4

(7*LITERATURA

SOVIETICA

RUSA

-depNw

-romfammorirrimmermrase

er,d1449t RA4:6t,ci.
I' 1

ii

www.dacoromanica.ro

ERATA
La pag. 34, la randul 5, in loc de chqmanului se va citi dustnanilor
La pag. 38, la randul 26, in loc de intinse se va citi intense.
La pag. 46, la randul 27, in loc de cam pe la se va citi cam dela.
La pag. 75, la randul 4, in loc de qi alfii se va citi i altele.
La pag. 92, rndul 8, in loc de incdtuqind se va citi incdtu4nd.
La pag. 98, la randul 37-38, in loc de Decemrie se va citi Decembrie
La pag. 99, la randul 17, in loc de Buhnov, se v,a citi Bubnov.
La pag. 112, la randul 34, in loc de ban: se va citi ban,.

La pag. 165, la randul 15-16, in loc de al realismului se va citi al

realistnului critic.

La pag. 169, randul 26, in loc de se apropie se va dti se apropia.

La pag. 289, la randul 3, in loc de Cotceag se va citi Colcear.
La pag. 297, la randul 11-12, in loc de va fi reluatti se vo citi vor fi
reluate.

La pag. 298, la randul 8, in loc de nesfc2t7ita se va citi nemarginita.

La pag. 301, la randul 7, in loc de social-revolufionari e va citi
socialiqti-revolufionari.

La pag. 307, la randul 35, in loc de razvihzi se va citi razvihri.

La pag. 365, la randul 10, In loc de indrumdtor se va citi indrumator".
La pag. 268, la randul 10, in loc de Plazan se va citi Riazan.

La pag. 518, la randul 18, in loc de polacii se va crti poleacii.

La pag. 520, la randul 30, in loe de sd nu-i se va eiti sd-i.
La pag. 524, la randul 32, in loc de Sasum" se va citi Sasun".
La pag. 529, l randul 5, in loc de le-o 'nfrdnge se va citi i-o'nfrange

La pag. 529, la randul 11, in loc de trimf ului se va citi trinmf ului.
La pag. 533, la 1 andul 17, in loc de cif ra de se va citi a atins cifra de.

La pag. 535, la randul 22, in loc de G. Babaevschi se va citi S. Babaevschi.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Versurile din VI. Matacovschi sunt traduse de CICERONE THEODORESCU

Cele !site versuri exemplificative sunt traduse de CONSTANTIN ARGESANU

www.dacoromanica.ro

L.

I. TIMOFEEIT

Troducere din limbo rust.,

de

TAMARA GANE

EDITUR A CAR TEA RUS A"

www.dacoromanica.ro

LITERATURA SOVIETICA RUSA

DE

L. I. TIMOFEEV
S'A EDITAT DE CATRE ASOCIATIA
ROMANA PENTRU LEGATURILE DE
PRIETENIE CU U. R. S. S.

EDITURA ARLUS

CARTEA RUSA

1951

Traducere dupd orighialul in liniba rusa

/I. II. TI4M0(1)EEB

PYCOKAff COBETCRA2. JIHTEPATYPA

Ymnegrna 1950 r.

www.dacoromanica.ro

Aceasti a cincea editie, ca i cea precedenta, apare sub titlul Litera

tura sovietia rus5"; materialul de baz' al cktii 11 formeazg istoria literalurii sovietice ruse.
Intrucat. totusi, Ong in prezent nu a fost Intocmit un manual de
istorie a literaturii sovietice multinationale si nu exist'd nici manuale de
istorie a literaturilor nationale din Uniunea Sovietic5 pentru uzul scolilor
medii, s'a introdus la sfArsitul manualului de fatg capitolul Literatura
popoarelor U. R. S .S.". Acest capitol oferA elevilor un material suficient
pentru cunoasterea in linii generale a principalelor particularitki care
caracterizeaz5 realizArile literaturilor popoarelor U. R. S. S., precum si
a celor mai de vaz5 reprezentanti ai acestora.

Capitolul Literatura popoarelor U. R. S. S." a fost scris de L. A

Ozerov, capitolul despre Maiacovschi de V. D. Duvachin
EDITURA

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Air marea Revolutie Socialista din Octombrie a determinat to,

cotitura radical in istoria omeniril; ea a pus bazele

transformaril revolutionare a societatll burgheze intr'onocietate comunista. Prefacerile care au avut loc in U.R.S.S. in
urma Marii Revolutii Socialiste din Octombrie nu numai ca au
asezat pe noi temelli viata economica, materia15, ci ele au determinat i caile de desvoltare spirituala a poporului, in clirectia
socialismului.

Marea Revolutie Socia lista, din Octombrie a descatusat for-

tele creatoare ale poporului, asigurand totodata posibilitatea

liberei lor desvoltri. In articolul sau Cum s organizam intre-

cerea" (1918), Lenin a scris ca, inainte de Revolutie, desvoltarea

fortelor creatoare ale poporului era impiedicata de innabusirea

nemaipomenit de salbatica a spiritului intreprinzator, a energiei, a initiativel indraznete, insusiri pe care le poseda massa
populatiei, in uriasa ei majoritate, a nouazeci i noua la sut
din cei ce muncesc"; acum ins Revolutia creeaza pentru majoritatea celor ce muncesc posibilitatea de a fi cu adevarat
atrasi in arena unei activitti unde el sa se poata manifesta,
sa-si desfasoare aptitudinile, sa scoata la iveala talentele, ce zac
ascunse in popor
izvor neatins
i pe care capitalismul le
al:Casa, le strivea, si le innabusea cu miile I cu mPioanele". (Op.
vol. XXII, pag. 158)1).

Abia victoria Revolutiei Socialiste a deschis calea pentru

participarea efectiva a poporului la crearea culturii, abia in
timpul regimului sovietic au fost create premizele politice Si
rnaterlale pentru inflorirea unel culturi autentice populare.
1)

Vezi 0

pag. 46-47.

V.

I. Lenin

,.Marea initiativa", ed

M. R.,

1948,

www.dacoromanica.ro

Inainte vreme
spune Lenin
intreg produsul mintit
si al geniului omenesc oferea toate beneficiile tehnicil I cul-

turii numai unui cerc restrans de alesi, in timp ce pe alii it

priva pana si de strictul necesar
adia de dreptul la Irma,

-tatura. Acum insa, toate minunile tehnicel, toate cuceririle cul-

turii vor deveni patrimoniul comun al poporului si de acum

inainte mintea i geniul omenesc nu vor mai fi nicioclat folo-

site ca mijloc de constrangere sau de exploatare. (Op. vol.

XXII, pag. 225).

In urma treceril puterii in mainile poporului muncitor, a

inceput crearea unei culturi nol, socialiste. Apar unul dupa, altul

decretele guvernului prin care se pun bazele vietii noi: la 23Noembrie 3917 se desfiinteaz5. privilegille de clasa; la 27 Decembrie 1917, se nationalizeaz5, hancile

cile ferate; la 28

Iunie 1918 se nationalizeaz5, marea industrie. Se faureste o

nou'a intocmire de viat5, social-politick La organizarea acesteia.
arta i, in special, literatura trebuiau s5, ia parte activ. Con-

comitent cu decretele cele mai importante, apar I o serie de

decizii in legatur cu problemele de arta si literatura.
Inca la 10 Noembrie 1917, decretul Consiliului Comisarilor
Poporului referitor la presa constata ca presa este o arm5, foarte
puternica si tot atat de primejdioask in mainile dusmanului,
ea 91 bombele l mitralierele. Noi nu putem,
scria Lenin,
referinclu-se la necesitatea de a suprima ziarele burgheze, care
calomniau Puterea Sovietic5.
s Ism ca la bombele lui Caledin s5, se adauge 1110. i bombele minciunin (Op. v. XXII,
pag. 44).

In acelasi timp, in construirea celui dintal stat socialist din

lume, literatura clasia rusk cu inalta ei constilnt a datoriei obstesti l chemarea ei inflcarat5. de a iubi si a aphra
Patria, capata o deosebit importanta. La 11 Ianuarie 1918,
guvernul adopt5, decretul pentru organizarea Edituril de stat.

urmeaza sa, se publice

prevedea decretul
In primul rand
o editie leftina a clasicilor... ale aror opere, potrivit legii de

fat, vor trece in proprietatea poporului... EdliI1e populare ale

operelor clasicilor se vor vinde la pretul de cost, tar dac mijioa-

cele vor permite, difuzarea lor se va face la un pret redus

sau chiar gratis."
8

www.dacoromanica.ro

In Iu lie 1918 Consiliul Comisarilor Poporului hotrste

printr'o decizie ca in toate orasele mai de seam ale tarn sa.

tie inaltate monumente celor mai de vaza, scriitori, poeti l critici ai sec. al XIX-lea (Tolefol, Cern-asevschi, Dobroliubov, Gleb
Uspenschl, Saltdcov-$cedrin, Necrasov I altii). Se Infiintean.
muzee, apare decretul pentru ocrotirea valorilor artistice al
a monumentelor istorice.
In zina de 2 Octombrie 1920, la cel de al III-lea Congres
al Uniunii Tineretului Comunist din Rusia, V. I. Lenin a rostit
un discurs, care a jucat un rol extrem de important in desvoltarea culturii socialiste. ...Dar ati comite o gresealI enorm,

a spus el,

dacl ati incerca s trageti de aci concluzia e

poti cleveni comunist frg st-ti insusesti tot ceea ce cunostinta

omeneasca a adunat. Ar ft gresit s. credem c e deajuns sal}

insusesti lozincile comuniste, concluziile stiintei comuniste, fAr4

a-ti insusi acea sum a cunostintelor a caror consecint este

insusi comunismul...

Si

dacl veti pune intrebarea: de ce invAtAtura lui Marx

a putut pune sthipanire pe milioane l zeci de milioane de minti

ale clasei celei mai revolutionare, yeti primi un singur aspuns:
lucrul acesta s'a intAmplat pentrua. Marx se sti-rijinea pe baza
solid a. a cunostintelor umane cucerite in epoca capitalismului...
El a prelucrat in mod critic tot ce a fost creat de societatea omeneasc, nelasncl s scape atentiei sale niciun punct. El a prelucrat, a supus criticei, a verificat prin miscarea muncitoreasa
tot ce a fost creat de gandirea omeneasc6, si a tras concluzlile
pe care nu le-au putut trage oamenii ingrAditi de limitele bur-

gheze sau legati de prejudeatile burgheze... FL% intelegerea

:impede a faptului el numai prin cunoasterea precia a culturii creat prin evolutia omeniril, c numai prin prelucrarea
acestei culturi se poate construi cultura proletarl, Ma% aceast
intelegere nu vom putea rezolva sarcina aceasta... Cultura proletarl trebue s fie desvoltarea, dup5, anumite legi, a acelui bagaf
de cunoqinte pe care omenirea 1-a elaborat sub jugul societAtii
capitaliste, a societal:II mosieresti, a societAtil birocratice".
(Op. vol. XXV, pag. 384-397) 9
I) Vezi si Lenin despre literature, ed. P M. R
191

1949. pag

190,

*i 192
()

www.dacoromanica.ro

Tot atunci, in zilele Congresului, Lenin a reclactat pro-

ictul rezolutiei privitoare la cultura proletara in care se spu-

nea: Marxismul

91-a cucerit insemnatatea istorica universala

ca ideologie a proletariatului revolutionar prin aceea ca el, mar-

xismul, nu a inlturat catusi de putin cele mai pretioase

cuceriri ale epocii burgheze ci, dimpotriva, si le-a insusit si a
prelucrat tot ce era mai de ptet in desvoltarea de mai bine de
cloua mii de ani a gandirii i culturii umane. Numai munca ce
va urma pe aceasta lama, si in aceeasi clirectie, insufletit de
experienta (practica) a dictaturii proletariatului, ca ultim
lupta a lui impotriva oricarei exploatari, poate fi recunoscut
drept desvoltare a unei culturi cu adevargt proletarV. (Op.
vol. XXV, pag. 409-410) ').
Aceste opinii ale lul Lenin au avut o enorma important5
sociala prin faptul c. indicau cirumul de urmat in opera de fauTire a culturli socialiste. Ele priveau in mod direct si literatura
sovietica, care urma sa foloseasca cele mai bune traditil ale
trecutului.
A. A. Jdanov, luand cuvantul la consfatuirea reprezentan-

artei muzicale sovietice, a spus: Not bolsevicii, nu renuntam la mostenirea culturall. Dimpotriva, ne insusim in
-tilor

mod critic mostenirea culturala a tuturor popoarelor, din toate

epocile, pentru a alege din ea tot ce ar putea insufleti pe oamenU muncii din societatea sovietica la fapte marete in munca,

tiin i cultura".

Realitatea socialist este

baza literaturit sovietice.

Esenta

l baza literaturii sovie-

tice o constitue,. mai inainte de

toate, viata .cea noul, socialista

Literatura epoch sovietice a devenit literatura cea mai inaintata din lume, cu cel mai profund continut ideologic, fiindca
zugraveste oranduirea social I statala, cea mai dreapta din
lume, fiindca cheama spre culmi de inflorire, necunoscu`e pana
acum, fiindca zugraveste chipuri de erol ai societatil socialiste,
care intruchipeaza cele mai bune trasaturi ale omului si re-

-flecta mersul poporului sovietic spre comunism.

Scriitorii sovietici sunt inarmati cu cea mai inaintata ideoconceptia despre lume a partidului lui Lenin
logie a omenirii
1) VP 7i $i ,.Lenin despre literature, ed. P. M. R., 1949, pag 185-186.

10

www.dacoromanica.ro

si Stalin, ceea ce le ingadue sa devina adevrati inovatori in

dumeniul creatiei literare. ln decursul existentei sale, literatura
sovietica a imbogaltit literatura universal% printr'o serie de opere

de mare valoare, inovatoare atat ca fond, cat i ca forma.

Caracterizand particularittile literaturii sovietice, A. A.
Jdanov a spus, in 1934, la primul congres al scriitorilor sovietici:

Scriitorul nostru sovietic il culege intreg materialul pepoperele sale literare: tematica, personajele, stilul 1 lirnexperienta oamenilor Dneprostroiului, Magbajul, din viata
nitostroiului. Scriitorul nostru i1 culede materialul din enopeea
eroica a celor de -be vasul Celiuschin". din experienta colhozurilor moastre, din activitatea creatoare ce clocoteste In toate
colturile tarli noastre.
'..Tn tam noastra, eroii principall ai operelor literare sunt
constructorii activi ai vieii noi: muncitorii i muncitoarele,
tm

colhoznicii l colhoznicele, membrii de Partid, conducatoril unitatilor economice, inginerii, comsomolistii, pionierii. Tata eine
sunt eroii principali I tipurile de baza ale literaturii nuastre
sovietice

Literatura roasta sovietica e puternica prin lap-

tul ca serveste o cauza nou

cauza construirii socialiste".
Aceste cuvinte ale lui A. A. Jdanov definese In mod extraordinar de expresiv fondul insusi al literaturii sovietice i al
cuvantului nou pe care aceasta 11 aduce lumil.
Caractertil nou al raporturilor sociale din tara noastr determina esenta profund novatoare a literaturii noastre in ce
priveste ideile,Lercii, subiectele si forma ei.
Clasicii marxism-leninismului au subliniat in repetate randun c numal In epoca socialismului arta 1, in special. literatura va ajunge la adevarata ei inflorire. Literatura sovietica
este tocmai literatura epoch de inflorire, care nu este posibila
cleat in conditiunile socialismului victorios.
Transformarea radicala a vietii, datorita Marii Revolutii
Socialiste din Octorhbrie, este factorul care a determinat i ca-

racterul nou al literaturii. Ceea ce este caracteristic pentru

viata tarn noastre e ca la rroi a lost inlaturata contradictia
clintre ideal si realitate, lucru imposibil de realizat In trecut.

Poporul eliverat al Tarn Sovietice 1i construeste viata intoernal

asa cum o vrea el si Infaptueste In reahtatea concret exact

11

www.dacoromanica.ro

ceea ce vrea el s existe, in timp ce popoarele asuprite de regimurile capitaliste n'au putinta sl faca acest lucru.
In Tara Sovietelor se manifest& liber si din plin cele mat
nobile, cele mai inaintate idei, care cheamA omenirea spre remire $1 libertate.
In centrul preocupArilor literaturii sovietice se afla omue
sovietic, omul societtii socialiste. Idealurile, activitatea, toate
formele raporturilor sale sociale, care decurg din esenta socialist a societAtii sovietice, au, in comparatie cu trecutul, un
caracter cu desvarsire nou. Dup Marea Revolutie Socialist&
din Octombrie conditiunile de viat din tara noastr s'au schimbat in mod radical, s'au schimbat deasemenea si tra's&turile
caracterului national rus, care a absorbit tot ce exista mai bun
din trecut, imbogtindu-se totodat in proportii extraordinare
cu tot ceea ce culture socialist& si ornduirea socialist'd cultivA
in om. Astzi nu mai suntem cei care am fost ieri,
spune

A. A. Jdanov in raportul su despre revistele Zvezda" $1 Le-

ningrad"
i maine nu vom fi cei care suntem astzi. Nol nu mai
suntem ru$ii care am fost parfa' In anul 1917, nici Rusia nu mai

e aceegi, nici caracterul nostru nu mai e acela$I ca atunci.

Ne-am schimbat odat cu acele mArete prefaceri care au modi-

ficat din rldacini aspectul tgrii noastre." Literatura sovieticl

creeazg, un nou tip de erou literar, Care intruchipeazg, cele mat
bune trAsturi ale oamenilor sovietici.
lEroul acesta nou particip la cele mai de seamA evenimente
din viata Vex li sale. Unitatea care exist intre individ $i societate in tara noastr determin caracterul psihologiel $1 al ac-

tiunilor sale, caracter necunoscut pana, acum. Literatura sovieticl creeaz1 apol 1 un gen de subiecte cu desvarsire nou,
cuprinzand evenimente in care eroii infAti$ati reflect& procesul vital la care ei particip, procesul construirii socialismului.

Omul sovietic, exponentul celor mai frumoase tfasturi ale.

caracterulul national rus, patriotul, constructorul i apAratorul Patriei Socialiste, care acum a p4it in viat $1 se afirmA
cu o plenitudine de manifestari nemaicunoscut inainte, apare
In fata scriitorilor sovietici ca un erou nou, care Intruchipeaza
in viat anticipand" literatura. In fata scriitorilor, chiar din
primele zile ale Revolutlei. s'a pus problema de a exprima In
12

www.dacoromanica.ro

lmagini artistice noile cerinte fata de om, cerinte care se

formau in conditiile socialiste, de a zugravi in imagini tipul
de om spre desvoltarea carula tindeau idealurile comuniste fl
de a cultiva in popor maretul sentiment al patriotismului sovietic.

Noul tip de om este mai intai de toate omul muncii creatoare libere. Gorchl spunea in aceasta privinta: Eroul principal al cartilor noastre trebue sa fie munca, adica omul creat.
de procesul muncil... Noi trebue s ne deprindem a privi munca
ca o creatie... Individualitatea socialista, dupa, cum putem ye-

dea din exemplul eroilor nostri ai muncii, care sunt floarea

massei muncitoare,
individualitatea socialist poate s se
desvolte numal in conditiile unei munci colective. Realismul
socialist afirma existenta ca o infaptuire, ca o creatie, al caret
scop este 0 desvoltare necontenita a celor mai pretioase aptitudini inclividuale ale omului, pentru victoria lui asupra f ortelor naturii, pentru sanatatea lui 1 o viat Indelungata, pentru marea fericire de a trai pe pamantul acesta, pe care el
vrea sa-1
potrivit cresterii necontenite a trebuintelot sale
.cultive in intregime ca pe o minunata asezare a 1ntregii omeniri, unite intr'o singura familie".
Totodata, chipul acestui erou nu mai este aratat in opozitie cu viata, cum erau nevoiti adesea s'o fac scriitoril trecutului, ci este luat din insasi realitatea vietii.
spline tovarasul
Acum soarta popoarelor si a statelor,

se hotarste nu numai de conducittori, dar ea se

hotrste mai ales si inainte de toate de massele de milioane
ale celor ce muncesc. Muncitorii i taxanii, care cladesc fra
sgomot l zarva fabrici ci uzine, mine si drumuri de fier, colhozuri l sovhozuri, care produc toate bunurile vietii, care braStalin,

lard cine sunt adevaratii erol

nese si imbraca pe toata lumea
si fauritori ai vietii celel noi". (Problemele leninismului", ed.
11-a, pag. 422)1).

Fauritor al unei vieti noi In tara sa, eliberata de Care el

Insusi, omul sovietic este in mod fireso patruns de o deosebit

de puternica si deplina constiinta a legaturil sale cu pamantul

tarn sale dragi. Sentimentul patriotic, acea dragoste fata de
tara sa eliberat, care creeaza condltiunile unei infloriri a per1)

Vezi $i Problemele leninismului", ed.

11

P. M R., pag 676

13

www.dacoromanica.ro

sonalittii omului, nemaiintalnite in istorie, constitue trasatura

lui fundamentall. Acest sentiment, s'a manifestat In munca

lncordata, neprecupetita, din zilele de construire pasnica, in
faptele de munch pilduitoare ale stahanovistilor; el si-a gasit
o expresie, necunoscuta pana acum de istorie, in faptele de
arme si in munca eroich a oamenior sovietici in timpul Marelui Razboi de Aparare a Patriel.
Omul savietic, purtator al constiintet socialiste, reprezinta
un tip de cm nou, superior, in istoria societatii omenesti. In
activitatea sa, el se conduce de telul cel mai nobil si cel mai
inalt, idealul socialismului. Acest t el ii d. o neobisnuita forth
spiritual, acea putere de eroism extraordinar si de nobleth, mo-

ralg, care ii definesc ca pe un om de tip superior care lupt

pentru fericirea poporului i, in servirea intereselor acestuia.

1st gaseste suprema fericire personala. In necrologul pe care
1-a facut muncltorului-bolsevic I. V. Babuschin, V. I. Lenin 1-a
numit erou popular.
...Eroii populari exista,
scria el,
sunt oamenii ca
Babusch1n1 Sunt oamenii, care... s'au consacrat cu totul, luptei
nentru eliberarea clasel muncitoare... Sunt oamenii care s'au
ridicat in fruntea luptei masselor impotriva absolutismului tarist... Cu asemenea oarneni, poporul rus Ii va cuceri eliberarea
completa de orice exploatare". (Op. v. XIV, pag. 398). In persoana lui Babuschin, Lenin vedea tipul omului a carui viata

trebue s. fie luata drept pilda In opera de educare a tineretului. El spune ca despre viata lui Babuschin trebue scris o
carte, lectura cea mai buna, pentru tinerii muncitori, care vor
invAta din ea cum trebue sa tralasca i s actioneze orice muncitor constient". (Ibidem, pag. 399).
Superiorltatea chipului spiritual al lui I. V. Babuschin a
fost determinat tocmai de faptul ca el a fost un participant la
lupta poporului pentru socialism, lupta care 1-a Mout sa devina
un erou popular. Ace least trasaturi ale omului-erou al epccii
socialiste all fost scoase in evidenta de I. V..Stalin in articolul
Sau, scris cu prilejul mortii lui F. E. Dzerjinschi:
Necunoscand odihna, nedandu-se inlaturi dela nicio munca
oricat de grea, luptand vitejeste impotriva greuta.tilor si invingandu-le, druindu-si toate puterile, toata energia. sarcinii pe
14

www.dacoromanica.ro

care i-a Incredintat-o Partidul, el s'a mistuit in munca in numele intereselor proletariatului, in numele victoriei comunisrnului." (Op. vol. 8, pag. 193)1).

Atat Lenin cat si Stalin releva trsaturi asemanatoare la

activisti al Partidului nostru. Caracteristicile firil lor arata cum trebue O. fie si cum sunt in reaoamenii remarcabili

litate oamenli cei mai buni al t Aril noastre, ce anume trasaturt

ale caracterului uman desvolta la acestia Partidul Bolsevic,

consideranclu-le ca fiind cele mai de pret.
Tinul omului sovietic 11 creeaza viata In procesul luptel

Poporului pentru construirea societatil comuniste.

Asa se cxplica de ce tocmai in literatura sovietic5 care

oglindete trasaturile fundamentale ale realitatii noastre, apare

chipul noului erou
constructor al societatil sccialiste
pan

la inaltimea caruia arta trecutului nu a fost in stare s se

ridice.

Scr Morn sovietici II afla trasaturile eroilor lor in viata

inssi. Sarcina lor consta tocmai in a sezisa cele mai bune insusiri ale oamenilor sovietici si a le prezenta cititorilor in asa
fel, incat ei sa poata invata din aceste exemple cum trebue sa
traiasca 1 s. actioneze.
realismul sociaMetoda artistica a literaturii sovietice
list
este expresia continutului el revolutionar, profund na
vator.
Partinitatea bolsevica
este conditia hothritoare a
desvoltArii Ilteraturii
sovletice

Inca in anul 1905, conducatorut

fauritorul Partidului Bolsevic,
V. I. Lenin, a publicat articolul sau
de important istorick Organizatia
i

de partid i literatura de partid".

In acest articol, Lenin cu vigoarea lui caracteristica a
aratat ca nu poate exista o literatura fara de Partid; literatura
trebue s. constitue o parte importanta a cauzei generale proletare. In acest articol al lui Lenin sunt aratate bazele pe care
se sprijin desvoltarea literaturii noastre sovietice" (Jdanov)
Articolul lui Lenin are o important imens pentru intelegerea exigentelor pe care epoca cea nona le are fata de lite-

ratura. In el, Lenin a aratat ca asa zisa libertate de creatie

I) Vezi

i Opere, vol. 8, ed. P. M. R., 1950, pag 209

15

www.dacoromanica.ro

literal% din societatea burgheza, nu este hi realitate altceva ne-

at un Tel de camuflaj, care ascunde dependenta artei de clasele dominante. Aceste clase tin In mainile lor editurile i apaTatul de difuzare a operelor de artI, critica i ju-ititia, care se
npustesc asupra scriitorului care ar cuteza s critice prea vio-

lent ornduirea sociall existent. Soarta tmor scriitori rusi

pt strMni, soarta lui Rad,scev, Cernasevschl, Byron si a altora
constitue un exemplu elocvent al justetii acettei afirmatii.
A UM in societate si a fi liber de societate e un lucru

scria Lenin. Literatura nu poate constitui numai o

cauzI individual& a scriitorului.

In articolul Organizatia 'de partid si literatura de partid".

Lenin scrie:

Literatura trebue s devinA o 1iteratur4 de Partid. Pentru a contrabalansa moravurile burgheze, pentru a contrabalansa presa burgheza intreprinzAtoare i afaceristl, pentru a
contrabalansa carierismul literar burghez, cat si indiyiduallsmul, anarhismul boieresc", goana dup profit,
proletaria-

tul socialist trebue s treacg pe primul plan principiul literaturii

de Partici, s desvolte acest principiu i sa-1 aducA la Incleplifire intr'o fornla, cat mai cleplin si mai unitarg.
In ce constI, asa dar, acest principiu al literaturil de Par
tid? In aceea c pentru proletariatul socialist problema literal% nu poate fi un instrument in folosul unor persoane sau
al unor grupuri, el ea nu poate fi, In general, o chestiune individuaM, independent de cauza generall a proletariatului
Deci, jos cu literatii far% Partid! Jos cu literatii supraoamenil
tThestiunea literar6. trebue s6, devin o parte integrantA a cau
yel generale proletare (Op. vol. X, ed. 4-a, pag. 27) 1).
Principiul partinitAtii literaturii 1 artei decurge din sin
gura conceplde stiliAifi3a justa care araU cA ideologia este o
form de reflectare a vietii, un mijloc activ de luptA pentru inte
reseIe unei anumite clase. Problema const doar in a vedea interesale caret clase i ce Tel de tendinte exprima literatura pi
arta. 0 literatura care exprim interesele claselor reactionare pi
apara tendintele decadente, de stagnare, trebue in mod inevita1) Lenin despre literaturr, ed_ P. M R., pag
1 ti

www.dacoromanica.ro

7.

degenereze. Dimpotrivh, literatura care exprimh interesele claselor revolutionare, tendintele de crestere i progres,
ajunge la perfectiune I inflorire. Dar intr'o societate presocialisth, impartith in clase antagonice, prin faptul ch puterea se
afl a. in mana, claselor exploatatcare, literatura si arta pu pot
ajunge nieiodath la o adevArath inflcrire i perfectiune. Numai
societatea socialist, construith in U.R.S.S., of erh pentru aceasta
toate conditiunile i toate posIbilitgtile.
Definind caracterul literaturii societtii socialiste, V. I.
Lenin spunea:
bil s

Aceasta va fi o literatur liber, pentruch nu lhcomia

ei

carierismul, ci Meth, socialismului i simpatia pentru cei ce

muncesc vor face sa, se inroleze in rndurile el noi i noi forte.
Acea,sta va fi o literatur liber, pentruch. ea nu va servi unei

eroine suprashtule, nu celor zece mil" din pgtura de sus care

se plictisesc i sufr d obezitate, ci milioanelor i zecilor de
milioane de muncitori, care alchtuesc floarea rii, forta el, viitorul eL Aceasta va fi o literaturg libel* care va fertiliza gan
direa revolutionarh a omenirii prin experienta i munca vie a
proletariatului socialist... ' (Op. vol. X, ed. 4-a, pag. 30-31) 1).
Indicatia lui V. I. Lenin ch noua literaturg trebue sh, fie
push in slujba poporului, in slujba milioanelor de oameni ai
muncH, sublinia caracterul popular pe care va trebui s-I aibh
o asemenea literaturg, ca o trhstur a el inclispensabilh. Lenin
fh,cea o leghturh indisolubil intre caracterul popular al literaturii i partinitatea ei. Aceasta a fost posibil fiindch acum
existg un Partid, care exprimg aspiratille intregului popor muncitor si_nu numai interesele inguste ale unei singure clase,
ar.esta este Partidul Bolsevic. Articolul lui Lenin prevestea tot
deoclath desveltarea viitoare a literaturii sovietice i definea
sarcinile i trasgturile ei fundamentale.

Invalltura lui Lenin despre partinitate defineste roluI extrem de Important al conceptiei inaintate despre lunie in domeniul creatiel si arat ch, in epoca sovietich, un scriitor n'ar putea sh IzugrAveasch viata veridic I cu mhestrie artistich, decal:
dach intelege r4spunderea politich pe care o are in Tata papa
rului. Opera 1114- (chifir (Meg intruneste toate celelalte condiI)
:2

Vezi Lenin despre literatura",

ed.

P. M. R., 1,149, pag.

1,44,1.11 Lit.'"ovietiee Ftw.e

14.

17

www.dacoromanica.ro

tii,

i anume: talent, experienta, de viatk cultur5,) va putea

dob'andi o importanta popular numai in cazul cnd vati pltruna de spiritul partinitatii bolsevice.
Partinitatea bolsevic5, a literaturil sovietice este acea insusire nou5, determinant, care tocmai caracterizeaa arta socialistk Partinitatea bolsevic a literaturii sovietice II d5, posi-

bilitate i ii obliga pe scriitorul sovietic s5, fie veridic In creatia

sa, adic5, s tie s. arate realitatea eroicA sovietick in aspectele
ei adevArate, in continua el desvoltare dialectick revoluponar5

s5, stie s5, scoatl pe primul plan nu ceea ce la un moment dat

pare stabil, dar incepe s moar5, treptat, ci ceea ce se naste si
se desvolta... " (Stalin
Problemele leninismului, ed. 11-a,
pag. 537) ').
Partinitatea bolsevic5, face ca opera scriitorului s fie str5.btut de pasiline autent,ick de nkulnt5, spre progres, s5, albA
o atitudine neimpAcat5, fa45, de mice influente ideologice ostile si constiinta unei inalte raspunderi politice fail de popor.
Partinitatea bolsevia a literaturii sovietice ajut pe scriitorur
sovietic s5, fie un lupt5tor activ si pasionat impotriva fortelor
reactiunil mondiale si ale atattorilor la un nou rzbol, Impotriva a tot ce inthrzie mersul victorios spre comunism.
Literature sovietic5, a devenit cea mai prIncipialk cea mat
inaintat5, literatur din lume, tccmai fiindca, reprezentantil sal
se conduc Intotdeauna dupa, principiul partinitAtii bolsevice.
Partidul a acordat I continua s acorde scriitorilor sovietici un
ajutor eficace pentru infaptuirea acestui principiu al partinitat,li bolsev ice.

Partidul acorn o mare atentie desvoltril literaturil noastre, gsind in ea sprijIn 1 ajutor in opera de educare a omului
nou, omul socialist, sl In prImul rand In opera de educare a
tineretului.
Cartile, articolele, rapoartele, cuvAntarile lui V. I. Lenin
si I. V. Stalin, scrisorile l pArerile lor exprimate In anumite
ocaziunl, convorbirile lor cu oamenil de art5, sovietici, hotrirlle
si rezolutille congreselor 1 conferintelor de Partid, decizille
C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S., discursurile activistilor de frunte
al Partidului Bolsevic si articolele reprezentanWor preset centrale de Partid, constitue o marturie a atentlei pe care a acor
1) Vezi

1 Problemele leninismului" ed. II P. M. R. pug. 850

18

www.dacoromanica.ro

dat-o Partidul Bolsevic literaturii sovietice, pentru a o transforma inteun detgament inaintat al unel arte militante de cea
mai inalta tinuta ideologicg, al artei realismului socialist.
0 importantg exceptionall pentru creterea ideologicg a
scriltorilor sovietici au avut-o convorbirile lor cu tovargsul Stalin,

cu care prilej el a definit 1 rolul scriitorilor ca ingineri al

sufletelor omenesti" i metoda literaturii sovietice ca fiind metoda realismului socialist.

Rolul indrumgtor al Partidului in domeniul desvoltgrii li-

teraturli a constat tocmal in faptul cg Partidul, Mg a limita

originalitatea creatoare a scriitorilor sovietici, a introdus in
iniscarea literarg acel principiu ideologic diriguitor, care a ajutat literaturil sg raspunda in modul eel mai prompt si rodnic
cerintelor vletii I sg ajungg la o maturitate ideologica si artistica.

Scriitorii sovietici au putut s meargg pe calea insuOrii

icleologiei comuniste si a principiului partinittil bolsevice, pe

masurg ce succesele construiril socialiste deschicleau in fata
lor un orizont ideologic din ce In ce mai larg I extindeau din
ce in ce mai mult experienta lor de viata.
Ideia partinitgtii bolsevice avea sa determine desvoltarea
Ior in domeniul creatiei, deoarece telurile spre care tinde Partidul Bolsevic oferg artei eel mai Irian ideal estetic
dg cel
mai profund continut ideologic. lata dece, asa dar, politica diriguitoare a Partidului In clomeniul artei I literaturii se do-

vedeste a fl atat de fecundg pentru artg, cad telurile Partlclulul alert oamenilor de litere i de arta cea mai clepling libertate ideologica i artistick

La fiecare etapg a istoriei scciettil sovietice, Partidul a

dat scriitorilor indicatii diriguitoare si a ggsit pentru litera-

turg formele organizatorice corespunzgtoare fortelor literaturii

din acea epock
Hotgririle Partidului privitoare la literaturg si artg apareau in momentele cand in fata tgril, l deci si in fata literaturii,
se ridicau probleme marl I extrem de importante, a caror
rezolvare reclama mcbilizarea politica i incordarea fortelor
creatoare.

In anul 1920 au fost publicate rezolutia l scrisoarea explicativg a C.C. al P.C. (b) rus privitoare la proletcult. Odata
cu terminarea razbolului civil 0 trecerea tgril la reconstructia
19

www.dacoromanica.ro

economiei nationale, cel de al XII-lea Congro al Partidului

(1923) a aratat in rezolutia sa ca dat Thnd ca in ultimii doi
ani literatura din Rusia Sovietica a crescut, devenind o puternica forta socialk care Il intinde influenta, in primul rand,
gsupra masselor tineretului muncitorese I ranesc, este necesar ca Partidul, in activitatea lui practick sa puna la ordinea

zilei problema indrumarii acestei forme de influentare sociala".

Un rol deosebit de mare in desvoltarea literaturii sovietice

au avut hotaririle Congresului al XIII-lea al Partidului si rezolutia din 18 Iunie 1925 a C.C. al P.C. (b) rus Despre politica
Partidului in domeniul literaturii". Rezolutia, in scopul desvoltarii literaturii, admitea existenta unor organizatii literare
si sublinia importanta deosebita a Uniunilor scriltorilor proletari.

Pe masura, ce, in cursul perioadei dintre anii 1920 si 1930,

raporturile pe plan ideologic si artistic dintre scriitori deveneau mai stranse, prin incadrarea lor activa in opera de construire socialist, diversele organizatii literare deveneau de
prisos.

La inceputul perioadei dintre anii, 1930 si 1940, poporul

sovietic a realizat succese insemnate in toate sectoarele construirii socialiste. Vechile forme organizatorice din literaturA,
s'au dovedit depasite. La 23 Aprilie 1932, C.C. al P.C. (b) at
Uniunii Sovietice a adoptat hotarirea Despre reorganizarea
organizatiilor literare si artistice". Aceasta hotarire constituia
o dovada graitoare c unitatea morala si politica a poporului
sovietic a determinat i unitatea pozitiilor ideologice si artistice ale scriitorilor sovietici.

Deciziile din 1946 ale C.C. al P.C. (b) ptivitoare la arta si

literatura au facut pe de o parte bilantul activitatii scriltorilor sovieticiin timpul razboiului, (land o inalta apreciere literaturii sovietice, iar pe de alta parte au aratat lipsurile literatutii si au pus in fata acesteia sarcina de a trata teme de actualitate si de a combate influenta daunatoare a culturii deca-

dente, burgbeze, a Apusului.

Astfel, desvoltarea literaturii sovietice se desfasoara sub

directa indrumare a Partidulul si aceasta constitue chezasia

succeselor ei artistice
20

www.dacoromanica.ro

Rea lisinuI socialist este

metoda literaturii sovietice

In a treia perioacl a miscarii

de eliberare a Rusiei, sarcinile lite-

raturii au lost pe deplin intuite

apoi intrucnipate in opera sa de catre Maxim Gorchi, fondatorul literaturii sovietice si al realismului socialist, ca metoda
a acesteia.

Experienta de viata a lui Maxim Gorchi, care i-a inlesnit

s trMasel nemijlocit viata proletariatului i, Inca din tinerete,
sA resimt influenta directa a teoriei revolutionare, 1-a ajutat
fireste s seziseze atat cerintele noi ale vietii, cat i sarcinile
pe care aceste cerinte nor le impuneau literaturii. Dar toate acestea nu erau inca suficiente: existau multi oameni care, ca st
Gorchi, cunosteau viata muncitorilor i teoria revolutionara.
Pentru a intrezari insa in primii pasi ai miscarii revolutionare,
furtuna crescancia a revolutiei si a intelege ce anume probleme
ridica aceasta in fata scriitorului, se cerea o clarviziune de o
putere exceptionala care, ridicandu-se deasupra evenimentelor
curente, sa le Otruncla sensul ascuns Inca in negura viitorului.
Geniul
dupa definitia lui Plehanov ii depaseste contem-

poranii, in sensul ca el, inaintea I, seziseaza sensul noilor

evenimente care sunt pe cale s se produca, in societate".

Tocmai acest sens al noilor cerinte ale vietii 'rata de literatura a si lost prins de Maxim Gorchi.
Patrunzand in insasi esenta sarcinilor pe care le avea de
rezolvat literatura rusa, Gorchi ei-a dat seama de necesitatea
de a merge inainte. Inca dela inceputul activittii sale, Gorchi
a pornit s caute noi cM de creatie. El s'a declarat impotriva
vechiului realism limitat. El voia ca scriitoruI, oglindincl viata,
sa promcfveze acele idealuri care germinau deja in aciancul ei,
datorit suflului revolutier care o patrunsese...
Acest lucru era Insa posibil numai daca in creatie 41 facea
loc o atitudine partinica bolsevica, fata de viat4. Iata condipunile in care creatia unui scriltor putea sa capete importanta
unel opere populare. _
Aceasta cautare de drumuri noi pentru desvoltarea literaturii 1-a fost sugerata lui Gorchi, in primul rand, de acea cerinta fundamental pe care el o promova: literatura trebue s
se afle in slujba Patriei, in slujba poporului. Intreaga activi21

www.dacoromanica.ro

tate artistia a lui Gorchi a lost impregnat& de credinta in

fortele poporului rus, a fost subordonat unel misfuni patrio-

tice unice.

Exista un sentiment care se numete dragoste de Patrie.

Acest sentiment cere in mod imperios dela orice om
scria
el
a luoreze in scopul ca poporul su sg devin un popor
intelept, bun, sntos i drept, ca talentele lui 0, nu se piardk
ci sa se desvolte si s lumineze pentru binele intregii lumi, al
tuturor oamenilor. Fericirea poporului s'au este bucuria i fericirea sa". Gorchi considera ca patriotismul constitue temelia
desvoltArii artistice a unui scriitor: Cand scriitorul simte profund leatura sa de samge cu poporul, aceasta 11 dg fort si
frumusete".

Neobosit vorbea el clespre maretia poporului rus: Cunosc

poporul rus... am credinta a acest popor poate aduce vietil

spirituale de pe glob ceva specific i adnc, ceva de mare importanta pentru toatg. lumea"
scrie Gorchi confratelui sau
francez Anatole France.

La baza creatiei lui Gorchi, la baza caracterului inovator

al literaturii sale se alga o inalta ideie patriotia: tendinta de
a consacra opera literal% unei sarcini centrale
aceea de a
servi poporul rus.

Acest patriotism al lui Gorchi a lost o expresie a sarcinei

patriotice generale pe care si-o propunea clasa muncitoare In
frunte cu Partidul Bolsevic
sarcina eliberkii Patriei. Clasa
muncitoare se afirma ca succesoare a tot ceea ce, in istoria
Rusiel, s'a creat prin munca neprecupetit, plinA de abnegatie
i prin gloria ostseascA a poporului rus; se afirma ca o continuatoare a operei de creare a marii culturi ruse.

In articolul Despre mndria nationalg a velicormilor",

Lenin scria: Noi iubim limba 1 Patria noastra; noi muncim
cel mai mult pentruca sa. ridiam massele et muncitoare (adia.
9/10 din populatia ei) la o viat contient de democrati i
socialist!. Pe noi ne doare cel mai mult cand vedem i simtim
cum calgii taristi, nobilli i capitalistli, expun patria noasta
minunata la silnicii, la asuprire i batjocuri". (Op. vol. XVIII,
pag. 81) 1). Lenin spunea in acest articol a muncitorii 10 apAra.
1) Vezi si Lenin despre 1iteratur5", ed. P. M. R., 1949, pag

22

www.dacoromanica.ro

178

?atria atunci cand luptA ImpotrIva monarhiei, mosierilor i ca-

pitalistilor, care sunt dusmanil cel mai rat al Orli noastre.

Enumerand numele marilor reprezentanti ai culturii ruse, cum

erau Radiscev, Cernasevschi 1 altii, Lenin a aratat c toemai
clasa muncitoare este succesoarea operei lor, ca tocmai ea este
aceea care, Intorand privirile spre marea cultur rusA si continu-andu-i opera, este cuprins de un sentiment de mandrie
nationalk
Mutand s inclrumeze literatura pe o cale pe care aceasta
sk-si poat. sluji poporul, in gradul cel mai inalt, Gorchi sezisa
tocmai ceea ce se plamaclea In viata insAsi. El intruchipa cerintele vietil, in manifestArile sale critice si In operele sale artislice. In jurul nostru,
viata incepe
scrie el incA in 1899,
s clocoteasck se trezesc constiinte noi, apar cerinte noi, cutezatoare, se formeaz6 un om nou: cititorul dornic de a cunoaste,
fnsetat de carte. Acest cititor cere rspuns la intrebrile fundamentale ale vietil si ale spiritului, el vrea sa stie uncle este
adevarul, clreptatea, uncle trebue
caute prietenii, cine-i
este dusman".
Sarcina principal-a a Ilteraturii era reflectarea partinica a
vietil care pe plan artistic se manifesta inainte de toate prin
crearea unui tip de om nou. In el, Gorchl Intruchipa ceea ce
se formase cu timpul mai de pret In caracterul national rus,
trlAturile omului luptator pentru o lume nouk socialistk
Acest tip de om lupttoe era pAtruns de patosul umanist
al luptei pentru fericirea si eliberarea oamenilor. In el I1 aflau
expresia noile idealuri socialiste, pentru care lupta clasa muncitoare.

Astfel, Gorchi se indrepta spre metoda artistick spre acele

principil artistice pe care mai thrziu tovarAsul Stalin, in convorbirea din 26 Octombrie 1932 cu scrlitoril, le-a elefinit Ca
metoda realismului socialist. Gorchi a inceput sa elaboreze temelurile acestei metode Ina din momentul cnd clasa muncitoare pornise lupta sa de eliberare.
Bineinteles ca noua metod artistic nu a apArut asa. dintr'odatk ci s'a format In procesul de creatie al lui Gerchi, pe
masura ce crestea si se maturiza insasi opera lui; dar mai cu
seama pe masura ce se desvolta miscarea revolationara a Poporului si mai ales in urma schimbarilor de dupa Octombrie,
Intervenite in viata
23

www.dacoromanica.ro

Dupa Marea Revolutie Socialista din Octombrie, iiteratura

sovietica a obtinut toate conditlile pentru o desvoltare rapidA
si fecund creatoare. Realizrile literaturii sovietice
a spus
A. A. Jdanov la primul congres al scriitorilor,
sunt condoitionate de succesele construirii socialiste; cresterea ei este expresia succeselor i infptuirilor oranduirii noastre socialiste".
Principiile realismului socialist, statornicite de V. I. Lenin
si aplicate cu cea mai mare mestrie de Gorchi, au devenit temelia miscrii literare de masse, temelia desvoltarii literaturii
sovietice in totalitatea ei.
Metoda artistica in literatur este formata din acele norme
de care se conduce scriitorul in creatia sa, selectionand i generalizand in imagini fenomenele vieii. Fundamentul realismului socialist 11 constitue, dupa cum prevede statutul Uniunii
Scriitorilor Sovietici, oglindirea justa a vietli in desvoltarea el
revolutionar. Aceasta presupune, in primul rand, ca scriitorul
porneste in creatia sa dela idealurile socialiste i tinde s ajute
la realizarea 1 desvoltarea lor in viat. Chiar i atunci cand
scriitorul vorbeste despre trecut, redandu-1 veridic, el porneste
totodata dela o intelegere socialista a desvoltaril istorice a omenirii, contribuindo astfel la Intkirea acestor klealuri. Foga realismului socialist consta mai intai in faptul ca scrlitorul sovietic exprimit in opera sa interesele intregului popor. Aceasta
II Investeste cu o mare raspundece politica si totodata determin
intinderea si profunzimea or4zontului sau artistic. Realismul
socialist presupune ca o conditie necesara a creatiei scrlitorilor sovietici partinitatea bolsevica, adicl o intelegere a vietli
din punctul de vedere al acelor sarcini pe care Partidul le pine
in fata taril, precum i o participare activa, eficace, creatoare
la rezolvarea acestor sarcini. Sarcina fundamental a realismului socialist este educarea sentimentului de lubire -rap, de
Patria Socialista, educarea patrictismului sovietic.
Principille umanismului isi gasesc cea mai profunda expresie tocmai in realismul socialist, filnda, literatura sovietich
lupta pentru interesele intregului popor. Umanismul ski se intemeiaza in primal rand pe faptul ea in Uniunea Sovietica s'a
format cel mai superior tip de am, educat de regimul sovietic;
psihologia omului sovietic se intemeiaza pe unitatea dintre
'nclivid si

popor, care ingadue celor mai l'une inclinki ale

firli omene5ti sit se manifeste In munca 11ber, creatoare si In

24

www.dacoromanica.ro

luptl eroica", pentru societatea socialista Eroismul in Uniunea.

SovieticA devine un fenomen de masse, propriu milLanelor de
oameni sovietici. ZugrAvind pe acesti cameni, scriitorii sovietici
pot crea cele mai des4varsite si mai umane caractere. Manifestarea deplin a omeniei in conditiunile sccietMii sovietice
permite totodat s se observe deosebit de limpede tot ce st
in calea realizarii ei in viat; cleaceea umanismul literaturii
sovietice este cel mai ennsecvent, este un umanism militant,

care pleac dela teza lui Gorchi c dad, dusmanul nu se,

prea, el trebue nimicit". Iata de ce literatura sovieticl a
fost

i rmne detasamentul de avangard'a al literaturii uni-'

versale in infAptuirea sarcinii de doborire moral i politicA a

fortelor reactionare din lumea intreagL

Intemeiat pe conceptia inaintat despre lume a marxisf

mului, sprijinita pe experienta grandloasa, a construlrii sodaliste planificate, metoda realismului socialist permite scriitol
rului s'a zugrveasca veridic viata, intrezrind totodat si viitorul ei, clesvoltarea el revolutionarA.
...Romantismul revolutionar
spunea A. A. Jdanov,

trebue s intre in creatia literal% ca o parte component a aces;

teia, fiindcA intreaga viatA a Partidului nostru, intreaga viat&
a clasei muncitoare i lupta ei constau in imbinarea celei mai
aspre, celei mai lucide munci practice cu eel mai mare eroism
cu cele mai grandioase perspective". Climatul chicinalelor a
creat un atare mod lucid de a percepe viata, concomitent cu
cea mai larg perspectivA a desvoltaril sale: in pAduri virgine, se
preg6tea construirea de noi orase, Volga era silita s curga spre
Moscova i dupa, Vorba cdntecului ea porni s. curgg indArt"..

In societatea socialist& idealul se intruchipeazA in realitatea Insi. Scrlitorul vede in viata, in sentimentele, gndurile, faptele oamenilor inaintati sovietici, realizarea nAzuintelor de care e insufle`it impreuri cu intreaga tarl.
Regimul statal sovietic a creat toate conditiile necesare
pentru apropierea idealului de realitate, a flcut posibil s se
vad in inssi viat intruchiparea a tot ceea ce noi sccotim ca
fiind cel mai de pret si mai important in om si in raparturile
dintre oameni. Asa, felul nostru de a privi munca ca pe o chestiune de onoare, c chestiune de glorie. vitejie i eroism, 1i afra
expresia in viata si munca neprecupetitl a stahanovistilor, Eroi
ai MuncH Socialiste dela orase i dela sate. Conceptia noastr
25
www.dacoromanica.ro

asupra felulul cum trebue sa fle un om din punct de vedere

sl Iclealurilor socialiste dela care pornim, Il afla concretizarea
in viata, clatorita faptului c regimul sovietic creeaza tcate con-

diiile necesare pentru o desvoltare completa i pen, a personalitit umane care, in deplina concordant 5. c,u poporul so-

vietic, ii afla posibilitatea de desvoltare multilaterall a aptitudinilor i a celor mai bune trasaturi ale caracterului omenese. Scriitcrul sovietic are posibilitatea s culeaga chiar din
via% materialul cel mai begat pentru creatia sa. Deaccea realismul socialist apare ca intruparea a tot ce este mai Inaintat
in viata. Totoclata, Tara Sovietelor se desvolt necontenit, merge

inainte, vista ei este plina de perspectivele grandbase ale construirii socialiste. -Comprehensiunea Scriltorului pentru perspectivele vietii, priceperea lui de a privi prezentul in lumina desvoltaril tendintelor sale inaintate, este tocmal ceea ce formeaza
fundamental romantismului literaturil sovietice. Deaceea rornantismul este legat in modul eel mai strans de viata; nu se
sepal% de ea, ca in trecut, ci Intl* dupa definitia lid A. A. Jdanov, ca o parte componenta a realismului socialist in ansamblul
lui, ajutand scriitorilor sovietici s yed ziva de azi In lumina
celei de maine si prin aceasta sa lumineze calea inainte a poporului sovietic.

Literatura clasica rusa recurgea la realism atunci cand zu

gravea formele deja inchegate ale viei,iI, iar la romantism
atunci cand voia s. intruchipeze visul despre ceea ce trebue
sa fie viitorul.
Astfel, Gogol infatiseaza in Suflete moarte" tabloul desagregaril Rusiel feudale i in acelasi timp exprima in digresiuni
romantice, lirice, increderea sa in viitorul Rusiei, in fata careis
se dau laoparte popoarele 1 rasuna si se preface in vant aerul

sfasiat in bucati". Lermontov descrie chipul romantic al lui

intruchipand in el visul sau despre omul care nu se
plena. in 'rata nimanui si care este gata la orice sacrificiu in
numele liberttii. Chipul lui Wail a fost creat In epoca reacliunii celei mai sumbre de dupa infrangerea decembristilor; In
viata reala Lermontov nu putea gasi in jurul su oameni asemenea lui Mtari; in figura acestuia, el intruchipa visul sau de
lupta pentru libertate. Aceast ruptura dintre vis si realitate se
producea pentruca in via% nu se conturasera Inca trsaturi a
-2 6

www.dacoromanica.ro

ca.ror desvoltare sa porneasca din prezent si care sa corespuncla

totodat si visului scrlitorului. Cu totul alta a devenit situatia

In mothentul and in fruntea miscarii de eliberare s'a pus clasa
muncitoare. Sarcinile pe care si le propunea erau pe masura
fortelor sale. Deaceea, eleacum inainte realismul si romantismul

zapata un continut cu desavarsire nou, fiinda o cercetare lucida a realitatii ingadula sa se vad si directia in care se inreapta, aceasta realitate. Viitorul se arata acum nu ca ceva
dorit numai, ci ca ceva posibil si cu adevarat realizabil. Iar
realitatea, la randul el, aparea de data aceasta in mersul desvoltarii el.

Lenin a citat cu simpatie cuvintele lui Pisarev asupra rolului pe care il joaca visul in viata omului: Visul meu poate,
s'o ia inaintea mersului firesc al evenimentelor... Daca omul
ar fi cu totul lipsit de itrusirea de a visa in felul acesta, daca
,el n'ar putea din cand in cand s dea o fuga inainte si sa intrezareasca cu imaginatia sa, in linii implinite si unitare, acea
creatie care abia incepe s se inchege sub munca mainilor sale,
atunci, hotarit, eu nu-mi pot inchipul ce pricing, imbolditoare
1-ar face sa intreprinda si sa duel la capat opere vaste si istovitoare..." (Lenin, Opere, vol. IV, pag. 492-493) '). $1 Lenin

a mai adaugat cu acest prilej: Trebue 0, visaml".

Ncua perioad a miscaril de eliberare permite scriitorului

-sa creeze tocmal imagini care Intruchipeaza un vis real, adica
un vis care are toate temeiurile de a se realiza. Zugravirea rea-

lista si romantica a vietii capata un caracter nou. Nu este

scria la timpul
deloc cazul s Tim invinuiti nol, batranii,
salt Gonciarov,
ca zugrvim numai viata cea veche... Doar
-viata cea nova si oamenil cei noi nicl nu au iesit Inca din Oracea lor". Acum insa literatura putea sa. van aceasta viata noua.
Se creau conditiuni pentru aparitia noulul realism in care romantismul se cuprinde ca o parte componenta a lui. Datorit
acestui fapt, scriltorul dobandea posibilitatea de a reda realltatea in desvoltarea ei revolutionara, fail a se rupe de ea.
Daca in literatura de tip presocialist figura eroului pozitiv
nu si-a putut gas! intruchiparea in viata din cauza contradicr
tiilor dintre om .i societate, in literatura sovietica, in schimb,
problema crearil tipului de erou pozitiv se rezolva pe deplin,
I) Vezi $i V. I. Lenin

Ce-i de fkut?", ed. P. C. R., 1946, pag. 248

27

www.dacoromanica.ro

caci i idealul nostru concorda cu realitatea i realitatea creeaza

toate posibllittile pentru intruchiparea lui. Deaceea Ira dir.

cele mai insemnate particularitati ale realismului socialist a
constitue rezolvarea problemei eroului pozitiv. Eroul literaturil
sovietice este un om cb,luzit de un scop inalt
socialismul

care inteadevar are Osibilitatea de a atinge acest SCDp)

Astfel sunt cei mai buni eroi ai literaturii noastre, dela Pavel

Vlasov al lui Gorchi pana la Pavel Corceaghin al lui Ostrovschi

si Oleg Ccsevoi al lui Fadeev. Bineinteles c fiecare scriitor sovietic creeaza in felul sgu, potrivit cu aptitudinile sale indivi-

duale, cu cunoasterea vietil pe care o poseda, cu talentul 1

cultura sa, tipul eroului pozitiv care se manifest In viata; dar
tendinta de a arata cititorului adevara0 purtatori ai idealulut
si de a-I educa prin exemplul acestora este trasatura cea mai
caracteristich a literaturii socialiste. Omul cel nou, omul socialist, actionea71 in conditii de via% noi, in conditiile muncii
creatoare eliberate, in conditille colectivismului. Aceasta determina si noutatea subiectelor Iiteraturii sovietice, in sensul c
scrlitorul alege pentru zugravirea oamenilor acele situatil din
via% in care personalitatea omului se manifesta in chip deosebit de complet, iar acest lucru este indisolubil legat de activitatea lui, care se desfasoara in deplina concordanta cu societatea, cu intreg poporul. Astfel, sentimentele de mama ale
Nilovnel capata, cea mai profunda si nobila expresie tocmai
fiindca ea e legata de fiul el printr'o cauza comuna; lupta alaturi de el pentru socialism. Omul creste de f apt in procesul
participaril sale la lupta pentru socialism. 0 tematica sccialista, prin urmare, este trasatura caracteristica a metaclei realismului socialist care determina i caracterul sau inovator in
acest domeniu.

Bineinteles c, zugravind fenomene negative, demascand,

de pilda, societatea capitalista, realistul socialist nu va crea
tipuri de eroi pozitivi, dar in aceste cazuri el porneste dela
idealul socialist, de pe ale carui pozitii el critica realitatea
pentru care ideal el lupta prin opera sa.
Scrlitoral realist socialist, in atitudinea sa fata de viata
e calauzit inainte de 'Vete de ideia socialismului. El o intruchioeaza de preferinta in imagini de erol pozitivi ale caror Insusiri sunt pe deplin realizabile In viata. El zugraveste acesti
erol prezentand existenta lor de az! In lumina zilei de ratline,
28
www.dacoromanica.ro

udica, in procesul dialectic integral al desvoltarii vietii lor.

in sfarsit, ideile lui, imaginile, subiectele, limba sunt luate din
experienta masselor populare care construesc socialismul si care
le inteleg, fiindu-le ipropiate i cu adevarat popu!are. Idealul
socialist, eroul pozitiv, caracterul dialectic i caracterul populath care sunt trasaturile fundamentale ale metodei litelar
raturii sovietice, indicate teoretic de Lenin si aplicate pentru
prima car practic de Gorchi. Aceste trasaturi generale ale realismului socialist presupun cele mai variate forme de realizare
-artistica in operele scriitorilor din literatura multinationala a
Uniunii Sovietice. Un exemplu de aplicare a realismului sccialist in literatura ii constitue romanul Mama" al promotorului
acestei metode, M. Gorchi, poezia lui Maiacovschi h cele mai
bune opere ale scriitorilor sovietici: Infrangerea", de Fadeev,
Pa.mant destelenit", de Solohov si multe altele.
Astfel, Ia baza realismului socialist se afla in primul rand
un conf inut ideologic nou. Scriitorul sovietic este un artist care
urmareste sa contribue prin opera sa la cauza infaptuirii socialismului, artist care ii propune ca sarcina fundamentala educarea cititorilor sM in spiritul idealurilor sccialiste.
Principiile de creatie ale realismului socialist fac ca literatura sovieti3l sa fie cea mai inaintata, cea mai prtncipiala literatura din lame; ele deschid in fata Iiteraturii sovietice o imensk
perspectiva creatoare.
Aceasta insa nu inseamna deice ca principiile noii metode
s,unt suficiente prin ele insele pentru a da o inalta valoare artistica fiecarei opere in parte a scriitorilor sovietici.
Crearea unei opere cu adevarat artistice depinde de personalitatea scriitcrului, de devotamentul lui in munca si de intensitatea muncii, de bogatia observatiilor culese din viata, de
cunoasterea limbii, de talent. Cand aceste elemente sunt prezente se vkleste si superioritatea metodei sale.
Operele lui Maxim Gcrchi, V. Maiacovschi, A. Tolstoi, M.
Solohov, A. Fadeev si althl constitue o dovada stralucita in privinta aceasta.
Trasatura cea mai clistincta, a liCaracterul multinational aI teraturii sovietice este caracterul ei
literaturli sovietice
multinational. Tovarsul Stalin spune
dupa Revolutia din Octombrie cultura poporului isi pastreaza
lormo so na4ionala si dobandeste totodai un continut sozialist.
'29

www.dacoromanica.ro

Sunt oare compatibile faurirea unel culturi nationale, crearea

unel retele de scoli si cursuri In limba materna I formarea de
cadre dintre localnici, cu construirea socialismului, cu faurirea

unei culturi proletare? Nu este care aici o contraclictie de neiniatvrat? Desigur ca. nul Noi furim o cultura proletara. Este perfect adevarat. Dar este tot atat de adevarat c cultura proletara,
socialista prin continutul ei, capata, la diferite poprare antrenate
In construirea socialismului diferite forme si diferite moduri de
exprimare, In functie de deosebirile de limba, de felul de trai, etc.
Proletara in continut, nationaIl in forma
iata cultura universal spre care merge socialismul. Cultura proletar nu dr fiinteaza, cultura nationala, ci Ii d continut. 1 invers, cultu..a
nationala nu desfiinteaza cultura proletara, ci ii da forma.
(OP., vol. 7, pag. 138) 1).

Cu cat fiecare dintre popoarele TJniunii noastre I1 desvolta

mai complet cultura sa nationall, limba l literature, cu atat,
mai mare va fi gradul de desvoltare pe care il capata In aceste
conditiuni ideile socialismului i raporturile socialiste dintre
oameni. Patriotismul sovietic cuprincle in el un profund respect fata de fiecare cultura nationala; el se Intemeiaza ne sentimentul de mandrie nationala. In schimb, imperialistii contemporani, care urmaresc subjugarea intregii lumi, se tern de
desvoltarea culturilor nationale, care ii impledica in actiunea
lor de depersonalizare a tuturor tarilor I popoarelor in fata
dolarului. Ideologii reactiunil imperialiste promoveaza, idela
atat de reactional% a cosmopolitismului, la baza carela rezida
renuntarea la specificul national al fiecarui popor, supunerea
acestuia intereselor burgheziel imperialiste. Trasatura cea mai
caracteristica a cosmopolitilor burghezi far% de neam l far%
de patrie este lupta inversunata pe care o duc impotriva ideil
de patrie, impotriva sentimentului patriotic, impotriva a tot ce
intareste cultura si originalitatea nationall a fiecarui popor.
Calomniile la adresa realitatilor sovietice, tendinta de a minimaliza valoarea realizarilcr culturii sovietice, de a discredita
operele scrlitorilor sovietici, de a contesta originalitatea culturil ruse in trecut,
sunt mijloace prin care cosmopolitil
1) Vezt i ed P. M. R., 1950, pag.

144.

30
www.dacoromanica.ro

burghezi cauta sh sdruncine nobilul sentiment patriotic al pamenilor sovietici.

Literatura sovietica este o literatura multinational, unitar% prin partinitatea el, prin ideile ei fundamentale, si capabill in acelasi timp s exprime specificul culturil nationale a
fiecarui popor al Uniunii. Liam' cuvantul la I-ul congres al
scriitcrilor sovietici, M. Gorchl a spus: Literatura sovietich, nu
este literatura in limba rusa, ci o literatura a tuturor popoare1or Uniunii". Gorchl a subliniat apoi si faptul ca literatura
sovietica in limba rus h. este citita nu numal de massele rusesti,
-S si de massele muncitoare ale tuturor popoarelor Uniunii Sofence. Ea educa generatii ale tuturor nationalitatilor. Astfel,
literatura proletara sovietica in limba rus a. capta un caracter
international... Acest important proces istoric pune pe primul
plan... noi sarcini si noi cerinte".
Caracterul multinational al literaturii sovietice imprima, o,
semnificatie si o putere de influentare deosebita, acelui continut socialist pe care ea II aduce popoarelor Uniunil Sovietice
sl lumii intregi.
Literatura este unul din factoril

Tipul nou de serilior

cei mai de seama al desvoltarli culdin Uniunea Sovietie.
turale din Uniunea Sovietica. Scriitorul sovietic
Os din osul si came din carnea poporului muncitor
este legat in modul cel mai strans de viata tarii sale.

In trecut, clasele dominante cautau pe toate caile sa impiedice poporul dela orice contact posibll cu culture; puneau literatura rusa, In situatii dificile, inlaturand pe scriitori dela un
contact direct, viu, cu poporul.

In articolul sail O calatorie afara din oras" (1826) Gri-

boedov povesteste cu amaraciune felul cum a ascultat el niste

cantece populare: Cum stateam rezemat de un copac, mi-am
Intors Ma% s vreau privirea dela cantareti asupra ascultatorilor-observatori, adich, acea clash de semieuropeni, viciata,.
careia ii apartin si eu... Prin ce magie am a.iuns noi s devenim
strMni printre al nostri... Daca printr'o intamplare oarecare ar
fi nimerit aici un strain, care A nu fi cunoscut istoria rasa din
ultimul secol, el, desigur, ar fi dedus din contrastul izbitor al
31

www.dacoromanica.ro

moravurilor c la noi domnii si taranii se trag din neamuri

diferite care n'au avut timp Inca sti se amestece twin objceiurile si moravurile lor".
Zidul ridicat de asupritori intr& popor i scriitorii 1u1 Ana
de neinlaturat. Scriitorii sovietici au simtit adanc adevarul pe
care 1-a relevat cu atata asprime Dobroliubov and a spus:

In zadar... mai avem... si numele rasunator de scriitori

populari: poporul, din nefericire, este departe de arta lui Puschin, de savoarea captivanta a versurilor lui Jucovschi, de
avanturile sublime ale lui Derjavin, etc. Mai mult chiar, nici
humorul lui Gcgol l simplitatea sireata a lui Cra lov nu au
ajuns pang la popor."
Inainte Inca de Marea Revolutie Socialist din Octombrie
V. I. Lenin scria:
Chiar ;d in Rusia, artiqul Tolstoi este cunoscut doar unei
neinsemnate minoritti. Pentruca marile sale opere sa devina
inteadevar hunul tuturor, este nevoie de o bupt,. impotriva orinii sociale care a condamnat milioane i zeci de milioane de
oameni la intuneric, la asuprire, la munca si1nic. i rnizerie,
este neceqara o rasturnare socialista". (Articolul L. N. Tolstoi,
Op. vol. XIV, pag. 400) ').

Acum, scriitorul sovietie este un participant deosebit de.

activ la opera de construire a socialismului, i lucreaza intr'o
stransa i neintrerupta legatura cu poporul.
Nu e o simpla intamplare faptul ca, in ziTele Marelui Razboi
de Aparare a Patriei, un numar de peste 800 scriitori au partieipat direct pe front la lupta impotriva fascismului. 300 scriitori sovietici au fost decorati cu ordine i medalii de razboi.

242 de scriitori nu s'au mai intors de pe fronturile de lupta.

Tara isi cinsteste in gradul eel mai inalt scriitorii. Multi

din ei sunt alesi deputati in Sovietul Suprem al U.R.S.S., in sovietele republicilor si in sovietele locale, sunt distinsi cu inalte
decoratii de Care guvern. Premille staliniste, instituite in anul
1940, se acorda anual pentru cele mai bune opere literare, in
proza si in versuri, celor mai bune opere dramatice i critice.
-Multi scriitcri sunt membri ai Academiei de Stiinte a U.R.S.S.
-si ai academiilor republicilor unionale.
') Veil i _Lenin despre literaturii", ed. P. M. R., 1949, Nw. /I.
32

www.dacoromanica.ro

Legatura cea mai stransa pe care o mentin neintrerupt scriitorii sovietici cu realitatea face ca in literatura sovietica sb-si
gaseasca, extrem de repede un rasunet viu toate evenimentele
importante din viata tarn.
Particularitatea principala a literaturii const in faptul c
ea infatiseaza realitatea in toate aspectele el, ca I cum le-ar
transpune in limbajul vietii omenesti, prin exemplul concret
al oamenilor reali, cu faptele, gandurile si frmantarile lor, pe
care cititorul le poate lesne pune in legatura cu propria sa experien de viata. Scriitorul exercita o influenta asupra continteI cititorului, ii organizeaza, desvolta in el insusirile bune
si lupta impotriva celor rele. i deoarece o opera literal% se
adreseaza unui cerc larg de cititorl, rolul social al literaturii
este deosebit de important.
Literatura sovietica are o importanta enorma pentru transformarea societatii.

Scriitorii sovietici sunt ingineri ai sufletului omenesc",

ceea ce arata mai bine ca orice alteeva raspunderea cu care
este investit scriitorul sovietic l importanta pe care o are
munca lui.
Eroul pozitiv, zugravit de scriitor, este un exemplu de corn-

portare in viatg, pentru cititori. Puterea pildei

scrie V. I.
Lenin,
care nu s'a putut manifesta in societatea capitalista,
va capata o importanta enorm5, in societatea care a desflintat

proprietatea particulara asupra pamantului i asupra fabricilor".

(Op. vol. XII, pag. 414-415). Prin puterea pildel erollor lor

scrlitorii sovietici educa zeci de milioane de cititorl.

Istoria literaturii sovietice coresPerloadele principale
ale istoriel literaturii
sovietice

punde in mod firesc cu fazele de

desvoltare a construirii socialismului

in U.R.S.S.

Ea cuprinde perioada razbolului civil si a refacerli economice a trii, perioada avantului economic pe baza cincinalelor
staliniste, perioacla Marelui Rasboi de Aparare a Patriei I, in
sfarsit, perioada construirii postbelice.
Pe masura cresteri fortei politice, economice i culturale
a tAril, pe masura desvoltaril 1 consolidarli soclalismulul, se

produce in literatura o delimitare categorica a pozitlilor de

clasa Si ideologice ale scrlitorilor; in marea lor majoritate scrii3

Istorla

Llt. Sovietice Ruse

www.dacoromanica.ro

13

torii sovietici pasesc ferm pe calea unei insusiri din ce in ce

mai temeinice i complete a principiilur nartinitatii in creatia
literara.

Poporul sovietic, cu toate ca a trebuit sa duel o lupta ne-

incetata impotriva dusmanului socialismuIul, impotriva capitulantilor si a celor vanduti statelor straine vrajmase noua, obtine
in perioada avantului si desvoltrii economice a tarii
pe baza cincinalelor staliniste
victorii d insemnatate istoric&
mondiala in toate sectoarele construirii socialiste. Literatura
sovietica, se desvolt si se intareste in lupta cu diversele teorii
contrarevolutionare in arta si literatura, in lupta impotriva formalismului si a naturalismului. Realismul socialist devine me
toda dominanta a literaturii sovietice, iar partinitatea bolsevica..
constitue temeiul primordial al scriitorilor in crearea unor opere
literare a caror valoare s prezinte importanta pentru poporut
in treg.

Indeosebi, in anii Ivlarelui Razboi de Aparare a Patriei,

literatura sovietica si-a vadit misiunea sa inalta, de a spune po

porului cuvantul drept, necesar intr'o vreme de grea cumpana

Operele literare din aceasta perioada au constituit un pas nou
inainte in crearea unor opere patrunse de principiul partini
tatii bolsevice.

In anii construirii postbellce, scriitorii sovietici, aplicand in

plactica ler artistica hotaririle C.C. al Partidului in problemele
de 1iteratur i arta', s'au apropiat si mai mult inca de actua

litate, s'au legat si mai strans de interesele poporului si ale

Partidului Bolsevic. Literatura sovietica se afl intr'un mare
elan creator, ea indeplineste sarcini grandioase in opera de
construire a societatii comuniste.

In toate aceste perioade exista trasaturi profund comune,

care le fac s5. se inrudeasc5. intre ele, dar exista in acelasi timp
si teme, idei, figuri, imagini proprii fiecarela din ele. Din insast
natura literaturii sovietice deriva legatura cea mai strans5, intre
forma ei artistica si ambianta rear& Scriitorul este participant
direct la construirea socialista i cuprinde in operele sale intreg,

s zicem asa, materialul curent al realitatii; omul este infati

sat de el in plina activitate, caracterul lui este zugravit in le
gltur cu acele sarcini pe care le ridica viata in acel moment.
Datorita tocmal acestel legaturi stranse a erollor literaturit
sovietice cu toate aspectele construiril socialiste. literatura so
:3 4

www.dacoromanica.ro

vietica. reprezinta o cronich original& a vietii tarn, oglindind In

imagini vii cele mai de seama momente din viata ei, din desvoltarea si consolidarea gloriei sale mondiale.
Para lel cu aceasta cea mai de seama sarcina,
aprofundarea si oglindirea contemporaneitatii
scriitorii sovietici au

desfasurat o activit ate extrem de vasta inteun alt domeniu

important, anume. zugravirea trecutului **Aril noasfrP priri '0

munch, de elaborare multilaterala a ternelor istorice. Aceasta
munch, a avut deasemeni o importanta deosebit de mare (nu
este o intamplare ea, printre operele distinse cu premiul Stalin,
un loc foarte important il ocuph, operele cu subiecte istorice).
Ea a permis in primul rand o nou a. intelegere a celor mai importante momente istorice din viata tarn noastre, adesea prezentata intr'o lumina' falsa de istoricil trecutului, in virtutea
simpatiilor si prejudecatilor lor de clasa; si In al doilea rand,
zugrhsind evenimentele care au avut o foarte mare insemnatate
in viata tarn noastre, infatisand pe oamenii el de seama:Petru I,
Suvorov, Cutuzov, etc., scriitorii nostri au cultivat un sentiment
de mAndrie national, au desvoltat In cititorii lor un sentiment
patriotic de o deosebit profunzlme, intemelat pe constiinta
marelui drum lstoric pe care 1-a parcurs poporul rus; au aratat
cele mai frumoase trasaturi ale caracterului sau national, de pe
positille unor oameni care fac parte dintr'o societate socialista.
Cresterea nemaivazut de rapid& a Uniunii Sovletice, succesiunea de evenirnente importante, trecerile nete ale Orli dela o
perioada a desvoltarii el la o aft& perioada, legatura foarte
stransa a scriitorilor sovieticl cu viata poporului, care le ingadue sa seziseze cu o deosebit sensibilitate etapele fundarnentale ale desvoltrii sociale
toate acestea au cleterminat trasatura cea mai caracteristica a literaturil sovietice; evolutia
el creatoare a decurs, In esenta, in concordanta cu desvoltarea
WU. Fiecare etapa Important& In desvoltarea Uniunii Sovietice
si-a gasit oglindirea in literaturg, si a determinat particularltatile ei caracteristice pentru acea perioada. Trecerea la 0 noua
etapa de desvoltare atragea schimbari corespunzatoare sI in literatura sovietica.
Aceasta legatura vie si indisolubila dintre literatura si viata
tarn in ansamblul ei a lost o urmare fireasca a acelor raporturi
reclproce cu realitatea prin care se caracterizeaza scriltoril so
35

www.dacoromanica.ro

vietici. Scriitorul sovietic nu este un spectator sau observator,

ci un participant activ al construirii socialiste, deaceea percepe
el cu atata sensibllitate miscarea vietii, careia ii raspunde indata prin intruchiparea ei in imagini artistice.
Fiecare perloada din viata tarn a provocat in literatura
aparitia temelor, subiectelor, imaginilor, genurilor care carespundeau cel mai deplin particularita:tilor i cerintelor acestel
perioade. In acelasi timp niciuna din perioadele de clesvaltare
ale literaturil sovietice nu ramAne izolata, el este legata de celelalte in mod indisolubil, intrucat toate au la baza unul s1 acelasi
proces de desvoltare a tarn intregi.
In discursul sau rostit cu prilejul implinirii a doua decenii
de existenta a Puterii Sovietice, tovarsul Molotov a spus: Socialismul a patruns in toate fibrele regimului nostru. Aceast
viata noua ii inflacareaza pe camenii muncii, face sa se nasca
in el forte mereu nol. Din tineret, din copili nostri, creste si se
formeaza acea generatie noua care va rezolva cu succes sarcinile
marl si din ce in ce mai grandioase ale noll societati.
,,Noi nu am putea spune ca tot ceea ce apartine poporului
a sl luat un caracter socialist. Dar sub privirlle noastre, tot ce
este cu acievarat socialist, capata un caracter popular, devine
apropiat masselor populare. Pe de alta parte, oricine poate yedea c massele muncitoare din tara noastra privesc ca ceva antipopular, ca ceva strain de popor, tot ce este anticomunist, fie
in chestiunile practice, fie in domeniul artistic si in cel tiin1fic. E un lucru obisnuit la nol ca dusmanii Partidului Comunist sl al regimului sovietic O., fie considerati ca dusmani al poporului...

Ce inseamn toate acestea? Toate acestea inseamna ca

in tara noastra s'a faurit o unitate politica si morala a secie-

tatii socialiste, nemaicunoscuta pana acum".

Procesul de desvoltare a literaturli sovietice a fost in fond

un proces de infatisare in imagini artistice tocmal a acestei

unitti politice I morale in continua crestere a peporului sovietic, in formele in care s'a manifestat el in fiecare perloada
a desvoltarii sociale a Varil.
Acest preces a fost totodata si un proces de lupta neimpa-

cata impotriva a tot ceea ce statea in calea desvoltril regi-

mului socialist, impotriva ramasitelor capitaliste din constilnta

oanienilor, impotriva oricaror incercarl ale dusmanului de clasa
36

www.dacoromanica.ro

de a opri aceast desvoltare. Literatura sovietick, s'a desvoltat

si s'a intkrit in lupta cu influentele dusmknoase in arta ale curentelor antipopulare ale individualismului extrem
cum au
fost simbolismul si acmeismul
in lupta cu grupurile literare
Fratii Serapion", Pereval", si cu altele de felul acestora, care
li manifestau esenta lor reactionark. prin propagarea inclependentei literaturii fat- de politick. In aceastk luptk, literatura
sovietick intirumat cu grij de Partldul Bolevic a creat opere
de seamk ale artel socialiste.

In perioula relativ scurt a desvoltrii sale, literatura sovietick a ocupat locul de frunte printre literaturile universale.
Inca la primul congres unional al scriitOrilor sovietici, A. A.
Jclanov a aratat c literatura noastra este cea mai tankra dintre literaturile tuturor popoarelor si tkrilor. Ea este totodata
literatura cea mai avansat din punct de vedere ideologic l cea
mai revolutionara".

Literatura sovietica este inainte de toate si reflectarea si

expresia artistica a procesului nemaicunoscut in istoria mondiala de faurire a societktii socialiste, care s'a infaptuit in tam
noastr sub conducerea Partidului Belsevic. Maretia.acestui pro-

ces, grandoarea evenimentelor in caie viata socialk se manifestk, eroismul si nobletea sufleteasck a oamenilor care inflptuesc lumea cea nouk, socialistk, sunt acelea care determink
continutul ideologic bogat, al literaturii sovietice. Veracitatea
si caracterul istoric concret al zugrvirii artistice se imbina in
ea cu sarcina transformarli ideologice si a educaril oamenilor
muncii in spirit socialist. In aceasta const eserrta acelui orizont ideologic 1 artistic nou pe care-1 deSchide ea omenirii.
Regimul sovietic a schimbat radical conditiile vietii sociale

si prin aceasta a determinat si desvoltarea unui nou caracter

national al omului sovietic.
Interesul mandriei nationale a velicorusilor... coincide cu
interesul socialist al proletarilor velicorusi (1 al tuturor celor37

www.dacoromanica.ro

lalti)"
scrie Lenin (Op. vol. XVIII, pag..83 ,), referindu-se
la dragostea de tar a democratilor revolutionari din trecut
Cernasevschi si aIiI
dragoste care era plin 4de jale si urk
fiincia, in Rusia domnea autocratia.
Patriotismul sovietic este un patriotism de tip principial
nou, superior. In el si numai in el coincid i se imbinl armonios
i dragostea de tarN, si devotamentul nemArginit fatA de regimul scvietic, pe cand altAdata sentimentu1 de dragoste de tar
la oamenil inaintati din Rusia (ca 1 acum in %Arne strine)
era legat de lupta impotriva oranduirii sociale care impiedica
desvoltarea taril si asuprea poporul. Patriotismul sovietic este
trAstura cea mai de seam a literaturii noastre.
Numeroase opere ale literaturil sovietice sunt ptrunse de
un sentiment de mandrie pentru marea noastrl Patrie Sovietick de un sentiment de iubire filial fata de ea, de sentimentul
patriotismului sovietic. Totodat'a ins, literaturii sovietice, ca st
intregului popor sovietic, ii sunt profund strMne nationalismul
si mentalitatea nationalista ingust, care sapa constiinta oamenilor din lumea capitalist I pe care ideologii reactiunii imperialiste le propovAcluesc pe fatA. Literatura sovietia cultiva in
poporul nostru sentimentul de stim6 NA de celelalte popoare,
caci, dupa cum a spus tovafasul Stalin, popoarele U.R.S.S. respeon, drepturile I independenta popoarelor celorlalte tari si au
manifestat toWeauna dorinta de a tral in pace si prietenie cu
statele vecine. Aici trebue cautata temelia raporturilor din ce
In ce mai intinse si mai trainice ale statului nostru cu popoarele iubitoare de libertate".
Oprele scrlitorilor sovietici g'asese un rasunet viu la oamenil
simpli din Apus si din Wile strAine din Msrit, cultivand In
ei ur5, fara de oranduirea capitalistk ur tap, de asupritoril im
perialipti.

Poporul muncitor iubitor de libertate din tarile capitaliste

se convinge pe zi ce trece, din pilda vietil oamenilor sovietici,
c. numai o oranduire socialista permite manifestarea deplina
a insusirilor superioare ale omului si in primul rand a celui mai
a patriotismului. In strainMate,
nobil sentiment al anestuia
creste pe fiecare zi numarul oamenilor care isi dau seama ca
I)

Ve71 ,;1 Lenir clevre literatura-,

1. P

\I.

38

www.dacoromanica.ro

R.,

141-J, pir2,..

182

cel din urma cetatean sovietic, liberat de lanturile ca

pitalului, este cu un cap mai presus de orice functionaras sus
-pus din strainatate care poarta pe umerii sal jugul robiei capitaliste". (Stalin) I).
Operele patriotice ale literaturii sovietice, fiind o reflectare
si o expresie a patriotismului eroic al poporului sovietic, ofera
masselor populare ale natiunilor iubitoare de libertate din Apus
si din Wile straine ale Orientului un exemplu viu de felul cum
-trebue un popor sa-si apere libertatea si independenta natiomala si de felul cum trebue sa-si respecte traditiile nationale.
Cea mai stransa legatura cu viata tar% un continut bogat,
ajutor ideologic din partea Partidului, o afluenta larga de forte
creatoare iesite din insasi massele poporului,
toate acestea
-au asigurat i asigur i cresterea extrem de rapida a fortei de
creatie a literaturii sovietice i realizarile ei de o inalta fac--tura artistica, care gasesc rasunet viu in sanul masselor muncitoare din lumea intreaga si care o fac s fie literatura cea
mai inaintat i cu cel mai inalt nivel ideologic.
Figurile eroice pe care le evoca literatura sovietica au de-venit intelese i apropiate oamenilor munch din Apus.
Figurile lui Ceapaev i Clacicov au jucat un rol mare in
schiar si

.multe din etapele luptei impotriva reactiunii burgheze. Unul din

renumitele batalioane ale armatei spaniole care lupta impotriva

lascismului purta numele lui Ceapaev si era format din lupta-tort reprezentand clouazeci t una de nationalitati. Marsul batalionului Ceapaev, scris in douazeci l una de limbi, sfarseste
astfel: nol toti suntem fil ai lui Ceapaev i luptam contra lui
Hitler si Franco. Inainte, la atac, batalion de asalt!" Ce rol
imens, mobilizator, avea, asa dar, chipul creat de scriitorul so-vietic.

Influenta ideoldgica si artistica a literaturii sovietice se

simte in creatia scriitorilor progresistf din lumea intreaga.
Aceasta se explica in primul rand prin faptul ca literatura so-

vietica aduce lumii idealurile socialiste care intruchipeaza cele

mai Inalte aspiratii ale omenirii. Scriitorii sovietici povestesc
lumii despre viata i experienta trii lor, care a eliberat pe om
1) Problem le Lenintsmului". ed

II,

P. M R., pag. 130

39

www.dacoromanica.ro

i-a deschis toate poib1litai1e pentru desvoltarea armonioasa

a aptituclinilor sale; zugrAvesc chipuri de oamenl sovietici, care
intruchipeazA in activitatea lor idealul socialist si sunt o
vie pentru oamenii muncii din toate Arlie. Noutatea, profunzimea 1 nobletea continutului literaturli sovietice nu-i au egal
istoria literaturii universale, ceea ce si determin importanta
mondial a literaturii sovietice.

www.dacoromanica.ro

- ;;-

wu,

m-740

Did,

ALEXEI MAXIMOVICI

GORCIEU

www.dacoromanica.ro

Mai 1907 s'a cieschis la Lonclra al V-iea Congres

I Partidului
Muncitoresc Social-Democrat Rus.
La periferia acestui ora strain, intr'o sala mica
n

al
1

stramta, asemanatoare unei clase dintr'o scoala saracacioasa,

se petereceau evenimente care urmau sa hotrasca soarta Ru
siei. Cei mai buni fii ai acesteia
bolevicii
intareau tot
mai mult ranclurile partidului revolutionar muncitoresc pentru
eliberarea trii lor de sub asuprire si necireptate.
La acest congres s'au intalnit doi oameni marl al Rusiei:
Lenin i Gorchi.
Obiectul discutiei lor a fost romanul Mama", pe care Gorchi
ii terminase de curand.

<Omul acesta chei, indesat, puternic, frecandu-1 cu o manA

fruntea socratica... a Inceput de indat sa vorbeasca, graseind,

povestea mai tarziu
despre defectele romanului Mama"
Gorchi,
s'a vazut ca 1-a citit intr'un manuscris... I-am spus
ea' 1-am scris in graba, dar n'am avut timp sa-i explic de ce ma
grabeam. Lenin a dat afirmativ din cap 1 mi-a explicat singur

ca este foarte bine ca m'am grabit, cartea e necesara, multi

muncitori au participat in mod spontan, incontient, la miscarea revolutionara, iar acum citirea romanului Mama" le va ft
de mare folos
O carte foarte actuala". Acesta a lost singurul compliment
al lui, dar extrem de pretios pentru mine. Apol s'a informat
cu seriozitate daca Mama" se traduce in limbi straine, in ce
msura cenzura rusa 1 cea americana au stricat cartea, tar

afland ca s'a hotarit ca autorul sa, fie dat in judecata, intat

42
www.dacoromanica.ro

s'a cam strambat, apoi ridicand capul i inchizAnd ochii, a ras

cu un ras neobisnuit 1)
Cu Cand dupg aceastA intalnire, Lenin ii scria lui Gore
Prin talentul dumitale de scriitor ai adus un mare folos mis
cgrii muncitoresti din Rusia
j vei
i nu numai din Rusia
aduce incA atat de mult folos..." (Paris, 1909) 2).
Fireste ca l atitudinea cititorilor muncitori fav de opera
lui Gorchi a corespuns aprecieril lui Lenin. A. V. Lunaciarschi
descrie astfel impresia pe care o producea romanul Mama":
...Judecnd dui:A impresia pe care o produce si dupa gradul ei
de r5,spandire, putine opere ar putea s se compare cu acest
roman... Romanul Mama" a devenit cartea de capatal a prole
tariatului european >. In anul 1908 muncitorii i muncitoarele
din Petersburg i-au scris lui Gorchi o scrisoare in care spuneau
c ei, ca si Pavel, au iesit din valtoarea indiferentei obtuze si
din bezna adnca spre lumina vietii constiente", a Mama si
fiul ei Pavel sunt ca o mustrare vie pentru unii i ca un ideal
pentru altii", sl-el exprimau admiratia si recunostinta lor sincud, muncitoreascA" fat'a, de Gorchi.
In acelasi timp, ins, comitetul pentru chestiunile de pres
al regimului tarist a decis trimiterea lui M. Gorchl in judecat
Gorchi a fost acuzat de raspandirea unei opere care indeamn'a
la comiterea unor fapte grave, la dusmnie din partea muncitorilor fat'd de clasele avute ale populatiel, instiga la rebeliune
si la comiterea de acte de rebeliune, precum si de sacrilegiu".
In ziare apAru publicatia de urmrire a mesterulul vopsitor
Alexel Maximovici Pescov din breasla zugravilor din crawl
Nijni-Novgorod, in baza actului de acuzare al Tribunalului re
gional din Sanct-Petersburg".
Dragostea adanca din partea unora, vrajmgsia i ura din
partea altora, constituiau cea mai bung, dovad ct opera lui
Gorchi era legata de aspectele esentiale ale vietii si c ridica
probleme fath de care nirneni nu putea ramane nepasator.
Care este, asa dar, aportul lui M. Gorchi in literatura? A
rspunde la aceasta intrebare inseamn a intelege particula
rittile fundamentale ale literaturii ruse dela inceputul secolului al XX-Iea. M. Gorchi insusi spunea ca literatura ar putea
fi denuMit stiinta despre om", deoarece materialul de baz'a.
1) Lenin despre literature, ed. P. M. R., 1949. pag. 242.
2) Lenin despre literature, ed. P. M. R., pag. 120.

43

www.dacoromanica.ro

al scriitorului este omuL cti_toat bcgatia lui de fapte i ganduri, simtaminte i na,zuinti. Cu cat scriitorul reuseste s cuprinda mai complet viata omului si sa atinga mai profund problemele fundamentale care il preocupa, cu atat mai puternic
rascolcte el gandurile si sentimentele cititorilor si. Dack, inchizand cartea citit, incepem s ne dam seama c in viata
noastra si-au facut loc sentimente nol, marl, durerea i bucuria, iubirea si mania sugerate de soarta eroilor, ea tindem sa
devenim mai buni, mai puri, mai nobili datorita cartii citite,
aceasta inseamna ca autorul ei ne-a devenit prieten 1 invtator. Un mare scriitor devine prietenul si invatatorul intregil
omeniri: atat de larg este orizontul lui, atat de adanc cunoate
el viata.

I-a lost dat lui M. Gorchi sa devina un astfel de prieten

si invtator al omenirii.
Gloria mondiala a lui
1902,

Prima lui povestire a fost publi-

cata in 1892. i dup numai noua

Gorchj
ani i cateva luni, la 21 Februarie
Gorchi a 0 lost distins cu cea mai inalta demnitate

filnd ales membru de onoare al sectlei de limba si literatura rusa a Academiei de $tiinte. Nu-i vorba, tarul Nicolae IT
a lost indignat si a scris pe buletinul care anunta alegerea lul
Gorchi ca membru al Academiei: Mai mult decal original", lar
intr'o scrisoare Care ministrul educatiel publice: VA insrcinez sa' anuntati ca, din porunca mea, alegerea lui Gorchi se
anuleaza". Dar indignarea tarului nu putea decat sa-1 bucure
pe Gorchi care, dupa cum scria Necrasov, gsea justificarea atitudinii sale: in strigatele salbatice de ura si nu in murmurul
dulce al laudei".
In semn de protest impotriva excluderii lui Gorchi din Academie, Cehov si Corolenco au publicat o declaratie de renuntare
la titlul lor de academicieni. A lost o expresie a respectului de
care se bucura Gorchi din partea intregii Rusii progresiste. In
scurtul astimp de cinci ani (dela 1898 cnd au aparut primele
doub," volume din povestirile lui i pana in 1903) operele lui Gorchi au fost tiprite in cinci sute de mii exemplare, numgr impreslonant pentru acele timpuri.
Cu acecasi iuteath, i amploare crestea si se raspandea in
lumea intreaga faima i popularitatea lul Gorchi. Operele sale
sunt traduse In diferite limbi.
44
www.dacoromanica.ro

Castile lui apar in dilerite tari in mai multe editii

concomitent: in Germania,

de pilda, in anul 1902, operele lui Gorchi au aparut in

acelasi timp la Berlin in sapte
volume, i la Leipzig in cinci

volume. In mai putin de doi

ani, piesa Azilul de noapte"

a fost reprezentata la Ber-

lin de peste 200 de ori, fiind

jucata in acelasi timp la
Londra si in alte orase. Sute

de articole si o serie de ludrari de studii au fost consacrate lui Gorchi in stealnatate Inca la inceputul se-

colului nostru.

Cand in 1905 Gorchi a

lost arestat si intemnitat in
f or t 'dr eat a Petropavlovscaia",

Anatole

France

scris: Cauza lui Gorchl este

cauza noastra comuna. Un
talent de talia lui Gorchi apartine lumii intregi. Intreaga lume este InteresatA ca

el sa fie eliherat". Iar in

1932, cand s'a sarbatorit im-

plinirea a patruzeci de ani

de activitate literal% a lui
Gorchi, scriitorul Martin An-

dersen Nex nu a exprimat

decAt

un aclevr

cunoscut

tuturor cAnd a spus: Maxim

A. M. Gorchi
Sculptur de Muhina

Gorchi este un mare artist,

dar impreuna cu noua Rusie el, capatand proportii extraordinare devine personificarea lumii celei noi".

45

www.dacoromanica.ro

Importanta universal& a lui Gorchi este indeobste recunoscut. Scriitori cu cele mai variate tendinte, reprezentanti ai literaturilor celor mai diferite popoare Bernard Shaw si Herbert
Wells, Stefan Zweig, Jack London, Henri Barbusse si Romain
Rolland, Martin Andersen Nex si Germanetto, Mao Dun i Antonio Machado si numerosi alti scriitori din lume
fiecare din

ei a suferit influenta lui Gorchi. Fiecare din ei ar fi putut

s'a", repete cuvintele lui Henri Barbusse despre Gorchi: In vreplea noastr Gorchi este o facile urias care deschide drumuri
noi lurnii intregi'.
M. Gcrclai acest, genial scriitor rus, a binemeritat dragostea
intregii omeniri progresiste.
Dar prin ce anume si-a atras Gorchi dragostea unei luml
intregi, ce anume I-a pregAtit pentru activitatea literar si a
facut ca faima lui SA se raspandeasca pretutindeni?
VIATA LUI GORCHI

Formarea lui M. Gorchi ca om si scriitor are log la star

situl secolului al XIX-lea, oclat cu inceperea unei perioade not
a miscrii de eliberare i cu formele noi de lupta revolutionara
legate de inceputul acestei perioade.
In ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, apare pe arena
luptei istorice de eliberare a poporului rus o noua fort&
clasa
muncitoare, proletariatul rus
care catre sfarsitul secolului
al XIX-lea s'a transformat intr'o fort& istorica hotritoare. In
anul 1914 Lenin scria: In Rusia miscarea de eliberare a trecut
prin trei etape principale, corespunzatoare celor trei clase prin

cipale ale societ6tii ruse, care-si puneau pecetea pe miscare

1) perioada nobilimii, cam pe la 1825 pan& la 1861, 2) a razno

Lintilor sau burghezo-democratica, aproximativ dela 1861 pAnA
la 1895, 3) cea proletara, dela 1895 pana in prezent" (Articolul
,Din trecutpl preset muncitoresti din Rusia". Op. vol. XVII.
pag. 341.)1).
Perioada dela 1884 la 1894 a fost considerat de Lenin drept
perioada formArii teorlei revolutionare marxiste ruse, iar aceea
1)Vem

i Lem despre hteratura", ed. P. Pel

www.dacoromanica.ro

1949 pag

166.

dela 1894 pana la 1898 drept perioada trecerii dela teoria re

volutionara la rniscarea revolutionar de massa.

Inca din anul 1875 ia fiinta la Odesa Uniunea muncito

rilor din sudul Rusiei"; in 1878 se formeaza la Petersburg Uniu

nea de Nord a muncitorilor rusi"; in 1883 Plehanov infiinteaza
la Geneva gruparea Eliberarea Muncii", iar intre 1890 si 1900
apar intr'o serie de orase i regiuni (Moscova, Ivanov, Iaroslavl.
Costroma, Transcaucmia etc.) diferite organizatii muncitoresti
revolutionare; in sfarsit, in 1893 soseste la Petersburg V. J. Lenin
si, reunind numeroasele cercuri marxiste, ereeaza in 1895 Uniunea de lupta pentru eliberarea clasei muncitoare". Viata revo

lutionara din tail, devine din ce in ce mai furtunoasa. In anul

1898 se tine primul Congres al Partidului Muncitoresc SocialDemocrat Ru. In Dec)mbrie 1900 Lenin face sa apara in strainatate cunoscutul ziar Iscra", care a jucat un rol covarsitor
m organizarea miscarii revolutionare. Al II-lea Congres at
P.M.S.D.R., care s'a tinut in Iu lie 1903 (Bruxelles-Londra), a
consolidat victoria marxismulul in sanul miscarii revolutionare
muncitoresti si a adoptat programul i statutul partidului.
Intrarea in lupta a clasei muncitoare, puternica prin orga.nizarea ei, inarmata cu teoria revolutionar marxista si con
dusa de genialii ei conducatori Lenin si Stalin, a impins lupta
revolutionara pe un ragas cu totul nou. Miscarea grevista se in
tinde in intreaga tara, dovedind cu cata fella proletariatul facea sl se sdruncine regimul statal de pe atunci. Sfarsitul secolului al XIX-lea este marcat deja prin greve de sute de mil demuncitori (din 1895 si pana in 1899 au intrat in greva peste
220.000 de muncitori). In Octombrie 1905 au declarat greva peste
della milioane de oameni. Chiar l dupa infrangerea revolutiel

miscarea grevista a cuprins sute de mu de muncitori (in 1907,

de MIA, au declarat greva 740.000). In perioada noului avant
al miscarii revolutionare, prin anur 1912, grevele se intetesc din
nou, incat in prima jumatate a anului 1914 participa la ele circa
un milion i jumatate de oameni.
Inca dela inceputul primului deceniu al secolului al XX-lea
se contureaza o forma de lupt hotaritoare, aceea a rascoalei
armate. Greva dela intai 'Mai 1901 a muncitorilor dela uzina
Obuhov din Petersburg s'a transformat intr'o ciecnire armata
ru trupele Miscarea revolutionara patrunde in armata si flota
47

www.dacoromanica.ro

Revolutia din 1905 sgudue tara intreaga. Amploarea miscarii a

fost atat de mare, incal, in decurs de trei ani (1905-1907) numarul oamenilor care au suferit persecutil pentru participarea
la miscarea revolutionara, a trecut de 300.000.
Devenind enorm de puternica, datorita aparitiei clasei muncitoare pe scena istoriei, lupta revolutionar isi propune acum
ca scop eliberarea patriei. Activitatea revolutionara este in acelai timp si e activitate profund patriotica. Intr'o serie de scrieri
Lenin arata, c burghezia treideazd interesele libert ii, patriei,
limbii i natiunii", ea atunci cand e vorba de beneficii de clasa,
burghezia isi vinde patria i intra in tranzactii negustoresti cu
oricare strain, impotriva propriului ei popor". Lenin spune ca
mosierii i capitalitii sunt dusmanil eel mai rM ai patriei. Proletariatnl, dimpotriva, lupt in fruntea intregului popor pentru
eliberarea patriei, pentru desvoltarea culturil ruse, creata prin
munca seculara si prin eroismul poporului. Patria, adica mediul politic, cultural si social dat, este factoruI de capetenie al
luptei de clasa a proletariatului", spune Lenin. (Op, vol. XII,
pag. 314). Proletariatul rus reprezinta astfel, dela sfarsitul secolului al XIX-Iea incoace, o for-VA capabil s schimbe cu dessvrire vechea oranduire i s. preia in mainile lui puterea de
stat. Acesta este sensul istoric principal al perioaclei nol a miscarii eliberatoare, perioada care a ineeput intre anii 1890-1900.
Este tocmai momentul cand il incepe viata Alexei Maximovici
Gorchl.

Alexei Maximovici Pescov (Maxim

Gorchi) s'a nascut la 16 (28) Martie

1868 la Nijni-Novgorod. Tatal sau,
Maxim Savvateevici Pescov, de meserie tamplar de mobila fina,
a fost administrator al unui birou de navigatie din Astrahan. In
anul 1872 el moare de holera. Dup pierderea sotuIui ei, mama
lul Gorchi, Varvara Vasilievna, se intoarce in familia tatalui el,
Familia.

Vasi le Vasilievici Ca Orin, la Nijni Novgorod. Capul familiei, CaOrin, bunicul lui Gorchi, era proprietarul unei midi intreprin-

deri de vopsitorie.

Mama sa nu prea statea in familie, asa incat educatia lui

Gorchl a ramas pe seama bunicului lui, care 1-a invatat s clteasca, dar mai ales pe seama bunicil lui, Aculina Ivanovna Casirina. Bunlcul sau era un batran ranatic, sgarcit si aspru si
viata cu el a fost grea, in schlmb bunica a fost pentru Gorchi
48
www.dacoromanica.ro

o educatoare admirabill; bun& si desteapta, ea stapanea in chip

clesavArsit graiul rusesc 1 cunostea numeroase cantece L povestl

pe care cu mult maestrie le povestea baiatulul.

Inscris la scoal, Gorchl trecuse

Copt Win
si adoleseenta

in clasa a III-a, cand bunicul lul a

saracit. Fiind Inca elev de scoala,

Gorchi, pentru
ajuta familia, aduna de prin curti vechituri,
-carpe, hArtii, pe care le vindea. Pentru un pud de carpe obtinea
20 de copeici. In cele din urma a trebuit s se lase de scoala Inca

din clasa a III-a; bunicul sau 1-a dat, ca baiat" la o pravalle.

Curand insa i-a oparit acolo mainile 1 s'a intors acasa. Apol
a fost dat ca ucenic" la un desenator, in realitate ins a fost
rievoit s lucreze pur 1 simplu la gospodaria stapanului: sa
spele podelele, vasele, sa vada de samovar.
In cele din urma Gorchi fuge dela acest stapan, dar nu se

mai intoarce acas, cl se alatura la munca hamalilor de pe

cheiul Volgai si-si duce viata Iaolalt cu el pe debarcader. Pe

atunci n'avea cleat unsprezece ani. Mai tarziu reuseste sa se

angajeze pe un vapor care facea curse intre Nijni sl Perm. A
lost primit in postul de spalator de vase" si de dimineat pana
seara spla vasele. Copilaria lui se sfarsise, desi in fond nu
existase niciodata. Incepuse viata la stapan". Ani dearndul
Gorchl si-a schimbat mereu locul si profesiunea, trecnd dela
o munca la alta. A fost si portar, I brutar, i paznic de noapte,
nI cantaragiu la calea ferat. Dela Nijni nimereste la Cazan,
-dela Cazan la exploatarile de pescuit de pe malul Marii Caspice.

In conditille acestea de viata, extrem de grele, s'a otelit

taracterul lui Gorchi, a crescut Imbogatindu-se experienta lul
s'au intarit legaturile lul cu poporul.
PregAttrea pentru
activitatea literar

Talentul artistic al lui Gorchi

se trezeste Inca de pe timpul po-

vestilor si cantecelor bunical. Momentul important urmator ln desvoltarea lui a lost cunostinta
cu lucratorul Smurai, pe vaporul unde se angajase ca spalator
de vase. Smural era un pasionat cititor de carti 1 Gorchi a
gsIt in cuilrul lul opere de Gogol, Necrasov, Gleb Uspenschl
el altele.
4

Istoria Lit. Sovletice Ruse

www.dacoromanica.ro

49

Ajungand in anul 1884 la Ca

zan, Gorchi Intl% in contact din
ce in ce mai apropiat cu intelectualitatea local, se alatura tineretului insufletit de idei revolutionare i incepe s cunoasca lite-

ratura revolutionar serioasa;

el-

teste Capitalul" de Marx. Cu a

formidabill energie se apuca sa se

autoinstruiasca i studiaza clasi-

cii rust i strain!. In anul 1889,

cand sosi la Nijni, el era in stare
deja s. lucreze ca secretar la un
avocat, ceea ce inseamna c reu-

sise pana la acel moment 0, compenseze in intregime lipsa unet

pregatiri colare. Tot atunci el 41
incepe, dental, i activitatea decreatie literara: scrie un mare
A. M. Gorchi 1891
poem in proza i versuri Cantecul
batranului stejar" i un mare caiet de versuri.
Gorchi 1-a aratat poemul scriitorului V. G. Corolenco. Critica Mutt. de acesta a fost severa. Gorchi s'a hotarit O. se lase
de scris i inteadevar timp de doi ani n'a mai scris nimic.
In anul 1891 a intreprins prima sa mare calatorie prin
Rusia a pernit pe jos pe malul Volgai dela Nijni la Taritan

(Stalingrad), a trecut apoi in regiunea Donului si a pornit-o din

nou pe jos pe malul Donului; a strabatut Ucraina i Basarabla
[Ana la Duntre, iar apoi pe malul Mara Negre a ajuns la Odesa
1 de acolo, prin Crimeia, Cuban, regiunea Terscaia, apoi pe
soseaua militara georgiana, a ajuns pana la Tiflis (Tbilisi). Pe
drum el a muncit pe Ia tarani, sau ca hamal in porturi. Aceasta
calatorie 1-a procurat lui Gorchi un imens material literar. E
deajuns s menticnam ca opere ca Macar Ciudra",
lear,
Batrana Izerghil", Emilian Piliai", Pedeapsa" I multe altele

se bazeaza pe cele traite de Gorchi in timpul calatoriei sale,

care a durat din primavara pana la starsitul toamnei anulut
1891.

50

www.dacoromanica.ro

Dupa ce a devenit scriltor pe de-

Importanta autoblograficg
a povestirilor lui Gorchl:

CopilAria mea", La
stapan" I Untversttattle
m ele".

plin format si celebru in intreaga

lume, Gorchi

povestit copilkia
tineretea in una din cele mai insemnate opere ale sale
ciclul de
povestirl autobiografice: Copilkia
el

(1913), La stApan", (1916) si UniversitMile mele" (1923).

Aceste povestiri oferl un foarte bogat material informativ
in ceea ce priveste felul cum s'a format tAnkul Gorchi i sursele
de inspiratie care se an-a la baza ideilor i personagillor din

mea"

operele sale.

Gorchi a redat in ele nu numal tabloul extraordinar de viu

al copilkiei sale, dar a zugrkit totodat

I un vast tablou al

vietii rusesti dela sfarsitul secolului al XIX-lea, in care a creat

tipuri de rud extrem de interesante.
In literatura rus existA o serie de insemnate opere literare
in care este descrisg copilkia: Cronica unei familii" a lui S.

Acsacov, Copilkia" lui L. To7stoi, Copilkia lui Tioma" de

N. Garin-Mihailovschi, Copilkia lui Nichita" de A. Tolstoi.

Toate aceste opere descriu o copilkie care poate fi numit5,
normalA: copilul se desvoltI in sanul famine!, inconjurat de
dragoste, intr'un mediu linistit; este cea mai but* cea mai

fericita perload a vietii. E firesc dar ca tema amintirilor in

aceste cazuri s fie o tern& psihologia, tema inchegkii treptate a sufletului copilului, tema formkii caracterului omului.
Gorchi introduce ins in genul literar al amintirilor din
copilArie un continut nou, prin aceea c. descrie pe larg viafa
social, arAtnd conditille in care se desflsoarti, copilkia celor
d'n pturile de jos" ale societrii, unde copiii cresc in mizerie,
coplesiti de munci grele, si inteun mediu gata s. innlbuse in
fiecare clipl cele mai bune insusiri ale unui copil.
In acelasi timp, tema de baz a povestirilor autobiografice

ale lui Gorchi o constlt ue credinta in om, credinta c omul

rus va invinge toate pledicile din drumul su spre o viatl fericit. Iat ce scrie el in Copilkia mea":
Amintindu-mi acnste grozgvii apa'stnare ca de plumb ale
Slbaticei vieti rusesti, ma intreb uneori: dar merit oare sa
mai vorbesti devpre ele? Si cu o siguranta reinnoit imi zic: merita; cad acest infam adevk n'a crapat nici pan azi. E un ade-

var care trebue cunoscut Van in rdclnl, ca s fie smuls cu

51

www.dacoromanica.ro

totul din sufletul omului, din intreaga noastr viatg penibilg

si rusinoasg.

Mai e i altg pricing, mai pozitivg, care ma sileste sa zugrvesc aceste grozgvii. Desi sunt desgusttoare, desi ne apasg
strivind pgra la moarte o multime de suflete frumoase, sufletul
rus e totusi Inca destul de sanatos si de tndr, asa incdt incepe
s le invingg, si le va invinge. Dar aceastg viatg a noastra apare
uimitoare nu atdt prin stratul gras si fecund al marsviei dobitocesti de tot felul, ci prin faptul c prin stratul acesta rgzbate, totusi, invingator, ceea ce este luminos, sgingtos, creator,
creste ceea ce este bun
omenesc, stimulgnd speranta nestrgmutatg in renasterea noastr pentru o viatg luminoasg omeneascg."

Scrise cu putin timp inainte de izbucnirea Revolutiei din

Octombrie, aceste cuvinte exprimau idela centralg a operel Copilria mea" Si anume, credinta in forta cresanda a revolutlei,
care va elibera poporul rus.

Prin toate cele trei naratiuni strgbate imaginea lul Aliosa,

Alexei-Gorchi insusi. Viata In familia Casirin, munca pe vapor,

la brutgrie, cAlgtoria pe Volga, la Crasnovidovo i munca revolutionarg pm-Are 'pawl
cele mai insemnate momente din

viata tngrului Gorchi sl-au gasit reflectarea in aceste opere

ale sale. Totusi Gorchl vorbeste cu multg modestie sl chiar cu
sgarcenie despre el insusi. Figura lui Al lop prezintg, pentru
Pi

importantg, mai cu seam pentrucg prin Intermediul acestuia

el poate sg clescrie o multime foarte variata de tipuri umane

si de evenlmente caracteristice vietii rusesti. Dar aprecierile

asupra oamenilor si evenimentelor se fac din punctul de vedere

al lui Aliosa. Trgsaturile lui caracteristice sunt: ngzuint 1nflgcgrat spre dreptate, urg fail de acmpritori. munca neobosit
de autoperfectionare si un pgtrunzgtor spirit de observatie.
(Dupg prima Intglnire cu Gorchl in 1905, Lenin spunea: Trebue
Sg Invatgm dela el cum sg, privim sl cum sg ascultgm.")

Un loc considerabil ocup in aceste povestiri descrierea

evolutiei literare a lui Alio,a. Dela basmele I versurile buniegi
(despre Alexei omul lui Dumnezeu, despre Ivan osteanul i multe
altele) el trece la biblioteca din cufgrul bucgtarului Smurgi,
pe care-1 poclideste plansul cnd Allosa II citeste cu glas tare,
Tams Bulba" de Gogol.
52

www.dacoromanica.ro

Cand incepe sa cunoasca poemele lui Puschin, Gorchi are

impresia ea aceste versuri rasuna ca un clopot vestitor de viata

noua.". Milne se procurau cu foarte multa greutate; uneori

trebuia sa le cerseasc a. ca pe o pomana, dar in schimb ele transformau cu totul lumea care-1 inconjura pe baiat. Aceasta forta
a cuvantului artistic a fost admirabil descrisl de Gorchi in scena
In care Aliosa citeste mesterilor din atelierul de zugravit icoane
poemul lui Lermontov Demonul":

Poemul ma tulbura chinuitor si dulce, glasul mi se fran-

gea, in ochi imi veneau lacrimi si aproape nu vedeam randurile

rersurilor. Dar si mai mult Inca ma tulbura miscarea innabusita
si atenta din atelier care se afla parca intr'o rscolire greoaie,
tar oamenii ca atrasi de un magnet se apropiau de mine".

Mretia literaturii si indeosebi a literaturii ruse este una

din temele principale ale acestor povestiri autobiografice.

Gorchi arata ca Aliosa isi gaseste in literatura acea forta spirttuald care-I permite sa opund scarnavillor apastoare ca de
plumb ale vietil" credinta in om, Ali afle odilm si mangaiere,
s innobileze pe oamenii din jurul sat'. Gorchi face totodata
aici si o caracterizare a operelor literare care au exercitat o cat
de mica influent asupra preocuparilor sale scriitoricesti, indemnandu-1 pe calea creatiei. Aliosa este una din figurile cele mal
fermecatoare si mai pline de viat din opera lui Gorchi.
Veracitatea riguroasa si aspra cu care Gorchi descrie toate
aspectele negative ale vietii rusesti din ultimul deceniu al secolului trecut ar fi fost unilaterala daca el s'ar fi marginit numai la zugravirea partilor negative ale acesteia. Si ca o compensare fata de ceea ce. il apasa si-1 umileste in viata pe om,
Gorchl releva fortele spirituale ale poporului rus, inepuizabila
sa putere creatoare si nobletea lui sufleteasca. In familia CaOrin el intalneste pe Taganco, un tip voinic, istet si vesel, care-0
pune mana sub loviturile buniculul ca sa-1 apere pe Aliosa. Pe
vapor, il ajut Smurai, singuraticul si bunul bucatar, care s'a
rupt de viatli,". Pe cand lucra la desenator, il apara indrazneata,
desteapta si vesela spalatoreasa Natalia Cozlovscala; la iarmaroc
este inconjurat de niste 'pram ,,grozav de buni", la Cazan il
Intalneste pe liceanul Guri Pletniov, cu diverse talente promttatoare; la Crasnovidovo pentru prima oat% se simte alit de
bine in societatea unui om", a lui Mihail Romas, un om de un
calm imperturbabil si un revolutionar devotat pana la capat p053

www.dacoromanica.ro

porului. Un loc cu totul aparte printre aceste personaje Ii ocupg,

figura bunical, Aculina Ivanovna. Mama a optsprezece copil

(optsprezece nascuti, spunea ea; dacg ar fi trait toti, ar f1

fost o ulita intreaga de oameni, optsprezece case"), ea a dus o

viat grea, piing. de suferinti; dar si-a pastrat, totui, intreaga
bogatie sufleteasca. In firea el se intrunesc cele mai frumoase
si tipice trasaturi ale femell ruse, descrise Inca de Necrasov.
Asa ea se avnta cu curaj In casa cuprInsa de flacari, altadatg
opreste calul inspimntat de incendiu (ca la Necrasovopreste
calul din galop si intra'n casa care arcle"). Principlul creator
lzbucneste din tot ce face ea: cnd canta, cnd danseaza sau
canci spune lui Aliosa povesti si intamplari; este inzestrata cu
o dragoste de natura deosebit de vie. Mild e cu Al losa in paclure,

ea apare ca o stapang inrudita parcg cu tot ce o inconjoara".

Bunica trezeste sl in Aliosa principiul creator, sac:1We in sufletul lui dragostea pentru cuvant, nazuinta catre adevar sl
dreptate; ea I-a pregatit pentru botezul duhului sfnt al cartilor cinstite si intelepte" prin care Gorchl explica faptul ca e
intotdeauna gata sa, se avante In orice discutie sau luptg".
Figura bunical este in chip organic legata de figura lul Alioa
II desvMue temelia rusg nationalg, populara, a acestuia.

Povestirile autobiografice ale lui Gorchi, pe langg ca dau o

Imagine deosebit de vie a copilariel 1 tineretil acestuia, mai
oferg si cheia pentru intelegerea intregii sale opere; ele aratg
deasemenea cum s'a format acea atitudine fata de viatg, care
sta la baza activitatil lul Gorchl omul.
In Noembrie 1891, strabatand
Inceputul activitatil
oseaua militara georgiana, Gorchl
literare
ajunge la Tiflis. Ca deobicei, face
repede cunostinta cu intelectualitatea din oras in rndurile carela intglneste pe omul care 1-a ajutat sg imbratiseze definitiv
calea creatiei literare. Era Alexandr Mefodievici Caliujngi, unul
din cunoscutii lui Gorchl, dintr'un grup de deportati recent Intors din ocng. In scrisoarea sa catre acesta, Gorchi insusi relevg
astfel rolul pe care 1-a jucat Caliujnal in viata sa: Atl fost pricare m'atI primit cu o privire bung, de neulmul,
scria el,
tat pentru mine, a ochilor dumneavoastr blnzi care vedeau
in mine nu numai un flacalandru cu o biografie cludata, un.
vagabond lipsit de mice tel, ceva amuzant dar dubios. Imi amin:54

www.dacoromanica.ro

tesc expresia ochilor dumneavoastrg in timp ce ascultati. ceea

ce povesteam despre cele vazute de mine si despre mine insumi.
Am inteles indatg cg fall de dumneavoastrg nu puteam sg mg
laud cu nimic si cred 0, datoritg dumneavoastrg niciodata In
-viat-mi nu m'am lgudat cu nimic, nu m'am supraestimat si
n'am exagerat nici durerile cu care viata a fost ant de darnica
tat de mine. Sunteti primul, zic, care m'at1 f gcut sa ma privesc
pe mine insumi cu toatg seriozitatea."
Macar Ciudra" a fost prima povestire a lui Gorchi despre
cele vazute $1 suferite de el in peregringrile sale. Prin intermediul
lui Caliujral, ea a fost publicatg, la 12 Septembrie 1892, In zia-

iml Cavcaz" din Tiflis. Gorchi avea pe atunci 24 de ani. Povestirea a apgrut sub pseudonimul Maxim Gorchi, care mai tgrziu
-devine celebru In lumea intreaga.
In vara anului 1892, Gorchi strgbate din nou regiunea Volgal si a Donului, Ucralna, Crimeia si Caucazul, trgind cu intensi-

tate, dupg cum se exprimg el Insusi, nenumgrate si felurite

impresii $1 intmplgri".

Inca inainte de venirea sa la Tiflis, In toamna anului 1891,

Gorchi a lost arestat in legaturg cu un caz In care nu avusese

niciun amestec. La intrebarea ofiterului de jandarmi de ce umblg

prin targ, el a rgspuns: Vreau sg cunosc Rusia". Si inteadevar,
Gorchi si-a studiat taxa in mod enciclopedic, multilateral. Despre
creatia lui se poate spune cg este o enciclopedie a vietil rusesti
dela sfar$1tul secolului al XIX-lea si Inceputul secolului al XX-lea.
'El cunoaste felul de viatg, obiceiurile, particularittile lingvistice

sle diferitelor tinuturi si ale grupurilor sociale din Rusia. In

,operele lui sunt zugrvite paturlle cele mai diferite ale populatiel, cu toate particularittile mediului in care trgesc.
In anul 1893 Gorchl se intalneste din nou cu Corolenco.
De data aceasta Corolenco, apreciindu-1 in gradul cel mai inalt
,oPerele Bgtrana Izerghii", Despre scatiul cel mincinos si eiocAnitoarea cea iubitoare de adevgr", Mos Arhip si Lionca", 1-a

sfgtuit s scrie ceva mai mare, pentru o revist". Gorchi a

scris atunci nu-vela Celcas", pe care Corolenco a trimis-o marii

ceviste Ruscoe Bogatstvo", din capitalg, care a si publicat-o.
-Ch tar in cele dintai lucrari, Corolenco seziseazg elementul cel
imbinarea prinnou pe care-1 'introduce Gorchi in literaturg

tipiului realist cu eel romantic. Dumneata pop sa creezi Caractere,

li spune el lui Gorchi,

1i lasi pe oameni a vorbeasa

55

www.dacoromanica.ro

actioneze singuri, dupa firea lor, tlI sa nu te amesteci in

clesfasurarea gandurilor si in jocul sentimentelor lor; asa ceva
nu-i la indemana oricul s'o faca. Dar lucrul cel mai minunat
si SA

in toate astea este ca pretuestl omul asa cum este el. Ti-am

spus doar c esti un realist." Corolenco mai chibzui o clipa

aclauga zambind: Dar totodata i un romantic."
Pe atunci Gorchi publicase povestiri in ziarele din regiunea
Vo Igbi. Urmand sfatul lui Corolenco, el se muta la Samara unde
devine colaborator permanent al ziarului Samarscaia Gazeta"in care publica zilnie foiletoane sub pseudonimul Iehudiii
Hlamida. Faima lui literal% creste din ce in ce mai mult, dar
abia in 1898, and apar cele doul volume de schite i povestiri,
numele lui incepe s5, circule prin tara. Incepe o noua perioada
din viata sa. Face cunostinta cu Cehov i cu L. Tolstoi. Din
anul 1901 operele lui se traduc in principalele limb! straine, piesele lui se joaca pe scenele celor mai bunc teatre rusesti si strainer
lar in 1902 este ales membru de onoare al Academiei de Stiinte.
Activitatea revoluttonarA

Inca din 1884 pe cand lucra la

Cazan, Gorchi a intrat in contact

a lul Gorchi
mai strans cu cercurile revolutionare
ale tineretului. In anul 1888 face propaganda revolutionara prin-

tre taranii din regiunea Volgai. In 1889 este arestat pentra

prima oara la Nijni; dupa o lun este eliberat si pus sub supravegherea secret a politiei ca suspect". A mai suferit pe urma
alte repetate arestri. La 10 Ianuarie 1905 redacteaza un manifest prin care indeamna poporul la rsturnarea guvernului tub

Nicoale II care ordonase sa se traga in demonstrantii pas-

nici dela 9 Ianuarie. Guvernul tarist ii intemniteaza atunci pe

Gorchl in fortareata Petropavlovscaia, ceea ce provoaca o furtuna de proteste atat In Rusia, cat si in Europa. Guvernul na
cuteaza sa-1 judece; II pune in libertate I procesul sau e anulat.
0 activitate deosebit de intensa a desfasurat Gorchi in timpul rascoalei din Moscova din Decembrie 1905. In locuinta lui
se confectionau bombe pentru muncitorii care lucrau la cons-.
tructii militare; el a aclunat sume marl de bani pentru cumparare de arme. Este timpul and V. I. Lenin si Gorchi se intalnese pentru prima data la Petersburg.
In 1906, pe cand se afla in strainatate, Gorchi a publicat
un energic protest Impotriva hotaririi guvernului francez de a
56
www.dacoromanica.ro

acorda guvernului tarist un mare imprumut (pamfletul Sp lendida Frant"). Hoarirea aceasta nu era altceva decat un sprijin acordat tarului in lupta lui impotriva revolutiei Si Gorchi
a demascat Vara crutare i pe bancherii francezi si tarismul rus.
Aceste rnanifest5.ri ale lui Gorchi au fost atat de violente
Mat el nu se mai putea intoarce in tan, si se stabileste ca emigrant in Italia, pe insula Capri. Tot in anul 1906 el scrie i parnfletul Orasul Diavolului Galben", in care se ridica, irnpotriva
regimului burghez din America, care robeste i deformeaza
omul.

In Mai 1907, Gorchl la parte ca

delegat cu vot consultativ la al V-lea
congres al P.M. S. D. R., la Londra. In timpul acela incepe apropierea sa de V. I. Lenin; se stabileste intre ei o corespondent5
Gorchi In emlgratie

prieteneasc6, permanentk Lenin urm'area cu grij desvoltarea

creatoare a lui Gorchl si-1 ajuta s. inving 5. dificultAtile tarot,glee pe care le intampina uneori. Astfel, in 1908 Gorchi publicl
nuvela Spovedania", gresit 'S. sub raport ideologic. Se simtea
in ea influenta clAuntoare a filosofiei idealiste a lui A. Bogdanov, cu care Gorchl era pe atunci in strnsA leg5,tur6. Intr'o
scrisoare asprk Lenin 11 lmuri greselile. Ii pretuia mult pe
Gorchi, considerandu-1 un scriitor al proletariatului 1 deaceeacondamna cu atAt mai sever oscilatlile lui ideologice. Scrisorile
lui Lenin adresate lui Gorchi in perioada dintre 1907 si 1913
sunt un model clasic de educare a unui artist prin marile idel
ale Partidulul Bolsevic.
Tr Mud in strAintate, Gorchi desfasoarA nu numal o mare

activitate literal% (in intervalut de timp dintre 1908-1913 et

a scris: Viata unui om nefolositor", OrAselul Ocurov", Viata
lui Matvel Cojemiachin", Copilria mea", Vassa Jeleznova",
Povesti despre Italia", Nasterea Omului", articolul Distrugerea persona1it54ii"), ci desfoar i o activitate socialk El
organizeaz5, pe insula Capri o scoal 5. pentru muncitorii rusi revolutionari, la care el Insusi tinea prelegeri din istoria literaturli

ruse (in 1939 aceste prelegeri au fost publicate intr'un volum

separat). In 1910, Gorchi primeste pe insula Capri vizita lui
V. I. Lenin.
Abii, in 1913 (31 Decembrie) a
Intoarcerea In Rusia
putut sa' se intoara, Gorchl In Rusia. Sub presiunea opiniel publice mondiale, urmrirea penalk
n

57
www.dacoromanica.ro

impotriva sa incetase. In acesti ani, ca si mai tarziu dealtfel,

Gorchi intretine o vast corespondenta cu tineril scriitori rust.
El acord o importanta exceptionala chestiunii sustinerii scriitorilor proletari incepatori. In 191,14 publica o Culegere din operele scriitorilor proletari", in a Carel prefata prevestea Inflorirea
apropiat5, a artei revolutionare proletare. In 1915-1916, Gorchi
participa la organizarea revistei Letopis" in care publica poemul lui Maiacovschi Razboi si Pace". Cu acest prilej il cunoaste
pe Maiacovschi. Cea mai de seam5, opera literal% din acqti ant
a lui Gorchi a fost povestea autobiografica, La stapan". Anul
1917 il easeste pe Gorchi la Petrograd, unde continua sa acti-

veze (in paginile revistei Letopis") impotriva politicii impelialiste a guvernului tarist, impotriva razboiului criminal intreprins de acesta.
Ziarele burgheze il atacau vehement si 11 numeau traclator
de patrie". In 1917 Gorchi publica o noul Antologie a scriltorilor proletari".
Amploarea evenimentelor revolutionare din 1917, la Inceput, nu a fost pe cleplin inteleas de Gorchl, ceea ce explicg.
faptul ca el a aderat la ziarul semimensevic Novaia Jizni". Mai
tarziu el a scris in aceasta privint5.: Spre regretul meu... ant
subestimat puterea de vointA si curajul bolsevicilor". Critica pe
care au fcut-o Lenin si Stalin greselilor lui Gorchl 1-a ajutat

salt regseasca drumul just, in spiritul bolsevicilor. Despre

greselile sale din aceast perioad Gorchi Insusi povesteste In

articolul san V. I. Lenin".
Chiar din primele zile ale RevoPerloada de dupa

Wei din Octombrie, Gorchi ajuta

Octombrie a vietli lui

Puterea SovieticA sl creeze o noul

culturA socialist. El Infiinteaz Ca
misia pentru incurajarea savantilor, organizeaza editura Literatura Universal", reclacteaza revista Nauca 1 e6 rabotnichi"
(Stiinta si oamenii de stiinta). In 1919 isi scrie amintirile desGorchi

pre L. Tolstoi. Munca incorclat pe care o desfasoar agraveaz1

desvoltarea procesului tuberculos de care suferea mai demult.

In 1921 el incepe redactarea revistei Crasnaia Novi", dar la

insistentele lui Lenin pleac

(Pleac, vindecA-te,

il

sa se trateze in strAinatate.

scrie Lenin. Nu te incpat'ana,

rog").
B8

www.dacoromanica.ro

te

In acesti ani de sedere in strainatate (Italia-Sorento)

Gorchi a scris UniversitMile mele", Intreprinderea Artamonov", amintirile sale desnre Corolenco, Bloc, Esenin, L. Ancireev,

faimoasele amintiri despre V. I. Lenin, si a inceput Viata lui

Clim Samghin".

Trind in strinate, Gorchi mentinea cele mai stramse

legturi cu Patria sa, intretinea corespondentl cu oamenii sovietici, urmArea modul cum se desvolt si se ridicA tineril scrlitori.
In revista Crasnaia Novi", el public5. romanul Intreprinderea
Artamonov", Jar in ziarele din Moscova public fragmente din

Viata lui Clim Samghin". In acelasi timp, in stringtate, el

militeazA ca reprezentant al rarii Sovietelor si al culturii acesteia, infierand pe readionaril care calomniau U. R. S. S.
In ziva de 28 Mai 1928, Gorchi s'a intors In tara,. In fata
Orli Belorusschi din Moscova, s'au adunat pentru a-I intampina

zeci de mii de cetgteni. Tot aid i s'a inmanat carnetul de

memhni n.1 Comitetului Central Executiv, demnitate in care fusese ales de curnd.

Jubilcul de 40 de ani de activitate literark care a avut

lole in anul 1932, a fost o srbtoare nationala.

Tovar5.sul Stalin i-a adresat cu acest prilej urm6.toarele cuvinte de salut:
Scumpe Alexei Maximovici,

Te felicit din toatd inima g 1i strdng cdlduros mdna. Iti

urez multi ani de viatel fi de muncei pentru bucuria celor ce
muncesc 1 spre spaima dumanilor clasei muncitoare."
In cinstea marelui scriitor; 6rasul sau natal Nijni-Novgorod
a luat numele de orasul Gorchi. S'a acordat deasemeni dreptul
de a purta numele lui Gorchi 1 Teatrului de Art din Moscova
pe scena aruia s'au jucat cu atala succes piesele sale. Numele
lui II poartit numeroase intreprinderi l colhozuri, institutii de
inv646.mtint superior, scoli 1 alte asezmlnte de cultua.

In anul 1928, Gorchi a intreprins o mare cAltorie prin

Uniunea Sovietia, vizitand locurile prin care trecuse in tinerele:

Crime la, Bacu, Tbilisi, Nijni Novg^rod (Gorchl). In urma acestel

cAlAtoril a publicat o serie de schite sub titlul Prin Uniunea

Sovietia". In acesti ani, Gorchi desfoar I o intens5. activitate

59

www.dacoromanica.ro

publicistica 1,articole1e sale din aceasta perioada au fost aaunate in volumele Articole de publicistica" i SA' strim de
3traj"). El demasca cultura decadentl burgheza din Apus,
ceea ce ii atrage atacuri vehemente din partea preset straine.

Ura dusmanilor poporului fata de Gorchi a lost atat de

mare, incat agentii lui Trotchi au voit sa-1 asasineze.

In 1934 i-au dat o grea lovitura, omorandu-i fiul, pe M. A.
Pescov. La 12 Mai 1934 tovarsul Stalin sl colaboratorii sai mal
apropiati i-au adresat cu acest prilej o scrisoare de condoleante,

In care se spunea: Alaturi de dumneata, suntem indurerati 91

deplangem aceasta nenorocire care ne loveste pe noi toti atat
de salbatic.

Avem eredirita ca spiritul dumitale de neinvins, gorchian,

sl marea dumitale vointa vor invinge aceast grea incercare".
Gorchi nu s'a lasat doborit de aceasta incercare 1 si-a continuat cu intensitate activitatea; sub conducerea lui a fost organizat in anul 1934, primul congres al scriitorilor sovieticl. A
sustinut in fa:ca congresului un mare referat despre literatura
sovietica, si a fost ales presedinte al Uniunii Scriitorilor Soviet ici.

In timpul Puteril Sovietice Gorchi a creat opere artistice et

publicistice exceptionale. In ultimil ani ai vietil sale, Gorchl
scrie un ciclu de povestiri pe care-I intituleaza Povestirl despre
eroi". In ele povesteste despre constructorii noii societMi socialiste, simpll muncitorl, plini de abnegatie, care furesc toate
bunurile i valorlle Pate& noastre.
Gorchi era figura centrala a intregii culturl sovietice. El
era presedintele Uniunii Scriitorilor Sovieticl, organizatorul celor mai variate Initiative culturale, dela Institutul de medicina
experimentala pang, la Istoria razbolului civil".
In articolele sale publicistice, Gorchi prevenise lumea despre pericolul fascist, cu mult inainte ca fascistii sa fi izbutit
s. ajunga la conducerea Germaniel. Glasul salt rasuna in toata
lumea, starnind ura dusmanilor omenirii. Asasinil vandutl care
au stiut s se strecoare in anturajul lui Gorchi 1-au provocat
treptat, pe nesimtite, o boala lncurabila, care 1-a curmat firul
vietii la 18 Iunie 1936.
Dupa Lenin, moartea lui Gorchi este cea mai grea plerdere
pentru tara noastra si pentru omenire", a spus tovarasul Molotov in numele Consiliului Comisarilor Poporulul al U. R. S. S.
60

www.dacoromanica.ro

i al Comitetului Central al P. C. (b) al U. R. S. S., petrecandu-i

pe A. M. Goichi pe ultimul sail drum.

Prin puterea influentei sale asupra literaturii ruse

a
Gorchi se afla alaturi de titani ca

mai spus V. M. Molotov

Puschin, Gogol, Tolstoi, ca cel mai bun continuator al marilor

lor traditil, In vremea noastra. Influenta cuvantului artistic al
lui Gorchi asupra destinelor Revolutiei noastre este mai nemij-

locita si mai puternica decat a oricarui alt scriitor al nostru.

Tocmai deaceea Gorchi apare in tara noastra si in ochil muncitorilor din intreaga lume ca un adevarat intemeietor al literaturii proletare, socialiste.
Pe cal deosebite, propril lui, marele artist Maxim Gorchi
a intrat in indurile luptatorilor pentru comunism. El a intrat

In randurile noastre irc inainte de avantul revolutionar din

1905, dar a intrat cu steagul falfaind al vestitorului de furtuna
al revolutiel...

Maretia lui Gorchl const in aceea c. mintea lui lumi-

noasa, apropierea de popor i munca lui gigantica, plina de

abnegatie, pentru insusirea realizarilor culturii omenirii, au
facut ca el sa devina un prieten devotat al celor ce muncesc
;I un mare inspirator al luptel pentru cauza comunismului...
Gorchi este un mare fiu al unui mare popor!"
PRIMA PERIOADA A CREATIEI LUI GORCHI

Prima perioada a creatiei lui Gorchi cuprinde intervalul

tle timp dintre anii 1892 si 1899. (Pan la primul sdu roman
Forna Gordeev", aparut in 1899).

In aceast perioada apar operele sale Macar Ciudra",

(1892), Emi lian Piliai" (1893), Mos Arhip i Leonca" (1894),

Cntecul c:iimului" (1895), ,,Bdtrana Izerghil" (1895), Celcas"
(1895), Conovalov" (1897), ,,Fostii oameni" (1897), Din plictiseald" (1897), Varerea Olesova" (1898) si altele.
Ceea ce caracterizeaza, indeosebi, creatia lui Gorchi Inca
de pe acum este acel interes exceptional pentru om, acea cald
1ntelegere pentru suferintele omenesti de care sunt patrunse
toate operele sale. Dar el nu se limiteaza numai la relevarea Sb
descrierea suferintelor omului, ci exprima totodata increderea
Th fortele lui l cauta s descopere pentru om calea spre fe-

Ill
www.dacoromanica.ro

ricire l libertate. Dar el crede mai ales in fortele omului rus:

sale el,
Constat,
c poporul rus este exceptional de inzestrat.. Acest popor minunat va tral o viata eroica, de erou
din povesti, si dela el va avea de invatat multe aceast lume.
obosit

l Innebunita de crime."

Acest inalt umanism al lui Gorchl, plin totodata de Incredere in fortele poporului rus, care il va crol lumii drumul

spre fericire, este tocmai ceea ce I-a castigat inimile cititorilor

din lumea intreaga.
In prima perioada a creatiei sale, Gorchi apare, in multe
privinte, ca succesor direct al temelor l tipurilor care se con-

turasera deja in literatura claslca rus. Dar el introduce, In

acelasi timp, atatea elemente nol sl le umple cu un continut

atat de original, sugerat de epoca cea nou, incat chiar despre

prima perioada a activitatii lui se poate vorbl ca despre o perioad a. in care Gorchi este pe cale sa creeze o noua metoda artistica

realismul socialist.

Prima povestire -a lui Gorchi,

Romantismul revolotionar Macar Ciudra", este o opera proal tAndrului Gorchi
nuntat romantica, apropiata prin
spiritul ei de romantismul lui Puschin, Lermontov, Gogol
Gan, ln.

In centrul povestiril e afla figurile lut Loico Zobar si a

Raddel, doua caractere exceptIonale prin forta lor sufleteasca.
Sunt oameni integri, gata 0.11 apere Ora la capat credintele,
ca 1 Mtarl, sau Taras Bulba, sau ca eroul cuprins de nebunie,
dar de o nebunie superioara l nobila, din Floa-ea Roie" a
lui Garsin.

Pentru el, lucrul cel mai important In viata este libertatea. Prefera s moara, dar 0;1 raman credinciosi.
Importanta tipulul romantic const in aceea ca, eliberat
fiind de tot ce este cotidian si banal, 11 indeamna pe cititor
s6, inteleaga idealul spre care tinde autorul, s Inteleaga acele
trasaturi de comportare omeneasca, pe care scriitorul le considera foarte pretioase in viata (sau dac tipul romantic are
nuanta negativ,
acele trsaturi pe care scriitorul le respinge in viata, acele care contra zic idealul).
Patosul libertatli, puterea de abnegatie dusa pana la sacrificiul suprem in numele idealulul Imbratisat frumusetea al

62

www.dacoromanica.ro

puterea unei personalftati Indraznete i cu vointa hotrita

lat ce aducea Gorchi eititorilor sai, chiar in cea dintai a sa
povestire. El cultiva in ei neaclaptarea, acel spirit darz 1 protestatar, atat de necesar in lupta revolutionara care se apropia.
Gorchi ci-a Insucit cele mai frumoase trasaturi ale romantismului clasic progresist; datorita insa legaturii sale cu miccarea revolutionara muncitoreasca, romantismul sau este deja
diferit din punct de vedere caiitativ, este un romantism nou,
care intruchipeaza nu numai idealurile, dar 1 experienta de
lupta revolutionar a clasei muncitoare. Romantismul lui Gorchi este un romantism revolutionar, eroul sau e omul-lupttor,
gata oriand sa savarceasca fapte de eroism, care dispretuete
moartea pentru a cuceri libertatea poporului sau,
este purtatorul ideit de lupta i de sacrificiu in numele poporului.
Povestirea Macar Ciudra" se caracteriza, deasemeni, i
prin anumite trasaturi formale, obisnuite in operele romantice:
acthinea se petrece intr'un mediu neobisnuit, departat de ambianta vietii reale, limbajul este extrem de emotional, subordonat necematil de a exprima cu deosebita amploare atitudinea
autorului fata de cele povestite.
Caracterul emotional si coloratura subiectiva a stilului se
datoresc in mare masura faptului ca cititorul este pus in fata
unei povestiri oarecum duble: povestind clespre Macar, autorul

vorbeste la persoana intaia, dar reproduce in acelasi timp ci

cuvintele lui Macar cu particularitatile individuale ale acestuia.

Pe ambele aceste planuri Gorchi foloseste din plin un stil metaforic, epitete colorate emotional (Marea canta un imn sumbra ci solemn", Silueta regeasca, frumeasa 1 mandra a Raddei", ochii stralucesc ca stelele limpezi, iar zambetul e un ade-

varat soare", Sangele se aprinde in vine"). El recurge din

plin la constructii sintactice pentru sublinierea intonatiei, care

manse elementul emotional al povestirii i fac sa fie simtite
deosebit de puternic sentimentele povestitorului Insusl. (,,De
trage odata arcuul pe strune, simti ca inima-ti tresaltd, ci de
mai trage odata ftt std inima In loc.")
Actiune ci circumstante neobignulte, eroi exceptional!, limbaj emotionant
toate acestea in ansamblul lor dau povestiril
un caracter de romantism exaltat, care pare O. opuna, vlell

obisnuite viata unor oameni adevarati, eliberati de tot ce e

meschin

l neinsemnat.

63

www.dacoromanica.ro

Cantecul Soimului, Btralta Izerghil", Hanul 1 flul

itii" (1896) sI basmul in versuri Fata 1 moartea" (1892)

toate aceste opere ale lui Gorchl, precum i altele scrise in

-forma de legendk cntec sau basm, sunt impregnate de un
romantism plin de str&lucire si de afirmare a vietil. In ele Gor-

chi sustine consecvent ideia ca literatura trebue O. mai infrumuseteze viata pentru a ajuta oamenilor sh si-o schimbe
Un exemplu viii de romantism in opera lui Gorchl, gsim In
povestea sa in versuri Fata I moartea" care a primit o Irian&

apreciere din partea lui I. V. Stalin cand a spus c& continutul

filosofic al acestei povesti este superior lui Faust" al lui
Goethe: Dragostea invinge moartea".
Eroul romantic al lui
Gorchi

Figura central& 'a operelor ro-

mantice ale lui Gorchi este omul

eroic, care e gata de orice fapt vi-

tejeasca, sacrificandu-se pentru binele poporulul. In viat gsesti oricnd prilejul s fad o fapta vitejeasca", spune batrana
lzerghil.
0 important& deosebita pentru caracterizarea tipului de om

eroic are povestirea BdtrAna Izerghil". Ideia de baza a povestirii se afla in vechiul aforism pe care Gorchi II repet'a cu pl-

eere: daca eu nu sunt pentru mine, atunci cine s'a. fie pentru
mine? Dar (lac& eu sunt numai pentru mine, atunci la ce bun
s mai exist?"
Folosind forma lui de predilectie pentru subiecte romantice, forma incadrril (povestirea autorului despre Izerghil sl
povestirea btrnei Izerghil ins'asi), care cra povestirii un ton
-deosebit de exaltat, emotionant, el prezint doud legende in
care sunt pase fata in fat5, dolt& figuri
aceea a lui Danco
si a lui Larra. Amndol sunt oameni cu o puternica structur
sufleteasck cu deosebirea insa ca Larra 41 foloseste folio, numai pentru el insusi, el n'are un tel inalt care ar face ca viata
s& merite s fie trit. Deaceea are un sfArsit lipsit de glorie.
Prin el, Gorchi condamn& necrutAtor individualismul burghez

(foarte rspandit in special printre simbolisti), care si-a glsit

o desvoltare deosebit de larg I ftis la filosoful german ul-

trareactionar Nietzsche, si a fost cunoscut sub numele de

nietzscheism
414

www.dacoromanica.ro

Acestui individualism, Gorchi ii opune conceptia umanistA

despre om, dupa care acesta li dedica toate fortele unui scop
inalt i nobil si in primul rand slujirii poporului.
Pentru a-si duce poporul spre fericire, Danco se jertfeste
pe el insusi.
Tribul liii s'a ratacit in paclure.
Ce vol face eu pentru
oameni?1"
exclama Danco cu glas mai puternic cleat tunetul. S,i deodata ii sfasie pieptul cu mainile i ii smulse inima,
ridicncl-o sus, cleasupra capului.
Si inima lui ardea cu o flacara tot asa de orbitoare ca soa-

rele. Atunci padurea intreaga a tacut luminata de aceasta faclie a unei mari iubiri de oameni, iar in fata luminii intunericul s'a imprstiat...".
In aceasta figura, Gorchi intruchipeaza pe omul care-si
afla fericirea intr'o fapta mareata, savarsita pentru binele poporului.

Un loc aparte in povestire Ii ocupa figura batranei I7erghil

Pove3tind de legenclele lui Larra i Danco, ea Il cleapn
al povestea propriei sale vieti. Aceasta ultima povestire ocupa
un loc atat de insemnat, incat este evident ca Gorchi a inzestrat imaginea batranei Izerghil cu un continut ideologic care
are o semnificatie de sine statatoare.
Izerghil e o fire inzestrat, piin g. de viata si de pasiune.
Mai presus de toate, ea pretueste libertatea si este gata sa se
jertfeasca pentru ea. Face o fapta eroica cand II salveaza pe
Arcadec, dar Ii paraseste numaidecat piing de mandrie cand
vecie ca el n'o iubeste. i totusi viata si-o sfarseste in singurisipit fortele pentruca a trait nuratate i Ma% bucurii:
mai pentru ea insasi. N'a urmarit in viata o cauza mare, care
sa depaseasca persoana ei, care s'o faca sa creasca si
care sa-i inalte sufletul I atunci cand a ajuns la sfarsitul
Ins Asi.

vietil.

Soarta batranei Izerghil arata Ca in viata se Infrunta pare&

cele doua princiij despre care ea insasi a povestit: principlul
lui Larra i principiul lui Danco. In suflepl el exista o mare
parte din forta care 1-a impins pe Danco la savarsirea faptel
sale eroice. Dar ea nu si-a.gasit niciun scop in viata si 0-a
5

Istoria Lit. Sovretice Ruse

65

www.dacoromanica.ro

cheltuit fortele pertru sine inssi; or, acela care trdeste numal
pentru sine, la ce bun SA mai existe?
Omul nu se naste erou, el clevine erou dacl-s1 consacrl fortele unui scop mare. Neafland un asemenea scop, el ii va test
fortele chiar dac a fost dotat din bekug in ageastA privintA.
In lumina chipurilor lui Larra i Danco, capAtA un inteles adnc
si soarta bltfanel Izerghil, care ad3arme pArAsitA sub sdrentele ei pe malul math Fgomotoase si triste, sub cerul pe care,
incet si monoton, se tarAsc norii intunecati.
Icleia unei fapte mArete, care-1 inalt pi-I innobileaa. pe
om, a fost transpuil de Gorchi in renumita sa opera Cantecul $olmului". CAntecul" slAveste nebunia celor viteji", care
insl nu este o betie a luptei de dragul luptei, o irosire nebuneascA si lipsit de orice scop a fortelor. Cantecul" cuprinde
aceeasi idele ca si povestirea despre Danco cu inima lui aprinsA.
, Nebunia vitejilor
iatA intelepciunea vietiii 0, $oim semetl

Ti-ai vLrsat sdngele, luptandu-te cu dusmanii... Dar va venf

vremea cnd picAturile sAngelui tAu cald se vor aprinde ca nkte

in negura vietil i vor inflAcAra mune mimi chinuite

de setea nebunA de libertate si de lumlnAl
scAntel

Moth... Dar in cantecul celor indrAznet1 si al celor tart

vel fl totdeauna pildl vie, vei fl chemarea mndrA la libertate
si lumlnAl"

Continutul revolutionar al chipurilor sale, Gorchi Ii la din

popor, dupl cum tot de creatia popularA este legatA sl forma
de prezentare a bor. Astfel, el foloseste genurile caracteristice
creatiel populare, cantecul, legenda, basmul, ba o serie intreagA de opere au chiar un caracter ramie, muzical (Cantecul $oimului", Legenda despre zana cea mica si tanrul pstor"). In cele mai multe cazuri el introduce in operele sale figura complementarA a cAntAretului sau a povestitorului popular si reclA povestile i legendele pAstrnd particularitatile crea-

tiel populare. Ceea ce este insa, si mai important e faptul cA tot

in literatura popularA ii aflA Gorchi i chipurile eroilor sat.
Astfel, la loa7a CAnteeuiui soimalui" stA imaginea populara traditionala a soimului, iar figura lui Danco isi gAseste corespondent in mitul popular al lui Prometeu. Vlsul popular despre

eroul eliberator ii gaseste o nouA intruchipare in romantismul operelor dela inceputul activittii literare a lui Gorchl.
66

www.dacoromanica.ro

Este caracteristic, totusi, faptul ca. chipurile romantice din

ocesti ani ale lui Gorchi, ca l chipurile romantice din literatura clasicl rasa dealtfel, Inca nu se impletesc cu elemente
de zugrvire realist a vietii. Mtari al lui Lermontov ne (IA
imaginea neobinuit de puternica a until om cu voint si vitejie de neinfrant care luptg pan la sfarsit pentru libertatea
sa. Dar intre faptele lui Mtari l startle de lucruri din societatea rusA de pe vremea lui Lermontov nu existA, ca s zicem asa,

nicio punte; cu alte cuvinte, cititorul nu-si poate inchipui cum

ar putea slvarsi, in medial real al vietii sale, fapte asemanAtoare celor Osarsite de Mari. In asta 1 consta de fapt caracterul limitat intr'o anumitA mNsurl al romantismului clasie
rus. Gorchi Ii imbogMeste personajele cu acele tendinte revolutionare pe care le simtea mocnind in massele poporulul,
insl continua sa mai pastreze acel cunoscut conventionalism
al eroului romantic, despre care am vorbit mai sus. Aceste chipuri de personaje, prin continutul lor psihologic, prin faptul
ca. sunt gat 9. de lupt pentru un tel Inal1, sant legate in chip
nemijlocit de viatA. Dar modal cum se va desfastira aceast
lupt rmaric in afarit de cadrul operei.
Continuand cele mai bune tradiImportanta figurilor
tii
ale
romantismului rus, Gorchi le
romantice ale lui Gorchi

imbcgAteste in acelasi timp cu un

Pont inut nou. Importanta figurilor lui romantice const in faptul

c ele sezisau trsaturile avantului revolutionar al masselor

populare, preatindu-se sti, se arunce in lupt impotriva regimului autocrat, trdaturi neconturate inca pe deplin in realitatea vietii, dar pe care Gorchl. artistul, le-a intuit cu puterea
sa de patrundere.
. Marile eiocniri de masse ale muncitorilor si tranilor cu
politia b armata, in timpul grevelor din orase si in timpul lup-

tei taranilor impotriva mosierilor, au apArut in Rusia abia la

inceputul secolului al XX-lea. Dar preggtirea revolutionarA a
masselor incepuse cu malt inainte. Operele romantice ale lui
Gorchi reflectau avantul revolutionar crescand al masselor de
muncitori si Want. Acesta a fost sensul profund generalizator
al operelor din ciclul romantic al lui Gorchi, aceasta a fost importanta lor populai%.

Lupta plin de abnegatie a revolutionarilor rusi, faptele

eroice ale Armatel Rosii in zilele rzbolului civil, faptele de
67

www.dacoromanica.ro

eroism l jertfa de sine Vara seaman ale oamenilor sovietici In

anii Marelui Razboi de Aparare a Patriei, au dovedit cat de

adanc a inteles Gorchi maretia sufleteasca a poporului rus, pe
care a aratat-o in chipurile personajelor sale romantice.
Eroul Uniunii Sovietice N. M. Cuznetor, care a pierit in
lupta- impotriva fascistilor, plecand in ziva de 1 Aprilie 1944
intr'o misiune primejdioasa in spatele inamicului, a lasat comandamentului o scrisoare purtand inscriptia: A se deschide

dupa moartea mea". El scrisese: Iubesc viata. Sunt Inca tanar.

Dar daca trebue sa ma jertfesc pentru Patria mea, pe care o iubesc ca pe o mama, o voi face. SA stie fascistii de ce este capabil
un patriot rus i un bolsevic. S, stie ca poporul nostru nu poate
fi supus, dupa cum nu poate fi supus soarele. Eu voi muri, dar
in memoria poporului meu eroli raman nemuritori.
Tu ai murit, dar in cantecele celor indraznetI i cu vointa
darza vei trar deapururea ca o pilda vie, ca o mandra chemare

spre libertatc, spre lumina!" Este bucata mea preferata din

Gorchi. Tineretul nostru s'o citeasca cat mai des.

Concomitent cu chipurile sale

Realismul in opera tanrului rornantice, in

Gorc hi.

aceiasi

ani,

Gorchi

creeaza si un numar de opere pronuntat realiFte, in care apare ca un coni inuator al inaltelor
traditii ale realismului critic din literatura clasica rusa. Intr'o
vreme se raspandise in critica p5rerea ca Gorchi se desvolta trecand oarecum treptat dela romantism la realism. Aceasta afir-

rnatie e desmintita de insasi cronologia operelor lui Gorchi.

In aceiasi ani cand au fost scrise i povestirile romantice, Gorchi

i povestiri pronuntat realiste: Emelian Piliai" (1893),

Mos Arhip i Lionca" (1894), Pedeapsa" (1895), Conovalov"
(1897), ,,Pozna.qul" (1807), .,Sotil Orlov" (1897), Fastii oameni"
(1897), Dirl plictiseala" (1898), s. a. m. d.
Operele realiste ale lui Gorchi sunt consacrate clescrierii
yleiI celor umiliti si obiditi de care literatura rusa se ocupa
Inca .demult. Cu toate acestea, cercetand person aiele din operele lui Gorchi, observam treptat la ele un continut nou In
comparatie cu literatura din perioada precedenta.
Toata experienta aceea amara l grea, pe care o acurnulase
scriitorul in timpul peregrinrilor sale prin Rusia se revarsa,
fireste, mai intal de toate in zugravirea omului care sufera, a

scrie

68
www.dacoromanica.ro

:
ffit

,
\rl

L. N. Tolstoi si A. M. Gorchi, mull 1900

omului-victim a vietil din jurul au. Prime le povestiri realiste

ale lui Gorchi sunt pline de un arzItor simtamnt de durere

pentru omul care se incnvoaie si cade sub loviturile nemiloase

si necruttoare ale vietil. El nu are nicio vin 0, viola lul e

astfel. 0 putere neinduplecat6 din afar il condamn 5. la surerint si, de cele mai multe ori, la pieire. El este victima acestel
puteri. Iat-1 pe bunic si nepot plecAnd din gubernia lor info69

www.dacoromanica.ro

metat, cersetori, bolnavi, cftretuiti de toti aceia care le db.cleau de pornann pe drum. BMatul a mai pnstrat Inca o svAcnIre

cle viatn intr'insul. Ochil lui mai pot scnteia de inteligentn,

curaj, dar totusi e conclamnat, nu mai are nici o scapare.
moare in stepn, noaptea, in timpul furtunii, innecat In apa
garlei In care azuse fugind ingrozit de bunicul care-si d sufletul (Mos Arhip si Llonca").
Vata femeia, victima unui sot slbatic, betiv, care Isi bate
joc de ea fall mil (Pedeapsa"), iat5,-1 si pe omul Ills admirabil, pe care 1ns5, 1-au distrus srcia, betia, si snlbaticia
mediului Inconjurntor (Conovalov"). Tnrul Gorchi zugrveste o intrcag 5. galerie de astfel de oameni, care sufern farn
1

nicio vinn.

Omul-victirnn, iat eroul cel mai caracteristic pentru tangrul Gorchi realistul. Figura unul astfel de erou nu e noun. Nol
il cunoastem deja din literatura sec. al XIX-lea. Dar cine e de
vin de toate aceste suferinti ale omului? Dac exist o victim, apoi trebue s5, existe si cineva care e vinovat de suferintele acesteia. Cine e dar vinovatul, uncle trebue cnutat?
Lionca (in povestirea Mos Arhip si Lionca") inthIneste
o fetit care plnge; el o mangAle, cei doi copii se imprietenesc,
dar and el vrea s'o conducn pan5, acasn, ea II spune: Nu trebue, nu veni... Mamel nu-i plac cersetorii". Inegalitatea sodistruge pang, si Ta copii
acest rnu de bazn al vielii
cialn
-simplitatea in raporturIle dintre oameni. Sufletul omului este
clevorat, ca sn folosim expresia lui Malacovschl, de microbul
banul.
cu labe de aur"
Flcnul de tnran, blajin, cu ochi albastri, credul si simplu
(povestirea Celcas"), se trste la picioarele lui Celcas, cersindu-1 bani si mrtunseste c5, era gata chiar s5.-1 omoare din
cauza acestor bani. 4t,ii la ce ma gandisem? Cand veneam incoace... mi-am zis.... Ia sa-1 clau una cu lopata'n capl... Iml
iau banii, tar pe el II arunc In. mare"... Pe tine adic5.... Cine o
sa-1 mai caute?

Banii ii pot aduce independenta, bunn stare, onoare; fara

ei flu e om, si pentru a-i avea el e gata sn savaveasca o crim.

Dacn, are un profit corespunzator, capitalul devine indraznet. Dac5, are 10 procente asigurate el poate fi utilizac neste
tot; la 20 procente el se invioreaza; la 50 procente risen orice;

70

www.dacoromanica.ro

pentru 100 procente el calca in picioare toate legile umane; la

300 procente nu exista crima pe care sa nu o risce, chiar cu
pericolul spanzuratorli" (Capitalul vol. I, pag. 712) 1).
Aceast lege stapanete i sufletul flacaiandrului dela tea,
Gavrila, in masura in care el este inclus in viata unei societati care trilete in conditiunile stapaniril capitalulul. Se spe
rie cand afla ca a fost atras de Celca intr'o afacere hoteasea,
dar la intrebarea lui Celca: ,.Ai mai merge odat acolo?" el
raspunde: Inca odata?... Ce sa-ti spun?... Atarna de catig...
Pentru doua, bumti cu un curcubeu?
Pentru doul sute de ruble, vrei s zici? Poate c'a mai
merge.

Stall Dar daca te nenoroceti?

Dar poate c nu ma nenorocesel

zambi Gavrila

i ma fac om pentru toata viata".

Astfel, pentru a ocupa un loc in viata, trebue sa fil gata
compromisuri de contiirrta, crima, sa inlaturi din
la or4ce
drumul tau pe unul mai slab. Si Gorchi incepe sa creeze un
nu al celor care sufera, ci al celor care
cerc nou de tipuri
imping 1 condemn& pe altii la suferinta, pentru ca ei sa-1
obtina cele doua sutare".
In povestirile lui Gorchi apar figuri noi. Iata-1 pe morarul
Tihon Pavluvici (Mahnirea") care-i amintete cuvintele pe
care i le-a spus la despartire taranul ruinat de el: Ei bine.

SA fii sanatos, pavlacil Dumnezeu sa-ti fie judecator. Cred ins

ca va veni vrernea si vei simti i tu amarul lacrimilor noastre,
ale celor oropsiti. yel urla atunci 1 tu, prietenel...".

Iata-1 pe negustorul Petunnicov (Fotil oameni") corcitura de vulpe i pore" dura cum il caracterizeaza capitanul

Cuvalda. El ii cladete o uzing care prin aspectul ei parca simbolizeaza locul pe carc-1 ocupa Petunnicov in viata: 11:ie, ca
unsa, cu sange, cladirea seamana cu o maing neinduratoare,

care nu functioneaza Inca, dar 'care a i cascat o multime de

gun adanci i lacome, gata s mestece i sa inghita".

') Vezi i

Karl arx

Capitalul", vol. 1, ed II, P. M R. prig. 672..

71

www.dacoromanica.ro

Eroul visat

Ca si clasicii rusi, Gorchl vede

cu toatA claritatea ca inteo socie-

tate Impart:AA in clase existA della lumi: lumea asupritilor 91

lumea asupritorilor. Inegalitatea socialA sfAsie lumea, microbul
cu labe de aur" devoreazA sufletele amenilor. Puschin creiase
deja In Dama de Pica" pe Gherman, la care setea de bani subjuga totul. El trece pan& I peste dragostea Liviei, numal ca
sA afle dela contesa taina care-1 va face bogat.
Ca si in literatura noastrA clasicA, Gorchi cauta sa opunl
grozsaviilor lumii reale visul rcmantic despre un erou strAlucit,
care O. inlature toate piedlcile din calea omului spre fericire;
ca si la clasici, acest vis era expresia creclintel in fortele
Rusiel.

Acum insk cncl fortele poporului rus se desteptau, cnd

poporul se pregAtea pentru o luptA decisiva, ,acest vis, Gorcht
11 exprima cu deosebitA plinAtate, dAndu-1 un continut revolutionar.

Cu dat imprejurArile vietil deveneau mat Incordate si mai

tragice, cu at'at mai acut se simtea necesitatea de a lupta Impotriva lor.
In anul 1898, Gorchi a scris povestirea Cititorul". E o convorbire cu cltitorul in care Gorchi Ii exprimA prerea despre
spune Gorchi
literaturA i problemele ei. Scopul literaturli
In aceastl povestlre
este de a-1 ajuta pe om sA se inteleag
pe el insusl, sg-si infdreascA credinta in propriile sale forte
sA desvolte In el naminte catre adevAr; scopul el este sl lupte
Impotriva trivia1itil dintre oarnen1,sr-Stie sa descopere ceea
ce au el mat bun, sa aprinda in sufletele lor rusinea, mania,
curajul, sA faca totul pentruca oamenii s devina puternicl si
nobili si s-s1 poat insufletl viata prin spiritul sfnt al frumusetii". I cititorul cere scriitorului in aceastA convorbire
renasterea spiritului: Uncle-I atunci chemarea spre creatia vietii, unde sunt lectiile de curaj, unde sunt cuvintele de imbarbAtare care inaripeaza sufletul?
Ai putea sA-mi rilspunzi Ca viata nu oferA alte Imaginl,
cleat acelea pe care le reproducem noi. SA nu spul asa, cad e
rusinos pentru om, care are fericirea de a putea folosi graiul,
sA-si recunoasca neputinta in fata viei1 si faptul cA nu poate
sa se ridice mal presus de ea. Iar dacA ram'al la acelasi nivel
cu viata, clacA nu poti s creezi cu puterea inchipuirli tale Ima72

www.dacoromanica.ro

gini care nu exista in viata, dar care sunt necesare pentru indrumarea acesteia, atunci care-i folosul de pe urma muncit

tale si cum iti vei justifica numele de scriltor? Impovaranci memoria i atentia oamenilor cu gunoiul fotografiilor din viata

lor sarac in evenimente, gandeste-te, nu cumva le vel face un

rau? Cad, recunoastel Tu nu te pricepi doar s zugravesti

viata In asa fel, !neat tablourile tale sa starneasca in om o rusine vindicativ si 0. dorinta arzatoare de a crea alte forme deexistenta,... Ai putea oare sa accelerezi bataia pulsului vietii?
Ai putea sa-1 insufli energie?..."
Credinta In mull
luptator

pul

WA de ce apare la Gorchi chiromantic aI omului luptator

(Danco). La inceput luptatorul acesta

sta, ca si la clasici, in afara lumil reale. Dar' Gorchl incepe trap-

tat sa afle In viata insasi

sa afle in omul insusi i tocmai
in acesta consta in primul rand inovatia lui
acele puterf
care pot schimba ordinea vietii, si treptat-treptat devine purtatorul idealului socialist in Mantua.
Reallsmul lul Gorchi este atat de profund, !neat II In-

gadue sa includa in zugravirea vIeii 1 ceea ce abia se plamadeste in ea.

Romantismul sail se bazeaza pe intelegerea a ceea ce urmeaza s sa maturizeze In realltatea zilnica. Visul lui II este
sugerat de insusi mersul vietii. La baza acestula se afl schimbarea realitatil insasi in care a aparut ceva nou, care nu exista

pana atunci. Literatura clasica n'a fost In stare sa inlature

ruptura dintre realism si romantism, deoarece nici viata nu-I

oferea temeiuri pentru asa ceva. Or, tocmai in aceasta consta
valoarea oamenilor de arta progresisti, carora le ravine sarcina
sa facl un nou pas inainte in desvoltarea artel, intrucat ei
sunt eel dintai care vad Inaintea tuturor celorlalti cum apare
noul in via% 1 gasesc forme noi pentru oglindirea, lui. Un astfel de artist-revolutionar a fost Alexei Maximovici Gorchi.

Oricat de aspr era viata, Gorchi /Astra mereu credinta

In om, in ceea ce are el mai bun. In aceact noblete a spiritului omenesc a cautat Gorchi, in primul rand, puterea care va
ajuta omului s reziste la toate vicisitudinile existentel.
Emilian Piliai, chinuit i hartuit de viat, e gata sa faptulasca o crim, pe cand asteapta 1ang4 pod, cu o ranga de
7a

www.dacoromanica.ro

fier in man, sa treaa negustorul Obaimov care avea asupra sa

banii incasati pe-o saptamna.
Statham culcat si asteptam. Aveam in mine atAta ura, in.
c'e.t mi-ar fi ajuns atunci chiar si pentru zece negustori".

Dar cancl vine spre pod o fats Innebunita de durere, cu

ganclul sa se arunce in apa, omul acesta gSseste In el simta-

minte si cuvinte care-i redau fetei sl puterea si credinta In

viat: .,$i deodata, fratioare, incepul s-1 vorbesc. Despre ce

1-am vorbit
nu stiu... Ce i-am spus
nici eu nu mai Olu
ce anumel Vorbea inima mea. Dal Iar ea ma privea tinta, cu
seriozitate si deodata vad ca Incepe 0, za.mbeasca..."
Gorchi are credinta ferma ea puterea si frumusetea sufle-

tului nu-I vor ingadui omului sa, se impace cu nedreptatile

-vietii, oricat de jos ar fi cazut el. $i Gorchi cauta in realitatea

zilnica acele trasaturi de protest, de neimpacluire, de hotarire de

a lupta, pe care el le si seziSase intr'o forma general In chl-

purile sale rornantice.

Arina (DIn plictiseal")
bucatareasa la o mica garb;
nu avusese 'Wan, viola ei nicio bucurie si nici liniste, si deo-

data la varsta de 40 ani se Indragosteste de acarul Gomozov.

Ei se intAlnesc in taina. Dar seful statiel af1Snd de iubirea ler,
isi bate Joe de ei Vara mill, din plictiseala. Arina e atat de
eprimata, prigonit si neputincioasa incat nici nu-i trece matar prin Wand ea ar putea lupta pentru ea Insasi, nici ea ar
fl posibil sa reactioneze intr'un fel oarecare impotriva oamenllor care o asupresc. Simte Inca in adncul fiintei sale ca nu mai
poate trai era mai cleparte. In timpul noptil ea se strecoara In
pod si se spanzura.
Dar, chiar dna Arina a plecat din vlata fara lupta, chiar
-claca nu si-a aparat locul in viata, moartea el este totusi un
protest contra asuprirli, protest in forma in care 1-a fost el
accesibil sa-i facia. Ea nu mai putea till mai departe asa, si in
renuntarea ei la viatt s'a manifestat spontan, inconstient, refuzul de a se Impaca, de a se supune asupririi.
Gorchi 0 preocupat, chiar dela inceputul activitatil lui artistice, tocmai de ctutarea acestui protest, fie chiar si in formele lul ceie mai primare. El cautt chiar in viata puterea care
sa poata fi opusa raului din viatt.
74
www.dacoromanica.ro

ZUGRAVIREA OAMENILOR DELA FUNDUL" *SOCIETATII

Tocmai aceste cautari Ii conduc pe Gorchi la eroll sM atait

iie originali, care au atras incleocebi asupra lui atentia socie-tatil in prima perioada a activitatii sale, si anume, Vagabon-

zil" (Celcar, Fostii oameni", 1 Mtn).

Tnteresul pentru aceast tema se expl ca prin faptul a in

cleceniul 1890-1900 procesul sracirii satulul se accentuase si

sute de mil de oameni plecau spre oras in cautare de lucru;

somajul crestea i camenii, pentru a-si putea castiga existenta,

rataceau prin taxa lipsiti de adapost, in vesnica cautare de

lucru.

Ian, cum caracterizeaza, aceasta perioada biograful lui

Gorchi, I. Gruzdeov: Ne agabondajul i cersetoria luau in toat

tara formele cele mai Valise. Sute de mil de oameni erau lipsip de locuinte din cauza conditillor de viata. Cel mai bun refugiu era Odesa cu renumitele ei Catacombe"
labirintul
care se formase dedesubtul crasului, in urma exploataril carterelor de platy* vagabonzil le foloseau atat lama cat si vara ca
pe o vasta locuinta. 0 multime de vagabonzi din Rostov tralau
inteo rapa dintre Rostov si Nahicevan sl prin cimitire. La Chiev
vagabonzii populau gradina imperiall, tralau prin rapile dealurilor din apropierea Niprului si prin turisurile de pe maluri.
La Cazan traiau pe plute, pe Cazanca, sub poduri, pe chelurl.
In apropierea gurilor Volgai, se adaposteau'prin gropile i bordeiele de parnant de pe malurile fluviului. La Rabinsc
prin
colibele ramase iarna pe campurile din apropierea orasului.
La Penza
sub gardurile inalte l prin gheretele din pieta. La
Voronej
prin soproanele din pieta Scepnaia. In Ialta cea
lnsorita, vagabonzii tralau in crice anotimp sub cerul liber. La
Varsovia
prin vagoanele i depozitele vechi etc. In unele
orase, vagabonzii ii tarau zilele prin cavourile cimitirelor sau
pur FI simplu, la generalul Brusture
adica sub brusturli din
santuri."
Bineinteles c, un asemenea fenomen cu caracter accentuat
de massa I care constitue dovada unei organizari clefectuoase

a societatii nu se putea sa nu atraga atentia. Despre viata

povagabonzilcr se scriu articole in .ziare, apar schite
1

vestiri.

75

www.dacoromanica.ro

Interesul pe care 1-au suscitat povestirile lui Gorchi despre vagabonzi" se explica nu prin simplul f apt ca el scria despre vagabonzi, ci prin aceea Ca a tiut sa vad in acetia ceea

ce nu vazuse pana atunci nimeni. Orice tem ar trata, scriitorul vorbeste pentru a-si exprima punctul de vedere asupra
vietli si a determina pe cititor s simta iclealurile pe care el le
considera importante si preVoase in viata. l cu cat mai im-

portante sunt idealurile unui scriitor, cu atat va descoperi

mai multe aspecte in fenomenele vieFi chiar si in cele mal

ob4nuite la prima vedere.

Autorli care au scris despre vagabonzi inainte de Gorchl
si chiar in acelasi timp cu el i-au privit prin prisma obisnuitel
compatimiri fata de un cm care sufera.. Podeacev, de pilda se
adresa astfel cititorilor sal: Cititorule, dna ai suflet bun...
gandeste uneori la acesti Trap nenorociti, cad l ei sunt oameni"
(Suferintele").
Noutatea figurii

vagabonduJul la Gorchi

Gorchi insa trateaza aceasta.

terna, dintr'un punct de vedere nou.

Mai inainte de toate, el avea cre-

dinta in om i cauta sa arate ca i pe treapta cea mai de jos a

scarii sociale omul ii pastreaza bogatia lui sufleteasca. Oamenli
dela funchll" societatii ii atrageau mai mult, mai ales pentrucl

prin ei putea s arate aria protestului prin care omul e in

stare O. raspunda la asuprire.

In opera lui Gorchi, vagabonzii ajunsi la fund" sunt mat
umani cleat acei oameni care, apartinand claselor stpanitoare, ii privese cu dispret.
Tanarul care se pomeneste deedata intr'un ora strMn,
Ma% bani si far adapost, nu poate gasi ajutor l compatimire
cleat la o blat fata de strada, nenorocita, batuta, cu care se
adaposteste noantea pe ploaie sub o barca rasturnata si sparta.

(Inteo toamna").

Ea il mangaie cancl el izbucneste in plans de amaraclune,

II imbratiseaza si Ii incalzeste, ferindu-1 de ploaie.
4M6, mangaia... M imbarbata... de trei ori s fiu blestematl

CAM ironie era in situatia aceastal Ganditi-val In acel timp

eu eram dcar preocupot serios de soarta omenirii, visam la
transformarea orclinii sociale, la rasturnari politice, citeam diverse carp grozav de intelepte a caror profunzime de idei cred
76

www.dacoromanica.ro

ca scapa autorilor lor; cautam din rasputeri sa m pregatesc

pentru a deveni o mare forta activa". Cand colo, Munsesem

s ma incaizeasca cu trupul ei, o femeie cazuta, o fiinta nenorocita, batuta i prigonita, care null gasea Ice i nici pretuire
in viata i areia nu m'am gandit sa-i dau eu ajutcr mai inainte

ea ea s ma fi ajutat pe mine, iar claca chiar mi-ar fi venit

in minte s'o fac, nu :?tiu claca as fi izbutit s'o ajut efectiv.

Dar ceea ce-i caracterizeaza pe oamenii dela fund" al lui
Gorchi nu este numai aceast omenie a lor. Insusirea lor predominanta este taria protestulul, libertatea launtrica pe care
si-au castigat-o odata, cu iesirea lor din cercul vietii obisnuite,
prin aceasta capatand 'Carla de a nu se teme de nenorocirile

il asteapta pe oricare la fundul societatii". Aristid Cuvalda (Fostii oarneni") -nu se teme nici de puterea oamenilor
(si deaceea poate sa tina piept i sa-1 respinga pe negustorul
Petunnicov), nici de puterea autoritatilor (si deaceea poate sA-1
respinga pe comisarul de politie).
Gavrila (Celcas"), supunandu-se puterii banului, il pierde
demnitatea i cinstea si devine robul lacomiei de bani. Celcas,
hotul, chef Hui, incomparandu-se cu Gavrila, simte ca el
strinat de tot ceea ce-i era odata scump, niciodata nu va fl
atat de lacom i josnic, nu-si va pierde niciodata cumpatul.
Niciodata nu va ajunge ca acela! i gandul l simtamantul
acesta, umplandu-1 de constiinta libertatii sale, il faceau sa ramana langa Gavril, pe malul pustiu al marii". Primind suma
care ii dadea putinta s traiasca dupa voia lui (o sa-i tragem
Hei, ce chef..."), el
un chef, baietel striga Celcas incantat.
arunca lui Gavrila toti banii: Eh, om de nimic, ce esti! CerseUM.. PM, se poate sa te chinuesti asa pentru niste bani? Esti
un prost! Diavoli lacomil... Isi pierd mintile..."
Tocmai aceasta cutezanta, putinta de a depasi granitele
vietil obisnuite, care le par de netrecut oamenilor cu mentaMate mic burgheza, II deosebeste net ye vagabondul gorchian
tie oamenii din jurul sau.
In critica, indeosebi cea contemAspectele negative ale porana aparitiei povestirilor lui Goroamenilor dela fund"
chi despre vagabonzi, s'a emis adesea parerea gresit ca Gorchl a fost un Cantaret al vagabonzilor", ca in aceste chipuri s'a exprimat cu mai mult plenitudine romantismul lui.
-care

77

www.dacoromanica.ro

E o prere cu toful gresita. Gorchi vede clar si infAtiseazA

cititorului slabiciunile care-i caracterizeaza pe oamenii f un.dului" si nii le ingAdue sa devinA eroi in adevAratul inteles al
cuvAntului. In literaturA, eroul este o figura demn de a fi imitata, un model de comportare pentru cititor, o figurA care exprima exact acea atitudine fata de lume pe care scriitorul cauta
s'o arate in opera sa, ca una ce corespunde idealurilor sale.
S16,biciunea unor oameni ca Celca i Cuvalcia, cu toatA
puterea spontana a caracterelor lor, const in aceea CA ei nu au
un scop pozitiv in numele cAruia sa, poata lupta cu viata. El
lupta numai pentru ei insisi, Vara sa creeze ceva nou, ci numai
negAnd trecutul, care merita intr'adevAr hula bor.
Aceast dualitate a oamenilor
Celcas"
fundu:ui" din conceptia lui Gorchi
e infatisata cel mai complet in povestirea Celcas". In aceastA
povestire se pune totodatA si problema drumului adevArat pe care

trebue sa-1 urmeze omul in protestul sAu impotriva nedreptAtilor vieii, clacA vrea inteadevAr s'o schimbe.
Este caracteristic inainte de toate insusi felul cum este
construitA povestirea, compozitia ei. Cele mai multe din primele
povestiri ale lui Gorchi sunt construite pe temeiul participaril
nemijlocite a autorului in naratiune. El sta de vorba cu eroil,
redA cele ce ciii povestesc, particip uneori si el intr'o oarecare
masura la actiune (Emelian Piliai"). Personajele i se adreseazA

lui, ii spun pe nume (Maxim", Maxim Savateici"). Datorit

acestui fapt autcrul este, deobicei, inseparabil de subiectul pavestirii, este legat direct de acesta. Altfel stau lucrurile cu
Celcas".
Alci nu exista un povestitor care sA fie inclus in mod direct
in intAmplArile din povestire i sA fie legat de personaje. DimpotrivA, prin inssi compozilla acestel opere, povestitorul este
izolat de povestirea propriu zisA, fiindu-ne infAtisat intr'un capitol introductiv aparte. Aceasta introducere are o insemnAtate
foarte mare pentru intelegerea povestirii. Conflictul dintre oamenil din Celca" capAta, datorit introducerii, un ir4eles

deosebit de profund. In lumina acestei introduceri apare cu

totul clar Ca drumul pe care il urmeazA Celcas e limitat si neindestulAtor, cu tot farmecul exterior al acestui om.
Povestirea incepe cu descrierea unei zile de muncA dintr'un

oras maritim. Tabloul zugrAvit contine aspecte profund con78

www.dacoromanica.ro

traclictorii; forta de munca a omului produce in acelai timp.

o impresie deplorabil, pentruca aceasta, munca nu e munca
unui om volos 1 liber, ci o munch silith:
Granitul, fierul, lemnul, calclaramul portului, navele i.
oamenii, toate laolalta riclic un imn puternic i patimas inchinat zeului Mercur. Dar glasurile oamenilor abea se deslusesc;
sunt slabe 1 ridicole. Inisi oamenii, fauritorii acestui sgomot,
sunt vrednici de ras i meschini: trupurile lor pipernicite, pline
de praf, grabite, incovolate sub povara 'marfurilor pe care le
poarta in spinare, framantandu-se incoace i incolo prin nori de
praf, prin ari% i larma
par midi i neinsemnate fath de
uriaii de fier 1 de stivele de marfuri care-i inconjoara, fata de
vagoanele care hurue i fata de tot ceea ce ei imisi au creat.
Chiar aceste infaptuiri ale lor, in urm i-au robit, jefuindu-i de
toata personalitatea.
Vapoare greoaie i uriase pufae, sub presiune, gem din
greu, fluiera si fiecare sgomot al lor e ca o batjocura dispretuitoare pentru aceti oameni prafuiti i cenusii, care se tarase
pe punti 1 umplu calele adanci cu rodul muncii lor de rob!.
Sunt ridicole i-ti vine sa razi cu lacrimi de sirurile lungi
de hamali care duc pe umeri mil de puduri de grane, in pantecele cle fier ale navelor, pentru a castiga astfel cativo, funti de
paine, plmadita din aceste grane. Oameni jerpeliti, plini de
sudoare, buimaciti de oboseala, de sgomot i de arsit i masinf
marl, puternice, strlucind in scare, puse in miscare nu de aburir
ci de mucht si de sangele acestor oameni, fauritorii Ion! In
acest contrast neincetat, era un poem intreg, de o crucla ironie.
Sgomotul e apsator, praful gadila narile i la vederea,
arsita prajeste trupul, sleindu-1 de puteri, iar totul imprejur
sta incordat, ca si cum si-ar fi pierdut rabdarea. Para va izbucni
o catastrofa mareata, o explozie in urma careia respiratia va
fi mai uoara in aerul reimprospatat...".
Sensul acestei Introducer!, care opune pe muncitori asupritorilor lor, adich acelora carora le apartin masinile si vapoarele,
si prezice catastrof a acestei lumi, bazata pe o contradictie de
neimpacat,
este evident.
Si iata ea pe acest fond vast i sumbru Gorchi zugraveste
drama care se petrece intre doi oamenl sl care poate fi inteleasa tocmai fiindca se contureaza. pe acest fond.

79

www.dacoromanica.ro

Figura lui Gavrila

1 un suflet de st'apan.

Lenin spunea ca taranui are

cloug suflete: un suflet de muncitor

Pe de o parte thranul nu exploateazh munca altuia, munsceste singur; ba mai mult, chiar el insusi este exploatat de burghezie i moF,derime. In aceasth privinth el este extrem de apropiat de proletariat. Pe de alth parte ins/ el sthpaneste mijloace

de productie sl in aceasta privinta el este un proprietar care

poate el insusi s exploateze pe altii, in anumite conditiuni
favorabile lui. Ian, de ce Lenin spune c satuI lsat in voia Jul
genereazh ceas cu ceas, cliph cu clip, capitalismul".
Dar tocrnal clatorith faptului c sufletul thranului este un
suflet de muncitor, el poate sa se patrunda de ideile socialiste

pe care proletariatul le aduce la sate si poate trece, datorith lor,

la munca in colectiv.
Tn persoana lui Gavrilh ne este infatisat taranul cu suflet
de proprietar, care e stpanit de patima acumulArli. Omul
acesta cu ochi aibastri i limpezi si care in fond nu este deloc
rau, se aflh, in intregime sub puterea lnstinctelor sale de proprietar, care-I transform/ intr'un sclav lacorn" cum il numeste
Celcas. Cuprtns de extazul lacomiel", el e sguduit parch pana
in adancul fiintei sale de o stranie convulsie, este gata i la
umilinth si la crima. Asa a fost crescut el de acea lume in care
omul fr bani e condamnat la dispre i lipsuri. Daca se intoarce acash Vara bani, Jul Gavrilh nu-i rmane decal o singurh
cale: SA se fach, ginere", adich sh, se insoare cu fata vreunui
-thran bogat, s intre in gospodhria acestuia l s devin argatul
lui gratuit, famanand pentru totdeauna Ihrh cash proprie, fhr

a avea dreptul de a-si spune cuvantul: si ma voi spetl mun-

tind pentru el... mult timp... ani dearandull 1 nu voi mai apuca
niciodath sh-mi inigheb o gospodhrie a mea".
Figura lui Gavrila, e o pilda vie de felul cum simtul de protransformh pe om in
prietate sechtueste sufletul omenesc
sclav.

Figura lui Celcag

Celcas e incomparabil superior lul

Gavrilh, in primul rand prin calithtile lui omenesti: e destept, indrznet i nobil. E figura impresionanth a umului cu o fire bine dotata, capabil de sentimente
marl. Ba mai mult inch, Celcas e superior lui Gavrilh, I prin
80
www.dacoromanica.ro

atitudinea sa fata de viata: a invins puterea banului, puterea

simtului proprietatii si a fricii pentru locul sail in viat,a. E strain

de lacomia lui Gavrila: el hotrste singur sa-1 dea acestuia

banii i 1-i asvarle, cand il vale cum tremura la vederea lor.

Dar, cu toate aceste calitati ale sale, Celcas este si el o victima neputincioasa a simtului de proprietate, ca i Gavrila. A
reusit s invinga puterea banului prin faptul ca a parasit viata
cea obisnuit si a ramas singuratic. Nu e o intamplare faptul ca
Celcas se infurie tocmai atunci cand Gavrila ii spune ca e un
om netrebuincios pe pamant". Cuvintele acestea 11 ranesc pe
Celcas mai dureros decal orice, cad ele condamna intregul lui
drum: el a obtinut libertatea, pentruca s'a eliberat de toate
i a devenit astfel inutil. Dar, ca si in cazul batranei Izerghil,
nu aceasta este calea pe care ar trebui s'o urmeze oamenii in
lupta lor pentru fericire.
Deaceea lui Celcas nici prin gaud nu-i trece eventualitatea
unei lupte impotriva oranduirii sociale care apasa pe toti oamenii. Idealul lui, de care propriu zis nici el nu-5i cla seama,
este acelasi Ideal ca si al lui Gavrila,
independenta proprietarului: cel mai bun lucru in viata sateanului este libertatea,
Ii spune el lui Gavrila. Esti stapan pe tine. Casa ta, chiar de nu
face nici doua parale, dar macar e casa ta. Ai numai un petec
de pamant, dar e al taut E5ti domn pe pamantul taut... Esti
cineva... Poti cere oricul sa-ti poarte respect... Nu-i asa?"
Celca ii bucura pe Gorchi cu aceasta bogatie de calitati
omenesti, care se manifesta in el cu atata efervescent. Celcas ii
Intereseaza prin faptul ca in el incepe s apara deja nemultumirea fa:0, de viata, tend inta de a nu I se supune si de a lupta
cu ea.

Dar, in acelasi timp, Gorchi arata ca soarta lui Gavrila pi

aceea a lui Celcas sunt, in fond, identice: amandoi sunt victimele aceleiasi puteri teribile care i-a subjugat pe oameni, acolo
in port. Deaceea i protestul lui Celcas nu are prea multa vaImre, pentruca el nu s'a oprit cu gandul nicio clipa asupra contradictiei fundamentale aratata in introducere: el nu poate
aduce nimic nou in viata
Acest nou Ii poarta in ea acea clasa social care creeaza vaborne fundamentale ale vielii,
clasa muncitoare. Zugrvirea

muncitorului care incepe sa se ridice impotriva regimului care-1

asupreste reprezinta tocmai acea punte" pe care se intalnesc

6

istoria Lit. Sovietice Ruse

81

www.dacoromanica.ro

la Gorchi analiza realist's', a vietii care-1 diformeaza pe om et

credinta romantic& in aparitia omului lupttor.

Inca in 1896 Gorchi a scris povestirea Poznasul". In ea este descris un tanr zetar care a intercalat in articolul de fond al unul
ziar liberal cateva cuvinte ireverentioase. Textul frazei legisPoznasul" I Conovalov"

latia industrial& a constituit pentru presa obiectul unor discutil

sprinse", el 1-a completat prin cuvintele:
adica al unei trnamen prostesti i desarte". Se constatl a acest tnar zetar e

in general un poznar. Odata, el da. drumul noaptea tuturor

porumbeilor din porurnbar. Altdat, construind o soba, a zidit

in ea o sticl cu mercur si ace care, inelzindu-se, produceau
niste sunete pe care locuitorii le luau drept sgomote flcute de
draci. Intertalarea cuviotelor veninoase despre trncneala pros-

teasca in articolul de fond, el o explicl prin faptul ca ziarul

i-a devenit desgustator prin minciunile lui: Voi tot vorbitl
mereu despre alde noi, muncitoriL. iar eu citesc tot... si mi-e
scarb s citesc, pentruca toate acestea sunt numai fleacuri...
Voi scrieti
nu jefui, dar la nol in tipografie ce se petrece?
Chiriacov saptamana trecutI a lucrat trei zile l jumtate pi
s'a imbolnrit; pentru aceste zile i se cuvin trei ruble si optzeci
de copeici. Vine nevastl-sa la birou dap& bani, iar administratorul Ii spune nu numai c n'are de primit nimic, ci a mai trebue ea s-i dea o rubla 1 douazeci de copeici amencl. Cum rmane atunci cu nu jefui", ai? Cruzimile de sub nasul vostru
voi nu le vedeti, dar despre cruzimile turcilor tare frumos stiti
s povestiti. i atunci, ce altceva decat niste tranc&nell sunt
toate articolele acestea ale voastre?y,

La acest poznas" nu exista, desigur, Inca nimic revolutionar, dar in el a incoltit deja ideia protestului. i protestul
lui e cu totui nou. Nu este protestul pasiv al Arinei care renuntA

la viata pentruca nu mai este in stare s'o indure. Dar nici protestul de rasvratit individualist al lui Celcas, protestul omului
care s'a izolat de viata.
E protestul unui om care e bine ancorat in viat, I1 are In
ea locul lui si ii cunoaste valoarea. El are grija nu numai de el
personal, dar sl de altii: el e indignat si de faptul ca tovarawl
sau de lucru a fost inselat si de faptul ca in tipografie bAietil
sunt batuti si de faptul ca ziarul na scrie adevArul..
82
www.dacoromanica.ro

Dar in acelasi timp, protestul sau este inteadevar al unui

poznar; e o iesire intamplatoare, nelegata de nimic. Vorbincl
despre miscarea muncitoreascl, Lenin in lucrarea sa Ce-i de

flout" (1902) a aralat ca, in aceasta perioada se produce o

trezire spontana a masselor muncitoresti" i ca problema consta,

In a transforma aceasta nemultumire spontanA a muncitorilor,

Inteo atitudine constienta, revolutionara, fa% de viata. Poznasul" cla iniaginea unui muncitor in care s'a acumulat revolta
spontana fat de realitatea vietii, cu toate ca nu s'a transformat
inca intr'o critica cat de cat constienta a acestei realitati.
Aceast tema, a revoltei acumulate spontan in massele muncitoresti se desvlue si mai precis in povestirea Conovalov".
Ina lt, spatos, cu ochi blanzi, albastrl, cu infatisarea unui
adevrat slay, Conovalov e un om minunat, cu sufletul deschis
pentru tot ce e bun, care-si cauta neobosit, dupa cum el insusi
spune, punctul sau in viata". Dar viata e prea aspra pentru el.
El nu poate tral mult timp intr'un loc, ii cuprinde nostalgia"
si null mai gaseste alta scapare cleat in betie, vagabondaj l.
In cele din urnfa, in sinucidere.
Conovalov nu e un vagabond obisnuit, care traeste din furturi, cersit sau vagabondaj. EI e, de fapt, muncitor mester, un
aitist in felul sau". Deaceea i protestul lui impotriva imperfectiunii vietii, ca i la poznar, are o nuanta socia1. Cenzura
tarist6 a interzis tiparirea acestor cuvinte ale lui Conovalov: oamenii se nasc pentru stapani, om ciudat ce esti, surase Conouitc-i, vezi, construesc diguri si calea feratA... apol va
valov,
rasri un port aici. Cine-1 construeste? Oamenii. Dar cui Ii folosete? Bolerilor. Oamenii vor lucra si vor pleca apoi in alta parte
sa-si caute de lucru, l atat. Iar in port vor ramane inginerii,
negustorii l altii".
Trasatura cea mai importanta, insg a caracterulul lui Conovalov este nemultumirea spontana adunata in el si gata-gata
s. izbucneasa, intr'o explozie de indignare, care ameninta
deja cu venirea acelei catastrofe despre care se vorbeste in introducerea la Celcas".
Aceast tensiune 15untrica a lui Conovalov apare deosebit
de clar in momentul cand asculta citindu-se dintr'o carte despre
Stepan Razin.
Stand in fata mea pe o lad l cuprinzandu-si genunchil
cu mainile, lsl sprijini pe ele brbia astfel Inca barba ii aco83

www.dacoromanica.ro

perea glesnele si el ma privea pe sub sprancenele-i incruntate,

cu niste ochi in care ardea o sclipire cludata. Nu mai exista in
el niciuna din acele trasaturi de naivitate copilareasca cu care
ma uimea, i toata, simplitatea aceea, blandetea feminina care
se potrivea atat de bine cu ochii lui albastri si buni
acum Intunecati si ingustati
disparuse undeva. Era ceva de leu, de
foc, in toata faptura lui stransa intr'un ghem de muschi... Puteai crecie ca, el, Conovalov, si nu Fro lea este frate bun cu Razin.

Se parea c legaturi de sange de nedesfacut, durnci de trel

sute de ani, 11 leaga pana astazi de Stenca pe acest vagabond,
iar vagabondul simte durerea l mania soimului liber,
prins
cu trei sute de ani in urma,
o simte cu toata puterea trupului sau viu i puternlc, cu toata pasiunea spiritului sau purtat
de nostalgia punctului" pe care si-1 cauta in viata... ochii lui
albastri straluceau ca niste carbuni."
In acest chip se incruciseaza cu o si mai mare preciziune
asuprirea i protestul, umilinta i eroismul, dar nu un eroism
abstract, ci un eroism nascut chiar in viata aceasta obisnuit.
Cunoscand realitatea, Gorchl afla chiar intr'insa fortele care
cresteau pentru a intra in lupta cu ea.
Trebue s recunoastem ca cenzura tarista a stiut sa surprinda acest continut fundamental al povestiril Conovalov".
Ea n'a ingasluit tiparirea povestirii, cleat clup ce a Mat pagini
Intregi si, in special, toata descrierea felului cum asculta Conovalov citirea earth'. despre Stepan Razin. Cenzorul in raportul

sau inaintat comitetului de cenzura arata c. <schita lui M.

Gorchi Conovalov" a atras asupra el atentia speciala a cenzuril, indeosebi prin numeroasel6 pasagii cu caracter socialist
vadit instigator*. Si inteadevar, Conovalov" ii impingea va-

dit pe cititor s. ajunga, la concluzil revolutionare, desi Conovalov

insusi era, bineinteles, Inca departe de a avea o fire cu atievascria mai tarziu
rat revolutionara. <CO de aide Conovalov,

sunt capabili sa admire eroismul, dar ei Ini

nu sunt eroi, ci doar in unele cazuri rare defin Cava len de
Gorchl insusi

o ora".

Figura autorului in

In operele lui Gorchi intalnim

mereu, pe langa personagiile povespovestlrile Int Gorchl

tirilor, pe insusi autorul acestora
sub diferite chipurl: de observator (Meteor din Fostil oameni"),
84
www.dacoromanica.ro

Interlocutor (Maxim Savateevici in Soli" Or lov"), tovars de

drum (Emelian Piliai"), prieten. (Conovalov"), povestitor
(Celcar, Din plictiseal"). Treptat, sub privirile noastre incep sa se contureze i Mae i faptele 1 limbajul lui, dupa care
incepem s ni-I inchipuim ca individualitate. Aceasta individuaMate are nu numai si nu atat o importanta autoblografica, cat
mai ales o importanta artistica,
o semificatie general, de
creatie. Autorul vorbeste clespre el insusi nu pentruca se ocupa
de amIntirile lui i ne infatiseaza viata lui cum ar face, de
Okla, un autor de memorii. El se introduce in lumea eroilor
pentru a nuanta ceea ce nu se poate exprima prin actiunile
si gandurile eroilor insist (ca, de pilda, introducerea din Celcar), pentru a al-Ma noul tip de om. In acest scop el poate recurge i la material autobiografic, dupa cum o si face Gorchl,
dar acest material e prelucrat in mod artistic. Deaceea zugravirea autorului-povestitor intr'o opera are pentru ea o importanta artistica. Povestitorul este o figura aparte care se contureaza' in primul rand datorita acelui limbaj specific pe care-I
foloseste povestimi despre eroii sal. Dupa aceasta limb noI ne
inchipuim personalitatea sa, dup ea ne inchipuim figura povestitorului, departandu-ne de imaginea unui anumit scriitor
cu un anumit nume i pronume. Aici se petrece acelasi lucru ca
ci in lirica: pe de o parte poezia parca ne-ar povesti despre framantarile unei anumite persoane, unul anumit poet, iar pe
de alta parte ne intereseaza independent de el, ca o framantare
apropiata multor oameni. Acesta se explica prin faptul c poetul numal atunci poate vorbi despre framantarea sa, and simte

ca ea este caracteristica vietii, and generalizeaza starea de

spirit a oamenilor; In caz contrar poezia lui va prezenta numal

un interes pur biografic.
Tocmai deaceea figura autorului la Gorchi, cu tot caracterul
sau biografic, are valoare de generalizare artistica datorita eareia se completeaza cercul figurilor din opera sa.
Importanta sa consta mai inainte de toate in aceea ca, In
limp ce figurile examinate de noi oglindeau cliferite aspecte ale
protestului spontan Impotriva realittii, in figura povestitorulul,
Gorchi zugraveTte pe omul care vede conftient calea inlaturaril
contradictillor vietii, pe omul care gandeste socialist. El este
acela care face introducerea la povestirea Celcas"; el este acela,
care In povestirea Inteo toamna," viseaza la reorganizarea re85
www.dacoromanica.ro

gimului social, la transformri politice; in Emelian Piliai" el

rgspunde la intrebarea lui Emelian: daca I-ar fi curatat" pe
omul cu bani, care i-ar fi %sit acum in cale
Nimeni Ware
dreptul sg-si cumpere fericirea cu pretul vietii altui om". El
se strdueste sl-i rgspunda lui Conovalov care-1 roaga sg-i expuce viata lui". Am Inceput s vorbesc despre conditil si mediu, despre inegalitate, ciespre oamenii
victime ale vigil, sl
camenli
beneficiari al acesteia... Cu multa Inflaxgrare m'am
apucat sg-1 argt viata lui 1 sg-i demcnstrez ca el nu are niclo
vina. pentru felul su cie a fi. El e o biatg victimg a mediului,
o flintg, care, dupg fire, este egalg in drepturi cu tact ceilalti,
dar care printr'un lung sir de nedreptgti istorice e redusg la
gradul de nulitate socialP.
Concomitent cu aceasta interventle directa a povestitorulul,
autorul, folosind diferite procedee de stil si de compozitie, parca.
Bugereazg pe ascuns" cititorului generalizgri l concluzil.
Aceasta este, de exemplu, semnifical ia din punctul de vedere

al compozitiei, a introducerilor sau Incheierilor din unele pavestiri. Ele nu sunt legate nici de oamenii, nici de evenimentele
despre care se vorbeste, dar au clarul de a da o perspectiva care-I
face pe cititor F patrunda mult mai adanc sensul celor ce i s'au

povestit (de pilda, introducerea la Celcas"). Povestirea ,.Din

plictisealg" este incadratg in niste descrieri ale vietil pline de
fortg a naturii; pe fondul acesta apare l mai evident cat de
mgruntg si reinsemnata, este viata oamenilor care isi bat Joe
unii de altil, in loc s trgiascg din plin o viata de libertate.
La fel, si caracteristicile limbil personaglilor lui Gorchi sunt
subordonate aceleiasi aspiratii ideologice si creeaza acel colorit
emotional, datorita, cgruia chipul devine mai concret, mat
precis.

Astfel, descriindu-1 pe Celcas, Gorchi alege cu stgruint

epitel ele, metaforele, comparatille care subliniazg firea pra-

dalnica a lui Celcas: e un lup bgtran care a scapat de multe

goane", are o fat cu trasaturi ascutite", un nas coroiat prgtclalnic", cchii de uliu"; el se lacea cbservat imediat prin asemnarea lui cu un uliu de stepa, prin trupul lui slab si prin
mersu-i care parca mereu tinteste". Pe Gavrila insu i Celcas II
priveste ca pe un om a cgrui viata o prinsese In ghiara lui de
;86

www.dacoromanica.ro

lup"; el semana cu o pi-

siCa gata sa, se arunce"; Si a

riclicat capul, aratandu:si

coltii"; si-a aratat colt% ca

un lup", etc. Toate acestea

creaza senzatia puterii luntrice a lui Celcas,. dar in aceIaI timp 11 pun pe cititor in
garda, nelasandu-1 s ajunga
la o apreciere unilateral, exclusiv pozitiva, a lui Celcas.
Dimpotriva,

figura

lui

Gavrila se desemneaza prin

folosirea unor mijloace stilistice cu totul diferite, dic-

tate de esenta diferit a a-

cestui chip: Celcas ii priveste

ca pe un vitel tan6r". Gorchi il caracterizeaza pe Gavril tocmai pe acest plan:

,,plescAia din buze I mugea",

A. M. Gorchi 1899

se misca neindemanatic", a deschis larg gura", isi atinti speriat ochii turburi", l altele. Tot astfel l felul de a
vorbi al lui Celcas este taios, precis, expresiv, pe cancl felul

de a vorbi a lui Gavrill este nehotarit, confuz, timid.

In concluzie, putem spune ca
Concluzii
prima perioad a creatiei lui Gorchi
a fost o perioada de insusire a traditillor literaturii clasice ruse,
dar in acelasi timp i epoca de formare a inovatiilor literare
ale lui Gorchi. El si-a Insusit pe deplin preceptele esentiale ale
scriitorilor rusi clasici si a militat ca un cmtinuator al traditillor
tor umaniste. Marea durere pentru suferintele omului si protestul impotriva conditillor vietii care fac din om o victim au
determinat agerimea privirii artistice *a lui Gorchl l i-au inOduit s inceapa a vorbi dintru inceput cu o forta care a atins
inimile cititorilor.

Pentru mine spune el, amintindu-si de acele vremuri

viata era o problem serioas, vazusem I gandisem prea multe,
traisem intr'o continua neliniste. In sufletu-mi, inteun cor discordant, rasunau intreharile...
87

www.dacoromanica.ro

Intfo zi, in piata, un poliist, 1-a batut pe un batran cn

infatisare clemna, un evreu Para un ochi, pentruca i-ar fi furat

unui negunor o legatura de hrean. L-am intalnit pe batran

pe strada, plin de praf, umbland agale cu o gravitate solemna:

unicul lui ochi, mare si negru, privea golul cerului arzator, iar
din gura lui r6.'nita se prelingeau dare subtiri de sange, colorand
in purpuria argintul parului din barba-i lunga si alba.
Asta s'a petrecut en treizeci de ani in urm I totusi, si astazi parca vad privirea-i atintita spre cer cu o imputare muta
si tremurul sagetilor argintii ale sprancenelor, pe fata batranului.
Jignirile aduse omului nu se uita. i nici sa nu se uite.
Dragostea aceasta pentru om era legata la Gorchi, inainte
de toate, de atitudinea lui fata de poporul rus. i nu este o in-

tamplare faptul ca pan si la fund" printre fostii oameni"

Gorchl aude glasul batranului Tiapa (Fostii oameni") vorbind

despre puterea poporului rus.
Tocmai aceste idei inane i-au ingaduit lui Gorchi sa-si insuseasca atat de deplin maestria clasicilor rusi. Maestria este
nedesprtita de inaltimea cerintelor fata de via% ale artistului,
de klealurile lui, de felul in care a izbutit s adanceasca intelesul vietii. Datorita acestui fapt el este in stare sa vada sl s
descrie caractere intr'adevar remarcabile, sa arate in situatii
dramatice, sugerate de o profunda cunoastere a vietil, cat de
ascutita este lupta pentru viat.
Asa se face ca Gorchi aduce in literatura, inainte de toate o
mare varietate de caractere, in care -el a tratat pe de o parte
problemele care framantasera inca i pe clasici, iar pe de alta
parte, a ridicat probleme noi, care decurgeau din noile conditli
ale vietii. El a 31'11'6:Opt oameni pe care el insusi i-a numit
victime ale vietii" (Conovalov") si pe asupritorli acestora, pe
.stapanii vietii". El a creat chipuri luminoase, ca de basm, de
erol luptatori pentru libertate, eliberatori ai poporului. In starsit, el a psit primul pc calea imbinarli visului despre un erou,
cu acele forme reale ale luptei concrete a poporului pentru libertate, care se si conturasera in viata.
Aceasta i-a permis lui Gorchi s la tot ce este mai bun atat
din metoda de zugravire realista a vietii, cat si din acea rorealismul
mantica, si s promoveze o noua metoda artistica
socialist.

88

www.dacoromanica.ro

lath de ce opera lui Gorchi a putut sh ocupe atht de repede

un loc central si in viata literal% rush si in aceea europeanh;
lath pentru ce urmeazh sh cercethm desvoltarea literaturii ruse
in sec. al XX-lea, in anii premergatori. Revolutiei din Octombrie, in lumina acelor principii pe care Gorchi le-a exprimat
atht in opera sa cat si in studiile sale de critich literar.
Anii din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea (1890
1900) formeazh perioada initialh din creatia lui Gorchi. Dar
acesti ani reprezentau totodath i inceputul epocii de desvoltare a mischrii revolutionare muncitoresti din Rusia. Pe mh-surg ce miscarea revolutionarh crestea, se desvolta i Gorchi;
cu alte cuvinte, viata Jnsi, prin desvoltarea ei, ii oferea caractere din ce in ce mai formate, de revolutionari rusi, forme
din ce in ce mai ascutite ale luptei revolutionare.
A cloua perioad a creatiei lui Gorchi e legath, in esenth,
de avntul mischrii revolutionare, care se produce chiar la Inceputul secolului al XX-lea 1-1 atinge apogeul in perioada prlmei revolutii ruse.
A DOUA PERIOADA A CREATIEI LUI GORCHI

Sfarsitul ultimului deceniu al sec. al XIX-lea i inceputul

see. al XX-lea constitue o nouh perioacll in activitatea creatoare a lui Gorchl. In acesti ani el se indreapth spre noi genuri
literare: nuvela, romanul si drama. Interesul shu pentru aceste
genuri nu este deice intampltor.
In povestire, care era genul literar preferat al lui Gorchi
in prima perioadh a activithtli sale (araturi de basm si de legendh, apropiate de povestire ca gen de compozitie), omul este
infhtisat inteun moment trait in plin din viata lui. Povestirea
se descasoar in jurul unei anumite intamplAri, in care apar
trAshturile caracteristice ale personajului. Duph ele, ne facem

noi o ideie despre viata in care actioneazh asemenea oameni,

in care au loc asemenea evenimente.
Prin ce a trecut acel om inainte de a incepe evenimentele
din povestire i ce se va intAmpla cu el duph ce ele se vor sfhrsi,
in fond nu ne mai intereseazh. Astfel, nol nu stim mai deloe
ce a facut Celcas pank la intalnirea lui en Gavri1 1 ce se va
intampla cu el dupd aceast intalnire.
si

89
www.dacoromanica.ro

Nuvelasi cu atat mai mult romanulsunt genuri literare

ln care omul apare pe un fond de viata cu mult mal larg; ne
sunt infOtisate o serie de Intamplari din viata lui, -11 vedem In-

conjurat de mai multi alti participant! la evenimentele in curs

(pe and in povestire numarul personajeler este foarte redus).
Deaceea nuvela d o descriere mal ampla a vietil, atlngand mal
multe aspecte ale acesteia. Scriitcrul recurge la genul nuvelel sau rornanulul atunel and vrea s redea raporturi de
via
complicate, ceea ce se 'ntampla mal ales and Il propune s inratiseze o problerna mai complicata decal cele din
povestire.
.,FOMA GORDEEV"

In 1899 Gorchl publica romanul Foma Gordeev". Dupa

-cum ne amintim, Gorchl, Inca din primele sale povestiri, revine mereu asupra efectelcr dezastruoase pe care proprietatea
le are asupra omulul, cum aceasta Ii impiedia s devina om
In adevaratul inteles al cuvantului. Instinctul proprietapi patrunde pana $1 In raporturile dintre cop!! (Mo$ Arhip st
Licnca"), ii Impinge pe oameni la crime (Celcar). El face sA
se nasca, oameni-asunritori (de felul negustorului Petunni-coy), stapani al vietii", cum i-a numit Gorchi.
In romanul Foma Gordeev", Gorchl Isi propune sa-1 Infatiseze tocmai pe acesti stpani al vietil". In fata cititorulul
se perinda tigurile expresive ale negustorilor rusi, Ignat Gordeev, Anania Sciurov, Iacov Malachin, care comanda autoritar
si aspru vietii, considerandu-se stapanii el. Banii? Asta inIa, Intinde-1 frumuspune Sclurov.
seamna mult, Mete!
sel in fata ta si gandeste-te ce se cuprinde In el? Atunci al sa
Intelegi, ca toate astea inseamna putere omeneasca, toate
astea-s inteligenta omeneasa... Mii de cameni 0-au irosit viata
in ban!! tt. Iar tu pop sa.-1 arunci in foc pe top si s privesti
cum ard, socotindu-te in clipa aceea, stapanl"...

Dar puterea aceasta e cumparata cu pretul suferintelor

pieirii oamenilor; este o putere nectreapt. Si Gorchi o demasa, aratund ca stapanii vietii" nu numai.ca-1 asupresc pe
ceilalti oameni, dar inceteaza ei insist de a mai fi oameni, cum
inceteaza de a mai fi om Gavrill din povestirea Celcar.
II 0

www.dacoromanica.ro

Figur' le de negustori

Gorchi, in romanul Foma Gordeev", acorda mult atentie zugra-

virli cliferitelor tipuri de negustori. In multe cazuri acestia sunt

oameni puternici i remarcabili, dar puterea lor este folosita
pontru asuprirea oamenilor i deaceea devine intunecata.
cruda. Gorchi arat a. mijlcacele obscure prin care negustorli tI
acumuleaza averile; crimele nepeclepsite, savarsite de oamenil

ajunsi puternici cu ajutorul banului. La sfarsitul romanului,

Foma, clemascand negustorimea adunata la ospat, desvalue pe

rand crimele savarsite de bogatasii de vaza ai oracjilui si fie-

care cuvnt al lui Ii nimereste tinta. In cazurile cand acesti

oameni sunt i inteligenti, cu vointa si spirit tie initiativa, calltatile acestea agraveaza si mai mult suferintele pe care le pric,nuesc oamenilor de sub orclinele lor. Asa este tatal lui Foma,

.Ignat Gordeev, al carui caracter puternic se iroseste intr'o

viata de cruzime si desfrau. Astfel apare imaginea expresiv a

tub Iacov Maiachin, pe care Gorchi 1-a zugravit cu atatd maestrie convingatoare, incat negustorii care-I cunosteau personal pe Gorchi erau incredintati ca Maiachin exista aevea. In
el, Gorchi infatiseaza acele trasturi sanatoase care s'au mai
pastrat in rdndurile negustorimii iesite din popor. Maiachin,
Incontestabll, are un caracter puternic, este inteligent si manifesta interes pentru invatatura. Vorbeste o minunata limba
populara, mlaclioasa si bogat. Dar cu atat mai primejdios este
Maiachin pentru cel pe care-1 asupreste el prin puterea banilor
acumulati.

In roman, Gorchi schiteaza tema celei de a doua generatil

a negustorimii, pe care o va desvolta complet abia dura Octombrie, in romanul Intreprinclerea Artamonov". In Fostii
oameni" isl face deja aparitia fiul negustorului Petunnicov.
El este instruit, obisnuit din copilarie sa stie c banil Ii dau
putere asupra oamenil0r si deaceea este mai Mu si mai primejdios cleat tatal sau. El este acela care distruge viata aceea
originala pe care 0 crease in azilul de noapte al carui proprietar

era capitanul in retragere Cuvalda. In roman. fsc parte din

generatia a doua Liuba Maiachina, Taras Maiachin i Smolin.

Bog Atia a indeprtat-o pe Liuba de o legatura vie cu oamenii.
Ea traeste ci ganduri si sentimente culese din cAr4i, dar sunt
ganduri i sentimente bune. Daca ar fi nimerit intr'un mecliu

favorabil pentru desvoltarea ei ar fi putut deveni un om de

91

www.dacoromanica.ro

treaba. Dar in mecliul care o inconjoara gandurile i sentimentele el nu-si gsesc rasunet si se sting, iar Liuba nu are un caracter puternic care sa-1 ingadue sa-si afle un drum propriu in
viat. i spre sfarsitul romanului cititorul intrevede c Liuba,
in fond, nu se va deosebi prin nimic de oamenil din mediul el
social. Tanarul Maiachin i Smolin si-au insusit cultura, dar
isI folosese cunostmtcle nurnai pentru a calca pe urmele parintilor, incatusind poporul cu niste lanturi de exploatare mai
putin vizibile, dar mai puternice. Prin zugravirea acestei a doua
generatii, Gorchi inlatura posibilitatea unei eventuale obiectiuni c rani pe care Ignat Gordeev i cei de o seama, cu el,
.11 fac altor oameni, s'ar putea explica prin lipsa lor de cultura.
Nu, spune Gorchl. cultura agiaveaza suferintele oamenilor,
daca e pusa In slujba sacului cu bani. Pentruca s devina o bi-

nef acere pentru popor, ea trebue sa, fie eliberata de aceasta

dependenta.

Astfel, in roman, Gorchi a continuat tema, traditionall in

realismul catic, a demascarii nenorocirilor care se abat asupra
omului in societatea capitalist. Desvoltand aceasta tem, ins,
el a tras din ea concluzii noi, sugerate de noua conjunctura
istorica; el nu se multumeste numai s demaste aceasta societate, ci ajunge chiar la o totala negare a ei.
Figura lui Foma Gordeev

Figura

centrala

romanului

este tanrul Foma Gordeev, care a

mostenit averea tatalui sau, intreprinderea lul. Dar a mai mostenit i sentimentul care il cuprindea uneori pe tatal sau atunci
cand ii napatlea deodata senzatia ca el nu este stapan al intreprincierii sale, ci un rob umil l ci". Foma, dupa caracterizarea pe care i-o face insusi Gorchi. este un orn sanatos, care
vrea sa trAiaqc,: o viata liberh".
aceasta figura in care
Deaceea, cand Iacov Maiachin
Gorchi a concentrat aspectele puternice ale negustorimii ruse
proclama ca negustorii sunt cei mai insemnati oameni ai vie-

til", Foma ii raspunde strigand: Ceea ce ati facut voi nu e

viat, ci e inchisoare... nu oranduiala, 0 lanturi pentru fere-

cat omul... Un suflet viu nici n'are unde s se miste... se irmbue... Omul pierel... Asasini ce suntetil... Nu intelegeti oare,
ct numal datorit rabdaril omenesti mai traiti?"
Gorchi nu si-a propus s redea in Foma o figura, Unica.
92

www.dacoromanica.ro

pentru negustorime. DimpotrivA, el insusi aratA c. Foma s'a

detasat" de clasa lui si nu este caracteristic pentru dnsa in
ansamblul ei. Problema pe care si-o pune Gorchi e alta. El
vrea sA arate cum sentimentele firesti de compAtimire pentru
oameni, de dreptate, i nobieltea sufleteascA cu care este inzestrat Foma, vin in mod necesar in contradictie ru Pranduirea
vietii in care trAeste el. Pentru a ajunge s fie la fel cu toti
Foma trebne sA innAbuse in el toate aceste
,,stPanii
sentimente, sa le substitue altele, contrarii, pentruca numai asa
va putea sA ocupe in viatA un loc potrivit cu averea acumulatA
(le tatl sAu.
Foma este un caracter puternic si nu merge pe calea impclurii cu cei din jurul sau. Totusi, el nu cunoaste vreo altA
fort6 pe care sA se poatA bizul in protestul sAu, nu are cultura
necesarA core sA-i lArgeascA ideia despre lume. Deaceea protestul sAu e neputincios si infructuos. Este prltestul unui singuratic. Mai tarziu, in romanul Intreprinderea Attamonov",
Gorchi va arg.ta prin exemplul tanArului Ilia Artamonov soarta
omului care nu numai cA s'a detasat de clasa lui, dar a stiut
chiar sA treacl de partea poporului, sA intre in Partidul Bolsevic. Dar aici Gorchi nu-si propune o asemenea sarcinA. Interesul sAu e concentreazA asupra zugrAvirii conflictuh I rth,tre

ome a fireascA a lui Foma i mediul s'gu social Is lz tt pe asuprirea omului.

Nefiind legat de nimeni, i nestiind sA-si lAmureascA nemul-

tumirea, Foma se sbate, face pozne", scandaluri", dar ex-

plozia spontanA -a sinytmintelor sale este sortitA sA dea gres.

.*1 in momentul nand Foma cievine periculos, el este fAcut Incfensiv, fiind declarat dement.
SfArsitul tragic al lui Foma, inchis de Maiachin intr'o cash

de nebuni, de unde iese intr'adevAr nebun, ete tocmai rezultatul final cerut de ideia centrall a romanului. Acest rezultat
aratA cA dacA printre stApanii vietii" se intamplA sA se iveascA
un suflet cu adevArat viu care-si cautA eliberarea, el null poate
afla loc printre ei I trebue s plarA.
Aprofundarea principiilor rea-

lismului din sec. al XIX-Iea se caracterizeazA in creatia lui Gorchi

prin aceea cA, zugrAvind prezentul, el 11 intregea cu gandul,
argtnd cum se va desvolta in viitor.
Flgurile de muncitort
in roman

93

www.dacoromanica.ro

In roman, aceasta intregire" a prezentului, aceasta scrutare a desvoltrii sale viitoare, apare nu numai in desvaluirea
contradictiei de neimpacat dintre nazuinta omului spre libertate i acea situatie de sclav la care este redus de oranduirea
capitalista Gorchi continua sa, caute forta care va transforma
aceasta viata.

Tragismul protestului anarhic si neputincios al lui Foma

impotriva nedreptatilor vietii, cu toata furia cu care el se deslantue, consta indeosebi in faptul a acest protest apare izo-

lat si nu are in spatele lul o fort/ sociall pe care

sa,

se

sprijine.

Dar pe planurile secundare ale romanului, in intalnirile Intamplatoare ale lui Foma, Gorchi arata niste oameni cu totul
deosebiti de Foma si de cei din jurul lui. Oamenil acestia sunt
muncitorii.

Foma simte in ei ceva nou, neobisnuit, nemaiintalnit de

el in viata:
Politicosi...
spune el.
Ei nu seamn deloc cu aitli
parc . ar fl domni... i judeca drept... chibzuit... si cand te gamdesti ca. sunt pur si simplu muncitoril..."

Aceste figuri de muncitori, abia schitate in roman, la fac

pe cititor si. simta, ca in viata mai exista si alte forte. El au
in roman aeelasi rol pe care-1 are introducerea in povestirea
Celcar: acela de a deschide cititorului perspective ingaduind
o intelegere mai profund5., a evenimentelor infatiate de autor.

TEA TRUL
Opera lui Gorchi dela inceputul secolului al XX-lea se cadrama. In
racterizeaz5, prin abordarea unui nou gen hterar
Azianul 1900, Gorchl scrie piesa Micii burghezi", in 1902
Copiii
Vilegiaturistii", 1n1905
lul de noapte", in 1904
Dusmanit" si Barbarii".
soarelui", in 1906
In total, Gorchi a scris 20 piese (inclusiv cele din perioada
de creatie de dupa Octornbrie). Chiar si numarul pieselor scrise
.

de el area, c acorda genului dramatic o deosebita atentie.

Piesele lui Gorchi s'au bucurat de cea mal larga faspanclire. E

suficient s spunem c. piesa Azilul de noapte" s'a jucat la

Teatrul de Arta din Moscova de 222 ori in 15 ani (inainte de Oc94

www.dacoromanica.ro

tornbrie, lar dup. Octombrie, de peste 1.000 de ori). Pan spre

inceputul anului 1906, piesa s'a jucat pe scenele europene de
500 de ori.

Importanta pe care o acorda Gorchi pieselor de teatru nu

este deloc iutamplatoare. Definitiile profunde pe care le-a formulat el insusi in ce priveste esenta genului dramatic explica
interesul san pentru acest gen literar. In articolul Despre piesele de teatvu" el spune inainte de toate c. piesa de teatru....
este genul literar cel mai dificil; dificil pentruca cere ca fiecare personaj sa se caracterizeze el insusi prin vorbele l faptele sale proprii, fara adaugiri, Tara, interventil directe din
partea autorului". Jar in alta parte el mit sa-si explice aceasta
ideie: E mai usor de scris un roman, fiindca scriitorul, pe rang&
c pane pe eroii sal O. vorbease cititorului, ii mai arata cititorului si cum stau, cum umbla, cum zambesc sau cum se suOra; el povesteste apoi ce gandesc 1 ce simt ei. In compunerea unui roman, scriitorul foloseste doul procedee: dialogul
al

descrierea

Dramaturgul nu foloseste cleat dialogul. El lucreaza, curn

s'ar spune, utilizand numai cuvantul gol, Taxa sa explice, fr
s arate de ce eroul sau vorbeste astf el si nu altminteri, fara a
completa prin descrieri suplimentare cele spuse sau Mute de
personaj".

E firesc dar ca piesa, eliberata de descriere, sa se caracterizeze Indeosebi printr'o actiune incordata.
spune Gorchi,
cere miscare, dinamism din
Drama,
partea eroilor, sentimente puternice, framantari Intense, care
se desfasoara intr'un ritm rapid, exprimare clara l concis".
Sarcina dramaturgului, dupa Gorchl, este de a scoate in evidenta calitatile principale ale omului care-I preocupa, avand
dreptul de a lua oricare din aceste calitti pentru a o aprofunda
si a o extinde, spre a-1 da vioiciune si relief, de a atribui uneia
sau alteia dintre figurile pieei un rol principal, determinant".
Asa dar, in fond putem desprinde intr'o piesa doua, trasaturl
fundamentale, strans legate intre ele: forta l concentrarea
sentimentelor eroului Si, ca o urmare a acestora, intensitatea

actiunil din piesa. Drama trebue sa fie riguros i pe deplin

dinamica, caci numai asa poate provoca emotii reale atat de
necesare in zilele noastre, and se cere un cuvant combativ,
inflacarat", scrie Gorchi in 1932. In epoca celor mai ascutite
95
www.dacoromanica.ro

iocniri sociale, care se desfasoar chiar dela inceputul secolu-

lui al XX-lea, genul dramatic a putut s oglindeasca deosebit

-de profund contradictiile sociale ale epocii. Tocmal aceasta 11

-face pe Gorchi sa, se adreseze dramei l, insusindu-si in multe
privinte particularitatile caracteristice desenului fin psiholo-gic din piesEle de atmosfera ale lui Cehov, creeazti, totodata un
-tip de piesa cu totul deosebit, piesa politico-sociala care desbate
marile Drobleme sociale ale vremil sale: lupta clasel muncitoare
impotriva capitalismului (Dusmanii"), tragedia omului in societatea burgheza i nazuinta lui nestavilit spre libertate
<,,Azilul de noapte"), calle I destinele intelectualitatii ruse
(Vilegiaturistii", Copiii Soarelui"), degenerarea i decadenta
hurgheziei (,,Vassa Jeleznova", Igor Bulaciov i altii") etc.

Traim intr'o epoca profund, nemaivazut de dramatica in

toate privintele, in epoca dramatismului incordat al unor procese de distrugere si de creatie" spunea Gorchl. Tocmai acest
dramatism al epocii pe care Gorchi 1-a simtit cu atata perspicacitate I-a facut s recurga la genul piesei vehement combative, impregnata la maximum de suflul marilor probleme polltico-sociale.

Cu exceptia pieselor Azilul de noapte"

i Dusmanii",

toate celelaite piese pe care le-a scris la inceputul sec. al XX-lea

sunt consaerate aproape in intregime luptei impotriva tendin-

telor decadente ale acelei parti a intelectualitatii ruse care se

izola in cercul ingust al starilor sufletesti individualiste. Aceste
stari sufleteqi, ori ii transformau pe intelectuali in vilegiaturisti", adica oameni ai Intmplrii, pe care nu-i leaga de
-viala nimie important (Vilegiaturistii"), ori 11 impingeau pe
cei talent ati Si bogati sufleteste care nu stiusera sa se apropie
de popor s1 sa se patrunda de interesele lui spre o existenta
tragica i lipsit de scop (Copiii Soareluia).
Gorchi opune reprezentantilor
Figurile de muncitorl
din piesele de teatru

acestei intelectualitati, desoTientate

i desprinse de popor, oameni noi

care au o ideie clara despre cum trebue sa fie viata, oameni tari
1 orientati spre un scop precis, purtatori al unui nou adevar
pe muncitori. Aceste figuri Intl in seria chipurilor
al vietil,
care au pregatit crearca figurilor lui Pavel Vlasov si a mamei
-sale. Muncitorul mecanic Nil din piesa Micii burghezi" ocupa
96
www.dacoromanica.ro

un loc aparte. De f apt Nil este cea dintai figura demuncitor

revolutionar care apare In literatura 'universala Cu el incepe
acea galerie de chipuri de revolutionari pe care o introduce in
literatura Gorchi. Prin figura lui Nil se afirma hotaritor continutul principial nou al romantismului revolutionar al lui Gorchi; el este purtatorul de cuvant al tendintelor celor mai inaintate in desvoltarea clasel muncitoare ruse din ultimul deceniu
al secolului al XIX-lea. Gorchi le-a sintetizat in chipul lui pil,
luminand oarecum prin realitatea zilei de azi a clasel muncitoare
ziva ei de maine. Figura lui Nil este profund realisa, dar ea
cuprinde totodata, ca o parte componenta a el, sl un romantism revolurionar: perspectiva desvoltaril revolutiei in Rusia.
Stapan este acela care munceste
spune el,
tineti minte

bine asta". In piesa Dusmanii" apar o serie de muncitori.

Printre ei este revolutIonarul de profesie Sintov, tanrul muncitor Grecov, care seamana intrucatva cu Pavel Vlasov; batranul Leovsin, care spune ca .banul trebue nimicit... Ingropat de
lot. Daca nu va mai fi banul, oamenii nu vor mai avea de ce
s se dusmaneasca 1 sa se mai asupreasca unit pe altil". ()amen!! acestia se deosebesc fundamental de toti cei din jurul
lor
proprietari, reprezentanti ai autoritatilor, intelectuali
prin faptul ca ei cunosc adevarul cel nou i aceast cunoastere
II Malta deosupra tuturor celorlati. Aclevrul nou este socialismul. Acest scop Malt le da, oamenilor o putere morala uriasa;
ei sunt gata s se jertfeasca pentru a salva un tovars, merg
cu tot curajul la inchisoare, pentruca sunt convInsi de dreptatea lor. l piesa se incheie cu urmatoarele cuvinte: Oamenil acestia vor invinge". Astfel, incepancl cu poznasul", Gorchi adanceste pas cu pas chipul omului nou, cautand s descopere in el trasaturile revoltei impotriva realitatii, care va
culmina prin lupta revolutionar impotriva asupritorilor poporului.

Dna, in perioada a doua a creaAzilul de Noapte.

tiel lui Gorchi, Foma Gordeev"
apare ca o opera in care se desbate in chipul cel mai deplin
tema capitalismului, jar Mama", ca o opera in care tot pe atat
de complet este tratata tema revolutiei, la ranclul ei, piesa
Azilul de noapte" vine ca o incheiere culminanta, a temei oa7

Tstoria Lit. Sovietice Ruse

97

www.dacoromanica.ro

menilor de a lta data" care au detinut un loc considerabil in'

prima perioada.

Piesa s'a ndscut din acea legatura stransa care exista in-

tre Gorchi i Teatrul de Arta din Moscova.

Legatura lui Gorchi cu Teatrul de Arta din Moscova, este un a chi

paginile cele mai luminoase din istoria culturii i artei ruse; ea a fost
extrem de rodnicd $i pentru scriitor $i pentru leatru. Teatrul de Arta din
Moscova, de cur:5nd Infiintat, a ocupat dela inceput primul loc printrr
teatrele ruse, intrucat la baza activit5tii sale fuseser5 puse principii
realiste, pe deplin intelese. Dar pana la Gorchi, nici acest teatrn nu
avusese un orizont politico-social larg, cele mai bune montari ale lu
fiind piesele psihologice ale lui Cehov. Odat5 cu venirea lui Gorchi.
teatrul a fa-cut un pas esential Inainte. Principalul initiator $i creator
al liniei politico-sociale din teatrul nostru a fost Gorchi", spune ionda
torul Teatrului de ArtA, C. S. Stanislavschi. Despre elanul cu care lucra
trupa teatrului la Azilul de Noapte" al lui Gorchi, ne poveste.$te un all
fondator al lui, V. 1. Nemirovici-Dancenco: Teatrul ii pune toat5 macs
tria $i maximum de insciratie, toata trupa este cuprins5 de bucurie $i
toti se afla In acea stare de Incordare suprema pe care o are omul atunci,
cu bucurie principala sarcina a vietii
cdnd ii Indeplineste cu succes
sale. Tonul combativ, cuvintele care sfichiuesc i substratul intens revoi

lutionar al
teatrala".

piesei $i-au gsit

o puternica

captivanta intruchipare

La rndul sau, Gorchi datora mult acestui teatru. In scrisorile sale

catre Cehov, el 1$i exprima astfel toat5 admiratia lui: Imi pare chiar
m'a$ duce mereu la acest admirabil
rAu c5 nu locuesc la Moscova,

teatru. Teatrul de Art5 este un lucru tot atat de bun $i important Ca $i

Galeria Tretiacov, Vasili Blajenai, ca tot ce este mai bun la Moscova
o crima, zaul"
SA nu-1 iube$ti e cu neputint5, sa nu lucrezi pentru ef,
La propunerea acestui teatru, a 1nceput Gorchi sA-si scrie prima sa
spune In amintirile sale Nemirovicipies5 (Micii burghezi"). Actorii

au fost Indemnati sa-1 antreneze pe Gorchi sa scrie piese,

sa-1 fac5 s imbrati$eze idealul nostru despre un teatru nou". Si cea diniAi
pies5 a lui Gorchi i cele urmatoare, au fost jucate pentru prima data de
Teatrul de Art5.
Dancenco

Gorchi a scris pentru acest teatru mai intai piesa Midi

burghezi", care a si fost montata de el, iar apoi, la 18 Decemrie 1902, s'a jucat in premiera piesa Azilul de noapte".
Ambele piese au fost nrimite de public cu enorm interes.
Popularitatea lui Gorchl era foarte mare, era o epoca prerevolutionara i montarea piftelor sale avea o deosebit de mare rezonanta, social. Guvernul tarist se temea atat de mult sa, nu
se produca vreo manifestatie in legatura, cu piesele lui Gorchi.
incat la montarea piesei Mich burghezi" (la repetitia gene98

www.dacoromanica.ro

Piesa Azilul de noyte" pe scena Teatrului de Arta', 1902

rala) a concentrat in jurul teatrului forte polttienesti si de jandarmerie, iar plasatorii au fost In1ocu1i prin politisti. C. S. Sta-

nislavschi spune despre aceasta in amintirile lui a se putea

crede ca, se fgceau preggtiri nu pentru o repetitie generala, ci

pentru o While generalg".
Un sucees deosebit a avut piesa Azilul de noapte". Piesa
a fost primal, dupg cum Ii aminteste V. I. Cacealov (care a

jucat rolul Baronului), cu un entuziasm vijelios, ca o pies

vestitoare do furtung, care prevestea furtuni viltoare i chema
spre furtunia.
Piesa lui Gorchi rgscolea gandurile i sentimentele ascunse
ale cititorilor l spectatorilor. In ea s'a revrsat experienta de
viatg extrem de bogatg acumulatg de Gorchi; sl, dupg cum
scria el insusi despre pies, 'eprezintg bilantul celor aproape

20 de ani de continua observatie a limit fostilor oameni"*.

Cea mai mare parte dintre eroli piesei aveau prototipuri reale

(Satin, Buhnov, Baronul). In piesg s'au exprimat cu o vigaare

extraordinara particularitgtile esentiale ale talentului lui Gorchi
iubirea lui inflcgrat fatg de oameni, arta de a-i descrie
in asa tel Meat s6, deving sufleteste apropiati de cititor. Gorchi
scria cA artistul trebue sg caute ca cititorul sg deving un tel de
90

www.dacoromanica.ro

participant al operei, s traiasca impreuna, cu eroii ei. Piesa

Azilul de noapte" face parte tocmai din aceste opere In care
cititorul traeste impreun cu eroli.

In piesa Azilul cle noapte" Gorchi ne infatiseaza o bogata: galerie

de caractere, fiecare continand o anumita generalizare. La
fund" aluneca oameni din straturi sociale diferite, si in azllul de noapte al lui Mihail Ivanovici Costa Bev s'au lntalnit oameni foarte diferii. Iat1-1 pe Baron, al carui caracter i soarta
sunt o mArturie a degenefarli clasei stapanitoare. 0 existenta
Personajele principale

parazitara pe spinarea poporului, detasarea de munca care Irmotoate acestea ucid in el treptat vointa, stapabileaza pe om
nirea de sine, 'fermitatea, ai-I fac sa cada prada patimilor sale
jcsnice. Chiar si printre oamenirfundului" Baronul se remarcA

prin lipsa a de caracter, prin amintirile sale absurde din trecut (bogatie... sute de iobagi... cal... bucgtari"). E un om de
nimic, lucru pe care el insusi II recunoaste: Mi se pare c n'am
caracter", spune el. A alunecat la fund" si nici nu incearca
sC plece de acolo. Pe and Cleci, dimpotriva, e numai de sase
crea o
luni in azil, dar isi incordeaza toate fortele pentru
situatie oarecare in. via. Vorbind despre el insusi, spune: Sunt
un muncitor, muncesc de mic copil... 0 s scap de aici... 0
sg-mi jupoi pielea, dar tot o sa les". Dar lipsa de drepturi al
mizeria la care erau condamnate massele populare din Rusia
tariStA nu-i ingaduiau omului sa se ridice dac a. a ajuns odata
la fund", si pentru cititor e clar c visul lui Clesci nu se va
mai xealiza. Si clack' la inceputul piesel el mai incearca sl se
opun celor 'care-1 inconjoara:, spunancl despre ei: Parca ei
sunt oameni?" apoi, la sfarsit, 11 auzim spunand: Cand te uttl
asa la ei, vezi c tati sunt, de bine de rail... oamenil" S'a resemnat.
Majoritatea locatarilor azilului de noapte ins nici nu
Incearca sa lupte cu viata. Ne lipseste credinta inteun ideal'',

spune despre el si despre altii Actorul alcoolic, bolnav incurabil.

Pepel.

,,,Drurnul meu hi este desemnat dinaintel declara

Tata si-a petrecut toata viata prin inchisori si mi-a

i mie s fac la fel." In visari desarte la o dragoste
Inchipuita a unui oarecare Raul, despre care citise Inteo carticia de diming, Is! afla Nastea un refugiu odihnitor de truda
lasat vorh
vietil.

100
www.dacoromanica.ro

Cu o deosebita, patrundere desvMue Gorchi profunzimea

contradictillor sociale care sfasie societatea capitalista. Lupta
asupritorilor cu cei asupriti, a celor prdalnici cu victimele lor

continua chiar si la fund. Locatarii azilului de noapte sunt

in puterea proprietarului Costliov care, dupa expresia sotiei

sale Vasilisa, s'a infipt in ei ca o plosnit",
desi, Vasilisa
insasi pare sa fie si mai hrapareata cleat sotul el. Este o fire
tare, care ravneste la o alt viat. Dar intr'o societate unde
omul e lup fata de om, fericirea ta proprie nu se poate cladi
cleat pe nenorocirea altora si Vasilisa este gata sa-si castige
fericirea cu orice pret. Ea il indeamn pe Vasca Pepel sa-i
omoare sotul, iar dup ce acesta Inteadevar ii omoara pe CDstaliov, ea il denunta din gelozie. Vasjlisa se va descurcal
E sireata. Iar Vasca va intra la ocna"...
spune Cleci.
Singurul om care ramane oarecum aparte printre oamenii
fundului" este Satin. Dar si lui dupa inchisoare ii sunt talate
drumurilel"

Oameni diferiti dupa fire si destin sunt toti acesti loca-

taxi ai aZilului de noapte al lui Costa liov. $1 fiecare din ei este

zugravit de Gorchi ca o individualitate vie si bogata, cu nazuintele sale, cu graiul 1 caracterul sau aparte. Ei toti, oricat
de jos ar fi decazut, pastreaza, cu exceptia catorva, cum ar ft
Costa liov de pilda, acea omenie interioara care-i apropie de
cititor. Oamenii acestia ar fi putut ajunge oameni de reala
valoare obsteasca daca in calea lor nu s'ar fi ridicat forta, de
neinvins pentru ei, a ordinei sociale burgheze.
Datorita faptulul al Gorchi I1 zugraveste personajele cxtrem de viu si de plaStic, continutul ideologic al piesei capata
o deosebit putere. Acest continut ideologic poate fi definit pe
scurt: un umanism socialist.
Piesa e patrunsa de suflul unui inalt umanism. Gorchi
face pe cititor s5. simta ca in orice am, fie el hot, prostituata
sau betty iremediabil, se pastreaza i traesc frumoase sentimente omeneoti. Iar faptul ca aceste sentimente nu s'au maulfestat pe deplin nu este vina omului, ci nenorocirea lui, este re-

zultatul acelor conditd sociale insuportabile in care se ga-

seste. Prin aceasta, piesa pune pe cititor si pe spectator in Tata

concluziei revolutionare si anume: pentruca omul sa poata deveni cu adevarat om, este nevoie sa se distruga regimul social
101

www.dacoromanica.ro

care transforma viata intr'un fund" al societatii. Acest sens al

piesei ii determina l extraordinara ei important sociall.
Gorchi foloseste cu o arta desavarsita contrastul izbitar

care creeaza contradictia dintre prbusirea totala a omului

spre fundul" societatii I credinta care traeste in oamenii
acestia dela fund" In puterea I nobletea omului. Ea se des-

value in visrile Nastel si ale Natasei, in nazuinta pasionata a

lui Pepel de a deveni om, de a se indrepta sprijinindu-se pe
dragostea Natasei, si in credinta Actorului ca exista undeva un
oras minunat in care se va putea vindeca.

Fiecare persona) al piesel are caracterul sau proprlu, o

viata a lui proprie si in spatele fiecarula se afla un anumit
mediu social.

Actorul este o fire poetica, de 'intelectual, care chiar si

acum traeRte printre creatiile sale .scenice, Il aminteste de

Ofelia, de Kent, de regele Lear. Nu este aproape deloc legat de

cellalti locatari al azilului I reactioneaza la intamplrile din
jurul lui ,.ca prin vis".

In Baron se manifesta trasaturi evidente de degenerare,

deprinderi de existenta, parazitara. Cu toate pretentiile sale,
cu toata spilcuirea sa exterioara, sufleteste el eqte dur si sec,
ceea ce reiese din felul in care Isi bate j n,C de visarile Nastel.
Pepel, dimpotriva, este o fire puternica. care nu si-a irosit
Inca fortele: el viseaza sa-si croiasca o viata care sa-mi ingadue s ml, respect pe mine insumi".

Fiecare dintre personajele piesei are o individualitate tot

atat de net conturata.
Figura lui Satin

0 importanta aparte prezinta in

pies figura lui Satin. Este singurul

persona) din plesa in care nu a lost infranta vointa de a lup'ua
cu viata. El este intrucatva exponentul ideilor lui Gorchi inscria insusi
susi. Vorbele lui Satin sunt, ce-i drept, sterse
Gorchi,

dar nimeni altul afara de Satin n'ar putea sa le

spunk iar mai bine si mai expresiv clecat atat, el nu poate sa

spur* si asa ceea ce spune el e strain de felul WI de a vorbi,
dar n'ai ce-i face." Cuvintele lui Satin au un nrenuntat caracter sententios. Fara a ascunde defectele lui Satin, care anartine
totusi categoriei cavalerilor de o ora", Gorchi infatiseaza In
el pe omul care in pofida tuturor Incercarilor si-a pastrat neintinata demnitatea sa de om i credinta intr'o viat mai bun.
102

www.dacoromanica.ro

Faptul ea Satin nu s'a lsat frant, nu s'a demoralizat, nu

a renuntat la lupta cu viata, se explica mai inainte de toate
prin aceea ca, el si-a pastrat credinta in om si in aceasta consta
esenta continutului piesei.
Monologurile lui Satin in care se exprima aceasta credinta,
capata o semnificatie deosebita in subsolul intunecos, ca o pestera. Printre cei ce aproape ca'nu mai seamana, a oameni, ea-

rora li se potriveste mai mult ca oricul numele de fosti oa-

meni", rsun deoclata cuvinte despre maretia omului:

spune Satin.
Omul e liber...
Omul... iota; adevArull
0-mull E magnifie! Sung... asa mandrul 0-mull Omul trebue
respectatl Nu cu milt 0, nu-1 umilim eu miIa... sa-1 respectam
trebuel"
In ereclinta aceasta in om rasuna chemarea la lupta pentru
el, pentru eliberarea lui. El nu este invins i nici neputincios,
nici chiar atunci cand s'ar parea ca clemnitatea lui a fest calcata in pieloare, dae in el continua sa traiasca credinta in el
lnsusi. Si Gerehi, in aceasta piesa, pune fata in -rata dou idei:
ideia milei care duce la umilire Si ideia de lupt.
Ic leia milei e intruchipata de
Luca. El cauta s-1 consoleze pe om,
taxi sa faca, efectiv ceva pentru el, fara sa riste ceva. Dar penFigura lui Luca

tru o asemenea ccnsolare nu exista decal un singur mijloe:

minciuna. Minciuna consoleaza, usureaza; ea nu-1 costa nimie

pe acela care consoleaza n totusi creeaza o aparenta de ajutorare.

Printr'o asemenea minclun uscrara, consolatoare, reuse5te

Luca sa-i farmece pe oameni. Ascult, mosule,
Ii spune
Pepel,
Dumnezeu exist?" Iar Luca raspunde: Daca erezi
in el, exist; daca nu crezi, nu exista... In ce crezi, aceea exista".

El o ajuta pe Nastea s creada in drogastea ei inchipuit. Dn

crezi c. ai avut o dragoste adevarata, inseamna ea ea a existat..." El ii insufla Aetnrului credinta in sanatoriul pentru betivi, uncle va deveni om.

Puterea minciunii sale se intemeiaza pe creclinta omului

intr'o viata mai buna l pe faptul c. cmul mai are putere de a
lupta. Dar in We sa-i ajute sa-si adune puterile pentru aceasta
lupta, fie ea cat de grea i chinuitoare, minciuna consolatoare
ii slabeste, ii rapeste ultimele forte si 11 pierde.
1 03

www.dacoromanica.ro

In articolul sau Despre piesele de teatru", Gorchi explicg

Intelesul pe care 1-a dat chipului lui Luca: Trgind mai ales
printre vagabonzi si pelerini care se indreapt spre locurile
sfinte" consolatorul de profesie aling durerile oamenilor pentrucg asta e meseria lui si din asta se hrgneste... Existg Inca
numerosi consolatori care consoleazg nurnai ca sa nu fie plictisiti cu plangeri, sg, nu li se tuthure linistea obisnuitg a sufletului lor rece, nepgsgtor la toate. Cel mai pretios lucru pentru

ei este tccmai aceast linite, acest echilibru stabil al sentimentelor i gandurilor lor. Ei pun un mare pret pe traista lor
proprie, pe ceainicul si castronul lor de mg,ncare. Ei preferg

sg, aibg castron i ceainic de aramg. Consolatorii de felul acesta

sunt cei mai destepti, cei mai abili i elocventi. Deaceea ei sunt

si cei mai vatgingtori." Un astfel de consolator trebuia s'a fie

si Luca in piesa Azilul de noapte".
Impotriva acestei minciuni consolatoare, care lipseste pe
om de energie si preface cele mai bune ngzuinte ale acestuia

intr'o floare stearpg, luptg In piesg Satin. Existg multi oameni,

spune el,

care mint din milg pentru aproapele lor...

Stiul Am cititI Mint frumos, inspirat, tulburgtcrl... ,Existg

minciuni consolatoare. impgciuitoare... minciuna justificA greutatea care a strivit bratul muncitorului... si acuzg pe cei ce mor

de foame... Eu cunosc minclunal Cine e slab sufleteste... cine

trgeste din seva altuia, acela are nevoie de minciung... pe unit
Ii sustine, altii li ascund fata sub ea... Dar acela, care Il este

singur stgpgn... eine e independent si nu insfacg din bunul

altuia, la ce-i trebue minciuna? Minciuna e religia sclavilor si

a stdpgnilor... Dumnezeul omului lther este adevrul."
Adevrul crud, fie chiar i insuportabil, care nu lasg, nicio
portitg pentru autoconsolare i pentru sperante desarte, numai
un astfel tie adevr poate sg ridice pe om la luptg impotriva
a tot ce-1 asupreste. Cuvintele lui Satin sunt un rgspuns la tot
ce vorbea Luca si totodatg o chemare cgtre libertatea personalitgtii si a munch creatoare.
Compozilla 1 limba piesel

Compozitia piesei Se caracteri-

zeazg printfun realism riguros,

adia prin aceea cg leggturile, relaiile dintre oameni, cnnflic-

tele care se iscg intre oameni, oglindevc situatil tipice pentru

raporturile de viatg realmente existente In timpul i In rnediul
104
www.dacoromanica.ro

de care se ocupa piesa. Cititorului ii apare clar cercul raper-

turilor dintre locatarii azilului, el intelege drumul care 1-a adus-

pe fiecare din ei la fund". Aceste raporturi ajung la o incordare maxima datorita sosirii in azil a unui om nou
a lui
Luca. In decurs de cateva zile izbucnesc si se deslantue acele
conflicte care mocneau demult i care-1 duc pe Vasca Pepel la
inchisoare, pe Natasa la spital, iar pe actor la sinucidere. Cornpozitia piesei ilustreaza parch indemnul lui Gorchi insusi ca.
spectatorul piesel s inteleaga ca, este inevitabil drumul pe care
sunt impinsi eroii piesei de logica relafillor de viata. In piesa
triumfa toemai aceasta legic: cat timp nu exista, dreptate ft

nu este desfiintata asuprirea omului de catre om, Pepel nu

va- putea tral in asa fel, incat s se respecte pe sine insu% taractorul nu va putea redeveni om.
Dar aceasta baza realista a piesei captti in acelasi timp
un viu colorit revolutionar, romantic: si monologurile lui Satinsi insasi omenia eroilor plesei, c,i toata decaderea lor, dovedesc
c aceasta logica a vietii este nedreapta si neomenoasa, ca, ea
trebue s se schimbe t ca va fi schirnbata. Puterea zugraviril
realiste a vietii este atat de mare in plesa, incat provoaca, un
protest revolutionar romantic impctriva acestei vieti. Este Inca,
un exemplu de felul cum reprezentarea realista a vietil se imbind la Gorchi cu o perspectiva revolutionar-romantica.
Cu aceeasi claritate apare aceasta imbinare si in limbajul
personajelor piesei. Limbajul lor este net individualizat. Fiecare din ei vorbeste corespunzator mediului sau social, psihologiei sale. Limbajul Actorului abunda de termeni care sunt un
indiciu al vechei lui profesiuni, limbajul Baronului
in amintiri din trecutul sau, limbajul Nastel se caracterizeaza prin expresii spicuite din romanele bulevardiere, far acel al lui Luca
prezinta particularitatile graiului tarnesc. Toate acestea constitue exemple caracteristice de Vmbaj realist. Se poate observa
usor totusi c limbajul eroilor piesei Azilul de noapte" este
lipsit de acele elemente de jargon care ar fl trebuit SA se gaseasca in limbajul hotului Pepel, al prostituatei Nastea si at
oamenilor legati de aceasta lume. Gorchl insa exclude cu desavarsire acest procedeu lingvistic de efect exterior, care ar da
eroilor si un colorit exotic si ar permite SA fie considerati ca
niste oamer 1 din alta lume. Dimpotriva el vorbesc, dupa cum
a spus Insusl Gorchl despre Satin, o limba oarecum strain&
1 05.

www.dacoromanica.ro

limbajului tor real. Sarcina dramaturgului este de a arAta ome-

nia oamenilor dela fund", faptul ca decklerea lor este rezul-

tatul conditiilor sociale, iar nu al defectelor lor personale. Inlaturand pojghita exterioarA a duritatil i grosolniel limbajului,
care pAstrat5. n'ar fi Meat decat sA cliformeze chipul eroilor
piesei, Gorchi apare din nou ca un romantic. Eroii s51 vorbesc

nu numai asa cum vcrbesc el in viata, dar si asa cum trebue

sl vorbeascl. AceastA imbinare a realismului cu romantismul
este o trstur caracteristicA at5t compozitlei cat l limbii

-piesei.

lmportanta plesel

Piesa lui Gorchi arata pe de o

parte cu un curaj necrutator acel
fund" la care ajunge omul mtr'o

societate bazata pe asuprire si exploatare. Iar pe de al*A parte

piesa este pAtrunsA de credinta in oin si in puterea lul de a se
elibera singur de sub asuprire. Tocmai acest umanism, adic
un umanism al luptei, al invingerii orlearel pledici care stA in
calea omului spre libertate, formeaza continutul principal al
piesei lui Gorchl. Este umanismul socialist.
Acesti oameni dela fund" nu stint in stare s lupte numai

prin proprille- lor forte. Am simtit si am inteles curand, --

scria Gorchi,
ca oarnenii acestia sunt incurabill", dar soarta
tor sI ccncluziile la care duce aceasta soart5 cleschideau orizon-

turi rel. El insici nu puteau vedea aceste concluzli, tot a'a dupa
cum soarta liii Celcas oferea temeiuri pentru concluzii pe csre
-el nu era in stare sA le inteleaga.

Piesa Azilul de noapte" a fest un protest umanist de o

importanta enormA impotriva acelei decgderi a omului care se

putea observa la fundul" societatii. Piea stimula credinta

in om, ea proclama umaniclnul luptei, combat-And minciuna

consolatoare" si mila umilito9re, care submineazA energia cornbativ a omului
impiedicA de a lupta.

Succesul pe care 1-a avut piesa Azilul de noapte" a speriat at5t de mult guvernul tarist, Meat acesta a luat mAsuri

speciale pentru a impiedica ptrunderea piesei 'Ana la massele

largi de spectatori: s'a dat dispozitia ca reprezentarea acertel
piese, in orasele de provincie, sA nu se faca decat cu concimtAmantul guvernatorului, tar guvernatcrilor ii s'a trirnis urmatorul ordin secret: Dornnul Mlnistru a binevoit sa ordone:
1011

www.dacoromanica.ro

1) sa nu se permita, pe cat posibil, reprezentarea piesei

,,Azilul de noapte si
2) 0, se dea reclactorilor ziare!or locale dispozitii corespunzatoare" Dar piesa deveni atat de cunoscuta, in Rusia ca
si in .strain5tate, incat nicio opreliste nu putea sa-I slabeasca
formidabila inraurire social-artistica.
Aceleasi idei ale lui Gorchi ,i-au gasit expresia si in onerele profund romantice create de el la inceputul primului deceniu al secolului al XX-Iea: in poemul Omul" (1903) si in
Cantecul Albatrosului" (1901).
Spectatorii si cititorii piesei Azilul de noapte" au putut s seziseze
Cantecul Albatrosulul

91 sa patrunda cu atat mai deplin

continutul revolutionar al piesei, cu cat Gorchi Inca inainte
de aparitia ei il exprimase cu o extraorclinara forta poetIca,

in Cantecul AlbatrosUlui", presimtirea apropierii revolutiei.

Va vent 'n curand furtunal

se spune in acel cantec.

Iata-1, Albatvosul mandru, intre val i fulger sboara, peste malea maniata, proorocind izbanda 'n strigat:

Te desIlintue, furtunal"
Revista Jizni" (Via+a"), care publicase Cantecul Albatrosului" a fast suspendata. Era cel mai graitor indiciu ca guvernul tarist intelegea despre ce fel de furtrina vorbea Gorchi.
V. M. Molotov spunea despre Gorchi: ,.E1 a intrat in randurile noastre Inca inainte de avantul revolutionar din 1905,
dar cu steagul deja desfasurat al unui vestitor al furtunii revolutionare". V. I. Lenin Li incheie articolul intitulat Inainte
de furtun" (1906) cu aceste cuvinte, devenite populare, ale
cantecului lui Gorchi: Te deslantue, furtuna!"
Imaginea Albatrosului vestitor de furtuna al lui Gorchi
s'a bucurat de o popularitate exceptional de larga in anil premergatori rovolutiei si a fcst simbolul revolutiei apropiate.
Daca in Cantecul Albatrosului"
Gorchi a creat simbolul revolutiei
Poemul Omul"

aproplate, in poemul Omul" el a

exprimat marele el scop

eliberarea omului. Poemul este lin
imn inchinst omului: In clipele grele de oboseala a spiritulul,
printr'o incordare a inchipuirii mele, eu chem in fata-mi imaginea mare.45, a omului.
107

www.dacoromanica.ro

Omull Parc& s'ar naste un soare in pieptul meu i in lumina lui vie, de necuprins, ca universul intreg, p&seste inainte

si tot mai susROmul tragic de minunat!.

In aceast a. figura simbolica a Omului, Gorchi Il destnnueste gandurile despre felul cum trebue sa fie omul i repetA
din nou chernarea spre eroism: Metg ca sA ard cat mai luminos
si s luminez cat mai adanc intunericul vietii. Si moartea imi
va fi recompensa..."
Scopul intregii activitti a omului este, dup Gorchi, inainte
de toate ca fiecare dintre oameni sa." fie Omul".

Poemul red& in mod extraordinar de viu si de puternic

umanismul lui Gorchi plin de o intens6 afirmare a bucuriei
de a tri, de incredere in forte3e omului, de hotrirea de a fi
gata oricancl s infrunte orice piedici: Totul e in Om
totul
e pentru Om!"
Iata-1 din nou; mre I liber, ridicandu-si sus capul mandru; el p`asete rar, dar cu pasi siguri pe cenusa vechilor prejudecgti, singur in ceata cenusie a ratacirilor; in urma lui rmane pulberea trecutului ca un nor greu, iar in fatl noianuI
de enigme 11 asteaptA impasibil.

Sunt nenumrate ca stelele in adancurile cerului, 1 drumul Omului nu are starsit!

Si asa, tot inainte, tot mai sus pAseste omul nepotolit,
tot inaintel i
tot mai susl"
ROMANUL MAMA"

Dupa sase ani dela aparitia romanului Foma Gordeev" (in

1906) Gorchi a scris renumitul sau roman Mama". Prin importanta problemelor puse, prin noutatea imaginilor. prin originalitatea metodei artistice 1, in sfarsit, prin puterea sa de
a influenta massele- de cititori din intreaga lume, romanul
Mama" reprezintI un fenomen literar de cea mai mare importanta, nu numai in literatura rusa, dar si in cea universal
dela inceputul secolului al XX-lea.
In romanul Mama", Gorchi a dat o imagine integrall a
acelei forte noi care apa'ruse in viat h. si intra^e in 1upt5, impotriva asopritorilor. In roman s'au contopit cu des'avarcire cele

dou chinuri care, la inceputul activiteii creatoare a lui Gorchi. existaser adesea separat: chipul luminos si romantic al
108
www.dacoromanica.ro

eroului luptMor, eliberator al omenirii; 1 chipul omului real,

care se pregAtete pentru lupta de eliberare (Poznau1", Conovalov", piesele Micii burghezi" i Dumanii"). In centrul
romanului se a115, chipurile muncitorilor revolutionari, in care
sunt oglindite trasbiturile reale ale misc5zii muncitoreti, flind
inftiate in acela1 timp I perspectivele acesteia.
DUpl cum in romanul Foma Gordeev" fusese pun, in an-

samblul ei tema capitalismului, tot aa ci romanul Mama"

pune in toat5, amploarea ei terna micrii revolutionare impotriva asupritorilor.

Trkstura cea mai caracteristicl

Materialul romanului

a romanului este c5, in el 1-au gsit

oglindirea oameni i ievenimente

reale. Intr'r) mare m5,surg, este un roman documentar. Tema

romanului are la baz5, evenimentele care au avut loc la NijniNovgorod i Sormovo in anul 1901-1902 (demonstratia de 1
Mai 1902 din Sormovo i procesul membrior organizatiei de
Partid din Sormovo).
De bung seam a. ins5, ca, romanul nu reproduce evenimentele
din 1902 dela Sormovo. Gorchi zugrvete aceste evenimente in
lumina bogatei experiente pe care i-a dat-o revolutia din, 1905,

generalizand faptele de lupt revolutionar5, dela Sormovo In

lumina inteiegerii partinice a perspectivelor revolutiel in ansamblul ei (astfel, cuvntarea lui Vlasov la proces se deosebete fundamental de cuvantarea lui Zalomov). Aadar, contactul direct al lui Gorchi cu personajele i evenimentele reale
nu 1-a ingr5,dit ca artist: el a introdus in roman o cuprinatoare
generalizare artistic5, a intregii lupte revolutionare din Rusia,
a creat tipur1 admirabile de revolutionari, bolsevici. Si cu toate
-astea, personajele romanului in multe privinte sunt direct le-

gate de oameni care au existat aevea. Gandul de a scrie o

carte despre muncitori,
mi-a venit Inca la
spune Gorchi
Nijni, dup5, demonstratia dela Sormovo. Am inceput indaM s
adun material i s fac diferite insemn5,ri".
Pavel Vlasov 1 mama sa Pelagheea Nilovna
personajele
principale ale romanului
se aseamana in multe privinte cu
Piotr Andreevici Zalomov i mama sa Ana Chirilovna, participanti la demonstratia din Sormovo.

109

www.dacoromanica.ro

P. A. Zalomov este un re-

'

prezentant caracteristic al acelei

generatil noi de muncitori, a c5-

rei formare si psire in viata

intre anii 1890 si 1900 a dat o

nou'a forta miscarii revolutionare.
In amintirile sale P. A. Zalo-

mov povesteste cum in munca

grea de toate zilele i se calea ca-

racterul. Cand i s'a propus lui.

care abia implinise 15 ani, s
intre in organizatia revolutionara a fabricii, el a cerut ragaz
s chibzuiasa. Acest rgaz i-a
trebuit pentru a se supune unor
incercari care sa-i dovedeasa
P. A. Zalomov

lui insusi ca este in stare s'o. indure chinuri I O. nu divulge organizatia in caz de arestare. Si
iata c acest Mat de cincisprezece ani a inceput sa-si incerce

puterea de rezistenta la suferinta: 51-a infipt ace sub unghii.

ei-a opkit mama cu apa clocotita, el-a gaurit cu sfredelul piciorul pe o adncime de un versoc i jumatate. Si, dupa ce
s'a convins c poate suporta orice durere, a primit sit devina
membru al organizatiei ilegale.
Puterea avAntului sau revolutionar era atAt de mare, !neat

in clipa in care demonstratia in fruntea Orel mergea cu steagul s'a ciocnit cu detasamentul de soldati care cauta sa imprastie pe demonstranti i asupra lui au inceput sit cada lovituri
de pat de pusca, er n'a simtit deloc durere. A fost clipa cea
mai fericita din viata mea", scrie el aducandu-si aminte cum
inainta cu pieptul deschis -spre balonetele soldatilor care-i Impitstiau pe demonstranti.
Atm Zalomov cat i mama sa au ajuns sit vadit victoria
revolutiei. In 1935 A. C. Zalomova a vorbit de ziva aniversarli
Revolutiei dm Octombrie la adunarea lucrAtcrilor din uzina
Sevcabel" din Leningrad, carora le-a poVestit ce fac acum eel
110

www.dacoromanica.ro

45 de copii, nepoti i stranepoti ai sai. Fiul sail P. Zalomov era

in acel timp presedintele unui colhoz din raionul Sudjenschi,

regiunea Curse. Dupa victoria asupra Germaniei fasciste, a avut
boo in orasul Gorchi o intalnire a lui P. Zalomov cu cstasii sovietici.

Cu toate ct Zalomov era un caracter valoros, el nu era

totusi un on care sa poata fi socotit printre conducatorii mit

earn revolutionare ruse, un activist de vaza al Partidului; el
nu era decal un simplu revolutionar, ca multi altii din timpul
acela. In 1902, cu prilejul procesului dela Sormovo la care si-a
tinut cuvantarea Zalornov, Lenin scria: ...Au vorbit acesti simpli muncitori, care dupa gradul lor de desvoltare erau departe
de a fi dintre cei mai inaintati; si nici macar n'au vorbit, in
calitate de membri ai vreunei organizatii, ci in calitate de oameni din multime". Dar, claca pn i un simplu participant
al miscarii revolutionare poseda insusiri de caracter atat de
remarcabile, se putea judeca dupa aceasta ce extindere luase
Inca de pe tttunci miscarea muncitoreava si ce fel de oameni
il formase ea. Puterea artistica, a lui Gorchi se baza tocmai pe
aceasta legatura indisolubila cu cele mai bune, cele mai inaintate paturi ale closet muncitoare ruse.
Valoarea artistica a unei opere

Muncltorli 1 intelectualltatea de arta depinde, in fond, de trei con-

revolutionara In roman

di'ii principale. In primul rand ea

e determinata de importanta problemelor vitale pe care le trateaza acea onera "de arta. Cu cat sunt mai importante pentru
om problemele atinse de ea, cu atat mai mare va fi numarul
de cititori pe care ii va face sa se framante i sa mediteze asupra vietii.

Dar pentru cititor ele nu capata importanta decal atunci

cand sunt intruchipate in sentimentele i framantarile unor
oameni vii, pe care cititorul 91-1 poate inchipui, a caror viata
o poate compara cu propria-i experien4. Fara, o asemenea trans-

punere in embajul vieii insasi, problemele puse de scriitor,

oricat de insemnate ar fi ele, nu vor patrunde intr'o masura
apreciabila in mintea i inima cititorului.

Valoarea artistica a unei opere se cletermin, apoi, prin

scopul pe ca-e si-1 propune scriitorul, adic prin directia spre
care 71 indreapa pe cititcr .si prin idealurile de via:0, pe care
11I

www.dacoromanica.ro

1 le infatiseaza. Scriitorul nu ell o oglinda pasiva a vietii,

ci

-o oglindeste din punctul de vedere al ideii pe care o are despre

xe este frumos in viata, despre felul cum trebue s fie omul.

Iar chipurile create de el ii cer parca cititorului 0, fie asemenea lor, ii cheama la lupta pentru tot ce este mai bun in viata.
Profunzimea probtemelor pe care le ridica in fata cititorulul o opera de arta, zugravirea lor expresiva dupa modelul
viu al anuin'tor oamcni, frumusetea seopului de viall spre
-care ea il indeamna pe cititor,
iat ce determina rolul pe
eare-1 joaca acea opera de arta in viata sociala.
Ceea ce este principal, fundamental, esential pentru carac-terizarea acestei perioade din viata social a Rusiel e lupta
clasei muncitoare impotriva asupritorilor l exploatatorilor st,
In primul rand, impotriva autocratiel. Toemai aceast contraclicUe fundamcntala a vietil fcrmeaza tema carela este con-sacrat romanul Mama". Trebue s declar aid
spune la
proces Pavel Vlasov
ea autocratia nu este pentru nol singurul lant care incatu.scaza trupul tarn, ci numai primul
cel mai aproape lank pe care trebue sa-1 rupem mai intai de
pe trupul poporului". Romanul este consacrat tocmai acestei
probleme, principale si decisive, pusa de viata
lupta clasel
muncitoare pentru eliberarea tuturor celor ce muncesc. In acest
roman oamenii sunt impartiti in doua tabere care se aill lute()
dusmanie profunda. E usor sa ni-i inchipuim stand de ambele
parti ale baricadei luptei de clasa: deoparte
muncitorii, ti-neretul revolutionar care a venit in randurile clasei muncitoare,
-aducandu-i teorla revolutionar marxista, si taranimea unita
cu clasa muncitoare si organizata de aceasta. Cu mult grij
iubire descrie Gorchi chipurile revolutionarilor patrunsi de
un spirit ad'anc de abnegatie: Pavel si mama sa, Nahodca, Nicolai, Sasa, Sofia, Nicolai Ivanovici, Rabin si altil.

Iar de cealalt parte stau figurile prin care Gorchi reprezinta fabricile capitaliste i pe slujitorii lor, care store din mun-

l ultimul ban: justitia tarista, jandarmii l spionii tain sfarsit, oamenii pacaliti de acestia, in felul celor
-pacaliti de spionul care a urmarit-o pe Nilovna, la garb:. In
tcI oamenii acestia vii Il gasese expresia problemele centrale
ale luptel scciale, pe care le pune Gorchi in roman. E lesne
de observat ca pang si distributia" oamenilor in roman este
citor

risti

1,

112
www.dacoromanica.ro

subordonata sarcinii de baza a operei,

de a oglincli acea co-

zelatie reala a fortelor de clash din taxa care determina in

acest moment mersul luptei sociale.

Fiecare din figurile romanului legate de mediul muncitoresc indeplineste in roman o functie deosebita. Tata]. lui Pavel
e un reprezentant al vechil generatii de muncitori, doboriti de
-exploatarea cruda la care au fost supusi. E un om de mate putere luntrica, dar revolta care s'a adunat in el impotriva greuVapor de nesuportat ale vietii, nu si-a putut gas! Inca o forma
-constienta de exprimare si se revarsh, in acte de betie, de izbucniri violente si in batjocorirea satiei sale. Mama lul Pavel.

ca si tatal sau, oprimata, istovita, se teme de orice, dar legatura cu tineretul revolutionar o ajuta sa-si gaseasca acea atitudine constlenta fata de viata pe care n'o are tatal.
Pavel reprezinta generatia noua, care a stiut sh, rzbat
spre o lupt constienta impotriva asupririi indoite: a autocratiel si a capitalismului. Figura cea mai apropiat de aceea
a lui Pavel este Nahodca, dar el nu are vointa si puterea de
eoncentrare a lui Pavel, Nicolai Vesovscicov se aseamana in
multe privinte cu Poznasul". In el se ascund Inca multe porniri de razvratit neorganizat, nemultumirea sa spontana de
viata inca nu s'a cristalizat, nu a luat forma unei atituclini pe
deplin constiente fa th. de viata, sl uneor, 41 Impinge la acte
anarhice. Numal in mainile lul Pavel el poate sh, se transforme
dintr'un material" revolutionar intr'un revolutionar adevarat.
Figura iui Rabin reprezinta caracteristicile taranimii care
pseste pe calea revolut,e1. Fiecare personaj din roman 41 are
specificul sau ideologic, oglindeste alte aspecte particulare ale
miscarii revolutionare, arata diferitele cat pe care oamenii din
Rusia mergeau spre revolutie.
Trasatura cea mai insemnata a miscarii revolutionare din
acel ani era actiunea conjugat a tineretului muncitoresc si a
intelectualithtii revolutionare, care aducea in massele munci-

toresti teoria marxista si ajuta miscarii spontane a masselor

sa la forme revolutionare constlente.

Lenin scria in aceast privinta:
' Trecem printr'un moment extrem de important in istoria
miscarii muncitoresti ruse... Ultimii ani se caracterizeaza prin-tfo raspandire ulmitor de rapida a ideilor social-democrate In
8

istoria Lit. Sovietice Ruse

113

www.dacoromanica.ro

rAndurile intelectualitAtii noastre, iar in intAmpinarea acestut

curent al gandirii sociale inainteazg miscarea nscut dela sine
a proletariatului industrial, care incepe s se unease& i s lupte
impotriva asupritorilor sM, incepe s5, aspire cu nesat spre socialism. Cercuri de muncitori si de social-democratl intelectuali apar pretutindeni, se difuzeazI foi de agitatie locale, creste
cererea de literaturI social-democrat, depsind cu mult oferta,
tar intetirea persecutiilor din partea guvernului nu poate stvili aceastA rniscare. Inchisorile sunt arhipline, locurile de deportare sunt pline I ele pan la refuz, aproape in fiecare lung
vine stirea unor noi els:Jeri" in grup in toate colturile Rusiel,
stirea a au fost identificate noi transporturi (adicg literature.
transportatI clandestin
L. T.), a s'au facut confisari de
literaturA si tipografii, dar miscarea creste mereu, cuprinde un
teritoriu din ce in ce mai mare, Vatrunde tot mai adnc in randurile clasei muncitoare, atrage din ce in ce mai mult atentia
clasei muncitoare. i intreaga desvoltare economic& a Rusiei,
intreaga desvoltare a opiniei publice ruse si a miscAril revolu-

tionare ruse constitue o garantie c. miscarea muncitoreascI

social-democrat va creste in pofida oriaror obstacole pe care

In cele din urm, le va invinge." (Op. vol. IV, pag. 37).

leatura dintre
Acest aspect al miscArii revolutionare
muncitori si intelectualitatea revolutionara
formeaza una
din problernele cele mai esentiale puse in romanul Mama" st
care au fost prezentate in lumina vie a exemplului pe care IF
oferg activitatea lui Nicolai Ivanovici, Sasa, Natasa si Sofia.
Romanul cuprinde cele mai felurite momente ale misaril
muncitoresti si ale luptei revolutionare. In el este prezentat
71 lupta economicA (copeica pentru mocirra."), si organizarea
cercurilor de muncitori, i difuzarea foilor" (manifeste pe care

Lenin le-a numit forma embrionar a rzboiului impotriva

intregil ordini sociale contemporane fundate pe jaf l asuprire"), I demonstratia, i ciocnirea cu armata, 1 judecata ft
cele mai caracpropaganda revolutionar la sate, pe scurt

teristice momente ale activitatil revolutionare.

Romanul e intitulat Mama". In
felul acesta Gorchi a subliniat imFigura manic!
portanta deosebit pe care o are chipul mamei pentru Intelegerea semnificatiel ideologice a romanului. Inteadevg.r. prin esenta lui romanul este inainte de toate
114

www.dacoromanica.ro

o istorie a desvoltrii caracterului

mamei. Si aceast istorie arata,
prin exemplul unel vieti omenesti

concrete, calea pe care au mers

spre revolutie massele muncitoare.

Aceasta este semnificatia adanc

generalizatoare a figurii Pelagheel

f'

Nilovna Vlasova.

Este figura la care se pot referi indeosebi cuvintele lui Lenin

citate mai sus: ...multi muncitori
au participat in mod spontan, inoonstient, la miscarea revolutio-

nark iar acum citirea tomanului

Mama" le va fi de mare folos" 1).

La inceputul romanului, Nilovna aminteste in multe privinte
pe Arina, eroina povestirii Din

plictiseal". Viata a chinuit-o aproape pana la istovire; ea a crescut printre oamenii din al caror

A. C. Zalomova

muschi masinile au stors atata putere cat au avut nevoie". Sunt

aceleasi rnasini care ni s'au intiparit in memorie din intrcducerea
la povestirea Celca". Nilovna nu este o exceptie. Viata el tragica, era soarta oricarui muncitor si mai cu seama a oricarel

femei in regimul de exploatare capitalist din Rusia tarist.

Primul capitol al romanului are un caracter expozitiv. Gorchl
face o descriere a fondului pe care se va desfasura actiunea,
caracterizand viata lipsita de lumina si de speranta a unul
cartier periferic muncitoresc. Aceast viat a Mut din ea un
om care se teme de orice si tremura in fata oricui: M'am Ondit la viata mea spune ea Doamne Isuse Cristoasel Pentru
ce am trait eu oare? Baal_ si munca... n'am vazut nimic afar%
de barbatul meu, n'am cunoscut nimic In afar% de teama... To-

tul a fost sdrobit In mine, sufletul mi s'a incuiat, a orbit, a

asurzit".

') Lenin despre literatur5", pag. 242

115

www.dacoromanica.ro

Intocmai asa apare ea la inceputul romanului: Mama era

i totdeauna traia in asteptarea
altor btM. Trupul ei frant de munca indelungata si de Wane

neobservat in casa, tcut

sotului se misca Tara sgomot, strecurandu-se oarecum cu uma-

rul inainte, ca sl cum s'ar fi ferit mereu s nu se atinga de

ceva... Era Wanda, trist, supus..."
Ceea ce caracterizeazA indeosebi atitudinea ei fata de viata
este frica. Cum sa nu-mi fie teama?
spunea ea.
Toata

viata am trait cu groa.za; mi-e sufletul stapanit de teama". Iar

teama naste supunerea.
Totul in viat i se parea inevitabil, se obisnuise sa, se supuna. Doar cu lacrimi
iata cu ce raspundea ea la tot ce I

se intampla in viata. Dar in acelasi timp in sufletul ei, fara

sa-si dea ea Insasi seama, pe neobservate, se adunase o nemul-

turnire uria0 'rata de viata, nemunumire pe care nici ea in-

sasi nu izbutea s'o priceapa. Dar Ian, ca ea se trezeste deodata

intr'un medlu de tineret muncitoresc si se ciocneste de ideile
dea
lui revolutionare; abia atuncl incepe salt revie
seama in mod constient de tot ce se adunase in ea Inca mai
demult in chip inconstient.

Lenin scria ca avantul spontan al misekii muncitoresti

nu reprezinta, in fond, altceva decal o forma embrionara a actiunii constiente". Tocmai acest proces important pentru desvoltarea clasel muncitoare ruse il zugraveste Gorchl in chipul

Nilovnei, urmarind pas cu pas cum se obisnueste ea treptat

sa cugete, cam in discutiile tineretului I1 recunoaste propriile
ei simtminte confuze. Ea incepuse sa inteleaga multe din cele
ce vorbeau el despre viata; simtea ca el descoperisera adevaratul izvor al nefericirii tuturor oamenilor si se deprinsese s
fie de acord cu ei". Iar din cugetare naste si actiunea. Mama

incepe sa-si ajute fiul, dar nu numai pentruca ii este flu, ci

pentruc ine1ege elurlle spre care tinde el sl este de acord
cu ele. Este o rat% fericire,

11 spune Pavel,

&and un om

poate s. spuna a maia-sa il este apropiat l sufleteste.

Sfarsitul romanului arata schimbarea care s'a produs in
sufletul mamei. Daca la inceput ea se misca strecurandu-se
oarecum cu umarul inainte, ca si cum s'ar fi fern mereu sa
nu atinga ceva"... la sfarsit devine o femeie curajoas si libera,

care II indeplineste calm misiunea-i periculoasa. De cateva

ori pe luna, travestita in calugarna, precupeata de dantele,
116

www.dacoromanica.ro

sau burghez5, instrit, ea CalAtorea sau umbla prin gubernie cu

un sac in spate sau cu geamantanul in mn5,. In vagoane si

pe vapoare, in hoteluri sau hanuri se purta intotdeauna simplu
si linistit; incepea cea dinthi convorbirile cu oamenii necunoscuti, atrAgea, 15,ra, team, asupra sa atentia prin vorba-i b1nc15,
Si comunicativ5 I prin gesturile ei sigure de om umblat, care
a v5,zut multe."

Ea si-a invins teams care-i sthpanise sufletul, si cand vede

ca este observat de un spion, simte pentru ultima oar% c o
fort vrAjmasb." o apas5, cu putere, ii striveste umerii si pieptul,
o umileste st o cufundl intr'o team5, de moarte; vinele tample-

lor bturI grbit, simti ceva cald la fa'acina pruluil...

Atunci printr'o sfortare puternic5, i hotkitl, care parcl-i
cutremurase toat fiinta, stinse toate aceste sovaieli meschine,
slabe i viclene si-si spuse poruncitor:

S5,-ti fie rusinel... Nimeni nu se teme".

Ceea ce Ii determina inainte intreaga viatA

acea team5,
din care se n5scuse supunerea
a fost invins acum pentru totdeauna. In e s'a n'ascut acum curajul, care este temelia luptei
si a victoriei. Iat5, de ce, chiar dac5, romanul se termin5, printr'o
inffangere aparentA a revolutionarilor, cititorul este increclin-

tat de victoria lor viitoare: pentrua ei sunt insufletiti de o

putere luntrica" si de adevr, pentruc5, aduc poporului dreptatea i poporul e stfans unit in jurul lor.

Gorchi a lucrat foarte mult timp

Procesul de creatle al lui i cu foarte mult minutiozitate la

Gorchi in realimarea figurii acest roman. Se cunosc cinci reclacMantel

tart diferite ale romanului care au

precedat forma lui definitiv'a (a sasea). Munca de redactare
definitiv, se pare ca a avut drept scop inlturarea acelor lipsuri pe care le-a semnalat Lenin cu prilejul Intlniril lui cu
Gorchi la Congresul din Londra al Partidului. A fost modificata"
insAsi compozitia romanului si au fost ref-acute unele din per-

sonaje. 0 atentie deosebit'd a acordat Gorchi limbii. Alegand

vele mai precise definitii pentru caracterizarea oamenilor si a
evenimentel6r, scriitorul face mai int51 ca ceea ce descrie el s5,
apar concret, palpabil, ca in viatl. Dar in aceste definitii scrii-

torul subliniaza in acelasi timp ceea ce consider a este important, ceea ce ii place sau ceea ce nu-i place. Prin aceasta

117

www.dacoromanica.ro

indreapta oarecum simpatille cititorului inteo anumita directie

si ii influenteaza atitudinea feta' de personagii. S comparam,
de pilda, d3scrierea momentului venirli la Moyne a lui Andrei
Nahodca si a ofiterului de jandarmi. Mama aude glasul gros il
apasat al lui Nahodca, vede zambetuI lui deschis i sclipirile

vesele care-i joaca in ochi; toata faptura lui raspandeste In

juru-i ceva care te atrage. Cu totul altf el este redata sosirea
ofiterului: Se aude glasul lui ascutit, sacadat, spart, batjocoritor; el vorbeste pe nas, ranjeste cu dintii lui ma'runti, are fate
galbena, si mama simte c omul acesta Ii este un dusman

nemilos, cu inima plina de un dispret boieresc pentru oameni".

Alegerea acestor particu!aritati concrete care caracterizeaza un

personaj Ii ingadue lui Gorchi s. realizeze o descriere vie a

omului i sa determine in mintea cititorului o anumita atitudine fata de el.

Acelasi rol il are si felul de a se exprima al eroului: in vorbirea lui se manifesta trasturile caracteristice ale firii sale sl
mai ales acele trasaturi asupra carora scriitorul gseste necesar s atraga, in deosebi, atentia.
Astfel Nahodca vorbeste bland, cu ealdura. Cum vorbesti
tu totdeauna, Andriusa,
observa, mama , parca n'al ft fast
nicidata jignit de nimeni". Felul de a vorbi al of iterului e
brutal, ca latratul unui caine: ,,Tacerel", Iscalestel" Mamei,
care ithucneste in plans, 11 spune: Bocesti prea devreme, cucoana."

Privite in ansamblu, toate aceste particularitati ale limbajului au menirea de a infatisa cititorului conturdrile unui anumit chip sub aspectul Ideologic pe care gaseste cu cale sa 1-I
atribue scriilorul.
Lucrand la desavdrsirea chipului Nilovnel, Gorchi caracterizeaza exceptional de fin, cu ljutorul limbajului, acea evolutie spirituala interioara care constitue trasatura ei distinctiva.
Romanul are peste 300 de pagini. Dar actiunea lui se desfasoara cu extrema impetuozitate. Oamenii se schimba, ca sa
spunem asa, vazand cu ochil. i schimbarile acestea nu ni se
par deloc artificiale ci, dimpotriva, ne dam seama ca sunt absolut necesare, ca unele ce decurg din mersul insusi al evenimentelor. Aceasta se intampla datorita faptului ca Gorchi
schimba la fiece pas caracteristicile de limbaj ale personajului,
In concordanta cu desvoltarea lui in actiunea romanului, si in
118

www.dacoromanica.ro

felul acesta personajul capata mereu trasaturi noi, care 11 imbogatesc In mod firesc, producand lmpresla unel cresterl a lui
Tea le.

Acest lucru se observa incleosebi in zugravirea chipului Nilovnei, deoarece ea este infatisafa in prccesul celei mal depline

desvoltari. La inceputul romanului, Nilovna e abrutizata, speriat, se teme para sa scoata un cuvant. Nu vorbeste aproape
cleloc cu fiul el, nici cu prietenii lui; se margineste la Intre-

bari i la raspunsuri scurte. Dar and vin acasa jandarmii sa

faca perchizitie, mama, indignata de purtarea ofiterului, capan, grai. E pentru prima oara, de fapt, and ea vorbeste cu
adevarat. Dumneata sa nu strigi! incepu ea sa vorbeasca in-

tinzand mana spre el. Dumneata esti Inca tanar, nu stii ce sunt
necazurile"...

Linisteste-te, mama!
o opri Pavel.
Asteapta, Pavel!
striga mama vrand sa ajunga la
i dupa aceea din nou,
masa.
De ce ridicati oamenii?...
Taspunzand la brutalitatile batjocoritoare ale ofiterului, spune:
0 mama are lacrimi destule pentru toate, pentru toate. Dna

al mama, ea stie asta; dal

cu cat ultra mai mult in viata revolutlonara, cu atat
-vorbeste mai liber, mai indraznet si mai cu miez; i daca romanul incepe prin a da imaginea unei mame tacute 1 timide,
el sfarseste in schimb printr'o cuvantare a el, plln de cutezant la gar* in momentul arestarii.
Daca la inceputul romanului ea se misca Vara sgomot, ca
1 cum s'ar teme s nu atinga pe cineva, strecurandu-se sfios
cu un unfair inainte, apoi in timpul demonstratiei ea ramane
printre aceia care nu s'au speriat de baionetele soldatilor care
imprastiau multimea si in sufletul el se desteapt setea de a
vorbi: Ca niste scantei rasreau in inima ei cuvintele, rsareau
si se inghesuiau aprinzand in ea o dorinta neclintita, poruncitoare, de a le rosti in gura mare..."
Concomitent cu schimbarile din vorbirea mamei, se schirnba
si caracterizrile pe care 1 le da autorul. Aceasta desvoltare a
caracterului ei se poate urmari indeosebi dupa felul cum Gorchl
utilizeazai asa numitil tropi, adica cuvinte luate in sensul f 1gurat (comparatiile, metaforele si alt.). Aceti tropi (care sunt
folositi in general foarte des in vorbirea curenta) au o deosebita important pentru stilul scrlitorului. In primul rand, tropil
119

www.dacoromanica.ro

permit scriitorului sa dea celor descrise de el un caracter deo

sebit de concret i expresiv; astfel spunand tasneau cuvintele" in loc de se nsteau cuvintele" noi reusim s redam mult
mai concret starea sufleteasca a omului. Iar in al doilea rand,
prin intermediul sensului figurat al unui cuvant, care are la
baza comparatia pe care o facem intre un fenomen i altul,
avem posibliitatea de a reda i aprecierea noastra subiectiva.
asupra acelui fenomen, deoarece comparatia depinde de noi.
Putem compara fenomenul cu ceva bun sau cu ceva ru, dupa
atitudinea pe care noi insine am adoptat-o fa:VA de el.

Am fi putut spune ardeau innabusit" sau fumegau" el

prin aceasta am fi determinat la cititor o atitudine diferit
fata de cuvintele de mai sus. Deaceea tropii constituese un

mijloc puternic de zugravire artistica, care ingadue scriitorului

s redea cele mai fine nuante ale celor descrlse si sa-si exprime

in acelasi timp 1 propria sa atitudine fata de acestea.

La inceputul romanului, and Nilovna abia apare in Tata

cititorului, Gorchi voroeste despre ea aproape fara a recurge
la tropi. Pentruca in sufletul Nilovnei nu existau Inca in acele
momente sentimente i framantari atat de vii, incat sa fie nevole de a se recurge la tropi pentru concretizarea lor; autorur
nu dispune Inca de datele" necesare pentru a sublinia la Nilovna asemenea sentimente vii, caci acestea vor apare la ea
abia in cursul desvoltrii ei treptate.
Deaceea Gorchi, infatisand-o, nu recurge la tropi si se margineste a da o descriere exacta a faptelor, gandurilcr i cuvintelor el: a oftat, s'a lsat in genunciai, intreba, gandea, etc.
Dar iata ca, sub lnfluenta suflului nou care intrase in viata
ei, mama incepe sa se destepte spiritualiceste, sa actioneze fl
ad

intre in randurile acelora care lupta pentru libertate. Se

schimba, dura cum ne amintim, i limbajul ei I limbajul autorului atunci cand vorbeste despre mama. Cand ea duce la fabrica manifeste, Gorchi, descriind sentimentele ei, foloseste
tropii pentra a reda elanul pe care-1 traeste mama si acea atitudine noua fa:VA' de ea pe care ea insasi o determina acum la
autor i pe care va trebui s o determine si la cititor: In pleptul el ca o pasare canta bucuria, sprancenele ei tresareau siret..."
pi pe masura ce actiunea romanului se desvolta, apar din
ce in ce mai multe figuri de stil de acest fel care concretizeaza
chipul mamei si care redau tot mai viu si mai complet atitu120

www.dacoromanica.ro

autorului fata de ea: Ochii ei zambeau luminos 0

sprancenele-i tremurau ca si cum le-ar fi inaripat strlucirea.
Era beat de ganduri marl in care aduna tot ce-i ardea inimar
tot ce suferise,
strangea gandurile in cristalele tari i incapatoare ale unor cuvinte minunate. Ele se na,teau tot mai puternice in inima tomnatica, luminata de forta creatoare a soarelui de primavara, infloreau mereu mai vii, desfacandu-si in
ea toata splendoarea lor purpurie".
Astfel chipul Nilovnei apare tot mai viu si mai luminos,.
datorita faptului ca autorul foloseste figuri de stil din ce in cemai cuprinzatoare, care redau atitudinea lui fata de acest perdinea

sonaj.

0 importanta deosebita in roman.

Figura lul Pavel

prezinta chipul lui Pavel. Gorchi a

cautat, se pare, s continue traditia literaturii clasice democrat-revolutionare, care crease o serie de fturi de eroi iubitori
de libertate (Grigori Dobrosi-lonov din poemul lui Necrasov
Cine trdeste bine in Rusia", Rahmetov din Ce-i de facut?",
de Cernasevschi), dar in acelasi timp a introdus in romanul su
un continut cu totul nou, si figura lui Pavel devine la randui
ei precursoarea unei intregi galerii de figuri eroice din literatura sovietica,: Pavel Corceaghin al lui N. Ostrovschi, eroii din
Tamara Garda" a lui Fadeev i multi altii. Importanta artistica
a chipului ful Pavel Vlasov conga in aceea ca. in el Gorchi a
intruchipat cele mai frumease trasaturi ale muncitorului revolutionar dela inceputul secolului al XX-lea, demonstrand totodata cum trebue sa fie muncitorul revolutionar, artancl, prin
exemplul lui, sutelor de mii de tineri muncitori, calea spre revolutie, I invtandu-i s fie darji i neclintiti, s ailoa o atitu-

dine cu adevarat partinica fata de viata, s

s inving orice piedica.

tie s sfideze si

In Pavel sunt reunite, in mod original, trsturile carac-

teristice eroilor din primele opere ale lui Gorchi. Daca pe plan
romantic Gorchi a zugravit figuri de eroi, insufleti+i de cel mai
inalt curaj, care s'au pus cu trup i suflet in slujba poporului
si a luptei pentru libertate (Danco, $oimul), iar pe plan realist
a artat trasaturile de. protest si hotarirea de a lupta impotriva
asupririi (Conovalov, Poznasul), in chipul lui Pavel, in schimb,
el reda atat telurile perfect constiente ale luptei din viata reala
121

www.dacoromanica.ro

-si hotarirea eroica de a lupta, cat si lupta ins11 impotriva oranduirii burgheze.
Chipul lui Pavel este inainte de toate chipul unui bolsevic,
aratat in procesul au de formaiie. Gorchi insui scrie in aceasta

privinta: Mei Pavel Vlasov nu este un caracter rar. Tineri ca

el au creat Partidul Bolsevic. Multi din ei au supravietuit inchlsorilor, exilului si razboiului civil si acum se gasesc in fruntea
Partidului, ca de pilda Clim Vorosilov si altii tot atat de talenlati". Gorchl arata in primul rand imprejurarile in care se formeaza caracterul lui Pavel: viata groaznica a muncitorilor dintr'o suburbie, viata care facea sa, se nasca in et, in mod spontan, protestul impotriva realitatii inconjuratoare, contra careia

ei inca nu stiau cum s lupte. Este atitudinea fata de viata a

lui Mihail Vlasov, tatal lui Pavel. Dar Pavel este reprezentantul
unei generatii noi, el creste in anii cand in Rusia se st clesvol-

tase teoria revolutionara a marxismului, cand incepuse deja

-miscarea muncitoreasca de masse. Deaceea protestul MI devine constient, el este membru al unei organizatii revolutionare
si constiinta lui creste si se intareste in lupta pentru libertate.
Intr'o serie de episoade, Gorchl arata aceast crestere continua
-a luptei care se termina printr'o demonstratle si printr'o ciocnire cu trupele tariste.
De unde in primele pagini ale romanului Pavel nu este
cleat un flacaiandru lipsit de experienta, spre sfarsitul romanului el apare ca un revolutionar deplin format care, in cuvan-tarea sa de aparare la judecat, arata clar pentru ce si impo-triva cui lupta. Descriind identificarea lui Pavel cu ceilalti reprezentanti ai clasei muncitoare din roman, Gorchi arata totodata ca el primul intre egali" devine conducatorul lor recunoscut. Pavel se evidentiaza mai cu seama prin calittile sale
personale: voint, inteligenta, tarie de caracter, gratie carora
ideia eliberarli clasei muncitoare capata in constiinta lui o expresie deosebit de clara si de complet. Toate acestea H fac si
devina conducater. Cititorul intelege ea in viitor Pavel se va
transforma intr'un revolutionar de frunte; el este un reprezentant al tinerei garzi de bolsevici dela lnceputul secolului al
XX-lea. In el se manifesta tocmai acele trasaturi de caracter
pe care cauta sa le infiltreze Partidul Bolsevic in omul sovietic:
o constiinta clara a scopului urmrit, hotarirea de a invinge
toate piedicile care stau in calea atingerii acestui scop. Tras122

www.dacoromanica.ro

turaprincipala determinantk a caracterului lui Pavel este devotamentul lui fata de interesele poporulul si ale Partidului.
Partinitatea bolsevica determin intreaga lui atitudine fata de
viat. Daca e nevoie, el e gata sa-si jertfeasca interesele personale pentru scopul comun. Dispretuind moartea, el infrunta
cu pieptul deschis baionetele soldatilor si are o atitudine deosebit de ferma la judecatk In Pavel, Gorchi a zugravit, pentru
prima oar% in istoria literaturii universale, un caracter cu totul
nou, caruia i-a fast harazit s devina mai thrziu caracterul determinant in viata si in literatur: caracterul muncitorului rerolutionar, al bolsevicului, intruchipAnd in el noul ideal social
al omului format pe baza luptei clasel muncitoare pentru eliberarea el.

Daca in prima perioada a creatiei lui Gorchi trasaturile realiste

i cele romantice sunt intr'o anumita masura Inca separate unele de altele, apoi in romanul
Reallsmul i romantismul
In roman

Mama" Ii gaseste realizarea in cel mai inalt grad tendinta lul

Gorchi de a reflecta viata in particularittile ei tipice si totodata de a introduce in ea principiul romantic. Si in aceasta
privinta figura mamei constitue un exemplu graitor. Ea este
profund realista pe de o parte, deoarece in ea se reflect conditiile cele mai caracteristice ale vietii unei muncitoare ruse
dela sfarsitul secolului al XIX-lea i inceputul secolului al
ii scria lui Gorchi desXX-lea. Tot ce se petrece in roman,
pre Mama" bolsevicul S. Marasev din Siberia, unde era deportat

este viata noastr veridica din acea perioadk i aceasta

viata este redata in roman in chip magistral". Insusi Gorchi

arata ca afara de Zalomova a cunoscut mame, femei muncitoare, care ajutau pe copiii lor, ca de pilda Cadomteva, care a
adus fiului ei la inchisoare o bomba cu ajutorul careia cei intemni;ati au aruncat zidul n aer si au evadat. Printre hartiile
lui Gorchi s'a pastrat scrisoarea unei mame catre fiul revolutionar aflat in strainatate. Leonicica, fiul meu neuitat, a trecut un an de and suntem departe unul de altul dar, crede-ma,
Imi vine mult mai usor sa traim asa despartiti decAt sa ma tern
mereu ca te vor inhata mutrele cele albastre. Ar fi timpul sA

ma obisnuesc cu toate astea, dar frica, frica aceasta de rob

123

www.dacoromanica.ro

n'a disparut Inca din mine de totl M'am nascut doar pe timpul
iobagiei".

Toate acestea sunt exemple care dovedesc ca Gorchi i-a

compus opera ca un realist, alegand i generalizand fenomenele

caracteristice ale vietii insai. Mai sus am mai aratat cat de

complet a reprezentat el in romanul sau trsaturile cele mai
tipice ale luptei revolutionare de atunci a clasei muncitoare.
Dar Gorchi mai introduce in romanul sau 1 ceea ce abia
se infiripa in viata, vorbind despre aceste fenomene ca despre
ceva ce exist i se manifesta pe deplin. Asemenea trasaturt
exista desigur, si in caracterul mamel. Gorchi a inceput s lu-

creze la romanul sau inca din anul 1902. Pe timpurile acelea, o

evolutie atat de rapida a unei femei care traia in conditiuni asa
de grele ca Nilovna, desigur, nu putea s constitue un fenomen
caracteristic, de massa. Gorchi subliniaza el insusi acest lucru
in roman prin cuvintele lui Rabin: Ea e poate cea dintai care
a mers dupt fiul ei, pe cirumul lui; cea dintail"
$1 in acest sens chipul Nilovnei cuprinde nu numai trasaturi realiste, dar i trsturi romantice care-i sugerau lui Gorchi toata bogatia aceea de comparatii l metafore, atat de caracteristice unel naratiuni romantice. Gorchi a infati5at in figura Nilovnel nu numai o intruchipare a specificului existent
al miscarii muncitoresti, dar i ceea ce trebuia sa existe intea
asemenea miscare.
Insa imaginea lui Gorchi despre perspectivele miscarii muncitoresti nu era in desacord cu ceea ce incepuse deja sa se inchege in viata. Visul romantic al lui Gorchi o lua inaintea vietil.
Deaceea, chipul mamei Ii pierclea parch pentru cititor, cu fiecare an, coloritul romantic. Trasa'turile de caracter ale acestei
figuri se realizau din ce in ce mai complet in viata reala. Amin-

tindu-si reprosurile criticii care spunea c. eroii lui sunt nascociti, neverosimili, romantici, cercetatorul operei lui Gorchi,
V. Desnitchi, a scris pe drept cuvant: <Toate personajele ro-

mantice", ,,nascocite", din Mama", s'au perindat prin fata

ochilor nostri ca persoane reale istorice, in anii Maril Revolutii,
in luptele cu garzilc albe i cu interventionistii. Mii, zeci de mii
de oameni de felul lui Vlasov, Nahodca, Vesovscicov, Rabin
si-au jertfit viata pentru cauza clasei bor. Neverosimilii" muncitori, tarani i intelectuali ai lui Gorchl au fost precursorii,
prototipurile a milioane de oameni reali, luptatori pentru so124

www.dacoromanica.ro

cialism. i Nilovna insai, eroica mama a lui Pavel Vlasov, i-a

gsit o multipla expresie i repetare in acele femei muncitoare
care ii echipau, fara lacrimi, copiii pentru lupta cu Colceac,
Iudenici, Vranghel, care luau ele inile arma in mn i indurau Vara murmur foamea i frigul. Aceste femei, a caror precursoare a fost Nilovna, creeaza in zilele noastre, in zilele uriasei construiri, mama in mana cu copiii, soIii i fraVi lor, o viata
noug in fabrici, in mine, pe ogoare, in Fon, i in organele de
t onducere ale statului proletap.
In timpul Marelui Razboi pentru Apararea Patriei, exemplele inMtatoare de eroism ale femeilor sovietice au confirmat

intr'o masura i mai mare felul just in care a fost zugravit

tipul de femeie muncitoare rusa in romanul Mama", cea mai

bun opera a realismului socialist.

Guvernul tarist, cum era si de asteptat,

a
simtit
imediat primejdia pe care o prezenta pentru
t arist
el romanul prin continutul lui, in care se oglindea
experienta revolutionar a avangardei clasei muncitoare. Inca inainte de
a fi aparut in volum, romanul, publicat initial in culegerea Znanie",
editata de Gorchi, (Nr. 16, 17 si 18, pe anul 1907), a atras imediat asupra
sa atentia cenzurii. In raportul s5u, cenzorul scria c5 romanul reprezint5
un indemn la sAvarsirea unor acte de revolte. Apare deosebit de
b5t5tor la ochi,
se spunea in adresa c5tre procuror a Cornitetului
Romanul si cenzura

pentru chestiunile de presS din Petersburg,

o adeziune complet5 si clar5

ideile socialiste". Romanul, se spunea mai departe, are un caracter

absolut subversiv", atta la r5scoalS". Exemplarele respective din colectia Znanie" au fost confiscate, iar mai tarziu s'a dat o hot5rire judec5toreasc5, care dispunea distrugerea lor impreun5 cu zaturile si celelalte
accesorii tipografice, preg5tite pentru tip5rire". Exemplarele colectiei au
fost distruse prin ruperea in bucAti mgrunte", dup5 cum se spune In
raportul ajutorului de comandant al politiei capitalei. Gorchi urma s5 fie
judecat in baza unui text al codului penal, care prevedea o ipedeaps5 de
opt ani munc5 silnic5, dac5 el s'ar fi aflat in Rusia si nu in straln5tate.
Pentru a Inlesni ajungerea romanului la cititor (romanul a fost editat
in Intregime in str5in5tate) Gorchi a trebuit s5 consimt5 ca pasagiile
la

cele mai primejdioase din punct de vedere al cenzurii s'S fie scoase. Astfel,

din partea a doua au fost eliminate complet capitolele 24, 25 si 26 (ju

decata); au fost reduse, in unele cazuri aproape la jum5tate, capitolele 5,
7,

12, 15, 16,

17, 18 si 29.

scria insusi Gorchi

Mama" astfel sfartecat5, a pierit definitiv,
intr'una din scrisorile sale. In Rusia, romanul n'a putut s5 aparS in volum nici m5car in forma ciuntit5 in care fusese publicat in colectia
Znanie".
Abia dup5 Octombrie 1917 romanul a putut s5 apar5 inteo editie
completa.

125

www.dacoromanica.ro

Insa chfar i in forma aceea ciuntit5 In care fusese publicat, romanul

Mama" se r5spandea prin toat5 Rusia. Dar nu numai cenzura taristy,

urm5rea cu arata inversunare romanul lui Gorchi. Cea mai mare parte
dintre criticii de pe atunci s'au nApustit $i ei asupra romanului si a altor opere ale lui Gorchi din acei ani. Acegi critici, legati de presa bur-

ghez5 mensevic5, s'au speriat de propaganda revolutionar5 care r5suna

prin paginile romanului.
romanul era, dup5
Inversunarea criticilor a fost o dovad5 fn plus c
expresia lui Gorchi din scrisoarea sa adresat5 lui Cehov (1898)
viturA care a nimerit drept in tint".

o lo

Romanul a fost publicat in anul

1907. Era perioada cand reactiunea
incepuse ofensiva dup5, infrangerea revolutiel din 1905. In
viata sociaV l indeosebi in literatur5, tendintele de descompunere I decAclere se accentuau. Mensevicii se retrAgeau in panick necrezand in posibilitatea unui nou avant al revolutiel,
dezicandu-se in mod rusinos dela revendicArile revolutionare
programatice ale Partidului si dela lozincile lui revolutionare"
(Istoria Partidului Comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice
Curs scurt, pag. 127-128). Numai bolsevicii aveau certitudinea
ivirii unui nou avant al miscArii revolutionare, fceau preg5,tiri in acest sens, strangeau fortele clasei muncitoare" (Istoria
P. C. (b) al Uniunii Sovietice, Curs scurt, pag. 127-128) 1).
Lenin scria in acel timp: Niel cele mai complete victor!!
ale reactiunii, niciun triumf al contrarevolutiei, nu-1 poate disInsemnatatea romanulul

truge pe dusmanii autocratic! tariste, pe dusmanii asuprirll

mosieresti l capitaliste, deoarece acesti dusmani sunt milioane

de muncitori, care se strang tot mal mult in orae, in marile

fabrici, in uzine, la c5,ile ferate. Acesti dusmani sunt tarinimea

ruinat, care o duce si mai greu acum... Asemenea dusmanl

ca clasa muncitcare sau s'arcimea satelor, nu pot fi nimiciti"
(Opere, vol. XIV, pag. 391-392). Tocmai aceast energie revolutionarl 1ndestructibil6 a intruchipat-o Gorchi in romanul
sAu. Aparitia romanului intr'un moment cand incepea ofensiva
reactiunii a fost deosebit de importanth si de oportun, dup
cum a spus Lenin. Gorchi insusi a definit precum urmeaz5, telul
romanului sau: misiunea mea e s mentin spiritul de impo-

trivire fat de fortele intunecate si ostile vietii, acum cand el

tinde s5, scan, in intensitate".
I) Vezi i Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bol$evic)
al Uniunii Sovietice, ed. III, P.M.R., pag 184.

126

www.dacoromanica.ro

Gorchi sl-a incleplinit in totul misiunea. Aparitia romanului a fost extrem de oportuna si din punct de vedere pur literar. Inceperea ofensivel reactiunii s'a resimtit si n literatura
printr'o brusca accentuare a diverselor tendinte individualiste.
Eroul din Intunericul" al lul L. Andreev spune: Dad. nu putern lumina cu opaitele noastre toata intunecimea, atunci sa
stingem toate focurile i s ne afundam cu totil in intuneric".
Pe formlul unor asemenea opere, care umileau i calomniau
omul, romanul lui Gorchi, cu credinta lui in orn, cu chemrile
lui la lupta pentru libertate, a fost o expresie a celor mai bune
traditil ale literaturil ruse.
Locul pe care il ocupa romanul Mama" in literatura secolului al XX-lea e determinat nu numai de faptul a in roman
sunt ridicate problemele hotaritoare ale epoch'. Am spus mai
sus a scriitorul intruchipeaza in personajele sale idealurile
care se formeaza in sanul societatli, aratand cititorllor sal cum
trebue s fle ei 11100 pentru a se apropia de ideal, de frumos.
Simtul frumosului este clenumit simt estetic. Arta are menirea de a destepta in om acest simt estetic si in aceasta consta, insemnatatea el estetica. SI cu cat idealurile la care te Indeamna artistul sunt mai inalte, cu cat mai complet sunt Intruchipate ele In eroll sal, cu atat mai mare este valoarea estetica
a operel.

Fiecare epoca, fiecare clasa 1I promoveaza, idealurile proprii, are o ideie proprie despre frumos, pe care scriitorli el o
Intruchipeaza in figurile eroilor lor. Dna in ele sunt reflectate
acele aspeme din viata omului care sunt comune mai multor
epoch, fiindca sunt proluncl nationale SI mereu actuale, atuncl
aceste figuri devin general umane, adica Ii pastreaza insemnatatea i pentru generatiile viitoare. Astfel figurile patrlatilor
taril rusesti din Cantec despre oastea lui Igor" si-au pastrat
valoarea estetica pan in timpurile noastre, pentruca sentimentul patriotic se formeaza in decurs de milenii. Dar pe langa
faptul ca pastreaza valoarea estetica a celor mai alese caractere alp trecutului, fiecare epoca II promoveaza si Idealuri propril, pentruca ea rezolv probleme istorice care cer erol noi.
Maretia artistica a lui Gorchi consta in faptul ca el a inteles
mai aclanc decal oricare altul problemele vremurilor riot i le-a
oglindit In operele sale Aceasta Insemneaza ca Gorchl intro127

www.dacoromanica.ro

duce in literatura eroi noi, exprimand prin ei idealurile tim-

pului sau.
Romanul Mama" este opera in care Gorchi a reusit s dea
cea mai complet intruchipare a ideii sale despre omul cel nou,

erou al unei epoci noi, omul eliberator al patriei sale, omul

lupttor pentru socialism.

Pavel Vlasov, Pelagheea Nilovna mama sa, prietenii lui Pa-vel, cu totii sunt oameni in care sunt intruchipate cele mai frumoase trasrlturi de caracter ale omului: barbatia, fermitatea,
-devotamentul fierbinte fata de popor, hotarirea de a face orice
sacrificiu pentru eliberarea Patriei. Sunt oameni de o nespusa
frumusete i putere interioara. Ceea ce este esential insa, e OS
toate aceste calitti ale lor
noblete, vointa, barbatle, vitejie
sunt subordonate unui scop suprem: slujirea propriului
lor popor, lupta pentru eliberarea lui. Oamenii acestia sunt patrioti in intolesul cel mai aclanc al cuvantului. Suprema lor feticire este si lupte fad% preget pentru popor. Pavel intrand in
miscarea ilegala o previne pe mama lui, ca-1 asteapta inchisoarea. Pregatindu-se pentru demonstratie, Pavel ia hotarirea
s. poarte el drapelul; Tata pe care o iubeste incearca sa-1 determine sa-si schimbe hotarirea.
Dumneata ai sA porti steagul?

intreb5 fata incet.

Da.

E lucru hotArit?
Da. E drePtul meu.
Si jar inchisoare?!
Pavel tacu.
incepu ea
N'ai putea...
intreb5 Pavel.
Ce?

5i

se intrerup,A

SA cedezi altuia...
Nu!

spuse el tare.

Cand soldatii se indreapta asupra multimii purtand in

ata lor un pleptene rar cu dinti de otel cu luciu argintiu", iar

Nahodca iese in fata ca sa-1 apere cu trupul sau pe Pavel care

purta drapruul, acesta Ii striga: Treci in rand, n'ai dreptul

sa stai aici! Steagul trOue sa, fie in fruntel"

Urmarita 1 incoltita la gara de un spion, Nilovna se ridica
si, in gura mare, cheama oamenii la lupt 1 cu toate ea e lovita si tarit, tria sufletului ei ramane neinfranta:
128

www.dacoromanica.ro

Ochii nu i se stingeau l vedeau multi a11 ochi, care arfleau cu acea flacar binecunoscuta el, hotrit, patrunzatoare,
flacara atAt de scumpa inimii ei.
Gorchi a stiut s intruchipeze in eroii sal cele mai fru-

moase trasaturi ale omului in general si sa le lege totodata de

marile idel socialiste. Numai in legatura cu aceste idei, intr'o
epoca in care incepuse lupta pentru socialism, au putut s se
manifeste in toata plenitudinea aceste frumoase trsturi ale
omului, deoarece Tara un scop superior ele nu s'ar fi manifestat
niciodata in sufletul omenesc.
Dar eroii lui Gorchl sunt in acelasi timp adevarati oamenl
rusi, cu toate particularitatile caracterului national rus. In
aceasta epoca, trasaturile caracterului national rus puteau sa
se manifeste in cel mai inalt grad, dupa cum am mai aratat,
numai la cei care luptau pentru eliberarea Patriei lor: la revoiutionari, la bolsevici.

Eroii din romanul Mama" sunt precursor!! erOilor creati

mai tarziu de scriitoril sovietici, eroi ca: Pavel Corciaghin din
romanul lui N. Ostrovschi Asa s'a cant atelul", Vasile Ciapaev
din povestirea lui Furmanov, eroil bolsevici din operele lui
lohav, Fadeev i numerosi ali scrlitori.
Gorchi a intruchipat in eroii lui imaginea omului admirabil prin ideile sale, prin forta sa spirituaia, prin devotamentul
sau pentru popor, imagine care se forma in clasa muncitoare
in decursul luptel ei revolutionare, imagine care, avami o valoare universal umana, era totodata i profund nationalk
Deaceea, romanul Mama" al lui Gorchi a avut o influenta
atat de uriasa asupra cititorilor rusi ca i asupra celor din intreaga lume. 1Sub infaurirea operelor literare ale dumitale
spunea C. Vorosilov, adresandu-se lui Gorchi
au crescut
generatii intregi de proletari rusi, care au vazut pentru prima
data modelele unei arte superioare i minunate, pe care ei o
intelegeau si care le era apropiata... Mama" constitue intr'adeNear o autobiografie a clasei muncitoare, intrucAt cuprinde aVA-

tea lucruri deosebit de apropiate, trMte de oricare proletar care

a trecut prin scoala grea a vietii aceleia vechl si blestemate,,.
A. LunaciarSchi scria astfel despre felul in care se raspandea

romanul Mama" in strainatate: Presa muncitoreasck indeosebl cea germana 1 intfo oarecare masura ci cea franceza 1
9

Istoria Lit. Sovietice Ruse

www.dacoromanica.ro

129

italiana, 1-au difuzat cu repeziciune in milioane de exemplare,

sub forma, de suplimente la ziare sau de foileton".

In Uniunea Sovietica romanul Mama" a fost tiprit in

decurs de 3U de ant in peste o suta de editii cu un tiraj total
de aproape dotra milioane de exemplare. 0 editie cu un tiraj
de 109.000 exemplare tiparit in 1946 la Paris s'a epuizat in
trei saptlmani, atat de popular% este aceasta carte in Apus,
unde muncitorii invata sl acum dupa, ea cum s duel lupta revolut ion ara.

In cea dintal perioada a creatiel

sale, Gorchi desvolta si prelucreaza
traditia realismului critic si a rosocialist
mantismuhr4 revolutinnar. A doua
perioada a constituit pentru el perioada forrnaril definitive a
noii metode artistice care isi Insuseste cele mai bune traditil
ale trecutulur si le imbogateste cu noi principii creatoare. S'ar
putea s para. oarecum ciudat: cum de a putut sa apart% metoda
realismului socialist inainte de a fi existat o societate socialista? Insa trebue sa se stie ca contiinta socialist nu apare
la un moment anumit sl intr'o forma pe cleplin inchegata. Fiecare moment al luptei pentru societatea socialist este in acelai timp si un moment al clesvoltarii constiintei socialiste. De
aceea si grevele si demonstratille si ciocnirile armate cu trupele
tariste si organizarea partidului muncitoresc
toate acestea
sunt momente determinante in lupta pentru crearea societatil
socialiste. Deaceea si metoda artistica, care se naste in procesul acestel lupte sl o oglindeste, este tot atat de indisolubil legata de idelle socialiste, de lupta pentru socialism. Noi suntern social4ti", spun eroil romanului Mama". Iar metoda artistica prin care se oglindeste lupta lor si se exprima idealurile
lor este metoda realismului socialist.
V. I. Lenin, Inca in snub 1905, in articolul Organizatia de
Romanul Mama" ca operA
claslcd a realismului

partid sl literature de partid" a dat o definitie a premizelor

de baza ale metodel realismului socialist. In romanul Mama",

Gorehl a dat un model admirabil al acestei metode. Oamenil
pe care-I zugraveste el sunt in acelai timp i oameni care

apar asa cam sunt el in realitate, dar sl oameni asa cum ar

trebui el sa fie, cum devin treptat si CUM vor deveni in cele
din urma cu adevarat. Emil operelor sale sunt oameni insufle(41 de idealurile sociallste.
130

www.dacoromanica.ro

Ide la socialismului in arta, adica idealul estetIc socialist,

chipul eroului pozitiv al bolsevicului, descrierea vietil in desvoltarea ei ievolutionarl, caracterul popular in forma lui cea
mai inalta,
partinitatea boisevica,
sunt trasaturile fundamentale ale realismului socialist, care apar In roman cu o
plinatate exceptional.
Romanul lul Gorchi este popular, flinda ridica l rezolv
probleme din cele mai Importante, care cuprind viata poporului in intregime. In acelasi timp el este profund partinic, deoarece rezolvarea pe care-o da problemelor este in spiritul principialittii bolsevice, adica prin prisma intereselor poporului,
intelese deoseblt de profund l cuprinzator.
Aceste trasaturi sunt infatisate in romanul lul Gorchl cu
intreaga splendoare a mijloacelor lui de povestire artistica:
prin caractere expresive, prin dinamismul limn, care se schimba
odat cu desvoltarea caracterelor, prin situatil bazate pe evenimente tiplce pentru viata revolutionarilor din acea vreme.
In romanul Mama", realismul socialist se manifesta in unltatea dintre continutul profund ideologic si forma supla l vadata care Il corespunde. In sensul acesta, romanul constitue
un exemplu pentru literetura sovietica. Prin el Gorchi a aratat
cat de complet si la timp poate s raspunda un om al artel la
problemele fundamentale ale vietil i cata importanta pot avea
pentru viata opere de un avant creator atat de cuprinzator.

Cea de a doua perloada a creatlei lul Gorchl are o importanta exceptionala pentru opera lui. In aceast perioada Gorchl a creat
cele mai insemnate opere ale sale: Mama", Azilul de noapte"
Concluzii

si altele.

Este perioada in care se afirma, in toata bogatia 1 originalitatea el, metoda artistica al Orel intemeletor a fost Gorchi,

metoda realismului socialist.

In opera lui Gorchi si-au gasit reflectarea cele mai im-

portante probleme ale epocii. Gorchi a infatisat cele mal dife-

rite paturi ale societatil ruse: proletariatul, Intelectualitatea

In diversele el grupari, diferlte generatli ale burgheziei ruse

parintli i eopill (in Foma Gordeev"), satul rusese l acele

paturi ale socletatli care au fost denumite fundul",

zonzii, fostli oameni".

vaga-

131

www.dacoromanica.ro

Despre sarcina de a educa activismul revolutionar al masselor. V. I. Lenin scria in acei ani:
...Muncitorul trebue 0," priceap5, limpede natura econemica
Si trasturile social-politice ale mosierului si ale popii, ale inaltului dregator si ale tranului, ale studentului si ale vagabondului, sa curoasca partile lor tari i slabe, s tie A, se orienteze

in acele fraze stereotipe si in sofismele de tot felul, sub care

fiecare clasa i fiecare ptur ii ascuncle poftele sale egoiste
si adevarata sa fire luntrica", s tie sal! dea seama ce institutii l cc legi oglindesc, si cum anume oglindesc cutare sau
cutare interese. Dar aceasta reprezentare limpede" nu poate
fi dobandita din nicio carte. Ea poate fi data numai de imaginile vii si de urmele proaspete, lasate de demascarile faptelor
ce se petrec in momentul de fata in jurul nostru, de lucrurl
despre care vorbesc sau chiar numai soptesc toti i fiecare in
felul su. Aceste demascari politice pe toato taramurile alcatuesc
conditia necesar i fundamentala pentru educarea masselor in
vederea activitatii revolutionare. (Op. vol. IV, pag. 415) 1).
Opera lui Gorchi indeplinea cu o plenitudine extraordinar
acele sarcini despre care vorbea Lenin: demasca toate aspectele
lumii capitaliste si in acelasi timp cultiva cu o formidabila
putere, activismul revolutionar al poporului. Gorchi crea
acele tablouri artistice pline de expresivitate din via:ta
diversLlor clase si grupe din Rusia, din a caror studiere
s'a desvoltat conceptia socialista despre lume a masselor
muncitoare. Eroii creati de el intruchipau cele mai fru-

moase trasaturi ale caracterului national rus. El invata omul

sa-si iubeasca patria
cheama s lupte cu abnegatie pentru
eliberarea ei; prin intreaga lui opera el cauta s cultive in cititorii sai ideia omeniel. Gorchi a fost un mare scriitor rus, dar
totodata si un scriltor al omenirii in general, deoarece patriotismul lui n'a fost fondat pe tendinta de a injosi alte popoare
pentru interesele poporului sau. A-ti iubi patria spunea ()dinioara Belinschi
inseamna a dori cu Inflcarare ca in ea s'a
se realizeze Idealurile omenirii... In caz contrar, patriotismul ar
deveni ceva inchistat ca intr'o carapace stramta, care iubeste
') Vezi i V. 1. Lenin
116-117.

Ce-i de racut", Ed. P. C. R. 1946, pag

132

www.dacoromanica.ro

numai ceea ce e a1 lui, numai fiindca e al lui 1 uraste tot ce

iubirea
este strain, rumal flinda e straM... Intr'un cuvant
de patrie trebue 0, fie unita cu iubirea Tata de omenire". Tocmai astfel apare I patriotismul lui Gorchi.
CREATIA LUI GORCHI IN ANII REACTIUNII
AI PRIMULUI RAZBOI MONDIAL

31

Dupa insuccesul revolutiei din 1905, a inceput ofensiva con-

trarevolutiei. Revolutionarii erau cleportati in massa la ocna,

inchisorile erau arhipline. Mii de oameni erau executati. Ca
consecinta a politicii guvernului care urmarea s creeze cele
mai favorabile condliuni pentru desvoltarea gospodariei chiaburesti, situatia tranilor cu loturi mici de pamant s'a inrutatit si mai mult. Ziva de lucru a fost marita pretutindeni pana
la 10-12 ore. Muncitorii care participasera la greve erau treui pe liste negre" si nu erau primii nicaieri la lucru.
In randurile intelectualitatii, sub influenta reactiunii, Il
facuse loc o stare de spirit decadenta, mull dintre intelectuall
se departasera de lupta revolutionara. 40fensiva contrarevolutiei se desfasura I pe frontul ideologic. Aparu o droaie intreaga

de scriitori la moda, care criticau" 1 faceau prat" marxismul, improscau cu norol revolutia, o batjocoreau, ridicau, in

slava tradarea, ridicau in slava desfraul sexual, in numele cultului indivIdualittil".

dn dorneniul filosofiei se inmultira tentativele de criticl",
de revizuire a marxismului, aparura deasemenea tot felul de
curente religioase, care se ascuncleau in dosul unor argumente
zise stiintifice".
Criticarea" marxismului devenl o moda. Tati acestl domni,
cu toate deosebirile dintre el, urmreau un scop comun: s abata
massele, dela revolutie.2. (Istoria P. C. (b) al Uniunii Sovietice.
Curs scurt, pag. 96-97) 1).
Deslntuirea salbatica a reactiunii ajunsese la limita ex-

trema. In modul cel mai violent se manifest ea in tragicul

masacru al demonstrantilor dela Lena la 4 Aprilie 1912, cand
1) Vezi i Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolevic)
al Uniunii Sovietice, ed. III, P.M.R., pag. 141-142.

133

www.dacoromanica.ro

armata a deschis focul asupra multimil, omorincl 270 oameni sl

ranincl alti 250. La protestele contra acestui masacru, ministrul de
interne tarist Macarov a declarat: Asa a fost asa va fi".
Partidul Bolsevic insa, care conducea miscarea masselor
muncitoare, le organiza pentru lupt, ca sg nu mai fie asa". Ca

rgspuns la masacrul dela Lena, numai la Petersburg s'au pus

in grevg peste 100.000 de oameni.

A sasea conferinta a partidului, la Praga (1912), a constituit cel mai de seamg moment In organizarea miscgrii revolutionare. Aceasta conferinta
spune tovarasul Stalin,
a avut
o importantg considerabilg in istoria Partidului nostru, dat
fiind cg ea a tras un hotar intre bolsevici si mensevici, unind
organizatiile bolsevice din intreaga tara intr'un singur Partid
Bolsevic" (Istoria P. C. (b) al Uniunii Sovietice, Curs scurt,
pag. 137) 1).

RdspunFul hotaritor la toate incerazile de a face critica

temeiurilor filosofice ale marxismului a fost dat in lucrarea filosofica a iu t Lenin Materialism si empiriocriticism", aparuta
in 1909.

A inceput lupta impotriva reactiunii si in literaturg.

Critica marxistA In lupta
impotriva reactiunli In
literatur

0 serie de critici marxisti au

pornit la lupt impotriva fenorne-

nelor desagregaril ideologice in literatura. Raze le criticil marxiste in

Rusia au fost puse de G. V. Plehanov (1856-1918) care, cu toate
greselile sale filosofice sl politice, care 1-au adus in cele din
urmg in lagrul adversarilor Marii Revolutii din Octombrie, a
facut mult pentru aplicarea principiilor marxiste la analiza literal* pentru insusirea mostenirii marilor revolutionari democrati rusi. Meritul principal al lui Plehanov consta in aceea CI
el a desvaluit pana in adancime legatura care existg intre arta

si viata socialg (articolele Arta si viata sociala", Conceptiile

literare ale lui V. G. Belinschi", Literatura dramatica franceza
si pictura franceza din sec. al XVIII-lea vgzute din punct de
vedere sociologic" si alte lucrari ale sale, adunate mai ales in
volumul al XIV-lea al operelor sale).
1) Vezi si Cursul scurt, de istorie a Partidului Comunist (holsevic)
al Uniunii Sovietice, ed. III, P.M.R., pag. 198.

134

www.dacoromanica.ro

S'au remarcat apoi A. V. Lunaciarschi (1875-1933) si V. V.

Vorovschi (1872-1923). Un rol deosebit de mare in lupta impotriva literaturii reactionare a avut V. Vorovschi. In articolele

sale (Noaptea de clupg Wane", Bazarov si Sanin", Dou5,

mame" i multe altele) el a dus o lupt5, inflAckrat Impotriva des-

compunerii literaturii. Culegerea de articole ale criticilor marxisti

printre care Vorovschi ocupa un loc de frunte indreptate impotriva literaturii reactionare, purta tocmai acest titlu:
Descompunerea literaturii". Pe scriitorii reactionari care calomniau revolutia, Vorovschi II compara cu jefuitorii care in
noaptea de dup5., o 135,tMle prad5, rnII1 l mortii czuti pe campul de luptk
La lupta cu literatura reactional% au contribuit mult articolele relative la problemele de literatur5, care apAreau des in
ziarele bolsevice Zvezda" si Pravda".
0 important5, fundamentala pentru desvoltarea unei critici
autentic stiintif ice, marxist-leninlste, au avut scrierile in aceastl

directie ale lui V. I. Lenin, care in 1905 a publicat articolul

Organizatia de partid 1 literatura de part.d", iar in 1908-1911,
o serie de articole despre L. Tolstoi.
In aceste articole (L. Tolstoi ca oglInd5, a revolutlei ruse",
L. Tolstoi sl miscarea muncitoreasc5, contemporanV, L. Tolstoi si epoca lui" 1 alt.), Lenin a dat modele de analiz5, marxlst5, a literaturii. A artat insemntatea 1cieologic5, a literaturii
ca reflectare a vietii sociale, legatura ei cu ambianta istorick
necesitatea pretuirii scriitorului din punctul de vedere al intereselor poporului, a crui lupt5, de eliberare trebue s fie ajutatA printr'o prezentare real5, a vietil. Lenin a afatat ck del parerile lui Tolstoi erau de nuant5, reactional% creatia lul
prin
oglindirea just5, a vietil
este important pentru intreg poporul SI constitue un bun al acestula. Lucrarile lui Lenin despre
Tolstoi au avut o important5, covarsitoare pentru desvoltarea
stiintei marxiste a literaturii, nu numal pentruca in ele Lenin
a fcut o analiz prof und stiintific a operei Int L. Tolstoi, dar
pentruc ele aveau o urias5. 'mportant5, metodologick adica
d(terminau insesi principiile de cercetare stiintific a literaturii
in general.

In articolul Organizatia de partid si literatura de partid",

care determina In mod genial principiile fundamentale ale 11teraturil soclaliste, care urma s5, se desvolte abia mai tarziu,
135
www.dacoromanica.ro

Lenin a atacat in mod direct si tendintele reactionare din literatura. Articolul acesta este indreptat impotriva simbolistilor

si a altor reactionari in literatur: Jos cu literatii-supraoa-

meni", scria V. I. Lenin.

In anii reactiunii, Gorchi activeaza

intens in presa bolsevica, la
ImpotrIva reactiunil
ziarut Zvezda" i la revista Prosvescenie". In Zvezda" el si-a publicat in 1912 Povestile din
Maxim Gorchl In lupta

Italia" despre care Lenin i-a scris: 4Sunt foarte, foarte bucuros

ca ajuti la Zvezda"... Prin minunatele dumitale povesti" al

ajutat foarte, foarte mult Zvezdei" l aceasta mA bucure; din
cale afar5,

(1909)1).

In anul 1908 Gorchi publica articolul Distrugerea personalittii", in care ataca foarte violent pe scriitorii in operele
carora se manifestau tendinte reactionare. Gorchi vorbea in
acest articol cu o deosebita fortA despre patriotism ca baza a
unei arte autentice, ca traditie a marii literaturi clasice ruse.
Spunea ca principalul defect al literaturii reactionare e ca-1
lipsitl de sentimentul patriotic. E greu s-1 banuesti pe scriitorul contemporan
aerie el
ca-1 intereseaz soarta patriei
sale... Problemele sociale nu stimuleaza creatia
Poetul se.
transforma in om de litere i alunec irezistibil de pe Inlimile
generalizarilor geniale spre planul lucrurilor mrunte ale vietii,
complacndu-se in fapte banale cotidiene... Forma devine tot

mai rafinata si mai stridenta, iar cuvntul din ce in ce mat

rece i continutul din ce in ce mai sarac; se stinge sentimentul

sincer, lipseate patosul... Scriitorul nu mai este oglinda lumii, et

un mic ciob, care se amestec in praful strzilor; nu mai este

in stare s reflecte, prin framntgrile sale morbide, mareata

viat a lumii, ci doar numai crampeie de via banala, mid
cioburi ale unor suflete sframate".

Si Gorchi ataca pe acei literati care cautau sa descopere la

revolutionar puncte slabe, subliniind la el, cu mai mult sau mai

putin talent, tot ce poate sa-1 intunece t sa-i murdreasca.

fata de om
unica fata luminoas, poate, a epocii noastre".

Acestei decderi a literaturii, Gorchi ii opune traditille literaturii clasice ruse. El scrie: In Rusia orice seriitor era cu adeI) Lenin despre 1iteratur5", Ed. P. M. R. 1949, pag. 129-130.

136

www.dacoromanica.ro

varat l intens personal, dar pe top II unea aceeasi nkuinta.

darza, aceea de a intelege, de a simti si a intrezki viitorul patriei, soarta poporului ei, rolul ei pe pamant... Ce spunea, ce
invataturi dadea vechiul scriitor? Crede in poporul tau, carea creat ma'reata l viguroasa limba, rusa, crede In fortele lui
creatoare. Ajuta-i s se ridice din genunchi, apropie-te de el,
mergi cu el".
Aceste manifestari ale lui Gorchi au aratat data mai mult
ca adevkatele traditii ale marii literaturi clasice ruse au fost
preluate in secolul al XX-lea de catre literatura revolutionara,
purtatoarea principiului patriotic, care avea in M. Gorchi pe eel
mai profund interpret al ei. Gorchi repeta mereu ideia e, artistul a fost si este intotdeauna cel mai bun fiu al patriei sale, care,
o iubeste cu cea mai mare ardoare si in chipul cel mai rational.
In zilele de restriste pentru tara sa, el trebue sa-i trezeasca
spiritul erolc"...
Operele

scrise de Gorchl in

Vara"
aceasta perioada continua sa desvolte ideia lui principala din perioaclele precedente. In anul
1909, Gorchl scrie nuvela Vara", care este intim legata de romanul Mama".
Intr'una din scrisorIle sale, Gorchi spune ca dupa Mama"
intentionam s scriu Fiul", aveam
scrisorile lui
zice el
Zalomov din deportare, incerckile lui literare, cunosteam pe
muncitorii celor doug partide I pe cei mai de seama gaponisti:
Petrov, Incov, Ceremohin, Carelin; aveam vii impresiile dela
congresuI dela Loncira; dar toate acestea s'au dovedit insufi-

ciente. Vara", Mordovea", Romanticul", Sasca"

pot fi

considerate ca niste schite pentru romanul Fiul").

Vara" este o nuvela despre satul revolutionar. Tema satului era foarte raspandita in literatura acelor ani, fapt, dealtfel, cu totul explicabil: amploarea framantarilor taranesti atragea asupra lor atentia tuturor. Dar operele consacrate satului
zugrveau viata de acolo, deobicei, in culori foarte intunecate.
Saracia, lipsa de cultur, inrairea provocata de cea mai aspra
exploatare, toate acestea determinau o incordare a relatiilor sodale la sate. Pana 1. scriitorii cu tendinte net revolutionare ca
Podeacev sau Volnov tot pe acest plan descriau satul.
Vara" lui Gorchi a constituit o exceptie unica. In aceasta
137

www.dacoromanica.ro

povestire el prezinta satul, nu reflectand numal ceea ce exista

In el, dar I ghicind ceea ce va fi in el dup ce satul va capata
posibilitatea unel desvoltri libere. Broil nuvelei Vara"
Iegor,
Varea
sunt zugraviti cu acelgi avant romantic ca i eroii romanului Mama". Prin modul cum II concepe, Gorchl II Intregeste", scoate in evidenta pe primul plan structura lor spirituala,
c.ptimismul i bucuria lor intens de vista. Toate acestea nu se
puteau manifesta In sanul masselor sate$t1 din cauza dublel
asuprirl a capitalismului $1 a autocratiel, dar aceste forte minunate zaceou ascunse In oamenil rusi I Gorchi n'a facut altceva decat sa, accentueze in descrierile sale aceste trasaturl
t eale.

Lasati-i pe toti s tralasca liber

s munceasca pe pa-

mantul ingrapt de oasele stramo$11or lor, impodobit de tezaurul

muncii lor, $1 atunci ne vom simti in Rusia noastra ca I copiii
la sanul mamei", scrie Gorchl. In oamenii satului, zugraviti de

el, se arata tocmai ceea ce va putea SA se desvolte pe deplin

abla atunci cand Rusia va deveni realmente o mama, pentru ei.
Deaceea, dintre toate operele scrIse in acel ani pe tema satului,
numal Vara" lui Gorchi s'a dovedit a fl o opera in care scrilViral vorbeste despre prefacerile care se petreceau in satul prerevolutionar. Dupa cum in Mama" Gorchl a aratat acele trasaturl care an de an apareau din ce In ce mai evident, tot astfel $1 in nuvela Vara" el infatiseaza viata in perspectiv,
aqa cum va trebui s. fie $1 cum clevenea realmente. Povestirea
se termina cu aceste cuvinte: Te felicit, mare popor rus, pentru apropiata sarbatoare a Invieril; popor drag!".
In lumina acestel sarbatorl ce va sa vina, pot fl intele$1 oamenil infatisati in aceast nuvela.
Varea ocupa un loc deosebit printre oamenii satului, asemenea Pelagheel Nilovna In romanul Mama", cu care se aseamana mutt. Ca $1 Nilovna, ea devine discipola a revolutionarilor;
-se trezesc In ea bogate forte spirituale, ascunse pana atunci. In
articolul Distrugerea personalitatil", Gorcht scrla astfel despre
f emeia rusa Chiar avand in vedere slabiciunea cronica a memoriei oamenilor rust, $1 Inca sper ca nu e necesar s le amintesc
meritele isterice ale femell ruse, marea el munca sociala, laptele ei de vitejle. Dela Marfa Boretcala $1 Morozova 1 pana la
femelle din schiturile rascolnicilor $1 din partidele revolutionare, ea ne ofera o imagine constant epica.

138
www.dacoromanica.ro

Simplitate majestuoas, desconsiderare a pozei, mandrie

blajin, o inteligent extraordinara 1 o inima profund patrunsa
de iubire nesfarsita, o hotarire calma de a se jertfi oricand pentru triumful idealului ei,
iata calitatile spirituale ale Vasillsel Premuclraia, care au fost schitate cu atata maestrie i dragoste de cage vechii maestri ai cuvantului si al imaginil si con-

turate, mai precis Inca, de catre muza istoriei ruse moderne.

SI Nilovna l Varea, care i se aseamana, sunt figuri de astfel de femei ruse,
geniu bun al pill", cum spune Gorchi.
Dreapta, darz, cu un zambet luminos pe fata, cu glasu-i limpede, Varea strabate paginile nuvelei, intruchipand cele mai
frumoase trasaturi ale satului rus trezit la o viata noua.
In anii 1909
1910 au aparut
Rusia celor din Ocurov"
dou nuvele ale lui Gorchi, strans
legate una de alta
Oraselul Ocurov" si Viata lui Matvel
Cojemiachin". In ele Gorchi a infatisat alte aspecte ale vietil
rusesti: rutina l stagnarea ungherelor indepartate provinciale,
mica burghezle provinciala detasata de civilizatie. E viata ser-.
pilor de casa satisfcuti de ei Insist din Cantecul soimului",
care cauta sa innabuse orice nazuinta spre adevar i frumos,
care se iveste la oamenli cu o structura sufleteasca mai sen3ibila
si mai Tina.

Stau In urmd-ne pdduri,

Mlastini marl in fard,
Doamne-al mild fi te 'nduri
De-o astfel de viatd!
Astfel de versuri compune poetul din Ocurov, Sima Devuschin, care se prpadeste atat de tragic in oraselul sau. Oamenli
se sbat in Ocurov, fara
gaseasca posibilitatea unei afirmri
a aptitudinilor si a fortelor lor.
Iata-ma ajuns la varsta de treizeci de ani,
spune trist
unul din locuitori,
putere am destula, si nu pot sa-mi gasese
un loc unde s5. nu-mi vin. sa urlu... Ce-mi trebue? Actiune,
drum liber imi trebuel"

Dar si in acest mediu, otravit de spiritul de inavutire al

miculul proprietar, de egoism, inviclie I cruzime, Gorchi cauta

gaseste ceea ce poate s schimbe aceasta viata. El crede In

firea omului rus, care va sti sa invinga ce-i sta in cale, crede in
puterea inaltatoare a muncii, vede acea transformare a vietil
sl

139
www.dacoromanica.ro

pe care revolutia apropiat o acluce chiar si pentru Ocurov. Zugeavind tar crwtare tablourile sumbre ale vietii din Ocurov,

Gorchi amane un realist socialist, aci vede perspectiva des-

voltArii Rusiei, si in lumina acesteia desvMue fortele care cresc

in Ocurov. Este in primul rand sentimentul iubirii de patrie.

Gorchi gseste si in Ocurov figuri de patrioti rusi careli iubesc
patria i sunt gata s o slujeasc cu credintl.

Si a-0 spun o vorb din inim

spune Iacov Tiunov,

e tare bun poporul rus.., bun, sanatos, un popor inzestratl"

Fostul soldat Puscar spune:

Ce-i aia Rusia, stii? Rusia e fr sfarsit: rapt, mlastini,

stepe, nisipuri, toate astea trebuesc oranduite, cumetre. Ea are

nevoie de toate, stiu, ca." doar am strbatut-o in lung si in lat.
In ea este de lucru pentru dou'a sute de ani. Poftim de munceste i randueste-o".
Ocurov, localitate parasita in voia soartei, nu poate lest
prin propriile sale puteri din aceastg, stagnare. Printre oamenit
acestia nu erau forte
spune Gorchi
care sa realizeze o unitate de idei si de sentimente: obtuzi, sect si inchisi in sine, et
nu se contopeau 1ntr'o fort vie, rationala, animata de o dorint
unicg". Dar in Ocurov se revars'a din ce in ce mai intens o viat
nou; apar fosti deportati, se formeaa un cerc al tineretuluL
Se apropie i transformarea acestei lumi, asa cum se petrece

si in oras (Mama") si In sat (Vara"). Asa dar, tema celor

din Ocurov" se integreaza in tabloul unitar al patriei care se

trezeste la o viata noua.
Tot in acesti ani, Gorchi incepe
Figuri de oameni
rust
s creeze o serie de portrete literare
ale oamenilor rusi celebri cu care a avut prilejul s se intalneasca%
in viatA. Esti fericit, Alexei, i-a spus odata lui Gorchi, Leonid
Andrecv
esti totdeauna inconjurat de oameni foarte interesanti..."

Un loc aparte printre acesti oameni 11 ocupau scrlitorii: Caronin, Corolenco, Cotiubinschi, Garin-Mihailovschi, Esenin,
Cehov, Bloc, L. Tolstoi, sl revolutionarii (Mihail Vilonov).

Schitele au fost scrise de Gorchi in decurs de mai multi ant

vdesc o exceptionala mAestrie de portretist. In amintirile sale
despre L. Tolstoi si Cehov sunt evocate extrem de impresionant
cele mai importante trasaturi ale caracterului si in acelasi timp
si tot farmecul personalit411 bor.
1

140
www.dacoromanica.ro

.o

419
1

A. M. Gorchi, 1912

In amintirile acestea Gorchi a cautat indeosebi sa arate

cum s'au intruchipat principalele trasaturi ale caracterului national rus In reprezentartii lui cei mai eminenti si cat de puternic era in ei sentimentul patriotic, cat de mandri erau ei de

tara si de poporul bor. ,,cititi, cititi literatura rus, cat mai mult,
cititi tot... Este cea mai bun literatura din lume",
ii spune
Caronin lui Gorchi. Poporul rus e un popor bun, un popor admirabil, va spun"... Ah, de ati sti cati oameni talentati sunt
in Rusia si ce oribil traesc eil"
spune tot el. Tara cea mai
fericit, e 1-tusial

exclama Garin-Mihailovschi.

Ce camp

vast de activitate interesanta, ()Tara ea, cate posibilitati minunate, cate probleme din cele mai complicate! Niciodata n'am
invidiat pe nimeni, dar ii invidiez pe oamenii viitorului, pe cei
ce vor till cu 30-40 de ani dupa noil"
In ajunul primului razboi monGorchi In anii rzbolului
dial, Gorchi s'a intors in Rusia.
mondial
In anul 1915, el infiinteaza sl
editeaza In Rusia marea revista Letopis", care chiar dela inceput adopta o pozitie net antiguvernamentall.
141

www.dacoromanica.ro

In timp ce scriitorii burgheziei i ai nobilimii proslveau ma-

celul mondial, cautand in toate chipurile s ascunda sensul sl

eauzele rzbolului, proletariatul, Partidul sau l artistil sal au
adoptat o pozitie ferrna de Infrangere militara a guvernulut
tarist, prociamand lozinca transformarii razbolului imperialist

intr'un rzboi civil. Lozinca aceasta insemna ea toti cei ce

muncesc, inclusiv muncitorii si tbranii inarmati, Imbracati In

bathe soldatestl, trebue sa Intoarca armele impotriva propriet
lor burghezil si sa-i doboare puterea, daca vor s scape de rzboi
1

sa obtina o pace dreapta." (Istoria Partidului Comunist (bol-

evic) al Uniunii Sovietice. Curs scurt, pag. 161) 1).

Partidul Bolsevic ii preciza pozitia fata de razboi, actionand

sub steagul internationalismului revolutionar In concordanta

eu modul su de a inte1ege natura i cauzele razboiului impecialist. Numal Partidul Bolsevic a ramas credincios marelut
steag al Int ernationalismului revolutionar, numal el a ramas
ferm pe pozitille marxiste ale luptei hotarite impotriva absolutismului tarist, Impoteva mosierilor si a capitalistilor, impotriva r5zbolulu1 imperialist." (Istoria Partidului Comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice. Curs, pag. 157) 2) A. M. Gorchi.
In timpul razboiului s'a situat pe poziii1e internationalismulul
proletar.

In acel timp Partidul Bolsevic se afla Intr'o adanca ilegalitate; presa muncitoreasca fusese suprimat 1 orice posibilitate
de a duce pi; cal legale o propaganda antirzboinica era exclusa.

Revista Letopis", cu care Gorchi avea legatura stransa, era

singurul organ legal care adoptase o pozitie indreptata impotriva razboiLlui imperialist. Faptul acesta scoate in evidenta cu
cleosebire rolul ideologic-progresist al lui Gorchl in epoca razboiului.

Gorchi a ramas credincios cauzel internationalismului st

clemocratismului proletar.

In epoca razboiului mondial, ca si in ajunul acestuia dealtfel, Gorchi activeaza ca organizator si conducator pe frontul 11-

terar al fortelor progresiste, proletare I democratice. In anit

razboiului, glasul lui Gorchl, care ridicase sus steagul interna1) Vezi si Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolsevic)

al Uniunii Sovietice, ed. III, P.M.R., pag. 233.

2) Idem, pag. 227.
1 42

www.dacoromanica.ro

tionalismului socialist, rasuna ca un glas al intregului popor

muncitor, al tuturor revolutionarilor cinstiti, ca un glas al In-tregii literaturi proletare.
In dorneniul creatiei sale literare, fenomenul cel mai im-

portant din acest timp a fost partea a doua a trilogiei autobiografice

La stpan" (1916). Se apropla Marea Revolutie
Socialista din Octombrie.

Gorchi o intampina ca un conducator recunoscut al arta

revolutionare. Fara indoial,
scrie Lenin in anul 1917,
Gorchl este un mare talent literar, care a adus i va aduce mult
folos miscaril proletare mondiale" (Opere, vol. XX, pag. 41).
Incepea o noul l ultima perioada a creatiei lui Gorchi.
GORCHI $1 LUPTA LITERARA DELA INCEPUTUL
SECOLULUI AL XX-LEA

Inainte de a vorbi despre activitatea lui Gorchi de dupa

Marea Revolutie Socialista din Octombrie, este necesar sa, mat
examinam i ambianta in care s'a desvoltat opera sa inainte de
Octombrie. Lupta de clasa indarjit din aceast perioada a determinat l 0 ascutire a luptei ideologice in domeniul literaturii.

Drumul lui Gorchi inainte de Octombrie este drumul luptet

pentru realismul socialist, lupta care se desfasura in conditiile
unel rezistente inversunate a curentelor ideologice stile acestuia. In acelasi timp, tati scriitorii cel mai buni dela Inceputul
secolului al XX-lea au simtit influenta binefacatoare a lui
Gorchl.

In operele lui Maxim Gorchi si-au gasit cea mai vie expresie principille artistice care raspundeau in gradul cel mai 1nalt
sarcinilor pe care le punea in fata literaturil ruse epoca istorica
nou. Ele constitue artera princ!pal de desvoltare a literaturii
ruse din sec al XX-lea. Asa se explica de ce Gorchi atragea
asupra sa atentia incordata atat a prietenilor cat si a dusmanilor, fiind figura centrala a vietli literare. Influenta lui au suferit-o cei mai diferiti scriitori.
In acelasi timp, viata insasi ridica in fata scriitorilor probleme asemanatoare acelora pe care le punea Gorchi i.1 ducea
la concluziile la care ajunsese el mai inainte. Influenta literar,
e vorba de o influent serioas, creatoare, si nu de o simpl&
143

www.dacoromanica.ro

se sprijina intotdeauna pe cerinteie vietii, care sugereaza scriltorului probleme gata rezolvate de predecesori sau
,de contemporani ai sal, deaceea o asemenea influenta literal%
trezete interesul pentru forme elaborate de mai inainte.
Unii scriitori insa, situandu-se pe pozitil mai mult sau mai
putin reactionare si false, creau opere care oglindeau gresit
viata i exercitau o influenta daunatoare asupra constiintei publice. Impotriva acestor scriitori, Gorchi a dus o lupta ideologica neimpacata.
Ca si in toate celelalte domenii ale ideologiei, in literatura
din ajunul Marii Revolutii Socialiste din Octombrie se dadea o
aprig luptit de idel.
4mitat1e

Literatura proletarA
dela inceputurile eret
revolutionare

Amploarea

mieril

revolutio-

nare i cresterea politica si ideologica a clasel muncitoare nu se putea,

desigur, s

nu trezeasca aspiratia

tineretului muncitor de a gasi o reflectare a realitatil in forme

artistice, fie chiar nedesavarsite deocamclata. Inca in anii 1880
1890 incep sa apara lucrarile poetului muncitor E. E. Neceaev
(1859-1925), autorul Cantecelor unui geamgiu". Ceva mai tarziu incep sa se publice lucrarile lui F. S. Sculeov (1868-1930) au-

torul cunoscutului cantec Noi suntem fierari l sufletul nostru

e tanar".
Apar o serie de reviste: Cultura" (1911-1917), Drumul
nostru" (1913) si multe altele in care scriau autori muncitori
(isi incepusera cam pe atunci activitatea literarI: A. NovicovPribol, F. Giadcov, N. Liasco). In anul 1911 Gorchi a publicat
un articol intitulat Cu privire la scriitorii autodidaqi". In acest
articol el spunea c poporul merita respect si atentie pentru
cantarile lui, pentru munca mintli lui care s'a trezit", i analiza
materialul literar primit dela peste trei sute.cle autori muncitori
printre care. dupa socoteala lui Gorchi, erau noua cizmari, cinci
croitorese, patru croitori etc. In anul 1914 a aparut din initiativa lui Gorchi si in redactarea sa cea dintai Culegere de opere
-ale scriitorilor proletari". In prefata care insotea aceasta Cu-

tegere, Gorchi a scris: Suntem in masura sa spunem ca, in

ciuda conditiilor groaznice de viata ale muncitorului rus, el 1s1

creeaza necontenit o intelectualitate a sa, transformandu-si o
parte din energia fizica In en6ree psihica, spirituala... Stint

144
www.dacoromanica.ro

ca proletariatul este in stare

'term convins continua Gorchl
$5.11 creeze literatura sa artistica; este posibil ca despre aceasta
carticia O. se vorbeasca 'candva ca despre unul din primii pasi

al proletariatului spre crearea literaturil sale proprii". Litera-

-tura aceasta, Gorchi sit imagina ca o literatura care continua

memijlocit traditiile literaturii clasice 1 indemna pe scriitorii
muncitori inceptori sa invete din paginile ei.
tin rol important 1-au jucat In desvoltarea tinerilor scriitori

muncitori ziarele bolsevice Zvezda" si Pravda". In amintirile

-sale, scrise cu prilejul celel de a zecea aniversari a Pravdei",
tovarasul Stalin a spus: 1Pravda" avea misiunea de a ajuta pe
muncitorii inaintati S. stranga in jurul steagului Partidului paturile largi ale clasei muncitoare ruse, care se trezeau la lupta
.-cea noul, dar erau inapoiate din punct de vedere politic. Tocmai

deaceea Pravda" si-a impus atunci ca una din sarcinile sale

formarea literatilor din insusi mediul muncitorilor l atragerea

lor la munca de conducere a ziarului (1922).1)
In paginile acestor ziare sl-au publicat operele peste 400 au-

tori tineri. In rastimp de peste dot ani (1912-1914), Pravda"

a publicat aproape o mie de opere literare (versuri, povestiri,
schite) l articole de critica literara.
Tinerii autori aduceau in literatura un material nou, luat

din viata.
E deajuns sa enuntam numai titlurile poeziilor publicate in

Pravda" pentru a ne convinge ca aceast literatur de masse,

cu toate ea era la primii sM pasi, incepuse s oglincleasca aspecte ale vietii care pana, atunci aproape ca nu fusesera atinse;
lata de pild6 cateva dintre aceste titluri: Mina", Ttpografia",
Schimbul de noapte", Coborirea in mina", Strungarul",
,,Cantecul zetarului", Cantecul fierarului",.Viata fochistului",
.Moartea minerului", Modelarul", Turnatorul", Tesatoarea" etc. Vorbind in cele mai multe ca7uri despre viaa grea
a muncitorilor, aceste opere sunt in acelasi timp patrune din
pun de un pronuntat simt al poe7iei si bucuriei muncii. Pravda"
avea pe aturici zeci de mii de cititori 1 rolul operelor literare
care se publicau in ea, era considerabil sub raportul efectului
dor social educativ.
1)

10

Vezi: Lenin si Stalin despre pres5", Ed. P. M. R. 1948, pag. 29.

Istoria Lit. Sovietice Ruse

www.dacoromanica.ro

145

Un loc aparte printre pogii dela Zvezda" si Pravda" It

ocupA Demian BednAi care a elaborat genul fabulei revolutioflare. In ;;Pravda", In timp de doi ani s'au publicat vreo 100 de
opere de ale sale. Fabulele lui s'au bucurat de o apreciere favorabilA din partea lui V. I. Lenin.
Ca un model al prIceperil sale de a da unei idei politice o
formulare precisA, sclipitoare si foarte accesibilA, pot servi urmA-

toarele versuri scrise cu prilejul unor turburAri ce s'au iscat la

o uzinA de cauciuc in urma intoxicArii muncitorilor cu plumb.
Muncitorii adunati in stradA fuseser imprAstiati de forte armate. Demian BednAl scris o scurt poezie, care s'a raspandit
imediat in masse:
In fabrict amcireald,
In stradet reifutald,
lei gloante, colo iar, otel!

Sfdrgt la fel...

A. S. Serafimovici, ca sl Gorchl,

A. S. Serafimovici (Popov). a trecut printr'o scoalA grea a vigil.

Tani sAu a murit de timpuriu. Familia ducea lipsuri. Incepand

din clasa treia, Serafimovici dAdea meditatii, ajutAndu-si astfel
f amilia.

Absolvind gimnaziul in stanita Ust-Medveditcaia, el se inscrie ca student la Universitatea (Facultatea de stiinte fizicomatematice) din Petersburg. Aid el I-a cunoscut pe Alexandr
Inc) Ulianov, fratele mai mare al lui V. I. Lenin. Ulianov pregItea un atentat impotriva tarului Alexanclru III. Atentatul nu a
izbutit. Serafimovici a scris un manifest revolutionar prin carelAmurea sensul atentatului sAvArsit de Ullanov. Pentru acest
manifest a fr'st arestat 9 deportat pe timp de trei ani la Mezen,
pe tArmul MArii Albe. Acolo a inceput s scrie, si prima lui povestire a fost tipAritA in anul 1888. IncepAnd de atunci scrierile

lui Serafimovici se publicA regulat. In anul 1901 se editeaz

prima sa culegere de opere.

Gleb Uspenschi I-a apreciat ca un mare talent artistic",

un minunat scriitor". 0 primire foarte caldA a avUt Serafimovici si din partea lui V. Corolenco, care a scris despre el: Limba.
lui adrnirabilA, bogatA in imagini, concis l viguroasA, descrieri
clare I pline de prospetime, figuri schitate fugitiv l totust
146

www.dacoromanica.ro

toate acestea n'au ramas neobservate de citipline de via45.,

torii acestor schite".
Mutancla-se la Moscova in anul 1902, Serafimovici se imprieteneste cu Gorchi i devine colaborator permanent al culegerii Znanle" editat de acesta (1904-1913).

Sfera temelor si a imaginilor lui Serafimovici, in multe

privinte, se apropie de cea a lui Gorchi. Si la el ga'sim In primul rand imaginea omului-victima, care piere sub povara de
nesuportat a conditiilor vietii.
In poVestirea Acarul" eroul su moare strivit de tren, iar
calea ferata II d5, familiei acestuia un ajutor de trei ruble. In

povestirea Iepurele" un lucrator lipsit de bani incearca sa

plece cu vaporul, f5/5, bilet, la nevasta lui care e pe moarte.

E descoperit i drept pedeaps5, nu i se da vole s coboare de pe

vapor la oprire, ci e dus mai departe. El se arunc5, atunci in

apa si se irmeaca. Un zetar, cu un stagiu de treizeci de ani de
munca la tipogralie, fiind concediat din cauza ca lncepuse sg-sl
piarda ved.lrea, se spanzura (Zetarul"). Un batran, care munelse toata viata lui inteo mina, nemalavand puterea de munca
de pana abinci, este concediat; se duce In locul sau natal, dar
nici acolo nu gaseste mljloace de existenta. Se intoarce inapoi la

mina, dar nu Mai e primit la lucru l plea* incotro? (Semiscura").

Multe povestiri de acest fel are Serafimovici l toate te

fax sa simti situatia fltr iesire a lucrAtorului si a Vazanului,
lmpinI pana la Iimita mizeriel si a desnadejdil.
Serafimovici, spre deosebire de Gorchi, nu zugrveste atat
caractere, cat alege situatii foarte elocvente din viata, In care
se manifesTa caracterul omului si ambianta in care tra'este.
Este un maestru al povestirii scurte cu un stil 1 o actiune
foarte expresive i dinamice. Lev Tolstoi, Orilla 11 placea sl
puna scriltorilor note, I-a dat nota cinci plus, pentru povestirea Nisipurile".
Ciclul de povestiri ale lui SerafimovIci, despre suferintele
celor saraci sl umill, ofera cititorului imaginea vie a unei vietl
care condamna oamenii la asemenea suferinte.
Ca 1 Gorchi, Serafimovici cauta explicatia acestor suferinte. Si el o gaseste tot acolo unde o gaseste l Gorchi: in principiul proprietatii, care II otraveste pe om s1-1 impledica sg-s1

manifeste bogatele sale Insusiri. In povestirea Pe mare" el

147

www.dacoromanica.ro

descrie un conflict cu urmri tragice intre doul familii de

pescari; doi frati au furat peste din plasa celeilalte familil

compusa din tata 1 dol fil. Acestia 1-au pandit, le-au iesit inainte cu o bard, l s'au luat la ceart. In timpul Inaieraril barcue s'au rasturnat 1 numal dol (ate unul din fiecare familie), rniti, izbutesc s. lasa la suprafata apei langa barca rasturnat. In primul moment, trezindu-li-se In suflet simtaminte
omenesti, se ajuta reciproc. Dar in cursul convorbirli unul 11
intreaba pe celalalt: cam cat facea pestele pe care 11 1-a furat
el cu fratele sau? Vreo sase sute... raspunde cel intrebat; atunci

celalalt se arunca din nou ca un turbat asupra hotului 1 In

Incaierare se inneaca amandol.

In povestirea Filca", o mama ca sa-si scape film de o

viata, de mizerle ii face o asigurare pentru caz de moarte, in

valoare de cincisprezece mii de ruble; insceneaza un accident
moare. Cu banii Primiti din asigurare film se marita, duce
o viat inclestulata i fara griji; dar barbatul el bombaneste
nemultumit c. defunctel nu 1-a venit in minte sa-si faca o asigurare de treizeci de mil de ruble. Tata, deci care au fost roadele supremului sacrificiu al mamel.
In povestirea Desghetul", un negustor aude noaptea Ca

un om se inneaca in rau. Primejiluindu-si viata, 11 salveaza, 11

duce acas la dansul ca sa se incalzeasca, dar afla, din vorba

In vorba, ca e un vagabond Vara acte. Temandu-se ca omul

salvat de el sa nu-1 prade, il duce la politie: Luatl-1, e fara
acte". (1909)

Admirabila este powstirea Nisipurile" (1909). Un batran

morar ademeneste o tanara 1 vesela slujnicl O. se marite cu
el: el nu mai are mult de trait 1 o sa-1 lase el ca mostenire
moara. Ea se lasa Cenvirs si accepta. Dar batranul nici gand
SA moara i astfel se scurge I viata el; vazandu-se aproape Imbatranit, in cele din urma 11 otraveste pe batran. l iarasi totul
porneste dela inceput: la randul ei, ea convinge pe un tanar
argat s ramana cu ea, fagaduindu-i drept mostenire moara.
Si acesta traeste astfel cu ea ani dearandul. I se uraste si Intea zi sare la ea cu toporul, dar femeia Ii striga ca a rupt testamentul l toporul se lasa in jos neputincios tar viata lor reIncepe in aceeasi atmosfera de ura reciproca.
Dar Serafimovici arata, In acelasi timp, l acele calitati
ale oamenilor care i-ar fi facut, In alte conditii, cu adevrat
148

www.dacoromanica.ro

umani, puternici, luminoi, clac s'ar fi eliberat de catusele pe

care li le-au faurit ali oameni. In povestirea Vantul" este

vorba despre un barbat care si-a ,rapit iubita si a pornit cu
ea intr'o salupl pe mare in timpul furtunii. Toti sunt con-

vinsi el cel doi au pierit. El Insa a biruit furtuna, a ajuns Ora

la o insula pustie; uncle au inceput s clua o viata fericit st
libera, Vara s depincla de nimeni.

Dar, unde-1 acea putere care-i va lzbavi pe oameni de suferinte, care-i va elibera de acea mentalitate de proprietari ce
le deformeaza sufletul i va chema la viat acea fort cutezatoare i luminoasa care slaslueste In ei? Acea putere este revolutia. Serafimovici vorbeste despre ea in povestirile sale Inchinate revolutiei din 1905 (La Presnea", Bombele", In toiul
noptii" i altele). Mersul de fier al vietii istorice
spune Serafimovici Intr'una din povestirile acestea
va reteza Tara
mill capul balaurului puterii omului asupra omului". (Marsul
funebru").

Serafimovici pune aceste probleme si mai pe larg in romanul sau Orasul din stepl" (1907-1910). Romanul prezintal
o zugrvire multhaterall L convingatoare a contradictiilor oranduirii capitaliste. In el se aratl drumul unui exploatator ma-

runt, Zaharca, care treptat-treptat ajunge omul cel mai de

cud In tdrg", propiletar de fabrica; mai sunt descrisi In roman

reprezentanti ai inteIectualittii burgheze care il slujesc pe
a cest Zaharca. Figura lui Reabov, abia schitata in roman, este
opus lui Zaharca s' refletta principiul revolutionar.
Scris in anii reactiunii de dupa infrangerea revolutiei din
1905, acest roman a avut o mare importanta social-politica,
prin faptul ca demonstra ea, nu este infranta clasa muncitoare
si c trecerea la o noua ofensiva nu este departe.
Ca l multi alti scriitori sovietici, Serafimovici a atins culmea creatiei sale abia dupa Revolutia din Octombrie. In anul
1924 scrie una din operele clasice ale literaturii noastre, romanul Torentul de fier" (despre acesta vom vorbi In capitolul
consacrat literaturli rzboiulul civil).
Vijelioasele tulburari taranesti,
al caror val s'a rostogolit la Inceputul veacului al XX-lea prin Intreaga Rusie, influenta rascoli-ware, revolutionara, a clasei muncitoare, care se Intarea an cu
Scriltoril taranimil

149

www.dacoromanica.ro

an, nu se nutea s nu atrag dup ele 1 cresterea ideologic&

a satului rus, situatie ce s'a manifestat in special prin aceea
ca, in literaturl au intrat o serie de scriltori provenW din mediul tarAnese.

Ascutimea contradictillor sociale din lumea satului, faptul

c exploatarea se resimtea aici deosebit de intens, sfticia, incultura 1 betia care-I rodeau,
toate acestea fceau ca scriltorn trnimii s.4 aduca" in literaturl, nedisimulat, adevrul
crud al vietb, sa povesteascg suferintele prin care trecea VarAnimea. Creatia lor a fost, ca s spunem asa, spontan realist
Si spontan revolutionar. Era deajuns ca ei s. povesteascg despre viata lor pentruca cititorul s'a inceap a intelege ca asa
nu se mai poate trM, ca o asemenea viat trebueste desfiintata.
Dar, in acelasi timp, toti acesti scriltori uneori nu stiau sA
creeze chipuri generalizate; realismul lor era lipsit de adncime si de priceperea de a distinge principalul de secundar.
Opera lor se afla, oarecum, pe calea ce duce dela naturalism

spre realism ').

Opera seriitorilor Oranimii contine multe tablouri din viata,
intampratoare i neesentiale, si deaceea caracterele descrise
de ei sunt adesea palide, inexpresive, subiectele sunt construite
pe baza unel simple insiruiri de evenimente, 1r, s 11 se dea

o desvoltare organizata, limba e suprainctircat de ferurite

cuvinte locale sau vulgare (naturalism In limbaj).
Totusi, aceste opere vorbeso in fond, despre prob'emele
fundamentale ale epocii; ele sunt ptrunse de mult adevdr din
realitatea vietii, care sugereaza concluzii revolutionare; sunt
opere care prin esenta lor merg pe aceleasi cai pe care M. Gorchi a dus literatura.
Un loc zemarcabil printre scriitorii trgnimit ocup S. Pa-

diacev (1866-1934). Operele sale (Printre lucatori", Printre

sectanti", Sub escorta", Intfo casa de muncitori din Moscova", Desbinarea", Cariera lui Dracalin" i altele) dau o
i) Termenul naturalism se intrebuinteaz5 in dou intelesuri. Derivat
din latinescul natura, termenul naturalism inseamn in fond, redarea fidel
a vietii de &Ore scriitor. $coala naturalistd in Rusia, naturalismul in Franta,
stint de fapt forme ale realtsmului. Dar in Intelesul teoretic al cuvntului
se numeste naturalism un mod de a ogflindi viita reproducand-o intocmai,
dar lipsit tn acelasi timp de generaliz'ari. Este un realism s'arac, incomplet.

150

www.dacoromanica.ro

imagine foarte clara a satului dinainte de revblutie, cu antagonismele lui de clas. Ele sunt pline de material_realist luat
din viata In mijlocul careia au fost create. `Pocliacev descrie

cum lucra intr'o casuta trneasca la cartea Printre lucrtori" (1904). Vitelul se trezea, in spateje meu, in coltul sau
despartit cu C scandur, se scula in picioare, intindea botul spre

mine si prinzandu-mi poalele cmii, incepea s traga de ea...

Culcat pe vatra,, scriam noaptea, la lumina unei lmpi mici de
tabla. Cateodat, scriam i plangeam".
Gorchi i-a acordat multa atentie lui Podiacev. El a scris
o prefat6 la operele lui Podiacev, in care a artat sensul
acestui scriitor. S. Ficdiacev descria viata satului intr'o
limba curatk din regiunea Moscovel, Vara% a cauta s'o infrumu-

seteze cu vcrbe Strine. Povestea Ingandurat, cu glas incet

folosind intotdeauna un ton oarecum intteblitor: Parca toate
asfea se pot socoti viat de om? Para asa- ar trebui O. fie eamenii? Dar, para, in asemenea conditil ar putea s5. fie altfel
-de cum sunt?"2.

Istoria desvoltril uriui blat de t'aran, care devine cu timpul revolutionar, a fast prezentata. de I. Volnov (1885-1931) in
trilogia sa autobiograficA ,,Povestea vietii mele" (1912). Aceast
povestire, piing, de un begat 1 emotionant material documentar,
ne vorbeste despre cotitura ce s'a produs in viata satului, care
a pornit irevocabil pe drumul revolutiei.
Povestirile lui A. S. Neverov J1886-1923) din viata satului
sunt apropiate ca tematica de opera lui Podiacev i Volnov

(Viata Avdotiei", $i-au innecat amarul", Baba Ivan"). Dar

Neverov are o tem a lui proprie, care il frAmnt indeosebi

viata intelectualilor satului, in special a invatatorilor (dealtfel,
atat Neverov tnsusi, cat si sotia lui au fost invAtAtori). In aceste
povestiri se oglindeste aceeasi viata fara nicio raz de luminA a
satului prerevolutionar. 0 mare parte a scrierilor lui Neverov
Insa sunt scrise in epoca de dup5 Revolutia din Octombrie si
sunt inchinate zugravirii razbolului civil la tara (Gastele-Lebedele" 1923, Maria Bolsevica" 1922, Taschent orasul granelor" 1923). Neverov a izbutit sa arate in aceste scrieri ale sale
cum incepe satul s-si intocmeasc viata cea noua.
Pe alta cale a mers spre realism
V. V. Veresaev
V. Veresaev (1867-1945). Fiu de m die si el Insusi medic, Veresaev a dat primei sale luerri mai
151

www.dacoromanica.ro

importante titlul semnificativ

Fara, cale" (1894). In aceasta.
opera el vorbea despre criza

ideologic& a intelectualitatil na-

rodniciste ruse din anil 1890

1900. In 1916, insa, se produce um

eveniment care a avut o mare

influenta asupra lui Veresaev:
greva tesatorilor din Petersburg.

Greva aceasta I-a impresionat

pe Veresaev prin numarul mare
de participanti, prin fermitatea
prig organizarea lor.
1

Greva aceasta i-a convins pe

multi dintre aceia pe care nu

reu$ise sa-i convingl teoria, m'a

t.

convins l pe mine odat cu el,

s'a simtit o forta uriasa, temeinick o forta nou, care paseste

ferrn pe arena istoriei ruse... Au
venit oamenl nol, viguro$1, increzator1 care 1$i afla fericirea
V. Veresaev

in lupt, nu In jertfa".

Incepand de atunci, Veresaev devine scrlitorul care imbratiseaza tematica original a zugravirii starilor de spirit si a
tendintelor din sanul intelectualitatil ruse In mersul el spre
revolutie, In cautarile $1 sovairile ei ideologice. Sunt caracteristice In acest sens titlurile insesi ale operelor sale: La cotitura" (1901), Spre viata" (1908).
Realismul lui Veresaev ca l realismul scriitorilor taranimil se caracterizeaza, printr'o trasatura fundamentala: fenomenele vIetii se oglindesc la el prin prisma revolutiel ce se
apropie, adica in lumina contradictiilor fundamentale ale aces.

tei perioade istorice.

Pe cal diferite, fiecare in felul salt, scriitorii realisti, aproplati de Gorchi, isi insuseau traditiile realiste ale literaturil secolului al X1X-lea. Dar el le $1 prelucrau totodata, introducand
In ele acea perspectivl revolutionark care era necesara pentru
sezisarea a eeea ce aprea nou In viata.
.
Ei toti tnergeau pe drumul deschis i trasat de Gorchl.
152

www.dacoromanica.ro

Desvoltarea realismului celui nou (care pi-a gdsit elaborarea

cea mai completd la Gorchi sub forma de realism socialist) a

fost, apa dar, in literatura secolului al XX-lea dinainte de Octombrie, un proces amplu pi multilateral, dictat de intregul
titers al desvoltdrii vte1i rusepti din acea vreme. La el au participat scriitori ai tuturor straturilor populatiet care fusesera
scriitorii proletariatului, al
antrenate in luptd revolutionard,
tdrdnimii, at intelectualitatii; in ek se oglindeau cele mai diferite domenii ale vietii rusegi.
Aceast clesvoltare a noului realism aprea mai evident&
Indeosebi in prozl. Mu lt mai greu se desvolta el in poezie. Aici
rolul principal 1-a avut poezia lui V. Maiacovschi.
GORCHI $1 MAIACOVSCH1

Poezia cuprinde doll& genuri

Realismul in Ma
principale: genul liric 1 genul liricoepic. Fac parte din genul lirico-epic: balada, poemul, romanul
In versuri. Ele au un sublect l personaje descrise pe larg. PosibilitAtHe de oglindire realist& a vietii, printr'o form& sau alta
a genului Iirico-epic, sunt evidente.
Mu lt mal complicat este, la prima vedeNe, problema genului liric. Aici nu exist& nici subiect 1 nicio zugrvire ceva
mai complet a vreunui caracter. Cum ar putea atunci un poet
Uric s dea o zugravire realist& a aspectelor vietil?
In liricA, fenomenele vietil nu se oglindesc direct, ci prin
descrierea strilor sufletesti pe care le trezesc ele. Dupa, ceea ce
simte omul, ne inchipuim ceea ce I-a produs acest sentiment.
Iar sentimentele insesi ne ajutg s ne imagindm i chipul omului care simte astfel. Poezia liric, asa dar, ne sugereaz imaginea unui anumit tip de om, ale earui simtaminte sunt cauzate
de anumite imprejurri ale vietii, adicl ne sugereazI imaginea
st&rilor sale sufletesti. DupA, aceste sari sufletesti ne formAm
o ideie despre viata care 1-a Mut s simta 1 s gancleasc

tocmal asa si nu altfel. Citind poezille lirice ale lui Puschin,

Lermontov, Necrasov, Bloc, Malacovschi si ale altor poeti, not

percepem viata reflectata prin startle sufletesti pe care aceasta
le trezeste, ;le
oamenli care simt i gandesc astfel.
In

fata noastr apare un anumit tip de cm, asa numitul erou

1:5 3

www.dacoromanica.ro

Uric care, la fiecare din poetii amintiti de noi, are particularitatile sale unice deoarece este creat in anumite conditil istorice
pe care le oglindeste. Intrucat Ins scrlitorul alege ceea ce este
scaracteristic i tipic vietii, tot astfel I starile sufletesti pe care
le descrie el sunt tipice, caracteristice pentru circumstantele
in care se afla, fiind cauzate de niste imprejurari tipice pentru viata tan! din acel moment. Engels, la timpul sau, a deftnit realismul ca fiind infatisarea unor caractere tipice in imprejurari tipice. Putem dar spune ca poezia lirlc oglindeste
viata just si realist In trsaturile ei tipice prin intermediul
starilor sufletesti cauzate de viata. Este ceea ce numim o reflectare lirica a vietii.
Asa dar, i lirica poate da o rasfrangere realista a vietii,
prin zugravirea unor stari sufletesti tipice in imprejurari
tipice.

Prin intermediul acestor stari sufletesti ne imaginm trasturile naracteristice ale omului intr'o anumita imprejurare
istorica.

S examinam din acest punct de vedere cunoscuta poezie a

lui Puschin .,Catre Ceaadaev" (1818), care se Inchele prin urmatoarele cuvinte:
Cat timp ca flacdra vibram
gi ardem pentru libertate
rdrii, prietene, sd-i dam
Avanturile noastre toate.
Nu te'ndoi, nu-s numai vise,
Luci-vor zori invapaiate,
Rusia va zbucni din soma

ci peste prabwitul tron

Vor sta numele noastre scrise.1)

Puschin nu ne d nicio descriere amanuntita a ofanduiril
feudale si a regimului autocrat din Rusia dela inceputul secolului al XIX-lea, dar descrie o stare sufleteasca concreta
un

apel catre un prieten pe care-1 cheama la lupta pentru libertate si noi intelegem c avem in tap un om care traeste intr'o
II A. S. Puvhin

de Stat, 1949.

Poezii lirice", traduse de Maria Bums, Editura

154
www.dacoromanica.ro

-taxa, unde poporul este asuprit cle autocratie. Intelegem ca 1m-2

potriva acestei autocratii se duce 0 hipta pentru eliberarea poporului, ca. la baza acestei lupte se -afla lubirea de patrie, pe
care poetul xrea s'o vacla liber I fericita.
Astfel, dupa sMrile sufletesti clescrise de poet noi ne dam
seama de azea viata care le-a cauzat. Lirica ne d o imagine
a realitatii, aratand cum aceasta influenteaza, lumea-launtrica
a omului. Prin aceasta ea ne ajut s cunoastem i iealitatea
1nsasi I gama de sentimente i ganduri omenesti, care-i este
caracteristica_

Cu cat poetul le-a oglindit mai adanc st mai tipic, cu atat4

mai insemnata este lirica sa. cu atat 'vom gasi redate in ea

inteun grad mai mar9 start sufletesti tipice n imprejurari
-tipice_

t-P

Se intelege ca lirica oricarul poet este legata, in modul cel

mai strans de o anurnita conjunctura istorica (astfel la Puschin e refleetata garna de sentimente i ganduri paracteristica
tinerettilui de nobilime, progresist, cu tendlate revolutionare
din llusia dela,inceputul z-,ccolului al X1X-lea

decOmbristii).

In noile conditii istorice, in Tara Sovietelor, uncle au fost

inlaturate contradictiile clintre om i societate, lirica capt

si ea un caracter nou. In ea se zugravese start sufletestl in

tare apare cu o deosedita putere identificarea omului sovietic

tu tam sa.
Daca patriotismut lui Puschin se exprima in visurile lui
despre dobortrea puterii antipopulare a tarului, apoi la poetil

sovietici sentimentul patriotic este plin de vmanclrie pentru tara

lor care intrachipeaza in realitate visurile i aspiratiunile omeniril progresiste.
In Versuri despre pasaportul sovietic" Matacovscht exprima
emotille omului sovietic, mandru de taxa sa:
Cu ce voluptate
a jandarmilor castd

m'ar ban cu vergi

ba mi-ar rupe i-o coastei

reistignindu-ma los7 neipristan,

uite-asa fancied' port

pe 'gapped

unite, o secerd i un ciocan.

...Cititi!

155
www.dacoromanica.ro

Inzmuifi-md!

Ei da, 'n Soviete

acolo sunt eu cetatean...
Aceasta emotie oglindeste profund realist sentimentele
omului socialist, care traeste inteo tara socialista. Este lirica.
socialist.

Maiacovschi paseste Inca inainte

Influenta lui Gorchi

de Octombrie 'pe calea aceasta a Mu.asupra lui Maiacovschl riril liricii socialiste.
In proza, Gorchi gasise deja nOi principii si forme de creatie..

El a zugravit caracterele oamenilor noi, a dat acea perspectiva

revolutionara, in lumina careia a fost posibila intelegerea procesului desvoltarii sociaie din secolul al XX-lea; in sfarsit, el
a desvluit cu deosebit ascui ime plagile lumii vechi pe care
urma s'o cloboare revolutia. El a introdus in literatura, ceea ce
lumea veche cauta sa ascuncia fatarnic, a desvaluit ticalosia.
ca de plumb" a acesteia, aratand in chipurile vagabonzilor, ho-

plor, prostituatelor, 'Ana in ce hal de decadere a putut sa-1

aduca pe orn aceast Iume veche, descoperind in aceIasi timp

In aceste chipuri trasaturi cu adevarat umane.
Aceeasi problem se ridica si in fata poeziel.
La incepatul secolului a domnit in poezia rusa un curent
profund ostil realisrnului, si anume simbolismul. Din lagrul
acestuia veneau atacuri violente impotriva lui Gorchi; simbolismul propovaduia individualismul extremist, indemnandu-i pe
poeti sa evadeze din lumea reala, in lumea visurilor, nelegata
prin nimic de realitate.
Cei mai buni, cei mai talentati poeti legati de acest curent,.
-- A. Bloc, V. Briusov,
pasind pe calea negarii lumii vechi,
chiar i atunci cand vorbeau despre viitoarea revolutie, nu sezisau Inca trsaturile acelor oameni nol, exponenti al principiului revolutionar, fara de care nu se putea da un tablou realist al epoch'. Noua lirica socialista, care urma s infaptuiasca
in domeniu poeziei principiile artistice introduse de Gorchi
In arta see. a] XX-lea, a fost ereat de Maiacovschl 1).
1) Opera lui Maiacovschi o vom examina in tntregime in capitolul
special consacrat lui. Aici nu ne vom opri cleat asupra 1eg5turilor dintre
opera Ini Gorchi $i aceea a lui Maiacovschi $i numai pentru a prezenta
naf complet directiva gorchian tn literatura sec. al XX-Iea.

156

www.dacoromanica.ro

TovarAsul Constantin,
asa 1 se spunea in organizatia
tolsevicA de Partid tAnArului propagandist ilegalist Vladimir
Maiacovschl. Agent II ohranei care 11 supravegheau ii spuneau
in anii 1908, 1909 si 1910
.VlAjganul". De trei ori,
a stat
el in inchisoarea taristk Acolo in inchisoare, a sim'it in el puUrea de a crea o artA nouk socialist, a inteles necesitatea de
a se frAnge vechile forme literare pentru exprimarea continutului celui nou.
Amintindu-si de timpul petrecut in inchisoarea din ButArschi, Maiacovschi a scris: Am recitit pe totl poetil moderni.
Pe simbolistil Be 151, Balmont. M'a impresirmat noutatea asta
a formeL Dar imi este strAink Temele, imaginile nu erau din
sfera vietli mele. Am incercat sA scriu si eu tot atAt de frumos,
dar despre altceva. Am vAzut insA ca a scrie' tot qa despre altceva nu se poate". Dar ce era acel altceva '? Maiacovschi insusi (IA in autobiografia sa un rAspuns clar: S'a intArit in mine
constiinta revoluflei anroplate. Imi pun probiema temei, a temei
revolutionare. MA gandesc la Norul in pantaloni".
Acest poem proclamg:
Purtand
de spini cununa revolutiilor
Sosege anul Faisprezece.

Ace la care tine minte legenda lul Gorchi despre tAnArul

Danco, care-si smulge inima din piept pentru a lumina calea
poporului nu, va auzi rAsunAnd in poem, neindoielnic, un dialog intre Malacovschi si Gorchl, atuncl cAnd pcetul spune cA e
gata 0, ridice, ca un steag rosu, sufletul sau InsAngerat.
Cuvintele lui Gorchi: Om ce mAndru suna acest cuvAnti"

Maiacovschi le repeta intr'una din variantele poeziei Razboi

i Pace", astf(I:

Nume le de om purtati-1 cu vidndrie".

Scriitorul preferat al tAnarillui Malacovschi a fost Gorchi.

LegAtura lul cu miscarea revolu'ionark cu Partidul Bolsevic,

li ingaduia lui Maiacovschi sA simtA apropierea revolutiel, sa-si

1nsuseasca ideile si SA inteleagA chipurile create de Gorchi.
Deaceea nu este o simplA intAmplare faptul el Gorchl 1-a

urmarit ant de atent pe Maiacovschi, chiar dela primele inceputuri literare ale acestuia. Insusi Gorchi simtea necesitatea
157
www.dacoromanica.ro

reinnoirii poeziei. Rusia are nevoie cle un mare poet

scria
Poeti talentai sunt destui... Dar ii trebue un poet mare
el.
ca Puschin, ca Mickiewicz, ca Schiller; II trebue un poet democrat si romantic, pentruca noi, Rusia, suntem o lar demo1 tanara".
Iar cand critica burgheza a inceput in 1915 prigoana impo--

cratic

triva lui Milacovschi, Gorchl 1-a luat apararea. E tank

scria el
n'are cleat 20 de ani... va scrie versuri bune, au-

tentice".
In Iunie 1915 Maiacovschi s'a intalnit cu Gorchi si i-a citit
poemul su ,./iorul in pantaloni". Gorchi Ii invita pe Malacovschl

pentru o f;olaborare permanenta la revista sa Letopis". In

1916 a fost editata cu ajutorul lui Gorchi o culegere a versurilor lui Maiacovschi, iar in anul 1917 poemul sau Razbol
Pace".

Interesul lui Gorchi pentru opera lui MaiacoNmchi n'a lost

desigur intamplator. Gorchi vedea in Maiacovschi tocmai pe acel

mare poet democrat si romantic, a carui aparitie o astepta.

Acest spirit de patrundere al lui Gorchl era cu atat mai extraorclinar cu cat in prima perioada a creatiei lui Maiacovschl.
fundamentul revolutionar al acestula a fost intunecat de imagini si conceptii nebuloase formaliste, provenind dela grupul
de artisti l poet'. (fratil Burliuc, V. Hlebnicov, Crucionah si altil) care se intitulau futuristi

viitorul) e un curent
2) Futurismul (dela cuvntul latin futurum
poetic care s'a raspandit in strinatate si in Rusia, cu cativa ani inainte oe
primul ra7hoi mondial. Futuristii (V. Hlehnicov a pronuc in loctil acestu
euvant strain, cuvantul rusesc budetleane") tindeau la lnnoirea poeziei.
se straduiau sa gaseasca forme noi de creatie.
Cu toata asemanarea de denumire dintre futurismul occidental (care
s'a raspandit mai ales in Italia) si futurismul rus, exist5 Intre ele tolusi o

deosebire esentiala.

In Apus futurismul reprezenta curentul care exprima sentimentele

celui mai agresiv tineret burghez, cu tendinte imperialiste. El proslavea
razboiul, proclama cultul masinii, desconsidera 1ntreaga mostenire culturata i enunta o teorie formalista a artei.
La baza futurismului apusean se afla un individualism burghez nesdnatos. Futuristii propovaduiau inegalitatea oamenilor de rase diferite, anticipand" prin aceasta teoriile fasciste. In manifestul sau publicat In anul
1909 la Paris, seful futuristilor italieni, Marinetti, scria: Noi vrem s prea-

marim palma

lovitura pumnului.... Vrem sa proslavim razboiul

158

www.dacoromanica.ro

unica

Ceea ce scriau futuristil era, clesigur, formalismul cel mai

rati. E drept c in futurism rasuna un oarecare protest Impotriva realitatii din Rusla larista. Dar protestul acesta nu era
decat o negare, el nu continea nimic care s se fi putut opune
acelei ordini de care ii bateau joc futuristii intr'un fel sau altul. Ba mai mult cleat atat, in individualismul lor se afirma
toemai acea crItura burgheza pe care ei o repudiau. Deaceea,
in ultima anatiza, futurismul n'a fost altceva decat o manifestare de rzvratire anarhica a unei parti din intelectualitatea
artistica, rupt din adevarata miscare sociall care aducea Rustet eliberarea. Razvratirea" futuristilor a fost o razvratire
a unor cavaleri de o ora".
Chemarea spre innoire ce venea din partea futuristilor,
atitudinea lor independenta fata de opiniile indeobste acceptate,
toate astea pe plan literar se apmpiau de acea cautare
a ceva nou spre care tindea tnarul Maiacovschl. Or, dupa cum
arata A. A. Jdanov, inovatia nu coincide intotdeauna cu progresuP'. Ceea cc aduceau ea nou futuristil era tocmai o astfel deInnoire neptogresista.
Protestul lui Maiacovsehl Impotriva realitatii prezente a fost

incomparabli mai adanc, caci se sprijinea pe acea scoala revolutionarl prin care trecuse el. In scurt timp Maiacovschi a
Invins boala copilariei", a futurismulul.

igiena a lumii... minunatele idei care omoara, i dispretul fata de femeie...

s5 vina incendiatorii cu minile Innegrite... Iata-i! Iata-il Dati foc rafturilor bibliotecilorl Schimbati cursul apei din canaluri, pentruca sa inunde
criptele muzeelor... Ohl Lasati ca apa s ducd In departri sldvitele pfinze.
Puneti mdna pe lopeti i pe ciocane! Distrugeti temeliile falnicelor orase!"

Trebtie sd luam ca model animalul", se spunea In manifestul futurist.

Toate aggstea formeaza programul banditismului fascist. Nu e de nilrare deci ca seful futuristilor italieni, Marinetti, a devenit until dintre militantii de vazd ai fascismului. In anul 1942 el ia parte cu trupele italiene
la asediul Stalingradului.

fuTgdduind toate cuceririle culturii, In afara de tehnica nuda

turistli apuseni s'au straduit si In literatura sd-i distruga acesteia conti-

nutul, ideile, chipurile, reducdnd-o la un joc individualist cu cuvinte Intelese numai de cel care vorbea.
I ansAnd lozincele: CuvAntul descatuat", Imaginatia fara fir", ei
cereau libertatea deplind. a creatiei verbalistice, renuntarea la sintaxa, introducerea semnelor matematice si a onomatopeelor In limba, etc. Futuris-

159,

www.dacoromanica.ro

Ide lle

1maginile

Maiacovschi

Ii

dclea

el

In-

susi foarte bine seama de ceea ce II

tandrulul Malacovsehl
desprtea de futuristi: La David
scrie el despre Burliuc
vedem mania maestrului care si-a
depsit contemporanii. La mine. e protestul socialistului care-si
d seama de prabusirea inevitabil a vechiturilor".
Tocmai acest temei revolutionar al atitudinii lui Maiacovschi fata de viata I-a ghicit la el Gorchi, cand a spus: De
fapt nu exist la el niciun fel de futurism, ci exist numai VI.
Maiacovschi. Poetul. Un mare poet".
Activitatca poetica, a lui Maiacovschi a inceput in anul
1909. El scrisese un caiet intreg de versuri nand se afla la inthisoare, daz caietul I-a fost luat I s'a pierdut.
Prime le poezii ale lui Maiacovschi au fost publicate In culegerea futuristilor O palma gustului public".
Dela 1912 pana in Octombrie 1917, Malacovschl creeaza o
serie de opere de seama: poemele Norul in pantaloni" (1915),
Omul" (1916), Razboi si Pace" (1916).
Dupa ce
dat tributul influentei futurismulul, ln pri
mele sale poezil, Maiacovschi ridica', chiar dela prim!! sai pas]
pe drumul creatiei, probleme de o mare importanta. In opeTele lui incepe s rasune inainte de toate o tema umanista
tema suferintelor omului. Maiacovschi stie si eine este vinovat
s1

mul vest-european a fost vestitorul sibticirii pe care i-o aducea lumit

fascismul.

Futurismul rus, desi In anumite privinte se aseamana cu cel apusean,

a fost un fenomen cu totul deosebit. A aparut ca curent In ajunul prirnului
azboi mondial, mult mai tarziu cleat simbolismul.
Futuristii rusi resimteau puternic criza sociala crescanda din Rusia
si ascutirea contradictiilor sociale, care duceau la exploz,ie. Dar nefiind
legati de miscarea sociala, trichisi Intr'un mediu de boema actistica si literara mic-burgheza, ei nu puteau sa-si formuleze In forme precise, nemultumirea faj de viata, s apuce calea luptei reale cu prezentul pe care-I
simteau inacceptabil. Deaceea, sub forma unui protest original Impotriva
vietii Inconjuratoare, ei au pus pe primul plan atitudinea batjocoritoare si
negativista fata de cultura contemporana, tendinta de a o sfida, de a Incalea -regulile de hIlni cuviinta obisnuita, de a declara lipsite de orice sens
valorile sociale stabilite.
Futuristii umblau In haine tipatoare, care atrageau atentia prin aspectul lor neobisnuit (umblau in scurteici galbene etc.), Isi sulemeneau
obrajii, purtau pe revere in loc de flori vreun morcov etc.

160
www.dacoromanica.ro

e microbul cu labe de aur"

ode aceste suferinte

rubia.

Evident ca. si figura omului victima si figura asupritorului, a

stapanului vietii", a posesorului ruble!, au accente direct inrudite cu figurile similare din opera lui Gorchi.
In creatia tanarului Maiacovschi ca SI la Gorchi se contweste perceperea realist a lumii sfAs:ate de contradictii sociale c protestul revolutionar
romantic impotriva acestel
lumi.

Tocmal aceasta determina inrudirea spirituala dintre Malacovschl si Gorchi. De buna seam)". Ca, aceasta inrudire nu exclude
originalitatea operel lui Maiacovschi; in ea este desvoltata,

indeosebi tema tragica a suferintelor omului; tema revolutionail este abordata intr'o tratare romantica generala Vara acea
concretizare care caracterizeaza opera lui Gorchi, dar acestea
sunt deosebiri de ordin secundar. Ele nu schimb cu nimic concluzia fundamentala. principiaI, ca in acea larga miscare literara, in fruntea careia se afl Gorchi, Maiacovschi, ocupa un loc
de seama.
REALISMUL CRITIC DIN SECOLUL AL XX-LEA

Pentru a infatisa un tablou general mai clar al desvoltril

literaturii dela inceputul secolului al XX-lea, este necesar sa
dam, fie chiar i foarte pe scurt, o caracterizare a operei scriitorilor care tmdeau sa continue traditia realismului critic.
In operele lor ei c5utau mat ales s5-i scoat5 din s5Tite pe filistirl,
batjocoriloare, ironizndu-le gusturile. David
Burliuc, dup5 ce a pictat un tablou futurist. I-a bgat Inteo 1351toac5, I-a
15ril pe c5rare cu p5nza in jos, a colorat apoi bucatelele de p5mAnt ce se
runcAndu-Ie o provocare

lioiser5 pe pAnz5 5i 1-a expus astfe1 la o expo7itie de art5. Repudiind rea-

tit5tile din jurul lor, futuristii proclamau c5 vis5rile urmasilor se vor Indrepta spre intocmirea de viat5 a primilor s5lbatici" (Hlebnicov).
Ei ap5rau dreptul scriitorului la o limb* ininte1igibil5", adic5 de a
folost cuvinte inventate de lnsusi scriitor i intPlese numai de el, ca, de
4)11(15:

Ochii antau bee-omi

Gura anta bobe-obi
Genele spun pieeo

Fata 'ng5na lieei

Lantul suna gzi-gzi-gzeo.

(Hlebnicov)
!etude Llt. Sovietice Ruse

161

www.dacoromanica.ro

Cu toate deosebirile ce existau intre ei, scriitorii realistt

apropiati de Gorchl ii puneau pe cititor, prin scrierile lor, in
fata problemelor fundamentale ale vietii, atingeau contradictiile de baza ale epoch', ceea ce constituia noua calitate revolutionara a realismului lor.
Continutul acesta revolutionar le ingadula s desvolte traditiile literaturil clasice in noire conditii istorice, s desprinda

din viata noul tip de om care se faurea in lupta pentru elibe-

rarea poporului.
Fara aceasta aprofundare realismul, reducandu-se la o simIAA repetare a vechilor metode de creatie, reprezenta o anumit
Indepartare de traditia clasica, pe care o simplifica I nu-i ddea artistului posibilitatea de a sezisa ceea ce constitue conti-

nutul esential pozitiv al vietil. El se transforma intr'o oglindire multilaterala a vietii, capata doar un caracter critic.
Clasicii rusi din sec. al XIX-lea nu gaseau In realitatea lor

conditille necesare pentru a zugravi in mod realist chipul omului care reconstrueste lumea. Dar ei oglindeau intens in operele
lor tot ceea ce, in conditille epoch lor, aparea In viata ca foarte
Insemnat si folositor pentru %ark pentru educarea poporului.
Ei creau chipuri in care
in limitele imprejurarilor istorice
date
erau exprimate cele mai frumoase trasaturi ale caracterului national rus (chipul Tatianei la Puschin, ale lui Pierre
Bezuhov, Bolconschl, ale eroilor dela Sevastopol la Tolstoi),
aparea visul lor romantic despre ceea ce este eroic in om (Mtar1).
Critica realitatii In opera lor era un mijloc de a trezi in cititor

o nazuinta pasionata pentru inlaturarea a tot ceea ce impledica desvoltarea prezentuIul in om. Scedrin scria el poate ft
satiric numai acel scriitor in sufletul caruia traeste o deosebit
de puternica reprezentare a idealului. El Infatiseaza viata In
cele mai negative culori, pentruc simte adanc cum ar 11 putut

ea sa fie.
Acum insa, in secolul al XX-lea, cand insasi viata oferea

material suftclent pentru crearea chipului omului nou, trezireaunei imagini a acestuia pe calea zugravirii cdtice a vietil era
neindestulMoare. 0 asemenea zugravire a vietii Il 'Astra, desigur, valoarea, dar nu mai putea atinge problemele centrale
ale vietii. In mod inevitabil ea se limita la atingerea unor probleme secundare, Infatisand unele aspecte izolate, particulare
162

www.dacoromanica.ro

ale wsteia. Ea putea le redea chiar toarte veridic, dar In-

gustirnea orizcntului scriitorului determina caracterul incomplet al zugrvirii. 0 asemenea atitudine impiedica, bineinteles, realismal de a cuprinde intregul, si-1 transforma in arta
descrierii aspectelor particulare ale cletaliilor. Realismul se ab5.tea. astfel de pe calea cea mare a creatiei, pe un drum 15.1 uralnic.

Era un realism ma'rginit care, aparent, se apropia de realismul critic al secolului al XIX-lea, du in fond se departa
de acesta, flindca repetarea lui in noile conditiuni ii saracea
11 umilea.

Cei mai prceminenti renrezentanti ai acestui realism critic skracit din secolul al XX-lea au fcrt I. Bunin, A. Cuprin,

L. Andreev (in prima perioad a creatiel sale).

Acesti scriitori au ocupat un loc foarte important in literatura dela inceputul secolului al XX-lea, prin puterea talentului si mAestria stilului lor. Leonid Andreev era un scriitor
foarte popular. Gorchl 11 admira pe Bunin i scria ca talentul
sAu este asemenea argintului mat. Intr'un timp acesti scriltorl

au colaborat cu Gorchi, publicandu-si lucrrile in culegerile

Znanie". Totusi, prin rolul pe care 1-au avut In istoria literaturil ruse din sec. al XX-lea, dupg importanta pe care o prezint el pentru educarea cititorului contemporan, acestl scriltori n'ar putea pretinde un lee insemnat.
Aceasta, din cauz c lor le lipseste darul de a sezisa ceea
ce este esential in creatie,
priceperea scriitorului de a vorbi

despre ceea ce este mai important in viat'a. Ei stiu vorbeasca.

foarte frumos, dar despre chestiuni secundare. Gorchi scria la
Inceputul activitalii sale: In jurul nostru incepe sa clocoteasca
viata, se trezesc nol constiinte, apar noi probleme indaznete,

se naste un orn nou, care este si un cititor curios sl setos de

carte. Acest cititor cere sa i se dea raspuns la intrebarile fundamentale ale vietii si ale mintii. El vrea s 5tie unde e adev5.-

rul, unde este dreptatea, unde sa-si caute prietenii i eine 11

este dusman". Tocmai despre aceasta nu i-au vorbit cititorului reprezentantii realismului critic ai secolului al XX-lea, tar

dacl 1-au votbit, au fcu-t-o incomplet si unilateral.

Lor 11 se adresau imputarile lui Gorchl, atunci chid a crls
in articolul s5u Distrugerea personalitAtii", c pe omul de there
contemporan nu-1 intereseaz6 soarta patriel. El a adus ininutarl
1 63

www.dacoromanica.ro

lui Andreev si lui Cuprin ca denatureaza chipul revolutionarului. La inceputul secolului al XX-lea pe Gorchi si Andreev
11 lega o stransa prietenie personala. Dar aceasta prietenie a
incetat tocmai din lipsa de intelegere cle catre Andreev a noilor
cerinte ale vietii, ale revolutiei, ceea ce I-a facut pe Gorchi s6
se indeparteze de dansul.
In anul 1911, raspunzand la scrisoarea lui L. Andreev prin
care acesta ii comunica dorinta lui de impacare, Gorchi a explicat ca sunararea lui a fost provocata de faptul ca Andreev
1

In nuvela sa Intunericul" face s triumfe brutalitatea, intu-

nericul, asupra omenescului (in nuvela lui Andreev revolutionarul se leapada de revolutie). Gorchi scria: Trebue s iubim
Rusia, trebue s trezim in ea energia, constiinta frumusetil,
puteril, demnitatil sale; trebue sa-i insuflam senzatia bucuriei
existentei
sunt de acord. Dar cu Insemnrile mele" (0 nuvela. a lui L. Andreev. L. T.) nu sunt de acord. Si nici cu Intunericul"... Scriitorul rus trebue sa fie o personalitate sfanta;
In Rusia n'avem doar pe eine s admiram, in fata cul sa ne inclinam in afara de scriitor... Scrlitorul rus, ori de ate ori vor
sa-1 la In brake main! rnurdare, venale, trebue sa strige: intO-

turi, stiu ea singur ce reprezint pe acest pamant al meu. Pe

pamantul meu, Leonid, asa sa spul, cad noi suntem aceia care
acoperim ranile i plagile lal cu inimile noastre pe care le ca10
dobitocil pu copitele lor
tu tii asta foarte bine... tu al diminuat insemnatatea literaturii,
stiu, nu esti singur, bineinte'les, e i Cuprin i multi altil, multi. Dar acestia poate ti-au urmat exemplrl, cad si-au zis el: daca insusi Andreev o face asa,
de ce ,n'am face si noi la fel?:Creatia lipsita de un sentiment patriotic adevarat, de o Intelegtre a 1r:semi-:MAGI rntscarii revolutionare, nu putea s ni

fie unilaterala, iar unilateralitatea in redarea vietii nu poate

sa nu duca 1 la o reprezentare diformata a el. Cunoscutul cri-

tic marxist Vorovschi a exprimat un profund adevar despre

Bunin: Bunin ne da un tablou incomplet, i deaceea unilate-

ral, al vietil... nefiincl in stare sa perceapa fenemenul observat

in formele miscaril, ale desvoltaril sale... da o prelucrare artistica numal unel part! din acest proces si numal prime! lui jugAttql I anume, desagregaril lurnil vechl, pe and aparitia
celei nol, aulca cealalt jumatate a procesului, indisolubil legata de cea dintal, scap din campul viziunit sale artistice".
164

www.dacoromanica.ro

ID'ana

i critica cu totul deprtata de marxism a fost ne-

voita sa observe lipsa do orizont a acestor scriitori In ceea ce

priveste coneeptia lor artistica': Nu se observa la ei nici priceperea Si nici dorinta de a sezisa momentul,
se spunea In
revista burgheza ,.Russcaia Mas II".
El sunt preocupati de el
1'100, de propria lor lume care slaslueste in ei adanc i tralale... nu vom gasi in operele lor o reflectare a zilei", ci intotdeauna vom da peste vreo drama, personala care-I framanta".
Opera scriitorilor realist! critici nu s'a putut desvolta pe
deplin; sovaielile din productia lor precum ci greselile pe care
le fac au fe4.-- strans legate de individualismul si caracterul
reactionar al conceptiei lor despre lume, de faptul c ei s'au
desprins de ceea ce era esential in viata Rusiel dela inceputul
secolulul al XX-lea,
de miscaea revolutionara a poporulul.
I . A . Bonin

Cel mai de seam5 reprezentant al realismului .si in acelasi timp cel care a exprimat cu

mu1t5 putere contradictiile interne ale acestuia a fost I. A. Bunin (n5scut

In anul 1870).
Emig.,r5nd in strginOtate dup5 Marea Revolutie Socialist5 din Octom
brie, Bunin n'a mai creat nimic demn de notat. S5r5cia ideologic5 i artistic5
a creatiei lui Bunin din timpul perioadei de emigratie constitue un exemplu
de felul cum creatia unui artist rupt de Ora sa alunec5 inevitabil pe caiea
degener5rii. M5rginirea orizontului creator al lui Bunin era determinat5
de intreg procesul de desvoltare a vietii sale, de pozitia sa ideologic5. El
era strns legat de cultura mosiereasc5 si a perceput cu o sensibilitate
deosebit de ascutit5 criza inextricabil5 in care intrase nobilimea din serolul al XX-Ica, pe de o parte sub presiunea burgneziei, care punea mna
pe mosiile boieresti si desfiinta gospod5riile si conacele, iar pe de all5 parte
sub loviturile t5r5nimii, care se sufoca In menghenea lipsel de pmnt,
printre domeniile funciare ale nobilimii.
In povestirea sa Merele Antonesti", Bunin vorbcste despre curtile
aoieresti ca despre o lume care a s5r5cit, s'a f5r5mitat j acuma piere, o
lume despre care peste cincizeci de ani se va sti numai din povestirile
noastre". Cu o si mai mare emotie vorbeste el despre aceasta in nuvela sa

Suhodl". Intr'o jum5tate de veac o cast5 1ntreag5 a disp5rut aproape

de pe Nita p5m5ntului, at5tia din noi au degenerat, au innebunit, s'au sinucis, s'au alcoolizat, au dec5zut sau pur si sirnplu au disp5rut pe undeva..."
Tabloul acesta al disparitiei vietii boteresti care ii era atat de aproape
ltii Bunin 1-a intep5rtat ins5 de acel ceva nou, care crestea in actualitate.
Opera lui se caracterizeaz5, in esent5, printr'un colorit sumbru, prin tema
singur5t5tii, a mortii lente, a desnklejdii. Asa apare, de pild5, i descricrea

pe care o face el vietii t5r5nesti in nuvela Satul"

Chiar si in &LA' Bunin creeaz5 o figur5 de erou liric plin de melancolie i pesimism. Sunt singur i acum i totdeauna"
scrie el. Tema

165

www.dacoromanica.ro

aceasta a singur5tatii este tema de baz5 a liricit sale. Ea se desf5soar5

pe fondul conacului boieresc invechit intrat in descompunere, de cele mai

rnulte ori in cadrul unui peisaj mohorit de toamn5, In amurgul unei zile
care moare, sau noaptea. boate acestea accentueazg si mai mutt atitudinea
desnAd5jduit5 fata de viata a eroilor s5i:

Singur sunt in conac. A 'nmurgit

Si e vnt, sevaletu'i umbrit...
Ce s-i fad! Fac un foc i voi bea....
Bine-ar fi. dac'un aine-as avea.
l cu ceturi s'abat
Peste-al apelor rece pustiu,
larna vine si viata a 'ncetat,
Dorm livezile 'n somnul tarziu.

Vnturi, ploi,

Bunin Isi reda friimnt5rile winteo descriere vie si puternic5. Dar

sfera acestor fr5mnt5ri este extrem de m5rginit5, nu cuprinde acea fro
g5tie a vietii care in realitate 11 inconjura pe Bunin. Omenirea cu suferin
tele si bucuriile ei, cu lupta ei pentru eliberarea omului, cu =rile ei ideaJuni, cu iubirea ei de patric, cu revolutia, cu lupta pentru transformarea
viPtii,
acestea au sc5pat c5mpului vizual at lui Bunin, st5rile sufletestl
a1P eroului s5u liric nu oglindeau problemele fundamentale ale vietii,
iat5 care era lipsa lui principal. Se cuvine s5 semnal5m importanta pe care
o are pentru poezie iraducerea lui Bunin din Cntee des-pre Hiawatha"
de Longfellow.

A. I. Cuprin

Foarte apropiat de Bunin prin specificul creasale 5i prin soarta sa este A. Cuprin
(1870-1938). Cu expresivitate puternic5, vi-

Vei

guroasa a zugr5vit el in povestirile 51 nuvelele sale (Moloh", Duelul',

Gambrinus", Olesca") realitatea din jurul sdu. Viata armatei tariste

(Duelul"), fundul societalii (..Iama"), exploatarea muncitorilor, caracterul

pr5dalnic al capitalismului (Moloh"), boga'tia fortelor epirituale ale omulul
(Gambrinus"),
toate acestea le-a v5zut si le-a zugravit Cuprin. In
aceast5 privint5 el vede viata mai multilateral si cu mai mult5 perspicacitate dec5t Bunin, desi sub raportul preciziei compozitiei, al savoarel
al ci7elarii limhii ii este infprior. Dar caracterul limitat al operei sale constii

In aceea c5 el nu vede ml5clitele vietii noi si pe de alt parte imaginea

Imperfectiunii vietii nu atinge la el atata ascutime, trick prin puterea neg5rii ei s5-1 fac5 pe cititor s simta acel adev5r nou la care 11 cheamS
seri itorul.

Intr'una din povestirile sale, Cuprin spune el Insusi detpre viat5: Nu

trite lea nimic din aceasta viat. Cu o teami suousi si resemnat5 imi trag
biletul, dar nici eu Insumi rtu sunt in stare s5 descifrez scrierea lui neInteleas5... Nu stiu ce va fi cu mine maine... Nu cunosc firul evenimentelor,
nici momentul sosirii lor, nici forta lor e1ementar5., nici intelesul lor tntunecat". (Musafirul de searg").

166

www.dacoromanica.ro

Dezorientarea aceasta In fata vietii m5rginea l srAcea opera lui

Cuprin, impingAndu-1 in lag5rul emigrantilor. El a inteles ins5 inaintea lul
"Bunin a a gresit, i s'a intors In 1937 in U.R.S.S., dar era deja gray bolnav. Scriitorul N. Telesov descrie astfel un moment din tntAlrurea lui Cuprin cu ostasii Armatei Rosii, inalnire care a avut loc cuand dup5 intoarperea lui in Patrie.

4CAnd ostasii Armatei Rosii au inceput sa ante in cor antece rusesti: Pe m5icuta Volga, la vale", Stepan Razin", Persiana" i altele, el
s'a transformat cu totul, parch a ap5tat viat5 deodat5. Iar and a r5sunat
antecul cel nou Intins5-i tam mea natal5", 1-a cuprins o adAnc5 emorie
La plecare, and ostasii Armatei Rosii si-au luat ramas bun salut6nd in el
pe scriitor, el n'a mai putut rezista. Tot ceea ce simtea el in ziva aceea tn
thcere, de p5rea c5 ramtine indiferent la cele ce se petreceau In juru-i, a

r5bufnit deodat5: Pe mine, marele p5cAtos in fata Patriei, Patria ins5si m'a
inssi armata m'a
spuse el printre lacritni sincere si fierbinti,
iertat. $i mi-am g5sit, in siarsit, linistea"*
Departarea de realism s'a manifestat deosebit
de tpronuntat si in opera unui scriitor atAt de
L. Andreev
talentat curn a fost, f5r5 indoial, Leonid
Andreev (1871-1919). Gorchi Ii amintea cum asupra lui a adiat un suflu
tertat,

-puternic de talent" chiar dela aparitia primei povestiri a lui L. Andreev

(Bergamot si Garasca, 1898); in cuand o puternicA prietenie I-a legat de
Andreev. Aceasta apropiere se explica prin faptul ca in primele povestiri
ale lui Andreev se afirmase cu o deosebit5 putere acel umanism care ii era
ant de aproape lui Gorchi.
Primele povestiri ale lui Andreev sunt inchinate oamenilor mici, bucu

riilor i amaraciunilor lor. Un gardian 11 invit5 la el la mas5 pe vagabondul

betivan Garasca. In Garasca se trezesste sirntul demnit5til umane; el pl.inc;r1

pentruc5 i s'a spus pentru prima oar In viata lui pe numele s5u complet
asa cum isi spun oamenii intre ei and se respeca. (Bergamot si Garasca.)
Inteo oddit5 murdar5 este adus dela un porn de iarna un Ingeras de cear5

si juc5ria aceasta frumoas5 transform5 pentru o clip5 viata tint! s5rtnan

bAietas (Ingerasu1"). Fiul unei buc5t5rese, crescut In mirosul bucAt5riel,

ajunge pentru infia oara la tara

si

fruninsetile natnrii

11

splidue i

11

transfigureaza (Petca la tar5"). Acestea sunt subiectele misc5toare si

amare ale primelor opere ale lui Andreev, apropiate, din multe puncte de

vedere, -de temele si tipurile lui Gorchi si ale lui Cehov. CAnd a fost publicat5, In 1901 povestirea lui Andreev Au fost odat5", scriitorul Merejcovschl
Intreab5 redactia: Cine se ascunde sub pseudonimul Andreev: Cehov sau
Gorchi?"

Andreev simtea cu multA acuitate imperfectiunea vietii i auta cu

Incordare calea pentru inlturarea acestei imperfectiuni. Tocrnai aceasta
11 Inrudea cu Gorchi. Ins5 in timp ce Gorchi a c5utat si a g5sIt aceastA
cale, in lupta socia15, In revolutia eliberatoare a ornului, Andreev a mers
pe o alt5 cale, In directia unui individualism accentuat.
El caut5 s afle in om in forill liti intern, valori cnre st-i schimbe
viata I sa-1 Impace cu ea. AceastA tncercare este sortit dinainte eseculul,
pentruc5 nu se poate ajunge la o transformare spirittral5 a ornului far5

167
www.dacoromanica.ro

eliberare prealabila a lui de sub asuprirea sociala care Il apasa..

cautarile lui Andreev sunt sortite esecului si duc la um
adanc pesimism. In fond, toate operele lui pun aceeasi problem5 a sensului
vietii. Era tocmai acea partizularitate a lui care-i atrasese interesul publicului sid facuse scriitorul la moda. Dar, neputand sa se ridice spre un
realism nou, adica sa vad5 forta care aducea cu ea adevarata reconstruire
a lumii, Andreev ca i alti scriitori ai realismului critic a pasit pe calea
fndepartarii de realism. In creatia lui se intareau, din ce In ce mai mult,
tr5saturi care-I apropiau de simbolism, adica de o miscare care ajunsese
s fie antirealista.
o

Deaceea,

Operele lui Andreev (Gandirea", Insemn5rile mele", Mastile ne

gre", Sasca Jiguliov") sunt pline de neincredere in om, care nu este in

stare s5-si crecze q alt5 viat5. Gluma aceea deprimant5 cum ca omul se naste-

fara dinti, fr par si f5ra iluzii si coboara in mormant tot fara dinti, fara
par si fara iluzii se poatc raporta foarte usor la L. Andreev. lntreaga lui

opera parca-I despoaie pe am de credinta in valorile fundamentale ale vietii

lui,

it darama una dupa alta iluziile", aratand ca ele nu-i pot da omului

putinta sa se simta puternic in viata, plin de incredere si linistit. Nu e nicioscapare pentru om, i ii vedem pe Andreev ajungand la propovaduirea
sinuciderii. El nici nu va putea gasi vreo scapare, pentruca nu o caut5 in
viata social5, iar in afara ei, omul nu poate fi Inte les, nu i se poate afla
vreo cale spre fericire.

Vroind sa arate soarta omului inteo forma cat mai limpede si mai

precisa, Andreev cauta subiecte ,deosebit de puternice i tragice, foloseste

tin limbaj extrem de incordat i emotionant. Dar L. Tolstoi a stiut sa defineasc5 cu multa precizie principala slabiciune a lui Andreev ca scriitor,
spunand despre el: El vrca sa ne sperie, dar mie nu mi-e frica". El punea
fn opera sa probleme importante pe care le rezolva insa gresit, departandu-se de desvoltarea reala a vietii.
Aceasta rupere a lui Andreev de creatia realista adevarata, trecerealui la individualism, nu i-au dat putinta s5 infatiseze revolutia in adeva-

rata ei lumina. Scrierile consacrate de el revolutiei (Intunericul", Sasca,

Jiguliov") releva in mod gresit si simplist numai aspectul ei spontan i dau

o imagine gresita, denaturata, a revolutionarului. Tocmai aceasta I-a facut
pe Gorchi sa se indeparteze de Andreev. Teama de revolutie I-a impins pe
Andreev In lagarul reactiunii. Inainte de revolutie, devenise un colaborator
de seama al ziarului reactionar Russcaia Volia", iar dupa revolutie a emigrat in Finlanda, unde a si murit.

Soarta lui Andreev, care a fost, fara indoiala, un mare artist prin
Imaginatia sa vie, prin originalitatea subiectelor sale, prin puterea sa de
exprimare, constitue un exemplu extrem de instructiv al felului cum detasarea scriitorului de adevarul vietii, incapacitatea lui de a vedea problemete de baza ale vietii, influenteaza in .chip funest asupra talentuluf su
si nu-i dau posibilitatea sa-si desvolte darurile cu care este inzestrat.

Asa dar, in secolul al XX-lea reprezentantli realismului cri-

tic n'au stiat sa puna in operele lor problemele fundamentale

ale epocii, asa cum facuser clasicii, ei n'au creat caractere bo168
www.dacoromanica.ro

gate si complexe, care s intruchipeze in ele trsturile caracterului national rus asa cum se manifestd in noile imprejurarl
istorice.

Bunin, Andreev, Cuprin sunt cei mai de seamd reprezen-

tanti al realismului critic. In partea el criticd, opera lor ne

cid multe observatii substantiale l importante asupra vietil

ruse si sub acest raport prezintd pentru noi un interes inclntestabil. Ei ins n'au urmat drumul larg al literaturil pe care
a mers Gorchi, ci au apucat pe o potecd, mdrginasd care, desigur, nu i-a dus la acele realizri artistice la care ei, de build
seamd, ar fi putut ajunge in alte conditiuni.
Printre alti scriltori din perioada de desvoltare a literaturil
de dinainte de Octombrie, legati de realismul critic, se afld scriltori mari ca: A. Tolstoi, S. Sergheev-Tenschi, C. Treniov. Dar,
desvoltAnclu-se impreund cu Tara Sovietelor, el au creat in perioada de dupd Octombrie tocmai operele lor cele mai de seamd,

In care au invins in intregime caracterul limitat al realismulul

critic si s'au ridicat la indltimea unor mari generanzdri artistice, Vine de un bogat continut patriotic.

Accentuarea contradictiilor so-

Curente decadente reactio- ciale, care se producea din ce in ce

nare In

IlteraturA.

mai mult cdtre sfdrsitul secolului al

XIX-lea, cu fiecare an ce trecea, ddea nastere i unel inversunate lupte ideebogice. Ace leas! fenomene sociale erau interpretate in mod diferit, dupd, pozitia social I ideologicl a fiecdrui scriitor. Am vazut cd revolutia care se apropiaajuta scriitorilor dernocrati s dea din pEn realismului un continut nou,
revolutionar. Am vazut apol cd, scriitorii care se aflau pe pozilI
realiste, dar n'au stiut S. si le revizuiascd intr'o suficientd masurd, in lumina noilor cerinte ale vremil, rdmneau in urma
cloth, scriau opere care nu atingeau decdt aspectele el de ordin
secundar.

Dar au existat si scriitori pe care, in general, II speriau

ciccnirile sociale a cdror apropiere se presimlea. Acestia, fireste,

nu cautau nicidecum s redea o oglindire realistd a vietil, ci,

dimpotrivd, atacau vehement realismul si pretindeau sd se gdseasca altfel de cM pentru creatia artisticd.
1(19

www.dacoromanica.ro

In cartea sa Despre cauzele decklerii 1 despre noile cuzente ale literaturii ruse contemporane", Merejcovschl proclama cele trei elemente principale ale artei noi: continutul
mistic, simbolurile si lrgirea impresicnabi ittii artist:3e". Unul
dintre criticil din deceniul 1890-1900, A. Volanschl, demonstra

intr'o serie de articole (Religia in literatura contemporann",

Lupta pentlu Idealism") c scoala cea noun literar, incleprtnclu-se de realism, pune la temelia el transferarea punctulul

eentral de atentie din lumea fenomenelor, in lumea de dinc9Io;

-convingerea c5, cunoterea stiintificn este neputincioasn In

fata tainelor acestei lumi, considerarea personalitntii ca o reflectare a principiului divin i o depling eliberare a ei de morala lumeasca si de cerintele sociale pn'mntesti".
Asemenea tendinte au avut o largn rnspandire in Europa
si sunt legate in mare mnsurn de influenta filosofului german
-Friedrich Nietzsche (1844-1900), care proclamase principiile
IndividualisnuIui extrem, emisese ideia unui supraom", pen-

tru care nu existn nici bine nici flu si care hatrnste totul

prin puternica lui vointn care este legea suprem. Scrierile lui
Nietzsche au fcst mai tftrziu folosite de fascismul german.
Dunn revolutia din 1905, s'a manifestat cu deosebit5, putere
-criza in care se afla literatura si arta Rusiel burghezo-mosieresti, crizn care a durat Orin in 1917. Literatura care cglindea
apusul istoric al burgheziei renunta la traditiile realiste. 4...0
care nnzueste la ceea ce nu exist in
arta
scria Plehanov
lume" este creatia unei palide neputintr. Arta aceasta caracterizeazn docadenta unui sistem Intreg de raporturi sociale al
-cleaceea a fost foarte nimerit denumit decadent5d>.
Curentul cel nou a fost denumit la inceput decadentism
(dela cuvntul francez &cadence
decadent5,) sau modernism
(dela cuvntul francez moderne
nou).
Termenul decadentism s'a raspandit pentruca ideile .pe
'care le promovau reprezentantli noului curent se deovebeau
atat de mult de conceptiile literare obisnuite, incnt pAreau a
fi producul unel crealil aproape morbide, care dovedea degenerarea culturli.
Cnd V. Briusov a publicat in 1894 culegerea Shnbollatil
rusi" Intr'una din revistele de pe atunci, cineva a scris c simbo!Ism este tot ceea ce ne poate face s5,' exclamdm: Dracul stie
e vreal"
170

www.dacoromanica.ro

Dat thud el acest curent insista cu deosebire asupra rolului

pe care-1 are simbolul in creatia artisticA, el a rmas in cele
din urm'a cunoscut sub denumirea de simbolism.
La baza naturii sociale i continutu'ui politic al Acestui cu-rent, se afla ideologia decadent& burghezo-aristocratica. Teama
de revolutie determina principalele pozitil ideologice si artistice ale simbolismului.
Tras&tut a cea mai caracteristic& a simbolismului era ploconirea in fata Apusului, ploconire care era o form& mai timpurie a cosrnopolitismului. Simbo1iti1 imitau pe scriitorii apuseni, imprumutau diverse teorii dela criticii apuseni. Una din

revistele bar, Zolotoe runo" (Lana de aur"), a ajuns pan&

acolo incat publica in fiecare numAr si o traducere in limba
francez a thturor textelor revistei, adresandu-se astfel, in fond,
cftitorului din tlrile straine. Una din poeziile unui poet din lagArul simbolist continea urnlatoarea monstruozitate: imi ursc

patria". Burghezia rusA,..gata oricand s-si tradeze si sa-si vanda

tara capitaiistilor stthini, cauta s'a desvolte si in art& un spirit

antipatriotic vi de ploconire in fata Apusului. Ruperea de tra-

ditia luptei de eliberare caracteristica literaturii ruse a fost

cauza care e determinat pierderea sentimentului patriotic de

chtre simbolisti.
TAsatiurile principale ale simbolismului erau: individualismul impins la extrem; rend-Mama ra legatura cu viata social,
renuntare elm se manifesta, in special, in propovkluirea artei

pentru art; si, in sfarsit, repudierea realittii in general si

tendinta de a-i opune acesteia o lume a visului si a fanteziei
scriltorului.

Unei yield ce nu-1 satisfacea, poetul nu-i opunea un vis care

s presimth in viata ins&si energille noi care ar fi putut s'o re-

construiascg, ci ideia ni ,altelumi, 'reale, care nu cunostea

durerile si suferintele p&mantesti. La baza simbolismului sttea

asa nirirrirtif clualism,,adica invAtgtura despre dou& lumi
lu-

'flea pamnteasca si lumea dumnezelasa, fa1 a. de care cea din-

tM nu este decal o antecamer. AceastA baza mistic, reli-

gioas, determina calitatea romantismului simbolistilor. Era un

maantism reactionarcare alonea literatura dela misiunea el

social& direct& si sugera cititorului ideia c. tog& problema
oricat de au
consta nu in lupta pentru schimbarea vietii

171

www.dacoromanica.ro

ar fi pe pteant
ci intr'o asteptare pasiva a comuniunii cu
o alt lume, cu o lume de miracol.
SimboIitii atacau cu vehementa literatura realista pi
calomniau pc Gorchi Lira incetare. In revista Vesi" (1904
1909) care-i grupa pe simboIiti, ei nu incetau sa publice articole indreptate impotriva lui Gorchi. Revista s'a ridicat impotriva articolului lui V. I. Lenin Organizatia de partici si literatura de partid". Aceste manifestari aratau foarte clar natura
reactionara a simbolismului i vrajmasia lui fata de revolutie.
La inceputul celui de al cloilea deceniu tal sec. al XX-lea a
aparut in poezie un alt curent reactionar acmeismul
(GamiliQv Ahmatova i altii). Poetii care facbau parte din acest
curent, ca i simbo1itii, rupeau cu tradittie patriotice ale literaturii ruse, calomniau revolutia; arta
dupa definitia lor
era o meserie diAractiva"; ei cautau sa se sustraga dela realitatea cruda, refugiindu-se in maruntele lor framantari personale si in scormonirea sufletelor lor mid" (Jdanov).
In raportul sat' asupra revistelor Zvezda" si Leningrad",
1.1

A. A. Jdanov a spus:
4Din istoria literaturil ruse stim ca. nu odata si nu de doug,
ori curentele literare reartionare, carora le apartineau atat simbolistii cat sl acmeistii, au incercat s deschicia campanil impotriva marilor traditil revolutionare si democratice ale literaturil

ruse, impotriva reprezentantilor el de frunte; au incercat sO

rapeasca litcraturii inalta ei semnificatle ideologica si sociala,

s'o afunde in mlastina lipsei de ideologie si a trivialitatii. Toate

aceste curente la mon," au fost date ultaril sl au fast arun-

cate inapoi in trecut, impreun cu acele clase a caror ideologie

o eglindeau Ce a ramas in literatura noastra draga, in litera-

tura sovietica, din toti acesti simboIiti, acmeisti, bluze galbene", Valeti de caro"; oameni de nimie"? Nimic. Desi campanille lor impotriva marilor reprezentanti ai literaturii revo-

Belinschl, Dobroliubov, Cernalutionare democratice ruse

au fast puse la cale cu
sevschi, Herten, Saltacov-Scedrin

mare zarva si marl pretentil, ele s'au prabusit cu tot atata

zarva:. ').
I)

A. A. Jdanov: Raport asupra revistelor Zvezda" si Leningrad%

ed. P. M. R. 1948, pag. 17.

172

www.dacoromanica.ro

Lupta lui Gorchi

A. M. Gorchi a fdcut o caracteri-

zare deosebit de sugestiv i just5

impoiriva slmbolismului
acestei perioade a literaturil ruse
ourgheze: Intervalul de timp dintre anii 1907-1917 a fost o
perioadd de completd debandadd a gndirii iresponsabile, de
deplind liocrtate de creatie" a literatilor rusi. Aceastd, libertate
a luat forma unei propagande a tuturor ideilor conservatoare
deceniul 1907
in general
ale burgheziel occidentale... si
1917 meritd pe deplin calificativul de cel mai nerusinat si infam deceniu din istoria intelectualittii ruse".
Intr'o epocd, de cea mai ascutitd luptd de clasd, cdnd Lenin
proclamase ,,Jos cu literatii fr partic11", o creatie ca aceea la
care Indemna teoria simbolismului putea s aibd doar un singur sens social: de a opune reconstructiei revolutionare a lumil,
fuga de viatd, o atitudine pasiv, antisociald fatd de viatd. Crltica marxistd si, in special Maxim Gorchi au dus o luptd neimpdcatd impotriva simbolismului. Gorchi considera el simbolismul este un fenomen ddundtor, antisocial, un fenomen care
trebue combtut".
Impotriva simbolismului si in general impotriva oricdrel
arte antirealiste sau care diminua rolul principiului realist in
art, se ridica opera lui Gorchi in totalitatea ei. Profunzimea
reflectdrii contradictiilor vieii, perspectiva revolutionard in zugfavirea omului, figurile eroice de revolutionari, porniti la lupt
impotriva vechel oranduirl, apropierea ideilor, imaginilor, chipurilor, temelor si a limbajului din operele lul Gorchi de massele

de oameni al muncii
cu alte cuvinte caractecul popular al
acestora
toate la un loc infirmau pe deantregul idelle i imaginile reactionare ale simbolismului i dovedeau goliciunea lui
interioard. Gorchi definea misticismul simbolistilor ca pe un
,,subterfugiu viclean al societAtii burgheze, care, ingrijoratd de
contradictiile care rds5.reau din ce in ce mai accentuat din haosul vietil, vrea sd-si impace constlinta 1, investmantndu-se in
mantia fariseilor, se fereste abil de logica fatald a evenimentelor, sub scutul mizericordiei divine". Ferindu-se de aceastd
logicd implaeabild a vietii, simbo1itii erau profund ostili realismului.

Sarcina artel, din punctul de vedere al simbolistilor, este

de a ghici in viata plmnteascd, privindu-i atent fenomenele,
173

www.dacoromanica.ro

reflectarea unek lumt ideale, divine, sl a clesvalui aceast5, lume

cit itoru

In definitia lor, simbolul era ca niste usi Intredeschise

spre vesnicie", ca resfrangerea eternului asupra vremelnicului", adic5, tocmal o zugavire a vietii, in care fenomenele lumii
pa'mntesti clescrise de scriitor 11 fac pe om s gandeasc5, la ceea
ce este tainic, dumnezeesc in viat5,.

Trebue st mentionm ea in desvoltarea teoriei simbolismului rus, pe lng5, influentele venite din Europa apuseanl, un
rol mare a avut si filosoful i misticul reactionar rus Vladimir
Soloviev (1853-1900), care s'a manifestat i ca poet. In versurile lui a fost pus5, tema perceperli dualiste a realitMii, adoptat de simoolisti. Fenomenele realitAtil ii interesau pe simbolisti nu prin ele insele, ci numal ca un pretext pentru a vedea
in ele o alu7ie la ceva ascuns in spatele lor, o aluzie la o ta1n5.
pe care numal poetul o poate ghici.
Individualismul extrem al poeziei simbolistilor ii ducea la
formalism si la individualism extrem si in ce priveste limbajul
lor i intregul lor sistem de mijloace de expresie.

Asa dar, toat5, viata literarl din

secolul al XX-lea in perioada de dinainte de Octombrie decurge sub semnul creatiei literare a luf
Gorchi. El elaboreaz5, bazele noii metode artistice a literaturii
socialiste, combate tot ce i se opune, tot ce e contrar principlului adevarului vietii. Sub inra,urirea lui se produce apropierea de acest adevr i, pe aceast5, bazg, 1 apropierea de revolutie a celor fnal de seaml scrlitori dela inceputul secolului al,
Scurte concluz!1

XX-lea.

Opera sl activitatea de critic literar a lui M. Gorchi, si a

scriitorilor care i-au fost aproplati in lupta ideologic5, incordat5.

impotriva curentelor antirealiste, duceau spre desvoltarea unor
noi principil artistice: principlile realismului socialist. Nasterea

afirmarea treptat a metodel realismului socialist, demascarea curentelor reactionare, faptul c eel mai buni scrlitori si-au
revizuit conceptille ideologice I artistice si au p5.sit pe calea
pi

revolutiel,

toate acestea au avut o important foarte mare

pentru desvoltarea literaturii sovietice.

In fata literaturii se ridicau pe atunci sarcini cu totul noi

Umanismul trebuia s deving un umanism militant, care s5, in174

www.dacoromanica.ro

dernne la luptb, pentru fericirea oamenilor, impotriva aceloral

cari asupresc pe oameni. Tendinta de a da operelor literare un
caracter popular trebuia sa fie patrunsA de un spirit de partinitate bolsevia, spirit care exprimg mai deplin interesele poporului. Patrictismul trebuia s devin g. un patriotism revolutionar, care s5. vorbeasa despre lupta de desrobire a proletariatului, eliberator al patriel din atusele monarhiei, mosierilor si
capitalistilor.

Realismul trebuia s infAtiseze viata in desvoltarea ei, In

lumina unui vis revolutionar si deaceea real, adia putand fl
realizat.

In felul acesta trebula s dispar acea opozitie dintre realism sl romantism care caracteriza literatura trecutului, unde
realismul i romantismul existau ca dou5, metode artistice digtincte. Romantismul e absorbit de realism devenlnd o partecomponent5, a acestuia si treptat se creeaa un realism nou, la
baza arula se afla Ideia socialistA.
Desvoltarea realismului socialist, lupta acestula Irnpotriva
a tot ce sthtea in calea desvoltsaril ideii socialiste in literatur,
formeaa continutul principal al vietil literare dela sfArsitul
seeolulul al XIX-lea si dela Inceputul. secolului al XX-lea. In.
realismul socialist Ll gsea expresia ideia fundamentalA a desyoltaril literaturil, desi aparent (dup'a" numArul scriitorllor pe
care am putea s-I cnrmiderin ca reprezentanti al lul, dupl
num6rul operelor, etc.) celelalte curente ieseau atunci in eviden% mal mult decat el. Idela de patrie, trsturile fundamen-tale ale caracterului national, asa cum se manifestau ele in
epoca luptei pentru socialism, nolle idealuri obstesti socialiste

toate acestea nu se puteau exprima cleat mergand pe drumul

realismului socialist. Aceasta nu inseam/fa c celelalte curente
nu aveau nlc'o importanta artistia. Caracterul mArginit al con-

ceptiei despre lume, a unora dintre scriitori, cu toate a se

creatiel lor, nu excludea totusi pentru

resimtea asupra
el posibilitatea de a reda profund l just unele aspecte ale vietil.
Aceasta, fiincla scriltorul, and 1s1 expriml conceptia in opera.
sa, zugrvesie In acelasl timp, prin Imaginile pe care le evoa,
tablouri concrete din viatA. i chiar daa nu ader ideologic la
Ma% a Infange adevArul vietil concrete
ele, el nu va putea

cgtre care rasneste orice scriltor mare

s6 le zugaveasa

175

www.dacoromanica.ro

mtfaltfel decal asa cum apar ele in viatk Dar numai o conceptie inaintat despre lume ingAdue scriitorului o realizare
deplin a taientului sau, ii d cea mai jusa reprezentare a

lumil, ii apropie de popor, ii impregneaz5, opera cu idei inalte.

0 conceptie progresistA asigur scriitorului posibilitatea unel
desvoltri maxime a talentului sAu. In epocile trecute, fuel unil
scrlitori marl nu puteau uneori, din cauza conditiilor istorice,

s. inteleagA just realitatea din jurul lor. Totusi, noi pretuim

capacitatea lor de a se ridica deasupra prejudeatilor lor de
clasP.

Intr'o societate imprtit in clase, literatura este una din

formele luptei de clasA. Lupta realismului socialist impotriva
simbolismulul reactionar si a realismului critic, care ii pierduse din valoarea sa artistick era expresia in domeniul artei a
aceIorasi conflicte sociale fundamentale, a aceleiasi lupte pe
care o ducea clasa muncitoare impotriva regimului burghezonobiliar, lupta." care determina raporturile sociale din Rusia dela
inceputul secolului al XX-lea.
Interdependenta curentelor literare se manifesta nu numal
In lupta pe care o duceau acestea intre ele. Maiacovschi, Serafimovici, Veresaev, scriitorii satului in curs de revolutionare, se
clesvoltau, bineinteles, sub influcnta creatiei lui Gorchi. Dar sl
unil clintre cei mai buni, cel mai sinceri i cinstiti reprezentanti al literaturii burghezo-nobiliare sufereau influenta curentelor inaintate. Sensibilitatea lor fat de manifest1iri1e vietii si
ori,ontul cultural pe care-1 aveau le ingdduiau s'a inteleag c
poziiiIe pe care le ocupau erau nejuste l condamnate. Astfel,
in creatia lui Bloc si Briusov s'a produs o cotitur in care un
rol important 1-a avut atitudinea lor fat de problemele vietil,
pe care pentau prima oar 5. le ridicase in literaturA Maxim Gorchl.
Astfel, la inceputul sec. al XX-lea, in cea de a treia perioadA

a miscarii de eliberan, se creeaa premisele pentru desvoltarea

literaturii socialiste sovietice.

Principatul drum de desvoltare al literaturii secolului al

XX-lea este drumul stfah'atut de Gorchi.
Opera lui Gorchi constitue cheia pentru intelegerea problemelor fun damentale ale desvoltaxii literaturil sovietice.

176
www.dacoromanica.ro

CREATIA LUI GORCHI DUPA MAREA REVOLUTIE

SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE

In clesvoltarea artel socialiste dupg Marea Revolutie din

Octombrie a jucat un rol imens activitatea lui Maxim Gorchl,
eel mai mare reprezentant al acestei arte; vasta lul experient
artistica, medelele de arta noua socialist pe care le-a dat in
romanul Mama" si in alte opere ale sale, activitatea lui creatoare si organizatorica directa In tam eliberat a Sovietelor au
constituit o pilda, vie pentru toti =Mori' sovietici.
Inca Inainte de Octombrie, GorPerloada sintezel creatoare chi ii vorbea lui Lenin despre intentia sa de a scrie un roman in care sa fie zugravita istoria unel
familii pe 0 perioada de 100 de ani. Excelenta tem
a raspuns Lenin
grea, desigur, va cere mult timp, cred el vet
sti s'o realizezi; dar nu vad ce sfarsit vei da acestei carti. Realitatea nu-I d niciun sfarsit. Nu; asa ceva va trebul s scril
dupa revolutie." (Din Amintirile lui M. Gorchi despie Lenin.)
4prin bubuitul tunurilor sale, indreptate asupra Palatulul
de Iarna, CruciStorul Aurora" vesti la 25 Octombrie Inceputul unet ere noi
era Marti Revolutli Socialiste, (Istoria P. C.
(b) al Uniunii Sovietice, pag. 199) 1).

Gorchi a pasit in aceasta era noua cu o bogata experienta

de viata, cu un vast cerc de idei strans legate de Revolutie. Revolutia a pus capt acelei vieti pe care o studiase Gorchi 1 cu
care luptase dealungul intregulul sau drum creator. Ea a desells cal noi de desvoltare acelel vieti ai caret germeni Gorchl
II banuise chiar dela Inceputul activittil lui.
Pentru Gorchl sosise timpul totalizaril tuturor observatiilor 1 ideilor pe care le acumulase.
Dupa Revolutia din Octombrie, creatla lui Gorchi capata
un caracter deosebit. In aceasta perloada el oarecum se Intoarce
incaodata, la toate temele I chipurile sale principale, pentru
a le reda Imeo forma i rnal completa i mai generala, pentru

a cuprinde Intreg materialul su Inteun mod unitar, sintetic.

Astfel, el creeaza o opera in care trateaza tema capitalismului
1) Vezi si Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolsevic)
Uniunii Sovietice, ed. III, P. M. R., pag. 290.
19

'Jl

Istoria Lit. Soyietice Ruse

177

www.dacoromanica.ro

In chipul ccl mai cuprinzAtor (Intreprinderea Artamonov").

El imbrMisesza cu o neobisnuit multhateralitate cAlle si destinele intelectualitAtil ruse in monumentala sa epopee Viata lui

Clim Samgnin", care reprezinta o istorie artistla a celor 40

de ani de dinainte de Revolutie. In figura lui Cutuzov (Via4a
conlui Clim Samghin") el creeazO," imaginea bolsevicului
ducAtor al masselor muncltorestl. J1 inchele trilogia autobiografica" prin UniversitMlle mele". Dupg, Octombrie Gorchi lucreaz Cu o fecunditate extraordlnar I, creand o serie de
opere marl, adanceste la maximum temele sale principale.
Figura lul Lenin

In anul 1924 Gorchi a aclus o con-

tributie de cea mai mare valoare

pentru tezaurul artel universale prin publicarea amintirilor sale

despre V. I. Lenin. Sarcina de a zugrAvi figura lui Lenin este
exceptional de grea pentru toate genurile de artl, dar mai ales
pentru literaturA. Printre operele care si-au propus ca scop sb,
arate in literatura figura lui Lenin, studiul lui Gorchl este opera
cea mal insemnatl si cea mai valoroash% din punct de vedere artistic.

Gorchi o stiut sA redea cu o finele l o profunzime extraordinal% chipurile oamenilor pe care-i inthlnise in v1a0.. Amin-

tirile lui despre L. Tolstoi, Cehov si altil, sunt modele ale asa
numitului gen memorialistic, genul amintirilor. Fireste c Gorchi si-a consacrat toatA puterea talentului Om artistic sarcinli
de a pAstra pentru multe generatii imaginea lui Lenin, de care II
legau multi ani de prietenie. Aparent, cu mult simplitate si
chiar cu sgArcenie, dar in acelasl timp Ca un mare elan creator,
Ii descrie Gorchi pe Lenin ca om si ca bArbat de stat. Aspectul
exterior al ;ui Lenin, fruntea lui socratic 1 ochil atotvztori,
rAsul lui molipsitor, facultatea de a se lsa captivat ca un cop!!
de unele distractii ca jocul de sah sau pescuitul, atitudinea lui
piing., de grijA fatA de tovarlsi,
toate aceste trAsturi ale
firil lui Lenin se contureaz1 una dupA alta in fata ochilor cititorilor, (land o imagine unitarg a figurii unul om care, dup5,
cum se exprimA Gorchi, avea in el acea magnetic putere, care-i
atrAgea inimile i simpatiile oamenilor munch'. In acelasi timp,

In fate, cititorului se inalp, o mare personalitate istoricl, cu

o putere de voint uimitoare, cu o putere de munc6 supraomeneasa, al ca'rel cuget ca acul busolel, se indrepta intotdeauna
178

www.dacoromanica.ro

:k4

V. I. Lenin si A. M. Gorchi. Desen de pictorul PTVasiIiev

spre interesele de clas ale poporului muncitor". Gorchl d& o

descriere admirabill a felului de a vorbi al lui Lenin, care Il
fAcea pe on s. alba, senzatia Mica a unul adevar incontes-

tabil", Lasted impresia c6, energia nestvilit a spiritului su

santeia in ochl, iar cuvintele impregnate de puterea acestel
energil pareau c. sclipesc prin aer".

0 vrajmitie nesfarsit, neimpAcatA, impotriva mizeriel ome-

nesti, pornirea ptima0, de a obtine eliberarea intregii omeniri, erau legate la Lenin de un sentiment de Malta mndrie

national, de credinta, In puterea I talentul poporului rus, dupi

cum insusl acest Om
cu Men, mare era si el un rus, spune
ln incheiere Gorchi.
Tot astfel si in L. Tolstoi, Gorchi vedea concentrarea celor
mai caracterlstice tra'sturi nationale ruse.
179

www.dacoromanica.ro

Ca si in figurile eroilor sai creati prin forta imaginatiel artistice, Gorchi, si in portretele oamenilor d seam& rusi, a cAutat, in primul rand, sA inf54iseze figuri de patriati, figuri de
oameni care *41 dAruiau fortele si gandurile pentru fericirea poporulul lor, pentru fericirea Patriel.
INTREPRINDEREA ARTAMONOV"

La inceputul primului deceniu al sec. al XX-lea, Gorchi a

discutat cu L. Tolstoi despre felul cum degenereazA o familie
II amintea el istoria a trel
de negustori. 4I-am povestit
generatii de negustori dintr'o familie cunoscutti de mine, istorie in care :egea degenerarli a actionat deosebit de necrutAtor;
atunci el, emotionat, incepu S mA traga de ma/leek cautand
sl ma convinga:
Asa este; e adevArati Cunosc la Tula doll/ familil de
acest fel. Trebue neaparat s serif despre asta. SA scril concis
un mare roman, intelegi? Neap Aran.
Ochii lui lucir5, cu aviditate... Unul care se calugAreste
spre a se ruga pentru toata familia,
e ceva minunatl E profund adevarat... Si celMalt, plictisitul, constructor si totodat
jefuitor,
l asta-1 adevarat!... Uite, despre asta trebue s5.
scril"*.

E foarte probabil ca aceasta convorblre sa fi fost o reluare

a idell despre care Gorchi ii vorbise lui Lenin.
Dupa Octombrie, care a pus capt tuturor istorlilor familillor negustoresti, degenerate si nedegenerate, a devenit posibilA realizarea acestel,vechi idel a lui Gorchi, intr'o forml istoriceste desavarsIta; Inteadevr, In anul 1925 apare noul sAu
roman Intreprinderea Artamonov", in care nu este greu de a
se observa tocmai acele chipuri l imagini despre care, cu un
sfert de secol inainte de aparitia romanalui, Gorchl 11 vorbise
lui L. Tolstoi. Romanul lui Gorchi este istoria a trei generatii
dintr'o famflie negustoreasa, care reprezint5, o istorie prescurLath' a degenerAril intregli burghezil rusestl.
Sensul ideologic
al romanului.

Idealul omului eliberat este idea-

lul intregil omenirl progresiste,

91

sensul revolutiei socialiste este atingerea acestui ideal. Ea creeaza conditille materiale necesare pen180
www.dacoromanica.ro

tru inflorirea personalitalii umane, pentru cea mai cleplin manifestare a tuturor puterilor i posibilitgtilor omului.

Toat activitatea lui Gorchi a insemnat o lupt continua

pentru acest ideal, a fast o verificare a celor mai diferite aspecte ale vietii sub raportul acestui ideal. Intreprinderea Artamonov" este opera in care Gorchi pune In toata amploarea ei

problema caritalismului pe care II supune unei critici umaniste

consecvente: cum se poate clesvolta omul in conditiile societAtii
capitaliste?
Intrebarea aceasta, Gorchi al-a pus-o de repetate ori, Inca

dela inceputul activitAii sale literare, i ne reamintim cum o

rezolva. Dar In Intreprinderea Artamonov" el n'o mai examtneaz numai pe baza materialului pe care-1 oferA un episod izo-

l nici chiar pe baza

aceluia pe care-1 oferl Intreaga viat a unui singur individ

lat dintr'o viatA omeneasc5. (Celcas")

(Foma Gordeev"), al urmArInd dealungul unui sir de generatii

felul cum se desvolt personalitatea omului Intfo famine capitalistk Incepand dela fondatorul ei i terminnci cu nepotii
acestuia. Alcl Gorchi vorbeste putin despre ceea ce se Intampla
chestiunea aceasta
cu oamenil supusi exploataril capitaliste,
a fost deja famurita. El atac 5. acum capitalismul in Insill citadela lui si arat c, exploatnd pe art% omul incetea711, treptat
de a mai fl om In adev5ratul inteles al acestui cuvant, ea omul
degenereazk Afacerea", Intreprinderea capitalistk devine sta,
!Ana omului, suge din el toata esenta lui uman si 11 face sl

deving, dui:A expresia lui Marx, un om inuman". In Intre-

princlerea Artamonov" Gorchl urmareste pas cu pas cum decade

omul, cum se sting cu incetul In el cele mai bune aspiratil, prin
faptul c, trind prin munca altor oameni, InceteazA s5, se des-,

volte pe sine Insusi prin muna.

Munca in conceptia
ful Gorchi

Intr'unul din discursurile sale,

Gorchl.a spus: DacI as fl fost art-

tic si a fi scris o carte despre Maxim

Gorchi, as fi spus In acea carte al forta care 1-a facut pe Gorchi ceea ce este el, asa cum II vedem In fata noastrk.. consta

in faptul ca el este acela care, 'primul in literatura rusa sau

poate.chiar primul din lume, a Inteles importanta extraordinara

a muncH, care zAmisleste tot ce este mai de pret, mai frumos
si mai mAret In lumea aceasta".
181

www.dacoromanica.ro

Gorchi scria: Am credinta ca toate enigmele i tragediile

vietil noastre se vor rezolva numai prin munca si numal munca

va putea realiza atragatorul vis al egalitatil Intre oamenl, al

unel vieti in care va domni dreptatea".
Tema muncH, care-1 Innobileaza pe om si care transforma
lumea, strabate ca un fir rosu Intreaga opera a lui Gorchl. Tabloul muncH umane inspirate, zugravit -in Universittile mele",
este remarcabil nu numai prin puterea sa artistica, dar si prin
cea filosofica, daca se poate spune astfel. Lucrau cle parca ar
fi Post nesatui de munch', parca de multa vreme ar fi asteptat
placerea de a-si svarli din mana'n mana sacil de o suta de chile
si de-a alerga cu baloturile la spinare. Lucrau jucandu-se, Indemnandu-se voios ca niste copii, cu bucuria deslantuita a muncii pe care n'o'ntrece decat Imbratisarea duice a unel femel...
Ti se parea ca nimic n'ar fi putut stavili o asemenea deslantuire de lona impletita cu bucurie 1 c ea ar 11 fost in stare
sa faca adevarate minuni pe lume, ea' ar fi putut sa acopere
tot parnantul intr'o singlira noapte, cu orase si palate minunate,
asa cum spun basmele pline de profetii... i pang la ceasurile
doua din zi oamenil au muncit fara ragaz sub ploala cu galeata
si sub vantul taios, pana ce-au ispravit de carat toata marfa,
facandu-ma s pricep cu evlavie de cate nemarginite puteri e
plin pamantul omenesc".
Munca pentru Gorchl este creatoarea culturii, a celel de a
doua naturi, ea este calea spre sarbatoarea generala uman a
ratiunii si frumusetii,
dupa cum scria el.
Deosebit de interesant este faptul ca Gorchl vedea chiar In
firea neasthmparata a lui Vasca Buslaev expresia formidabIlei
energli de mum& a poporului, care se ascuncle in clocotul propriu fortelor care nu si-au gasit Inca Intrebuintare. Inca In ti-

nerete el li propusese sa scrie o piesa intitulata Vasca Buslaev", in care Buslaev rostea urmatorul monolog:
Hei, de-as avea putere... i Inca multd!
A.

dogori, zeipada s'o topesc,

$i a pornt s ar intreg pdmdntul...

Un veac umbland, orase s zidesc,
Biserici st grddini sd fac de-a rdndul!

Pdrndntul l-af gat ca pe o fatd,

L-a$ prinde strdns, ca pe inireasa inea.

182

www.dacoromanica.ro

La pieptul meu, pdmdntu'as ridica

?i drept la Dumnezeu l-as duce 'ndatd:
Ia'n uite, Doamne, cdt de mdndru-aratd
V cum a lost de Vasca 'mpodobit!
Din cer, tu ca pe-o piatrd l-al svdrlit,
Ear eu l-am prefdcut in nestematd!
Te uita si te bucurd, doar, Doamne,
Cum strdluceste verde, viu in soare!
Eu i l-as da in dar, insd, vezi Doamne

N'ar Ii pe drept, cd-mi este drag prea tare!

Acest monolog Gorchl 1 1-a citit lul Cehov care, dup cum
scrie Gorchi In amintirile sale, 1-a spus tu$ind emotionat": E
foarte bine... Foarte real, omenescl Doar gsta-i sensul Intregli
filosofii".

Deta$Andu-se de munca innobilatoare, omul devine srac

suflete$te, pierde sensul real al vietii, degenereaz. Aceasta este
!dela central a romanului. Din ea decurge in chip riguros aceast concluzie: numal revolutia va aduce omului eliberarea, va

elibera munca pentru creatie, pentru infrumusetarea Omantulul nostru, pentru organizarea pe intinsul lui a unor forme
tie viat demne de om".
Figura lui Ilia
Artamonov

Conceptia lui Gorchi asupra

munch este cheia care deschide portile intelegeril continutului Ideologic

al romanulul Intreprinderea Artamonov". In spatele lui Il la

eo
Intemeietorul neamului Artamonovilor
via% 5. de muncg de Oran; el singur, prin munca lui si-a cucerlt
Artamonov

un loc In viat. AceastN scoall a muncii a desvoltat in caracterul lui trsaturi pretioase: este un om lnzestrat cu spirit creator, cu vointi puternIcA i cu suflet larg. nub,' la o varstA Inaintat el n'a Orsit viola de munch a poporulul sAu; e plin de
energle clocotitoare si are o inteligentA neobisnulta; el ctie $1
are plAcere s. munceascg $1 s'a tralasc6; viata 1 se supune. Totul
11 reuseste, oamenil 1 se supun; el poate singur SA se apere 1m-

potriva a trei Valharl, s ias cu furcolul Impotriva unul urs,

$1 numal cu el se simte cu adev6.rat fericitA Ullana Balmacova.

Dar societatea capitallst N. e organizat asa, Inat ridicarea unula
cauzeazA deobicel subjugarea altora; el se desvolt5, In detri183

www.dacoromanica.ro

mentul ceior1aii, umiindu-i i subjughndu-i; insusirile sufletesti cu care este inzestrat, le utilizeaz pentru a se imboghti,
a insela, a exploata poporul; el este primejdios pentru_popor
tocmal filndch 41 indreapth aptitudinile exceptionale Impotriva
poporului. Deaceea, pe miisur ce Ilia se deprteaz de massa
poporului, puterea lui devine In mod inevitabil prdalnich, asuDritoare. Cu banii acumula:ti el 41 clhdeste o fabric l incepe
sa, trhiasch din munca altora. Astfel la nastere intreprinderea"
lui, care-I face domn peste alil, care-1 salt& In sus. Dar ridichndu-1 astfel, 11 si deprteaza. In acelasi timp de popor. Leatura lui prin munch cu poporul este rupth. Or, tocmal aceasth
leghturg ii formase caracterul. Intreprinderea" ii inghdue lui
Ilia sh subjuge pe Mtn, dar totodath Ii Izoleazh de temelia creatoare a vietil
de munch
I 11 supune l pe el spiritualiceste.
El devine sluga intreprinder11" sale, 41 cheltueste puterile pentru a-sl Insusi munca altora, se ciepArtean de munca creatoare
pe care se bazeazh ridicarea personalithtil umane. Intreprinderea" ii rhpeste omului insusirile lul omenesti, fAr5, a-I da altveva in scliimb, fr a-I Imboghtl sufletul, ba dimpotriv, Intreprinderea" Ii roade, cum roade viermele mhrul.
Ilia Artamonov moare farh sh-s1 fi pierdut toate Insusirile
sale spirituale, dar asupra familiei sale se resimte, cu toath
puterea-i aphstoare, aceastg, stpAntre a intreprInderii", care
pustieste sufletul omulul.
La inceput, j fiii lui Ilia mat
au inch multe trasaturl umane, mostenite dela tatal lor si educate prin leghtura cu poporul, care
nu este Inca complet rupth. In tinerete el inch au dus o viath
de munch, sunt oameni voinici 1 Indrazneti, au mers impreuna
A doua generatte

cu tathl lor la vanAtoarea de ursi si au luat parte la trnta

dreapta in public. Fiecare din el 4i are Insusirile lui bune.

Dar pe rnsur ce intreprinderea" se clesvolt (IntreprIncreste prin proprla-i putere",
derea-1 ca mucegalul in plvnita,
spune Tihon Via lov), toate aceste insusiri incep sa scad. Plott
se ingrash si se prosteste vazand cu ochii. Ace Iasi lucru se inthmpla t cu Natalia, solia lui. La Inceputul romanului ei sunt
oameni simpli si blnzi. Emotiile lui Piotr si ale Nataliel in tim-

pul nunIl, stitudinea Nataliel fall de mama el, fata de NIchlta,

toate acestea indich un suflet viu, inteleghtor.

184

www.dacoromanica.ro

Dar toate acestea se inneaca treptat in osanza trandg-

viei; fata ei simpig, blanda, devine seven canci ia banii in mana,

buzele I se strang tare, iar in ochi apare o licarire unsuroasg

intepgtoare.

ii intreabg ea pe Piotr.
Ia
Cat avem la banca?
seama, o fl bung banca? Sg nu dea cumva falimentl
Toata ziva ea manancg, si se ingrasg. Cand incearcg sa interving serios pentru a spune ceva, fiul sgu Ii spune ironic:
Mai bine ai mnca ceva, mama". Iar ea rgspunde supusg, nehotgritg:

Parca nu mai am poftg".

,,Si iar manca".
N'a mai rgmas nimic din Natalia dela inceputul romanului,
care in conditii favorabUe ar fi putut deveni o femeie simpig,
bung si inimoasg. Natalia sfarsoste prin a deveni o batrang ob-

tuzg, fan, niciun rost, cu totul nefolositoare, care nu a still;

salt gseasek locul adevgrat in viata. Are ochl farg nicio expresie, maini nefolositoare, o fa. vesnic injectatg care asuda
de lacrimi" Meat se pgrea ca se scurg nu numai din ochi, ci
din toti porii pielii intinse a obrajilor ei umflati, din barbia-i
dublg, puhavg, pima de pe undeva de langg urechi".
Tot astfel, lent si implacabil, Intreprinderea" distruge
omenescul din Piotr. La inceput si el, asemenea Nataliel, este
un om simplu, un om de inimg, pe care Intreprinderea" II
apasg ca o povarg: Nu-I de nol afacerea asta cu fabrica,
spune el
non, ni s'ar potrivi mai bine sa plecgm la targ, s
cumpgram parnant I sg, gospodgrim acolo. Ar fl mai putin sgomot si mai mult folos".

Dar intreprinderea" crestea mereu: fabrica vuia tot mai

tare, respira neliniste l griji; era pig.cut sg te stii stapanul
acestei averi, surprinzator 1 mggulitor de pigcut. Dar uneori,
si din ce in ce mai des, 11 cuprindea pe Artamonov oboseala;
tsi amintea de. anii copilariei sale in sat, de apa Ilnitit. 1 cristaling a paraului Ratl, de intinsele zgri sI de viata simpla a
tgranilor. Atunci simtea c maini nevgzute l puternlce 1-au
prins si-I rgsucesc, ca sgomotul din cursul zilei, Impuindu-i capul,

nu lasg loc altor gandurl, afar/ de acelea pe care I le impunea

Intreprinderea, fumul incretit al cosului fabric!! Intuneca totul
in jur, asternand tristete SI plictIsealg".
185
www.dacoromanica.ro

astfel, cuprins de tristete, Piotr bea si decade: nu mai

este nici el necesar vietil j nici viata nu-1 foloseste la nimic.
La fel este, in fond, si drumul pe care-1 urmeaza Alexei. Spre
sfarsitul vietii nu mai ramane nimic din omul acesta placut,
cu caracter puternic; el se consum I ii pierde toate trasaturile cat de cat remarcablle ale caracterului sau.
Nici nefericitul Nichlta nu are loc de scapare..1 astfel, f amind Artamonov atat de tnr Si puternica la inceputul romanului, degenereaza spre sfarsitul lui, se piperniceste ca un
copac ramas Vara soare, filndca s'a rupt de popor, de munca
creatoare.

Cea de a treia generatie a Arta-

A treia generatie
monovilor este lovit de o degenerare completa 1 inevitabila.

Daca Piotr i Natalia devin oameni nefolositori, stersi, et

totusi au mai avut Inca ce pierde din ceea ce le daduse viata
ia inceput. Copiii lor, insa, sunt nefolositori i tersi chiar din
copilarle: Elena, Tatiana, Iacov, Miron, toti sunt flori sterpe.
Neamul Artamonovilor s'a stins.

Caracterizand conditille in care s'a format la timpul salt

burghezia rush, Gorchi scrie: Fabricantii, constructoril de vase,

negustorii, pana mai deunazi lipsitl de drepturi, isi cucereau

cu indrazneala loc in viata alaturi de nobilime... Massa taraneasca, prornovand astfel de oameni, parca demonstra prin
aceasta forta si talentele ascunse in ea". Aceast forta, aceste
talente atluse in familia Artamonovilor de catre fondatorul el
au lost supte in intregirne de intreprindere" in decurs de nu-

mai trel generatil. Acosta este sensul fundamental al romanului,

profunzimea lui umantsta: capitalismul este sortit pieirli, filndca
'11 face pe om neom",
reprezentantli capitalului devin propriii lor gropari. Soarta lui Piotr, a Nataliel, a copillor lor, a fratilor lui Piotr, dovedeste acest lucru cu acea forta de nebirult
pe care o are adevarul artistic.

Ar fl insa nedrept s credem c

decaderea omului se produce automat si in mod inevitabil. Vointa si ratiunea omului pot invinge
puterea intreprinderli"; pentru asta insa se cere sa lupti impotriva el, sa te smulgi din stransoarea bratelor el nemiloase.
Ilia Artamonov tanarul

186

www.dacoromanica.ro

Omul slab poate st-si p5streze insusirile sufletesti, daa conditille

favorabile pentru desvoltarea lui. Dar el le va pierde
daca nu va sti s invInga greuttile vietil. Piotr si. Natalia n'ar

fi fost, poate, oameni raj, daca ar fi putut s reziste ispitei Intreprinderil" Dar sunt slabi si s'au lsat dust in voia curentulul
vietil.

In figura lui Ilia Artamonov-tanarul, Gorchl infatiseaa

un om crescut ea si Piotr c Natal:a intr'un mediu burghez, dar

care a stiut s invinga influenta clesagreganta a acestui mediu,
sa se smulga din el si s devina un participant activ al miscaril
de eliberare a poporului, s treaa de partea poporului.
In Manifestul Comunist" se spune c eel mat clarvazatorl
reprezentanti al clasei conclamnate pot sail dea seama de siguranta istorica a pieirll acesteia I s. treaca de partea closet
progresiste.

In amintirile sale despre Lenin, M. Gorchi povesteste ca

Lenin demonstra Ca eel mat inaintati reprezentanti al claselor
dominante vor fi de partea revolutiel.
Gorchi Insusi vorbea despre corbil albi" din sanul burgheziel: Trebue sa se Ole c i in randurile burgheziei aparea din

and in and ate un corb alb", ate un om care privea cu

mai multa agerime si patrundere faptele desgustatoare ale realitatilor de clasa decat o face deobicei gandirea burgheza>>.

iata, a al cloilea fiu al lui Piotr, Ilia, este un astfel de

om puternic, care a stint st-si desvolte o agerime si o perspicacitate suficienta pentru a se pbtea desface de Intreprindere",
care il seatueste pe om. Nu este deloc intamplator faptul c
Gorchi releva a el manifesta Inca de copll calitati care-1 Inrudeau mult cu bunicul sau, si anume: vointa, intellgenta, perseverenta, indepencienta. Aceste insusiri ii ingadue lui Artamonov-tanarul s gaseasa in el insusi suficienta putere pentru

a rune cu intreprinderea", cu familia, pentru a se intoarce

Inapol la popor, care la astfel burgheziel tot ce are ea mai lu-

minat si mai de talent, adia tot ceea ce el daduse, candva,

burgheziei. Desvoltarea tanrului Artamonov are loc aproape

complet in afara romanului, atentia lui Gorchl fiind Indreptata
Indeosebi asupra intreprinderil" si a influentel acestela asupra omului. Dar sensul ideologic al figuril lui Ilia este clar: eel
mai bunt oameni at burgheziel, care au stiut sa inteleaga efectul
dezastruos al detasaril el de popor, se indeparteaza de ea si,
187

www.dacoromanica.ro

datorita acestui fapt, capata posibilitatea de a deveni cu adevarat oameni.

Figura iui Ilia, care a Mut ceea ce n'a stiut sa faca Foma

Gordeev, confirma c omul poate s descopere in el destule pu-

ter!, care sa-1 ajute sa invina influenta ucigatoare a intre-

prinderii". Figura aceasta accentueaza si mai mult semnificatia

umanista a tomanulul.
Tihon Via lov

Personajul care exprima atitu-

dinea poporului fall de Intreprin-

dere" este Tihon Via lov. El este conceput, dupa cum o spune
insusi Gorcht, ca un mujic care in orice condltii ramane tin
mujic care nu accept'a civilizatia oraseneasca". Civilizatia orb',
seneasca este acea intreprindere" pe care o infiinteaza Artamoney la Dreomovo. Gorchi atribuia figurii lui Tihon o insemnatate aparte. Lucru pe deplin explicabll: el este un fel de
antipod al lui Artamonov. Si unul l celalalt sunt oameni din
popor, purtatorii puterit i intelepciunii sale. Artamonov lnsa.
s'a supus intreprinderit". Iar Tihon reprezinta. constiinta p0porului, care insoteste familia Artamonovilor dealungul titregului roman si care judeca cele savarsite de ea. Nu este intamplatoare in aceast privint scena cand Tihon se lupta cu Ilia,
care se dovedeste a fi, nu mai puternic, ci mai dibaci. Nu este
intamplator faptul ea Ilia se dovedeste a fi uclgasul fratelut
lui Tihon. Nu este deloc o intamplare c Tihon apare in cele
mai irnportante episoade (el vede c Piotr a omorit balatul,
el este acela care il scoate din juvat pe Nichita). Uncle e Tihon,
spune Piotr,
n'ai de ce s te astepti la bine."
Deaceea i pune Gorchl in gura lui Tihon aprecierile principale asupra celor ce se petrec in roman. El este acela care
compara intreprinderea" cu mucegaiul. Cu vorbele lut se inchel romanul, vorbe pe care le actreseaza lui Piotr: E rzboi

impotriva ta, Piotr Mi... Ai vazut cum s'au intors lucrurile.

Spuneam doar: toti la .ocnal Si lata ca a venit. Te-au sburat,
cum se sterge praful cu carpa. Te-au maturat ca pe o surcea.
Asa e, Piotr Mei. Da. Dracul dadea cu rindeaua, iar tu 11 ajutal. Si pentru ce au lost toate astea? Ati pacatult, ati pacatuit.
Nenumarate sunt pacatele voastrel Ma tot uitam: l ce sa-ti
spun, ma cuprindea mirareal Cand se vor sfarsi toate astea?
188

www.dacoromanica.ro

iata, ca a venit i sfarsitul. Au venit ca o ghiulea pe capul

vostru toate astea. Si-a pierdut docarul roata..."
Intreprinderea Artamonov" incheie intr'o ampla desfasurare cercul de figuri i imagini prin care Gorchl a Mut critica
ordinei capitaliste. Se inrudesc cu acest roman, dupa continutul lor ideologic, piesele Egor Bulaclov i anti" i Dostigaev
ei altii" scrise de Gorchl In anti 1932-1933.
$1

VIATA LUI CLIM SAMGHIN"

In anul 1927 Gorchi a inceput s publice capitole din cea

mai mare opera a sa: Viata lui Clim Samghin" (Patruzeci de
ani"). El a denumit-o povestire. Dar in cazul de fata denumirea
de povestire are o semnificatie neobisnuita. Povestirea in accep-

tiunea obisnuita a cuv'antului este o opera care ocupa un loc

lntermediar intre schit si roman. Or, Viata lui Clim Samghin"
este o opera monumentola in patru volume si Inca neterminata.
Denumind-o povestire, Gorchi a avut in vedere, fr indoial,
sensul pe care-1 atribuia termenului povestire vechea noastra
literatura (Povestirea timpurilor trecute"), cronica ce cuprinde
un mare numar de ani, fapt pe care ni-1 indica si subtitlul povestirli, Patruzeci de ani". In critica contemporana Viata lui
Clim Samghin" e considerata ca o epopee, adica forma cea mal
cuprinzatoare si mai importanta a genului epic. Si este, Inteadevar, o epopee deoarece cuprinde o intreaga perioada istorica
din viata tarii pe care o reda in ansamblul ei.
Gorchi si-a luat sarcina de a cuprinde etapele de baza ale
desvoltril sociale a Rusiel pe o perioada de patruzeci de ani
(dela sfarsitul deceniulul 1870-1880 Vana in anul 1917) zugravind cele mai diferite p5turi sociale I, in deosebi, cele mai diferite directil de lupta ideologica, caracteristice acelor vremuri.
Viata lui Clim Samghin" poate fi denumita, pe buna dreptate, O enciclopedie a vietii ruse", asa cum Belinschi denumise
rndva romanul lui Puschin Evgheni Oneghin".
In scenele de masse, care cuprind un numar enorm de personaje (aprcape 500), 'prin fata cititorului se perinda cele mal
importante evenimente ale epocii: revolutia din 1905, razbolul
mondial, revolutia din Februarie, sosirea lui Lenin la Petrograd
in Aprilie 1917.

189

www.dacoromanica.ro

Pe fondul acestor evenimente se clesfasoara o lupta idealogica multilateral, infatisand intreaga sfera a preocuparilor
ideologice ae intelectualitatii ruse dela sfarsitul secolului al
XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea.
Povestirea Viata lui Clim SamFigura lui Clim Samghin ghin"
e construita dup tipul cro-

nicilor: nu are un subiect net conturat, pe care cititorul sa-1 urmareasc. Este istoria vietii lui Clim Samghin, i evenimentele
din povestire se perinda intr'o succesiune cronologica: ea incepe
cu nasterea Jul CHm, aratand cum I-a ales tang sau numele,
si sfarseste (desi nu este complet terminat) cu moartea lui.
Clim este figura central, organizatoare a povestirii, un pivot sui generis care reuneste In jurul su oamenil l evenimentele descrise de Gorchi in povestire. Cu toate c interventia lul

nu are un efect transant in ce priveste fondul povestirii, el

apare totusi ca unul din personajele cele mai esentiale prin
semnificatia lui principialL
Sensul acestei figuri in povestire va deveni mai clar, daca
ne reamintim ca Gorchi a vrut la un moment dat s dea poves-

tiril un alt titlu: ,Istoria unui suflet pustiu". Clim este un

astfel de suflet pustiu". In el, Gorchl a inftisat cu o profunzime extraordinara soarta jndividplismului burghez, a egocentrismului pustiu _mtc-burghez. In raportul prezentat primului
acingres al scriitorilor sovietici, Gorchi a spus: Noi am scris
Ii continuam s scriem mult despre mica burghezie, dar o Intruchipare a midi burghezii intt'un singur personaj, intr'o singura figura reprezentativa, nu s'a realizat Inca. Or, ea trebue

infatisata mai ales astfel, intr'un singur personaj si in proportii care O. atinga m5r1mea tipurilor universale ale lui Faust,
Hamlet si altii".
Clim Samghin este tocmal un asemenea tip general al individualismului marunt, egocentrist, care reprezint un model
desavarsit il acelei psihologii secatuite, care se formeaza la oamenii societatii burgheze, societatea in care homo homini
lupus".

Secatutea Jul spirituala provine din aceeasi degenerare a

omulul pe care Gorchi a infatisat-o in Intreprinderea Artamonov". Deosebirea const numal in aceea ca Artamonovii sunt
proprietari, stand/1i, pe cand Samghin e un om al muncH inte190

www.dacoromanica.ro

lectuale, un avocat, un reprezentant al acelei intelectualitMi

care slujeste clasele dominante i, integrandu-se in ele, se imboln'aveste de aceeasi boall a golului sufletesc. El treste far
niciun scop adevrat In viatg. Tace i deaceea pare destept.
Are leaturi cu revolutionarli, dar in sinea lui ii urste si tine
un jurnal intim dup'd citirea cruia ofiterul de jandarmi il consider% omul sAu.

Are multi cunoscuti, dar singura fiint apropiat lui este

o femeie, fost colaboratoare a politiei secrete. Gorchi o carac-

terizeazA ca pe o fiin dintr'o lume in care tot ce nu este

trivial provoac5. o neincredere bnuitoare l tacut, iar trivia-

l omul poate fi inteles numai prin

ea". In scrisuarea ei de adio atre Clim ea scrie c il consider%
ai pe el un colaborator secret al politiel. E drept, el n'a fost,
dar totul e ca in fond ar fi putut fi colaborator al politiei fara
sg fie nevole s se schimbe. Tocmai din oamenii acestia ca
Samghin, cu sufletele sectuite de slugArnicia fat de clasele
dominante, s'au format oamenii care mai tarziu au constituit
litatea se considerg natural

acele grupulete mizerabile de dusmani l trantori, care au Incercat s submineze din interior Uniunea Sovietick Sfrsitul romanului, judecncl dup notele care s'au pstrat, dadea o descriere a sosirii lui Lenin la Petrograd, cand ai-a rostit la gara

Finlanda" de pe un automobil blindat celebrul su discurs.

Samghin ii urgste cu Tillie pe Lenin. Are senzatia ca Lenin II

este dusman personal. I se Orea ciudat si-1 neajea and

41

amintea ca numele acestui om rAsun'd pretutindeni, ca vorbele

lui sunt ascultate de mii de oameni."
SI nu este deloc o simpl intAmplare ca moartea lui Samghin, ucis de multime, coincide cu sosirea lui Lenin (dup5, notele autorului). Revolutia aducea moartea a tot ce condamna
pe om la degenerare, a tot ce-i stnea in cale, incercand sa apere
trecutul.
Figura lui Samghin este una din cele mai insemnate generalizari create de Gorchi. La temelia acestui tip aflam aceeasi
lupta a lui Gorchi impotriva a tot ce impledica desvoltarea omului adevarat.
In povestirea sa Gorchi, ca intotdeauna, nu se margineste
numai la zugrAvirea aspectelor negative ale vietii; el tinde In
acelasi timp s scoata la iveal fortele care vor trebui sg-1 dua
191

www.dacoromanica.ro

pe om spre clrumul cel adevarat. Bineinteles ca mai ales in

Viata lui Clim Samghin", adicg in opera care-si propunea s
dea, ca sg spunem asa, o vedere de ansamblu asupra istoriel

Rusiei, Gorchi zugrgveste cu o claritate deosebitg aceastg perspectiva a vietii, adicg revoluVa care se apropie. Povestirea
este pling de evenimente prevestitoare ale prgbusirii inevitabile
a vechii intocmiri de viatg; ea cuprinde o multime de personaje
care intruchipeaza trasaturile caracteristice ale revolutionarilor
rusi, cunoscute cititorilor Inca din romanul Mama". Chipul fetei ruse Liubasa aminteste In multe privinte chipurile Natasei
si Sasei, tinere care activeaza in cercul revolutionar din acest
roman.

Cea mai rernarcabila figura insa,

care incununeazg galeria de revolutionari zugrvitg de Gorchi, este figura bolsevicului Cutuzov.
Ea infatiseaza personalitatea omului care s'a consacrat luptei
pentru binele poporului si care tocmai datorita' acestui fapt a
ajuns la inflorirea fortelor si aptituclinilor sale. Cutuzov trgeste
o viata intensa, plina de continut. El iubeste oarnenii, pretueste
bucurille simple, omenesti, are pasiunea pescuitului, cantg cantece rusesti, Ii place O. se ocupe de copii, i in acelasi timp e
un revolutionar, dar nu unul incepator ca Pavel Vlasov, ci un
conducgtor de seama al miscarli revolutionare; vorbirea lui este
incgrcatg d idel in care se intrezgreste inrudirea directa cu
tezele lui Lenin. El vede apropiindu-se revolutia si merge cu
hotgrire spre ea. 4In revolutie
spune el,
principlul logic
Figura lid Cutuzov

al tertiului exclus" va actiona necrutator: da sau nu>.

Sfarsitul povestiril 11 arata pe Cutuzov in pragul izbucnirii

revolutiei. Suntem,
spune el,
in ajunul revolutiei. Nu este
nevoie sg fil prooroc ca sa afirmi asta, e cleajuns sg treci pe
la fabric! i prin bargcile muncitoresti. Revolutia va izbucni...
dacg nu maine poimAine. Ce sa facg intelectualii?... SI mearga
algturi de proletariat spre revolutia socialista. Da sau nu."
Aceasta linie de baza a revolutiel apropiate, care strabate
toatg actiunea, determing unitatea intregului material atat de
variat, folosit de Gorchl in povestirea sa.
Viata lui Clim Samghin" este o .epopee monurnentala so-

cial-istori, care cuprinde cele mai importante etape ale des192

www.dacoromanica.ro

I. V. Stalin i A. M. Gorchi in 1932

voltarli Rusiei dela sfarsitul secolului al XIX-lea i Inceputul

secolului al XX-lea si le infa4iseaz1 In chip artistic In miscarea
vie a gIndui nor, suferintelor i faptelor omenesti. In aceasta
const importanta el urias pentru literatura rus I pentrn
literatura universal& din sec. al XX-lea.
GORCHI PUBLICIST

Aptitudinile multilaterale i cu totul deosebite ale lui Gorchi, legAtura lui vie cu viata social6 participarea lui direct&
la activitatea revolutionar au fcut ca el s nu se limitcze numai la cadrul creatiei artistice. Am amintit mai inainte c Gorchi a participat in cele mai diferite forme la viata social& a
tarn, ca initiator i organizator al celor mai importante actiuni
culturale. El se manifesta ca un critic remarcabil i ca un teoretician al literaturil. A scris cartea Istoria literaturil ruse"
13

Istoria Lit. Sovietice Ruse

193

www.dacoromanica.ro

(cursul de prelegeri tinute de el la scoala dela Capri pentru

muncitoril rusi). In culegerea sa de articole Despre literatur",
gsim pArerile sale asupra esentel creatiei literare, asupra problemelor muncil scriitorului I asupra ma'estriel literare. Este o
expunere a tiriasei experience artistice personale care prezint o
important5, deosebitl. Pan in ultimii ani al vietii sale, Gorchi
publica in special articole in care cu multa infla'clrare deschide
1upta pentru puritatea i claritatea limbii ruse (au fost publicate in cea de a treia editie a culegerii susmentionate). Un We
aparte in creatia lui Gorchi ii ocup activitatea lui publicistic
in care, prin articole en caracter politico-social, lua atituaine
1'045, de ceW mai de seam5, evenimente din viata tgrii.
Activitatea publicisticA a lui Gorchi se desvolt5, paralel cu
munca lui de creatie artisticA. La Nijni-Novgorod, unde locuia
prin 1895, Gorchi a dus o viata grea. Lucra la un avocat, col:111nd tot felul de documente. Nrazand viata grea pe care-o duce,
.

corolenco i-a propus s plece la Samara.

Mci, la Samara, Gorchi devine foiletonist l trebue s scrie
zilnic pentru ziar Cate un foileton cu subiect local. Totodat
el Ii publicA in ziar i operele artistice. In Samarscaia gazeta"
Gorchi a publicat in decurs de un an si ceva peste trei sute de
dAri de seama, articole l foiletoane. Tot in acest ziar sl-a pu-

blicat el si Cantecul soimului", l35.trana Izerghil", Inteo

toamn6" i alte povestiri dintre cele mai cunoscute.
Foiletoar:ele lui Gorchi aveau un caracter de categoricl de-

1l amintea el mai trziu desde guvernator, de arhiereu, de

oras, de lume, de mine insumi l Inca de multe altele." El ataa
Para incetare multumirea de sine a micil burghezii. Astfel, cu
prilejul veniril in turneu la Samara a unor pitici, de pild5 el
scrie: Piticii vor avea desigur la Samara un succes colosal.
Oricine va Pi curios a vada doi oameni si mai mid Inca demascare. Eram nemultumit
pre munca sa din acesti ant

cat el.
Privindu-i pe liliputani, locuitorii Samarei se vor desfata
cu reflectii potrivite in aceast imprejurare:
Noi ca noil De bung seamA, nu suntem eine stie ce oameni

mari, dar iat c sunt oameni vii si mai marunti cleat noi."
194

www.dacoromanica.ro

,,""-.6

A. M. Gorchi in jurul anului 1930

Foiletoanele lui Gorchi luau apararea slujbailor pe .care-i

asuprea administratia cailor ferate, luau apararea vAnzatorilor
din magazine exploatati de patron, a unui baiat batut crunt de
proprietarul tipografiel. Iehudiil Hlamida,
spune biograful
lui Gorchi, I. Gruzdev,
era reprezentantul acestei masse de
jos a orqului, lipsita de dreptul de a vorbi.".
In anii 1905-1906, determinat de evenimentele prime! revolutil, Gorchi 41 reia activitatea publicistica. El scrie un apel
cu prilejul criminalei masacrari a muncitorilor In ziva de 9 Ia195

www.dacoromanica.ro

nuarie 1905 pe stazile Petersburgului de cAtre trupeie tariste.

El public, apoi o serie de articole adresate cititorilor din str61n5tate cu privire la Imprumutul pe care guvernul lui Nicolae II
i-a Inchelat In scopul de a combate revolutia: Nu dati Romanovilor bent pentru omorurl", scrla Gorchi.
Dup5, algtoria pe care a flcut-o in America, Gorchl a scris
o serie de pamflete (Orasuf Diavolului Galben" 1 altele), In
care demasc ipocrIzia, coruptia, conditla 1numan5, a ornduiril
sociale din republica burghez5, de dincolo de ocean.

In anil reactiunil el publia articolul Distrugerea personalittil", care constitute un Inflcrat apel patriotic adresat
scriitorilor rusi 1 prin care le reamintea acestora datoria lor
principa15, de all servi patria.
Dup Revoiutla din Octombrie, activitatea publicistla a lul
Gorchl cap5:15, o important sI o desvoltare deosebitk Profunzimea extraordinar I forte sentimentulul, patriotic, patosul
proslvirii noulul om socialist, care 41 cladeste o viatk fericit
Intr'o ar eliberath, pregktirea in vederea clocnirilor viltoare
cu fortele reactiunii si ale jafului, demascarea orickor clevetitorl, chemarea la o lupt5. necrutMoare cu dusmanil Revolutiel In numele fericirli omenirii (Dac5, dusmanul nu se pred
1at. continutul principal al articolelor si
el trebue nimicit")
cuvantrllor lui Gorchi.
Bucuria l mandria mea declare Gorchi este noul om
rus, constructorul unui stat nou..." ,,Niciodat I nicMeri binele
n'a fost atat de frumos, ca acum In Rusla."
Toat5, viata, Gorchi a dus o lupt6 neobosit5, pentru eliberarea omului qi soarta I-a hAr52it o mare bucurie: de a vedea
realizandu-se In timpul v1e1I sale tocmai lucrul pentru care a
luptat.

Sunt un admIrator al omului de voint5,

spune el la o

sedinta a Sovietului din Cazan In anul 1928

care stie ce vrea.
Acum visurile mele se implinesc. Ii vedem In realitatea cea vie

pe omul acesta viteaz, puternic, indrAzner. In scrisoarea sa

atre oamenii muncH din acel ores, G-orchi spune: In procesul
grandioasei munci socialiste se creeazI un nou tip de om
tolectivist, om st'apa'n pe tare sa, care invinge toate piedicile
din calea lui spre un tei than".
196
www.dacoromanica.ro

Acum se realizau ideile lui Gorchi despre rolul creator al

munch libere, care va da putinta unei Infloriri nemaivitzute a
culturil. ,,Esenta culturil
spunea el
este respectul personalitatil, Inerederea in puterile ei spirituale, nemanifestate Inca,
dar care sunt posibile l Intotdeauna pretioase. Activitatea culturala este tendinta de a chema la viat cat mai multa ratiune
si vointl, de a elibera pe om din subjugarea lui fIzic, pentruca
energia lui fizica sa se indrepte spre producerea unei energil
spirituale."

tocmai acum, spunea cu o mandrie de patriot Gorchi,

se poate sustine ea niciodat pana azi i nicaleri nu s'a afirmat cu o putere atat de coplesitoare si in forme atat de eroice
marea insemnatate a munch', cum se afirma la not".
Trasatura cea mai caracteristica a publicisticil lul M, Gorchi

este varietatea ei extraordinara. Ca unul dintre oamenii eel

mai culti din timpul su, Gorchi se orienta cu usurinta in cele
mai variate probleme ale vietii sociale. Toate problemele pe
care el le atIngea, le prezenta inainte de toate prin prisma vederilor Partldului, luptand cu darzenie Impotriva a tot ce ramasese In riata, din lumea cea veche. Intr'asta consta esenta
publicisticil lui M. Gorchl. Unul din articolele sale poarta chiar
titlul: Despre omul vechl 1 eel nou". In publicistica lui Gorchl
ocupa un loc considerabil demascarea descompunerii, salbatichit I ipocriziel culturil burgheze, tema desvluirli primejdiei
pe care aceasta cultura, o aduce In lume. Cultura lor,
scrie
el
e scoala unde se minte, e biserica uncle se minte, e pariamentul unde deasemenea se minte, e presa unde se minte
se calomniaza." Lumea capitalistilor este pentru Gorchi o lume
a fiarelor de prada"; sistemul economiei capitaliste
spune
el
devine tot mai fatis si mai nerusinat un sistem al bandi-

tismului". In articolul su Despre culturi", Gorchi a aratat

toata josnicia morala a culturii burgheze.

Lumea capitalist& se descompune i molipseste prin otrava

cadavrului el pe toti aceia care de voie sau de nevoie ii servese
interesele inumane". Aceasta este concluzia Ia care ajunge Gorchi. Iar de aid decurge o alta concluzie: Umanismul proleta-

riatului cere o ura neimplcata... impotriva a tot ce provoaca

197

www.dacoromanica.ro

suferinta, fall de toti aceia care traesc din suferintele a sute

de milioane de oameni".
Publicist'xa lui Gorchi atinge o desvoltare deosebita Incepand din anul 1928, dupg, o mare calatorie pe care a facut-o el
prin Uniunea Sovietica. El a putut vedea astfel la fata locului

cum orgsetele Ocurov se transforma in centre de cultura so-

cialista". Intors din calatorie, Gorchi organizeaza revistele

U. R. S. S. In constructie" i Realizg,rile noastre", a caror

sarcing a fost de a reda inflptuirile construirii socialiste si in
caie si el insui publica o serie de articole.
Cu o extraordinarl forra exprimg, Gorchi sentimentul noului patriotism sovietic
patriotismul poporului eliberat, care
cuprincle sentimentele tuturor popoarelor (Conlocuitoare din
Uniunea Sovietica. Cu un avant uimitor descrie el tabloul math
construiri socialiste: Avem nevoie de sute de mil de raedici,
invatatori, ingineri, muzicienl, actori, poeti, romancieri etc.; ne
trebue o armata de oameni care sa se ocupe cu cautarea si preiucrarea comorilor care zac in adancurile pamantului nostru.
In statul nostru nu trebue sg, existe insecte claurfatoare snttii oamenilor, buruiene care sug 1 seaca seva pamantului,
nici rufacatori care vatm padurile l cerealele. Trebue sa
cultivam tot pmantul nostru ca pe o grading., O. secam mlastinile, s aprovizionam cu apa pustiurile secetoase, s canallzam si s. aclancim raurile, s construim milioane de kilometri
de drumuri, s curatim imensele noastre pacluri. In tara noastrg
nu trebue sa existe lacuste care devoreaza cerealele, tantari care
dau oamenilor friguri, must raspanditoare de boll, insecte care
chinuesc animalele dornestice".
Acest imn inltat muncii socialiste, omului sovietic pentru
care munca a devenit o chestiune de onoare, de glorie, o chesthine de vitejie i eroism, exprima tot ceea ce a constitult preocuparea principala a lui Gorchl in decursul Intregli sale vieti.
Toata viata mea am considerat ca eroi adevarati numal pe oamenii care stiu i cgrora le place s munceasca, oamenii care
is% propun ca scop eliberarea tuturor fortelor omenesti pentru

creatie, pentru infrumusetarea pmantului nostru, pentru organizarea pc el a unor forme de viata demne de om."
198

www.dacoromanica.ro

Gorchi luptator
Impotriva fascismului

Glorificand

munca

socialista,

care transforma tara noastra, o preface In grading, ga cum visa Vasil]

Buslaev intfo piesa de tinerete a lui Gorchl, acesta nu pierdea
din vedere faptul ea TJniunea Sovietica este inconjurath de du-mani, ca, in Apus se aude din ce in ce mai clar thcnetul feroce
al fascismului sangeros. Articolele lui Gorchl se indreapta cu
toata puterea impotriva fascismului. Gorchl devine sef recunoscut al miscarii antifasciste mondiale.

De fapt, este grea s separi activitatea antifascist a lul

Gorchi de intreaga lui activitate. Toata opera lui Gorchi, dela
primul /Jana la ultimul cuvant, este indreptata impotriva f ascismului. Gorchi cheama fara incetare la lupta pentru eliberarea
omului, face apel sa se respecte personalitatea umana, sa, se res-

pecte cultura care elioereath pe om. El creeaza chipuri de oameni patrunsi de o imenth dragoste pentru om, vorbeste despre
grandoarea femeii ca ziclitoare a culturii.
Gorchi este eel mai mare reprezentant al umanismului, in
cea mai inalta, forma, a sa: umanismul socialist.
Gorchi este exponentul patriotisrnului sovietic. Gorchi a
intrunit in cr eatia sa cele mai bune traditii ale culturii ruse.
In lumina principiilor fundamentale de via th. formulate
de Gorchi, apareau si mai evidente toata, neomenia, tot cinismul
si caracterul criminal al strigateIor care se auzeau din lagarul
ascist.

Deaceea dgmanii poporului nostru II i urau pe Gorchi cu

atata inversunare.
Cu cat primejclia fascista se contura mai vizibil, cu atat mal
tare rsuna glasul lul Gorchi adresat lumii intregl. El prezicea
fascismul pregateste un razboi nemaipomenit de crud. Fascismul, scrie el, este o organizatie formata din cei mai odiosi,
nemernici si ticalosi oameni, pentru subjugarea celorlalti oa-

meni, pentru a-i readuce la starea de animale domestice ale

capitalismului." Glasul lui Gorchi thsuna in lumea intreaga,
math/1cl c, fascismul pregateste exterminarea fara niciun sens
a milioane de oameni, clintre cei mai sanatosi, o noua nimicire

prin foc a valorilor culturale seculare, nimicirea rezultatelor

muncii grele a masselor care au creat fabric!, uzine, au cultivat
ogoareIe, au construit podurile i drumurile."
199

www.dacoromanica.ro

Gorchi a prezis sfarsitul inevitabil al fascismului, pe care-I

definea ca o tumoare canceroas a culturii burgheze". Ceea

ce se impune acum, desigur, nu este o incercare de a indupleca

fiara s se poarte cu mila fata de omul care i-a can't in labe,

ci de a-i smulge fiarei laba din umar cu cap cu tot." Fascismul,

spune el, este un animal turbat, care trebue nimicit".

$i daca se adreseaza el ostasilor Armatei Sovietice -vel fi nevoiti s leoti pe campul de Wale cu armele in mana
Impotriva lumii vechi, apol la aceast ultima lupta va 1eI cea
d'ntai armata din lume, din care fiecare luptator va sti absolut
precis pentru ce lupta el, cine este adevratul lui dusman; va
sti ca acest dusman este sortit de istorie pieirii i c pieirea lui
este Inceputul fericirii oamenilor muncii din lumea intreaga."
Publicistica antifascista a lui Gorchi apare ca o expresie
deosebit de vie si deplin a patriotismului lui, a credintei lul
neclintite ca poporul sovietic va nimici aceasta flan, turbata
fascismul.

Candva, la inceputul activitMii lui literare, Gorchi, vorbind despre scriitorii clasici, a spus: Printre noi au trait marl
maestri ai slovei, cunoscatori fini ai vieii i sufletului omenesc,
oameni inspirati de o nazuintl neinfranata spre perfectionarea
existentei, inspirati de o credinta profunda in om. El au creat
carp pe care uitarea nu le va atinge niciodata, cad in cartile
acelea sunt inscrise adevruri vesnice; din paginile lor se desprind frumuseti nepieritoare. Imaginile zugravite in aceste cart!
traesc, ele sunt animate de puterea inspiraie1. In cartile acestea
gasim si barbatie i manic, arzatoare, in ele rsun i dragostea
sincera, libera".
De buna seama c aceste cuvinte ale lui Gorchi se potrivesc
in chip admirabil in primul rand operei lui Gorchi Inssi. Iata

de ce, asa dar, a putut aoeasta opera sa, reflecte cu atata

plenitudine viata rus, sa exprime cu atata fort& ceea ce simte

omul nou socialist, idealurile sale, sa determine intr'o masura
atat de mare cane de desvoltare viitoare a literaturii sovietice.
200
www.dacoromanica.ro

La moartea scriitorului francez Henri Barbusse, Gorchl a

spus:

Mud vezi ca pleach din viata, I1 Inceteaza munca, un lup-

tator pentru cauza mondiala a proletariatului, null vine s

spui: a murit. Simti ca, nu este asa. Pentru oameni ca Barbusse,
ziva mortil marcheaza tnceputul bilantului muncii lor, Inceputul ext1nderi i accentuarli Importantel revolutionare a acestel
munch."

N'a murit nici Gorchi. Imaginile si figurile create de el au

educat 1 vor ecluca zeci de genera:VI de patrioti sovietici pro-

fund devotati Patriel lor, gata s I se darulasca In Intregime,

gata 1 la fapte de vitejie si de munca vitejeasca. In timpul
Rzboiului pentru Apararea Patriei, in apropierea orasului Be lat
era un lagar in care fascistii tineau pr,zonieri rusi. Pe o lespede

de platra care s'a gasit In acel lagar unul dintre prizonieri a

ce mandru sun acest
sapat cuvintele lui Gorchi: Om
cuvantl"

In cuvintele acestea ale scriltorului iubit Il aflau oamenii

puterea i clarzenia.

Pentru lovitura pregatita de Armata Sovietica in directia

Velichie Luchi, s'a convenit ca semnalul pentru deschiderea focului I treccrea la atac sa fie cuvintele lui Gorchl: Daca du-manul nu se preda, trebue nimicit". In momentul In care aceste
vorbe au fost transmise la telef on dela postul de comanda, s'a

deslntuit focul de salva al artileriei, dupa care infanteria a

pornit atacul cu aceste vorbe ale lui Gorchl In Inimi.
In timpul Marelul Razbol pentru Apararea Patriel, opera
lul Gorchi a jucat un rol imens: personajele, cuvantul lui patriotic Inflacarat, idealurile lui Inaltatoare, care cheama omenirea spre fericire i bucurie,
au fost unul din acele drapele
sub care au mers la lupta ostasil Armatel Sovietice sl au distrus hoardele fasciste. Aceasta opera continua sa ramana un
astfel de drapel i In zilele cand Tara Sovietica, dupa nimicirea
dusmanului, ii infaptueste maretul efort de munca pentru reconstruirea teritoriului sau ars de ineendil l sfartecat de obuze.
Opera lui Gorchi in ansamblul el reprezinta Introducerea In
Istoria literaturii sovietice. Gorchl este primul care a realizat,
201

www.dacoromanica.ro

cu o putere artistic formidabilk principiile artistice ale literaturii sovietice, el este fondatorul realisthului socialist. El a
jucat un roi covaxsitor si in organizarea vietii literare din Uniunea Sovietica. luand conducerea Uniunii Scriitorilor Sovietici.
Influenta lui Gorchi, legAtura vie cu opera lui, se simte in toate
perioadele de desvoltare ale literaturii sovietice.

www.dacoromanica.ro

cC7-4

Ar-

LITE

TU IA

'DIN PERIOADA

ZBOIULUI CIVIL
$1 A REFACERI1

ECONOMIEI
NATIONALE

www.dacoromanica.ro

,ZikAwft:

jur area Revolutie din Octombrie a pus in Tata literaturil

sarcini not Scriitorii sovietici trebuiait s, oglindeasca

activitatea masselor populare care li construiau Patria
Socialist, s exprime idealurile acestor masse I in acelasi

timp, prin imaginile pe care le creau, s le lumineze calea spre

construirea unei vieti noi.
Literatura sovietica, a psit la indeplinirea acestor sarcint
chiar din primele zile dupa infa'ptuirea Marii Revolutii Socialiste.
Crearea literaturil sovietice ruse n'a avut nevoie s inceap

dela abecedar", dela capat, pentruca avea de urmat cMle de

desvoltare fireasca, a principiilor artistice promovate de mull
reprezentanti ai literaturii ruse clasice si Impregnate de continutul nou revolutionar al literaturii proletare in cea de a treia
perioada a miscarli de eliberare din Rusia. Un rol determinant
'Insa pentru desvoltarea literaturii sovietice 1-a avut Invatatura
marxist-leninist, invatatura geniala a lui V. I. Lenin despre
partinitatea literaturii, experienta activittii eroice a Particlulut
Bolsevic. Gorchi Il continua munca de creare a unei enciclopedit

a vietii ruse in romanele sale: Intreprinderea Artamonov",

Viata lui dim Samghin" si in piesele: Egor Bulaciov i alit"

s I Dostigaev I altii" i creaza, flguri de bolsevici rust. Malacovschi ii pune din primul moment tot temperamentul pasionat hl
talentului sau poetic in slujba poeziei sovietice: Misteria-Buff",
150 000.000", activitatea la Vitrinele Rosta" sunt inceputurile

incordatei sale munci creatoare din perioada de dui:A Octombrie,

Tineril scrlitori sovietici isi anal% tanra lor tara pe frontul

de lupta. Mai tarziu, dup a. sfarsitul razbolului civil, au intrat In
randurile literaturil sovietice aproape 300 de scriitori ven10 de
204
www.dacoromanica.ro

pe fronturile de lupta; printre el se aflau

4t)l0hov, Ostrovschi,
Furmanov, Fadeev, Fedin, Leonov, Malaschin sl multi altii.
Au aparut teme cu desvarsire nol
razbolul civil, constructia socialist. Omul rus sovietic incepe sa se manifeste in
forme de activitate cu totur nol. Energia creatoare, eliberata a
masselor populare se afirma in cele mai variate directii. Un Ioc
nou in viata II ocupa femela eliberata. InsuI sentimentul de
patriotism sovietic caplt alt continut istoric, bazat pe prietenla
dintre popoarele care locuese pe teritoriul Uri lunil Sovietice.
Revolutia din Octombrie a cerut dela fiecare scriitor rus in
primul rand un raspuns raspicat
de ce parte a baricadei se
ufla el. A accepta sau a nu accepta
scria mai tarzlu Malacovschi in autobiografia sa
pentru mine n'a existat o asemenea intrebare. A mea este Revolutia." Aceeasi a fost i atitudinea altor scriltori rusl dintre eel mai buni, Vara 0, mai vorbim despre un militant activ al Revolutiel cum a fost Gorchi.
Majoritatea scrlitorilor rusi s'au situat pe platforma regimului sovietic. Era o urmare a acelel legaturi a literaturii ruse
cu miscarea de eliberare, care in sec. al XIX-lea a determinat
calea pe care au -mers cei mai bunt scriltori al el, sl care sl acum
11 ajuta pe scriitori sa-si defineasca in chip just atitudinea fata
1

de revolutie. Serafimovici, Gladcov, Veresaev, Prisvin, SergheevTenschl, Cispaghin, icov, aghinian, Novicov-Priboi, Aseev,
iata o enumerare departe
Esenin, ceva mal tarzlu A. Tolstoi,
de a fi completa, a scriitorilor care au intrat in literatura inainte
de Revolutla din Octombrie l s'au alaturat acesteia, au mamas
credinciosi Patriei lor in momentele decisive ale istoriei ei.
spunea amintindu-si de
Sentimentul cel mai puternic,
acea epoca C. Fedin
care m'a adus la Revolutle, a Yost sentimentul de atasament fata de Rusia, fail de Patrie. Revolutla
nu-I desfiinta ci dimpotriva era una cu clausal. Ace lasi sentiment ii mans, spre Revolutle pe tot! acela care rarnAsesera in
afara de cercul de idel nemijlocit sociale care duceau la Revo-

lutie; acum nu mai era posibil ca ei 0, nu simt ea Revolutia

infaptueste o opera patriotica a intregului popor."
Dar nu toti au stlat sA inteleag% acest lucru. In articolul
Speriati de falimentul trecutului l luptAtori pentru lumea
nou6", Lenin scria in 1918: Nu stiu s inteleaga perspectiva
Istorica toti eel ce sunt apasatio de rutina capitalismului, asur205
www.dacoromanica.ro

ziti de formidabila prabusire a trecutului. de trasnetul, sgomo-

tul, haosul'' (aparent) al nruiril edificiilor seculare ale tarismului si ale burgheziei, sunt speriati de faptul c lupta de

clas a ajuns la o ascutime extrema, la transformarea ei in razboi civil, singurul legitim, singurul just, singurul sfant, nu in intelesul popesc al cuvantului, ci in intelesul lui omenesc, razboiul

dant al celor asupriti impotriva asupritorilor, pentru rastur-

narea acestora, pentru eliberarea oamenilor muncii de orice jug".

(Op. Vol. XXII, pag. 155). Oamenii acetia, doboriti de prabu-

sirea trecutului, care nu vedeau cresterea lumii celei noi, au

ajuns in tabara emigratiei, au rupt legaturile lor cu patria ai.
despartiti de ea, si-au pierdut puterea creatoare. Cei mai buni
dintre ei s'au putut intoarce abia spre sfArsitul yield (Cuprin,
Schitalet). Au ajuns in emigratie Bunin, Balmont, L. Andreev
sl altil.

Multi dintre scriitorii care au ramas in Rusia s'au putut

apropia de intelegerea Revolutiei numai treptat, trecnd printeo indelungat restructurare ideologica. In anii aceia a devenit
foarte uzitat termenul tovarasi de drum", aplicat scriitorilor
care In principiu erau legati de Revolutie, dar care o intelegeau
Inca confuz I in multe privinte nu aveau Inca o icleie dal%
asupra sarethilor I temeiurilor ei sociale.
Situatia in domenial literar in primii ani de dupa Revolutie
era, fireste, neclara I plina de contrazicerl.
Perioada aceasta a constituit inceputul unei miscari literare
de masse. Ia 1920 a fost convocat primul congres al scriitorilor
din intreaga Rusie. In anii razboiului civil s'au publicat peste
100 de culegeri literare din opere ale scriitorilor proletari. Incontestabil ca Inca de pe atunci s'a precizat trsatura caracteristica a literaturil sovietice
orientarea ei politica hotarita.
Dar tot In anii acestia unele grupari literare s'au manifestat
prin conceptii evident gresite asupra caracterului i sarcinilor
artei noi, soeialiste.
Astfel, futuristii In saptam'analul lor Arta comunei" (1918)
propovaduiau idei destructive fata cle cultura trecutului. proletcultistii1) deasemenea negau cultura trecutului. El ii inchi') Reprezentantii organizatiilor culturale proletare, denumite prescurtat Proletcult-uri, ap5rute Inca' Inainte de Revolutia din Octombrie.

206

www.dacoromanica.ro

puiau. munca de construire a culturii Statului Sovietic ca o activitate a uncr organizatii culturale aparte, independente de Partid. Organizatia literal% ,,Cuznita", in practica ei artistica realiza principiiie teoretice ale Proletcultulul.
Tendinta spre cuItura I arta a poporului eliberat a fost atat
de mare, incat organizatiile Proletcultulul, avand ramificatii
in provincie. au prins sub influenta lor paturi considerabile de
tineret. Proletcultul a inceput s exercite o influenta vatamatoare asupra desvoltarii culturale I literare a masselor si a devenit o piedeca in realizarea sarcinilor pe care le trasasera in
fata literaturii V. I. Lenin si Partidul Bolsevic. Aceasta a determinat pe V. I. Lenin sa intervina printr'o serie de discursuri 91
scrieri consacrate construirii culturii socialiste 1 demascarii
esentei reactionare a Proletcultului.
Cunoscuta cuvantare rostita la al III-lea Congres al Comsomolului din Rusia 1 proiectul de rezolutie privitor la Pro letcult ale lui V. I. Lenin au fost in intregime consacrate sarcinilor construirr culturii proletare l criticii nimicitoare a teoriei
reactionare si practicil vatrnatoare a Proletcultului.
Pe temeiul acestor afirmatii ale lui Lenin C. C. al P. C. (b) R.
a publicat in Pravda" din 1 Decembrie 1920 rezolutia i scrisoa-

rea explicativa cu privire la Proletcult in care se arata amanuntit atitudinea Partidului fa:0, de acesta. In acea scrisoare
se punea: Proletcultul a luat nastere inainte de Revolutia din
Octombrie. El a fost declarat organizatie muncitoreasca
independent de ministerul instructiei publice din timpul lui
Cherenschl. Revolutia din Octombrie a schimbat perspectiva.

Proletcultuthe au continuat sa ramana independente", dar

acum independenta" era fata de Puterea Sovietica. Datorit

acestui fapt si din diferite alte cauze, in Proletcult au navalit

elemente de origine sociala straina de nol, elemente mic-burgheze, care uneori puneau mana in f apt pe conducerea Pro let-

culturilor. Futuristii, decade/11H, adeptii filosofiei idealiste ostile

marxismului I, in sfarsit pur l simplu ratatil, proveniti din
randurile publicisticel i filosofiei burgheze au inceput prin
anele locuri 0, conduca, toate treburile Proletcultului".
Mai departe, scrisoarea demasca conceptiile reactionare ale
Proletcultului, care in loc sa ajute tineretul proletar s invete
serios, sl-I faca s. adanceasca atitudinea comunist in toate

problomele de viata si de arta, impiedecau pe muncitorii in-

207

www.dacoromanica.ro

fluentali de Proletcult s iasti pe calea larga a ereatiei libere

cu adevarat proletare".

al

Cuvantarile lui V. I. Lenin si scrisoarea C. C. al P. C. (b) R.,

an aratat calea cea justa pentru crearea unei arte socialiste de

malta principialitate.
Poezia din primil ani

Poezia este genul care predomina

In acest timp: Inca nu se acumulaal Revolutiel

sera destule impresii limpezi despre
evenimentele care aparusera, sau mai exact, abia apareau in
viat; scriitorii Ii culegeau impresille gat pe fronturi, cat si in
munca lor Incordata din spatele frontului, pentru front. Nu se
acumulase Inca acea experienta de creatie care s ingadue zugravirea In forme largi, cuprinzatoare, a oamenilor noi si a noilor raporturi dintre ei. Infine insuSi caracterul acestor ani, plini
de neobisnuit, de romantismul neprevazutului (Din lumea
v,etii, din lumea prozel, suntem asvarliti in neverosimil" scria V.
facea ca scrilBriusov), de cele mai extraordinare sperante,
tori! sa se adreseze tocmai acelor genuri poetice care redau, in'trice fata, de viata.
deosebi, atitudinile sublective, emotionale
In romanul lui A. Tolstoi Calvarul", in care aceasta epoca
1

este descris pe larg si multilateral, este infatisat rnarinarul

Hvedin din ['iota Mara Negre. Acesta se adreseaza soldatilor din

Armata Rosie cu urmatoarele cuvinte:

Trebue s. intelegeti, fratilor,

le spunea el cu o voce

el cei cu care luptam noi nu sunt nici Denichin,

nici atamanul Crasnov, nici cehoslovacii, ci intreaga burghezie
cam ragusita.

sangeroas ain cele doua emisfere. Astazi se dau lupte langa

Samara, iar peste scurt timp se vor da lupte pe toate continentele".

Amploarea cu care se percepeau pe atunci evenimentele

care sframau intreaga intocmire obisnuit a vietli si care,
deaceea, pareau ca se intinsesera in toat lumea constituia
trasatura cea mai caracteristica a literaturii din acei anl
care uneori atingea literalmente
romantismul ei exaltat
proportii cosmice. Numerosii, pe atunci, poeti al Proletcultului
ai gruparii literare Cuznita" apropiate acestula scriau ver-

al

208

www.dacoromanica.ro

suri care au si fost denumite cosmice" dela cuvAntul Cosant de abstract si de sforgitor era zugrvit
in ele Revolutia, despuiat astfel de toate particularittile ei
concrete (Lumea intreagg e arena de luptg a cloug princi-

mos" (univers),

pli" etc.).
In anti aceia si-au inceput activitatea poetii care mai tarziu s'au relevat in poezia sovietic: A. Bezgmenschi (primul
lui volum Zorile din Octombrie" a aprut in 1920), M. Golodngi
(Parli de lemn", 1920), N. Poletaiev (Versuri", 1919), V. Cazin
(primul lui volum Mai muncitoresc" s'a tipgrit in 1922, dar In

reviste el a inceput s publice inca din primii ani ai Revolutie!), V. Alexandrovschi (Rgscoala") i altil.
Fenomenul literar cel mai de seamg din acel ani, din punct
de vedere al perspectivelor desvoltgrii ulterioare a literaturii
sovietice si al zugrgvirii trgsgturilor omului nou, a fost opera lui

V. Maiacovschi. Inca in cronica lui poeticl Revolutia", prin

care exprima sentimentele pe care i le trezise revolutia din Februarie, Maiacovschl scria:
Stfp, voi ceteitenii,
cd azi

se prdbufege un trecut de milenti.

Se duc temeliile lumii rapace.
Azi pawl la ultimul nasture-al hainei
viata
din noune-o vom face!
Patosul acesta al revolutlei I intelegcrea clarg a esentel ei
sociale au fost exprimate de Malacovschl in piesa MisteriaBuff", in poemul 150.000.000", in Vitrinele Rosta" (placarde
cu ilustratil 1 texte in versuri, avgnd ca temg actualitgtile poMice; el scria i textele, desena 1 Hustratille).
In versurile din aceastg perioaclg se observg si la Malacovschl acel romantism exagerat care duce uneori (150.000.000") la
an oarecare simplism; dar in ansamblul el, opera lui din acesti
14

Istoria Lit. Sovieilce Row

www.dacoromanica.ro

209

ani are o importanta cleosebit de mare. In ea se schitau deja

si trasaturile caracteristice ale omului nou sovietic, 1 amploarea
generalizarilor si flaara avantului nestavilit.
Opera lui D. Bednal

Tot in anii acestia se desfa,soara.

din plin i activitatea lui Demian

Bednal (1883-1945), care avea o mare importanta agitatorica.

Opera lui D. Bednai a Post puternic colorata de ideile revolutionare ale ziarelor bolsevice Zvezda" i. Pravda" in paginile carora pcetul a publicat multe scrieri.
Versurile lui D. Bednai au fost foarte mult .apreciate de
V. I. Lenin sl I. V. Stalin.
Lenin,
dupl cum I1 amintesc contemporanii,
spunea
a opera lui D. Bednal este o creatie cu adevarat proletara, ea
este apropiata massei muncitoare care desigur ca o Intelege
foarte bine". Despre D. Bednal, Lenin a spus ca el va servi in
eel mai mare grad Puterea Sovietica 1 Partidul, prin pana sa".
In scrisoarea sa adresata lui D. Bednal, tovarasul Stalin a
caracterizat poezia acestuia Povara", ca o periL
In anii razboiului civil, D. Bednal a publicat aproape 30 de
carti de versuri, care au capatat o raspandire extraordinara.
Cantecele (Cum m'a conclus maica mea scumpa.'" si alt.), fabulele, povestile si poemele lui duceau in masse, in special in
cele tarnesti, ideologia revolutionara intr'o form clara, vie..
In aceasta consta importanta bor. Pentru aceasta activitate a
sa, D. Bednai, eel dintai dintre scriitorii sovietici, a fost decorat in 1923 cu ordinul Drapelul Rosu.
In versurlle sale, D. Bednal face s rasune amplu ecoul tuturor evenimentelor actualitatii. Valoroasele sale insusiri de
baza sunt o extraorclinara varietate de'genuri (cantece, fabule,
poeme, foiletoane in versuri, poezil lirice etc.), bogatia tematieel, un talent satiric viguros, o cunoastere admirabill a limbil
ruse. Patosul revolutionar al unor opere ca Strada principala'
sl Marseilleza comunist", satira usturatoare impotriva tuturor
ramasitelor lumil vecni si, indeosebi, satira antireligioaa
(Noul testament 'Para niciun cusur, de evanghelistul Demian")
210

www.dacoromanica.ro

zugrvirea realist& a evenimentelor revolutionare (Despre pamant, despre libertate, despre

toate
soarta muncitorimii")
acestea 1-au creat lui D. Bednai
o mare popularitate printre cele
mai largi paturi de cititori.
In anii acestia, versurile lui,

alaturi de Vitrinele ROSTA"

ale lui Maiacovschi, reflectau
realitatile revolutionare si se in-

cadrau direct In lupta pentru

viata nou. Glasul lui Demian
Bednai a rasunat si in anii Marelui Razboi de Aparare a Patriei; afara de o serie de poezii,
el a mai scris si poemul Stepan Zavgorodn'ai" (1941).
Valerl Iacovlevici

Brlusov (1873-1924)

D. Bednai

Au trecut far& nicio rezerva de

partea Revolutiei si au cantat-o in
felul lor cei mai bunt dintre poetii

simbolisti: V. Briusov si A. Bloc.

In 1917 M. Gorchi ii scria lui Briusov: Urmaresc demult

si cu mult luare aminte eroica dumitale viata, activitatea dumitale cultural& si mereu afirm despre dumneata: este cel mai
cult scriitor din Rusia. IV spun sincer ca nu cunosc o lauda mai
mare". In adevar, e greu de inchipuit ca toata mostenirea culturall ramas dela Briusov este opera unui singur -om, care
n'a trait dect 50 de ani. Briusov a trMt o viata orientata deosebit de puternic spre un scop unic: de a servi cu toata pasiunea culture rust.
Cu piilcjul jubileului sail de cincizeci de ani, sarbatorit In
anul 1923 intr'un cadru solemn la Teatrul Mare din Moscova,
Prezidiul Comitetului Central Executiv din Rusia ija trimis o
scrisoare speciala, prin care ii exprima in numele guvernulul
multumiri pentru pretioasa lui contributie adusa culturii Patriei sale".
21 1.

www.dacoromanica.ro

r6.spunzard la felicita.-

rile care I s'au adresat In ziva

jubileulul, Briusov a putut cu

drept cuvnt s spuna: $tiu

ca, la urma urmei, recunoscanclu-mi toate lipsurile si greelile,

drumul pe care 1-am strabatut
n'a fost totusi zadarnic".
La inceputul activitatil sale
creatoare, Briusov a exprimat

cu multa putere in versuri 1

V. Briusov

individualismul, si misticismul,
-si detasarea accentuata de realitate, in numele cautarii unor
'sae lumi,
toate acestea fund
tendinte i imagini caracteristice simbolismului.
Dar orizontul sail istoric larg
si

perspicacitatea sa

social&

I-au dat putinta sa lute leagi treptat, cu destul ptrunclere,

lupta sociala care se intensifica in Rusia si care ducea spre
Marea Revolutie din Octombrie, 1-au dat putinta sail Invinga
conceptia reactional% si idealist/ despre lume, care se manifestase atat de pronuntat la inceputul creatiel sale.

Toata viata lui Briusov pang la Revolutia Socialist din

Octombrie a decurs fara, vreo legatura cu massele populare, cu

marea miscare sociala. Odata el 1-a intrebat pe Gorchl: Ai
putea dumneata s traesti timp de dougzecl de ani printre calf
si numal printre carti?" Nu, ce spul dumneatal... Ma ceva
nu se poate".
Niel eu nu pot,
raspunse cu amaraclune
Briusov,

0 totusi, uite, am trait".

Deaceea drumul lui spre revolutie a fost complicat l greu.

$i totusi el simtea ca izbucnirea ei este inevitabila. In legatura
cu svonurile despre un viitor pericol pentru Europa din partea

Chinel care, chipurile, o va inunda candva cu massele el de

multe milloane, el scrla: O, vor vent, nu chinejil batuti la Tientsin, ci oamenil aceia mult mai de temut, striviti in mine si In-

ghesuiti in labricil... Eu il chem, pentruca sunt inevitabili".

212
www.dacoromanica.ro

Aceste presimtiri ii apropiau pe Briusov de revolutie 1 cand

aceasta s'a deslntuit, el a trecut fara sovaire de partea ei ociatg,
cu cel mai bunt reprezentanti ai vechii intelectualitati. Putem
spune c 1 lui i se potrivesc intru totul cuvintele lui Gorchi
despre corbii albi", adica despre oamenii aceia deosebit de viguroI i patrunzatori care, desi crescuti printre clasele clominante, au gasit In ei puterea si barbatia de a se uni cu poporul.
Timpul scurt care 31 mai ramasese de trait dupa Revolutle,
Briusov 1-a inchinat activitatii pentru desvoltarea culturil socialiste, film! un colaborator de seama al Ministerului instructiei

publice si rector al Instktutului.superior de arta si literatur.

In scrisoarea de salut a Prezidiului Comitetului Executiv Central

din Rusia activitatea lui a fost caracterizata astfel: Dupa Revolutia din Octombrie el a intrat imediat I farg, sovaire in randurile activistilor el, tar din anul 1919 si in randurile Partidului
ComuniSt Rus. Cu talentul sau cunoscut el a cantat Revolutia

noastra, cea mai mare Revolutie din cate a cunoscut istoria

universalV.
Aceasta integrare a lui Briusov in Revolutie a fost un rezul-

tat al intregului drum al vietii sale, rezultatul faptului el a

stiut s. priveasca viata cu o patrundere i cu o onectitate neobisnuite, si s. invinga tot ceea ce 11 indeparta de ea. Intr'una
din poezille sale cu caracter autoblografic el spune:
_Stand la geam
Trei revolutii plin de nesat vdzut-am!
Briusov nu a avut o legatura directa si vie cu Revolutia. Bi
totusi, a stiut sa se ridice la o atat de inalta intelegere istorica
a vietii, sa-si formeze un orizont social atat de larg, incat a
vazut calea care il ducea spre popor. E caracteristica intamplarea despre care ii aminteste sotia lui. tOdata (in 1917 L. T.)
inteo conversatie cu un poet, V. I. a spus: Totul se va schimba
curand, a sosit Lenin".
Dar eine este Lenin?"
a intrebat
tanarul poet. Valeri Iaeovievici s'a ridicat atunci in picloare al,
atingandu-i usor cu mana umaruI, 1-a intrebat mirat: Cum,
dumneata nu stii cine este Lenin? Asteapta putin, In curand
vor afla toti de Lenin".
Acest exemplu arata mai bine cleat orice cat de atent urmarea Briusov mersul miscarii revolutionare, intr'o vreme and
oamenii din jurul lui nici nu se gandeau la ea.
213
www.dacoromanica.ro

Drumul desvoltArii lui Briusov ducea la o acceptare MIA rezervA a Revolutiel. AfarA de importanta muncl socialA pe care
o desfAsoarA dupA Revolutie, Briusov Isi continuA activitatea
incordatA de creatie. El publicA mai multe culegerl de versurl
.

(,,Th astfel de zile", DepArtgri", ,,Clipr, Mea" ceea ce In

latineste inseamnA'grAbeste-te").
Tema Patriei constitue continutul principal al. operei lui
Briusov dupA Revolutie. Vastitatea orizontului istoric al lui Briusov nu se putea sA nu-I duel la ideia mgretlel Rusiel, a desvoltAril ei multisecurare, a locului pe care il ocupg ea in istoria
culturii umane. IncA in anul 1904 Briusov scrla in poezla sa
CAtre concetAteni":

sd finefi minte, fir de veacuri

Rusiei sta sortit un fel,

In fafa lui copii rdmetnem

.i-al nostru timp veriga'n el...

Ca lea Rusiei in istorie, destinul ei de vitejie ce de veacurl
se aratA" i-a fost relevat lui Briusov, si el null putea concepe
drumul sAu propriu in afarA de aceastA cale. Pentru Briusov
poporul rus este popor mAret al cArui nume in veci, nicicAnd,
n'o fi uitat".
Revolutis din Octombrie, care a eliberat Rusla, a fost inteleasA de el, inainte de toate, ea un eveniment care duce tam
WI spre glorie si mArire:

Menirea ni-e sd fim cu tine,

Mdrirea'n veac sd ti-o slavim!
spune el adresAndu-se Rusiel.

InfierAnd pe tovarAsii intelectuali", pe cel care s'au indepartat de taxa lor, speriati de arnploarea evenimentelor, el pro-

clama:

Pe'nzdpezite larguri de-altddatd

Lumina altor zorf acum se-aratd.

In poezla Iat-o, incercarea" el vorbeste cu milt& vigoare

despre felul cum trebue sA fie omul sovietic care-si aparA Patria:

Un murmur e-o trddare 'n sine,

Unde-i vdrtef, gliiulele's fel,
214
www.dacoromanica.ro

Fit stdned, toarnd-ti foc in vivo

O'n infrad un arc de-otel.
$1. incheind acest ciclu minunat de versuri, In care sunt admirabil formulate trasaturile funclamentale ale patriotului sovietic (Alegerea-1 aspr: construeste, Ioveste, sau cazi. Nou
ne trebue

luptatori, carmaci, pazitori"), Briusov creeaza, opere

inchinate lui Lenin in care el vede Intruchiparea vointei miIloanelor", cea mai minunata slava a pamantulul.

Astfel a luat sfarsit sirul de rataciri, ba uneori l greseli,

complicate si contradictoril, care au Insemnat drumul ceeatlei
qui Valerl Briusov.
Alexandr Alexandrovici

Bloc (1880-1921)

La moartea lui A. Bloc, V. Maiacovschi scria despre el: Opera lui

Bloc

reprezinta o Intreaga epoca

poetica. Woe a avut o influenta enorma asupra intregli poezii

contemporane". Aceste cuvinte ale celui mai mare poet al epocil

revolutionare, despre cel mai mare poet al epocil prerevolutlonare, sunt absolut juste. Forts, extraordinara a simtului lui poetic, splencloarea maestriei lui poetice, sinceritatea impinsa pana
la extrem a cantarilor lui artistice, patriotismuI inalt din cele mai

bune scrieri ale lui,

toate acestea fac ca opera lui Bloc sa
constitue un fenomen nepleritor in istoria poeziel ruse 0-1 determina importanta si in zilele noastre.
Ca si al(4 scriitori dintre cel mal bunt al culturii ruse, Bloc
a Intampinat Revolutia Cu rsufletul deschis, primind-o dinWodata, integral. Biograful lui povesteste: <<Rsturnarea dela
25 Octombrie, falimentul Adunarli Constituante si pacea dela
Brest au lost primite de Alexandr Alexanclrovici cu bucurie, cu
o credint noua In puterea purificatoare a Revolutiel... Umbla
lamas, vesel, viol, cu ochil stralucitori Il-ti Incorda auzul ca
sa, princia bine acea muzica a revolutlei", acel sgomot al prabusiril lumii vechi care dupa, propria-1 marturisire, Ii rasuna
fara Incetare in urechl. Elanul acesta sufletesc, Incordarea plina

de bucurie au atins punctul culminant in momentele and

scria vestitele sale poeme Cei doisprezece" I Scitii". Poemul

Cei doisprezece" a fost creat dintr'un singur avant al inspiratiel, a carel forta ne aminteste de vremurile cand poetul
era Inca tanars..

21 5

www.dacoromanica.ro

i!*

Vechii lui prieteni s'au in-

departat de Bloc. Nu cumva

esti cu bolsevicii?" 11 intreaba
indignata la telefon Hippius

care ii facuse valizele pentru

a pleca in strainatate (ea era
convinsa ca va pleca pentru
scurta vreme si ii rasa la Petrograd toata arhiva ei secret,
in speranta ca o va putea regas1
la intoarcere). $1 Bloc 1-a ras-

puns: Da, dna

vrei,

eu

sunt mai curand cu bol5evicii".

Hippius, dupa mrturisirile ei,
a simtit ca i se taie respiratia".

Uremia murdara, rea, tur-

bata a sacului cu bani, spaima

A. Bloc
i servilismul lingailor lui
lat temeiul social adevarat al
urletului actual al mititeilor intelectuali... impotriva violentei
din partea proletariatului i tranimii revolutionare"
scria
Lenin (Opere, vol. XXII, pag. 156) in acele zile. Inteo asemenea atmosfera Blcc scria: Ascultati Revolutia, cu trup i su-

flet, cu toata constiinta", si la ancheta ziarului Ecoul Petrogradului" care pusese intrebarea: Pot sau nu intelectualii

sa conlucreze cu bolsevicii?", Bloc declara categoric: Pot 1

sunt datori... Intelectualitatea intotdeauna a fost revolutionara.
Decretele bolsevicilor sunt simbolurile intelectualitatii".
$i Bloc scrie in acele zile poemul su intitulat Cei doisprezece". Bloc a lucrat la acest poem, cu un avant extraordinar,
aproape o lun de zile si 1-a terminat la 29 Ianuarie 1918. In

ziva and i-a terminat poemul, si-a notat: Azi eu sunt geniu". i dna ne aducem aminte de cuvintele lui c geniul este

totdeauna popular", faptul c el s'a simtit geniu in momentul

cand a creat poemul Cei doisprezece" ne arata indeajuns ca
era patruns de constiinta patosului revolutionar al poemului
sau, de constiinta apropierii acestuia de popor. Intocmai asa a
216
www.dacoromanica.ro

0 fost primit poemul in acele zile. Era recitat pretutindeni_

In Nr. 12 din 18 Ianuarie 1919, ziarul Pravda" a dat o Ina RI
pretuire poemului.
Intr'adear, poemul recla cu o deosebitg mgestrie i fog .

patosul revolutionar al marilor zile ale anului 1913, avantul

nestvilit, oroismul, ura patimasa fatg de lumea veche I Increderea inflacgrata In viltor din acele zile; o curioasa, Imp letire de evenimente grandioase si de ggnduri i pasiuni personale.

Constructia insasi a poemului exprimg aceast implet0e

a diferite aspecte ale vietil. Este compus din mici capitole separate (12) net deosebite dupg continut sl care creeaza, totodata

un tablou unitar al unui oral cuprins de Jurtuna revolutiel,

Ritmul poemului este deasemenea deosebit de variat: poemul
cuprinde I versul liber al conversatiel (inceputul) l ritmut

saltgret al arigaturilor din jocurile populare (si au plecat-

baietii nostri In Garda Rosie sg slujeascg"), 1 Intonatia unet

romante mic-burgheze (nu se mai aude sgomotul orasului"), al
patosul loziiicll revolutionare (Inainte, in pas revolutionar")
si lirpbajul mahalagillor (zavoriti iatajele"), si in sfgrsit, ritmul mereu ascendent spree sfarsitul poemului, cgrula I setif-bordoneazg toate intonatille lui, un ritm solemn i hotgrit al
pasului majestuos al revolutiel.
Cu toata aparenta diversitate lexic i ritmicg incoherenta,
poemul este strabatut de un elan impetuos, unitar &Anita 1 se
subordoneazt fiecare cuvant, si numai sfgrsitul poemului pune
capgt incordarli, aduce destindered, desvgluind Intelesul lut
ideologic. Oricat de grea s'ar pgrea lupta revolutionarg, de oricate sacrificii 1 duritgti ar fi ea legatg
cauza ei e sfnt 81
in fruntea celor care inainteazg se afla Isus Hristos", care pentru Bloc reprezintg simbolul curgteniel si al dragostei.
In articolul sau Intelectualitatea I Revolutia", publicat.
tot in Ianuarie T918, Bloc a aratat-fehIreum intelege el poemul:Revolutia, ea o furtung cumplit, ca un viscol, aduce intotdeauna ceva nou 1 nebgnuit; ea deceptioneazg pe mu1i, in
vrtejul ei ea vatama uneori pe Cate vreunul destoinic; ea scoate
adesea la *tam, nevgtgmati, pe unil nedestoinici; dar acestea
sunt cazurl izolate, i ele nu schimba deIoc directia generalg a

211
www.dacoromanica.ro

i nici vuietul cumplit l asurzitor pe care-1 face.

Vuietul acesta oricum, va vesti lntotdeauna ceva mazer.
aceast afirmare a caracterului sacru al cauzel Revolutiei strabate intregul poem, chiar daca In el s'a amestecat
Petruha care se razbuna pe Catica lui care nu 1-a fost credin,cioas. (Nu e timpul acum sa-mi bat capul cu tine"). Acest
Petruha, care merge inainte Impreuna cu poporul muncitor
impotriva dasmanului nevazut, va fi gata sail verse sangele
in orice clipa pentru cauza poporului si se va alatura marl!

-torentului

cauze

a Revolutiei. Poemul zugraveste viscolul

Revolutiei

(Sear neagra, zapada, alba") care poarta cu sine sl unele lucruri mrunte, inutile, dar care in esenta el ramane invariabil
sfanta 1 mareata.
In poem apar patru teme principale. In primal rand, tema
lumil vechl, cainele vagabond, pripsit, care se lipeste de plcioa-

rele stpanulul sau prapdit I tacut (sta burjulul"); apoi

-tema aprtorilor Inversunati ai lumil vechl care se prabuseste,

tema acelora pe care Bloc ii numeste in jurnalul sau lepdturtle burgheze" (cucoana cu blana de astrahan, scriitorul flecar). Urmeaza tema soldatilor din Garda Rosie, care Intruchipeaza in el mania milloanelor de oameni necunoscutl" prin
care se justifica i unele fapte pe care le savarsesc cu totul
intamplator; i, in sfarsit, e tema grandoarel 1 sfinteniel Revolutiel. Aceasta incepe In punctul de cotitura al poemului,
cand Bloc Inchele cu 0 maestrie extraordinara tot corul acela
de mai multe voci discoriante din primele capitole ale poemutut printr'o brusca schlmbare a ritmului:
Nestiuti, se pierd in depdrtare
Doisprezece, toti...

Iar mai departe, accentuandu-se cu fiecare cuvant, Incepe

-transformarea acestor oamenl, care merg In dezordine i vorbesc alene despre Catica sl bancnotele lui Cherenschi, ascunse
in clorapul el,
transformarea Intr'un fel de apostoll al Re-

-volutiel care Incep salt pIarda conturuthe de oameni obisnu

Steagul rosu

Std 'ndltat,

218
www.dacoromanica.ro

Pug rdsund
Cadentat
Viscolul in ochl le bate
Zi Fi noapte
Ne'ncetat...

$i el patrund, cu pasul majestuos al invincibilelor coloane

ale Revolutiel, in zarea viitorului. Poemul parca e turnat dintr'un singur bloc de metal, atat de inchegate sunt in el intr'un
tot unitar, toate chipuriIe, toate ritmurile 1 intonatiile.
Dar tocrnai aici se ciocneste felul cum intelegea Bloc Reexprimat in chip desavarsit i extrem de plastic
volutia
cu continutul ei real, cu intelesul ei istoric. i din nou se constath aici insuficienta unei perceperi numai romantice a vietii, oricat de sincer revolutionara a fost ea la Bloc.
Chipul iul Hristos era stain masselor, el nu reda acel scop
real al Revolutiei pe care il simtea oricine l pe care il vedeau
toti aceia care o intiptuiau nemijlocit.
Ceea ce este esential in opera lui Bloc, e dragostea lui pentru poporul rus i increderea in fortele acestuia, dar totodata
acea rup6re de analiza realist a vietli care-I condanma pe
poet sa ramana unilateral.
Bloc n'a putut sa.s1 uneasca atitudinea romantica fata de
viata cu o analiza realista; dar forta l bogatia romantismului su revolutionar 1-au permis s resima adevarul autentic
il vietii i sa vorbeasca despre el cu atata sinceritate, simpre,
pasiune l eu atata inalta maestrie artistica, `Incat opera sa
poate fi socotita cu drept cuvant ca unul din cele mai remarcabile fenomene, nu numal al literaturii ruse dela inceputul
sec. al XX-Iea, dar si al literaturii ruse in general.
S. Esenin (1895-1925)

In anii aceia se facea puternic

slintita ideologia burgheza, prin apararea tendintelor decadente 1 individualiste in literatura. Ea

s'a manifestat, indeosebi, prin faptul ca in orge incepur sa

nal% niste grupuri poetire originale .,de o singura zi"
mici
scoll literare care faceau declaratli literare rasunatoare, pro-

2t9
www.dacoromanica.ro

mitand marea cu sarea, si rasturnau toata literatura anterioara (astfel a aparut chiar i o
grupa a nicevocilor") 1) etc.
Lipsa de hartie, care pricinuia
intarzierea publicarii versurilor,
obliga pn i pe poetii proeminenti sa-si citeasca versurile
_

de pe estrada, in cafenele (car

de pilda, in Grajdul lui Pegas"). A.

Tolstoi clescrie in

Calvarul" o asemenea cafenea

cu numele de Born". Aici se

adunau poetii tuturor scolilor,

fosti earisti, speculanti literari,

tineri abili care se adaptau cu
usurinta si dibacie acestor vremuri tulburi, femei intoxicate
S. Esenin. (1895-1925)
de plictiseala t cocaina, anarhisti mrunti in cautare de distractii tari, mici burghezi ispititi de vederea prjiturilor." Intfun
asemenea mediu se desvolta opera lui S. Esenin 1 acest fapt
bineinteles, nu putea sa ni prejudicieze atat vietii personale
eat i operil lui.
S. Esenin e un poet complex si in multe privir4e plin de con-

traziceri. Gorchi scria despre el: 4Serghei Esenin nu-i atata

un om, cat un organ creat de natura exclusiv pentru poezier
pentru exprimarea nesecatel tristeti a campurilor", a dragostei pentru tot ce este viu pe lume si a car1t5411 pe care omul o
merit mai mult cleat orice altcevas.
Talcntul liric al lui Esenin s'a manifestat In toata, plenitudinea in descrierea pasionata a naturii ruse si intr'o gingas
lirica de iubire.
Rusze, tu Patrie iubitei,
Pentru tine dragostea-mi pdstrez.
I) Acei care nu recuno0eau nimic din literatura anterioaru.

220
www.dacoromanica.ro

N. trad.).

Bucurla-ti meld palpita

Primavara 'n cantec prin livezi.
Dar Esenin n'a ctiut O. se opuna totodata influentelor ideologice ostile i ele 1-au impieclicat s simta cu adevarat viata
cea noua, insufletind tendintele lui profund clecadente. Aceast
detacare de popor s'a rasfrant deosebit de greu i asupra vietil

ci asupra operei lui Esenin. 0 consumare neinframata a vietii

proslavirea in versuri a acestei mistuiri sterile i-au creat
lui Esenin acea faima nesana'toasa de chefliu care e legata de
numele lui.

Versurile lui au lost alterate de tema morbida a bravurii

de betiv ci a orgiei de taverna.
Ragufit, prin cant netrebnic
Al fdrii somn ii turburam...

a spus el insuci despre versurile sale din ultima perioada El

s'a trdat pe sine insusi, sl-a tra'clat talentul,
tfadat I dragostea de Patrie (sunt un om strMn ci mie insumi I pentru
tot ce-mi este drag") afundandu-se in Moscova tavernelor",
;,um )l-a intitulat el ciclul cel mai decadent al versurilor.

Dar versurile lui cele mal frumoase, despre natura rusk

despre dragostea curata I luminoas, traesc l vor teal In poe-

zia noastra

In anii rzboiului civil, Intr'o ambiant pestripi., plina de

contraziceri, printre fenomene secundare, intAmpltoare, care
vor dispArea pentru totdeauna, In atmosfera de romantism ci
Iirism plin de avant incep deja sa se formeze trasaturile esentiale ale poeziel sovietice, se creeaz 5. opere care Intl% definitiv
in istorla literaturil (Maiacovschi, Bloc, Briusov, Bednhi 1 a!tii). In acecti ant se schiteaza temele fundamentale, tipurile sI
problemele, care vor fi prelucrate In perioadele urmatoare ale
desvoltarii literaturii sovietice: tematica razboiului civil, a muncii eliberate, a luptei dintre lufnea veche I lumea nou, figurl
221

www.dacoromanica.ro

de oameni noi. Se fac simtite 1 acele dificultati care vor trebui

s fie inlAturate in viitor de scriitorii sovietici: romantismuI

unilateral, schematismul, zugrvirea simplist a Revolutiei,
prezentarea incompleta a esentei ei sociale.
0 mare Insemnatate are activitatea din acea vreme a lid

Gorchl, cars organizeazI cadrele literare. Gorchi aduna In jurul

sau pe scriltori, le acorcil ajutor in munca lor de creatie, contribue la ridicarea tinerelor talente. Scriltorii C. Fedin, V. Caverin, V. Ivanov si altii 11 datoreaza. lui Gorchi intrarea lor In
literatura sonetica
Gorchi a organizat in 1918 editura Literatura universala"
care, in imprejurki foarte grele, a editat o serie de traducert
ale celor mai bune opere ale autorilor strini. In cele mai diferite clomenii ale construirii culturale se manifestO in acestt
ant sl A. V. Lunaciarscbl, pe atunci comisar al poporului pentru invtmAnt. El public. plese de teatru, articole de critic&
si are initiativa si conducerea diferitelor actiuni i msuri de
ordin cultural.
Astfel, la inceputurile literaturii si culturii sovietice, gasim
pe cei mai de vazg i pe cel mai talentati oameni care, chiar din
capul locului, in pof Ida tuturor dificultatilor care se iveau in
lmprejurkile razbolului civil, provoacl o puternic miscare culturala, care an de an E.e tncheag I creste in acelasi ritm en
intreaga Tara Sovietica Dar aceste straduinte ale lor au putut
s dea roads in primul rand datorita faptului ca eraa sustinutI
de acea fort.), care ducea inainte intreaga tara,
forta Partidului Bolsevic.

Razbolul civil se terminase. Tara.

Trecerea la munca paplc4 incepuse munca de reconstructie. Se
de refacem a economlel
na tionale

intorceau de pe fronturile raztoiului

civil scriitorii sovietici, aducand ca

el experienta rzboiului i dorinta de a zugrvi faptele eroice

la care fuseser martori. In acesti ani s'au intkit, s'au limpezit
si s'au conturat cu mai main, precizie si noile trasaturi ale caracterului omului socialist. Realitatea sobr si lucida de zi cu zi
a munch de reconstructie lua locul patosului l romantismulut
din perioada rzboiului civil.

Toate acestea deterrninau aparitia unor noi fenomene In.

literatur si promovarea unor noi scriitori. Incepea o nou pe292

www.dacoromanica.ro

rioada in desvoltarea literaturii. Literatura sovietica oglindea o

noua perioada din viata tarn, modificandu-se ea insasi prin

aceasta.

Odata cu desvoltarea poeziei incep s se afirme acum sl

schita, nuvela, romanul. Apar reviste: Cniga.
i revolutia" (Cartea i Revolutia"), 1920, Peceati i revolutia"
(Presa 1 Revolutia"), 1921, Crasnaia Novi" (Destelenirea
Rosie"), 1921, se intensifica, activitatea editoriall.
Viata literara pasea pe un fagas nou.
In literatura acestor ani predoming, in fond, doua teme:
tema razboiului civil si (din a doua jumatate a deceniului al
treilea) tema reconstructiel (cele dintal marl opere inchinate
acesteia sunt: romanul lui F. Gladcov, Cimentul", nuvela lul N._
Masco, Furnalul").
Zugravinci tot acest material nou si variat al vietil, literatura sovietica trata in fond, mereu, problema sa centrala::
Inftisarea formaril si cresterii omului nou, sovietic, cu
lui noi, Cu atitudlnea lui noua fat de mina, cu dragoscu acest sentiment al patea lui fata de Patria Socialista,
triotismului sovietic din ce in ce mai puternic si mai profund..
Un loc aparte, sub acest raport, ocupa in literatura deceniului 1920-1930, creatia lui Maiacovschl: lirica lui caracterizeaza, deosebit de cuprinzator trsaturile omului nou 1 duceo lupta infocata, impotriva a tot ceea ce impledica' desvoltarea.
acestor noi trasaturi In viat.

genurile de proza

Politica Partidului
In domenlul literaturil

In conditille trecerii la noua poMica, economica," care tolera inteo.

anumit masura unele elemente ca-

pitaliste; in conditiile accentuarii tendintelor anarhice mic-

burgheze intr'o vreme cand clasele dusmane nu erau Inca definitir

lichidate,
era necesar ca vigilenta politica sa fie intarita,

era nevoie ca Partidul O. fie deosebit de atent fata de orice

manifestare a ideologibi burgheze. Era cu atat mai necesar
aceasta, cu cat reprezentantii lagarului dusman cautau s.
otraveasca in primul rand constiinta tineretului.
Deaceea Partidul i conducatorii sai au urmarit de aproape
lupta care se dadea intre fortele noilor scriitori si reprezentantil curentelor reactionare burgheze in literatura. Problemele presei si artei literare fac oblectul discutiei consecutive.
22'3,

www.dacoromanica.ro

in congresele al XI-lea, XII-lea si al XIII-lea ale Particlului. In

hotaririle luate la aceste congrese (in problemele de propaganda
agitatie) Partidul Il propune ca sarcina fundamentala lupta
impotriva influentelor reactionare in literatur, pentru crearea
mnei literaturi autentie socialiste de care are nevoie poporul
el care prezinta o important covarsitoare in opera de educare
_a tineretului.

In rezolutia Congresului al XI-lea (1922) se spunea: Con-gresul constata necesitatea urgenta de a se crea o literatura
pentru tineretul muncitorese 1 taTnesc, care sa poata fi opusa
influentei exercitate asupra tineretului de catre literatura bulevardier renascanda si care sa contribue la educatia comunista
a masselor tineretului".
Cel de al XII-lea Congres constata deja (1923), ca in ul-

timii doi ani literatura din Rusia Sovietica a crescut, deve-

nind o puternica forth social" si ch. deaceea Partidul in munca

lui practica" trebue s puna intre problemele la ordinea zilei" si problema indrumarii literaturii.
Rezolutia Congresului al XIII-lea (primul dupa moartea
lui V. I. Lenin) privitoare la presa dadea un program extrem
de vast menit s' duca la desvoltarea presei sovietice In toate
domenille activitatii ei. Un loc aparte I s'a rezervat, in aceasta
Tezolutie, literaturil. In rezolutie se spunea ca. niciun curent

literar, nicio scoala sau grupare nu pot si nu trebue sa vor-

beasca in numele Partidului" I prin aceasta se asigura desvoltarea curentelor literare I intrecerea lor creatoare, contribuind
ta desvoltarea personalittii scriitorilor. Dar rezolutia cerea In
-acelasi timp, o interpretare cat mai deplin partinica a operelor
literare In paginile presei de Pallid sovietice, o critica in care

se arate greselile scriitorilor provenite dintr'o intelegere

lnsuficienta din partea lor a caracterului regimului sovietic,

sa,

si care s-1 indemne la invingerea prejudecatilor burgheze".

0 caracterizare cleosebit de completa a starii in care se

.afla literatura si a callor de desvoltare ale acesteia a fost data

In rezolutia C. C. al P. C. (b) R. Despre politica Partidului in
domeniul literaturii", din 18 Iunie 1925. Ea arata in primul

rand a dupa cum la nol nu inceteaza, lupta de clas in ge-

-neral, tot astfel nu inceteaza nici pe frontul literar. Intr'o soeietate impartita in clase, nu exista si nu poate sa existe o arta
neutr, desi caracterul de clas In arta In general si In litera-

224
www.dacoromanica.ro

tura in special se manifest in forme infinit mai variate decal,

cle pilda, In politica". Definind sarcinile desvolta'rii literaturii
sovietice, rezolutia spune Ca esenta lor consta in a indruma
treptat pe fl.gasul ideologiei proletare" cadrele de =Mori care
se formeaza. Atingand chestiunea tovarasilor de drum", rezolutia arata ca directiva generala trebue s fie aceea de atitudine grijulie Si plina de tact fata de ei, adica o atitudine care
sa asigure toate condipile pentru o cat ma !. rapida trecere a
!or de partea ideologiei comuniste. Inlaturand elementele antiproletare 1 antirevolutionare (foarte putine la numar in momentul de fata) l luptnd Impotriva formaril unei ideologii
noi burgheze in randurile unei parti a tovarasilor de drum"
de tip smenovehovist ,), Partidul trebue s adopte o atitucline
de toleranta fata de formele ideologice intermediare, ajutand

cu rabdare la lichidarea treptata a acestor forme, inevitabil

numeroase, in procesul unei colaborari din ce in ce mai tovarasesti cu fmtele culturale ale comunismului".
Cernd criticei sa nu paraseasca niei macar pentru o clipa
pozitiile comuniste", rezolutia ii recomanda totodata sa dea
dovada de cel mai mare tact, de prevedere, de toleranta fata
de reprezentantii tuturor acelor paturi literare, care pot merge
cu proletariatul si vor merge cu el. Critica va avea o insemnatate educativa, adanca numai atunci cAnd se va bizul pe superioritatea sa ideologicti". Rezolutia sublinia din nou necesitatea
unei intreceri libere a diferitelor grupari l curente" In literatur i termina prin a arata ca literatura sovietica trebue s
tinda la elaborarea unei forme artistice accesibil Intelegerii
milioanelor".
Aceast rezolutie a Comitetului Central al P. C. (b) R. a avut

o insemnatate enorma pentru desvoltarea literaturii sovietice,

careia 1-a determinat formele de organizare.
Literatura sovietica, fiind o arrna
Lupta de clas
puternica a revolutiei culturale, nu
in literatur
se putea sa nafl atraga o atitudine
ostila din partea dusmanilor de clasa. Am mai vorbit de atacurile carora a trebuit sa le faca fata Gorchi Inca Inainte de
I) Smenovehovit
partizani ai acelui curent din rndurile emigrantilor albi care considera NEP-ul ca o cale spre restaurarea capitalisrnului
si deaceea Inclina spre recunoasterea Puterii Sovietice. (N. trad.)
15

Istoria Lit. Sovietice Rave

www.dacoromanica.ro

223

Octombrie si care nu reprezentau altceva decat o tentativa a

grupurilor kleologice vrajmase lui Gorchi de a micsora importanta sociala si revolutionar a operei lui. Cu o flute si mat
mare, reprezentantii claselor doborite au pornit lupta impotriva literaturii sovietice, care papa pe drumul larg al desvoltril sale sub conclucerea lui Gorchl. In acelasi timp, conditiile se moclificau pentru ei radical; ei nu mai puteau ataca direct pe scriitorii sovietici: organele preset burgheze fusesera
suspendate. Incercarile de a frana desvoltarea literaturii sovietice se canalizau indeosebi pe linia a tot felul de teorii camuflate
indreptate impotriva principiilor artistice ale literaturil sovietice. Aceste teorii exercitau o inraurire daunatoare asupra scriitorilor si ii impiedecau s slujeasca din plin, prin opera lore
interesele poporului. Astfel, in anul 1921 a aparut grupul Fratil Serapion" care lansase teza caracterului apolitic al literaturii i contesta necesitatea pentru scriitor de a se patrunde pe
deplin de raspunderea sa politica. Era evident ca aceast teza
era indreptata pe deantregul impotriva Invtturil lui Lenin
desnre partinitatea literaturil, era straina de ideologia sovietica i avea repercusiuni profund daunatoare asupra creatiei
scriltorilor care sufereau influenta acestui grup. E suficient
s aratam c unul din membrii acestui grup, i anume M. Zoscenco, a publicat o serie de scrieri in care erau calomniate realitatile sovietice. Activitatea lui a constituit obiectul unei critici
extrem de severe in rezolutia C. C. al P. C. (b) al If. R. S. S. din
August 1946 si in raportul lui A. A. Jdanov asupra revistelor
Zvezda" si Leningrad".
In acestl ani aprur 1 alte organizatii 1 grupurt literare,
care ins numarau destul de putini membri. Din aceste grupurt

au facut parte si unii scriitori de seama. Cu grupul LEF"

(Levai front v iscusstve") 9 avea legaturi Maiacovschi. Din
grupul L. T. C." (Literaturnai tentr constructivistov"2) faceau parte I. Selvinschl, V. Inber. Printre membrit grupului
Pereval"2) se aflau; M. Prisvin, N. Ognev, E: Bagritchl st
altil.

') Frontul de stanga in artr. (N. trad.)

') Centrul literar al eonstructivi5tilor'. (N. trad.).

3) Culme de deal". (N. trad.)

226

www.dacoromanica.ro

o organizatie literar de massa, era: Asociatia rush a scriitothor proletali (RAPP), care fAcea parte din Asociatia Unionath.
a scriitorilor proletarl (VAPP). RAPP avea ca membri pe: A.
Fadeev, I. Libedinschl, F. Panfiorov, M. Solohov, A. Serafimovici i altil (vreo 3.000 de scriitori); VAPP numAra 4.300
membri.

Aceste organizatii formau Federatia Scriitorilor Sovietici,

care a luat fiinl curAnd dupg, publicarea rezolutiei C. C. al
P. C. (b) R. din 18 Iunie 1925. Mai erau i alte grupuri literare.
Reunirea scriitorilor in asemenea grupuri i-a ajutat sh-s1 clarif ice atitudinea fath de Revolutie, 0, se apropie de realitate.
Acesta era si rostul organizhrii grupurilor literare pe baza rezolutiei C. C. al P. C. (b) R. Dar in conditiile unel lupte de
clash inversunate aceste grupuri deveneau arena unei ascutite
lupte ideologice i, intr'o serie de cazuri, erau folosite de oamenii ostili Puterii Sovietice, care se strecurau in conducerea organizatiilor literare.
La conducerea grupului Pereval" s'au strecurat contrarevolutionari i trotchisti. Constructivistil desvoltau teorii cu totul gresite care influentau in rhu creatia br. Acordnd o importanth principal& tehnicei, care permite omului s supunh
natura, el nu intelegeau rolurile diferite pe care le joach tehnica in societatea capitalist si in cea socialisth; nu intelegeau
insemntatea luptel de clash care avea loc in tara lor. Greeli
esentiale au fost fAcute si de teoreticienii grupului Ler". Si
in sfhrsit, la conducerea organizatiei RAPP, care avea ramificatil sl se bucura de o mare influenth in toath tara, s'a descoperit
un grup de dusmani ai poporului, camuflat cu multh grij. In
domeniul literaturil, dupg, cum se spunea in rezolutle, se dclea
o lupth de clash. Dusmanii poporului chutau s deprecieze cea
mai importanth armh a revolutiel culturale,
anume: literatura.
Criticil care se oplosiserh in grupul Pereval", declarau,
de pIldh, a o dictatura, proletarl, care sh apere interesele clasei muncitoare, nu poate s existe in general si propovhduiau
abtinerea scriitorului dela politich. Teoreticienil LEF"-ului desvoltau teorla literaturil faptuluP, clutnd sg, demonstreze ch
scriitorul trebue s evite fictiunea, eh rolul salt se reduce la a
prelucra faptele deja existente in viata realg. Prin aceasta,
1

227

www.dacoromanica.ro

rolul activ al scriitorului

caruia imaginatia ii ajuta s. generalizeze, s. sublinieze i s ghiceasca, ceea ce este caractese reducea la
ristic, tipic, pe cale de maturizare, in viga,
zero, si astfel se micsora importanta social a operel sale.
Au fost i incercari de a reinvia teoria reactional% a artel pentru arta", care dadea intaietate formei operei de arta,
incliferent de continutul ei ideologic, politic. Formalismul si-a
gasit o larga raspandire si in scrierile de teorie, critic i istorie
literara, si in operele unora dintre scriitori. In ultima analiza,

cu toata dwersitatea unor astfel de teorii" dusmanoase, ele

se reduceau la un singur lucru: la o lupta mai mult sau mai putin fatisa impotriva temeliei literaturii sovietice,
impotriva
partinitatii bolsevice, impotriva cerintei ca opera unui scriitor
sovietic s fie patrunsa in primul rand de constiinta ca ea serveste interescie poporului, i c scriitorul are o raspundere politica pentru tot ceea ce cla poporului.
In acelasi timp, criticil dusmani atacau, sub aparerrta unor
probleme de forma etc., creatia celor mai marl scriitori sovietici: M. Gocchl, V. Maiacovschi, A. Tolstoi si altiL
Rezolutia C. C. al P. C. (b) R. Despre politica Partidulul
in domeniul literaturii" a deschis o perspectiva clara pentru
desvoltarea literaturii t'arii, a aratat drumul de creatie al scriitorilor si a combatut violent teoriile gresite I ostile culturii,
prin care dusmanii Puterli Sovietice cautau sa intarzie cresterea
literaturil sovietice.

Literatura sovieticd rdzbdtea, cu afutorul Partidului spre

drumul larg al unel arte de Malta' principialitate, prin luptd
inddrjitd cu tot felul de incercdri, dupindnoase
in teorie pi
in practicd

de a-i Infrdna desvoltarea, demascdnd esenta lor

ddundtoare.

In aceasta, lupta ea se intarea, cultivand doctrina realismului socialist ea baza a creatiei scriitorilor sovietici, care punea

in fata acestora sarcina educarii masselor populare in spiritul

socialismului. Forma principala a acestei lupte era insasi creatia
celor mai talentati scriitori sovietici care intruchipau in operele
lor idealurile poporului sovietic. Bogatia continutului de idel,
pregnanta politica, legatura cea mai strans cu viata, le ingaduiau sa zugraveasca figurile oamenilor noi, sa reflecte cele mai
228
www.dacoromanica.ro

Importante aspecte din viatia

WU, sh arate calea spre unitatea ei politico-morall si prin

aceasta sh desminth si sh demaste in mod constructiv toate
atacurile calomnioase pe care

le Odeon direct, sau sub

form camuflatk reprezentantil

ideologiei dusmanilor de clash.
Tocmai acest lucru asigura superioritatea ideologic si artis-

tich a scriitorilor

sovietici in

lupta pe care o duceau.

Lupta aceasta a luat forme
deosebit de ascutite in anii rhzboiului civil si in anii noii politici economice, cand, din cauza
situatiei generale, elementele os-

V. lvanov

tile au prins a se inviora.

Astfel, incepand chiar dela primii pai ai literaturii sovietice, Particlul a dirijat neintrerupt desvoltarea ei, asigurandu-i
pe de o parte o viath creatoare libel* afirmarea particularittilor individuale in creatie, iar pe de alt parte, ghsind formele
de organizare care-i erau necesare si clandu-i orientarea ideologic& fundamental. Printr'o indrumare atenth si constant,
Partidul gsea pentru fiecare perioadA, a desvoltarii literaturii
sovietice, chile ideologice si organizatorice necesare, incepand
cu perioada rzboiului civil.
Descrierea rrabolului civil
Rzboiul civil a bantuit literalmente intreaga taxa'. Victoria a fost obtinuta cu pretul unei
Incordhri extraordinare a fortelor poporului. In lupta lor cu
ausmanii, oamenii sovietici au dovedit, sub conducerea Parti-

dului, un simtmnt patriotic exceptional, aphrnd cu un eroism

nemaivAzut Patria lor Socialisth. Rhzboiul civil a dat, in fond,

un material creator inepuizabil, plin de fapte de eroism, de

evenimente dramatice, de abnegatie si frdmnthri sufletesti de
o frurnusete neobisnuith. Era firesc, deci, ca literatura sh folo929
www.dacoromanica.ro

seasca in masura cea mai largg, tema razboiului civil. Gsim

in fiecare din perioad.ele de desvoltare ale literaturii sovietice
opere importante consacrate razboiului civil. Zugrgvirea rgzboiului civil ca un rgzboi pentru apgrarea Patriei se afla in
aceastg perioadg in centrul atentiel scrlitorilor sovietici. Poezia
(versurile lui V. Malacovschi, D. Bednal, culegerile de versuri

Braga" si Hoarda" de N. Tihonov, 1921-1922), proza (A.

Serafimovici
Torentul de Tier" 1924; Vsevolod Ivanov
Povestiri despre partizani" 1921-1923; L. Seifulina
Viri-

neia" 1924; I. Libedinschi

Saptamana" 1922; S. Malasehin
Ceapaev" 1923,
Caderea Dairului" 1923; D. Furmanov
i multe altele), drama (C. Treniov
Liubov Iarovaia" 1926)
toate genurile literare abordeazg in literatura sovieticg tema
rzboiului civil.
Dar cu toatg varietatea materialului si a figurilor prin care

s'a reflectat in literaturg aceasta tema, se pot deosebi anumite

linli fundamentale dupg, care este tratata tema. Astfel, razbolul

civil este reprezentat, in primul rand, ca o miscare de masse

constientg si orientatg spre un scop precis; vine apoi problema
eroului popular care se naste in mersul razboiului si, in sfarsit,
problema Partidului ca principiu organizator si conducator al
Revolutiel si al razbolului civil. Bineinteles, toate aceste probleme sunt aproape inseparabile una de cealalta, dar in functie
de directia in care se indreapta atentia scriitorului, ele ies cand
mai mult, cancl mai putin, in evidenta.
Opera lui A. S. Serafimoviel

(1863-1949)

Chiar dela inceputul Revolutiei

din Octombrie, Serafimovici acti-

veazg in presa bolsevicg (Izvestia" si altele) ceea ce atrage

impotriva lui atacuri furioase din partea dusmanilor Revolutiei.
In anuI 1918 el devine membru al Partidului Bolsevic sl isi

continua neintrerupt activitatea literara, in special ca corespondent militar al Pravdei" pe front,

V. I. Lenin pretuia mult munca pe care o desfasura Serafimovici. Mid in 1920 el a fost lovit de o mare nenorocire, fiul
lui fiind omorit pe front, Lenin i-a scris: Operele dumneavoastrg mi-au inspirat o mare simpatie fata de dumneavoastrg
230
www.dacoromanica.ro

i as dori mult sa IA spun cat de mult le trebue muncitorilor,

i nona, tuturora, munca dumneavoastra si ce necesara va e acum

taiga ca s infrangeti durerea si s va, fortati sa va reintoarceti

Ia munca" 1) In 1933, in ziva cand scrlitorul a implinit 70 ani,
guvernul 1-a distins cu Ordinul Lenin, iar in 1943 cu prilejul
celei de a 80-a aniversari
cu Ordinul Drapelului Rosu al
Muncii. Stanita in care a invatat el a luat in cinstea lui numele
oficial de orasul Serafimovici.
Locul marcant pe care-1 ocupa Serafimovici imediat dup
Revolutie a fost o urmare fireasca a intregii lui activitati dinaInte de Marea Revolutie Socialista din Octombrie.
Cand in anul 1933 tara a sarbatorit jubileul de 70 ani al lui
A. Serafimovici, care cu acest prilej a fost decorat cu Ordinul
Lenin, Comitetul Central al Partidului i-a adresat salutul sau in
care se spunea: 4Partidul Comunist pretueste foarte mult pe
tov. Serafimovici ca pe un scriitor revolutdonar proletar, creatorul operei clasice Torentul de fier". C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S.
ureaza tov. Serafimovici santate i putere de munca pentru
cauza clasel muncitoare, pentru cauza victoriei depline a socialismulu5.
In anii Puterii Sovietice, Serafimovici publica o serie de
1926, Trac1923, Doug morti"
opere noi (Minunea"
1938).
Cu
toata
varsta
sa
inaintata,
el actitorist de nevoie"
veaza si in anii Razboiului de AO:rare a Patriei, face o caltoile pe front la ostasi, publica noi opere (Armata tineretii",
1944, In vizita la Lenin"
1943, Autovehiculul mortii"
1946, si altele).
Torentul de fier (1924)

Dar

aportul

lui cel mai de

searna in literatura, dupa Octombrie, 11 constitue romanul Torentul de fier". Acest roman a intrat In randurile operelor claFAce ale literaturii sovietice, tocmai datorit faptului ca Serafimovici a reusit s. arate in el caracterul popular al Revolutiei,
sa arate cum, sub conducerea Partidului, Revolutia devine o
miscare populara puternica, de neinvins. Porta si grandoarea

torentului popular, care matura in drumul sau toate zgazuI) Lenin despre literatur5", Ed. P. M. R. 1949, pag. 215-216.

231

www.dacoromanica.ro

rile, care clgramg piedici ce s'ar pgrea la prima vedere de neinvins, pe care nu-1 poate opri nimeni I nimic si care iese viciatg in esentg, care este contorios asupra oricgror dificult4i,
tinutul principal al acestei povestiri.
Dar massa poporuln4 nu ajunge dintr'oclat a capete o astfel de putere i organizare. Serafimovici aratg, cum ciocanu)
greu sfarmg sticla, dar cglesteMelul"; cum se formeazg, si se
maturizeazg, prin luptg tenace acest principiu organizatoric, care
transformg multimea disperatg, i pestritg de oamenl inten
scrie el,
o massg de oameni
putere de neinvins. Am luat,

anarhicg, .nesupusg, gata in orice moment sg, infigg baioneta,

chiar l in propriul ei conducgtor. i, prin suferint5., prin chinuri,
1-am dus pe acesti oameni pang la capgt, pang cnd s'au simtit
o fortg organizatg".
ConducgtoruI aceae1 masse e tocmai acela tare a iesit din
ea si a mers pe drumul parcurs de ea.
Cu toate ca n'ar fi stiut sg exprime prin vorbe ce-i aceea:
clasele, lupta de clasg, raporturile de clasg", Cojuh prinsese
intelesul lor din cele ce spuneau muncitorli, prin sitntire, prin
Intultiev.
Eroul principal al povestirii este massa poporului. Povestirea
nu .pontine o zugravire mai amplg, a personajelor; pn 1 Cojuhr

tnsusi este descris extrem de sumar. Af lam despre el 0, are

sotie, dar nu stim nici cine este, nici cum o cheamg. In cursul
romanului, Cojuh nu schimbg cu ea nicio vorbg. Tot atat de
fugitiv apare intr'unul din episoadele povestirii 1 fratele lut
Cojuh. E drept c odatg Cojuh se aseazg la masg, sg. bea ceva
't.rnpreung cu sotia i fratele lui, dar chiar pe aceeasi paging.
apar marinaril, eland buzna in caa.
Romanul nu are-un subiect in acceptiunea obisnuitg, a cu,.
vftritului: intamplgri care sg scpatg in eviclentg, caracterul eroului. Aid, eroal e insgsl massa, ion subiectul e construit pe insgs1
miscarPa ei: povert'--La I -1-epe nrin a descrie preggtirea campaniet

se incheie prin terminarea el.

Dai" rngestria de povestitor a lui Serafimovici 11 permite
totodatg sg, intreteas", ca sg, zicem asa, povestirea cu anumite situatii redate foarte concis si expresiv, in care se reliefeazg deodatg, cu multg claritate, ate unul din repretentantit

11

232

www.dacoromanica.ro

acestei masse, sau cate un eveniment oarecare, scos in evidenta printr'o descriere impresionant de vie si caracteristica
pentru intreaga campanie

ceea ce d un caracter viu si

plastic Intregil opere.

Astfel

sunt: scena dela inceput dintre

Anca

Alexei,

episodul cu

mama care 1I vede pruncul omorit chiar in bratele el, baba

Gorpina cu samovarul ei pe care

trebuia s-1 pazeasca ca ochii

din cap" sl atatea alte episoade
din povestire. Sub acest raport,
povestirea intreaga se aseaman mult cu un film de cinema, IL.
cu scenele lui de mass, cu zugrvirea de aproape i scoaterea in relief a episoadelor mai

A. Seralimovici

caracteristice, Cu detalii subliniate, accentuate, exprimate lapidar

Ace lasi lucru se poate spune 1 despre limba povestirii. Un
Umbel special, individual al personagiilor, dupa care s se poata
forma o ideie precis despre insusirile lor, aproape ea nu exista.

Personagiile sunt infatisate fugitiv, In situatii de o clipa, care

se succed cu repeziciune; ele nu se desprind Ina de massa, din,
care au fost scoase la iveala pentru un moment si cu care se
contopesc, revenind in multime. Serafimovici tinde s redea lim-

bajul specific, individual" al massei, un cor de voci al ei, voci

care, intrerupandu-se i alternandu-se, dau totusi o impresieunitara.

Cand Cojuh Il conduce armata prin fata muncitorilor executati de generalul Pocrovschi, toti ostasii sai traesc un singur
sentiment comun: $i nu mai sunt nici plotoane, nici companii,
nici batalioane, nici regimente, ci ceva care n'are nume, ceva.
linens i ornogen. Paseste o singura inima uriasa. Batai le ei sunt
I'ar numar, privirile inmiite".

233
www.dacoromanica.ro

Aceeasi unitate tincte s'o redea i limba povestirii.

In Rusia e Puterea SovieticA.
La Moscova-al

Ap Ai unde e mujicul, acolo e i puterea.

La noi au venit nite muncitori, au adus cu ei libertatea,

au pus soviete prin stan4e, au spus sA ne luAm pAmAnturile.

Ne-au adus dreplatea, lar pe burjui i-au alungat.

Dar parcA muncitorul nu-i tot %Aran de-al nostru? SA
vezi numai cti de ai nostri lucreazA la fabrica de ciment, la
presele de ulei, in uzine prin toate oraele.
De undeva se auzi slab:
Mama..."
Astfel de discuVi, care se iscA in multime, i se topesc in ea,
iredau starea el de spirit, fac ca aceastA multime sA fie simtitA

ca un organism aparte, unitar, ca i cum s'ar misca un singur

om de o statufa urias, de o greutate uriasa 1 in care bate o
singurA inimA enormA, nefiresc de enormA". Cojuh intelege prea

bine cA atata timp cat duce aceasta massA inainte, la luptA, ea

merge dupA el ascultAtoare, supunAndu-se docil orickui ordin
al lui, dar <dacA 1 s'ar fi nAzArit sA spunA: BAietl, faceIi calea
intoarsA, inapoi la cazaci, la ofiteri",
el 1-ar strApunge cu ba-

ionctele.

$1, exprimand sentimentul comun al intregil masse, Cojuh

spune la sfaritul povestirii: SA luptam pentru Puterea Sov letick cAci e doar pentru tArani, pentru muncitori si afarA de ea,
ol nu mai au nimic...
Atunci, din miile de piepturi, izbucni un oftat, lacrimi stinghere se scurserl sgArcite pe chipurile lor de fier, se scurser
incet pe obrajii bAtirti de vAnturi, pe obrajli hatrAnilor 1 ochil
fetelor se luminarA de lacrimi...

...a Varanilor i a muncitorilor...

VasAzicA, asta a fost! lard, pentru ce am luptat, am cAzut,

am murit, ne-am distrus, ne-am pierdut copiii!"

povestiTot astfel i limba pe care o foloseste autorul,
este oarecum aparte i subordonatA scopului artistic al
torul,
operei. Intr'o anumitA mAsurA ea se apropie, prin construcpa el,
de maniera Iui Gogol; episoade din vialA, redate realist, se impletesc cu un limbaj avAntat i colorat romantic. Povestitorul
pare/ ar fi sguduit de tabloul mAre't care se desfAoarl inaintea
-234

www.dacoromanica.ro

sa. Lacornsmul descrierii e compensat de forta atitudinii sale

emotionale fath de ceea ce clescrie.
Uneori lunbajul devine patetic si solemn, preshrat din abun-

denth cu tel de tel de figuri

intorsturi sintactice si de intonatii care imprimh vorbirii un colorit emotional: prin aliteratil,
prin omisiunea unor prti de cuvant, printr'o asezare neobisnuith a lor, prin intrenri, prin construirea sintetich a frazelor,
etc., (astfel este construit, de pildh, inceputul ultimului capitol
al povestirii: Dar de ce... Si pentru ce... Ca atunci... Atunci...
Numai atunci..." etc. La tel este construit si inceputul povestirii:
Dar ceea ce... dar de ce...").
Uneori limbajul autorului lash impresia eh ptrunde direct
in actiunea care se desfsoarl i redh, evenimentele in asa fel,
twat parch ar fi observate de un participant direct al lor:
,,Aleargh cazacii... Ce multi suntl i de unde au aphrut, nu se
vhzuse niciunul 'Ana atunci". Chteodath autorul incepe sh foloseasch acea limbh amestecath ruso-ucrainianh. pe care o foloseste i multimea: zasiiali slezami divoci oci"1).
Aceast limb pronuntat individualizath, folosith de autor,
imprimh povestirii un colorit puternic emotional t1 o tendinth
romantich, i fac ca cititorul s ajungh la intelegerea continutului ei oarecum prin dephsirea limitelor imediate ale subiectului,
cu alte cuvinte, ca acest continut sh fie perceput ca o
generalizare care exprimh indeobste puterea invincibilh a
poporului revolutionar.
Construith pe un anumit material documentar de fapte petrecute aevea, privind istoria campaniel fcute de armata din
Taman (1918) care a fast inconjurath de armatele albe si de
chiaburimea chzhceasch rhsculath din Cuban, povestirea d I o
largh generalizare acestui material, inghdue sh se intrevad
Maas( perspectiva luptei revolutionare. Din acest punct de vedere, Torentul de fier" al lui Serafimovici este un exemplu tipic
de ereatie bazath pe meLoda realismului socialist. Opera ne dh
o zugrvire a vietii in desvoltarea ei revolutionarl si figura comunistului
erou pozitiv, ca o urmare a atitudinii partinice a
scriitorului fata' de realitate.
') Ochii fetelor se luminar5 de lacrimi" (N. trad.).

235

www.dacoromanica.ro

Povestirea Ceapaev" de D. Furmanov (1891-1926), se concentreaa,

!n comparatie cu povestirea lui Berafimovici, asupra altor probleme legate de rlzboiul civil. Furmanov 1-a propus sa% inftieze chipul eroului popular care se nate in epoca Revolutiei
Intruchipeaz5 trashturile caracterului national rus, in modul in
care s'a manifestat in epoca luptei pentra socialism.

Ceapaev, de D. A.
Farmanov (1923)

Povestirea lui se bazeaz pe un material de fapte reale,

intr'o msur mult mai mare dect a lui Serafimovici. D. Fur-

manov avea leg6turi stranse cu Frunze, unul dintre cei mai

vwtiti conducatori ai Armatei Roii. Furmanov a intrat in
Partid in 1918 i a plecat pe front, unde a fost numit comisar
al diviziei pe care o comanda faimosul Ceapaev. Povestirea lut
Furmanov reprezinn tocmal rea.tarea aniAnuntit clocumentatk
a vietii i mortii lui Ceapaev. El insui particip5, la actiunea.
acestei povestiri sub numele de Craticov.
Faptul c Furmancv parc numal repet5 ceea ce se petrecuse in viata real, fark s transforme materialul cu imaginatia

sa, nu scade cu nimic valoarea artistia a operei sale. Artistul are nevoie de imaginatie pentru a contura personagiul cv

mai mare claritate, scotand astfel puternic in evident acele

trAaturi ale personagiului care sunt mai caracteristice pentru
viata societtii respective. Daca artistul va intalni in viard fenomenul insui care i-a manifestat puternic tasAturile lui caracteristice, atunci imaginatia sa rmne pe planul al doilea;
sarcina lui const5, in a zygrAvi extrem de concret acest fenomen; dac procedeazil a.tfcl, chipul va cAp5.ta o mate putere de
expresie artistica, va fi i concret i general. Mai mult decal
ant, artistul oglindete viata nu in mod pasiv, ci o exprimg estetic, adic tinde s trezeascA in cititor reprezentarea idealului
spre care trebue s aspire. El poate gasi in viata oameni care au
tiut, prin activitatea lor, s intruchipeze tfasAturile corespunztoare idealurilor socientii. Iat5, de ce reprezentarea vietii cere o
plenitudine tot atat de mare a inspiratiel artistice, ca i operele
create cu ajotorul fanteziei. Artistul trebue s5, inteleag c f enomenul respectiv corespunde anumitor idealuri sociale i s
vad prin ce anume este caracteristic pentru viat, ca s poat
astfel s5.-1 wgrveascA in mod concret. Artistul trebue sA-1
236
www.dacoromanica.ro

creeze din nou in inchipuirea sa, pentru a face din el on personagiu artistic.
Furmanov a intruchipat in Ceapaev multe trasaturi vii ale
eroului popular, ale eroicului caraeter national rus, asa cum il

calea Revolutia rusl. Iata de ce Furmanov a procedat foarte

bine ca artist, cand si-a pus problema despre care vorbeste in

jurnalul sal.' intim:

Problema e daca sh-1 descriu pe Ceapaev real, cu pacatele

lui, cu micile lui slabiciuni omenesti, ori sa-i dau, ca deobicei,
o infatisare fantastica?" i a hotarit sh-1 reprezinte pe Ceapaev
asa cum a fost in viata.
$i a avut dreptate, pentruca, intrebuintand chiar cuvintele
lui, Ceapaev reunea, reflectndu-le ca intr'o oglind, insusirile
firesti ale trupelor sernipartizane din acea epoca, cu curajul lor
nemarginit, hotrirea i puterea de indurare, cruzimile inevitabile si moravurile lor aspre".
In Ceapaev, Furmanov a gasit intrunite acele trsaturi pe

tare le observase razletite, fragmentar, la ceilalti tovarsi al

sal de lupta.
Importaata figuril lui Ceapaev consta si In faptul ca, Furmanov a aeitat in el DU numal trasaturile eroului popular, ci
insusi procesnl nasteril eroului in noile conditil istorice Insuirile cornune ale caracterului national ras se contureaz& in
Ceapaev cu c deosebit putere. Prin faptul ca el slujeste Revolutia i Patria, ele apar orientate spre un scop bine determinat, ceea ce face ca semnificatia lor sa devina si mai evident&
In fata noastra apare omul educat de !dela socialismului, omul
care devine mare pentruca participa la lupta poporulul pentru

socialism
Ceapaev avea i inainte de Revolutie minunatele calitati ale

soldatului rus, curajul fara margin!, puterea de rezistenta, taiga; stia sill placea s lupte. Dar, pe de o parte, sistemul armatel

tariste era astfel incat un ostas talentat nu se putea afirma

daca, nu apartinea clas3lor conducatoare (acelasi lucru se pe-

trece i cu Cojuh in Torentul de tier"), bar pe de alta parte.

nici Ceapaev insusi nu vedea telul adevarat In numele carula ar
desvolte pe deplin toate bogatele lui posibilitati.
fi putut
Revolutia a schimbat din radacini conditiunile in care se manitesta energia creatoare a masselor l I-a dat in acelasi timp un

237
www.dacoromanica.ro

scop real acestei energii: lupta

pentru fericirea Patriei si a paporului.

Ceapaev povesteste despre

sine insusi comisarului sau,
Clacicov:

Iata eu, and eram numat

simplu soldat; ei bine, puteau

11.

m. omoare sau sa nu ma

omoare, imi era tot una... Eram o

nimica testa si a fi putut fi inlocuit foarte uor... D'astia ca

mine, imi ziceam, se fabrica cu
duiumul... N'as fi dat nici cinci

bani pe viata... La doua sute

D. Furmanov

de metri de transeele dusmane,

ce crezi Ca faceam? M sulam
pe parapet si incepeam sa urlu:
Ducett-va draculul, porcilcrl"
Alte

dati jucam, fOrt sa ma

gandesc macar o clipa la moarte.

$i lata ea intr'o Duna zi incep sa, fiu remarcat. Nal nal nal
imi spun... si noteaza, tovarase Clacicov, ca pe masura ce ma

ridicam, pe atata imi pretuiam mai mult viata... Asa e... Incep
0, ma iau singur in serios l imi vine pofta sa. traesc cum trebue, sa traesc cu adevarat."
cititorul vecle conturandu-se treptat figura unui talentat
comandant de oaste, nascut de Revolutie:
Urmarind contururile fine ale hartii, Ceapaev vedea desfasurandu-se dinaintea ochilor drumuri desfundate, pline de
zapacla, targusoare arse pana la temelii, trupe care se deplasau
prin intuneric in siruri, coloane sau convoaie. Auzea sufland
viscolul inghetat al diminetii; dealuri apareau si dispareau din
fata ochilor lui; puturi, raulete albastre inghetate la suprafata,
poduri de lemn cenusii, stricate, tufisuri pipernicite.
Ceapaev pornea la ofensival"
Furmanov arata 1 exactitatea planului de operatii militare
al lui Ceapaev i sangele lui rece, puterea lui de rezistenta in
238
www.dacoromanica.ro

lupta i dalul lui de a insufleti massa lupttorilor pe campui

de batalie, talentul lui oratoric, care subjuga pe ascultatori, si

caracterul lui cuceritor, care se manifest& prin cantec si dans,
tot farmecul lui de om, pe care se sprijinea autoritatea lui de
luptator.

$i in acelasi timp Ceapaev este redat in procesul cresterii

sale neintrerupte, cu toate slabiciunile i defectele sale pe care
le invinge treptat sub influenta comisarului Clacicov.
Figura lui Clacicov este una din primele si cele mai bune
figuri Menne de comunist din deceniul 1920-1930. In el Furmanov a aratat clar si profund rolul conducator i educativ al
Partidului in timpul Revolutiel. Tocmai sub infaurirea lui Clacicov creste i Ceapaev.

Ca, si in Torentul de fier", prin toata povestirea lui Furmanov strabate, ca un fir rosu, rolul conducator al Paitidului
care promoveaz

i creste patrioti de felul lui Ceapaev, le creeaza

posibilitatea de a se manifesta pe deplin cu toata vigoarea puterii lor navalnice.

Chipul lui Ceapaev a devenit una dintre figurile cele mak
dragi poporului, in special dupa ce a fost transpusa in film. In
zilele Ftazbolului pentru Apararea Patriei, numele lui Ceapaev,.
nazuinta de a-i semana, mandria de a face parte din deta%mentul care-i purta numele, 11 insufIeteau pe luptatori s fug fapte
eroice, le dadeau putere sufleteasca l tarie, mai ales partizanilor.

Aceasta este cea mai sigura confirmare a faptului c figura

lui Ceapaev, creata de Furmanov, are o mare importanta artistica.

Orice prost ar fi in stare sa generalizeze ceva nascocit,

viata real o poate sintetiza numai o adevarata opera de arta"
a spus Serafirnovici cu privire la Ceapaev". 1 a avut dreptate_
Fa'a nevoie de o mare forta artistica pen tru a-1 observa atat de
profund pe Ceapaev, pentru a sezisa trasaturile lui principale
si a le Infatisa cititorilor a-tat de convingAtor, fcand ca figura
lui Ceapaev s devina una dintre figurile de erou si de patriot.
rus cu adevarat dintre cele mai dragi poporului.
Asemanatoare cu Ceapaev" este ultima povestire a lui Furmanov Ra3coa1a" (1925), tot cu caracter documentar. Furmanov povestete cum a fost innabusita de catre un mic grup de co239>

www.dacoromanica.ro

anunisti, intfunul din crasele Asiei Centrale, rascoala unei marl

unitAti militare, instigat, de armata albA
Un grup de simpli membri ai Partial. lui, educati de el, insufletiti de e!, sunt in stare sA dea dovadA de un deosebit sange
rece si de o mare putere de rezistentA, riscandu-si via'a in fie'rare clipA. El gasesc un limbaj comun cu massa inselatA, o lintstesc i biruesc toate intrigile dusmanilor.

Povestirea are un caracter strict documentar; in ea sunt

incluse o serie de documente istorice, dar Furmanov a stiut sA

interpreteze artistic si sa, clescrie viu caracterul comunistilor.
Figura centralA a operei este insusi autorul povestirii. In aceastA
-figura, Furmanov a Infatisat pe larg caracteristicile comunistului. Deosebit de important in aceasta, privintA este episodul
In care se aratA ce simte autorul cand trebue sA apara i s

la cuvantul la un meeting, in fata multimli asculatilor, mergaud la mom te aproape sigurl. El 41 spune: Dacl e vorba sA
mor, apoi s mor cat mai bine, sub pumni i paturi de arma,
ca un agitator! Asa s. morl, !neat InsAsi moartea ta sA fie folositoare. SA mori ca un caine, urland i vAitandu-te, e o prostie.
S. mori cu folos! Adana-ti puterile, mobtlizeazA totul din tine,
-creier i inimA, nu regreta c. ai sA irosesti prea multA energie,
doar asta-1 iltima ta mobilizare! SA mori cu folos..."

In aceastA figurA a comunistului care cauta, sA serveascA poporul panA la ultima clipa, a vietii sale, care, ca un adevazat agitator, vrea ca 1 moartea lui sa. fie folositoare cauzei pentru care
luptA, Furmanov a evidentiat, cu deosebitA claritate, caracterul

nartinic al operei sale.

RAscoala" este o parte din lupta revolutionark o parte autenticA, came din carnea ei, sange din sange,e ei scria despre
e povestitA simplu, sincer, verosimil si, In
ea Serafimovici;
multe locurl, cu o arta. exceptionall... AceastA carte ne poate
invata mune*.
Moartea prematura, a lul Furmanov, rapus de meningitA,
a intrerupt activitatea lui creatoare. El n'a avut timp all desvolte panA la capat darul artistic, In special sa-si creeze un
stil propriu; limba lui nu devenise Inca bogatA si variatA. Dar
principalul merit literar al lul Furmanov este talentul lui de a
gasi caracteristicul din viatA, de a sezisa ceea ce este tipic pentru ea, si de a transforma acest material In Imagini artistice
originale; aceasta defineste locul aparte si de frunte pe care-I
240

www.dacoromanica.ro

cocupA in literatura sovietic i importanta contributiei lui la

desvoltiarea genulul documentar-arVistic. Figura lui Ceapaev,
,eteatA de Furmanov intrA in galeria celor mai importante XIgurI ale literaturil sovietice.

Printre operele din aceastl pe-

Liubov Iaruvala" de C. rioadA care trateaa tema rkboiului

Treniov (1926).
civil, se disting indeosebi piesa Liu-

boy Iarovaia" de C. Treniov i romanul InfrAngerea" de A.

Fadeev. In aceste remarcabile opere se aratA cele doul drumurl
pe care poate sA apuce omul: drumul poporului, drumul revel],
pe care urmandu-1 omul capat posibaitatea de a-si manitesta insustile cele mai bune, eroice, ale caracterului sau (Levinson, Morozca, Baclanov, Mete lita, Liubov Iarovaia), sau drumul unor scopuri inguste, personale, care clepArteazA de popor
11 31 due pe om spre rusine l pieire (Meoic, Mihail Iarovoi).
Piesa Llubov Iarovaia" este cea mai bunA opera' a prozatorului i dramaturgului sovietic C. A. Treniov (1878-1945). El
a inceput s scrie incA, inainte de Marea Revolutie SocialistA
din Octombrie. Prima lui nuvelA a fost publicatA in anul 1898.
La formarea lui ca scfiitor a contribuit foarte mult M. Gorchi.
Treniov a creat si in perioada prerevolutionarA o serie de
opere literare valoroase (povestirea VI 'Mica", 1911, si altele).
Dar talentul lui a puttit sA se manifeste cu toatA vigoarea abia
dupA Revolutie, care a impregnat creatia lui Treniov cu Ufl
bogat continut socialist si 1-a dat posibilitatea sl zugrAveascA caracterele nol ale erotic* rkboiului civil.
Acuitatea conflictelor sociale care s'au deslAntuit in epoca
revolutionarl, forta i profunzimea cu care se afirmA principiul
eroic in omul luptAtor pentru viata cea noul, i-au sugerat lui
Treniov sl imbrAtiseze i genul dramei.
DupA Octombrie, el scrie piesele: Pugaciovscina" (1924),
Sotia" (1928), Experienta" (1933), Pe malurile Nevei" (1937).
AceastA din urmA pies5. este remarcabilA prin faptul el. in ea
este zugrAvita cu multA vigoare figura conducAtorului Revolutiel,
V. I. Lenin.

Dar opera lui cea mai importantA si mai popularl este piesa
Liubov Iarovaia", reprezentatA pentru prima ow% In 1926 pe
scena Teatrului Mic si care se bucurA i astki de un mare succes
in fata spectatorilor sovieticl.
16

Istoria Lit. Sovietice Rise

241
www.dacoromanica.ro

In piesa aceasta, autorul aro.% ascutimea luptei de clasat.

care se desfasoara in tark lupta care desbin familia, clesparte
rude si prieteni, impingandu-i pe a parte sau alta a baricadei.
Totodata piesa lui Treniov vrea s spuna c personalitatea
umana poate atinge adevarata el inflorire, numal aflandu-se .
inteo legatura indisolubila cu revolutia, cu lupta victoricasa a
poporului eliberat. i dimpotriva, lupta impotriva poporului
duce in mod inevitabil la decaderea morala a omului, la pierderea demnitatii umane, ii aduce pe om in lagrul
dualitilor si al tradatorilor.
In centrul piesei lui Treniov se afla drama dintre sotil Iarovoi. Pana, la Revolutie, ei au dus o viata plina de intelegere
trainic i aimonioask de dragoste si respect reciproc. Alegandu-si fiecare un drum diferit in Revolutie, s'a deschis intre el aprpastie adanca.
Iarovoi este o fire cinstit i sincerk care in felul lui este
profund devotat tarii sale si cauta s lupte pentru interesele el.
Dar el nu intelege Revolutia, se incurca in complexitatea eventmentelor in curs si devine o unealta oarba in mainile contrarevolut ion ari bor.

Botta lui, Liubov Iarovaia, dimpotrivk a stiut s se patruncla

de acel adevar pe care-1 aducea poporul rsculat. Legandu-sic
soarta de Revolutie, cu toata dragostea pe care o poarta, sotului
ei, gaseste In ea destula forta pentru a se desprti de dansulr.
eand a inteles a el s'a angajat pe calea unei lupte criminale impotriva poporului eau.
Mai mult, imprejurarile o supun la un moment dat pe Liubov Iarovaia la cea mai grea incercare: ea trebue s porneasca
o lupta deschisa impotriva fostului el sat si sa-1 predea in mai
nile justitiei revolutionare.
Astfel se mistue in focul marii lupte a poporulul tot ce este
personal, marunt, privat. Liubov Iarovaia Ii identifica in intregime drumul ei cu drumul Partidului Bolsevic i rupe pentru,
totdeauna eu satul el devenit dusman al Revolutiel.
Drumul acesta al ei se mai fundeaza dupa idela autorului
piesei i pe faptul ca Liubov Iarovaia are in Tata ei pilda devotamentului eroic pentru Revolutie a comisarului Coschin si a.
marinarului vandea. In felul cum sunt zugraviti aceOia, Treniov
a reusit s infatiseze trasaturile bolsevicilor din epoca razbolu4

www.dacoromanica.ro

lui civil, eroismul, principialitatea 1 spiritul lor de abnegatie,

apropierea de massele populare. Comisarul Coschin nu ezit

sa impuste pe omul prins cu talharii, chiar claca acest om

11 considera mai inainte prieten al sax.

Para lel cu descrierea acestui aspect eroic al activistilor Re
volutiel, Treniov introduce in piesa l un ascutit element satiric atunci cand zugraveste pe dusmanii Revolutiei. Tragismul

soartei Jul Iarovoi const si in faptul ca el, care in felul sau

cauta s serveasca cinstit poporul, incepe s Inteleaga ea,' a nimerit in tabara unor jefuitori si oameni moraliceste decamp.
Prabusirea lui Iarovoi in piesa este o prabusire ideologica, care
clemonstreaza ca, a merge impotriva bolsevicilor inseamna a
merge totodat l impotriva poporului. Sarmane locotenent de
revolutie,
II spune una din participantele miscArii contra-

in zadar te mai sbati, In zadar camp sa mai

tii banca, cad cartea dumitale este demult batuta... i eu sunt
pe acelasi drum cu dumneata: am ajuns la acelasi impas."
Astfel, piesa lui Treniov arata In ce mama atitudinea fata
de revolutie determina i soarta omului 1 desvoltarea caracterului lui. Numai in iupta pentru scopul superior de eliberare
a poporulul sub conducerea Particlului, numai inteo unitate
cu poporul 1i poate forma omul un caracter integru. i invers, tot ce are omul bun se stinge daca el se rupe de popor
sl nu lupt pentru interesele acestuia. Este una din ideile fundamentale ae literaturil sovietice, tcleie care a fost desvoltata
cu multa profunzime in piesa lui Treniov.

revolutionare,

Importanta piesei mai conga In aceea a autorul a reu-

sit s zugraveasca unu1 din primele chipuri de femeie participanta, la razbolul civil.
Figura eroinei Liubov Iarovaia este plina de farmec. Tra-

satura ei esentiall este puritatea chipului ei moral, intransigenta ei prineipia1, insusirea de a nu accepta niciun fel de

compromisuri. Doi ani de zile 1-a plans pe barbatul ei, socotindu-1 mort. Intalnirea cu el I-a proclus o bucurie sguduitoare.
Dar afland ea el s'a alaturat albilor, ea lesin. Dragostea ei e
Inca vie si ea incearca sa-1 salveze pe omul din el, dar vazand
v5. el ramane dusman al Puteril Sovietice, nu ezita sa-1 predea
ea insasi in mainile autoritatilor tocmal In momentul cand el

ar fi putut sa se sustraga.

243

www.dacoromanica.ro

I,Eu intotdeauna te-ani conskierat o tovarsa sigura",

II spune comisarul Caiehin.
Nu; abia Incepand de azi eu
sunt o tovarlsa sigurV,
ii raspuncle Liubov Iarovaia, inte-

legand ca dupa aceasta incercare ea inteadevar ai-a verificat

pe deplin devotamentul fata de Revolutie.
Piesa lui Treniov este una din cele mai bune realizari ale
dramaturgiei sovietice, i prin profunzimea ideilor, i prin importanta si vigoarea caracterelor Infatisate; ea oglindeste perioada initiala a rzboiului civil cu toata complexitatea raporturilor ei soeiale si ale vietii private din acel timp i constitue
o demascare satirica ascutita a lagarului garzilor albe.
Inceputul perloadel
de reconstructle

Probleme nol se ridica In fata

literaturii in cea de a doua jurnatate

a cleceniului 1920-1930, and Particlul Bolsevic a Inceput lupta pentru industrializarea tarn. Incepe perioada de reconstructie a tarii, care a dus la victoria
socialismului in U.R.S.S. Eroismul in munca al masselor de milioane de oameni ai clasei muncitoare a determinat un avant

nemaivazut de reconstructie dela un capat la altul al tarn.

Tovarasul Stalin spunea in 1926: Pentru a aplica direc-

tiva Partidului cu privire la industrializarea tarn noastre, este

necesar, in afar% de toate celelaIte, sa cream cadre de oameni
noi, cadre de noi constructori ai industriei.
Nieto sarcina si mai cu seama o sarcina atat de importanta ca inttastrializarea tarii noastre nu poate fl indeplinita
fan, oameni vii, Mira oameni nol, fara cadre de constructori
not. Inainte, In perioada razboiului civil, am avut nevoie Indeosebi de cadre de comanda pentru construlrea armatei sI
pentru a purta rlzboiul, am avut nevoie de comandanti de regimente si de comandanti de brigazi, de comandanti de divizie
si de comandanti de corp de armata... Dar acum ne aflam in
perioada de construire a industriei. Acum am trecut de pe
fronturile razboiului civil pe frontul industriel. In consecint,
avem nevoie acum de nol cadre de comanda, pentru Industrie,
de bunt directori de fabric! si uzine, de bun! conducatori de
trusturi, de oameni priceputl in ale comertulul, de planificatori
priceputi In construirea Industriei. Acum trebue sa formam
noi comandanti de regimente si de brigazi, noi comandantl de
divizle si de corp de armata In domeniul economiei, In dome244
www.dacoromanica.ro

niul industriei. Daca, nu vom avea astfel de oarneni, nu vom

putea progresa nici cu un pas". (Op. vol. 8, pag. 138-1939) 1).

In 192e. tovar4u1 Stalin, vorbind la al VIII-lea Congres

al Uniunii Tineretului Comunist-Leninist din U.R.S.S., a spus:

Avem nevoie de bolevici
specialigi in metal, textile, mine,
chimie, agricultura, transport, comert, contabilitate etc. Avem
nevoie acum de grupuri intregi, de sute de mii de cadre noi de
bolevici, capabili sa, fie stapani pe situatie in cele mai diferite
domenii de cunotinte. Fara acest lucru nici nu poate fl vorba
de un ritm rapid al constructiei socialiste In tara noastra". 2). In

lumina acestor idei ale tovaraului Stalin, cu privire la sarcinile noi care s'au ridicat in fata tarii i la pregatirea cadrelor noi de constructorl pentru Industrie, prezint a. un interes
deosebit romanul lui F. Gladcov Cimentul"

cea dintal opera

din literatura deceniului 1920-1930 in care este infatiat in

chipuri i imagini artistice inceputul muncli bolevicilor pe
frontul industrializarii.
Tema reconstrucilet 0 a
construirii. Cimentur de

Romanul lui F. Gladcov Cimen-

tul" a fost publicat chiar la ince-

putul perioaclei de reconstructie.

Activitatea literara a lui F.
Gladcov a inceput cu mult inainte de Revolutie. El s'a rascut
in anul 1883, dintr'o famine sArac de tgrani.
A inceput sa peregrineze dela varsta de 9 ani pe la pescarine de pe Volga i Marea Caspica I pe la exploatazile agricole din Caucaz. Gladcov a lucrat intr'o farmacie, intr'o tipoF. Gladcov (1925)

grafie, inteo litografie. Copilaria lui s'a scurs intr'o saracie

nespus. Cu multa greutate a reuit s termine coala medie (cu
mare intarziere, la 18 ani). Inainte de a termina scoala a publi-

cat in Cubanschi Vedomosti" (Jurnalul Cubanului") prima

sa productie literar
nuvela Spre lUmin", dup care a

continuat sa, publice Cu mai multa sau mai putina regularitate.

In anul 1901, Gladcov a facut cuno01nt cu Gorchl care, dura
propriile lui cuvinte, i-a rascolit tot sufletul. Participarea la
activitatea revolutionara, activitatea lui ca invatator, deportarea, viata in Siberia,
toate I-au dat lui Gladcov posibilita1) Vezi i ed. P. M. R. vol. 8, pag. 149-150.
2) Vezi I. V. Stalin, Despre sarcinile Comsomolului, Ed. Tineretulul.

1951, pag. 26.

245

www.dacoromanica.ro

tea sa adune o multime de observatii, sa stuclieze fel de fel de

oameni. Dvpa Octombrie, Glad-

membru de Partid
cov
participa la razboiul civil, tar
la sfarsitul razboiului isi reia
activitatea literar.
Cimentul" a fost prima
opera insemnata a lui Gladcov.
Romanul a starnit un mare interes, situandu-1 pe autor in pri
mele randuri ale scriitorilor sovietici. Gladcov este primul scrii-

tor care a aratat in literatura

noile trsaturi ale vietil din tara
noastra, primul care a incepiit

munca de creare a figurii bolF. Gladcov

sevicului constructor.

Extrem de interesanta este

recenzia lui Gorchi despre romanul lui Gladcov.
Dupa parerea mea, este o carte foarte important& si foarte
Nina. In ea se ataca puternic si se arunca o lumina clara, pentru
prima oara dupa Revolutle, asupra celei mai insemnate probleme a actualittii
munca. Paul la dumneavoastra, nimeni
nu a tratat aceast tema cu atata forta i Intelegere. Tot atat
de reusite sunt, dupa parerea mea, i caracterele. Gleb e deseris precis, si daca este tratat si romantic, apol asa i trebue.
Epoca noastra cere, pe bun dreptate, ca autorul, artistul, fOra
sa treaca peste fenome.nele negative, s sublinieze 1 astfel A
romantizeze" fenomenele pozitive.Dumneavoastra oiti O. f aceti aceasta, fapt pentru care va felicit din suflet. Totusi, sa
ma intelegeti: eu nu vorbesc despre romantismul celor speriati
de realitate care, departandu-se de ea, se refuglaza in domeniul fanteziei, ci despre romantismul acestora care cred, despre
tomantismul bamenilor care stiu s se ridice deasupra realita246

www.dacoromanica.ro

111,

care au curajul s se uite la ea ca la Un material crud si

creeze din ceva ran, care ne este dat, ceva bun pe care II

Aceasta este pozitia adevaratului revolutionar 1 acesta

,este dreptul lui".
Romanul lui Gladcov este simplu ca subiect. Lacatusul Gleb
Ciumalov se intoarce din razboiul civil, la fabrica de ciment

41orim.

la care lucrase mai inainte. Fabrica este in plina decadere,

lrnasinile stricate, lucratorii, ocupati cu treburile lor personale, Ii

-OA de gospodariile lor; au inceput s creasca vaci. Gleb se

srunca in lupta contra a tot ceea ce impiedica fabrica de a se
intoarce la viata, cu aceiasi indarjire cu care atacase dusmanul: Ce-i aia noua politica economic? spune el la sedinta celulei. Asta inseamn
sl le venim de hac prin constructii

marete". Evenimentele romanului se concentreaza in jurul muncli pline de incordare pentru ref acerea uzinei. Dar esentialul e
-el refacerea uzinei
pentruca ea sa, poata intra in viata sotialist a tar%
e totodata i o educare I o reconstruire" a
-oamenilor. Gladcov arata cum creste Gleb 1 devine organiza-

tor si conducator al massei muncitoare. Autorul introduce in

--roman si figura unul batran specialist, inginerul Kleist, pentru

care la inceput Gleb este inspaimantator si de neinteles: Civilizatia care lumi o aduce cu el lucrtorul Gleb Ciumalov?
se intreaba neciumerit ingineruL Renascut din sangele varsat,
el este dam 1 neinfricat; privirea lui te infloara i vadeste o
forta extraordinara". Avantul munch' lucratorilor care refac fabrica II antreneaza si pe inginer; patosul muncii libere trezeste
in el cele mai bune sentimente omenesti, si el participa la constructie cu acelasi entuziasm ca 1 eL

Gladcov a atins o problem noted in descriefea raporturilor

intre Gleb i sotia lui, Dasa. Aceasta este una din primele flgull din literatura sovietica prin care s'a Mut incercarea de
a se zugravi noul tip de femeie, care ia parte la zidirea vietil
nol, pe picior de egalitate cu barbatul.
Gladcov incearca sa schiteze in roman trsturile noii familii socialiste, dar acestea sunt pagini mai putin reusite. In
pasajele in care vorbeste povestitorul, limba, lui Gladcov are
un colorit romantic foarte pronuntat. Ea este impovarata sl
sde tot felul de tropi, de cuvinte locale, si din punct de vedere
zrtistic las uneori de dorit. In ultimele editii, autorul a imIbunatatit considerabil stilul romanului.

247
www.dacoromanica.ro

Dup5, Cimentul", au urmat cateva productii cu aceeap

/mg, i care tindeau s arate noile trasaturi ale omului socialist

care a inceput reconstructia, crearea non economii.
Figura lvi Gleb Ciumalov i a sotiei sale Daa Ciumalova,
au inspirat inteo anumit 5. masur figurile de constructori so-

cialiti, atat de caracteristice pentru literatura sovietic5, de

mai tarziu. In fond, aceasta tem este motenit, far& indoiala, dela Gorchi, dar meritul lui Gladcov const5. In faptul
a tiut s o desvolte pe un material de viatl proaspt 1 anum
in momentul istoric in care tema aceasta era impins pe primul plan, prin Insusi mersul vietil

In istoria literaturii sovietice, epoca razboiului civil 1 a.

reconstructiei economiei nationale este extrem de important
din punctul de vedere al creatiel literare.
Se largete mult micarea literal% de massA. In timpul eelor 10 ani dela data stabilirii Puterii Sovietice, au fost publicate, in editii separate, mai mult de 900 de opere literare ale
unor scriitori necunoscut1 publicului pang la Revolutia din Octrimbrie.

In 1917-1918 au aparut in literatura Furmanov, Bezamenschl, Poletaiev, Romawv, Svetlov; In 1920 -- Tihonov, Caverin;
in 1921Seifulina, Jarov, M. Golodnai, A. Caravaieva; in 1922
Leonov, Utchln; in 1923
Solohov, Fadeev, Lavreniov; in 1924
Paustovschi; in 1925
Chirsanov. In fiecare an au aprut in

literatura forte noi. Dar principalul consta in progresul artistic 1 ideologic al literaturii sovietice.

In anil acetia se desfsoara creatia de dupg Octombrie a

lui Gorchi; Gorchi creeaza cele mai geniale opere ale sale, care
Sintetizeaza ideile, temele i tipurile sale principale.
Maiacovschi creeaza, in anii acetia poeziile sale cele mat
Insemnate; in opera lui se exprim 5. cu cea mai mare deplin5,tate
ideile patriotismului sovietic, chipul noului om socialist i In
primal rand chipul lui V. I. Lenin.

Tot in aceti ani apar o serie de scriitori In opera carora

sunt exprimate in chip viu, atat experienta extrem de bogath .
a razbolului civil, acumulat de taxa, cat 1. trasaturile eroice
ale noului om patriot sovietic care, terminand victorios rzbo-

248
www.dacoromanica.ro

lab a inceput sail reconstruiascI tara distrus. In sfArsit in

literatur apare tema constructiei si tipul comunistului constructor.
Se creeaka, opere care Intl% definitiv In istoria literaturii sovietice. Realismul socialist capAtI, de acum inainte, o mare desvoltare, folosind din plin experienta vietil noi socialiste. Prin-

cipiul partinittii bolsevice clevine principiul determinant f

conducAtor in creatia majoritMii scriitorilor sovietici.

www.dacoromanica.ro

Of.

VLADIMIR VLADIMIROVICI

MAIACOVSCHI
1893

19 3 0

-Ft parerea lui Maiacovschi, Ca o carte cu cat este mai bun&

cu atat mai mult anticipeaza evenimentele, adanc justa
valabila pentru toti scriitorli de seama ai trecutului,
,este intru totul aplicabila I lui insusi. Cu cat scriitorul va
reusi s. redea in opera sa aspecte mai esentiale, mai tipice ale
cu atilt este mai probabil ca se vor desvalui, cu timpul,
in aceasta opera, i alte aspecte, ca, ea va fi necesara si generatillor viitoare.
In poezia lui Maiacovschi sunt infatisate cele mai frumoase
trsaturi ale omului sovietic (eroismul, dragostea pentru Patria Sovietica, entuziasmul 1 energia in mina, simtul colectivittil). lath', de ce poezia lui nu numai ca nu se invecheste
ci, dimpotriva, cu fiecare an care trece capt un continut nou.
In zilele Marelui Razboi pentru Apararea Patriei impotriva cotropitorilor germano-fascisti, oamenii sovietici gseau in versurile lui Malacovschi expresia eroismului pe carerl Intalneau
pretutindeni in jurul lor pe front. Ostasul sovietic A. P. Chiriloy a trimis in Decembrie 1942, de pe frontul Stalingraclului,
bibliotecii-muzeu Maiacovschl" din Moscova, un volum cu versuri de Maiacovschi, strapuns de o schlj de obuz dusman. Din

scrisoarea lui A. P. Chirilov reiesea ca el nu s'a desprtit de

acest volumas nici chiar in cele mai grele zile ale apararil Stalingradului.

250
www.dacoromanica.ro

Cu aceeasi plenitudme cu care-i exprimat eroismul luptei

armate pentru libertatea i independenta Patriei Socialiste, este
exprimat in poezia lui Maiacovschi I eroismul muncii creatoare,
eroismul construirii socialiste:
De partea-acelora eu sdnt
care-au iesit
s construlasca pe pdmdnt
fro febra zilelor de 'maned
fr zdbavd
ce-i vechiturd, mdturd st-aruncd f
Dau slavd
Patriei de astdzi
ft
de tret orE slavd
celei ce va ft.

(Poemul E bine 1")

Iubesc imensitatea planurilor noastre", spune Maiacovschl
In acelasi poem. Acum, and poporul sovietic, ccndus de Partidul lui Lenin si Sta1n, infAptueste cu succes planul grandlos
al cincinalului stalinist postbelic, aceste versuri ale lui Malacovschi rAsun5, ca 1 cum ar fi fost scrise In zilele noastre. StAVanind metoda realismului socialist, Malacovschi a stiut s
exprime in poezia sa cele mai fundamentale, cele mai profunde
tenclinte ale desvolatril sociale din timpul su.
Orice fenomen al reallfatii contemporane era perceput
interpretat de Maiacovschi in raport cu perspectiva general
a miscArii omenirii spre comunism. Deaceea, cu fiecare etapl
noul In desvoltarea societtii sovietice, cititorul sovietic aflA
In poezia lui Malacovscht idel i emotli noi, In acord cu vremea
noul.
Poetul-agitator

Se obisnueste s i se zic lui Ma-

iacovschi poet-agitator. Este o deflnitte justl. In versurile sale, Maiacovschi aborda de cele mai
multe ori teme la ordinea zilei", legate de faptele curente
ale vietli politice si culturale, biciuind tot ce era fals i craunItor si ducand in masse cuvantul drept al bolsevicilor. In zi251
www.dacoromanica.ro

lele Mare lui Razboi pentru Apararea Patriei, brigazile de agi-

tatie de pe front recitau in fata ostasilor versurile lui Maia-

covschi; agitatorii bo1sevici din spatele frontului foloseau versurile lui pentru a exprima In fata auditorilor cele mai importante ganduri I sentimente, spre a le indruma vointa la lupta
Impotriva dusmanulul cotropitor.
Ca o chemare direct, adresata noil generatil a tineretului
sovietic, careia 11 revine sarcina de a construi societatea comunista, rasun azi versurile lui Malacovschi:
E tinet etea lumii
comunismul

0 tinerit

II vor dura...

Se cuvine totusi, sa subliniem el expresiei acesteia de poetagitator", aplicat in deosebi lui Maiacovschi, I se atribuia
adesea un sens prea Ingust. Nu arareori Iiricul" I ,,agitatoricul" sunt considerate ca doua natiuni opuse, care se exclud;
se lasa, a se intelege totodata a numal Ur lcul" apartine poeziei adevarate, tar agitatoricul" ii este strain. 0 asemenea
opozitie este cu desavarsire eronata. Lirica este intotdeauna o
expresie a atitudinli poetului fata de realitate. Exprimand In
versuri starile sufletesti ale eroulul stag Uric, poetul, prin fap-

tul Insusi de a fi apelat la forma versificat Inalt" parch

aceste star sufletesti In inchipuirea cititorului, cauta s trezeascd in el o stare sufleteasca corespondenta, adica sa exercite o influen ta. activd asupra gandirli 1 sentimentelor sale;
In acest sens, orice lirica are un caracter agitatoric.

Cuvantul agitatie" vine dela cuvantul francez agiter

a indemna, a pune in miscare. AgitatoruI trebue sa puna In miscare oamenii, s provoace in ei anumite sentimente, s dirl-

jeze vointa lor; sarcinile unui agitator si cele ale unui pcet

liric sunt in multe privinte apropiate.

Denumindu-1 pe Malacovschl poet-agitator", not nu vrem
sg, spunem prin aceasta el el nu este poet liric, ci doar cautam
sa subliniem ca In lirica lui ocupa un boo important temele cu
caracter politic si ca startle sufletesti care stau la baza celor

mai multe poezil ale sale constitue pentru nol un sthnulent

pentru o activitate social, o chemare la munca si la lupta.

252
www.dacoromanica.ro

Cel mai talentat poet liric rus al veacului al XX-Iea, Ma lacovschi, se inrucleste in multe privinte cu cei mai de seam*.
poet! rusi ai trecutului: Derjavin, PuSchin, Lermontov, Necrasoy. Dar lirica lui Maiacovschl este totodata o lirict calitativ
nou. Calitatea ei noul const in aceea ca este o lirica a omului
din epoca socialistl, o lirica partinica, socialist, a care par.
ticularitate esential este ca inlatura contradictia dintre In
divid l societate. Niciunuia dintre marii poeti ai trecutului,
tema luptei pentru fericirea omenirii, tema politica, nu 1-a determinat inteo masura atdt de mare intreaga viata.

Pentru a exprima continutul nou

Caracterul inovator al poeziei al epocii sale, Maiacovschl a cautat,

lui Maiacovschi

fireste, s gaseasca mijloace noi de

expresie artistica. Astfel el a contribuit mult la innoirea vocabularului poetic, a sintaxei poetice, a creat un nou sistem de

versificare nis. Cu fiecare pelican, nou in drumul sau de

-creatie, Maiacovschi (ea sa folosim propria lui expresie), se
depasea pe sine insq1"; supunea unei noi revizuiri intreg arsenalul mijloacelor poetiCe descoperite tot de el mai inainte.

sub raportul concordantel lor cu temele 1 problemele pe care le

ridica etapa istorica nou. Maiacovschi a cautat totcleauna Ca
toate elemcntele unui versvocabular, sintaxa, tropi, ritm, rima,

sa fie riguros subordonate fonclului ideologic unic, scopulul

unic; s gaseasca, dup cum spunea el insusi, pentru fiecare
eiclu de idei, expresia lui speciala". Inovatiile lui Maiacovschi
nu apar ca ceva formal, alaturi de fon dul creatiel sale. Ele
formeaza trastura cea mai esentiala a acelui caracter liric pe
care-1 are poezia sa. Mai mult, acest caracter liric este o expresie a celor mai bune insusiri ale omului epocii noastre, ale
omului sovietic. In activitatea fruntasilor productlei socialiste,
In activitatea celor mai buni oameni de st11t-0 sovietici, ga
sim acelasi patos al cautarii, al inovatiilor, al cutezantei, atat
de caracteristic pentru epoca sovietica, cu planurile ei indraznete i grandioase.
Patriotismul
lul Maiacovschi

Maiacovschi isi punea toata forte

talentului sau viguros in arta sa,

in versurile sale, cautand in pri-

mul rand ca ele sa fie folositoare poporului, Patriei. Aceast

trasatura caracteristicA a lui Maiacovschi a fost relevat de M.
253
www.dacoromanica.ro

I. Calinin, ca exemplu de inalt patriotism pentru tineret: Maiacovschi, prin felul cum a servit poporul sovietic, este un model stralucit de patriotism... El cauta 0, se identifice cu poporul
revolutionar, nu numai prin cuprinsul, dar l prin forma
operelor sale".
Aceasta apreciere a lui M. I. Calinin subliniazA foarte just
Ca patriotismul lui Maiacovschi este indisolubil legat de temeiurile conceptiei lui poliaco-sociale I artistice, definind totodat

atitudinea lui fata de munca poetului, fatal de cuvant. Pa-

triotismul care il face pe om sa se simta o particica din

tara aceasta mare este o trasatura inseparabila a eu"-lui liric

al lui Maiacovschi. Nemarginit de scumpa ii este lui imaginea
Patriei sale
Rusia, U.R.S.S.
in munca i lupt:
lat-o
Rusta

care-si incordeaza toate fortele.

iubita mea tar&

e roie, parcd-i de pard,
de-abia iqitd din cuptorul Revo 1400
afard

Act

doar invincibila putere

door ea rtiit

muncitoreascd,

s'o rdscoleascd,

s'o gefuiasca...

scrie el in anul 1922. Iubesc acest pamant" exclama el cinci

ani mai tarziu, in poemul su E bine!" (Poemul lui Oc-

tombrie).

Patriotismul lui Maiacovschi este in primul rand un pa-

triotism sovietic.

...Citifi

Ei da, 'n Soviete

Acolo sunt eu ceteitean...

spune mandfu lumii intregi poetul, prezentandu-si pasaportul

sovietic. (Versuri despre pasaportul sovietic").
254
www.dacoromanica.ro

Patriotismul lui Maiacovschi, ca i patriotismul intregulut

popor sovietic, este strain de &Ice exclusivism rasial sau na-

tional. Maiacovschi ii lubete Patria, mai ales pentruca ea

merge in avangarda omenirii progresiste, in lupta acesteia pentru un viitor mai bun. Patriotismul sovietic al lui Maiacovschi
nu contrazice internationalismul proletar, ci este expresia cea

mai inalta a acestuia. Patria Sovietica ii este cu deosebire

scumpa poetului, pentruca ea este purs.atoarea ideilor comunismului. Deaceea poetul vede in Patria sa primavara omenirii".
Patriotismul lui Maiacovschi este
Umanismul lui Malacovschim legat de o alta, trasatura importanta
a conceptiei sale, de umanismul socialist. Aceasta Ii inrude0e
cu Gorchi.

Pentru Maiacovschi, ca i pentru Gorchi, tema centrala a

creatiei sale o formeaza omul. Problema eliberrii omului de tot

ceea ce 1-ar putea deforma intr'o socletate impartita in claseantagoniste, 0 a formarii unui om nou, liner, membru contient
al colectivului socialist, este problema centrala a celor doi scriitori. Pentru Maiacovschi (ca 1 pentru Gorchl), omul este totdeauna, in toate etapele creatiel valoarea cea mai inalta. Opera

de dinainte de Octombrie a lui Maiacovschi este patrunsa dedurere pentru omul diformat de conditiile sociale; omul desvrIt, omul liber, apare aici abia ca un ideal de viitor. In
epoca sovietica insa, figura omului pozitiv capata la Maiacovschi contururi concrete. Omul cel nou, integru, la care se
contopesc gandirea i sinitirea, indatorirea sociala 1 libertatea
asa este Lenin (poemul
personala, este omul eel mai uman";
Vladimir Ind Lenin"), Pa este Dzerjinschi (poemul E bine"),
asa sunt Eroll Muncil Socialiste care, In conditiunile neinchipuit
de grele ale taigalei, inalta combinatul nietalurgic din Cuznet
si noul oras-gradina din jurul acestula:
Orawl
gata e;
curnd...
grddini
vor inflori
frenetic.
Cci oameni tot ca 4tia sant
ape tot pdmdntul sovietic!
255.

www.dacoromanica.ro

inteadevar, Cuznetcul s'a

inaltat, s'a construit de catre

oamenii sovietici.

Realitatea

programului nostru suntem nol

toti",
a spus tovarsul Stalin.
Oamenli reprezinta valoarea cea

mai de seama a Tarn Sovietelor.

Umanismul, ca i, in primul rand, patriotismul, consti-

tue o caracteristica trasatura

care strabate intreaga opera a

lui Maiacovschi. Dupa cum am

vazut, aceste trasaturi nu sunt

individuale, proprii numai lui
Maiacovschi, ci apartin in ace-

6,111.

V. Maiacovschi

Iai
conceptiei de viata
Sovietice, celor mai buni oameni
ai Tara Sovietelor, ai literaturii
sale. Maiacovschi le-a exprimat intr'un chip inimitabil, generalizandu-le totodata cu profunzime.

Stalin despre lila lacovachl

Trasaturile cele mai generale

ale personalitatii artistice a lui Maacovschi, pe care le-am examinat mai sus, si-au aflat cea mai
adanca
lapidara definire in cuvintele prin care tovarsul
Stalin a determinat locul pe care-I mint Maiacovschi in desvoltarea literaturii noastre sovietice. Tovarasul Stalin a spus:
Maiacovschl a fost '?1 ramane cel mai mare, cel mai talentat
1

poet al epoch '. noastre sovietice".

Maiacovschi este poetul unei epoci; nu al unor anumiti ani

nici al unei perioade, ci al unei epoci. Prin acest cuvant am
definit deja proportiile operei lul. El este poetul epoch noastre
sovietice; ideile i sentimentele exprimate in poeziile lul sunt
proprii epocii Marti Revolutii Socialiste, epocii de construire a
Statului Sovietic. Pentru aceste idel i sentimente, comune In
si

256
www.dacoromanica.ro

tregii poezii sovietice, Maiacovschi, in urma unor continue

ctltrtAri artistica, a gsit cele mai adecvate mijloace de exprimare poeticg. Iat de ce el este cel mai mare, cel mai ta-

lentat poet. In fine, cieoarece Malacovschl este poetul care ex-

prima nu o etapg istoria tranzitorie oarecare, ci o intreagg

epocg istoricg, epoca sovieticd, el nu numal c5, a fost, dar rgmgne

astzi cel mai mare, cel mai talentat poet. Aceste cuvinte ale
tovargsului Stalin, pubhcate in 1935 (17 Decembrie) in ziarul

Pravda", au fest o replicg la stirea c dusmanil incearc5, sg

impiedice rspandirea operelor lui Maiacovschi. Dupg cum se

91-a atras ura inversunatg a dusmanilor din strgingtate si a dusmanllor ascunsi al poporului din interiorul tarn. Nu-I de mirare, cad el

stie, i marele scriitor patriot A. M. Gorchi

i Maiacovschi reprezint stindardul culturii sovietice

care pgseste in avangarda omenirii prcgresiste. Locul pe care-1
ocupg Malacovschl in poezia sovieticg este in multe privinte
analog cu locul he care-I ocupg Gorchi in proza sovietic.
Gorchi

Viata lui Malacovscbi.

Copilaria.
Fainiha

Malacovschi s'a ngscut la 7 (19}

1893, in satul Bagdadi (acum
Maiacovschi) din Georgia, in apro-

Iu lie

piere de Cutaisi, in Caucaz. Tatgl

poetului, Vladimir Constantinovici, era brigadier silvic in Bagdadi. In decursul celor 17 ani de serviciu In Bagdadi, V. C. Malacovschi se Meuse iunit de populatie. Btramil din Bagdadi 41
aduc aminte cu drag despre el si astgzi. Familia Maiacovschi
invgtase i vorbea curent limba georgiang.
Micul Volodea ii trecea timpul printre copill tgranilor geor-

gieni din localitate, dar mai ales cu pduraril care lucrau cu

tatM sgu. Oamenii cu care venea in contact Malacovschl erau
simpli, plini de sentimentul demnitatii personale, atat de desvoltat la munteni. Toti munceau. Bglatul a crescut in libertate,
dar a fost obisnuit de mic s5, vadg In muncg datoria, dreptul
el

bucuria vietil omului.

In primgvara anatui 1902, Maiacovschi d5, examen pentru a intra in clasa preggtitoare a liceulul de bgleti din Cutais.
A trebuit, deci, sg-si la rgmas bun dela viata satulul de munte
si s5, se mute la Cutais.
La inceput invat foarte bine. Merg in frunte. Numal in
foarte bine",
II aduce el aminte despre acel timp, in auto17

istoria Lit. Sovietice Ruse

257

www.dacoromanica.ro

blografia sa. Citea malt, de preferint5, povestiri de alltorie,

aventuri in general fantastice" (autobiografie).
Cuand Ins, evenimentele zilei 1-au atras mai puternic
decat orice lectur5, fantastia Incepuse azbolul ruso-japonez.
Se apropiau evenimentele revolutionare din anul 1905.

A crescut numrul ziarelor si al revistelor pe care le

prhnim aca3. Citesc totul. Sunt intr'o neinteleas1 stare de incordare... A aprut cuvantul proclamatie"v (autobiografie).
Sora lui mai mare, Ludmila Vladimirovna Maiacovscaia,
care studia la Moscova, venind in vacanta acas5., a adus manifeste ilegale si poezii revolutionare. Poeziile si revolutia s'au
asociat In capul meu. Am fast introdus Intr'un cerc marxtst"
( autobiografie).

Veni anul 1905. Miscarea revolutionarl a cuprins Intreaga

tar5. Ea crestea cu o fort5, urias.
In acest timp. Stalin desfsoar5, o colosalA activitate re
volutionar in Transcaucazia... Stalin U demasc sI-i biclueste
pe mensevici, ca adversari al revolutiel si insurectiei armate.
El ii preateste neclintit pe muncitori in vederea luptei hot5,ritoare contra absolutismului. FlacAra incendiului revolutionar
se propag in toat Transcaucazia." (I. V. Stalin. Scurt5, biografie, editia 2-a, revizult5, si ac1gugit5,.)1).

La Cutais, din initiativa personal5, a tovarAsului Stalin,

s'a format un comitet bolsevic care conducea organizatille de
Partid din fosta gubernie Cutais Au ap5zut in ora ziare socialdemocrate, reviste sarirIce, 11teratur5. subversiv. Au inceput
demonstratiile si meetingurile. M'am dus si eu. Era bine", Il
aminteste Malacovscht.

La adunrile revolutionare ale elevilor, la care era admla

si ate un reprezentant al claselor inferioare, Maiacovschl lua
parte ca delegat al clasei sale. Acum el nu mai citea earti f antastice", ci brosuri revolutionare.
In lama anului 1906, tat51 lui
Participarea la munca
Maiacovschi,
transferat dela ocolul
revolutionara Ilegala
silvic Bagdadi la cel din Cutais, preWind hrtiile pentru predare, s'a intepat cu un ac ruginit pe
cand cosea un dosar, i la vreo cateva zile (19 Februarie 1906)
a murit de septicemie. Familia sa se muta atunci la Moscova,
1) Vezi i ed. P. C. R. 1947, pag. 31.

258
www.dacoromanica.ro

unde invata sora mai mare. Acolo aveau s'o duca foarte greu,
din cauza lipsurilor materiale. Maiacovschi a fost nevoit salt
caute de lucru, si in orele libere dela scoala pirograva l picta
tot felul de mruntisuri pentru un magazin de obiecte de arta
populara. 4Mama a fost nevoita sa mai inchirieze din camere
s ia studenti in pensiune. Camerele erau mizere. Chiriali
studenti saraci, socialiti. Mi-aduc aminte de cel dintAi bolsevic" pe care 1-am cunoscut, era Vasia Candelachi (autobiografie).

Curanci, Maiacovschi a cunoscut in camera mea multi bolsevici", adaaga Vasili Candelachi in amintirile sale despre poet.
BaietaSul de paisprezece ani, cu parul negru i ochii negri l iscoditori, asculta cu incordare discutille politice ale studentilor pl
peste putin timp a cerut sa i se dea de citit ceva revolutionar".
Cartile i brosurile au urmat una dupa alta. Maiacovschi
citea mult si cu nesat, in special carti de filbsofie si politica.
Pe la inceputul anului 1908, el se incadreaz g. in munca de
Partid, bolsevica, ca agitator ilegalist. Am intrat in P.M.S.D.R.
(al bolsevicilor). Am trecut cu succes. Sunt propagandist. M'am
dus la brutari, apoi la cizmari, i dupg aceea la tipografi... Imi
spuneau tovarsul Constantin" (autobiografie)

Intrarea in Partid, in anii reactiunii, trebue privit ca un

act de inalta constiinta politica. Era un act pe care putea sa-1
faca un revolutionar adevarat, caci revolutionar nu este acela
care devine revolutionar la izbucnirea revolutiei, ci acela care
apara principiile i lozincile revolutiei in timpul celei mai grozave deslntuiri a reactiunii, in timpul celor mai mari ezitari
ale liberalilor i democratilor" (Lenin
Opere vol. XVI, pag.
494).

Munca de Partid 1-a absorbit complet pe Maiacovschl. Se

simtea adult. Dealtfel, infatisarea, tinuta i maturitatea lui

intelectuala ii faceau pe toti sa-1 considere om pe deplin format.

A fost chiar cooptat in comitetul P. M. S. D. R. al raionu'ul orasenesc al Moscovel. Maiacovschl era mandru de increderea tovarasilor sM muncitori revolutionari.

La 29 Martie 1908 tovarasul Constantin" a fost arestat de

o echipa de spioni ai politiei, instalat in locuinta muncitorului
bolsevic Trifonov, in camera carula fusese descoperita tipografia
clandestina, a cornitetului bolsevic din Moscova.
259
www.dacoromanica.ro

La 9 Aprilie 1908, Maiacovschi a fost pus in libertate provizorie sub supravegherea politiei, pana la proces.

Dar inainte de proces a trebuit sa faa cunostinta pentru

a doua si a treia oara cu circumscriptia de politie I cu inchisoarea.

Cu putin Inainte de prima arestare, mama-sa, la insistentele lui, 1-a retras actele dela liceu. Maiacovschi se temea, in
cazul cand va fi arestat, de o eliminare definitiv, cu interdictia
de a se mai inscrie la vreo alt scoala. Acum se riclica in Tata lui
problema: unde sa-si continue studiile? De mic manifestase aplicatie pentru desen. Sora lui cea mare, Ludmila, care absolvise
scoala de arte i meserii Stroganov, reusi s obtina dela director
admiterea fratelui ei in acea scoaM.

In acelasi timp, Maiacovschi cauta printr'o munca sistematica sa-si completeze cunostintele si se pregateste pentru
examenul de bacalaureat. Dar munea po1itic ilegala continua
sa ramang pentru el preocuparea principal. Ohrana continua
sa-1 tina sub o stricta observatie. S'au pastrat numeroase rapoarte si note ale agentilor pus! sa-1 fileze pe Vlajganul", cum
fusese numit Maiacovschl in aceste documente.
La 18 Ianuarie 1909 Maiacovschi a fost arestat pe strada

91

inchis in arestul politiei. Arestarea aceasta a fost cu totul intamplatoare, deoarece el nu avea niciun amestec in afacerea
care a prilejuit arestarea. Dar Maiacovschi, nimerind acum
pentru a doua oat% la inchisoare, n'a mai peva chestiunea prin
prisma romantismului de adolescent ci prin aceea a revolutionarului de profesie. Profitand de regimul relativ bland al inchisorii, el hotri sa se cultive cat mai intens. El scrie surorii sale
sa-i trimita pe langa manualele de scoala l volumul I din Ca-

pitalul" de Marx, istoria literaturil ruse, mai multe carti de

filosofie, Istoria artelor" de Gnedici, Istoria picturii" de
Muther, carti de psihologie i logica. Cea mai mare parte din
le vet gas! in camera mea."
Pe atunci Maiacovschi avea cincisprezece ani 1 jumatate.
Dupd doug luni de detinere, in lips de dovezi de vinovgtie,
Maiacovschi a fost eliberat. Si-a reluat stadiile la scoala Stroganov. Curand ins intelese ca desenul tehnic nu-I poate satisface. El vrea sa ajunga un pictor adevarat i I1 propune sa, in-

ele

scrie el

260
www.dacoromanica.ro

ceapa in toamna (1909) sa se prepare pentru scoala de pictura.

N'a pucat ins sa-si realizeze planul, caci a fost din nou arestat.
Aceasta a treia arestare s'a produs in legatura cu un ca
foarte gray. Un grup de femei condamnate politice, osandite la
munca silnica, reusesc s evadeze din inchisoarea Novinsc din
Moscova. Maiacovschi stiuse despre evadarea planuita i ajutase
la organizarea ei. La 2 Iu lie 1909 este arestat. Instructia s'a f acut in acelasi timp in ambele afaceri in care fusese implicat
Maiacovschi (afacerea tipografiei clandestine si cea a evadaril
din inchisoarea Novinsc). Instructorul acestor afaceri ins n'a
reusit s descopdre toate firele care-1 legau pe Maiacovschi de
actiunea ilegala. Totusi, in afacerea evadarii 11 amtninta deportarea in tinutul Naram. L-a salvat faptul ea era minor (in momentul judecarii el n'avea cleat 16 ani).
La 9 Ianuarie 1910, Maiacovschi a fost eliberat i
supravegherea: politiei i pe raspunderea parintilor".

lasat sub

In 1911, Maiacovschi se inscrie la scoala de pictura, sculptura si arhitectura. Acolo 1-a cunoscut pe futuristul David BurHue. In culegerea de poezii futuriste a acestuia, intitulata Co
palma data gustului public", aparutd la inceputul anului 1913,
Isi publica si Maiacovschi primele sale versuri.
Celelalte date biografice ale lui Maiacovschi le vom expune paralel
cu desvoltarea operei sale, deoarece datele principale din viata lui sunt
atAt de strAns legate de activitatea lui literar5, incM separarea lor ai
ap5rea artificial5 si ar s5r5ci biografia poetului.

Poeziile publicate de Maiacovschi

Inceputul activitatli
culegerile futuriste, in primii dol
literare a lui Malacovschl. In
ani dupa aparitia celor dinti vet-

surl ale sale in culegerea O palma data gustului public", reprezinta in majoritatea lor imagini orasenesti, un Tel de peisaje"
specifice orasului. Aceasta reiese clar chiar din titlurile mai
multor poezii publicate in 1913: Noaptea", Dimineata", Pe

strada", ,,Portul", Din strada in strada", Teatrele", Fir_

mele", Cate ceva despre Petersburg", Iarasi despre Peters-

burg". In versurile acestea ale lul Maiacovschi se observ o oare-

care influenta a formalismului, o predilectie pentru experiente

si elueubratiuni pur verbale.
261

www.dacoromanica.ro

In unele dintre operele sale de tinerete (1913-14), se simte

inraurirea contemporanilor sai mai in varsta
Briusov si Bloc
(de Okla, in tragedia Vladimir Maiacovschi") si a tovara.silor
poetii futurist. Elementele de forsai literati mai apropiati
malism care se gasese in primele versuri ale lui Maiacovschi (de

Okla: Dimineata", Din strada in strada") se clatorese apro-

pierii sale de acest grup de poet!.

Trebue insa s subliniem ca nicl In anii acestia de apropiere
oarecum exterioara a lui Maiacovschi de futurist nu gasim in
versurile sale asa numita zamni" 1), adica o simpla imbinare
de sunete sau cuvinte lipsite de sens. Inca in poezii ca: Ati pu-

tea care", $i totusil", Asculta", Na-ti-ol", Vioara si putina

enervare" i altele, gasim deja teme i intonatil poetice carac-

teristice operei lui Maiacovschi din anii 1914-1917.

Asa dar, in versurile sale din anii 1913-1914, Maiacovschi
abia dibueste clupa noile forme poetice. Inainteaza insa cu o
siguranta si cu o repeziciune extraordinar 1 curnd Ii descoper stilul, ocupandu-si locul In literatura.
Noutatea versului
lui Malacovsehl

Originahratea operei lui Maiacovschi apare mai intai in lirica sa.

Dup cum am aratat deja in

Dried nu avem o zugravire ampla a oamenilor i evenimentelor. Lirica reda impresia pe care o produc asupra poetului acesti
oameni si aceste evenimente. Iar strile sufletesti ale poetului
vor prezenta pentru noi o importanta esentiala numai In cazu)
cand intelegem c In ele poetul generalizeaza start de spirit caracteristice pentru vremea lui. Atunci el devine pentru nol
Un frate intru omenie" ca sa folosim expresia lui Belinschi; in
starile sale sufletesti nol recunoastem sentimentele noastre
Avem in fata noastra figura unui erou liric. Dupa felul lui de
a simti viata, intelegem cum este acea viata i ce atitudine trer
bue sa luarn fata de ea.
Originalitatea lui Maiacovschi consta in primul rand in faptul ca lirica lui oglindeste acele aspecte ale vietii pe care GorI) Zaumi"
Procedeu poetic folosit de futuriti, constand din
crearea de cuvinte noi, lipsite de sens, formate din imbinAri arbitrare de
sunete (N. Trad.).

262
www.dacoromanica.ro

chi Ie-a zugravit in oameni si evenimente. Maiacovschi nu de-

scrie propriu zis pe omul care sufera, cat ne face sa simtim

sguduirea pe care 1-au produs-o lui Insusi suferintele omenesti;

el nu descrie atat pe asupritor, cat exprima mai cu seama re

volta profunda a poetului fall de asuprire. Lumea interioara a

eroului line din poezia lui Maiacovschi a oglindit contradictiile

fundamentale ale epocii, intocmal cum le oglindiser oamenD
evenimentele zugravite de Gorchl.
Asa dar, inovatia lui Maiacovschl const in faptul de a fi
introdus in poezia rusa a secolului al XX-Jea un nou erou lisle,
necunoscut pante% atunci in poeziel_ figura omului nou ca stari
sufletesti nol.
Aceasta a determinat I elementul nou pe care I-a adus
Malacovschi in versul rus, acele mijloace nol de exprimare artistica, care faceau ca versurile lui sa se deosebeasca atat de
mult de versurile poetilor din epocile precedente. Forma se OM
intr'o legatura indisolubith. cu fondul. Poetul care afirma un
nou ideal estetic, poetul purtator al atator idei, teme i ima-

gini noi era firesc s. fi clutat s. gaseasca mijloace nol prin

care sa le exprime.
Malacovschi devine un reformator al versului rus. El in.

troduce noi principii de versificare sl de organizare a ritmului,

promoveaza o atitudine noug, Tata de limba poetica. Romancierul cand vorbeste despre un om, cauta in primul rand sg-i
atribue un limbaj caracteristic, pentru a permite cititorului
sa-si feel o imagine concreta despre acel om. Dup5, felul cum
vorbeste, nol judecam gradul lui de cultura, temperamentul,
originea lui etc. In al donee rand, scriitorul 11 pune pe om s
svarseasca anumite fapte, care permit cititorului sa-si fec
o ideie despre caracterul eroului romanului. $1, in sfarsit, limbajul eroului 1 faptele lui se completeaza prin descrierea De
care o face scriitorul atunci &and arata lnfatisarea, gandurile,
felul de viata al eroulul etc. Cu ajutorul tuturor acestor mijloace de individualizare, romancierul creeaza figura eroului.
Care sunt mijloacele de care dispune poetul, cand creeaza
figura unui erou liric? El nu dispune, propriu zis, de un subiect,

Ceti ceea ce reda el nu sunt atat actiuni, cat star sufletesti.

El nu are nici posibilitatea de all descrie eroul Uric, caci eroul

Om este propriul su eu. Asa dar, mijlocul sau principal de
concretizare a unel figuri 11 constitue votbele pe care le spune
263
www.dacoromanica.ro

direct, ca autor, si din care intelegem ce simte el si ce atltudine are Tata, de viata. Pentru noile stari sufletesti pe care le
reda Maiacovschi, se cerea i un nou Tel de exprimare
Care erau acele star sufletesti?

Erau, in primul rand, neobisnuit de cuprinzatoare; li gseau

loc in ele i durerea pentru om I credinta in zacamintele de
aur" ale sufletului lui, i ura fail de asupritori, i chemarea la
lupt impotriva lor. Diapazonul vieli sufletesti a eroului lirie
al lui Maiacovschl este extraordinar de larg.

Pe de WO, parte, aceste stari sufletesti erau deosebit de

intense si acute; eroul Uric al lui Maiacovschi este numal

inima".
Aceasta il face sa scrie:

Dumnezeu ar pldnge asupra cdrtii mele!

Nu sunt cuvinte, matt cdrcee, ghem...

Astfel, versul lui Maiacovschi trebuia sa exprime pe de o

parte bogAtia de sentimente, iar pe de alt parte incordarea

extrema a acestor sentimente.

Iata ceea ce determina I vocabularul lui Maiacovschi. El
cauta s redea prin limbajul sau inclignarea pe care i-o provoca
acea viata care diformeaza omul; el Ii bate joc de ea, o uraste.
atunci poetul recurge la expresil de un colonit emotional exceptional de aspru sl brutal: Cafeneaua i-a stalcit pana

fa sange mutra", Ca de o taverna imi este frica de judecata

voastra cea groaznica". Dar aceasta brutalitate nu este decat
un aspect al lexiculul lui Maiacovschi. La baza creatiei lui se
afra" de fapt sentimentul lubirli de oameni.
poetul recurge la cuvinte de un tip cu totul diferit:
De ce esti
iubitd,
de ce?

Bogatia sentimente,or sale cere redarea unor nuante pen-

tru care lui Ma1acovsch II lipsesc cuvintele i deaceea el simte

nevoia de a cuta cuvinte noi. Dar aceasta tendinta, care-1

caracterizeaza indeosebi, nu-1 duce pe calea futurista a nAscocirii unor cuvinte lipsite de orice sens. Creatia de cuvinte a lul
264
www.dacoromanica.ro

Malacovschi are un caracter morfologic si nu lexic, ceea ce le

face pe cleplin accesibile intelegeril I totodat proprii a reda
nuantele necesare de simtire. Astfel in loc de sum" (sgomot)

el scrie sumisce" (sgomotoiu) in loc de izdevatsia" izizde-

vatsia" s. a. 1).
De aid i toata originalitatea sintaxei lui Maiacovschi. Se

observ la el o preferinta pentru frazele scurte, in care uneori,

pentru a reda toata, acuitatea sentimentelor, se Inca la chiar
ordinea obisnuita a cuvintelor. La aceasta contribue l folosirea
Intonatillor vii ale limbil vorbite.
Fratilor!
Deajuns!
Spre soare!
Haide!

Versurile lui abuncla in intrebari i exclamatil, a earor

menire este deasemeni sa redea acel ton emotional care-I earacterizeaza pe eroul sau liric.
Tot astfel i structura tropilor atinge la el 0 incisivitate
maxima: inima lui este parjolita ca Egiptul". el sta deasupra
lumii ca o fiat% incoltitV.
Toate acestea ii ingadue lui Maiacovschi s. construiasca o
sintax i un vocabular extrem de elastice i variate, care pot
reda cele mai variate nuante ale celor mai felurite stari sufletesti si determlna supletea, borgatia de intonatii a versului sat'.
Fireste ca aceasta trasatura originala a sintaxei si a vocabularului lui nu se putea sa, nu se fi resimtit 1 asupra ritminit
versului lui.
Expresivitatea limbajului lui Maiacovschi face ca fiecare cu-

vant al lui s fie extraordinar de net si de distinct. Unul din

cercetatorii limbii lui Maiacovschi a remarcat, pe buna dreptate,

ea, la clansul pana i cele mai obisnuite cuvinte qi asocieri de cuvinte au o forta atat de mare incat par c au fost rostitP
atunci pentru intlia oara. Spre deosebire de limbajul obisnuit,
in care cuvmtele sunt subordonate accentului logic principal al

frazei, la Maiacovschi fiecare cuvant se pronunta atat de expressly, incat apare egal In important cu celelalte. Asa se ex1) Izdevatsia = a-5i bate joc; izizdevatsia reprezinta o intensificar .
a sensului acestui verb. prin repetarea prefixului (N. trad.).

265
www.dacoromanica.ro

plica de ce el nu-si scrie versurile in randuri obisnuite, ci le

insira pe trepte, in cascada". Aceasta ne obliga s citim fiecare rand, accentuandu-I separat si sublinlindu-1 prin pauza
necesara, pe care o impune o asemenea constructie, chiar dac5
acel rand nu contine cleat un singur cuvant:
Eu,

cu povara mea,
trecdnd peste piedici,
rdsbesc

mai departe
spre Nord...

Or, sistemul nostra predominant de versificatie (asa nu

rnitul sistem silabo-tonic), introdus in deceniul al treilea al secolului al XVIII-lea de Trediacovschi si Lomonosov, se distinge
tocmai prin faptul a intr'un rand, de cele mai multe ori, unul
sau doul din accentele versului predomina asupra celorlalte
Asa, de pilda, in randurile:
Albeste-o panzd in depdrtare

In ceata marii de azur

accentuarea cuvintelor albete" si ceaVa," este vadit subordonata cuvintelor panza" si mare". Acest sistern e prea
stramt pentru limba lui Maiacovschi, care simtea nevoia de a.
accentua puternic fiecare cuvant:
Voi storciti

de perete
plosnite,

de tapete
paraziti
si gunol,

ce-aveti cu scrisul
voi?

Veti sti:
atunci cdnd nu scria
si el, Francois Villon, ei da,
cu tdlhdrii
se ocuva

266
www.dacoromanica.ro

Aici, fiecare cuvant este independent, fiecare accent rA-sung, cu putere.

Astfel, Maiacovschi II elaboreaza propriul sau sistem clA
versificatie, in care ritmul se intemelaza pe o alternare de ac-

cente (pe and In sistemul silabo-tonic se tine seama In mod

riguros atat de numarol silabelor accentuate cat si de al celor
neoicentuate). Acest tip de versificatie se numeste tonic (cazuri de acest fel de versificare au existat si mai inainte, das
Maiacovschi este cel care 1-a elaborat pe deplin si a Mut sa
fie utilizat pe scan' larga In literatura).
Aid ritmul versului este determinat exclusiv de numrui
silabelor accentuate din fiecare rand, ceea ce face ca rolul accentului s creasca in importanta, iar cuvantul, prin urmare
sa capete un relief si o expresivitate mai mare. Acest lucru era
necesar pentru exprimarea sentimentelor eroului liric al 1111
Malacovschl.

Astfel, Maiacovschi a restructurat totul, I vocabularul sl

sintaxa 1 ritmica versulul, si a facut-o nu pentru a satisface
tendinta de cautari abstracte formale, ci pentru a face sa
apar cu deosebit forta si relief continutul nou pe care 1-a dat
poeziei. Aceasta nu Inseamnl, bineinteles, c Malacovschl a

meditat anume daca trebue sa in seama sau nu de silabele

neaccentuate, dar simtul WI artistic il face sa, prefere o forma

de exprimare alteia, pentru a obtine cea mai mare expresivitate;

si el alegea particulariatile de limba cele mai corespunzatoare
tipului de vorbire necesare eroului su liric.

Caracteruf democratic
al reformei poetice a lui
Malacovschi

Noutatea versului si a limibajului poetic al lui Malacovschi a

starnit atacuri din partea criticii,

care afirma ca versurile lui nu se

pot Intelege. Aceste atacuri erau absolut nedrepte. Eroul liric

al lui Maiacovschi raspundea celor mai importante probleme ale

vorbea limbajul care corespundea cel mai deplin naturii sentimentelor pe care le trezea in om aceasta, viata. Versul lui Maiacovschi cuprindea cele mai variate forme lexicale,
care caracterizau diferitele aspecte ale vietil omenesti; gaseai
vietii

267
www.dacoromanica.ro

In el si vorbire familiara, cu rapiditatea ei caracteristica,

vulgarisme si cuvinte create de poetul insusi:

Strada pornefte sd se rasuceascd,

doar n'are glas ci limbd
sd strige, sei vorbeascd...

scria el, stiind s. gaseasca formele lexicale cele mai nimerite,

care 0, exprime starea de spirit a masselor in ajunul izbucnirii
revolutiei. Intr'unul din articolele sale din acea vreme, Maia-

covschi scria ca. daca artistul... porneste pe drumul larg al

artel democratice, el este dator sa. arate societatii conditlile in
care munca lui individual necesara devine folositoare sub
raport social". Tocmai pe un asemenea drum de creare a unel
arte democratice pornise Malacovschl. El a apropiat poezia de
problemele fundamentale ale vietii, 1-a imprimat un continut
revolutionar, i-a extins in mad neobisnuit diapazonul. In
aceasta consta in primul rand importanta lui Maiacovschi pentru istoria poeziei ruse.
Poemul Norul In pantalon!".

Versurile hi Maiacovschi din

anil 1912-1914, cu toata originalitatea si vigoarea lor, n'au fost to-

tul decal simple incercari pentru acela care mai tarziu urma sa

devina, un atat de mare poet. Pe de alt parte ele nu apareau

decat in culegerile futuriste, care se tipareau intr'un tiraj
foarte redus. Numele lui Malacovschl ii gaseste o consacrare
adevrata abia dupa ce in anul 1915 a fost publicat primul sau
poem, Norul in pantaloni"
tetraptih. (Tetraptih" in-

seamna impartit in patru parti": poemul flind campus din

patru parti.)
Din autobiografia poetului reiese ca el facea o legatura nitre
inceputul murcii sale asupra Norului" l constiinta maturitMii sale artistice 1 ideologice.
cAm sentimentul maestriei. M simt in masura sa stapanese o tema. Din plin. Imi pun problema temei. A unel teme
revolutionare. Ma gandesc la Norul in pantaloni".
Poemul fusese conceput Inca inainte de razbol, dar Malacovschi a inceput s-1 aerie abia in toamna anului 1914. Intreaga lui fllnt. vibra de presentimentul unor sguduiri gt

268
www.dacoromanica.ro

schimbari sociale inevitabile. E caracteristic faptul a atuncl

cand isi aminteste despre vara anului 1915, adica timpul cand

a lucrat In mod deosebit de intens la poemul sau Norul in

pantaloni", Maiacovschi il pune din nou in legatura cu revo-

lutia:

Scriu Norul". Am constiinta ferma a unel revolutii apropiate>>

(Autoblografia).

Poemul a fost terminat In Iunie 1915, iar In Septembrie a

aparut in volum. Cenzura tarista a ciopartit crunt Norul in

pantaloni", inlocuind prin siruri de puncte pasagille care i s'au

parut ,,dubioase".
Norul" a iesit cam rasfirat. A trecut, prin el suflul cenzurii. Are acum vreo vase pagini la rand numai de puncte,
Ironiza poetul cu acest prilej.
Dar, Inca inainte de publicarea volumului, Maiacovschi citase deja cea mai mare parte a versurilor masacrate de cenzura in articolul Despre diferiti Malacovschl", publicat in
Jurnal jurnalov" (Revista revistelor). Articolul cuprinclea un
Important comentariu despre poem al autorului.
Vexatiile cenzurii s'au resimtit si asupra titlului poemului.
Initial, poemul fusese Intitulat Al treisprezecelea apostol"

dar cenzura a taiat acest titlu, considerandu-1 profanator".

Maiacovschi a folosit atunci drept titlu metafora din prolog
(,,daca doriti
voi fi nespus de gingas, nu un barbat, ci
un
nor in pantalonil").
Consider Norul In pantaloni"
Reza ideologle

0 tematica a poemului

(al carui titlu initial Al treispre-

gecelea apostol" a fost sters de cen-

zura, dar la care nu ma mai Intorc, pentruca m'am obisnuit

Cu titlul nob)
scrie Malacovschl In introducerea sa la editia
a doua a poemului (1918)
drept un catehism al artei de azi.
Jos cu dragostea voastra, jos cu arta voastra, jos cu orandulala
voastra, jos cu religia voastrd
sunt cele patru strigate ale

celor patru 046.

In aceste cuvinte gasim o formulare exacta a tendintel

ideologice a poemului. Norul In pantaloni" este poemul unel
iubiri neimpartasite. Adevrul simtmantului omenesc se izbeste de minciuna raporturilor sociale. Deci
jos cu aceste
raporturi, jos cu regimul acesta care sugruma adevarul si im269
www.dacoromanica.ro

piedicg manifestarea sincerg a sentimentelor omului. Jos -,si cu

dragostea diformg si mincinoas, atAt de obisnuitg in aceastO
societ ate.

Sentirnentul de durere personalg capgt In poem o semnifi-

cape generala:
spune
,,Eu sunt acolo uncle e durerea: pretutindeni"
Maiacovschi. Tragedia personal a poetului este In acelasi
timp sl tragedia sutelor de mli de oamenl contemporani cu el,
oamenii acelei strazi mute" al cgrei glas vrea sg deving Maiacovschi. Poetii si artistii desconsiderg strada", sau chiar se
tern de ea. NelzbutInd sa, ting pasul cu miscarea impetuoasg a
vietii, poetii, dupg obiceiul lor
Din scdrtdiala versurilor lor

atdta scot, la lien:

o marmeladd
de privighetori
gi-amor

Iar In dosul acestei fierturi nu gasesti niclun sentiment autentic, sl niciun gand viu. 0 asemenea artg este neputincioasg.
Ea nu este in stare sg exprime viata sufleteascg
suferIntele,
dorintele, lupta rnassel orgsenesti contemporane. Ea nu e capablig cleat dear sg impoclobeascg intrucatva minciuna moralg sf
socialg a lumii vechl. Ea nu poate sg cheme omenirea inainte.
jos cu o asemenea artgl
Deaceea

Cum indrdznegti sii-ti spui poet

gi, cenugiu cum egti, cum poti
ca pitpalacul
cdntaret sd te socoti
Ei, nu... Ar trebui sti cazi
pe capul lumii
cu niciuca
(mil

Lipsa de orandulre a lumli acesteia caut6, a se justifica prin

vointa diving. Dacg-i ap, apol, jos cu Dumnezeu, care a putut
eoncepe o asemenea lume, In care omul trebue sg indure atAtea
270
www.dacoromanica.ro

suferinte 1 nedreptati! Motive le antireligioase" sunt foarte

puternice in poem, incleosebi in partea lui finala:

Atotputernic te-am crezut

cogeamite dumnezeoiul,
cdnd colo, ecti un jigdrit de puisor,
un dumneze4or...

exclama cu durere si inversunare poetul.

,,Pletosul Dumnezeu" este inconjurat de niste puslamale

inaripate" ingerii, carora le sunt straine sentimentele i su-

ferintele oamenilor vii. Aceasta sada a fost cu drept cuvant considerata de cenzura tarist ca un atac violent impotriva religlei
si a religiozitaiii.
Malacovschi intelegea I simtea c
societatea era prost
oranduit. Prin toate fibrele flintei sale, ca om 1 ca poet, el
slmtea ca asa" nu mai poate merge mai departe, c orndulrea
veche Il traeste ultimele zile.
Acolo unde ochiul mdrginit
al omului n'ajunge ci nu trece,
in fruntea gloatelor ce-au fldmdnzit
purtdnd de spini cununa revolutiei
sosecte anul faisprezece.
I

Acest presentiment al revolutiel apropiate 1-au avut 1 Bloc

Briusov. Dar in presimtirea acestora revolutia aparea ca o

forta de o mantle cumplita l cu totul de neinteles pentru el.

Malacovschl, dimpotriva, se simte o particica a furtunil revolutionare care se apropie i isi spune premergtorul" ei. El este
gata s se consacre cu desavarsire cauzei revolutiei.

Eu, pentru voi, inima mea

din piept afard am s'o trag,
o vol cdlca'n picloare
ca sd se'ntindd, mare,
frnsdngeratd-am sei v'o dau

drept steagi

271

www.dacoromanica.ro

Nu este o intamplare ca aceastA imagine a unui poet care-si

transforma sufletul insangerat in stindard rosu reaminteste imaginea lui Danco din celebra povestire a lui Gorchi. Viziunea anticipativa a revolutiei este strans legata la Maiacovschi de umanismul revolutionar.

Caracterul organic al poeziei lui

Maiacovschi, adica acea legAtura indisolubila dintre continut i mijloacele poetice folosite, e deosebit de evident in poemul Norul in
pantaloni". Deaceea caracterizarea pe care 1-a dat-o insusi MaiaCaracteristicile estetice
ale poemului.

covschi, denumind poemul o lucrare program", nu este deloc

intamplatoare. Ceea ce atrage indeosebi atentia cititorului la
prima lectur a poemului sunt cuvintele noi, care apar pentru
intaia data in limba. SA ne reamintim ca futuristii propagau,
in declaratiile pe care le faceau in culegerile lor, crearea de
cuvinte noi". Cu toate acestea, cuvintele noi sunt foarte rare in
versurile lui Maiacovschi despre oras, care apareau In aceste
culegeri.

Se vede c acolo Malacovschi a putut sa se dispenseze de

ele. Iat. insa ca predica neobisnuita a celui de al treisprezecelea
apostol", din Norul in pantaloni", a necesitat 1 cuvinte neobisnuite. Lexicul limbli literare" obisnuite s'a dovedit a fi insuficient, ceea ce il face pe Maiacovschi sa introduca, pe de o
parte, In poemul salt liric cuvinte care pana atunci erau considerate ca prea vu!gare" pentru acest gen literar, iar pe de alta
parte sa inventeze el insusi cuvinte nol.
Facand aceasta, Maiacovschi nu admite nicio violare a legilor limbii sale materne. Toate cuvintele noi din Norul" sunt derivate din radicale vii ale limbii ruse vorbite. Astfel el adauga
la verbele, adjectivele i participiile existente in graiul uzual
noi prefixe 1): vajirevsii (prea ingrsat, ingrasat la maximum)
vapeti, vachipiacivaiut (ras-rasfierb), izrughivalsia (rasiniura).
izizdevaiusi, ogromiv, obradal (1-a supradeplans), razmozoliv
(supraexasperandu-1). Creeaza din substantive existente noi
Traducerea In paranteze e facuta de noi.
Majoritatea exemplelor din acest paragraf sunt, bineinteles, cu totul
intraductibile. In traducerea noastra am cautat sa gasim echivalente romneti pentru cuvintele create de Maiacovschi, pe cat ne-a fost posibil,
doar pentru a face pe cititor sa le Intrevada intrucatva structura (N. trad.)
I)

272
www.dacoromanica.ro

verbe si adjective: tinitsia (se innoroieste), gromAdit (gramiidueste), imenint, iudit (iudeste; dela Iuda), craslastdi (aripos),
nebie (cerean), ocosecinoe, slezovoe.

0 predilectie deosebit manifesta el pentru crearea (tot cu

.ajutorul sufixelor vii) de noi cuvinte diminutive sau augmentative: bojic (dumnezeisor), bojisce (dumnezeolu), dojdinchi (pi-

eaturele de ploaie). Uneori, fara a schimba cuvantul, II trece

oarecum dintr'o categorie gramaticala in alta. De exemplu v
.cvartirnoe tiho..." (Intilmitul casei...") aici tiho" (tihnit) flu
e adverb, ci substantiv.
Toate aceste cuvinte noi creeaza noi nuance de sens. Aceasta
ne-o dovedeste usor simpla comparatie a lor cu vorbele Inrudite

existente de mai Inainte in limn. Sa luam de Win cuvantul

nebie" (cerean"). Evident ca acest cuvant are cu totul alta
semnificatie i alt colorit emotional cleat cuvantul nebesnoe"
(cense). Nebesnoe"-ceresc inseamna asemanator cerului (Ca

frumusete, culoare, etc.), nebie" (cerean) indica apartenenta la

cer i aceasta cu o categorica nuanta peiorativa. Cuvantul
vapeti" (a canta pana la epuizarea resurselor) evident ca este
altceva decat rvospeti" a canta, in sens de a preamari (compara

eu varugati"-a injura la maximum) etc. Cuvintele create de

IVIalacovschi, printre care locul oel mai de seama ii ccupa cuvintele formate din verbe cu prefixe, dovedesc la el un deosebit
simt al limbli. Modificarile de sens obtinute sunt In majoritatea
lor de aceeasi natura: ele exprima actiuni duse la extrem (izizdevaiusi-imi supra-bat-joc, Imi bat joc la maximum), sau feriamene care ating proportii neobisnuite (proevsisi nascvoz
a ra-mas gol pusca, cheltuind totul pe mancare). Aceste cuvinte sunt
intotdeauna puternic colorate emotional. Sunt cuvinte foarte

active".

Natura materialului pe care-I foloseste Maiacovschi pentru

comparatiile l metaforele sale din Norul in pantaloni" des-

value orientarea lui revolutionara generala si experienta lui da

pang. atunci, de propagandist ilegalist.
Comparatille lui abunda in cuvinte i notiuni legate de viata
revolutionara din ilegalitate. .Astfel apusul, pentru Malacovschi,
e rosu ca Marseleza"; noaptea e neagra ca Azef" (adica ca un
tradator provocator); reflexele ro$ietice ale razelor soarelui din
vitrine ii amintese de sangele comunarzilor executati de Wan]
18

Wolin Lit. Sovietice Ruse

www.dacoromanica.ro

273

Comunei din Paris, generalul Gallifet, iar toate acestea Ia rAndul lor pregAtesc versurile care indeamn'a la ascoall.
In acest din urmA exempla metafora justifia trecerea dela
o asociatie de idei la alta. Ea joa.:6 un rol important in compozitia operei; ,,Norul in pantaloni" nu are un subiect unic, I esteconstruit in intregime pe astfel de treceri. Poemul reprezintA un
Tel de monolog al omului (eroul liric al poemului), care cu mu1t1
emotie l pasiune vrea sa, spunA dinteodatl tot ce este mai
Important: a viata trebue radical schimbatA in toate. In fella

acesta, trecerile, neasteptate la prima vedere, dela o teml la

alta au o motivare interioarg in figura eroului liric. Deaceea
poemul la inceput indispune pe alocuri prin trecerile sale vialente, dar o lecturA mai atentA cucereste pe cititor prin unitatea.
lAuntricA a simtiril i gandiril.
Satira prerevolutionara
Maiacovschi tinde, chiar dela Inceputul
a lui Malacovschl
creatiei sale, spre o arta care intervine
activ i eficient in viata. Fireste, ca razboiul mondial a accentuat si ma
mult aceast tendinta. Soarta patriei 11 tulbura adnc, rascolind in el

nazuinti spre o arta mare, eroica, insufletit de mare* ideie nationalpatriotica.

Dup cum nimeni nu va accepta sa se cunune cu iubita lui In sunetele triste ale unlit mats funebru,"
scria el in toamna anului 1914,
tot asa in razboi nu va merge nimeni la moarte cu muzica de tango".
Azi ne trebuesc imnuri; or imnurile se scriu greu" (articolul Srapnelul civil").
Dar nazuinta aceasta a lui Maiacovschi spre eroic contrasta cu ceea
ce vedea el in jurul salt. Era clar c5, in timp ce poporul Ii varsa sangele in
razboi, burghezia, speculantii, delapidatorii, banda Romanovilor si a tut
Ra putin erau gata sa vanda Rusia, cu bucata sau cu ridicata, oricui s'ar
luta' tnpla.

In vara anului 1915, inteuna din bodegile artistice frecventate de

burghezie, Maiacovschi she citit noua lui poezie, Voug, celor din spatele
frontului". Era un pamflet violent la adresa burghezilor Imbogatiti de
razboi.

Asistenta era formata din oameni care aveau toate motivele s

sP

considere direct vizati prin cuvintele pline de manie ale lui Maiacovschi la

adresa celor care ii consuma viata petrecand In orgii". Serata s'a Incheiat cu interventia politiel.
Astfel, patosul social, publicistic, de care incontestabil fusese animal

Maiacovschi Inca din timpul muncli sale de Partid, a luat tntai de toate
forma unor versuri de manioas5 i vehementa demascare. Tendinta lot
spre o arta activa, In loc sa porneasc5 pe fagasul eroismului, se revarsa pe
cel al satirei. In loc de imnuri, Maiacovschi Incepe sa scrie imnuri", In
ghllimele, adica versuri satirice, acuzatoare. Impulsul 1-1 dadea tabloul

274

www.dacoromanica.ro

pe care-I oferea regimul burghezo-mosieresc; care ii tria ultimele luni

ale crui pragi fuseser5 desv5luite deosebit de evident de evenimentele
r5zboiului.

Versurile sale pline de manic si sarcasm si intitulate ironic imnuri",

Maiacovschi le publica in revista Novdi Satiricon `. Era pentru el singura
posibilitate de a iesi din cadrul strmt al publicatiilor futuriste, de grup, si
de a se adresa unui cerc mai larg de cititori.
In poeziile Irrin mitei" i Imn judec5torului" Maiacovschi Ii bate
joc cu un sarcasm usturator de aparatul functionaresc birocratic tarist, macinat de delapidari si de un formalism ucigator. Ca poet patriot el ii ura
pe toti aceia pentru care Rusia era tin fel de gradina care poate fi devas-

tat5 far5 nicio team5 de sanctiuni, la anpostul frazei plind de cinistn

n'ai de ce s te sinchisesti in tam ta" (Imn mitei"). Poet democrat si
revolutionar, el scria cu toat ura despre cei burtosi", adic5 despre pro,
prietarii capitalisti (Atitudinea mea fat5 de aceasta", Irrin pranzului").
Din felul In care Maiacovschi Ii inftiseaz5 personagiile imnurilor
sale satirice se desprinde usor tra's5tura lor comun5: ochii judec5torului
o pereche de tinichele care sclipesc inteo groap5 de Mud", criticul e un
burt5 cu panama", savantul
tam priz5rit", capitalistul
nu e om ci
neputint5 bipedd, cu capul ros In Intregime de tratatul despre negii in
Brazilia". Toti acestia sunt monstri care nu au nicio insusire omeneasca.
Astfel devin oamenii In sistemul capitalist. $i dac5 omul se transformd

inteo burt5 cu panama", apoi burta nu se imboln5veste deck de apendicit i holerd". (Imn pranzului"), i deci este inutil s5 te astepti sa

lic5reasc5 In ea vreun gaud despre ceilalti oameni, sau in general vreo miscare sufleteasc5 mai complex5.
Ceea ce biciueste Maiacovschi in personajul pe care II satirizeaz5 este
atat de hiperbolizat, that figura acestuia cap5t5 tr5sAturi fantastice. Dar in

acelasi timp stint pdstrate tr5sdturile reale in descrierea unor detalii, ale
mediului etc. Tabloul care rezult pare compus pe de o parte din elemente
reale, iar pe de altd parte proportiile dintre aceste elemente sunt cu totul
rasturnate. Realul se impleteste cu fantasticul; acesta e perceput deosebit
de intens din cauza vecinat5tii sale cu realul pe care II subliniaz5 totodata.

Acest procedeu de a zugrAvi a fost denumit grotesc". In poezia lain

savantului", de pild5, desprinderea savantului de viat5 este hiperbolizatd

atat prin tema neverosimild a tratatului su (Negii in Brazilia"), cat si

prin obiectele neverosimile care-i umplu cablnetul (o inim5 de fecioar5 r5sfiarti in iod, un crampei impietrit din vara rastrecut5"...). Dar al5turi

i detalii absolut reale (scolarii din anul preg5titor se duc sarguldetasarea stiintei de viata in
tori la licee"...). Este real5 i tema ins5si
societatea capitalist5.' Grotescul presupune o discrepanta violenta si de
aceea este folosit mai ales In satir5. Grotescul poate s5 fie comic, dar el
poate sa produc5 i o senzatie de groaz5, neliniste, etc.
In literatura rusa, procedeul grotescului a fost folosit Inteo largg
mdsurd de Gogol (Nasul") si Saltdcov-Scedrin Existd multd asemdnare
ft-Are felul cum au fost zugfavite personagiile lui Scedrin i cele din imnurile" lui Maiacovschi. Dregdtorii orasului Glupovo sunt fantastici Ca
figuri umane: In realitate nu exist5 oameni cu mecanisme automate in
ealia eranian5. Si totusi aceste figuri stint reale In felul lor dup5 cum sunt

gsim

27

www.dacoromanica.ro

reale si tipice sub raport social acele tr5s5turi (ca, de pilda, samavolnicia
lui Ugrium Burceev) cu care, printr'o exagerare,fantastic5, 41 Inzestreaza
personajele $cedrin. Prin mijlocirea grotescului, atat $cedrin cat i Maiacovschi desvlue rul social din realitatea cotidian. Atat $cedrin cat si
Maiacovschi accentueaz5 treptat i intensific5 din ce tn ce mai mult caracterul grotesc al imaginii, Ympingandu-1 pang la un grad and aceasta nu
mai pare comic5, ci devine InspAimant5toare.

Buboiul" lui $cedrin, cu capul plin de toc5tur5, starneste rasul. Dar

nerusinarea de nedescris" a lui Ugrium Burceev nu mai este de its, ci
fAcea
e pur i simplu inspaimant5toare. Privirea lui,
scrie $cedrin,
s5 se nasc5 in om o senzatie cu totul aparte, in care rolul principal 11 juca
nu atat instinctul de conservare, cat teama pentru fiinta uman5 in general".
0 asemcnea leam pentru fiinta uman in general" starnesc si figurile grotesti din poeziile lui Maiacovschi 'publicate In Satiricon". Fiinta

extrem de misterioas" din poezia M'am plictisit", in care 4i g5seste

expresia cea mai des5varsit imagine a burtosului", trezeste In poet un

sentiment de groaz5 in fata unei diform5ri atat de insp5imantaloare a naturii omului.

Cu Mei
doar cefi
doar burti
In rev5rsare.
Slinosi obrajii-i curg in cute moi.
$i iat5 inima, in disperare
tunand i fulgerand:
Ajung5-ti, inapoil

Cat oare s te'mbuibi

mai ai de gand?

Versurile satirice ale lui Maiacovschi din anii l915-19l6 nu numai

c5 ridiculizeaz5 unele aspecte ale realitatii prerevolutionare, dar i demascfi
totodat5 esenta antiuman5 a oranduirii capitaliste.

Concomitent cu versurile publiFigura omului in poemele cate in Noul Satiricon" Maiacovcoloand verte- schi a scris i trei poeme: ,,Flaut
Pleat
bral, Rzbol si Pace" coloan vertebral" (1915), Razbol
si Omul"
si pace" (1916), si Omul" (terrninat in Februarie 1917).
La baza acestor poeme se afl aceeasi problem a esentel
antiumane a capitalismului pe care o cuprhuleau si satirele sale,
dar intr'o prezentare cu totul diferit.
coloan vertebrall", Iuhta poetului a
In poemul. Flaut
fast apit de unul care avea putinta s5, incarce grumazul soilei lui cu .11ragurl de perle care atArnau greu ca piatra". In
27(3

www.dacoromanica.ro

poemul Razboi si pace" poetul protesteaza impotriva rzbolului

imperialist, provocat de interesele egoiste ale claselor stapanitoare. Maiacovschi opune monstrului mthlos cu bot

de

vita", adica burgheziei degenerate, si micului burghez in al 0,rui suflet gaunos joacg rubla ca un microb cu labe de aur", pe
omul pe deplin clesvoltat al viitorului, pe sapnul liber I fericit al pamntului:
Cu ochii mart scrutdnd pdmilntul,

tot crege
omul

cd-i Din muntii

fn dreptul fruntii.
Spre deosebire de imnurile" satirice, in centrul acestor
doua, poeme se a116, figura pozitiva a Omului, scris cu Men, mare.

Ca si figura celui de al treisprezecelea apostol" din poemul

Norul in pantaloni", tipul Omului este realizat prin mijloacele
liricii
prin eul" liric al poetului.
Intonatiiie tragice, strns legate de ura nemrginit a poetului fat6 de capitalism, sunt aici si mai puternice cleat in
Norul in pantaloni". Eroul liric al poemelor lui Maiacovschl este
Omul. Destinul i fericirea lui sunt opuse puterii inumane a aurului. Aceasta opozitie dintre uman si capitalist, care in general
ocup5, un loc foarte important in creatia lui Maiacovschi dinaAnte de Octombrie, este exprimata cu o deosebit fort 1 cu o

deosebit profunzime in ultimul sau poem prerevolutionar,

Omul". Subiectul acestui poem il formeaza o parodie a legendei evanghelice. Nasterea lui Maiacovschi", Viata lui Maiacovschi", ,,Patimile lui Maiacovschi", Inaltarea lui Maiaco-

asa sunt intitulate diferitele capitole ale poemului. Dar

caracterul de parodie al acestor titluri este subliniat si mai mult
prin descrierea zeflemist
glumeatg. a impratiei ceresti" din
capitolul Maiacovschl in "cer". Si totusi, privit in ansamblu,
poemul nu este deloc glumet. Construindu-1 pe schema unui
paraIelism ironic cu patimile Domnului", Maiacovschi opune
suferintelor inventate ale lui Crist, suferintele autentice ale
omu li.
vschi"

277

www.dacoromanica.ro

Nasterea lui Malacovschi este nasterea omulut, a omulul

obisnuit.

A lost banal
da, fdrd hal,
asta pthe la limita de sus a slid
cdnd pogorind la vol,
vitzui lumina zilei.

Pupa evanghelie, locul nasteril lui Crist a fost aratat de o

stea. Dar nasterea omului este cea mai mare bucurle, mai mare
cleat nasterea oricdrui zeu, pentruc este o bucurie

0 dacti nici de ziva nagerii

in sdrbdtoare n'o sa fim,

apoi ce naiba
stea
sa mai sdrbdtorim?

exclama poetul. Aceasta exclamatie oarecum glumeatl exprima

convingerea lui fermg ca omul este fenomenul cel mai de seam

din tot ce exist pe pmnt.

Dar omul are un rival. Acesta nu are nume l e denumit In
poem chelul", atotstapanul". Aceasta figua reprezint6, o desvoltare ulterioargi a figuril burtosului" din versurile publicate
In Satiricon". In poem el este opus Omului. Chelul" repre-

zintA imaginea generalizat a capitalului.

Chelul", ,,atotstapanul" transformN, acest p5lnant IncanW
tor Inteo inchisoare pentru Om. Chelul" nu vrea s recunoasc

ca Omul posed un lucru de valoare asupra crula el nu poate

avea nicio putere si anume acea admiranilA comoar a omului
inima.

Sunt cel
ce-si naltd inima drapel,
ininune (nu e chip s'o'ntreci)
a secolului doudzeci:
afa e de frumos,

di la mormantul domnului au dispdrut hagfil

Fi cd nu ?nal vezi la Mecca picior de credincios.

278
www.dacoromanica.ro

Inima, inflacarata inima a omului, care este gata, ca

Danco al lui Gorchl, sa, se jertfeasca pentru fericirea omenirii
lata care este valoarea suprema pentru Maiacovschi. Inima este
tocmai ceea ce ii deosebeste pe Om de vrjmasul sax, chelul".

0, bliniprii mei iubiti!...

dar dacd inima e tot,
de ce atuncea, la ce bun,

vd tot adun

vd tot fnnod?
exclama in poem vrajmasii Omului.
Chelul" e neomenos, fiindca n'are inim.
Cuvantul inima" apare la Maiacovschi Intotdeauna acolo
unde vorbeste despre un lucru pe care-1 considera important sl
care-i este cu deosebire drag. In partea finala a poemului ,,Rzboi si pace", este infatisat un tablou utopic al viitoarei infratiri
a popoarelor. Omul viitorului primeste daruri dela toate tarner

liecare tara II aduce in dar tot ce are mai bun. Propriei sale
Rusiel, Maiacovschi 11 atribue tot cc consider el ca este

anal de prat.

Ce glas puternic
Imbina
cdntare
mai rdsundtoare,
cdnd ea,
Rusia,
inima

in imn de'nfldcdrareli deschidea!

Ideia universala a omului liber, pe care Maiacovschi o leaga,
Inca in ,,Norul in pantaloni" de asteptarea revolutiei socialiste,
se imbina aici cu constiinta marelui aport al Rusiel in tezaurul
culturii universale. Umanismul 1 patriotismul sunt la el steams
legate intre ele Inca din perioada prerevolutionara.
ii totusi, pana In 1917, si omul liber l patria carell deschide inima intr'un imn inflcarat nu reprezinta pentru poet decal viitorul.
.041
Adevarata omenie 1 adevarata lui Patrie nu le-a descoverit cleat abia in Revolutia Socialista din Octombrie.
279
www.dacoromanica.ro

Maiacovschi in anii

1917-1918

La 17 Noembrie 1917 (30 Noembrie stil nou), adicl la trel skat6.-

mani dupl instaurarea in Rusia

a_

Republicii Socialiste Sovietice, a avut loc la Petrograd edinta

,,Comitetului provIzoriu al delegatilor Uniunii oamenilor de
art".
Aceast Uniune", constituit5. In luna Martie a aceluiai an,.
cuprindea pe tati acei care activau In domeniul artei, indiferentIn ce ramurk indiferent de curente estetice qi de conceptii poll
tice. Nu e de mirare idea a desbaterile asupra apelului comisarului poporului pentru instructia publick A. V. Lunaciarschi,
care propunea o activitate comuna, a Uniunil oamenilor dP
art" ea Comisariatul instructIunii, au fost foarte furtunoase.

S'a destatut de fapt problema atitudinii fatg de noua putere

popularA. Reactional* s'au declarat fAti impotriva politicii guvernului sovietic si cereau insistent respingerea apelului lul.
Lunaclarschi.

Se remarcl in cuprinsul procesului verbal al acestei sedinte

urmAtoarea scurt5, frazA a lui Maiacovschi: Trebue s salutlmputerea cea noul si s lua'm contact cu ea".
In thnnul revolutiei burghezo-clemocrate din Februarie-Mar
tie, Maiacovschi 11 fcea serviciul militar. Unitatea sa, coala
militar de auto, se afla chiar in Petrograd. In momentul izbucninit fascoalei impotriva tarismului, conducerea reactional% 1-a

prsit posturile si Maiacovschl a luat pentru cateva zile comanda colii de auto care a trecut in mod activ de partea revo-

Juliet
Un prim ecou poetic al evenimentelor de atunci a fost poezia Revolutia, cronicA poetica,", in care Maiacovschi saluta
poporul, care se ridicase cu arma In maul s hotarasc5, singur
soarta Patriei:
cdnd stau pe arind nidinile-arndndoud
firesc

se cere o vointd noud...

Revolutia pentru Maiacovschi:

E glasul tundtor
al uriaplui popor:
Cred

in mareria

1111mb

oniului!

9 ql)

www.dacoromanica.ro

Cu toate ea' in vara anului 1917 situatia politica era extrem

de complicata, Malacovschl se orienteaza repecie si just datarita colii politice severe prin care trecuse in tinerete ca bole
vic ilegalist. El nu s'a lasat ademenit de frazele frumoase pe
care le lansau cu darnicie particiele burgheze. Batranul bolsevic,
tov. Povoljet-Vc gher, care-1 cunoscuse pe Maiacovschi inca de pe

vremea activittii in ilegalitate, povesteste in amintirlle sale el

la 1 Mai 1917 1-a intalnit la un meeting de strad. Malacovschi
sustinea pozitiile leniniste, bolsevice. Se stie cleasemeni el in
vara aceluiasi an, Maiacovschi a tinut conferinte despre arta
noua pe care le intitula demonstrativ Bolsevicii srtei". Cuvan-

tul Bolsevic" avea Inca de atuncl nentru el o rezonanta de

onoare.

Invitat de Gorchi s colaboreze la ziarul Novaia Jizni" 'I,

Maiacovschi Ii incepe activitatea cu Povestea cu_scufita rosie"
o satira veninoasa la aclresa cadetilor burghezi, revolutionari I ei", publicand apol mai multe poezii in care se situa
categoric pe pozitiile bolsevice. Pentru Maiacovschi era clar ca.
regimul burghez al guvernului provizoriu va fi inevitabil maturat de desfasurarea ulterioara a Revolutiel.
Rumegi sitarl, bortosule,
si te'nclopf cu-ananas?
Ti se-apropie ziva!

0 sd-ti lasd pe nas!

Maiacovschi a saris aceasta strigatura in Septembrie 1917.
Mai tarziu el Ii amintea cu mandrie ca, dupa cum relatau ziarele din Petrograd, marinarii i garzile rosii cantau aceste versuri
ale lui in ziva de 25 Octombrie, mergancl ia asaltul Palatului de

lama.
Iata de ce chestiunea pun in discutie la adunarea (Jniunil
oamenilor de arta n'a constitult o problema pentru Maiacovschi.
Deaceea, pe buna dreptate, el a putut scrie In autobiografia sa:
Octombrie. A accepta sau a nu accepta? Aceasta intrebare pentru mine... n'a existat. A mea este revolutia. M'am dus la
Smolnal. Am lucrat. Tot ce a trebuit." Intradevar, indata dupa
Octombrie 1917, Malacovschl desfasoara o mare activitate. Participa la adunarile oamenilor de arta, organizeaza editurile
1) Viata noua. (N. trad.)

www.dacoromanica.ro

Asis (Assotiatia sotialisticescovo iscusstva") si Imo" (Is,cusstvo moloah") pentru editarea operelor scriitorilor de stAnga,

simpatizanti ai Revolutiel, tipreste culegerea Rjanoe slovo",

una din primele culegeri literare aparute imediat dup5. Octombrie; lucreazA la Directia artelor plastice de pe langa, Comlsariatul instructiunil ca redactor al organului ei Arta comunel"
al deseori citeste din versurile lui In fata muncitorilor, solciatilor

marinarilor. Afarl de aceasta, el I1 inceara cu succes for-

tele ca actor de cinema sl joac in trei filme montate dup sce-naril scrise de dansul.
Pentru prima aniversare a Revolutiei din Octombrie, Maiacovschi al-a terminat piesa Misteria-Buff", la care luerase
aproape un an si jumMate. ,,Misteria-Buff" este, dup5, cum indict subtitlul el, ,,o zugrvire eroic, epla i satiricA a epocii
noastre". Este cea dintAl plea, revolutionarl rus care s'a jucat
pe scena teatrului sovietic. Continutul acestei piese
scria
A. V. Lunaciarschi
este inspirat de toate famntarile gigantice ale vietil contemporane." In zugrAvirea Revolutiei, Maiacovschl imbing cu indrzneal eroicul i patosul (misteria")
cu ghidusil sclipitoare (buff"). Bufoneria serveste in plesA penru a ridiculiza pe dusmanii doboriti al Revolutiel
eel puri";
-ea este deasemenea mult folosit I in zugrvirea ladului" si a

ralului".

Misteria-Buff" a fost reprezentata, chiar in zilele de 7, 8 si

.9 Noembrie 1918, cu prilejul serblrilor aniversrii, l s'a bucurat
de un mare succes. A. A. Bloc, care a asistat si el la primul spectacol, a lost puternic impresionat de piesa lui Maiacovschi.
Energla i ardoarea convingerilor lui Maiacovschl se transmiteau i celor din jurul lui. Simteam,
scrie unul din parti-cipantli punerii in scenk
cum ne imprtAsim din arta cea
.noul revolwtionarA, a Carel imagine dinamicl s'a concentrat
pentru noi, pe totdeauna, in figura lilt Vladimir Maiacovschi".
0 lun dupA premiera plesei Misteria-Buff", la 17 Decem-

brie 1918, Maiacovschl a fost invitat s-si recite versurile In fata

marinarilor. PregAtindu-se pentru aceastI manifestare, Mala.covschl al-a terminat poezia Mars pe stngul", conceput Inca
in anul 1917.
Revolutia a deschis astfel in fata lui Malacovschl grandioasa
perspectivl de a deveni poetul strAzil revolutionare, al poporulul,

282
www.dacoromanica.ro

Ifte a face sa se prabuseasca in f apt zidul dintre marea" literatur I literatura ,,pentru popor". Munca aceasta, pentru noul
auditoriu revolutionar, '11 absoarbe pe Maiacovschl cu desavarsire si trezete in el un formidabil elan creator. In decurs de numai un an 1 jumatate dupa Octombrie, el a scris o serie de
poezli acimirablle, dintre care unele au devenit foarte cunoscute
si au fost traduse in limbi straine. Erau versuri despre Revolutie sau despre locul pe care-1 ocupa arta In Revolutie.

Senzatia trArii unei not ere", a

unei cotituri istorice de marl proport% imprim versurilor lui Maiacovschi despre Octombrie o
Versurt despre Revolutle

Porta extraorclinara. Opera sa prerevolutionara 11 Meuse apt pentru a deveni poetul lui Octombrie. Si totusi Octombrie este momentul de cotitura cel mai important din drumul ereatiei lui.
Tonalitatea general a versurilor lui se schimba brusc. In ele
rasuna." acum un mare avant, bucuria eliberaril fortelor creatoare
ale omului.

Soarbe ce-i bucurie! Mita!

Prin vine primfterile cuvantel.
Inima bate'n gale triumfale.
Rdsund'n piept
amnia de chimvale.
(Marul nostru", 1918)

.Acest accent eroic, patetic, devine deosebit de puternie

in cunoscuta poezie Mars pe stangul", care mai tarziu 1-a
dobandit o faima mondiall.

In Marul pe stangul" (1918) Maiacovschi a exprimat

erolsmul Tuptet de aparare a Patriei revolutionare impotriva
imperia14tilor straini si a celor vanduti bor. Poporul revolutionar inarmat nu va ingadui niciodat inrobirea Patriel sale.
Ne'nconjur banditii pldtiti la meicel,
Revarsd Antanta puhoaie de-otel,
infrangu-l!
Oricine-i durnanul Rusiei,
Stang,
stang,
stangul...

283
www.dacoromanica.ro

Arta

Revolutia

Orasele devastate Li asteapta

constructorii noi. Uraganul Revolutiei

a smuls din suflete raciacinile noduroase ale robiei. Sufletu)

poporului asteapta insamantarea. cea mare.
AStfel scria Maiacovschi in primavara anului 1918 in
Scrisoare deschis catre muncitori". El intelegea ca Revolu-

tia a pus in fata scriitorului, poetului, pictorului, muzicia-

nului sarcini noi, nobile, si a deschis posibilitti nelimitata

pentru o munca creatoare, posibilitti pe care niciodata nu

le-ar fi avut arta in oranduirea capitalist. Aceasta face ca

Revolutia 0, fie de trei ori scumpa poetului. Dar in schimb
impune tuturor poetilor i artistilor obligatii mari. Arta trebue s lasa din palate, din muzee, din turnurile de fildes"
ale decadentilor, in stracia", in popor l s. exprhne bucuria
celei mai marl sarbatori an istoria lul. Poeta i pictorii trcbue
18-51

starpeasca din suflete orice urma. M,sata de regimurile ba-

zate pe asuprire i pe proprietatea particulara. Pentru aceasta

este necesar s se gaseasca culori vii l cuvinte nol, neobisnuite.
Bucuria, voiosia, inflacat area revolutionara, impetuozitatea ti
nereasca, constitue nota dominant a poeziel lui Maiacovschl

Ordin de zi catre armata artelor" (1918):

Momondesc, moci-pe groO,
brigdzile domnilor wog
motdind deanpicioarele,
gata sd cadd...
Tovardfil
Pe baricadd!

Pe baricadd de congiinle f t inimi...

Poetul nu se indoeste el arta este necesarl poporului in

perioada revolutiei 1 ca, influentand massele, ea poate dever0
o mare forta.

Revolutia a determinat o crestere accentuata, a simtului

de raspundere al lui Maiacovschi pentru munca lui de inovator
In poezie. Poetul este in primul rand un membru folositor
societatil. El depune o munca sociala de mare importanta si do
281
www.dacoromanica.ro

raspundere
oamenilor.

aceea de a dirija inimile, adica, sentimentele

inimile sunt nipte motoare...
Deptept motor

pi conga* este!
E caracteristic insusi titlul poeziei din care sunt -eitate
aceste versuri: Poetul-muncitor". In formula aceasta se simte
un adanc respect pentru munca i un nou fel de a intelege
creatia poetica, acum privita ca o forma importanta a activitatii omului in societatea socialista; chemarea lui Maiacovschl
se indreapta spre tot ce este viu l cinstit In literatura rusa

La lapte!... Iar fapta-ti

mai vie tu fd-o,
mai noud...

(Poetul-muncitor", 1918).
Maiacovschi se includea 1 pe el insusi in aceasta clr.mare.
Pe,e1 nu-1 satisfacea numai faptul de a putea canta Revalutia.
El voia s participe in mod activ Ia ea. Puterea Sovletica exista
de aproape un an si Jumatate. Desfasurarea Revolutiei punea
mereu probleme not, apareau nol greutati: Denichin era in
ofensiva, starea de desorganizare economica se agrava, situatia

international devenea din ce in ce mai complicata. Maiacovschl ravnea la o puma care sa-1 fug zi de zi s. simta ca
aduce un folos direct poporului muncitor al Patriei sale si ch
aduce acest folos mai ales ca poet si nu numai ca cetatean. El
cauza Revolu
voia s serveasca cat mai eficient cauza"
prin iscusinta lui de maestru al cuvntulul, de Inginer
tiel
al sufletelor omenesti". Suflul eroic al Marsului pe stangul",
trebuia zilnic reinviat l fault s patrunda pn l in constiinta

acelui cititor caruia nici nu-I trece prin cap si dealtfel nici

n'are timp macar s deschida o carte de versuri. Deaceea Maadapteze maestria artis
iacovschi cauta cu perseverenta
tica la sarcinile agitatiel politico de mass. Opera lui Maiacovschi n'a fost niciodata, pasiva, contemplativa. In conditille
985

www.dacoromanica.ro

Revolutiei, puterea de infaurire, proprie lui Maiacovschi ca

mare poet liric, imbinat cu claritatea pozitiilor sale politice
partinitatea lui bolsevicA,
devenea actiune agitatorica.
Pentru a face ca cuvAntul adevArului bolsevic, turnat In versuri, s ajunga", la constiinta acelora care poate abia de curand an
invtat sA citeasc, se impuneau forme cu totul noi de comuni-

care cu cititorul, dar i foarte simple in acelasi timp. In prefata la volumul intitulat Tot ce-a scris Vladimir Maiacovschi".
apraut in Martie 1919, autorul spune:
Us And scolilor tot ce-am scris pan acum, ma detasez
de tot ce-am creat i, numai depsindu-m, voi scoate o carte
noua."

Timp de o jumAtate de an, Maiacovschi n'a scris nimic..

Toamna Ii incepe activitatea la ROSTA. ').
Maiacovschi la Rosta

In toamna anului

1919,

Maia

:tovschi, impreun cu pictorul M. M

Ceremnah, a organizat pe Ingl ROSTA o sectie artistia, care

a inceput s scoath. Vitrinele satirice ROSTA", sau pe scurt

Vitrinele Rosta", un gen deosebit de afise, multiplicate de
man'a cu ajutorul unor sabloane thiate din carton si expuse
apoi in vitrinele magazinelor.

Maiacovschi a desfsurat la Rosta o activitate foarte variat si urias. De fapt, el era acela care conducea munca Intregului colectiv artistic: fixa temele, compunea textele, le repartiza pictorilor i impreun cu Ceremnah receptiona sau respingea afisele prezentate. E cert ca din cele aproximativ 1.60
de afise ale Vitrinelor Rosta" (din care circa o treime n'au
ajuns Ora la noi), nou5, zecimi erau Mute dupI textele lui
Maiacovschi (in versuri i proz5.) 1 aproximativ o treime din
ele cu desenele lui, simple, expresive i pline de dinamism.
denumirea prescurtat5 a institutiei: Rossiiscoe Telegraf1) ROSTA
in prezent TASS: Tele
noe Aghentstvo (Agentia Telegrafic5 Rus5;
grafnoe Aghentstvo Sovetscovo Soiuza. (Agentia Telegrafic5 a Uniunii Sovietice).

28 6

www.dacoromanica.ro

-01t110- CATHI'M YOCTE

, JO 9To moinET*
'17111f ))CA t')1

.4:tv

annormy rtrfl!
!j
1

fur

14

,11 rqu

FUTit.
TvarthPftt

10W-1

ri--ALvs-set

11114.1i

oat 1-1

tin

,Q>1

"

ernrx

:fl )3%

Miff

ift INITO

wino.

1 Of

cri slc r190, kift

Olthrtilffif

row,vro RN,
0,,,.. tr Ito
!,'..

rent%

::.

--i

rfll/rfOrl

Crxmotri
4

firpon fif

e.

yrrmotift cow
rirt E61

,,

xrif

-,,,-,

-t

0 VitrinA Rosta", executat de V. Maiac wscni

www.dacoromanica.ro

Temele fundamentale si

Vitrinele Rosta au inceput s.

apara in momentul cel mai greu

partieularittile artistice ale pentru Puterea Sovietica, in toiul

Vitrine lor Rosta"
razboiului civil. Presa strain& scria

ca numai o minune ar mai putea salva Moscova Rosie, si

aceasta minune" s'a produs. Eroismul revoluVonar al mili-

oanelor de oameni ai munch', Imbracali in uniforma Armatei

Ros II, devotamentul lor fala de Patria Sovietica, au %cut ceea
ce se pareik a fi imposibil: au sdrobit .s1 au respins pe euman.
Vitrinele Rosta" ale lui Maiacovschi au pastrat suflul acestor
zile maree, atat de asemanatoare cu eroismul Marelui Razboi
pentru Apararea Patriel, trait de noi.
Ele sunt un fel de proces-verbal al celor trei ani de lupta
revolutionara foarte grea, intocmit in limbajul culorilor si al
lozincilor rasunatoare" (articolul Cer cuvantul", 1930).
Cavaleria zeflemelei" a lui Maiacovschi a contribuit la
sdrobirea morall a dusmanulul, 1A:tut I urrnrit de Armata
Rosie.

WA, de pilda, o strigatura la wiresa lui Iudenici, lansata

de Vitrinele Rosta" sub titlul Nazbatii" (Noembrie 1919):
Pe-un cal !Alan, sburdnd a cdldrit
Spre Smolndi, ludenici... Ce mat scofald!
Acura galoful gdurit 0... ne-smolit
la dd-1 cu... smoald! 1).
Iata. versuri satirice despre Denichin i Colceac:
Denichin lud
clod
Voroneful...

E un joc de cuvinte, care foloseste asemanarea dintre numele Smoli cuvantul Smoal", si are la baz5 o expresie rus5 foarte uzitat Set

'1
t-15i"

v calosu" (s'a asezat In galos", cu sensul de a intrat la ape), avAnd

corespondentul s5u romnesc in expresia a lua ap5 la galosi" (N. trad.)

288
www.dacoromanica.ro

Las'o, neniforule,

c'ai s4i rupi gdtlejul!

Colceag, ca un vapor

scotea un pier dur...

MI, comandant suprem",
ia 1 stdnga'mprejur!
Nu i-a uitat Maiacovschl nici pe capii" str5.ini ai contra-,

revolutiei:

Antanta... Nu-i pace cu-anasdna!

Nu mdcindm la moara de cuvinte.
...Cine cinstit nu vrea sd'ntincld naina,1)
ii vom... intinde cu picioarele'nainte!
Astdmpdrd-te,

Maiacovschi tintete in aceste versuri in conducatorii de

atunci ai statelor imperialiste, care incercau s mai continue
politica interventionist a. deja cornpromis. Astzi aceste ranluri rsun ca un avertisment pentru atat5Aorii la un nou
-rAzboi.

Asul cumplit" este titlul pe care-1 d'a mai farziu Maia-covsthi ffolumului de versuri scrise la Rosta", pe care-I pregalise pentru tipar. Era un ras care insufletea pe lupttor i
inspimnta pe dumani.
Adresandu-se massei, poporului, Maiacovschi se adresa in
scelasi timp fiecrui cetMean sovietic in parte.. Astfel in toamna
anului 1920, cand Armata Roie ducea lips serioasA de echipa-

ment alduros i guvernul sovietic i Partidul chemau popu-

latia s'a", organizeze colecte de imbrcgminte c61duroas5, pentru

front, versurile de afis ale lui Maiacovschi interpelau pe treca-

tor cu o intrebare drastia:

Veston fi pantaloni de pielc?

Rufine! Stai!
Cei de pe front infruntd geruri grele...
Tu frontului degrabd sei le dai.
1) Desenul reprezintii un ostas al Armatei Rosii, intinzAnd mana unui
englez i unui american. Acestia if Intorc cu trufie spatele.
ig
_Istoria Lit. Sovietlee Ruse

289

www.dacoromanica.ro

.1

Ish.

.acno RPACHCAPMERLIEti

2.

'4AWf. ff:

APAUCA

EIt

opmitioAemti,

14PLCHOAPMEP.;

tic') PAM

4.-HA1111.

13E110 3A mpnOT

Vitrina Rosta"

Vitrina Rosta" (Octombrie 1920).

sau:

Pe front, sd bap baronul, nu tii ce e...

$t nici nu Ftii ce-i gerul din &awe...
Ce fact atunci, tu, pentru tard?
Du-te la munca voluntard!

Vitrinele Rosta" au avut o mare 1nsemntate pentru evolutia ulterloara a operei lui Maiacovschl. Ele 1-au ajutat pc
poet s gseasca tonul i mijloacele noi de comunicare cu massa,.

cu poporul revolutionar, salt revizulasa metodele poetice pe

290
www.dacoromanica.ro

care le gAsise in epoca de dinainte de Octombrie, sa. se dep5.seasc5, pe sine insusi". Vitrinele Rosta" au constituit o experient5, importantl, pozitivg, si pentru literatura sovietic5, in ansamblul ei. Maiacovschi a fost pentru ceilalti scriitori sovietici
un exemplu de felul cum un patriot trebue sa-si serveasc tara
in vremuri de grea cumpn. El era indreptMit s vad5, in Vi_
trinele" sale nu nurnai niste documente artistice din epoca rzboiului civil, dar i un model viu pentru viitor. Un deceniu mai
tArziu, in 1929, Maiacovschi, publicandu-si versurile compuse la

Rosta", a scris in prefata volumului: Ne face plAcere s5, ne

amintim i versurile in sunetul crora Denichin a fost pus pe
fug5, la Orel... Ne vor fi de folos pentru timpurile cnd va trebui din nou s strigAm:
Cu una Cu cloud, n'ai scl ne jet_
Tovaraffl

La aline!
Pe et!

Cand inteadevAr, au venit astfel de vremuri qi, in lunie

1941, hoardele germano-fasciste s'au nApustit asupra Patriei
noastre, pictorli i poetii sovietici au organizat editii de Vitrine TASS", voind s5. sublinieze prin acest titlu c reiau traditia
glorloas din timpurile azbolului civil, legat a. indisolubil de
numele lui Maiacovschl.
Poemul 150.000.000".
Tema poporulul

Cu

toate

activitatea

Rosta" i-a cerut lui

la
Maiacovschi

zilnic o munc incordata, timp de

aproape trei ani, el mai are destu15, energie creatoare pentru a

lucra In acelasi timp 1 la dou5, opere marl, precum i la mai
multe poezii lirice. In cursul anilor 1919 si 1920, Maiacovschi reI scrie marele
sail poem
face complet Mlsteria-Buff"
150.000.000".

Comparat, pe de o parte, cu poemele Nokul in pantaloni"

gi Omul", iar pe de alta parte, cu poemele lui cele mai mature
poemul
Vladimir 111C1 Lenin" 1 E bine!"
de mai tarziu
150.000.000" are un caracter intermediar, de tranzitie". Sub
raport formal, poemul contine inc.. foarte multe asemnri cu
291

www.dacoromanica.ro

forma versurilor lui prerevolutionare: limba poemului este supraincarcata de hiperbole i metafore, abunda in inversiuni complicate, versul are aproape peste tot un ton solemn si avantat.

Se poate afirma el experienta stilistica acumalatrla Rosta"

a fost Inca prea putin folosit in poemul 150.000.000". Pe de

alta parte, caracterul imaginilor i felul in care sunt prezentate inseamna o incontestabila noutate. Tot nou5, este sl tendinta vIzibil spre folklor. In sfarsit, continutul insusi al poemului
lupta lui Ivan, care intruchipeaza Rusia revolutionara,
Impotriva lui Wilson, care intruchipeaza capitalismul
este
inspirat de Revolutia din Octombrie si de lupta ulterioara pe
care a dus-o Rusia revolutionara impotriva interventionistilor.
Prin caracterul lor de tioizare conventionala, figurile lui Ivan 0
Wilson amintesc Vitrinile Rosta". Maiacovschi 1111-0 propune
s arate in acest poem chipuri umane concrete. Ar fi inutil sa
lncercam o determinare a trsaturilor lor umane individuale,
clupa cum s'ar putea face aceasta, sa". icem, in privinta lui One-

ghin sau Rudin. Si cu toate acestea Ivan si Wilson nu sunt

rezultatul unui Joe arbitrar al fanteziei autorului. In spatele

lor se contureaza o realitate precis: cele doua ideologii i sisteme sociale care se infrunta: sociansmul i capitalismul. Figurile lui Ivan si Wilson sunt---personificari conventionale ale
acestor ideologii, ca l figurile conventionale simplificate ale
muncitorului" si burghezului" de De afisele lui Maiacovschi.
Dar pe cand figurile de pe afisele lui sunt recunoscute numaicleat de spectator, filndu-1 familiare, caci sunt subordonate
infatisaril unei teme concrete, particulare, in noemul acesta
scopul lui Malacovsni este altul: s, dea o imagine generall a
eDocii.

0 nouA vizinne liricA

a lumil la Malacovschl

Revolutia Socialist din Octombrie

Si mareata lupta eroica a poporului

sovietic pentr,u libertate si inclependenta, al carei participant direct se simtea Maiacovschi, au influentat puternic felul lui de a percepe i simti lumea. Dacd
in poeziile i poemele lirice prerevolutionare ale lui Maiacovschi
intalnim aciesea un adanc tragism, bazat pe contrazicerea dintre umanismul activ al poetului afirmarea omeniel autentice,
proprie eului" lui liric pe de o parte, si oranduirea social-po292
www.dacoromanica.ro

Mica inumana, pe de altg parte, acum in versurile lui Malacovschi rsung bucuria i increderea calm. Aceastg noug, viziune lirica a lumil, acest continut calitativ nou al eului" liric
a imboggtit poezia lui Maiacovschi cu noi tonalitkti, care se pot
observa si in poemul 150.000.000" si in Misteria-Buff", si in
Vitrinele ROSTA", si n deosebi in poezia Un caz neobisnuit
inta.mplat lui Vladimir Maiatovschi intr'o varg in vilegiatura."

In poezie, sentimentul de vie bucurie este usor voalat, de o

nuantg, fink de umor liric. La initiativa poetulut, soarele vine si
se intretine cu el la un pahar de ceai in fata samovarului, discutand despre treburile bor. Din aceasta discutie Deiese c intre ei existk multe puncee de asemanare.
Aceasta comparatie glunieata intre munca poetului i a..
soarelui are un inteles adanc: sarcina poetului este de a
face in viata ceea ce face soarele
s. stimuleze cresterea a
tot ce este viu i sa lumineze in acelasi timp, scotand la iveal
fara Inconjur, i cele mai intunecate coltuii ale vietii. Versul
trebue sg actioneze la fel cu raza soarelui i, dupg cum acesta
nu se poate abate din drumul lui pe cer, tot asa nici poetului
nu-i este Ingadult sa se abatk dela mune% lui necesara oameniz
lor. Trgiascg soarele, sg dispara intunericull"
proclama e
cu o sutg de ani in urmg marele poet rus A. S. Puschin. In felul
sgu, in alta forma', dar cu acelasi inteles, se exprima Si naiacovschi, cand spunk:
Da, pdad ceasul o sd-f* vind,
lumina
set aduci mereu
sd dal lumina

peste tot
acesta este rostul meu
Si-al soarelue,
socot...

Pentru cei doi poeti, arta, poezia, este o manifestare a prin

cipiului rational, lumlnos, insorit.
Mare le poet al Revolutiei face O. rasune, dupg un veac,
ecoul chemgrilor geniului insorit al lui Puschin.
2 93

www.dacoromanica.ro

Trecerea la o viata pasnica i-a

dat lui Malacovschl posibilitatea de
lui Maiacovschl. Noi le a se afirma multilateral printfo maforme de lueru
nifestare mai variata a fortelor sale,
ceea ce i-a adus o 1 mal mare celebritate literar i obsteasca
in tail i peste hotare. Tirajul cartilor lui creste taxa incetare,
versurile lui se traduc in limb! straine l atrag atentia preset
progresiste din alte tri. Maiacovschl desiasoara o activitate
multilateral i clocotitoare: participa la organizarea primelor
reviste sovietice de mama, indeosebi a celor satirice (clintre
care Crocodil", exist
azi), lucreaza regulat la ziarul Izvestia" si la alte ziare; pleaca aproape in fiecare an in strainatate unde prin manifestrile sale publice contribue la intarlrea prestigiului literaturli sovietice, la demascarea a tot felul
de prejudecati formate pe seama Uniunil Sovietice; scrie articole deopre arta franceza contemporana, i totodata gaseste
noi forme pentru munca de agitatie. Asa, de pilda, in acel timp
devenisera populare numeroase texte scrise de el pentru reclarnele organizatiilor comerciale sovietice. Pe atunci Lenin scria
c. statul trebue sa invete a face comert", deoarece lupta impotriva capitalismului a trecut din domeniul militar in domeniul
economic. Maiacovschi cauta s ajute Statul Sovietic si in
aceasta directie. In munca aceasta atat de neobisnuita pentru
un poet, el ii perfectiona maestria literar. Textele afiselor de
reclama ale organizatiilor comerciale sovietice Mosselprom", el
Rezinotrest" (in majoritatea lor glumete) starneau zambetul
prin forma lor stilistica neasteptata, printr'o .comparatie sau
printr'un joc de cuvinte, si se intipareau usor in memoria cititorului. Literatii de tip vechi i estetii murmurau impotriva lui
Maiacovschl: poet... si poftim, scrie reclame pentru Mosselprom"! La seratele literare. oamenii al atati de dusmanil lui II
acuzau c lucreaza de mantulala" i ca., este un functionar al
Mosselprom"-ului. Malacovschi raspundea la .aceste invinuiri
prin intrebarea: Voi, adica, sunteti pentru firmele particularilor?" Iar clupa aceea, cu calm si seriozitate, explica:
Vreau s scriu despre Mosselprom-uri, fiindca este nevoie
de asta". Este tocmai ceea ce 11 caracterizeaz pe Maiacovschi:
nevoile Statului Sovietic deveneau dorinta lui personala,
inCresterea celebritatil

294
www.dacoromanica.ro

tr'atat erau de contopite interesele lui personale cu interesele

'tarn intregi.
Iata dar de ce, Maiacovschi, panA si lucrurile rnarunte"
-trebuincioase Statului Sovietic, le scria cu toatA seriozitatea
sl puterea maestriei sale". Multe din textele reclamelor scrise
de el sunt cu adevarat stralucite. Asa, de pildI, reclama tigari!or Ira" (mama existenta si inainte de Revolutie), procluse
.de firma comerciall sovieticA Mosselprom", suna astfel:
.

Din lumea
veche
doar ce-i bun
noi ludm,
iar tigareta Ira"
de-ai cduta oricdt
n'o s'o gdsegi decdt

la Mosselproml

Si totusi activitatea (le reclama agitatorica din acesti ani

-a lui Maiacovschi nu se poate compara cu munca lui la Rosta,

rtici in privinta seriozittii temelor si nici a importantei pe

care o prezinta in creatia poetului. Munca la Rosta intre anii
1919-1921 a fost pentru el o munca de capetenie. Reclama agi-

tatorica din anul 1922 si anil urmatori n'a fost decat, ca SA

spunem asa, o ocupatie auxiliara in marea lui gospodarie poetick. Acum lucrau tipografiile, se editau reviste, se puteau publica culegeri de versuri si poeme. 0 continuare a Vitrinelor
Rosta", dar pe o scarl mult mai mare, sunt versurile publicistiee
si satirice ale lui Maiacovschi care apar In ziare si reviste de
satira. Dar el lucreaza in acelasi timp si la cateva poeme lirice
cle marl. proportil.

Forme le variate de munca. ale

VersurIle satirice ale lui lui Maiacovschi au determinat. si 0

Malacovschi. Sed sl tot extinclere a ternaticel in opera lui.

sed la sedinte"

In conditiile de viatA pasnica, ala-turi de temele politice generale si internationale, devin din ce
in ce mai actuale problemele de cultura si de intocmire a vieiii. Regimul sovietic si Partidul Bolsevic urmau sa construlasel
29E,

www.dacoromanica.ro

o viat noua nu pe un colt de pamnt virgin, cu un om socialist" cu totul aparte, abstract, ci trebuiau s. intocmeasca raporturi sociale sl personale noi intre oameni sovietici obinuiti,
care 'Ana nu demult trisera sub apasarea vechii otanduiri si
continuau s se afle Inca sub influenta daunatoare a rmsitelor
claselor exploatatoare sdrobite. Lupta impotriva fenomenelor
negative in s'anul intocmirli private si obstesti sovietice in curs
de formare, lupta impotriva influentelor mic-burgheze asupra
clasel muncitoare, lupta impotriva birocratismului, toate acestea au necesitat crearea unei satire sovietice care sa devina o
arm& eficace a autocriticii bolsevice. In Martie 1922, Maiacovschi

publica In ziarul Izvestia" poezia ed si tot sed la sedinte"

In care ridiculizeaza sedintele interminabile care incepusera s.

devina, un fenomen frecvent in Institut'', din cauza lipsei unei
conduceri unice. Reclactia ziarului a trebuit s faca fata la o sumedenie de telefoane: cum de s'a admis?
Dar poezia lui Maiacovschl a fost sustinuta de autoritatea
lui Vladimir Bid Lenin. Luand cuvntul in ziva urmatoare, la
6 Martie 1922, la adunarea fractiunil comuniste a congresului
sindicatelor metalurgistilor, Lenin si-a exprimat astfel parerea

asupra a3estei poezii: demult n'am mai simtit o asemenea.

placere din punct de vedere politic si administrativ. In poezia

sa, el (Maiacovschl
Red.) isi bate joc amarnic de sedintelesi parasedintele interminabile ale comunistilor. Nu stiu cum e
sub raport poetic, dar sub raport politic v asigur a are perrecta, dreptate". Maiacovschi a stiut, prin urmare,, s adopte
chiar dela inceput o atitudine politica justa si eficienta. Scoalape care o Meuse poetul la ROSTA I1 producea si aid efectele
binefacatoare.

ed si tot sed la sedinte" este prima poezie a lui Mala-

covschi publicata in presa centrala. Aprecierile lui Lenin i-au

deschls lui Maiacovschi uslle redactillor. El publica In Izvestia", Rabociaia Moscva", Crocodil" i alte pubilcatli, zeci de
poezii, intre care si multe cu continut satiric (am fost intreImi place,
bat odata: iti place NEP-ul?
raspunsei,
atunci cAncl nu-i MI% rost"-1). ...Un vers cam violent despre che') Joc de cuvinle

NEP rimeazg cu nelep: Uiri rost, absurd. (N. trad )

296

www.dacoromanica.ro

min de fer i rulet", Poezia despre strada Miasnitcaia, despre o femeie i despre cartierul Miasnitchi in general", Birocratiada", Harababura", Trusturile" i altele). Un loc considerabil printre versurile publicate in ziare, II ocupg versurile satirice i foiletcanele indreptate impotriva politicii si diplomatiei statelor capitaliste (,.Diplomatice", Pace pe p'amant, bun&
intelegere intre oameni", Discursul meu la conferinta din Genova" si altele)
Tema influentei desagregante a mentalittii mic-burgheze
Si aceea a birocratismului, trat ate pentru prima oar% in poe-

ziile Despre o canalie", si $ed si tot sed la sedinte", va fi

reluata. de Maiacovschi mai tArziu in multe din poeziile sale din

anii urmAtori (Versuri nu despre o scArnAvie, ci despre o

scantvioar", Ororile din hartii" i altele).
Poem.ele: Iubesc"
si

Despre asta"

In anii 1917-1921, orohlemele imuuse de in

terecele aplrArii armate a Patriei, impotriva
arneninfArii cu inrohirea ecliusau totul.

Era firesc deci, ca desv5luirea lumii interioare a omului s treac

atunci pe al doilea plan. Intre anii 1922 si 1925, dimpotrivg, rezolvarea
just5 a problemelor personale devenea o chestiune obsteaca. Cum va fi nout
om sovietic in chestiunile lui personale, intime? Cum va rezolva el pentru
sine problemele stNivechi, prohlema dragostei, a prieteniei, a moratet, a
raportului dintre personal si social, in ce va vedea el fericirea lui persona%

etc.? De huna seama di nu se putea da La toate aceste intrehari deodata

raspons clar i indiscutabil; ele se rezolvati si se re/olv.1 treptat de viala

noastra sovietica, de literatura si cultura sovietica in ansamblul ei. Nu
este de mirare deci ca, in primii ani ai nep-ului, and toate aceste problerne
au survenit cu acuitate, la ordinea zilei", Maiacovschi, care stia sa perceap, sa simta, preocuparile omului sovietic. a exprimat intr'o forma nou
Itceleasi teme despre care scrisesera poelii lirici ai tuturor popoarelor din
toate timpurile si despre care scrisese si el mai inainte in poemele Flautcoloari5 vertebralr i Norul in pantaloni". Tema poemelor sale Iubesc",
(1922) si Despre asta" (1923)
tema dragostei
nu este nou5; el insusi
suhliniaza aceasta la inceputul poemului Despre asta". Dar epoca noastr
socialista trateaza aceasta problema intr'un chip nou. beaceea, eu toate
ca Maiacovschi o caracterizeaz5 ironic drept tern5 personal5 i mSruntr,
ea devine in realitate, in poema lui, universal5 si nicidecum neInsemnat5.
on

In amhele poeme

lubesc" si Despre asta"

Maiacovschi afirm5

o mare iubire, care II cuprinde pe om pentru toat5 viata si care il face sa

perceap5 mai complet si mai profund universul. Spre deosebire de poemele
tut tirice prerevolutionare, poemul Inhesc" infatiseaz5 iubirea ca o bucurie
si ca o fort5. Poemul are caracter autobiografic (Maiacovschi isi aminteste

297
www.dacoromanica.ro

copithria, adolescenta, arest5rile) i ofer5 multe elemente care fntregesc portretul lui Maiacovschi ca om i ca poet. Lirismul lui Maiacovschi s'a manifestat aid cu o deosebit5 plintate:

Anatomia simt an mine

a apiat... Mai pot?
0 inim5, nemArginit
dudue peste tot.

iat5 cum se caracterizeaz5 Maiacovschi pe

O inim5 nesfarsit5"
sine insusi, i pe bung dreptate.
Oricum ar fi ea" si atitudinea ei, poetul Ii descrie astfel sentimentul:
Iubirea nu mi-ar sterge
nici certuri,
nici distante...
GAndit5

si'ncercat5

la bine si la greu,

un brat se'nalt5,
jur5'n versul meu
pentr'o iubire, deci,

netr5dAtoare'n veci!

Prin simplicitatea si fortele lor, aceste versuri se pot compara cu cele

tnai str5lucite modele din lirica universa15.
In poemul Despre asta" (terminat la 11 Februarie 1923), reinvie inteo

oarecare m5sur5 accentele tragice ale tn5rului Maiacovschi. Dar dadi

Norul In pantaloni" sfrFlaut-coloan5 vertebralr, Omul" i chiar
esc brusc printeo not5 tragicg, poemul Despre asta" se Incheie, dimpotriv5, printr'o convingere pasionat5 c5 tragedia individual5 Ii va OM re
i

zolvarea friteun fericit viitor comun al omenirii.

Poemul Vladimir
Mei Lenin"

Chiar In anul 1923, pe cand Vla-

climir Ilici Lenin era Inca In viata,

MaiacovSchl concepuse un poem Inchinat conducatorului. Moartea l funerarille 1W Lenin, multimea imensa de oameni insirat intr'o interminabila coloan aqteptand intr'o tacere Incordata pe un ger napraznic s intre In
Palatul Sindicatelor pentru a aduce ultimul salut corpului neinsuflefit al scumpului ei Ilici, ceremonia inmormantrii In Piata
Rosie,
toate acestea au produs asupra lui Maiacovschi o impresie profunda si 1-au dat un imbolc1 pentru infaptuirea celor
concepute.

In convorbirile cu oamenii care-1 cunoscusera pe Lenin si

in memorille lor, Maiacovschi cauta s afle cat mai multe tra298
www.dacoromanica.ro

saturi caracteristice i cat mai multe detalii concrete ale personalitatii lui Lenin-omul. Studiind operele 1111 Lenin, mectitnd asupra conceptiei leniniste a istoriei societatii omenesti,
Maiacovschl a cautat sa lifteleaga 1 s. cuprinda cat mai complet importanta istorica universala a lui Lenin.
In toamna anului 1924, poemul a lost terminat. La 18 Octombrie, Maiacovschi 1-a citit in fata activului organizatiel de
Partid din Moscova.
Mai tarziu, Maiacovschi LI amineste despre aceasta in autoblogralia sa:

4Am terminat poemul Lenin". L-am citit la mai multe

aciunari muncitoresti. Mi-a lost tare frica pentru poemul acesta,
deoarece era uSor sa alunecl la nivelul unei simple relatari politice. Felul cum a lost primit de muncitori m'a bucurat 1 mi-a
intrit convingerea ca poemul era necesar.s.

In 1925 poemul a lost publicat, cu dedicatia: Partidului

Comunist Rus".

In ziva de 21 Ianuarie 1930, la sedinta solemna de doliu

a Sovietului din Moscova, tinuta in sala Teatrului Mare cu

prilejul comemoraril a sase ani dela moartea lui Lenin, Maiacovschl a citit partea a treia a poemului Vladimir Ilici Lenin".
Citit cu bogatia de intonatil proprie lui Maiacovschi I cu un
elan deosebit, poemul a fost primit de auditoriu cu o aprobare

unanima. Erau de fata, in sal, conducatorii Partidului si al

guvernului. Biroul Politic 1-a salutat pe poet in numele Partidului. Maiacovschi a lost aplaudat de tovarasul Stalin.

Acum poemul este cunoscut si se bucura de o larga

rAs-

pAndire, nu numai la not In Uniune, dal* l peste hotare. El a

fost tradus in limbile europene si in multe limbi ale popoarelor
to R.S.S.

Figura lui Lenin

Figura lui Lenin ii era scurnpa

lui Malacovschi cu mult inainte de

a fi scris poemul. Maiacovschi citise operele lui V. I. Lenin Inca

din frageda tinerete, cautase sa cunoasca ideile leniniste i ad
le propage, ceea ce-1 ajutase, chiar din primele zile ale Revolutiei, s5,-1 alle locul just in randurile ei. In munca lui de agitatie din perioada rzbolului civil, Malacovschi dovedise o cunoastere ampla a operel lui Lenin. In Vitrinele Rosta" Intalnini
29R

www.dacoromanica.ro

mereu idei, formulnri, citate luate din articolele i discursurile

lui Lenin. In anul 1920, cnd Lenin a implinit cincizeci de ani,
Maiacovschi a scris poezia Vladimir Ilici."; era prima lui incercare de a reda in poezie figura conduatorului. Trei ani mai
tarziu, in primAvara anului 1923, ca un rsunet al stirilor despre boala lui hid, apare poezia lui Maiacovschi despre Lenin,
intitulatn Nol nu credem". Asa dar, pentru Maiacovschl tema
aceasta nu era noun.
In pcemul Vladimir Mei Lenin", Maiacovschi reuseste s
creeze un chip a lui Lenin, unitar, istoriceste veridic si profund
emotionant. Acest poem este si astzi considerat ca cea mai
bun opera a poeziei sovietice despre Lenin.

Trstura determinanta. a figurii lui Lenin in poemul citat

este profunda lui omenie. Nu este o simpin intnmplare c Maiacovschi foloseste in repetate randuri, In diferitele contexte ale
poemului, epitetul omenesc", omenos".
...V nu Dumnezeu
ii dete poruncd

fii, tu, cel ales!"

Cu pas de om,
cu propria minte,
at munca ddrza
a nidinilor sale,
rdzbi spre'nainte
tale noua cale

Cand vrea s caracterizeze dietatura clasei muncitoare,

avnd in fruntea ei pe Lenin, Maiacovschi o numeste dictatura
omeneascd a muncitorimii"; in figura conducatorului, el remarc in primul rand fruntea adevrat, ineleapt, omeneascd,
imens a lui Lenin, etc. Pentru Malacovschi Lenin este omul
cel mai uman".
Era

ca mitten totul

ca vot, ca altitsute

doar
col tul gurii f erme-avea

300

www.dacoromanica.ro

ironice intrandur4
Fi'n coltul ochilor

brazdau mai multe ganduri

sapdnd mai multe cute.
Omenia lui Lenin se deosebeste radical de umanitarismul"
Ials-dulceag despre care vorbeau palavragiii liberali, mensevici
si social-revolutionari, incerand s atenueze ascutirea luptei de
clas'a In Interesul asupritorilor poporului muncitor.
El

cu tovarafit
plin
de cd/durd-omeneascii,

mai agpru ca fieru'n

dufman
stia s izbeasca
Sdrobirea impotrivirii exploatatorilor este necesar pentru
infAptuirea comunismului
binele suprem al tuturor oamen ilor.

A. M. Gorchi citeazA, in amintirile sale despre Lenin, cuvin-

tele unui mu4citor pe care-1 rugase sa-i releve tras5.tura cea

mai caracteristicg a lui Lenin: Lenin e simplu ca adevrul".
Aceast mAreatei i inteleaptA simplitate a lui Lenin caut s'o
redea in poemul su Maiacovschi. Simplitatea lui Lenin face s
-apar si mai 1mpresionant6., mAretla lui.

Lenin este omul cel mai uman dintre oameni, fiindc in el

s'au intrupat cele mai frumoase calitati ale omului.
Intr'insul se imbin o mare fort de gAndire, o inim cuprinzAtoare care inte puternic pentru omenire, si o vointA neclintit, si toate sunt indreptate spre un singur scop: lupta pentru comunism.
Maiacovschi vede in Lenin, pe de o parte, cea mai desvArsith expresie a trsturilor revolutionarului rus care s'au format in decursul istoriei, iar pe de alt parte, idealul, modelul
de om in general, dup care poetul incearcA s se verifice:
Ma curat
intru Lenin
de mrizga mea i eu
sa pot in revolutie .sa navighez'nainte.
301

www.dacoromanica.ro

Figura pozitiv a omului, senzatia valorii pe care o reprezinta omul, sunt constant prezente in opera lui Maiacovschi (ca
i in opera lui Gorchi). Dar in perioada prerevolutionara el vor-

beste sau de omul viitorului (Etazboi si pace"), sau de eul"

liric al poetului. In anii razboiului civil, Maiacovschi gasete

omenescul autentic In massa revolutionara, in popor, in totalltatea lui (figura lui Ivan din poemul 150.000.000"). In poemul
Vladimir Ilici Lenin" Ina, tema omului, comuna intregii opere
a lui Maiacovschi, este tratata intr'un chip cu desavar0re nou.
De data aceasta Maiacovschi vede intruparea omului nou, a
omului epocii socialiste, in figura reala, concretk a lui Vladimir
Ilici Lenin. Astfel, aspectul calitativ nou al umanismului lut
Maiacovschi este legat de aprofundarea l desvoltarea in creatia
sa a metodei realismului socialist.
Figura lui Lenin va ocupa deacum inainte un loc important
In opera lui Malacovschl.

In legatura cu moartea lui Lenin si cu prilejul comemorarilor acestui eveniment, Maiacovschi scrie o alt serie de poesii
despre Lenin: Comsomolscaia" (1924), Lenin este cu noi"
(1927), Convorbire cu tovaraul Lenin" (1929), Lenini011"
(1930)

si altele.

Pentru a argta importanta istorica universall a lui Lenin, Malacovschi introduce in poemul lui un
abundent material de fapte instructive.
Prime le peste frei sute de versuri ale poemului formeaza
un fel de introducere desvoltatk in care Maiacovschi expune
motivarea temei. Poetul nu poate sa nu scrie despre Lenin; a
crea un poem despre Lenin constituia pentru el o necesitate
si personala si sociala totodat.
Elementul epic.
Compozitia poemului

Azi inima-a votat!...

La datorte!

Indeplinind mandatul ei, vol scrie.

Semnificatia sociall a temei i un sentiment personal de
dragoste pentru Lenin fac ca poetul sa fie patruns de un simt
deosebit de ascutit al raspunderii pentru calitatea inalta a realizarii artistice a acestei teme. De aid, reflectille lui din versu302
www.dacoromanica.ro

rile care urmeaza, asupra verbului poetic. Strofele in care Malaeovschi face portretul exterior, individual, al lui Lenin, alternand cu cele in care descrie cum rnilioane de oameni ai munch !

vin sa aduc ultirnul salut corpului neinsufletit al lui Lenin,

pregMesc formularea Intrebrii asupra careia poetul vrea sal
faca pe cititor s mediteze:

Ce-a fdptuit?

Ce om a lost?
Ce lel
cd tori grdbesc
cu-atdt cinstire pentru el,
el, dintre oameni, cel mai omenesc?

In randurile acestea, incheind strofele pe care noi le-am

definit ca o introducere desvoltat, Maiacovschi parca pune
tema, determina continutul I caracterul expunerii care urmeaz.

In capitolele urmatoare ale peemului. Omul cel mai uman"

este, dupa cum am mai vazut mai sus, caracteristica esentiala

a figurii lui Lenin creata de Maiacovschi. Ce a facut el? Cine-i

el i de unde-i? Sunt intrebri la care raspunde acel imens material istoric i politic pe care-1 folosete poetul in prima i a
doua parte a poemului. La intrebarea cine-i Lenin, nu se poate
raspunde printr'o simpla informatie biografica, deoarece
De departe, demult
la doud sute de ani Inapoi,
yin despre Lenin
primele ve0i
cdtre noi.

Aparitia pe arena istoriei a unui om ca Lenin a fost conditionata de mersul Intreg al istoriei de cateva secole incoace, de
Intreaga istorie a clasei muncitoare, de intreaga lupta a came-

nilor muncii pentru eliberarea lor de sub jugul exploatarii.

Maiacovschl vorbete despre regimul capitalist, care a schimbat

feta Europei feudale cu Imparatiile i ducatele" ei, despre

aparitia 1 adncirea antagonismelor de clas dintre muncitori
qi capitaliti, despre impilarea popoarelor coloniale i ruinarea

303
www.dacoromanica.ro

trnimii, despre primii pasi ai miscarii socialiste, despre apa-

ritia partidelor proletare, despre Marx si despre Comuna din

Paris.

Fiecare din aceste teme formeaz5, obiectul a cate unui frag-

ment. Fiecare din aceste fragmente este strans legat de ideia

geneialk desvoltat6, in fragmentele invecinate. dar are $i un
caracter oarecum de sine st5.0.tor. Trecnd dela un fragment
(o tem6) la altul, Maiacovschi schimbg, uneori brusc caracterul
expunerii. tonalitatea, ba chiar i ritmul versului. Iar toate
acestea la un loc pregAtesc concluzia care sintetizeaz6, prima
parte a poemului

?i uite-qa

se n4tea

in Simbirscul indepdrtat
Lenin,
1.zn bdiat ca orice bdiat.

Dac in primul capitol Lenin este conturat pe fondul istoriei

universale, in capitolul al doilea al poemului, Malacovschi de-

scrie viata lui Lenin in leatur cu istoria Rusiei, cu istoria

miscArii revolutionare ruse.

Din biografia lui Lenin, Maiacovschi scoate in evident

ceea ce are o semnificatie istoria, deosebitA, i infg,tiseazA acti-

vitatea lui ca o intruchipare a celor mai frumoase traditii ale

miscrii revolutionare din Rusia. Prin fata cititorului se perinda
Rusia iobagk revolutionarii din organizatia Narodnaia voila",
printre care se afla si fratele lui Lenin, Alexandr Ulianov, executat din ordinul tarului; inceputul activitsqii revolutionare a
lui Ilici; tanrul Lenin dAnd lmuriri muncitorilor cum s-sl
imbine lupta de toate zilele impotriva patronilor, pentru imbun'aratirea conditiilor muncii, cu sarcina general5, a transformrii socialiste a Rusiei; Lenin combtnd pe frazeologii liberall l narodnici SI faurind in Rusia Partidul Bolsevic. Nasterea
bolsevismului, organizarea Partidului ca avangard a clasei
muncitoare, este bilantul intregii istorii a misc'arii de eliberare
din Rusia i totodat rezultatul activitAtii lui Lenin. Lenin si
Partidul surt inFeparabili,
lath ideia pe care este axatk"
intreaga expunere.

304
www.dacoromanica.ro

Creierul clasei
cauza clasei
puterea clasei
gloria clasei
iatcl ce este Partidul.

Partidul 0 Lenin
frati gemeni
Istoria-mamd
0-1 simte asemeni.

far noi
spundnd: Lenin
Partidul nunzim
Partidulnoi spunem
la Lenin
gdndim.

In descrierea intrrii lui Lenin in Petrograd pe un automobll

blindat si in fragmentul care-I inMtiseazA pe Lenin la Smolnai,
Maiacovschi reuseste s dea o imagine deosebit de izbutitA a
figurii lui Lenin conduatorul.
Maiacovschi d6 un rspuns complet i concludent la intrebarea pus la inceputul capitolului
ce a flcut Lenin, omul

zel mai uman dintre oameni" si de ce i se d atata cinstire".

Momentul m'aret al desp6rtirii poporului de conduatorul
sku clecedat constitue continutul capitolului al treilea, final al
poemului. Dar aid elementul narativ, epic, trece pe planul al
doilea pentru a ceda locul unei exprimAri lirke directe.
Elementul lirie in poem

Cu toate ca poemul Vladimir

Ilici Zenin" cuprinde un vast material istoric si in general narativ, el este inainte de toate un poem
Iiric, ca dealtfel toate poemele lui Maiacovschi. Afarl de faptul
ca redA imaginea unui mare personagiu istoric, care constitue
pentru poet Intruchiparea idealului slu umanist, poemul este
totodat i un poem despre omul iubit. Elementul liric formeazA
urzeala poemului, legand intre ele partile narative.
Liric este insusi inceputul poeinului, in care Maiacovschl
41 defineste atitudinea fat de terra, arat motivele care I-au
tieterminat s apeleze la ea.
20

lstoria Lit. Sovietice Ruse

o

:3 0 5,

www.dacoromanica.ro

E timpul,
voi incepe
sd povestesc de Lenin.
Nu pentrucd
amarul

n'ar da ghes.
E timpul,
fiindcd toatd
histefea 'nverfunatd
mi-e limpede acum,
acum

e de'nfeles.
Ultimele pagini ale poemului se adreseazA viitorului. Pentra
Maiacovschi e clar c poporul desteptat de Lenin, poporul care
a reactionat in felul acesta la vestea mortii conducAtorului reprezintA, o fortA urias. Constiinta de a fi o pArticicA din aceast5
fortA 11 d'a lui Maiacovschi pentru prima oarl, senzatia fericirii,
fericirii de a se simti o pArticicA inseparabilA a unui colectiv de
muncA.

Sunt fericit
cd sunt i eu
o pdrticicd 'n marea noastrd fortd,
cd sunt aceleafi
chiar si lacrimile noastre
si cd dogoare 'n noi aceea0 toga-.
Mai bine, mai neprihdnit fi mai la tine-acasd
nu poti sd te impdrtdcegi pe lume
din sentimentul uriaf al cdrui nume
e

clasd!...

Limba poemului

Imensul material istoric folosit de

Maiacovschi in poem, precum si no-

tiunile politice si filosofice legate de acest material, necesitaa

un limbaj corespunzAtor pentru exprimarea lor.
In poemul Vladimir Ilici Lenin", Maiacovschl, ca i in celelalte opere ale sale, cautA mijloace de a lArgi posibilitAtile de
expresie, ale limbli, in scopul de a gasi pentru fiecare ciclu de
idei expresia adecvatA". CAutArile lui In domeniul limbli se In-

dreaptA acum intr'o directie nouA. In Norul in pantaloni"306

www.dacoromanica.ro

Maiacovschi a cautat s creeze cuvinte noi care sa corespuncla

incordarii extreme a emotiei lirice. Cand lucra la ROSTA, el
urmarea s obtina forme sintactice cat mai energice 1 lapidare.
Inovatiile lui din poemul Vladimir Ilici Lenin" constau in lrgirea vocabularului, in introducerea in vers a unui insemnat

,stra*" de cuvinte care nu intrauin compunerea obisnuit a

vocabularului poetic.

Acest strat" cuprinde cuvinte din vocabularul tratatelor

social- economice, ale articolelor politice, ale tribunei Si ziarelor

epocii revolutionare, ca de pilda: feudal, plusvaloare, colonii,

crize, pomaj, imperialism, proletariat, capital, capitalism, clasa
muncitoare, socialism.
Tot asa cuvintele legate de istoria revolutiei: cei dela Schliis-

selburg, proclamatii, liberal, conciliator; sau acelea care dupd

1917 devenisera de o circulatie curenth ca: front, chiaburime,
detasamente de aprovizionare, cotd obligatorie, dictaturd, democratie. cooperative, trusturi si altele.
Neadmiterea unor asemenea cuvinte in poezii ar fi insemnat crearea unui zid artificial intre poezie i viat, adica o saracie a poeziei i timitarea influentei pe care o pcate avea ea
asupra vieii. Introducandu-le in versuri si mai cu sea/n intr'un
poem cu o tem istorica importanta, tritl, de el liric, Maiacovschi contribuia la dgramarea acestui zid artificial si apropia
limba poeziei de aceea a omului din epoca sovieticA. Bineinteles
ca folosirea in poezie a vocabularului de meeting, de ziar sau a

celui stlintific nu este o particularitate numai a poemului Vladimir Ilici Lenin". Acest vocabular este propriu intregii opere
a lui Maiacovschi din epoca sovietica. In poemul Vladimir Ilici
Lenin" ins, acest aspect al inovatlei sale lexicale apare mult
mai accentuat deck in celelalte poeme ale sale.
Pe de alta parte, gsim in limba poemului, in earl de particularitatile de vocabular mentionate, l calitatile care s'au
format la Maiacovschi mai inainte, chiar inainte de Revolutie.
Casim deasemenea si multe cuvinte noi de tipul celor din poemul

Norul in pantaloni" (de pilda: razvihzi, tarii, etc. = rasvijelie,

taresti).

Termenii politici", cum ar fi cuvintele proletariat" si

capitalism", nu numai ca sunt folositi mai des in poem, dar
307
www.dacoromanica.ro

ei Ii imprimg totodat i un anumit colorit" stilistic. Malacovschi prevede el insu0 eventualitatea ca introducerea in poem a.
acestor termeni politici caracteristici epocii i care expriml o
serie de notiuni de cea mai mare insemnatate pentru omul sovietic, s provoace obiectiuni din partea ap"aratorilor ferventi
ai vechilor forme, i respinge dinainte aceste obiectiuni.
Poetul Uric
stiu, stramba din nas

iar criticul
cu biciul
mi-ar fi tras:

Dar unde-i sentimentul?"

Asta-i oratorie"....

Nu-i poezie"...

E gazetdrie!"...
Capitalism:
cuvdnt disgratios!
Privighetoare

hei, e mai Malt.

E mai frumos.
Numai cd eu
1-ol folosi pe celdlalt
neincetat, merpf.
Voi scrie cdte 'n fund...
Da. Se poate.
Dar ce nu trebue acum,
fntdi de toate?.
Eu stiu.. Deaceea scriu
vers vfu
de-agitator.
Acum nu-i timp
de desfdtdri fi-amor.
Cu fureF gurq, cdntec i solie

cu tot
ce sunt
ce po!

ce cant
ce fac,
308
www.dacoromanica.ro

MU aarui tie

clasd in atac!

Celui ce
comunismul e-o capcana

cuvantul proletariat,
ii pare aspru 'ngust, neapdrat.

Dar proletariatul pentru noi nu-i un cuvant,

e-o apriga g mare
cdnt are

ne'ntreruptd
ce-ar cla avant
pi mortilor la lupta.
Caracteristic pentru Maiacovschi este faptul c discutia cu
privire la cuvntul elegant" sau neelegant" se leagg, la el In
mod deschis de lupta pollticg
Cuvintete cu continut politic" din poem au un accent deosebit de emotional, deoarece pentru cititor ca 1 pentru Maiacovschi ele sunt indisolubil legate de figura lui Lenin. Lucrand
la poem, Malacovschi a stucliat cu grij'a articolele l cuvnttirile
Jul Lenin. Textul poemului este literalmente intesat" de cuvinte, expresii, comparatil si forme sintactice specifice stilului
tui Lenin. Aceasta face ca figura lui Lenin s5, aparg si mai vie, si
mai concreth.
tin loc aparte printre operele lui
CAlatorille in strdindtate.

Matacovschl despre Apus

Maincovschl

II

ocupA versurile et;

terne de peste hotare".

Inc5 in Vitrinele Rosta", Maiacovschi a acordat o mare atentie ternei

tncercuirii capitaliste. In anul 1923, curnd dup celebrul Ultimatum" al

ministrului britanic Curzon a aprut un volumas intitulat Galeria Maiacovschi", cuprinzAnd un ciclu de versuri ilustrate de poetul Insui. Erau
,.portrete", satirice ale reactionarilor militanti: Stines

(mare capitalist

german), Poincar (fostul presedinte al Republicli Franceze, dusman Inversunat al U.R.S.S.), Curzon, (conservator obtuz" englez), Pilsudski, Mussolini.

Maiacovschi refuz5 s5-i recunoasc5 lui Mussolini calitatea de om:

Ce mutr5
Mussolini
vai-de-el!

Cmas5 neagr5
la cap e chel.
Pe m5ini,
pe picioarele groase,

309
www.dacoromanica.ro

paroase,
numai tufe flocoase.
Parca-i morniie
Bratul lui greu

matura praful, da de painant

pAna'n calche.
IJn cimpanzeu
e Mussolini
Inteun cuvAnt.
Semn de pogrom I)
chipu-i, e-o svastic5,
nu-i chip de om...

Mussolini este caracterizat asa dar ca o bestie cu chip de om si on

1') rromist. Intr'o perioad chnd fascismul abia isi concentra fortele in Eur ,t 1, Maiacovschi a stiut s vad5, in dosul demagogiei sforitoare a lui
Mussolini, adevrirata lui fat5" politic5 (un enorm semn al pogrornului").
Galeria lui Maiacovschi" este o culegere de pamflete versificate.

Maiacovschi nu cauta sa redea in ele caractere concrete de oameni, ci

intruchiparea anumitor tendinte politice. Metoda exagerlirii grotesti si a

generaliziirii de ati5 face ca Galeriile Maiacovshi" s apar5 oarecum apropiate de Vitrinele Rosta".

Cu totul altfel este tratata problema zugravirii dusmanului

in operele lui Maiacovschi scrise pe baza materialului adunat
cu prilejul calatoriilor sale ,,in straintate".
In primul rand, tematica aici este mai larga si mai variata.
Intre anii 1922 si 1929 MaiacovsThi a plecat de noua ori dincolo
de hotarele Uniunii Sovietice (de sase ori intre 1922-1925 si Inca
de trei ori in anii 1927-1929). A fost in Franta, Germania,
Spania, Havana. Mexic, U. S. A., Polonia 1 Cehoslovacia. Observa cu un interes nepotolit viata tarilor straine, compara, con-

frunta, aduna observatii, invata s inteleaga l sail iubeasca

mai profund Patria Socialista. Pe baza materialului adunat prin
observatii personale asupra vieii tarilor de peste hotare, el a
scris operele atat de bine cunoscute acum: La taifas cu Turnul
Eiffel" (1923), ciclu de versuri Parisul" (1925), ciclul despre

America (1925), renumitele versuri despre ,,Pasaportul sovietic"

(1929) si o serie de schite in proza. Viata Apusului se oglindeste
in aceste opere sub diverse aspecte.
Maiacovschi era strain de orice tendinta ingusta de exclusivism national si stia s vad binele si atunci cand ii gasea dincolo de hotarele tarn sale. Are aceeasi admiratie pentru operele
1) Adic5, svastica fascist5. (N. red. ruse)

310
www.dacoromanica.ro

Tnuncii omului, in oriee tall. ar fi create ele. Versurile despre

turnul Eiffel si podul Brooklyn din New York, versurile ciclului
..parizian" dovedesc c5, Maiacovschi stia sg, pretuiasa si tehnica
americana si realizrile culturii franceze. Dar o ploconire globall, anticipat, necontrolat, necritic in fata culturii contemporane a Occidentului capitalist era cu desvarsire straina de
firea lui. Tehnica inaintata, a U. S. A. nu 1-a putut ascunde lui
lvlaiacovschi starea de inapoiere a raporturilor sociale din tara
dolarilor". Podul Brooklyn din New York stkneste admiratia lui
Maiacovschi, dar poetul nu uit ca
Viata
aici

jur imprejur
era pentru unii
numai huzur,
urlet de foame prelung
pentru altii...
De-aici
fomerii

foarte frumos,
IV dau drumul
In Hudson
cu capul In jos...
(Podul Brooklyn", 1925) 1)

Rochille doamnelor burgheze din Paris sunt luxoase, dar:

la o rochie ca asta
ar trebui...
pi-un cap.

(Frumoasele", 1929)

Capitalismul calcl in picioare demnitatea femeii. Pentru

clasele instrite femeia este un capriciu, o juarie, e lipsit de
voint proprie, de dreptul de a gandi, ;az pentru parizienele
autentice, pentru femeile care muncesc, viata este mai aspra",
deoarece, arat Malacovschl:
I)

Vezi Maiacovschi despre America", ed. Cartea Rusr, 1950.

311
www.dacoromanica.ro

...f e mei a

la Paris
din greu trdege

dacd
ferneia

nu se vinde,
ci munceftel
(Pariziana", 1929).
Malacovschi a stiut S priveasca, viata tarilor capitaliste ca
tin om sovietic. El a putut, astfel, s vada, ca. in closul grandioaset faade a sgarle-norilor new-yorkezi se ascunde de fapt, un
lelet sau Conotop1) de clinainte de Octombrie". Viata locuitorului de rand new-yorkez nu este cu nimic superioara, ca nivel
cultural si moral-politic felulul de viata prerevolutionar din
provincia rusl,
Poezia Sectiune in sgarie-nori" (1925) se Inchele prin urmatoarea exclamatie cu caracter de concluzie:
Am mers cu
sapte ma de verste, inainte
dar am ajuns
la apte ani, In urma.
Exterminarea populatiei indigene a Americii de catre purtatorii nemilosi ai civilizatiei" mercantile (Mexicul", Atest",

1925), asuprirea salbatla a negrilor, care au chipurile drepturi egale" (Black and white", Sill lls", 1925), contraste sodale violente (Cetteanul cumsecade", Sectiune in sgarienori", Domnivara si Woolworth", 1925, ,,Versuri clespre fru-

musetile arhitecturil", 1929) si alAturi de acestea fatArnicia al

bigotismul (Cetateanul cumsecade", Cucernicia", 6 cllugarite", 1925), sangele, sudoarea 1 minciuna ca temeluri ale oranduirli capitaliste, sunt aratate re larg 1 veridic in operele lut
Maiacovschi legate de calatorille lui in strMnatate t 1ndeosebi

in versurile lui despre America I In reportajele Cum am descoperlt America".

Dar versurile

i prcza clespre strinAtate" ale lul Malacovschl sunt importante nu numai prin tematica bor. Lucrind

1) TArguri In Rusia tarist5. (N. trad.)

312
www.dacoromanica.ro

V. V. Mahcovschi (Mex.c 1925)

cu un material nou si variat, adunat prin propria lui observatie, Maiacovschi gAsea si mijloace noi de expresie artistica prin
care cAuta sa ajungA, la o mprezentare multilaterala mai con-

creta si mai exacta a vietii.

Acest lucru se poate vedea mai cu decsebire daca urmarim
cum a evoluat Maiacovschi in ce priveste metoda de tipizare
si modul de zugrAvire a omului.
313
www.dacoromanica.ro

In timpul cglatorillor sale in straingtate, Maiacovschi s'a

ggsit din nou fatg in fatg cu dusmanul sau de totdeauna, cu
burtosul", adica cu proprietarul, capitalistul, mic-burghezul

despre care oamenii din Uniunea Sovietica incepusera aproape

-SA uite. ,,Capitalistul" insg apare, in poezille despre strgingtate

ale lui Maiacovschi, in altg inftisare cleat aceea pe care o

avea in poezille lui prerevolutionare si altfel cleat In perioada

,,Vitrinelor Rosta" sau chiar in Galeria lui Maiacovschi". Capitalistul" nu mai este o burtg cu panama", exagerat grotesc
Si lipsit de trsturi individuale; nu este nici acel Wilson tipizat in stilul specific afisului din poemul 150.000.000". El este
intruchipat de astdatal intfo serie de figuri omenesti inzes-

-trate cu trpaturi individuale, ca de pildg: regele zahgrului

(Black and white"), regele porcilor Swift (,,Sifills"), personajul din poezia Cetteanul cumsecade", Henry Ford (Camp
Nat ghedaige" din ciclul de poezii despre America, 1925), vizi-

tatorii din Monte Carlo" (Monte Carlo") 1929. Sunt dease-

menea inzestrate cu trasaturi individuale si figurile de oameni

al muncii din aceste poezii (negrul, mturgtorul, fata din poezia Domnisoara si Woolworth" si alt.). Este lesne de urmarit,
pe baza rnaterialului operelor lui Maiacovschi despre Apus, cum
creste si se adanceste realismul lui si cum se intgreste in creatia
lui elementul narativ, adicg epic. Deosebit de insemnate din
acest punct de vedere sunt Versurile de:4)re America" legate
cle cea mai lungg (a asea) calatorie a lui Malacovschl in strgingtate (1925).
In timpul calatoriilor sale in straingtate, Maiacovschi se
manifestg ca un propagandist activ al culturii sovietice. Intelectualitatea progresistg il saluta ca pe un trimis al Tarn Sovietelor, pe cand presa reactionara s'a folosit de venirea lui
pentru a rgspandi diferite aberatii l calomnii senzationale despre U. R. S. S. Numele lui facea sg se inchege in multe 'tart
(Franta, Po Ionia, Cehoslovacia) grupuri de poeti i scriitori revolutionari. Forta si importanta poeziei lui Maiacovschi au trebuit sg fie treptat recunoscute si de cronicarii revistelor burgheze cu greutate". Malacovschl a fost primul poet sovietic
bine cunoscut in Apus. Pe bung dreptate, el a putut sa se intituleze intr'una din poezlile sale ambasadorul versului".
Astgzi versurile lui Maiacovschl sunt traduse in peste treizeci de limbi ale popoarelor lumii. Interesul pentru Malacovschi

314
www.dacoromanica.ro

a crescut cu deosebire in anii Marelui R62boi. pentru ApArarea

Patriei. AstAzi se lucreaz6., in mod intens la traducerea versuI nor lui Maiacovschi in Wile de democralie populark Pentru
Maiacovschi cltoriile erau o necesitate de creatie. Simt nevoia imperioasA de a caTatori",
scria el in schitele sale ,,Cum
am descoperit America".
Dar de indat ce trecea granita, Maiacovschi incepea sa
dud. clorul Patriei i sk-si grAbeasc5, intoarcerea acask in U.R.S.S.
(aceasta reiese din scrisorile lui).
Caltoriile i-au accentuat si mai mult dragostea de Patrie,

au %cut ca patriotismul lui s. devin6 si mai profund si mai

tonstient; i-au intArit si mai mult sentimentul responsabilittii

tare-1 caracteriza. Pe vapor, la mapoierea lui din America, Maiacovschi si-a inceput una din cele mai izbutite poezii ale sale,

Acasg,", in care a exprimat simtAmantul adancii legaturi a

poetului cu poporul sovietic si al raspuncierii sale fatA de acesta.

Nu vreau

pe mine sd ma rupa
dupd

povara zilelor de muncd,

flindca miros
sau cd-s frumos

ca floricica de pe luncd...

Vreau

ca'n desbateri
Planul

de Stat,

sarcini, tot anul

sd-mi dea ne'ncetat.

Vreau

comisarul timpului
sd-mi stea de-asupra gdndului
s'ascult de ordinele lui.
Vreau

tot afa

cum tsi primesc inovatorii prima,

sd capete iubire
inima

315
www.dacoromanica.ro

ci ritmul meu
fi rima.

Sd fie, vreau
scrisul

fi el

ca baioneta socotit
la fel...
Si mai departe:

tot afa

precum vorbefte
asupra mersului

otelului fi fontei,
Stalin, af vrea,
din partea Biroului Politic,
fi despre munca versului
sd dea rapoarte...
Poezia Acasa", care incheie ciclul versurilor despre America, marcheaza totodata sl incheierea perioadei de creatde de
pana, atunci si inceperea ultimei perioacle a creatlei lui Mala-

covschi. Ea apare ca o formulare a gandurilor framantate,

verificate si supraverificate", ale lul Maiacovschi, despre locul

si importanta poetului in societatea sovietica, iar din punct de
veciere tematic se apropie de poezia De vorba cu un inspector
financiar..." si de alte versuri despre arta, scrise in anul 1926.
Critre anul 1926, munca grandioasa de refacere a economiei naUltima perioadil a crealiei tionale, inceputa dupa incheierea
lul Malacovschi

rzboiului civil, era in fond terminatl. ,,In lupta desfasurat pentru

industrializarea socialista a tarn, Partidul birui in 1926-1929
ariase greutatd interne si internationale. Sfortrile Partidului
si ale clasei muncitoare au dus la victoria politicii de industrializare socialista a tarn... S'a desfasurat o urias5, opera de constructie de noi uzine, de organizare de sovhozuri si colhozuri".
(Istoria Partidului Comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice,
Curs scurt", pag. 285. ')
Tara isi schimba cu repeziciune infMisarea. Noua etapa in
istoria Statului Sovletic il punea pe Maiacovschi in fata unor
-I)

ve7i .i Cursul scurt, ed. III, P. M. R., pag. 418.

316

www.dacoromanica.ro

probleme noi; ea venea cu o tematica noutt 9i-1 deschidea not

posibilitti de creatie. Activitatea lui capata o amploare si mai
mare, forma scrierilor sale devine si mai variata. Maiacovschi
scrie lozinci pe tema productiei si a igienei sanitare pentru
afise in cadrul campaniel de culturalizare, scrie I poemul E
bine!", cart! pentru copii de toate varstele,_si In gura mare";
-publica eseuli despre America, lucreaza la ziar si ia parte la
montarea pieselor sale Plosnita" (1928) si Bala" (1929).
In cursul anilor 1926-1930 Maiacovschi tine conferinte si
citeste din operele sale in 52 de orase din Unlunea Sovietica.
Tot in acest interval de timp el a mai scris,
afara de lozinci, de douasprezece scenarii de filme cinematografice, de
noug volumase pentru copii, articole i doul piese in prozk,
o
revist de circ in versuri, Inca aproape trei sute de poezii si
doua din cele mai bune poeme ale sale. Maestria artistica a lui
Maiacovschi se desavarseste; el ridica poezia realismului socialist pe o treapta si mai inalta.

La hotarul acestei noi perioade

,,De vorba cu un Inspector din viata trii i din propria-i creafinancier despre poezie". tie, Maiacovschi simte nevoia de all
Malacovschi despre munca revizui si de a-si lamuri complet conpoetulut
ceptia sa asupra esentei literaturil
-si asupra4 menirii i sarcinilor scriitorului in societatea sodalista.
<Munca principala, lupta principala a scriitorului in clipa
.de fata trebue sa fie lupta comun pentru calitate, scria Malacovschi in primvara anului 1929
...Cea mai importanta
poezie a mea din ultimele saptamni, De vorba cu un inspector
linanciar", este inchinat unei asemenea dorinte de calificarea.

(articolul Si ce suit, ma rog?").

Cam tot pe atunci Maiacovschi scrie articolul: Cum se

lac versurile?"
Problemele de actualitate ale literaturii i culturii sovielice sunt tratate in poezille ,,Catre Serghel Esenin", Mesaj
Care poetii proletari" i altele, care alcatuesc un fel de ciclu
de versuri speciale despre arta. Acest ciclu de versuri Ingklue
formarea unei idei complete asupra sistemului de conceptii estelice ale poetului.
317

www.dacoromanica.ro

Ideia de Ina a lui Maiacovschl este a poezia inseamna.

munch, o munch comp3exh, incordath, dar i dthtoare de bucurl in acelaV timp. Maiacovschi dorete ca munch poetuluf
s i se dea toath consideratia in societate, iar poetii sh se patrundh de simtul rhspunderii pentru rolul lor social. Mei poetul este un explorator incirznet, care descopera lucruri noi in
viath i in om:
Ce-i poezia
toatd?

Spre ne0iut, prin vreme,

o aripd-avdntatd...

Maiacovschi cere ca poezia sh ante o mare ideie socialr

s reprezinte o viziune puternia bolevich, a scopului urmrit_
(,,Mesagiul atre poetii proletari"). El desvalue cu multh patrundere esenta socialh a artel. Pentru el nu exista o contrazicere intre faptul ca poezia, ca 1 orice arta, este reflectarea
vietii i faptul a." ea este o arm de luptd.
la un vers
dintre ramele lui de hdrtie
cv el timmentoarce-1 din mers secular.
Ia un vers
sd re'nvii
o asemenea zi
cu inspectori financiari!

Ia-1, sd'nme
fi strdlucirea minvnilor, qi
duhori de cerneald,
de birocratie.
...Dar puterea poetului

aici doar s stea

cd, pornenindu-1, va sughita
viitorul, cdndva?
Nu!...

Eu vreau, astazi,
sd vdd cum rdsare
rima lui ndrdvafd
baion eta,

318
www.dacoromanica.ro

lozincd,

desmierdare,
cravasd...

Dar, ca sa-si poata indeplini in mod demn misiunea lui soca sa, fug s izbucneasca splendorile cuvintelor din adancurile sufletului omenesc, poetul trebue sa lucreze. De fiecare
data el este dator s gaseasca rnetafore unice, ritm si rime potrivite pentru fiecare caz aparte. 0 munca perseverenta ridica.
calitatea versului, adica forta i durata influentei sale asupra..
ciallti,

eamenilor.

Extractie de radium
aceasta-i poezia!
Avan

sd scoti un gram
munce?ti un an...
Pentr'un cuvdut de-al tdu,
mai rdu
ca un hamal
cari tonele, cu mia,
de minereu verbal.
Dar ce mistuitoare
ce'naltd a crescut
vdpaia fi povestea
cuvintelor acestea
ldngd cuvdntul brut.
E-o flacard
i pentru mil de ani e

p mifcd inimile,

mil l milioane...

Maiacovschi ii lucra versurile cu grija si rabdare. Nu ozi de opt ore, ci ziva de optsprezece ore este- ziva de lucru a.

poetului",
scria el mai tarziu. Avand o memorie extraordinard,
Maiacovschi putea saii lucreze versurile in orice conditii: pe

strada, la cafenea, la jocul de biliard sau in timpul discutiilor..

Si tetui, iat ce scrie el: Norma mea de lucru mijlocie este
numai de vreo 8-10 versuri pe zi", ceea ce e explicabil daca
tinem seama ca el ii refacea de multe ori fiecare vers. Iata,.
de pilda, dougsprezece variante ale unui singur vers din cunoscuta lui poezie Catre Serghei Esenin":
319
www.dacoromanica.ro

1. Zile le noastre pentru veselie sunt putin potrivite.

2. Zile le ncastre pentru bucurie sunt putin potrivite.
3. Zile le noastre pentru fericire sunt putin potrivite.
4. Viata noastra spre veselle este putin potrivitk
5. Viata noastra pentru bucurie e putin potrivitk
6. Viata noastra pentru fericire e putin potrivita.
7. Pentru veselie planeta noastra este putin potrivit.
8. Pentru hucurie planeta noastra este putin potrivita.
9. Nu prea este planeta noastra pentru bucurie potrivitk
10. Nu prea este planeta noastra pentru bucurii potrivita.
11. Planetuta noastra pentru placeri nu prea este potrivitk
12. Pentru veselie planeta noastra este prea putin potrivita.
Un scriitor povesteste ca Maiacovschi odat, in timp ce asculta ceea ce-i povestea interlocutorul sau, a respins ?aizeci de
variante ale inceputului unei poezii agitatorice in care trebuia
gasit rima cuvintelor expozitia", agricola", a intregii Rusii".
Dar nici munca cea mai intensA nu-i va aduce poetului realizari frumoase, daca inima lui tace, daca el nu este clecat un
inregistrator impasibil si nu un participant activ la viata poporului Om.
Nu flaceird
sacrd

dar nici pdlpdire, de leac,

nu existd
in versul lor
rece,
sdrac.

El toarnd
prostege
ce le treisnege
in rime
i, pac,
dau la revistd!
spune Maiacovschi intr'o scrisoare in versuri, adresata lui Gorchi (1926).

Poet adevarat este acela care, rAspunzancl la chemarea cla-

sei sale, a poporului, a Patriei sale, Mra a se cruta c'atusi de

putin,

320
www.dacoromanica.ro

Merge'nainte
se mistue
arde,

pdud la rap

pdna la alb...
Sunt bine cunoscute de massele largi de cititori versurile:
cdntec

0 vers,

ti-e bombd, ti-e steag,

D clasci avdnturi,
ridic-o pe creste .
Azi, cine
sd cdnte cu noi
nu-i e drag
Acela 'mpatrivd

ne este !
(Domnul artist al poporului", 1927).
Poetul este conduator i totodat si slujitorul poporului".
Nu e de mirare Ca, avancl o asemenea atitudine faVa de procesul muncil sale de crealle, Maiacovschl si-a supraincordat sistemul nervos:

Vine cea mai teribill dintre amorOri: amortj.rea inimil

a sufletului", spune el in poezia De vorb cu un inspector

financiar despre poezie". In schimb, el drula poporului sovie-

tic cuvntul luminos, necesar, de viguroasa afirmare a vietii.

Bucurie de mester furit",
iata, definitia caracteristica si
foarte justa pe care o d. Maiacovschl poeziel sale.
Inarmat cu o conceptie socialist despre lume, poetul, inIMisand ziva de azi, tie s vaclA i s redea ceea ce exist in
prezent numai in stare embrionara, dar se va desvolta in viitor. Versurile care urmeazA sunt pe deplin aplicabile lui Malaeovschi insusi:
Poetu-adevdrat
e inviltat
la hotarul
sufldnd, din vreme, viata
scdnteii vii cu spuza care moare,
s'aprindd jarul
cunogintei clare.
21

Istoria Lit. Sovietice Ruse

321

www.dacoromanica.ro

Nu este greu de observat ca in formularea aceasta a lui Maiacovschi se cuprinde aspectul esential, aplicat In poezie, al meiat
todei realismului socialist. Bucurie", cunostint clara"
ce reprezint pentru Maiacovschi cuvantul poetuluL Cuv&ntul
spune el in altl parte
ecte comandantul fortei omenesti",
(CAtre Serghei Esenin", 1926). Poezia este o arm& serioas& tr
lupta social. Scopul poeziei este
...sd ridice
sd ducd

s'atraga

pe cei cu vederea sldbitd.

Acest scop este atins de poezia lui Maiacovschi din epoca
1 indeosebi prin cel mai bun poem al Om E binel"
Poemul E binel"1) a fost scris in
Poemul E bine"
cursul primverii l veril anului 1927
si a fost publicat de ziva celei de a zecea aniversri a Marii Revolutii Socialiste din Octombrie. In raportul su Despre bilantul
de zece ani in domeniul construirii culturale", tinut la sedinta
jubiliara a sesiunii Comitetului Central Executiv al Uniunii Sovietice, comisarul poporalui pentru Instructia Pub lick A. V. Lunacearschi, a relevat acest poem al lui Maiacovschi ca fiind una
din cele fnal marl realizri ale literaturii sovietice.
Maiacovschi,
a spus A. V. Lunacearschi,
a creat In,
cinstea Revolutiel din Octombrie un poem pe care noi trebue
s&-1 consider&m ca cel mai mret imn in cinstea sarbatorii noastre, care nu contine nicio nota fals si care in fata auditoriulut
muncitorilor va sta,rni ropote de aplauze."
Iar in alta conferint a sa, vorbind despre aceast& opera,.
Lunacearschi sintetizeaz& impresia general& produsa de poem:
E Revolutia din Octombrie turnata In bronz".
sovietic

Tema Revolutiel 1 tema

Patriei in poemul
E bine"

E bine!" este un poem despre

Revolutia din Octombrie l despre Pa-

tria Socialist. Aceste doug, teme in,

poem sunt strans legate intre ele. Mat
bine zis, ele nu sunt decat doll& aspecte ale uneia 1 aceleiast
teme. Sentimentul patriotic al poporului rus s'a manifestat cu
1) A fost tradus in romAneVe sub titlul Poemul din Octombrie"_

(N. trad.)

322

www.dacoromanica.ro

9ETBErf

20

b016111A11 AYANTOPHH

OHTFli,PR

BlIAAHM liP

llogilTEMECI10{0 r3E8
i
4

MINHOBCIINN
12. Aux

. Ilitnec

u.

t. Seth
L

1113,41$

Sefltf,

ment-aravora

,5

0454.4115

01111fi 01

E..0GM

sr.,

.71,-.1

IN

..

WM. -

tnrdill.

ip,,,an
.e

175s114.

AJ 0.44 omits
opt* aorvistmIL
5 0.45". 41.1 410. Masts:
b:4
ta . rwx., ow oleet-ro.c
:!. X.Ct,0

7, tillirawse.*74 St+ tlenaert et t,

9 .7TA,

Maws

-"Ji

en,
ror,zew srsituir.55. xontr.4.4:c

c gr 2+4,

') Ave .....Ave:o.o xery is

1,...4?i,127bt

i4.44S11-gli,

2mo,m.

Ii t . POSCAlOylet, a ',ley luc A.*

4 ',tame. MINI.
3. 4119/4,, navies.,
C. 5. 1514.2.77.45. .3 1..41 0.0*...
175152.75 157

o room

i.:

I.

t r MOIR

14 1,634114.1.6.

An. owe Twe...v.,..viva,,,,e

Z2. 2,se.ats,

OTBET HA 3ATHICHH N BORPOCIA.

t`r.7,rxrr"--=.71.'"

Un afis care anunta citirea de are V. Maiacovschi a poemului

E bine!" (Moscova 1927)

vigoare si in trecut. In epoca contemporand, datorita cuceririlor

Revolutiel Socialiste din Octombrie i transformarii vechii Rush
tariste intr'o Uniune a Republicilor Socialiste Sovietice bazata
pe prietenia frateasca a popoarelor, acest sentiment patriotic a
devenit mai adanc, mai deplin, a capatat un caracter cu desavarsire nou.

Forta patriotismului sovietic consta in aceea ca el nu are

la baza prejudecati rasiste sau nationaliste, ci adancul devotement i credinta poporului fata de Patria Sovietica, prietenia
frateasca a camenilor munch tuturor natiunilor tarn noastre",
a spus tovarsul Stalin in raportul sau inchinat celd de a 27-a
aniversari a Revolutiel din Octombrie 1). La baza patriotismului
sovietic se afl interesele vitale comune ale tuturor celor ce
muncesc din Uniunea Sovietica".
Poemul E bine!" este o expresie poetica tocmai a acestei
legaturi dintre patriotismul sovietic i cuceririle Revolutiei din
Octombrie.
i) Vezi: I. V. Stalin
Despre Marele Razboi al Uniunii Sovietice
pentru Ap5rarea Patriel, ed. II, P. M. R., pag. 135.

323
www.dacoromanica.ro

Cu mult inainte de inclierarea cu fascismul, Malacovschi a

artat in poemul ,,E bine)" care sunt temeiurile puterii de neinvins a tArii noastre. Esenta ideologicl a poemului constA in
nceea ca pentru omul sovietic adevarat, comun" inseamn al
meu".
Strada lung?"
unduind
e-un parpe
Case le se'ngrue
de-alungul lui.

Strada aceea
este a mea.
Case le acele

sunt ale mele.

Munca fiecdrui om se contopeste cu avantul de mune& al
intregil tgri.
Vitrind! Vdd,

in vrafuri,
volumele o mie:
numele meu
e'n standul
cu cdrti de poezie...
Md bucur
este rodul
nzuncii grele
ce ft revdrs
in munca
Republicii mete.

(Capitolul 19)

Munca poetului, irnpreun cu munca otelarului I aceea a

taranului sunt verigi ale unui tot unic, este munca colectiv a
poporului organizat de Partidul Bolsevic. Poetul glorifica munca

socialist care transforma Patria.

tubesc
imensul

planurilor noastre,
pafii de-un stdnjen
ai avdntului.

324
www.dacoromanica.ro

Vibrez

de marprile ne'ntrerupte
Cu care'naintiim

in munal
g in lupte.

(Capitolul 17)

Astzi, dupd trei planuri cincinale staliniste, dup victoriile

Armatei Sovietice care au uimit lumea intreagd, dupa patru

ani de munca, incununat de succese pentru reconstruirea si
desvoltarea economiei trii, in urma distrugerilor pricinuite de
r52bol, chiar 1 pentru dusmanii nostri devine clar marsul cu
care inaintm in munc a. si in lupte".
Maiacovschi a stiut s intrezareascl in primele constructil
care se ridicau sub ochii lui, ,,formandu-se din fier si din piatr", 1 incirtul maidanelor uncle azi putrezeste gunoiul",

Patria care va veni", Patria transformatd de planurile cinci-

nale staliniste.
Noua Patrie Socialist s'a n6scut din Revolutia din Octomorie. In poem sunt ardtate cauzele Revolutiei t tot-tele principale care au actionat i s'au clocnit in ea: clasa muncitoare
(capitolele 5, 6, 7, 8 si 12), t Ardnimea (capitolele 2 si 7), massa
soldatilor (capitolele 2 si 6), burghezia contrarevolutionarg, 71
garzile albe (capitolele 4, 5, 10 i 16), partidele conciliatoare
(capitolele 3 si 4). Un loc aparte ii ocup5, in poem zugra.virea
rolului Particle lui si al clasei muncitoare Si atitudinea lor fat

de taldnime (capitolele 2 si 7).

Republica Sovietic 5. dupgr expresia lui Maiacovschi ,,s'a Was-

cut in munc 5. si in luptg". Tema muncii din descrierea unui

subbotnic1) comunist (capitolul 8) lea.g 5. in mod deosebit de

strns tema lui Octombrie de tema Patriel.

Subbotnicele comuniste sunt o creatle a Marii Revolutil Socialiste din Octombrie. Lenin a inchinat acestor zile de munc
voluntarl articolel su intitulat Mama 1niiativP. Rusiei prerevolutionare nu-i putea fi cunoscut o asemenea forma, a eroistnului de masa Subbotnicele comuniste sunt:
...o muncd liberd
a unnr oameni
din Meru lor voie intruniti.
I) Subbotnic

ore de muncii voluntar5 colectiv5, care initial scefec-

uau sAmbata, de uncle denumirea de subbolnic. (N. (rad.).

325

www.dacoromanica.ro

In acelai timp munca aceasta marcheaza, inceputui reconstructiel Patriei devastat6, de azbol.
Vom munci

cu radare cdineascd

pentruca
zilele
rotile

sti pi le grabeasca

tar viata

aid unde-i ger

in vagoanele noastre
pe cdmpiile noastre
spre orasele noastre
s'alerge
intr'un iureF de fier.
DacI pentru Alexandr Bloc, in poemul MI Cei doisprezece",

revolutia este o stihie, o furtun6, care se abate asupra lumii,

apoi pentru Maiacovschi revolutia nu (ste numai o deslntuire
de folIe elementare, ci o fort 5. creatoare, organizatoare, In
fruntea arela se afl clasa muncitoare 1 Partidul el: e muncitorul din biroul militar, care indicA cu grijA punctele de patrundere la asaltul Palatului de Iarn, este Lenin la Smoln6.1
hotrind ziva rascoalei. Nu este o intamplare c5, tocmai in capitolul 7 (intlnirea cu Bloc), care parca se prolecteaza in Intregime pe fondul poemului Cei doisprezece", dui% strigaturile
i chiuitul aprig al tAranilor care devasteaza conacele bolereti,
Malacovschl spune:

Intreg acest vdrtel

dela gdnd la trgaci
tot ce se arde
tot ce se pastreazd,
Partidul Indruma
cu-aceeag treazd
Fi Incercatd viand
de cdrmaci.

In capitolele 14 i 15 ale poemului, In care Malacovschi des-

crie viata grea a Moscovel din primil ani al Revolutiel, poetul

326
www.dacoromanica.ro

rmbing patosul aspru cu ironia blAndg si un umor Uric. Personajele poemului stint aici el insusi si cei din anturajul lui. Ci-

titorul parcg trgeste alaturi de poet toate greuttile acestea

dinteo Moscovg inconjuratg de dusmani. Aceasta ajutg O. se
simtg mai adanc si mai intim frumusetea asprg a vietii cotidiene revolutionare si intensificg emotional ideia fundamentall a poeniului: soarta personalg, a fiecgrui om sovietic este
inseparabil.g de destinele generale ale pmantului sovietic.
..pdmdntul
cu greu
cucerit

g care In suflet fti infra, s'agatd,

intorcdndu-1, la viatd,
ddddcindu-1, la boli,

pamdntul unde sub gloante te scoli

ft unde cu arma sub tine te culci
Fi'n fluviu, tu undd, cu fluviul te duct,
acolo, da, face
de-o mie de ori
sd trdeFti

sd muncegi
sd te bucuri,
sd mori...

(capitolui 15)

Figurile epice ale poemului: Lenin, Dzerjinschi si altii, precum si figura insgsi a poetului,
actiunea poemului e povestitg la persoana intala,
afirmg cu putere forta si frumusetea
moralg a omului sovietic. Iath, de pildg, cum il caracterizeazg
din acest punct de vedere Maiacovschi pe F. E. Dzerjinschi:

Eu unui tdndr
care chibzuefte
asupra vietii lui, 11 spun frdtepte,
aceasta mi-e povata:
Tu, ca tovardful Dzerjinschi,
trdege-ti viatal
(capitolul 18)
327

www.dacoromanica.ro

Dzerjinschi este omul care s'a mistuit in munca pus in

serviciul binelui Patriei revolutionare. Pentru Maiacovschl, ca

Si pentru toti oamenii sovietici, el este un exemplu de urmat.
Astfel, problema educatiei omu!ul epocii socialiste este legata.
!n poem de tema patriotia
Importanla Inovatlilor

Consider poemul E binel" ca

o lucrare
program asa cum a fost
pe care le aduce poemul Norul in pantaloni" pentru acele
timpur5, scrie Maiacovschi in autoblografia sa. Prin aceasta el
a subliniat cA poemul avea pentru el o importantA principial.
$1 de bun seam'a a este asa. E bine!" a insemnat un pas mare
inainte in desvoltarea mAestriei artistice a lui Maiacovschi. Dintre toate poemele lui, ,,E bine!" este poemul cel mai multilate-

ral si totodat cel mai sintetic. Varietatea de gen, limb si

Intonatie ritmic6, a poemului corespunde aspectelor mutilatepe care le infatiseazg, amploarel materialului Istoric si de
viat pe care il cuprinde, diversittil si amploarel sentimentelor
exprimate in el.
Citind poemul, simti caracterul de necesitate a flearei imagini si a fiecArei forme stilistice. Detallile sunt raportate la intreg, ceea ce face ca poemul, cu toat multilateralitatea si diversitatea exterioarl a stilului, s procluc (in comparatie cu
poemele Norul in pantaloni" sau Despre asta") impresia unel
mai marl dlaritAti si simplit1, accesibile numal marilor artisti.
Maiacovschi, dupA cum foarte bine a observat unul din cercettoril operei sale, subliniaz importanta caracterulul inovator al poemului prin primele versuri, precum l prin capitolele 3 si 4 in care el parodiaz unele texte din Lermontov si
Puschin. Aceasta nu inseamn' nicidecum c. Maiacovschi ar fi
lipsit de intelegere i dragoste pentru operele lui Puschin sau
Lermontov. Parodille lui arat doar c. stilul poetic, chiar al
celor mai marl poeti i trecutului, nu poate ft folosit mecanic
pentru zugrAvirea a ceea ce este nou, in intelesul larg al cuvntului, adic pentru zugrvirea epocii contemporane poetului.
Originalitatea manierei artistice a lui Maiacovschi, asa cum s'a
format ea in ultima perioad a creatiel sale, s'a manlfestat pe
deplin in poemul E bine!".
ra

Maiacovschi a modificat in multe privinte si a clesvoltat genul

poemului istorlc lirico epic, in comparatie cu ceea ce realizase

328
www.dacoromanica.ro

el in* poemul Vladimir Ilici Lenin". Intnicat evenimentele des-

pre care e vorba In poem cuprind o perloada de timp relatiw

scurta, a lost posibil ca ele sa, nu fie povestite, ci Infatisate priri

actiunea 1 vorbirea unor personaje 1 grupuri, cu alte cuvinte .
prin gramat,zarea evenimentelor.
Poemul ,.E binel" cuprinde multe evenirnente i multe personaje. In comparatie cu poemul Vladimir Mei Lenin", el este:
mult mai 'complex ca subiect. Personajele sunt zugTvite foarte.
concis si totusi apar vii si concrete. Nu sunt figuri conventionale, ca cele din poemul 150.000.000" (Wilson si Ivan), ci caractere urnane lndividualizate 1 tipice. Aceasta se ref era in egala.
masura si la tigurile reale, Infatisate in poem (Lenin, Dzerjin-schi, Maiacovschi Insui, sora lui i altii), si la personagille fictive, chiar l cele mai episodice (capitanul Popov, aghiotantul,
tovarasul din biroul militar", lucratorul dela Uzinele Putilov,.
flacul care a sustras ceasul, marinarul, interventionistul etc.).
In toate cazurile, metodele de individualizare sunt extrem devariate.

Asa, de pilda, lucratorul dela Uzinele Putilov" este schitat

doar in cateva versuri. Dar replica lui:

Ia pine jos
tu
fldcdiafule

ceasul ciordit!
Mdi, acuOca,
toate ceasornicele

sunt ale noastre...

En care contioutul adanc se imbina cu limb9jul caracteristic ugzcorect (pune jos, acusica), i varbele prin care autorul ii defi-

neste atitudinea fata de cel vinovat (mai bland decat un

tata"), sunt suficiente pentru a crea in ansamblul lor o figura

omeneascl individualizata.

Pentru a-1 caracteriza pe Dzerjinschl, Maiacovschi ii fac

portretul. Bloc este infatisat oarecum pe fondul" imaginilor

sale poetice (necunoscuta, negura nordului). Nu este nevoie StO

se examineze toata aceste procedee. Esential este ca, in primul
rand, Maiacovschi
creat in poemul lui c galerie de figuri
329.

www.dacoromanica.ro

umane individualizate, pozitive si negative, iar in al dollea rand,

c. procedeele de individualizare a figurilor sunt extrem de

variate.

PartieulavItAtile de gen
literar, ritm ci intonatle
ale poemului

In galeria figurilor create de

Malacovschl ln acest poem, alaturi

de acele ale unor personalitati isto-

rice reale si de altele, desi nAscocite,

dar tipice din punct de vedere istoric (marinarul, lucratorul dela
Uzina Putilov i alt11), gAsim figuri de rude, prieteni I cunoscuti ai poetului (sora sa, Lavut i altil). In autobiografia sa,
dupa, ce aratA caracterul programatic" al poemului, Maiacovschi indic cirept una din inovatiile sale poetice introducerea
pentru a realize o Intretaiere de planuri
a unor fapte de

dimensiuni istorice diferite, admisibile numai In cadrul unor

asociatii de idei personale".

InteadevAr, desfAsurarea intregului poem se produce parcA

pe doul planuri: un plan mai mare, cuprinzand o zugrAvire mai
mult sau mai putin generalizatA a evenimentelor istorice (capitolele 2 si 6) si un plan mai mie, pe care sunt inregistrate con-

vorbirea din restaurant a gardistilor albi, intalnirea cu Bloc,

IvIaiacovschi ducand cativa morcovi in mina etc.

Odat cu schimbarea evenimentelor I personajelor, se
schimba, brusc I tonul general al povestirii. Gsim in poem si
pasagii de ironle fina, (capitolul 3 despre Cherenschi) i dialoguri din viata de toate zilele, pline de sarcasm .(capitolul 5,
capitolul 15) si descrierea patetica, a luptei (capitolul 6) strigatura plina de roc (capitolul 7) si naratiunea domoall etc.
Aceast simpla enumerare este deajuns pentru a vedea cA
varletatea de intonatil este o expresie directA a bogatiel si a diversitAtil relevate mai sus a continutului InsuSi al poemului. Pe
de altA parte insA, notiunea de Intonatie este esentiala pentru
intelegerea sistemului Wylie al poetului. Cad, intonatia In graiul
viu (versurile lui Maiacovschi sunt menite, in primul rand a fi
rostite) cuprinde pauzele, Incetinirea sau accelerarea ritmului,
ridicarea sau coborirea vocii etc.
Acestei diversitAtl de gen sl Intonatie 11 corespunde I o diversitate ritmicA a poemului. Noul sistem de versificatie, creat
de Malacovschi, ajunge In poemul E binel" la cea mai deplina
desvoltare I suplet. Deosebit de caracterlgticA pentru versul

330
www.dacoromanica.ro

lui Malacovschi din perioada de maturitate a creatiei sale, este

folosirea maiastra a pauzelor de sens. WI, de pilda, versurile:
Ferestrele petersburgheze-apar
din bezna-albastrd.
Orqu'n somn
a'ntepenit,
nu-i plc de larmd,
dar...

nu poate madam Cuscova

sd doarmd.

Aici, cuvantui monosilabic no" (dar) echilibreaza ritmic

primul vers care e lung (deoarece temno"
intuneric rimeaza
cu ,,no", iar scovan"
intepenit rimeaza cu Cuscova"). Deaceea cuvantul no" se pronunt foarte accentuat, iar dupa el
vine o pauza foarte mare, necesara din punct de vedere ritmic.
Dar aceast pauza este dictata si de sens: aici cuvantul dar"
trebue accentuat cu putere, pentru a sublinia tonul ironic al frazei si a sugera cititorului o atitudine corespunzatoare N de
madam Cuscova". Daca omitem s accentuam cuvantul dela
rima, daca trecem peste pauza si citim cuvintele la rand, dar
nu poate madam Cuscova s doarma", prin aceasta vom denatura ritmul si totodata vom saraci expresivitatea acestui fragment si sub aspectul sensului.

Pentru o mai mare claritate am citat aid cazul, destul de

rar la Maiacovschi, cand un vers intreg din poezie este format
flintr'un singur cuvant monosilabic. Dar pauzele de sens au o
insemnatate ritmica si atunci and corespund unor versuri cu
un numar egal de accente independente. Versurile lui Malacovschi, deobicei nu pot fi citite ritmic corect, f Ara o just patrundere a sensului lor, Vara o sezisare exacta a intonatiilor, pau4
1
zelor etc.
In lumina acestor consideratiuni, devine pe deplin inteleas

importanta pe care o acorda Maiacovschi rimei. De rima este

legata pauza principal dela finele versului, iar cand versurile

se deosebesc mult prin numrul silabelor (dupa cum se intampl

in mod obisnuit in versul tonic), aceste pauze nu vor putea O.

apara dela sine, In virtutea unei inertil ritmice. Rima ajuta

cititorului s faca legatura intre versuri.

331

www.dacoromanica.ro

Fara rima... versul se imprgstie

scrie Maiacovschi ir
articolul Cum se fac versurile". Rima ne face sl ne intoarcern la versul precedent, sg ne aducem aminte de el si astfel
toate versurile care imbracg o ideie raman legate intre ele". CI
vantul care constitue rima se percepe cu mult mai puternic siJ
se memorizeazg mai bine. Iata de ce Maiacovschl cere rimarea
cuvintelor care au o semnificatie mai mare si nu a celor auxi-1
Hare: Cuvantul cel mai caracteristic, eu il pun intotdeauna la
caut apoi rimg, cu orice pret. Deaceea
sfarsitul versului

rimele mele aproape intotdeauna les din comun..." (Cum ss

fac versurile.")

Rime le poemului E bine!" sunt exceptional de yariate si

neasteptate. Maiacovschi face s rimeze: bombisciiu
obsciuiu
obniatisia
naii, plutal
teplota, detisia-crasndgvardeiti
cronstadti
satatisia, sar
horosa, do sta rasti
starosti.

El a introdus in versificatia rusa un nou principiu referitor la

rimg, care a largit foarte mult lista cuvintelor care rimeaza.
In versificatia rusa clasicd, se considera rima numai atunci
cand toate sunetele cuvintelor rimate coincideau, incepand dela.

'vocala accentuata Si pana la sfarsit. In versificatia lui Malecovschl, coincidenta sunetelor care urmeaza dupa vocala accentuata nu este obligatorie. Se cere sa coincidg vocala accentuata

si consoanele cele mai intensive" si mai caracteristice pentru

auz din cuvintele care rimeaza, in special consoanele care
preced accentului (asa numitele consoane de sprijin). Rima lur
Maiacovschl nu constg in coincidenta terminatillor, ci in coincidenta, ca sg spunem astfel, a sonoritatii interioare" a cuvinz..
telor care rimeaza. Bogatia rimei din poemul E bine!" accentueaza varietatea lui ritmica.
Poemul E bine!", din punct de vedere ritmic, este cea mai
remarcabila opera a lui Maiacovschi. In capitolul 2, numrul
accentelor din vers variaza dela unu pang la 7-8 accente. Datorita acestui fapt, versurile scurte, formate uneori dintr'un
singur cuvant, capata un caracter deosebit de expresiv (ntu"
nu este; zria"
in zadar etc.). In capitolui 4, versul tonic
alterneaza cu iambii puschinieni. Capitolul 7 este construit pe
baza unel imbingri intre versurile cu patru accente i cele cu
dou accente etc. Trecerea dela un capitol la altul se face,
332

www.dacoromanica.ro

aproape intotdeauna printr'o schimbare totald a intonatlei generale a versului sl a ritmului salt. Aceasta varietate ritmica il
tine pe cititor tot timpul incordat. Intregtil poem, care constitue
un crescendo emotional, pregateste concluzia formulata, in titlul
sau. Ultimul capitol al poemulul face sa' rsune o nota, deosebita

de bucurie: el cuprinde concluzia intregului drum parcurs de

-cal% si de poet. Capitolul 19 este ca o cuvantare a omului care
abia isi reline bucuria care-I umple toata flinta.
Am

colindat
Aproape

tot globul pdmdntesc,

?i e frumoasd
viata,
Fi-i bine
sei trdefti!

Pentru creatia sa, Maiacovschl

simtea nevoia unui contact permaActivitatea la Comsomol- nent cu viata practica care sa-i dea
seata Pravda". Folletonul constiinta deplina ca, munca lui era
In versurl.
folositoare tarn. Simtea nevoia de a
sta de vorba cu tara intreaga si nu numai cu un grup de cunoscatori" ai cenaclului respectiv. Din acest punct de vedere,
activitatea sa ziaristica, la fel ca si cea dela Rosta odinioara,
raspundea unei necesitati interioare si se dovedea deosebit de
Malacovschl poet-gazetar.

fecunda pentru creatia sa.

Activitatea ziaristica a lui Maiacovschi a inceput in anul

1922 la ziarul Izvestia", dar abia in anul 1926 ea ajunge in centrul preocuparilor sale.
Anul 1926. Tree In plinl cunostinta de cauza la munca de

gazetar" '(autobiografie). 0 importanta deosebita acorda

el

muncil sale dela Comsomolscaia Pravda" (1926-1930). Acolo

si-a format el stilul de munch, devenit apoi caracteristic pentru poetul-ziarist Maiacovschi.
In calitate de colaborator permanent la Comsomolscaia
Pravda", Maiacovschi nu numal ca era gata oricand s raspunda
333

www.dacoromanica.ro

cererilor redactiei, dar intervenea i din proprie initiativl pentru a propune ziarului probleme de actualitate care se cereau

destatute. Nu s'a intamplat niciodat ca el s nu fi executat

vreo sarcinA redactionall urgentl. Sistemul au de a lucre neincetat la schite" de poezii II ingadula s scrie si in mare grabk
fAra, ca aceasta sl se resimt l asupra calitMii versurilor, e1 Sb
fie totdeauna gata la timp. El cerceta cu atentie materialul variat care sosea la redactia ziarului, precum l scrisorile cititorilor
etc. Aceasta II dldea posibilitatea de a aborda in poeziile sale
teme de actualitate care frmantau aclnc pe cititorii sovietici
pi, indeosebi, tineretul. Acestor poezii adesea 11 se spune foiletoane". Foiletoanele lui Maiacovschi din Comsomolscaia Pravda".
sunt un Tel de convorbiri directe cu tamarul sovietic, cu comsomolistul, asupra unor teme care-1 preocupg:
. .

rad lasei-afa

ca unut bun prieten,

sd-filf afez

mdinile

pe umerii tdi...
se adreseazA Maiacovschi thnrului muncitor intr'o poezle consacrat problemel strii de spirit nesAnAtoase, decadente, printre tineretul muncitor, I 11 imbrbMeaz, amintindu-i sarcinile
cu adevrat granclioase care stau in Tata Republicil.

Printre versurile sale, publicate in ziare i reviste, un toe

Important il ocupa cele satirice. El biciuieste cu manie pe toti
aceia care vatmA interesele Statului Sovietic, din af ar5, sau
dinguntru. Chiaburul l nepmanul" (Fata dusmanului de

clasa."), delapidatorul (Zeus desminte", *pertarul"), birocratul ingamfat (Stalpul", Pompadour"), artistul care lucreaz5, de mamtuial6. (Superficialii"), Imperia1iti1 polonezi care

puseser ochii pe Ucraina Sovietic (Pantalonii tuciurii"), sabotorii dela $ahti (Sabotorul"), domnii grdsuni" americani
(Americanii se mirl"),
lat figurile care se perindA in satire lui Maiacovschl din acei ani. Multe din foiletoanele satirice
publicate in Comsomolscaia Pravda" sunt consecrate fenomenelor negative chiar din mediul Comsomolului, ca de pildb.:
Incrcati pang, peste cap", Manual pentru lichelele incepA334
www.dacoromanica.ro

toare", Fabrica de suflete moarte", Din treburile frumoase

i unele compromitatoare ale scoalei superioare", al caror continut 11 indica insusi titlul lor etc. Foiletoanele satirice ale lui
Maiacovschi din Comsomolscaia Pravda" si Crocodil" constitue marturia desvoltazii din ce in ce mai mari a maestriei lui
realiste. Maiacovschi a infatisat In ele o intreaga, galerie de
figuri satirizate, luate din viata concreta, dar avand totodat .
1 un caracter de generalizare. (Vezi versurile Pompadour",

Pliusthin", Licheaua", Lasul", Ipocritul"

i piesele Plosnita" si Baia").

altele, precunk

E demn de relevat ea in aceasta perioada Maiacovschi recurge adesea in creatia sa la figurile satirizate 'create de marii,
satirici-real4ti rusi Gogol
cedrin (Pliuschin, Pompadour), iar
tn anul 1929 scrie o poezie in care indeamna pe satiricii sovietici
s urmeze traditlile minunate ale lui $cedrin. Activitatea ziaristic i, indeosebi, cea satirica a lui Maiacovschi din anita
1927-1930 constitue un exemplu clasic de legatura strans a. a
scrlitorului sovietic cu viata tarn sale.
1

Conceptta granclioas a planuluk

Tema planului cincinal. cincinal stalinist, patosul IndustrieFigura omului sovietic lizarii i colectivizrii socialiste

toate acestea 1-au cuprins pe Maiacovschl in cursul anilor 1928

1929, cu aceea.si putere ca i patosul luptel armate pentru Petrie Socialist din perioada anilor 1918-1921. In versurile pe
care le inchin planului cincinal preclomina intonatia exaltata.
de lozinca:
A strdbunicii tehnicd
svdrle-o, uitrii jalnicer
Invdrte '17 stdvilare
tu, Niprule,
turbine....
Azi, brigcla de udarnici
mdine, sectii udarnice
ci dela sectii-apoi,
udarnice uzine!
Strdlucitoare de entuziasm,

lumina'n cal curcubeean a labricilor cre0e.

335
www.dacoromanica.ro

Socialismul

nu, n'a lost un basm...

E viu,
e adeviirat,
se-adevereftel

(Marsul brigazilor de udarnici" 1929).

In poezille despre planul cincinal se desavarseste tema omuaul, care strabate intreaga creatie a lul Malacovschl.
In pragul Revolutiei Inca, Malacovschl scria (in poemul
Razboi sl pace") ca. omul liber va vent". Acestel convingerl
i se opunea pe atunci tema fundamentala din toata perioada
prerevolutionara, a suferintei I degradarli omului sub opresiunea societatil capitaliste. In prim!! ant al Revolutiel, tema omu'lui s'a contopit cu tema poporulul. Figura lui Ivan (poemul
150.000.000") este personificarea poporului rus i Intruchipeaza
'In acelasi timp pe omul adevarat. In fond, prima figura concreta, pozitiva a noului om, a omulul sovletic, este figura marelui Lenin din poemul Vladimir Ilici Lenin". In 1926, Malecovschi a scris cunoscuta lui poezie Tovarasului Nette
vapoTulul i omului". Aici tema umanista Ii gseste o si mai mare
desvoltare. Figura lui Nette, care II (IA viata la postul sau, aparand de bandit!! fascisti valiza diplomatica care-i fusese lucreclintata,
este figura eroului sovietic care si-a dobandit pen
laptele lui nemurirea in memoria poporulul. Am putut urmari
in poemul f! bine!" o intreaga galerle de figuri tipice, i pozitive 91 satirizate.

Intr'o serle de poezii create In cursul anilor 1928-1929 (In

majoritatea lor legate de tema planulul cinclnal), Maiacovschi,
el dintai in literatura sovietica, creeaza tipul pozitiv al omului
-sovietic din epoca stalinist. II vedem in eroul liric din faimoa-sele Versuri despre pasaportul sovietic", In inventatorli Indrazneti (Noi"), in turnatorul Ivan Cozarev (Povestea turnatorului
Ivan Cozarev..."), in figurile muncltorilor d!n poezia Povestea
.Cuznetcstrolului si a oamenilor dela Cuznetc", care In conditlile
-aspre ale taigalei siberiene nu-al pierd increderea plina, de bucuTie in succesul operei incepute de el. Omul sovietic se lmpune

prin forta constiintel ca in spatele lul se afl Patria lul puternica:

336
www.dacoromanica.ro

Not

suntem Edisonii
mdretelor avdnturi
lumini l energii.
Dar ce e mai de pret in noi
ci asta
nimic t nimeni n'o va'ndbug,

dar ce e mai de pret in noi,

mai mare dragul,

e-a noastrd Ord, Tara Sovietelor!
Vointo sovieticd.
$i sovietic, steagul.

lar pe creste,

pi

soarele

tot sovietic este!

In felul acesta, in epoca planului cincinal, tema omului se

timpleteste la Maiacovschi din nou cu tema Patriei. Omul puternic este in epoca sovieticA omul care simte legAtura lui indisolubill cu Patria.
In autobiografia sa, Eu insumi",
Contactul cu cititorul.
in
capitolul
Anul 1926", Maiacovschi, dup5
Expozilla
ce spune cg munca lui principal5 a fost
ziaristica, arat5: A doua munc5 pe care o Indeplinesc este cA, reluand
traditia Intrerupt5 a trubadurilor si menestrelilor, umblu din oras in oras

li-mi citesc operele".

Dup5 cum spune P. I. Lavut, organizatorul lecturilor lui Maiacovschi,

fn ultimii patru ani (1926-1930) Maiacovschi a petrecut in astfel de peregrinri aproape trei sute de zile... Ceea ce inseamn5 c5 la fiecare cinci
zile el a fost pe drum. Scopul acestor c5I5torii era stabilirea unui contact
direct cu cititorul. Maiacovschi vroia s5 ridice nivelul intelegerii versurilor
la un num5r cat mai mare de oameni i pentru aceasta nu-si cruta deloc
lortele, era o munc5 plin5 de bucurii, dar i istovitoare totodat5, care, prin
amploarea ei si incorclarea nervoasA pe care o reclama, nu era mai prejos
de aceea dela Rosta.
E o munc5 destul de grea.
scria Maiacovschi In una din scrisorile
sale.
Citesc in fiecare zi: samb5t5, la Novocercasc, de pild5, am citit dela
8,30 seara pan5 la 12,45 noaptea; m'au rugat s5 mai citesc la ora 8 dimineata la Universitate, iar la 10 la regimentul de cavalerie, dar a trebuit
ch refuz, deoarece la ora 10 am plecat la Rostov, unde am citit dela ora 1,30
pan5 la 4,50 la R.A.P.P., iar dela 5,30 la atelierele Lenin". nu se putea
s refuz nici Intr'un caz, era pentru muncitori i cu intrare liber5."
Arn citit tkanilor fn Palatul din Livadia. Am citit In ultima lung In
.docurile si la uzina Schmidt din Bacu, la clubul Saumian, la clubul munfcitoresc din Tiflis, am citit de pe un strung sub sgomotul potolit al ma22

Molls Ut. Sovietice Ruse

337
www.dacoromanica.ro

sinilor care se opreau treptat". (Nu te inteleg muncitorii i taranir.

1927). far In articolul Ce fac", Maiacovschi, dup ce vorbeste desprc

aceste manifestAri ale sale, Incheie pe bun5 dreptate: Nu stiu dac5 a avut
vreodat5 vreun poet un asemenea contact cu massa cititorilor?"
Afisele care anuntau lecturile lui Maiacovschi aveau adesea ca sub
titlu mentiunea: Referat-convorbire". Intradev:ar, Maiacovschi nu se
rnultumea pur si simplu s5 refere", ci stAtea de vorb5, discuta cu cititorii
sai. Replicile din sala, reactia activ5 a auditoriului,

toate acestea

pared fuseserg prev5zute in program. 0 asemenea discutie" cu mai multe

ute de oameni simultan pretindea poetului insusiri personale exceptionale
VIaiacovschi pgrea c5 este creat pentru asa ceva.
Statura lui inalt5, gestul degajat si liber, trsturile mari i expresive
ale fetei, vocea-i puternic5, r5sunAtoare, cu care putea s5 acopere tumultul
unui auditoriu de mii de oameni, dar si s5 redea cele mai fine nuante ale
censului, emotiilor, ritmului,
toate acestea produceau o impresie enorma
asupra auditoriului. Dac5 mai ad5ug5m la asta c Maiacovschi era totodata
si un declamator neintrecut al operelor sale, nu e de mirare c5, chiar in
c17111 cand maioritatea asistentei ar fi avut o ideie preconceput Impotriva
lui, spre sfarsitul festivalului nou5 zecimi din auditori erau cuceriti de
ersurile lui.
Scopul lui Maiacovschi era s5 ridice nivelul artistic al intregii masse
t

poporului.

spunea el,
asa cum ar proceda un bun director
Imi ofer poezia,
care vrea sa 1ac5 reclam5 productiei uzinei sale". Expozitia 20 de ani de
activitate a lui Maiacovschi", organizat5 de poet in ultimul an al vietii sale
urmarea acelasi scop de a face cunoscut5 cat mai mult munca unui poet"
Toat5 rnunca de organizare a expozitiei a fost f5cut5 de poet personal, cu
ajutorul catorva tineri entuziasti pentru care chiar o simpl5 munch' tehnic5" impreun5 cu Maiacovschi era o mare bucurie.
La inaugurarea expozitiei, in ziva de 1 Februarie 1930, Maiacovschi
opera sa In gura
o citit pentru prima oar5, dupa carnetul sau de note,
mare". Poemul a produs asupra asistentei o impresie sguduitoare. In pres5
ap5rut abia dupa moartea poetului.

Ultimii ani de viatil

Maiacovschi si-a inchinat poezia,

daruindu-se i pe el insusi In intre-

gime, Patriei. Timpul ridica in fata poetului probleme mereu,

noi si el voia sa raspunda la toate, fara sa se crute. 0 simpla
enumerare a muncilor si faptelor" lui Maiacovschi arata cu
prisosinta cat de supraincarcat era programul sau zilnic de lucru, cu atat mai istovitor cu cat poetul nu putea sa renunte Pt
munca de creatie nici chiar in timpul odihnei. Aceasta, incordare supraomeneasca in munca ii submina fortele.
Ultimii ani de vlata (si in deosebi ultimul) al lui Maiacovscht
sunt plini de contraste adanci. Pe de o parte, Malacovschl era_
poetul care ii cucerise o popularitate enorma; pe de alt parte,.

338
www.dacoromanica.ro

dusmanii trotchisti si alti agenti camuflati ai fascismului, strecurati in organizatiile literare din acea vreme (RAPP, Pereval),

care nu fusesera Inca descoperiti pe atunci si se erijasera cu

nerusinare in rolul de indrumatori" al literaturil sovietice,

II atacau cu inversunare pe Maiacovschl, sustinand ca nu este

inteles de massele muncitoresti", sufera de un individualism
boem" etc. Acesti agenti ai dusmanului denaturau voit sensul
creatiei lui Maiacovschi si locul pe care-1 ocupa acesta in poezia sovietica. Sabotorii 11 ignorau pe Maiacovschi, 1-au bolcotat

expozitia-bilant 20 de ani de activitate" si 1-au creat o atmosfeed de persecutie sistematica si meschina.

Imprejurarile grele ale vietii lui personale, boala de gat
care i-a luat putinta ccntactului direct cu auditoriul de massa,
toate acestea au accentuat si mai mult starea de desechilibru
nervos extrem care 1-a dus la catastrof. La 14 AprPie 1930,
Maiacovschi si-a curmat firul vieiI, cu un foc de arma tras in
Inima.

punerariile lui Maiacovschl, la care au venit zeci de mii de

oameni, s'au transformat intr'o demonstratie grandloas de dragoste a poporului fat% de poetul sau, care a cantat si a preamarit
Tara Socialismului.

Ultima mare opera a lui MaiaIn gura mare

covschi, In gura mare" (introducere
la poem), pe care autorul o daduse la tipar inainte de a muri,
a aparut in revista OCTIABR" (Oetombrie") abia dupa moartea lui. Poemul urma sa alb a. ca tema primul plan cincinal
stalinist. Dar Maiacovschi n'a apucat sa-si realizeze complet
aceasta opera, conceputa inca in 1929. El n'a terminat decal

prima parte a Introducerii". Printre notele lui s'au pastrat

fragmente din cea de a doua parte a introducerii, publicate post

mortem si care, probabll, urma sa alba forma unei scrisori ver-

silicate catre iubita lui. In gura mare" este una dintre cele
mai bune opere ale lui Maiacovschl.
4In ultimul timp,
spunea Maiacovschi, la festivalul din
25 Martie 1930, dela Casa Comsomolului din Crasnaia Presnia,
toti aceia pe care ii enerveaza activitatea mea literal% si publi-

cistica spun adesea ca m'am desvatat pur i simplu de a scrie

versuri Si c pentru aceasta urmasii ma vor freca... Eu sunt un

339
www.dacoromanica.ro

om hotarit i vreau sa stau singur de vorba cu urmasii l sa nu

astept ceea ce le vor spune in viitor criticii mel. Deaceea, ma
adresez direct urmasilor in poemul meu care se intituleaza In

gura mare"o.
Astazi poemul In gura mare" este una din operele pref erate ale cititorulul sovietic si in special ale tineretului. Ea este
tradusa in numeroase limbi ale lumil.
Faptul ca opera, in care poetul se adreseaza viitorului si face

bilantul drumului parcurs, a fost conceputa ca o introducere

la un poem inchinat planului cincinal, este deosebit de caractcristic pentru Maiacovschi.
Maiacovschi era constient de importanta operei sale si de
locul pe care-1 ocupase in literatura rusk Catre sfarsitul anului

el scrisese deja poemele Despre arta", Vladimir Did

Lenin", E lAnel", poeziile: Mars pe stangul", Scrisoare din
1929,

Paris tovarsului Costrov despre esenta iubirii", Povestea despre Cuznetcstrol 1 despre oamenii din Cuznetc" i multe alte
opere de prim rang. Nu e deloc de mirare ca, odata cu conceperea poemului care trebuia sa oglindeasca uriasa opera construetiv inceputa de popor sub conducerea tovarasului Stalin, Ma lacovschi a simtit nevoia de a face un fel de bilant al intregii lui

opere poetice, de a se adresa direct acelor generatii viltoare

pentru care contemporanii sai construesc o viata noua. Dealtfel, se lvise i un prilej direct pentru aceasta. Se implinisera 20

de ani dela data cand scrisese in inchisoare primele lui poezil

(care n'au ajuns la noi). Timp de doul luni neintrerupt (DecembrieIanuarie) el lucreaza la organizarea expozitiei 20 de

ani de activitate", care era un fel de dare de .seama in fata

contemporanilor si a lui insusi asupra creatiei sale. In gura
mare" a fost scris tocmai in aceasta perioada si este strans legat de expozitie.

Cu prilejul uneia din ultimele lui manifestari publice,

Maiacovschi o spune direct auditoriului sau: ultima mea lucrare este despre expozitie, deoarece aceasta arata in intregime
ce fac i pertru ce lucrez".
Apelul atre urmasi, din poemul ,,In gura mare", nu este
primul din literatura universala. Apelul poetului catre posteritate, peste capul contemporanilor, cu aprecierea propriei sale
opere, are o traditie foarte veche. Cu 2000 de ani In urma, poe340

www.dacoromanica.ro

tul latin Horatiu a.scris o oda. catre Melpomene, in care asemuia

opera poetului cu un monument mai putin supus actinnii distrugatoare a timpului cleat piramidele faraonilor. Aceasta oda
a fost tradus de Lomonosov in limba rus. Asa a aparut in literatura rusa primul Monument". Poezil Intitulate Monumentul" au si Derjavin, Puschin, Briusov. Fiecare din acesti poeti,
pastrand schema generala a odel lui Horatiu, a creat o opera
originala, In care facea o apreciere a propriei sale opere, araVaud pentru ce anume vrea A, fie pretult de posteritate, si-si formula conceptia sa asupra sarcinilor poezlei. Poemul In gura
mare" al lui Maiacovschi, Independent de motivele care au determinat scrierea lui, vine sa se incacireze in randul acestor
opere.

Nu Incape Indoiala a poemul In gura mare" reprezinta

fata de opera lui Maiacovschi ceea ce reprezenta Monumentul"

fata de creatia lui Puschin. Nu exista niciun temei direct pentru a afirma ca Malacovschi sl-a legat In mod constient aceast

opera a sa de tratlitle, scriind un fel de varianta noua a Mo-

numentului" poetic, des! 0 asemenea ipoteza este probabil. In

orice caz Insa, Maiacovschi a rezolvat aceasta problema poetica

cu totul altfel cleat cum o facusera alti poeti Inaintea lui. El

sta de vorba cu viitoril sal cititori, si nu cu o muza," mitologica

conventional. Convorblrea aceasta decurge asa cum obisnuia
Malacovschi s vorbeasca cu contemporanli sal: deschis, cinstit,
uneori chiar aspru. El nu-i cruta pe eel care mandolineaza sub
ziduri", pe toti acela care cauta glorie, mergand pe linia celei
mai mici rezistente, pe eel care il ademenesc pe cititor cautand
s Infrumuseteze banalitatea. El vorbeste demonstrativ despre
el Insusl:
Chemat, mobilizat
de-al Revolutiet tumult,

eu sunt asanator
Fi sacagiu,

nimic mat mult...

Aceasta imagine, cu toata brutalitatea ei, exprima Intocmal
idela necesara: de a Insanatosi viata, de a distruge toate focarele de infectie, de a In latura tot noroiul moral si politic. Poetul
lsi ia astfel asupra-si o munca foarte anevoloasa, dar foarte fo341

www.dacoromanica.ro

lositoare oamenilor. Daruindu-si fortele acestei munci, el se gandeste la generatiile viitoare:

Ca voi sd fli
voinici, vol00,
poetu-a lins

cu limbd asprd de placarde,

cu limbd ce usuca pi ce arde,
urma scuipatilor tuberculo0...

Poemul In gura mare" apare ca o expresie poetica a barbatiei i puterii omului sovietic, care au cleterminat vigoarea

exceptionala a ritmurilor si a intonatiilor poemului. Nu intampltor spune insusi Maiacovschi intr'unul din fragrnentele
partii a doua:
Cunosc puterea vorbelor,
cunosc a lor chemare.
Nu cu aplauzele lojilor
mi le mdsor...
Dar sar sicriele
cdncl le aud,

sunt in stare
s'o fa din loc, pe cdte0 patru picloare ale lor!
Cuvdntul t du
se'ntdmpld unif
sd-1 respingd?

El, calul ndsdrdvan,

cuvdntul strdns in chingd,
sboard ne'mpiedicat spre vremuri noi
bdtdturile din palma poesiei
yin sd lingd
tdrife trenuri,
veacurile-apoi...

Ca i la Gorchi, creatia a fost pentru Maiacovschi, o munck

iar munca
o creatiel Drumul lui Maiacovschi nu a fost un
drum de victorli ware. Poezia lui, piing de cutezan
i toto-

data de o mare putere de asprl autolimitare, este in totul pe

potriva epocH noastre staliniste. El continu6, s rmn

r el mai mare, cel mai talentat poet al el.
:11-2

www.dacoromanica.ro

i acum

Opera lui Maiacovschi a avut

SI

1mportanta lui Malacovschi are pentru poezia sovietica o insemventru poezia sovietica 51 cea natate cleterminanta i principiala.
universala

Nu este vorba numai de faptul

aL Maiacovschi a extins si a imbogntit pos1bIlItlle expresive ale

versului rus (desi acest lucru este prin el insusl deasemeni esenVal), ci despre acea atitudine Mei de poezie, pe care o cultiva
Maiacovschi in acea figura noun de poet pe care o afirmn, prin
zreatia sa.
Cele mai importante trsaturi ale acestei noi figuri a poelului le vedem realizandu-se intr'un grad diferit si in forme diferite (uneori partial si incomplet) in operele poetilor sovietici
din generatiile urmatoare. Ele continua a-0 pastreze si in zilele
noastre valoarea de criterii pentru aprecierea poeziei lirice.
Care sunt aceste trasaturi?
Este, in primul rand, acel sentiment al unitdtii dintre individual fi social, dintre ceea ce este dorit i ceea ce trebue,
sentiment desvoltat la Maiacovschi, in gradul cel mai inalt. Este
patriotismul sovietic al lul Malacovschl i calitatea socialist a
umanismului lui, principialitatea Malta a operei sale. Este caracterul activ al poeziei sale, e atitudinea fava de cuvantul poetic ca fata de o forta care are o inraurire activ asupra omului.

Este constlinta adanca a rdspunderii fn fata contemporanilor

(si nu numai in fata istoriei si a urmasilor), pentru calitatea
politica si poetica a versurilor sale.
Este, in sfarsit, un simt ascutit al noului I o stracluinta
neobosita de a exprima acest nou intr'o forma cat mai perfeet.

Literatura n'are numai menirea de a se tine la nivelul

cerintelor poporului, ci
mai mult
este obligata sa desvolte
gusturile poporului, s ridice si mai mult cerintele lui, sa-1 liiihog4easca cu idel noi, sa duca poporul Inainte",
a spus A.

A. Jdanov In raportul snu privitor la revistele Zvezda" si Leningrad" 1). Tocmai pentru un asemenea rol de avangarda al
literaturii a luptat Maiacovschi. El aplica aceasta cerinta fr
.sovaire, Indeosebi fata de poezie, considerand-o, pe buna dreptate, genul literar eel mai sensibil 1 eel mai mobil. Malacovschi
-cerea ca poetul sa se avante mereu lnainte, spre ziva ce va
s vIna", O. Ole s vada ziva de azi" in lumina celei de maine".
1) Vezi ed. P. M. R., pag. 33.

343
www.dacoromanica.ro

Importanta lui Malacovschi consta in aceea ca, afirmandu-s5

eroul liric, el afirma tolodat prin aceasta l noua norma sovietic/ a frumosului l poeticului, afirma noua lirica socialist. Prim
experienta uneia din artele cele mai fine
a poeziel
Maiacovschi a dovedit in mod practic rodnicia adancl a principluluiA
leninist al partinitatii artei.
Exemplul lui Maiacovschl are o important& mare nu numal
pentru poezia sovietica, ci l pentru poezia progresist din tarilede peste hotare. Maiacovschi este un poet de rezonanta universall.
Versurile lui au fost traduse in mai mult de treizeci de limb! ale
tarilor apusene i rsaritene. In timpul razbohAlui civil din 1936

1938, in Spania, apAreau pe front foi volante antifasciste, cu

versurile lui Maiacovschi In traclucere. Multi poeti progresisti de

seama din lumea intreaga, ca Louis Aragon, militant activ al

miscarii franceze de rezistenta, antifascistii germani Johannes:
Becher si Erich Weinert, scriitorul chinez Tian-Tsen, polonezul
Tuvim, au suferit mai mult sau mai putin influenta lui Maiacovschi.

Poetul Vladimir Maiacovschi,

scria Aragon,
m'a in%/tat ca trebue sa ma adresez milioanelor de oameni, acelora .
care vor s transforme aceast lume."
Oamenii culturii progresiste din toate tarile vd in opera lui
Malacovschi expresia cea mai vie a figuril omului nou, a omululi
socialist oglindit in poezie. Deaceea Maiacovschi e atat de urit
de dusmani. In Germania fascist, odata cu cartile lut LenIn
si Gorchl, au fost arse si cartile lui Maiacovschl.
In ultimele doul decenii, Maiacovschi ,,a inconjurat aproape
tot globul pamantesc" pentru a doua oara,
de data aceastai
insa prin versul l cartea sa. l acest mars triumfal al lui Malacovschl constitue una din probele evidente ale fortei creatoare
a culturii sovietice.

www.dacoromanica.ro

'6.11

-aair

PERIOADA
CINCI NALELOR
STAUNIS T E

www.dacoromanica.ro

^t"". 47"

jaffeitt

0,-2Fr

11,
ef".-e-Vv. 4AAN,iti
...wersww

N1S11.

r1(434

dry onstruirea socialist victorioasa din U. R. S. S. a inregistrat,

in anul marii cotituri, succese deosebit de marl in industrie,

primele succese serioase in agrIcultur i insemnate progrese in domeniul crearii culturii socialiste.

In Apriie 1929. a XVI-a conferinta de Partid a adoptat

primul plan cincinal. S'au inceput lucrarile pentru construirea

Dneproghesului, Uraimasstroi-ului si a unei suit intregi de alte
constructii importante. Prin aceasta se schimbau i sarcinile care
stateau in fata oamenilor sovietici, care deveneau constructori
si organizatori ai economiei socialiste.

Noi am ramas in urma cu 50-100 de ani fata de tkile

inaintate,
spunea tovarsul Stalin in Februarie 1931. Trebue
s5, parcurgem aceast5, distant5, in zece ant. Ori vom face acest
lucru, ori vom fi striviti." 1)
Iar in anul 1934,- la al XVII-lea Congres al Partidului, to-

varsul Stalin putea deja s sputa: ...forma social economica

socialista este unica forta care stapaneste in mod absolut; ea
este singura forta care comanda in toata economic nationala".2)

In acelasi raport tovarasul Stalin mai spunea: In

aceasta perioacla U.R.S.S. s'a transformat radical, lepadand ca-

tacterul ei inapoiat si medieval. Dintr'o tara agrara, ea a devenit o tan. industrial. Dintr'o tara cu mica gospodkie Oraneasca individuara, ea a devenit o tara cu mare agricultura colectiva mecanizata. Dintr'o tar5, a intunericului, a analfabetismului si a inculturii, ea a devenit
o
mai bine zis devine

taxa a stlintei de carte si a culturii, avand o retea Int1ns5, de

1) Problemele leninismului", ed. II, P. M. R., pag. 531.
') Idem, pag. 704.

.346

www.dacoromanica.ro

coli superioare, secunclare i primare, in care invatamantul se

pren in limbile nationalittilor care tresc in U.R.S.S."

In raportul facut la al XVIII-lea Congres al P. C. (b) al
U. R. S. S., tovarsul Stalin a aratat c6, Dela Revolutia din Oc-tombrie incoace, Statul nostru Socialist a trecut, in desvoltarea
sa, prin doug faze principale. Prima faz5," a lost perioada dela
Revolutia din Octombrie pan5., la lichidarea claselor exploatatoare". In aceast perioad, dupg, cum arat tovarlsul Stalin,
statul a avut de indeplinit cloug functii principale: sdrobirea
claselor rAsturnate dinAuntrul tarn i aprarea trii impotriva
agresiunii din afal%. Aci a lost
spune tovarsul Stalin
al o a treia functiune: munca economic-organizatoricl i cultural-educativ a organelor statului nostru, munc6 al ca'rei
scop a lost s desvolte inceputurile economiei noi, socialiste,
al s reeduce pe oameni in spiritul socialismului. InsA aceastA
nou functie n'a luat, in perioada aceasta, o desvoltare se
rioas".
A doua faza spune tovaasul Stalin a lost perioada
dela lichidarea elementelor capitaliste dela orase si sate, pana"
la victoria depling, a sistemului economic socialist si adoptarea
noii Constitutii... Astzi, principala sarcirfa a statului nostru
inAuntrul VIM este de a duce o munc pasnic 6. economico-organizatoricl si cultura1-educativV2).
Aceste cuvinte ale tovarsului Stalin ofer cheia pentru
mtelegerea literaturii sovietice i pentru continua ei desvoltare.

In literatura din perioada planurilor cincinale staliniste se

aflg pe primul plan chestiunile legate de problema formArii_earacterului socialist. Daca' omul lupt pentru o viat noufl, apol

si viata aceasta nou'a 1upt6 pentru om, pentru reeducarea lui

al formarea unui om nou. Acesta este sensul multor opere din
literatura sovietia din deceniul 1930-40, care arata, procesul
desvoltrii constiintei socialiste la oamenii sovietici.
Transform %rile enorme care au avut loc in viata trii au

determinal, fireste, si in literaturl aparitia unor teme si chipurl noi. Nu este daps o intamplare c tocmai in acesti ani au
loc in viata literal% a 1rii evenimente ca: hotarirea C.C. cu pri1) Problemele leninismului", ed. II, P. M. R., pag. 702.
2) Hem. pag. 952, 953 si 954.

347
www.dacoromanica.ro

vire la restructurarea organizatillor artistice si literare, Minntarea Uniunii Scriitortlor Sovietici i Primul Congres al scriitorllor din Intreaga Uniune, In anul 1934.

Victoria intocmirli socialiste a

Restructurarea organizatfflor vietii, a dus la o accentuare a unita literare $1 artistice.

ii ideologice a scriltorilor si la o InCongresul scriltorilor.

tarire a spiritului combativ al ideologiel socialiste, punand In fata scriitorilor sarcini not.
La 23 Aprilie 1932 C. C. al P. C. (b) al U. R. S. S. a adoptat a
rezolutie cu privire la restructurarea organizatillor artistice sl

literare" in care se spunea: Acum cativa ant, cand in literatur a. exista inca o influenta puternica a elementelor strine,
inviorate indeosebi in primii ani al nep-ului, tar cadrele literaturii proletare erau Inca slabe, Partidul incuraja prin toate

mijloacele crearea i consolldarea unor organizatil proletare dis-

tincte in domeniul arteI qi al Ilteraturil. Acum Insa ele au devenit de prisos. Cadrul organizatillor proletare artistice si literare existente devine prea stramt I franeaza avantul creatiel
artistice". Deaceea C. C. a decis lichidarea Asociatiel scriltorilor proletari 1 reunirea tuturor scriitorilor, care sprijina platforma Puteril Sovletice sl sunt dornici s la parte la construirea
socialista, Intr'o singura Uniune a Scriltorilor Sovletici, organizancl in sanul el o fractiune comunist.
Aceasta hotarire istorica a constituit un moment de cea
mai mare importanta in desvoltarea literaturil sovietice sl a
lost primita cu mult entuziasm de scriltoril sovietici. In 1932
a lost creat comitetul de organizare a Uniunil Scriitorilor So-

vietici in frunte cu M. Gorchi, comitet care avea sarcina s.

pregateasca Congresul Unional al scriitorilor sovietici. In prezidiul comitetului de organizare au intrat: Fadeev, Tihonov, Leonov, Malaschin i a1ii. Dupa marl pregatiri, s'a tinut la Moscova primul Congres Unional al scriitorilor sovietici. Lucrarile

lul au durat dela 17 August pana la 1 Septembrie

Congresul a constituit un eveniment de extrema Insemnftate in
viata %Aril. Au adus salutul lor c1e1egaiile minerilor din regiunea Donetului, ale garnizoanel din Moscova, ale colhoznicilor

din Tataria i numeroase alte delegatil. Au participat 597 de

delegati, printre care 40 de reprezentanp al literaturllor din
tart straine. Au lost reprezentate 52 de nationalitati. La lucra-

248
www.dacoromanica.ro

rile Congresului au luat parte toti scriitorii sovietici mai de

seama; 180 de scriitori au luat cuvantul vorbind despre problernele l sarcinile literaturii i despre participarea creatoare a
scriitorilor la construirea socialismului. Din partea C. C. al P. C.
(b) al U.R.S.S., a luat cuvantul A. A. Jdancv, care, aducand salu-

tul Partidului, a %cut o expunere aratand cu o extraordinara

profunzime caracterul literaturii sovietice si al metodei ei
al
realismului socialist. A. A. Jdanov a definit literatura sovietica
ea thud cea mai principiala, cea mai inaintata i cea mai revolutionara literatura din lume.
Congresul a fost o manifestare deosebit de viguroasa a uni!Atli morale si politice a scriitorilor sovietici si a jucat un rol
imens in desvoltarea lor creatoare.
Tema industrializrii
si a colectivizAril

Amploarea constructiei sodaliste, care asezase U. R. S. S. In

randul primelor tari industriale din

lume, transformarea satului vechl intr'un sat colhoznic, Marmat cu cea mai noul tehnick exceptionala repeziciune cu care
se schimba infatisarea ri1,
toate acestea puneau scriltorllor sovietici probleme din cele mai grele. El trebuiau s5. adune,
neincetat, material nou. Viata se schimba repede, inainte ca
artistul sa izbuteasca a. fixa in tipuri trasaturile ei variabile.
In aceast originala intrecere (Entre arta si viata, nu intamplator s'a desvoltat la inceputul cleceniului al patrulea, genul
reportajului literar care a devenit in U. R. S. S. unul din genurile cele mai Yaspanclite. M. Gorchi a intemeiat in 1930 o revista speciala, Nasi Dostijenlia" (Realizarile noastre"), in

jurul careia a strans sl a organizat pe scrlitoril autori de reportaje literare. Reportajul literar e cea mai reusita forma de
cunoastere a vietil sl de Impartasire la milioane de oameni a
ceea ce se petrece In afara spatiului accesibil ochiului lor", spunea Gorchl.

Arta reportajului literar se bazeaza tocmai pe priceperea

scriitorului de a prinde ceea ce este caracteristic in viata, de a
zugravi un fapt din viat, clandu-i o semnificatie artistica
(adica generalizata j estetic colorata). Astfel, cartea Fapte
'intamplarl dela muntele Vasocaia", aparuta sub ingrijirea redactlonala a lui Gorchi, este compusa din amintirile l poves-

tirile a o sut de lucratori dela mina de fier de pe muntele

349
www.dacoromanica.ro

Vasocaia. Toate acestea cuprind

fante reale. tar din ele se in-

cheaga istoria unei (uzine, istorie extrem de caracteristica pen

tru vremea noastra si care in.,

cepe din zilele in care muncitorli

gemeau sub jugul exploatarii aTistocratilor l sfarseste cu epoca

muncii libere. Cartea de repor-

.:

taje literare Oamenii fabricil

de tractoare din Stalingrad", a
lui I. Din si B. Galin, recta auto-

biografille a 32 de constructori
ai acestei vestite uzine gigantice i autobiografil care, aratand
cresterea impetuoasa a oamenilor sovietici, dintre care unit
nu mai vazusera niciodata mape langa imper
llet, capata

V. Stavschi

tanta lor de fapte reale

st

semnificat'a unor fapte artistice.

Reconstructia satului a fost zugravit in chip foarte viu

in reportajele literare ale lui V. Stavschi, mort in anul 1943, in

biota cu nenhil, la Nevel. Cartea lui.Avntul", in care este

descrisa lupta pentru colectivizare in satele din Cuban, ne cla

o imagine clara a drumului pe care a mers satul sovietic spre
colhozuri, sdrobincl impotrivirea disperata a chiaburilor. Cartea
e atat de precis documentata, incat autorul, in Ianuarie 1932,
a putut sa adune, la o conferinta, in satul Vasiurinschi, pe eroii
acestei opere literare; la conferinta au participat 378 de oameni
Trebue remarcat ca scriitorul de repertaje literare poatc.
desigur, O. nu relateze complet tot ceea ce-i caracterizeaza Ii
viata pe eroii lui. El selectioneaza materialul, subliniaza un
anumit fapt, grupeaza unele fapte sau inlatura altele pentruca

s scoata in evidenta ceea ce este mai tipic, mai Insemnat.

Reportajul literar nu exclude chiar introducerea unui element

de fictiune, pentru a face sa apara 1 mai bine trsturile esentiale ale fenomenului. Si in Avantul" lui Stavschi gasim acest
element de fictiune. La comentarea acestel carti, emit repor350
www.dacoromanica.ro

tajelor literare au protestat in contra unora dintre episoadele

de acest fel, sustinand ca ei n'au savarsit faptele despre care
vorbea scriitorul. Totusi, In urma explicatillor autorului, ei au
fost de acord ca ar fi putut s le fad., ea autorul nu contrazice realitatea, ci numal subliniaza trasaturlle ei caracteris
tice.

Dar reportajele literare cu toata insemnatatea br, n'au

putut desigur s cUprinda tot cercul problemelor pe care trebue s le trateze literatura. Allturi de reportajele literare apar
si opere de intindere mai mare, ca nuvele, romane, in care sunt
infatisate tablouri ample din reconstructia vietii, din industrie
si dela sate. Aratand noile forme de munca si de constructie,
aceste opere 141 concentreaza in acelasi timp atentia asupra felului cum omul insusi se schimba in conditiile noi, cum se na,te

in el atitudinea nou, socialista, fata de lume. Acest tip nou

comandantul in industrie, despre care vorbea
tovarsul Stalin
capta in operele scriitorior sovietici din
acest timp o caracterizare ampla I completa. Din acest punct
de vedere sunt caracteristice: romanul Hidrocentrala" de M.
de Om sovietic

Saghinian aparut in anul 1931, romanul Soti" al lui L. Leonov-(1930), romanul lui I. Ehrenburg Pe nerasuflate" (1935),
romanul Timp, inainte" (1932) 'a lui V. Cataev. Toate aceste
romane sunt patrunse de patosul unei munci eroice, pline de
abnegatie; toate sunt pline de simtamantul a,scutit al ritmului necesar pentru recastigarea in zece ani a celor 50-100 de

ani care ne desparteau de tehnica inaintata a Europel. (Ori

vom face acest lucru, ori .vom Ti striviti") 1). Timpul e scurt",
scrie Cataev in romanul sau. El sboara, ne strange; trebue s

ne smulgem, s. evadam din el. Trebue s i-o Wain inainte."

Eroul romanului, inginerul Margulies, traeste clepasind mersuL
ceasului sau: ,,Desteptatorul a inceput s sune... E sase l junib:tate. Cea.sul merge exact. Dar Margulies nu dormea. Se
sculase la sase I depasise timpul. Inca nu s'a Intamplat ca
desteptatorul s5.-1 trezeasca. Margulies nu putea s incredinteze.unui mecanism atat de simplu cum este mecanismul unui
ceasornic ceva atat de pretios ca timpul".
I)

I. V. Stalin

Problemele leninismului, ed. II, P. M. R., pag. 531.

351
www.dacoromanica.ro

Romanul lui Gladcov, Ener-

gie", A fost inchinat noil etape

de construire a socialismului 1
oamenilor care s'au format Intre timp. Gladcov a pus la baza
acestui roman un material legat de constructia Dneproghesului. Cu mult vigoare fusese
pus5, in romanul lui A. Mall-chin (1890-1938) Oamenil dela
periferii" (din cauza mortii autorului, romanul a rAmas neterminat), problema transformAril

treptate a constlintel de mic

F. Panfiorov

proprietar a taranului, prin forte

muncii socialiste creatoare.
Romanul lui Panfiorov, Bruschi", zugrveste transformarea satului l oamenli noi care

se formeaz5. acolo. Istoria lui

Chiril Jdarchin este istoria tipicI a taranului sovietic inaintat.
Figura lui Jdarchin, organizator si creator al unor forme noi
de viata la sate, arata, c personalitatea omului sovietic creste
si se intreste cand el merge in pas cu Partidul.
Cel mai izbutit roman care descrie transformarea satului
este romanul lui M. Solohov 135,mant destelenit". In poezie,
victoria ornduirii colhoznice este oglindita In admirabilui
poem al lui A. Tvardovschl, Tara Muravia" (1934-1936).
Toate operele acestea, pline de atmosfera epocil lor, de
pasiunea 1 inflAcArarea muncii, transformat Intr'o chestiune
de onoare, de glorie, de vitejie si de eroism, au caracterizat acel
element nou din raporturile omenesti, reconstructia t5xii, care
are loc intre anii 1930 si 1940.
Figura omului nou

Pe masura ce se desemnau tot

mai lin-inede contururile constructiilor

grandioase care se iraltau conform planurilor cincinale stallniste, deveneau tot mai distincte 1 trAstturile noului om care
trestea Impreun cu tara sa. Salutnd In August 1935 pe cl52

www.dacoromanica.ro

..tetii din Turcmenistan, care executasera un mars de mai multe

mii de kilometri, Ma precedent in istoria cavaleriei, tovarasul
Stalin aerie: Numai claritatea scopului, perseverenta intru
atingerea scopului i taria de caracter care in1atur4 tpate ob-

stacolele, de mice natura, au putut sa asiguro o atat de frumoas victorie.

Partidul Comunist se poate felicita, pentruca el cultiva

tocma1 p,ceste calitti in randurile muncitorilor tuturor nationalitAtilor din uriasa noastra Patrie".
Tocmai aceste trasaturi ale caracterului omenesc, faurite
de realitatea socialista si care au ridicat pe o treapta de des-voltare supefioara caracterui national rus, atrag din ce in ce
mai mult atiintia scrlitorilor sovieticl.
Poernal Pedagogic"
de A. Macarenco,

(1933-1934).

Problema educatiei sociall-te

a omului, prin influenta muncH 11-

bere care innobileazA, a fost in acerAl

ani adAncItA si intens prelucratA in

Peemul pedagogic" al lui A. Macarenco (1883-1939). Ca st

multe alte opere ale literaturli sovietice, Poemul Pedagcgic"
are in multe privinte un caracter decumentar. Materialul foto
sit este rezultatul experientel lui Macarenco in calitate de di-

rector al unei colonli de copii vagabonzi. Macarenco a izbutit, In

conditiile cele mai grele, cu acesti copil stapAniti de deprinderl
artisocialo, canatate intr'un mediu de delicventi, s creeze un

colectiv organizat, hazat De prietenie, din care au esit oameni

minunati: ingineri, medici, profesori, comandantl ai Armatei
Sovietice.

Macarerlco a izbutit nu numal 0.11 educe elevii dar a

reusit sa transforme acest fapt real intr'un fapt artistic, adica,
a tras din el concluzii generale si estetice, care ne Ingadue s.
intelegem mai adnc realitatea in care au devenit posibile asemenea fapte. Macarenco arata pas cu pas cum incep sa se indrepte sufletele gchilodite de viata ale colonistilor sal, sub influenta unei munci cclectIve si voloase si a acelel increderi in
om care a fuzt principiul fund9mental pedagogic al lul Macarenco Impresimant este episoctul in care autorul povesteste
cum a increclintat unui colonist, lost hot, misiunea sit Incasere pentru colonie dela oficiul postal o importanta sunfa de
rbani. Increderea aceasta I-a sguduit profund pe colonist, fa23

Istorla Lit. Sovielice Ruse

www.dacoromanica.ro

353

.73

1.

candu-1 sa se simta om demn de

incredere, si deci, cu destula putere sufleteasca pentru a justifica
aceasta incredere. Pe drum, inchipuindu-sl c ar fl putut fi atacat
de talhari, simtea in el atata forta,
si atata dorinta pasionat de a se
clarui cu Loath fiinta lui misiunil
ce I s'a ircredintat incat, marturiseste el: A fi impucat, a fl
muscat, a fi sfasiat cu dintii, ca
un caine, pana m'ar fl omorit... Si
stiti ca aproape plangeam...
Macarenco 1i definete astfel

-j

A. Macarenco

sensul muncil sale pentru educarea omului: ,,cel mai important

lucru pe care ne-am obinuit sa-1

pretuim In om este forta si frumusetea lui. Si una si cealalta.

sunt determinate de atitudinea pe

care o are feta de rerspectiva. Omul a carui comportare este
orientata dupa perspective sa cea mai aproplata, cum ar fl de
pild, pranzul salt din acea zi, este omul cel mai slab. Daca el
se multumeste numai cu propria lui perspectiva, fie chiar si cea

deprtata, el ar putea sa par% puternic, dar nu ne va da im-

presia de frumusete a personalitatii sale si sentimentul unel valori adevarate a acesteia. Cu cat este mai larg colectivul ale carui perspective devin totodat si perspectivele personale ale inclividului, cu atat omul va fi mai frumos si superior".
Tocmal prin faptul ca-i creeaza omului o perspectiva de
desvoltare, care cultiva cele mai nolokle sentimente si-1 ridica
la cel mai inalt grad de frumusete spiritual, zicern ca socialismul formeaza tipul de om superior. Faptele de vitejie din
Mare le Rend. de Aparare a Patriei ale oamenilor sovietici au
aratat el, dupa douazeci de ani de existent& a Puterli Sovietice,
eroismul muncii sociallste si sentimentul identificarli omului
cu tare au format In omul sovietic cel mai inalt spirit de abne-

gatie, o hotarire si o barbMie nemaiintalnite in istorie, si au

desvoltat In el un sentiment de dragoste neasemuit de puternie

354
www.dacoromanica.ro

fatA de Patria sa soclalista. Ele 1-au adus cea mai mare victorie din istorie, asupra celui mai periculos duman care a amenintat vreodata. omenirea.
Meritul lui Macarenco este tocmal acela ca a tiut, intfun
exemplu simplu i concret, s van., sa inteleaga, 1 s arate
cu o mare putere atat none trasaturi ale omului sovietic, cat
acele forte ale vietii care desvolt aceste trasturi.

www.dacoromanica.ro

N. OSTROVSCHI

SI INSEMNATATEA LUI
IN ISTORIA
LITERATURII SOVIETICE

.994ae

xistenta scurta, dar extraordinara de bcgata in experienta

plina de forta, intensitate i insemnatate sccial,
a lui Nicoai Alexeevici Ostrovschi (1904-1936), reprezinta
ceea ce se pcate r.umi viat tipica a unui cm i ciiitcT sovietic. In ea s'au manifestat cele mai bune tras5,turi ale firii omu-

1u1 soyiatic.

Dela varsta de 14 ant, N. Ostrovschi, ca participant la razboiul imrotriN7a albil-r in Ucraina, aproviziona cu cartuse pe
ostasii rosii din linia de foc, se avanta in actiunl de recunoastore. Incepand din Mai 1919, el este unul din primii comsamoJiti din Ucraina, iar din anul 1924 este membru de Partid. La
va.rsta de 16 ani lupt deja ca ostas al Armatel Rosii facand
parte la inceput din divizia vestitului Grigori Cotovschl, iar
apoi din Prima Armata de Cavalerie a lui Budionnal.
In toanina anului 1920 este rnit gray. Dupl vindecare,
Ostrayschi se indreapta spre frontul munch i toate fortele Cl
le consacr5 munci1 de reccnstruciie a trii. Dar in anul 1925 il
doboara din nou o boala grea. Treptat, un proces neindurAtor
de osificare a articulalilor ii imebilizeaza; la aceasta stare
gray vine F5, se adauge si o pierdere completa a vederil. In
anul 1928 el scrie unui prieten: Inca o loyitura nemil a-a s'a
abatut pe capul meu. Ochiul drept mi-a orbit complet... cu cel
E tam g abia mai vacl, 3am cinci la suta."

356
www.dacoromanica.ro

Dar nimic, nici durerile chinuitoare, nici izolarea de vlat

care parea inevitabila, nici faptul c. e condarnnat la o stare
act neputintg, de completa pasi7itate, n'au putut infrange spi-

ritul de luptator al coniunistului Nicolai Ostrovschi.

De trei ant ma lupt pentru viatrt,
scrie el prietenului
sgu.

Dacg la baza full mele n'ar sta antic si puternic sg-

clita legea luptei pang la ultima posibilitate, desigur ca demult

m'as fi impuscat... Numai ca cel ca mine, care lubim la nebunie viata, itsbim lupta aceasta pentru construirea lumil nol,
mai bune, noi? cei care ne-am luminat si am vazut viata asa
cum este ea, nu putem pleca cat timp mai exista macar o singura sansa".
Aceasta putere de a lupta pentru virtd, Nicolai Ostrovschl

o gseste in conceptia sa partinica, in nazuinta sa pasionatg

de a-0 servi pang in ultima clipa poporil, tam. Ca si eroulul
din Waseca la" de Furmanov, nici lui nu 1-a trecut vreodata
prin gand c'ar putea exista o viatg care sa nu Tie pusg in
slujba cau7e1 comune. Lupta lui pentru viata a fost o lupta
pentru drevtul de a-si servi pana la cap:it poporul, tara, Partidul.

Lucrul cel mai de pret este sit fii !uptator, nu s5, te tarasti in coada", spune el in cuvantarea radiodifuzata in ziva
de 12 Octombrie 1935 din camera sa dela Sod, adresatg cititorilor siti uciaineni din Chiev. Ostrovschi a explicat el insusi
de uncle isi trag aria camenil care si-au .,integrat viata in frarnantarea generala". Astfel el scrie: Egoictul piere in primul
rand. El traeste numal pentru sine. $i iacit eul" sgu a fost
schilodit, el nu mai are pentru ce sit traiasca. In fata lui se
aTterne intunericul egoismului si al condamnaril. Cancl insa
omul nu traeste numzi pentru sine, ci se contopeste cu viata
obsteasca, e greu sa-1 ucie, ar tr2bui sa ucizi tot ce-I inconjoar5

toata tara, toata viata". I mai departe: Dna la un om viata

personal5, ocupa un loc imens, iar cea obsteasca unul neinsem-

nat, sfaramarea vieii Jul personale e o catastrofg pentru el.

Incepe sg-si pung imediat intrebarea: la ce sa mai tralasca
atunci? 0 asemenea intrebare nu sl-o va pune ins5, nicicand un
luptator".

Nu si-a pus-o nici Ostrovschi. Tot ce poate fi mai minunat pentru om, e sa s'ujeasca omenirea prin tot ce creeaz5, el,
eul din om inceteaza de a mai exista".
spunea el
si atunci
357

www.dacoromanica.ro

Este Weld, nobila a unui comunist adevarat, care-I improspata

fortele in lupta pentru viata: Dna, ar fl ca numai o singura

celula a organismului rneu s ramana vie, 0, poat rezista, a
trai, as rezista I atunci".
In lupta aceasta pentru gasirea unei posibilitti de a slujl
Partidul i poporul, in ciuda bolii care-I impiedica, lui Ostrovschi ii vine ganclul sa devina scriitor, s povesteasca cele va-

zute si traite de el pentru a contribui prin experienta sa de

viata la educarea oamenllor sovietici.

Incepe sa scrie, infruntand greutatd enorme, Ma a putea
vedea si reciti textul. L-a ajutat Insa memoria lui fenomenall.
o
La Inceput a incercat s scrie I singur, cu un transparent
mai:A groasa cu nieturi orizontale de lungimea randurilor de
scris. In n-lapa, se introducea hartia de scris. Astfel Ostrovschi
putea scrie far% a vedea textul. Dar a trabuit in cele din urma
s renunte si la asta si s treaca la dlctare.

In pofida tuturor acestcr piedici, prima parte a romanului Asa s'a ciit otelul", inceput la Moscova In toarnna anulul
1930, a fast terminata in anul 1932 si publican, in numarul
patru al revistel Tanara Garda". Aparitia el a Insemnat o victorie a lui Ostrovschi asupra tuturor obstacolelor care i-au stat
In cale. El reintra In viata ca luptator. El scrie: Portile vietil
s'au deschis larg in fata mea. Visul meu arzator de a deveni un
participant nctiv la lupt, s'a realizat... Viata mea este plina
cu desavarsire. Inainte, la munca, pentru o i mai Ina lta, desvoltare, pentru si mai inalte infaptuiril Strangeti-mi mMnile,
tovarasil Victoria mea este victoria voastral Auziti ce tare imi
bate inima?"
Incadranclu-se ca scriitor, in randul luptatorilor pentru socialism, N. Ostrovschl s'a patruns deosebit de profund de acea
raspundere Malta pe care si-a asumat-o in aceasta calitate. In
articolul Cum trebue sa fie un scriitor sovietic" el scrie: El
este in primul rand un constructor al socialismuluL.. un luptator. Luptator, invtator, tribun. Un Om (cuvantul trebue scris

ru Men, mare)". Pentru a deveni un astfel de scriitor este

nevoie de un singur lucru: atitudine partinica fan, de viata. Cu
multa, profunzime Ostrovschi a spus despre sine Insusi: Sunt
doar o picatura mica, in care se reflecta soarele Partidului".
Tocmal deaceea reprezinta el tipul omului i scriitorului sovietic, pentraca si in viata sa privata si in creatla sa a realizat

358
www.dacoromanica.ro

cu o exceptionail profunzime
principiul partinitatil, aflandu-si
in aceasta izvorul fericirii sale:
Nu exista fericire mai mare,
ca aceea de a fi un
spune el,
fiu credincios al clasei munci-

toare, al Partidului", este tocmai sarcina pe care i% propu-sese s'o realizeze in opera sa:
Vreau ca, citindu-mi cartea, cititorul sa fie cuprins de un sentiment minunat, sentimentul de
clevotament fat de maretul
nostru Partid".

Acect spirit de Partid pe

care Ostrovschi

1-a

exprimat

loarte strlucit atat in viata cat

si in opera sa a fost infiltrat in
el de tcata existenta sa consacrata Partidului si trait de el
intr'o lupta neobosit pentru

N. Ostrovschi

cauza socialismului. Vorbind des-

pre felul cum trebue sa fie un scriitor sovietic, Ostrovschl vor-

bea in fond despre sine insusi: lin tanar creste cu adevarat

numai atunci and creste ca om, ca luptator, and creste impreung cu toata tara... Numai filnd in coloanele luptatorilor
inaintati, Inflacarat de pasiunea luptel, simtind durerea Infrangerilor, bucurandu-se impreun cu tot poporul de orice
victorie. numai atunci el va sti sa scrie o carte patruns de
adevar, de emotie si indemn". i Ostrovschi obtine un succes
literar extraordinar chiar cu primul sau roman, tocmal fiinda
a pus la baza operei sale ideia de partinitate, care ii determi
nase toata viata.
Asa s'a cAllt otelul"
(1932-1934)

Cu o uriasa putere interioara

N. Ostrorod al suferintel sale

vschi a pus problema omului nou,
Intemeindu-se pe un material documentar viu, oferit de pro-

359
www.dacoromanica.ro

pria-i viata. Jar viata lui, la randul ei, a fost atat de mult sub-ordonata idea lurilor lui si atat de luminata de frumusetea interioara a acestui om neobisnuit, incat ea insasi a fost o opera
de arta a epccil noastre.
Romanul Asa s'a cllt otelul" este insasi povestirea vietit
lui, interpretata artistic si redata in imagini. Dar ar fi gresit
sA consideram romanul drept o biografie a lui Ostrovschi. Autcrul insusi avertizeaze." in acest sens pe cititori cand spune:
Romanul meu e in primul rand o opera de arta, la crearea.
eareia am folosit dreptul de a recurge la fantezie. Romanul
are la baza nn considerabil material de fapte reale. Dar in
niciun caz nu poate fi socotit drept document. Este un roman
si nu o biografie, ca sa spunem asa, a comsomolistului Ostrovschl".

Ostrcvschi a putut s introduca in roman si un consideraNI material cie fapte din propia-i viata, tocmai pentruca via'a
sa era in multe privirrte o realizare a celor mai bune insusid,
;I celor mai apropiate de idealul socialist, ale omulut sovietic.
$i viata lui N. Ostrovschi i romanul sAu reprezinta cea mai

luminoas expresie a acelei atitudini fata de perspectiva despre care vorbea Macarenco. Identificarea cu poporul a determinat frumusetea figurii create de Ostrovschi; ea sta la temelia caracterului lui Pavel Corceaghin, eroul romanulul, care repet prin drumul vietil sale scarta lui 03trovsch1.
Nimic nu-i mai scump pentru om eecat viata, gandeste
Pavel Corgeaghin. N'o traeste decal o singura data i trebue s'o
traiasea astfel ineat sa nu simta o chinuitoare durere pentru

anii trecuti in zaclar, sa nu se simta rusinat pentru trecutut

lui meschin si ticalos, iar in fata mortii sa poata spune: toata
viata i toate puterile mi le-am inchinat celui mai minunat
luptei pentru eliberarea omenirii. i trebue
lucru din lume,
O. se grabeasca s'o tratasca".

Pi Corceaghin traeste intocmai asa. El se afla in primele

randuri ale ostasilor rosii, in anii razbolului civil; este in primele randuri ale muncitorilor in anii constructiei socialiste.
',all cA boala Ii scoate din lupt. E orb si tintuit in pat. N'are
Incotro sa se grabeasca A tral asa, ar insemna sa mananci, sA
bei, sa, respiri i atat... Nu e care mai simplu, cPt mai al inca
putere i ti-a ramas revolverul, EA te impusti? Dar asta in-

360
www.dacoromanica.ro

seamna sa-ti subordonezi viata numai propriel tale perspective,

celei mai apropiate de tine; or, aceasta ar insemna Ca Pavel

Corceaghin da dovada de cea mai mare slabiciune. Dar ai incercat sa invingi viata aceasta? li spune el. Ai facut tot ce
se putea ca s iesi din incercuirea ei de fier? Ai uitat ca langa
Novograd-Volansc v'ati dus la atac de saptesprezece ori i of

ati cucerit orasul in ciuda tuturor calcuIelor? Ascunde-ti revolverul Fi nu mai spune nimanui despre fapta pe care al avut degand s'o fact. Trebue s tli s traesti, chiar atunci and viata
devine insuportabila. Trebue s'o fad folosituare."
Iata dee! cum aceasta tarie de caracter care sfarma mice-

fel de piedici", sadita, in sufletul lui Corceaghin de Partidul

Bolsevic, ii ingadue salt invinga slabiciunea si sa-si gaseasca
perspectiva care-i cia ur scop si-1 lumineaza din nou viata. ft

el isi insuseste singura arma care-I mai este accesibila; cuvantul.

Serie o carte in care-i invata pe pititoril si sa nu-si plarda niclodata curajul, s caute intotdeauna in el insisi puterea de a
rezista in lupta.
Romanul a ocupat un loc de seama in literatura sovietica
fiindca Ostrovschi a reusit, datorita ideii de partinitate care-I.
determina intreaga activitate, s realizeze cu o deosebita cIaiitate principiile realismului socialist. Aceasta reiese in primuI
rand din faptul ca in central romanului se afla figura pozitiv
a eroului bctsevic care ii manifesta din pith si multilateral cele

mai bune trasaturi ale caracterului su. Problema de a crea

figura unui erou pozitiv a constituit preocuparea principalk.
diriguitoare, atat in munca de creatie a lui Ostrovschi, cat sb
In cerintele pe care le punea el scriitorilor sovietici. Este a
chestiune de onoare pentru scriltorii sovietici de a crea figura
unui Omar revoluticnar al epocii noastre, scria el. Literatura
noastra... are Inca prea putine figuri de acest tip. Viata noastr5
contine mult mai mult eroism de-cat cuprindeau cartile noastre."
Mild a scris romanul Asa s'a calit otelul", Ostrovschl s'a condus
dupa cum se exprima el insusi numai de o singura dorinta
aceea de a crea chipul unui lupttor tanar care sa fie un model pentru tineret". Aceeasi probIema si-o propusese Ostrovschi
si in munca de elaborare a celuilalt roman al sau, ramas neter-

minat, Nascutl din furtuna": Trebue s educam in tineret

constiinta ca un singur luptator chiar, gasindu-se intr'o situatie care s'ar parea ca este fara esire, poate cauza dusmanulull
361

www.dacoromanica.ro

wa mare paguba, daa gaseste In inima lui clestula barbatie. Trebuesc insuflate curajul i hotarirea de a lupta pana la ultima posibilitate. Vreau s demonstrez aceasta tea, creand tipul lui
Andri Ptaha... Uneori sunt necesare 1 asemenea pornirl de

bravura, iloglce; ele dovedesc a nu exIsta situatil fan, !este,

caci vitejia i hotarirea de a rezista !riving totul."
Iata de ce i Ostrovschl insusi I eroul sau Pavel Corceaghin
au putut s invinga toate plediclle pe care le-au Inta Inn In
nlata Acea bucurie imensa de a tral pe care el o simteau cu
atata putere se baza pe InteIegerea sensului maretel lupte
pentru fericirea omeniril si a Patriel, la care luau parte. Vorbind despre faptele de vitejie ale Armatel Sovietice In Mare le
Razbol pen tru Apararea Patriel, tovarasul Stalin a subliniat ca
scopul nobil, inaltator, care o anima
libertatea Patriei
a
trezit la via% activa eroismul a mil si mil de oameni sovietict
Maretia scopului determina I maretia caracterulul acelora
care lupta pentru acest scop. Un asemenea caracter apare ant
In lupta, cat si In munca lui Corceaghin si a tineretului cu
aceeasi structura spirituala, din romanul lui Ostrovschl Asa
s'a alit otelul." Romanul a fost una din primele opere din literatura sovietica in care a fost redat patosul maretel construlri
a socialismului care a inceput imedlat dupa anul maril cotituri. Desi evenimentele descrise In roman s'au petrecut in de-

ceniul al doilea, cartea a fost scrisa in deceniul al trellea. Dui:A

turn romanul Mama", care descrie evenimente petrecute in

anil 1902-1903, nu poate fi inteles in toata adancimea lul cleat In lumina revolutiel din 1905, dupa care a fost scris si care
I-a dat lui Gorchl Walt') patos revolutionar ce determlna tonalitatea romanului, tot astfel si romanul lul Ostrovschl devine
deosebit de clar dna II raportam la prima an! al deceniului al
patrulea, perloada incheieril prlmului plan cinclnal, lndeplinit
In decurs de patru ant sl de incepere a celul de al doilea plan
perloada victoriel socialismului In toate domenille
economiel nationale, clespre care a vorbit Stalin In Ianuarle
1933. Congrezul al XVII-lea al Partidului, care s'a tinut In
1934, a lost un congres al invingatorilor". Nu e Intamplator
faptul c bolsevicul Juhral 1.1 rosteste cuvintele: Iata uncle se
taleste otelul", care definesc sensul ideologic al romanului, toc-

mai In momentul and vede in fata sa tineretul muncitor lutrand pe santler.

.362

www.dacoromanica.ro

Cartea Asa s'a clit otelul" ImpArtAsind tineretului atat

experienta acumulatA in timpul rAzbolulul, cat sl experienta

construirii, 11 InvatA s lubeascA viata mai mult ca orice, dar
s'o iubeascA nu pentru ei 1nl1 numal, el in numeIe cauzei Partidului care conduce poporul spre fericire.
Intr'unul din romanele scrlitorulul polonez Boles law Prus,

existA un episod curios: eroul lul, participand la o rAscoalA

nelzbutit, scapA de urmAritori. El dA dovadl de bArbatie si
dibAcle, fuge de urmAritori si, simtindu-se aproape in sign-

rantA, Intl% intr'un sat sl se ascunde in podul unei case, pentru

a se odihni. DeodatA vecle cA in sat luta un detasament de cava1erist1 dintre aceia care-1 urmArlserA pe rasculati. Doi dintre
ei clescalecA, yin In grabl spre casa in care se afla el si bat in
usA. Totul e clar: cineva 1-a denuntat sl au venit sA-1 prindA.
El scoate revolverul
trage un glonte in frunte. Cavaleristii, care bAtuserA la usA, cer gospodinei apA, beau si pleacA
in fugl s-si ajung5, unitatea, far impuscAtura lul din timpul
bAtAllor In usA n'a fost auzitA de nimeni. Unul om din scoala
lul Corceaghln, desigur, nu 1 s'ar fl putut intampla ceva asemAnAtor. El ar fl stiut cA viata, ca i moartea lul, nu-1 sunt necesare nurnal lui; el si-ar fl pAstrat taria panA la sfarsit, ar fi
pastrat glontele pentru a-1 slobozi in inamic; pe el 1-ar fl salvat perspectiva pe care n'a a avut-o eroul ha Prus.
0 minunatA putere de rezistentA, bArbatia, fermitatea, pe
care 1 le (15, omulul imagInea clarA a unui scop mAret, 1atA asa
dar acele insusiri pe care le cultIv Ostrovschi in oamenil sovietici, atat prin viata, cat s1 prin opera sa.
Puterea pildultoare
a figura lul Corceaghin.

C. Simonov a scris un poem mi-

nunat, inchinat lui Ostrovschl. Se

intituleaza, intocmal asa cum trebue sA-1 numim pe Ostrovschl: InvingAtorul".
'
Subiectul poemului este istorla vleII lum Ostrovschi. Tema
principalA a poemului este lupta lul Ostrovschl cu boala care

1-a lipsit de cea mai Ina IVA fericire: munca pentru binele poporu-

lpi Ou. $i Ostrovschi invirme bnala: orb, tintuit In pat, Ii

gaseste, in sfarsit, locul in viata t

Si greu cdpigatuli-a dreptul, cu fapta,

De-ai duce pe oameni prin Map 'neatati:
363
www.dacoromanica.ro

Pe-aicea cotit-am la dreapta? La dreaptal

Pe-aicea luptat-am? Aid sei luptatil
Putea ca s scrie? E limpede cale,
Mal simpld ca traiui de-acum, ne 'nsemnat...
S'aftearna deci urmele laptelor sale
Scriindu-le 'n randuri adanci g-apdsat.

Si Slmonov gaseste cuvantul expresiv, care explia fermitatea vieii lui Ostrovschi. Descriind inmcrmantarea lui Ostrovschi, dus pe afet ca luptatorii cazuti in slujba poporului", et
spune:

Imi pare cd far se ridicd 'n avant

Imi rare cd aura lui asprof 'ncZe.Ftatd,

E gata sel strige un ultim cuvdnt.

Un ultim cuvant de marie

191(d:rite!

Cum iei o potcoavd gdsitd pe jos,

ri iei ca sd-fi poarte noroc st-I tit minte
E csnru cuvantul. Cuvantu-i volos
Inaintel
0-f singurul care e drept.

Cu acest cuvant mare% Inainte", a intrat Ostrovschi I a-mane in viata noastra.

Cuvantul acesta este cuvantul lui Ostrovschi insusi: Numal
inainte, numai pe linia de fcc, numal prin greutati, spre victorie; si numai acolol Iata deviza tineretului din tara noastr,
o deviza minunata, o deviza barbateasca, deviza care ne-a fost
lasata mostenire de marii nostri conducatori".
Inainte 1 numai inainte 11 cheama pe cititorii sM cartea lui
Ostrovschl. Fa ii invata s traiasca si s lupte In numele celui
mai trumcs i celui mai inalt scop care poate s existe, i in
primul rand s lupte pentru apararea Patriei lor Socialiste.
,,Tineret din marea noastra Patrie!
spunea Ostrovschi In
te chem la lupta pentru viitorul tau luminos.
1935 la radio,
Cand se va deslantui tunetul furtunil 1 va veni noaptea sangeroasa, mii de lupttori se vor randui pentru apararea scumpei noastre tAri, dar eu nu voi putea fi printre voi. Deaceea vit
rog: loviti, loviti 1 pentru mine, loviti 1 pentru Pavca Corceaghinl"
364
www.dacoromanica.ro

In zilele Marelui Razbol de Aparare a Patriei, tineretul

nostru a raspuns in mod demn la aceasta chemare. In numeroase unitti ale Armatei Sovietice s'a luat obiceiul de a denuml pe cel mai buni luptatori c:rceaghinisti". Romanul ,,Asa
s'a clit otelul" a fcst cartea de capatai a lui Oleg Cosevoi si a
celorlalti participanti ai grupului eroic Tamara Garda" din
crawl Crasnodon. La muzeul Nlcolae Ostrovschi" din Moscova se pastreaza scriscarea unei partizane din timpul Mare lui
Razbol de Aparare a Patriei. In aceast scrisoare ea scrie ca
pentru ea si tovarasii ei, Ostrovschi a lost un indrumator In
lupta i cel Cintai tovaras"
Ziarul Crasnal Cernomorer relata in timpul razbolului
un e;:isod interesant petrecut in Iegatura cu aceast carte.
Vedeta 0-65 a dus timp de 7 ore lupta Impotriva a 30 de bornbaediere germane si, desi a fcst gaurita in 1.500 de locuri, a
reusit totusi s ajunga la baza el. Doua treimi din echipaj a
fost omorit. In timpul luptei, sergentului-major Curapiatnicov
i-a fost retezat brul, dar el nu si-a parsit postul ci, vazand
ca un inceput de incendiu ameninta s provoace explozia bornbeler de adancime care se aflau pe bord., a ros cu dintii Iranghla, a aruncat bombele peste bold i astfel a salvat vasul.
Dupa lupta, el a spus, tinand cartea lui Ostrovsehl in mama:
Da, aceasta carte ne-a ajutat mult in momentele grele. Aici ce
arata admirabil cum trebue sa te porti in lupta".
Ostrcvschi a devenit un lndrumator in viat pentru cititorii sal. In timpul victii el a primit din partea acestora mii de
scricori, in eare-i spuneau c entru dansii cartea lui este un
program de viatV i ca datorita ei se trIeste, se luereaza pi
se inving greutatile, mult mai usor". In cartea sa ca Si in viata
sa, el a lost intocmat a-a cum spunea el ca trebue a fie un
scriitor scvietic: Luptator, invarator, tribun, Om, cu liter
mare". Mare le sburator al timpurilor noastre Valeri Cica'ov,
scria despre Ostrovc.chi: <Nicolai Ostrovschi este un erau al ta_

rii noastre, este mandria ei. Cartea Jul Asa s'a cant otelul"
a inva'at, continua sa invete si va invata Inca multi ani dea-

cum inainte tineretyl Fovietic. Nol, aviatoril, am aflat adesea

In aceasta carte o sursa de energie, cle forta, si de inspiratie In
minim noastra.
reaceea cartea lui Ostrovsehi este ura din cariile cele mai
lubite din tara noastra. Ea a fost tiparita In 153 de editii in 42
365
www.dacoromanica.ro

de limbi ale popoarelor tarn noastre, cu un Ural' de peste doua

jumatate de exemplare. Glasul lui OstrovschL
ajunge ping, la cititorii progresisti din lumea Intreaga. Din
1941 si pana in 1947, operele lui au fost tiparite in 31 de eclitil
in 16 taxi straine. Aceast popularitate enorma a lui Ostrovschl si a romanului lui constitue cea mai buna, dovada a fapmilioane

tului ca el a stiut sa Indeplineasca sarcina principala a unui

aceea de a fi inglner al sufletelor omenesti,

a stiut sa-si lnsuceasc l s exprime ideia de partinitate atat
In viata cat si in opera sa. 0 caracterlzare admirabila i-a dat
A. E. Ceaica, Erou al Unlunil Sovietice: Niro lal Ostrovschl e
un om simplu ca l noi UAL dar care a strabatut cu o deosebit preclzie itinerariul indicat de marele nostru Partid al lul
Lenin si Stalin".
Figura lui Pavel Corceaghin creata de Ostrovschi a devenit un puteinic mijloc de educare a omului seivietic, tocmai
pentruca intruchipeaza acele trsaturi pe care cerem s. le al125,
omul sovietic, trasaturi pe care le desvolta, in el Partidul.
Aceasta, educatie II ingadue s ramana ferm pana la capat,
tocmal pentruca pe el 11 calauzeste un scop maret
fericirea
scriitor sovietic,

Patriel.

Cu un exemplu contrariu, aceeasi tema a fost desbatuta_

si de M. So!ohov In monumentalul sau roman Pe Donul 11n istit."

Eroul lui Ostrovschl s'ar parea ea este distrus de viata, stri-

vit de ea fticeste, e lipsit de orice pcsibilitate de rezistent.

Dar mareata idele a eliberaril poporului si a devotamentulut
pentru Patria sa Ii transforma intr'o imensa forta, necesara
tarn.

Eroul lui Solchov, Grigori Melehov, e un om plin de forta

si de rara barbatie, cu o fire gata s infrunte cele mai aspre

incercari. Dar e un om care si-a pierdut perspectiva, s'a rupt de

popor, sl-a t.cadat tara, viata lul si-a pierdut contInutul el aclevarat i lata. c Grigori este strivit de via:0, cu adevarat, el
duce la pleire pe femela iubit, isi risipeste far& rost toate fortele spirituale, este mort moraliceste, desi mai are Inca destul
putere fizic.

Forte omului nou, patruns de ideia mareata a Patriei socialiste, pe de o parte si condamnarea la neputint a celui care
s'a legat de vechea intocmire a vietii si care prin aceasta se
3 61;

www.dacoromanica.ro

pierde, 11 pierde stabilitatea interioara, pe de alta parte,

prin aceasta, opozitie literatura sovietica rezolv problema fundamentala a artel, problema omului si a locului pe care-1 cup&

acesta in viat. Problema aceasta nu-si gsise pana acum o

astfel de rezolvare. 0 asemenea rezolvare a ei a putut-o da numai acea metoda artistica care a fost creata in procesul luptei

pentru societatea socialista.

Activitatea creatoare a lui N. Ostrovschl a avut o mare importanta, pentru desvoltarea ulterioara a literaturil sovietice In
ansamblul el. Insusindu-si adanc invtatura leninista, a partinitatii, trecand prin scoala artistica a lui Maxim Gorchi, N.
Ostrovschi a dat exemplu de cum se infaptuesc principiile creatoare ale realismulul socialist In mile conditli istorice. In opera
lui Ostrovschi gasim un model de atitudine partinica a scriitorului fata de realitatea pe care o zugrveste, o profunda intelegere a trasaturilor fundamentale ale caracterulul omulul sovietic.

Daca in literatura contemporana occidentall decadenta

tema nefericirii personale a omului se rezolva in spiritul unui pe-

simism si al unei desna'clejdi extreme, care decurg din inssi

natura indivIdualismului burghez, apol Ostrovschi prin exemplul lui Pavel Corceaghin a aratat cum principiul colectivismului Ii ajuta, pe om sa invinga totul 1 sa inlature orice fel de
obstacole, mentinandli-i energia si optim:smul in orice impre;urari. Inflaeca figurii lui Pavel Corc6aghin s'a simtit puter-

nic atat asupra generatiei tinere din tsra noastra educata in

spiritul cartii lui Ostrovschl, cat si asupra chipurilor de oameni sovietici zugraviti de scriitorii nostri dupl Ostrovschi.
Oameni ca Saburov (Zile I Nopti" de C. Simonov), Meresiev
(Povestea anui om adevarat" de B. Polevol), Zernov (PrimAvan, in colhozul Podeba"*. de N. Gribacicv) i multi altii,
s'ar putea spune c sunt toti crescuti I formati In spiritul

conceptillor de viata ale lui Pavel Corceaglf.a.

Pasiunea bolsevica, intelegerea esentei irssi a firii omuJul sovietic, o profunda putere de orientare spre un scop bine
aceasta mostenire fecunda a scriitoralui bolsedeterminat,
vic N. Ostrovschi a patruns adanc in literatura sovietica, Pfirmandu-se intfun chip mereu nou si original in once noua
opera' literal% mai importanta,

www.dacoromanica.ro

01111ok
Imem111130,T1

OPERA LUI

M.A. OLOHOV
-AN ihail Alexandrovici So'ohov este, clupa Gorchi, repre-

lyi zentantul cel mil de seama, al prozei sovietice. Solohov

este academician ci deputat al Sovietului Suprem al
U. R. S. S., ales consecutiv, in ultimele trei legislaturi. Drumul
Eau Iiterar incepe abia in epoca cea noua, dupa Octombrie.
In cartea sa ,,Stepa azurie", Solohov li povestete pe scurt
-viat a:

M'am nascut in anul 1905, in catunul Crujilino, stanita

Vocensca..a, di3trictul Donet (fost regiunea Ostii Donului).

Tatal men era raznocinet, originar din gubernia Plazan;

.i-a schimbat mereu, pana la moarte (1925), ocupatia. A fost
rand pe rand ibai" (negustor de vite), a cultivat cereale pe
pamantul arendat dela cazaci, a fost functionar la o intreprindere comerciala sateasca, administrator de moar mecanica,
etc.

Mama

semicazaca, semitaranca. Abia cand tata m'a

clus la liceu a invatat carte pentru a putea sa-mi scrie Vara aju-torul lui. _Edna' in anul 1912, ci mama i eu am avut pamant;
ea ca vaduva de cazac, jar eu ca fiu de cazac; in 1912 tatal meu,

Solohov. m'a infiat (pana atunci traise necununat cu maicamea) si atunci am fost trecut in scripte ca fiu de mic-burghez".

Am invatat in diferite licee pana in anul 1918. In tim-

pul rkboiului civil am lost pe Don.

-368

www.dacoromanica.ro

Incepand din anul 1920, am lucrat si am ratacit prin Or-

li le Donulul. Mu It timp am lucrat la aprovIzionare. Am urmaTit bandele de talhari care se facusera stapani In regiunea Donului pang in anul 1922; si bandele ne urmareau pe noi. Toate

au mers asa cum se cuvenea. Am trecut prin multe, dar timpurile de azi te fac so, le uiti pe toate acestea.
Am inceput s scriu in anul 1923; tot atunci scrierile
mele au inceput s. fle publicate prin ziare si reviste comsomoliste. Prima mea carte a fost publicata In anul 1925.

Desvoltarea artistica a lul

$4:1-

Inceputul activitatit literare lohov s'a proclus foarte repede. La

.vreo trei ani numai dupa debut el incepe s lucreze la romanul Pe Donul linistit". In anul 1928 apare primul volum al
<romanului, care atrage asupra lui Solohov atentia generala s1-1
promoveaza In primee randuri ale scrlitorlIbr sovietici.
Primii trei ani de activitate literara, Solohov e1-1 consacra
povestirilor, in care se si manifestau trasaturile caracteristice
ale talentului lul. Primul lui velum a aparut sub titlul Povestirl de pe Don". ,Solohov a scris despre vlata cazacImil dela
Don, pe care o cunostea mai bine ca orice. Natura stepei dela

Don, obiceiurile si moravurile cazacilor, Indeosebi din perioada

razbolului civil, limbajul Incarcat cu expresil dialectale caracteristice regiunil Donului,
toate acestea le Intalnim Inca In
primele povestiri ale lui Solohov, dln anti 1923-1925.
Sublectele povestirllor lui sunt inspirate de razbolul civil,

care a Impartit oamenii, ca printeun hotar, in doua tabere.

Copiii 1st omoar printil (Gradlnarul", ,,ComIsarul de colec-

tare"), parintil pe cop!! (Putregal", FamIlistul"), In lupta

zangeroase, crancene, se naste o viata noul.

In aceasta lupta necrutatoare Solohov a stlut, totusi, sa

vad 1 partile bune ale omului sl sa-1 Infatiseze pe acela care

treaesc In om aceste porniri bune,
pe comunIsti. Povestirlle

sale sunt patrunse de o mare Incredere In om I ele arata cum

in cele mai grele Imprejurari se manifesta firea nobila a omu-

1111, capabil sa savarseasca fapte de vitejle pentru cauza carela

1 s'a Inchinat, putand sa mearga pana la sacrificial suprem
pentru a salvo, viata altui om. Comunistul Bodeaghin, gasind In
drum un baletas aproape Inghetat, 11 ia cu el pe cal; nu se IndurA sa-1 lepede, desl este urrarit de aproape de albl, si-1 da
24

!stork Lit. Sovietice Ruse

www.dacoromanica.ro

369,

baiatului calui s fuga, iar el rarnane s

intampine o moarte
sigura (Comisarul de colectare").
Secretarul sovietului satesc Efim nu se teme, In lupta pecare o duce impotriva chiaburilor, nici de urmarirea continua
la care este supus din partea acestora, nici de focurile de arma
trase in ferestrele case! sale. Tine minte bine, Efim,
IV
spune prietenul lui,
daca te omoar pe tine, alti douazeci de
Efimi vor 1'5:sari in locul tau." Aceste cuvinte It lumineaza
constiinta in ultimul moment, cand este omorit cu salbaticie
de chiaburi.

Prime le sale povestiri au constituit pentru Solohov o bun

scoala literara. In ele les deja in relief trasaturile fundamentale ale talentului lui
o zugravire profunda si multilateral
a firii omului, un dialog admirabil, o descriere fina si calda a
naturii. Toate aceste calitti si-au gasit o expresie deplina in
cea mai de seama opera a lui Solohov, In romanul Pe Donut
linistit".

Romanul Pe Donul linistit" a

Pe Donul linlatit" fost scris
in decursul mai multor ant
(in anul 1923 a aparut primul volum, in 1929, al doilea, in 1933,
al trellea, si in 1940, al patrulea I ttltimul).
Ant prin diversitatea aspectelor zugravite cat i prin adancimea problemelor tratate, romanul acesta ocupa, pe drept, un
loc de frunte in literatura sovietica.
Viata cazacilor dinainte si de dupa Revolutie, originalitatea vietii lor, aschtimea conflictelor de clasa din sanul lor, eaile
grele i aspre pe care cazacimea a trebuit sa le urmeze pentru
a ajunge la revolutie, infrangand impotrivirea disperata a varfurilor chlaburesti, au fost infatisate in roman cu o extraordinafe, plenitudine. Descrierea Iuptelor, descrierea armatelor
albe, tablourile vietil cazaceti, succedandu-se. dan cititorului
o impresie de ansamblu a marii miseari populare care inlatura
din drumul ei toate stavilele.
Dar pe lang insemnatatea lui ca epopee cazaceasca, se
mai desbate in roman si alta problema, mult mai larga, prin
zugravirea personagiului principal, Grigori Melehov. Soarta lui
este adanc instructiv. Prin el, Solohov arata destinul tragic at
omului care s'a rupt de poporul sau, sfaramandu-si astfet
viata, Vara sa-si poata afirma toate posibilittile cu care-1 inzestrase natura.
.370

www.dacoromanica.ro

Grigori e un om exceptional, cu
o vointa de tier. El 41 traeste viata

cu sinceritate, cu pasiune. El in-

spill cititorului, dealungul Intregului roman, o adanca simpatie. Chiar

si atunci cand savarseste fapte care
indigneaza mintea si inima cititorului, acesta Intelege ca e vorba
numal de o greseala mare, dar nu
de rea vointa. Insa greselile lui Gri-

gori sunt inteadevar grave. El,

omul din popor care a simtit pe
propria lui piele toata greutatea

Ir
,

I;

asupririi, care a cunoscut bucuria

muncii constructive rodnice, si care

in tot timpul revolutiei, prin gandurile sale, este inrudit si apropiat

II

de bolsevici, el, care intruchl-

peaza vointa poporuluise afla totusi in randurile dusmanilor aces-

M. Solohov

tuia. Mainile lui sunt manjite de sAngele luptatorilor pentru popor

Oricare ar fi calittile omului, ele nu-1 pot ajuta daca el

s'a rupt de propriul sail popor, daca nu merge In pas cu Pa
tria sa, daca nu lupta pentru ea in munca pasnica sau In fap,,ei

de vitejie. Tocmal aceasta rupturg de poporul sau 1-a pierdut pe

Grigori.

Se framanta, trece cand de o parte, cand de alta, Insa nu

se poate opri nicaleri. Ma sbucium ca o vijelie de stela,"
spune el insasi. i aceasta incapacitate de a face o alegere, de
a lua o hotarire definite% si de a lupta pang la moarte, impreuna cu Intregul popor, il pierde pe Grigori, II desradacineaza. Acest sfarsit al istoriel vietil lui Grigori cuprinde un invatamant adanc. El Isi pierde in viat acel loc la care ayes
dreptul prin munca sa si prin bogatia puterilor pale sufletesti,
ca i prin cautarea inflacarata a adevrului. Neavand lucredere niciun moment in succes, intra, totusi, intr'una din acele

ultime bande care rtaceau prin stepg, apol arena armele I

se intoarce in satul sau natal cazacesc. Nu este Ins intoarce371

www.dacoromanica.ro

rea catie o viata noul, ci sosirea unui am stors de puteri, care

primeasca o pedeaps grea pentru pacatele sale
pentru lupta Impotriva poporului su, Impotriva Patriei sale.
Acesta e sfarsitul, lipsit de glorie si de onoare, al vietii lui

trebuia

Grigori.

La inceput, romanul a Intampinat numeroase critici pentru felul cum se incheia. Criticilor li se parea a Grigori trebuia
sa Inteleaga, i s. apuce In cele din urma pe calea cea buna.
Insa sfarsitul acesta ar fi sleit important, ideologica a romanului si ar Il fast contrar adevarului vietil. Solohov, Ma% sail
crute eroul, ea un adevarat artist, I-a lasat sa traga consecintele sovaielilor lui. Revolutia, pe care Grigori o tradase, nu mai
avea nevoe ca el s'o recunoasca". Cel care s'a rupt de popor
trebuia sa primeasca din plin pedeapsa vietil. Tragedia omului
singuratic care a Innabusit in propria sa inima glasul Patriel,
ar fl lost slabita printeun sfarsit favorabil, care ar fl menajat
nervil cititorului. Grigori nu e conducatorul unui grup determinat de cazaci, cum au crezut unit criticl, a caror cale spre
revolutie ar sirnboliza-o 1 impreuna cu care ar 11 trebuit sa
ajunga la revolutie. Omul este odrasla poporului sau, a clasei
sale, dax In acelasi timp el nu reproduce mecanic In viata sa
tot ce a lost sklit in el de popor 1 de clasa.
Propria sa vointa, mintea sa, hotarasc In ce masura omul

Ii va Indeplini datoria si in ce masur se va orlenta just In

viatA. Omul laspunde de sine Insusi in tot ce face. In momentul hotaritor, doi oameni, ale caror caractere sunt formate In
acelasi mediu, care au lost educati in aceleas1 conditii, care
gandesc i simt mai mult sau mai putin la fel, pot totusi sa
aceasta depinde de el Insist In moactioneze foarte diferit,
mentele hotaritoare, omul rmne singur cu soarta sal toata
faspunderea este a lui, nimeni nu va cugeta si nu va hotari

pentru el. Si el Ii va lua rasplata din plin pentru greselile

sale. Astfel, din Win, plateste i Grigori. Circumstante usuratoare, din cauza originii lui, nu I se cuvin. Solohov nu a reprezentat in persoana lui Grigori o categorie social& anumita. El a
pus problema mai larg. Soarta lui Grigori te face s cugeti el

omul care s'a deslipit de poporul sau este sortit unei totale
pustliri sufletesti, este sortit pleirii. Intrebarea veche, pug, de
Gorchi, daca eu exist numai pentru mine, atunci pentru ce
372
www.dacoromanica.ro

mai exist?"
iplohov a rezolvat-o pe fondul grandios al eventmentelor Marii Revolutii din Octombrie. Tragedia lui Grigori
este tragedia individualismului In epoca socialistl.

In acelasi timp, *alohov I-a zugrvit pe Grigori prolectandu-1 pe un larg fond social. $1 ca orice mare artist, II zugravegte amAnuntit l pe toti ceilalti care, impreun6. cu Grigori,
particip la aceleasi evenimente. Eroii lui se sprijin pe anumite
forte sociale. El arat desbinarea cAzAcimii; se folosegte In roman de un vast material documentar, descrie figurile bolgevi-

cilor. Pe Donul lini.gtit" este istoria razboiului civil pe Don

si istoria fAuriril treptate a vietii noi pe Don, infrngerea impotriviril disperate a vajmaului.

Acestei vieti noi, in intregime, ii este inchinat un alt roman

al lui olohov, Pmnt destelenit". Pe Donul linigtit" este

de fapt prima parte a marii epopei create de st:flohov, pe care

o putem numi CAzAcimea 1 Revolutia". Partea a doua a epopelt este Plmant destelenit".

Pe Donut linistit" a fost creat

in decursul multor .ani. El cregte,
cum s'ar spune, odat cu scriitorul.
Aceasta s'a resimtit asupra particularittilor artistice ale romanului. Pe langl subiectul principal, se d mult atentie episoadeIor secundare. Multe capitole menite s. dea o imagine a
mersului general al rlzboiului civil nu sunt legate de subiect
Caracterlstleile estetire
ale romanulul

gi spar ca niste marl digresiuni semlistorice. Insb," subiectul prin-

cipal al romanului, viata lui Grigori, este prezentat cu kits

preeizie, incat romanul se infatiseazg ca un intreg, in duds
compozitiel sale libere.

Limbajul personajelor este foarte puternic individualizat.

In ciuda semnificatiei generale a eroilor lui olohov, determiIlan de mediul social, figurile centrale sunt caracterizate prin
particularitMi de limbaj care corespund structurii lor sufletegti.
Bltrnul limbut, Pante lei Procofievici, asprul l tAcutul Grifiegori, $tefan Astahov, care intretine o convorbire cult",
care din ei se caracterizeaza printeun fel al lui de a vorbi, care
se IntipAreste In memoria cititorului.
Limbajul de autor al lui $olohov nu re deosebeste mult de
eel al eroilor s1. Dup6. cum Tolstoi in Petru" lace ssa se sinat
373
www.dacoromanica.ro

mai viu si mai direct actiunea prin intermediul limbajului, care

parc reproduce felul de a percepe viata secolului al XVIII-lea
de catre contemporanii acelor vremuri, tot astfel si limbajul
de autor al lui Solohov, impletindu-se cu limbajul celor din mediul cazacesc pe care-1 zugraveste, Indeplineste aceeasi sarcina:
Lititorll A perceapa. romanul In mod cat mai concret.
Limba pasagillor In care vorbeste autorul este Incarcata
de felurite expresii locale. Nu numai eroli sai, dar st el Insusi
vorbind despre ei foloseste cuvinte si forme lingvistice caracteristice graiului cazacesc: cichiliaia na adnoi noghe", viliujilisi zigzaghi acopov", hruschii cernoziom", Sboci s1iahu"1)
Si alte expresil de acest tel se intAlnesc adesea In roman. Pe
acelasi plan isi construeste *olohov si comparatiile si metaforele:

La taierile de lastaris, nuiaua taiata piezis, prirrtfo lovitura

puternica si brusca, cade fara ca ciotul de tulpina ramas pe

rAclacina sa fi fost miscat de un trernur macar. Se Infige moale

cu taletura ei ascutita in nisip, alaturi de tulpina de care a

despartit-o sabia cazaceasca. Tot astfel frumosul Semiglazov,

care aducea putin a calmuc, a alunecat incet de pe eaua calului ridicat In doua picioare, strangandu-si cu palmele pieptul
.
despicat de o lovitura plezisa".
Se cuvine totusi sa notam ca folosirea unor expresii locale,
care nu sunt Intotdeauna Intelese de cititori, poate s scadil
1mpresia artistica a opera Cuvintele neintelese nu permit cititorului sail inchipue concret despre ce-i vorbeste scrlitorul, cu
alte cuvinte produc un elect contrar. Afara de aceasta asemenea cuvinte, folosite mai ales in pasagiile in care vorbeste autorul, pot exercita o influent nedorita asupra limbii cititorului.

Expresiile locale nu sunt cleat rezultatul acelei lipse de legturi culturale care in epoca tarismului separa paturile culte
ale populatiei de cele lipsite de lumina invataturil. Satul, in-

deosebi, era cu desavarsire rupt de mersul desvoltarii culturale

generale a 'Mei. Deaceea limba literara comuna nu era accesiblla pturilor cu o cultura redusa ale popu:atiel. Astfel se explica existenta expresillor locale, intelese numai intr'o anumita
reglune si care inlocuiau cuvintele corespunzatoare ale limbii
1) "top5ind pe un picior", mijeau zigzagurile traneelor", cernoziorn
fardmieios", pe Inga. drum". (N. had.)

374
www.dacoromanica.ro

fliterare generale. Insa expresiiie locale, in fond, indeparteaza

de limba literara, general i cleci constitue o piedica in calea
unei comuniuni generale, fiind o mostenire a Inapoierii cultu-

rale din trecut. Odata cu instaurarea Puterii Sovietice, s'a inceput i folesirea limbii literare generale de catre toate patu-

rile populatiei.
Intrebuintand expresii locale in vorbirea eroilor sal, autorul
Ala

prin aceasta o caracterizare a nivelului lor cultural, a me-

diului, etc., i, in aceasta privint, ele ll indeplinesc menirea

-de a contribui la concretizarea portretului personajului zugra.vit (bineinteles daca se recurge la aceste expresii cu man prudenta). In pasagiile in care vorbeste autorul, ins, folosirea lor
este justificata numai in cazul cand, dupa cum am vazut c o
face Solohov, vorbirea autorului se contopeste cu vorbirea eroilor si. Altminteri aceste expresli locale vor ingreuia intelegerea
textului j vor !nal-ea cu elemente nedorite limba cititorulul.
Gorchi a publicat pe vremuri un articol special despre lima,
in Scare releva la multi scriitori sovietici abuzul de expresil locale in pasagiile in care vorbeste autorul, explicand ca ele sunt
admisibile numai pentru caracterizarea personajelor. La Solobov, in pasagiile in care vorbeste autorul, expresiile locale sunt
justificate, ocupa lnsa un loc prea mare. Autorul si-a dat seama
el insusi de acest lucru: in primele parti ale romanului Pe Donul linistit" asemenea expresii sunt mult mai numeroase, cleat
in celelalte, bar in ultimele editil ale operel, ele sunt I mai pu-

-tine cleat In ediiiIe anterioare, deoarece autorul le foloseste

cu mai mult prudenl.
De buna seama ca, introducand in text expresii locale, care
dau vorbirii autorulul un colorit specific, Solohov nu se identffica prin aceasta cu eroll sal.
In pasagille in care vorbeste autorul intalnim I multe digresiuni lirice. Mormintele se acopar cu iarba, durerea o acopera timpul. V Antul a sters urmele celor plecati, timpul va sterge
si durerea 1 amintirile celor ce n'au mai ajuns s-1 revada pe
cei dragi si nu-i vor mai revedea, caci viata omului e scurta
si nu ne este dat noua tuturora prea multa vreme s calcam

iarba pamantului". El Introduce in text documente istorice,

comenteaza evenlmentele din punct de vedere Istoric t militar,

oeea ce imprima, romanului o noul particularitate lingvistica.
Varletatea lingvistica, provenind din deosebirile de limbaj intre
375

www.dacoromanica.ro

eroli principall, elasticitatea limbil autorulul care ba se Intro-tese cu a eroilor, ba oferg digresiuni lirice puternice, ba apeleazg la limbajul documentelor, etc.,
creeazg o naratiune
complexg i bogatg, care corespunde diversitMii i complexitgt11

materialului folosit in roman si profunzimii ideilor In lumina,.

carora este infAtisat acest bogat material.
Pamnt destelenit"

In anul 1930, Solohov a Inceput

s lucreze la noul sgu roman ,,136,mAnt destelenit", care a aprut in 1932. Cititorul recunoaste
in el figurile de cazaci, atat de familiare, din Donul Ilnistit",
insl puse intr'un caldru istoric nou, in perioada colectivizril
satului. Spre deosebire de Donul liniatit", atentia lui $olohor

se indreaptg aid, in mare msurg, asupra desvgluirli procesuluk

de diferentiere socialg din sanul eazgcimii. Acest proces este
Infatisat, desigur, destul de amplu si in romanul Pe Donul IInitIt", insg in centrul evenimentelor se situeazg soarta lui Gri-

gori, adicg drumul individului in hipta sociall, tar lupta so-

cialg, cu toatg insemngtatea el, formeazg un fond grandlos pecare se desfgsoarg tragedia omului care si-a pierdut Patria.
PgmAnt destelenit" trateazg reconstructia socialg a cgzgcimil, trecerea cazacilor la organizarea economicl-socialistg. Intr'una din figurile centrals ale romanului
Condrat MaidaSolohov generalizeazg trsturile caracteristice ale pgnicov
turn mijlocase a azgclmii. Deaceea insusi subiectul romanului
e construit altfel cleat In Pe Donul Melte". Viata personal/.

a erollor ocupg aid un loc relativ mic, tema principal/ for-

mnd-o momentele caracteristice ale vieti! colhozului. Dacii lm

Pe Donul liniatit" figurile comunistilor au fost redate In cu-

palide, In Pamant destelenit" ele sunt pe primul plan.

Si compozitia romanului e alta. Intreaga aetiune se concentreazg In jurul luptel pentru viata colhozricg; actiunea se desfgsoarg fgt./ IntArzieri i digresiuni. Romanul nu a fost Inca
terminat de Solohov. A fost publicata numai partea intaiar
lori

care Insg fiind pe deplin inchelata, sub raportul integritatii problemel Infkipte, cititorul intelege foarte bine calea de desvoh
tare a colhozului Gremiacii.
Romanul, dupg materialul istoric pe care-1 cuprinde, con-

stitue un monument al anului marii cotituri", al perioadei de

reconstructie hotarit a satului care, dupg importanta pe care
376

www.dacoromanica.ro

o prezenta pentru viata tarn, a fost egala cu transformarea radicala din Gctombrie 1S17 (,,Cursul scurt de Istorie a P.C. (b)
al Uniunii Sovietice"). Dar totodata Solohov a dat in romanul
salt o caracterizare Mat de profuncla a oamenilor sovietici, incat
el depaseste cacirul perioadei istorice de care este legat, infatisand pe omul sovietic i indeosebi pe comunist intr'o lumina.
care neingadue sag vedem in desvoltarea lui i s ni-1 inchi-

puim clar in etapele noi ale vietli tarii noastre.

Caracteristica principala a literaturil sovietice este legatura el

stransa cu viata. InsI realitatea din taxa noastra ofera un material bogat pentru crearea unor subiecte atragatoare, pentru
descrierea unor personagil ale caror ganduri l sentimente Intruchipeaza trasaturile ideale ale omului. Construirea satulut
socialist il oferea scriitorului un material extrem de bogat: cresterea omului nou din sat, infrangerea rezistentei disperate a
dusmanulul de clasa, care nu se da indarlt dela niclo crima,
patosul muncii, toate acestea atrageau atentia scrlitorilor. Pamant destelenit" reprezint cea mai importanta opera din lite-.
ratura sovietica consacrata satului nou in perioada colectivizarii lui.
Cu obisnulta sa arta de a Individualiza, Solohov Infatiseaza:
saracimea care incepe sa rasufle liber in timpul Puterii Sovietice, chiaburimea satului, care pregatea rascoala, crimele pi
tabotajul (Iadov Luchici Ostrovrov), gardistii albi (Polovtev),
;I mijlocasil care Ii inving cu timpul dualitatea atat de caracteristica taranulul. Principalul motor al satului nou este organizatia de Partid. Munca plina de abnegatie a comunistilor satulid, in frunte cu muncitorul Davadov, care a ven,t dela oras,
constitue pivotul intregil desvoltari a subiectului romanului.
Solohov arat, in persoana lui Maicianicoy, drumul spre colhoz al taranului mijlocas care se elibereaza incetul cu incetul
de instinctele sale de proprietate. Foarte interesantl este scena
care infatiseaza formarea noli atitudini socialiste a taranului
Insemntatea romanulul

fata de muncl, atunci and Davadov creeaza, prin exemplul

&au, intrecerea socialist in brIgada. Si Antip Graci, care pana

atunci trecnse neobservat, ajunge in '1'1 unte: De alde noi n'am
spune sflrilmas niciodata printre eel din urma la munca"
tlator Grad, bronzat si mai tare de soarele de primavara.
377
www.dacoromanica.ro

Un thnp, Wohov a fost nelinistit de faptul cA romanul slu,

tare infAtivazI abia inceputurile vietii colhozurilor, ar putea
famAne in urma v1eiI. Am scris Pamant destelenit"
spune
el
pe urme proaspete, in anul 1930, cAnd evenimentele mai
erau IncA vii in amintirea noastrA. DupA ce am terminat prima

carte, m'am Indoit de actualitatea temei tratate, deoarece Imi

spuneam c astAzi ea nu mai constitue un punct central, altceva
11 intereseazA acum pe cititor. Scth cum se formau colhozurile,
cAnd colo acum se pune problema zilelor de munca... Evenimentele se precipitA, ele depAsesc oamenii 1 In aceasta constA
greutatea problemeb.
Dar, descriindu-si eroii intr'un moment istoric determinat,
a:plohov a stiut s prindl in figura lor trAsAturi atAt de tipice
ale omului sovietic, Meat, frA sA-si schimbe fondul, ele pot

fi transferate si in alt cadru. Cititorul intelege a eroii romanului sunt insufletiti de idel care le vor pretinde intokleauna
sA fie In primele fanduri si care totdeauna Ii vor Indemna sjl
mdeplineascA datoria cu abnegatle.
Eroii lui 0lohov sunt oameni simpli, cgmra le este, uneori,
mai usor sA realizeze ceva important in muncl, decAt sA-si dea
seama de aceasta sau salt exprime In cuvinte atitudinea fatA

de viatA. CAnd nevasta lui Condrat Maidanicov aude a sotul

ei a fost numit udarnic 91-1 roagI sA-i explice acest cuvant, el
insusi nu poate s'o facA. Aceasta nu-1 impiedicA insA, sA fie
int adevAr membru al brigAzii de udarnici. Eroll lui olohov
nu vorbesc despre ei MOO, nu rostese cuvAntAri patriotice,
"nsA din munca sl actiunile lor, cititoril vad clar ca este vorba
de adevArat,1 patriot! sovietici, care preferl sA plat% cleat sA
trAdeze poporul, Partidul i Patria. IatA de ce, InfAtisati In cadrul real al anilor 1930-1940, eroii lui *olohov nu ImbAtrInesc.
In ei se vAd clar trAsaturile generale ale omului sovietic, care
subsistA In el tot timpul, in orice cadru istoric.
Deosebit de reprezentativA din
acest punct de vedere este figura lui
Davadov. Acest bolsevic simplu, care Indeplineste o munch modest de toate zilele, II face pe cititor sA 'simtA In el o fortA
Figura lui DavAdov

1AuntricA deosebitl. IatA-1 punAnd pentru prima oarA mana pe

plug: trebue s birue, trebue sg, invinga acea atitudine fat& de
muncA pe care o vede In brigadl, el trebue s arate prin exem-

378
www.dacoromanica.ro

ted.:Aisti.

!A-

Scriitorii (dela dreapta la stanga):

$. Daliani, A. Tolstoi, A. Corneiciuc, M. Solohov deputati ai Sovietului
Suprem al U. R. S. S. din pri na legislatur si 1. M. Moscvin, artist al
poporului U. R. S. S.

plul Om cum se munceste; deaceea ar mai mult decat prang

obisruiti cu munca agricolk Voi muri pe brazda, dar vol izbuti", gandeste el, si cltitorul stle ca Davadov va savari ceea
ee spune. Iata-le pe femelle din colhoz, inselate de propaganda
dusmana, napustindu-se si molestandu-I pe Davadov, cerandu-i
bheile dela hambarele colhozului. Nu le voi da"
spune Davadov. $1 In cuvintele lui se simte hotarirea nestramutata de a
se lasa mai bine ucis decat salt calce datoria. Davadov este
pAtruns de convingerea ca s'a contopit cu tara sa i ca nu se

poate desparti cu niciun chip de ea. Pentru el, sentimentul

acesta patriotic este insasi viata sa; el ii da putere, este trastura principala a caracterului Om. Gandindu-se ca trebue s
are numaidecat o cleseatina I) pe zi, Davaclov 10 spune: De-a

munci si noaptea la lumina felinarului sl tot o s ar o deseaI) 0 deseatini = 1,096 ha. (N. trad.)

379
www.dacoromanica.ro

tina sl nu un siert, altfel nu se poate, ar fi rusinos pentru Intreaga clas muncitoare". i asta e snumai o fraza. Davadov
simte ca reprezinta Partidul, clan muncitoare,..poporul. Este
puternic nu numai prin propria sa forta, dar prin Iona Partidului, a poporului. In aceasta const forte de neinv_ins a omu-

lul sovletic, forta care i-a ingadult s savarseasca, minunate

fapte de vitejie in munca I anli de construire pasniea si 1-a
Indemnat sa, savarseasca, in anii Razboiului de Aparare a Patriei, acte eroice cum n'au existat vreodata altele in istoria
lumil.

Oamenii sovietici care au acoperit cu pieptul lor tevile mi-

tralierelor inamice, care s'au trantit cu grenade la brau sub

tancuri, au trait nu numal viata lor si au fost puternici nu nu-

mai prin propria lor putere. let& de unde provenea forta uriasa
a faptei lor eroice, care Infrangea moartea.

Patriotismul acesta formeaza temella flintel insasi a lui

Davadov. Nu este greu sa ni-i inchipuim pe Davadov 1 prietenil

in zilele Marelui
Razmiotnov, Nagulnov, Maidanicov,
lui

Razbol pentru Apararea Patriel. Calitatile lor s'ar fl afirmat In

tnnpul luptei ca si in zilele constructie! pasnice. Razbolul a
fost un tel de examen al scolii de caractere prin care treceau
camenii sovietici in reconstructia soclalista. 1 marele merit al
scriltorilor sovietici const In faptul ca el au stint s surprinda
In viata aceste trasaturi 1 s educe pe cititorl generalizandu-le
In personajele din operele lor.

Solohov a infatiQat satul In perloada reconstructiel sociallste sub

toate aspectele: saracil satului, care nu numai ca n'au protestat
lmpotriva alcatuiril colhozuffor, dar le-au si sustinut, trecerea
treptata catre colhoz a taranilor mijlocas!, furioasa Impotrivire
a dusmanilor Puteril Sov,etice
dusmanil fatisi (Poiovtev)
eel ascunsi (Ostrovnov). Toate se Intruchipeaza in caractere, vli,
in evenimente, i sunt Infatisate cu multe detail! In cadrul bogat al cazacimil de pe Don.
4alohov descrie, deasemenea, foarte varlat si viata organizatiel de Partid din Gremlacii-Log. Figura el centrala este Davadov, muncitorul dela uzina Patilov. nand abstractie de ralelle gresell, Davadov a ajuns sa alba destula maturitate pollFigurile de comuni*ti

ticl 0 el este princip?lul inMptuitor al politieli Partidului in

380

www.dacoromanica.ro

sat. Alaturi de. el, $olohoy plaseaza doua personaje care lntruchipeaza acele n-ialaolii de crestere de care sufereau comunisti1
din sate care abia incepusera sa frecventeze scoala politica
figurile lui Nagulnov si Razmiotnov. Nagulnov este cu tot sufle-

tul devotat Revolutiei: s'a contopit cu ea, dupd propriile lui

cuvinte, cu inima si cu sangele meu varsat pentru Partid".
Dar are o fire nestapanita si lipsa lui de maturitate politica II
face sa savarseasca tot timpul greseli mari, care dauneaza Revolutiei. Eu sunt cu totul pregatit pentru revolutia mondial"
cbserva el, si asta il impiedica adesea 0, inteleaga ce trebue sa
faca in cadrul concret al luptei pentru colhoz si II duce la actiuni absurde, extreme. 13a face propunerea sa fie Impuscati

cazacii care taie vacile ca sa nu le dea la colhoz, (De am aranja

o pereche din astia... ceilalti poate s'ar trezi"), ba vrea sa, faca
un colhoz de psari domestice (Lasa sl gainile O. tralasca In
colhoz", spune el), ba, cu arma In mana, incepe sa stranga grft-

nele dela cazacl, cerand dela ei o dovada scrisa prin care se

obligau s nu se puna deacurmezisul drumulul Puterll Sovietice"... Neindrumat, ar fi putut sa devieze dela calea dreaptil
si sa, faca greseli de neiertat, insa, sub influenta lui Davadov,
Incepe putin cate putin sa se Indrepte, si $olohov il echlibreaza
partile negative, Inzestrandu-1 cu o dorInta emotIonanta de a
se cultiva (invata limba engleza). Energia si curajul Oa ies la
iveala In clipa In care femeile cazace, !use late, 11 ataca pe Davadov.

Daca Nagulnov este omul extremelor, lui Razmiotnov, dim-

potriva, )1 lipseste unecrl vointa sl puterea de stapanire, 41

pierde cumplital cand chlaburimea este desflintata; nu poate
s'o convingl pe Marina sa nu iasa din colhoz. In acelasi timp,

Razmiotnov ca si Nagulnov vecle'n Davadov un ejcemplu demn de

urmat. Cu Incetul el devine mai sever, mai Term si se transformb.

Intfun adevarat comunist.

Mestesugul lui $olohov de a Infatisa caracterele, priceperea lui de a arata omul in diferitele Imprejurari ale vietii, 11
dau posibilitatea s descrie feluritele tipuri ale comunistilor
din sat in perioada inceputului colectivizarii, cu toata varietatea trsaturilor individuale, atat In ce priveste felul lor de
vIata, cat sl In activitatea lor politica. Eroii lui sunt oameni v11.
Au cusururi, fac gresell, nu sunt destul de culti, dar cititorul
381

www.dacoromanica.ro

vecle devotamentul lor fall de Revolutie si forta lor de carac

ter. Sunt adevrati oameni rusi, care stiu, In momente grele,
Ali arate adevarata valoare; sunt oamenil Inaintati al satului,
riclicati de Part Id.
Caracteristicile estetice
ale romanului

Ca si celelalte opere ale lui o-

lohov, romanul Parnant destelenit"

se caracterizeaza printr'o inalta perfectiune artistica. Continutul lul ideologic capta o semnifi-

catie deosebita, tocmai datorita bogatiel si varietatii mijloacelor

de expresie folosite de Solohov in romanul Oa. El ajunge 0, dea
viata caracterelor zugravite, datorita, in primul rand unui dialog realizat cu maestrie. Fiecare erou al romanulul 41 are lim-

bajul sau propriu, bine conturat, maniera sa de a vorbi, care

il subliniaza inclividualitatea. In acelasi timp Solohov II pune
pe eroll sal in situatii variate, ingaduindu-le sail arate diferitele trasaturi ale caracterului, prilejuind astfel Intelegerea fiecarui om din roman ca o individualitate independenta,
care se Intipareste bine in minte. Davadov este aratat In roman

atat in activitatea sa publica cat si in viata particulara. Este

infatisat: intr'un moment de primejdie de moarte, in atitudinea sa fan. de Lusa, intr'o clipa de adanca emotie provocata
de occilatiile lui Razmiotnov, atunci cand isi povesteste copila-

la munca la plug, etc. Toata aceasta multilaterala prezentare a omului, ant de caracteristica lui Solohov, face ca
perariajele sale sa fie pline de viata., si prin aceasta puterea

ria,

de convingere a ideil care sta la baza conceptiei romanului, sa

fie exceptionala.
Subiectul romanului este si el original. Spre deosebire de
constructia traditionala a subiectului, care se bizue pe evenimentele din viata particulara a eroilor, Solohov si-1 alcatueste
din intamplarile ivite in cursul organizarii unui colhoz, adica pe
evenimente din viata sociala. Aceasta este o trasatura carac-

teristica a realismulul socialist, care s'a manifestat pentru

prima data si intr'un mod deosebit de clar in romanul Mama"

al lui Maxim Gorchi, intemeietorul acestel metode literare. Legatura dintre subiect si evenimentele vietii sociale este 0 trasatura caracteristica a literaturli clasice, ln general, dar la Gor
382
www.dacoromanica.ro

chi evolutia personal& a omului ne apare ca o urmare a activittil lui sociale, este indisolubil legat de ea; aceasta defineste inovatia lui Gorchl In acest domenlu, profunzimea artistica a subiectelor sale. Pe aceeasi cale merge si $olohov In
romanul au. Vedem cum se maturizeaza constiinta unor oameni si cum li se formeaza caracterele in atmosfera incordata
a luptei de elm& care se desfasoara la Gremiacii, in procesul
muncii, In lupta ideologica. Sub ochii nostri, caracterul lui Raz-

miotnov canal& trasaturi not, crescand sub influenta lui Davadov, si chiar la Lusa se constat o transformare la sfarsitul
romanulul. Venlrea el la Daqadov, faptul ca incearca sa-i Inteleaga preocuparile, nu vadesc numai un simplu calcul, ci rezultatul acelor sguduiri sufletesti pe care le-a suferit, poate
inconstient, in timpul luptei care s'a desfa.surat la Gremiacii.
Si e greu de presupus ca eq vs duce painea si slnina lui Timofel Rvanal, care o asteapta ascuns in Crasnaia Dubrava.
In acelasi timp, desi se comenteaza evenimentele cele mai
pline de incordare din viata sociala, Solohov nu le Izoleaza, de
cadrul natural in care se gasesc, imbinand lucrurile mari si
cele mid, cele insemnate sl cele comune inteun tot unic, legaud viata omeneasca de viata naturil.
Acesta este dealtfel rostul figurii basil a lui mos .$clucar,
care aduce elemnte de humor in imprejurari adesea dramatice, ingaduind erollor romanului sa-si arate simplitatea si umanitatea pe care trebue O. si le Infraneze in lupta grea cu dusmanul de clasa, dar care traesc in sufletul lor si lzbucnesc in
rarele momente de ragaz.
Pe langa nota de humor pe care o introduce in roman, Solohov foloseste din plin descrierea naturii. Multe' capitole lncep
cu astfel de descrieri (Capitolele 1, 14, 19, 26, 34); In multe altele

ele se gasesc chin' in text. Pline de observatii fine, izvorite

dintr'un ales sentiment al naturii, aceste tablouri poetizeaza
minunat viata dela tail, ne arata de ce vlat plina si larga
se bucura omul care s'a eliberat definitiv de asuprire si mi.zerie, frangand rezistenta dusmanului sl ajungand sa, vad& si
0, simta astfel toata splendoarea si frumusetea naturil.
In realizarea unei individualizari cat mai deplin artistlee
a redaril oamenllor si a evenimentelor joaca un mare rol In

roman si vorbirea dlrecta a autorului, personalitatea de poves.

www.dacoromanica.ro

38g

titor a lui

olohov. Ea este deasemenea variata. Uneori $oloboy povesteste de parc ar lua parte direct la evenimente. Fotosind cuvinte dialectale, vorbirea lui se bonfunda cu aceea a
eroilor romanului1). Alteori povesteste contopind in mod direct naratiunea ci starile sufletesti ale unui persona), cum ar
fi acelea ale Luscal din capitolul XV: opteau ca frunzele din
se vede ea nu
plop cuvintele mangaietoare ale lui Timofei,
le va mai auzi Lusca. i cum sl nu piara femeia mistuit
Tie dor, cum s nu se sbuciume!"
Altdata, dimpotriva, Intrebuinteaza o limba literar fari
legatura cu limba eroilor (Prima -Incercare a lui Iacov Luchici de a clauna colhozului n'a avut urmari rele pentru el"),
introduce digresiuni lirice (legate mai ales de descrieri de natura.), etc. In felul acesta, vorbirea direct a autorului se mg,diaza dupa, mersul evenimentelor si dupa starile sufletesti ale
oamenilor, intarind i mai mult caracterul concret al reprezentaxii artistice.
Toate aceste particularitati ale subiectului Si limbil romanului Ii determin puterea de convingere artistica, acea pulSatie directa a vietii, care face ca eroil romanului s fie aproape
de inima cititorului, pentruca el SA le impartaseasca gandurile si ndejdile, amaraciunile l bucuriile.

cilohov a participat la razbol,

ca majoritatea scriitorilor sovietici,
de ApArare a Perla in calitate de corespondent militar.
In timpul razboiului, bandele Tasciste navalisera in regiunea In care trise scriitorul si din care
lsi aduna material pentru romanele sale. Dar Armata Sovietica a
Activitatea lui Solohov
in ztlele 1Vlarelut Razboi

aruncat din stepele Donului hoarciele de ucigasi. Ispra'vile

vitejesti ale Armatei Sovietice sunt oglindite de Solohov in
romanul Au luptat pentru Pat-ie" care nu s'a publicat Inca
in intregime.

I) Urmeazd doua fraze cu expresii dialectale intraductibile, avzlnd

urrnatorul sens: Dupa cat se pare, ei se si pupasera", si deodati 11 tinpro5c5 pe mos Sciucar cu rantasul din strachina luil" etc. (Oni, kac
vidno, uspeli tachi tocnutsia". Da s tem kac sarahniot v deda Sciucaria
casei iz svoei rnischil") (N. tract 1

384
www.dacoromanica.ro

Schita lui Solohov Stiinta urii" a jucat un mare rol in zilele

rAzboiului (1942).

SAlbAticia in massk de care a dat dovadA armata german&

a surprins toatA lumea, ca si tara noastrk cu toate a stiam

multe despre fascism. Nu se putea prevedea pAnA la ce grad
de cruzime era in stare sit ajungA soldatul fascist. SA-1 infMi-

sezi pe inamic ma cum era in realitate, a cultivi sentimentul

de urA pe care-1 meritA dusmanul, sentiment pentru care oamenii sovietici nu erau Inca pregAtiti, era una din problemele
cele mai insemnate ale literaturii sovietice din prima perioad
a rAzbolului. In schita lui Solohov Still* urii", se povestese
eu o extraordinarl putere de evocare batjocurile la care erau
supusi de nemti prizoniefil sovietici. Schita aceasta a trezit
in adevAr un puternic sentiment de urA impotriva dusmanului.

25

!stoat+ Lit. SovietIce Ruse

www.dacoromanica.ro

sy.g.

ALEXEI NICOLAEVICI

TOLSTOI
4883-1945

uand cuvantul la al VIII-lea Congres Unional Extraordi_

nar al Soivietelor, V. M. Molotov a spus: Inaintea mea a
vorbit aici renumitul scriitor A. N. Tolstoi. Cine nu stieca el este fostul conte Tolstoi? Si acum? Unul dintre cei mat
mari i populari scriitori ai Tara Sovietice, tovarsul Alexel
Nicolaevici Tolstoi".

Prin aceste cuiinte ale lui V. M. Molotov se caraterizeaza

calea complicata a vietii pe care a strahatut-o A. Tolstoi. El

s'a nascut si a crescut intr'o familie nobill, a avut legaturl

stranse cu simbolitii i a fost influentat de o ideologie foarte

Indeprtata de ideile revolutionare; ins ca l ai1 reprezentanti dintre cei mai buni a i culturii si ai literaturii vechi rusesti, el a trecut de partea Revolutiel, careia 1-a inchinat viata,
devenind propagandistul idealurilor Tarn Sovietice i 1ln educator al oamenilor sovietici.

Daca inainte de Revolutie Tolstoi a Yost numai scriitor, in

epoca sovietica el a devenit i un militant social de frunte, la
cuvantul caruia era atenta intreaga tara. A fost i membru al
Academiei de Stiinte a U.R.S.S.; a fost clecorat cu mai multe

ordine si a fost ales deputat in Sovietul Suprem al U.R.S.S

386

www.dacoromanica.ro

In 1937. In thnpul razbo1u1uI a activat ca membru in Comisia

Extraordlnarg de Stat pentru cercetarta sl1b6tici1or fascit1-=
lor germani.
A. N. Tolstoi s'a nascut la 10 Ianuarie 1883. Copilarla si-a petrecut-o
In stepele de pe Volga, nu departe de Samara, uncle se afla conacul tatalui
sau vitreg. El a dat, dealtfel, o mare importanta amintirilor sale din copilarle. Vorbind despre romanele sale istorice, spune: Crect c, daca m'ag
fi nascut la ores si tut la tea o multime sle lucruri
fi ramas necunoscute in copilaria mea: viscolul din stepe, din satele pierdute, Craciunul,
bordeiele taranesti, ghicitorile, povestile, surile cu mirosul lor specific, si
n'as fi putut descrie nici Moscova veche. Aspectele din Moscova veche seImpleteau in imaginatia mea cu impresiile adnci din copilarie... Lecture
documentelor fini indica actiunea romanuluf, tns substanta a ceea ce descriam Ifni era data de senzatiile vizuale i gustative provenind din impresiile profunde din copilarie, de acele lucruri subtile, abia sezisabile,

pentru care nu gasesti cuvinte ca s le exprimi. Arta nationald consta

mai cu seama In aceasta, In miresmele pamAntului natal, In limba materna,.

In care cuvintele au parca un tnteles artistic dublu: unul, cel de astazi;

celalalt, care ti-a patruns in suflet din copilarie, cu caracter pur emo
tional
consta In cuvintele care ne stint apropiate, intime la gust, la Vaz
i la miros: aceste cuvinte sunt cele care creeaza arta adevarata".
, Tolstoi a Inceput sa scrie de tank. La vArsta de 15-16 aril am In-,
ceput sa scriu versuri,
povesteste el
versuri proaste. In timpul revolutiei din 1905 am scris versuri revolutionare, deasemenea nu prea bune.
Inca nu ma gandeam pe atunci la o activitate literati."
TerminAnd liceul real din Samara, Tolstoi intr teE Institutu1 tehnologic din Petersburg, II p5r5sete insa, ca s Invete pictura; infra In relatii
cu simbolistii 1 in sfarsit, in 1907, publica primul sdu volum de versuri
Lirica". Urmeaza o carte de povesti (Povestile cotofenei, 1910), Inca un
volum de versuri (Dincolo de rtirile albastre, 1909) si o serie de povestiri
despre Rusia secolului al XVIII-lea. Acesta a fost Inceputul activittii literare a lui A. Tolstoi.

Perioada dinainte
Tolstoi li castiga renumele literar cu pode Octombrie a activithill vestirile adunate mai tarziu In eiclu' Pe

literare a lui A. Tolstoi Volga", P(,c9re proza dela inceputb, eerie

rei sale literare, Tolstoi gnuie ""T.
cu imitatii, apol a gsit un
eubiect original: Erau povestitile mamei si ale rudelor tnele despre lumea
nobilimii ruinate care pierea
o lime de oameni ciudati, pitoregti i absurzi... o adevarata comoara, literara."
Cu volumul Pe Volga" si alte lucrari, In mare parte Inrudite prin
subiecte i personaje
Oameni ciudati", Boierul schiop"
A, Tolstoi
a intrat In literatura, mai ales ca reprezentant al traditiei realismului
critic. Er6ii 1 subiectele lui Infatiseaza ceea ce este condamnat de istorie,
ceea ce dispare din viata
nobilimea saracita, care nict ea rut gtie sA
traiasca i fi Impiedica i pe ceilalti sa &Masa In aceastA lume viata si-a
oprit, In realitate, cursul. Oatnenii acestei lumi nu gnu cum sali,,Intrebuin87"

www.dacoromanica.ro

MIteze paterile, devin tr5ndaii 1 samavolnici, ca eroul unei povestiri

sau vis5tori seminorrnali ca ,,Boierul_schrop", care
.suca Nalmov"

g5seste un mijloc ciudat de all isp5s1 vine fate de sotia sa pe care 11

drumul dela conacul sau....1a,conacu1 sotiei sale.

In ceea-ce priveste subiectele, opera lui Tolstoi se aseam5nA mult cu opera

pArAsit-o: face in

lui Bunin. Dar fn timp ce Bunin se identific5 oarecum cu aceast5 lume

muribundA, fi tr5este in mod tragic dal-situl i cauth mormintele treentului

nobiliar dragPlui pentru a le plnge, A. Tolstoi vede i fntelege c disparitia clasei nobile este o necesitate istoric5 i arath neputinta ei de a tr5i.
Astfel se explich ironia sa i felul in care zugAveste viata mosierilor, care
dup5 expresia lui a friceput s5 se descompun5 ;a o arip5 de fazan altera..",
Lucearile sale in care trateaza aceste teme ne amintesc-in-finulte privinte
satire lui Gogol. Intettna din ele, PStaniile liii gasteoghin"; care se aseamn i prin compozitia ei cu ,Suflete tnoarte", se povestesc cutreier5rile
lui Rasteoghin pe la conacurile baieresti, ande intlneste pretutindeni oameni
caraghiosi, ciudati i absyrzi.
In acest limp, A. Tolstoi fnc5 nu are in operele sale a atitudine revolutionar, totusi critic5 realitatea i arat5 in mod-tlar -c5 este necesar5 o
schimbare, iz multe- sthri de lucruri s'au invechit.
rIns5 el stie s5 fnf51,iseze i acele elemente ale vietil rusesti care nu
sunt supuse schimb5rii
poezia naturii rusesti, tr5s5turile pline de farmee
ale earacterului national rus. Una dintre tete mai bune-lucrAri ale lui este
nuvela autobiografic5: Capilria lui -Nicbife (1918) in care-si povesteste
amintirile din copithrie, analiznd cii finete thologth copilului i flescriind
trAseurile caracteristice ale vietil rusesti.

Tolstoi n'a intrat deodata In

fndurile
scriltorilor sovietici. A peOctombrie
trecut 5 ani (1918-1923) in strMnittate. Dar in acesti ant s'a intArit tot mai mult in sufletul su
legAtura cu Patria: MA apropiam cu incetul de maturitate,
astfel vorbea el despre acesti ani ai vietil sale
m cufunciam
cu incetul in contemporaneitate, sorbind:o cu toate simturile".
Prim!! ani dup5. 1920 se caracterizeaza, in activitatea literal% a lui Tolstoi printr'o serie -de opere satirice aspre la adresa
emigrantilor care-si tradaser5. Patria (Ibicus", Un manuscris
Prim!! ani de dupa

Osit sub pat").

Fantasticul este mult folosit de Tolstoi in acesti ani. Romanele sale fantastice trateaa probleme sociale. Ele U ajuta
s5, g5.seasc5, .drumuL spre intelegerea actualitatii. Un astfel de

roman este Aelita", in care zugrveste niste bolsevici ajunsi

388
www.dacoromanica.ro

pe planeta Marte, unde organizeaz o rascoala. De acelasi gen

este si romanul ,,Hiperbolidul inginerului Garin", in
care autorul povesteste incercarea unei contrarevolutii mondiale cu caracter fascist
prabusirea ei drept rezultat
al revolutiei populare
Dar apogeul desvoltarii talentului lui Tolstoi U gasim
f,..1

in genul cel mai caracteristic

pentru creatia sa, in genul

naratiunii istorice de mare
amploare.

care cuprinde pro4

blemele fundamentale ale epocii descrise de el. Astfel sunt

romanele

sale

Petru

I",

Calvarul", Painea", pavestlrea dramatica Ivan eel

A. N. Tolstoi

Groaznic".

Ca orice mare scriitor, A. TolRomanul Petru I"

stoi 1i indreapt privirea spre istorte, cautand s !Me lead prin intermediul ei v'ata care-1 in-

conjoara, s patrunda prin experienta trecutului legile care

conduc prezentul. Aceasta ideie a exprimat-o bine Gogol: Ia
aspecte... din viata veche autentic ruseasca, dar alege-le in asa
tel incat ele s se potriveasca vremurilor de azi 1 s cuprincla
ori un repro$, ori o aprobare a lor...fa, deci, ca trecutul st-el
Implineasca datoria, I vel vedea cat de mare va fi impresia pe
care o va produce. Las-1 sa apara cat mai viu ca s lmureasca
prezentul, pentru care exista el de f apt. Infatiseaza un tablou al
trecutului I Judea pe oricine ai vrea din acest trecut, dar In
asa tel !neat contemporanul O. se scarpine dupa. ceafa...

Prin trecut lovete prezentul si cuvantul tau va capata o

putere Intrelta; trecutul va aparea mai viu, prezentul se va
!Me lege mai neon" Adevrul vietii infatisat prin prisma trecutului si totodata, interpretarea lui In lumina intereselor con389
www.dacoromanica.ro

temperaneitatii sunt trsaturile esentiale ale unei tratari autentic artistice a oricarei teme istorice.
Astfel Puschin, de pilda, in timpul cand se pregatea rascoala Decembristilor, scrie Boris Godunov", in care arata ca
lupta pentru domnie este imposibila fara sprijinul poporului.
Intre anii 1830-1840, atunci cand se intensificau miscarile t5,-.

ranesti, Puschin scrie Fata capitanului", consacrata miscaril

lui Pugaciov, adica, recurge la experienta istoriei pentru 4ntelegerea evenimentelor contemporane,

Nu e intamplator faptul ca Tolstoi ll indreapta privirea,

In anii celei mai adanci prefaceri din viata Rusiei, spre accle
vremuri cand:
Tamara Rusie

Incordtinduli fortele in lupte

Prin geniul lui Petru se ccilea.
Tolstoi se ocupase si mai inainte de personalitatea lui Petru (Nalllca", 1916, Ziva lui Petru", 1917, La cazna" 1921),
dar necunoscand experientele pe care le-a acumulat construetia Statului Socialist, 1-a zugravit pe Petru in chip unilateral
si deaceea, neadevarat, vorbind in special de aspectele negative ale activitatii lui. Prima parte a romanului Petru I". a
Post publicata In anul 1929, a doua, in anul 1934, iar partea a
treia a ramas neterminata. (A. Tolstoi a murit in anul 1945.)
Prin urmare, romanul a lost scris de Tolstoi in lumina acelei noi
experiente pe care a trait-o in Uniunea Sovietica.
Importanta romanului consta in primul rand in inaltul avant
patriotie cu. care autorul infatiseaza paginile glorioase ale is-

toriei rutesti, aratand maretia caracterului national rus, Intrupat in modul cel mai deplin in persoana lui Petru si descriincl sfortdrile uriase prin care poporul rus 91-a creat sta-

tul sdu.
Epoca lui Petru este epoca unei adanci prefaceri culturale,

este timpul cand in massa poporului s'au ridicat oameni nol,

care au izbutit in scurt timp sa duel Rusia pe o cale noua a
desvoltaril culturale, sa o situeze printre principalele puteri
europene.
:190

www.dacoromanica.ro

Aceast prefacere a fost intrezkit in tot cursul jum646iii a doua a secolului al XVII-lea; ea a fost prevazut si de
multi alti fruntasi ai vieii rusesti, dar lui Petru i-a fost dat sa
o realizeze intr'o msur depling. Ca orice om genial, el era
Inzestrat cu o mare inteligentg care-i ingadula s vad departe
mai mult decat altii, *1 avea o vbinV, care-1 fAcea propriu s
infptuiasca; ceea ce plgnuia. Romanul lui A. Tolstoi reprezint
istoria vietii lui Petru, i deoarece viata lui Petru este strns
legat de viata Rusiei, romanul ne d o istorie artistia a Rusiei din primul sfert al veacului al XVIII-lea.
Figura lui Petru.

Importanta artisticA a figurii lui

Petru nu consta numai in faptul c

Intruchipeaz5, in modul cel mai complet insusirile reale ale

omului rus eminent, ci si in aceea c ele sunt generalizate, prezentate ca insusiri ale caracterului national rusesc in general.,
Din aceasth caufa, figura lui Petru, ca si pasagiile in care ni
se descrie viata acelei epoci, desvoltA si mai mult sentimentele
patriotice ale cititorilor.
La Petru e deosebit de desvoltat sentimentul mandriei natiora'e, care il indeamn5, s razuiascg cu pasiune a scoate poporul rus din starea inapoiaM in care se afla. Tolstoi ne arat

foarte bine aceasn niimint in episodul in care povesteste

sosirea lui Petru la Arhanghelsc, unde se intaineste cu strAinii.

Dincolo de o cotitur5 a Dvinei, in directia In care inaintau vasele,
cu oamenii spetindu-se Ia v5sle, se intindea o c15dire lung5, asemenea
tmei cet5ti, cu sase turnuri, cu barbete i cu un gard lacut din pari: colonia
str5in5. In5uiftrul unui dreptunghi, erau hambare trainice, case curate,
acoperite cu tigle, iar pe valuri falconete i mortiere. Dealungul tarmului
se intindeau arsenale zidite pe pari Infipti in fundul apei, cheiuri de IPmn,
galerii acoperite deasupra muntilor de baloturi, saci si butoaie. Se vedeau
gr5mezi de odgoane. mald5re de cherestea. Vreo douazeci de vase de
,ocean erau ancorate 15ng5 arsenale i Inca de trei ori pe atAtea, In mijlocul
fluviului. Catargele lor uriase. cu un p5injenis de manevre, se ridicau ca o
p5dure, iar pupele lor se leg5nau, Inane $i Impodobite cu sculpturi. Pinzele pavilioanelor olandeze, engleze $i hamburgheze erau cAt p'aci s5
-ating5 apa. Bordurile erau smolite $i at,eau c5te o dung5 alb5 lat5. Gurl
tle tun ie$eau pe saborduri...
Pe malul drept r5s5ritean, Incepuser5 s trag5 clopotele de ziva
1rrtampin5rii Domnului. Acolo era aceea$1 Rusie: clopotnite, c5sute s5r5cAcmase Impr4tiate pe ici, pe colo, para din pIictisea1 i lene, garduri,

391

www.dacoromanica.ro

gramezi de balega. Langa tarm era.i sute de luntri si slepuri. inc5rcate ctl
materii prime si acoperite cu rogojini. Petru se uita chiora* la Lefort (stteau alaturi pe punte). Lefort, elegant ca deobicei, b5tea din baston. Silt,
mustacioara lui si sub pleoapele lui umflate juca un zambet, i avea gropite
in obrajii-i pudrati... Era multumit, vesel i fericit... Petru incepu s gafAe:
simtise dorinta sa"-i dea o paltn5 bunului s'au prieten Franz...
...Cat de jalnice i se parusera vasele lor rusesti pe cnd treceau prin
dreptul bordurilor Matte ale coraiilor... Ce rusinel 0 simtise toata lumea.
boierii, care se intunecasera la fata, strainii politicosi de pe tarm, capitallis
pi marinarii batuti de vanturile oceanului, aliniati pe punte... Ridicol....
Rusine..."

Dar tare -avea I oameni si forte care puteau duce Rusia

pe o cale nou. I Petru cauta s le adune I curand ele devin.
puterea lui.

Tolstoi urmareste pas cu pas desvoltarea tarii si a lui Pe

tru insusi. Ne arata in chip admirabil insusirea cea mai insemnata, a caracterului rusesc
energia i perseverenta in atingerea tintel propuse. Insuccesele nu fac decat sa-1 oteleasca pe
Petru I sa-i intensifice nazuinta catre tinta. Rusii Inhama incet, dar merg repecie", a spus candva Bismarck, sfatuinclu-i pe
germani sa renunte la un atac Impotriva Rusiei.
Greutatile maturizeaza caracterul lui Petru. (Ciecanur
greu sfarma sticla, dar caleste otelul"). Primul atac impotriva
Azovului e respins; Petru pregateste atacul a doua oar 1 cucereste .Azovul. Incepe razbolul cu suedezil. Petru Lsi dt seama
imediat ea, In acest razbol, tara trebue
Incordeze toate
puterile.

Oamenii din jurul lui Inca nu lute leg cum se va desfasura

razboiul, dar la Narva, pentru Petru e deja clar: Ca s tragi

tunul trebue incarcat la Moscova..." Intelege ca a fost biruit la Narva Inca Inainte de lupta cu Carol, dar tocmai aceasta.
Intelegere Ii d puterea de a Indura mahnirea pricinuita de In-

frangere si de a pregati biruinta. Af lnd ca armata lui Caro!

se Indreapta spre Narva, Petru Is1 parseste armata. Interesanta este convorbirea lui cu Mensicov:
Alexasca 11 intreba incet.
Unde mergem, Piotr AIexeevicl?
La Novgorod.
Petru se uith, In sfArit, tn ochil albatri t strAvezli larg deschisi ai
lui Mensicov, care priveau cu nespusa uimire. Se rosi deodatii, i o van5 i
se umfLa pe fruntea asudat5.

392
www.dacoromanica.ro

El spuse, stapanindull mania:

Waietandrul acela n'are ce pierde pe and eu... Crezi ca la Narva
e Inceputul si slarsitul? RAzbolul abia a inceput... Trebue s biruim... Dar
cu oastea asta nu putem... Ai Inte
Trebue s incepem cu spatele frontului, dela c5rutgrie... E foarte usor s alergi in goana calului cu sabia
scoas5.... Vrei s fii mai viteaz decal Carol, prostule? Las ochii in jos!
(Mania i se revarsd pe fata.) Nu te mai uita la mine asal
Alexasca nu-1 ascult si nu-si plec5 privirea. Dintr'un simt5mant de
arz5toare rusine ochii i se umplurA de lacrimi. 0 pictur I se prelin,,e
dealungul obrazului incremenit. Petru ii atinti privirea spre el. Nu mat
r5sufla niciunul. Pe urm5 tarul zambi, deodatA. Sprijinindu-se de perete,
b5g5 mdinile adanc in buzunare.
Min Herz",
spuse el, imitand glasul lui Alexasca.
Scumpe
prietene.... Ti-e rusine de rusinea mea? Asteapt s5 vezi ce se va mai intampla, cu totil o sA-si intoarc5 mutra dela mine. S'a speriat de Carol....
A p5r5sit armata... A fugit la Novgorod, ii e tot una ca atunci
la Troita
Bine, sterge-ti fatal..."

In aceast scena, autorul ne arata cu o profunzime extraordinara patriotismul lui Petru, care este gata s indure oricebatjocura pentru interesul tarn pe care numai el Ii inte:ege
acum. Chlar omul cel mai apropiat de dnsul, Mensicov, nu-sr
poate Inchipul c Petru e capabil s paraseasca armata In clipa
In care ameninta primejdla cea mare, and plecarea Jul Petru
nu poate s par altceva deck o fuga, o lasitate. Ins. geniur
vede mai cleparte decat ceilalti. Pentru Petru e clar ca Ma el
tare nu va putea avea forta necesaa ca s lndure infrAngerea
inevitabil dela Narva i, trecand peste orice alt considerent,.
el la aceast hotrfre a lul, singura: hotrlre justa, pentru o asemenea situatie.
Tolstoi nu trece sub tacere acele trasaturi ale lui Petru
care au fost determinate de conditille istorice, conditil ca-e
au lasat urme adanci In caracterul lui. Lenin a spus despre

Petru ca a luptat lmpotriva barbaric! cu mijloace barbare.

Aceste tasaturi ale lui Petru sunt sugestiv zugavite In roman:

Petru, care tunde barblle boierilor, care pune la cale orgli, care-f
tortureaza pe streliti la interogatorii, apare ca un om din seaolul al XVII-lea In toat a. asprimea 1 cruzimea sa. Dar e, In
acelasi timp, un mare om de stat, cu o adana Intelegere a intereselor patriel In serviciul ckeia 41 pune Wet/ pasiunea firil
sale. El este purttorul Insusirilor nationale celor mai alese aIe
poporului rus, cu bail:041a lui nestavilita, cu tenacitatea lui de
393.

www.dacoromanica.ro

-nesclruncinat, cu inepuizabila lui putere de rezistent. Formarea

treptat a personalit'atil puternice a lui Petru, maturizarea

caracterului lui, lupta cu greutMile pe care le Intampin6 in
realizarea scopurilor sale inalte cArora II se declicase, acesta
este subiectul at'at de atr6gator al romanului lui Tolstoi. Tre-

bue remarcat totusi c5. Tolstoi, in romanul au, nu supune unel

analize crltice admiratia unilateralA a lui Petru pentru cultura
occidentard. Aceast'a pasiune a lui Petru a avut efecte clAun'atoare asupra desvolfarii ulterioare a culturii nationale ruse t
a Ideilor ei progresiste. Preferinta pe care o argta el culturil
occidentale se baza, in rnulte privinte, pe o supraapreciere a valor"' et adev'arate i pe o oarecare ciesconsiderare a desvoltarii
-originale a culturil ruse. Problema aceasta, din nefericire, n'a
lost push'. in roman.

Ca la orice mare scriltor, personajele romanului lui Tolstoi ilustreaz generalizAri acranci, raporturile dintre ele oglindind raporturile fortelor principale care se
ciocneau in Rusia 'in acel moment istoric.
0 serie de personaje (Hovanschi. SaclovitM, Mstl;lavechi.
Tao ler si atilt) reprezinth, pqturilo bo]aninL
l
nservatoare
care, in frunte cu Sofia, i se opureak lui pe'zu in timp ce
acesta punea temei pe elementele tinere i pline de vigoare
ale Fusiel. Cu el tine poporul, care incg nu-si d seamA in mod
constient de necesitatea crearii unei noi forme de organizare
a vietii, necesitate pe care o simte insA in mod instinctiv. Iat5.
de ce Sofia nu-I poate rAzvfati pe streliti impotriva lui Petru
(Strelitii, ca I lemnele ude, au sfa,rasit, dar nu s'au aprins").
lath de ce poporul din Moscova merge la Petru, dup4' fuga lui
in mahalaua Troitcaia, lath de ce strelitii se lupt6, f6x5, niciun
elan cu armata generalului Gordon. Iatg, de ce este atat de tragica figura lui Vasili Golitan, care se afirmA ca partizan al
Sofiel, dar, in1eleggn-1 totodat c vechea orAnduire a vietii
este condamnat, nu se simte In stare 0, lupte Impotriva lul
Petru. Go litn este lipsit de insusirea prIncipalA a unui om de
stat, de vointa cu care este atAt de begat Inzestrat Petru, care
simte In spatele su puterea poporului.
Personajele princlpale
ale romanulut

394
www.dacoromanica.ro

Acest sprijin daf de popor lui Petru cste clar exprimat prin
aceea ea Petru se inconjoara cu oameni din popor. Alexasca
Mensicov este fiul unui randas care vindea in piata placintele
Cu came de iepurc; Brovchin fusese sluga boiereasck ajunsese
negustor, iar copill lui, oameni de cultura noua, ii facusera
studille In strainatate 1 ajunsesera ingineri constructor!.
Aproape de acesti oameni este si grupul de boieri inteligenti i cu vederl mai largi, castigati pentru reforma lui Petru;
dln randul lor au iesit oameni devotati I talentati, care 1-au
sprijinit pe Petru, de pilda: stolnicul lui, Piotr Tolstoi i primul
feldmaresal rus, Boris Seremetiev.
Acesti eameni s'au desveltat i s'au maturizat impreuna cu

Petru. Petru a trezit la viata toate insusirile bune pe care le

aveau ei

vointa si initiativa. Cand Seremetiev afla, ca. gene-

ralul suedez Schlippenbach a intrat in garnizoana de lama,

se sperie singur de gandul Indraznet care-I venise, sa patrunda

pe neasteptate in inima tarii inamice l s tabere pe vrajmasi pe negandite, in timpul odihnei. Era un prilej rar. Altadata, Boris Petrovici si-ar fi spus, fireste, ca ar ft mai bine sa
nu mai Incerce un noroc perf id, dar in anul din urma, Petru
Alexeevici devenise foarte aspru: nu mai dadea pace nimanui
al te dojenea nu atat pentru ce ai facut, cat mai ales pentru
un lucru bun pe care ai fi putut sa-1 faci, dar nu 1-ai facut...
Astfel trebuia sa-si incerce norocul."
Tr'1stc Ii frezinta si pe strainii care 1-au ajutat pe Petru
sa freeze o cultura nouA si au jucat tin rol important in viata
ruseaset din timpul lui. Intre ace-Aia erau unii care criutau o
-viat work ca Gallart, care in timpul luptel dela Nary a ramasese in cortul sau, asteptand 1initit momentul cand va trobui
sg predea sabia, cu o Inchinaciune, ofiterulul suedez". Insa PeLefort, Bruce, Gordon. Tolstoi nu
tru a avut si tovarsi buni
le exagereaza Insemnatatea. Chiar prezenta lor in Rusia l activitatea lor a fost o consecinta a marii cotiturl istorice care se
pregatea In Rusia Inca din jumatatea a doua a secolului al
XVII-lea si care a fost intruchipatk in graclul eel mai inalt,
de activitatea lui Petru.
In sfarsit, constitue un grup deosebit in roman personajele
prin care Tolstoi intruchipeaza soarta paturilgr de jos ale p0395

www.dacoromanica.ro

porului, soarta acelora care au fost atat de greu apasati da

greutatile razboaielor, de constructia noilor orase si porturL
Constructia cerea ban! l oameni, care au pierit nu numai in
lupte ci si in munci ingrozitor de grele, munci care rapeau tot
atatea vieti omenesti ca i razboaiele.
Intr'o convorbire cu scriltorul german E. Ludwig, tovarsul

Stalin a rem arcat ca, victoriile lui Petru erau bbtinute pe socoteala.

taranimil iobage, de pe care se jupuiau trei piei". Acest as-

pect al activitatii lui Petru este deasemeni zugrvit in roman,..

in special in partea a ITT-s
Andrei Golicov, Fedca-Umoisia griaziu,) i altil care au lucrat la acele constructii despre care Petru a scris: foarte multi

Se Imbolnavesc si multi au murit", ne arata prin viata lor ate

jertfe a adus poporul rus pentru marea opera infaptuita de,
Petru: transformarea Rusiel intr'o mare putere europeana.
Varietatea evenimentelor si a aspectelor de viata descrise
in roman, dela bordeiul saracacios al lobagului boieresc Ivasca:
Brovchin, pana la curtea stralucitoare a regelui August; galeria foarte bogata a personajelor, toate acestea formeaza un
fond istoric grandios pe care se desfasoar actiunea principala
cu intreg continutul el istoric i cu tot paviata lui Petru
tosul el patriotic si national.
Intr'o opera literal% profunziLimbs romanulul
mea continutului ei poate fi inteleasa In toata deplinatatea de catre cititori numal atunci and
scriltorul a putut s realizeze opera Inteo forma artistica des-

tul de bogata si mai cu seama in tablourl vii din viata. Cu

ajutorul materialului oferit, cititorul Il imagineaza realitatea
despre care Ii vorbeste autorul. Aid, rolul preponclerent tl joaca,
insa., mai intal, puterea de imaginatie a scrlitorului, priceperea

sa de a reda cu ajutorul fanteziei creatoare caracterut oamenilor despre care vorbeste, 1 mediul lor inconjurator. Se intelege
ca fantezia este alimentata de cunostinte: cu cat scrlitorul ist
cunoaste mai deplin materialul, cu atat mai adevarata si mai
puternica va fi imaginatia sa. Talentul literar este determinat
in mare masura de puterea de imaginatie cu care este inzestrat
scriitorul. Bogatia imaginatiei este Insusirea principala a operef.
l) Porecl5. Literal: ,,spal-te cu noroi". (N. trad.)

39 6

www.dacoromanica.ro

lui Tolstoi. El vede cu o claritate extraordinar ceea ce povesteste l deaceea cititorul intr, oarecum nemijlocit, in povestiTea lui, atat de plastic sunt zugravite personajele.
Unul din numeroasele exemple ale acestei aptitudini a scrii-

torului de a vedea cu ochiul unui artist acpunile prezentate

Rste descrierea atacului dela Gresec, la sfarsitul parVi a doua
a romanului. Si tabloul luptei, l nelinistea lui Petru care o
tirmareste privind prin ochian, l vitejia lui Mensicov a cam!
..camasa trandafirie apare.si dispare printre crenelurile zidurilor,
i calmul batranesc al lui Seremetiev (Cand suedezul se
manie, nu se teme nici de moarte" spune el cu sange rece In
clipa in care suedezil Ii resping pe rusi prin spartura zidului),
toate acestea se Impletesc intr'un tablou unic, viu, pe care cititorul 11 vede, 11 traeste.

Inteo convorbire cu cativa scriitori tineri, Tolstoi a spuh

ea scriltorul trebue s, nazuiasca a scrie Inteo limba de dia .
inant"; o ideie poate fi exprimata numai intr'un singur fel si
aceasta este limba de
trebue gasit acest tel de exprimare
diamant". Limbo, vie, Individuala a omului este strans legata,
.de gest. Nu este neaparat nevoie ca acesta sa apara strident,
spune Tolstoi, poate fi numai o dorinta nerealizata sau retinuta
de a face un gest, dar gestuI Insoceste Intotdeauna vorbirea si
Il dA un colorit individual. (Este caracteristic faptul ca atunci
cand ascultam, dar nu-1 vedem pe vorbitor, de pilda intr'o
sdunare, cautarn Intotdeauna s starn In ga fel !neat sa-1 sl
Tedem: ne ridicam In varful picioarelor, intindem capul printre
persoanele care stau Inaintea noastra etc. S'ar parea c aceasta
nu adaufgA nimic la cuvintele pe care le auzim. Insa vedem
rnimica, aproape imperceptibila, care le insateste, miscarea mainilor etc. Mimics i gesturile dau cuvintelor Intelesul definitiv,
caracteristic pentru vorbirea unui om.)
scrie Tolstoi.
Gestul
Dup5. gest urmeaza, cuvantul
precizeaza Irqelesul frazei. Si dac tu, scriitor, ai sim1t, ai ghl-

cit gestul personajului pe care-1 zugravesti (cu conditia neaparata de a avea o imagine clar inchipuita a acestui personaj)
Imediat dupa gestul ghicit va urma singura fraza nimerita, cu

-ordinea cuvintelor, ritmica I expresiile care corespund gestului

In moadich stril lui sufletesti

personajului crest de tine

enentul respectiv.

397

www.dacoromanica.ro

De aici rezult... c dumneavoastra, scrittorii, trebue sa,

aveti intotdeauna inaintea ochilor imagini care sa, alba inten-sitatea rea1itil, s aveti viziunea limpede a ceea ce scrieti. Cu
cat yeti vedea mai clar plsmuirile dumneavoastra, cu atat mai
exacta, si mai adevrata va fl l limba operei dumneavoastra...
Cum s auziti aceasta limba? Trebue s'o vedetl. A crea opere cu
ajutorul intuirii luntrice a celor descrise,
iata, una din legile scriitorului.
Eroii lui Tolstoi vorbeso aceasta limbA ,,vazuta" de el, care
le drt o viath 1 un relief neobisnuit.
Mensicov s'a distins la Azov, ucigand un aga turc. In consiliul de razboi care s'a tinut in conditil grele. Intervine si el In
discutie:

Mensicov facu un pas spre masa, cu o privire obraznica,...

Intinse mama:
Petre Alexeevici, cla-mi vole... Nu s'ar cadea sL.. s vorbesc aici... Dar ca unul care am fost pe zid... SI am strapuns un
aga, fireste... Sa. spun cum e obiceiul lor...
Alexasca ridica din sprancene i trecu repecle in umbra."
In aceste cuvinte 11 vedem pe Mens !coy Intrea, cu Munrosenia i vitejia lul, inteligenta I indrzneala lui; fiecare cu-

vnt, fiecare Intonatle exprim trasaturlle caracterulul 101

Cand autorul unui roman istoric recla cuvintele rostite de
eroii sal, se izbeste de doug feluri de greutati: reproducand
fidel limba timpulul respectiv, el II indeparteaza prea mult de
cititori si face ca gandurile l sentimentele exprimate in Iimba
aceasta s ne par prea straine. Reclandu-le in limba moderna
el distruge impresia acelei departari pe care o simte cititoruI
dupa ce I s'au infatlsat viata i obiceiurile unui trecut indepartat. Scriitorul trebue s gaseasca o cale de mijloc, iar succesul depincle de tactul sau artistic. Tolstoi rezolva aceasta problern cu p mare iscusinta. Eroli sM se exprim in cea mai mare
parte prin cuvinte care sunt comune i trecutului l timpului
de fall, Cand Petru exclam: Dracul I-a luatl", de buna seama
rA fraza aceasta este perfect inteligiblla si in acelasi timp nu
contrazice inchipuirea cititorului despre limba din trecut. Ins
Tolstoi impregneaza, cu multa Ware de seama, limba eroilor
sM cu vorbe I expresli arhaice neobisnufte, ceea ce d Imba398
www.dacoromanica.ro

jului lor o mireasma, de vechime, fara a-I face in acelasi tlmp

mai puTin intellgthll eltitorulul modern.
Astfel, Vasili Go litn ii spune vrajitorului Vasca Si lin:
Minciuna... talharia t hotia sunt vrajitoril de ale tale... Caine,
putoare, misel... Sh, te bath cu biciul... i ind-1 prea putinl..."

Fiecare dintre personajele romanului are limba sa proprie,

care exprima particularitatea caracterumi lui.

Limba din pasajele in care vorbete airect autorul este;

deasemenea, foarte originala. Tolstoi nu o searh, de aceea a
personajelor, astfel ca in ea sh, apara o noua personalitate care
s completeze cercul persoanelor din romanul sau. El istoriseste actiunea, impletind mereu istorisirea sa cu graiul erolIor,
dand astfel cititorului posibilitatea de a asista ca martor la
evenimentele povestite. Vorbind despre semnele rele care au
precedat expeditla lui Go litan in Crimeia, scrie: 4Intfo noapte
cu vant de Martie, in tabara de bagaje, tapul regimentului
multi au auzit a strigat cu glas de om: 0 sh, fie nenorocire".
Cand au volt s bath tapul cu peril, el a fugit in stepad>. Acest
multi au auzit"
adaus
d vorbelor autorului aparenta.
pentru cei care citesc ca acesta ar fi fost prezent la evenimente,
le da tonul caracteristic unui contemporan. Descriind drumurPe

din Germania pe care Petru calatorea cu suita, mergand in

strainatate, Tolstoi vorbeste cu naivitatea simplh, a unui moscovit care

pentru prima data vede randuelile strainatatii:.

Mergea pe drumurile plantate cu peri si treri si niciun locultor

nu fura vreo poama". Povestind despre complimentele dupa,
moda noua, scrie: Artamon pa'si deandaratelea, dung, toate

regulile, batu din picior i (Mai din maini, parch, ar fi clatit rufe",
fcandu-1 pe cititor s simta cum au primit rusii dela inceputul
secolului al XVIII-Iea noile obiceiuri.
Cateodat introduce in textul povestiril expresii care apartin persoanei despre care este verba. Astfel cand boierul Buinosov in casa druia, spre adanca lui mahnire, a napadit viata
noua a epocii lui Petru cu care el nu se putea deprinde deloc, in
lee de mandri vechi rusesti 'flatland o placinta mica, Tolstoi

observa in treadt: O placinta mica, dracu' stie ce-o fi". Cuvintele din urma sunt ale lui Buinosov i ele exprima starea sufleteasch, a boierului. Si mai departe, la Intampinarea musafi399

www.dacoromanica.ro

rilor, Buinosov trebue s avante palaria inainte i s arunce

picioarele indarat". Aici picura din nou in descriere expresiile
personajului, ceea ce da descrierii coloritul epocH.
Aceasta limba, mladioas si exacta ii d lui Tolstoi posibi-

litatea s prezinte cititorului epoca lui Petru cu toata originafltatea I maretia ei.
Tolstoi La inclreptat atentia
Nese le de teatru despre spre o alt figura interesanta a treIvan eel Groaznic
cutului rusesc, spre Ivan cel Groazmic, inca In timpul Marelui Rzboi pentru Apararea Patriei. El
a tratat acest subiect in dCua piee strans legate una de alta:
,,Vulturui I vulturoaies" i Anii de.grea cumpana".
17n aspect caracteristic al opereior literare
i istorice

scrise de autorii sovietici, inchinate trecutului Rusiei, II constitue revizuirea aprecierii evenimentelor istorice elaborate de
vechea istoriografie, care infatisa trecutul rus in mod gresit qi
preconceput.
Una dintre aceste aprecieri gresite era parerea rspandita
despre Ivan cel Groaznic, parere care sublinia In mod unilateral
asprimea 1 cruzimea lui,- lsand cu desavarsire in umbra si nearatand cu nimic cat de bine a inteles Ivan cel Groaznic interesele Rusiel si cat de mult a facut el pentru tara sa, sprijinindu-se pe popor in lupta impotriva boierimii care se opunea pollticii sale.
Piesele lui Tolstoi ni-1 infatiseaza altfel pe Ivan; scriitoruI
paraseste cu desavarsire traditia raspandita nu numai in studiile
istorice, ci si in literatur. Cu maestria sa obisnuita de a modela
caractere i cu o intuitie admirabila pentru frumusetea limbli,
Tolstoi a zugravit o figura foarte interesanta a lui Ivan. Piesele
lui Tolstoi despre Ivan cel Groaznic sunt evenimentul eel mai
de seama din istoria dramaturgiei sovietice.

Alaturi de operele inspirate de

Mines" (1937)
istoria Rusiei, care reinvie trecutul
nostru indeprtat, in creatia lui Tolstoi ocupa un loc important

un gen pe care-1 putem numi romanul istoric contemporan.

Sunt opere care zugravesc trecutul apropiat
anii rzboiului

civil. Fac parte din categoria aceasta de opere romanul Painea"

400
www.dacoromanica.ro

si trilogia (adica, trei romane unite prin unitatea subiectului

95

a eroilor comuni), Calvarul". Povestirea Painea" descrie apgrarea eroica a Taritanului din anul 1918.
Printre celelalte opere ale literaturil sovietice care trateaza
subiecte din rgzbolul civil, Painea" se distinge in primul rand
prin aceea cg. in ea se arath, cu o clarltate deosebitg, importanta rgzboiului civil ca rgzboi patriotic, liberator. In roman ni
se infatiseaza lupta cu cotropitorii germani care ngvgliserg In
Ucraina, marsul eroic al Armatei a V-a de sub comanda lui
Vorosilov, dela Lugansc la Taritan, asediul Taritanului de cgtre
gardistii albi i distrugerea lor de cgtre Armata Rosie de sub
comanda lui I. V. Stalin.
Elementul cel mai important al romanului este zugrvirea
conducgtorilor Revolutiel
Lenin si Stalin. Convorbirea riocturng dintre Lenin si Stalin, activitatea lui Stalin, care a organizat biruinta la Taritan si a trimis paine la Moscova, salvand-o
sunt paginile centrale ale romanulul.
de blocada foamel,
Povestirea Painea" are o Iegdtura
directg cu opera cea mai mare a lui
Tolstoi
algturi de romanul Petru I"
Calvarul". Tolstoi
a lucrat la aceasta trilogie timp de 20 de ant. Partea I-a, Surorile" a fost scrisg, in anul 1921. a doua,
Anul 18" in anul
1926. La 22 Iunie 1941, Tolstoi a terminat partea a treia a trilogiei
O dimineata posomorit".
Titlul trildgiei este luat din vechea scriere apocrifg rusg:
Calvarul Ma len Domnului". Titlul n'a fost ales la intamplare:
subiectul trilogiei este ratacirea intelectualitatil ruse din epoca
Calvarul"

Revolutiei, in drumul el spre popor.

Pe un fond amplu de viath ruseascg prerevolutionarg, Tolstoi
zugraveste viata celor doug surorl Bulavin
Catia I Dasa
91 a prietenilor lor Ivan Teleghin I Vadim Roscin. Anil primului
rgzboi mondial, Revolutia din Octombi ie, rascoala socialistilor-

revolutionari de stanga, a partizanilor lui Mahno, lupta cu

Denichin, prin toate acestea au trebuit s treaca surorile Catia

si Dasa, pang cand s se intalneasca cu cel ce le sunt dragi, la
Moscova, la raportul despre electrificarea Rusiel. Romanul se
terming cu vorbele lui Roscin, adresate Cat lel:
96

Istoria Llt. Sovietice Ruse

401

www.dacoromanica.ro

Intelegi ce sens capt1 toatg strgdania noastrg, tot

sgngele vrsat, toate chinurile nestiuto l nemArturisite... Vom

clgdi lumea din temelie pentru binele tuturor... Oamenii pe
care-i vezi In salg sunt gata cu totil sg-si dea viata pentru asta...
$1 nu e nurnai o inchipuire: fiecare Iti poate argta cicatricele si
petele vinete pe uncle au trecut gloante... I toate acestea se
petrec In tara mea... Asta-i RtIstaj
In partea a treia a trilogiei, drumul eroilor din Calvarul"
se Incruciseazg cu drumul eroilor din Pginea", Ivan Gora 91
Agripina. Acestia sunt oameni din popor care au Inceput, IdrO
frgmantgri de constiintg, fr ovlri, sg lucreze pentru cauza
lor, cauza Revolutiel. In aceastg apropiere a lor cu eroll romanului Calvarul" ggsim un Inteles aclamc
unirea prii ceiei
mai bune a intelectualitatii rusesti cu poporul. Trilogia
care
lmbrtiseazg evenimentele ceIe mai importante ale rgzbolului
civil si zugrgveste in mod larg I complet cgutgrile ideologice,
greselile si in sfgrsit indreptarea acestor greseli de cgtre oamenl
care se strgduesc 0,91 slujeascg Patria in mod sincer l cinstit,
este una din operele cele mai importante ale literaturii sovietice.

In zilele Marelui Razboi pentru

Activitatea lui A. Tolstoi
din vremea Marelui Razboi Apgrarea Patriei, A. Tolstoi actipentru Apdrarea Patriel. yea* inainte de toate, ca publicist

Inflgcgrat, adresgndu-se tril intregi cu inclemnul patriotic de

a lupta Impotriva hoardelor fasciste. Patria mea, scrie el, tu
treci acum printr'o incercare grea, insg vei ieo biruitoare, pentrucg tu esti puternick tnrg, bung si porti in inima ta bungtatea I frumusetea. Esti piing de sperantg intr'un viitor lumlnos, II clgdesti cu mhinile tale marl, pentru el Il dau viata fill
tl cel mai buni. Glorie nemuritoare celor ce mor pentru Patrie,
glorie nemuritoare ii cuceresc i cei care rgmam in viatg".
Articolele lui Tolstoi, adunate in culegerea Patria", sunt
un model de publicisticg artistic.
Glasul au a rsunat prin radio, adresandu-se Orli Intregi
In zilele grele ale toamnei anului 1941, nand a spus la microfon:
Va veni ora eand vom trece la faza decisivg a rzbolului
la
atacul sdrobitor impotriva frontului nemtesc". (Dusmanul
amenintg Moscova"

18 Octombrie 1941). Aceste cuvinte pline

402

www.dacoromanica.ro

de calm si de siguranta victoriel erau cuvintele until artist care

studiase temeinic istorla poporului sau, Wind bine si ce puteri
nesecate zac in el. In timpui rzboiului, A. Tolstoi a muncit cu
o energie urias. Activand ca publicist strlucit, continua in
acelasi timp sa lucreze la operele sale istorice (piesele despre

Ivan cel Groaznic si partea a treia a romanului Pettru I" ).

A publicat si o serie de povestiri in legatura cu Marele RAzbol

pentru Apararea Patriei. (Povestirile lui Ivan Sudarev").
LITERATURA DIN ANII DE DINAINTEA RAZBOIULUI
(1937-1941)

Acloptarea Constitutiei Staliniste de atre cel de al VIII-lea

Congres Extraordinar al Sovietelor, in Noembrie 1936, a constituit in viola tarn noastre un nou pas uria inainte. Socialismul
a pAtruns in toti porii regimului nostru" (Molotov).
Uriasele succese ale industriei si ale agriculturil creau condiii pentru o desvoltare exceptional5, a bunei star a t ri1. Noi
forme ale muncii socialiste
miscarea stahanovist
se ras-

pandeau in toata taxa. Tot mai strans devenea prietenia popoarelor U. R. S. S. Cele mai importante evenimente ale vietii
culturale din s'anul fiecarei nationalitAti in parte constituiau
sArbtori pentru toate popoarele Uniunii. Toat tara sarbatorea
jubileul lui Puschin, Rustavell, David din Sasun, evcenco.
Au rasunat in lumea intreaga faptele eroice ale oamenllor
sovietici, savarsite de ei in lupta cu natura
epopeea expeditiei de pe vasul Celiuschin, drumul in deriva al spargatorului de
ghiat blocat, Sedov", statiunea in deriva dela Polul Nord, sborurile pilotilor si ale ferneilor-piloti sovietici: Cicalov, Gromov,
Grizodubova, Osipenco, Rascova.
Patrundea si se afirma in viata o generatie noua crescuta
in intregime sub Puterea SovieticA, generatie care cunostea nu-

mai din carti si din povestiri realitatea dinaintea Revolutiel.

Intr'una din schitele din acea vreme, se povesteste o scen
curioasa si foarte caracteristic: un caltor, treand prin Simferopol, pe strada Karl Marx, a vrut sa stie cum se chema ea
inainte si s'a adresat cu aceasta intrebare unor tineri care-i iesi-

sera in cale.Cum se numeste?"PAi se numeste Karl Marx".

403
www.dacoromanica.ro

Nu, inainte de Revolutie".

Iti spun: Karl Marx" a urmat rspunsul iritat. Intotdeauna s'a numit asa." Iat
deci tineretul, care nu-si mai
putea inchipui ca,, nu demult,
strada ar fi avut un alt nume
decAt al lui Karl Marx, tinere-

tul care ducea cu el in viat

o nou intelegere a lure!! 0
noi simboluri. Se ridicA nol
nume literare, legate tocmai de

faptul a In opera lor apare

tanarul om al epoch sovietice.

Pe tineril stahanovisti II descrie
I. Cramov in romanul situ Petrolierul Derbent".
I. Cramov povesteste in autobiografia
sa: In anul 1930 am
I. Crtrov
absolvit universitatea si am inceput s lucrez pe santierul de
constructie al unui Rost de ratlio-emisiune. In cei doi ani cat
am lucrat aid, liniild esentiale ale conceptiei mele despre lume
s'au format pe deplin. Erau anii cnd se construia Magnitogorsc,
Dneproghes i Taihil,
anii colectivizrli 1 at intrecerilor. Am
plecat de acolo ca inginer calificat. Guvernul a anuntat mobilizarea specialistilor pentru transporturi. Am plecat s lucrez la

Comisariatul poporului pentru comunicatiile pe ap5.. Aid am

lucrat la montarea utilajului pe vase maritime, inspectarea retelelor de comunicatie, la experimentri in cadrul santierelor
navale.

In anul 1936, navigAnd pe bordul petrolierului PrOfintern" pe Marea Caspicl, am avut prilejul s. observ de aproape
cum se naste miscarea stahanovist.
Ceea ce m'a impresionat indeosebl, la initiatorii micrhI
stahanoviste, era acel ceva principial nou care-i deosebea de spar-

ggtoril de norme din timpul primului plan cincinal. Pe atunci

404
www.dacoromanica.ro

Ali insuseasa tehnica. Victoriile lor in productie erau rezultatul unei enorme incorari;
adesea inteMneau unele pierderi neproductive de timp si de
forte. Pe temeiul acestei noi tehnicl industrialci au crescut oa-

oamenii sovietici abia 4ncepeau

meni noi. Muncitorii, mesterii, mecanicil i-au depsit pe nesim-

tite pe conducltorii lor tehnici, au luat initiativa in niinhle

lor si au cleclarat rzboi deprinderior si normelor invechite. In

aceast5, lupt pe care au dat-o sub conclucerea Partidului, ei
au invins.
4Chipul moral al primilor stahanovisti, tenacitatea l vointa
lor, mi-au Mat o impresie de neuitat. NavigAnd pe bordul petrolierelor mi-am notat in jurnalul meu impresiile si reintorcndu-m5, la Moscova am conceput romanul Petrolierul Der-

bent".

Ceea ce aducea nou Cramov in creatia lui era o consecintA

imediatA a leaturilor lui vii, directe, cu realitAtile vietii, a particIpril lui \personale la construirea socialismului.

In romanul Petrolierul Derbent" este descris modul cum

se transform& echipajul vasului petrolier Derbent" sub influ-

enta mecanicului Basov, om simplu si modest. Eroii lui Cr Amoy

I eroii celorlalti scriitori sovietici, purtau in ei taaturi In

care se afirma o noul atitudine fat de viata, se manifestau
ca

ldealurile estetice noi, crescute si consolidate in realitatea sovletic.

In acelasi sens, ca i Cramov, rezolvau problema crearii

figuril omului nou sovietic l autorii clramatici i lirici.

C. Simonov in piesa sa Un flAcAu din orasul nostru" a zu-

grvit figura omului sovietic simplu, Serghei Luconin. In persoana simpl si plinA de brbtie a acestuia, cititorul si spectatorul aflau fot ce era mai bun in ei inii; Luconin era pentru
el, folosind expresia lui Belinschi, o cunostinth, necunoscutl",
adica o intruchipare individual nou5, a insusirilor omului sovietic formate in realitatea vleii sovietice. Constructia in taiga,
munca constructorilor metro-ului, rnutarea unor colhoznici In
Extremul Orient constitue un izvor nesecat de teme noi care,
sugerate de viata p11n5, de tumultul muncii constructive, pa
trund in literatur.
Acest sentiment al omului cgruia ii este deschis calea
peste tot prnntul sgu, Ii recl minunat A Tvardovschi in poe405
www.dacoromanica.ro

zia Familia fierarului". Fierarul pleacl impreuna cu familia

In Extremul Orient:

Sub steagul root, o maFind fn fata portii

Impodobitd cu flori de camp.
Azi familia cea mare'a fierarului, toatd,
Pleacd din locurile natale
,F 1 viata parca va Incepe din nou acolo, fn depdrtare.
Dar, pdrdsind meleagul pdrintesc,
El n'a mai luat un pumn de permdnt.
Pdmdntul e al lvi acum ci 11 e drag peste tot.
Literatura dela sfarsitul deceniului al patrulea i inceputul
cleceniului al cincilea este patrunsa de ideia ea tot pamantul
Patriei este la indemana intregului popor pentru o viata liberl

si fericita.
Acest sentiment se manifesta cu multa vigoare In cantec,
gen literar desvoltat in poezia sovietied, in clomeniul caruia s'au
afirmat maestri de searna ca M. Isacovschi, V. Lebedev-Cumaci,
A. Surcov I altil. Cantecele lor, cunoscute i cantate pretutin-

deni, sunt pline de vigoare, bucurie de viat, optimism. Ele

redau sentimentele patriotice ale omului sovietic.

Alaturi de tinerii scriitori in ascensiune, Ii continua activitatea i generatia mai veche. In acesti ani sunt duse la bun
sfarsit opere de cea mai mare insemnatate ale literaturii sovie-

tice cum ar fi Calvarul" lui A. Tolstoi, Pe Donul linistit" al

lui M. Solohov.

Dar pe langa temele i figurile care redau patosul fundamental al desvoltarii literaturii sovietice
patosul munch pa-nice si fericite, al vietii voioase i libere inteo tara eliberat
incep s rasune, din ce in ce mai puternic, 1 alte teme nellnistitoare.
Eu am deschis

In forcete ware

Ochii filelor,

Si m'a rdzbit un miros

De praf de pufcti
din spre hotare.
406

www.dacoromanica.ro

Aceste cuvinte ale lui Malacovschi deveneau acum, pe

fiecare zi, tot mai profetice.

In Cursul Scurt de Istorie a

P. C. (b.) al Uniunii Sovietice

aparut in 1938, se spunea:
...Razboiul a si inceput de f apt.
El a inceput pe furls, fr declaratie de razboi... Razboiul a lost
deslantuit in diferite puncte ale
lumil de trel state agresoare, de
cercurile conducatoare fasciste

ale Germaniei, Italiei i Japoniei. Rzboiul se desfasoara pe

o intindere imensa, dela Gibraltar pana la anghai" 1). Vechiul
proverb latin: Data vrei pace,
pregateste-te de razboi", capata

acum un inteles deosebit

amenintator.
Desvoltarea romanulul
istoric.

de

S. Sergheev-Tenschi

Cu cat literatura sovietica cu-

prindea mai deplin prezentul, cu ant

mai interesant si important al:Area
si trecutul. Sentimentul mandriel nationale, care se manifesta
din ce in ce mai puternic, determina tendinta scriitorilor sovietici de a oglindi In imagini cele mai insemnate momente ale
vietil istorice a Patriei, de a-i infatisa pe oamenii ei marl, de a
revizui acele aprecieri care, adesea, erau influentate de orizontul
ingust de clash al invtatilor si al scriitorilor din trecut. Cu fiecare an, temele istorice ocupa in literatura sovietica un loc tot
mai mare.
Sentimentul de mandrie nationala al omului sovietic li
naste acestuia tendinta de a-si determina cat mai complet qi
mai profund legaturile cu trecutul maret al poporului sau. Aleturi de tematica contemporana, Incepe prelucrarea din ce In co
mai larga a temel istorice. Alaturi de preocuparea de a zugrvl
1) Vezi Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (botsevic) al
Uniunii Sovietice, ed. III P.M.R., pag. 465-466.

407
www.dacoromanica.ro

trasaturile fundamentale ale

omului sovietic, se afirma din ce

in ce mai mult interesul cres-

cand pentru caracterul national

al omului rus, asa cum, s'a format el dealungul trecutului sau
istoric In procesul de desvoltare
a Patriei noastre. Romanul isboric tinde A .ocupe un loc din
ce in ce mai mare in literatura
sovietiel.

Inca dela inceputul deceniului

al patrulea, Gorchi scria: Pe

neobservate, s'a crcat la noi un

roman istoric, original si profund artistic... romanul minu-

V. Simw

nat al lui A. Tolstoi Petru r,

Stepan Razin" al lui Ceapaghin... care parca ar fi brodat

cu fire de matase, si Inca vreo

cateva cart! remarcabile. Toate acestea sunt niste tablouri instructive ale trecutului, scrise cu mult mestrie, Si reprezinta
o hotarit reconsiderare a lui. Nu cunosc un alt deceniu din
trecutul nostru care sa fi prilejuit crearea atator cart! de
valoare".

Munca romancierului istoric este asemanatoare in multe

privinte cu munca scriitorului de opere documentar artistice
despre care am vorbit mai sus. Si el are deaface eu un cerc de
evenimente si de oameni reali, care au existat chiar In viata
si trebue A stie sa transforme in fapte artistice faptele vietii lor.
Dar dael Furmanov, de exemplu, a avut deaface cu feno-

mene luate direct din viata care-1 inconjura, si deci a putut

dinteodata 0, le conceap estetic, A le lege de idealurile contemporane,
romancierul istoric are deaface cu o epoca Indepartata de idealurile sale. Sarcina lui consta, pe de o parte, In
a oglindi In mod veridic trasaturile caracteristice ale acelei
epoci, iar pe de alta parte, in a surprinde In ea trasaturi care-1
vor ajuta sa desvolte simfamantul estetic al cititorulul au In
prezent, sa lege aces epocA de idealurile contemporane. Este
408
www.dacoromanica.ro

tocmai calea pe care merg ro-

mancieril istorici sovietici. Ei Ii

concentreaza atentia asupra ace-

lor momente din viata Patriei

noastre care pot avea insemnittate si astazi pentru desvoltarea
idealurilor vremurilor noastre,

pentru cresterea simtamintelor

patriotice ale cititorului contemporan. Scriitorul sovietic ra-

mane un realist socialist chiar

atunci cand creaza o opera
cu subject istoric. El pastreaza

pe deplin adevarul istoric in felul sau de a reda epoca, dar in

tratarea temei insasi se situeaza
pe pozitii socialiste, adica ridica
pe temeiul acestui material is-

toric problema care educa pe

cititor in spirit socialist.

0 serie de opere sunt inchinate marilor figuri ale luptatorilor pentru libertate. Noi, bolsevicii

A. Novicov-Priboi

spunea tovarsul Stalin,

ne-am interesat intotdeauna de personalittile istorice de felul lui Bolotnicov, Razin, Pugaciov t altii. Noi am vazut In actiunile
acestor oameni oglindirea revoltei spontane a claselor oprimate,
a rscoalei spontane a taranimii impotriva jugului feudal. Penin convorbirea sa cu scriitorul german Emil Ludwig,

tru noi a prezentat intotdeauna interes studlerea istoriel primelor incercari de revolt ale taranimil." In literatura sovie-

tica, o serie de opere sunt Inchinate lui Bolotnicov, lui Pugaciov

(Inca in timpul razboiului cu fascistil a aparut marele roman al

lui V. Siscov Emelian Pugaciov"), lui Razin (Razin" de Ceapaghin). Atentia scriitorilor este atras apoi de figura marelui
reprezentant al culturii ruse, Lomonosov.
Un interes mereu viu 11 provoaca tema razboiului civil.
Acuma, de pe poultice cucerite de planurile cincinale staliniste,
apare deosebit de clar continutul istoric fundamental al acestel
perioade a Marelui Razboi national pentru eliberarea Patriei si
409
www.dacoromanica.ro

patriotismul participantilor la
el. Despre eroli rdzboiului civil

ne vorbeste povestirea lui V.

Ivanov: Parhomenco". Luptei
pentru Taritan ii este inchinat
povestirea lui A. Tolstoi Palnea". A.

'

Tolstoi

a terminat

chiar in ajunul izbucnirii Rzboiului pentru ApArarea Pa-

triei marea trilogie intitulatl

Calvarul", care ofer o zugravire cuprinzMoare a epoch prerevolutionare si a epocil rz
boiulni civil.

A. Gaidar

Ori de ate ori scriitorii nostri abordau teme din trecutul

istoric al t'arli noastre, atentia
lor era atrasg, fireste, in special de intamplarile legate de
lupta poporului rus pentru independenta sa.

Aceasta, flinda aid, pe de o parte, s'au manifestat cu o

deosebit putere trsAturile eroice ale caracterului national
rus; aid trecutul oferea In special multe evenimente i figurl,
dup5, exemplul cArora se putea educa sentimentul patriotic;
iar pe de alt parte, tocmai aceste teme dtideau intuitia acelei
atmosfere prevestitoare de rzboi care se fcea sinititg, din ce
in ce mai mult la sfdrsitul deceniului al patrulea.
Scrlitoril sovietici ramose ca prin experienta evenimentelor eroice din trecutul Rusiei s arate acele trAsAturi ale ca-

racterului national rus care au ajutat totdeauna poporul rus

s-si doboare dusmanii cei mai periculosi, s reziste in lupt6.
eu cele mai marl greutti, s rldice din shnul su conductori
de osti genial! ca Suvorov, Cutuzov l altll.
Vremurile de grea restriste pentru Rusia din timpul rav5.Brit

ttarilor (romanele lui V. Ian Ginghls-Han" si Satan,

eliberarea de sub jugul ttar si victoria de pe campul Culicovo

(Dmitri Donscoi" al lui S. Borodin), Infrangerea germanilor
pe lacul Ciudscoe de cAtre Alexandr Nevschl (Poemul BMA lia

410
www.dacoromanica.ro

de pe ghiat" al lui C. Simonov), eroismul Rusiei din zilele lui

Petru I, (Petru I" al lui A. 'Tolstoi), victoriile si faptele de

vitejie ale lui Suvorov (Poemul Suvorov" al lui C. Simonov),

victoria asupra lui Napoleon (Feldmaresalul Cutuzov" al lui V.
Soloviov), mgretia aprrii Sevastopolului, aratatg in mornimentala epopee a lui Sergheev-Tenschi, Asediul dela Sevastopol", eroismul marinarilor rusi in lupta dela Tsusima (Tsusima" de Novicov-Priboi),
toate acestea, scriitorii sovietici
au stiut sg le prezinte intr'un urias tablou istoric al mretit..i
poporului rus, al gloriei lui militare si al vitejiei lui in lupt.

In zilele acelea de neliniste, and tara asculta tot mai

atenth tunetul furtunii azbolului care se apropia de granitele

el, aceste opere clpgtau o rezonanth, patriotica de o putere
,deosebith.

*
In operele in care se trata tema vietii contemporane In-

cepea sl rasune din ce in ce mai puternic intrebarea: daa

maine va fi rzboi?". Este caracteristicg in aceastg privint

convorblrea dintre dol pionieri, din- povestirea lui Gaidar Secretul militar":
Ce zici, To lca, daca ar fi sa vina avioanele, s5 n5v5leasca tancurile,

tunurile, sa se adune albii din toata lumea si s5 caute sa distrug5 Armata

Rosie si sa restabileasca totul ca In trecut?... Ce-am face noi amandoi?
raspunse linistit To lca, deprins cu fanteziile ciuCe vorbesti?...
Aate ale tovarasului sau.
continua cu inc5pataSi ar cauta s5 distruga Armata Rosie,
sa spAnzure pe comunisti, sa arunce in inchisori
nare si sfidator Vladic,
pe comsomolisti, s imprastie pe toti pionierii: ce-am face noi amandoi
atunci?

Ce vorbestil
repeta To lca de ast5 data enervat deoarece chiar
si el, care era obisnuit cu nazarelile lui Vladic, gasea ca ceea ce spunea
acesta era prea insultator si neverosimil.
Chiar ii vezi asa, predandu-se,
pe ai.nostri? Tu stii ce Armat5 Rosie avem noi, Armata Sovietica... In
lumea intreaga nu exist5 alta ca ea...

Dar, daca? Ce-am face atunci noi arnandoi?

Atunci am gasi noi ceva de facut,
ofta To lca.
Ce sa mai gasesti atunci?
spuse repede Vladic.

Ne-am as-

cunde amandoi In munti si in paduri. Am aduna un detasament si toata

viata.pana la moarte i-am ataca pe albi si nu am trada si nu ne-am preda
niciodata. Niciodata,
repet el, privind dispretuitor cu ochii lui cenusii
si vii pe cub pleoapele pe jumatate inchise.

411

www.dacoromanica.ro

Cine s'ar fi gandit atunci cat de apropiate erau aceste

rnduri de ceea ce a trebuit sa sufere tineretul sovietic In reglu-

nile In care au intrat fascistiil Prea liber si prea usor respira

tineretul sovietic, prea era absorbit de poezia munch sale pasnice, voioase si creatoare, pentruca tema razboiului sa-i poata.
atrage In mod deosebit atentia. Cu toata acuitatea ei, tema
razboiului, a apararii, n'a luat totusi o desvoltare insemnata in
anii de dinaintea razboiului. Scriitorii erau preocupati de tema
constructiei, a bucuriei muncii; atentia lor era concentrata asupra chipului noului om sovietic. Dar aceasta nu insemna ca lite-

ratura nu pregatea pe oamenii sovietici pentru viitoarele Incercari militare. Ea le pregatea caracterul, desvolta in el un
simtamant fierbinte de dragoste pentru Patrie, pentru trecutul
el eroic si prezentul el voios, Mama in ei acea tarie de caracter
si acea statornicie in atingerea scopului care in vremea aceea se
manifestau pe campurile muncii, iar putin mal tarziu aveau sa
se manifeste pe campurile de lupta.
Astfel, daruindu-se cu tot sufletul constructiei pasnice si
voioase a noii vieti si privind in acelasi timp din ce in ce mai
Incordat spre Apusul care se lumina tot mai mult de flacara
razbolului, Tara Sovietica si impreun cu ea literatura au intampinat vara anului 1941.

www.dacoromanica.ro

LI TERATURA
IN ANII

MARELUI RAZBOI
PENTRU
ARAIREA
PATREEI

www.dacoromanica.ro

Marele Rzboi pentru ApArarea Patriei a constituit un

punct crucial in istoria Statulul Sovietic: perioada de
pace luase sfaxit, incepea perioada rzboiului eliberator impotriva cotropitorilor germano-fasciti. Tot poporul
sovietic
rnuncitori, colhoznici, intelectuali
toti ca unul,
dela mic la mare, s'au ridicat in ap6zarea Patriei lor scumpe
si iubite, la lupt impotriva celui mai crud duman al omeniril.
La 22 Iunie 1941, cotropitorii fasciti s'au rApustit asupra
TAM Sovietelor spre a o inneca in sange i a o acoperi cu ce-

nu$, pentru a transforma in robi pe cei care aveau s scape

de executii, gazare i spanzurtori. Hitler ii propusese s nimiceasca, vreo 40 de milioane de oameni sovietici i sd-i subjuge apol pe cei rAmai in viatk Aceast zi aducea suferinte
lnimaginabile multor milioane de oameni, condamna la pieire
milioane de vietl tinere, pline de vigoare i optimism.
Dar rAzbolul n'a fost numal un blestem, spune tovarul

Stalin in cuvantarea Fa tinutl in fata alegAtorilor in anul

el a fost in acelai timp I o mare coal de incercare

si de verificare a tuturor fortelor poporului"1).
Poporul sovietic i-a demonstrat forta sa extraordinark
cultura i puterea sa de organizare, I aceasta in conditiunile
extrem de grele ale unui fazboi de cotropire, cAnd dumanul
ocupase regiuni imense i importante centre vitale din terito1946,

1) Vezi: Stalin
Cuvntare tinuth in ziva de 9 Februarie 1946 la
adunarea electoral5 a alegalorilor circumscriptiei electorale Stalin" din
oraul Moscova, ed. P. M. R., 1948, pag. 9.

414

www.dacoromanica.ro

riul lui. In decurs de trei luni, in anul 1941, au Yost transportate din realurile de Vect spre cele din Est Peste 1360 de intreprinderi industriale marl.
In cursul rzboiului s'au construit peste 5860 km. de cale
ferata, prodactia de avioane a crescut de 5 oil, productia de
artilerie de peste 5 ori, productia de tancuri mai mult de 15
or'. In trei nI de razbol (1942, 1943, 1944), afara de intreprinderile evacuate, au fost puse in functiune in regiunile de rasarit
inca 2250 de noi intreprinderi industriale marl. Au fost introduse in productie 100.000 de maini de prelucrat metalul. S'a
(tontinuat construirea In domeniul culturii; astfel in anii de

razbol s'au mai infiintat 60 de noi institutli de invatmant

superior.

Sprijinindu-se pe aceasta munca eroica a spatelui frontu:ui, ostasii sovietici au oprit, au dat peste cap si au sdrobit ar-

matele fasciste.

E pe deplin intemeiat a spune ca munca plina de abne-

gatie a oamenilor sovietici din spatele frontului,

a spus tovarsul Stalin,
va intra in istorie alturi de lupta eroica a

Armatei Roil, ca o Tapta eroica fr precedent savarsit de

popor intru apararea Patriei sale"1).
Mare le Razboi pentru Apararea Patriei a aratat ca in douazeci i ceva de ani, Puterea Sovietica a educat In oamenli sovieticl un sentiment de Malt patriotism, care si-a gasit o mani-

festare splendida in unitatea morala i politica a intregului

popor. Ea a creat numeroase cadre de oameni dtitati cu pregatfre tehnica i organizatorica. Razboiul modern este un razboi
la care participa intreaga taxa. In spatele fiecarui lupttor de
front se afla zeci de oameni care organizeaza i coordoneaza
activitatea uzinelor, produc 1 aprovizioneaz frontul cu cele
mai variate muniii, cu alimente, imbracaminte 1 echipament,
au grija de raniti, de familille celor ce lupta pe front, etc. In
1914-1917, Rusla tarist, in razbolul cu Germania, afiandu-se
deoarece netntil au trebuit din
In conditiuni mai putin grele
capul locului sa duca un razbol pe doua fronturi si nici tehnica
cu
:or de razboi nu avea o forta cilstructiva ant de mare
toata darzenia in lupta a soldatului rus, n'a putut rezista greuDespre Mare le Wazboi al Uniunii Sovietice pentru
1) I. V. Stalin
Apliraroa Patriei. ed P. M R. 1949, pag. 126.
415

www.dacoromanica.ro

ttilor rzboiului: armata ramasese fara munitii, transporturile se desorganizasera si tara intreaga cazuse Intr'un adevarat
haos economic. In timpul razboiulul din 1914-1917, Rusia tarista nu faorica decat 16.300.000 proiectile de artilerie anual;
Ia nol s'au produs anual 240.000.000 de proiectile. Rusia tarlst

nu producea deloc tancuri, numkul avioanelor fabricate era

foarte reclus, lar al tunurilor nici nu atingea cifra de 4000 pe an.

Or, industria noastra in ultimii trei ani ai Razboiului de AIDA-

rare a Patriel a dat o productie anuall de peste 30.000 de

tancuri, 40.000 de avioane si 120.000 de tunuri.

In Razboiul pentru Aprarea Patriei, Uniunea Sovietica a

luptat singura impotriva Intregli armate germane, care lupta

pe un singur front si se sprijinea pe industria tarilor din intreaga Europa cotropita. Dar Uniunea noastr nu numai ca, a
lezistat presiunil armatei germane de milioane de oameni cu
tot echipamentul ei tannic, dar a si dat-o peste cap, sdrobind
gigantica masina de razboi germana, obtinand cea mai mare
victoria din cate a cunoscut vreodata istoria. Pentru aceasta
era nevoie pe de o parte de acea Ina 10, cultura a muncii, pe
care a faurit-o construirea sotialist, tar pe de alta parte, de
acea dragoste nemrginita fat de Pate.e, care a Inflorit In
tara noastra libera, unind intreg poporul Intr'o forta unitara.
Aceasta dragoste de Patrie este izvorul tuturor acelor fapte pline
de abnegatie si eroism legendar de care au dat dovada oamenil

sovietici In acest rzbol. Razbolul a aratat lumli Intregi ce fel

de oameni s'ati format In Uniunea Sovietica si a prilejuit o verificare a fortel lor morale.
Tovarawl Molotov, vorbind despre cea de a 30-a aniversare
a Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, spunea: Mari sunt
succesele Statului Sovietic. Socialismul a patruns adanc In Intreaga noastra viata. Sub Puterea Sovietica a crescut o generatie noul, care incepe Ali Intind ariplie de vultur.
Trebue s recunoastem ca cea mai importanta cucerire a
Revolutiei noastre este noua Infatisare spiritual si ridicarea
ideologica a oamenilor ca patrioti sovietici. Aceasta se ref era la
toate pogoarele sovietice, se refera atat la oras, cat si la sat,
atat la oamenii muncil manuale, cat si la oamenii munch InteiectuaIe. In aceasta consta succesul cu adevarat maret al Revolutiei din Octombrie, succes de o insemnatate istorica mondial.
416

www.dacoromanica.ro

AstAzi oamenii sovietici nu mai sunt la fel cum au fost

acum 30 de ani 1).
In rAzboi s'a manifestat cu putere mAretia poporului rus,
care este, dupA cum a spus tovarAsul Stalln, cea mai de seamA
dintre toate natiunile care formeazA Uniunea SovieticA". Mintea lui 1uc1cI, firea tenace i fermitatea lui rAbclAtoare au asigurat Unlunii Sovietice o victorie hotArltoare asupra Germaniel
fasciste, acest dusman al omenirli Intregi. Si scriitorii sovietici
descriau tocmai aceste calitAti ale poporului rus In figurile de
eroi din RAzbolul pentru ApArarea Patriel. RAzboiul a prilejult
totodatA i o verlficare a acelor principii artistice care si-au
gAsit expresia In cele mai bune din operele scriltorilor sovieticl.
Pe cAmpurile de bAtAlie s'au manifestat tocmai acele Insusiri
pe care scriltorii sovietici cAutau sA le redea In figurile eroilor
lor i sA le cultive la eititorii lor. Recunoastem In faptele vitejesti ale estasilor sovietici trAsAturile eroilor nostri preferati:
tocmai pentrucA acestea, la ranCeapaev, Corceaghin l alii
dul lor, au lost culese de scrlitoril sovietici din Insi realitatea
vietil.

Deaceea literatura sovieticA a sl fost In mAsurA sA rAspundA

atAt de deplin cerintelor pe care I le ridlca In fatA viata In

epoca Rzboiului pentru ApArarea Patriei.

M. Gorchi spunea IncA in 1929:

No ile sarcini ale Ilteraturli Toat viata mea am fost pacifist".

RAzbolul trezea In mine numai desgust, rusine pentru oameni

si dispret pentru atAtAtorii la omoruri In massA, pentru distrugAtoril vietil.

Dar dupA acel eroic rAzboi pe care 1-au dus pan& la victorte munciterii i tAranii nostri, flAmAnzi, desculti, pe jumAtate
goi, dup g. ce clasa muncitoare, construindu-si noua 'cal% In
conditiuni extrem de grele, s'a arAtat si se aratA un gospodar
dupA aceasta m'am convins si eu de inevieapabil i talentat,
tabilitatea unei lupte pe vIa% i pe moarte.
dacd va izbucni un rdzbol impotriva acelei clase prin puterile cdreia trdesc g lucrez 0 eu, md voi duce si eu ca simplu

soldat in armata ei. lWd voi duce, nu pentrucd ctiu cd ea va

birui neapdrat, ci pentrucd marea Fi dreapta mad a clasei
1) V. M. Molotov
pag. 530.

27

Probleme de po1itic5 exterrO, Ed. de Stat, 1951,

Istorla Lit, Sovietice Ruse

www.dacoromanica.ro

417

muncttoare a Uniunif Sovtetice este pi cauza inea legitimd, datoria inea (Despre neomenie").
Scriitorii sovietici au Infaptuit in zilele razbolului acest
testament al lui Gorchi. Istoria bteraturii moncliale nu cunoaste
alt exemplu de o asemenea activitate in mass, piing de abne-

gatie, din partea scriitorului participant direct la razbol, ca

acela pe care 1-au atatat scriitorii sovieticl.

Cuvantul pasionat al scriitorilor sovietici a rasunat chiar
din primele zile ale rzboiului.
Ca si In anti razbolului civil, s'au desvoltat in primul rand

genurile cele mai operative", care permiteau scriitorului sa

raspuncla evenimentelor cu o repeziciune mai mare: lirica, af Isul cu text versificat, povestirea scurta, articolul publicistic, re-

portajul literar. A reinviat traditia lui Maiacovschi, autorul

Vitrinelor ROSTA"; in Moscov l In alte orase au Inceput s
apara ,,Vitrinele TASS".

Scriltorll sovietici trebuiau s rezolve o serle de probleme

de creatie dintre cele mai complicate. frebuiau 0 reallzeze un
tel de mobilizare a sentimentelor oamenilor sovietici pe calea
literaturii, s exprime in imagini avantul lor patriotic, hotarirea lor de a face 'rata celor mai grele incercari, necesare pentru obtinerea victoriel.

Trebuiau s adune si S redea in operele ler tot ceea

ce se petrecea pe grandioasele campuri de lupt, s povesteasca

faptele de arme ale oamenilor sovietici, 0, generalizeze expe-

rienta lor de luptl.

In sfarsit, trebuiau s arate Intregii lumi chipul de flail.
al fascismului, s creeze stiinta urii" (cum si-a intitulat M.

Solohov una din operele sale), pentruca, in special la inceputul

razboiului, era greu s ne inchipuim pan& la ce grad de ferocitate i barbarie puteau s. ajunga hoardele fasciste.

Scriitorii sovietici au desfasurat o uriag activitate creatoare. Mil de schtte, scrise In graba pe drumurile razboiului,

expediate cu avionul, apareau In pag,nile zlarelor, imediat dupa

evenimentele de pe front; versuri 1 articole chemau la lupt
Cu dusmanul In cele mai grele zile ale razbolulul, zugraveau
faptele eroice ale Armatei Ro5ii. A. Tolstoi a denumit literatura anilor Mare lui Rzboi pentru Apararea Patriei: ,,Vocea sufletului eroic al poporului".
In arili razboiului, scriitoril sovietici au creat o multime

418
www.dacoromanica.ro

de opere de o mare valoare artistica, ai in iirica ai in proza

in drama; multe dintre ele au fast distinse cu premiul Stalin.
Operele scriitorilor sovietici din timpul razbolului au avut
o important enorma nu numai pentru cititorii sovietici, ci 91
pentru cititorii democrati din t Arne de peste hotare. In intervalul de timp dela 1941 'Ana la 1 Iu lie 1947, operele scriltorilor
sovietici au fost editate in 33 de tari straine. In r1le europene s'au publicat peste 1500 de opere a 231 scriitori sovietici.
T. Ehrenburg a fost editat de 87 de ori in 26 de tari. A. Tolstoi
de 59 de ori in 17 tart.
de 70 de or in 16 tari. M. Solohov
de 62 de or! In 26 de tari a. a. m. d. i ca i mal
C. Simonov

Inainte a fost citit ea mare interes M. Gorchi, care In neat]

ani a fost editat de 152 de ori In 24 de taxi din toata lumea. In
timpul razboiului glasul scriitorilor sovietici a rasunat in lu-

mea intreaga, asa dupa cum rasuna

lume

azi pentru intreaga

progresista.

Lirica in zilele rdzbolulul

In anul 1928, Maiacovschi a scrb

poezia Intamplarea dela via",

In

care povesteate cum niste vilegiaturiati care se plimb prin padure incep SA traga la tint:
Era sprdnceana
din nou incruntata
Reveneau anii

de alai data

Cdnd

tandari
copacul sbura
?i ploaia de gloante'n copac
ciuruia...

aceasta povestire, care arata ca oamenii sovietici sunt

combativi ai In imprejurari pasnice, Malacovschl o tenni&
SI

astfel:

?tit:
revolutia

n'a 'ncaruntit.

De orbul soboluZul

nu, n'a orbit!

Revolutia-i tdnara
mereu t mereu,
419

www.dacoromanica.ro

(land ptept
totdeauna

unde-i mai greu..

Tot aa era si poezIa sovietica: patosul muncii papice, al
constructiei papice, nu numai ca. nu innabuea in ea spiritul
combativ, ci, din contra, maturiza o atitudine barbateasca ci

ferma, fall de viatri. MU, dece liricii sovietici au lost dela Inceput pe linia de loc.
Penttele se toarnd din otelul
Din care vom turna 1 batonete,
scria C. Simonov, inca inainte de razboi, in poemul sau Invingatorul", caracterizand exact spiritul combativ al poetilor sovietici.
N. Tihonov, C. Simonov, A. Tvardovschi, A. Surcov, M. Isacovschi 1 aiti 'poensof-it-MI credaza o serie de opere care descriu pe larg i cuprinzator lumea interioara a omului sovietic
din epoca Marelui 13,52bol de Aparare a Patriel.

Tema dominanta devine tema dragostei de Patrie. C. Si-

monov scrie in poezia dedicata lul A. Surcov:

Azi gloantele incd ne crutd anume,

De trei ort crezut-am cd viata-am pierdut

Si totug, mai mdndri, tubit-am pe lume
Pdmdntul rusesc unde not ne-am ndscut,
Pe care sd-/ apdr idsat mi-e de soartd
Rusoaicd e mama ce viatd ne-a dat,
Spre luptd, o femeie rusoaicd, in poartd,
De &el ort rusefte ne-a lost sdrutat...
In opera poetilor sovietici rasuna cu o_mare putere tema
urii lap, de ducmanul salbatic i crud. Eu cant ura" ci-a Intltulat A. Surcov versurile sale:

In oglinda apet s'a privit.

$1-0 vdzut, deodatd, pdru-albit.
Doudzeci de ant avea. Atdt.
privindult chipu-a holdrit
lard mild, aprig, sd doboare
pa acei ce tara i-au cdlcat.
Cine va putea sd-acuze oare

c'a fost crud ft neinduplecat?1)

1) A. Surcov
Rus5, 1951.

Poezii", traducere de Mihu Di agomir, Ed. Cartea

420

www.dacoromanica.ro

C. Simonov ea aratat in chip

minunat cum il_ insufleteste pe
luptator gandul despre cei ce-i
sunt apropiati, cum gaseste
forte noi in cele mai grele clipe,

and stie ca este asteptat O.

se intoarca invingator. Poezia

Asteapta-ma", care desvolta
aceasta tema, s'a raspandit
foarte mult printre soldatii

de pe front, era multiplicata

in foi volante, era trimis, in

scrisori de pe front, celor

apropiati.
Simonov a reusit sa gaseasca
cuvintele care reclau foarte
exact acuitatea i forta sentimentelor omului care priveste

primejdia In fata, de dragul sal-

yarn a tot ce ii este scump, sl

A. Surcov

care ateapt, dela cei apropiati lui, ajutor sufletesc, In stare

sa-i insufle barbatie si hotrire. Ritmul nervos, sacadat, bazat
pe alternarea de versuri trohaice de patru i trel picioare, repetarea In gradatie ascendenta a unui cuvant:
Sd m'aftepti pe ger, pe mint,
Pe-arfitd de veri,

Sd m'agepti cdnd altli sdnt

Toti uitati de ieri,
S'aFtepti cdnd din departdri
VeFti nu vor sosi,
S'aqtepti cdnd de afteptdri
Top s'or plictisi.

toate acestea creaza un grai viu, direct, in care e intruchipata

suferinta, dandu-1 o concretizare artistica, sugestiva.
Considerm nereusit in poezie numal mijlocul strofel a doua,
care vorbeste despre simtamintele flului si ale mamei.
421

www.dacoromanica.ro

Mama, fiul au sel creadd

Ca eu nu mat sunt.
Necrasov scria despre dragostea mamel pentru fiul ei:
un suflet,
In lume este Insd
Ce nu te Wei pan' la moarte.
aceasta este, bineinteles, mai profund i mai exact.

Stransa legatur a poetilor sovietici cu viata le-a ingaduit sa creeze, odata cu poeziile care Itgravese o anumita. stare sufleteasc a omului, 1 o serie de poeme in care s'au oglindit, cu
cleosebita, plinatate, evenimentele rdzboiului i caracterele oamenilor. Poemul reprezinta' o foarte origirial imbinare a unei
povestiri cu subiect determinat, adica a unei povestiri care cuprinde o anumita succesiune de evenimente, cu perceperea lor
lirica, poetul obligandu-1 pe cititor, cu ajutorul digresiunilor itrice, sa-i perceapl sentimentele. Dupa sentimentele poetului,
n1-I inchipuim i pe eroil poemului. Tocmai acest filon liric,
care strabate intregul poem, determin patosul, caracterul emotional al limbil i forma versificata a poemului.
Era firese, in epoca Razboiului pentru Apararea Patriei,
Poemul

bogata in evenimente eroice generatoare ale unui deosebit avant

sufletesc
ca genul pcemului, care are drept scop descrierea
oamenilor i a evenimentelor i generalizeaza in acelai timp
sentimentele oamenilor sovietici, s atraga atentia intr'un mod

deosebit. Inca pe la sfaritul anului 1941 a aparut poemul 1ui

N. Tihcnov Chirov e cu noi" (distins cu premiul Stalin).
Poemul vorbete despre LenIngradul asediat:

Pe strdzi baricarle, trawe,

ft Fanfuri adancl lng porti.
422
www.dacoromanica.ro

Si noaptea, Serghei Mironovici Chirov trece prin ora ca

un simbol al vointei de fier, de
neinfrant, a bolsevicilor si al
tarlei de neinvins a poporului

rus:

De numele-i drag amintindult,

In suflete tort se stint tart.

Plin de barbatie si credinta

in victorie, poemul lui Tihonov
a fost una din primele marl

opere ale literaturii din epoca

Marelui Razboi pentru Apararea
Patriel.
Lupta eroica a Leningradului

asediat a trezit in literatura un

rasunet adanc. Daca Tihonov
a dat un tablou romantic al Leningradului nocturn, gata s In-

N. Tihonov
frunte orice incercari i greut641, alti poeti au vorbit despre Leningrad pe plan realist, descriind greutatile de neinchipul: pe care le tale si sub care
marele ora rezista. Asa sunt poemele lui Z. Sisova Blocada",
ciclul versurilor lui 0. Berggolt Jurnal intim din Februarie",
poemul Verei Inber Meridianul din Pulcovo". oemul Verei
Inber, sever, retinut 1 plin de o mare incordare interioara,
arata Leningradul in cele mai grele zile ale lui I In zilele victorte!, rand incepuse s-1 refaca distrugerile si sail vindece

ranile.

nemuritoarel
Poe?mul Margaritei Aligher este inchinat
fapte de vitejie a Zoiel Cosmodemianscaia. Aligher descrie figura acestei eroine a poporului sovietic, trecand-o prin sensibilitatea sa 11110... Poemul e un tel de convorbire Intre autor sI
eroina:

Totu-i stins, linit1t, UniFtit, Iinigit,

Gerul dur

a 'nghetat
peste tot

ci

strdpunge,

423
www.dacoromanica.ro

Mdine 'n zori soarta ta se va fi imp !init.

Rasuflarea in piept,
glasul,

nu-mi mai ajunge!

Pavel Antocolschi a inchinat poemul Fiul" memoriei fiului
salt mort pe front. El infatiseaza aspectul cel mai tragic al razbolului: pleirea tankrulul soldat, mahnirea tatalui.
Notiunea de tragedie Implie o contrazicere, far iesire,
fat% naclejde si de neinlaturat, din viata omeneasca. Tragedia
antica zugraveste lupta eroulul cu fatalitatea, cu soarta nemiloasa, care-i era predestinata. El murea in aceast 1upt fara
speranta. De aici provine ideia de tragedie si de tragic.
Dar tragedia pare de nerezolvat numai atunci and o prlvim prin prisma unei singure vieti omenesti, and o tratam pe
un plan individualist. Este deajuns sa. Intelegem ca exlstenta
omului nu se reduce numai la el insusi (Daca exist numal pen-

tru mine, atunci la ce mai exist?"), a in spatele lui sta. poporul, Petrie lul; a in insusi tragismul mortil lui se afl forte
de a invinge, contraclictie care nu poate fi rezolvat pe plan
personal. Murind, omul poate s. tie c moare pentru triumful
cauzei comune, c salveaza pe alti oameni scumpi lui, i, in

acest entuziasm plin de uitare de slue, el blrue sfarsitul salt

tragic. Tiutcev scria si el:

Arunce-olimplenii privirea pismafd

La lupin ce inzmi ne'nfrante-o pornesc,

fnvini doar de-o soartd trufaFd

Cununa de lauri din indini le-o rdpesc.

Cdzutii

Aceasta maretie a sufletului omenesc, care se ridic a. pana la

ultare de sine, in numele unui scop inalt, a atins cel mai mare
avant tocmal in tara noastra care a pus in fata onutlui cele mal
Inalte probleme.

Nu e o intamplare c s'a faspandit la not, Inca Inainte de

razboi, expresia ,,tragedie optimista" (asa si-a intitulat piesa
sa V. Visnevschi), imoinandu-se astfel notiunl aparent incompatibile. Tragedia ramne tragedie, pe plan personal: omul cede
424

www.dacoromanica.ro

In lupta cu piedicile de neinlaturat, dar daca, murind, 41 da

seama ca totu1, cauza pentru care lupta invinge, ca prin moartea lui salveaza dela pieire ceea ce-i este scump, tragedia lul
parca, s'ar rezolva, s'ar elibera de contiinta desnaclejdll i a
pieirii zadarnice. Alexandr Matrosov, acoperind cu pieptul sau
teava mitraliereI dumane, 41 intampina cu brbatie moartea,
pentruca-1 (la seama ca-I salveaza, pe prietenli sal, ca apropie
de vIctorie o cauza
cea dreapt.

In articolul scris cu ocazia mortii lui I. V. Baburhin, Irnpucat impreun cu alti chid tovarai al caror nume a ramas

necunoscut, Lenin scria: Au murit ca nite erol. Despre moartea lor au povestit soldatil I muncltoril feroviari care erau In
acelai tren. Babuchin a cazut jertf a cruzimil salbatice a opricinicului tarist, dar murincl, el tia ca marea cauza pentru care
1-a dat viata nu va murl, c o vor sustine zeci, sute de mil,
milloane de alte maini, ca, pentru acea cauza vor muri i alti

tovarai muncitori care vor lupta Ora la victorie". (v. XIV,

pag. 397). En acest sentiment al victoriel cauzei comune gasete
omul sovietic baza eroismulul su In lupta pe care o duce pentru fericirea poporulul.
Tocmal aceasta cale de rezolvare a tragediel pierderli flintel
dragl o urmeaza Antocolschl in poemul sau. El 41 termina poemul astfel:
Vi nu ai drept la o tristete-aparte,
In sufletu-ti incitisd s'o pastrezz...
In lupta-aceasta grea, far?' curmare,
Atdti feciori ai altora, mereu,
Se auc s scizimbe-alti fii in lupta'n care
E-un adeviir mai 'nalt decdt al Ulu.
Daca Tihonov a dat un poem romantic original, cu figura simbolica
de A. Tvardovschi
a lui Chlrov care trece prin noptIle
crunte ale Leningraclului, iar M. Aligher 1 P. Antocolschi au
dat poeme de un lirism accentuat, la baza carora au fost puse
fapte reale din via4a, A. Tvardovschi s'a silit sa redea, in poe-

Vasill Tiorchin,

=125

www.dacoromanica.ro

mul

Vasili

Tiorchin",

chipul

real, generalizat, al soldatului rus.

Tiorchin e un simplu soldat; in el

se manifesta cu o extraordinar
rt.

A. Tvardovschi

simplitate cele mai frumoase trsaturi ale soldatului rus: barbatia,

abnegatia, dragostea pentru Patrie,
blandetea sufleteasc si umorul.
Tvardovschi isi zugraveste eroul in
cele mai variate situatii
si In
extrema incordare a faptel de vitejie si in mijlocul glumelor din timpul repausului
aratarcl in el
acele tras'aturi care constitue baza
invincibilittii Armatei Sovietice.
Poemul se compune dintr'o serie de episoade care infatiseaza
viata de lupttor a lui Vasili Tiorchin. In anul 1941 el a trebuit A
last dintr'o incercuire.

Slabi, desculti, mergeam agale

Pe neCunoscutul drum
Unde-i Rusia, ce-i in cale,
Unde-i frontul el acum?

El null pierde prezenta de spirit cand sta culcat Intr'o balta,

sub ploala de gloante, cand Intr'un sfarsit de toamn trece innot
un rau, ducand plicul care i se incredintase, cand doboara un
aviun german, and conduce plutonul la atac si se intoarce din

nou, dupa ce fusese greu ran% la unitatea sa; pe scurt, viata

lui este viata tipica a unui ostas din Armata Sovietica.
Nu numa'n companii;
i'.71 Vuton, fldcdi ca el
Vezi, lard strddanii.
spune autowl despre el.
426
www.dacoromanica.ro

Vasil" Tiorchin ii Indeplthete misiunea grea cu o nespusa demnitate sufleteascd, simplu, calm, cu o glum vesell I
in acelai timp cu contiinta fermd a datoriei sale i a dragostel
tle Patrie.
Plot Fi nea, nu fa aminte,
Ba-i glumet, ba incruntat,
Merge'n lupte inainte.
O'n pdcat frit cele sfinte
Omul rus e minunat!
Poetul 11 zugrvete eroul pe formlul vIelI Armatel Sovietice
doveOind o admirabild cunoatere a materialului
a felului de
viata, a psihologiel i limbil acesteia. Poseddnd curgator vorbirea
populard, autorul folosete in poem din plin aforisme lapidare

ile un umor fin:

Dacd n'om da grey, vom sparge,

De-om trdi, nu vom muri...
Fi-va vremea, ne-om intoarce
Tot ce-am dat, vom dobdndi!

El introduce In poem motive din folklor (capitolul Moartea

I ostaul"). Poemul redd viata Armatel Sovietice din timpul rdzboiului 1, totodat, zugr5vete chipul plin de farmec al ostaului
sovietic, inratiat Intr*0 descriere cuprinzdtoare. In zilele rdzbolului, Vasui Tiorchin a devenit una din figurile preferate ale

Armatei Sovietice 1 a capdtat o largd popularitate.

La desvdrirea artistia a poemului contribue I stdpdnirea
miastra a cuvantului i a ritmului. Poemul
peste cinci mil
este scris aproape in intregime In versuri trohaice
de versuri
de patru picioare. Dat fiMd marele numar de versuri, ritmul lui
ar putea pdrea monotony dar Tvardovschl Introduce in acest ritm
mult varietate, izbutind sd creeze un vers mldlos i expresiv.
Pe alocuri, versurile trohaice de patru picioare alterneazd cu cele
de trel picioare (in capitolul Despre rdzboi"); pe alocuri, introduce versuri scurte, schimbd numrul lor in strofd (cloud versuri,
patru, cincl etc.) i folosete foarte larg posibilitatile pe care I
427
www.dacoromanica.ro

le dau diversele tipuri de imbinare intre ritm i constructia sintacticl, adicI foloseste corelatia clintre constructia frazei, pe de
o parte, si constructia versurilor si a strofei, pe de altA parte.
Astfel strofa:

Volburi prin vdzduh stdrni-va

Artilerla trdgdnd,
Din pozztii rdbufni-va
Peste capete cdntdnd.

este formati dinteo singurl frazA care ocupA toate cele patru
versuri ale strafe! reunite printeo intonatie unitarA.
Iar strofa:
Linifte. Dungi de lumind.
Ce se 'ntdmpld, vom vedea.
0 nu-i nimeni
cin' sd vind...
Nimeni nu-i in preajrna mea.

cuprinzAnd sapte propozitii pronuntate separat, =n cu totul

altfel. Este usor de vAzut a structura strofelor intensificA continutul bor. In primul caz avem deaface cu o povestire inAltAtoare,

captivantA, despre felul in care artileria noastrA bombardeaz.

pe inamic, tar in al doilea caz e redatl vorbirea incetinitA 1 atenVa cu care Tiorchin cerceteazA cazemata micA in care a pAtruns.
SI lulm un al trellea exemplu:
In rdzboi, prin praf fi soare,
Nu-i mai bun, mai natural
In zdduf, sau pe rdcoare,
Din fdntdni, sau de pe deal,
Din conducte, rezervoare,
Dinteo urmd &liar de cal,
Sau din rduri, din izvoare,
De sub ghiatd, din ponoare,
Nu-i nimic mai natural
Decdt apa frdtioarel
428

www.dacoromanica.ro

Aci enumerarea este sustinuta de repetarea aceleiai rime

care a strofei un caracter cu totul particular fatt de celelalte.
Prin utilizarea acestor forme sintactice i procedee de versificatie variate, A. Tvardovschi obtine un vers care suna liber I

expresiv. Prin importanta figurii eroului, prin amploarea cu care

autorul a imbratiat diversele aspecte ale razbolului, prin adancimea sentimentului Uric, poemul lui Tvardovschi ocupg
boo printre poemele epocii Marelui Rtzbol pentru ApIrarea Patriei.
El a jucat un mare rol educator In anti razboiului i-i pastreaza
i acum importanta profund ideologia 1 estetiel.
Activitatea prozatorilor sovietici
era indreptata in diferite directii. Cea
mai larga rgspandire a capatat-o reportajul literar documentar,
care reprezenta oamenii i evenimentele epocii Marelui Rtzbol
pentru ApArarea Patriei. Schltele din Stalingrad" ale lui Grossman, Dela Marea Neagr la Marea Barent", de C. Simonov i
multe alte carp i raportaje literare ale scriitorilor sovietici, au
adunat un material de o covaritoare important istorict. In
acest material sunt consemnate toate perioadele rzboiului, toate
imprejurarile concrete in care se ducea marea luptA pentru eliberarea pamantului sovietic i pentru distrugerea amenintrii
Proza

fasciste care plana asupra Intregii lumi. Autorii reportajelor

literare au pbstrat pentru genera-tine viltoare figurile multer
minunati eroi sovietici sl le-au imortalizat faptele de vitejie.

Un mare rol I-a jucat activitatea publicistico-artistia a

scriitorilor, articolele Dar' inflAcarate, adresate intregului popor
sovietic, ca;e exprimau cu cea mai mare vigoare avantul lui pa-

triotic i ura lui NI de duman. Culegerile de articole ale lui

A. Tolstoi, Patria", Rzboiul", de I. Ehrenburg i altele, au
avut o mare importanta, atat in spatele frontului, cat i pe
front.

Pe masur ce rzbolul se prelungea, se marea experienta

i se inmulteau observatiile; alaturi de reporttje literare 1 de
scurte povestiri, au Inceput s apar opere mai cuprinzgtoare:
nuvele, romane (Curcubeul", de V. Vasilevscaia, Neinfrntii",
de B. Gorbatov, Poporul e nemuritor", de V. Grossman, Soseaua Volocolamscului", de A. Bec, Zile si nopti", de C. Simonov 1 altele). Aceste opere zugraveau cele mai variate aspecte
429
www.dacoromanica.ro

"TrIlln,f,

ale razbolului, aratand mereu

alte trsaturi ale omului sovietic

in lupta pentru apararea Patriel.
$coala razboiului, in care se ma-

turiza arta minter% a ostasulul

sovietic, devotamentul de neclin-

tit fata de Patrie, care facea sa

se pastreze fortele oamenilor so-

vietici din regiunile vremelnic

ocupate de nemti (Neinfran- tii"), fermitatea nemaivazuta in

istorie a apararil Stalingradului (Zile si nopti"), cruzimile

marsave ale fascistilor (Curcubeul"), maretia spirituala si

unitatea politico-morala de neL
infrant a poporului sovietic,
(Tanara. Garda", de A. Fadeev),
C. Simonov
toate aceste opere zugravesc
mareata epoca a Marelui Itazbol
pentru Apararea Patriei, pe care o vor studia multe i multe
generatil.

Zile

Nopti",
de C. Simonov.
1

In romanul sail Zile si nopti",

C. Simonov a stiut sa infatiseze eltitorilor sovietici eroismul i puterea

de rezistentA a ostasilor Armatei Sovietice in zile'e marii batalii

a Stalingradului. Simonov null propune s cuprincil aid epopeea Stalingradului in ansamblul el. In centrul romanului, se
afla un simplu participant al batAliel Stalingradului, capitanul
Saburov, comandant de batalion. Descriind activitatea lui de
lupta, Simonov da cititorului imaginea luptei pentru Stalingrad,
pana in momental rand armatele sovietice incep operatia pentru incercuirea trupelor fasciste din fata Stalingradului. Eventmentele descrise in povestire se petrec aproape exclusiv in jurul
unel case ocupate de ostasii lui Saburov. Apararea acestei case
Impotriva atacurilor furioase ale fascistilor formeaza baza actiunilor care se desfasoara in roman. Este doar unul din nenu430
www.dacoromanica.ro

mratle episoade eroice ale apararli Stalingradului. Dar in

lupta aceasta pentru ruinele casei, ostasii sovietici in frunte cu

Saburov. dovedesc o extraordinara, barbtle i darzenie i acea

foga Interioar care sunt proprii numai patriotului sovletic,

pentru care Patria este mai scumpl decat viata. Comandantul
diviziei Protenco, capitanul Saburov, fats pe care el o iubeste,
Ania Cllmenco, agentA sanitar a batalionului de sub comanda
ostasii i comindantii din batasa, tovarsii lui de lupt,
toti acestia sunt oameni a caror comportare simplA sl
lion,

naturall a fost determinata mai ales de faptul c ei s'au decHcat trup si suflet scopului suprem de -a-si apara Patrla I sunt

gata In orice clipl sg-si dea viata pentru ea. Ian, de unde provine la el aceasta darzenie I barbatie extraordinar. In cursul
unei singurc nopti, capitanul Saburov strabate de trel ori pe
malul Volgi distanta care-1 desparte de celelalte unitati ale
diviziei izolate de stfapungerile fasciste, riscandu-si la fiecare
pas viata, si este gata, la nevoie, s mearga si a patra oar.
Iar cand se incepe ofensiva trupelor din jurul Stalingradulul
sl s'ar plrea c Saburov I batalionul sau ar fi putut n-Lacar
putin s rsufle, propune el insusi un plan de ofensiva
conduce batalionul la lupta in care il pierde pe cel. mai scump
prieten al sau, pe Maslennicov. Aici apare In toata naretia ei,
dragostea nclarmurita a oarnenilor sovietici tap, de Patrie, care-I

face sa. Invinga orice interese personale, orice oboseall, toate

greuttile in lupta impotriva dusmanului Patriel lor.
Importanta povestirii lui Simonov consta In aceea ca el a
stiut s arate cltitorilor I acea incordare extraordinarl 1 greutatile supraomenesti ale.luptel dela Stalingrad si pe patriotil
sovletici care, trecand cu vointa lor darza peste toate acestea,
au aparat Stalingradul si au Invins.
liferitul principal al povestlril Id C. Simonov este ca desvlue cu o extraordinar profunzime natura si caracterul patiotismului oamenilor sovietici, aratati In conditlunile unel neinchipuit de grele IncercAri.
In timpul razboiului o mare desvoltare a luat i genul dramatic, ceea
ce nu este o intamplare. Drama este genul a cArui particulariDrama

tate principall const In faptul ca in centrul ei se afla, Un caracter care se distinge printr'o mare precizie 1 putere de con431

www.dacoromanica.ro

centrare a sentimentelor, dotat, cum spunea Gorchi, cu pasiunl

puternice. Deaceea el se manifest in actiuni deosebit de intense,
in evenimente care-i rellefeaa, atat de net teasgturile fundamentale, Incat Oevine de prisos orice caracterizare a lui suplimentar Cu ajutorul vorbirii directe a autorului. Eroii dramei se Caracterizeath pe deplin prin insOsi faptele bor.
0 asemenea conturare precisl a caracterului apare atunci
cand fenomene deosebit de importante din viath trezesc In oameni o incordare extrema a tuturor sentimentelor lor. Deaceea
drama atinge gradul cel mai mare de desvoltare in acele perioade ale vietii sociale, In care au lac evenimente Insemnate
care cuprind toate fortele societh411.

In anii rzbbiului scriitorii sovietici au recurs, fireste sl la

genul dramatic, pentru a athta mretia de simtiri si de fapte
a patriotilor sovietici. Au aprut o serie de piese care au atras

atentia asupra lor atat in U.R.S.S., cat si In strinAtate.

Oamenii Ru0",
de C. Slmonov

Operele
eroica,

care

inftisau

lupta

a poporului rus impotriva

hoardelor fasciste erau asteptate pe

atunci In straintate cu atata nethbdare, Incat piesa lui C. Simonov Oamenii rusi", indat dup aparitie, a fost transmith
In America prin telegraf.

Eroii piesei lui Simonov sunt simpli oameni rusi, care pot
fi Intalniti pretutindeni: Safonov, fost sofer, iar acum ofiter al
Armatel Sovietice; soferul sau tanara fat Valea; Vasin un ba,tran ofiter rus care s'a Inrolat in Armata Sovietica ca s-si dea
ultimele sale forte luptei impotriva dumanilor Patriei; agentul
sanitar militar Globa. El nu se disting cu nimic de ceilalti oameni sovietici Si sunt inzestrati cu acele insusiri fundamentale
pe care le desvolt Patria In oamenii sovietici. Un puternic simt
al datoriel, barbAtie calma, gata de orice sacrificiu in numele Patriel,
sunt trassaturile esentime ale caracterului lor. In zilele
de construire pasnicg ele Ii aflau expresia In munca lor de toate

zilele pAtrunsa, de un adanc spirit de abnegatie patrioticA. In

timpul rzboiului aceste trOsAturi Ii gsesc expresia cea mai
concentrath si viguroasa, pentru c omul raspunde acum cu viata
pentru ceea ce face. Unitatea de sub comancla lui Safonov este
inconjuratO de nemti inteun othsel. Cu tot% dela comandant
pan la simplul ostas, stiu c5, mai curand vor murl decat sit se
43 2

www.dacoromanica.ro

predea sau sg-sl pgrseascg postul de luptl. Fla, a ovM, Safonov

o trimite pe fata iubit de el, Valea, intfo recunoastere periculoasg, la care Valea se duce Mil sovgialg, iar Globa plin de
abnegatie o apgrg cu pieptul sau de gloantele unei arme automate nemtesti.
Cu o deosebitg putere se manifestg eroismul lul Safonov si
al detasamentului lui, atunci and sunt pu1 in fata unel misiuni
de luptg care cere o totall abnegatie si cu care sunt insgrcinati
de comandament tocmal in momentul card, Odatg cu apropieTea unitgtilor Armatei Sovietice, se 'Area ca vor putea sapa de
moartea Inevitabll cu gandul cgrela se si impacaserg. Oamenii
care se preghtiserg deja de moarte si trgiserg bucuria intoarcerli
la viatg trebuiau sg intre din nou intr'o lupt din care multi din
el, daa nu chiar toti, n'aveau sg mai scape: trebuiau s cuce'masa si sg, meriting luptnd impotriva unui dusman cu mult
mai puternic, un pod de mare importantg pentru miscarea ulteirioarg a armatei noastre,
Si iatg-1 pe Safonov, conducandu-si din nou fgrg nicio soIlia la oamenii in luptg. El stie Ca pentru fiecare din el, ca i
pentru el insusi, datoria fat& de Patrie este legea supremg, careia i se subordoneazg interesele personale ale omului.
Piesa lui Simonov a strnit un foarte viu interes. Publlcatg
un ziarul Pravda", a fest citit de milioane de cititori. Acest
interes 1-a meritat pe deplin. A fost una din primele opere importante din epoca rgzboiului. Piesa desvlula cu o mare claritate ceea ce se poate numi secretul invincibilitatii omului sovieVc: dragostea lui de Patrie, care trezete in el cele mai inalte
sentimente omenesti, II formeazg caracterul, care-1 face capabil
sg suporte price incercgri. Si toate aceste trasaturi minunate,
plesa le ilustra lugnd ca exemplu viata unor oameni simpli,
obisnuiti, care nu se evidentiaza prin insusiri exceptionale.
Ins ezoll piesel sunt rui din epoca sovleticg, si aceasta
xplicg marea lor fortg moralg.

Piesa lui A. Corneicluc, Fron-

.,Frontur,

tul", a fost publicat, ca si ,,Oamenii

rusi" de Simonev, in ziarul Pravda".

de A. Corneiciuc

A. Corneicluc este un scriltor ucrainian, dar plesa lui atingea

probleme atat de insemnate pentru intreaga taxa., inat ea a
devenit, asa cum se intamplg la noi intotdeauna, nu numai un
28

Istoria Lit. Soviet lee Ruse

433
www.dacoromanica.ro

bun al literaturii ucrainiene, el

si al literaturii sovietice In general.

Piesa a ap6sut In zilele de

grea incercare pentru Ora din,
vara anului 1942, and trupele
nemtesti patrunsesera in stepele
Cubanului, amenintau Caucazul si se apropiau de Stalingrad..

Cu o mare cutezanta artistica a zugrvit Corneiciuc in piesa

sa figura unui general ridicat In.

anii razboiului civil, care se
bucura de o mare autoritate miMara. Rzboiul modern, cu tehnica lui nou a.
cu btliile de
1

mai multe zile in sir, MA preA. Corneiciuc

cedent ca numar de ostasi si can-

titate de armament, ii prezenta.

ILA In calitate de comandant cerinte noi. Dar Gorlov n'a Intelesacest lucru. Temandu-se sa-si recunoasca aceast lips, el caut
sail Inn Abuse orice parere personala si se inconjoar cu niste
jalnici lInguitonI. Inchistarea lui spirituala i ramanerea lui In
urma fata, de cerintele noi ale stiintei militare duc la esecuri In
Wain si la pierdere de vieti de oameni sovloticl bunul eel mai
pretios din toate bunurile acumulate de tara, Figura lui Gorlov
dovedeste ea insuccesele din cursul razboiului provin nu dinteo
superioritate oarecare de nebiruit a dusmanului, ci sunt rezultatul faptului ca unil oameni arora tam le-a incredintat apararea.
ei, nu si-au Inteles intotdeauna pe deplin sarcina, n'au cautat
s Invete din experienta razboiului chiar In timpul desfasuraril.
lui si au facut ca toata tara s plateasca grewlile lor. 0 figura.
cu desavarsire contrarie lui Gorlov este generalul Ogniov pe careCorneiciuc Ii prezinta ca pe un adevrat patriot, care si-a Insu-

sit Invtmintele de pang atunci ale razboiului, care stie O. Invete chiar si dela dusman, daca aceasta e necesar, i sa-1 sdrobeasca apoi, folosind aceast invatatura.
434
www.dacoromanica.ro

Faptul ca o asemenea piesd,

care-I oblige pe fiecare coman-

dant sd-si supund unei priviri

critice propria-i activitate pentru

a scapa de orice urme ale ,,gcrlo-

vismului" deed le avea, a apdrut

tocmai in zilele de lupte foarte

grele cu nemtii, care exercitau

o presiune puternica la sud, constituia o mArturie elocventa a acelei increderi in fortele sale cu
care tare duces rblzbolul mai
departe cu toate insuccesele vre-

melnice de pant atunci. Numai

acela care se simte tare poate sa
deschis despre
biciunile sale pentruca

vorbeascA

ii

slad

seama c va sti s invingd aceste

lipsuri i va avea destuld putere

pentru a invinge pe dusman.

Importanta piesei mai consta

L. Leonov

si in faptul c infatisa pe generalii nostri care, in cursul campaniei din iarna anului
1941-1942, invtasera sa-1 bata pe dusman, i inspira incredere
ca armata noastra sub conducerea lor va merge spre noi victorii.

Piesa Frontul" ofera un exemplu stralucit, care arata eat de

direct, cat de strans era legat literatura noastra de cerintele
vietii si cat de receptiva era fat de ceea ce framanta intreaga

tara. Si mai ales, ca aceasta piesa aparea ca o ilustrare a acelei

increderi in fortele poporului nostru care nici pentru o clipa
macar n'a fost sdruncinat5., cu toate insuccesele vremelnice pe
care le-am suferit.
Sdrobirea nemtilor la Stalingrad, eliberarea Caucazului, InaIntarea victorioas a armatelor noastre spre Vest si infrangerea
totala a Germaniei fasciste si a Japoniei imperialiste
toate
acestea au aatat ca." figura generalului Ogniov, creata de Corneicluc. a Intruchipat trsaturile caracteristice ale generalilor
tovietici, care si-au luau 9It pe deplin arta conducerli razbolulul
modern.

433

www.dacoromanica.ro

Simonov a infatisat patriotisrriut

Invazia",
luptatorilor sovietici, de rand, Cornelde L. Leonov
clue patriotismul conducatorilor. iar
Leonov si-a propus sarcina de a arata puterea sentimentului pa-

triotic care-I ajuta pe om sa invinga tot ce este in el marunt,

egoist, meschin si-I desparte de ceilalti oameni. Eroul piesel sale,

Feodor, se intoarce in orasul natal intr'un moment tragic, in

ajunul intrarii nemtilor in oras. Dar Feodor nu poate gasi un

limbaj comun, nici cu cei care se pregatesc sa piece din oras spre
rasarit, nici cu cei care pregatesc o rezistenta in oras, organizand

detasamente de partizani. Se intorsese tocmai din inchisoare,

uncle fusese detinut cativa ani. Rupsese legatura cu oamenli,
dar nici oamenii nu mai pot avea in el incredere intr'un asemenea moment de raspundere. Ramas singur, furios i Indrjit,
Feodor trece printr'o grava criza interioara; s'a rupt de al sal,
si nu se stie Inca unde se va oplosi.
Leonov arata cum creSte in Feodor, cu toate piedicile existente, un sentiment cu adevarat patriotic, care-i permite a invinga micile jigniri suferite I amaraciunile, pernirile meschine
ale amorului propriu. El vede cruzimea revoltatoare a nemtilor,
vede pe eel cativa tradatori, care au iesit din gaurile lor dupa
retragerea Armatei Sovietice si se gudura in fata fiarelor cotro-

pitoare. Dar el vede, totodata, i eroismul celor mal buni oamenl

rusi, pe aceia care au intrat in randul partizanilor.
Tot ce salasluia mai bun in sufletvl lui Feodor se trezeste
deodata si el se angajeaza in lupta impotriva cotropitorului taxa
sale, omoarl pe un agent al gestapoului; el incurca. socotelile
servicmlui de spionaj german, dandu-se drept seful partizanilor
sl apar astfel de urmari pe adevaratul conducator al partiza-

nilor; el /ware ca un crou.

Patriotismul II uneste pe tc4l oamenli rusi, elimina din sufletele lor tot ce este marunt si egoist si-i transforma in lupttori patrunsi de un spirit total de abnegatie
iat idea cen-

trall a piesel. Piecele lui Simonov, Corneiciuc I Leonov au fost

clistinse cu premlul Stalin.

www.dacoromanica.ro

OPERA LUI

A. A. FADEEV
lexandr .Alexandrovici Facieev face parte dintre scriitorii
sovietici care chiar dela inceputul activitatii lor au participat in mod direct la construirea Tarn Sovietice I s'au inspirat in creatia lor din experienta vie a acestei construiri. ScriiA

torul s'a nascut in gunernia Tver; tatM lui era agent sanitar.

Copilaria 1 tiperetea si le-a petrecut in Extremul Orient in partea

de sud a tinutului Ussuri. Familia lui traia intr'un sat din taiga,
Ciuguevca, la 120 km. departare de linia ferat. Studiile 1 le-a
Mut la scoala comerciala din Vladivostoc. In 1918 intra in Partidul BolsevIc. In anii razboiului civil, and Vladivostocul se gasea in stpaairea albilor, A. Fadeev participg la lupta de rezistent impotriva dusmanilor Tarn Sovietice.
Intre anii 1919 si 1921, A. A. FaclPev activeazd in randurile
partizanilor, tar apoi lupt in Armata Rosie impotriva lui Colceac
si a interventionistilor japonezi; participa la reprimarea rscoa!ei din Kronstadt, unde cade gray ranit La sfarsitul razbolulul
civil, stucliaza la Academia de mine, dar mai inainte de a o absolvi este trimis la munci de Partid.
Impresiile razboiului civil au format principalul continut al
activittii artistice a lui Fadeev inca dela inceputul ei. A inceput O. scrie din 1921. In 1923 terming nuvela Revarsarea", la
care lucrase in 1922-1923, iar in 1924, nuvela Contra curentului", consacrate temelor razbolului civil. Odata cu aparitia, in
1927, a romanului Infrangerea", care i-a adus o larga popularitate, Fadeev s'a dedicat in intregime activitatii literare. Des-

437

www.dacoromanica.ro

flsoara o activitate intensa, la Asociatia Scriitorilor Proletari din

Rusia, apoi devine secretarul Uniunii Scriitorilor Sovietici. Ro-

manele sale, Ultimul din Udeghe", (1930-1936, roman Inca

neterminat), i Tanra Garcia" (1945) fac s creasc5, si mai
mult celebritatea literara a lul Fadeev. Pentru activitatea sa literar5, a fost decorat de guvern cu ordinul Lenin, si ales deputat
In Sovietul Suprem al U. R. S. S.
Fiind unul dintre cei mai marl scriitori ai Uniunii Sovietice,
el conduce totodat5. Uniunea Scriitorilor i desfsoar o intensl
munc5, de Partici ca membru in C.C. al P.C. al U. R. S. S.
Tr5s5turile caracteristice ale creatiei lui
Fadeev se contureazA chiar in priluele_sale

Primele nuvele
nuvele.

desi mai tarziu autorul Insusi a v5zut nuvela sa RevArsarer

I5sa foarte
intr'o 1umin5 nefavorabil5. Prima mea lucrare
scria el
mult de dorit". In ea se povesteste viata satului de taiga, Sandagou,

din partea de Sud a tinutului Ussuri, in ajunul Revolutiei din Octombrie.

Figura central5 a povestirii este aceea a bolsevicului Neretin,

care organizeaz5 in jurul &au pe cei mai buni oameni ai satului.

En lupta lui pentru reconstructia revolutionar a satului, Neretin intrevede
deja viitorul acelui sat. El se &idea cum implacabilele vine de otel vor
tia candva valea Ulahin, iar prin vaile de netrecut Sihote-Alin, se va croi
un tunel drept i darz ca vointa omului. Atunci muntii Ii vor deschide
adncurile, minereurile desgolite vor str5luci In soare cu r5sfrangeri vii.
rosii, ca sngele omului din taiga, pe vArfurile acoperite cu brazi va aprea
pentru prima dat5 c5rbune1e i noi ogoare bogate vor fi r5scolite pentru
a
prima dat5 de tractorul electric".
In nuvela Contra curentului", se descrie lupta impotriva interven
tionistilor japonezi. Si aici figura central5 este un comunist, Selezniov,
care Inf5ptuieste vointa Partidului In Revolutie (in anul 1934, Fadeev a refcut aceast nuve15, intitulnd-o Nasterea Regimentului Amgunsc").
Astfel, ambele nuvele au la baz5 un material din rzboiul civil din
Siberia i, ceea ce este cazul sa relevam indeosebi, in centrul actiunii se
aft figuri de comunisti care conduc miscarea revolutionar. Dup5 Ceapaev" al lui Furmanov, erau In fond primele figuri de comunisti din literatura r5zboiului civil. Importanta lor const5 in aceea c ele relev5 rolul
organizatoric al Partidului in Revolutie i prezint5 Revolutia ca o miscare
constienta si conform5 cu legile istoriei, a masselor conduse de clasa mun-'
citoare si de Partid. Era un important pas fnainte pe care II f5cea literatura primilor ani de dup5 1920. Aceste nuvele 1-au ajutat, de bun seam24, pi

Fadeev s poat5 trece la pregAtirea cre5rii romanului Infrangerea" con+

ceput de et Inca din anii and lucra la aceste nuvele. Schitarea punctelor
esentiale ale acestei teme
spune Fadeev despre Infrngerea"
a fost
facuta Inca in anii 1921-1922".

Romanul lul A. Facleev, Infrangerea", este una din cele mai insemnate opere ale literaturil sovietice consacrate temel rzbolului
Romanul Infrangerea"

438
www.dacoromanica.ro

civil. Fadeev si-a scris cu mult

grip, romanul. Unele capitole,
dupa marturisirea lui, le-a re-

r-

vizuit de vreo douazeci de ori. Nu

exist capitol care sa, nu fi fost

modificat de 4-5 ori. Insusi autorul a definit astfel ideia principal a romanului sail: Prima
idele si cea principal: intr'un
razboi civil se face selectia mate-

rialului uman". Romanul arata

tocmai cum creste si se schimba

caracterul omului in procesul
razbolului civil si al luptel revoiutionare. Cel mai mare merit al
lui Fadeev este, totdeodata, de

a ft aratat elementul principal

care determina cresterea omului

in revolutie, procesul transformarii lui In om sovietic. In cen-

trul romanului se OM figura

A. Fa deev

bolsevicului Levinson in care e

infatisat principiul partinic in revolutie. Levinson este omul care
aduce In revolutie spiritul organizatoric bolsevic si o orientare hoOrin spre un scop bine determinat. Figura lui Levinson este una
din cele mai reusite figuri de bolsevic din literatura sovietica.
Scrlindu_si romanul, Fadeev foloseste in mare masura mostenirea artistica a clasicismului rus, in special experienta realismului psihologic al lui L. Tolstoi, urmand totodat calea trasata
de Gorchi, calea realismului socialist.

Compozitia romanului se aseamana in multe privinte cu

aceea a romanului Mama" al lui Gorchi. Ca si Gorchi, Fadeev
vede pe langa fiecare din personajele sale principale, si mediul
r.ocial In care traesc aceste personaje, ceea ce ii ingadue A oglin-

deasca, In micul detasament de partizani, corelatia dintre fortele principaie care determina mersul rzboiului de partizani.
In roman este Infatisata massa tarneasca si ura ei crescancla
lmpotriva intervetionistilor (Un om, garbovit, cu fata aspra,
439
www.dacoromanica.ro

cu un singur ochi stthlucitor in bezna, se Ina ltg, deasupra multimii l spune: Japonezul a trecut acum trei zile prin Sunclugu.._
Ptiu, Doamne 1arta-m6...." exclamg, el deodata, cu maul% fa-

cand lin gest brusc cu mane, ca si cum ar fi vrut s reteze .

ceva"); dar baza organizatorica sunt muncitorii. Osatura detasamentului o constitue plutonul lui Dubov, fdrmat din muncitori

miner!. (In ziva aceea a clevenit dinteodat limpede pentr

tot ceea ce thmsese umbrit in avantul general si in preocupari

cotidiene deopotrivg, de intense pentru totl
cg. intreg detma
mentul se sprijin, In prImul rand, pe plutonul lui Dubov.") In
persoana lui Levinson ne apare un bolsevic care executl hothririle Partidului cu cerinta lor fundamentalA mentinerea UflitIItlI combatante care va trebui devin nucleul luptel cu albiL
Figura lui 11eelc reprezinth acea citegorie din intelectualitatea,
oraseneasa care s'a dovedit a fi otrvit de individualismul micburghez mascat de ipocrizie sI rYinantism verbal.
Astfel, mgrginindu-se la descrierea unui grup redus de par-

tizani, autorul reuseste sg arate fortele fundamentale care aw

luat parte la rzboiul civil: rolul organizatoric al bolsevicilor, importanta muncitorilor ca forth de baza a miscarii revolutionare,
diversele pgturi. ale thrgnimil si ale intelectualitgtii. Aceast
analiza profundg a vietii obstesti constitue trsatura caracteris-

tica a lui Fadeev, care determing adevIrata insemnglate a operelor sale.

Toata afteasta diferentiere a chipurilor imprim romanului

o mare rezonanth socialg: dator1t6 cgreia, prin zugravirea soartei)

unui grup de partizani, Fadeev izbuteste s arate fortele de capetenie care au luat parte la razboiul civil.
La tel de apropiat de Gorchi este Fadeev 1 prin ceea ce s'ar
putea numi perspective compozttlei romanului. Ca si romanul
Mama" care, desi se terming, cu Infrangerea aparenta a eroilor,
este plin de viath, plin de o incredere viguroasa a va veni vre-

mea and ei vor birui, tot astfel i Infrangerea", cu toate ca

detasamentul lui Levinson este distrus i din el n'au mai fames

cleat 19 oameni, arata.c Revolutia n'a fost invinth. In spatele
ei este poporul. Moartea eroica a acelora care au mers cu Levinson constitue o garantie ca poporul va gas! noi forte care sa,
Inceapa o noua lupta. Unitatea de lupta a ramas. Razboiul poporului pentru eliberarea Patriei continua. Aceast tendint de

440
www.dacoromanica.ro

a merge mereu inainte se manifest& clar in zugravirea realitatil

In desvoltarea ei revolutionara, in intelegdrea unitarardialectica,
a procesului vieir, zugravire care este atat de caracteristica metodei realismului socialist.
Constructia romanu!ui, principiul dupa care sunt zugraviti
oamenii, mestria de a ne inftisa nu numai ceea ce exist& In
toate acestea.
viat dar i ceea ce abia se plmadeste in ea,
arat ea' in romanul Infrangerea' apar vizibile trasaturile realismului socialist.

In decursul povestirii, Fadeev foloseste o analiza minutioasa a psihologiei eroilor, metod atat de caracteristica lui L.
Tolstoi. El arata cele mai variate aspecte ale personajelor sale,
11 face pe cititor s ptrunda in adancul sufletului lor, le inconjoara, cu o multime de detalii de via:0, cotidiana, datorit& carora
profilul fiecaruia devine concret 1 individual. Chiar atunci and
vorbeste despre un cal, Fadeev observa c gaitele II pareau in
seara aceasta mai agitate si mai proaste ca de obicei".
$l in pasagille in care vorbeste direct autorul, Fadeev se
orienteaza in mare masura dup& experienta lui L. Tolstoi. Astfel el insusi spune: Lucrancl la opera Infrangerea", am adoptat uneori, far% sa vreau, in ritmul l constructia frazel, cateva
trasaturi caracteristice limbii lui Tolstoi".
Deosebit de caracteristic pentru Tolstoi este vorbirea direct
a autoruluj, in care acesta (IA impresia c tie despre eroi mat
mult decat ei lnil. Fadeev se foloseste de aceeasi metoda: A
suferit spune el despre Mecic, dupa ce acesta a ,p,redat detasamentul din lasitate
nu atat pentruca din cauza gestului sau
pierisera, zeci de oameni, care avusesera incredere in el, cat pentrued pata de nesters, murdar, desgustatoare a acestui gest era
in contrazicere cu tot ceeace gsea el bun si curat in sine insusi.''
$1 mai departe: ,,Acum m voi duce in oras: nu-mi ramane nimic altceva de facut decat sa ma duc acolo,
se gandea el,.
straduindu-se s dea acestui fapt o nuanta de trista necesitate
innabusindu-si cu greu simtamantul de bucurie, rusine I.
groaza c aceasta ar putea O. nu se indeplineasca".
Figura centrala a romanului e Levinson. El intruneste tra-'
satrile caracteristice ale bolsevicului, ale organizatorului, ale
conducatorului. Fadeev arata cu mult dragoste 1 fineta, cum,.
Invingandu-si slbiciunile omeneI, l subordonand sentimentele
441'

www.dacoromanica.ro

sale personale cauzei comune, Levinson ii concentreaa, tciate

fortele sufletesti asupra unui singur lucru: slujirea Revolutiel,
tonclucerea oamenilor care-1 urmeazl, cu o incredere nemArginita, infruntnd primejdiile i moartea. El absoarbe parcl cele
mai alese simtminte i ganduri ale massei care-1 urma, pentru
-a le reda sui) form de hotrirl clare i chibzuite, cArora ea 11
se supune.

Fadeev a izbutit s arate in figura lui Levinson acel vis

mare% al fericirii care ingadue omeniril chiar i In clipele cele

mai grele s Weasel destull, putere 1 destull increciere in vlatA.
Acest umanism al lui Levinson este in acelasi timp un umanism
riiiiitant, bolsevic. Levinson plange cnd afl clespre moartea
ajutorului slat, Baclanov, trece cu Ware de seaml ca s5, nu tre-i
zeascl sentinela de zi, adormitl, pentruca sl nu-1 turbure zam-

betul de pe buze, dar Ii ameninta cu revolverul pe partizanul

t1u el nimic nu-1 mai
poate opri s-si aducl la indeplinire amellintarea. Levinson e
un comandant extrem de suplu. II. judecl pe Morozca, atuncl
and acesta furl pepeni galbeni din bostAnlrie, pentrucl, Jude-

care calcl clisciplina, i toil cei de fa

cata serveste la riclicarea disciplinei in detasament al-I apropie de

populatia satului in care e cantonat detasamentul, dar tot el se

preface c nu-1 vede pe comandantul de pluton beat: Tot detaamentul vedea c Cubrac e beat. Numal Levinson 'Area cl nu-1
observ, ccI altfel ar fi trebuit sal inlocuiascA pe Cuorac din
functie i n'ar fi avut pe cine pune in locul lui".
Forta interioara a ideologiei bolsevice, care trAeste in Levinson, ii ingadue s lmpun detasamentului vointa sa. Fadeev
subliniazl, a Levinson nu prea avea inftisarea de comandant de
detasament; nu avea nici forta fizica potrivitl, nici tinuta miMart, dar vointa lul darza si experienta revolutionarl 11 inspira
hotriri i solutii juste, care-i dau posibilitatea de a-si scoate
detasamentul din situatii clificile; astfel, atunci cnd detasamentul este Inghesuit la marginea unei in!astini de netrecut, el
chotArlste s'a se construiasca un pod de barne, i ia unica hotrire posibil, anume fortarea incercuirii. batorita acestui f apt
ci mentine detasamentul ca o unitate care, dupa aceasta, se va
manifesta din nou ca o fortl de lupta..
Figura profund umana a lui Levinson, zugravita adlnc si
multilateral de catre Fadeev, intruchipeaza forta organizatorIcI

442
www.dacoromanica.ro

a Partidului si a Revolutiei, organizatoria tocmai pentrua Partidul Bolsevic e legat in mod direct de popor, se sprijln pe el,
cristalizeaz ceea ce are acesta mai bun.
Deaceea, in galeria Vgurilor literaturii sovietice care oglindesc razboiul civil, aceea a lui Levinson este deosebit de importanta, deoarece ea intruchipea-za esentialul; Partidul in mersul
Revolutiet

Aratand pe de o parte cum lupta pentru cauza poporulul

pe om, ii innobileaza pana la gradul cel mai inalt in-

11 inal

susirile sufletesti, Fadeev desvlue pe de alta parte, in persoana

:1
1u4
Mecic, toat desertalciunea si ipocrizia individualismului
mic-burghez impotriva caruia a luptat cu atata darzenie Gorchi.
Mecic e preocupat numai de interesele sale, deaceea nici
.nu-s1 poate gsi locul adevrat in viata adevAratk_Rmane un
singuratic in detasament si se potriveste numai cu Cij, un om de
nimic, ca si el. Respinge iubirea Varlet, care poate ar fi ajutat
germenilor de omenie din el sa, se intreascO. $1, in ceasul incercarii hotAritoare, el tradeaza, detasamentul in mod rusinos.
Filnd una din cele mai de seama.
opere ale literaturii sovietice, romanul este, fireste, foarte instructiv
prin faptul ca, in el si-:au gsit 1ntruparea particularitAtile fundamentale ale realismului socialist. La baZa acestei metode se
afla principiul partinit4ii bolsevice, care determina toate aspectele creaVei artistice. Partinitatea bolsevica, se manifestO in
primul rand in atitudinea principiall a scriitorultiffat de viat,
In idealul prin a cgrui prisma. el reflectO realitatea. Aceasta
-atitudine principial a fost definit de V. I. Lenin in articolul
Organizatia de Partid 1 literatura de Partid", in care el a ar5,tat cl la baza literaturli noi va trebui s stea ideia socialismului.
La baza romanului lut Fadeev se afla, ideia socialismului, inTrsturile realismului
socialist In roman

trucat el este inchinat zugravirii luptei poporului pentru

impotriva interventionistilor i gardistilor albi. Fadeev

ftgraveste razboiul civil In lumina Intelegerii socialiste a caracterului acestuia; el infatiseaz1 lupta pentru socialism ca o
miscare populara ca o miscare patrioticg, organizat prin n2uinta Poporului de a-si curati tara de toti dusmanii ei externi

i interni. Aceast miscare este inspirata, i condusa. de Partidul

Bolsevic, al carui reprezentant este Levinson, care la ranclul lui

-143

www.dacoromanica.ro

primeste directive dela conducerea Particlului. In felul acesta

romanul se incheaga in jurul ideii socialismului. Ea reprezinta
acel scop inalt care inmbileaza pe oameni, Ii ridica la o inaltime
moral exceptional, ii umple de patosul slujirli poporului si al
luptei pentru eliberarea omului. Traia in el
spune Fadeev
despre Levinson,
un dor imens, incomparabil cu vreo alta, dorinta, de a vedea un om nou, admirabil, bun i puternic." Despre
Mete lita, Fadeev spune: Faptele cele mai insemnate din viata
lui el le facea, fr sa, observe aceasta, pentru oameni i spre
binele oamenilor".

Morozca c Intrucatva apropiat de gardistii rosii din poemul

Cel doisprezece" al lui Bloc. El k In stare s fure, se imbata, e
gata A loveasca pe Varia cu cravasa. Dar simte in aceIasi timp .
ca este In serviciul unei cauze marl. 1--aceasta Ii oda putere: ini
-clipa in care moartea se ridica In fata lui, el se sacrifica far&
sovaire. Aceast putere de a innobila pe om, care izvoraste din
slujirea intereselor poporului, apare cu o deoseblt vigoare In
scena mortil lui Morozca. Se simte contopit atat de adanc cu
acesti oameril obositi care nu bnulau nimic, care aveau incredere in el, !neat nu-i vine in minte nicio WO, posibilitate de a-i
anunta pe tovari despre primejdie... El smulge revolverul i,
ridicandu-I deasupra capului, pentruca s se aud a. mai bine, trage

de trel ori, dupa, cum era intelegerea." Flacara curata a Revolutiel mistue in ceasul hotritor tot ceea ce era in el marunt,
meschin si egoist, in asa masura incat el nu cedeaza nici macar
simtamantului flresc de autoaprare in fata cazacilor care-1 Inconjurasera, si in loc s traga In el, trage in sus, pentruca semnalul lui n fie auzit mai bine de aceia pe care-i salveaza.
Ideia socialismului apare in romanul lui Fadeev ca un suprem ideal moral, care inalt pe oameni pan/ la fapte eroice.
Cu cat omul se apropie si se ptrunde mai mult de acest ideal,.
"cu atat mai lnalt si mai semnificativ devine chipul sau moral,
l dimpotriv, omul care se departeaza dd el Ii pierde calittile
morale. 0 asemenea soarta o are in roman Mecic.
Ideia socialismului, care se afirma in literaturl ca un ideal;
care eletermma, gandurile l faptele oamenilor, este fireste indisolubil legata de figura eroului pozitiv care o intruchipeaza.
Zugravirea eroului pozitiv ca purtator al idealului socialist este
trasatura cea mai caracteristica a realimului socialist. Roma444
www.dacoromanica.ro

nul lui Fadeev ne infatiseaza un erou pozitiv, viguros conturat

-in figura Iui Levinson, omuI care paseste mereu In frunte",
cum il defineste autcrul, Si a unei serii de oameni a caror trasa-tura principal& este faptul ca sunt gata oricand la fapte setejesti

pentru binele poporului. Aceasta inseamna ca el sunt dotati

eu insusiri a caror desvoltare ar face din ei oameni de tipul lui

Levinson, oameni care rnerg in fruntea luptei poporului Samar'sesc fapte de vitejie si Mete lita l Morozca, savarsesc asemenea
tapte l Baclanov i Dubov, Stasinschi si Fro lov; inaltimea idealului socialist face sa se ridice oameni care nazuesc la realizaTea luI. SI aid, deasemPnea, se face simtit spiritul partinic bol.sevic in care e scris ro:nanul lui Fadeev, ai carui erol, purtatori
ai principiului partinic, sunt oameni iesiti din randurile poponllui si care duc dupa ei poporul. Lenin spunea ca literatura de

Partid va trebul sa fie patrunsa de intelegere pentru oamenii

munch', pentru experienta de viata si de munca vie a lor, pentru

lupta muncitorilor. Aceasta Inseamn ca literatura 1i va afla

Ileacum inainte eroil sal pozitivi in randurile reprezentantilor
Inaintaci al poporului. Tocmai astfel de oameni sunt i eroil

poiitivi al romanulul lui Fadeev.

0 trasaturk csentlai a realismulul socialist este acea prolunzime cu care zugraveste el procesul vietil in desvoltarea lui.

In orice fenumen greth trsaturi dominante care sunt pe cale

s dispara si trasaturi progresiste care se nasc. Capacitatea de
-a privi fenomenul multilateral, de a reflecta clialectica desvoltril lui, de a scoate In evidenta trasaturile lui progresiste, MI%
a se detasa de viata, este trasatura cea mai important& a realis-

mului socialist, determinata de faptul ca la baza el se afla,

dupa cum spune V. I. Lenin, ultima expresie a gandiril revoiutionare a umenirii"

conceptia bolsevic& despre lume. Acest

caracter dialectic apare cu multa intensitate in romanul lui

Fadeev: SA, vezi totul asa cum este in realitate pentru_ a pu-tea s schimbi ceea ce exist, s grabesti venirea a ceea ce abia
foga hylepciunea simpla dar i cea mai
se naste 1 va f I,
spune Fadeev voind sa
dificila la care a ajuns Levinson",
arate atitudinea unui bolsevic fata de via4a. Si In romanul su
-el ofera moaele de o asemenea reflectare dialectic& a vietii.
Astfel, el prezint dialectic istoria miscaril de partizani, luand
ca exemplu detasamentul lui Levinson, ale carui elemente in445
www.dacoromanica.ro

vechite (lipsa d9 organizare 1 slabiciunile) sunt pe cale de (HS-

paritie, al anti element predominant este procesul luptei pline

de abnegatie impotriva dusmanului 1. In sfarsit, elementul nou

care se Itate, cel esential, este apropierea victoria Victoria

este eenditionata de faptul c partizanil sunt expondittii vointel intregului popor, i in sprijinul acestula ei gasesc forte inepuizabile. Dupa ce reuseste s sparga liniile dusmane si It
lasa din incercuire, detasamentul ramane numai cu nouasprezece oameni I s'ar parea ca este sdrobit; Levinson, vlzand in

deprtare, pe o arie, vn grup de oament, se gandeste a v a

trebui sk-i tae I pe ei tot atat de apropiati lui, cum erau

cei optsprezece oameni care-I urmau in tacere". In aceasta legatura cu poporul se afl chezasia victoriei inevitabile a Revolut lei.

Tot atat de dialectica este si descrierea detasamentului Insusi: gsim aici elementul pe cale sa, moara, SA dispara (demassa Osaxatul Cij, betivul Cubrac), elementul dominant
ra/teasel rsculata impotriva dusmanilor Revolutiei, I ele-

mentul inairtat, conducator si din ce in ce mai puternic

forta si ratiunea Revolutiei reprezentata de muncitorime (baza

pluconul de mineri al lui Dubov) i condudetasamentului
c`atorii ei bolsevici (Levinson).

Aceeasi dialectica o gasim la Fadeev i in felul cum ii zugraveste pe oameni: slbiciunhIe pe cale de clisparitie ale luk
Levinson (Vom avea oare... destule puteri",
gandi Levinson)
si calittile de bolsevic, organizator, conducator, care se formeaza, se intresc si se manifesta In mod stralucit cu prilejuk
construiril podulul plutitor peste mlastina, pe unde detasamentul reuseste sa se salveze. Lupta noului cu vechiul a fost aratat de Fadeev cu o deosebit claritate in cazul lui Morozca.
Romantismul revolutionar
sentimentul noulul care se naste
In viata
este indisolubil legat la Fadeev cu zugrvirea cea
mai realist a vietii, intr In ea ca o parte componenta a noului realism, a realismului socialist al literaturli sovietice.

Lenin considera cea mai de seama trasatura a literaturii

socialiste faptul c ea se va pune in slujba a milioane i zeci
de milioane de oameni ai muncii, care formeaza floarea tarii,
forta ei, vittorul ei". Legatura. cu. miscarea de eliberare a

poporului, cu experienta lui, care il sugereaza scriitorului subiecte

446
www.dacoromanica.ro

caractere prin care el oglindeste viata poporului, apar dim

nou cu multa.claritate In romanul lui Fadeev, sunt o marturi&
a caracterului lui popular, a apropierii de interesele i cerintelemasselor populare.

Romanul lui Fadeev constitue asa dat un exemplu graitor

al realismului socialist. Idea lul socialist, zugravirea unui erou
pozitiv care intruchipeag acest ideal, reflectarea dialectica _a
caracterul popular, toate aceste trsaturi distinctive alerealismului socfarist si-au OM in el o expresie profunda si de01111.

Al doilea roman al lui Fadeev,.

Ultimul din Udeghe", nu este Inca
terminat. Romanul acesta este foarte vast prin amploarea p1
natura problemelor pe care le suscit, fag a fi desvoltate Oitala sfarsit de autor. Partea a treia, cea mai importanta din roman, are multe puncte comune cu Infrangerea".
In ea este inftisat din nou razboiul de partizani din Siberia, si chipurile de bolsevici zugravite de Fadeev sunt foarte
Ulthnul din Udeghe"

izbutite.

Intr'unul din_episoadele romanului se povesteste cum muncitorul Ignat Saenco, poreclit Ptasca" cade in mainile garzilor
albe. El este torturat pentru a-si trada tovarasii din ilegalitate
(la o perchizitie s'a gasit dinarnit la locuinta lui). Este supusunor cazne de necrezut pe care le nascoceste seful semidement al

serviciului de informatii. Ptasca" Indura toate aceste chinuri

gi nu-si tradeaza tovarsii. Inainte de a muri in chinuri, Ptasca
1si eta deodat a seama, cu o extraordinag claritate, ca cei care
Ii chinuese cu atata rafinament au Incetat demult de a mai
fi oameni, ca principatul lucru pe care nu 1-1 pot lerta lui este
tocmal faptul ca el era singurul om printre ei l cunostea marea valoare a tot ce este creat de mainile l mintea oamenilor,
snazuind catr e. o lume fericita I frumoasa pentru el si pentru
semen!! lui. Aceast forta a umanismului socialist care strabate intreaga opera a lui Fadeev determina valoarea artistica
a creatiel sale, care trateaza problemele fundamentale ale literaturii sovietice.
Fadeev insusi scria despre problemele artei sovietice: Nol
am fost primii care am avut fericirea s povestim oamenilor despre viata socialist, despre felul cum a fost cucerita. Noua ne-a

!ost data ferlcirea s rostim cu glasuri de copil cuvinte Inca

447
www.dacoromanica.ro

col In desvoltarea artisticg a omenirii, cuvinte care inainte de

nol n'au putut fi spuse nici chlar de cei mai marl artisti al

trecutului... Tangra artg sovieticg ridia sus steagul moralei soeialiste a poporului nostru, steagul omeniel celei noi, steagul
umanismului socialist, nobilul steag al lul Lenin si Stalin. Si
In aceasta const puterea artei noastre, adevgrul el si caracterul el autentic popular".
Romanele lui Fadeev, care au apgrut Inainte de Mare le

Elzbol pentru Apgrarea Patriei, au jucat un insemnat rol In

desvoltarea literaturil sovietice. Ele au exprimat cu mare pli-

ngtate princlplile el fundamentale si au arlus un element nou in

prelucrarea uneia din cele mai Insemnate teme ale sale

-tema rgzbolului civil.

TANARA GARDA"

Rgspunsul lui Fadeev la evenimentele Marelui Rgzboi pen-tru Apgrarea Patriel a fost crearea romanului Tamara Garda".
Acest roman, distins_eu,.premiul Stalin, a ocupat, pe drept, primul loc printre romanele literaturii sovietice care trateaza tema
Ivlarelui Razbol pentru Apararea Patriei. In el Fadeev s'a dovedit
oclat mai mult ca un artist care stie sa surprinda cu o extraorclinara sensibilitate i deosebit de complet trsaturile esentiale
ale regimului sovietic si s descrie cu multg profunzime felul
In care se oglindesc ele in constlinta oamenilor sovietici.
Tocmal deaceea In romanul su sunt zugaviIi cu atata
adanclme oamenil sovietici si sunt scoase la lumina principalele particularitti ale regimului sovietic, care s'au manifestat
in zilele rzbolului.
Baza documentarA
La 20 Iu lie 1942, nemtii au ocupat unul din
a romanului
orasele Donbassului, Crasnodon. Au inceput
bestialitAtile. In August c515ii germani au ingropat de vii In parcul oras,ului 58 de oameni. Sentimentele tineretului sovietic al orasului, care
n'avea posibilitatea s5-1 p5r5seasc5, se oglindesc in cele ce a spus tAn5rul comsomolist Oleg Cosevoi in vArst5 de 16 ani: Nu, nu mai putem
indural" In Septembrie 1942 el orEanizeaz5 un grup ilegal TAn5ra
GardA"; iar In Octombrie grupur num5ra deja 103 oarneni. Oleg Cosevoi
devine comisar al organizatiei. Dup5 amintirile mamei lui, Elena Nicolaevna Cosevaia, Oleg era un tAn5r in care ap5reau, extrem de accentuate
tr5s5turi1e caracteristice ale tineretului sovietic. Era sportiv i juc5tor de
sah, redactor al ziarului scolii, tr5g5tor vorosilovist i membru al Osvod"ului, I) iubitor pasionat al literaturii, citea pe Shakespeare, Goethe,
I) Societate de salvare in cazuri de accidente pe ap5. (N. ti ad.)

448
www.dacoromanica.ro

Heine Crescuse in spiritul operei lui Gorchi; dupa propriile sale marturisiri
el voia s semene cu Pavel Corceaghin din romanul Asa s'a cAlit otelul"

si promitea s5 devin un om exceptional. O frunte malta, parul blond,

sprAncenele stufoase i lungi, ochii mari, ptrunzAtori, migdalati i cu gene

dese, nasul drept, buzele mari,

iat portretul fiului meu", scrie E. N.

.Cosevaia.

Patru luni a lucrat TAnara Garda", nimicind soldati i politisti germani si adunAnd arme pentru a organiza riscoala and se va apropia Armata Sovietica. Dar organizatia a fost descoperit in Ianuarie-1943,_..cu o
iuna Inainte de eliberarea orasului de dire ArinataSovietica. Din 103
oameni care o formau, au supravietuit 8 (o parte din ei au pierit mai tarziu
ri rAndurile Armatei Sovietice, In lupta cu nemtii). Corpul lui Oleg a fost
g5sit deabia la 19. Mantle 1943. Purta urmele unor torturi groaznice: un
ochi era scos, iar pe piept avea infierat numArul artii lui de membru al
Comsomolului. PArul tanarului Incaruntise. Dar chiar i asa dup5 o lun5
si jum5tate dela moartea lui, fiul meu avea o tnfalisare minunat5. Pe
fruntea lui Inalti adea parul carunt, iar genele prelungi umbreau paloarea
do marmora a fetei lui. Nici chiar moartea groaznia, In chinuri, iu schim'base nobilele trasattni ale fiului meu", tsi Incheie povestirea despre fiul ei
E. N. Cosevaia.
Lui Oleg Cosevoi i altor patru conduatori ai grupului Ii s'a conferit,
post-mortem, titlul de Eroi ai Uniunii Sovietice. Poporul sovietic Ii cinsteste

pe eroii dela Crasnodon. Una din membrele Tinerii G5rzi"

Olga Ivaa lost aleas5 deputat al Sovietului Suprem al R.S.F.S.R.
novna Ivantova
Autorul si-a propus s dea o descriere veridica a caracterelor membrilor Tinerii GArzi" i s nu omit niciuna din actiunile remarcabile ale
2resteia As putea spune f5r5 exagerare
scrie Fadeev
ea am scris
despre eroii din Crasnodon cu mult5 dragoste si c5 am daruit romanului
mult suflet". Fadeev a petrecut cam dou5 luni la Crasnodon, a vizitat famihue membrilor Tinerii G5rzi" i s'a intAlnit cu tovar5sii lor de scoal, cu
profesorii lor, cu partizanii i cu cei care lucraser5 tn ilegalitate. Munca
zutorului a fost wrath' si de faptul a el Inst.* desf5surase Inainte activitate de Partid In Donbass. F5r5 a pune la socoteal5 timpul folosit penttu
culegerea materialului, romanul a fost scris tnteun an si nou5 luni. Cu
toate c5 a cautat sa fie at se poate de precis In zugrgvirea infatisarii reale
-pi a caracterului membrilor Tinerii Grzi", autorul a trebuit, fireste, s5
completeze multe lucruri prin puterea fanteziei sale artistice. Astfel, descrierea tnfatisarii exterioare a lui Stepan Safonov i Anatoli Orlov, cu
privire la care nu reusise sa adune datele necesare este rodul imaginatiei
sale creatoare. Dar In ansamblu, romanul este riguros intemeiat pe documente.

Importanta romanului nu can-

Importanfa romanului

st numai In faptul c Facleev a tiut,

ea un cronicar, s. pAstreze cu grija, pentru genera;rile viltuare,
arnintirea unuia din admirabilele episoade ale Marelui RAzboi
29

Istoria Lit. Sovietice Ruse

449
www.dacoromanica.ro

pentru Apararea Patriei i s reclea figurile pline de farmec ale

celor care activau in Tanara Garcia": Oleg Cosevoi, Ulia Grornova, Liuba $evtova, Serghei Tiulenin si multi altii. Sarcina
artistului consta nu numai in a zugravi ceea ce a existat aevea
in viata. El trebue sa arate ca ceea ce s'a petrecut in viata este
caracteristic i tipic pentru ea, a s'a produs in virtutea unor
legi

inerente conditiilor sociale respective, ca este justificat

de ele i desvlue trasaturile lor esentiale. Iata pentru ce, in

romanul sau, Facieev trece dincolo de limitele imediate ale evenimentului istoric pe care-I reprezinta s.L.1.51._zugraveste eroli
astfel incat in ei se manifesta trsaturile cele mai esentiale a1

tanarului din epoca sovietick trasaturi care exprima Idealul

cthirilui format in societatea noastra l pe care tinde s1-1 for-

meze literatura noastra in tanara generatie. Fadeev insusi scrie

despre eroul sau: In sufletul lui Oleg navaleau ganduri
sentimente ea acestea, ba poate el nu chiar ca acestea", subliniind astfel ca figura lui Oleg iese din limitele conditiilor de
viata de care el era legat in realitate. I meritul lui Fadeev
consta in aceea ca el a legat evenimentul istoric care constituia
baza romanului sau de problemele fundamentale politice, sociale
si filosofice ale epoch noastre. 13.t ce a determinat imi3ortanta
romanului. In el este aratat sensul general, valabil pentru intreg
poporul, al unui eveniment din Mare le liazboi pentru Apararea
Patriei, iar trasaturile tinerilor dela Crasnodon sunt infatisate
ca trasaturi caracteristice tinerei generatii sovietice, care este
patrunsa de ideile fundamentale ale regimului sovietic si ale
umanismului sovietic.

In roman par doul generatii de oameni sovietici

ph-

rintii I cop!ii. Cei care au cucerit libertatea tOxil lor in anii

razboiului civil si cei &kora le-a fost harazit sa fie verificati in
anhl Marelui Razboi pentru Apararea Patriei, sa arate daca sunt
demni de parintii lor, daca si-au insusit invatatura lor.

Generatia varstnicl este reprezentata in roman prin figurile bolsevicilor Valco i Sulga. Convorbirea lor din incasoare,Inainte
de moatte, este cel mai important pasaj al romanulur, pentruca
Generatia varstnica

arata bazele fortei spirituale a poporului sovietic, bazele invin150

www.dacoromanica.ro

cibilitMii regimului sovietic: unitatea omului cu poporui i

credinta in om. Lucrul cel mai scump din lume

spune

pentru care merit a. sa traesti, sa munceti si s mori,

sunt oamenii nostril Omull Mai este oare pe lume ceva mai
frumos decat omul nostru?... Noi putem, suntem obligati 0, ne
asemuim cu tot ce trenue s fie, cu tot la ce nazuete sufletul
$ulga

poporuluil" $1 mai departe: Iar idiotul de neamt, crede a

noi ne temem de moarte!... Pe noi, bolevicii, eine nu ne-a

ucis?... Ne ucideau calMi si jandarmii taristi. Ne uckleau junkerii in Octumbrie, ne ucideau albii si interventionistii tuturor
tarilor lumil bandele lui Mahno 1 Antonov; culacii au tras in
nol cu carabinele retezate, dumanii poporului ne-au hartuit
si au trimis oeigasi impotriva noastra, iar noi am ramas in viata
ocrotiti de aragostea poporului. Fascistil germani n'au cleat
s ne omoare acum si totusi de putrezit vur putresi in parnant

el sl nu not'

Literatur a epocii Marelui Rasboi pentru Aprarea Patriel

a inchinat mune pagini admirabile descrierii actelor eroice ale
oarnenilor sovietici, curajului lor neclintit.
Romanul lui Fadeev ne ingclue sa intelegem a aid nu-i
curaj, presenta de
vorba numai despre calitati innscute
spirit, abnegatie, adia de acele calitati care sunt necesare pentru savarsirea unui act eroic. Ci despre constiinta pe care o au
oamenii sovietici cu privire la acele klealuri, cele mai nobile
prin caracterul lor uman, pe care le intruchipeaza taxa noastra,
pentru care a luptat impotriva inamicului si care 1-au ridicat
pe omul sovietic pe culmi nemaiintalnite de eroism; si nu un
eroism al unor personalitati isolate, ci un eroism al masselor,
eroismul milioanelor de oameni, eroismul poporului. Mretia

spirituala a poporului sovietic este bazata pe faptul a el a

lost eclucat, dupa cum spune $ulga in roman, de ceea ce constitue nsuinta poporului", de legatura indisolubila dintre om
si popor... ulga simte a in spatele lui sta poporul si aceasta
li da o puGre extraordinara.
Tocmai aceasta trasatura fundamental a conceptiei sovietice despre lume, tluitivata de Partid si educata clealungul decenlilor
de Puterea Sovietia, si-a insusit-o tangra noastra generatie
Generatia tanara

451

www.dacoromanica.ro

descris In roman. Acestei generatii ii este organic straing acea

umilire a omului, caracteristica in general regimului capita-

list, si pe etre fascismul a dus-o la extrem. Separarea propriului

su destin de aL poporului, al Patriei, este pentru ea o impoMbilitate organica. Ea nu are nevoie de niciun soc exterior pentru a intra in lupta cu inamicul Patriei, pentruca simte organic

nazuinta poporului", aceasta fiind o parte din ea. Iata pentru

ce tangra generatie sovIetica, incepe lupta dela sine" dupa
cum se sput,c in roman. Si iata ca asupra Patriei se abatuse
o nenorocire atat de mare, incat nu te puteai gandi sau privi
la ea, fan t te doara inima sfasietor. Trebuia s treaca la ac-

asa descrie Fadeev starea sufletiune, o actiune imediata",

teasel a unuia din emit din Tankra Garda", Anatoli Popov. In
acelasi fel se zugraveste i starea sufleteasca a unel eroine a
Ulia Gromova: ,,Am Inteles ca nu am alt
romanului
spunea ea, incepand lupta Impotriva nemtilor. Da,
drum",

eu nu pot teed decal asa, sau nu pot teal deloc. Jur pe mama
mea ca pang la ultima suflare n'am s ma abat de pe calea
asta..."

In roman sunt Infatisati o serie de reprezentanti ai tineretului din Crasnodon, i fiecare din el e zugrvit de Fadeev cat

mai conform cu datele istorice pe care le avea; fiecare dintre

el avea o individualitate proprie care reiese destul de limpede
din textul romanului, asa bleat nu mai e nevoe s'o caracterizam aid. Dar el sunt ut.iti top printr'o trsiitura comuna care-i
apropie de eprezentantli generatiel varstnice: se simt reprezentanti ai Int egului popor, ceea ce determlna i gandurile i faptele lor. Luczul acesta este admirabil aratat de Fadeev in scena
in care Cosevoi ii cere lui Nicolai Sumschi s depuna juramantul.

De acum Inainte viata ta null mai apartine tie, ci Intregu-

lui popor

11 spune OZeg 1 ii strange mana." Si aceste cuvinte

definesc esenta spirituala a eroilor din Crasnodon, ca cei mai

buni reprezentanti ai tinerei generatii.
Fadeev i.*aracterizeaza adanc principalele particularitati ale
tineretului sovietic, in discutia dintre Valco si Oleg (cap. XIX).
Trasaturi vire pareaa cu totul contradictorii: inclinarea spre
visare l spititul activ, sborul fanteziei i spiritul practic, bun452
www.dacoromanica.ro

tatea i neindurarea, largheta de suflet i calculul rece, iubirea

patima1 a placerilor lumeti i spiritul de renuntare, toate

aceste trasturi, care se pare el n'ar putea s convietuiasca
linitit una alaturi de cealalt, alcatuiau totui, luate la un loc,
chipul moral cu desavarire unto al acestel generatdI."
sufleteasca i comuniTema prieteniei si a iubirii tateaPuritatea
klealurilor nobile care traesc in

sufletul oamenilor sovietici determina apropierea lor interioara,

nasc acel sentiment superior al prieteniei care ii leaga pe unii
de Mtn.

Romanul lui Fadeev este strabatut dela un mat la altul

de tema statorniciel I a prieteniei de nesdruncinat care-I leaga

pe oamenil sovietici. Este neobinuit de emationanta prietenia
dinainte de moarte dintre vechil bolevici Valco i Su 1ga.
Pentru a-I ajuta pe prietenul sau Volodea Osmuhin, Vania
Zemnuhov renunta la propunerea de a pleca din ora impreuna
Cu fata iubit, iar Tolia Or lov ramane cu Volodea i nu se evacueaza, pentru a nu-1 parasi pe acesta-,--care-er'a bornav In momentul venirli nemtilor. Adevarata prietenie, nedesprtit de
Vdelitate, este accesibila numai unor oameni cu sufletul puternic, i membrii Tinerli Grzi" dovedesc aceasta trie sufle-

teasca in camera de tortura a nemtilor. Merg la moarte cantand cantecul Chinuit de grea robie".
A fost ultima hotarire a statului major al Tineril Grzi".
Inainte de moarte, Ulla Gromova transmite prin alfabetul
morse, In celelalte celule, ultimul ordin al statului major: In
curand ne vor duce la moarte. 0 vom infrunta aa cum am
trait
cu barbatie. Pc drum vom canta cantecul iubit al lul
Ilici Chinult de grea robie">>. (Amintirile E. N. Coevaia.")
Si odata cu tema prieteniei, strabate dealungul romanului

tema iubirii curate, tinereti, dintre bieii i fetele care abia

incepeau s tralasca. 'Yeg 1 Nina, Serioja i Valia, Van la 1

toti erau legati printr'o dragoste acianca, dar
Clava i altli

care nu-i indeparta de cauza comuna ci, dimpotriva, ii ajuta

sa-i indeplineasca datoria cu mai multa tarie i abnegatie.
Cand Vasia Zemnuhov Ii povestete Clavei ca exista o organizatie clandestin 1 I spune ca munca In ea poate aduce moar453
www.dacoromanica.ro

Si mie". S; ea astea, Clava intreab. doar atAt: Si tie?"

punde numal ant: Sunt gata sa, mor cu tine..." Si in ultimele
lor clipe se intklnira lnga mina. *1 Clava Covaleova putu s
stea alaturi de Vania, sa-i punk mama pe frunte si s nu se mai
desparta, de el."
Noile relatli dintre oamenii din
Tara Sovietica si sentimentul unitatii launtrice care ii leaga determina si caracterul special al
relatiilor dintre copii si adulti. Intr'o societate in care nu exist
ingradiri sociale si de cast, tar in relaiile dintre oameni domneste un democratism total bazat pe respectul omului fata de
om, naturaletea si spontaneitatea copiiriei i a tineretil se pot
manifesta liber 1 complet. Am dat mai sus unele date biograf ice despre Oleg Cosevoi, din care se vede cat de larg si liber
se desvoltase individualitatea lui. Unul din aspectele esentiale
Familia *i coala, in roman

ale romanului lui Fadecv const in faptul a a stiut s redea

farmecul si poezia familiei -ra scolii sovietipe precum si relatiile tovafasesti dintre eleve si elevi. Sentimentul de apropiere

sufleteasca si prietenie nesdruncinata care-i leaga pe printi

de copii in familiile lui Cosevoi, Bort 1 ale altor membri al
Tinerii Gkrzi" constitue baza acelei unit1 pe care o doveclesc parintil i copiii acestor familii in clipele de primejdie.
Una din principalele cauze care au facut ca timp de mai multe
luni Tnra Garda." sa poat a. pricinui nemtilor o serie de lovituri, fara pierderi proprii, a fost ca tineretul lucra cu sprijinul intreg al generatiei mai batrane; aceasta It ajuta i cu
fapta i cu vorba si, indeosebi, cu dragostea-i nemarginita pentru Patrie, dragoste care a facut-o sa-si dea Patriei, fat% murmur, copiii, intr'o org hotaritoare, dui% cum tiuse mai inainte

in viata ei plina de griji si abnegatie, s. inchine acestor copii

toate fortele sale. In seena profund miscatoare care se petrece
cand directorul colli vine la familia lui Serioja Tiulenin (capit.

XII), Fadeev cu multi simtire recta sentimentul de dragoste

plin de amaraciune care cupende inima adolescentultil, and
el intelege deodat cite griji si privatiuni, neobservate de el,
indur cu atftta abnegatie mama si tatl lui, pentruca el sti
intre mai uor si mai liber in viata. Tu bagi de seanal pentru
454
www.dacoromanica.ro

prima oat% ca, btranii tt paring nu mai au demult ce imbraca

in zi de sarbatoare. Aproape toata viata lor el nu mannca laolalta cu copiii, ci separat, sa nu fie vazull, pentruca ei nu mananca cleat paine neagra, cartofi si hrisca, ca sall ridice, unul
dupa altul, copiii, si ea tu, cel mai Omar din famine, sa ajungi

invatat, sa ajungi om." Aceste randuri il vor ajuta pe tanarul

care va citi Tanara Garda" sa, inteleaga ceea ce ii ramane ascuns din cauza preocuparilor marunte ale vietii, salt van parintil cu alt1 ochl, sa se gandeasca la purtarea lui fata de el.
Tot atat de complet si de adanc arata Fadeev sl rolul scolli
In viata copilului. Cand Serioja Tiulenin si Val la Bort se intal-

nese pe neasteptate In localul scolii, dupa venlrea nemtilor,

el inteleg brusc toata importanta pe care a avut-O scoala pentru-el. Fusesera vremuri in care acea lume 11 se /Area gat de
obipult, atat de banal, ba chiar pEctisltoare cateodatal SI
deodata ea le aparu in fata de o frumusete de nedescris, plina
de libertate, de raporturi sincere si curate Intre cel care predau
si cei care invataul Uncle sunt acum si unii si altil, unde i-a
aruncat destinull Si pentru o clipl inima lui Serioja sl a Valiel se umplu de o dragoste puternica pentru aceasta lume cllsparuta, si de o veneratie inexplicablIa pentru puritatea inalta-

toare a ei, pe care nu stiusera s'o pretuiasca atunci (capit.

XVIII).
Zugravirea dumanuluf

Oamenii sovietici se a1irm5 in romanul lui

Fadeev ca purtAtori ai unui umanism superior, ca exponenti ai acelor sentimente nobile si drepte care intrupeaz5
culmile culturii umane. $i nu este o intamplare cd tocmai acel membru al
Stahovici
apare in desorganizat'ei care a tradat-o si a distrus-o
crierea lui Fadeev ea un om inferior din punct de vedere moral, in care
s'a p5strat un individualism rneschin, care-I indep5rta de popor. In clipa

hothritoare, el nu a avut tAria sufleteasea, ant de accentuatA a eroilor din

CI asnodon, nu a fost in stare s se simt reprezentant al poporului si s'a
aeoperit de rusine.
Lupta oamenilor sovietici impotriva fascismului nu este numai lupta
unor oameni izolati, ci lupta intre doug sisteme antagoniste, douS tipurl de
ornduiri sociale: a orfinduirii bazate pe Intruparea tendintelor progresiste
ale omului si a celei in care homo homini lupus", in care societatea e bazatS pe lndividualismul burghez.

Fadeev face o descriere foarte succint a bestialit'atilor fascistilor,

presupunAnd, pe buns dreptate, a cititorii cunosc crimele acestora In toatS
amploarea lor. El nu se multume$e sS-I InfAt4eze numai pe fascistul izolat,
ci caut5 sS descopere fn el i trSs5turile acelui regim care a trebuit s5 dea

455
www.dacoromanica.ro

nastere in mod necesar unui om cu apucAturi bestiale. E remarcabil5 dim

acest pund de vedere discutia imaginar5 pe care o duce Rotenfhrerul S.S.,.
calaul Peter Fenbong, cu un gentleman imaginar, cu obrazul bine ras,..
corect, cu expresie chiar de burfatate, i cu pantalonii bine cAlcati". Fenbong ti spunea: De ce s5 ne judm de-a v'ati ascunselea? S5 vorbim sincer:
dac5 vrem s lucreze altii pentru noi, trebue s omortm In fiecare an, printr'un mijloc sau altul, un oarecare numAr din eil In ceea ce m5 privestev5 tnsp5imant5 faptul c mA gAsesc asa zicand lang5 masina de tocat
carne. In toat5 treaba asta sunt doar un lucrtor de rand, cu ziva, si dim
cauza ocupatiei ce-o am sunt nevoit sA nu ma spa! i duhnesc. Dar va veni
un timp and voi spla murd5ria de pe mine si voi deveni un om absolut
curat". Aceast5 discutte exprim5 esenta demascarii filosofico-sociale a fascismului ca sistem, ca regim, intreprins5 in romanul lui Fadeev. Lupta
celor din Crasnodon se Malta In roman la nivelul conflictului istoric declansat In anii Mardui Rzboi pentru Ap5rarea Patriei. Esenta romanului
const5 tn aceea c5 el vorbe,ste desze sdrobirea istoriceste inevitabil5 a
fascismului si tlespre irtvincibilitatea is-tox1c-5 a regimului sovietic.

Particularitatile
de compozitie I llmb

Insemnatatea continutului ideo

logic al romanului este strans legat

sl de inaltul lui nivel artistic. Ro

manul acesta este unul din cele mai luminoase succese ale rea
lismului socialist. Facleev rezolvk problemele eele mai impor

tant6, pe care'le pune in Tanra Garda", inteun spirit pro-

fund partinic.
Eroil lui sunt purtAtorli idealurilor societatil sovietice st
zugravirea lor veridicl se imbira la Fadeev cu perspectiva revolutionarl. Ca si in Infrangerea", zugravind o infrangere
temporara, el nu-1 1asa pe cititor nicio CO sa se indoiasca devictoria zilei de malne.
Aceasta nazuint spre viitor apare clar in unitatea elementelor realiste 1 romantice din roman, atat de caracteristica
metodei realismului socialist. Fadeev Ii descrie eroll, i asa
cum au fost, i asa cum ar trebui sa fie, ca reprezentanti at
celor mai frumoase trsaturl ale caracterului tineretului sovietic. Ei apar inaintea citttorulul in momente atat de importante
si de raspundere atat, de grava, incat trsaturile lor marunte,
si secundare nici nu se cer O. fie puse in lumina de catre romancier. Tenclinta romantica se resimte si in caracterul povestirii, care in roman are un colorit emotional si abund in digre-

siuni pe care le face autorul adresandu-se cititorului, subll-

456

www.dacoromanica.ro

niindu-1. emotia i simpatia pentru erol. Aceasta este trasatura cea mai caracterlOcry-a- compozitiei romanului, care face
ca desvoltarea subiectului s apara mai complexa; altmintert
subiectul se deapana in mod firesc, ca o naratiune cu caracter
de cronica, intrucat este construit pe o baza documental% st,
run, o desf5,surare Succesiva a evenirnentelor intamplate Ia.
Crasnodon. Caracteristica aceasta are darul de a imprima in
acelasi timp si coloritul fundamental al limbli romanulut
Daca prin limbajul eroilor sal autorul cauta sa obtina o individualizare a vorbiril, caracteristica zugravirii realiste, individualizare care s co espunda particularitatilor sociale, psihologice si culturale ale eroului, limba pasagillor in care vorbeste
direct autorul se caracterizeaza prin avant romantic.

Cu toate caiitti1e marl ale ro-manului, autorul a lsat s se strecoare l uneld greseli destul de marl. 0 iprima lips este c.a in
roman nu se arata rolul organizatoric proeminent al Partidului
Lipsurile romanului

Bolsevic in lupta impotriva lnaxulcului, pe teritoriul vremelnic.

ocupat. S'a omis sa se arate in roman elemAttul principal care .
caracterizeaza viata, cresterea si activitatea Comsomolului,
rolul conducator 1 educator?al Partidului. Autorul romanului nu
a stiut sa patrunda in via4a 1 activitatea organizatillor-ilegaler
de Partid, s studieze aceasta activitate si s'o arate asa cum se
cuvin e.

Bolsevicii Sulga si Valco, insa'rcinati cu activitatea clancu toate c sunt personalitati vii si remarcabile, sunt
nu au fost in stare sa organizeze si s
hotariti si curajosi
conduca lupta, s'au cornportat stangaci, n'au dat dovada de
inteligenta si perspicacitate suficient; din acest punct de vedere, figurile lul ulga si Valco sunt intamplatoare, netipice.
Prin insusi faptul acesta, o problem atat de importanta nu 1-adestina

gasit in roman o oglindire justa.

Descriind mersul evacuaril, Fadeev a insistat prea mult asupra aspectului el exterior, imbulzeala, zIpaceala etc. Nu a ara-

tat ins munca aceea extraordinara clatorita careia am putut,

in realitate, sa' transpertam, in mod organizat, sute de Uzine
spre-rasarit, -care in scurt timp au !net-Tut s faureasca, pe lozurile noi arme pentru victoria asupra inamicului. Nici aid
457

www.dacoromanica.ro

munca organizatorica: a Partldului nu si-a gsit oglindirea cuvenit6, in roman. Daccrit acestui fapt, activitatea celor din
Crasnodon, astfel cum este descris in roman, rAmane izolat

de lupta generala Impotriva nemtilor, pe care a dus-o toat tars

in frunte cu Partidul; refiind inflisat pe un fond istoric, ea
are numai un caracter Iimitat.
Autorul romanului si-a insusit justetea criticilor aduse si
lucreaz la ref acerea rcmanului pentru a-i inltura aceste lipsuri.

www.dacoromanica.ro

::1/411,z-

--rfaW7---

sui?

LITERATURA
DIN PERIOAD A

DE c ONSTRUIRE
DE DUPA RAZBOI

www.dacoromanica.ro

Eroismul fan', precedent al poporului sovietic in Mare le

Rdzboi pentru Apararea Patriei a inscris in istoria omenirii cea mai emetionanta i cea mai mareat pagina:Poporul nostru sovietic nu i-a precupetit fortele i munca in
vederea victoriei. Am trait ani grei. Astazi insa, fiecare dintre
noi poate spune: am invins",,)
a spus tovaraul Stalin int
mesajul sau din 2 Sepl embrie 1945 adresat poporului cu prilejul capitularil Japoniei.
Victoria poporului sovietic a fost posibila daterita superiorittii orancluirii sociale I statale sovietice ssupra oricarei alte
oranduiri nesovietice, datorita unitatii de nesdruncinat a poporului Uniunii Sovietice, clatorita fortei fecuncle a patriotismului sovietic de care sunt insufletiti milioanele de oameni sovietici. Victoria poporului sovietic in Marele Razboi pentru
Apararea Patriei a constituit o confirmare stralucita a superioritatii incontestabile a ideolcgiei socialiste asupra oricarei
ideologii burgheze.

Razboiul a costat aproape 7 milioane de vieti de oameni

sovietici i a adus pagube incalculabile. Pe teritoriul vremelnic

ocupat de dumani au fost clistruse in intregime sau partial

31.850 de intreprinderi lndustriale, Vara a pune la socoteall intreprinderile mici, 1.876 sovhozuri, 2.890 statiuni de maini i
tractoare, 82.000 de coll, 43.000 de bibiioteci, o retea de 65.00ff'
de kilometri de cale fetata si 2.078 de kllometri de telecomuI) I. V. Stalin
Despre Marele Riizboi al Uniunii Sovietiee pentru:
ANirarea Patriei, ed. II, P. M. R., 1950, pag. 173.

460

www.dacoromanica.ro

Pagubele pricinuite de ocupanti se urea la 679 de miliarde de ruble la preturile de clinainte de razboi, ceea ce formeaz cloul treimi din valoarea intregii avutii nationale de pe
teritoriul ocupat.
Afar5, de aceasta, cheltuielile de razboi ale Orli I daunele
provenite din saclerea productiei in timpul rzbolulul, de pe
urma distrugeril intreprinderilor, se /idled la 1.890 de miliarde
de ruble.

Asemenea pagube n'a suferit nicio tara din lume. Si cu

toate acestea avftntul muncli pasnice a poporului sovietic a fost

de asa natura, incat volumul productiei antebelice a tgrii a

lost restabilit Inca din 1948. Pentru sfarsitul primului plan
encinal postbelic (1946-1950), a fost prevazutg construirea

a 2.700 de uzine noi i refacerea a 3.200 de uzine.

NumArul scolilor de InvAtImant superior, care in timpul
r52boiului scAzuse Ong la 460, a dep4it In 1948 nivelul antebelie (ajungand la peste 800). Tirajul cartilor editate In 1946
(463.700.000) a dep`asit tirajul anului 1940 (446.500.000 exemplare).
Avantul grandios al construirii in toatk" tara, extraordinarul eroism In munc5, al oamenilor sovieticl, au pus fireste in

fata literaturil sovietice probleme noi de cea mai mare raspundere.

Rzbolul a prilejult o verificare i o consolidare a prestigiului politic In targ al scriltorilor sovietici. Prin aceasta a
crescut totodatl I sentimentul raspunderil politice pentru
munca lor creatoare adresata masselor de milioane ale po-

porului sovietic. Ca intotdeauna si in orice moment de tranzitie

din viata rlI, cand In fata acesteia apar probleme not care
determinA in acelasi timp si sarcinile nol ale literaturil, Partidul a intervenit prin directive privitoare la calle cele noi
pe care trebue s le urmeze scriltoril sovietici 1 prin critica
greselilor savarsite In literaturl.
Partidul a dat o inalta pretuire
HotrIrile Partidulul
In problemele de literaturii
s1 art (1946).

rolului pe care-1 are literatura sovie-

tiel in opera de educare a constiintel socialiste. In raportul su despre

revistele Zvezda" si Leningrad",

A. A. Jdanov a spus: Flinda. Statul Sovietic I Partidul nostru

46 1

www.dacoromanica.ro

au eclucat tineretul cu ajutorul literaturii sovietice in spiritui

curajului, al increderii in fortele sale, am invins cele mai mark
greutti in constructia socialismului si am repurtat victoria
asupra nemtilor I j aponezilor.
...Leninismul acorn: literaturii noastre o covarsitoare semnificatie social I transformatoare... Tovarsul Stalin a numit
pe scriitorli nostri inginerii sufletelor omenesti. Aceasta definitie are un talc profund. Ea denota uriasa raspundere care revine scriltorilor sovietici in educatia oamenilor, in educatia tineretului sovietic, in respingerea din campul literelor a lucrarilor fara, valoare... Bolsevicii pretuese mult literatura, ei vac' clar
marea ei misiune si marele ei rol istoric in consolidarea unitlt
morale si politice a poporului, in cimentarea unit5411 si in educarea poporului." Adresandu-se scriitorilor, A. A. 3danov a
spus: Tovarasi, literatura noastra sovietica, traeste i trebue s traiasca in stransa legatur cu interesul poporulul,
cu interesul Patriei. Literatura este cauza proprie a po-

porului. Ian', de ce poporul consiclera drept propria lui victone fiecare succes al vostru, fiecare opera importanta. Iata de
ce fiecare opera reusita poate fi comparata cu castigarea unel

betel% sau cu obtinerea unei marl victorii pe frontul economic.

Dimpotriva, fiecare insucces in literatura sovietica este adano
suparator l intristeaza poporul, Partidul, statul."1)
Pretuirea inalta 'a rolului literaturii
artei in viata tarit
noastre s'a vzut in atentia pe care le-a acordat-o Particlul odata
cu trecerea la perioada construcliei pasnice de dupti razboi. In
August-Septembrie 194A s'au publicat trei documente de importanta istorica: Deciziile C. C. al P. C. (b) al U. R. S. S. privitoare la literatura (Despre revistele Zvezda" si Leningrad"), la dramaturgie (,,Despre repertoriul teatrelor de drama
pi masurile pentru imbunattirea lui") si la cinematografie
(4Despre filmul Viata cea mare"). Aceste decizii constitue
o noua veriga In lantul masurilor luate de Partid in domeniut
politicii literare. In ele au fost supuse unei critici aspre operele
scriitorilor in a caror creatie s'au maniff:stat tendinte stra'ne
de ideologia sovietica, care Il aveau origina in literatura deca'denta a trecutului, in teoria extrem de dunatoare a arta
pentru arta" (Zoscenco, Ahmatova)
anume apolitismul, idea1

3)

Raportul asupra revistelor Zvezda" i Leningrad", pag. 31, 40.

162

www.dacoromanica.ro

lizarea trecutului; precum i activitatea acelora care i-au coco-

losit in literatura si in critica literara. Deciziile privitoare la

literatura, si arta au subliniat ca scrlitorli trebue s se conduel de ceea ce constitue temelia existentei regimulul soviede politica lui. Regimul sovietic nu va ingadul educarea
tineretului intr'un spirit de indiferentism fata de politica sovietica, intr'un spirit de totall nenasare g de linsa a oricarei
tic

preocupari ideologice.

Forta literaturii sovietice, literatura cea mai inaintata din

const In aceea ca. ea este o literatura care nu are si nu
ar putea avea alte interese decat interesele poporului, interesele statului. Sarcina literaturii sovietice este de a ajuta statului s creasca just tineretul, sa raspunda cerintelor acestuia,
s creascA generatia cea nou astfel ca ea sa fie optimist5,
plina de vigoare si incredere in cauza el, s nu se teama de
lume,

greutati i sa fie gata orichnd a invinge orice obstacol.

Deaceea orice propovaduire a Upset de preocupari ideolo-

gice, a apolitismului, a artei pentru arta", este strina lite-

raturii sovietice si claunatoare intereselor poporului i statului

sovietic..."

Desvoltnd aceste teze, C. C. al P. C. (b) al U. R. S. S., In

decizia Despre repertoriul teatrelor de drama sI masurile pentru imbunatatirea lui", arata ca sarcina dramaturgilor nostri
si a celor ce muncesc in teatru este de a crea opere vii, vainroase din punct de vedere artistic, despre viata societg.tii sovietice, despre omul sovietic. Dramaturgil si teatrele trebue sa.
oglindeasca In piesele i spectacolele lor viata societatil sovie-

tice in necontenita ei miscare inainte, s contribue in toate

chipurile la desvoltarea celor mai bune trasturi ale caracterului omului sovietic, care s'au manifestat cu o deosebita putere
in timpul Mare lui Razboi pentru Apararea Patriel. Dramaturgil

si regisorii nostri sunt chemati sa participe In mod activ la

opera de educare a oamenilor sovietici, s raspunda la inaltele
lor cerinte culturale, sa educe tineretul sovietic Intr'un spirit

de optimism, de Incredere in viitor, de devotament fat de Patrie, ca el sa alba deplina Incredere In victoria camel noastre,
sa nu se teama de obstacole, sa, fie capabil de a Invinge orice
greutati. In acelasi timp, teatrul sovietic este chemat s. arate
ca aceste insusiri sunt proprii nu numal atorva personalitatI
alese, unor erol, ci multor milloane de oameni sovietici."
463.

www.dacoromanica.ro

Deciziile C. C. al P. C. (b) al U. R. S. S. aratg cat de mult

a crescut literature sovietica in cei treizeci de ani de desvol-tare si ce loc ocupg ea In viata cultural& a taxi% pun In fate ei
nol sarcini, II deschid nol drumuri de creatie si pun bazele viispunea A. A. Jdanov,
-toarelor ei succese de creatie. Noi,
cu oranduirea noastra noua, socialista, reprezentand intruchiparea a tot ce este mai bun In istoria civilizatiei i culturil
Tumane, trebue cu atat mai mult sg cream literature cea mai

progresistg din lume, care 0, lase cu mult In urma cele mai

laune modele ale creatiei timpurilor vechi."1)

Deciziile C. C. al P. C. (b) al U. R. S. S. determind carac-

terul literaturil noastre in noua etapd a desvoltdrit et in anii

de dupti rckboi.

Aceste decizii au edicat si mai mult nivelul ideologic al

noilor opere, au ajutat scriitorilor s se patrunda, de Malta lor
misiune, au Indreptat pe o cale justg straduintele lor creatoare
si au determinat un avant nou al literaturil.
Noul avant al Ilteraturii

Decernarea

premiilor

literare

Stalin in primii ani de dupg rzbol,

constitue 0 marturie stralucita ca literature sovieticg se afla
pe calea unui nou avant, cg ea creste neincetat in necontenitul
el mers inainte. 0 recunoastere a succeselor creatiel literaturii
sovietice o constitue deasemenea I faptul foarte semnificativ

ca guvernul a marit numarul premiilor Stalin pentru prozg

dela 4 la 12, instituind totodatg 1 premii suplirnentare de gradul al treilea pentru opere remarcabile in arta i literatura.
In anii Marelui Razboi pentru Apararea Patriei, literature
noastra a crescut 1 s'a intarit. In perioada de dui:A rzbol, In
Tandurile ei vin mereu scriitori noi. Opere insemnate creeazg
i scriltorii care s'au format inainte de razboi 1 s'au maturi2at in acesti ani sub raportul fortel de creatie.
Succesele scriitorilor sovietici 1-au Indreptatit pe V. M. Molotov s spuna in raportul sau, facut cu prilejul celei de a 31-a
aniversari a Merit Revolutil Socialiste din Octombrie: Suntern indreptatiti sa fim mandri de succesele artei sovietice pi,
in ultima vreme, indeosebi de succesele literaturii sovietice:
ele se datoresc conducerii Partidului, care a aratat drumul care
1) Jdanov

Op. cit., pag. 44.

464
www.dacoromanica.ro

trebue urmat. Literatura, cinematograful i alte forme ale artei

noastre se imboatesc tot mai mult cu opere care clesvAlue in
eroii lor sensul ideologic al evenimentelor si al muncii oamenitor (pocii sovietice.
Arta adevAratA este accesibilA i las urme adAnci in contiinta oamenilor i deaceea este atat de mare insemnAtatea
avAntului de astIzi al artei sovietice in educatia comunistl a
poporului sovietic, in sporirea succeselor el. Arta sovieticA pAtrunde depute dincolo de frontierele Orli, popularizand inflptuirile i viata Patriei noastre, pe care presa capitalistA cautA
s le ascundA sau s le denatureze in ochii oamenilor muncii."1)
Prelucrand, in raportul sAu asupra revistelor Zvezcla" i
Leningrad", sensul hotAririi Partidului privitoare la cable de
desvoltare ale literaturii sovietice in perioada de dupa razboi,
A. A. Jdanov a spus CA literatura sovieticA ocupl in viata culturalA a tArii si a lumii intregi un loc urias. El a subliniat ma-

ea misiune istoricA i rolul pe care il are ea in intIrirea unitali morale si politice a poporului I in unirea l educarea Poporului, a arAtat ca in fats, literaturli noastre stau sarcini
uriase de importanta. internationalk
RAzboiul de Aparare a Patriei a consolidat Statul Sovietic,
4-a ridicat enorm prestigiul international, a contribuit la lrgirea experientei politice si a orizontului omului sovietic care
a eliberat omenirea de primejdia sclaviei fasciste. Oamenil sovietici au venit in Europa occidentalA ca reprezentanti ai Statului Sovietic intemeiat pe cele mai inalte principii sociale
cunoscute pInA, acum de istorie, pe principille socialiste, si au
putut sA se convingA la fata locului de superioritatea incomparabilA a orAnduiril sovietice.

Experienta de lupta si de organizare, un orizont larg international

toate acestea au contribuit ca omul sovietic trecut
prin focul rAzboiului s se intareasca si mai mult si dragostea
lui de Patria Sovietica sA dev.ie si mai profunda; poporul a de-

venit mai exigent In cerintele lui fatA de operele culturil sovietice.

Nivelul exigentelor l gustul poporului nostru,

a spus
e foarte Malt." Cresteau totodata 1 cerintele

A. A. Sdanov,

Raport la a 31-a aniversare a Marii Revolutii

1) V. M. Molotov
Socialiste din Octombrie, Ed. P. M. R., 1948, pag. 25.
30

Istoria Lit. Sovietice Ruse

www.dacoromanica.ro

465

fata de literatura noastr al care! nivel trebuia, bineinteles, s

fi crescut odata, cu cresterea politlea i culturai a trii. Poporul sovietic,
spunea A. A. Jdanov,
asteapta dela scriitor
o arm cu adevrat ideologia, o hran spirituall, care s ajute
la realizarea planurilor marii constructii."
Fireste Ca sarcina principalg a literaturii sovietice este tocmai o asemenea participare cat mai intensa la marea construire.
Poporul nostru,
spunea A. A. Jdanov,
asteapta ca
scriitorii sovietici s infatiseze i s exprime eroismul cu care
poporul lucreaz asazi, dupb; lzgonirea dusmanilor, la refacerea
economiei nationale." El a dat ca exemplu faptele de eroism

in ampul muncii ale locuitorilor din Leningrad, care trebue

sA-si afle reflectarea in literatura. Odat cu aceastg, terra, A. A.

Jdanov a indicat 1 terna Razboiului pentru Apararea Patriel,
punand in fata scriitorlior sarcina sa aprofundeze i 0', generalizeze uriasa experienta pe care sl-a insusit-o poporul in Marele Razbol pentru Apararea Patriei". Fireste ca aceste teme in
spunea A. A. Jdanov,
multe privinte se impletesc. Sa lua"m,
tema femeii sovietice... A fetelor I femeilor eroine din Lenin-

grad... ele au dus pe umerli lor uriasele greut5,ti din anti de

razbol I acum cu prqui jertfiril de sine muncesc la implinirea
grelelor sarcini ale ref acerii economiei".1)
A treia tem esential6, care s'a nascut in perioada de dupa.

razboi, in conditlile and fascismul sdrobit,

aneast tu-

moare canceroasa, a culturii burgheze", dup expresia lui GorOat

si-a gasit un teren prieinic de desvoltare in trile imperialiste, este tema demasarii meritelor fictive ale culturil burgheze, cultura care de f apt a intrat demult in perloada de marasm si de descompunere. Jdanov indemna pe scriitorii sovietici s 5. biciulasc6 cu curaj, s atace cultura burgheza", a are!
influent desagreganta impiedia desvoltarea culturli adeva_
rate, socialiste.
Acestea sunt linille tematice principale ale desvoltarii literaturii sovietice dup Mare le Rzbol pentru Apararea Patriei st
sarcinile pe care Partidul le-a pus in fata ei.
De buna ,seam c elaborarea acestor teme nu numai c nu_
excludea indeplinirea sarcinii centrale a literaturil sovietice In
oricare din etapele desvoltAril el
aceea de a crea figura omu1) Idanov

Op. cit., pag. 22, 25.

466
www.dacoromanica.ro

lui sovietic ca erou pozitiv al epocii,

ci dimpotriv, contribuia 1 mai mult la desvaluirea lul cat mai completa in toata
realitatea concret a activittii lui din anil de dupa razbol.
Aceasta sarcina, dealtfel, este cuprins si ea In decizille
C. C. al P. C. (b) al U. R. S. S. din 1946 privitoare la arta sovietica de dupg. razboi. In ele se vorbea despre necesitatea de
a se crea opere vii, de mare valoare din punct de vedere artistic, despre viata societatii sovietice, despre omul sovietic... s.
reflecte viata societatil sovietice in miscarea ei inainte, s.
contribue in toate chipurile la desvoltarea continua a celor mai
bune trasaturi ale caracterului omului sovietic". A. A. Jdanov
indemna In raportul su pe fiecare scriltor sovietic constient"
sa arate noile insusiri inalte ale oamenilor sovietici, sa infatiseze poporul nostru nu numal asa cum este astazi, dar sa-i
priveasca i asa cum va fl maine, facand ca scrisul nostru s6.
fie un far care sn-i lumineze mersul inainte".
Succesele extraordlnare ale Statului Sovietic, cresterea
omului sovietic, experienta dobandita in anii Marelul Razbot
pentru Apararea Patriel i, in sfarsit, profunzimea analizei
procesului literar i claritatea perspectivelor de desvoltare a literaturii indicate prin deciziile Partidului,
toate acestea asigurau succesele literaturil sovietice In perioada de dupa razbol,
II asgurau un nou avant creator.
Tema construirii

Pe la sfarsitul razboiului, atentla

cititorului si a criticil a fost atrasa

de o mica nuvela a lui V. Ovecichin intitulata Salut de pe
front". Ceea ce este interesant in aceasta carte e c autorul -el
a stint sa arate c `Inca in timpul razboiului, aflandu-se In lupte,
oamenil sovietici se gandeau la zilele apropiate ale muncli de
reconstructie pasnica. Eroii lui Ovecichin sunt lup Vatori colhoznici, care in scurtele momente de repaos cliscuta problema or-

ganizarii muncli din colhozul lor, tinand seama de experienta

clobandit de el In timpul razbolului, incat munca lor s Insemne nu numal o reluare pasnica, ci l o ridicare a el la un
nivel nou, mai Irian.
Nuvela era semnificativa toemal prin faptul ct arata cat
de adanca este nazuinta omulul sovietic spre 0 muna pasnica.
constructiva I ct intelegere dovedeau simplii luptatori din
randurile Armatel Sovietice In ce priveste raspunderea pentru
467
www.dacoromanica.ro

probl6mele complexe pe care le

ridica inaintea lor apropiata perioada de ref acere economica fi

totodata si de ridicare a economiei nationale pe o treapta

mai inalta.
Se intelege el tema construirii este aceea care s'a impus

chiar din primul moment si a

ocupat primul loc in literatura
de dupa razbol. In centrul atentiei scriltorilor sovietici se afla
acum munca eroica a oamenilor
sovietici, care.refac 1 desvolta
economia 1 cultura tarn lor pe
baza grandiosului plan stalinist.
Una din figurile centrale in elaborarea acestei teme este figura
P. Pavlenco

ostasului sovietic care se Intoarce

de pe front la munca lui con-

structiva, imbogatind-o cu experienta razboiului in care came-terul lui s'a intarit I s'a clit. Dintre operele care zugrvesc
construirea postbelica din colhozuri, se remarca Indeosebi romanele ,,Cavalerul Ste lei de Aul", de S. Babaevschl i ,,Feri-

cirea", de P. Pavlenco. Figura centrala a romanului lui Ba-

baevschi este tanarul colhoznic Tutarinov care, Intorcandu-se

de pe front cu distinctia de Erou al Uniunii Sovietice, se apuca
de munca pasnica cu acelasi eroism ca i pe front. Mu It mai
complex e drumul pe care-I parcurge eroul romanului lui Pavlenco, colonelul Voropaev. El se intoarce de pe front fat% un
picior, bolnav de tuberculoza i, iesind din cadrele armatei, vine
sa se stabileasca In Crimeia.
Cedand oboselii i slabiciunii sufletesti care-1 cuprind de pe
urma greutatilor prin care trecuse, el se gandeste la odihna lI

la tihna lui personala, convins ca nu mai este bun pentru o

munca obsteasca serioasa. Dar amploarea i forta cu care se
desfasoara in jurul lui construirea vietii noi II atrag pe nesim168

www.dacoromanica.ro

tite in torentul general de =Inca, experienta lui ii gasete

aplicatie si in timp de pace i Si oda posibilitatea sa antreneze
I necesara
tarn, colonelul Voropaev, ii regaseste fericirea.
Munca plink de eroism in productie este infatiata in romanul Verei Panova Crujillha", in schitele lui B. Galin

dupa dansul oameniiprin munca lui 1nf1crat

Donbass"; dar cea mai completa prezentare a temei muncii

eroice a fost data de V. Ajaev in romanul sau Departe de Moscova". In esenta, in acest roman este infatisata constrairea in

timpul Rzboiului pentru Apararea Patriei. Departe de Moscova,.

in rsarit, se construete o conducta de petrol pentru care Inainte de razbol se prevazuse un termen de trei ani. Izbucnind
razboiul, guvernul a pus in fata constructorilor sarcina de a
termina construirea conductei in doi ani. Unii cred ca realizarea lucrarii intr'un termen atat de scurt este imposibild. Altora
11 se pare chiar ca nu este necesar sa se mai continue construetia. Momentul cere ca toti sa piece grabnic pe front, O. apere
Moscova. Dar bolsevicii care conduc lucrarea inteleg importanta

pentru stat a sarcinil, inteleg perspectiva stalinista a victoriei, In lumina carela munca lor In spatele frontului este tot
atat de importanta ca i lupta pe front impotriva dusmanului.
Inlaturand din calea lor pe cei neincrezatori, ei nu se las impiedicati de greuttile pe care le Intampina 1-si ating telul-

Patosul eroic al muncii socialiste care Insufleteste romanul lut

Ajaev face ca aceast opera sa fie deosebit de aproape de atmos-

fera zilelor de construire pasnica de dupa razboi, face ca tema

ei sa, fie actuala
Tema RAzbolului

pentru Aprarea Patriel

Generalizarea experientei Razbo-

iului pentru Apararea Patriel prezinta o mare' insemnatate in timp

de pace. Sarcina scriitorilor nastri consta In a da o cronica artistica a razbolului, a arata faptele de vitejle ale oamenilor sovietici i a educa prin pilda tor generatille de tineret sovietic..
Intrucat In timpul razboiului caracterul omului sovietic s'a manifestat cu o forta l plInatate neobisnuita.
Este tocmai problema pe care o rezolva o serie de opere din
ultimil ani. Ele oglindese in primul rand cele mai de seama
etape ale operatiilor militare. Cirezi pe drumuri", de Avdeev
este opera care Infatiseaza chiar inceputul razboiului. Insemna469
www.dacoromanica.ro

tatea el const in aceea c scriitorul a reusit s redea expresiv

acel spirit de discIp1ln l organizare launtria cu care oamenil
Sovietici intampinau I suportau incercIrile din timpul razbolului. In nuvell se povesteste cum se evacuau din regiunile
amenintate de invazia dusmana cirezi imcnse de vite I cu ct

brbMie II indeplineau aceasta sarcinA oamenii sovietici simpli.

Tot despre perioada initial a r52bo1ulu1 vorbe*te scriitorul
Bubennov in prima parte aparuta a rornanului sau Mesteacanul

alb", a cArui figura centrala este tanrul luptator Andrei care,

retrAgandu-se, castiga experienVa i devine un luptator pe deplin format. Povestirea lui Necrasov In transeele Stallngradului" infatiseaza cu multa putere perioada cea mai grea a luptelor dela Stalingrad, and Armata Sovietica a oprit inaintarea dusmanului.
Eroicul Leningrad, ale cgrui incerari din timpul blocadei
formeaza unul dintre cele mai tragice episoade ale rAzboiului,
a fost infAtisat in romanul scriltoarel Chet Unseals., Asecliul".
Munca cotidiana a personalului de rand al unui tren sanitar,
munc plina de incordare launtrica 1 eroism, a fost arAtata
in povestirea TovarAsi de drum", de V. Panova.
0 serie de opere au fost inchinate luptel pe care au dus-o
impotriva dusmanului partizanii din regiunile cotropite ale prii.
(Oameni cu constiinta curatA", de Versigora, In ilegalitate
in Crimeia", de Cozlov).

In sfarsit, scriitorii ricOri au inceput s descrie l ultima

perioada a razboiului, cand Armata Sovietica a pornit Maintarea ei nestvilita spre apus. Maturitatea soldatului sovietic,
iscusinta comandantilor sovietici, care pe baza strateglei stallniste si-au insusit pe deplin tehnica luptei moderne, au fost
infatisate in nuvela lui Berezco, Noaptea unui comandant",
in care Armata Soviet* inaintand in conditii care par imposibile, pe niste drumuri complet desfundate, sdrobeste pe dusman.
Tema demascarli culturit
burgheze

Unul din efectele perioadei raz-

boiului in viata tarn noastre a fast

o lrgire extraordinar a orizontului

International al ornului sovietic. Strbg,tamd o serie de tari eutopene, avand prilejul sa loculasca in mai multe ri, oamenii
470
www.dacoromanica.ro

sovietici s'au putut convinge aevea de incomparabila superioritate a regimului sovietic si de putreziciunea regimului burghez. Ei s'au ciocnit totodatg I cu acea prigoang indreptatg
Impotriva culturii sovietice si a oamenilor sovietici pe care o
desfsoarg peste hotare toti aceia care au preluat din mlnile
Intepenite ale lui Hitler si Gbebbels steagul lor negru. A al-Ma
adevgrata fall a purtgtorilor culturil burgheze degenerate, a

care fatadg camufleng, armata Fenbongilor (din Tamara

(arda"), care sunt gata cu ajutorul bombei atomice sg-i intreacg,
pe profesorii lor fascisti nimiciti de Armata Sovieticg,
iatg
una din sarcinile cele mai imp,gtante ale scriitorilor sovietici.

In privinta aceasta este Insemnat contributia pe care a

adus-o I. Ehrenburg in romanul sau ,,Furtuna", infltisand un
-vast tablou al luptei popoarelor TJniunii Sovietice si a fortelor
democratice de dincolo de hotare Impotriva Germaniei fasciste
si a aliatilor ei.
Tema aceasta devine tema de bazg In perioada de dupg
ra,zboi a creatiei lui C. Simonov, care ii inching piesa Chestiunea rusg" l un ciclu de versuri intitulat Prieteni 1 dusmani".

In piesa Chestiunea rusg", Simonov a infltisat pe reprezentantli vAnduti ai presei americane, lipsiti de principii si de
scrupule, de care se izbeste ziaristul Smith, democrat cinstiti
care refuzg sg scrie despre Uniunea Sovietica calomnia care
i se cere din partea Dicki-lor i Podhaliuzin-ilor americani contemporani, conducgtori ai unor uriase edituri.
Ciclul de versuri lirice ale lui Simonov pune cu ascutime
al vehement tema culturii burgheze.
Eroul Eric al versurilor lui Simonov, infatisat pe fondul cglgtorillor lui peste hotare si al Intglnirilor lui cu oamenli de
acolo, simte cu toate fibrele fgpturii sale cg prin toat lumea,
-tot pgmantul strabatand, pgseste prin fum avangarda"
avangarda luptelor de clasg tot mai dgrze.
Vorbind despre prigoana impotriva negrilor din America,
Simonov conchide:

nu 'mparci lumea 'n negri, oachept, galbeni,

Ci doar in rogz, not._ Fi albil, et!
471

www.dacoromanica.ro

i intrezArete totodatA apropierea zilelor cAnd vor avea i et

acolo Perecop-urile1) lor i albii vor fi aruncati i acolo in mare.
Este foarte sugestiv felul cum a redat Simonov ura de care sunt
cuprinse clasele conducAtoare din statele capitaliste impotriva
Uniunil Sovietice i sentimentul lor de neputintA in 'rata acesteia:

Sd stai iori cat sd tot socoti,

Sd-i arzi sau sd-i finpufti, nu poti
Cum fu in Crasnovodsc cu toti
Cei doudzeci i vase...2)

Dar in acelai timp, poetul intalnete pretutindeni prietent

de-al Uniunii Sovietice. El ii vede in jurul sAu la meetingul din
Canada, in America, &And trece la brat cu o negresA prin sllle

hotelului in care accesul negrilor este interzis; el ii vede in

Franta:

Cu pumnii grei, ca inteun crez,

Votdnd cu brate avdntate,

Ei it salutd pe Thorez.
Eti sigur de majoritate!
Intr'un sat japonez, el aude numele lui Lenin 1 al hit Stalin:
Ce-avant ia revolutia 'n mersu-i viu
?i uncle a ajuns curentul ei purtat
Cdnd chiar aid, la nord de Tokio 'n acest sat,
Sidvit e Stalin, Lenin Incd-i viu.
Din pipe de aramd'ncet tritgand
Tdranii, de emotie, tac deodatd,
.1-a lost o clipd-inteadevdr ciudatd
Cdnd am simtit in mintea mea un gand
In cale, tried mult le este dat:

0 Aurord" lupta 'n zorii fumurii

qi Un palat de iarnd", tulle aurii

Ce'n Tokio chiar in centru Fi-a 'naltat.

I) Perecop
istm din nordul Crimeii, unde Armata Roie a repurtat
o victorie strAlucit5 Impotriva bandelor contrarevolutionare i interventionitilor, In cursul rgzboiului civil. (N. trad.)
2) Aluzie la cei 26 comisari ai poporului Impucati In timpul rkboiului
civil, de c5tre interventionitii stfaini. (K. trad.)

472
www.dacoromanica.ro

Astfel, demascancl cultura burgheza a tarilor de peste hotare, Simonov, ca i ceilalti scriitori sovietici, arata, in acelmf
timp i forta micarii democratice progresiste din acele tari.
Plin de caracterizari sugestive privind pe reprezentantii claselor exploatatoare (poezia Tigrul"), de analogii usturatoare
(Arde, arde in America Reichstagul"), patruns de spiritul solidaritatii revolutionare internationale (poezia Nu!"), ciclul de
versuri Prieteni i dusmani" al lui Simonov reprezinta un mo-

del admirabil de lirica politica militanta si in versurile sale

cele mai bune se inrudete cu lirica. lui Maiacovschi. Tot atat

de apropiat de lirica lui Maiacovschi e l eroul liric din versurile lui C. Simonov, plin de ardoare si temperament revolutionar:
Pdfind, incep discursu-apoi,
Era ca'n salt la un atac
In care nu mai dai 'napot!

In raportul sau privitor la revistele Zvezda" i Lenin--

grad", A. A. Jdanov spunea c sarcina literaturii sovietice con-

sta. nu numai in a raspunde la lovituri prin lovituri, in a raspunde la aceste calomnii i atacuri josnice la adresa culturil
noastre sovietice, la adresa socialismulul, dar i in a biciul cu
temeritate si in a ataca cultura burgheza, arlata In stare de
marasm i descompunere"1).
Tocmai aceasta, sarcina o I indeplineste C. Simonov in piesa

sa Chestiunea Rusa" si in versurile sale.

Figura omului sovietic

Tratarea temelor de baza care

s'au impus in perioada de dupa razbol, in toata diversitatea lor, este caracterizata printr'o compieta unitate a modului cum sunt concepute de catre scriitoril
sovietici. Aceasta unitate este determinath in primul rand de
atitudinea partinica a scriitorilor sovietici, de faptul c ei apreciaza realitatea din punctul de vedere al luptei pentm crearea
societatil comuniste si se rnanifesta in primul rand prin aceea
ca in centrul atentiei lor se afla omul-patriot sovietic, a carul
cream, dupa, cum a spus tovarasul Molotov In raportul su cu
prilejul celei de a treizecea aniversari a Marii Revolutii So1) Jdanov

Op. cit. pag. 41.

4Th

www.dacoromanica.ro

L'A-1

cialiste din Octombrie, constitue

41

cea mai mare cucerire a RevoIuiei noastre".

In anii de dupl azboi, scrii-

torii sovietici au Mut mult

pentru prezentarea figurii omu-

lui sovietic asa cum s'a afirmat

el in timpul rzboiului I dupl
404,

rlzboi. Anii de rAzboi au scos in

evident eroismul fArt precedent

al oamenilor sovietici. Oricare

lupttor al Armatei Rohi,
scria tovarasul Stalin,
poate

spune cu mAndrie ca duce un

rlzboi drept, de eliberare, un

rzboi pentru libertatea si in-

dependenta Patriei sale. Armata

B. Polevoi

Rosie are telul slu de rzboi,

nobil i inalt, care o insufleteste

la fapte eroice. Iat cum se explicit de fapt c Rzboiul pentru
Aprarea Patriei d nastere in tara noastr la mii de eroi si de
eroine, gata sA mearg la moarte pentru libertatea Patriei lor" 1).
In aceast scoall de eroism de mass& au crescut I s'au otelit
caracterele oamenilor sovietici. Sarcina scriitorilor sovietici este

-tocmai de a arta trsturile lor cele mai bune, de a educa

prin pilda lor massele poporului si mai ales tineretul.

Am vorbit mai inainte despre insemnatatea figurii colonelului Voropaev din romanul lui Pavlenco, Fericirea", despre

Eroul Uniunli Sovietice, Tutarinov, din romanul lui Babaevschi

,,Cavalerul Ste lei de Aur". Plin de farmec e figura b6.tranului
medic Be lov si a comunistului Danilov din povestirea Verei
Panova, Tovarsi de drum".
0 zugthvire deosebit de completA a tipului omului sovietic

a dat-o B. Polevoi in cartea sa Povestea unui om adevrat".

Ca si multe alte opere ale scriitorilor sovietici, nuvela aceasta
-se intemelaz pe un material documentar i descrie oameni
Despre Mare le Razboi al Uniunii Sovietice pentru
I) I. V. Stalin
Ap5rarea Patriei, ed. II. P. M. R., pag. 40.

474
www.dacoromanica.ro

-rapte reale. Are la baza cazul pilotului Meresiev care, desi cu

labele ambelor picioare amputate, in urma rnilor prImite, a

avut vointa ca prin exerciVi repetate s. devina in stare de a

se intoarce la unitate I de a-i relua cu succes misiunea lui
de pilot. 0 putere de vointa exceptionalk perseverenta,.capacitatea de a suporta orice suferInte, pe scurt acea forta spirttuall care se manifesta in om numai atunci cand el slujete
scopul inalt pe care-1 poate oferi numai dragostea fata, de Patria Socialistk
toate aceste trsaturi de caracter ale comunistului Meresiev au fost aratate cle autor in chip viu i cu
multa adancime. In nucela aceasta este infatisat i alt caracter
puternic de comunist, acela al comisarului Vorobiov, care moare
agitatoric, ca sa folosim expresia lui Furmanov, Insufletind II

educand oamenii pan in ultima clipa a vietii lui i chiar prin

insui sfaritul lui.

Un loc deosebit ocupa, romanele lui C. Fedin, in care se

arata, desvoltarea caracterului unui comunist Inca Inainte de
Octombrie (Primele bucurii") i In anii razbolului civil (0

vat% neobisnulta"). Tipul comunistului Izvecov, creat de C. Fedin, este una din cele mai vil figuri de comuniti din literatura
sovietick Trsturile fundamentale ale caracterulul sau II leaga
straits de eroli zilelor noastre, dei autorul Ii infatiseaza pe fondul unui material apartinand trecutului.
Poezia lui M. Isacovschi

Un mare rol in zugravirea figurii

omului sovietic ii joaca lirica, care

descrie lumea lul interioark starile sufletesti pe care le tre-

zete in el realitatea sovietica. Lumea interioara a omului sovietic, gama variata i bogata, a sentimentelor i gandurilor sale
nu au egal in istoria lumii, pentruca se bazeaza pe unitatea indisolubila dintre om i societate, cu totul irealizabil altdata.
Intr'o Iara socialista personalitatea individului atinge o stare
de desvoltare. Infloritoare tocmai atunci cand ajunge la gradul
cel mai inalt de contopire cu colectivitatea; In lupta pentru
nobilul i maretul scop comun se afirma i se maturizeaza fusesirile ei cele mai bune.

Bogatia lumii interioare a omului sovietic, format in procesul construirii societatii comuniste, determina noutatea i insemnatatea liricii socialiste.
475
www.dacoromanica.ro

Unul dintre cei mai de

seama reprezentanti ai acesteia.

este Mihail Vasilievici Isacovschl.

Genul poetic de baza al lut

Isacovschi este

cntecul.

Nu

intamplator acesta este unul,

din genurile preferate ale poporului rus. In el apare cu o deo-

sebita claritate acel sentiment

de unitate dintre om si societate care e atat de caracteristic
pentru

oranduirea

socialista.

Mestria in cantec a poetulut

liric se dovedeste prin faptul e

el stie s gseasca formele de

limbaj cele mai potrivite pentruca emotiile pe care le exprima s fie cat mai apropiate
C. Fedin
sufletului intregului popor, sg.
[matt fi lesne intelese de milioane de oameni i sa se intpareasca usor in inima si memoria lor, devenindu-le dragi. Iata
de ce in Uniunea Sovietica cantecul este atat de drag tuturor sil
cantecele favorite rsun cantate de milioane de oameni din
tara noastra.
Printre cantecele favorite ale poporului sovietic se numara
si multe cantece de ale lui M. Isacovschi ca de pilda: Cantec
despre Stalin", Cantecul Catiuri", ,,Au cine ghiceste?",
Dati-mi armonica in maini", In padurea de langa front",
Ceata partizanilor", O fata petrecea un ostas pe front", ,,Ocht

caprui, pe unde sunteti", Nu te necaji, nu", Nu t floare mat

trumoasa", M'auzi oare, draga mea",
largsi s'a potolit
totul pana'n slut", Pasari calatoare", Pe cararea inrourata"multe, multe altele.
Mihail Isacovschi a strabatut un drum al vietii care 1-a pregaud sa devina exponentul sentimentelor i gandurilor poporusi

lui sovietic.

El s'a nascut in anul 1900 dintr'o familie saraca de tarani,

in satul Glotovca din regiunea Smolensc. De multe ori,
iS
476

www.dacoromanica.ro

aduce aminte Isacovschi,

nu

aveam nici macar o bucata de

paine neagra." Mutat de inv-tatori, care observasera aptitudinile exceptionale ale baiatului,

el reusi s termine scoala s'teasel si s intre la liceul din

Smolensc, unde a invatat pana
in anul 1917. Revolutia 1-a gasit
pe Isacovschi invatator la o
:scoala, sateasca.

Revolutia 1-a cuprins chiar

dela inceput inteun vartej de

evenimente

interese politice

de mare insemnatate, incat el

a participat activ la viata publica. In

1918,

Isacovschi a intrat

in randurile Partidului Bo lseM. lsacovschi

Tic. Concomitent cu munca lui
multilaterala in presa, el nu inceta sa scrie versuri. Dar cele
scrise nu-1 satisfceau. Am ars toate manuscrisele vechl,
II
aminteste el,
dar acel nou asteptat tot nu mai venea." Abia
incepand din 1923, dupa mrturisirile lui, incepe i munca lui
poetica fecunda, iar in 1927 publica la Moscova volumul de versuri intitulat Fire de cablu prin paie". Insusi titlul cartii arata
ca in cuprinsul ei este vorba despre transformarea socialista a
satului. Gorchi a relevat chiar din primul moment talentul poetic al autorului si a facut o apreciere favorabila cartii. El a
relevat ideia de ball a creatiei lui Isacovschi
unitatea dintre
sat si oras in Tara Sovietelor, disparitia treptata a contradictiilor dintre ele in societatea socialista: Mihail Isacovschi nu
.este stean, ci acel om nou care stie c, orasul 1 satul sunt doua

forte care nu pot exista separate si a a venit timpul ca ele

s se contopeasca Intro mare forta creatoare, asa cum nu s'a
mai intamplat nicaleri pana acum.
In fond, acesta este motivul care rasuna in toate versurile
lui Isacovschl:

477

www.dacoromanica.ro

kle-au trezit deodatd diminetile.

lnima din rdsputeri svdcni.
Ca sd creftem faptele,
Mdretele,

Inviat-am astdzi, suntem vii! 9

Are un vers simplu, frumos, care emotioneaz prin sinceritatea lui".
De atunci, Mihail Isacovschi a intrat temeinic in literatura
sovietic. Incepand de prin anul 1930, cnd compozitorul Zaharov
a transpus in muzicl poezia lui Dealungul satului", atentia lul

Isacovschi s'a concentrat asupra ca,ntecelor, care au fcut ca

numele lui s fie cunoscut i iubit de intreg poporul.
In versurile sale, Isacovschi exprim cu mult5, amploare si
varietate sentimentele oamenilor sovietici, patriotismul lor
adnc si dragostea netrmurita pentru tovar4u1 Stalin. In Cuvnt calre tovarAsul Stalin", el spune in numele intregului
popor:

Iti

multumesc cd'n vremi de cumpeni pline,

De fier in luptd ddrzd ne-ai crescut.
Tovaray Stalin, am crezut in tine
Cum poate nici in noi nu am crezut.
Si scut ne-ai fost. Dupmanul cel nemernic
De ce-i e dat, nu va scdpa nicicdnd
Ingddue-mi sd-ti strang mana puternic,
fatd-ti sa nurnchin pan' la pdmdnt.
Pentru credinta datd Patriei-mume,
Pentru curata yield ceo trdegti,
Si pentru 'ntelepciunea ta In lume,
i multumesc cd efti afa cum egi. 2)
In versurile lui Isacovschi se oglindesc pe larg cele mai diferite aspecte ale vietii Tarn Sovietelor 1 indeosebi ale noulut
sat sovietic, intocmirea rii, traaturile de caracter ale oamenilor sovietici, atitudinea piing de noblete sufleteasa a unuia
fatA de altul.
1) Versificare de Nina Cassian. (N. trad.)
2) M. lsacovschi
Poezii alese, traducere de Nina Cassian, Ed Car-

tea Rus. (N. trad.)

478

www.dacoromanica.ro

In cantecele si versurile lui Isacovschi si-au gsit o admirabilh expresie poetich sentimentul de prietenie si de ciragoste
al oamenilor epoch staliniste, bucuria I mandria faptelor lor
in munch, eroismul lor pe campurile de btalle recente. Dragostea fath de Patrie, contiinta superiorithtii oranduiril sovietice asupra orichrei alte oranduiri formeaza patosul poeziel profund populare .a lui Isacovschi:
Spre-a verii trecuta dogoare
Trec paseiri in sbor cdlator.
SPre caldele 34r1 ele sboard.

Dar eu de aci n'o sd sbor.

Mereu m'oi afla langa tine,

Tu, tard pe care-o iubesc.
Nu-mi trebue tarmuri straine.
Nici soare strain nu-mi doresc1).
Se observh in versurile lui Isacovschi o mare scoal poetick.

o culturh inalth; el a atins simplitatea imaginii poetice si a

limbii, caracteristice numai marilor poeti. 0 frazh concish, caldl,

cu o constructie fireasch, folosirea din plin a formelor si intonatillor graiului uzual, cunoasterea perfect a poeziel populare,.
un umor bland, abundenth de comparatil din domeniul naturil.
ruse, repethrile de vers i relu5zile de cuvinte dela un vers la
altul atat de caracteristice pentru cantec (Merg dealungul strhzii, tar luna in cer lumineazh, iar luna in cer lumineaz, ca noi
toate acestea
amandoi sh ne intalnim"), varietatea lexicului,
poetul le-a invAtat si dela clasicii poeziei ruse si dela poezia.
popular rush. Deaceea versurile lui se astern atat de bine In
muzich i oferh o baz5, pentru crearea unor melodil expresive.
Sentimentele i gandurile oamenilor sovietici, care se afirm

din plin si multilateral In cele mai diverse domenii aie vietil

thrii lor, care hi iubesc cu pasiune Patria lor Sovietich,

acesta.

este continutul bogat al liricil lui Isacovschi, care determinh

boghtia i expresivitatea formel el poetice. In anul 1950 M. Isa-

covschi a fast distins cu ordinul Lenin pentru meritele lui deosebite In domeniul desvolthrii literaturii artistice.
1) Versificare de Nina Cassian. (N. trad.)

479,

www.dacoromanica.ro

Chipul eroului liric al lui Isacovschi, insemnatatea lumii lui

interioare, determina locul important pe care-I ocupa opera lui

In viata noastra Metal* contribuind la indeplinirea sarcinii

tomune a scriitorilor sovietici

infatisarea caracterulul omului
-sovietic In toata plinatatea lui.
Succesele dramaturgiel

In anii de dupa razboi, au apa-

rut o serie de piese in care se re-

flecta aspectele esentiale ale vietii tarn. Ca si poezia i proza

dramaturgia a imbratisat tema contemporank tema activittii
oamenilor sovietici care 11 reconstruesc tara. Alaturi de dramaturgii consacrati (B. Romasov, N. Virta, A. Corneiciuc, C. Simonov) apar i scriitorl tineri (A. Sofronov, A. Surov si altii).
In centrul atentiei dramaturgilor nostri se afla zugravirea celor
mai frumoase trsaturi ale oamenilor sovietici si ale luptei aces-

tora cu tot ceea ce sta in calea desvoltrii omului sovietic si a

Patriei Sovietice. In piesa lui Sofronov Caracter moscovit", se
arata procesul cresteril omului sovietic, care invinge pornirile
egoiste i individualiste din el. Personajul central al piesei este
directorul de uzina Potapov. Acesta i1 indeplineste munca ireprosabil, uzina lui depaseste intotdeauna planul de productie,
toti (chiar si el insuqi) ii considera ca un adevarat om sovietic.
Se constata ca totusi Pntapov mai are Inca trsaturi indiviclualisle, straine unui adevarat om sovietic. Cand este solicitat s
dea o mana de ajutor unei uzine vecine, el refuza, temanclu-se
sa nu provoace prin aceasta scaderea indicelui de productie al
uzinei sale. El este preocupat numai de succesul salt. La un moment dat izbucneste un conflict asctrtit intre el qi cei din jurul
lui, in special cu sotia lui, care au inceput lupta impotriva lui
Potapov, pentruca el sa-si dea seama de greseala pe care o face
de a apara interesele uzinei sale in detrimentul intereselor staConducerea de Partid ii ajuta pe Potapov st-st vada greseala si s. gaseasca drumul cel drept.
0 tema deosebit de acuta a fost tratata in piesa lui C. Sirnonov Umbra Straina". Piesa infatiseaza un savant sovietic
de seamk care este stapanit inca de deprinderea mostenita din
perioada prerevolutionara de a se ploconi in fata Apusului. El
trimite in America o foarte importanta inventie a sa pentru a
cleveni celebru in Apus, neputand intelege Ca prin aceasta tea-

480
www.dacoromanica.ro

deaza intexesele statului sau. Se nate un conflict gray intre el

i personalul uzinel i prietenii lui, care cu totii sunt adevrati
oameni sovietici. Incercarea de a readuce inventia in tax% este
incununata de succes. Savantul Il d seama c. s'a lasat prins
de spioni, clevenind o juarie in mainile lor i, fara s vrea, i
tradator al taril sale. Dar guvernul, cu toate ca el insui ceruse
SA fie eliberat de conducerea institutului, 11 incredinteaza continuarea muncii sale la institut i el reintra in laborator cu desavarire transformat de increderea pe care 1-a acordat-o tara.
Astfel, conflictele profunde i grave pe care le scot la iveala
cu indrzneala dramaturgii sovietici in piesele lor se incheie
prin infrangerea a tot ce impiedica creterea omului sovietic,
pentruca societatea sovietica, ajuta pe oricare din membrii ei
s ajunga printeo muncl creatoare socialist la o depling des-

voltare a personalitatii sale, la afirmarea celor mai bune insushi ale sale. Succesele artei 1 literaturil sovietice, plintatea
cu care este exprimat in ele sentimentul patriotismului sovietic

bucura pe toti aceia care duc lupta pentru fericirea 1 libertatea omenirli 1 provoaca spaima i furia acelora care inteun
fel sau altul sunt legati de lumea veche.

Continutul principial al hotaririlor Partidului privitoare la

literatura si arta consta in primul rand in aceea c ele arata

oamenilor de litere i arta sovietici caile de urmat i determina

sarcinile care se ridica in fata lor in perioada de trecere a t
noastre dela socialism la comunism.

Cele mai variate fapte din viata statului nostru dovedesc

c pentru el comunismul nu mai este acum o problema de viltor

1ndepartat, ca mladitele comunismului se inmultesc pe zi ce

trece (desvoltarea culturala i tehnica a satului colhoznic, disparitia granitelor dintre munca intelectuala i cea manual, etc.).
Personalitatea omului sovietic se desvolta din ce in ce mai
adanc i mai complet in sanul colectivului. Tipul omului sovietic este tipul omului inaintat al timpurilor noastre. Si ceeace
constitue noua trasatura in desvoltarea culturii noastre din
ani, e faptul ca ceea ce-i mai inaintat in ea capata curand

un caracter de msg.
31

Istoria Lit. Sovietice Ruse

481
www.dacoromanica.ro

Zugrvirea cresterii principiului comunist in viata tarn noa-

stre din perioada de dupa razbol constitue continutul fundamental si sensul literaturil sovietice din ultimil ant.
Succesele literaturii sovietice sunt evid.ente; superioritatea
ei artistic/ si ideologica asupra literaturilor Apusului este incontestabil. Hotririle Comitetului Central al Partidului au
facut bilantul desvoltaril literaturii sovietice In cursul perioadelor precedente, au subliniat din nou imensa el bogatie ideologicA, superioritatea :ncomensurabill a artei sovietice asupra
artei in descompunere a Apusului burghez. Hotaririle C. C. al
P. C. (b) al U.R.S.S. au condamnat totodata cu asprime greselile

anumitor artisti si au demascat pan la capat manifestarile de

apolitism, de neprincipialitate, de indiferenta, fall de politica.
Statului Sovietic, care ii facusera lac indeosebi in poezia searhada, lipsita de orice continut ideologic a Ahrnatovei sl in scrierile lui Zoscenco. In decizia C. C. al P. C. (b) al U.R.S.S. despre

revistele Zvezda" si Leningrad" se spune ca: Forte, literaturii sovietice, literatura cea mai inaintata din lume, consta In

aceea a este o literatura care nu are si n'ar putea avea alte

interese decat interesele poporului, interesele statului. Sarcina

literaturii sovietice este de a ajuta statului sa educe just tineretul, s raspunda la cerintele acestuia, sa ereasca generatia
noua astfel !neat ea sa fie plina de vigoare i incredere in cauza
el, O. nu se team de piedici i sa fie gata oricand de a Invinge
orice obstacol".

In Ianuarie 1949, Pravda" a publicat articolul Despre un

grup antipatriotic de critici teatrali", care demasca atitudinea
antipatriotica a unui grup de critici cosmopoliti, care incearca.
s discrediteze fenomenele inaintate din literatura si arta noastea, napustindu-se cu furie, sub pretextul unor pretinse imperfectiuni artistice, tocmal asupra operelor patriotice, cu o orientare politica ferma".
Acesti critici antipatrioti i cosmopoliti fara patrie, din
domeniul literaturii si artel, depreciau continutul nobil patriotic al culturii sovietice i atacau in chip calomnios ideile inane
ale patriotismului sovietic. Ei cautau s. sugereze poporului sovietic ca literatura si arta rusa, ca 1 literatura si arta celorlalte popoare din tam noastra, nu ar fi lndependente i originale, ci un produs al influentelor straine.
482
www.dacoromanica.ro

Poporul sovietic Infiereazg cu adanc dispret si indignare

ideologia cosmopolitismului, cu totul strain& conceptiei sovietice.

Articolul ziarului Pravda", Despre un grup antipatriotic

de critic! teatrali", este Inca o manifestare a grijii Partidului
nostru pentru puritatea ideologiei socialiste; el contribue la
desvo'tarea si cultivarea patriotismului sovietic, ridica si mai
mult forta morala, tenacitatea si hotrirea oamenilor sovietici
de a apara interesele Patriei lor Socialiste.

Deciziile si indrumarile C. C. al P. C. (b) al U.R.S.S. in problemele ideologice, raportul lui A. A. Jdanov asupra revist lor
Zvezcla" si. Leningrad" si cuvantarile lui la consfatuirea muzicienilor sovietici, articolul ziarului Pravda", Despre un grup
antipatriotic de critici teatrali", toate aceste documente de o
importanta excevtionala sunt unite prin scopul comun de luptg
pentru partinitatea bolsevica, pentru o inalta principialitate patriotica a intregii culturi sovietice, impotriva apolitismului, neprincipialitatii, obiectivismului burghez, prosternarii in fa,a
culturii burgheze, impotriva cosmopolitismului in stiinta, arta.
si literatur.

In perioada de dupg rzboi, ca si In toate etapele vietil

Statului Sovietic, Partidul a luat atitudine hotarita impotriva
unei arte antirealiste, antipopulare si In apararea artel realiste
de o inalta principialitate care cultiva in oamenii sovletici increderea in victoria comunismului 0 sentimentul de mandrie
pentru Patria lor socialistg.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA
POPO

ELOR U .S.S.

www.dacoromanica.ro

VA/1\A

.U!

/Ogee 1.,

Areata noastr Patrie SovieticI este chezAsia sigura a

popoarelor". Cele mai luminate minti ale omeniM prieteniel

rii au visat prietenia intre popoare. Dar pan la Revolutia

Socialist din Octombrie, acest vis nu se putea implini. Abia

dup5, Revolutia Socialist6 din Octombrie, el a devenit pe deplin

realizabil.
Politica national
leninist-stalinist, baza
Inflorirll Meraturllor

popoarelor U. R . S . S.

Puterea sovietic a reunit toate

nationalintile din tara noastrA 'intr'o singurl uniune fateasca. SIM
cesele si victoriile Statului Sovie-

tic multinational pot fi socotite un

triumf, in adevgrata acceptiune a acestui cuvnt, al politicii
intelepte leninist-staliniste dun', de Partidul Comunist si de
Statul Sovietic, un triumf al politicii care, pentru prima oar
in istoria omeniril, a dat solutla justg problemel nationale.
In Octombrie 1917, au fost asezate temeliile unei convietuiri pasnice a popoarelor Orii noastre. In Decernbrie 1922,
Primul Congres al Sovietelor din intreaga Uniune a adoptat declaratiile si acordul pentru formarea Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice. In cuvntarea sa de inchidere a Congresului,
M. I. Calinin a spus:
Milenii intregi au trecut de cnd cele mai luminate minti
ale omenirii se frAmant5. cu problema teoreticI de a g5si formula care 0, dea popoarelor posibilitatea de a inltura suferin-

tele si lupta dintre ele si de a tri In prietenie si frtietate.

Abia acum, astzi, se pune in mod practic prima platra fundamental in aceast directie."
Inflorirea literaturilor popoarelor U.R.S..S. constitue o marturie a eficacitMii politicii nationale leninist-staliniste, a fortei

t86
www.dacoromanica.ro

1 a mAretiei ordnduirli socialiste. In Uniunea Sovletia au fost

create toate conditiunile necesare desvolt'arii culturii numeroaselor popoare care populeaz tara noastr. Insufletlte de marile
Mei ale comunismului, Imbogatite prin tezaurul marii culturi
ruse, popoarele U.R.S.S. au realizat progrese enorme in opera
de creare a unor literaturi nationale proprii.
0 minunata, dovad de inalt respect al oamenilor sovietici
ta de cultura nationall o gsim In organizarea la Moscova, a
rlecadelor literare 1 artistice ale popoarelor Infatite, In s'arb-

toririle jubillare populare ale marilor scriitori si In editarea

masiv de cArti ale scriltorilor popoarelor U.R.S.S. In republi-

rile frgtesti s'au creat opere care se bucurg de o lamb, recunoastere l pretuire din partea poporului, iar autoril lor au
lost distinsi cu titlul de onoare de laureati ai premiilor Stalin.
Un rol deosebit de important in istorla literaturii popoarelor U.R.S.S. au avut scriitorii progresisti ai marii literaturi
ruse. Puschin, Gogol, Lermontov, Necrasov, Belinschl, Cerna,
sevschi, Dobroliubov, Tolstoi, Ostrovschi, Turgheniev, Cehov,
Gorchi au ptruns In viata culturalA a popoarelor infrMite si
le-au ajutat la opera de construire a propriior lor valori lite-

rare. Despre aceasta ne vorbesc scriitorii progresisti ai tr's cutului.

Astfel, poetul clasic al poeziei cazahe Abai Cunanbaev

era tarismul rus, dar pretuia In gradul cel mai lnalt cultura rus

progresist. El a tradus in limba cazah fragmente din Evgheni Oneghin" de Puschln. Scrisoarea lui Oneghin atre Tatiana a devenit un cantec popular al poporului cazah. Stu-

diazA cultura si arta rusilor. Este chela viet11. Dm& al reuit

s'o obtil, viata iti va fi mai usoarl",
scrie Abai In 1894.
Poetul progresist al Azerbaidjanulul, Said Azim irvan
4see. XIX), spunea:
?Uinta rusd'ntreagd f.U1 meu,
Si graiul el invatd-1 cd 1111-i greu,
De ele 'n lume-avem nevoie-acton
SPn spre lumina ele nt sunt drum
DacA maica mea este btrana Selimnaz, apoi consider
opera Ce-1 de fcut?" de Cernasevschl ca a doua mea mam6.
Ele amndou m'au crescut." Asa a scris Mesadi-bec Azizbecov.
unul din cel 26 de comisari din Bacu.
487

www.dacoromanica.ro

Poetul clasic al poeziei tatare, Gabdulla Tucai, afirma:

De mult, nt-e prteten poporul rusesc
Nicicdnd nu sfdrfi-va avdntul frdtesc
Pornit-am 0 creftem cu anti In gir
Ca'n salbd mdrgelele acelutaft fir.
Despre influenta aceasta Intins i fecunda a culturii ruse

progresiste asupra literaturii popoarelor infratite, vorbese In

auzul tuturor scriitorii nostri sovietici. Pe langa, tezaurul literaturii clasice ruse scriitorii din republicile fratesti mai au
la Indemana lor i imensele valori ideologice l artistice create

de scriitorii sovietici rust.

La una din sedintele plenare ale Uniunii Scriitorilor Sovietici,
A. Corneiciuc, a spus: Cu o bucurie deosebita vreau sa subliniez

aici traditia oamenilor progresisti ai Ucrainei

a lui Taras
Sevcenco, Lesia Ucrainca, Ivan Franco, M. CoVubinschi
traditia de prietenie cu militantil progresisti ai poporului rus.
Aceasta traditie, noi, scriitorii ucrainieni, o vom pazi ca ochii
din cap. 'Ea face ca poporul nostru sa creasca i contribue la
clesvoltarea acelei man i indestructibile prietenii, care ne leaga
de cel mai straluciti scriitori contemporani al marii literaturi
sovietice ruse."
Poetul i prozatorul uzbec Aibec scrie: Savantii rusi, car-

tile rusesti i-au Invatat pe uzbeci sa cucereasca culmile

tel si ale culturii. Deaceea inima poporului uzbec este plina, de
dragoste fata de fratele sau mai mare ocrotitor
fata de marele popor rus."
Romancierul 1 Invatatul cazah M. Auezov scrie: Poporul
cazah sovietic nu uita ca dada el are acum posibilitatea de a-si
desvolta intens fortele t talentele, aceasta o datoreste poporului rus, culturii lui de valoare universala."
In chestiunea unitatil literaturilor fratesti ale popoarelor
conlocuitoare din Pattia noastra a jucat un rol important Primul Congres al Scriitorilor Sovietici. Aici s'a constatat c principiul partinitatil bolsevice a devenit un principiu calauzitor al
literaturii noastre multinationale, al literaturii realismului socialist. Luand cuvantul Ia acest Congres, A. A. Jdanov a indemnat pe scriitorii nostri sa-si culeaga materialul pentru operele
lor din activitatea creatoare, care clocoteste In toate colturile
Vaxii noastre", in toate prtile marii noastre Patrii Socialiste.
488
www.dacoromanica.ro

Caracterul multinational
al literaturli sovietice

La primul congres al scriitorilor

din U.R.S.S. (1934), din numarul total de 600 de delegati, jumatate erau scriitori de alt nationalitate decat cea rusa. Erau reprezentantii diferitelor republic!
din U.R.S.S., scriitori In peste 50 de limbi nationale.
La acest congres A. M. Gorchi a spus urmatoarele: ...lite-

ratura sovietica nu este numai o literatura de limn rusa, este

o literatura a Intregii Uniuni. Nu trebue sa uitam ca pe tot cuprinsul Uniunii Republicilor Socialiste se desvolta rapid procesul de renastere a intregii masse a poporului muncitor spre
o viat a. omeneasca demn, spre faurirea libel% a unei noi (ate
istorice, spre crearea culturii socialiste".
Caracterul multinational al culturii sovietice (literatura
este o parte integrant& a culturii) s'a conturat foarte clar Inca
din primii ani ai Revolutiei. Aceasta pentruca, dupa cum spunea
tovaraul Stalin: ... Revolutia Socialista nu a redus, ci a sponit numarul limbior, deoarece rascolind paturile cele mai de
jos ale omenirii 1 Impingandu-le pe scena politica, ea a trezit
la viata noua un sir intreg de nationalitti noi, necunoscute sau

putin cunoscute inainte. Cine putea s creada ca in vechea

Rusie tarista existau nu mai putin de 50 de natiuni i grupuri
nationale? Or, Revolutia din Octombrie, sfaramand vechile lanturi i aducand pe scena un sir Intreg de popoare i nationalital;1

uitate, le-a dat o viata noua 1 o noug desvoltare... Si daca e

vorba ca diferitele nationalitati sa fie atrase pe fagasul cul-

turii proletare, nu incape Indoiala en aceasta se va face in forme

care vor corespunde limbii I felului de traI al acestor nationalitati". (Opere, vol. VII, pag. 139)9.
In anii Puterii Sovietice un sir intreg de nationalitati noi,
necunoscute sau putin cunoscute inainte", si-au creat o scrie
proprie, o presa proprie, cadre intelectuale i o literatura proprie. Para in Octombrie, aceste nationalitMi nu numai ca nu
aveau o literatura proprie, dar nu aveau nicio scriere proprie.
Creatia literara a acestor popoare avea o traditie orala ( felklor), care a contribuit in mare masurn, in primil ani ai Puterii
Sovietice, la crearea literaturii lor. Intre aceste popoare se nuMara: mordvinii, comii, buriatii, oiroii, lezghinii, adagheenii,
avartii, evencii i multe altele.
l) Vezi i vol. VII, Ed. P. M. R., pag. 145.

489
www.dacoromanica.ro

Popoarele din Wile coloniale l dependente, in sistemul

capitalist, nu au posibilitatea shasi desvolte cultura lor originalg. Ele se aflg, sub cglcgiul lmperia1Ltibor, cgrora le convine
de minune ca robil lor s nu aibg scrierea I literatura lor proprie, 0 culturg a lor nationalg. Acesta este rostul tMnuit al teo-

tiel pe care o rdspAndesc imperIalitiI despre inferioritatea

popoarelor", pe care tot el le-au privat de toate drepturile pi
le-au adus in stare de complet srgcle. Iatg de ce nu avem
nici pgri azi vreun roman malaez, vreun poem al locuitorilor
Coastei de Aur, o nuvelg zanzibarezg sau vreo piesg, a beguanezilor. Imperialismul este o frail& In desvoltarea culturii popoarelor din tgrile coloniale I dependente.

Cu totul altfel se prezintg lucrurile in ornduirea soda-

listg. Statul Sovietic este interesat in desvoltarea culturii tuturor

popoarelor care form, szg U.R.S.S. Tovargsul Stalin spune in
aceastg privintg: Oamenii sovietici consider% c orice natiune,

mare sau mica, ii are particulaxitatile el calitative, specificul

ei, care-i apartine numal el sl caro nu existg la alta natiune.
Aceste particularitgti reprezint contributia pe care fiecare natiune o aduce in tezaurul comun al culturii universale, comple-

tnd-o 1 Imboggtind-o.In accst sens toate natiunile, i cele marl

si cele mici, se ang in conditii egale 1 fiecare natiune prezint
aceeasi insemntate ca ori si care alta".
Succesele enorme ale culturil sovietice multinationale Ilustreaza in chip admirabil aceste cuvinte ale tovargsului Stalin.

Zeci de nationalitgti care inainte de Octombrie nu aveau o

scriere a lor proprie au ajuns actualmente sg fie popoare cu o
Malta culturg. Astfel, In literatura poporulul cazah, care abia
dacg numara In timpul tarismulul un procent 1 jumtate la
sutg de stiutori de carte, apar acum opere remarcabile In toate
genurile literare, inclusiv romanul (Abal" de Muhtar Auezov,
romanele lul S. Mucanov, G. Mustafin sl ale altor scriitori).
spune scriltorul sovietic chirghiz Casa',
Puterea Sovieticg,
mall Baialinov, m'a vindecat de distrofie si de inculturg. Am
absolvit scoala pedagogit, mi-am des'avgrsit studiile la Moscova, am devenit scriitor, sunt decorat cu ordlne 1 medalli, am
calatorit prin mai multe republici."
Cgrtile scriltorilor popoarelor U.R.S.S. se editeazg in tiraje
marl si se traduc in multe limb!. An cu an cultura socialista a
490
www.dacoromanica.ro

popoarelor U.R.S.S. devine din ce in ce mai bogata si mai cornplet. Orice victorie noug a literaturii sovietice multinationale
constitue o sarbatoare pentru toti oamenii sovietici.

In sistemul capitalist, cultura veche a popoarelor se ofileste, se secatueste. Irnperialismul, cu planurile lui de dominatie mondiala, adica de supunere a popoarelor unui grup de
monopolisti, cu Indemnurile lui la ura Intre oameni si discriminarile rasiale, nu este in stare O. sustina ideile unui scriitor,
sa-1 inspire in crearea unor opere epice mrete. Tot ce s'a creat
mai de pret in ultimii ani in afara de granitele U.R.S.S. (Rolland

In Franta, Next) in Danemarca, Dreiser In America si altii) a

lost inspirat de maretul exemplu al Statului Socialist.
Regimul sovietic insufla o viat nou culturil a numeroase
popoare si nationalitag. Acestea isi traesc acuma, in sistemul socialist, epoca renasterii si infloririi lor. Literaturi vcchi curn sunt
cea armean, georgiang, tadjica, uzbeca, turcrnena, azerbaidjana

si altele creeaza in epoca sovietica opere de arta remarcabile.

Toate popoarele sovietice, atat cele care abia de curand
.si-au format o scriere a lor proprie, cat si cele care numar
multe secole de clesvoltare culturall, s'au incadrat cleopotriva
Intr'o miscare literal% de proportii grandioase. Forta acesteia
consta In patriotismul sovietic. Patriotismul sovietic Imbina, In
mod armonios traditille nationale ale popoarelor si interesele
vitale comune ale tuturor celor ce muncesc din Uniunea SovieticV (Stalin) 1)
Mersul triumfal al Revolutiei, oranduirea sovietica, aceeasi
la toate republicile sovietice, atrag toate popoarele la construiTea unei culturi, nationala dui:A forma si socialista dupa continut. Literatura multinational5, a popoarelor de cliferite limb!
din U.R.S.S. se afirma totuSi ca un tot organic, ca literatura
.sovietica.

Desvoltarea literaturii
popoarelor din U. R. S. S.

La sfarsitul primului plan cin-

cinal, literatura sovietica exista deja

in 110 limbi, neingaduind nicio cornparatie cu situatia de dinainte de Octombrie. In limba cazah5,
de pilda, in decursul primilor 15 ani de regim sovietic, au aparut mai multe opere literare decal in 600 de ani precedenti.
1) Despre Mare le RAzboi al Uniunii Sovietice pentru Aprarea Patriei, Ed. P. C. R., 1945, pag. 173.

491

www.dacoromanica.ro

0 atentie deosebit s'a acordat studierii trecutului fiecareia

dintre literaturile popoarelor din U.R.S.S. Mar lie opere epice

din trecut: Viteazul cu blarA de tigru", David din Sasun",

Manas", au ajuns sA fie la Indema.na tuturor cititorilor sovietici, si devin un bun al tuturor culturilor popoarelor din U.R.S.S.
Intreg poporul sovietic slrlAtorete 1.000 de ani dela crealia

epopeii armene David din Sasun", 750 de ani dela aparitia

poemului lui Sota Rustavell, Viteazul cu blang de tigru", 500

de ani dela nasterea clasicului poeziei uzbece, Al Isar Navoi;
datele jubiliare, legate de numele marelui poet ucrainian Ta-

ras evcenco, cie clasicul literaturii osetine Costa Hetagurov, de

cunoscutul scriitor din Daghestan, Suleiman Stalschi, si de

multi altii. Poetul se bucur de o mare cinste sub regimul sovietic. Nu in zadar, In Ucraina, Sevcenco este numit duios Tams", tar Ucrainei 1 se spune Tara lui Taras"; In Osetia, numele curent al lui Hetagurov este Costa", iar al lui Rustaveli,
in Georgia

ota".

Un mare rol in creatia i cresterea culturilor nationale

au jucat cntAretli populari, povestitorii care au pgstrat in
memorie legendele 1 cntecele, povestirile eroice si basmele,
transmise din gur In gurl. In Rusia, creatorii poeziei populare,
'Asti-Mori ai traditiei orale, se numesc scaziteli
povestitori;
in Ucraina
cobzari (dela cuvAntul cobza"
instrument
popular cu care se acompanian cantecele); la turcmeni si uzbeci
bahsi; la caucazieni
asugi; la cazahi i chirghizi
olongohuti. Printre camfgzetii populari care
acni, la iacuti
au intampinat Revolutia cu entu7iasm 1 fAr5, nicio rezerv5, i
au intrat in randurile poetilor sovietici, sunt oameni de diferite
warste i diferite gusturi artistice: Djambul Djabaev (Cazahstan), Durdi Clad (Turcmenia), Suleiman Stalschi (Daghestan),
Feocla Bezzubova (Mordovia), Marfa Criucova (R.S.F.S.R.) etc.

Cntaretii populari au lost pentru cea mai mare parte a

popoarelor analfabete din U.R.S.S. promotorii literaturii sovietice, Maud leggtura intre trecutul poporului, istoria lui i
actualitatea sovietic. Aceasta a determinat urmAtoarea particularitate caracteristicA desvoltMii multor literaturi nationale:
disparitia treptatg a granitelor dintre literatura scris i folklor.
La Tel dispare granita i intre limba literaia scrisA si limba vie
a masselor populare. In literatura sovietica, folklorul Inceteaza.
492

www.dacoromanica.ro

de a mai fi anonim, ca mai inainte. Paternitatea operelor lui

Suleiman Stalschi sau ale lui Djambul Djabaev este tot atAt
de incontestabilsa ca si aceea a operelor oricrui scriitor sovietic,

creator de literaturg, scrisg. Si Suleiman Stalschi, si Djambul

Djabaev, si Durdi Clad, i Farrah, si elibi i Bezzubova sunt
dascMii directi ai multor poeti tineri sovietici.
Publicarea operelor de literatura oral, extinderea larg5, a
retelei scolilor populare, a teatrelor, a cluburilor si a preset in
limbile nationale, au contribuit la nasterea I desvoltarea literaturii scrise. Poezia sovietia s'a pl6mdit in inimile unor
oameni, Ozora Revolutia le-a dat totul: posibilitatea s lucreze
si sg, invete, s ajute poporul lor s6. construiascl o viatl noul
Alegerile in soviet, colhozurile, construirea de uzine electrice
pe raurile de munte. irigarea pustiului, sborul avioanelor, preatirea luptMorilor pentru Armata Sovietica,
tot ce forma
clocotul vietii Tarn Sovietice constituia obiectul de studiu
creator al scriitorilor sovietici de diferite nationalitti. Ei imbr'acau continutul socialist, comun intregii literaturi sovietice,
inteo formg nationalk potrivit cu spiritul poporului lor, cu istoria i cu aspiratiile atre progres ale acestuia.
Colaborarea in munc a popoarelor din U.R.S.S. in anii de
constructie si de r1zboi, a fAcut 0, se desvolte la popoarele Patriei noastre sentimentul familiei unice", dup 5. expresia poetului ucrainian Pav Io Tacina. Un rol determinant in unirea
intregului detasament al scriitorilor sovietici I-a jucat litera-

tura rusk Influenta Iui Gorchi si a culturli ruse asupra for-

rnrii multor scriitori nationali a fost extrem de binefga.toare.

Despre aceasta vorbesc i belorusul Ianca Cupala, i ezghinul
Suleiman Stalschi si cazahul Sabit Mucanov, autorul povestirii
Sco lile mele", si baschirul Madjit Gafuri, autorul povestirii
Mina de aur a poetului", si turcmenul Berdi Cherbabaev etc.
Multe dintre popoarele din U.R.S.S. n'au cunoscut Tana' la Revolutie o desvoltare a prozei artistice. Experienta lui Gorchi a inlocuit pentru scriitorii acestor popoare lipsa experientei clasicilor
nationali. Gorchi poate fi numit, si trebue s fie numit astfel
-fAr exagerare, Orintele prozei literare a popoarelor din U.R.S.S.

Influenta poeziei revolutionare a lui Maiacovschi poate fi

urniarit la o serie de poeti nationali. Se stie cat de binefActoare a fost aceasta influentA asupra poeplor din republicile
493
www.dacoromanica.ro

rashritene ale U.R.S.S. Traditille multiseculare ale poeziei lor

au fost foarte puternice 1 formele fixe de poezie, gazelul" sau.
robaiul", inchtusau desvoltarea viitoare a literaturil. Noua viata.
cerea insistent noi forme poetice, 1 tocmai in aceast directie
munca inovatoare a lui Malacovschl a adus un mare folos poetilor din republicile sovietice. Pav lo Thcina in Ucralna, Gafur
Guliam In Uzbechistan, Nairi Zarian in Armenia, Simon Cicovani in Georgia, Samed Vurgun in Azerbaidjan, se afirmh, tiecare in literaturile respective, ca inovatori indrzneti, poeti,
publicisti care nu se multumesc numai s chnte viata, dar 1st
impun cuvantul i resping sabloanele literare.
Colaborarea dintre popoarele sovietice, verificath in munch
si in lupth, prietenia leninist-stalinisth a popoarelor, au clus la
o imboghtire culturalh reciproch si la cresterea constiintel lor
comuniste. In literatura sovietich se inthmpl foarte adesea
ca un scriitor apartinnd unuia dintre popoarele sovietice shit
aleagh drept subject de inspiratie a operelor sale viata altui
popor sovietic. Pentru literatura rush acest fenomen nu este
nou. E de ajuns s ne amintim poemele lui Puschin si ale lui
Lermontov despre Caucaz, Cazacii" i Hagi Murat" de Tolstoi, opera lui Gogol etc. IMp. Revolutia din Octombrie, acest
fenomen a devenit frecvent i pentru literaturile altor republicl
sovietice (asa, de pildh, scriitorul belorus Samuilionoc a scris
un roman despre Georgia, bar scrlitorul georgian Lordchipanidze

despre Belorusia).

Ca un curcubeu al prieteniei strdlucege

Unitatea intre popoare."
scria Pav lo Thcina in volumul shu de versuri inchinat prieteniel
dintre popoarele sovietice. Ideia sa fundamentall e ch, pentru
un patriot ucrainian sovietic nu existh limbi I popoare sovie-

tice strine", l c vorbele strine se varsh ca inrudite in

limba ta matern".

Procesul de intrepatrundere si de influentare reciproch

a literaturilor noastre ar fi fost cu neputinth fr o extindere
a actiunil de traducere a operelor poetilor, prozatorilor si dramaturgilor nationall. In trecut, poetii rust au lost tradusi in
limba georgianh de Alexandr Ceavceavadze, in limba cazahh.
de Abai Cunanbaev, in limba ttarl de Gabdulla Tucai, in cea
494
www.dacoromanica.ro

ucrainean de Lesia Ucrainca etc. Din limbile nationale an

Mut traduceri in ruseste: Curocichin, Gorchi, Briusov (este deajuns s ne gndim numai la uriasa lui lucrare Antologia poe-

ziel armene") etc. Avntul Ins& pe care 1-a luat munca de

traduceri in U.R.S.S. nu are egal In istoria literaturii mondiale.

Gorchi I $evcenco, Cupaia I Stalschl, Abal I Navoi, Rustavell
pi Hetagurov sunt cititi In toate republicile sovietice. La Mos-

cova apare un almanah, Prietenia popoarelor", intemeiat de

A. M. Gorchi, in care se publicA cele mai izbutite opere ale scriitorilor nationali.
Legaturile literare dintre LeOturile literare dintre popoare
nationalitati, Inainte si dup exist din vechime. In ce formA se
Octombrie

realizeaz ele? In ce constau aceste

legkturi literare? S6 lum ateva exemple din istoria relatiilor reciproce intre dou 5. literaturi frktesticea rusa i cea ucrainiank
Literatura ucrainiara s'a desvoltat odat cu literatura rusA

cu cea belorusk Cantecul despre oastea lui Igor" este un

monument, care apartine deopotriv celor trei literaturi: rusk

si

ucrainianA i belorusk Puschin (Poltava"), Raleev (Voinarovschi", Nalivaico"), Gogol (Taras Bulba", Povestiri", articole) i alti scriitori rusi apelau bucuros la teme ucrainiene.
Scriitorii ucrainieni, in special cei din prima jumktate a seco-

lului al XIX-lea (Cvitco Osnovianenco, Grebinca, Marco Vovcioc,

$evcenco si altii), si-au scris unele din operele lor in limba rusk
luand i teme din viata rusk Aceasta le-a dat posibilitatea sk.
creeze 1 In limba materra capodopere literare, avnd ca ternk

viata ucrainiank
Scriitorii inaintati n'au autat niciociat s se incuie In
cercul ingust al intereselor lor nationale, s5, se izoleze de celelalte popoare printr'un zid chinezesc. Cnd nationallstii ucrainieni au sftuit-o pe eminenta scriitoare ucrainian Marco
Vovcioc (1834-1907) sA scrie numai in limba ucrainiank evcenco
cel mai mare poet al Ucrainei a rspuns c5, se poate
scrie si in limba nomazilor din nord, numai s seri! adevArul.
Istoria literaturii cunoaste numeroase cazuri de scriitori
rusi progresistl care au fost ostili ideologiceste scriitorilor rusI
reactionari si au luptat impotriva acestora, fiind in acelasi timp
prieteni 1 tovarsi de idei cu scriitori ucrainieni, belorusi, armeni, georgieni, tadjici, cazahi I altii.

495
www.dacoromanica.ro

Astfel, Necrasov 1 evcenco erau poeti luptatori ai aceleiasi tabere democrate-revolutionare, in timp ce Necrasov sl
Fet erau artisti cu tendinte sociale deosebite. Ace lasi lucru se
poate spune despre Sevcenco I contemporanul shu, prozatorul
i poetul Culls. In timp ce primul a fost un poet autentic popular, care a luptat pentru idealurile democrate-revolutionare,
eel de al doilea a fost un conservator, un scriitor care propovhduia conceptii inapoiate despre viath, societate i om, i care-si
imbina convingerile monarhiste cu propovaduirea sovinismului
i a intoarcerii la viata rural Sevcenco Ii ura pe tirani i pe
exploatatori, Med a face distinctie intre rusi i ucrainieni. Ca si

-Necrasov in Rusia, Sevcenco era foarte iubit de oamenii progresisti si de partea cea sntoasa a poporului in patria sa. Ucraina.

In felul acesta, legaturile literare dintre nationalitti de-

pindeau in primul rand de unitatea de conceptii sociale i ideologice ale scriitorilor nationalittilor respective.
Abai din Cazahstan, Tucai din Tataria, Ceavceavadze din
Georgia, Tumanian din Armenia, Ahundov din Azerbaidjan,
eutau sa se apropie de cultura rush dar nu de cultura" reactional% a lui Benchendorf, a lui Bulgarin, ci de cultura inaintath, progresist a lui Puschin, Belinschi, Dobroliubov, Necrasov
si Crernasevschi.
In anul 1859, a aphrut la Petersburg, in traducere rus5, cartea scriitoarei ucrainiene Marco Vovcioc, Povestiri populare".
Cartea a fost tradus i prefatath de I. S. Turgheniev. Prin tendinta lor antifeudalh Povestirile populare", de Marco Voveioc,

sunt foarte apropiate de Insemnarile unui vanator", sau de

opere din literatura rush ca Anton Goremaca" i Satul", de

Grigorovici. Deaceea, nu este intamplator faptul ch progresistii

rusi din vremea aceea au primit cu entuziasm povestirile scriitoarei ucrainiene. Din operele lui Marco Vovcioc se desprinde
mireazma stepei dup o ploaie de primavark dar rzbate si blestemul campului rus impotriva casei boierului"
a spus Herten.
Dobroliubov consacra un articol (Cateva trIsaturi pentru caracterizarea omului rus din popor") chrtii scriitoarei Marco
Vovcioc, Povestiri din viata poporului rus". Aceste povestiri au
fost primite cu entuziasm de Sevcenco, care tocmai se intorcea
din surghiun 1 le citise la Nijni Novgorod. Mare le poet ucrainean

a vazut ca nu este singur in lupta sa impotriva asupritorilor

496
www.dacoromanica.ro

feudali: el avea partizani, i printre compatriotii sM ucrainieni,

printre scriitorii democrati rusi, i printre oamenii de litere georgieni, l printre scriltoril altor tinuturi din fostul imperiu rus.
Scriitorul rus Gorchi, i scriitorul ucrainian Cotiubinschi au
fost in lagrul revolutiel. Prietenia lor poarth un caracter profund principial.
Pentru Gorchi l Cotiubinschl, patriotismul insemna slujirea
poporului, a fortelor democratice revolutionare ale poporului,
sentiment completat cu altul
ura pentru cei care Inlantulau
poporul prin sclavie l despotismul tarist. In epoca imperialls-

mului, un adevrat patriot nu-si putea apara Patria"... altfel

cleat luptand prin toate mijloacele revolutionare impotriva
monarhiei, mosierilor si a capitalistilor din patria sa... altfel,
decat dorind infrangerea tarismului in orice razbol, ca fiind
ra'ul cel mai mic pentru 9/10 din populatie..." (Lenin, Opere

vol. XVIII, pag. 82) 1).

In epoca sovietica, devotamentul fata, de Patria Sovietich,

face sa, se desvolte 4n om sentimentul fraternitatil, sentimentul

respectului adhnc fall de demnitatea nationala, a rusului si a

ucraineanului, a moldoveanului si a tacilicului, a letonului
a osetinului. Patriotismul sovietic nu rlesbina, ci, dimpotrivh,
inchiaga toate natiunile l popoarele trli noastre inteo familie
unich frateasch." (Stalin, Despre Mare le Razbol al Uniunil Sevietice pentru Apararea Patriei, editia 5-a rush, pag. 161) 2).
Pentru un patriot sovietic, Patria nu este numal locul uncle
S'a nascut si a crescut, nu este numai pamantul parintilor
al bunicilor, ci
i aceasta este principalul
dreptul la libertate, la o existenta cu adevarat omeneasca, drept dobandit
prin lupth eroica, si munch vitejeasca. Pentru un patriot sovietic, Patria este Statul Socialist, care realizeaza, pentru prima
oat% In istoria omenirii, idealul prieteniei popoarelor, idealul
comunismului.
Cand poetul sovietic uzbec Seihzade spune MoscOva noas-

tra" el rosteste numele orasului care It este cel mai drag din

lume. El vorbeste nu de 'Drawl in care s'a nascut. Moscova este

pentru el orasul unde a trait Lenin, unde traeste Stalin, e

capitala Tarn Socialismului; Moscova este pentru el simbolul
Vezi si Lenin despre literaturg", pag. 180.
2) Vezi si ed. II, P. M. R., pag. 135.
1)

32

Istorla Lit. Soviet Ice

497

www.dacoromanica.ro

reatigrii demnithtii nationale a poporului u cAlcate inainte in picioare, simbolul dreptului poporului sau la o cultura
proprie:

Avut-am din Moscova totul pe veci:

Uzbecii

cuvantul acesta uzbeci",

Rapsozli au cdntece pline de foc,

Chiplacii de carte avurd noroc,

lar spacla de-otelul ca soarele 'n mai,
Pdmdntul de vlagd, poetul de grai...
Eminentul poet al Azerbaldjanului sovietic Sameci Vurgun,
se adreseaz Moscovei cu un salut in aceste versuri inspirate:
0, Moscova! Mare-Adevdr ce trdepti,
Tu epti bucurie, mdndrie ne epti,

Stai ddrzd 'mpotriva sclaviei, minciunit,

Lumind-a slm1ri1 pi a 'ntelepciunii!
De cdnd impart pdinea t sarea cu tine,
Mi-e dragd-orice piatrd pi gdndu-mi atine.
0, Moscova! Nu e cuvdnt mai sldvit,
Cu el, in restripte, te sin1t inrudit,
Epti glorie, dreptate, 's al tdu pe vecte,
0, Moscova dragd, icoand 'n veci vie!
Nu-i mdndru degeaba, oricare rus, Irate,
De tara-i, ce piedici in drum nu socoate,

De tara-i, ce lumii pe Lenin a dat,

Ltd Pupchin, ca muza alaturi i-a stat.

Ratiunea pi inima strdnse trdesc,

Ca cerul cu stepa ce'n zari se unesc...
Cunoscutul poet al Ucrainel sovietice, Maxim lialschi, a
scris in anii rzboiului, pe langl alte opere, ci versuri dedicate
Moscovel:

Acolo, prieteni, ades ne 'ntdlneam,

Familie strdnsd la munca mareatd,

Aldturi, de-Ucraina, Caucazul vedeam,
Acolo, cristalul din vers plefuiam

Si celor mai bune din gdnduri, dam viat

Acolo-al lui Tolstoi renume-am gdsit
Si-al lui Griboedov surds ce nu moare,

498
www.dacoromanica.ro

Malacovsclii pe veci s'a 'nrudlt

021.70i de torent ne'mbldnzit
Cu Pusclan

Cu 'ntinsul albastru din valul de mare...

Scriitorii sovietici rusi la Vandul lor ii aleg teme din viata
popoarelor republicilor frItestI.
Multe popoare mai midi, care
Harta literar a U. R. S. S populau teritoriul vechii Rusii, nu

tiau carte, n'aveau un alfabet 1 o scriere proprie l, prin urmare, nici literatur nationalh. Marea Revolutie Socialisth din
Octombrie a schimbat radical aceasta situatile. Cu trecerea anilor
in special In epoca cincinalelor staliniste
In colturile
indephrtate ale U.R.S.S. au aphrut orase construite de oamenil
sovietici, cu c0li, teatre, tipografii nationale proprii; au inceput s aparl ziare, reviste I chrti In limbile nationale; au aphrut scrieri propril 1 literatur proprie. Transmisiunile radiofonice se fac In republicile nationale nu numai In limba rush, cl
si In limba national respectivh.
Candva, Fet a spus Inteuna din poezille sale:
Un Anacreon, Ciuccii n'or avea,
Niel la Zdriani un Tiutcev nu s'o naste...
Cu alte cuvinte, poetul nu credea c nationalithtile mici
din vechea Rusie pot avea o literaturA proprie. Fet nu intelegea
Cd desvoltarea celor de alt neam" era int'arziath constient de
guvernul tarist. Cu totul de alth prere era Dobroliubov. Vorbind de adevAratul patriotism, marele 'critic spubea c6, el nu se
impach deice cu dusmania fath de diferite'e natioralitati
conlocuitoare". Dobroliubov exprima astfel punctul de vedere al
democratiei revolutionare, referitor la desvoltarea nationalithtilor si a grupurilor etnografice care alchtuiau Rusia taristh.
Dach s'ar desemna o harth literal% a U. R. S. S. si s'ar
lnsemna pe ea, cu diferite culori, literaturile nationale, aceasth
harth ar fi extrem de Impestritath. Dar nu numai aceasth diversitate de culorl a hhrtil literare a U. R. S. S. ar fi remarcabil,
ci I faptul ch In locul petelor albe", adich, acolo unde Inainte
de RevoIutie nu exista o scriere proprie 1 o literaturl nationail, s'au creat acum, In limba materna, opere consacrate dragostei pentru marea Patrie
U. R. S. S.
opere consacrate
puteril si vitejlei omului sovletic.

499
www.dacoromanica.ro

Printre literaturile popoarelor U. R. S. S., cea mai puternica prin irnportanta artistica si ideologica 1 cea mai influent&
este literatura rusa. Toate literaturile popoarelor din U. R. S. S.
au suferit in grade diferite influenta binefacatoare a literaturli
ruse progresiste. Apropiate de ea prin caracterul desvoltarii lor
sunt literaturile ucrain1an 1 belorusa.
Pornind dela Moscova In diferite directii, intalnim literaturile multor popoare fratesti ale Marti Uniuni.
La nord-est de centrul partii europene a U.R.S.S., traese o serie
de popoare care vorbesc limbi ugro-finice (carelii, comii, mordvinil, etc.), care inainte de Revolutie nu aveau scriere i literatura
proprie, literatura nationala a inceput O. se desvolte la aceste
popoare abia in urma Marii Revolutii Socialiste din Octombrie.
Regiunile dela marginea de nord a U.R.S.S. sunt locuite de
cateva zeci de neamuri, relativ putin numeroase, care se gaseau
Inainte de Revolutie la un nivel cultural extrem de scazut. In
epoca sovietica, fiecare neam a putut sa-si manifeste caracterul

sau national si sa-si creeze o intelectualitate a sa, nationala.

Literatura neamurilor din Camciatca l Extremul Orient

(nanaenii, orocionii, ciuccii, lamutii etc.) apartine, deasemenea

celei mai tinere ramuri a literaturil sovietice.
Nationalitatile i neamurile din interiorul Siberiei reprezinta treapta urmatoare a desvoltarii literare. De pilda, la buriati
si iacuti incepe sa apara In ultimil ani o proza artistica proprie.
La est si sud-est de Moscova, pe Volga si pe Intinderile
uriase ale Asiei Centrale, traesc popoare si neamuri de limba
turco-tatar. In U. R. S. S., cam un sfert din populatie vorbeste
limbi i dialecte turanice.
Literaturile popoarelor Asiei Centrale (uzbeca, cazaha, tadflea, turcmena, chirghiza etc.) reprezinta actualmente literaturi
desvoltate, sprijinite, pe de o parte, pe traditiile seculare ale
unor clasici propril, iar pe de alt parte, pe experienta literaturii
ruse clasice 1 sovietice l, In sfarsit, pe poezia populara orall.
In literaturile Asiei Centrale, care aveau o bogata traditie poetica, a Inceput sa se desvolte, dupa Octombrie 1 proza (de ex.
scriitorul uzbec Aibec, tadjicul Aini, cazahul Auezov, turcmenul Cherbabaev, chirghizul Baialinov etc.).

Caucazul prezinta atat din punct de vedere literar, cat si

din punct de vedere lingvistic, un tablou foarte pestrit, Ince500

www.dacoromanica.ro

[And cu popoarele i neamurile altadat Ma% scriere (ca de ex.

lezghinii) pasA la vechile literaturi ale Georgiel, Armeniel

Azerbabijanului.

Literaturile republicilor sovietice baltice (Lituania, Letonia, Estonia) se ,bazeaz1 pe traditia clasicilor nationali i pe
experienta literaturii popoarelor din U. R. S. S., in primul rand
pe experienta literaturii ruse.
Subliniind caracterul multinational al literaturil sovietice,
la Primul Congres Unional al scrlitorilor sovietici, M. Gorchi a
spus e valoarea artel nu se apreciazI dup5, cantitate ci dupg
calitate".
Succesele literaturii sovietice multinationale vorbesc despre calitatea Inalta a operelor scriitorilor nostri. Cele mai bune
din ele au, incontestabil, o important universala.

Desvoltarea culturii si a literaturii nationale nu a produs

desbinarea ci, dimpotriva, apropierea l colaborarea activa a
culturilor l literaturilor nationale din U. R. S. S. Tocmal spre
aceasta tinde politica nationala a Partidului Bolsevic. Unitatea
scopului urmarit de poporul sovietic
construirea societtii
reuneste intr'un singur stat toate popoarele socomuniste,
vietice.
SULEIMAN STALSCH1
(1869-1937)

VeChea intelepciune orientala spune: E mare poetul pe

care 1-a proslvit o mare patrie, dar tot atat de mare este si
poetul care a stiut s-si preamareasca mica sa patrie".
Taranul muntean Suleiman, dintr'un aul din Daghestan,
a compus versuri In limba lezghina si a devenit un poet cu
renume mondial, un Homer al veacului al XX-lea", dupg, expresia lui Gorchi. El a fost un cntret popular

un asug. Asug

inseamna indragostit". Btrdnul Suleiman era indrgostit ca

un tn6,r, de tamarul pmant sovietic. El 1-a druit cei mai buni

ant din viata sa, anii Intelepclunii si 1nlarI1 spirituale, 1-a

Inchinat cele mai frumoase si inspirate cantece ale sale.
Poetul s'a nAscut In satul de lezghini Asaga-Stal (de unde-i vine si
Viata lul Suleiman

porecla de Stalschi) dintr'o familie

de tarani araci. A rmas de mic copil fr mama fiind creswww.dacoromanica.ro

501

cut de o femele strina, care 1-a Ingrijit pan la varsta de

gapte ani. In acest timp, tat61 lui Suleiman s'a Insurat a doua
owl.. Mama sa vitrega era o femeie rea, si la varsta de 13 ani
Suleiman a fest nevoit s munceasca cu ziva. A inceput s
amble din loc in loc. A lucrat la plantatille din Gandje, la podgoriile de Mug& Derbent, la depoul din Sam arcand, la construe-

tia podului de peste Sar-Daria, la exploatarile petrolifere din

Bacu. Intorcandu-se In satul Au natal, Suleiman s'a insurat
sl a trait srac. Auzind Inteo zi cum aqua ambulant! canta
privighetoarea, Suleiman a spust La naiba, demult mi-e plin
sufletul de asta". Intorcandu-se acasa, el compune cantecul:
Indrdgostitd eftt de-o floare
Nu veal nicicdnd, privighetoare,
Nici suferinti, nici chinuri, oare,
Nici gemete tnnabufite?
Nu ftii de greu, nici de urgie,
De-un om sdrac ce-ti pasd tie?
In toamnd, sboru'ti lei sglobie,
Spre alte plaiuri Insorite...
Primul cantec al lui Suleiman trateaz tema traditional&
oriental&
tema privighetoril. Dar chiar si aid Suleiman apare

ca un poet al saracimil daghestane, ca un poet care a invins

sablonul multisecular al poeziei orientale. In loc de a educe
cantareata indragostitilor care plange un
laude privighetorii
Suleiman vorbeste de muncile l durerile anilor
trandafir
Indelungatl, vorbeste despre sine Insusi. Cantecul devine pentru Suleiman o necesitate imperioasa. Nu mai era un tanar uuratic, ci un barbat de 40 de ani I tata a mai multi copii, cand
a simtit c poezia este necesar oamenilor, caci evoc fericirea
1 incleamna, la realizarea el. Cantecele lui Suleiman si-au gsit
ele singure drumul spre inimile ascultatorilor.
Suleiman a intampinat cu bucurie vestea Revolutiei din
Octombrie. EI a fost primul dintre poetii generatiel mai vechi

a Daghestanului, care in versurile sale, a cantat cu o inflacarare sincera Revolutia. Cu mult lnainte ca Daghestanul s

fi devenit sovietic, Suleiman vorbea cu entuziasm clespre

boIsevici.

502
www.dacoromanica.ro

Pe atunci nu stiam Inca nimic

despre bolsevici, desi simteam cA

n.,4

trebue s vin5 cineva, un ales al po-

porului, i s5 Impr5stie
r.a135. Gandeam mult..

aceast5 ta

Odat5 au venit la Enichet interventionistii si au spanzurat trei cons5teni de a mei. Pentru ce? Am aflat
c5

erau bolsevici

veniser5

Bacu sa ne ajute... Cum adic5

din

gandeam eu
p5mantul e al nostru, muntii stint ai nostri. 5i oamenii
pe care-i spanzur5 i-i omoara sunt
tot ai notri... Ce inseamna este?
Inseamn5 c5 bolsevici suntem i noi,

iar treburile s5 le conduc5 aici oa-

meni str5ini?
In aceeasi zi m'am Inta Ina pe
strad5 cu fostul meu proprietar.
Suleiman,
a spus el,
de ce
n'ai compus un cantec in cinstea lui
Cazim Bei? Sau ii pstrezi pentru
bolsevici?

.'

Suleiman Stalschi

Eu am t5cut.
Lumea asta e ca o roat5, a anugat proprietarul, se Invade,
se Invarte mereu.
Nu se invarte bine,
1-am Intrerupt eu.
Stai, stai, nu cumva gatului tau i s'a first de carlig?
Nu,
am r5spuns eu
carligului ii place osanza, iar gatul meu
e numai piele i noduri...
Inteadevar. in ziva aceea se pare ca o pic5tur5 din sangele care
curgea prin vinele mele a vorbit ca in vinele unui bolsevic. N'am Incercat
sa impiedic inraurirea pic5turii de sange de bolsevic asupra mea... vocea
ei era autoritarg, i mi-a devenit scump5..."

Mai tazziu, Suleiman Stalschi a aclangat la operele sale,

care cntau regimul sovietic in muntii I satele de prin p6rti1e
lui natale, poemul Daghestan" (1935-1937), versuri inspirate
de sosirea lui I. V. Stalin in Temir-Han-Suru, unde conduc5.torul popoarelor a proclamat Constitutia Daghestanului:
Prin filele de calendar,
Existd-o lila minunatd

In treisprezece-al lui Brumar",

503
www.dacoromanica.ro

Aceasta-i lila minunatd!

In ziva aceea ne-a sosit
Cel ce-i avant nestdvilit,
Cel care neamul ne-a trezit
$i-i chezdge minunatd!
Curaju-i, face sel te 'ndrepti,
Prin cinstea-i, face oameni drepti
Si 'ntelepciunea-i, intelepti...

lzvor de lapta minunatd,

Din adevdr, legi a creat
El cel ales de-al vremii leat,
El ce-a 'ngrijit ci-a inndltat
$i tara-mi, floare minunatd....
Suleiman Stalschl si-a inchinat cele mai frumoase cantece ale sale: Patriei, istoriei ei si actualittil, precum si celor
mai alesi oameni care constitue mAnclria i gloria el.
Prime le sale poezii (1909-1919)
Poezia lui Suleiman Stalsehl Suleiman si le InchinA intAmplAri-

lor din viata care il inconjoarl. El

nu iese din cad.rul tematicei satului s5,u: scrie despre consAtenii sM, despre autoritAti, care sunt din ce in ce mai aspre
cu oamenli sraci", despre samovarul inaccesibil celor sgraci,
despre judeatorii
hra,pgreti (dacg. nu vh" clAm mitA, nu ne
dati atentie, judeatori").
Anil stabilirii regimului sovietic in Daghestan se desf6.oarA. pentru Suleiman Stalschi sub semnul unei extinderl a
orizontulul sAu tematic si ideologic. El scrie despre se/715115.W-

rile de primvarl In colhoz, despre Gorchl, Chirov, Puschin,

despre alAretli care au participat la alergarea din jurul masivulul caucazian. Toate aceste teme Au un adanc caracter liric.
Suleiman le simte ca evenimente care fac parte din propria lui
viatl. Operele sale Cantecul tovaasului Stalin", 41 voi canta
pe bolsevici", Cantecul Armatei Rosii", poemele GAndurl
despre Patrie" 1 Daghestan", apartin celor mai strlucite
pagini ale poeziel sovietice. Intelepclunea popularI este nedespArtitl In ele de farmecul personal al lui Suleiman Stalschl, mai

ales c el intervine direct in naratiunea sa liria.

504

www.dacoromanica.ro

Cantand victoriile Armatei Sovietice, Suleiman Stalschi

scrie din toata inima:
Mdndria mea-i un vers de-avdnt,
Dar versul cere greu cuvdnt
Si Stalschi trei leciort pe rand
Crescut-a pentru-a tdrii oaste.

Suleiman Stalschi a fost un patriot al tarn sale, un om

modest i muncitor. Cu toate ca a fost clecorat cu ordinul Lenin,

distins cu titlul de poet national al Daghestanului (1934), iar

operele lui au fost traduse in multe limbi, el nu qi-a prsit
saclea" 1) i lucra cu sapa, la camp i in gradina. A, rmas
pana la sfaritul vietii lui un Oran muntean i un cantaret
inspirat. Chiar i la congresul scriitorilor dela Moscova, a venit

in costumul sau national, subliniind prin aceasta ca este fiul

poporului sau. Uneori, mi se pare ca tara mea este o mare
prisac i fiecare colhoz din ea, un stup harnic, fericit. Noi
construim fericirea tuturor oamenilor"
spunea Stalschi In
una din cuvantarile sale. Regret, cateodata, numai un singur
lucru: imi pare rau c, mi-a trecut tineretea i numai la batranete mi-a fost dat s Impartaesc 1 eu bucuria omeneasca."
Dupa 1930, in special dupa congresul scriitorilor i in urma
ajutorului i influentei binefacatoare a lui Gorchi, creatia lui
Suleiman Stalschi atinge cel mai inalt grad de inflorire.
Incep un cdntec de alean,

Cdnt muncitori i pe tdran

ft iar e tan& Suleiman,

Cdci Gorchi 1nsui m'a cinstit...
Suleiman Stalschi
maestru al cuvntului

Inainte de Revolutie, versurile 91

cantecele lui Suleiman Stalschl nu
vedeau lumina tiparului. Lezghinii

nu aveau o scriere a lor proprie. Memoria lui Suleiman Stalschl,

memorie pe care trebue s'o alba fiecare povestitor aug sau acan

ne-a pastrat o multime de cantece compuse de el inainte de

Revolutie. In anii regimului sovietic, ele au fost adunate cu
i) Cas5 a locuitorilor din muntii Caucazului. (N. trad.)

www.dacoromanica.ro

505

grije de folkloriTti i scrlitori i traduse in limbile popoarelor

din U. R. S. S., In primul rand In limba rug,.
Suleiman Stalschi Ii cunotea foarte bine tara, viata ei,
cantecele i obiceiurile populare. $ederea sa In Transcaucazia
i in Asia Centrala 1-a Imbogatit foarte mult cunotintele. Vorbea limba azerbaidjana, Intelegea tadjica, cunotea poezia
Orientului; datorit prieteniei cu muncitorii ru1 din Bacu, a
ajuns 0, cunoasca Demonul" de Lermontov, 1 Prizonierul
din Caucaz" al lui Puchin. II plceau nespus versurile poetilor
Hafiz i Nizami, Saadi iNavoi i, insusinduli cele mai frumoase
realizari ale acestei poezil, pe care o cunotea din traditia oral,
Suleiman Stalschi i-a faunit propriile sale procedee poetice.
Astfel, In strofele sale, primele trei randuri rirneaza, cel de al
patrulea vers ramane MI% rima, sau are o rima permanenta pentru poezia respectiva, asemenea unui refren, care Insa de fiecare data sun inteun chip nou.

In ultima stroll, Stalschl 0, ca incheiere un rezumat al

continutului poeziei: este, de cele mai multe ori, iclela de baza

exprimat aforistic, cu sublinierea autorului ca aceasta este

convingerea lui, a lui Suleiman;
de pild:
_

Eu, Suleiman, all n'am citit,

Un lucru insa l-am ghicit.

Un stih e greu de Idurit
,Frntr'unul sterp nu este viatd...

Suleiman Stalschl a fost un autor pretentios cu sine Insui: alegea cu Ware de seama fiecare cuvant, pentruca intelegea ca vorbirea versificata trebue O. fie cat se poate de concisa 1 expresIva. Deaceea, la Primul Congres Unional al ScrIitorilor Sovietici, Suleiman Stalschl a fost privit ca cel mai de-

savarit reprezentant al poezlei populare. Apgul Suleiman a

facut asupra mea, i nu numai asupra mea, o impresie sguduitoare,
a spus A. M. Gorchi in cuvantarea sa de inchidere.
L-am vazut pe acest venerabil batran, netiutor de carte dar
intelept, creand in soapta versuri in timp ce statea in prezidiu.
Dupa aceea, acest Homer al veacului al XX-lea le-a declamat
minunat. Aveti grija de asemenea oameni, care sunt in stare
sa creeze astfel de perle poetice cum a creat Suleiman."
506
www.dacoromanica.ro

DJAMBUL-DJABAEV

(1846-1945)

Un creator de poezie populara, devenit legendar Inca din

timpul vietii sale, este Djambul-Djabaev, cel mai batran dintre
scriitorii contemporani. El 1st scria cantecele In acompaniadombra. Gloria lui Djambul
mentul instrumentului popular
este neobisnuit de mare. El este iubit i apreciat In toate colturile Uniunii Sovietice.

Mare le acan s'a nscut In apropiere de muntele Djambul, de unde

se trage l numele de Djambul.
Viata lul Djambul.

Tani sau, Djabai, a fost un pastor nomad sarac l djighit 1) iscusit.

Djambul a crescut Intr'o iurta 2). Ca si ceilalti cofii cazahi

se muta din loc in loc impreuna cu familia. Unchiul sau, fratele tatalui Om, a fost un cunoscut dombrist. Lui Djambul II
placea foarte mult s asculte canteceIe, 1 la varsta de 12 ant

a Invatat sa ante la dombra. Cand am pus mana pe instru-

ment, am uitat de trengariile mele 1i aminteste Djambul

mi se I:Area Ca nu suna dombra ci inima mea tanara". Astfel
soarta viitorulul cantaret al Cazahstanului fusese hotarIta.
Natura I-a Inzestrat cu o voce plina i puternica. La varsta
de 14 ani, Djambul s'a hotarit s -duca o viata independenta. A
lnceput, In timpul postului mahomeclan, sa umble pe la iurte

sa ante Jarapazan" (cantec ritual). Cantecul lui placea,

ascuItatorii II dadeau mancare I daruri.

La varsta de 15 ani, Djambul a pIecat inteun sat, Ia cunoscutul acan Sluiumbai, care a spus dupa ce i-a ascultat cantecul:

Ai daruri de acan. Ai voce frumoasa. Cuvintele pe care

le canti sunt bine alese."
Djambul a devenit eIevul lui Siulumbal. Cand acanul pleca
In aul, 11 lua cu el si pe elev. La inceput, Djambul executa can-

tece compuse de Sluiumbal; mai tarziu a inceput s, cante 51

cantece proprii. Djambul se Intrecea cu tinerii acani. Se Wa
In stepele din Cazahstan ca infrangerea unui acan In intrecere
Ca15ret. (N. trad.)
2) Locuinp-cort transportabil5, la popoarele nomade. (N. trad.)
1)

507
www.dacoromanica.ro

insemna moartea lui ca poet si cantaret. Djambul nu avea Inca

destula experienta 1 nici cunostinte pentru a se lua la intrecere
cu marii acani. A urmat un curs" original de istorie a patriei
sale, a Cazahstanulul. El trebuia, ca orisice acan, s cunoasca
epopeea eroica, national, toate neamurile i triburile, toti intemeietoril de neamuri l oamenii de seama, toate evenimentele
gb 'Ana, in cele mai mid amanunte, stepa cazahstana; trebuia
st-gi desvolte darul de improvizatie, s tie s creeze pe be
versuri iscusite referitoare la evenimentele zilei. Djambul invata Mra odihng.. Fi ind slrac, Intelegeam foarte bine lumea
saraea. Puteam s cant adevrat numai despre mine sl despre
popor. Cand cantam despre popor, cantam l despre mine, iar
eanol cantam despre mine, cantam in acelasi timp l despre
popor. Intelegand cu toata inima ca un acan nu poate s falsiflee adevrul l sa linguseasca, am inceput sa cant numal adevarul. Si cantecele mele au pornit in sbor prin toata tara Djetas,
ea niste pasari libere". Faima lui Djambul s'a laspandit prin

tot Cazahstanul. El a Mut ealatorii prin Chirghizia si Cara-

ganda. Canta i participa la irittecerile acanilor, din care lesea

intotdeauna Invingator. La una din ele 1-a invins pe Culmagambet, care nu fusese invins de nimeni pana atunci. Asa a
ajuns Djambul sa fie primul acan din Djetas.
La intrecerile de mai tarziu, Djambul 1-a Invins: pe cunosBalgu, pe
cutul acan Sasubai, pe primul acan al Chirghiziei
acanil Sar-Iras i Sa-Basa. Am cunoscut o singura infrangere,

dar nu inteo Intrecere de cantece, ci in chiui" (piese muzicale): m'a Invins dombristul chirghiz Orazall, care nu stia sa
eompuna cantece, dar canta admirabil la dombra. In cantece
mi-a fost usor s-1 InvIng".

Canteeul reprezinta o mare forta In stepa. Cantecele lui

Djambul se raspandeau ca fulgerul. Bogatasii localnici se temeau ca In cantecele mele s nu spun ceva rau despre el si
soat stepa s ante impreun cu mine.
Astfel am ajuns 0115. la 55 de ani, umbland prin stepa
cantand. La 55 de ani ani inceput s ma* simt prost. M'au
garbovit batranetea l greutatile v1ell ca pe un vultur batran.
Vederea a inceput s mi se intunece, tar vocea sa-mi slabeasca.
Si am inlocuit dombra cu carja. Si In locul stepel intinse, m'am
508

www.dacoromanica.ro

multumit cu patul ingust. Ma

stingeam, nu mai eram In stare

sa cant cantece frumoase".
Cantaretul Imbatranit, care
'Area ca-si sfarsise ciclul creatiel, se trezeste deodata la o
noua, viata. Simte in el forte
proaspete I noi posibilitati de

jT

creatie.

Cand am implinit 70 de
ani, am vazut zorile luminoase
ale unel vieti nol. Pe pamant s'a
coborit dreptatea pentru toate
-fiinte le. Am auzit de numele lui

Lenin si am fost martorul marsului victorios al Armatei ROM

Deodata a inceput sa clocoteasca in jurul meu viata, viata

pe care o cantasem in ante_

Djambul Djabaev
cele mele ca pe un vis de aur.
Am simtit forte nol si am luat
in mana dombra. Mi-a venit Inapoi tineretea si am inceput sti

cant."

Djambul a fost martorul renasterii Asiei la o noul viata.

Stepele lui cazahe s'au schimbat (uitandu-ma Imprejur, nu-mi
pot recunoaste stepele").
In anti regimului sovietic, batranul man din Cazahstan
creeaza cele mai desavarsite opere ale sale: Cantecul lui Le-

nin", Cantecul lui Stalin", La mausoleul lui Lenin", Mama

lege stalinist", Cantec de leagan", Eroilor dela pol", ,,Cantecul lui Puschin", Lui Suleiman Stalschi", Cantec la primirea decoratiei", Despre Insoritul Gorchi", Leningradeni
copiii mei" si altele.
<A inceput o noua viata pentru mine
scrie Djambul
in autoblografia sa. Para am Intinerit si am inceput sa cant ca

un tanar de 25 de ani: puternic, cu avant, cu mare caldura si

elan.

qAceast renastere a fortelor mele mi-a adus-o conducatorul celor care lupta Impotriva asupriril, mi-a adus-o Stalin,
509

www.dacoromanica.ro

care a revarsat fericire asupra tuturor popoarelor. Am devenit

un inflgarat agitator pentru colhozuri. Despre colhozuri am
compus sute de cantece, care au sburat prin step5., pentrucl

erau cantate din inim. Am fost cel dintfti care a intrat in

colhoz. Am fost la Moscova, care e mai minunat5, cleat legen-

clara tar5, a Ghiulistanului. L-am vazut pe Stalin si ne-am

salutat.

tGuvernul sovietie mi-a dat, pentru cantecele mele, Or1 repet 1 acum: Nu
eu am fost clecorat, ci poezia popular% a Cazahstanului. cant
cantece si le voi cnta cat timp Imi va bate Inima.",
In zilele rzbolului, Djambul compune cantece InflAcIrate
prin care cheaml la lupt5, impotriva fascismulul dusman al
omenirii iubitoare de libertate. Versurile lul Djambul pe care
le-a trimis In Leningradul blocat de hitleristi (Leningrdeni,
copiii mei"), 1-au bucurat pe ap5x5.toril eroici al orasului, care
au Omit In ele salutul puternic i sprijinul Intregli Patel
dinul Drape lulu! Rosu. Am spus atunci

Sovietice.

Cantecul Moscova" a fost compus In zilele groaznice cnd

hoardele nemtesti se aflau In apropiere de Capita lg. Djambul
scria atunci:
Puterea-i a ta, Moscova!
Pe nemp: nu-i cruta, Moscova!

Strivege-i intruna, pe rand,

Of

secerd-i crunt, Moscova!

In leatur5, cu faptele de arme nemuritoare ale celor 28

de eroi al lui Panfilov, care au oprit cu trupurile lor tar curile
nemtesti care se indreptau spre Moscova, Djambul a compus un
cantec despre ostasii din gard, cu care se mandrea. Cnd Sta-

lingradul era amenintat de inamic, Djambul a compus Seri-

soarea atre stalingrAdeni". In marea lupt5, de pe malul VolgM

fiul acanului, Algadai, a azut ca un erou. Djambul 1-a Inchinat
un cantec Intitulat La moartea fiului meu", prin care cheaml
pe cazahl s. lupte Impotriva cotropitorilor germani si sA-1 rzbune.

Djambul Djabaev a rnurit In Iunie 1945, ateva luni Ina-

Inte de centenarul s5m.

M
www.dacoromanica.ro

Cantecele i poemele lui DjamDjambul, artist al cuvantului bul sunt prin excelenta lirice. In
operele sale se resimte intotdeauna
puternic I marea lui experienta l cunoasterea adanca a vietli
poporului. Orice tenth; personal" ar trata Djambul, ea capata

o Insemnatate general* nalional. Si invers, orice cugetare a

lui cu privire la soarta poporului sau, ori a popoarelor din Uniunea Sovietica, la evenimentele de mare importanta, se confunda
cu propria-i persoana, cu caracterul l viata lui, mergand pana

la citarea chiar a propriului sau nume (aceasta, dupa traditia

poeziei orientale). Aceast unitate organica. a individualului
sl a generalului este o trantura a poeziel sovietice, caracteristica chlar i pentru patnarni al ei, ca Djambul i Stalschl.
Djambul reprezint intelepciunea poporulul cazah. Astrel,
In Cantecul lui Stalin", and acanul vorbeste despre conducatorul popoarelor, intreouinteaza cuvinte strbatute de o puterflea emotie, care pornesc din adancul sufletulul
Tema fundamental 1 organica a creatiei lui Djambul este
patriotismul sovietic. Din acest punct de vedere, Djambul ramane, in toate operele sale
marl si mid
credincios tradltlilor poeziel clasice a Rasritului
Inflorita si multicolor* ca
portul si obiceiurile popoarelor orientale, bogata in comparatii
si metafore, Mina de aforisme si maxime.
Socialista prin continut, poezia lu Djambul este ant d6
profund national prin forma incat, vorbind despre poetul rus
Puschin, el ramane cazah
caracter!zeaza In felul sau, specific:

Ca pietrele scumpe, aFa strdluce$ti,

Acdn prea puternic in stihuri rusegi.
Ca perlele, cdntece lumii 'mpdrteat,
Din veac de'ntuneric prin geniu-ti luceai,
0 sutd de ant sunt, de cdnd ai murit
ci-acdn al poporului ai devenit.
Azi toti te citesc, cu 'ncdntare'n priviri,
Cazahi, BeloruFi Fi Turcmeni ci Bafchiri.
Aedesea in portretele lui Lenin si Stalin, Puschin l Gorchi,
pe.care-i picteaza cu dragoste pe panza sau II es pe covoare diferiti reprezentanti al popoarelor noastre. observam trasaturile
511
www.dacoromanica.ro

caracteristice fiecrui popor. Astfel, Djambul 11 numeste pe

Puschin, actin", pe M. I. Calinin ac-sacal" (barb6. alba
om
in vArst). Gorchi e deasemenea apropiat de intelegerea celor
din stepA, de Cazahstan.
Cu degetu-i, strunele atins-a Djambul

?i-un cdntec porni din aul in

aid

Pe 'ntinsul de stepd in soare scdldat

Eu cant despre Gorchi-acel om minunat.
Arzi, cdntec, ca focul pe-un munte inalt,
Dd flori ca migdalui in vdi de smarald,
Revarsd-te 'n graiuri, in cdntec de-alean,
Ca apc- de rduri in marele-ocean.
Mu lte versuri ale lul Djambul au intrat in cultura rus eta,
de altfel, si in cultura altor popoare sovietice. De pildk versurile

lui Djambul Mama lege stalinist" reprezint una dintre cele

mai bune opere asupra Constitutiei Staliniste:
Rdsund, deci, dombrd'n colhoznic aid!
Ascultd-acum, stepd, pe-acdnul Djambull
M'ascultd, tu, Castec, Caschelen, Caracol,
Sldvind Constitutia 'n mdndru-i simbol,

Ea care ne-aduce la toti bucurie;

Tinuturi de ghiaki ci stepele 'nvie,
Ea, Legea, ce face ca inimi s cdnte
?i-i tineretit imbold sd se-avdnte.
Ea, 'n numele cdreia natura slujecte
Spre cinstea poporului care muncecte,
Voinicilor liberi, cu mintile treze,
Deschide largi drumuri spre fapte viteze....
E Legea prim care copiii au parte
Sd piece din sate 'n orace la carte,
E Legea pe care 'n republici, ca natii,
Trdim in a tdrii frategi constelatii.

Djambul a stiut s. redea In cantecele sale gAndurile si aspiratiile oamenilor sovietici, care au realizat visul omenirii despre infratirea popoarelor.

M2

www.dacoromanica.ro

PAVLO TACINA

Mare le poet ucrainian Pav lo Grigorievici Tacina S'a nascut in anul

Viata $i opera.

1891, in satul Peschi din fosta gubernie Cernigov. A invatat carte

la scoala priman din sat si la seminarul teologic. Ii castiga o

existenn modesta, luerand ca statistician ambulant; umbland

prin sate, el a cules multe cantece populare, strigaturi, proverbe.

In 1913, Tacina s'a inserts la institutul comercial din Chiev. In

Cernigov, Tacina s'a intalnit cu renumitul scriitor ucrainian

Mihail Cotiubinschi, autorul

nuvelei Fan Morgana". Prin

Cotiubinschi, tanarul poet ucrainean ajunse sa fie cunoscut de

Gorchi, cu care intra mai tarziu in corespondenta Astfel s'au
imprietenit. Despre aceast cunostinta, (din 1910) si despre primele intalniri cu. Cotiubinschi, care a fost in acelasi timp maestrul i prietenul mai mare al poetulul, Tacina ne vorbeste in
noezia sa Prima cunostinn" (1938).
Cotiubinschi a lost acela care 1-a cliizit pe Tacina in primele lui incercari literare. El a avut o influenta binefacatoare
asupra formarii talentului tanarului poet ucrainian. Cotiubinschi face astfel legatura intre poezia sovietica a Ucrainei, al
eareLreprezentant de frunte devine mai tarziu Pav lo Tacina, sl
literatura clasiea ucTainiana ($evcenco, Franco, Lesia Ucrainca,
Grabovschi). Mai tarziu Tacina va spune despre influenta binefacatoare a poeziei ucrainiene clasice:
Noi, viata vrem s'o salutdm semeti,
Ca cei al cdror glas ne-a Inca' let
Si'n lume ne-au deschis ochi indrdzneti...

Inca dela inceputul activitatii sale literare (inainte de Remilitia din Octombrie), Tacina se orienteaza spre popor, spre
:olklor, spre oamenii de cultur progresista. Cu timpul el Il da
seama tot mai mult de menirea adevarata a poetului. Inflorirea
talentului lui Tacina incepe dupa Mare le Octombrie.
Prima poezie a poetului a lost publican, in anul 1912, in
revista Rodnoi Crai". Prima sa culegere de versuri, intitulata
Clarinete Insorite", a aparut sase ani mai tarziu, adica in anul
33

istoria Lit. Sovietice Ruse

www.dacoromanica.ro

513

-,--,

,r

io

it
ii

1913. Gandurile pcetului asupra

s3artei Ucrainei iau deccamdatA
forma unor meditatii utopice si.
cosmice, Poetul cautA sa pa-

trund totodata, i mersul real

al faptelor istorice, strduinduse sA perceapa, semnificatia I
fortele motrice ale evenimentebor. Inrudirea cu spontaneitatea
cantecului popular, cunoasterea
rpiritului limbii poporului, o In-

telegere flub a coloritului tril

q

Pav lo Tacina

sale, umplu din ce in ce mai

mult operele lui Tacina cu seva

p'amantului", cu amanunte din
realitatea nou, revolutionara.
Aceasta apare cu mare clarltate in cartea sa Plugul" (1920),
DacI in prima poezie a acestut

volum (Vntul"), transformarea revolutionar a ordirei sociale a lumii ne este redat inc5
sub aspectul hinerbolic al vAntultii:
Vant.

Furtuna, nu vant!
Smulge fi strange. slarma i frange,
Din virile vinete
Fulgere, tunete,
Din zari neguroase
Milicane de brate vanjoase...

apoi In alte poezii ca: Pa maidan", Psalmul fierului", Rondele", poetul ne vorbete despre manifestrulle concrete ale luptel revolutionare, de oamenii Revolutlei, de partizanii i de constructorii unei lumi noi. TAcina cant5, frumusetea zilei noi".
Poezia Pe maidan" (1919), foarte popularl In Ucraina, se

514
www.dacoromanica.ro

gaseste in toate cartile de citire i e una din cele mai izbutite

opere ale poeziei ucrainhne din perioarla rzboiului civil.
Pceziile revolutionare ale lui Pay lo Tacina au provocat ura
pi nelin4te in lagArul nationalistilor ucrainieni emigrati. Ca rgspuns la urletele lor pline de ura, Tacina a scris usturaterul su
, Raspuns compatriotilor mei", pnn de oatjocora, in care-i ataca
pe pogromistii lui Petliura, afirmand honxirea de a ramane neelintit pe poziita sa.
Voi toti, din nou, 111 blestemati!
Dar sufletu-mi ru-1 cumpdrati
Nici prin cununile de /au;
ft nici cu pdine, nici cu aur...
Ca stdnca nec:intitd voi rdnidne!
Aceasta peezie, care arata c Tacina devenea repede un
mare liric politic, a fost publicata in cartea Vant din Ucraina"
(1924). Cu cat trec anii, tema politica in creatia lui Mina Capata o vigoare din ce in ce mai mare.
Versurile sale cele mai bune, le coasacra marelui Partid al
lui Lenin si Stalin, organizatorul tuturor victoriilor poporului

sovietic. Astfel in pcezia sa Partidul ne conduce", el scrie:

Munti insufletim g ape,
Largi urine stau aproape,
Nu vom da 'napoi!
Slavd pentru cincincee,
Pentru-ogoare i canale,

Partidu-i cu noi!
Cartile lui Pav lo Tacina: Cernigov" (1931), Partidul conduce" (1934), Sentimentul famillei unice" (1936), ,,O;e1 si gingsie" (1941), Va veni ziva" (1943)
nu indica numai etape
ascendente in evolutia creatiei sale, ci reprezinta In acelasi
timp i jaloane pe drumul renasterii socialiste a Ucrainei, tara
sorb: a noastra. Pav lo Tacina este unul din participantii acestei
renasteri, un mare poet
tribun si militant al vietli obstesti,
a carui voce este auzit 1 ascultata departe, in toate colturile
lumii.

Savant, membru activ al Academiei de Stiinte a R. S. S. U.

sl membru al Academiei de $tiinte Pedagogice a R. S.F. S. R.,
deputat In Sovietul Suprem al U. R. S. S. si R. S. S. U., Pavel Gri-

515

www.dacoromanica.ro

gorievici Tacina a fost in zilele Rzboiului. pentru Apkarea Pa-

triei in primele rnduri ale lapttorilor pentru libertatea

independenta Ucrainei Sovietice. In perioada de dup rzboi,

el 1i consacr toate cunostintele i talentul, toat puterea sa
vibrantA de poet", operei de ref acere a economiei i culturii
Ucrainei Sovietice.
Bardul Infrtirii
popoarelor sovietice

Poetul Pav lo Tacina este un adept convins al marii devize: Sa, In-

yeti mereu". El este stpanit de lin

dor neobosit de a cunoaste; cercul intereselor i cunostintelor
sale este vast si cuprinde cele mai variate manifestri ale vietii.
Ajuns om matur si poet cu renume, el nu ezit s inceap
s. invete mai multe limbi europene i rskitene. Citeste, in
original operele multor poeti ai diferitelor popoare din U.R.S.S.
si le traduce in limba ucraineana: are traduceri magistrale din:
Puschin, poetul belorus Ianca Cupala, poetul georgian Vaja
Psavel, poetul armean Acop Acopian, poetul baschir Saifi Cudas
si din multi altii. El studiazA culturile popoarelor din U.R.S.S.,
interdependenta lor i, ca rezultat al acestor studii, publicA vo-

!umul de versuri Sentimentul familiei unice", distins cu premiul Stalin gradul I (1941). Titlul acestei ckti a devenit acum
o formulA uzual5, and e vorba de prietenia popoarelor sovietice. Continutul ei este profund l variat. In prima poezie-program, al ckei titlu a clevenit si al cktii, poetul ne spune cu
c'at bucurie a adancit spiritul altor culturi fratesti, ceea ce
1-a ajutat sa, aprofundeze si mai mult constiinta sa national,
si nicidecum s si-o stirbeasa.
Parcd bdut-am bucurie
Dinteun izvor cu ap vie.
Bdui addnc, ftergdndu-mi gura
$i m'am lipit de el cu-ardoare
$i'n graiul cel strain aflat-am
Cd ne-avem firul fiecare.

De te atingi de el, mai dulce

tot mai stdpdnit se lasd,

$i chiar de-i spusd alt let vorba
Dar ea se lasd inteleasd!
Ar Ii, precum in mdini potcoava,
Si

516
www.dacoromanica.ro

Se 'ndoae ca molatici unde

Si simtz cii vorba cea strdind

In graiul tdu de-acas' patrunde!

Cd nu-i doar limbd, sau doar sunet,
Nu-i vorba ghiatd 'n sloi topitd,
Ci 'n ea sinzti munca Fi strddania
Si sinzti familia unitd.

Aceasta atitudine fata, de limbile si culturile popoarelor

Uniunii Sovietice
nationale dupa forma, si socialiste dup.
continut"
se intalneste la tot pasul in opera lui Tacina si

mai cu seama in volumul Sentimentul familiei unice", unde isi

gseste cea mai desavarsita expresie. Fie ca povestest,e cum,
odata, poetul georgian David Guramisvili, care a trait un anumit timp si in Ucraina, a citit poetului filosof ucrainian Grigore Scovoroda poemul Viteazul cu blana de tigru" al lui *ata
Rustaveli; fie ca ne descrie copilaria clasiculut literaturli armene, Ovanes Tumanian, sau scrie un cantec despre John Bull,
fie ea, redd discursul lui Henri Barbusse la Congresal dela Paris
pentru apararea culturii; fie Ca scrie epistole in versuri adresate lui Gorchi; sau ca raspunde la urarile bardului cazah Djamin toate aceste manifestari, Tacina apare ca un aatentic
bul,
patriot al Ucrainei Sovietice, care si-a imbogatit si adancit con-

stiinta nationald prin sentimentul familiei unice", prin aspiratia sa neobosita la luptd pentru comunism.

Pav lo Tacina este cel mai mare

maestru si inovator al poeziel sovietice ucrainiene. Versurile lui sunt extrem de laconice, au un ritm
suplu si sunt bogate in intonatii foarte nuantate. El cauta, mereu noi mijloace de expresie artistica, atingand o adevarata virtuozitate in stapanirea materialului. Pentru fiecare ideie poetica, Tacina gase,te o metafora, o intrucnipare proprie numal
ei. Deaceea orice poezie noua este cu totul nou'd" la Tacina,
in sensul deplin al cuvantului, pentruca in ea nu se repeta nici
forma, nici ritmica poeziei precedente. La Taxina nu intalnirn
numai metri clasici, dela iamb la hexametru, ci si versul liber
si proza rimat, si ritmuri combinate.
Tacina, ca si Maiacovschi, este intr'o continua cautare; dar

Matstria lui Pav lo Tacina

niciodata forma artistica nu a devenit pentru el un scop In

517
www.dacoromanica.ro

sine, pentruca poetul avea de rezolvat probleme mari ideologice

i artistice. In indeplinirea acestui scop 1-a ajutat atat finetea
sa artistica, aducandu-i mereu aminte de cititor, cat si cunoasterea desavarsita a limbii poporului ucrainean si a poeziei lui
populare. Suflul poetic popular devenea tot mai simtit in creatia
sa si s'a afirmat deosebit de viguros ir culegerea Partidul con-

duce". Mcntionam ea' aici nu e vorba de o imitatie a pceziei

populare, ci de o patryndere creatoare in insasi esenta poeziei
populare. Folosind poetica popular, Tacina i-a creat o sintaxa
poeticti proprie, foarte concisa si expresiva, cu mijloace prcrodice propril. Asa este, de pilda, poemul Cant despre Cotovschi":
Spre Lvov, vom cleirdma

gleallta lor, grdmadd,

Jar in luptd-om indlta
Ca la o paradd
Spada lui Cotovschi grea,
Apriga lui spadd.
Jos polacii albi! Luptdm
Pentru Soviete!
Noi in casd nu 'ndurdm
Orifice scaete...
Nu se prinde! Nu rdbddm,
Cdini turbati de sete!

Tot astfel sunt cele (iota poezil Cantecele tractoriztei"; in

prima se arata cum Olesia Cu lic fugea la cursurl", in a doua
cum babele au vrut s'o goneascl cu bolovani pe Olesia Cu lic,
vzand tractorul ei care destelenea ogorul"; sau poezia Cantec
din armonia":
l'znza deasd neculeasa
Fir de tarbd necalcat,
Trdntule 'n vdrtej te 'nvdrte
SI ne prinde 'nvolburat
adie fi ma 'mbie
Iarbd, terbulita meal
oj flu lce ti-e imireasma tg,
Flori de Jimmie...

518
www.dacoromanica.ro

Du'ce-i vara cdmpul seara

In ve/inta florilor,
Ploaie deasd 'n crdng se lasd,
Bate 'n struna plopilor!
Du-te nor, te Ia fuior
Peste zdri albastre,
Mtt ma sta si-mi picura
Boabele-ti albastre!

Tacina a folosit toate mijloacele expresiei artistice in zilele

1I5.2beiului pentru AVararea Patriei, in poezii de toate genurile,

dela antecul pcpular la satir, dela poezia liric la pcem. Volumul s5.0 de versuri Va veni ziaa" este rAspunsul manios al

-unui credincios fiu al ITcrainei sovietice, adresat ,gotropitorilor

fasci;ti.
Artist exigent, care nu public5, decAt lucfaxi cizelate cu grif a,
-Tacina a scris, Mr5 s trAcieze acest principlu, mult mai mult

in zilele r52boiului cleat ani dearandui dinainte de azbol. Nu

pot s5, tac"
pare a sDune el in fiecare din operele sale, strablitute de marea dragoste pentru poporul sovietic si de ur5, impotriva caropitorilor german!.
TAcina a salutat victoria poporului sovietic asupra Germaviel fasciste in multe versuri si manifestri publicistice. El a
un capitol din poemul colectiv
veils Lupta pentru Nipru"
,Cuvantul poperului ucrainean ctitre Marele Stalin". Ca memtru al delegatiei sovietice, Tcina a citit la congresul slav din
Sofia, in Martie 1945, discursul versificat ..CAtre poporul bulgar". In ziva intrarii armatelor sovietice in Berlin, poetul ucrainian scria:

Armata intrat-a 'n Berlin

De-avant ni-este sufletul plin!
Pe Stalin, poporul sleiveste,
Cu el noi cunoastem doar gloria,
Victoria! A noastrd-i Victoria!
ci'n noi inflorefte!
In versurile scrise dup fazboi (Trezirea prinaveril", AlegAtorilor mei", ,,Ne-a fost dat s. trim, S. crestem 1 s5, actioram", Cntecul lui Micola Luchielov", Moscova", Oceanul
519
www.dacoromanica.ro

e plin", etc.), poetul Cann, munca eroica a oamenilor sovietici

care refac economia Ucrainei distrusa, de fascistii germani, precum si a intregii Uniuni Sovietice. 'Mina glorifica munca, pentruca ea se transforma in frumusete", pentruca in munca pentru binele Patriei Socialiste, in munca pentru realizarea idealurilor lor, oamenii sovietici vad rostul i frumusetea vietii. In
versurile sale, Thcina apare ca un luptator pentru pace si democratic (Marea povesteste", In uzina de tractoare", Ursus"
ci altele).
Cantecul poetului fasun voios: este patruns de combativitatea constructorilor comunismului. Ian, cum chnta, el omul
sovietic, gloria i vitejia lui, importanta universala a cauzei lui
marete:

Ii &Pm cu drag al nostru cdntec,

A fost ostaf
azi construege
Noi suntem tineri plini de-avdnturi
Wntreaga lume ne privefte.
Afar& de versurile sale lirice, Tacina a mai scris poemele
Scovoroda", Sabia lui Cotovschi", Inmormantarea prietenului". Un poem dramatic (din care s'a tiparit fragmentul Moartea feudalului") l dou5, culegeri de articole cu felurite sublecte
istorice, filosofice, literare, folkloristice, intitulate: Pe chile
vietii"

(1941)

si Puterea creatoare a poporului"

(1943).

IANCA CUPALA
1882-1942

Ianca Cupala este eel mai mare poet si luminator al poporului belorus. In tinerete, la inceputul activitatAl sale literare, scriitorul deplangea faptul ca poporul belorus nu are un

cantaret al sau care sa-si proslaveasca tara in toata lumea.

Visul lui Ianca Cupala era sa devina un astfel de cntaret:

Nu este tard sd n'aibli poetii

Care sd nu-i cdnte neamului fala.
Ori, belorufii nu'g au cantaretii,
Vreau sti le fie, deci, lanca Cupala.
(Eu nu sunt poet", 1906)
520

www.dacoromanica.ro

Visul lui Ianca Cupala s'a implinit; el a devenit poetul

popular al Belorusiei.

Ianca Cupala (Ivan Lutevici) s'a

nascut la 25 Iunie 1882 (stil vechi),
in apropiere de satul Radascovici din fostul judet Vileisc. Anil
copildriei si ai tineretii lui se scurg in peregrindri prin judetele
Borisov si Minsc. TatM 3ui, nascut in Cervenscina, era un Oran
dijmas. Tineretea mi-am petrecut-o pe pamantul boierului de
care depindeam si care ne asuprea mereu", scrie Ianca Cupala
in autobiografia sa.
A invatat carte cu invttori ambulanti. A urmat o jumatate de iarna, la scoala din Sennita, de langa Minsc, iar restul
anului, la Minsc, intr'o scoala particulard pregatitoare, deoarece
a vea de gand s intre in liceul real de acolo. Cu toate ca, directorul liceului 1-a inserts in scoala, scutinclu-1 de examen, tatal
lui a both:1.ft sa-1 ia dela invatatura, si 1-a silit sa raman6, cu el
la gospoddrie. Ca gospoolar, a fost slab. Se tinea numai de citit,
fapt care-i atragea nemultumirea tatalui lui. Mai tarziu, inteo
singura iarna, Cupala a absolvit cursul scoalei populare din
Viata lul Ianca Cupola.

Bieloretc.

Pana in 1901, se ocupa, cu gospodaria casei, cu aratul pamantului, cositul recoltei, taiatuI lemnelor din padure. Stabilindu-se in orasul Vilno, gaseste o slujba la redactia ziarului Nasa
n3va" (Ogorul nostru"). Mai tarziu, Ianca Cupala urmeaza la

Petrograd, timp de patru ani, cursurile pentru adulti ale lui

Cernaiev. Intors la Vilno, devine redactor al ziarului ,,Nasa
niva". In timpul primului razboi mondial, in anul 1915, este
evacuat la Moscova, unde fa/haze numai un an, pentruca sa se
stabileasca mai tarziu la Minsc, apoi la Polotc si, in sfarsit, la
Smolensc.

Primul sail volum de versuri, publicat- sub numele de Ianca

Cupala, a fost intitulat Jaleica",), (dupa cum si marele poet

ucra'nian Taras Sevcenco ii intitulase volumul de versuri Cohzarul", dupa denumirea instrumentului muzical popular ucrai-

nian); volumul Jaleica" a fost Ina confiscat la aparitie, iar

I)

Instrument muzical popular.

521

www.dacoromanica.ro

editorului i s'a deschis act,iune

publica. Satrapii tariti cautau
s sugrume literatura belorusa.
Abia dupa Marea Revolutie
Socialist din Octombrie incepe
activitatea artistica, libera 1 in-

floritoare, a lui Ianca Cupala.

.,Numai datcrita politicii nationale leninist-staliniste, a putut

obtine i poporul meu, alaturi
de celelalte popoare ale Patriei

noastre, fiinta sa statal. Cultura nationala belorusa a atins

in Belorusia sovietica un grad
de desvoltare pe care nici nu-1
puteam visa inainte de Revolu_
tie. Cartile mele se tiparesc in

zeci i sute de mil de exemplare,

shut ccele mele patrund pana in
zele mai indepartate colturi ale Marii Uniuni Sovietice.
Numai Puteril Sovietice si Partidului Comunist le datorez
scrie Ianca Cupala in Autobiograinflorirea poeziei mele",
fia" sa (1938).
Ianca Cupa la

Alexei Maximovici Gorchi a dat o pretuire inalta operel

poetului, iar Ianca Cupala ii consider% pe Gorchi maestrul 1
prietenul sari. Gorchi a tradus in rusete una din primele poezil

ale lui Ianca Cupala, intitulat: Dar cine umbla pe acolo?"

11907).

Prietenia dintre Gorchi i Cupala a deschis calea prieteniei

clintre popoarele belorus i rus; ea este simbolul legaturilor celor doug, literaturi: belorus i rus.
Drumul creatiel

lui Ianca Cupala

Poeziile lui Ianca Cupala au fost

intotdeauna o expresie atat de corn-

pieta a vietil poporului belorus Inca%

dupa opera poetului, se poate urmaxi nu numai creterea unuia
din reprezentantii cei mai de seama ai literaturii sovietice, dar
I etapele procesului de desvoltare istorica a poporului belorus

522
www.dacoromanica.ro

In ultimele trel clecenii (1905-1942). Incepand cu motivele de

protest impotriva inegalitii scciale (pceziile Mujic", Dar

eine umbld pe-acolo?", Eu nu sunt poet", Fratelui`, Mai

rasari-vel, soare, pentru noi" 1 altele), Ianca Cupala, ca si Gorchi si Maiacovschi, prcsimtind apropierea Revolutiei, al cdrei
vestitor in literaturd a fost si el, lupta pentru restabilirea drepturilor incAlcate ale omului, pentru triumful personalitatil omu-

lui, pentru o muncd creatoare.

Se intelege ca Ianca Cupala primeste Revolutia din Octombrie din tot sufletul, ca o realizare a celor mai scumpe idealuri
ale umanittii din toate veacurile. Cele mai frumoase laturi ale
personalittii umane sunt libere de acum sa se desvolte din plin.
Cupala cnt Nebunia celor viteji", In pcezia sa Fii indrznet" (1918), el scrie:

Fii Indrtzng ca insi libertatea!

Nu te-o atinge bezna, neclreptatea!

Fii ca furtuna ce smulge gorunul,

Destinu'ul fi-vei tu insug steiginul!
Tema constructiei unei vieti noi, sovietice, at'at la oras cat

si la lard, apare des in scrieriie de mai Varziu ale lui Ianca

(lupe. la (Cantecul construirii", Tinut natal", In serviciul Belorusiel", Cantecul tractoristei", Comsamolul" l multe al-

tele), aldturi de tema liberei desvoltari a fortei creatoare a poporului belorus. In poezia Ne trebue Cantece noi" (1924), se
vede cat de mult s'a schimbat poezia lui. incepAnd cu tematica" si sfarsind cu tonalitatea".
Ianca Cupala nu s'a multumit numai sd declare necesitatea
unei noi tematice in poezia sovieticd. El a utilizat din plin temete pe care le sugera viata. Astfel, in poezia Alesia" (1935),
vedem imaginea fetitei beloruse careia mama ei i-a prevestit
Inca din copildrie:

larna, In oath te-alind,

Tource alcituri cu focal,
rar primeivara In tindd
Stat ;141 adast norocu/...

S'au scurs ani de atunci; Alesia a cfescut, dar prezicerile

mamel nu s'au Imp linit. Alesia a ajuns s piloteze un avion.
523
www.dacoromanica.ro

Dela Ianca Cupala ne-au lamas, afark de poezii mai m10,

si poemele: Vesnica primg,var", Sparta tAranului", Movilita",
In susul ramlui Oresa" s. a., piesa Cuibul daramat", precum
ci o serie intreag de articole de publicisticA. Tendinta patriotia din opera lui Ianca Cupala s'a evidentiat cu vigoare In zilele
Marelui Rzboi pentru Aprarea Patriei (poeziile: Partizanilor
belorusi", Hitler, nebun furios", Se ridicA poporul"; articolele
Fascismul german
cel mai mare dusman al poporului belo-

ius", Apel atre poporul belorus" etc.).

Ianca Cupala ca maestri.'
al euvantului

Ianca Cupala s'a manifestat nu

numai prin operele sale, foarte apre-

ciate de popond belorus, ci si prin

lupta sa pentru formarea unei noi poezii beloruse. El a fost un
poet-creator de limn. Materialul poeziilor sale, Cupala nu I-a
cules din arti, ci din viata poporului belorus. Avamd o cultura"
vast5, el invAta totusi din viatA, dela povestitorii popular,, dela
poporul s'Au scump.

Poeziile lui Ianca Cupala sunt foarte meloclioase, cuprind

multe rime interioare, aliteratii 1 repetitii.
Prin mgestria artistului, fondul poetic popular din ele se
purificA de elementele intamplAtoare, cu caracter prea particular, limitat.
Din acest punct de vedere, Ianca Cupala poate fi comparat
Sevcu poetii rusi Necrasov i Coltov, cu poetul ucrainean
.
cenco, cu poetul oset Hetagurov
Ianca Cupala, impreuila cu Iacub Colas, sunt intemeietorii
poeziei sovietice beloruse. Ei ocupa primul We printre ceilalt1
poeti belorusi sovieticl (Culesov, Brovca, Glebca, Pancenco,
Tanc etc.).
AVETIC ISAACHIAN

Literatura Armeniei este una din cele mai vechi literaturi

ale popoarelor U. R. S. S. Comemorarea implinirii a 1000 de ani

dela crearea epopeei David din Sasum" a fost un eveniment

politic si cultural al intregului popor sovietie.
Literatura Armeniei Sovietice este mostenitoarea tezaurului
cultural bogat al poporului armean. Dintre poetii acestui neam,
cea mai proeminentA figur, este, far5, indola15., cea a poetului
524
www.dacoromanica.ro

Avetic Isaachian, devenit clasic Inca din timpul vietii. Nu exista

locuitor in Armenia, care sa nu-i cunoasca, versurile.
Cititorul rus 1-a cunoscut pe Isaachian pentru prima oara
prin anul 1910, cand a rasunat cantecul lui Salcioara":

Noaptea'n gradind, la geam,

Pleinge o salcie pletoasd,

Trist ii atdrnti un ram,

Salcie, seilcutd stioasd...

Zorile tar or vent,

Zorca1) cu plete-aurite,
Salciei mele mdhnite
Lacrima-i va potolt.

Traducerea Salcioarei" a fost facuta de Bloc, iar muzica,

de Rahmaninov. Bloc scria despre Isaachian, in 1916: Isaachian

este un poet de mana intaia; poate ca nu mai exist in intreaga
Europa un talent atat de luminos si atat de sincer".

Avetic Saacovici Isaachian s'a nascut in anul 1875, in orasul Leninacan (fast Alexandropol). Din
copilarie, Inca de pe cand hoinrea pe dealurile si prin vane
Mantasului" si ale Aragatului", s'a simtit atras de cantecele.
zicalele i basmele populare ale asugilor, in care i se desvaluia
sufletul Armeniei lui scumpe, istoria ei si eroil ei nationali. La
Viata i poezia
lul Avetic Isaachian

varsta de 11-12 ani, a inceput sa scrie versuri inspirate din

folklor. In anul 1889 Isaachian urmeaza cursurile Academiei din
Ecimiadzim, unde pe vremea aceea tineau prelegeri savanti ci
scriitori cu renume. Leg5turile lui cu intelectualli progresisti din

Armenia au avut a influenta hotaritoare asupra cenceptiei lui

de viata si asupra inclinarilor lui literare.
In 1893, poetul plea:A din tail ca sa-si continue studiile in
strainatate. Studiaza filosofia, istoria culturii, socio'ogia. In
1896, Isaachian se inapoiaza in Armenia, dar in scurt timp, din
cauza activitatii lui subversive impotriva regimului tarist, este
arestat. Dui:a ce ie-e din inchisoare, poetul publica, in 1898, priI) Persortificare a zorilor.

(N. trad.)

525
www.dacoromanica.ro

mul sau volum de versuri:

Cantece i dureri" care e prl-

mit cu entuziasm de compatriotil lui.

Urmarit de regimul tarist
pentru activitatea lui progresista, Isaachian se expatriazd
din nou in anul 1911, plecand la
Constantinopol, s de acolo, in

\
f

..
A. Isaachian

Europa. Rataceste ani dearandul prin multe tan, departe de

patria lui iubita. In sfar,it, se

intoarce in Armenia dupa instaurarea sovictelor. Iata ce declara el la Congresul scriitorilor

din Erevan: M'am intors de-

finitiv, om nou, in tam In care

se realizeaza o opera mareata
din punct de vedere national si
un iversa 1".

Isaachian apare in primul su velum de versuri, ,,Cantece

el clureri" (1898), ca un interpret al durerilor poporului si al
dragostei umane neimpartsite.
Cdt de bolnav fi de trist sunt iubito,
Elite la inima-mi care md doare,
Rdnile-mi poti sd le vindect tu oare?
Rdnile 'n care durerea 'si rdsfrdnge
Toate durerile lumii ce pldnge...
Trist sunt, ca cerul bolnav de furtund,
Clintecu-mi trist II auzi cum rdsund?
Atdtea dureri in cdntdrile mele
Pot sd se stingd vreodatd din ele?
Suferintele lumii in ele gdsesti,
Dureri omenecti...

Tema durerli pamantului nefericit" din poeziile lui Isaachian o gasim adesea si in primele versuri ale lui Bloc si ale
526
www.dacoromanica.ro

altor poeti rusi din vremea aceea. Tnguirile lui Isaachian au o

cauzl istoric5,; sunt plnsetele patriei nefericite.
Trece lin, deinganind caravana
Prim devrl lard urmd de pas,
Stai! 0 cfrpd! AucI caravand
Pared cheamd al Patriei glas.

Nu! Tdcut ci pustiu e desertul,

Stepa arsd de sOare-a tdcut....
Aici nu este vorba de o durere personal5, a individului izolat,
care nu-si Oseste rostul in lume. Este glasul unui popor core a
suferit durerea asupeirii si a vialentei. Despre legalura lui de
salage cu poperul armean, vorbesc, deasemeni, i Cntecele
asuguluP, Cntecele lui Alaghiaz", fanulele, baladele si legendele lui Isaachian.

Exilat, rtcind prin tari straine, pcetul isi aminteste cu

adanca duiosie de mama lui rAmas5., in patrie; irnaginea ei se

confunc15, cu aceea a patriei sale scumpe. Intreaga natur5, a Armeniel, luminoas5, si plin5, de ca:ori vii, face ca meditatiile lirice

ale lui Isaachian despre soarta patriei-mame EA fie foarte impresionante si pitoresti: muntii 1nz5peziti, ciocarlia in revrsatul
zorilor, cntecul unei fete.
Eroul liric din primele versuri ale lui Isaachian se caracterizeaz5, printr'o evadare romantic din realitate in lumea visului
ki a naturil. Cele mai viguroase din aceste versuri elegiace sunt
Inchinate dragostei nobile i puternice;
Dacd din rana inimii vreodatd

Un fir de trandafir mi-ar rdsdri

i-un Irate printeo tard 'ndepdrtatd

Sd pldngd la mormdntu-mi ar veni,

Din lacrimile lui, de s'ar abate

Peste petale o boabd ft-cm pica,

Prin floare, ca prin vine, ar strabate

ft rana mea atunci s'ar vindeca.
Poetul a lost adanc impresionat de evenimentele revolutio-

nare din anul 1905, care au asit o reflectare vie In versu-

527

www.dacoromanica.ro

rile sale. De atunci, atitudinea sa de contemplatie pasiv6 este

inlocuit printr'un protest activ, bine conturat. Isaachian indeamna, la actiune; el insusi este gata sa scoat sabia I pe
campul de lupta sa moara". In poezia Clopotul libertatii", poetul cheama popoarele din Caucaz sa se uneasca pentru a lupta si
a inltura pe veci sclavia.
Ajunge, ajunge cdt stat-am ca robii
Cu mintea 'n altufe fi lanturi la

Isaachian 41 cla seama de necesitatea de a se prelucra motivele eroice ale literaturii popu'are armere. In figura puternicului viteaz, Mgher cel Tamar (d1n poemul Mgher din Sasun"),
el intruchipeaza ideia victoriei justitiei sociale asupra nedrepMtn. In acest poem, Isaachian foloseste figurile de eroi din epopeile populare, pentru
exprima propriile sale nazuinte de
dreptate social, a chror intruchipare o afll in Puterea Sovietica.
In figura viteazului Mgher, poetuI vede un precursor al erei
noastre, in care muncitorul va deveni stapanul muncii si al
painii sale". In poezia Istoricii si gusanii nostri", scrisa cu ocazia anivers6zii unui mileniu dela crearea epopeii ,,David din
Sasun", Isaachian Ii compara, pe cronicarli armeni, care nadajduiau in Dumnezeu", cu gusanii cantaretii populari care
inclemnau la barbatie poporul, pastrand in cantecele lor spiritul
libertatil".

Poetul, care a plans durerea poporului sau. Inca cu mult

inainte de Revolutia d'n Octombrie, a avut fericirea sa-si vada
Armenia eliberata SI S traiasca in anii ei de renastere.
Tu mei vrdjecti cu groiul tdu cel minunat

M'ademenesti in cdnt de farmec rar,

Te veld acum cu Wind nou, inseninat,
In frumuseti de antic milenar.
0, mama! Viitorul tdu strdlucitor
Puternic azi imi scdnteiazd 'n prag,
Armenie, de viatd tineresc izvor
Tu, sunet dulce-al graiulai meu dray!
528
www.dacoromanica.ro

In 1939, cand hitleristii au aprins focul celui de al cloilea

azboi mondial, Isaachian scrla in poezia Mare lui Stalin":
Cali de fier peste norii de prof tree sdltdnd,
Vine puholul de marte stdrnit de rezbel,
Dar ddrza poporului vrere le-o 'nfrdnge pe rand,
Soarta popoarelor fade in indva-ti de-otel.
Vocea celui mai btiAn poet al Armeniei Sovietice a rAsunat
cu 1nf15,c5zare in zilele Feazbolului pentru Aprarea Patriei. Poporul armean a luptat secol dupg secol, cu un eroism neinfranat,

impotriva asupririi si a sugrumktorilor libert5411. i iatk ca,

in sfarsit, a venit i ziva trimfulut. PTin Marea Revolutie Sodalist a fost incoronat si a luat sfArsit lupta secular a poporului
armean. Politica nationalk clus5. de Partidul lui Lenin si Stalin
a deschis larg poporului armean portile unel ere not de munch
pas/lick creatoare." Cel mai bgtran poet al Armeniei a scris
poezii patriotice inflaarate clespre Patria Sovietick
Cuvantul lui Isaachian a rasunat in toate colturile Armenia Poetul a altorit prin sate si orase, vorbind combatantilor
care plecau pe front. Prin gura lui vorbeste istoria eroia a unui
popor care realizeaz a. politica nationall a lui Lenin si Stalin,
popor care s'a ridicat in anil razbolului ca sa-si apere cuceririle,
tar in perioada de dup5, 15.zbot s'a consacrat munch pasnice, constructive.
Avetic Isaachian este membru activ al Academiei de Stlinte

a R. S. S. Armenia si deputat al Sovietului Suprem al R. S. S.

Armenia.

Pentru poezille; Patriot /tele", Marelui Stalin", Striatul

de lupt", Inima mea este in varful muntilor", Lupta noastrk", In memoria uI S. G. Zaghian", Avetic Isaachian a fost
distins cu titlul de laureat al premiului Stalin (1945).
GALACTION TABIDZE

Literatura Georgiei numr5, muite secole de desvoltare isto-

rick Ea e reprezentata printr'o pleiad5, de poeti mari ca: Sota

Hustavell
autorul poemului Viteazul cu blan5, de tigru" Dav'd GuramLvili, Baratosvill, Eristavi, Ciavciavadze si multi attn.
34

Istoria Lit. Sovietice Ruse

529

www.dacoromanica.ro

Poetii Georgiei Sovietice (G. Tabidze, S. Cicovani, G. Leonidze

i continuatorii celor mai bune traditii
51. altii) sunt succesorii
ale acestei bogate literaturi.

Galaction Tabidze s'a nascut In

anul 1892, in familia unui institutor
strAns legat de cercurile literare.
Studiile i le-a fcut la Eeminarul teologic din Tiflis.
Prime le sale scrieri apar rn anul 1908, in ziarul Civeni
Cva li". In anul 1907-1908, Galaction Tabidze se altur cerima lui poezie Intai Mai", stralAtut6.
curilor revolutionare.
de un adamc patos revolutionar, este bine cunoscuta, in tam
poetului, fiind reprodus'a, in toate cartiie de citire din scoli. Totusi, in anii reactiunii de dup5, revolutia din 1905, poetul alunec in misticism i individualism.
Volumul de versuri publicat in anul 1914 este dominat de
tendinte decadente si de o stare de spirit confuz misticA. Din
acest punct de vedere sunt caracteristice poeziile sale Cai albastri" i ciclul de versuri Men", scrise sub influenta poeziilor
ui Bloc: Prea Frumoasei Doamne" i Necunoscutei". Galac:ion Tabidze transpune pe eroul liric al poetului rus in proprille
sale versuri, dandu-i bineinteles coloritul national al Orli sale.
Aici Tabidze a folosit dtn plin imagini simbolice, metafore lipsite de un continut concret. I-a plcut sl descrie toamna, caderea frunzelor, amurgul,
Treptat, temele poetului l tendinta lor ideologia sufAr modificari considerabile. Sub influenta mretelor evenimente revolulionare, care au transformat viata Georgiei, simtind puternic efectul binefg,c6tor al realitatii sovietice, inspirata de
faptele mArete ale oamenilor sovietici, literatura georgiank care
numAra in desvoltarea ei istoria multe secole, ajunge la inflorlre. Infloreste i talentul lui Galaction Tabidze, devin tot mat
largi orizonturile lui ideologice i artistice.
Galaction Tabidze apare ca un maestru inovator al poeziel
georgiene. El introduce In poezia gecrgiang, teme si imagini not,
o ritmica, nouk principii nol in domeniul structurii muzicale
Drumul creatlei
lui Galaction Tabidze

a versului, necunoscute pa,n5, la el de lirica acestei tri.

Galaction Tabidze a fost cea mai proeminent figur a Itteraturii georgiene din ajunul Marti Revolutil din Octombrie.
Ii3()

www.dacoromanica.ro

Evenimentele din Octombrie 1917

.au avut o mare influent asupra lui.

In opera lui Galaction Tabidze a inceput o perioad noua,
foarte fecundk &data cu instaurarea Puterii Sovietice in Georgia, adica in anul 1921. Refacerea vieii pe baze noi, socialiste,

ii obliga pe Galaction Tabidze

r.4

sa_si revizuiasca, atat conceptiile

filosofice, cat i ideile in legatura cu creatia poetic-A. Galac-

tion Tabidze a fost unul dintre

primii intelectuali georgieni care

A'

s'au alaturat Puterii Sovietice.

El devine cantaret al Georgiei
sovietice, una dintre republicile
Uniunii Sovietice. In operele

Galaction Tabidze

sale: John Reed" (1922), Epoca" (1927), Georgia revolutionara" (191), Presa" (1932) si altele, el imbratiseaza tema realitatilor vietii noi sovietice, ca: industrializarea, sistemul colhoznic, refacerea mijloacelor de comunicatie, Armata Sovietick
viata picnierilor, etc.
Galaction Tabidze scrie versuri minunate despre menirea
poetului. El aduce o conceptie noua despre rolul artistului. El

condamna orice abatere a poetului dela viata realk dela viata

poporului.

Guvernul Georgiei II confera in anul 1933 titlul de poet

al poporului.

In anul 1923, Galaction Tabidze

scrie poezia Despre certitudine" in
care Smolnai este prezentat sub numele de far al revolutiei (Smolnai nu este o cladire, ci farul
unei lumi .noi"). El cant pe eroii revolutiei.
Aceasta insemna pentru poet parsirea obscurantismului
mistic i indreptarea spre viata noua, spre leninism.
Versurlle lui Tabidze
despre Georgia sovietic6

531

www.dacoromanica.ro

In poezia Abhazia", el proslveste tam in care muncitoril

se odihnesc, Impreuna cu sotiile lor, in palate".
Poetul, adept credincios al traditillor clasice ale poeziei geor-

glene, percepe totusi, desavarsit, noua muzica" a vietii, mbreata armonie a noii oranduiri. Comparand noua oranduire a
vietil Cu cea veche (poezia ,,Orchestra Iui Octombrie"), Galaction

Tabidze exclama cu entuziasm: lath, de ce iubesc uvertura Octombrie" mai mult cleat orice alt opera muzicala din lume".
Galaction Tabidze scrie despre oamenii sovietici

creator!

ai vieil noi, despre contrastele din viaca, despre automobilul

care se vede alaturl de car pe strazile orasului (Carul si automobilul"), despre Henri Barbusse la congresul pentru apararea
culturil, despre Lenin, despre stindardele victorioase (Stindardele"), despre Georgia sovietica (Cantecul Georgiei reinviate").
In zilele Marelui Razboi pentru Apararea Patriei, Galaction
Tabidze preamkeste In versurile sale
de altfel ca si cellalt
scrlitori georgieni (S. Cicovani, G. Leonidze I altil)
faptele
eroice ale ostasilor sovietici (printre care si ostasii georgieni) in
lupta lor Impotriva cotropitorilor german!:

Intim ta la un loc cu a fratilor bate,

Decdt o 'nfrdtire, mai nobil ce poate s fie?

Drumul ne este spre slava
Irate cu frate
Frdtia 'ntre inimi de niciun obstacol nu ptie!
Galaction Tabidze proslveste unirea popoarelor din U.R.S.S.,

a care! trainicie s'a dovedit In timpul anilar de grele Incercari.

www.dacoromanica.ro

1NCHEIERE
radicale din viata economicii a Orii, eliberarea energiilor creatoare ale masselor populare au
tT ransform6r11e
creat In U.R.S.S. toate conditiile necesare pentru o ado-

varat revolutie in viata culturala, a tarn, pentru o inflorire

nemaivAzut a literaturil sovietice.
Revolutia culturala, din U.R.S.S. ii Oseste o ilustrare vie

in nenumaratele exemple de desvoltare puternia a instructiel

publice si de activitate uria A. in domeniul editgril artilor si
a preset periodice.
Numrul colilor .creste In timpul Puterii Sovietice dela
106.000 la 170.000, pentru a ajunge in anul 1950 la 193.000. In
anul 1914 existau numai 92 de coli medii stesti, tar in 1940
numArul lor s'a ridicat la 8.263. NumArul scolilor superioare
s'a ridicat dela 91 la 806.
Mg, la Revolutie, Rusia numAra abia 105.000 de oameni cu
studii superioare, In anul 1945 numgrul acestora a ajuns la
1.700.000 de oameni, lar In anul 1950 cifra de 2.300.000 de
oameni.

In republicile nationale, uncle regimul tarist prin politica

sa fr'ana desvoltarea culturalg, acest tablou este si mai graitor.
In Georgia, pAn5, la Revolutie, nu exista cleat o singur6 institutie de invtmnt superior, acum sunt 20; In Azerbalcijan,
unde inainte nu exista nicio scoalg, superloarl, astazi sunt 18;

tar numarul total al scolilor s'a ridicat dela 18 la 2.000. In

Ucraina numarul scolilor cu sapte clase a crescut de 24 de ori,

tar numrul institutillor de invtb.mant superior a ajuns dela
19 la 148.

In Cazahstan, uncle intreaga populatie era analfabeta, datele statistice din anul 1935 indicau deja existents, unei retele
de invt6mant care numara 7.780 de seen si 24 de institutii de
Inva45,mant superior.

53,
www.dacoromanica.ro

Dupla numrui eievilor aflati in scolile de invatamant general, U.R.S.S. ocupa in anul 1938-1939 primul lee in lume.
Numai in Leningrad, in ajunul razboiului, existau mai multi
studenti decal in toata Germhnia fascist.
De unde inainte de Revolutie regimul tarist interzicea
multor nationalitti (Ca de pilda belorusilor) s, scrie in limba
lor proprie, in afara de alte nationalitati care nth! nu aveau o
scriere proprie, in anul 1936, s'au editat in U.R.S.S. in limbile
diferitelcr natioralitati (exclusiv rusa) 133 de milioane de
carti. In 1913. in limba 1-elorusa nu se publicasera decal 3

carti, in timp ce in anul 1936 apar in aceeasi limn 693 de

carti.

Editarea de carti i presa periodica in U.R.S.S. atinge o

desvoltare exceptionala. /n intervalul de timp dintre 1918 si
1946 s'au editat in Uniunea Sovietica 4359.000 de carti i brosuri

cu un tiraj total de circa 11 miliarde de exemplare. In timp

ce in anul 1913 in Rusia reveneau in medie cate 0,7 exemplare
de carti de cap de dm pe an, in anul 1939 (la o populatie care
a inregistrat o crestere numerica considerabila), numarul cartilor editate revenea la 4,1 exemplare de cap de om, Jar tirajul
mediu al cartilor a crescut dela 3.000 exemplare, cat era in 1913,
pana la 20.000 exemplare in anul 1946.

Inainte de Marea Revolutie Socialista din Octombrie, cartile apareau abia in 50 de limbi ale nationalitatilor care populau Rusia; dupa Revolutie ele apar in 119 limbi.
A crescut extraordinar editarea operelor clasicilor literaturii ruse, tare. datorita inaltului lor patriotism, umanism si
caracter popular, ajuta poporului sovietic in viata si munca so.
In total s'a editat in cursul anilor 1918-1946 peste un miliard
de exemplare din operele clasicilor.
Apar in tiraje de multe milioane cartile celor mai iubiti
Gorchi, Maiacovschi, Fadeev, (31ohov, Osscriitori sovietici
trovschi 1 altii. Operele lui Gorchi s'au editat in 66 de limbi

cu un tiraj de circa 44 de milioane de exemplare; Asa s'a clit

otelul" de Ostrovschi s'a tradus in 46 de limbi; Solohov a lost
editat in 51 de limbi si 192 de editii, Infrangerea" lui A. Fadeev a fost tradusa in 45 de limbi.
531
www.dacoromanica.ro

Intr'o perioada relativ scurta, scriitorii sovietici au infap-

tuit o opera uriasa. Au creat o serie de opere in care apare

extrem de viu trecutul istoric al Patriei noastre (Intreprinderea

Artamonov", Viata lui Clim Samghin", de M. Gorchi, Petru I", de A. Tolstoi, Stepan Razin", de A. Ceapaghin, Bmi-

han Pugaciov", de V. Siscov, Asediul Sevastopolului", de S.

sergheev-Tenschi, Tsusima", de A. Novicov-Priboi, Abai", de
Auezov, Navoi", de Aibec); au infatisat evenimentele razboiului civil si constructia socialist (Pe Donul linitit" I Pamant
clestelenit", de M. $olohov, Torentul de fier", de A. Serafimovie!, Infrangerea de A. Fadeev, Ceapaev", de D. Furmanov,
Cimentul", de F. Gladcov, Pasul hotdritor", de Cherbabaev):
au zugravit chipul noului om soviettc, trasturile sale cele mai
caracteristice, patriotismul sau, idealurile sale (Poezia lui Ma-

lacovschi, Tacina, Cupala, Asa s'a calit otelul", de N. Ostrovschi, Poemul pedagogic", de A. Macarenco); au descris

laptele eroice ale omului sovietic si in atilt Marelui Razboi pen-

tru Apararea Patriei, (Oamenii rusi", de C. Simonov, Frontul", de A. Corneiciuc.Neinfrntii", de B. Gorbatov, Vasili
Tiorchin", de A. Tvardovschi, Tamara Garda", de A. Fadeev);
faptele lui marete din anil de construire post-belica (Ferici-

rea", de P. Pavlenco, Cavalerul Ste lei de Aur", de G. Babaevschl,

Trecere liber6", de A. Surov, Primavara la Sachen", de G.

Gulia i numeroase altele).

Literatura multinational sovietica poate fi numitd, pe

buna dreptate, o cronica literara a vietii tArii noastre. Ea este
strdns legata de fiecare perioada a desvoltarli acesteia pe cirumul cornunismului, de cele mai de seam evenimente din
viata el.
In aceasta legaturl indisolubila a literaturii cu viata intregii rl rezida chezasia succeselor ei creatoare,4 pe care le
realizeaza sub conducerea Partidului.
In aceasta consta temeiul acelei importante enorme educative pe care o are literatura sovietica si in 'taxa noastra si printre oamenil munch din lumea intreagA. Literatura sovietica
zugrAvete figuri de oameni inaintati ai vremii, insufletiti de
Idealurile comuniste 1 care sunt pild5, vie de luptl pentru
535
www.dacoromanica.ro

comunism, educand astfel milioane de cititori in spiritul comunismuluf.

Studiind literatura sovietica, trebue sa, ne imaginam clar

procesul de ansamblu al desvoltaril ei, 0, intelegem locul pe
care 31 ocupa fiecare scriitor in acest proces, in diferitele perioade ale acestuia. Procesul de desvoltare a literaturii sovietice este procesul insuirii din ce in ce mai complete a principiului partinitatii bolevice i al comunicaril acestui principiu
prin imagini artistice,
mintil i inimilor a zeci de milioane de oameni al munch!.
InfatiOnd experienta grandioasa a construirP socialiste in
fiecare din etapele ei, literatura noastra 1i desvolta din ce in
ce mai larg principiile sale artistice
principiile realismului
socialist, i le da un continut mereu nou, educand totodat i
generatia prezenta i generatille viitoare de constructori ai comunismului.

Considerand caracterul desvoltarli metodel realismului socialist in legatura cu schimbrile conditiilor istorice din viata
tgril noastre, avem posibilitatea A intelegem I locul I importanta operei unui anumit scriitor in procesul acestel desvoltari.

Calle de desvoltare ale literaturil sovietice duc, odata cu

desvoltarea intregii tri, spre comunism.
Llteratura sovieticA multinationalA merge din victorie in
victorie, desgvarsindu-se riecontenit si progresand mereu. Aceste

succese ale literaturii sovietice se explica min faptul ca ea

este o literatura socialista, all pune realizarile In slujba Intregului popor-erou, popor-Invingator.

Literatura sovietic se desvolta ca 0 literatura, national

prin formg s'i socialisfa prin continut: ea este literatura poporu-

lui sovietic, care primul din lume a construit societatea so-

cialista.

Literatura sovietica continua cele mai bune traditii progresiste ale literaturilor nationale ale flecarui popor din U.R.S.S.

i exprim in acela1 timp interesele tuturor oamenilor mun-

cii din tara noastra, oglindind unitatea politica I morall a

societatii sovietice.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII
INTRODUCERE

Paf.

Realitatea socialistA este baza literaturii sovietice (10) Partinitatea

bolsevicA este conditia hotAritoare a desvoltArii literaturii sovie-

tice (15) Realismul socialist este metoda literaturii sovietice (21)

Caracterul multinational al literaturii sovietice (29) Tipul nou de
scriitor din Uniunea Sovietica (31) Perioadele principale ale istoriei literaturii sovietice (33)

ALEXEI MAXIMOVICI GORCH1

41

Gloria mondialh" a lui Gorchi

44

VIATA LUI GORCHI

Familia (48) CopilAria si adolescenta (49) Pregatirea pentru activitatea literarA (49) Importanta autobiograficd a povestirilor lui

45

Gorchi: CopilAria mea", La stApdeUniversitAtile mete" (51)

Inceputul activitAtii literate (54) Activitatea revolutionard a lui
Gorchi (56) Gorchi in emigratie (57) Intoarcerea in Rusia (57)
Perioada de dupA Octombrie a vietil lui Gorchi (58)

PRIMA PERIOADA A CREATIEI LUI GORCHI

61

Romantismul revolutionar al tAnArului Gorchi (62) Eroul romantic al

lui Gorchi (64) Importanta figurilor romantice ale lui Gorchi (67)

Realismul in opera tAndrului Gorchi (68) Eroul visat (72) Credinta in omul lupttor (73)

ZUGRAVIREA OAMENILOR DELA FUNDUL" SOCIETATII .

. .

75

Noutatea figurii vagabondului la Gorchl (76) Aspectele negative ale

oamenilor dela fund" (77) Celcas" (78) Figura lui GavrilA (80)
Figura lui Celcas (80) Poznasul" l Conovalov" (82) Figura
autorului in povestirile lui Gorchi (84) Concluzii (87)
A DOUA PERIOADA A CREATIEI LUI GORCHI . .

89

537
www.dacoromanica.ro

FOMA GORDEEV"

90

Figurile de negmtori (91) Figura lui Foma Gordeev (92) Figurile de

muncitori in roman (93)
TEATRUL

94

Figurile de muncitori din piesele de teatru (96) Azilul de noapte" (97)

Person* le principale (103) Figura lui Satin (102) Figura lui Luca
(103) Compozitia st limba piesei (104) Importanta piesei (106) Cantecul

Albatrosului (107) Poemul Omul" (107)

ROMANUL MAMA'
Materialul romanului (102) Muncitorii i intelectualitatea revolutionara

108

in roman (1 1 1) Figura mamei (114) Procesul de creatie al lui

Gorchi in realizarea figurei Mamei (117) Figura lui Pavel (121)
Realismul si romantismul in roman (123) Romanul $i cenzura ta-

rista (125) InsemnAtatea romanului (126) Romanul Mama" Ca opera

clasica a realismului socialist (130) Concluzii (131)
CREATIA LUI GORCHI IN ANII REACTIUNII $1 AI PRIMULUI
RAZBOI MONDIAL
Critica marxisfa in lupta impotriva reactiunii in literatura (134) Maxim
Gorchi in lupta impotriva reactiunii (136) Vara" (137) Rusia celor
din Ocurov" (139) Figuri de oameni rusi (140) Gorchi in anii
razboiului mondial (141)
GORCHI SI LUPTA L1TERARA DELA INCEPUTUL SECOLULU1
AL XX-LEA
Literatura proletara dela inceputul erei revolutionare (144) A. S. Serafimovici (Popov) (146) Scriitorii tarAnirnii (149) V. V. Veresaey (151)
GORCH1 $1 MAIACOVSCHI . .
. . . .
. . .
Realismul in !ilia (153) Influenta lui Gorchi asupra lui Maiacovschi (156)
Ideile, i imaginile tanarului Maiacovschi (160)
REALISM UL CRITIC DIN SEC. AL XX-LEA

133

143

153

161

1. A. Bunin (165) A. I. Cuprin (166) L. Andreev (167) Curente decadente reactionare in literatura (169) Lupta lui Gorchi impotriva simbolismului (173) Scurte concluzil (174)
CREATIA LUI GORCHI DUPA MAREA REVOLUTIE SOCIALISTA

DIN OCTOMBRIE
Perioada sintezei creatoare (177) Figura lui Lenin (178)
INTREPRINDEREA ARTAMONOV"
Sensul ideologic al romanului (180) Munca in conceptia lui Gorchi (181)
Figura lui Ilia Artamonov (183) A dotia generatie (184) A treia
generatie (186) Ilia Artamonov, tanarul (186) Tihon Vialov (188)

177

Viata lul Clhn Sarnghim"

189

Figura lui Clim Samghin (1S0) Figura lui Cutuzov (192)

538
www.dacoromanica.ro

180

Pag.

GORCHIPUBLICIST
Gorchi luptStor impotriva fascismului (199)

193

LITERATURA

din perioada Razbolului Civil l a refacerii economiei nalionale.

Poezia din primii ani ai Revolutiei (208) Opera lui D. Bedndi (210)
Valeri Iacovlevici Briusov (1873-1924) (211) Alexandr Alexandrovici Bloc (1880
1921) (215) S. Escain (11195
1925) (219)
Trecerea la munca pasnicd de refacere a econ oniei nationale (222)
Politica Partidului in domeniul literaturii (223) Lupta de clasd in
literaturd (225) Descrierea Rdzboiului CiVil (229) Opera lui A. S.
Serafimovici (1863
1949) (230) r lorentul de fief" (1-924) (231)
Ceapaevw de D. A.-Furmanov f19231f236) Liubov larovaia" de
C. Treniov (1926) (241) Inceputul perioadei de reconstructie (244)
Tema reconstructiei si a construirii. Cimentul" de F. Gladcov
(1925) (245)
VLADIMIR VLADIMIROVICI MAIACOVSCHI (1893-1930) . .
.
Poetul agitator (231) Caracterul inovator al poeziei lui Maiacovscht (233) Patrrotismul lut Maiacovschi (253) Umanismul lut
Maiacovschi (235) Stalin despre Maracovschi (256) Viata lut

204

250

Maiacovschi. Copildria. Familia (257) Participarea la muira revolutionard ilegald (258) Inceputul activita(ii literare a lui Maiacov,
schi (261) Noutatea versului lui Maracovschi (262) Caracterul democratic al reformei poetice a lui Maiacovschi (267) Poemul
Norul in pantaloni" (2,13) Baza ideolo gica i te natica a
poeinului (269) Caracteristicile estetice ale poem ului (272)
Satira prerevolutionard a lui Maiacovschi (274) Figura ornului
in poemele Flautcaloana vertebrald" Razboi si Pace" si

Omul"

(276)

Maiacovschi in

anii 1917

1918

(280)

Versuri

despre Revolutie (283) Arta si Revolutia (284) Maiacovschi

la ROSTA (286) Teme(e fundamentale si particularitatile artistice

ale Vitrinelor ROSTA" (288) Poemul 150.000.000": Tema poporului (291) 0 noud vizitme liricd a lumii la Mliacovschi (292)
Cresterea celebritgii lui Maiacovschi. Noile forme de lucru (294)

Versurile satirice ale lui Maiacovschi. $ed si tot sed la sedinte" (295)
Poemul lubesc" i Despre asta" (297) Poemul Vladimir Ilici
Lenin" (296) Figura lui Lenin (299) Compozitia poemului. Elementul epic (302) Elementul liric in poem (305) Limba poemului (306) CaTatoriile in strAindtate. Maiacovschi despre Apus (309)

Ultima perioadd a creatiei lui Maiacovschi (316) De vorbd cu

un inspector financiar despre poezie". Maiacovschi despre munca
poetului (317) Poe nul E bine!" (322) Tema Revolutiei i tema
Patriei in poemul E bine !" (322) Importanta inovatiilor pe care
le aduce poemul (328) ParticularitStile de gen literar, ritm si intonatie ale poemului (330) Maiacovschi poet gazetar. Activitatea la
Conrisornolscaia Pravda". Foiletonul in versuri (333) Tema planului cincinal. Figura omului sovietic (335) Contactul cu cititorul.
Expozitia (337) Ultimii ani de viat (333) In gura mare" (339)

539
www.dacoromanica.ro

Pag.

lmportanta lui Maiacovschi pentru poezia sovietIcA si cea universalA (343)

.
LITERATURA PERIOADEI CINCINALELOR STALIN ISTE . .
Restructurarea organizatiilOr literare si artistice. Congresul scriitoril or (348) Tema industrializArii si a colectivizarii (349)

345

N. Ostrovschi si insemnAtatea lui in istoria literaturii sovietice.

356

Figura omului nou (352) Poemul pedagogic" de A. Macarenco

(1933-1934) (353)

Asa s'a cAlit Melte

(1932-1934) (359) Puterea pilduitoare a

figurii lui Corceaghin (363)
Opera lui M. A. SOLOHOV
Inceputul activitAtii literare (369) Pe Donul linistit" (370) Caracteristicile estetice ale romanului (373) PAmant destelenit" (376)
InsemnAtatea romanului (377) Figura lui Davadov (3781 Figurile
de comunisti (380) Caracteristicile estetice ale romanului (382)
Activitatea lui Solohov in zilele Marelui Rdzboi pentru ApArarea
Patriei (384)
ALEXEI NICOLAEVICI TOLSTOI
.

368

386

Perioada dinainte de Octombrie a activitAtii literare a lui A. Tol-

stoi (387) Primii ani de dupA Octombrie (388) Romanul Petni 1"(389)
Figura lid Petru (391) Personajele principale ale romanului (394)

Limba romanului (396) Piesele de teatru despre Ivan cel Groaznic (400) Painea" (400) Calvarul" (401) Activitatea lui A. Tolstoi din vremea Marelui RAzboi pentru ApArarea Patriei (402)

Literatura din anii de dinaintea rzbolului (1937--1941)

403

Desvoltarea romanului istoric (407)

Literatura in anii Marelui RAzboi de ApArare a Patriei .

413

Noile sarcini ale literaturii (417) Lirica in zilele rAzboiului (419)

Poemul (422) Vasili Tiorchin" de A. Tvardovschi (425) Proza (429)

Zile si Nopti" de C. Simonov (430) Drama (431) Oamenii rusi"

de C. Simonov (432) Frontul" de A. Corneiciuc (433) Invazia" de
L. Leonov (436)
OPERA LUI A. A. FADEEV

437

Prirnele nuvele (438) Romanul Infrangerea" (438) TrAsAturile realismului socialist in roman (443) Ultimul din Udeghe" (447)
TANARA GARDA"
Ban documentarA a romanului (448) Importanta romanului (449) Generatia varstnicA (450) Generatia Milani (451) Tema prieteniei si a
iubirir (453) Familia si scoala in roman (454) ZugrAvirea dusma-

448

nului (455) ParticularitAtile de compozitie si limba (456) Lipsurile romanului (457)

Literatura din perioada de construire de dup rAzboi.

Hothririle Partidului in problemele de literatur si arts (1946) (461)
Noul avant al literaturii (464) Tema construirii (467) Tema RAzboiului pentru ApArarea Patriei (469) Tema demascArii culturii

540
www.dacoromanica.ro

459

Pag

burghen (470) Figura omului sovietic (473) Poezia Jul M. Isa-

covschi (475) Succesele dramaturgiel (480)

LITERATURA POPOARELOR U. R. S. S.
.
Politica nationala leninist-stalinistA baza infloririi literaturilor popoarelor U. R. S. S. (485) Caracterul multinational al literaturii sovietice (488) Desvoltarea literaturii popoarelor din U. R. S. S. (491)
Leg Ruffle Iderare dintre nationalitAti Mainte si dupA Octombrie (494)
Harta lilerarA a U. R. S. S. (498)
.
SULEIMAN STALSCHI . . . .

. .............

484

501

Viata lui Suleiman Staischi (501) Poezia lui Suleiman Stalschi (504)
Suleiman Stalschi maestru al cuvantultd (505)
DJAMBUL DJABAEV.
Viata lui Djambul (507) Djambul artist al cuvAntului (511)
PAVLO TACINA
Viata si opera (513) Bardul infrAtirit popoarelor sovietice (516) MAestria lui Pav lo TAcina (517)
IANCA CUPALA

507

513

520

Viata lui larca Cupala (521) Drumul creatiei Int lanca Cupala (522)

lanca Cupala ca rnaestru al cuvAntului (524)

AVETIC ISAACHIAN
Viata si poezia lui Avetic lsaachian (525)
GALACTION TABIDZE
Drumul creatiei lui Galaction Tabidze (530) Versurile lui Tabidze
despre Georgia Sovietica (531)

524
529

533

INCHEIERE

www.dacoromanica.ro

Cititorii sunt rugati sh ne comunice observatiile

lor in legkurA cu problernele ridicate in aceast

carte. In ce fel le este de folos ? Ce au de spus in

privirita traducerii ei.
Scrisorile se adreseaza Editurii ARLUSCARTEA
RUSA (Serviciul Popularizrii), Str. Nicolae Filipescu
Nr. 34, Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

8809
L. I. Timotee: Literature Sorietici Rua. Ilditura ArIns
Cartea Roar 1951 Colectia : Literature Sovietici
Format : 215X152 mm. Pedal 544 Lei 350. Dat In lu..
cru : 21/VIII/951, Bun de titter 11/X/951. Hattie : ed.
semlvelina 61X86. That : 10.100 Coll de tipar 34 Coll de
edltari 32,20. Central Poligrafic 2

www.dacoromanica.ro

-1..

Nr. 215/951,

Lel 350
www.dacoromanica.ro