Comedia

O scrisoare pierduta – I.L.Caragiale

Autor

Scriitorul si dramaturgul Ion Luca Caragiale face parte din perioada marilor clasici, fiind cunoscut ca
cel mai mare dramaturg roman. Opera sa este caracterizata prin satira acerba, se divizeaza in opere
in proza de tip nuvela si schita sau opere dramatice de tip comedie si drama.

Scriitorul formeaza o lume aparte inspirata din burghezia vremii in cadrul comediilor O scrisoare
pierduta, D-ale carnavalului, O noapte furtunoasa, Conul Leonida, Fata cu reactiunea. Scrie o singura
drama numita Napasta, in epoca fiind discutata la nivel de proces paternitatea acestuia. Titu
Maiorescu este cel care il reabiliteaza in epoca pe I.L.Caragiale.

Se remarca in scrierile lui I.L.Caragiale satira vehementa fata de tot ce era morav social, situatie sau
caracter discutabil, comediile sale fiind inspirate din evenimente locale petrecute.

Ipoteza

Opera literara “O scrisoare pierduta” se inspira din evenimentele politice ale anului 1883, este jucata
pe scena in 1884 si publicata in 1885. Opera apartine genului literar dramatic si este o comedie de
moravuri de tip clasic.

Teorie

Comedia este specia literara a genului dramatic in versuri sau in proza in care se imbina categoria
estetica a comicului si dramaticului cu un conflict puternic ce declanseaza situatii neasteptate, finalul
fiind de regula fericit.
Comedia se clasifica in comedie de situatii (de intriga) – cu intamplari derulate intr-un ritm alert, cu
rasturnari bruste de situatie si cu rezolvari neasteptate. A doua clasificare este comedia de
moravuri – prezinta, cu scop moralizator, defecte umane (morale) sau moravuri sociale. A treia
clasificare este comedia de caractere – cu accent pe latura psihologica a personajelor, infatisand
adesea caractere (avarul, orgoliosul, naivul, etc.)

Comicul este o categorie estetica avand ca efecte rasul, declansat de contrastul/ nepotrivirea dintre
aparenta si esenta, pretentii si realitate, asteptari si rezultate.
Comicul se clasifica in mai multe tipuri/ forme de realizare a efectului comic. Comicul de situatie este
creat prin rasturnarea spectaculoasa de situatii, prin prezenta incurcaturilor, a confuziilor. Comicul
de caractere schiteaza tipuri umane – avarul, canalia, familistul, care sunt vizibile prin patima ce-i
stapaneste. Comicul de moravuri evoca modul de viata al unei epoci, tabieturile unor familii,
snobismul, incultura, aerele unor personaje care pretind apartenenta la o clasa superioara a
societatii. Comicul de limbaj se refera la modul de expunere al personajelor, tradandu-l incultura prin
folosirea gresita a unor termeni, tautologia, ticurile verbale, truismele, constructiile prolixe. Comicul
de nume Farfuridi si Branzovenescu, cuplu caragialesc al carui nume are sugestii culinare.

Semnificatia titlului
Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. Pretinsa lupta pentru putere
politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santajului politic “o
scrisoare pierduta” – pretextul dramatic al comediei. Articolul nehotarat indica atat banalitatea
intamplarii, cat si repetabilitatea ei (pierderile succesive ale scrisorii, aplificate prin repetarea
intamplarii in alt context, dar cu acelasi efect).

Tema operei

Tema operei o constituie satirizarea societatii burheze si a lumii politice de la mijlocul secolului al 19-
lea. Opera are un caracter de generalitate prin tema, fapt evidentiat si de reperele spatio-temporale
“In capitala unui judet de munte, in zilele noastre.” Opera cuprinde 4 acte in care conflictul dramatic
se cumuleaza prin tehnica bulgarelui de zapada, conflicte secundare acumulandu-se in cel principal,
scotandu-se astfel in evidenta amplificarea treptata a conflictului.

Actiunea operei

Fiind destinata reprezentarii scenice, creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste
aploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii. Actiunea comediei este plasata in “capitala
unui judet de munte, in zilele noastre.” adica la sfarsitul secolului al 19-lea, in perioada campaniei
electorale, intr-un interval de trei zile.

Actiunea este plasata in actele 1 si 2, in anticamera lui Stefan Tipatescu, actul al treilea in sala cea
mare a Primariei, iar ultimul act in gradina lui Zaharia Trahanache.

Scena initiala din actul 1 (expozitiunea) prezinta personajele Stefan Tipatescu si Pristanda, care citesc
ziarul lui Nae Catavencu “Racnetul Carpatilor”, si numara steagurile. Venirea lui Trahanache cu vestea
detinerii scrisorii de amor de catre adversarul politic declanseaza conflictul dramatic principal si
constituie intriga comediei. Convingerea sotului inselat ca scrisoarea este o plastografie si temerea
acestuia ca Zoe ar putea afla de “machiaverlacul” lui Catavencu sunt de un comic savuros. Naivitatea
(aparenta sau reala) a lui Zaharia Trahanache si calmul sau contrasteaza cu zbuciumul amorezilor
Tipatescu SI zoe Trahanache, care actioneaza impulsiv si contradictoriu pentru a smulge scrisoarea
santajistului.

Actul 2 prezinta in prima scena o alta numratoare: a voturilor, dar cu o zi inaintea alegerilor. Se
declanseaaza conflictul secundar, reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu, care se teme de
tradarea prefectului. Daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu si perchezitia
locuintei pentru a gasi scrisoarea, Zoe dimpotriva, ordona eliberarea lui si uzeaza mijloace de
convingere feminine pentru a-l determina pe Tipatescu sa sustina candidatura avocatului din
opozitie, in schimbul scrisorii. Cum prefectul nu accepta compromisul politic, Zoe ii promite
santajistului sprijinul sau. Depesa primita de la centru solicita alegerea altui candidat pentru colegiul
al II-lea.

In actul 3 (punctul culminant), actiunea se muta in sala mare a primariei unde au loc discursurile
candidatilor Farfuridi si Catavencu, in cadrul intrunirii electorale. Intre timp, Trahanache gaseste o
polita falsificata de Catavencu, pe care intentioneaza s-o foloseasca pentru contrasantaj. Apoi anunta
in sedinta numele candidatului sustinut de comitet: Agamita Dandanache. Incercarea lui Catavencu
de a vorbi in public despre scrisoare esueaza din cauza scandalului iscat in sala de Pristanda. In
incaierare, Catavencu pierde palaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua oara de Cetateanul
turmentat, care o duce destinatarei.

Actul 4 (deznodamantul) aduce rezolvarea conflictului initial, pentru ca scrisoarea ajunge iar la Zoe,
iar Catavencu se supune conditiilor ei. Intervine un alt personaj, Dandanache, care intrece prostia si
lipsa de onestitate a candidatilor locali. Propulsarea lui politica este cauzata de o poveste
asemanatoare: si el gasise o scrisoare compromitatoare. Este ales in unanimitate si totul se incheie
cu festivitatea condusa de Catavencu, unde adversarii se impaca.