Riga Crypto i lapona Enigel

Menestrel trist, mai aburit

Ca vinul vechi ciocnit la - Enigel, Enigel,
i-
Iar soarele acuma sta
Cu pungi, panglici, beteli cu Ia- - Svârlit în sus, ca un inel.

- - Plângi, preacuminte Enigel!

Lui Crypto, regele-
Un cântec larg tot mai -
Fragii fragezi, mai la vale.
Zi-mi de lapona Enigel De Enigel,
- -Enigel, Enigel,
Scade noaptea, ies lumine,
-
-a fript-o, Începi, rogu-te, cu mine. Dar soarele, aprins inel,
Dar, cântecul, tot zice-l- Se oglindi adânc în el;
-Te- De
Se oglindi în pielea-
- Zi-l menestrel!
Cu foc l- -e, te frângi curând,
Azi zi-mi-l strâns, încetinel, - Ascunsa-

-
* Mustesc din funduri de
soare, blestem;

- mare, -
Pete are fel de fel; ,
- -l, Enigel,

De- Vorba- -ai înfipt-o!

Ce focul inima i-a fript-o,

-
-l -
Din umbra Cu Laurul-Balaurul,
-nchin la soarele- -n lume aurul,
-
-
-
Pe-
Greu taler scump cu margini
Cu piei, pre nume Enigel. verzi
De aur, visu-

- renii, -nchin la soarele-

Prin aer ud, tot mai la sud, - -n piept,
-e
La Crypto, mirele poienii. Ce zace-n sufletul-

Veni s-o-
 Plumb de George Bacovia

Dormeau adânc sicriile de plumb,

Si flori de plumb si funerar vestmânt -

Si scârtâiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb

Pe flori de plumb, si-am început sa-l strig -

Si-i atârnau aripile de plumb.

-n jurul meu, natura Mi-

mi- -a-dura,
-n încordare când mai larg, când mai aproape,
mai demult. ca o strângere de ape. -
-
privirea- pe-
m-
peste care trece-alene
-ntâlni o

-o vreme,
- -o vreme...

(Tudor Arghezi)-Flori de mucigai

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Le-am
Lucian Blaga
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Cu puterile neajutate
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc Nici de taurul, nici de leul, nici de vultùrul
în calea mea Care au lucrat împrejurul
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
Stihuri de groap
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
- Stihurile de-acum.
-ntocmai cum cu razele ei albe luna Când mi s-
-

Sau nu o mai am cunoscut.

cu largi fiori de sfânt mister
-
-
sub ochii mei-
-
 Caracterizare Alexandru Lapusneanul/Costache Negruzzi

ezideratul
-
Tema istoriei
e- -

în ajutor prestigiul unei limbi universale.

, care

un damnat" romantic

În c statutul ,
fiind domnul Moldovei, e un statut care
Personajul principal este unul linear, activitatea lui este
Statutu scoate în

O prim scen relevant pentru caracterizarea personajului, pentru

i autoritar

care reiese din replica- - -

- -

-l lase pe vornic î -l folosi ca intrigant.

din
capitolul III, în care Negruzzi introduce personajul colectiv pentru prima dat în literatura român . Deoarece
conclu

jurandu-
tunurile într-
rece i, profitând de
i într-
Din
era un om de cuvânt -

teresul personal.

Constructia toate modalit

elemente de structur l sau conflictul.

caracterizarea în mod direct, î â

vorbele tiranului tre celelalte

Ruxanda avand o p Carac

Titlul

Fiind o nuvel principalul conflict

factor evident de progres istoric în ciuda mijlo

undal, latent,
vizibil mai ales în capitolul al III-

În concluzie
 Alexandru L pu neanul -Costache Negruzzi

primul

-program

neamului.

rare, cei cinci ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru

- a De

Tema istoriei -a
-

de la
început

caracter care reiese din replica- - -

-ntorc ? Mai
-

- opul de a-l folosi ca intrigant.

popor

Domnului, jurandu-
-

- alt boier

-temporale

Titlul

principalul conflict

sale sângeroase. Conflic

opor,
vizibil mai ales în capitolul al III-

-temporale
tron

Moldovei(Cetatea Hotinului).

.
 Baltagul -Mihail Sadoveanu

"Ceahl ul literaturii române

cum i-a

român a fost principalul meu erou" , Creanga de

aur , Zodia Cancerului etc.)

. Aduce
POLIMORFISMUL STRUCTURII,
-
tota
Ca specie literara , Baltagul este un roman,
trei planuri narative:
unul monografic al satului, unul narative este
altul - back-ului
din
Aspectul monografia lumii pastorale,
-temporale, tipologia personajelor tehnica detaliului semnificativ.
-temporale

entrale i se
au fost asociate cu

-un câne -ul romanului. De

asem - -are oi mai

e ipotetic, în roman certitudine. Deci, aspectul mitic trimite la gesturile ritualice ale Vitoriei,
- ,
omului din popor mitul marii treceri

fundamentale. maturizar
probe dificile, dar imposibil de evitat -
ar

ilustrarea temei este momentul descoperirii osemintelor lui Nichifor Lipan ,in
care Vitoria dovedeste profund , imediat ce
, rânduielii, e o lumânare pe care
i-o d în grij
a ,
,
cap al familiei. L ,
. (Ii era rusine sa boceasca fata de barbati, ca o
femeie )E un prim semn de maturizare. Cu o luciditate si stapânire de sine extraordinare,Vitoria împlineste datinile
necesare pentru mort,cheama autoritatile ca sa constate crima, dar gandul ei se indrepta spre infaptuirea
dreptatii,demascarea si pedepsirea ucigasilor.

ne si iscusite.
-au petrecut lucrurile,relatând cu o uimitoare precizie crima pe care cei doi (Calistrat Bogza,

pe -l loveste în frunte cu baltagul acestuia.

care se supuse
Vitoria dovedeste o
-

, relatia dintre incipit/final

Titlul este esential în în elegerea mesajului transmis de autor. Urmând traditia basmului popular, baltagul
este unealta magic i simbolic însu ita de personajul negativ i recucerit de erou, ca un simbol al infaptuirii
dreptatii. sânge povestea uciderii lui
Nechifor Lipan, pe care, printr-
fiu.

celor din basme.

-se la persoana a III-

narator extradiegetic, omniscient, care reconstituie veridic lumea satului de la munte, folosind tehnica detaliului ce
-o celor
-i pe vi

un roman realist în sensul cel mai propriu: -

sentimentalism.

INCIPITUL
de Nechifor. Este r de Vitoria
cuprinde planurile de viitor ale Vitoriei
literara Baltagul de Mihail Sadoveanu este
un roman realist de tip obiectiv, care se înscrie, prin valoarea sa, in seria capodoperelor literaturii române.

Sau/ Baltagul

ritual.

Sau/ În concluzie, Caragiale a - -un stil de

 Baltagul -caracterizare Vitoria

Mihail Sadoveanu

"Ceahl ul literaturii române cel Mare al literaturii române"

cum i-a

român a fost principalul meu erou" - , Creanga

de aur , Zodia Cancerului etc.)

. În
prim- Vitoriei Lipan, personaj principal, în jurul ei construindu-se întregul fir epic.

munte

personaj complex, rotund/tridimensional.

Din punct de vedere social, Vitoria este o dintr-

demnitate
Statul familial

dându- Ca educarea copiilor în

Din punct de vedere moral,

Statutul psihologic trebuie analizat în contextul in care ea ,
d
. Nicolae Manolescu a numit-o subliniind
tocmai statutul femeii d

ascunzându-
este momentul descoperirii osemintelor lui Nichifor
Lipan . Vitoria dovedeste profund , imediat ce
descope , rânduielii, e o lumânare pe care
i-o d în grij

dintre atitudinea , ,
l
L plângea ca un copil mic
. (Ii era rusine sa
boceasca fata de barbati, ca o femeie un prim semn de maturizare. Cu o luciditate si stapânire de sine
extraordinare,Vitoria împlineste datinile necesare pentru mort,cheama autoritatile ca sa constate crima, dar gandul ei
se indrepta spre infaptuirea dreptatii,demascarea si pedepsirea ucigasilor.

poman iscusite.
Afirma apoi ca stie cum s-au petrecut lucrurile,relatând cu o uimitoare precizie crima pe care cei doi (Calistrat Bogza,

pe balta c u, care-l loveste în frunte cu baltagul acestuia.

care se supuse
Vitoria dovedeste o
mare pricepere la descifrarea sufletului uman. Reu este s -l pe Calistrat Bogza la recunoa terea faptelor si
la pedeaps . În final, cu toate dificultatile întâmpinate, spiritul s u justi iar învinge.

Relevante pentru
caracterizare

Portretul fizic se desprinde în mod direct

te. În primul rând, în mod direct, Vitoria

-

fermec

este o

sup

N- - - Imaginea Vitoriei Lipan se

în mod indirect la nivelul
r . Face întotdeauna
-i, de fapt, pentru

conflict, ambele cu efecte puternice asupra personajelor. Un prim conflict, cel interior,

lui Nechifor Lipan. Conflict

-

lui Lipan.

Vitoria Lipan este un veritabil

 C
Epoca Marilor Clasici este perioada
-

dramaticul a fost magistral cultivat prin comediile lui I.L. Caragiale.

în 1884 dar este public .Caragiale e un fin observator al

realismul tipic (T. Vianu).

- -a pus masca

pal care, din punct de vedere tipologic, corespunde junelui prim din
, încât
tot ceea ce face, . Î
,T ,
: - escu .Statutul
social

. ca privilegiu personal, în avantaj

propriu, dovedind
cadrul partidului, Trahanache este - reprezentant al puterii centrale.El
tipul donjuanului, al primului amorez,
dominante.
Din punct de vedere moral, comportamentul s u este discutabil:desi o iubeste sincer pe Zoe, relatia dintre
ei sta sub semnul imoralitatii, cac i el parte din
, dar oarecum diferentiat de al celorlalti ; el e
oe ; este privit cu
. Din punct de vedere psihologic,

impulsivitatea. O prima scen relevant pentru

ilustrarea este aceea din actul
-

Plimbându-
- plastografia. Singura
este
-
amantul o plastografie

precise ale întâlnirii amoroase dintre cei doi .

-

O alta scen esential pentru protagonistului este cea din actul al II-lea,
scena 9,

. Negocierea îl identic
Ascunzându-
deputat, ul.
-
Prefectul asasin! Ajutor)

-se orice s-

Semnificative pentru creio i repere precum :conflictul,

.
Conflictul dramatic principal

Brânzovenescu
în ambele
conflicte.

: -
ie, coana
Joitica- coana Joitica: trai neneaco, cu banii lui Trahanache reiese
din prin gesturi, atitudini, mimica, ton, din propriile actiuni, ganduri si simtiri, prin intermediul mediului social

. Posesor al unui statut privilegiat, personajul se detaseaza usor de acest univers de marionete,
fiind singurul capabil de ironie, calitate a spiritului rar intalnita la eroii comediilor lui Caragiale. Cetateanului
turmentat ii raspunde: legatori ca d-ta, cuminte, cu judecata limpede, cu simt politic nu se poate mai bun
reprezentant decat d. Catavencu (apasand) onorabilul
entru universul comediilor lui Caragiale.
 Comedia
Epoca Marilor Clasici este perioada
-
Eminescu, proza
dramaticul a fost magistral cultivat prin comediile lui I.L. Caragiale.

e
face
realismul tipic (T. Vianu). Criti
- mimul genial cu un fond grav
-a pus masca

Textul este o comedie,

-un final fericit
moravuri individuale.
comportarea personajel contrastul
. Caragiale surprinde tipologiile clasice, reliefând defecte
general-umane râs, cum sunt:
Pristanda, senilitatea lui Dandanache. încadrarea într-un curent literar, o
REALISMULUI CLASIC prin:satirizarea unor aspecte sociale
a -lea)
(Zaharia Trahanache- tipul încornoratului, Zoe T.- tipul
amorezei cochete -tipul parvenitului etc .

-POLITICE dintr-
sec. XIX- farsa (lupta
pentru ) de
familie a unor ( triunghiul conjugal Zoe - Trahanache .

O prima scen relevant pentru ilustrarea temei este aceea din actul I, când Zaharia Trahanache îi face
-

Plimbându-
- plastografia. Singura

-
monumental, deoarece amantul
scrisoarea este
Trahanache îi r
.
-

O alta scen esential pentru întelegerea tematicii, caracterului protagonistului este cea din
actul al II-
 lui
Ascunzându-
deputat, necontrolat, amenin În final, înfrânt

-se orice s- atul lui

Semnificative pentru viziunea asupra lumii sunt elementele de structura si compozitie precum
titlul,reperele spatio-temporale, conflictul.

. Astfel, pretinsa

politice, idee consolidata ulterior de introducerea unei noi scrisori - cea prin care a parvenit politic
Agamemnon Dandanache -, c

Conflictul dramatic

gruparea in
Brânzovenescu
tescu. Conflictul comic este realizat prin contrastul dintre

-TEMPORALE, autorul - -o realitate

umane.Laconica precizare
iar adj. pronominal
între i , asigurând ACTUALITATEA subiectului în

În concluzie, Caragiale - -

fenomenului literar românesc.

 Lucian Blaga- Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Lucian Blaga este un reprezentant d l perioadei interbelice, remarcandu-

romanesc prin ex sofic secundar(volume precum Poemele
luminii, În marea trecere, ). Referindu-se la stilul înnoitor al lui Lucian Blaga, Eugen Lovinescu

Dac traditionalismul este un fenomen autohton, f r corespondent in plan european, modernismul este
o orientare estetic de larga circula înnoirea limbajului intelectualizarea
emotiei" sunt caracteristici ale poeziei românesti moderniste. Poezia
se înscrie în modernism prin , , ce
viziunea sa despre lume, rolul poetului fiind adancirea tainelor lumii, nu descifrarea lor. Astfel, poezia devine un

Structurarea
prozodia

In plus, reflexivitatea poeziei, optiunea pt lirismul subiectiv, marcat in text prin pronume si verbe la
persoana I De asemenea,

-o varie

Tema atitudinea fata de lume, de universul inconjurator, preluate din sistemul

filosofic blagian : , -de tip poetic i -de tip logic,rational
Aceste idei poetice le exprimase Blaga anterior în volumul Pietre
pentru templul meu din 1919 - -
- -l prefacem într-

i(Thanatos).
 Împ

Titlul este o metafor revelatorie corola de minuni,

o situare a

Imaginarul artistic prinde contur de- ale poeziei. este

in
: mai
baza unor relatii de opozitie, marcate stilistic prin utilizarea antitezei i a compara iei
ample.Paralelismul antitetic este marcat atat prin verbe opuse ca semnificatie-(ucide striveste,sugruma

imens ansamblu de taine universale. are rolul de a exemplifica

ideea de cunoastere luciferic . Astfel, iluminarea pe care poetul o aduce in lume prin crea ia sa este asem nat
cu lumina lunii, care, in loc s lamureasc e
. A treia secventa are rolul conclusiv,desi este exprimat prin conjunctia cauzal Are rolul
de a înt ri ideea ca doar prin iubire este posibil cunoa terea de tip luciferic i protejarea esen elor lumii ,
idee exprimat prin reluarea amplei enumera ii i repetarea adverbului de înt
buze si morminte simetria si
fiecarei componente a universului plin de taine i minuni.

- -un stil

românesc.
 Otilia-caracterizare

este un reprezentant de seam al perioadei interbelice, el remarcând-

românesc prin activitatea sa , ,d proza(
.)care l-au consacrat definitiv drept primul nostru
u).

-
argint Personaj central eponim, rotund
- tipologie.
Statutul social -
Giurg
Felix, Otilia are un statut social precar
Conservator, are temperame Statutul
psihologic

clanul familiei Tulea.

statutul psihologic.Statutul
moral,
-

caracterul empatic.
este aceea a sosirii lui Felix Sima în casa unchiului
despre care
Nu-nu- - nimeni aici, nu

este salvatoare.
Aglaei Tulea, sora lui Costache

în Otilia care El
x

ei.
Grija fa de ceilalti reiese
a celor doi tineri.
Felix are despre dra tea p

care le are cu Felix

, Otilia doarme în patul
lui Felix în timp ce acestea pre
în elege c in timp , iubirea lor ar fi devenit o piedic în calea ascensiunii
lui Felix; de aceea, cu empatia care o caracterizeaz decide s plece cu Pascalopol i s îi redea libertatea,
explicându-i aceast decizie printr-o carte po
"

titlul.
Portretu -

(r al celei indirecte

Naratorul fizic -

. Autocaracterizarea
- -
) Noi fetele, Felix,
seama de asta
pluriperspectivismul
-
-

iar Aglae o dete

.
ale romanului:
Enigma Otiliei Titlul
Enigma Otiliei

Î
moderne de caracterizare. nine din literatura
 Enigma Otiliei

este un reprezentant de seam al perioadei interbelice, el remarcând-

românesc prin activitatea sa , ,d proza(
.)care l-au consacrat definitiv drept primul nostru
u).

romanului

. Structural, în roman se disting mai multe planuri narative,

prezentate prin

ceputul secolului al XX-lea, autorul realizând

Prin inserarea unor elemente romantice,
Este roman realist de tip
balzacian prin
.

-
XX
. Este romanul
(Al. Piru) .Descrierea de tip balzacian
rol deosebit în caracterizarea personajelor. Imaginea detalia
camera Otiliei
- nde cu ferestre prea mari, din stiluri

Tema -lea,
pe mai multe arii tematice: paternitatea,

parvenirea
iubirea

maticii

Nu-nu- - nimeni

Otiliei este
salvatoare.
preoc
în Otilia( -

n
.
Un alt episod ilustrativ pentru tematica romanului este , înaintea

neri.
libertate totale, în timp ce Felix are despre dra tea

,
Otilia doarme în patul lui
în elege c in timp , iubirea lor ar fi devenit o piedic
în calea ascensiunii lui Felix; de aceea, cu empatia care o caracterizeaz decide s plece cu Pascalopol i s
îi redea libertatea, explicându-i aceast decizie printr-o carte po
"

simetria incipit-final ,
conflictul, titlul.
Simetria incipit-final este Astfel,
romanului sunt : , , Antim, descrierea ace
case, evident din cauza trecerii anilor (Casa lui mos Costache era leproas ,
înnegrit . Poarta era inut cu un lan i curtea toat n p dit de scaie i.) De asemenea, replica
nimeni, la început, la final,
circularitate.
CONFLICTUL principal este EXTERIOR
clanul Tulea Costache Giurgiuveanu INTERIOR,
prezent, sub forma dilemelor Otiliei un viitor nesigur
a maturului Pascalopol (ceva

Otiliei Enigma Otiliei Titlul

Enigma Otiliei
 TArghezi-Flori de mucigai

Literatura

-
romanesc prin activitatea sa de poet (Cântare omului, Cuvinte potrivite, Flori de mucigai), înscriindu-se
în modernism prin cultivarea esteticii urâtului.
"fenomenul arghezian" (George
miracolul arghezian" (Ov. S. Marele Alpha" (Alexandru
-i unui altui mare poet al
".

noastre cu modelele europene. Specific curentului modernist este cultivarea versului liber în care ritmul

. Poezia Flori de mucigai de

Tudor Arghezi se înscrie în modernism prin ,
-
urâtul poate fi tran Structurarea
prozodia

repere prozodice clasice (rima pereche).

In plus, reflexivitatea poeziei, optiunea pt lirismul subiectiv, marcat in text prin pronume si verbe la
.

Tema poeziei este Flori

de mucigai este
ostile

ploaia, demonismul, negarea timpului.

în acel moment pe autor nu-

m
 . De aceea, actul creator
este preluat de unghiile de la mân

titlul,imaginarul artistic,elemente .

Titlul este, din punct de vedere stilistic, un oximoron, amintind de a lui Charles
Baudelaire, unul dintre întemeietorii poeziei europene moderne.
pe când i sugestia urâtului, a întunericului, a descompunerii, a

â ,
- florile de
sunt
- emblema unei rodiri în
tenebre, un rod negativ, monstruos, expresia unor valori pervertite, maculate.
p

Imaginarul artistic prinde contur de-a lungul celor patru Incipitul

descrierii atmosferei dezolante,claustrante a închisorii erea versurilor
Un element de simetrie final, a
Practic,
ostil, închis unde autorul este nevoit s creeze.
constituie un mediu prielnic p descrie
versurile care sunt produsul mediului claustran e stihuri

închisorii. a strofei polimorfe -a epuizat resursele de

din
îngeresc inspirându- Am
- mai crescut Sau nu o mai am cunoscut.) ,
antiteza între

/ nu o mai am cunoscut
Mesajul celei de-a patra
este faptul ca artistul se reinventeze atunci cand ajunge într-un punct critic, s scrie cu
unghiile de la mâna stâ -
b tea departe . Ploaia, care are, de obicei, un rol salvator nu-
afar trebuie, in aceste conditii sa gaseasca o alt modalitate
m-

În concluzie, Argezi - -un

literar românesc.
 Caracterizare Harap-Alb
Ion Creang - eseu-

Epoca Marilor Clasici este perioada

-
a
dramaticul a fost magistral cultivat prin comediile lui I.L. Caragiale

Ion Creang este un reprezentant de seam al Epocii Marilor Clasici, el remarcându-se in spa iul românesc

- -a consacrat
definitiv drept un scriitor realist. poporul român
surprins într-un în timp ce
recunoscându-i, deci, statutul de povestitor al românilor.
Personajul principal al basmului cult, in jurul c ruia se construie te firul epic este mezinul craiului. El nu
mai reprezinta modelul de frumuse e fizic , moral i psihic din basmele populare, anun at de la începutul
textelor(prin superlative cre tea într-un an cât al ii în zece încât c l toria întreprins de el
nu are valoarea de a confirma calit ile excep ionale ale unui erou, ci este un traseu ini iatic parcurs de un
tân r naiv i lipsit de experien , care la sfâr it este capabil de a conduce o împ r ie. Se vorbe te, în acest
sens, despre caracterul de bildungsroman al basmului, c ci cititorul nu mai are in fata personajul plat din
basmul popular, ci unul rotund, care evolueaz gradat. Spre deosebire de un erou de basm popular, Harap-
Alb este construit realist, neavând nicio putere supranatural , om de .
Statutul social la încep în episodul fîntânii, când Spânul,
prin vicle ug, îi ia locul. Deci,
de , mezinul craiului este

un suflet bun , este generos prietenos, sociabil cu cei cinci eroi

loial Statutul psihologic
., Ca vârst poate fi situat la grani a dintre adolescen si maturitate,
având un caracter înc neformat, deschis ini ierii. Semnific i o criz de personalitate, c ci este judecat prin
raportare la fra ii mai mari, nu la meritele personale pe care

O prim scen relevant pentru caracterizarea lui Harap-Alb ilustrarea naivit ii sale
este scena coborârii in fantan . Aceasta coborâre reprezint pentru eroul basmului, începutul sclaviei lui in
slujba Spâ boboc in felul sau la trebi de aieste îi m rturiseste ce l-a sf tuit
tat l i coboar in fântân , f r a se gândi la urm ri.
de crai, incapacitatea de a
-
-

un fel de complicitate Apa fântânii devine, la modul simbolic, apa

botezului, pentru c eroul dobânde te o identitate
descinderea în infern din mitologia greac , treapt
Coborârea în infern
nenum rate probe, pe care le va trece pentru a rena
este reprezentat de loialitate(tinerea juramântului)
Alb).
prin noul nume:Harap-Alb. Scena poate fi comparat cu
necesar oric rei initieri, fiindc presupune moartea st rii
-a lungul basmului, personajul fiind chinuit i supus la
te în calitate de împ îl salveaz
i de iubire(fata împ ratului Ro se îndr goste te de Harap-
 , chiar dac în final fiul de crai trece toate probele i se dovede te demn de a fi împarat
poate fi surprins i in scena din final. Harap-Alb se întoarce la curtea lui Verde-Imparat cu fata împ ratului
Ro
boboc de trandafir din luna lui mai "
- -
- - -
Atunci, calul lui Harap-
-l poate reînvia
pe Harap- i se încheie.
Harap- rostind, cu naivitate

acestui personaj se realizeaza prin elemente de structura si compozitie precum titlul,

modalitatile de caracterizare, conflictul.
Titlul întâmplare cu semnifica ii reale, de asemenea
cuprinde numele eroului, surprinzând rolul acestuia în evolutia întâmpl rilor, dar i statutul acestuia - slug
de origine nobila. arap

slab de
mai fricos decât o femeie -a ajutat în înfruntarea

i. Caracterizarea
-

care fac din Harap-

Generozitatea

Conflictul este reprezentat de lupta dintre bine ca Spânul, personajul negativ al

basmului, reprezentativ pentru for î îi atrage aten ia
stapânului s u cu privire la necesitatea ca Spânul s existe în via a lui Harap- Si unii ca acestia sunt
trebuitori pe lume cateodata, pentru ca fac pe oameni sa prinda la minte... Spânul nu este, deci, doar o
întruchipare a r ului, ci De aceea, calul n zdr van nu-l
ucide înainte ca ini încheiat.
În concluzie,
 Povestea lui Harap-Alb Ion Creang

Epoca Marilor Clasici este perioada

-
a
dramaticul a fost magistral cultivat prin comediile lui I.L. Caragiale.

Ion Creang este un reprezentant de seam al Epocii Marilor Clasici, el remarcându-se in spatiul romanesc

-a consacrat definitiv drept un scriitor

realist. poporul român -un moment
,în timp ce -i, deci,
statutul de povestitor al românilor.
Povestea lui Harap- Convorbiri literare
basm cult .Basmul cult este o creatie ampla a genului epic, cu o naratiune liniara,in care se nareaza intamplari
fantastice ale unor personaje reale, simbolice sau imaginare , care prezinta parcurgerea drumului initiatic al
eroului. Opera este un basm cult prin umanizarea fantasticului, care, astfel este unul original,
. Prin portretele fizice ale celor cinci tovarasi ai eroului, se ironizeaza defecte
trasatur a
basmului este prezen a umorului , care reiese din situa ii comice, din caracteriz rile pitore ti ale
personajelor fantastice, din -un text scris.
limbajul paremiologic: autorul face apel la proverb

De asemenea, supralicitarea triplic rii este o alt tr s tur a basmului cult.

Eroul nu are de trecut doar trei probe, ca in basmul popular, ci mai multe serii de probe. In plan estetic, basmul
este salvat de la pericolul previzibilului.
formulele. Astfel, formula
incipitului o sugestie a necreditabilului. Finalul, prin formula care încheie textul (

-
titorul la o realitate
.
Alaturi de tema traditionala a oric rui basm(triumful binelui asupra r ului), fiind un basm cult, se
remarc i o alta tem , complementar - formarea-dezvoltarea unei personalit i umane, ceea ce îi
confer caracter de bildungsroman.
O prim scen relevant pentru ilustrarea temei este proba fântânii
Aceasta coborâre reprezint pentru eroul basmului, începutul sclaviei lui in slujba Spâ boboc
in felul sau la trebi de aieste îi m rturiseste ce l-a sf tuit tat l i coboar in fântân , f r a
se gândi la urm ri.

-
punându-
un fel de complicitate a sa
Apa fântânii devine, la modul simbolic, apa botezului, pentru c eroul dobânde te
o identitate prin noul nume:Harap-Alb. Scena poate fi comparat cu descinderea în infern din mitologia
greac , treapt necesar oric rei initieri, fiindc presupune moartea st Coborârea în infern
va continua de-a lungul basmului, personajul fiind chinuit i supus la nenum rate probe, pe care le va trece
pentru a rena te în calitate de împ îl salveaz este reprezentat de loialitate(tinerea
juramântului) i de iu se îndr goste te de Harap-Alb).
-Alb se
întoarce la curtea lui Verde-

era" boboc de trandafir din luna lui mai " - ". Fata se
-
se repede la Harap- - tr- Atunci, calul lui Harap-Alb se

-l poate reînvia pe Harap-Alb, prin leacuri miraculoase, cu

. Rolul Spânului se încheie. Harap- rostind, cu
naivitate sta fiul de crai
Finalul

Semnificative pentru viziunea asupra lumii sunt elementele de structura si compozitie precum
titlul,reperele spatio-temporale, conflictul.
Titlul
cuprinde numele eroului, surprinzand rolul in evolutia intamplarilor dar si statutul acestuia, sluga de origine
nobila. Titlul Povestea lui Harap-Alb
substantiv comun cu arap

Acestui substantiv i se

Relatiile spatiale si temporale -

evident ca reperele de timp neprecizate fac ca mesajul autorului sa r mân valabil mereu, binele învingând

vast:Harap-

Conflictul este reprezentat de lupt

basmului, reprezentativ pentru for î îi atrage aten ia
stapânului s u cu privire la necesitatea ca Spânul s existe în via a lui Harap- Si unii ca acestia sunt
trebuitori pe lume cateodata, pentru ca fac pe oameni sa prinda la minte... Spânul nu este, deci, doar o
întruchipare a r ului, ci De aceea, calul n zdr van nu-l
ucide înainte ca ini încheiat.
În concluzie, aceasta oper
Astfel, op - ne una dintre
cele mai reprezentative scrieri ale autorului Ion Creanga, despre care Barbu Fundoianu afirma:
 Ion - caracterizare

a contribuit la dezvoltarea literaturii

începutul secolului al XX-

individualitatea lui. Dintre acestea, se impune

Pentru Ion
itatea de a munci cu folos. Ion
Ion,
acest
-
Personaj eponim (numele constituie titlul operei), principal (
rotund/tridimensional veridic (descinde din realitatatea scriitorului, pe
complex realist tipologia
- pentru atingerea
scopurilor. hora. Ion
este

a dobândi demni
-

Din perspectiva statutului moral-psihologic, - . Ion

determi

Complexitatea personajului a stârnit

o
A
-a luat averea, a împins-

lui Ion este

este

auza
-
-
 -
-
-
toric naratorul, Scena

curte,
are îl

mani n

Re
a

- -
-
- - a omorât -

ci caracter brutal, demonic, greu de acceptat.

Relevante pentru caracterizarea personajului ION

caracterizare, conflictul

i ales,

iar Vasile Baciu - tâlhar iile cu celelalte personaje,

are,

vrea
- -ar
De -
se apropie de Florica.

mai multe conflicte, toate avându-l in centru pe Ion : cel cu Vasile Baciu (sugerat
chiar din scena horei); cel cu George (manifest la început

împotrivi constrângerilor, intervenind acolo unde trecutul i-

ul-stihie. În fond, destinul
 Ion- L Rebreanu

, modernismul lovinescian, care

a contribuit la dezvoltarea literaturii

începutul secolului al XX-

roman. Este roman de tip obiectiv prin specificul perspective narative: astfel, naratorul din acest roman nu intervine

teoreticianul modernismului -
l . Din perspectiva curentului caracterul realist este
conferit de
acestea provin, personajele tipice, lipsa stilul
sobru, tehnica detaliului caracterul monografic. Caracterul monografic
ale unor aspecte ce nunta, înmormântarea, hora, jocul
popular, portul popular (
satului ( ). Specific re

a romanului este prezentarea

de la începutul secolului al XX-
-
dub cea a iubirii

coolului. Mama

-
-
, Briceag a cântat o în timpul
, dansând din nou cu Florica, ei pline, uitând-
u- . Vazând pofta din ochii lui Ion ,
- .
A izbucnit în plâns, , cine ia în Scena
bilitatea lui Ion care nu se si
premonitorie Amu ce , durerea ,
o provocase ; pare mai interesat de banii care

este cea
Ana trece prin curte,
 R

i total

- -
- ,
ându- i - a omorât. Dintr- , este
cuprins de grija de copil, ci seama, probabil ,
, . Nici în scena
, , a ui, , ci caracter
brutal, demonic, greu de acceptat.

R
conflictul, relatia dintre incipit/final

Titlul
, autorul
-a pro lu -
crescut. -
lea Protagonistul devine exponen

mai multe conflicte

-a decis soarta); dintre

-
-stihie. În fond, destinul eroului e marcat mai

romanului sunt într- de

: ,,din ce vine de la Cârlibaba,

departe ,,Drumul
se pierde în -
,,o cruce strâ
care
embleme ale unei lumi
care a uitat de Dumneze -
-

Ion de L Rebreanu este un roman

realist de tip obiectiv, care se înscrie, prin valoarea sa, în seria capodoperelor literaturii române.
 Poemul
Epoca Marilor C
- poezia lui
Eminescu, proza
I.L. Caragiale.

Eminescu ându- c
-1883-
Scrisori)) care l-a consacrat definitiv drept ultimul mare romantic la Europei

Romantismul - gorii
excesive a clasicismului, presupunând Publicat mai
Poesii, din 1883,p este cea
) testamentul lui
romantic
Astfel, o , astfel identificându-se
Lirismul
REFLEXIVITATE, dar EXPRESIVITATEA LIMBAJULUI ; elementele dramatice pot fi
sesizate în , în dramatismul
-

pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc. Mi s-
- Personajele sunt mai curând
-simbol al omului de geniu,gata
- simbol al omului comun
simbol al
absolutului. Poemul este
sunt -a imaginat pe sine în mai multe ipostaze: aceea de geniu - întruchipat
de Hyperion -, de - -
Demiurgului. :
sofice(opozitia

majore(geniul, iubirea,
omului în raport cu eternitatea Universului ) -o serie de de motive literare asociate acestui curent(
motivul lunii, al teiului, al apei (în diverse ipostaze), motivul codrului etc).

este antiteza

/ Un mort frumos cu ochii vii ce scânteie-

; contrastul cromatic alb- este -o
-i vina!

O ii poemului este cercul vostru

Epitetul verbal dublu atea deplin ,

imposibilitatea El n-are moarte, dar n-
are nici noroc)
 precum
titlul,imaginarul artistic,elementele de prozodie

Titlul trimite, la nivel denotativ, numele popular al planetei Venus, prima stea ce apare pe bolta

Imaginarul artistic prinde contur de-a lungul celor 4 tablouri. Incipitul poemului, un prim element al

- Apoi,
, : , a doua demon e
, :
urmeze, :( sus iar tu, - ) Refuzul este, , unul
categoric(Pe calea ce-ai deschis/ n- ) (
(...) ) Tabloul se
,c
suprem(în schimb pe- / Da, / )
Cel de-al doilea tablou

iubi. -lea g spre a-i cere dezlegarea de nemurire

Dar moartea nu se poate - - -

- -

Finalul (tabloul al IV-lea) se deschide cu

imaginea cuplului de îndragostiti -

, într- , r-un
 Moara cu noroc- Ioan Slavici

Epoca Marilor Clasici este perioada

- expresia

magistral cultivat prin comediile lui I.L. Caragiale.

Ioan Slavici este un reprezentant de seam al Epocii Marilor Clasici, remarcându-se in spatiul cultural
romanesc prin proza sa
e l-a consacrat definitiv drept un scriitor moralist

- mora

un singur personajului principal,

este tipul de nuvela axat pe complexitatea personajului, care

cunostiintei

Nuvela Moara cu noroc face parte din volumul intitulat Novele din popor

-temporale, tehnica detaliului în realizare

. -o viziune
-

estinului.

-
- -a fost data
destin implacabil.
O prima scen relevant pentru ilustrarea temei este scena initial . Incipitul nuvelei are statutul unui

-se cu privire la

printr-

ca posi - autoritar -
personajului într-
-
nilor,
 re,
, într-

- -o închipuiesc

O alt scen esential pentru în elegerea tematicii este scena final in care Ghi devine asasin al
sotiei sale.
punctul culminant
pentru a-l pr - -mi arunc o
-l prind..Într-
din romanele dostoievskiene sau dramele shakesp
- - -

Uciderea Anei este gestul disperat al unui om care nu mai

-a pus ceva de-

las vie în urma mea. ) -

Semnificative pentru viziunea asupra lumii sunt i elemente de structur si compozitie precum titlul,
conflictul, repere spatio-temporale.

Titlul operei repre un indice respectiv locul unde se petrece a nuvelei în cea mai mare
parte. Hanul este situat într-o zo delur ardelenesc, între Ineu Fundureni, departe de
comunitate, ceea ce rtarea lui de principiile morale, abdicarea lui de la legile nescrise.
Titlul
noroc au ca
numitor comun sugestii ale efemerului, ale nestatornicului
De aceea sugestiile titlului nu sunt

conflict exterior

conflicte interioare, dar accentul cade pe cele interioare

-temporale sunt foarte bine precizate, nuvela propunând reflectarea

-
amplasamentul hanului este amplu desc
u-se pe parcursul unui an de la
Sf. Gheorghe pâ
- -un

literar românesc.
 Caracterizare Ghi
Moara cu noroc- Ioan Slavici

Epoca Marilor Clasici este perioada

-
ci, în vreme ce dramaticul a fost
magistral cultivat prin comediile lui I.L. Caragiale.

Ioan Slavici este un reprezentant de seama al Epocii Marilor Clasici, remarcându-se in spatiul cultural

- m

Nuvela Moara cu noroc face parte din volumul intitulat Novele din popor abordeaza o
tema foarte proteica in literatura realista si anume dezumanizarea individului sub influenta banului si a dorintei
de inavutire.
încadrându-

Statutul moral-psihologic
-

-
i-

O prima scena relevanta în caracterizarea lui Ghita, care surprinde orgoliul , autoritatea în cadrul
familiei, dorin a sa de înavu ire este scena initiala. -se

-
Fraza ascunde viziunea despre lume,

- autoritar -
orgolios -

-
departe cizmele oame duminica e noroi,

mine, amân
început sub semnu , într-

-
mi-
 acee autoritate, impus ins de data aceasta prin
violenta, punctul culminant .
i sacrificase nevasta pentru a- Tare
- -
-l prind..Într- dostoievskiene sau
-
- -

spre inima ei Uciderea Anei este gestul disperat al unui om care nu mai are nimic de pierdut. Pentru a nu

-a pus ceva
de-
-

propriilor copii. Sin

Semnificative pentru caracterizarea personajului sunt i elemente de structur i compozitie

precum titlul, modalitatile de caracterizare .

Titlul operei repre un indice respectiv locul unde se petrece a nuvelei în cea mai mare
parte. Hanul este situat într-o zo delur ardelenesc, între Ineu Fundureni, departe de
comunitate, ceea ce rtarea lui de principiile morale, abdicarea lui de la legile nescrise.
Titlul
noroc au ca
numitor comun sugestii ale efemerului, ale nestatornicului
De aceea sugestiile titlului nu sunt

Portretul personajului , prin

pentru bani. Tot ceea ce

Autocaracterizarea e

nedrept. : - -
coco atul nu e î -ar dori sa n-

În concluzie, Ghi r mâne unul dintre personajele memorabile ale literaturii

române, iar Slavici-
 Plumb, George Bacovia

poetic cu totul original, produs al unui no S-a remarcat in spatiul cultural românesc
Plumb, Scântei galbene, Cu voi, etc) care l-a
modernismului.Criticul literar Nicolae

singurul care s- S-a spus despre Bacovia

(Nicolae Manolescu), în sensul

prin care Bacovia a încercat o depoetizare a lirismului.

Simbolismul

Muzicalitatea

calelor închise

de tehnica sinesteziilor. Dramatismul bacovian este sugerat prin

spirit
Cultivarea simbolului este o alta
caracteristica a curentului. Simboluri recurente ale operei ul l , aripile
sugereaza izolarea si disperarea poetului intr-o lume in care se simte str in i singur. Poezia se incadreaza in
simbolism prin evidentierea unor stari sufletesti ca angoasa, singuratatea, alienarea, transmise pe calea
sugestiei. -un
mod cu totul inedi
cromatice, intrând în categoria afectelor.
la Bacovia picturalul, culoarea nu au nimic decorativ, ci

Sugestia este folosita drept cale de exprimare a corespondentelor intre planul exterior si
cel interior, prin cultivarea senzatiilor diverse (vizuale, auditive, tactile).

Tema fundamental este conditia poetului damnat, blestemat, neînteles i inadaptat intr-o societate
artificial , lipsita de aspiratii. Lumea ostil i stranie, este proiectia universului interior de un tragism asumat
cu luciditate.Temele discursului liric singuratatea, moartea, limitarea, e ecul existential,
apasarea sufleteasca si sunt sus inute de motive literare tipic simboliste: sicriele, florile funerare, cavoul,
vântul.

adânc

-
 aripi de plumb
-

spre moarte.

titlul, imaginarul artistic, motivele poetice, relatiile de simetrie, muzicalitatea.

Imaginarul artistic prinde contur de- lirice, corespunzînd planului

exterior si celui interior
Viziunea asupra
lumii este pusa in lumina prin legatura dintre planul exterior, in care lumea este prezentata sugestiv ca un
cavou, in care poetul se izoleaza, si cel interior in care tristetea, apasarea sufleteasca sugereaza imposibilitatea
salvarii prin iubire, imposibilitatea zborului. Cele doua planuri se suprapun gratie tehnicilor simboliste:

aceeasi idee: obsesia sfarsitului, a neantului si a mortii.

mb
sufocanta, cenusiul existential, universul monoton, inchiderea definitiva a spatiului existential, fara solutii de
iesire.Plumbul, cuvantul cheie al discursului liric,reluat de sase ori, sugereaza diferite stari, sentimente.
Cromatica gri-cenusie trimite catre o atmosfera inchisa, monotona, mohorata sumbra. (pt Bacovia, plumbul
este galben, culoarea sufletului ars) Prin greutate, plumbul exprima apasarea sufleteasca, iar zgomotul surd

Toxicitatea ivit

strofe. Primul catren surprinde cadrul exterior, printr-

-
- -moartea,degradarea,

-se prin imperfectul

Dormea întors amorul meu

- -l strig

- -un

literar românesc.
 i lapona Enigel
Literatura

ale lumii. -
domeniul divin al geometriei." candu-

- . Ion Barbu este una dintre cele

XX-lea, fiind un spirit vizionar, mânat
.Tudor Vianu

literaturii

. Poezia Riga Crypto i lapona Enigel de Ion

Barbu se înscrie în modernism prin tematica ,
putând
interpretare, balada este o alegorie pe
.
Structurarea în cele 27
de strofe, alternarea catrenelor cu cvintetelele sau strofele de 6 sau 7 versuri

filonului liric) La rândul sau, prozodia le a

versurilor, predominant de 8-
ale dialogului protagonistilor.

Tema baladei este incercarea de împlinire prin iubire

,
l, sufletul-

asculin),

epitetul personificator -nchin la

soarele-
timp ce , în viziunea laponei, umbra reprezinta stagnare
-
ce . Prin acest epitet personificator ne putem

de a rezista ispitei instinctualul

 metafora focului din punctul
-a fript-o .

-se în pielea-
-a metamorfozat intr-

ie precum
elementele de simetrie motivele poetice, limbajul artistic.

În titlu

-
îndreptându-

Imaginarul artistic prinde contur de-a lungul celor fiecare dintre ele prezentând câte o

po

Primele patru strofe

dintre doi

une sunt
etele membrilor cuplului, deosebirea dintre ei fiind elementul care va genera intriga,

d-

-i chea Finalul cuprinde

transformarea Rigai Crypto într-

Din punct de vedere stilistic - -l-

prima parte a
mai aburit ca vinul vechi
poetice, caracterul valoros, deosebit al artistulu . Dialogul dintre riga Crypto

închide cu evocarea a

: nuntirea se poate
realiza numai între cei

În concluzie, poezia lapona Enigel indubitabil

într- - profunzime,
 - caracterizare Stefan

-
românesc 1930,
-au consacrat definitiv drept un scriitor interbelic
de valoare despre care criticul

tefan Gheorghidiu este personajul principal

personaj-narator
rotunde/tridimensionale. Din
perspectiva curentului, este un personaj realist tipologia intelectualului inadaptat), construit cu
mijloace moderne

Statutul social intelectualul lucid, inadaptat într-

student la Facultatea de Filosofie,
impresionându-
Alte ipostaze sociale ale eroului sunt cele de asistent universitar, sublocotenent
Statutul economic al personajului se

Statutul psihologic

de foamea de absolut. Din punct de vedere moral

lui Stefan este

una dintre cele mai frumoase

acestei este episodul vizitei la unchiul Tache, din capitolul

într-

care se simte profu

Fierbeam de nemultumire, caci mi-era penibil sa aud vorbindu-se cu atata usurinta despre tata).

O priveam pe nevasta-mea,
cerându-i parca iertare si ea îmi suradea împa
 la Odobesti, care declanseaza
criza de gelozie a personajului. Stefan pune sub semnul îndoielii fidelitatea sotiei, orice element exterior provoaca
în sufletul sau catastrofe chinuitoare. Compania insistenta a domnului G., asezarea Elei la masa lânga el, gesturile
familiare (manânca din farfuria lui) sunt tot atâtea prilejuri de observatie atenta si framântare interioara care
provoaca eroului o chinuitoare suferinta, nu numai din orgoliu, deziluzie si neputinta, dar si pentru ca se sileste sa-
si ascunda chinurile, se dedubleaza: "Ma chinuiam launtric ca sa par vesel [...] si eu ma simteam imbecil si ridicul
,
. Flirtul
-

de acum pentru domnul G iar acest

" Aceasta scena
este, deci, i

Relevante pentru caracterizarea

caracterizare

Prin

Gheorgh
- -
Nu isi recunoaste gelozia( Nu, n-am fost nicio

întâlnite la hipodrom:

Conflictul
În plan exerior,

asemenea, iese învins, cedând o parte din avere rudelor. -

scrupule

În concluzie, prin construirea acestui personaj, Camil Petrescu a exprimat o viziune asupra dramei pe
-o societate in care se simte incompatibil, neadaptat.
 Camil Petrescu este un reprezentant de seam al perioadei interbelice, el remarcând-
prin activitatea sa de proza
care l-au consacrat definitiv drept un scriitor de valoare
despre care c

prozei intelectualizarea,
)
un roman

i
prin -se, prin valoarea sa,
în seria capodoperelor literaturii române. A

gelozie. subtilitate de drama intelectualului

.
este propriul jurnal de campanie al autorului.

temele romanului

Primul

Ac -o serie de motive literare precum

gelozia,

e, din capitolul

într-
a

gazete. Scena
(Fierbeam de nemultumire, caci mi-era penibil sa aud vorbindu-se cu atata usurinta despre tata).

al unchiului Nae G , , întrucât

este una , , prin
, de O priveam pe nevasta-mea, cerându-i parca iertare si
 în scena excursiei la Odobesti,
care declanseaza criza de gelozie a personajului. Stefan pune sub semnul îndoielii fidelitatea sotiei, orice
element exterior provoaca în sufletul sau catastrofe chinuitoare. Compania insistenta a domnului G., asezarea
Elei la masa lânga el, gesturile familiare (manânca din farfuria lui) sunt tot atâtea prilejuri de observatie atenta
si framântare interioara care provoaca eroului o chinuitoare suferinta, nu numai din orgoliu, deziluzie si
neputinta, dar si pentru ca se sileste sa-si ascunda chinurile, se dedubleaza: "Ma chinuiam launtric ca sa
par vesel [...] si eu ma simteam imbecil si ridicul

. Flirtul domnului G cu brune

- ,

mai mare i
asemenea, cina or
, când, , o prefera pe
.
, ochii ei sunt g " Aceasta scena
este, deci, ilustrativa pentru relatiei cu Ela .

titlul conflictul,
incipit-final

Titlul romanului este temele

asemenea, valoare

de trecutul ce i-

Conflictul
între
dl G
,
ci p D
un conflict între
cedând o parte din avere rudelor. -

deschis

-i lase ,,

este un roman subiectiv, moden, psihologic care mize

evenimentele.
 În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul - u-
-amarnica- -

- Deasupra
Se cobora-mbiindu- - -
- - r
Dar nu voia s-

Viziunea despre lume într-

ar pe de

-
cultural românesc prin mai ales prin opera Pârg ,,Poeme cu îngeri, Ultimele sonete
,romanul Zahei orbul)care l-a consacrat
ca t religio
-

i istoria, ortodoxismul.

licat în
(
13-
elistului
chinul sufletesc al Mântuitorului care l-
cel dinaintea prinderii lui Is ina cea de

Iuda.
Tema poeziei
prezentând dualitatea uman-divin a lui Isus

aceasta. Lupta lui I

ce nu poate schimba un destin ce i-a fost scris, este

Curgeau sudori de sânge pe chipui alb ca varul

om divinitate, prin contrastul
albul sacrul, puritatea).
-
gereaz div nobil, vizând
ti o presupune.

1
 simetrie motivele poetice, limbajul artistic.

Titlul

ntivul

mului. patru catrene structurate

pe : interior, redând zbuci

-
-mpotrivea întruna. i cu
destinul. -
- chinurile luptei lui Iisus.

prin jertfa S - opuse ca semnifica ie. Pe de o parte,

-

.În planu

în eternitate). -se

metafore. Prin int nivers. Natura preia

Limbajul poetic -
num
- -
-

2
 Caracterizare Harap-Alb
Ion Creanga- eseu-

Epoca Marilor Clasici este perioada

-
a
dramaticul a fost magistral cultivat prin comediile lui I.L. Caragiale

Ion Creanga este un reprezentant de seama al Epocii Marilor Clasici, el remarcandu-se in spatiul romanesc

- -a consacrat
definitiv drept un scriitor realist. poporul român
surprins într-un în timp ce
recunoscându-i, deci, statutul de povestitor al românilor.
In basmul Povestea lui Harap-Alb evidentiaza antiteza dintre bine si rau,
deznodamantul fiind reprezentat, ca intotdeauna, de triumful binelui asupra raului. Protagonistul trece printr-
o serie de probe, dar invata din greseli, evolueaza, se maturizeaza pentru a merita sa devina imparat. Un rol

j, fiind o expresie a viziunii

despre lume a autorului.Se vorbeste, in acest sens, despre caracterul despre bildungsroman al basmului, caci
cititorul nu mai are in fata personajul plat din basmul popular, ci unul rotund, care evolueaza gradat. Spre
deosebire de basmul popular, Harap-Alb este construit intr-o maniera realista, neavand nicio putere

Statutul social al protagonistului la inceputul basmului este privilegiat. El este fiul unui crai, mezinul

si maturitate, avand un caracter inca neformat, deschis initierii. Semnifica si o criza de personalitate, caci este
judecat prin raportare la fratii mai mari:daca ei nu au reusit in proba craiului, nici el nu este capabil. Isi
modifica statutul social in episodul fantanii, cand Spanul, prin viclesug, ii ia locul, dandu-I si un nume, ce
sintetizeaza intreaga problematica a basmului. Va fi sluga Spanului, caruia ii jura credinta pe palos, pana la
finalul basmului, cand moare si invie, devenind imparat si preluând rolul unchiului sau. Deci,
social

înzestr

un suflet bun , este generos cu ajut

Statutul psihologic al
protagonistului

-Alb este tare din

.El
Din punct de vedere psihologic, statutul lui Harap-
-l transforma dintr-
(Spânul), din ipostaza supusului,
pentru a aplica ulterior un alt model, cel al

O prim scen pentru -Alb este scena coborârii in

fantan . Aceasta coborare reprezinta pentru eroul basmului, inceputul sclaviei lui in slujba Spanului.Inca
-a sfatuit tatal si coboara in
fantana, fara a se gandi la urmari. Episodul coborarii in fantana dovedeste naivitatea fiului de crai,

a-l lasa in viata, sa faca

schimb de roluri, punandu-l sa jure pe ascutisul sabiei ca ii va fi sluga pana cand va muri si iar va invia.

antagonistul va fi definitorie pentru maturizarea sa,

Apa fantanii devine, la modul simbolic, apa botezului, pentru ca eroul dobandeste o identitate prin noul
nume:Harap-Alb. Scena poate fi comparata cu descinderea in infern din mitologia greaca, treapta necesara
 -a lungul
basmului, personajul fiind chinuit si supus la nenumarate probe, pe care le va trece pentru a renaste in calitate
care il salveaza este reprezentata de loialitate(tinerea juramantului) si de
iubire(fata imparatului Rosu se indragosteste de Harap-Alb).
DINTRE CELE 2
PERSONAJE, este cea din final. Turbat de furie -Alb
- - -
- nsul în înaltul

-l poate reînvia, prin leacuri miraculoase, pe Harap-

- . Harap-Alb se

- -
.

Relevante pentru c or personaj

elemente de structura si compozitie precum titlul, modalitatile de caracterizare, conflictul.

cuprinde numele eroului, surprinzand rolul acestuia in evolutia intamplarilor dar si statutul acestuia, sluga de
origine nobila.
Imaginea acestor personaje . Caracterizarea

-a ajutat în înfruntarea

al

spânului â

în cazul ambelor personaje, , imaginea lor constituindu-se

. -Alb un personaj rotund,

este atributul moral care îi permite accesul la

Harap- sunt în mod direct

sau prin întrucât nu are o
-
- ,Harap-
.

Conflictul principal al basmului este cel dintre fortele binelui, reprezentate de Harap-Alb, cal si cei cinci
donatori, si fortele raului, reprezentate de Span si de imparatul Rosu.I
-l face pe erou sa devina
Spânul nu este doar o intruchipare a raului, ci
u necesar". De aceea calul nazdravan nu-l ucide inainte ca initierea eroului sa se fi
incheiat:
 Rela ia Ana- Ghi
Epoca Marilor Clasici
-
în poezia lui Eminescu, proza magistral cultivat
vreme ce dramaticul a fost magistral cultivat in comediile lui Caragiale.
Ioan Slavici este un reprezentant de seama al Epocii Marilor Clasici, remarcându-se in spatiul cultural
romanesc prin proza sa (nuvelele:"Gura Satului","La crucea din sat","Moara cu noroc", "Comoara", romanul "Mara")
care l-
cu subiect de roman". Nuvela
-
Ioan Slavici ca ,,moralistul nostru prin excel
Nuvela Moara cu noroc
foarte proteica in literatura realista si anume dezumanizarea individului sub influenta banului si a dorintei de inavutire.
-a lungul , întrucât -
un vizibil elor personajelor. În final, se va vedea cum totul devine
personajelor va distruge întreaga familie.

încadrându-
economic -

Statutul moral-psihologic
-

-
i-

Ana este personajul feminin principal din Moara cu Noroc. Statutul social este constant pe parcursul
re, îngrijindu-

punct de vedere moral-psihologic ea este o sotie supusa si o mama care doreste binele copiilor. Statutul moral al
-

O prima scena relevanta în conturarea relatiei celor doi soti este scena initiala.
-se cu privire la oportunitatea arend rii hanului.
intr-
Fraza ascunde viziunea despre lume,

- autoritar -
personajului într-
-
ame

casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amân

 , într-o familie

-
râd când mi-
O alt scen ce surprinde deteriorarea relatiei de familie când dramatismul cre
atinge punctul culminant : -l prinde
- - drept
-l prind..Într-
-
copilul meu, care ar trebui - -

Uciderea Anei este gestul disperat al unui om

-a pus ceva de-

Semnificative pentru
compozitie precum titlul, modalitatile de caracterizare.
Titlul operei repre un indice respectiv locul unde se petrece a nuvelei în cea mai mare parte.
Hanul este situat într-o zo delur ardelenesc, între Ineu Fundureni, departe de comunitate, ceea
ce rtarea lui de principiile morale, abdicarea lui de la legile nescrise. Titlul poate fi analizat,

noroc au ca numitor comun sugestii ale efemerului,

ale nestatornicului

- -
,
Ana era fraged si subtiric
Complexitatea personajului masculin
in

fondul

ersarului

pentru a- -
-
în haine
zarea
los, dar pune
totul pe seama unui destin nedrept.:"asa m- -
-ar dori sa n-
In concluzie, Ioan Slavici a reu it intr- sa contureze destinul tragic si relatia sotilor ce
s au lasat prad ispitelor, devenind un reper axiologic incontestabil in evolutia literaturii romanesti si ramanand