunca II tut Dumnezau. Deci sfantul cunoscu orasul, si pentru

b. p. 40

ca sa nu fara suparare alt-cuiva, cugeta sa Iacueasca in casa parintilor tut

necunoscut, Ora la savar,ire lui, ca sa aiba si mai multa plata.
Deci mergand in beserica facu rugaeune catra. Dumnezau,] (I) cu lacrami,
pentru ca sal invredni-easea Dumnezeu a petrOce in curte parintilor lui neeunoscut, i pentru ca sa rabde toate bantuelile si gandurile dievolesti; $i purcese a merge la curtile parintilor. i mergand, an intimpinat pe tata-saa viind
de la curte imparatului cu slugile IuY, i era tott jalnici. i i sa inchina lui, $i
zise: chpane! faca-ti-sa mita de un sarac si missal ca mine, de ma priiineste a t. 5b
la casa ta, si din faramiturile ce vor WO din masa ta, sa ma hranesti si pe
mine, si de vei ave vre un striinat, Dumnezeu sa ti'l de si sal umple voea ta.*
Iar tats, -sau neetmoscandu'l ea taste fiiu-sau. si pomenindu'i de dansul, el
(1) de aci triceps manuscriptul a fol. 5 -a.

pofta lut : a : om. c : Iar miresa lang5. &ilea stand cu lacramf

(*) Iar Intristata
graiea : eNici eu de la tine nu ma. votu duce, ci ma votu asemana turturelii ceii lubitoare
de pustie ci ceii de un barbat, care, chip& ce sa lipsecte de sotul sau, prin munti ci prin
Irk 11 cauta pre el cu umilita cantare intristandu-s5.; Intru acest chip ci eu votu actepta
en Indelungata r5.bdare, pan& ce volu auzi ceva de barbatul mien unde Taste gi ce feliu de
Cf. mai la vale in text.
vieata c'au ales lui
(**) Deci petrecu
Pavel: a. c; Iar filul for cel nec'iut de parintil luT, au facut 17 ani
In tinda besericii de Dumnezeu nascatoar5., tot rugandu-sa. la Dumnezeu cu lacrami, ci cu
infrma curata, pans and vru Dumnezeu ci (tri)mise glas din cer cliserfului gi zise : fa pre
robul lui Dumnezeu ci'l du in beserica, ca Taste vrednic la Inparatiea cerfuluT ; ca un mir
cu miros bun ci stump, aca merge rugaclune inainte lui Dumnezeu. Si eci cliseriul ci cluta
om ca acela ci nu'I pute afla nicaira ; ci merse de g rug& precistii, ca sA'i arate, care Taste
robul lui Dumnezeu. Si eci cheerful pe uca tinzi gi afla pre robul lui Dumnezeu, ci 1-au
dus in beserica ci in manastire 1 -au acezat pre dansul, ci'l socotiea ca pie un rob al lut
Dumnezeu. Si merge veste in toate partite. Si cleat vazu ca. pricep oamenii, ci'l pre cinste a 1. 6
el au fugit de acolo ci s'au dus la Odichiea (1) ci au titrat Intru o corabie ci au g5.ndit sa.
merg5. intealta -parte.

--

(1) e.t. la Laodichiea; e : Chilichia.

www.dacoromanica.ro

348

DR. M. GAST ER.

Care din voi sa va afla a pute

sluji acestul sarac, $i sal caute pre dansul pan/ cand va muri, Tar eu, viu e
Domnul Dumnezeu, s fie ertat in toata vieata me, si dupe, moarte me, sa alba
parte de Watt mosiile mele.
sa'i facet! o coliba in curie me, sa'l vaz In
toata vreme, gi cand vol esi pi dud voi intra; i intru avere me sit nu sa jeIesca., i fu asa in toata vreme. (*)
Tar mums -sa sa tot jeliea, i sa obidiea in talna. Iar nevasta lui CO in chipul turturelii, nice tetra soacra.-sa : <Nu ma voi mai duce de aid in vieata me;
ci ma vole inchipui turtulelii,(') ca nu's mai uita soliea iel, nicT eu altul nu sa
mai impreunii, Si jalnica Taste de sa pune tot pa ramura uscata; asa i eu volu
1. 8 a cede trista si mahnita Omit dud voTu auzi de soul f j meu ce s'aa facut. (")
Iar soul el si fiTul parintilor sale in eurte for necunoscut, cu mita dosada
si batjocura ; ca dem insera is bate jot de dansul ; unii iiloviea cu palmy
peste obraz, altii it impinge incoaci ci incole, Tar altii spalaturile blidelor i le
arunca in cap. Tar el fiind oinul lui Dumnezeu, vede ca. Taste lucrul gi indemflare dieavolului, care nu Tubeste binele oamenilor (***).
ySi sezu in casa parintilor lui 17 ani; pi nu'l cunoscu nimene tine Taste, pana
dud vru Dumnezeu, sa'i priimesca sufletul lui. (f) i zise sfantul tetra sluga
ce'i slujiea lui : <Frate, salami ceva hartie i cernela ca'm trebue.,
aduse
sluga hartie gT cernela. i scrise toate ale lui tocmele, pi lathe ce an avut cu
Wet( situ tai cu matte -sa, si de cate an grait eu nevasta lui in camara, Si
cum i-au dat inelul eel de our i mahrama ce cu sarma, toate leu scris aceste,
ca sit cunoasea, ea el Taste fiTul for eel aestiutt. (if)
cand fu intr'o sfanta Dumineca, slujind sfanta liturghie, ascultand slujba,
auzir(a) din sfantul oltar () auzira zicand : <veniti tots cat ce v'at trudit pi
cc-au chemat pre tots rohil luT, >li leu zislor asa

(1) citete : turturelii

(*) in toatd vreme. c add. Incepand sfantul Alexie a petrece innainte usilor palaturilor pa;
rintestl in cassoara ce mica. II trimite Evfimian lul in toate zilele din masa sa bucate ; ci el
pre acele le Inp&rtiea la op sa.racl, lard el singur numal paIne si ape,, si aceea cu masura
gusta, cat numai s& nu mom& el de foame si de sete. in toate noptile far& de somn intru
rugacTune petrece, si in toate Duminicile umbland la bisericit sa impartasiea cu dumnezeestile talne.
(**) cf. mai sus c.
(***) oamenilor. c add. Inc& si alt& pricina era a unit rabdaril ail lui ca acestiea, ceil pre

minunate : Yn dreptul lui era ferestra palatulul aceluea, Intru care petrece miresa lul, care
ca o alta Ruth n'au voit sa, se due& in casa tatalul sau, ci impreuna, cu soacra sa sedd plangand, $i de de multe orb auziea sfantul cared sit tanguea diva dinsul miresa sa, asijdere
gi malca sa si cuvinte pre de jale intru plangere, gralea; ca, una pentru vacluviea sa, lard
alta pentru lipsird fiIulul sa, tanguea. si sit sfaxama inima lui cu jale de Maguire acelora.
Insa, cu dragoste pre care o aye sfantul car& D-zeu biruea pre dragoste trupesca. ce cafrit miresa si Writ riascatorI, si pre jale ce nesuferita. o rabda cu dulcet/ pentru Dumnezeu.
(t) c add : i-au descoperit lui ziva si easul epiril lui.
(ff) c. urmeaza aci o lung& rugitclune catre parintii, sa nu se mahneasca, ci sa, astepte
rasplatit de la Dumnezeu.
()
cand
oltar : c. Iara Intru o zi pre sfintitul Papa Innochentie slujind in sobor-

www.dacoromanica.ro

LEGENDS INEDITE.

S49

santeti incarcati si eu sa va ociihnesc., Si friea mare i-au cuprins si naludla,

si cazurA toti jos cu fata la pamant, si strigara toti: *D-mne, milueste-ne, dupe
mare mila tn.* Si a doa ore Tar auzira glas,( *) si sa rugara toti lui Dumnezeu
cu lacrami ca sa descopere ace minune nevazuta.
Jail cad fu Joi sera s'at strans toti dinpreuna cu imparatul, si cu arhiepiscopul in manastire sfantuluT Petru, si sa ruga lui Dumnezeu ca sa cunoasca,
care Taste omul lui Dumnezeu.(**) Si rugandu-se el sa auzi glas zicand: In casa
lui Evtimiean Taste omul lui Dumnezeu.

Iar el auzind acel minunat glas, sa intoarsera catre Evthimiean si zisera :

eai to dar ca acesta in easa to si nu ne spui noo !* Tar Evthimiean zise : t viu
e Domnul Dumnezeu, eu nu stiu ca sa aib dar ca acesta in can. me.* Si chiema
un rob al lui de'l intreba, si zise : 4 i.ii vre-o sotie de ale voastre ea s aiba
dar ca acesta?* Iar robul zise : (viu e Dumnezeu, nu stiu, ca not santem toy
niste pacatosl.*
Atunce purcese imparatul si arhiepiscopul si toti boerii, no ll rodul ce era.. fol. 7
strans6, la casa I'll Evthimiean, ca sa cause pre omul lui Dumnezeu. $i porunci Evthimian, ca sa pue jeturile si scaunele in mijlocul curtii sa sazti imparatul cu episcopul si cu toti boerii. Si esira innainte imparatului si innainte
episcopului cu faclii aprinse si cu mirosurT scumpe; si sezu imparatul pe scannul cel imparatesc gatit, si episcopul Tar pe scaunul lui, si boerii toti da randul, Ca la un sobor, si zisera sa cause prin toate casele luT Evthimiean si in
toata curt-0 lui.

Iar jup(a)nesa lui Evthimiean auzind de unele ca aceste, cauta pre o ferestra si zise : ce galaava va sa fie aeasta in curtO noastra? si ce gloate? Iar
nevasta( -sa)(***) O. pleca si ea sa vaza ce gloats Taste aeasta? si intreband
an aflat ca face cautare pentru omul lui Dumnezeu.
Iar sluga care IT dedese Evthimiean (de slujiea) pe saracul acela, el an
mers innainte stapane-sau si au zis tetra el : (Stapane! sa nu fie cum-va omul lui Dumnezeu saracul acela, care mil al dat sal poslusese papa va muri?
ca mare tainT si luerurile lui Dumnezeu am v6zut la dansul; ca in toatet diminetile sa cumineca si intr'o saptamanit o data manta a patra parte din pres-

cure si be putintica ape; si asa sa trudiea in tot I) anul far(a) somn, pan's)
ispraviea rugaciune. Iar feeorii nostri mult it ocara, unii it impinge theme ia,k1.7 b
incole, lua altii it loviea cu palme peste obraz, altii IT versa laturile blidelor
in cap.

nidasca biserica a sfintilor Apostoll, si Imparatul Onorie innainte stand, la sfaxsitul dumnezeestii liturghii, s'au facut un glas minunat din sfantul oltar.
(*) glas : c. add.; zicand : cautatl pre omul lui Dumnezeu, cel ce va sa. Iasi din trup, ca
sit se roage pentru cetate, si toate ale voastre sa vor randui bine,
(**) Dumnezeu ; c add. ; Iara a doao zi vinerl hind, omul lui Dzeu sf-ul Alexia s'au deS-

*tit de trupul sau, si s'au dus earl Domnul.

(***) c add.; in foilor stand

www.dacoromanica.ro

350

DR. M. RASTER.

lar Evthimiean cum auzi asa alerga de grab la robul lui Dumnezeu,
striga, i nu'i raspunse nimic, nici auzi. bra Evthimiean vazand ca nu I
raspunde , nici aude, (*) 11 descoperi la obraz, ei'i vazu fata stralu-

eind ca de Inger, i hartiea care o scrisese o tine in maim lui. Iar Evthimiean vru MI ea hartiea sa o cetesca; iar sfantul nu o lasa din mama.
i Evthimiean vazu un lueru ca acesta minunat: find sfantul mort, i hartiea nu o lasa, ci indata au alergat i a spus inparatului si an zis : (Inparate !
ce am cautat, am aflat; si sant acum 17ani de cand Taste acesta in curie me(**)
gi mergand acum la dansul 1-am aflat mort i are o hartie in mama i o am
tras-o si nu mie-au lasat-o.
i zise imparatul i cu episcopul, sal pue Inteun pat(***) Si s'au sculat imparatul i cu episcopul si cu Evthimiean i cu toV boerii imparatului si an
mers la moastele sfantului i sa rugara toil la Dumnezeu cu lacrami i zice :
(Robul lui Dumnezeu darueaste-ne hartiea., i n'au vrut sa li ode nimunui,
a fol. so nil episcopului, nici unul arhiereu, nici preot, carii pe rancid sa I] oranduise
si cu umilinta cere hartiea din mana sfantului. i nevrand sa (o) de, sa mirara
toil de ace pre slavita minune. i mergand si inparatul n'au vrut sa i o de.
Atunea merse si Evthimiean tats -sau si zise : eu sant mai gresit si mai pacatos decal tot,I oamenil, cats sant in lume aeasta; si zise : ,Da'mi mie hartiea aeasta,. ti5i vru Dumnezeu sa se faca minune, el au dat hartie tatani-sau ;

si deca o an luat tats -sau, el o an dat in mana logofatulul al bisericii eel

maxi; (t) i incepu a o ceti cu atata dragoste de bucuriea lul Alexie.
ySi unde auzi tats -sau citind, numal decat s-au lepadat hainele dupe el, si
ca un leu racnind isi rumpe Oral dupe eapul lul, i eazu pre pre-cinstitul lui
piept, i 'I saruta cu multa dragoste si zice : ,0 dragul mien filu, cum facuI
una ca aeasta mie! 0 calnicul(1) i pedepsituld de mine, de astazi inainte! 0

mangaeare ochilor mid i nadejde me ceea ce ma nadajdueam, sa te vaz

p(u)r(u)re inainte ochilor mieIl 0 mangaeare batra.netelor mele! 0 dulcele si
a fol. a a dragul mieu flu, cum ma lasasi si te indurasI de parintele tau II i de maica

ta, ce(2) cu multa dragoste te dore i 'ti cauta ca soarelul ? 0 flu! nostru,
eel numal pre tine nascut, si acum cu pedepsa i cu mahnire pe lume far(a)
mangaere nei parasit i tei dus i necunoscut tei acue 0 dulcele mien fiTu!
eu iii auzieam glasul si nu vrei sa mi te spui, ca esti iubitul filul mien. 0 striinatul mien flu! eu de multe orl trecem pe langa tine si nu vrei sa mite spui,
(1) 0 calnicul citeete : 0 ocalnicul.
(2) cit. ce.

(*) aude: c add. apol an intrat in lanntru, si an aflat pre omul lui Dumnezeu cu buns cuviinttt zlicitnd mort, fata ave.ndu'sI acoperitg;
(**) si slut cued me c. om.

--

( *) pat c add. de mull pre(, si frumos asternut.

si s'au dat din Tang hartiea inpAratulul si Paeel marl :
(t) n'au vrut

pe), pre cult luitndu-ol o an dat la Letie hartularlul bisericii cell mail.

www.dacoromanica.ro

LEGENDE INEDITE.

351

ca tu esti mangaere sufletului mieu, si tu mi 't erai trist si far de mangAere

de tats si de mums; si de multe on flamand si setos si cu rabdare gerulul i
a zaddului. 0 smeritul mien suflet, cum vAz pre fiiiul mien marmurit, si '1
strig si nu va sa'mi raspunza. 0 dragul mieu filu si duke lumina ochi]or mien
0 ce voiu sa fac jandul inimiT mele!
Asijdere si maicl-sa deca auzi cu atata jale sa jeluea si 'si rumpe (h)ainele dupe ea, unde vazu pre dulcele Mut for mort, si nestiutd de atate ani.
a fol. 9 aj plangandu zice asa cu glas mare : Barbati, frati, faceti'mi cale ca sa (1 vaz
unde zace fiiul mieu si pofta inimil mete, care I-am slobozit margaritar mie
si mie-au supt Oka me! $i sa bate in piept, sfsl Linde mainile pre el si'l saruta
cu dor si cu duleata si zice : 0 ticaitul mien fiiu! din zgaul mieu nascut, caci
mie-ai facut asa, de fuiu atata vreme pustie? si not te cautam si tu erai in
casa noastra, si n'ai vrut sA mi te spui, ca ni s'ar fi veselit sufletele noastre.
Asijdere si nevasta lul, demi au auzit au alergat cu de grabs, find jalnica

de atata vreme si en haine negre; si prang si zice : 0 sotiea me turtura!

fuiu atata vreme pustie, si 't auzieam glasul si nu vrei sa te arati mie macar
ceea ce tem tinut taina ta, sotul mieu, pang astazi; Tar de astazi innainte
ma voiu chiema vaduva si saraca, ca n'am unde te mat cauta, si de azl innainte voiu sa 'ml plang smeritul mien suflet en obida si cu multa dosadal
Iar norodul deca auzi, sa duce mic si mare, barbati si famel, de vale si
sA mira, slavind pre Dumnezeu de ace minune; si de atata lacrami ce sa
afol.9bVarsa, ll cat plange toti ce auziea.
Deci zise imparatul si cu arhiepiscopul, sa pue patul in mijlocul cetatii, si
sA strige in toate partile : el ce am cautat, am aflat ; si veniti toti de va mirati si slaviti pre Dumnezeu de aaasta minune.
$i vene tot norodul de it vede, si cati it vede toti eel bolnavi de toate boalele sit tamaduea; mutii au grail, surzil au auzit, orbit an vazut, ologii an
umblat, eel cu duhurl necurate s'au izbavit.
[C. add. Niste minuni ca acele vazind imparatul si Papa, singurt au luat
patul acela sa '1 duca in biserica ca O. se sfintesca din atingere. trupuluT sfntului. Tara. parintil si miresa merge pre urma plangand. $i atata era de multa
adunare de oameni, caril sA sAxguea sa se atinga de cinstitul trup aceluea,
cat nu le era cu putintit ca sA se duca patul de stramtorare si inghesuire
noroduluT.

Deci au poruncit inparatul ca sa arunce aur si argint la norod, ca sA se

de in laturi oamenii de la pat si sa de cale largl la biserica. Insa nimene nu
cauta la aur si argint, ci fieste-carele cu dorire poftiea, ca sit vaza pre omul
lul Dumnezeu, si sit se ating de el, si sA '1 sarute.
Dec1 Papa sfatuea pre norod, ca sa se de in laturi, fagaduindu-le, ca nu
va ingropa indatA sffitele moaste, ci va astepta, pans ce toti vor saruta si sA
vor sffiti cu atingere ; si abiea plecandu-se s'au ravarsat putin. $i ducand
sffitele moe.ste in bisrica ce mare, lOu pus sa ste neingrupale o stiptitmand,

www.dacoromanica.ro

852

tR. M. GAST Kit.

ca ori-cine va voi sA se atingA, inchinandu-sA. Tara toata ace saptamana

gede langa cinstitele moaste in biserica, parintii qi miresa plangand
Tara imparatul au poruncit, ca sa. galesca o racla. de marmura qi de smaragd qi sa. o inpodobesca cu aur; i au pus intru dansa pre omul lut Dumne-

zeu. $i indata an izvorat din sffitele moate myr cu buna myrezma, i au

umplut racla; 1 sA unge cu acel myr toti spre vindecare a tuturor neputintelor. $i an facut Ingropare cinstita sffitului Alexie, omului tut Dumnezeu
slavind pre Dumnezeu.
S'au mutat sffitul Alexie in al ase-sprezecele calend al lut Aprilie, adeca
la Martie in 17 zile ; in anul de la facere lumit 5919, Tara de la intrupare cuvantului lut Dumnezeu 411, inparatind in Roma Onorie, pre vreme lut Ino-

chentie Papa; lark in Constantinupolis (find inparatiea Theodosie eel mic;

Tara presie tott stapanind Domnul nostru Is. Hs., inpreuna cu Tatal Si cu
sffitul Duh, caruea sA cuvine slava in veci. Amin.]

In slava Tatalul 0 a FiTulut 0 a Duhulul shit ; el a Jul Taste slava gi putere, acum i in vecie de veci. Cu a luT ante rugi, Doamne, miluea0e-ne 0
ne spaselte. Aminit.
Dr. M. Gaster.

www.dacoromanica.ro

AaA

bOCUE/s.TE bIN VENETIA.

MOLDOVA

ySI

VALAHIA(1)

SUMARUL DOCUMENTELOR PASTRATE fN ARCHIVUL GENERAL AL VENETIEI

neat de d. C. ESIRCII.

Seria

N.

Scrisori de ale Baililor venetienl din Constantinopole.

1447

Bail :

1607 20 Oct.

Simeon, Voivodul Moldovel, more. IT succede

_4 Nov.

fiul sett, ales de Turd.

Turcil trimit insigniele nould Voivod al Moldo-

Octavian Bon.
448

va, dar se tern a fiul luI Eremia voesce sa re19 Nov.

1449
1

vindece, cu ajutorul Polonilor, dreptul set! asupra

acelul principat.
Fiul bil leremia, cu o buns trupd, de Po lonI, atack Moldova pentru a o cuprinde, dar e blItut de
noul Voivod qi de nobill, cad il sunt vrajmaql.

Regele Poloniel se plange a Turcil all esclus

1607 8 Ian.

450

(mv)

din domnia Moldovel pe fiul lul Eremia vi all favorisat pe al Id Simeon. CeI do! rival! nu depun
armele.

451

Fiul lui Eremia cuprinde Principatul Moldova.

25 Ian.

Pasa ordond. principelul Valachiel i altora si punt,

Tardql pe fiul lul Simeon.
452

15 Febr.

Lupo, Intre trupele fiuluI lul Eremia gi ale fiuluI in! Simeon. Acesta, Invins cu desdversire, se
retrage In Valachia ci more. fnvingetorul trimite
la Porta sa fie confirinafiln domnia Moldovel. In

1608 1 Martie.

contra luI se pune Gavriil, fratele principelu! snort.

Agentil celor doh pretendentl la domnia Mo ldovet, Constantin, fiul luI Eremia i Gavriil, fiul in!
Simeon, se straduesc ca sd, fie confirmatl de Turd.

8 Martie.

Pentru Constantin stdruesce i ambasadorul Engliterel. Turcil traganesc lucrul.

Bailul 0. Bon dd. Mire proveditorulul general de
Mar despre eel dot pretendentI la domnia Moldovel, Constantin si Gavriil.

455

22 Martie.

Paqil se Invoesc sa, acorde domnia Moldovel lul

Constantin.

456

9 Aprilie.

452

26 Aprilie.

4..8

11 lunid,

1453
1

454

469

Pretentiunea Polonilor de a alege pe principi!

Moldovel qi Valachia.

Turcil nu respund Nuntiulul polon in privinta

alegeriI principilor Moldovel Si Valachiel.

.0.

26 lunid.

Fiul lul Michaid fuge de la curtea imperatuld

Germaniel (Rudolf It) si.cercd. s se fact stapan
pe Valachia.
erban triruite darurl Sultanulul, Tar Constantin
jumetate din trihut.

(1) Ve4.1 Rah p. Id, Arch, 111 vol. III, 175 208.
Rea p. Ise. Arch, fi Al.) Aft, I. Vuti

www.dacoromanica.ro

Yd

A54

C. ESA061.

Bail :

1608 12 Tulle.

.6 Octavian Bon.

Stefan Bogdan (fiul lul lancul) se reintorce din

Englitera la Constantinopole i torte se dobanclescii don-mia Moldovel.

11 August.

61

Principe le Transilvaniel Battori trimite ambasa-

dor la Porte pentru conservarea statulul sea gi

acelor ale Valachiel i Moldovel.
26 Sept.

Voivodul Moldovel trimite Portel 32 mil de scude

tribut.

463

28 Oct.

' 64

12 Nov.

465 Bail : Oct.

Bon 0 Simeon

12 Dec.

Stefan Bogdan, ajutat de ambasadorul Eng literef i de altil, three sgV rece4tige domnia.
Polonil se inteleg cu principil Valachiel i Moldovel ca se remand la putere.
Agentul Voivodulul Moldovel Constantin mijlocesce ca pretendentul Stefan se fie alungat din,

62

Contarini.

.6

Constantinopole.
29 Dec.

467 Bail : Simeon

Contarini.

24 Febr.
1609 27 Martie.

68

469

30 Maid.

Moldovenil partisan! al lul Stefan sunt pedepsit! sever pentru insulte fg.cute lul Caraman, agentul lu! Constantin.
Valachil liberat! de Turd prin intervenirea ambasadorulul Engliterel.

Valachil sunt red vedut! la Porte pentru cg nu

plgtesc tributul intreg In ban!.
Agentul lu! Constantin, principele Moldove!, se
rage ca Turcil se impedice pe Voivodul Transilvaniel de a porni resboid asupra principeluf sea,

care a refusat de a da pe fifca sa In cgsgtorie

Marelul Cancelar al Transilvaniel.
Ambasadorul polon se plange de pretentiunile
lul Stefan. fiul lu! Iancul, protejat de ambasadorul Engliterel, asupra principatulu! Moldove!.
Ambasadorul Engliterel ospeteze do! Moldoveni,
agent! a! pretendentulu! Stefan. Principe le Moldove1 mgresce tributul cu 32 mil scude, in sperantg

470

23 August.

471

El Sept.

472

17 Oct.

a va redobandi elate sate.

Pletirea tributulu! Valachiel. AmeninterT cgtre
Voivodul Moldovel pentru ajutOrele date regelul

(73

31 Octobr.

Polonie! contra Moscovitilor.

Principe le Transilvaniel mijlocesce ca principele
Moldove! (Constantin), inimicul sea, se fie depus

474

26 Dec.

i In locul sell se. se punk Stefan, fiul WI lancul.

Caraman Aga, agentul principelu! Constantin al
Moldovel, e ucis In Constantinopole.
Fratele lul Caraman, trimis de Voivodul Moldo-

75

76
77

(n y) 23 Ian.

1610 17 Aprilie.

15 Maid.

ye! ca ambasador la principele Transilvaniet e

spenzurat de acesta.
Voivodul Valachief cere ajutor de la Turd contra Tgtarilor cb.r1 incurg in Ore.
Principe le Transilvaniel trimite darur! la Porte
ca se fie ales Stefan fiul lu! Iancul, de Voivod al

www.dacoromanica.ro

IlOCUAIENTE DIN VENETIA.

355

Moldovel In locul celul regnant. Cere confirmatiu478 Bail : Simeon 1610 29 Maid.

Contarini.

479
1

480

18 Sept.

PrincipiT Valachiel gi Moldovel trimit omenT In

ajutorul principeluT Transilvaniel.

16 Oct.

Principe le Transilvaniel trimite un ambasador

la Porta pentru a se ruga sit fie stramutat1 Voi-

11 Dec.
82

(my-)

22 Ian.

5 Febr.

nile pentru acesta si pentru al Valachiel.

Perfidia marelul Pad. qi a agentulul principelul
Moldovel pentru a ucide pe pretendentul Stefan,
ospe si protejat al ambasadorulul Engliteret Zadarnicg incercare a Mitropolitulul MoldoveT de a
Invenina pe acel principe cu cuminecgtura.

voqiT Valachiel si Moldova

Sultanul refusa de a pune pe Stefan In domnia
Moldovel, orT cat stgruesce amhasadorul Engliterel.

Principe le (erban) al Valachiel, atacat de al

Transilvaniel, fuge in Polonia. Se banuesce a a
Post Indemnat In secret de Turd. Se crede ca acelasId principe voesce sit alunge si pe Voivodul
Constantin al MoldoveT, si cg aci se va pune Stefan, fiul lui Iancul, Tara In Valachia Radul, fiul
lul Michnea.
Radul, fiul luT Michnea, e ales Voivod al Vala-

chieT de Turd. Se asteptg ca principele regnant

al Moldovel Inca sit fie isgonit de al Transilvaniel, pentru a se alege acolo Stefan, favoritul a:4

19 Febr.

cestula gi al regelul EnglitereT.

Se da scire principeluT Transilvaniel despre ale-

gerea lul Radul de Voivod al Valachiel si despre

intentiunea de a pune pe Stefan In Moldova.
485

inseratd. ScrisOrea lui Gavriel Battori, principele

Transilvaniel, catre Sultanul Achmet (I) in care

enumera strichiclunile si violentele comise In Transilvania de Michaiii, fostul Voivod al Valachiel si

de Serban, client al Nemtilor, turburgrile nutrite

de acesta si inarmgrile facute contra lui; povestesce invingerea repurtatil asupra clisulul Serban,

fugit In Polonia, cu ajutorul carela 'ite sit cuprindg Valachia, in posessiunea careTa se roe. sit
fie confirmat. Face sit reiash rearm credintg a lul
.erban contra Sublime PortY ; promite tributul. apg.rarea Moldovel si Valachiel contra Polonilor,
Cazacilor, etc. Data la Tergoviste In Valachia, la
5 Ian. 1611.
486

487

'448 I

1611 5 Martie.

Principele Transilvaniel ailing pe al Valachiel

i cerca sit pung in Moldova pe Stefan si In Valachia pe un nepot al sea.

5 Martie.

Noul principe al Valachiel (Radul) se aflg. Tanga

Glurglu si Turcil dad ordine Sanzacilor de la Dungre de al sustine contra principeluT Transilvaniel
19 Martie.
Principele (Gabriel Battori) Transilvaniel invitg.

www.dacoromanica.ro

396

C. P.,kttet.".

489 Bail : Simeon 1611 2 Aprilie.

CO21tarini.

16 Aprilie.

490

pe Radul A. intre in Valachia, facendul propunerl

Radul nu se Increde.
de Impacare.
erban se
Inarmeza contra principelul Transilvaniel. Voivodul Moldovel (Constantin) stA gata de apArare
contra aceluTasT principe, pe care Turcil Il bAnuesc ci se revolts.
Radul intrA. in Bucuresci si principele Transilvaniel se retrage la Tergoviste.

Sultanul scrie principelul Transilvaniel multumindul pentru ca a alungat din Valachia pe principele 45m-ban si ca a ajutat pe Radul. -- Principe le i
Constantin al Moldovel se plange la Sub lima PortA

ca voiesc al depune Ma a fi vinovat.

30 Aprilie.

491

492

28 Main.

493
494

11 Ittnie.
11 luni

49:1

25 lunie.

496

9 lulie.

erban si principele Moldovel (Constantin) unesc

fortele for contra principilor Transilvaniel si Va-1

lachid. Turcil ameninta pentru acesta pe principele
Moldovel si '1 ordonl sa le trimita.' pe 4erbari.
Principe le Transilvaniel cere recompeng pentru
ca a alungat pe clisul erban din Valachia.
erhan si principele Moldovel stall sub arm e.
Regele Poloniel care nu voesce sa se substitue acestul din urmn. Radu (adien. Stefan) scrie regelul
Engliterel sa inceteze de a sustine causa prin ambasadorul sett Constantinopolitan.
Serhan ailing& din Valachia pe noul Voivod Radu.
45erban, principele Moldovel (Constantin) si Petrascu, fiul lul Michain. aliatT impreuna. alungl

din Valachia pe Voivodul Radu, protegIat in zadar

de Turd si TransilvanT.
TAtariT, intratf in Valachia pentru a sustine pretentiunile Sultanulul, o jefuesc.
erban si principele (Constantin) al Moldovel

trimit ambasadorl la Nan. eel d'intain ca se fie

4b7

23 hi lie.

pus din non, Tar al doilea ca sa fie lasat in domnie.

Ambasadoril susqisT sunt prinsl de Radul. Trupele lul erban si ale principelul Transilvaniel se

hartuesc cu succes varid. Turcil escitl pe Iliad.

498

6 August.

Lein) si chiar de TransilvanT, invinge pe principele

Battori si ocupa. domnia. Radul (Micona?) si gene-

499

600

MIA

TransilvanT si pe Omer, generalul lor, contra luT

,erban.
erban, ajutat de trupele Regelul Ungariet (Ma-

'

ralul Omer, cer ajutor de la Peen..

Ambasadorit ha erban la Portg sunt trimesT
20 August.
prisonierl lul Battori. Radul lass GlurgIul si se retrage la Russi (Ruse We) la Omer Aga, capitan
Lure, care nu putea opera din lipsa de forte. erban opera Portel 100 mil de galbinT ca sa fie numit din non Voivod al ValachieT.
Ainbasadorul polon la POrtit se plange de ne3 Sept,

www.dacoromanica.ro

DOM lIF.NIE DIN VENETIA.

501 Bail : Simeon 1611 17 Sept.

Contarini.
502

1 Oct.

503

15 Oct.

504

29 Oct.

505

12 Nov.

506

26 Nov.

507

13 Dec.

508

31 Dec.

509

(m.v.

28 Ian.

.-.

25 Fehr.

510

1612 10 Martie.

511

357

dreptatile acute principeluT Constantin al Moldo-1

veT. Tamil nu sunt multinniti on Omer Aga.
Turcil cred cu siguranta ca Regele UngarieT va
sustine pe erban, care tine pe principele Transil- f
vanieT ased;at in Sibisco.
Nuntiul PolonieT unelteete ca set punt mina pe
Stefan, pretendent la domnia Moldova

Se (lice ca erban s'a retras in Polonia ca O.

se pregatesca a se Impotrivi Turcilor.
Se confirm& retragerea, luT erban in Polonia,
invins de Tatad si de principele Transilvaniel.
Radul se Intorce in Valachia, devastatit cumplit.
Laudiroeiile PrincipeluT (Constantin) al MoldoveT In favorul Turcilor contra Casel de Austria
Regele PolonieT (Sigism. III) refuel, en marinimie
de a estrada Turcilor pe principele erban.
Paea locotiitor alege de Principe al MoldoveT pe
un ore-care Ton so (Tomea) 6spele WI, fig al u- I
Dui fost Voivod al acelel provincil. Constantin, uninduse cu erban, se pregateete a 'eT apara tara.
Un mare num& de CazacT se unesc cu , erban
ei Constantin principele depus al Valachiel. Turcil
stria regelul polon, ordonandu'l set le estradeze pe
$erban.
Noul Principe al MoldoveT (Tomea) se pregateete set 'el Ta In stapanire domnia. erlian ei Con-

stantin, principil depueT, se aft In Polonia.

Noul principe al MoldoveT se aflt la Baba (Babadagh ?) langa Omer Aga. Tataril au ordine de
a '1 ajuta set '0 ocupe domnia.
marl In Moldova fart impotrivire. Constantin,
parasind laeiT se retrage in Polonia. Stefan Bogdan
se turceete.
Se dit SangTacatul Bursiel WI Stefan Bogdan care

Proiect de a se uni Moldova ei Valachia ei a se pune sub stapanirea Musulmanilo.

26 Martie.
Constantin se alit la Hotin undo readuria ostea.
se turcise.

512

Noul principe al MoldoveT, fiul luT Tomea. (Wept&

513 Baili : S. Con-

7 Aprilie.

tarini f% Cristof. Valier.

514

Bail :

in Iasi ajutor de la Ttitail. Valachl ei Turd. pentru

a merge contra lid Constantin.
Sultanul scrie RegeluT Poloniel ca set i se eslradeze Constantin. Fernent luT Radii merge sit 'e1 gasesca. barbatul (In Valachia).

21 Aprilie.

Cri.stof. Yalier

Se dice ca regele Poloniel a pus In Inchisore

catT-va 6menT id luT Constantin, intro cart pe un
Paleologu.

515

5 Maig.

Regele Poloniel respunde SultanuluT ca an va a-

juta pe principil Constkntin ei .erban

516

19 Maig.

Paea banueete ca Polonil ag indemnat pe CazacT

set facet stricilciunT imperiului Sultanulul ea set 'eT

www.dacoromanica.ro

358

C. MARCEL

resbune pentru depunerea lul Constantin din domnia MoldoveT.

517

Bail :
Crislof. Valier

518
519

520

521

522

523
524
525

526

s27

Nuntiul polon trateza cu Porta ca Constantin sa

fie pus din noti in Moldova, si se plange de pagubele aduse PolonieT de Mad si MoldovenT.
14 Iulie.
Constantin cu 10 mil tAtarT in unire cu Serban,
intra In Moldova, ajutat si de Poloni.
28 Iu lie.
Polonil prada Moldova. Radu, principele Valachiel, sta sub arme contra Transilvanilor si contra
aderentilor lul Serban.
12 August
Polonil, tradatT de Tatarl, sunt Invins1 la Stefa.nestI de principele Tomsa al Moldovel. Constantin,
generalul Potoscki si alti fruntasl poloni sunt facii(T priqonierl de Marl.
Sultanul dartreste pe Pasa si pe principele Tomsa
25 August
pentru acest fericit resultat. TurciT si Polonil dissimulezA reciproc mania lor. Se lice ca. Constantin s'ar fi rescurnpArat de la Tatarl.
Turd! ordona principelul Mo Movel sa nu mole6 Oct.
steze pe PolonT la hotare.

1612 16 lunia.

27 Dec.

Se banueste ca Sultanul ar voi sa se fad. de-

p1M stapan pe Moldova si Valachia.

1613 25 Martie
PrincipiT Valachiel si Moldovel se tern cA vor
fi arnAgitl de primul Vizir.
30 MaiS.
Victoria repurtata la StefanestI de principele Moldovel asupra Polonilor se atrihue vitejieT luT Maiar Ogli, Sanglacul SilistrieT.
8 Iu lie.
Ordine catre Principil Valachiel si Moldovel de
a se tine gala de rAsboiti (in serviclul Turcilor).
28 August.
Propunerea pritnutuT Vizir de a reduce Valachia

528

25 Sept.

529

10 Oct.

si Moldova in Sanglacate, si a destina veniturile

for pe seama moscheel Sultanulul.
ValachiT intratl in Transilvania din ordinul Tarcilor. Trimiterea until arnhasador polon la Porta
pentru a trata despre depunerea principeluT IIoIdovel.

Sosirea la Constantinopole a clisulul ambasador

Polon si a lul Potoscki, fost prisonier al Principe-

,..

luT Tomsa al Moldovel.

Inseratti. Scrisorea luT Sigismund 111 al PolonieT catre Sultanul Achmet I, in care 'I aduce aminte ca s'a stabilit in maT multe pacturT ca. Principil MoldoveT favorisatT de Regele PolonieT nu vor

531

fi depusi, si ea 'T pare rAa pentru alungarea lul

Constantin; pagubele causate PolonieT si tir5niile
cornice in Moldova de noul principe. Data, in Varsovia la 31 lulia 1613.
Gabriel Betlen se roga. ca principele ValachieT

530

8 Nov.

sa inceteze de a prada Transilvania si ca sa libereze pe prinsl. Ordine catre Principil MoldoveT

i

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTS DIN VENETIA.

359

0 ValachieT de a se retrage (din Transilvania) la

casele Tor.

Bail :

1614 21 Martie.
532 Cristof 'Fattier
16 Oct.
533
534

4 Dec.

535

19 Dec.

Se mareqte tributul principelul Valachiel.

Pentru aprovizionare de caT pentru Sultanul, se
trimit ordine In Moldova si Valachia.
Despre restituirea fortAreteT Hotinulul de catre
PolonT principelul Moldovel qi despre eliberarea
generaluluT Potoscki.
Avis despre restituirea Hotinulul principelul MoldoveT.

536
537

2 ,Ian.
1615 8 August,
(m.v.)

Bail :
Almoro Nani.

Se confirml acesta. restituire.

Voivodul ValachieT pane sk tae nasal unul fals

frate al sea, pentru a'T lua nAdejdea de a aspira

la acea domnie.
Pretentiunile luT Chisler Agasi asupra a o sutlt

538

19 Sept.

539

31 Oct.

MoldoveniT ajutg. pe Turcil asediatl In Osech de

540

__

12 Dec.

Cizacl. Revolta boerilor moldovenI contra principeluI for (Torw).

Tin frate al luT Constantin (Alessandro) in fruntea Polonilor 0 boerilor moldovenT revoltatT, alung5. pe Voivodul Stefan (Tomp.) din Moldova.

sate.ale MoldoveT.

Turcil daft ordine ratarilor qi altora de a pune

26 Dec.

541

542

m.v.)

9 Ianuar.

din mit pe 4isul Voivod in scaunul domnia.

Nelini0irile CalmacanuluT pentru nelntelegerile
dintre Polonia si Moldova. Confirmarea VoivoduluT acestela.
Stefan (Tomp.) Voivodul MoldoveT condamna la

morte pe cAtT-va gentilomT, dgmanT al s61. pane

In temnite.' pe un Polon trimis ca ambasador de

Alexandru, noul Voivod al Moldovel la al ValachieT, si se InvrIjrn4e0e cu acest din urmk; atack tabera polonk din Moldova, dar e respins.
Voivodul ValachieT se teme pentru sine de succesul
Polonilor in Moldova.
Alexandra anunte ce. a

voit se rksbune pe irate-WI Constantin, dar el va

fi servitor credinclos al Sultanulul. Acesta urea cu
or ce pret ca Stefan (Toma) sa se reintorce, in
tail. Turcil, veqend agitatiunea Moldovel, se aratk
amicabill Transilvanilor. Ambasadorul PolonieT tri-

mis la Porte. pentru a scusa pe domnul sett de

543

23 Ian,

544

20 Febr.

alungarea lul Stefan, e primit Torte rest.

Caimacanul e Invinovatit de Sultanul de disordinele din Moldova pentru ca n'a Impedecat tirAniele acelul Voivod (Stefan).
Alexandra scrie Caimacanulul, aducenduI aminte
serviciele si fidelitatea tatalui si a fratelub sea cltre Sublima Porta, inculpAnd pe Voivodul Stefan
(Torn0t) de grave tiranil i rugandu-se sk fie confirmat el in domilia MoldoveT,

www.dacoromanica.ro

360
646

C. FSARCII.

Bail:
Almoro Rani.

1616 6 Martie.

Alexandra incerca. prin Intrepunerea Am.basado-

'raid Franciel si eu darurt OE fie confirmat de

Port& in Stapanirea Moldova Stefan '(Tomsa) Insotit de Ibraim Pasa si de Voivodul Valachiel in19 Martie.

546

fra In Iasi. Alexandra si Polonil se retrag.

Alexandra se afla In fortareta Hotinulul cu un
insemnat num& de PolonT. Voivodul Stefan (Tornsa)

se nelinisteste.
Ordine catre Pasa din Bossina de a merge In aj'utorul Voivodulul Stefan.
30 Aprilie.
Polonil alunga din Moldova pe Voivodul Stefan
(Tomsa) s; strabat in Valachia.
28 Maia.
Alesandru e stapan pe Moldova cu 12 mil PolonT. Ambasadorul Poloniel dice a Regele sea nu
face ingerinta.
Inseratit. Scrisorea lig Alexandra Mohilan, prin30 Aprilie.

547
548
549

550

cipela Moldovel, dire bailul venetian Almoro

Nani. Ii dovedeste drepturile sale asupra aceluT
principat, IT descrie tiraniile comise de Voivodul

Tomsa, alungat de densul. si roga pe hail sa se

Intrepuna ca Sultanul sal confirme in domnie.
551

11 Iunie.

562

11 Iunie.

Data la Iasi 20 Aprilie. 1616.

Ambasadorul Franciel se aratil bine-voitor principelul Alesandru.
Ambasadorul Pol. iniel espune Caimacanulul ca

regele sea n'a luat parte la alungai ea lui Stefan

din Moldova, dal ca doresce sa se pada an alt
principe.
553

25 Iunie.

Dimisiunca caimacanulul a atribuita. in parte

protectiunel data de el VoivoduluT Stefan (Tomsa),

551

26 Iunie.

555

9 Iulie.

556

23 Julie.

despre care se povestesc mu4imI de necregut.

Turcil invita pe regele Poloniel sa retraga trupele sale din Moldova si'T promit ca nu vor pune
principe pe Stefan (Tomsa) 6 pe un altul.
Radul, Voivodul Valachiel. se alege in Moldova
in local luT Stefan.
Ambasadorul polon se plange ca caimacanul a

retinut scrisorea care trebuia sit anunte regelul

Poloniel alegerea nouluT Voiyod al Moldovel. Das-

tnanie intre Turd si Polon' din causa jntr_rezelor

557

--

Moldovel.

6 Augitht

Polonil parasesc IasiT si se retrag in Hotin. Stefan (Tomsa), fost Voivod al Molvovel, e condus
la Constantinopole.

658

20 August.

559

3 S. pt.

Ibrairn, Ischender pasa si Radul having pe Poloni in Moldova si pun in temnita pe mama, snra
si un frate a1 lul Alexandra.
Sperantele luI Graziani (agent al Imperatulul
GermaniPil de a ohtine domnia Valarhig aunt inrelate. Se alege un Alexandra, Ospe al Primulul

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTS DIN VENETIA.

361

Vizir. Se trimit dame ltd Ischender pap pentru

560

Bail :
1616 19 Oct.
Almoro Nani.

561

2 Nov.

562

31 Dec.

victoria repurtata in Moldova contra Polonilor.

Caimacantil promite ambasadorulul Poloniel ca
va alege pe 'Gabriel, -principe al Valachiel, dar
dupa aceea, contra promisiunel date. numesce pe
Alexandru, favorisatul primuluT Vizir. Alexandra,
fost Voivod al Moldovel, mama sa pi un frate al
lui, facutl prisonieff, renega credinta. Turcil tortureza. pe Stefan Tomaa pentru WI scote banl.
Coreschi, cumnat al fostulul Voivod al Moldovel Alexandru, dupa ce s'a bitut cu vitejie contra
Turcilor In Moldova, e fAcut prisonier. Dupa insinuatiunea ambasadorulul Poloniel, respunde paces
ca acel rege nu s'amesteca in resbolul din Moldova.

563

1617 30 Maid.

564

..

565
566

30 Sept.

29 Nov.
8 Dec.

Regale Poloniel pune sa decapiteze pe locotenentul luT Coreschi. pentru a refusl a preda cetatea Hotinulul Turcilor.
Generalul Polonilor solicitl de la Radul, noul
Voivod al Moldovel, sa lie mijlocitor de pace intre Polonia ci. Turd.
Bailul demonstreza imposihilitatea de a strange
trupe pentru republica Venetia' in Moldova pi Valachia, fiind ocupate contra Cazacilor pi voind Turcil sa rAmana. in pace cu Imperatul (Germaniel).
Coreschi fuge din apte-Turnurl.
Turcil banuesc ca omeniT ambasadorulul frances
ad ajutat fuga luT Coreschi pi fac- cercetailt.amA-

nuntite. Secretarul e torturat pi 'al marturiseate

complicitatea. Ambasadorul, provocat In zadar A
567

26 Dec.

marturisscA, e pus in tembiti. de catre pap.

Secretartd pi altil din 6meniT ambasadorulul
frances stint liberatl. Acett incident 11 costs. pe

568

1618 9 Iunid.

ambasadorul 15 mil de galbini.

Still despre pregatirile lad Serban contra Valachiel; se cred inventate de Voivodul regnant (A-

569

570

'-. 23 lunid.

571

lexandra).
Alexandru, Voivodul ValachieT, e alungat de su-

pual pentru lacomia sa. In locu'I pe albge Gavriil

din casa Moghila.
2 luliti.

10 Ittlid.

Trimiterea in Valachia,a. unul agent al principelul Gavriil.

Recla ma creditorilor fostulul Voivod Alexandru.

572 Bail: A. Nani; (m. r.) 17 Ian.

Papa spune luT Gavriil, noul Voivod al Valachiel,

a trebue del pla.tesca. Alexandru se refugiaza. In
casa ltd Mehemet Pap. Caimacan.
Assan papa dice ca. Coreschi fugit din inchisore

573
574

vane-tiara
Graziani e ales Voivod al Moldovel.
Radul, Voivod al Moldovel, e depus, pi se alegd

ambasador
Fr, Contarini.

s'a intors in Polonia prin Venetia, pe o corahie

16 Fehr.
16 Febr.

www.dacoromanica.ro

362

C. ESARCU.

In locul sad G. Graziani, care castle, buil vointa

tuturor. Cere vole O. traiasca conform rituluT grecesc.
575 Bail: A. Nani; 1619 2 Martie.

ambagador

Fr. Contarini.

Gaspar Graziani, noul principe al MoldoveT, se

retrage din negotiarile de pace dintre Turd si SpaniolT, aretandu-se dispus a ajuta pe Republica IrenetieT.

2 Martie.

576

Graziani se pregateste a lua In stapanire Mol.

dova. Se arata prodig In deosebl cu Patriarcul din
Constantinopole. Se arata prietenos republicel Ve-

netiene si aratii dorinta de a lua in casatorie o

filca a Dragomanulul Borisi.
10 Martie.

577

Pasa voeste ca sit se fad maritisul fetel Drago-

578

manuluT Borisi cu Graziani.

Radul, fost Voivod al MoldoveT, soseste la Con16 Martie.
stantinopole. Se ordona luT Graziani, noul principe

579

9 Iunie.

de a merge sa 'sl ocupe domnia.

Doge lul Venetiel 'T place ca, dragomanul Boresi

nu consimte la maritisul fetel sale cu Principe le

Graziani. Acesta anunta Bailulul sosirea sa In Iasi
si primirea lul acolo si insarcineza pe Borisi sal
obtina un salt'- conduct de 500 omenT carT sal ser-

vi sca. de gun. Ischender Pasa supune 25 sate

din Moldova si Principe le Graziani se plange.
Se banueste ca. Turcil volesc sa reduca Moldova
580

18 August.

in SangTacat.
Principe le Graziani ofera republicel Venetiene de

a conturba tratatul intre Turd si Spanioll. Tine

In serviciul sed dour -clecT de RagusT.

;81

1 Sept.

Ferdinand, regele Ungariel, recomanda Portd pe

fostul Voivod erban ca sa fie pus din nod in Valachia. ConcureO5, si Radul Mihnea, fost principe
al Moldovel.
Inserattl. Scrisorea lul Ferdinand, rege al Ungariel (apol imperat al Germaniel) dire Sultanul Os-

582

583 Bail: A. Nani

30 Sept.

584

12 Oct.

585

11 Nov.

586

25 Nov.

man I prin care '1 roga sa puna din nod pe erban

(Radul) In Valachia. Data la Viena, 10 Iulid. 1619.
Primul vizir da respuns nefavorabil ambasadorulul german, cu privire la restabilirea lul erlian
In Valachia.
Fiul VoivoduluT Mihail invins de Betlen Gabor,

principele Transilvaniel, fuge in Polonia.

Regele Poloniel refusa, de a da ajutor lul erban
si fluid luT Mihail
Graziani, principe al MoldoveT, roga pe regele
Poloniel (Sigismund III) sa ajute pe Imperatul Ferdinand III.

587

(m..) 9 Ianuare.
*

Turcil se plang a Polonil ad ajutat pe fiul luT

Aron Vorla sa intre In Moldova, pe care voTesc
' s'o dea unul Beglerbeid.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE DIN VENETIA.

363

Radul, fost Voivod al Valachiel si apol al Moldovel, e ales din nod principe In Valachia In locul
luI Gabriel.
24 August.
Gaspar Graziani, principele Moldovd, e depus si
In locul sed se alege Alexandru, care fusese Voivod al Valachiel 'naintea luI Gabriel.
24 Sept.
Principe le Graziani pune sa ucidd pe Capegid si

588 Bail: A. Nani. 1620 28 lithe.

589

590

pe tot eel ce at fost trimisl de Turd pentru ca

Ail conduc5. In inchisore la Constantinopole, si se

8 Octobr.

refugiazg apol In cetatea Hotinulul. Pasa trimite

pe noul Principe Alexandra In Moldova, cu ordine
atre Radu Voivodul Valachiel si catre multi altiT,
sAl ajute a lua domnia.
Se trimit ajutore luI Schender Pasa ca A. se

592

22 Oct.

impotrivescd. principele Graziani, care cered sd. coprinda. Moldova.

Turcil hiving armata polond in Moldova si r6spAn-

593

4 Nov.

591

desc vestea a principele Graziani a fost omorit.

Polonil din Moldova sunt din nod invinsI de
Turd. Principe le Graziani, plrasit de ai seT, fuge
In Polonia.

1621 9 Martie.

594

595

Radul, principe al Valachiei, trimite darurl la

--

Porta. Cazaci! devasteza, Moldova ; sunt fugritI

de Alexandra Voivod.
Se respIndeste falsa stire despre mortea luI Ra20 Aprilie.

--

19 Maid.

dul Voivod. Vizirul o confirms, pentru a storce

hank din o noug alegere.

596

597

16 Iunie.

598

3 August.

Armata polona rape podurile de peste Dnistru

in dreptul Moldova Turcil voesc a reduce acesta
provincie in Sanglacat.
Polonil cercl a stigmata teatrul reshoYulul (cu

Turcil) in Moldova.
Principele (Alexandra) al Moldova arestezi capva spiont aY Polonilor. Sultanul insArcinezd cu resbolul pe VoivoriiI Moldovel si Valachiel.
Voivozil Valachiel 0 Moldovel sosesc la tabAra
17 August.
turcilor cu armata si victualil. Merg spre Dnistru pentru a impedica trecerea Polonilor.

599

14 Sept.

Se zice a Sultanul a pus sa tale capul Princi-

601

28 Sept.

602

12 Oct.

pelul Alexandra al Moldovel pentru ca n'a Impedecat pe PolonI sg. treed Dnistrul; se alege Stefan.
Cazacil condusI de fiul lufliihaiii, fost Voivod
al Valachiel, Bunt invinsl de Turd lAnga. Dnistru.
Sultanul Osman II Ingrcinez1 pe Stefan, noul
Voivod al MoldoveY, sd. intre In Polonia cu o ar-

603

26 Oct.

600 Bail : Giorgio

Giustiniani

math.. de Moldovenl i Circasienl.

Polonil impedica armata Moldovenilor si Circa-

sienilor condusl de Stefan Voivod de a intra In

Stefan si Radul, (Voivodul Valachiel)
se intrepun pentru a implclui pe Turd cu Polonil
Cara lor.

www.dacoromanica.ro

.64

C. ESARCU.

604 Bail : Giorgio 1621 9 Nov.

Giustiniani.

Turcil confirma pe Radul In domnia Valachiel,

ca recompensa di a mijlocit pacea Intre el i Polon!. Acestora se pane conditiunea de a esi din
Moldova.

605
606

(Io

7 Dec.
S Febr.

Polonil incurg In Moldova.

Pagubele causate Moldovel de PolonT fac pe

Turd sd, credit c# aceltia nu voiesc sA ratifice
pacea.

19 Fehr.

607

Voivodul Radul al Valachiel trimite darurl Bailulul Venetiel.

608

609

1622

Inseratli. Scrisorea lul Radul, Voivod al Valachiel titre Bailul Venetian din Constantinopole. II
esprimit recunoqtinta sa fata de republica Venetiana
pentra bine facerile primite de la densa gi '1 rOga
sit '1 sprijinesca la sublima Port..
Bailul povestete dogelul intrigile secretaruluT
Aprilie.
sea Giovanni ,Giacomo Locadello pentru a obtine
domnia MoldoveT, qi '1 asigura a va face eel va

610

19 Maid.

611

28 Maid.

sta In putintA pentru a'l Impiedica de la acesta, i

a '1 aresta. nice ca Vigirul nu are intentiunea
de a da sus clisa domnie aid luT Locadello pici
fostulul Voivod Alexandra, care s'a incercat sa o
dobendesci prin mijlocirea ambasadorulul Statelor
(Terilor de jos), ci va fi data fiuluT lul Radul, Voivodul Valachiel.
G. G. Locadello (secretarul bailuluT venetian la
Constantinopol) pentru a obtine de la Turd domnia Moldovel face marl cheltuel1 i respandete
vorba c. e flu! fostulul Voivod Aron.

Bailul repuhlicel venetiane insists la Port. ca

G. G. Locadello, secretarul sea, sa nu obtina doinnia Moldovel.
Secretarul Locadello card. tote mijlOcele ca. Tur-

612

11 Iunie.

618

cii sa '1 alega Principe al Moldovel, i Bailul Venetian lucreaza cu sArguinta In contra Tut
20 August.
G. G. Locadello cerca prin mijlocirea Polonilor
sa capete domnia Moldovel.
Inserat1. Scris6rea lul Gio. Giacomo Locadel-

tl

611

lo, pretins fid al lul Aron Voda. catre Stanislad

Lumbomirski mare general al RegeluT Poloniel
(Sigismund III). 'L raga sa recomande Ambasado-

ruluT ca sa cent de la Porta sa i se dea domnia

615

10 Dec.

616

23 Dec.

Moldovel, care trebuTa sa i se is luT Stefan Voi.'

vodul regnant, conform conditiunilor de pace din.,
tre Polon1 qi TuraConstantinopol 20 Tuba 1622.
Daut Pap promite ambasadorulul polon ca va
depune pe Voivodul Moldova! .tefan.
Polonil amenintd. a se inarma dad, Turcil vor
lasa la putere pe Stefan Voivodul Moldovel gi pe

www.dacoromanica.ro

bbelitiENTE DIN VgN kvA.

617 Bail : Giorgio 1623 14 Iunie.

Giustiniani.

618

24 Iunie.

619

17 Sept.

865

Cantemir, (beau) al SilistreI. Bailul indemng pe ambass. PolonieI sit, nu sprijinescg pe Locadello.
Voivodul (Radul) at Valachiel aratit Bailului do-

rinta de a depune banI la Zecca Venetia Turcil

it cred destul de hogat.
Alexandra (fost voivod) al Moldovel mijloceste
ca Radu, Voivodul Valachiel, sg fie depus, dar acesta scapi trimitand darurl Prise!.
G. G. Locadello, fost secretor al Bailului Vene-1

tian din Constantmopole, aruncat in temniti de

acesta pentru a aspira la domnia Moldovel, se
620

11 Nov.

621

23 Dec.

face Lure pentru a cgstiga libertatea.

Voivodul Radu (al Valachiel) trimite un cal in
dar Bailului venetian.
Turcil, avisatI de Radul (sag Stefan, vedl nota)
Voivodul Moldovel, ca Polonii stag sub arme la

hotarele ei depun, pentru a 'I Implca, pe Cantemir Tatarul, belu al Silistrel, dusmanul tor.
Nota. Am reve4ut docurnentele acesteI seriI de
la 23 Dec. 1622 pea la 23 Dec. 1623, dar asupra
inutariI principilor Valachiel si Moldovel n'am gasit

insemnare. De aceea obsery ca lipsesc dispacele

(si rubrica respectivg) de la No. 2a8 pang. la 2831
incl., adica scrisorile din 8 lulie pang la 2 Sept.
1623.
i)22

1624 13 Aprilie.

623

1 Oct.

624

15 Oct.

625

28 Oct.

626

10 Nov.

627

23 Nov.

Turcil Wept& trupe de la Principele (Radu ?) at

Moldovel pentru a arma flota din Marea Negra.
Tataril pradeza Moldova si Valachia. Principele
(Alexandra) at acestela (4is fig al lul Radul) e asediat de el in un seraig, si al Moldovei (Radul)
scapa in fortgreta Susaria (Suceva ?)
Tataril fac marl pagube Valachiei si Moldova
Turcil se arata invoitl cu acesta.

Regele Tatarilor promite Sultanulul ca va rechema trupele sale din Valachia si Moldova declarAnd ca act intrat farg. a avea ordin de la el.
Turcil se tern ca tataril se vor reintorce sit infesteze Moldova si 1 alachia, cu tote ca s'au retras din acele provinciI. Regele Tatarilor si Saim,
fratele s6g, cer de la Sultana' ca in local WI Radul. principele Moldovel, ea fie pus un altul, favont al Ion. (Ve4I No. 628).

Turcil fac cunoscut regelul Tatarilor el se involesc se, schimbe pe principele Moldovel, egad se
va plitti tributul aceleI provincil.

7 Dec

628

Roditi, pentru care regele Tatarilor rugase pe

Sultan sg. '1 dea domnia "Moldovel, fuge din Con-

629

.-

(111,T.)

5 lane

stantinopol In Maria.
Se banueste cA Mari' condusl de Saint fratele
regelul tor, voesc a ooupa Moldova pentru a a

www.dacoromanica.ro

gb6

d. Mint].

lunga pe Radul si a pune in locul lul pe Rodeto

(sad Roditi).
630 Ambasctdor : 1625 23 Martie.
Ambasadorul trimis la Nita de Saim Tatarul,
Simeon COPtaaduce stirea ca stapanul sell a facut sa se retraga

rini.

Cantemir (Belul Silistrel) si sa se restitue prisonieril Moldoven!.

-14

631

Bail.
G. Giuginiani

.-

632

11 Aprilie.

Bailul eerie ca va Ingriji adunarea de cavalerie

In Valachia pe comptul republicel venetiene si ca
va trimite scrisOre luT Radul care era atund principe al Moldovel si nu al Valachiel, unde domnia
fiul sad (Alexandru) sub conducerea sa.
27 Aprilie.
Bailul da compt Dogelul (Giovanni Cornaro) de

cele ce a lucrat pe lane. MinistriI Portel pentru

a obtine permisiunea de a face requisitiune de ca-

valerie In Valachia In serviciul republicel Venetiene, mar cu soma pe langa pasa din Silistra
care are autoritate asupra principelul acelel pro-

633

vincil si asupra celul din Moldova, Radul, si consiliaza mijlocul sa se satisfaca dorinta acestula de
a depune o suma, de banT la Banca sad la Zecca

Venetid.

Inseratd. Scrisorea me din Silistra Diach Mehemet catre Bailul. fT indica ce trebue sa faca pen-

tru a obtine de la Radul si al iT requisitiunea de

trupe calarl In serviciul republicel venetiene, contra regelul Spaniel. Fara data.
lnseratd. Scrisorea BailuluT Venetian din Con-

634

stantinopole catre Radul, principele Moldovel, prin

care 'I transmite pe acea a contelu! Enrico Matteo

35

_
a

36

37

.41.

della Torre, si '1 raga sa servesca republica cu

permisiunea de a strange trupe valache calarT in
serviciul el. Data la 17 Aprilie 1625.
15 Maid.
Patriarchul grec asigura pe Bailul ca Voivodul
Radul (al Moldovel) va consimti la strangerea de
trupe valache, dar ca regele Polonilor, cu care se
gasea In relatil intime, ar putea sal desfatulasca.
12 Iulie.
Principele Radu al Moldovel primesce scrisorile
trimise luT de Bailul cu privire la stra'ngerea de
trupe valache- calarl In serviciul republicel.
27 August.
Turcil dad ordine lul Radul, Voivodul MoldoveT, de a Ingriji de apararea Chiliel, amenintata
de CazacT.

638

7 Sept.

Cazacil devasteaza teritorlul ChilieT, a card forRadul, principele

Moldovel, invita pe Diach Mehemet Pasa Silistriel
la casatoria fiulul sad (Alexandru) principe al Va-

tareta e aperata, de Turd.

lachiel.
639

Radul, principele Moldovel, more, dupa ce 'sl-a

ales de urmator pe un Primoschi, polon, destinat
,sal fie ginere. Acesta e recunoscut de Porta de

www.dacoromanica.ro

bUCUAENTE U N VENETid.

367

tent a Saim Gira Tatarul va pune pe Roditi,

640

Bail

1626 7 Martie.

G. Giustiniani

favoritul sad.
Turdi trimit insigniele noulul principe (Primo-

schi) al Moldovel, dar cu ordine de a ceda tataruld Saim Gira In casul and ar voi sa punt pe
Roditi.
Sultanul pretinde o contributiune mare
de bath de la principele Valachiel (Alexandru)
22 Martie.

641

fiul lui Radul.

Multi fug din Moldova de Mina lul Roditi, Noul

principe Primoschi prepare darurI lui Sam Gira

pentru el castiga in partea sa. Sultanul limitezt
pretentiunile sale de bath de la Voivodul (Alexan-1
drir) al Valachiel.
5 Aprilie., Mehemet Gira, regele TAtarilor, Invins de Polonl
se refugiaza. In Moldova, in domnia ctreia nu cu-

642

tezt sa punt pe Roditi. Primesce daruri de la Primoschi, principele regnant, qi de la fiul lui Radu,
Alexandru, Voivod al Valachiel, si se retrage In
643

19 Aprilie.

644
645

Tartaria.
Gabor, principele Transilvanith, chemat de Voi-

voqii Valachiel si Moldovel de tema TAtarilor,

merge la Corona (Cronstadt) cu un bun flumer de
19 Aprilie.
17 Maid.

trupe.
Regele Tatarilor se retrage din Moldova, pe care
o pustiise.

Primoschi (sad Bermoschi) e Inttrit in domnia

Moldovel. Se crede a ar fi otrAvit pe Radu, predecesorul self. Veduva acestuia more otravitt in
Valachia, i Alexandru, fiul ei, Voivodul, Inca. e

in pericol de a muri tot ast-fel. Regele Tatarilor,

'nand bath de la principil acelor provincii, se In646

29 Dec.

torce In Cara lul.

Sultanul poruncesce principilor Moldovei si Va-

lachiel st dea un contingent de trupe pentru a

protege zidirea a done forttrete la gurile rtuld 0sia, contra atacurilor Cazacilor.
647
Capitan Baca ordont principilor Moldova si
(m.Y. 28 Ian.
Valachiel sa asiste In persona cu trupele for la
ridicarea a (lout forturi la gurile Osiel.
648 Bain: G. Gin- 1627 13 Aprilie.
Principil Valachiel si Moldovel se scust pentru
, stiniani qi
Intirzierea for de a pregt,ti materialele pentru
Sebastian Yeconstructiunea a done forturi la gurile rtului Osia,
niero.
invinovittind stracia terei i ameninttrile Caza649 Bail : Seba-

29 Maid.

stian Veniero.
650

cilor.
Voivodul (Primoschi said Bermoschi) al MoldoveT

trimite sa Intrehe pe Regele Poloniel dact se opune la ridicarea forturilor, proTectate de Turd.
13 Nov.

Alexandru, fiul lui Radul, principe al Valachiel,

e depus In urma intrigilor untd Beco Scarlato,

www.dacoromanica.ro

26$

C. Kgallet.

651 Bail : Seba- 1627 5

Fehr.

stian Veniero. (m.t.)

1628 13 Maid.

,662

653

X27

Maid.

654

24 Iunie.

655

9 Dec.

656

657

socrul lul. Ti succede Alexandra, care a mai avut

In done rendurl acesta dorrinie.
Principe le Bernoschi (in alt loc Primoschi sa0
Bermoschi) al Moldovel pune mana pe scrisorile
Principelul Gabor al Transilvaniel, trimise regelul
Poloniel ci regelul Tartariel.
PrincipiI Valachiel ci Moldovel trimet darurl lul
indupleca sit nu inSaim Gira tatarul, pentru
tre In tbrile for.

Turcil aduna trupe valache, moldave ci altele

contra Tatarilor.
Turcil ordona lul Chinan, generalul, se pornesca
cu trupele din Valachia, Moldova ci allele contra
Tatarilor.
Alexandru, fiul lul Radu, voivodul depus al Va-1
lachiel, rOga pe Bailul se. se intrepuna pe lange.1
republica Venetiel sa i se inapoleze banii depucl
In Zecca de acolo de tatal sea. Bailul 4ice a nu-1
mitul Radu (adica Alexandru) in elate de 18 and
gi o singua sore. a luI eratt sub tutela unuI unchia
al for.
Inseratd. Copie dupa inscrisul facut la 23 marte
1623 in jurnalul depunerilor in Zecca Venetiel de
13654 sultaninl ci 6267 ungarl pucl In creditul
principeluI Radu al Valachiel Si (apoi) al Moldovel, pentru aceeacl stoma devise. acolo pe corn -'
ptul luI.
Inserata. Dogele Francesco Contarini certifica ca
actul facut de notarul venetian Gerolamo Paganino,1

privitor in o depunere de banI facuta la 7 .Nov.1

1623 pe comptul Voivodulul Radu al Valachiel, e
vrednic de credinta.Dat in Venetia, 14 Nov. 1623.1
658

1629 14 Aprilie.

Bailul fixate. greutatea de a strange trupe din

Moldova Si Valachia In serviclul republicel venetiene, dar promite ca cu tote acestea se va interesa.
Un ore-care Petra Ragusan, fost capstan al prin- 1
28 Aprilie.
cipelui Graziani al Moldovel, invitat de Bailul se
angaglaza sa stranga trupe moldave gi valache, so-

659

cotite destul de valorose, in serviclul republicel

venetiene. Bailul cere de la Senat comisiunile necesare ci da sfatul de a se achisitiona ci cal in'
aceleci provincii.
680

12 Maid.

Alexandru, fiul lul Radu, fostul voivod al Vala-

chiel cere de la Bailul al dea ctire despre baniI

sel, depucl la Zecca Venetiel ci 'I roga de a se
interesa sit '1 ajute intru dobandirea domniel Mol-

661

411.

OM.

12 Maid.

dovel sad a Valachia

Gabriel Gabor, principele Transilvaniel, are de
gand BE fad a se Inlocui Voivo4il Valachiel qi
Moldovel,

www.dacoromanica.ro

369

DOCUMENTE DIN VENETI A.

'62 Bail: Seba- 11629 23 Iunie.

stian reniero

63

Principele Gabor al TransilvanieT core voie de

(Primoschi) al
Moldovel, amic al regeluT Polonie!, si e satisfacut.
Alecsandru, fiul Tar Radu, obtinend de la Turd
domnia Moldovel se adreseza. bailulul ca sg facl

la Turd sg alunge pe Voivodul

7 Julie.

a i se da o parte din banil sgT depus! In Zecca

Vene(iei, de care comerciantr venetienT. Bailul narezg cum isbutesce sail Impace si asigurg cg usurinta de a recapeta de la republica venetian5. pro-

priele capitale e atat de mare, In cat din tote

*tile i se Incredintez1 si credo a se va socoti
avantaglos, a avea haul/ altars. In mama fgrg a
plg.ti interese.

Inseratti. Dovada lul Ciril, patriarchal grec din

Constantinopole. Certificg a fostul Radu, Voivod

664

al Moldovel, a lasat dour copil, un baiat anume

Alecsandru, de 18 anT, si o fatg de 15 anT anume
Caterina, carT erag singuriT si legruitiT mostenitorT

665

7 Iulie.

666

21 Iulie.

al tuturor avutielor lul.Datg In Constantinopole

In lb Iunie 1629 dupg calendarul iulian, adica 25
Janie dupg col gregorian.
Tura banuesc cl (Prinoschi) Voivodul Moldovel se afil In intelegere secrets, cu regele Poloniel,
it depun, si In local luT hotarasc A punk pe un
Moise, favorit al principelur TransilvanieT, dar apoT se resgandesc si aleg pe Alecsandru, fiul r5posatuluT Radu.

Bailul refereza ca a plata 15 reall celur ce se

Insarcinase sg strangg trupe valache si moldave
pe soma republicer veze(iane (luT Petra Ragusanul, vec)T mar sus)
Inseratcl. Scrisorea luT Caimacan Rezep Pasa cg-

67

tre principele Gabor al TransilvanieT. YT scrie ca

descoperindu-se trgdarea principelu! Moldovel (Pri-

noschi) Sultana! l'a depus si a ales in local sirs

.68

4 August.

pe Alecsandru (fiul !al Radu). Data In Constantinopole la mijlocul luT Iulie 1629.
Inseratti. Scrisorea luT Rezep Pasa Caimacanul

care principele Transilvaniel, in care se repetg

scirile date In cea-l'altg serisere, cu adaosul a
Alecsandru (fiul lul Radu), noul Voivod al Moldo-

veT. stg, gata sk piece acolo, si ca va trebui apol

sg mergl d'impreura cu Voivodul Valachiel (Alecsandru) la generalul armateT turcesci in Usi (Ungaria).
669

18 August.

Mg data.

Constantin Vecelli, ministru favorit al luT Alecsandru (grec), Voivodul ValachieT, scrie Bailutur

a pentru cumpgrarea de cal in comptul republicer venetiene a Insarcinat pe un are-care Locadello

ci acesta Incunosciintez1 pe Bailul de stares luRev. p. let, Arch. 0 Sib, An. IL Vol.

I.

www.dacoromanica.ro

24

370

C. r SA ROI
cruluT

ci de buna dispositiune a acelul principe

fate de republic& Bailul referize a se afie In hune

relatiunT cu principele (Alecsandru).
Inseratti. Scriserea franciscanulta Pietro Bruni
din Perugia dire Bailul. ft scrie ce. In urma re-

670 Bail : Seba- 1629

atian Veniero

comandatiunilor luT, a obtinut protectiunea luT Con-

stantin Vecelli, ministrul principelul Alecsandru at

1 Sept.

671

ValachieT, si ca. acesta a dat ordin se zidesce in

Bucuresel o biserica si o menestire.
Noul Voivod at MoldoveT Alecsandru (fiul lut
Radu) cerceteze. pe Bailul si exprime stima ce o
porte fate de republica Venetian rugendu'l s&
grebesce plata banilor priimitT de negutetorT In
comptul deposituluT sea de la. Zecca Venetiet. Bai-

672

15 Sept.

lul Indernne pe principe a se interesa de strangerea de trupe moldovene In serviciul republicel.

Se promite din nod BailuluT ce senatul venetian
va aproba dispositiele ce va lua ca unit negutatorl sa
platesca lul Alecsandru, noul principe at MoldoveT,
baniT pe car! odiniore 'T-a Post depus Radu In Zecca.

673

27 Oct.

674

24 Nov.

Sultanul Amurat at IV-lea, sedus prin darurT

bogate de un pretins fie al fostuluT Voivod al Valachiel Stefan, IT daruesce investiture acelet domnil.
Principele depus al ValachieT Alecsandru sosesce la Constantinopole. Bailul voesce se recomande

noulut ales a se interesa de strengerea de trupe

moldovene In serviciul republicel venetiene.
Inserattl. Scrisorea patriarchuluT din Constantinopole care Bailul venetian. ft aleture o cerere a
luT Alecsandru, principele MoldoveT, si '1 raga s&
o indeplinesce.
Fere. date.
Inseratd. Cererea lut Ahmed si Chiriasi, agent!
aT lul Alecsandru, noul principe al MoldoveT, cetre Bailul ca sa platesce imediat negutetorilor lia-

675

676

na dati de cetre acestia principelul in comptul

677

8 Dec.

deposituluT sea din Zecca.

Fere. data.
Bailul trimite felicitarT nouluT principe al ValachieT (pretins,fia at lu.T Stefan), care se arata dis-

pus a permite strengerea de trupe Valache In socotela republicel venetiene.

22 Dec.

678

679 Baal : Seba- (m.y.) 12 Ian.

atian Veniero
0 Giovani
Capello.

680

Tetaril devasteze Moldova. Bernoschi (sae Prim oschi), principele depus, se retrage la Chotin si Alecsan-

dru, noul ales, sta pe pictor de resboia de t6ma ha,

Bailul Veniero III exprime multamirea sa pentru
aprobarea data de Senatul Venetian, de a se restitui
baniT principeluiMoldovel, Alecsandru, fiul luT Radu.

17 Febr.

Bailil refereze a n'ait priimit nici un respuns

de la unchiul principelul Alecsandru at MoldoveT
In privinta strengere1 de trupe In socotela republicel Venetiene.

C. Esareu,

(Va urma).

www.dacoromanica.ro

LITERATURA POPULARA.

371

LITER A TUR A POPULARA.

COLECTIUNEA G. DEM. TEODORESCU.

Literatura nescrisa a poporului ie din qi in cti o importanta deosebita si

atrage cu atat mat mult atentiunea, cu cat tinde sa dispara, pe nesimtite. Culegerea si fixarea el prin tipar a devenit, mai in tote terile, o nobila ocupatiune, cad' etnologil, filologii, archeologil, criticir, eruditit si Omenii de stat
sunt de o potriva interesati a cunesce si studia modal simtirii, cuget aril, espresiunil si vietuiril din secolele anteriere.
In ceia-ce ne privesce, se scie ca, dupa lucrarile Qi culegerile lul Anton
Pann, Alecu Russo si d-lui Vasile Alesandri in Romania, d-lul At. M. Marienescu in Transilvania, adunarea si publicarea literaturil populare nescrise a
remas clecimi de ant in stagnatiune.
Intre 1869 si 1874, d-1 G. Dem. Teodorescu, prin inserarea mai multor articole in giarul c Roncinul", apot prin cartea d-stile, intitulata (Incercari critice asupra unor Credinte, datine i moravurl ale poporului roman", atrase
atentiunea asupra acestei bogate ramuri, si ast-fel avuram placerea de a vedea colectiunea d-lui Fl. Marian Marienescu din Bucovina, constand din descantece, colinde, balade si doine.
Tot d-1 G. Dem. Teodorescu scrise la Paris si tipari in Bucuresel (1877)
interesantele d-stile .Cercet art asupra Proverbelor romcine., prima lucrare critica si seriesa la not asupra acestei materit. Dupa dout anI, d-sea tipari (Nothird despre Colindele romcine,. Gratie acestul indemn, partea poetics a literafurl' nestre populare gasi un culegetor in d-1 Teodor T. Burada, care tipari
la Iasi cantece pretiese sub titlul de .0 celletorie in Dobrogea. (1880), er partea in prosa intalni un meritos culeg6tor in persona d -IuI Petru Ispirescu, care
pe Tanga Snovele si Povestile d-stile oferi publiculut cea mai completa si
mai consciintiesa intrunire a Basmelor populare, si mat de curend adunarea

jocurilor de copil, regulata intocmire a proverbelor, impreuna cu o multime de alte 041 din variatele genurt ale producerilor poporului roman.
Cu tote astea, suntem Inca departe de a posede intregul tesaur, in prosa
si in versuri, al fertilei muse care a inspirat Romanului povesti rapitere, cantece duIese si naratiunt despre vieta de o-diniera. Deca insa mat e de cules,

www.dacoromanica.ro

372

G. DEM. TEODORESCU.

In acelast Limp urmeza a ne gandi ca peste pucin nu vom mat ave ce culege,
din causa disparitiunii Ntranilor lautari, care mor impreuna cu tot ceia-ce
pastrasera in memorie. Din acest punct de vedere, ne pare bine ca. d-1 G.
Dem. Teodorescu, profesor de limba si literatura romans, n'a pregetat a culege, de vr'o 15 and incoce , partea poetics a literaturii nestre populare din
diferitele puncte ale terii. Pe tangs un mare num& de colinde, descantece, o-

ratiuni de nunta si cu plugusorul, d-sea a gasit, intr'un betran lautar din

Braila, Petrea Cretul olcan, o adevarata comers de legende gi balade inedite,
doine, hors $i diverse cantece populare, in total peste 15000 de versuri.
Credem der a face un servicia literaturii, imprumutand de la d-1 G. Dem.
Teodorescu gi publicand aci urmaterea varianta despre legenda (manastiril
Curt,ii de Argesia 0, intitulata Illeterul Manole. Cat despre compararea di-

feritelor variante, relative la acelasiu subiect, cititoril vor pule sa utiliseze

studiele parintelul arch. Enacenu, aparute in Biserica ortodox& roinand,
der mat cu sema apretiarile espuse de d-1G. Dem. Teodorescu in brosura d-stile

de curend aparuta, sub tillul (Feb-ea Crejul &lean, lautarul Brailei,, cuprindend conferinta tinuta de d-sea la cAtenea, in diva de 11 Martie anul curinte.
Lipsa (mei editiuni complete, critice ci cu indica(funea tuturor variantelor,
pretieselor producte datorite musei romane, este de mult simtita.
Nimeni mat bine ca d-1 G. Dem. Teodorescu nu e preparat pentru o asemenea lucrare, gi nimeni altul nn poseda ca d-sea un material asa de avut,
adunat cu grija si inteligenta in timp de vr'o 15 aril.
Eta acum legenda mesterului Manole', cea mat lung. si prin urmare cea
maT completa din tete variantele ce cunciscem :
NETIERITL MANOLE.

none meted marl,

i Manole dece

In sus pe Argiia,
prin el carpeniit,

care mil intrece,

sta inima rece.

prin el aluni0t,
plimbrt-mi-se, plimba,
Domnul Negru-voda '

pe dalba 'I mosie

c'utt verde cocie,
'n verde zugravita,
'ntr'aur poleita,
cu opt telegarl,
cu none zidari,

ET a ml -ad umblat

era n lung Si 'n lat;

prin 0 carpeniit,
prin el alunkia
lungiO6
curmeciisia,

der tot n'aa gasit

un zid invechit,

1. LlutariT, cart memoriseza acest el legendA, pun numele lul Negru-VodI, ca $i in.
colectiunea d -lul V. Alexandri. Dupi cum results din coprinsul poemeT, prima zidire
a celebruluT monument s'ar fi Inceput sub Negru Basarab, f6.ra a se fi terminat. ApoT
Aregu sed Negoe-vod6. (la care se reportl legenda) ar fi reinceput i terminat clgdirea mtinastirel.

www.dacoromanica.ro

373

LITERATURA POPULARLY.

un zid parasit,
remas de de-mult.
Pe ArgesiU in jos,
pe plalut frumos,
Negru-voda vine
pe dalba'i mosie
c'o verde cocie,
verde zugravita
'n our poleita,
cu opt telegarT,
cu nou6 zidarl,
noue mesteff marl,

NoTasid

purcarasid,
deca '1 audia,
el se tot gandia
si se socotia
si mi -i respundea :
ba, DOmneram vedut
si am cunoscut,
pe unde-am trecut
turma d'am pascut,
un zid de de-mult,
U/1 zid pArasit

si neispravit,
vechi6 si mucedit :
col, node 'mi cresce,
unde se 'ndesesce
trestica

si Mano le dece

care mi'l intrece:

sta inima rece.
El c6. 'ml tot cAtatl,

pitied,
rachit6.
'nflorit6,
papur6.
inverdita I

der nu nemeriau
el zid invechit
gi neisprO.vit,

de mult parasit ;
fard ca. 'ml gasiat
si imi intAlniad
NolasiA

purcarasie,
porcil tot pazind,
marmora 'ntorcend.
BunA-diva 'I da,
el le multamia.
Domnul, de '1 vedea,
vreme nu perdea,
ci mi'l intreba,
din gura 'T dicea:

Domnul, d'audia,

bine ci '1 parea,

vesel c6. 'I dicea :
hal cu not indata,
hal de ni'l arata I
NoIasid

purcarasia
ce mi'T respundea,
vorbe ce I vorbia?
Domne Negru-voda,

NoIasi6

purcarasitl,
porcil tot pazind,
marmora 'ntorcend,
nu cum-v'al vedut
pe unde -al' trecut
un zid invechit
si neispravit,
de mult parAsit?
Deca Val vedut
si l'aI cunoscut,
hal cu not indata,

hal de ni-1 arat6,

ca to -oid resplati
si to -oiA milui

cu mila de Domn
ca de Dumnedea.

nu pot, vai de mine,

O. se merg cu tine.
Porci1 d'ola 'Asa,
de necaz oit da :
lupiI c'or veni,
turma mi-or rAsni,

stapanul m'o bate

bAtaia de merte I
Domnul, d'audia,

ier se intorcea
gi,

mare, '1 qicea :

Nolasid

purcarasit,
eIi mi-to -610 cinsti,
eu to -oid milui,
porcil jt-oia plAti :

www.dacoromanica.ro

100

374

G. DEM. TKODORESCU.

scr6fa cu purceT
ud suia chid leT ;

de tot mascurul
tl-oid da galbenul!
NoTasit, d'audia,
NoTasid se 'ndemna
si se 'ndupleca:
cu vodd pleca,
cu nod zidarT,
none mesteri marl,
cu Manole dece
care rnig intrece :
std inima rece!
II

Domnul, de 'ml pleca,

remas de de -mult:
locul de zidire
pentr'o manastire,
chip de pomenire !

i, precum dicea,
Domnul poruncia,

Domnul ajuta
si be aducea
var si cardmida,
ca 'T pustia multd,

a 'I lucrare lunga!

ma s'o lalea,
Manole 'ncepea,
sforile 'ntindea,
lucrul ca-InT zoria,
zidul cd-mT zidia.

mult ca nu mergea
si late'ml vedea
6 zid invechit,

Der ce se 'ntempla ?

vechid si mucedit,

nOptea se surpa,
c'asa Domnul va.

de mult parasit.
Er de 'ml ajungea
si deca '1 vedea,
bine le [Area.
Domn descalica,

pe jos a mergea
truce el 's1 facea

Qiva ce'mT zidia

Asia, tot aria,

el se tot cerca,
zidul ca *ndrepta,

zidul a 'ntaria.

si se inchina.
Zidul ocoliad,

Trel anT a lucra,

der geba erea :
qiva ce'mi zidea,

zidul a 'ml priviad,

nOptea se surpa.

er deca '1 vedea.

Manole striga
si 'n palme bdtea,

FOia s'o lalea,

Manole 'ml vedea,

din gull dicea :

DOmne Negru-voda,

late c'am gasit

si am nemerit
loc de manastire
pentru pomenire.
var si caramidit,
a '1 pustid multd,

a '1 lucrare lung !

Domnul, de vedea,

pe ganduri arni sta,

din adanc ofta,
er deca'ruT vedea
cd nu folosia

si nu 'nainta,
el mi se scuba

goer and se ivia.

Lucra, nu lucra,

a tOta diva
din ochi mesura,
gandu 's1 framenta.

bine a 'I [Area,

din gurd qicea:

Tate c'am gasit

si am nemerit
zidul invechit,
si neispravit,

SOre and sfintia,

lucrul and lasa,

a-cas' nu'ml pleca :
la zid a manea.
NOptea and sosia,

www.dacoromanica.ro

2U0

375

LITERATURA POPULARX.

care mandrisOra,
care sotiOra
antaia c'o veni

pe zid se culca
s'abla aOpia.
Dormia, nu dormia,
un vis ca visa,
un vis aevea.

Joi de climindfA

pe nor si pe cep
aid in departe

Si visu '1 spunea

ca. 'n desert lucra,

s'aduca bucate,

pea n'o zidi

'n brate s'o lug!,

chiar in temelia,
ten6ra, si via,
d'o dalba sosia.

'n zid s'o aruncal1,

cu cap s6 scapatI 1

vol s'o apucatl,=,

Si, el cum dicea,

cu told se lega,

pi cand se facea,
el mi se scula,

cu toll se jura

zidul jos vedea

i ier se gandia
cliva cat -inea.

pe sfinte icOne,
pe dulci sotiOre.

Sera cand sosia,

lucrul cand lasa,
el ca Iasi chiama
nou6 masted marl

Gel nou6 zadar!,

nou6 mesteri marl,

pe palne, pe sare,

el, mare, arni sta

016 se 'nsera.

calfe de zidari.
Icena'ml lua,
pe mes'-o punea,
din gura dicea :
none masted marl,
calfe de zidari,
si cu mine clece,
std inima'mi race.
Ea ea, v'am chiamat

A-cas' and mergea,

pe drum se vorbia,
si, cand ajungea,
neveste 's1 chiama,
neveste 'nveta
si mi le dicea :

is vol ca semi scil

si v'am adunat
vorba se vorbim,
plan s6 planuim,
ca zid ce zidim
surpat it gasim.
$i ea. am visat
vis adeverat,
ca 'n zadar muncim,
ca. 'n zadar trudim,

pea n'om cladi,

pens n'om zidi
chiar in temelia,
ten6ra i via,
d'o d'alba solid.
Hai se ne 'nchinam,
hal se ne legam
si hal s6 juram
juramentul mare,
pe paine, pe sare,
pe sfinte icene :

Si s6nu'mI venikl
JoT de dimineta

pe nor si pe ceta
la zid in departe
s'aducetl bucate 1

Manole caitif sta,

la zid el manea
s'acolo dormia
cu capul p'o petra,
pustia s'o bata.
$i nOptea trecea,
si zid se surpa,
c'asia Domnul val

Er cand se scula
in cap cu cliva,
chartia 'ml lua,
scrisOre 'ml stria
'acas'o maim :

www.dacoromanica.ro

SOO

376

G. DEM. TEODORESCU.

scrisere pe vent,
respuns pe pament.
La slugs c'o da
?'acas'o ducea
la dalba Cap lea.
Er dalba Cap lea,
ea, dec'o vedea,
ea, dee'o primia,
scrisu'l cunoscea,
mull se bucura.
Car lea ea 'ml lua,
cartea 'ml desfacea,
frumos mi-o citia.
Manole 'I stria :
cDraguta Cap lea,
sotibra mea,

al un boa Wan,
ce'l perdut d'un an.
Ia se mi-te scoll,
crangurl se'ml rescoli.
De re nemeri
si de l'el gasi,
la se mi-to -apuel

la taiat se'l duct

si, din carnea lul,
bucate se'ml fact,
la zid se'mi aducT
pe nor si pe ceta
JoT de dimineta,.
Mandra de Cap lea

ea mi se scula
Jot de dimineta
pe nor si pe ceta
cu roua 'n spinare,
cu bruma 'n piciere.
Boul cauta,
boul ca gasia,
boul ca'mT taia,
bucate'ml gatia

.i la zid pleca,
la zid in departe
se duca bucate.
Cand sere lucia,
Cap lea ca'ml zoria
si s'apropia.
Manole, cum sta
si de sus privia
si pe camp cata,
el ea mi-o vedea,

el ml -o cunoscea.
Din adane ofta,

din gura'si 4icea :

cece-eo ca 'ml vine,
sermanul de mine' I
i cruce '$T facea,
din ochl lacrema,
la cer se ruga :
Demne, Demne sfinte,
DOtnne milostive,
orl -ce to -am rugat

tote mi-le-al dat.

Da ,Denne, s'acum
da se cresca 'n drum

un verde hatii0,
un mare stufisid
s'un rug curmeclisid,
der s'o speria,
der s'o 'mpedica,
bucate-o versa,
'napol c'o pleca
altele se iea
d'o intarclia!
Rugs se ruga,
lacreml c6. versa.
Domnul l'augia,
Domnul l'ascult a,

ea, mare, crescea

d'un verde WO,

d'un mare stufisiu,
d'un rug curmegisid.
Ea se sperila,
ea se ' mpedica,
bucate versa
si 'napol pleca.
Der, dem 'ml pleca
$'a -cas' ajungea,
altele 'ml lua,

la zid ami pornia,

la drum ca'ml zoria

pen' s'apropia.
Manole, cum sta
pe camp de cata,
de sus ca'ml privia,
pe Caplea vedea
cum s'apropia ;
din suflet ofta,
la cer se uita
si cruce 'el facea

www.dacoromanica.ro

377

LITERATURA, POPTJLARA.

11 ier se ruga :

Demne minunate,
Demne indurate,
on -ce te-am rugat
tete mi-le-al dat.
DA, Demne, s'acum

se'l esa pe drum

lupeica turbata
cu gura cAscata,
cu limba 'nfocata,
der s'o sperila,
der s'o 'mpedica,
bucate-o versa,
'napol c'o pleca
*'o intarclia!

El, cum se ruga,

Domnul l'asculta :

*i, cum se ruga,

Domnul l'asculta
i Domnul c5. 'I da.
ScorpiA 'I eia,
in cale-o opria.

Der ea, vai de ea

data 'ml tot. vedea
ca. 'ml intardia,
nu se sperila
niei se 'mpedica
i nici se 'ntorcea,
ci drumul
cotia
i campul
taia,
la rners cA zoria
pen' s'apropia,
la zid c'ajungea.

lupOlcA 'I eia,

ea se sperila

Caplea tend sosia,

i se 'mpedica,
bucate versa,
inapoi se 'ntorcea
Fialtele lua,

zidarT, d'o vedea,

bine le Weal

la zid ea 'mi pleca,

la drum cA 'ml zoria,
mai s'apropia.

din suflet ofta,

din guilt gicea :

Meterul Manole

de sus de pe schele
unde ml-o vedea,
din suflet ofta,
truce ca 'i fAcea
i ier se ruga,
lacremi cif 'I curgea,
din gura oicea :
DOmne minunate,

sfinte i 'ndurate,
cA.te te-am rugat

tote mi-le-al dat.

DA, DOmne, q'acum

sel est pe drum,

se'l esa 'n carare
d'o scorpia mare,
cu gura cascata,
cu limba 'nfocata,
der s'o sperila,
der s'o 'mpedica,
bucate-o versa,
a-cas' c'o pleca
d'o intartlial

se rids 'ncepea :
Manole cA'mt sta,

la cer se ulta,

sc4i remAagul,
sciti juramentul :
care Int-o veni
mai de dimineCA
pe nor i pe ceCA

voi s'o apucaff,

in brace s'o luacI,
'n zid s'o aruncaCi !

Vorba nu sfarsia,
plAns el '1 ineca.
Er el imi lua
pe dalba Caplea;
la zid c'o ducea,
in zid c'o punea
i zidul zidea,
din gurA 'ml striga :
var i cArAmidA,
cA '1 pustiA multA,

ca '1 lucrare lunga!

Caplea, de'mi vedea,
zimbet cA 'ml zimbia,
der el mi-o zidea.
Zid cA se '12Alta,

www.dacoromanica.ro

bee

378

G. DEM. TEODORESCIL

zid ctrl se 'ntaria

mestere Manole,
zidul red me stringe,
tetisbra 'mT curge,
copilasu 'mt plange!

si mT -o coprindea.

Niel pre mull trecea

si ea se 'ngrijia,
din ochi cauta,
din gura 'mt qicea :

de ve e de gluma,
gluma nu c buna!
Der et n'asculta
cum se valeta :
varul ca. 'rnt versa,
caramic,t punea,
zidul ca 'rialta
si mered striga :

var si caramida,

cal pustia multa,

cal lucrare lung !

Zidul se zidia,
zidul se 'nalta,

zidul se 'ntaria
si mt-o coprindea,
glasu'i astupa;
si, cand se 'nalta,
ci, cand se 'nchiega,
Manole 'ml ofta,
din plans inceta,
respunsul ca 'i da,
din gura '1 qicea :

copilasul tell,

pruncusorul mea,
\regal dumneded!
Tu cum Fat lasat
in pat
desfasat,
qinele c'or trece,
la el s'or intrece
si l'or apleca,
Leta ca i-or da;
ninsere c'o ninge,
pe el mi-l'o unge;
plot, cand or ploua,
pe el l'or scalda;
vent, cand o sufla,
mi-l'o legana
dulce leganare
pen s'o face mare!

Caplea, de'mt vedea,

si mat ma ofta,
planset el plangea,
valet &Vint scotea
si mered clicea :

Manole, Manole,
mestere Manole,
dec'o fl vr'o gluma,
gluma nu e buns.
Zidul ca me stringe,
i.etisera 'ml curge,
copilasu'rni plange !
)Jr Manole sta,
nimic nu clicea:

cu amar plangea.
i zidart zidea,
zidul inalta,
zidul intaria
si mi -o coprindea
si mered striga:

var si caramida,

Vorba nu sfarsia,
plansu'l !nem
si se departa,
er noue zidart,
noue mestert mart,
el mered lucra
si mered striga :

cal puslia mina.,

var si caramida,

cal lucrare lung!

cal pustia mulla,

cal lucrare lunga!

i ea, vat de ea,

abla mat putea,
abla mat sufla,
der tot se ruga
si tot mat striga :

Manole, Manole,

Zidul se 'nalta,
zidul se 'nchiega
i ce se lucra
neptea nu cadea,
pen' se ispravia

www.dacoromanica.ro

379

LI rERATURA. PO PUL Ala .

sfinta mAndstire
pentru pomenire.

Der, pe and lucra,

tot mat augia
un glas ragusit,
un valet topit:
Manole, Manole,
mestere Manole,
zidul red me stringe,
teOsera 'ml curge,
copilasu'rni pidnge!
IV

600

o fi pomenire
Si nu s'o vedea
in lame alta,

alta ca densa!
Manole, cum sta
sus pe invelisid
si pe coperisit,
din cap cletina,
din suflet ofta,
din gurd 'I clicea
si uni -t respundea:
Demne Negru-voda,

mare si frumosa,
m Andra 'ar6tOs6

Ma de aglicd,
intr'o Duminicd,
intr'o di cu sore,
intr'o serbdtOre,
de la vendtdre
vodd de'mi venia,
departeimi vedea
pe Argesid in jos,
pe un plaid frumos,
sfinta mandstire
pentru pomenire.
$i, cum o vedea,

bine al parea:
calu 's1 rapeclia

pen' s'apropia
si, cand ajungea
si and se opria,
de pe cal saria,
jur pre-jur umbla,

sus a se uita,
bine al pdrea,
molt se rnultamia,
din gurd clicea :

Manta manastire,
chip de pomenire,
der, cum este ea,
46ti pre legea mea
c'asia lucrAturd
$i ferecAturd
mi-e de 'nvNaturd.
De m'oid bisui,
altele-oid croi,
molt mai aretOse
si molt mat frumese!
Domnul-Negru-voda
Ma

si'l asculta
cum se lauda.
In sus se uita;
la mesteri cata
Si, dec'autfia
cum se lauda,

pe gandurt adea,
adanc se gandia.

aferim Manole.
mestere Manole,

meter invetat,
mester Idudat !
A ferim zidari,

Mult c t nu trecea,

voda ce'mi lama?

Poruncl poruncia,
schele cd rupea,

noue mesteri mart

sari a le taia

cu Manole clece

$i sus mi-apuca

care mi-ve 'ntrece.

Tot ce mi-alt cerut
ed v'am implinit,
der bine-ati lucrat,
bun lucru mi-a0 rapt,
easta mAnastire

*i sus arnI lAsa

p'6I noue zidari,
nou6 mesteri marl,
cu Manole clece
care mil intrece !

www.dacoromanica.ro

380

G. DEM. TEODORESCI.r.

.i, dace 'mt sedea,

si, dem 'ml vedea,

FO15. s'o lalea,

et, deca vedea,

mult se veleta
i mult se ruga,
der vode dicea:
nu void se mat fie.
nici se se mat scia
d'alta manastire
chip de pomenire,
nict se ve Mitt,
se ye bisuitt
ca ea se ziditi!
i, deea qicea,
acolo 'T lasa :

sus pe invelisia,
sus pe coperisie,
zidul ca sel tie,
ventul WI' ache,
ploile sel mOia,
femea se't indeie.
V

Frunda de maciit,
sus pe invelisia,
sus pe coperisid
la a manastire
chip de pomenire,
none mesterT marl
calfe de zidari,
cu Manole dece
care mi't intrece,
stay si tot privesc,
planurt planuiesc
si meree postesc
fret dile de vett,

ire de primavere
s'alte noue iere.

din 01'1 One 'n sera,

ca voda '1 Linea
si voda 'T casnia
si voda gicea :

nict void se mat fia,

nict void se se scia
c'o mat fi pe lume

cu fatal si nume
aria manastire
chip de pomenire;
Hitt void se siliti,
se ve ispitiO,
se ve bisuitt

ca ea se ziditt!

Of noue zidart,

noue mestert marl

mi-se statuia
si tot intreba :
700

Manole, Manole,
mestere Manole,

ce-o se ne mat facem,

unde-o se ne 'ntercem ?
i, deco. 4icea,

i dem 'nireba,
el ca'mi asculta
ce mi't inveta.
Nolte metert mart,
calfe de zidarl,

scanduri a lua,
scanduri ea cloplia,
patru le facea,
aript ca'st croia
si le potrivia
si mi-le lega,
cu ele sena,
cu ele sbura;
der, deca sbura,
care cum cadea
stand e facea.
Manole, Manole,
mesterul Manole

singur remanea
de se tot gandia
si tot plenuia.
Cinct dile 'mplinia
si, deco. 'ml vedea,
el mi se scula,

site. anit lua,

bine c'o cioplia,
sese mucht yenta ;
cu linte-o batea,
cu cuie de fer,
cu tinte d'otel
si unde-o batea
sange ca tisnia,
nimic nu'l pasa
c'asia Domnul va.

Dem le batea
si se tintuia,
cu aripi salta,

www.dacoromanica.ro

RUGACIUNIC-VRAJ1.

eu aripT sbura;

881

chip de pomenire,
dr unde'mi cadea
cruce facea
si d'alaturea
cismea isvora

der, cand irnt Alfa,

si cand imi sbura,
domnu '1 pedepsia,
ca. se 'mpedica
de a manastire
chip de pomenire,
si el imI cadea
pe Arges in jos
pe plaiul frumos,
Tanga manastire,

cu apa curata
frecufa prin petra,
cu lacrami sarale
de Caplea varsate.

808

Comunicat de G. Dem. Teodoresen.

0 RUGICIUNE-'RAJA
fa mAndstirea AntimuluT din Bucuresci se pastrezd un Evangeliar serbesc, carele In
scris6rea cea prostd Ora pecetea decadente slavonismuluT in Romania. De aceea not
St raportarn originea la finele veculuT al 17-lea sad la Inceputul celut at 18-lea. fn Evangeliar nu se arata niel numele scriitoruluT, nici data scrierel. Sunt cate-va insemnarT far& data. D. e. pe fila 17 de la Inceput se dice : <acestd Evangele iaste a ha
Costandin copilul de la Anthim.. Pe filele de la urma maT sunt cate-va InsemnArT :
1) nisce cerarT de condeid, care ad si data 1760 si 1768. 2) o Insemnare romanescd
fard data : tAcestA carte sa se scie, ca este a Radulut copiluluT, si pentru acesta
scriem si not, onT priot orT ce bresld sA va intempla sa a1ba a pomeni acest nume.,
3) pe fila de la urma sunt doue InsemndrI grecescl :.gyp*, Zyui liocravavo; i AvOiwoc..
1,2[3c,
8ta(ig71 ixh., 4) o Insemnare in limbd necunoscuta, scrisd cu litere latine.
Dupd cea din urma cetire din Evangelie, ca o continuare a EvangeliaruluT, si tot
cu aceeast scrisore, este adaos si un esorcism contra grindinet, pe carele not spre at
caracterisa mat bine, ram numit .ruglciune-vrajd). Acest esorcism II reproducem aid
In serbesce cu traducerea romans, ca dovadd de ignoranta cea mare a cleruluT roma.nese sub dominatiunea slavismulu!. Esorcismul acesta porta titlu scris cu rosu :
(1110ANTBA 3a rpaAk), adicd: rugdciune pentru grindina, ors pe margine,aceste cuvinte inchise In parentes : (xi" tt-AEAK), care Insemnd : Christos a despArtit.

dipatlim ?TO 6 061.1.04 &ro sou aytou

07Z1.1

lif TEA 8i1 IT/1 AI1

RUGACIUNEA PENTRU GRINDINA

Eh tiMA ValA 4 CNA N Ciro 4i0.

XC 'NH NA UrkAHIrk
MET'k a A l'ERfACT11 If 4p6MACTA XC

In numele TataluT, si al FiuluT, si al

Santulut Duch. edea Iisus Christos loan
pe loc telin, si 4 Evangelist) yi tinead

wctql

pre Christos, carele graia. i eta un nor

ICY

de grindind adumbri deasupra Tor, si a

Inceput Domnul nostru lisus Christos aisl

etAtwE ICY
rnawE. N CE

u1K6 rpAANWN.

1444 NHMH H CTA i'k NW6

fcC

flp1KriCT14. N pE9E. SAA3I a ST'kWHCA.

R(1411 MEAL Ii MAKO. N cAfreopY MN

130445 HAN 136

ritivrisizfi ropa.

H Rh

11E11AO4HOE AptHh. 11 MAHAN 136 ROME. TAMO CN 145)6311

rNtBb. N

W8M11

face cruce, si a 4is : astempdrate Si to

linisteste, fa-te rnIere Si lapte si fa-ml
ap5.. Du-te in muntt pustit si in arbort
neroditorT, qi intrd In balarie, acolo It1

www.dacoromanica.ro

382

EPISC. MELCHISFDEC.

A till BHNOrPAAIAY. Cilk AA NH HpEA(BH.

BARA11114/A TA1 rimunimh BE Hiumirk.

CE MOHCEWME. W EAH NOME CAOBECH PA

cHtnn KAMENE., TARO H To C*A111

AMINE rpAAHEd H. PA3AtAHCA 11 PA361wAHCA. H RA411 MEAls. H MA'kKO. H
ChTROP14 MN 11041A. a HAR Kb

ngcnix

roid. TAMO CH Gpil3H W8M6 H rH'kBh.

sauna mania si vuetul, erg viele acestea sA nu le vataml. Blestemu-te cu cel

ce a grgit In rug cu Moysi cel ce cu un
cuvent a despicat petra. Asa si tu albule
nor de grinding, desparte-te si to finprgstie, si fg-te mlere si lapte, si fa-mT apA,
si du-te In muntl pustil; acolo sail verci
vuetul si mania ; erg. (*ale acestea gi

A IIHREICINs. NH BHNOPpAAEZ NE BP'kAH.

viele sa nu le vatami. Blestemu-te, al-

1111/6 TA Eta 1ZRAPIE rp4A-

bule nor de grinding, cu toegul luT Aron

BARA 11

110T01111. TAKO h To gtAo ul-

carele a trecut poporul (israelit) prin

marea rosie si a innecat pre Faraon cu
6stea lul. Asa si tu albule nor de grin-

sn44E rpaphipacramicA H PA31111111"

ding depgrteza-te gi Imprgstie-te, si fg-te

Rah. Eb

4 E3A6 APONERE. flPOREAWOM8

AIOA CK03t MOPE 4p6AAHoo. H (papaoHA

CE

no)

CA. 4 BAH MEAL% H MAIM. 11411 RE flg-

CTELli rOpEr. H 86 hIENAOAHOE Apteo.

HAN I% SOME. TAMO CH IiP113H

'A66

H 11113M11. A NVIREI Ctirs H HHHorpami

AA HE [irk 411WH. BARAIIHArYt TA RI A1114

tiRAPIE rpAAFthru. RE R4 Amsirw.

tcplirktiOd116 MANHAI. wpTHHSAAnTo-

ph, MT M. BAKANNArR TA Eta

Ve-

mlere si lapte ; du-te In muntl pustil si

In arboril cel neroditorl, si In bglarie ;
acolo asverletl mania si vuetul ; erg ogargle acestea si viele sa nu le vataml.
Blestemu-te, albule nor de grinding, cu
Dumneded eel ce a dat Israiltenilor mana
si cristed patrudecT de anT. Blestemu-te

albule nor de grinding cu Dumneded

j(c H311.1EAUlE WT Atihr 131111MIT111ENCA.

carele a dat charul, si pre carele l'a nAscut Imperatia ceriuluT Iisus Christos,
carele a esit din Feciorg Intrupat. Ble-

BAKANNAiiSTA R`k Ahr WSAPIE rpAAHOH

stemu-te albule nor de grinding, cu Dom-

RAAtIE rp4Auti(H. BE RA EAPOAEBWAr0.

BromE 1141 HEBCHOE 4r)CTIiiE 'ICY

Rh ra Hulro 'ICI, XC 3AniehTHEruomg

HtTp8. H MONO H SAA/RE H &O CT
THWHHA BEATA. TARO A TEl

iiNt St-

Mit WRAPIE rp4Anbin. SAA3H. N 8THWHCA. H nptrritHH. H MAN fAKO H

npax6 NA rsomit. um OE nscrbix

roptd.

II Rh NE11A04140E AP`RBO. H BE

AHHIE guy AfE. TAMO CN 13Pb3H

rtrkEh

11.18M6. A XT CONON% HAWEr0 M HMEHH

i".A imnpHtph. A 1111110 HUI% H KW'

HorpAAhr AA NEBirkesHWH RE Bticb.r

nul nostru Iisus Christos, carele a oprit

ventul si marea, gi s'a stempgrat si a
fost liniste mare. Asa gi tu acum, albule
nor de grinding, astempgrg-te si linisteste-te, si incetea gi fg-te ca pulberea pe
arie. Du-te in muntI pustil si In arborl
neroditorl si fn bglarie selbatica ; acolo
asverletT mania gi vuetul. Dar din hotarul nostru sg. esl de trel, de nouA stadi!,
erg gargle nostre si viele sg. nu le vatgml In vecT, amin. pi tie trel or!.

Amii.b. phuoi r-wp.

DESCANTICE ROItiNESCI
inteun manuscris, fAcut de monachul Porftrie , In anul 1839 , In 115.nastirea Bisericanii, sunt adunate multe cgrtl populare, care cuprind : Astrologia, cu zodiele si gromovnicul lul Iraclie Imperatul; doftoril casnice pentru omen' gi dobitoce , descantice

www.dacoromanica.ro

0 RUGAC!UNE-VRAJA.

383

si vrajl, paschalia pe 107 anT, comediT ; imnurl bisericesci, cantle de stea ; trepetnicul; ba Inca si lucrurl sciintifice , precum : geografia , theologia , esplicarea numilor
propril din psaltire, lista domnilor MoldoveT, patimele domnuluT, sfatuirile sfintilor
ApostolT. rota noroculuT, canonele preotiel si ale calugarid , etc. In total 600 file
scrise, 40.
Reproducem dupa acest manuscris urmatOrele descantice , ce le gasim la fila

221-223 :

1. Descanted de Bubra-rea
(Plecat-ad (cutare) pre tale pre carare, far& cand ad fost la mijloc de tale , buha
rad lntalnit, buba cu sagetatura, buha cu pocitura , buba cu intalnitura ; buba alba,
buba negra, buba vanata, bag cu 99 de junghiurT ; buba armenesca, buba jidovasca,
baba tiganesca, buba rumanesca. (Cutare) s'a plans si s'ad vaetat cu glas pan5. in cerid,
si cu lacraml p'ana 'n pament : dar nimenea nu '1 audia, numal Maim Precista din
cerid 11 audia, pe scail de our se scoboria, de mane. drepta. Illuara. si 'I Intrebara : Ce
te plane si te olicaesd ? (1) (Cel bolnav dice) : Cum nu ma void plange si nu ma
void olicai ? Malca Precesta de mana drepta II Iua , si pre carare drepta 11 indrepta
la (cutare), la cel ce descanta it indrepta : duce-te-I, cu limba l'a descanta, cu mina
t'a lua, cu fum de peteca te va afuma, si veT ramanea curat, luminat, ca argintul eel
curat si ca aural cel strecurat. Si sa fiT curat, luminat, precum Domnul te-a lasata

2. Deseantee pentru Belies tea rea

eSInicatum'am (2), sculatum'am, manecatum'am In diva de Duminica mare dimineta,
masa mare facut'am. Poftit'am pe tote sgaTbutele, pe tote bubutele ; Tar pe besica cea
rea n'am poftit-o. Iar ea forte tare s'ad suparat, si la (cutare) s'ad iscat. Dar ea cu matura am maturat'o, si descantec 'I-am descantat : esI besica besicata, besica alba
besica venal, besica negra, besica prin de deochT , besica prin rachna, besica de 99
de fellurT, si de 99 de nemurI. Tu es1 din umerif obrazuluT, din fa(a obrazuluT, din radacina maselelor, din crieril capulul, din tote Incheeturile omuluT. EA 'I-am descantat,
radacina 'I-ad secat, (cutare) au ramas curat luminat, ca argintul strecurat, ca malca sa
ce rad facut, ca Dumnezed ce raa zidit. Sa nu ramie besica de let. nici ca un fir de
mac, in patru despicat, In marea aruncat.p Acesta se descAnta lunea, mercurea si vinerea,
tot dimineta.

3. Deseantee pentru Najit (3)

40 najite pricajite ! Tu esI din crieril capuluT, din audul urechilor, din fata obrazuluT, din sfarcul nasuluT, din viderea ochilor. Te du si te petreci prin genunchele lupuluT, prin cornul cerbuluT. Iar (cutare) sa rema'e curat si luminat, ca argintul strecurat, ca Malca Domnubil ce l'aa facut, si ca malca-sa, ce rad nascut. Sa nu ramie najit
(I) picerea olicaire este format& din 4icerile slave : OAE
aleo I valeo l auleo I ci oKaAHNE.Iii
ticalosal. 01E OKA/AH[10 t val de mine tiellosul I Expres'e a omulul nenorocit, ce suferl dared fisice qi
morale.
(2) Seronicatn-s'ail, semnificatus'atl, Insemnatus'at cu eemnul SanteI Cruel. Acesta o face Romanul
Inainte de a Intreprinde ceva, qi cum se daqteptit din somn.
(3) Descantecul de nfijit site un rest din bogomilismul vulgar. tetra scrierile apocrife bogomilice, arlu
nate de popa Ieremia Bogomil, fundatorul bogomilismulul In Bulgaria, se pomenesce qi esorcismul contra
Nefifilor (11EXillT0138): spirit() rele care an laai pre 6rnen1 a trill (MVITII) In ticna; ci In felnrite aM.

purl can% a amid qi presourta viata lor. (Irecek. HvpopiA lloArApz, p. 660. Odesa, 1878),

www.dacoromanica.ro

384

MSC. MELCHIsEDEd.

de lec, ca un fir de mac, in patru despicat, in marea aruncat.4

or! In ce 4i, de trel orT pe di.

Acesta se descant,

4. Deseantee pentru Cartitts

4SAnicatum'am , manecatum'am ast541 Sfgnta Duminicg. diminetg, sA curatese pre
(cutare) de artitg cftrtici6s1, de cgrticiosg crApAciosg, de artitg vermanosg., de cartita

aprescA , de cartill viescg , de cartitg cliasa, de artitg bicholescg, de cartitg maggrescA, de artitg. atrescg (catgresca (?), de 99 de feliurT de cg.rtitg. SA remge curat, luminat, ca sorele Insgninat, ca argintul strecurat, ca malcA -sa ce l'ad fgcut, ca Dumneqed ce
l'a llisat4.
Acesta ye! desanta in al.& si in pgr de la cel bolnav, DuminicA dimineta
pang a nu rgsgri s6rele. ApoT iargsT sA maT cticl pe urmA : .

.Cum se topesce c6ra de fata foculuT, asa sA se topescg cartitele pang In ceea Dumined. Si cum se sgarceste pArul de fata foculul, asa sA se sgarcesa cartitele pang
In ceea Duminicg; pang atuncea si Mel pang atuncea sA ajungA, ci cat mar de grabs
sA peie4.

5. Descantee pentru Cel-perit

eSg.necatu s'ad, mlnecatu-s'ad (cutare, adicg eel bolnav , IT dicY pe nume) , pe cale,
pe cArare. Cand la jumatate de arare, cel-perit Intampinatu-Pad , In gat iscatu-s'ad
In mgsele, In dintl, in cap, In fatg , In crieril capulul, a junghia injunghiatu-l'ad , a
sapa sapatu-l'ad, a ustura usturatu-l'ad ; nimenea nu l'ad atalit, numaT Malca Domnulul din porta ceriulul. 4Ce te miselescl (1), ce te vaTarezT?,
cCum nu m'oT misela,
cum nu m'oI valcgra ? CA am purces pe cale, pe cg.rare, astgqf mart! dimineta, curat

si pre curat ; and all fost la mijloc de cale , cel perit Intimpinatu-m'ad , in gal , in
fatg., In dint!, In mgsele, In crieril eapuluT iscatu-s'ad4.
Nicl te misela, Mc! te vglcgra, cg (cutare) t'a desanta, si MaTca Precista lee t'a da ; cu sapa a sapa, cu lopata
ra arunca, cu matura Pa mAtura, cu mana dreptA Pa lua, in marea Mgr& l'a arunca.
Acolo sA cheie (peie), sA ascbeie, sA nu remae de lee , cat un grgunte de mac. Iarg.
(cutare) sA rgmge curat, luminat , ca sorele Inseninat , ca argintul strecurat , dupg
cum mala-sa Pad fAcut, si dupA cum Dumnezed fait zidit.,
Comunicate de Sf. Sit Episc. Nelchisedec.

DESCANTECE, SUPERSTITIUNI

pozsir POPORANK

DIN PLAIUL PRAHOVA

titre ni-scriptele cumperate de Stat de la d. Locot.-Colonel Papazoglu se an. un
talet cdmpus de 18 file continend mal multe desantece, obiceTurT si balade cullese
si colectionate cu strgclania4 luT Aron Prejbean 4spre folosul natiel rumanest14 de pe
la locuitoril din plalul Prahova.
Le reproducem Intr'o ordine ore -care, del in m-script ele sunt insirate fArA nicl o

Gr. G. T.

sistemA.
(1) Ce te mifeleed ; ee to vdicdrefel 1

OAE OKAAkimin

el 4icea : val mie! miselni de mine ; precnm altul in urma dicea

Acela se olicdr'a ; acesta se mifelefte qi se vdieareael.

www.dacoromanica.ro

385

DESCANTECE, SUPERSTITIUNI 91 PORSI1 POPORANE.

Deseantee de danibla

La om, dobitoce, nand le vine dambla la o parte a corpuluT, o die lacuitorece. 'I
luoat din Ele. latl-I si lecul in care cred : apa neinceputa, luata pane nu ante cuco-

o pune In vas, la leu0ean

pi

alte buruenT, cu ele amestece apa si dice cele ur-

metore vorbe
Ye ducetT la ventul turbat,
Unde clocerlia se da preste cap,
La gura vintulul,
La torta pernentuluT,
EsitT din mane, trup, nas, piclor,
Ridicati-ve qi mergetI upr,
Dale omulul senetate,
Ce Mihail cu sable de foc ye hate.

Vol Elilor, meestrilor,

Stepinile ventuluT,
Doninile pamentuld,
Ce prin vftzduh umblatI,
Pe valurl de marl cMcatT,
Ve ducetT In locurl departate,

in balte, tristie, pustietate,

Unde popa nu MCA,

Fata nu jots,
De 9 (or!) descent& In trel septamanT Lunea, Mercurea qi Vinerea, speland pe om
cu apa dise pe partea trupuluT holnay.

II
Un deseantee de apneatura tai Intainitura

Trage baba IA holnav pe spate cu ape, sepun, sail otet i unt-de-lemn i dice :
StrigoaTca a gftsit usa casil deschise, ferestra destupata, focul stins ; in dIntl pe (cutare) Pa luat, sangele '1 a sorbit, la pament Pa trentit, cu mortiI l'a socotit. MaTca Dom -

nulul din cer a audit, In brate Pa luat, pe mese de argint l'a pus, cu basma de fir
l'a Sters, osclOrele i le a Ares, junghlul i Pae scos, senetatea sal patrunde pen' In os.
Strigoarce. Moroace, desfft (cuteruIa) de orl-ce reit al pus pe dinsul, ce In phi& Voie
pisa, In more to oid mAcina, In vent to -oid arunca, in cat noril s'or mira, Desfe-1 (pe
cutare) de 99 apucaturl, de 99 intilnituri, de 99 aplecaturI, de 99 deocheturl, de 99
junghlurl, strins cu teas the, tu apucatule, tu intalnitule, coltatule, uritule, grozavule,
negritule, e1, dute (de la cutare), din spatele 10, din pleptu lul, spinarea luT, rinichil
lul, ficatu lul, inima luT, din sgirclul nasulul, din fata obrazulul, (ca cutare) nu ve
pote purta, nu ve pote cina, adapa si plimba. Esitl dute preste prepestil Si muntI, la
fata Cralulul Inperat, uncle ve astepte cu mese intinse, Lehi aprinse, acolo ve este
cina, acolo ve e odihna, acolo ye potolitl, acolo se ye risipitl, se. remfte (cutare) luminat ca argintul eel curat ; end me inchin cu descentecul, Malca Preceste cu lecul.,
III

Deseantee de daochiii

=De va fi deolchTat (cutare) de fate mare, se. cede cositile din spinare ; de va fi
de,olchlat de mulere, se 'I plesnesca table, se 'I curge laptele ; de va fi deolchTat de
berbat, se. 'I plesnesce. pulpile, sa 'T curge sengile, se se mire lumea si norodul. Des'ocule veninat, das'ocule caine turbat, eT, dute din trupul (cutare), din cap, inima,
borjotl, rinichl, ficat, se remfte (cutare) vesel, senetos, curat, cum Dumneded l'a lesat.,
Trel cerbunT stinge in apa, bea apa holnavu, se spell cu apA de aceea; ce a remas
o varse pe tatena uil de afaril. Stifle de 9 (orl) descentaterea In fata holnavulul
26

Bev. p. 1st., Arch. fi Pd. An. II. Vol. I.

www.dacoromanica.ro

trece

386

ARON PRIJBEAN.

IV

Facere de dragoste
PS fecTor (sag fats) inainte de a cants cocosil Il despoil, 11 pune gol (sag gold) in
mijlocul casiT spre use, II InpTedich la piclore. Baba strigh catre cea Inpledicath

(Frunga-verde de alun, sit vie StancTu nebun.. lnpledicata sare de treT on spre use, ne-

cbledend ca tail. Baba : (Frunda-verde lemn de fag, Standu sit morh d'al tog drag..
Sare spre use de treT orl nechlec)and ea call. (FrunciA-verde lemn de singer, sa vie
Stanclu ca un Inger.. Sare spre use asemenea pen' la pragu Lsil unde cade jos. Baba
sare, tale pTedica cu toporul; sa sofa despuTata, ocoleste casa de treT orT, si striga :
Stanclule nu zabovi, scold -te nu maT dormi, win de grab ca to -oig Tubi.. Intrh. In cast,
sh. Inbrach, sa gateste, Tea un mosor In gura, sa ridich, In picTore pg cosT, si dice p5
mosor de trey orY : (Fruncla-verde dirmotin. Stanclule yin sa ne Tubim ; fOle-verde mar-

garit, pentru tine m'am gatit, ; apoT ese afara, logs un par cu hletile si numara inainte
60 pad ; pg eel al 50-lea 11 strange In brate, it saruth cficend : SAT Stanclule puT boboc
nebun, sa viT la acest loc. ; apoT Tar (lice : (nu scutur gardul, ci turhur lacul, sa lash,
dracul, sit 'mT aduca pe eel drag, ce l'am fiermecat..
Prostimea crede ch, vine nebun si cade la picTorele eT si more duph dinsa.
V

Luarea laptelui si a untului la vite

Baba Mariea din satul
ce lua mana vitelor, laptele si untul cum In jos sit
arath :
In noptea de sfantul Gheorghie sa despoae baba fermecatoare In plelea gold, cu o
Ola, noah, in man& si cu o pInzatura de panza noaa lucrath, noptea inaintea cocosilor,
adich. melintata, torsi, tesuth, ese pg islaz. ogradl, livedT, thrInd panzatura, adunh rot,
o strange In oall, vine acash, uda thritele, sarea. o da vitelor sale, le stropeste cu
apt de rot ; si care vite va pasuna pg unde a strins baba roan, plerde laptele, untul, si sa adaugh la vitele flermecatoreT ; asa crede popolul de rand. In acea nOpte
tots cants cTobaniT si alt1 fecTorT cu bucTumul, si cat sa aude glasul luT, oste(nea)la

fermecatorel este zhdarnich ca nu pole luaa mana vacilor ; asa cred. lar vitele ce au
pasunat Fog unde a umblat fermecatorea nu numal ca pTerd untul si laptele, dar slabescu mai reg ca Terna si si shurlesc la par ca cand ar fi holnave hietile animale
VI

Ca sit' se Ingrale of si vaci

Tot baba Mariea
Arde oae de via, sad gansca, curcii, si scrumul ce remane it pisezit si '1 amesteca,

si '1 da cu sare la vite ; la cal arde manzu, si asemenea face, Insa acelea le furs de
la acela ce vor sa le slabesch vitele; asa cred.
VII

SuperstiViI nitre siiteni

Murind om, famee, copil, scaldand mortul, Muffle nu be varsh afarit pen' nu '1 ingropk ; pisick, Oink le legit a nu trece preste mort, clt trecend sa face strigoitt si vine

www.dacoromanica.ro

DFSC1NTECE, SUPRRSTITIUNT

POESIT POPORANR.

387

noptea, si la tots eel din cash le mama inima ; asa cred. Ridicand mortal din cash,
In locu -I pune o hainh nol a nu mai intorce MIa in cash.
Mortulur fI pune in pierna. shpun, pieptene a sO sphla si pieptana pang va ajunge
la raid. Ridicand mortal din cash sparge trel ale noah. dicend : cum sh sparge Oleic,
sA se spargA bOlele.

Trecend cu mortal vre un pada, girth, rid aruncA pia in aph.

Dupg ce'l Inmormintezh era bleed dO trecea preste morment oae, berhece, curd,
ghsch, rata, Oink dicend a numaI acelea merg inaintea mortului dell descurch calea
la raid; acelea erail ale preotulul. DupA Immormentare sA cumpArh 2 doing, si de are

mortal fath, dimineta duce cite 2 donitI apa la vecini de pomanh; si la 2 cate o
donith o varsh p0 morment ; la 40 dh si donitile de poinanh.
Murind barbatul sad muerea, tinerl find, si maritandu-sh duph altul, sed Insurandu-se cu alta, p0 vremea cununiel for nemurile varsa o donith" de aph p0 mormentu-le, ca sal domolesch focal dela inimh vedend ca i si marith sotiea cu altul.
VIII

Superstilii babeqti
Vinerile, cele ma.1 multe mueri nu cos dicend ca capOth durere de ochi, si trebue
phzith slanta Vinerea.

De s'a bolnhvit tine -va la cap durindil, hahile II dice ca patimeste de sorele eel
mare; 11 160. c'un peschiru strins sP1 rhsuceste cu f5.cAletu puindu-1 o cofh cu aph in
cap, 11 strenge One 'I pier vederile dicend : vatuti cum s'ad vArtit donita ; face de
crede si bolnavu; iI stinge chrbunT in aph. iI dh. de sh spalh si sh bea.
De a tacit la piclOre si'l dor, II descanth dicend c'a Watt in lot reg.
De a nicit tine -va si l'a aruncat la ferbintelh, le descant& dicend ca 'I luat din
dhent.
De a rAcit la manl si'l dOre, ii descanth de 'I Mi.
De a rhea la mijloc, este apucat din intdiniturd, '1 descanth.
De a facia nescar-va babe p0 picere dice ca '1 lepaddturd din Ele si 'I descanth.
De a Mutt vre-o baba rea o numeste miminea din balele mdestrilor, si umblh din
babe in babe dOschntAndu One moru.
De 'I curgu ureichile IT die ndjit, si '1 afumh cu baliga de la Marina strinsh, si 'I
descanth do ndjit.
De a rAcit si s'a pus junghlu, II descanth cu cutitul ce s'a cu(nu)nat, dicendu-1 ch 'I a
pus cutitul de vre o dusmanch.
De 'I curge ochil si '1 d6re II qic bahile vrhjitOre ca 'I lovit de nacte-nOpte, ca
inthlnindu-se cu densa nu 'I a multamit, si ea Pa pedepsit cu durerea ochilor phtimail. fl trimit la rhspantil Inainte de chntatul cocosilor, si starueste acolo pan' va
audi p0 cine-va trophind, sed ceva vhjiind, sea vorbind, orl trecend om, caine, animal, la tote acestea sh dich : multamesculI Donna mea, sh'ml dhruest1 vederea. Tot

in acea nopte spre reversatul zorilor o trimite sh aduch aph neinceputh sh se spele
cu ea. Acesta o urmezh de noal orl, Ins& apa neinceputh o descanta.
Bahile si boharil invata pe omeni sh porte usturuld (at), trel catel in pang, curea,
brad, ca sh nu '1 bantulasch Elele.
0 burulan, radacina de odolean, radheina avrames5., cArstinesh, asemenea sa porte,
ca nu pot (a se) apropiea de el mhestril, pe care 4;c minclunosele vrajitOre, ch. le-ad
audit, cantand in rhspintiI aceste vorbe : .De n'aru fi avrhmesh, chrstinesa, ar fi WU,
lume-a nostrd,.
Le mat dice sh porte radOcini de o buruYanh Mine* sa bea aph p0 tall de lettstean, eh lifiaget-nopte fuge de el ca de un Orpe veninat.

www.dacoromanica.ro

88A

ARON PRIJBEAN.

Radecina de fierea phinentuluT cu cora din lumerarile ce Si cununh, sa pOrte in chitutu ca(mh)sil cusuti, ca nu pate fiermeca.
Copilul pen' nu '1 botezh it trece prin spitile rotelor de caru, ca sa nit turheze.
IX

Serbrstori babelti
Trel Marti duph pastI nu lucrezh. nimic, Tar a treTa Marti este di mare ca si in cliog,
de paiti, si sh chiamh ropotinul. Stag gAtitT si fac bore, jocurl marl.
A doah septemanh dupA pastl, adich dumineca Mironositilor, mill parte o postescu,
mai cu sena muerile, 4icend ca 'T septemana Negri lor.
No6A joT duph pasti in ca dumineca. JoTa a opta sa numeste joia Epilor, joia a

noah, joia verde ; o in ca 'n diva de pasta.

Mal cred ca top mortil eel 00E00, din 4iva moire adica de la Pasts!, sa scot din
iad la odihnh One la RosaliT. In aceste Bile fetele card apa pe la vecini de pomana
in contul mortilor. In Sirribata inainte de RosaliT sh. (lice Simbdta Morfilor, chnd sa
face pomenire mortilor. plh.ngu muerile la mormenturT, ca in acea di Tar sh trimit
e,

pecetosil In munca IaduluT.

19 Iunie tine shrhatore pis Itida. Acesta este care porta furtunile si hate tarinile cu piatrh.

15 lulie este serbatore mare numita Ciurica.

17 Iulie sA tine trey Bile care sh. numeste Circovii Marie, shrbItorl marl oprite, numaT la jocurl slobode.

24 Iunie One nu resare sorele cauth cicore si IsT incinge mijlocul umbland tots
qiva cu ea Incinsh.; pe urmh o usuca sl o pune bine 4icend ca 'I bung. a o bhga in
Bala copiilor de ipilipsie, sell cum o numescu el : a bold.
De(la) 10 noemvrie tin Filipi 6pte : trel inainte de l'asatul sec si patru in post. La
21 noemvrie in cliva Intraril in biserich, 4ic ca. 'I Filipul col schiop.
Alti 7 Filipi dela 25 ianuarie pen' la 2 Fevruarie.
Alti 3 Filipi ce se clic Berbecari tomna de (la) 26 Septemvrie. In acestI Filipi nu se dose,

nu Inpunge in plele, nu dad inprurnutu, nu duc la marl, nu dad foc la vecinl, nu

mAtura in cash, nu scot gunoTul din cash., in sfArsit no lucrezh nimic, gicend ccri rdiJ
de lupi, gi phgubitorl la dobitoce.
Pe Mucenicul Foca 22 Iulie It 'lie ca 'T WI de foc.

La 9 Martie aprindu gunoaie pan' curte, in cash, la 4 colturi aprind buchtile de

chrph noaa, pentru ca Ga nu Mire JoenOrita in cash a '1 vatama, dupa credinta lor.
X

Nunts de las Comurnic

IatA 6 feclorl chlari inbiacati bine cu ploscI pe mains, vin la parintiT mireseT, triinainte din partea ginereluT, si cariT se numescu Coldceri, pronunth. urnaterea

mig1

uratie (1) :

Buns dimineta,

[rachiului,
NoT ne aflam in vole. vinuluT s'a

Bunt dimineta

Der D-vostra ce umblatT, ce clutatl ?

CinstitT socri!
Cum petrecetT, cum traitT?

NoT ce umblhm, ce chain,

Bine soma o sa ne dam.

(1) Gainful{ altA retie publicatA dg. D. I. C. Fundescu, flame, poesiT, pdcaliturT 0 glaci1orT, Bacuresel,
1867, pag 119 129

www.dacoromanica.ro

PESCANTECE, SUPERSTITIUNI

Ca nol pe unde am umblat,

Soma niminl ne -au luat,

Sintem soli cu o solie

Trimivl de la imparatie,
Umblain din sat, oravia,

Luam cite un poteravii,

Suntem cu cal de olac
SA facem D-vostra veste de conac.
Sa facetl mare gatire.

Ca la mese aya sa pune,

Clondire, calafire

De yin vi rachii pline,

Sa fie cu placere
La mancare vi bere.
Dar nu ye spalmantati,
Ca avem nivte ostavl
Tot tinerl trufavl,
Fata for trandafiravI,
Din asta tart Romanesca,
Lucrurl marl sa ye vestesca.
Cloltarale tailor
Fac fala ostavilor,
Cu scarile minunate,
Cu our sulfate,
Cu preptare ostavevtI,
Cu lancile rumanevtI;

in urma yin nivte resvade

Cu tinere fete romane,
S'o caravan& frumosa
Sa Incarce avere dela D-vostra.

Dar tiny rul nostru Imparat

Cu Brea Oste s'a ridicat
Spre sore rasare
A face vitiator,
Si. veneze cerul cu stelele,
Campul cu florile,
Marile cu pevtile,
Muntil cu padurile,

PORSIi POPORANE.

389

Ape marl, garlite

Orave, sate, cetatl, fetite.
Vinaram cat venaram,
Pen& dedu sOrele in &sari..

Dar ce aveti D-vostra.

Ca O. ne luat1 soma nostra ?

Caselor impodobire,
Mese frumose
Supt foivora umbrose,
Talere, vervete bune,

.51

Am dat de urma necunoscuta. de

Toti statura la mirare.
[fiera,
UniI zicea a fi urma de stea,
Sa trimita soil dupa ea;
Altil zise : este urma de capriora,
Dupa ea volnici, sa o ham imparaCind, vase vornicr (total sotiora !
Cu cal murgT
Agerl, hranitl,

De vinat bine gatitl.

Cu piciOrele potcovite,
Cu comele zugravite,
Ne trimise pi aburil vantuluI,
Pe fata pamantuluT,

Tot pe urma gonind

De curtile D-vostra Intreband,
Aid urma a intrat,
Capriora la D-vOstra a scapat,
Urmeza sa o aratatl,
Orl respunsul sa mi'l datT.
Respunsul nostru nu '1 lucru mare

A ye da de suparare,
Cinci, vise, pahare cu vin,
Cinci, vise hasmale cu fir.
Fie vi cu matase,
NumaI sa fie frumose,
Fie vi cu amid,
NumaT si fie de-aid;
Fie vi cu stramitura,
NumaI sit fie cu voe buna;
Fie vi cu tea,
NumaT sa fie de la dumneael;
Si. nu fie luate Imprumut
Dela vre-o baba slaba,

A ne da cal de globa.
OrT fie de unde o fi,
Nol cu cinste le-om primi,

C'a lost vara cart ploiosa,

Miresa cam somnorOsa ,

N'avut vreme s& le cos/.

Apol slobod pistOle, pe data sosevte ginerile vi nunul, fail miresa, merg la biserica
cu nuntavi; miresa, nuna, rudenil calarl pe cal. Portal asemenea cu al Tevilenilor,
pe de asupra cu saricl noun latose imbricate. Cand intra in Biserica is deschee de
tote haTnele, numal O. fie agitate de der01, iar nu legate, adica incheete. De la biserica sa duce la casa ginerulul; cand o bag& in cast II pune fraul in cap, ginerile
tine dirlogil lute() mast. hicIul in cea-lilt /, o hafuevte vi 'I trage un bid& pi spate
ti4 dice :

www.dacoromanica.ro

390

ARON PRIJBEAN.

<Nevastn aT noroc si sanetate,

De mine sal aT parte,

Si sa til in dreptate,
Ca bicTul 11 clo pe spate

Asa intrn in casa. s'o 'nvaleste la cap; lnutariT si tobasu canto, apol fac horn numita
a mire8ii. Ti bag in cninara po amandoT, si maned amandol dintr'un ou copt.
XI.

Canteoul maul Ilerban Voda, (1)

(dela un ltiutar betran din Comarnic).

Frunza verde lemn pada,

Serban Vodn s'a pornit
Pe cel deal, IA cel colnic,

Te tulesc in Sara mea.

Ha! Domne s'o stApanestl,
De pagan! s'o isbavestl.

De ostasT e ocolit,
De ostasl tepanT, vertosi,
Romani tinerl si venosT,
Sn urcn la muntT Ina 1(1,

Frunza verde lemn calnesc

PdganiT la Bran pazesc,
Nu viseza, nu gindesc.

Printre pletre, pantre brad!,

N plaiurT, muche si deal,
S sosesca in Ardeal.
Frunza verde s'o lalea
Sus in varf la Pietricea (2)
Stain, de sal odihnea
Cu mandra ostirea sa.
Frunza verde artarasTu
Vino coke cIo-banaslu,
Ale cuT oite past!?

Hal DOinne Maria Ta,

Oi le sint romanestT,

Din sat, de la ZArniestl,

Or! voestl sn le robestI?

Frundn verde artarasTu

Ia ascultn. flAcniasTu,

Daca est( din ZarniestI

Spune-ne maT multe vest!.

HoT, loT, leo, Maria Ta,

Ce potop in tara meal
Unguril ne necajesc,
Turcil vitele rapesc,
Tdtaril ne jefuesc,
Val de nemul romanesc!
Frunza verde micsunea
Hal, domne, Maria Ta
Still ascunsk cararea.
Pantre stand, strimta vAlcea,
Sa nu siinta pasarea,

Vn duc DOmne incetisor

Printre stincn pe isvor,

De la spate sn'T luoam,
Sd-'T batem, sa 'T ciopagim,

Tara sal o izbdvim

De amaratul suspin.
Frundn verde lemn pucTos
Romanul e om vanos,
Merge nOptea si pe jos,
Romanul e furios
N Ungar rastornn jos,
Lancea stie s'o invartesca,
P6 tatarT sal potopesca,
Cu flinta stie sal dm.
TurciT grdniezT va cadea,

Sn se ducal pomina
De hataia luT Serban

Ce au facut din jos de Bran.

Frunda verde artnrasTu,
Ia ascultA crobdnaslu,
Te ved roman cu coragT,

Sa mergem, sa o tulim,
In padurl sal odihnim,
Pa vrnjmasT sal ocolim,
Maine nopte sa lovim.
D'o fi biruinta mea
0 sn't1 dau pe soru-mea,

(1) Radu erban Basarab, urrnkorul lul ashen Vaezul.

(2) Acest munto este do asupra Bra.nului, la Irontiera do bingo. isvorul Dambovictorel.

www.dacoromanica.ro

DESCAgTECE, SUPERSTITILINI ySt l'OESIT POPORANg.

Lasgt1 oitele tale,

Mind cetele ungare,

Pre toil II bat, macelareste,
Avutia le rapeste,
Pana. 'n Hodova it goneste.

Si to fac capitan mare.

Domnul sta. si iscodeste,
Clobanul le-aduce veste :

Frun4.1 verde de pelin,

La Brasov Sasii se inchin

Paganif sil datl la betie,

La jafurT, la talharie;
Ostirea s'e rindueste,

Cu sare, pain si yin,

NOptea in patru partl loveste,

Ornora, junghie, Turd, TatarT
P'at crestinilor tiranT ;

LuT Serban cetatea inchin,

Armile for dgrueste,
Catre FagarasI porneste.

Pe Barsa la vale
XII

Cantee betran al lui Mate): Voda Basarab

(Scos de

Egumenul Breben de la an Waal. Mita])

Frunzg verde matotaf,

Hal doinne, sa nu mere in Tarigrad,
Ca Sultanu e supgrat

Hal Helaine Maria Ta,

Asculta povata mea.
Frunza verde stirigoiil

De jalba ce a capatat.

SI ne intorcem in apot,
Tota tara sa adunam,
i hine sa inarmarn,
Sa ne gatim de reshot,
CI sunt multi voInicl la nol.

Boerii ce a prihegit,
ET cu Grecil s'a unit,
Cu Grecil Grecidcele
Si tote Turcalcele,

La Sultanul te-a pain

Ca tara al saracit,
Ca al pus hirurl marl si grele

Ce doresc mortea Trial hine

De cat domn grec sa le fie.

Frunda verde s'o lalea
Hal Maine Maria Ta,

In cat tOta tara geme.

Frunqa verde cret de tel,

Grecil da-1 pe manar mea,

Fried imi e sa nu pel,

Sg '1 joc ca p'o brehenea,

SI 'T joc bine borita
Zgata, zggta epura,
Sa le arat domnia
Tot la gat cu sabia.
Pana of trece Dundrea,
Tota tara va salta,
Si atuncea veI vedea
Bincle in tara ta,
Pacea si cu linistea,
Va avea domnia Ta.

OT loI-lo Domne Mate,

EstI nevinovat si pet,

Sail domnia ti-o ia,
Grecilor sa li-o dea.
Grecul e vidrg spurcata,
Este hard veninata.
Capitane Costandine,
Tu cunostl tara maT hine,
Tu cunosll domnia mea
Cum a inflorit tara.

XIII

IUu etintee de la un Juneau betran.

Frunza verde a.rtatas1
Mal Glnorgita, GhioghilasI,

Cand eras to flacaias

Ei al mindru sl gingas,

www.dacoromanica.ro

391

392

N. D. POPESCU.

Ina It, inalt si suptirel,

EraT tras ca prin inel,
Eral tindr ca o flore,
EraT iuhit de cocone,
De ostasT eral iuhit,
Ca un cApitan vestit.
Frunze, verde matotat,
M'am parlit si m'am uscat
De and Ostea
luat.
Eram capitan voInie,
Rosiorilor iuhit.
Verde, verde s'o lalea,

Grecil la domn me Ora,

C'am rdsvrAtit Vireo.,

Sal restorn domnia sa.

Frunzd verde cret de tel,
(Injur) legea Grecotel,

Cin vd scose in ochil mel,

Pecatele mete multe,
Zile le vostre sfersite.
Frundd verde mar cretesc
Aldati sA ye spovedesc,
Unde e cremgu mal des.
Frunzd verde artdrasT
Cdpitane Ghiogbilasl
Mal lase, -ne zilele
Se, ne vedem copilele.

Verde verde cret de tel

Ia ascultatl Grecotel,
Vol mi-atl luat ostasil mel,
La fdlangd me, 1)614,

La malal flare si catul,

In flare. obezT, legat,
Multe zile nemd.ncat,

Pe golu pdment culcat.

Cftnd me, plecam sd bee apd,
Ma lovia(I cu pusca in cefd
Si beam apa sfingerald,
Cu mdsele amestecate..

Aste fapte
Sunt ertate.
Sunt jurat pe Domnul shint
Sa curlt acest pdmant.
Am strans soma de bletT
Sa curete. la hotT si GrecT,
Cete, vreme v'a gonit
Pand'n mane. mi -atl venit.
Frunze, verde lemn parnit
Dupd ce a spovedit
N'a maT zabovit nimic,
I-a Mat, '1 a ciopatit.
Mal bdetT, MeV, bdetl

Ia cautatl si vedetl
CA am audit cd s'a dat
De Domnu Mavrocordat
0 poruncd a sa domnesce.
In tote, Cara rum'anesca,
Grecilor a poruncit
Dupe. nol a si pornit,

Si potera a plecat,
Se, m'aduce. vitt legat,

SI ye ducd si pre voT

In lanturl, grele nevol.
Valde malca rumanescd
CA 4and in ghiara grecescd.

Verde verde matotat,

Vol Cu mine ati jurat.
Ati jurat pe domnul stint
SA 'I gonim din Ast pdment.
De ahia o sute. cincT zed
Am curetit hots de GrecT ;
MaT bine toil se,, murim
De cat Ia Grecl rohl se,. fim.
Frunde. verde leusten,

Sint hoer, shit Mdguren,

Ed sent nom de Ardelen,
Sint rumen adeverat
Cu Grecil se,. me hat,
Sa 'ml resbun asupra lor,
Pentru Cara mea se, mor !

CORBEA
Zace mare. zace draga
Zace in temniM. neaja,
Zace Corbea volnicul,
Zace Corbea halducul,
Cu piciore 'nbutucate,

Cu mainile 'ncdtusate,
Numa 'n largurT ferecate

De noul luni jumatate ;

De trel orl tot cite none

Si Inca dile vend done,
Face doue-decT si septe.

www.dacoromanica.ro

10

393

BALADA CORBEA.

Intr'ua di mandra cu sore

Spre o sfanta serbatOre,

In sambata Pascelor
Ur la valea codrilor ;

15

Tocmal din Lora Moldovii,

Cu done, trel azimiOre,

20

Dar de ce codril urla?

Iata mare ca. venea,
Venea 'n fug muma Corbil

25

30

35

40

95

ct u done, trel azimiore,

<Cu doue, trel ousfore,

mArancT, sa osp6tezt

100

<Fa."-ti acuma si cu mine,

<Din acele azimTere,
<Din acele ousiore,

105

DI done vataftdul,
<Done temnicierTului,

<In temnita sA to aduca

45

(Sall spui ceva intr'o fug.

Muma-sa cum and%

110

Done temniclerulul
Si done vatafuluT;

115

Pe data mi'l asculta,

Inter) fuga se ducea
Si din azime ca da :
50

Din tote da cate doue,

Si voe imi capeta,

La Corhea ca." imi intra,

Pe Corbea cum II zarea

Lacramile o podidea,
Din inima suspina,

120

De chipu -T se ingrozea,

Ca erea mare fegat,

Legat si incatusat,
Cu treT-decT oca de fer,
Si cu trel-decT de otel,

125

Si la gat pecetluit
Cu sese litre d'argint.
65

70

4In pola caftanuluT,

aura buzunarulul!
Una maica cand se 'ntinde,
Mijlocelul mi'l cuprinde,

Trupsiorul amar mi'l stringe

90

Maid d'al facut vr'un pine

<Niel via sa te veselesci ;

<Nu sunt mort, nu sunt nicT viii
<Numa sufletelu'rni tia.
: Maica aci cand m'a bagat
<Stefan Voda cel spurcat,
55
<Serpii erad ca
<Asta-dI sunt ca grinzile;
<Broscele, ca nucile,
4Ast6-41 stint ca ploscile.
60
<De cand march am intrat,
(Geana de geana n'am dat,

:Carne 'n gura n'am bagat,

<Buze de vin n'am udat.
<Dar pe tote le-am rabdat,
< i tot Inca asi mai rabda,
duce-o cum as putea,
:Data n'ar fi o broscolca.
(Si-o pustie de serpoica,
are maica a ouat
A ouat sl-a impuiat,

4Duminica Pascelor,
<Mangaierea robilor
<Si a osinditilor.
<Si eu maica 'ml-am pornit,
<Si ea maica 'mT -am venit
Sa

Maica malculita mea,

<Potolesce-ti inima ;

tNu sunt mort sa me jelescl,

<A fost dorul pentru tine

<Ce me frige vaT de mine!

<Si sit te ma! 'ntemeezT.

<Si in fire Wail mai yid;

NumaT din lot se mica,

Si din gull ca-mT graia :

85

<Cca mai mandra de sub sore ;

<Scolami-te in picTore

<DA esti mort s3 to jelesc,

<La morti sa. te pomenesc..
Corhea cum o audia,

pe aicea
venit?)
Maica ea ce am patit,

<Maine este serbatore

<De esti viii spune -mi sa scid

<Casciora d'am parasit,

<Din Moldova d'am pornit
<Si aicea am venit ?...

Sa dea Corbil sa se stole;

<Ca sa te zaresc la sore!

80

<Din Moldova aT pornit

Cu done, trel ousiore

Si cum sosesce indata,

Sit pune mare si cata.
Din cna in ocnisora,
Din temnita 'n temniciora,
Si 'n temnita cea mat mare,
Cea mai neagra 'Ark sore,
Ea pe Corhea mi'l zarea
Saracuta vaT de ea!
Printre gratil ca pe mana
Stand in norol intetia sina.
Si cum mare mi-1 vedea
Lacrimile o podidea,
Cu amar se vaeta
Si din gura ca-rni graia
Wale maica maiculita,
<D'aleo Corbeo dragulita,

<Si osclorile imi fringe;

<Alta in carne se 'nfige,
<Singe din vine cd'ini suge,
<Copilasii si'l adapa,
<Si la inima me seaca..
<Dar to maica ce-al patit
<Casclora d'al parasit,

75

Barba 'T crescuse d'unr cot,

Pletile ca de netot;
Si halnele dupa el
Putrezise vaT de el!
Dar masa cum it vedea
Lacramile ca'sl stergea
Si din sinisor scotea
Si lul Corhea ca mi-I da,

Un colacel rumeor,
Un ousior rosior.
Corbea cum mi le vedea,

www.dacoromanica.ro

130

135

394

IC D. POPESCU.

Colacu 'n doue rupea

iica,
Inter) clips
i

out ca

140

spdrgea

i indatd 'I Inghitta.

at& hotulul venea,

Si din gurd d gram:

D'alel mated, mak:a mea!

D'al facut cuTva vr'un bine
11-t1 pomand si cu mine
(Si dote la Bucuresel
Pe Vodd se. mi'l gascscl,
Si 'n palat cum oT intra

145

Sdrea baba si cant&

200
Si spre temnita alerga,
Pe Corbea cum 11 (zdrea) vedea
De departe it striga :
Bucurd-te fdtul mea
205
Bucurate-ar D.zeu

CI Vod' a fagaduit
Si mi s'a milostivit
Si te erte negresit.
Dar intaiu pe cum gandesce,

150

Si de el cu ochil of da,

Se. Ingenuchl de departe,

Sal sarup pola d'aprOpe.
Si sa'I rogi drumu sa'mt dea 155

ad mutt bine o vedea,

Ca de mi-o da drumu mie
Ell me las de ludducie.

Make. te cdsatoresce;
CI nevastd 11-a gesit,
Tocrnal bung. de iubit;

210

Frumosd cum nu e 'n lume;

Si-o clifarne make, pe nume:
Jupineasa Carpina,

Adusd din Slatina,

Nict din barde. barduitd,
Nic1 din tesld tesluitd.
Numal din topor cloplita,
Pe la virf cam ascutite.,
La tulpind vdruite ;

215

220

.`11-a tocmit si lautarT,

Mums -sa cum audea

Forte hucuros primea,

Spre palat ca iml pornea,

Seri palat cum se vedea,
Si pe Voda cum zdrea,
In genuchT ca ImI cadea,
Ingenuchea de departe,
i pupa pola d'aprOpe,
i cu foc mi se ruga,
u Corhea drumu sal dea
Ca mutt bine o vedea.
Voila cum o audea,
Mustata 1st rasucea,
Sprinceana 1st incrunta

Si din gull ca grata :

t Babe. slabd si 'nfocate.
Si de D-zee. uttata!
Ea pe Corbea '1-as erta
ri drumuletu 'f-as da,

DuoT scripcarl si duoi cobzarT,

160

Jupineasa Carpina,
Aduse. d'n Slatina :

165

170

Ci din Mime. ofta.

Lacrdmile '1 podidea

230

Jupineasa Carpina
Adusa. din Slatina,

235

Nu a jupineasa mea,
Ci. e teapa pustia;
Iar cal patru lautart :

175

180

185

Duol scripcarl si duol cobzari,

.Cu ciacsiuiT rosiorl
240

Si papucil galbiorl,
Este malcutd gadea,
Gradea si cu ceata sa,
late. malca nunta mea
D'aT facut (lora vr'un bine
Fd-t1 pomand si cu mine.
Inapoi drumu s'apucl
dSi la Vodd sd te duct;
S6. ingenucht de departe
Sal sarutt pola d'aprope.

Si sal rogi, malcuta mea,

Niel din testa tesluitd,

NuniaI din topor cloplitd,
190
Pe la virf cam ascu(ita,
La tulpina varuitd.
'I -am tocmit si lautarl :
Dual scripcarl si duol cobza'T,

Si jock mare pane. moil.

Baba cum 11 audea
Forte mutt se 'nveselea,

Si jocT mated pane. morl.,

Corhea dac' o audea
De lot no se bucura,

Si din gull ca. grata:

Mai ca makulita mea!

NicT din harries bilrcluitd,

Cu ciacsiril rosiorT.
Cu papuciT galbiorl,
Cand if vet to infiort

225

Cand ii yap to infiori.

Dar dupe. cum me gfindesc

Vreau ca sal casatoresc,

Nevasta sa'I daruesc;
Eu nevastd 'I am gesit
Tormal bun& de iubit,
Frumosa cum nu e 'n lume,
Si-o chIarna baho pe nume :

Cu ciacsiriT rosinrI,
Cu papuciT galbiorl,

195

245

250

Si nu'mT dea pe Carpina,

Ci drumule(u sa'mT dea

Ca mutt bine o vedea..

Muma-sa cum audea

Serinana Ingalbinea,
Cu foc mare cd, plingea,

Pant din cap sil smulgea,

Inapol se intorcea

www.dacoromanica.ro

255

BAL ADA COBB A.

Si pe Voc la cum vedea

De departe 'ngenuchIa,
MaTnile si le frangea

260

Si din glad ca:m1 gala. :

(D'alel Domne, Stefan Vodd
<Scapa. Mane pe Corbea
265
<Si nile da pe Carpina.
<Adusa din Slatina
<C6 e teapa pustia.<
Vocid cum o audea,
Zimbea frate i ridea,
Barba mi 'i-o netezea,
Mustata 'ci-o rasucia,
Si din gurd cd.'T dicea

<Baba slabd si uscata.

<Si de D-zeti ultatd,

270

275

<Cu virtejul rasucita.

<Cu sdpun insapanata
<Si de-o grindd aninata;
<Si-o srl puid alt1 ldutarT,
4Numal ciore de scripcarT,
4 Negri ca taciunele
Si saltul ca canele ;
<Cu giubeaua fumurie,
<Fermeneaua tuclurie,
<Cu salvariT negrisorl,

285

Si conduril rosiorT,
4 Can(' II veil to InfiorI.<

295

290

300

< Bucura-te fatul med.

305

Alt nevasta ti-a dat.

<Nu'tT maT de.' pe Carpina

<Adusd din Slatina,

<Ci itl da. pe Canepa
<Adusa din Campina,
<Nic1 din tesla tesluitd,
<Niel din bards. bdrduitd
<5i nicl din topor cIoplita.
<Ci numa 'n apa topitd,
<Cu virtejul rasucita,
<Cu capon insapunatd

malcuta, Canepa
4AdusA din Campina
<Ca

345

<Tar malca cef Mutat!

<Nurnal ciore de scripcarT
Sunt soImi1 si vulturil,
<Cloncanil i cu corbi!

350

<Cu aripile fumuril,

<Cu burtile tuciuril,
<Cu piciore jupuite,

355

gIn singe de star! roMe.

<MaTca d'al flcut vr'un bine
<Fall pomand i cu mine,
<Lasa. maid. plinsetu
<Si itl tine cump6tu ;
<Oa ved nu vrea D-ded
<Ca sa scap pe roiu med.
Malett, sand m'am cununat
<Cu codrul cel infoiat,
4'511.4 ddruit rear Dragan
ale soYmulean de un an,
<Un olmulean numai foc,

<Si plin mama en noroc;

<Cu densul am volnicit,

360

365

370

<Si potera nu m'a pries;

310

315

lar and din codru am exit

<$i spre ora am pornit

Inteo bruba l'am bagat,
<Cu laza l'am incufat,
<Cu parnent l'am astupat,
Nimenea de el n'a dat.
<Dar acuma n'am ce face.

375

380

Nu pot ca sa '1 las In pace

Cad, dud el o scdpa,

<5141

Cu giubeaua fumune,

<Ca sa lid cu casa mea ;

El nu vrea ra sa me creasca 310

<Voinicit qi halducit,
<Pe tot1 ciocoif 'f -am stins

<Si d'o grinds aninata;

puree alt1 lautarI,
<NumaT ciore de scripcarT
<Negri ca tacTunele
<Si satub ca canele,

335

Can pe sus cloncanesc.

<Dupa staifurf se retest,

InapoT se intorcea
Si pe Corbea cum vedea
Vesela ca mi-I dicea
<Bucurate-ar D-zed,
<Ca. Veda s'a indurat

Si din gurd cd 'ml dicea :

- Maica maIculita mea
<Pdcat de viata mea

Nu e jupaneasa mea,
<Ci e spanzurdtorea,

nicf din topor doplitd,

numa 'n apa. topitd

Baba cum it audea

La be ininia 'T venea
SArmana s 'nveselea,
Sarea mered i ridea.

330

<Ci are gand sa me more;

280

<Niel din }mild bArduita

<

325

<Ci vrea sa, ma: prapasleasca,

<N'are gand sa m6 insure,

<Adusd din Slatina,

<Iata. 'T dart pe Canepa

<

Corbea dac'o audea

MaT cu foc ca Ind ofta,
LacrAmile 'I podidea,
Ca feme'le plangea

<Si de tineretea mea.

<O'o sa mor nevdcuit
<Si de lume urgisit;
<Ma1ca mea, voda nu vrea

<Dacd Corbea at ted nu vrea

<Ca sa is pe Carpina
<Arius& din Campina,
<NicT din tesld tesluita.,

<Fermeneaua tuciurie,
<Cu saivard negriorT
<$i conduril rosiorT,
<Cand IT veil to infiorI.

395

320

<Se duce viata mea.

Dute dar malcuta mea,
<Dumnedeu data o vrea,
<Dute in Cara Moldova
<Dute maTcd in casa Corbel,

www.dacoromanica.ro

385

396

N.

D. POPFSCU.

Salaorl multi sit fin1 el

De trel oft tot eilte treT;

Dupd, grajd sa mi to ducT,
Dupit grajdul din rascruel,

Rana totI au asudat

Tocrnal pe la scapatat
39 /

Si de use cum a dat

Lacatul ca. mi '1 a spart,

De munch se. v'apucatT

Si 'n pamint sd imi sapatT

Si Inca palme vr'o sapte;

395

Si dupl. ce 'InT-ol sapa,

D'o 14e manca c'oT da,

D'o use mare de fer

Cu lacdte de otel;
Si de use coin ol da.

400

Lacatu ea Vol spargea,

Lacatu de chid oca

Pans'o rupe secura,
Usa ca mi ol deschidea

405

Baha no se speria,
De el se apropia,

Si lilt rosiu ea mi'l da.

410

'Dar cu tine va fl bun;

Indata. ce '1 o1 vedea,

415

Atun eI maica

'T

Numal din pare sufla

Si jeratecul manca.
Dupa ce se ce;pata,
Baha de frail '1 lua.
Din grajd afara '1 scotea,
Rosin vesel nincheza,
De urla WO. valea.

480

Pe drum tine
425

'I intilnea,

SI-asa mandru ea '1 vedea,

Sta In loc si sit oprea,

La el cu drag se uita,
De baba. s'apropia

430

Pe mine a me chiittna.

Si din gura ca 'I graia:

Bata slabd si 'nfocata
Si de D-deft uitata,
De It e rosiu de vendare,
AI dam galben1 si parale,

set, galbenI 'ti 'I cantdrim,

C u haul pesim 'ti '1 platim.y.

Baha surda se facea,
Inainte ca mergea,
La palat imi ajungea,

IV

Pornea spre tara Moldovil.

STajungend la casa Corbil
Salaorl multi ca lua
Spre grajd ca mi se ducea,
Spre grajdul dintre rascrucT
Uwe sunt eel sapte noel,
De lucru se apuca,
$i sapa mare sapa,
Siipa din di pane. 'n ruipte
De trel stingenT jumetate
Si incd paline vr'o septe.
Si dupe. ce a sapat

475

420

oT dicea

Baba cum '1 audea.

Inimiora 'f mai venea;
Lacramile isT stergea,
Pe drum iarasI *lint pornea,

470

Si pe drum ca. mi 'I pornea;

lar dad. nu va putea

Pe el a incaleca

Niel el si flier curtea 'sa,

465

Rosiu 'ndatA ce '1 vedea

La Voda ca. '1 oT ducea

Si lul Veda ca. '1 of da

Se. '1 alba, sa '1 stapanesca,
De el sa se folosesca,
SA. 'ncalece cat o vrea,
($i mie drumul sa 'mT dea;

460

Dupa. densa '1 tragea

De fria ea mi l'ol lua,

.Afars el '1 ol scotea,
Dupa tine '1 of tragea,

Usa ca 'ml o deschidea.

Inauntru ea infra,
Pe rosiu ca mi 'I vedea;
Rosulean cum o Area
Ochit la ea pironea,

Pe spate 11 netezea,
Jeratee ca. 'ml aprindea.
Pe taler ca mi'l punea

IVIaTce. nu to speria,

Pe spate mi Poi batea

Jeratee 'ml of aprindea,
Un taler ca 'ml ol umplea,
Si lnT rosiu ca. 'ml ol da.
Dupa ce tot l'o mama,

455

Lacd.tir de cineT oca

In doue 11 despica,

Din narT schintee scotea

Si grozav imi nicheza.

Si de rosin 'mi -oT dedea.

Pe rosiu sand oT vedea,

Ca rosiu are Berl,

ScOte scanteie din nazi,
411(0 u meu e cam nebun,

450

D'o use grOss de fer

Cu lacatul de otel.

Unde stint eel sapte nuci,

De treI stanjeni jumetate,

De o use mare a dat

435

440

415

In curte ca imi intra,

Si la scare, se oprea.
Toti din curte cum vedea,
Rota in juru'l se facea,
La rosiu ea se uita,
D'asa cal se minuna.
Sa minuna slugarimea,
Sa minuna ostasimea,
Sa minuna ciocoimea,
Pans chiar si hoerimea,
C'asa cal n'a maI vedut

De cand ma-sa 'I a Mut.

Voda data audea
In cerdac ca imi esIa,

www.dacoromanica.ro

485

490

495

500

505

3b7

13ALADA CORBtA.

Debit rota ca facea

Si pe rosiu mi '1 vedea.
Cum pe rosiu mi '1 zarea
lute scara scohora,

Jos in curie mi se da
Si la cal mi se ulta,
RotocOle

510

515

dedea,

Pe came 11 netedea,
Pe frunte 11 seruta,

In gura tut se ulta,

Si apoT babel '1 dicea:

Baba slaba si uscata

.Si de D-deu ultata,
De
e rosu de vendare
41 dad galbent si palate.
Cu galbent 'ti '1 cantaresc,
Cu bans pesim 'ti '1 platesc.
41 dad si pe Bihnicul,

520

525

Bibnicul, S1oTmuleanul

Care fuge cu anul

Si resufla cu ceasul,

530

<Shore iute ca ventul

.Si sosesce ca 01)&11;
<data ca 41 mat dad duol,

Baba cum 11 audea

<
SA treescl (terrine Stefane,
Nu 'ml e rosiu de vendare
:

540

Nic1 'ml este de schimbare.

Ci 'ml este de deruiale,

Ci 'ml este de herazeala;

glace. 'I dad mariet tale

l3ta, at mile si 'ndurare
La 'ndoIale. se. nu stet,
Drumu tut Corbea se'l dal.,
Voda cum o audea,
Sprineenile

Sa

.S1 ved dace. umbletul

.I1 semana cu chipul..
Dupe ce Vode graia,
La o slugs poruncea
Pe rosiu a incaleca.
Sluga se apropia,
Piciare 'n scare. punea;
Si pe spinare iI serea,
Dar roistil cum 11 simtea
Din nerd grosnic ca sufla
Amarnic ca nicheza,
Din pici6re ca dedea,

585

590

595

DOmne Stefan Voda....

Nu
omori slugile,
<Slugile si ostrle,

Ca de 'I cheml cu miile

Tot le meninct dilele,
.Ci scate intr'o cercare
Pe Corbea din inchisare
Ca se. incalice si el
.CacI saracu vat de el!
<Tot se afle osindit
Si la marte rinduit..

545

550

600

605

Si 'ndata ce '1 mat zari

Sufletul 'i se rani
S'astfel din gura grai :
Babe, slabs si uscata
Si de D-ded uitate.,
Vorba 11 este Intelepta
Si judecata drepte;
Eu pe Corbea '1 of chema

610

615

Pe rosiu a 'ncalica

555

560

Si cu dile d'o scdpa

.11 deruesc viata,

Numat rosiu se." imi fie
Calul med de celerie.
Aidetf siugilor, plecati
<Din teni*. mi-1 luau.
Frumusel se, mi-1 spalatt,
Cu halne se '1 imbracatl;

620

625

S1 '1 tundett si se. '1 radeti

S'aieea se. 'I aducetf..
565
V

Pe slugs ca 'ml o trantia,

Fierea Iiiteinsul de plesnea,
Vode. asta cum vedea
Forte red se mania,
Din picior strasnic batea,
S'alte slug. poruncea

580

Voda dace audi

ved dace calul tend

E vrednic se. fie al med.

Si din gura it graia

Stetu 'n lot si se gandi.

Spre rosiu chit 'I rot'

incrunta,

Chioris la baba cata

Si pe urma iespundea :
Stal babe se me gandesc
S'apot se. me hotarasc

575

De Vode s'apropia

Ale!,

41 dad babe pane 'n trey

Daca. vrel se. 'mi '1 vindt mie 535
Si sa. '1 am de calarie..

Ulte, din pre graia

Pe cal a incaleca.
Si 'ndate, ce 'nedleca
La pament calu o trantea.
Tranti una, tranti doue,
Tranti frate pane 'n noue,
Si or care jos cadea,
In sus nu se mat scula.
Vode mat tare turba,
La slugs, drumu dedea,
()stile sale chema,
Si strasnic le poruncea,
Pe cal a incaleca.
Dar p'or tine incaleca
Rosiu la pament trantla,
Fierea inti'insul de plesnea.
Tranti una, trAnti doue
Tranti frate pane 'n none,
Si or care jos cadea
In sus nu se mat scula.
Baba astea cum vedea

570

Slugile cum audea

Inter) fugd 'ml alerga,
La Corbea ce se ducea,
Din temnita ca '1 scotea,

630

Frumusel ca mi 'I spala

In halne not 1-1mbreca,

www.dacoromanica.ro

635

398

N. D. POPESC11.

Duol blrbierI cd aducea

De '1 tundea, si 11 Wm.
Si pe urma 11 lua.

Incetinel mi'l plimba

$i land scant stetea.

Si la Voda 11 ducea.

Boeril cum mil vedea

De fried incremenea,
Fetile le 'ngdlbenea,
Buz Ple le 'nvinetea,

$i 'ncepea a tremura.
Stefan Voda cel volnic
Fara teama de nimic
Inconjurat de soldatl,

T'40

045

De hevinti nenumeratT,

Corn it vedu ea sosesce

Pe data sit zdpdeesce.

Incepe a Ingalneni,
Dints! 'n gura a'I clantdni,
Mane le a'! tremura,

650

655

660

S'apol suerd d'odatA

De tresdri lumea tots,

$ueraturd hoteascd.
Lumea sa se ingrozeascd.

Lticfatnile '1 podidea,

Pe coma, it mangala,
Pe frunte 11 sartita,

665

670

675

ochi cu basma '1 stergea;

Lung oftat din pept scotea,
Pe

Apol mare cat clipescT,

Pe el hotesce stria
Si In loc
rasucia.
Ram groznic rincheza,

In piciOre iml stria,

Din copita c'asvarlea,
Furios se poticnea,
Tot trupsoru 's1 scutura,
Dar de geaha ca Corhea
Pe sea teapan remanea,
Si In scar! se 'ntepenea,
Cu zdbala '1 1nstruna,
Cu calcae '1 &lila,
Si In fuga nul pornea;
TOta curtea ocolea.
Ocolea de doue or!

De trel pant 'n noud or!,

Numal apt cal filcea,
i dupt ce'l domolea

705

710

(Domolit si potolit
(Tocmal bun de cdldrit.
(Baca. vrei Mdria ta.

'Pe el a incaleca,

715

Sa se dea rosiu cu ea,

(Ia d6.M1 si armele tele

(Sit se dea rosiu cu ele,

$i d'aT fried de ceva
(pin parte-mI Maria ta

720

Inchide-t! zdbrelile

725

.Indoesce-t1 strejile,
podurile,

(Zavoresce-t1 portile
(Cu flarele plugului,
(Puterea pdmentultil.,

Voda 'mbrdcat ca un Domn

Nu avu minte de om,
730
$i cum era fermecat
D'un asa cal minunat.
Care fugea scil ca ventul
$i sosea lute ca gftndul,
Bucuros lute prindea,
735
Slugilor le poruncla
De halne it desbraca,
Se desbrdca de manta
$'i halduculul o da.
Sahia 'II o descingea
740
$i pe Corhea 'I incingea,
ApoT slugile 'ndoia.

Mai lute de cat gandescl

Alana. 'n coma 'I infigea,

700

(la sA'ml daT mantaua. ta

Dar Corbea ce ImI fAcea ?

Roslu cum o aucjia

Urechile ca ciulea,
Coma tare 'st scutura,
Scil ca varga tremura;
Din ndrI flacdrI ca scotea,
De Corhea s'apropia
Si groznic ca nincheza.
Corbea 'ndatt ce'l vedea,

$i la zabala plecat,
.Dar inct nu'I domolit

.la sail dal hainele tele

St se dea rosin cu ele.

Ochil i se turbura.

Niel de be se sinchisea,
Facu numal chit rota,
St cuprinda lumea told,
Sa uitt la slugdrie,
Se uita la boerie,
Se utta, si la domnie,

Langd scara cea domneascd,

Lingd. curtea boereasea.
Dupd cal jos se dedea,
In trel chingl 11 ma! stringea
Siapol caciula 'si scotea
$i lul Vodd. ca. grdia :
Sa trdescI Maria ta,
(Iatd-t1 rosin lnstrunat

680

685

690

695

Podurile ridica,
ZAbrelele inchidea

$i portile zavorea
745
Cu fiarele plugulul
Puterea pdmentulul,
Ostile ca le chema
$i strejile indola ;
Corhea astea cum vedea
750
De Voda s'apropia
$i din gurd iT graft :
Alel Domne. Stefan Voda
(SA null fie cu hanat
Ca n'am vr'un gand vinovat ; 755
(Last-me a 'ncaleca

($'o lead. a'l Incura,

(Paul pine l'oI mula
(Ca p'un miel ti l'ol fIcea.,
Voda voe II dedea,
Corbea 'far Inaleca,

Sema roplul scia,

www.dacoromanica.ro

760

399

BALADA CORBEA.

In trap curtea ocolea.

Plimba, 1 ici, plimba-1 colea

Pana la masa sosea,

765

Acolo cum ajungea,

Pe langa densa de da,

Mana 'n brad 'T-o infigea
Pa p'un paid ca 'm! -o lua
Pe rosin 'm! -o asvirlea.

770

In pintenI ca mi'l Ina

Cu el portile saria,

Corbea in loc mi se oprla

Si din gura ca gra% :
< Ale! Domne, Stefan Irma
.

775

Ce rad mace ed sa 'I fac,

<Ca WI pot veni de hac?
<Sal fur ore pe D6mna?
<El se Insdra si ea p'alta

785

<Mal frumOsa de cat ea;

<Sa iT ad palatele,
<El zidesce allele
<Mai mandre ca densele;
<Dar dad. II fur coconul
<Coconul cu leaganul
<Lui 11 seats sufletul.
Aste vorhe cum clicea

.Vrednic de mine n'aI fost..

Voda daca audia
Scrisnia din dint! si striga :

<
Umbla. Corbeo sanatos
<Ca un trandafir frumos,

<La mama bung. 'tot -af fost,

<Vrecinic de tine n'am fost.

<Dute Corbeo linistit
<Si de nimenl bantuit ;
<Du-te Corbeo unde-ol vrea

790

<Du-te Corbeo 'n haiducie

<Ca esti bun de voinicie,
<Du-mi-te nesuparat

795

<Ca d'acum tera-1 a ta;

<Cad to nu esti vinovat

<Din mana de 'mi -al scApat

<Si pe deget m'aT jucat.
.Erte-te si D-zed.
<Precum to -am ei tat si ed.)

800

La SUM:mita sprincenata,
'apoT mi se Invirteja,

Spre oral se intorcea,

Si dupe ce merse o 41
Stab) 'n boo si se gandi

g Stefan Voda m'a ertat

gIar ed de loc n'am uitat :

Gratia grOd qi dead

Spre oas se Intorcea.

La be dosnic s'ascundea
Sindata ce inopta
Peste zidurl ca sarea,
In palat ca. ImI intra,
Seama hotul 'I-o scia.
Usile ca deschidea,
In camari ca mi-ti intra,
Pe 'ntunerec scotocea
Rana ce de leagan da,
Si Indata ce'l gasea,
Leaga.nu in brate lua,
Afara, ca Inii esea
Nimeni nu se destepta

Nicl sluginicT, Mel slugile,

VII.

Corbea data 'I audea

Vreme de loc nu perdea,
Weald rosului ca da,
Ca sagcata ca churn,
Din oral iute esea
Ca ventul pe camp fugea;
Morse o 41, merse doue
Morse mare papa. 'n none
Si In codru cum intra
Pe maica-sa jos lira
La gasda la leica 'nalta,

<Numal cad am haiducit

Si 'n codru am voinicit,
<Am jefuit pe ncferi,
<Am ucis pe enicerI,
<Si hotilor de cochinti
<Le-am rupt gatleju 'n dint!.

780

<Bernal Donnie sanatos

<Ca un trandafir frumos.
<1.a mana build 11-am fost,

<Temnita Intunec6sa,

i c'am zacut parasit

i de fume urgisit
<None luni si jumatate
<De ire! orT tot cite noud

825

830

<Si incl. 411e vre o cloud,

<Face cloud (fed si .sapte.

Portile, podurile
Si inca sTanturile.
De remanea tot! uImill
Si in locurt ImpetritL
Dincolo daca slam

<Catusele de otel
<Si lanturile de for;
(Acea hog de broscoica,
<S'a pustie de serpoica,

805

Niel ostea, nici strejile,

Cad toti cu totii dorrnia,
Visurt mandri ca'rni visa;
Afar& cum se vedea,
Pruncul din leagan lua,
Gittisoru 'I rasucea.
Trupu 'n porta 'I tintuia
Si p'aci 'ncolea fugea.

835

840

845

850

855

860

865

870

810
VIII

Piva child se destepta

815

820

Voda ohiceiu avea,

In carriari ca
intra
Mana 'n leagan ca hag&
Coconasu mangaia,
Isi desmierda coconul
CAN iubea ca sufletul.
Stefan Voda a doua 41

Din iatac cum lml eli

www.dacoromanica.ro

875

880

400

N. D. POPkISCU.

In &mart ca trnI intra.

Marta 'n leagan ca hags,,
Pe cocon a mangaia,

Boeril si strejile
Cum 11 veil seri ochT IT cats,
885

Cate. id cats colea,

Cats pretutindenea,

In palat ca nu era!

Voda astea cum vedea,

Forte rad se turbura,
Pe ferestra se uita
Ochil rota ca facea
i spre porta II pironea
Oh! seracul ce vedea!
Val de maiculita sa !
Vedea pruncu 'nvinetit
i de pOrta tintuit,

Vedea unicelul sou !

Vedea sufletelul seu!
Intins rece. fare. viata.
Ca un bulgare de gbiatet.
i indata ce'si vedea,

Parul din cap si'sI rupea,

Mandra harba 's1-o smulgea,

890

895

900

apol din gura striga:

Asta este din Corbea!

905

910

<Slugilor, ostenilor,
Strejilor, hoerilor,

lute cu toil alergatl,

a Tot& tera treeratI

.Tote. Ora Romanesch,

920

BoeriT si oglile,

De Corhea cum au4ea

Din loc nicI ca se misca,

Ci cu totil pe be sta,

nimenl no indrasnea
Cu Corbea ochiT a da.
Voda I'M se mania,
Dar nimica nu putea;
C.

925

Tocmal cand vrea sa gralasca,

930
Mal red sa se nerajeasca,
Iata mare de data.
Corbea 'nainte s'arata
Numal singur singurel
$i cu rosu luT sub el.
Slugile si ()stile

In camara lul intra,

In camara se 'nchidea,
Pahar de (grave. bea.
Indata ce se afla,

940

945

Cal vacluva domnia

Ca Stefan Voda a rnurit

In durerl marl chinuit

Slugile si stile
Boerit si strejile
La Corbea a alergat,

950

Its brate c. Tad adus

Cu contes 11 Imbraca
Busdugan In mama 'I da,
Cu sahie iI 1ncingea
Si pe cap ca 'mT -I punea
960
Gugiuman mandru domnesc
$i'n mama steag imparatesc ;
Apol mana 'I saruta
Ca la dorrinT 'T se 'nchina.
Corbea domn cum se vedea 965
Chema lute pe Domna
$i

915

I3a si cea Ardelenesca.

.Pe Corhea man. punetT,
51 aci 'mi -1 aducetT...
Slugile si strejile,

Lacrimind i tremurind
Si ertare luT cerend.
Voda astea cum vedea

In palat mi '1-ad adus,

955
Pe tron domnesc mi Tau pus,

Obrazul 'si-1"zgaria
$i cu foc mi-se jelea

In cat pietrele plangea

De mile. ce le era;

Cade la prtment d'o data,

Indoesc genuchile,
$i iV plead. fruntile,

Coconut nicaerea.

935

din gura al graia :

Asculta Marra Ta,

eSpune-m1 mie ce al urea ?
Vre1 sa geml In monastire
970
$i sa pic1 in chinuire ?
Sau vret salmi fit Domna mie
gt'a treescI In bogatie?.
Minna minte femeiasca
Fara sa se maT gandesee.
975
Pe cel morn ca mi-I ulta,
Mftna spre hot Intindea,
Pe hot de barbat lua.
Cu Corhea se cununa,
980
Multi anl cu densul traia,
Frumosl cocon1 mi-I facea
i cu Corhea imI domnea.
AsemenT si D-vOstra

BoerT de la asta masa

S. traitT, sa chefuit1
Vesell sa benchetuitT,
Multi anT si cu senatate
Domnal sae. ye face, parte.

985
988

Cules din gura maT multor lautarl din satele AfumatI, Stefanescl, 116ra Domnesca,
Panteleimon si alte sate din jurul Bucurescilor,
de N. D. Popescu.
1884 Aprilic 23.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE A CELOR DOUE VOLUME

.1

llurada T. T.

:Burn V. M.

(Primal an al pablicatianei).
0 caletorie la muntele Athos.
Biserica sf. loan din Vas lin.
Biserica sf. Apostoll Petre si Pavel din Hus1 a lul Stefan cel Mare.
Datinele la nuntl ale poporulul roman din Macedonia.
Podul de petra dis al lul Stefan-voda din judetul Vasluiu.
Despre pronuntarea lul s in limba Wink.
Despre accentuatiunea formelor contrase ale substantivelor latine

terminate in iu. si iuni.

Domnul Paul Hunfalvy si teoria lul Rosier.
'Calloiann M. B. Sortes sea r6spunsurI de oracul.
Collectiune de modelurl de picture religiose de dascalul Radu
'Cogillnicenn M.
Zugravu.

'Crainic Aug.
Dimitrescu T.

Memoria inedit de A. Papia Ilarian.

Note asupra monumentelor, ruinelor si locurilor insemnate istorice
din judetul Mehedinti.

Esarcu C.
Documente istorice inedite descoperite in Archivele din Venetia.
'Gaster Dr. M. Stratificarea elementulul latin in limba romana.
Texte romane inedite din secolul al XVIE-lea.
TiganiT ce sl-aa mancat biserica.
Recensiuni.
Clubar-Voda mincat de guzganT.

Colinde, cantece populare si cantece de stea inedite.

Descrierea hisericel TreT-IerarchT din Iasi (traductiune a textuluT arab al lul Paul de Aleppo).
'Garbea G. 0. Asupra cuventuluT compus de professnrul Lazar, invetatorul si directorul scOlelor romanescI din Bucurescl.
Ilarie Arabia. Hamm. Inscriptiunea de la Biserica Sf. Voevo41 (Dancu) din Iasi
Montaigne si Valachia.
rionesen G. Gion.
Aspire... P. picetorl populare.
Izvorann C. Istoria lul Tudor Vladimirescu gi a halduculul Siam,
Kunik A. A. Despre originea romanesca a asa numitulul taler de our al printulul
rus Cholmski.

Lambrior A.

= Ceva despre conjunctivul romanesc.

Cate-va din scrisorile luT.

Cuvent din 30 iulie -822.

Lazar G.
Semne lapidare de la biserica Tri-Sfetitele din Iasi.
Leeomte A. de Noily.
Major G. Monumenta comitialia regni Transilvaniae.
Meisner C.
Bibliografie.
.Melchisedec Episcop. 0 visita la cate-va m-rl si hiserici antice din Bucovina,

Done urice inedite de la Marele Stefan.

www.dacoromanica.ro
a

-ab

Meomriul unul anonim, istoria jdfultorilor tern romanescI. m-script comunicat ded. V. A. Urechia.
More D. Sdpilturile de in Troesmis.
Obkitesea mingaere.
M-script comunicat de d. C. Aricescu.
Odobescu A. I.
Inscriptiunea. 10 Stefan cel Mare dela curtile domnesci din Hirlft
FRAU A. Ilarian.
Memoria inedit presentat principelul Al. Cuza.
gg
,

Popilian N.
Tetatea.
Siena Or. al me Ion. -- Materialuri de limbs.
Sntzu M. C. - Tesaurul de la Turnu-Milgurele.
Lantul de our de la GrAdistiora si tesaurul din Maramures.
Valul lul Traian,
Syst6mes monetaires primitifs de l'Asie Mineure et de la Grece.
Teodoresen G. D. Viata si operile lui Efrosin Poteca.
-

TIktin H. -- 0 foie de zestre din 1699.

'reales. Gr. 0.Monumente epigrafiee si sculpturale din Dobrogea: Iglita (Troesmis)..

*
.
Documente inedite 'privitOre la Istoria Romans.
Doue met-nor-it inedite asupra misCariI romane de la- 1821, cu
istoria Haiducului Jianu.
Vizanti A. Abecedarul lui G., Lazar.
Xenopol A. D. ---,Financiele in epoca fanariotilor.
Teoria luI Rosier : Studil asupra stdruintii Romanilor in Dacia.
.

Trajand.

Bibliografie grecesca de la sfirsitul epoceI fanariote.

30 stamps si 64 xilografti in text.

-;

Cele dou8 -volume ale anaZza

coprincrend aprOpe 1,000 pagint cu. 30 stampe ,st. 64 -,a-ilograftt
in teat, se afla de -1--Pnla.re la. acZ7p.inistrcgianea Wev-istei Strada Selart .No. 11, ca prey de let 40.
Pentra noun aboacqi precal for este de 80 Zei.
,

www.dacoromanica.ro