Universitatea Petrol si Gaze din Ploiesti

Facultatea de Ingineria petrolului si gazelor

Dosar cu lucrari practice

Exploatare Secundara

Student: Dutu Elena-Daniela

Specializarea: Ingineria Petrolului si a Gazelor

Grupa: 20105

An: IV

2018

1
 Ecuatia de bilant material aplicata pentru calculul resurselor
de petrol

In general, o ecuatie de bilant material presupune o echivalenta intre situatia

existenta la momentul initial si cea intalnita la un moment dat in exploatare. Aplicata
la un zacamant de petrol, legea conservarii masei poate fi scris sub forma:

V i=V t +V E ;

Unde : Vi - Volumul de petrol intial ;

Vt - Volumul de petrol ramas in zacamant la momentul “t” ;
VE - Volumul de petrol extras la momentul “t” ;

Fig.1. Variatia cantitatilor de fluide din zacamant, la diferite momente ;

Fig.2. Variatia factorilor de volum ai titeiului ;

2
 V i=V t +∆ V ;

ΔV - Crestere de volum a fluidului din zacamant la scaderea presiunii;

ΔV=VE ;

Extragerea unor cantitati de fluide din zacamant conduce la un efect de scadere a

presiunii. Ca urmare, apare o destindere elastica a fluidelor din zona de titei,
respectiv de gaze. Destinderea elastica a apei din acviferul activ, conduce la
patrunderea in zona productiva a unui cumulativ de apa W .
Se poate, deci, aprecia ca destinderea elastica a fluidelor din zacamant la scaderea
presiunii corespunde volumului de fluide extrase , A, este :

A=∆ N ∙b t + ∆ N ∙ B t ∙ ( R−r st ) ;

Unde: - R este ratia gaze-titei ;

- ∆ N ∙ B t ∙ ( R−r st ) reprezinta volumul de gaze libere extrase, calculat ca
diferenta intre total gaze extrase, ∆ N ∙ B t ∙ R , si gazele dizolvate,
∆ N ∙ B t ∙ r st;

Ratia gaze-titei se calculeaza cu relatia:

Qg
RGT =R= ;
Qt
Ratia de solutie are relatia de calcul :

V Go
r s= ;
V Lo
Ecuatia de bilant va fi :

N ∙ ( u t−u i ) + M ∙ ( Bt−Bi ) +W =∆ N ∙ ¿ ; (1)

ui=bi ;

ut =b t +B t ∙ ( r si −r st ) ;

N ∙ [ bt + Bt ∙ ( r si −r st ) −bi ] + M ∙ ( Bt −B i ) +W =∆ N ∙ [ b t + Bt ∙ ( R−r st ) ] + w ; (2)

N ∙ [ ( bt −Bt ∙r st )− ( bi−Bt ∙ r si ) ] + M ∙ ( Bt −Bi ) +W =∆ N ∙ [ bt + Bt ∙ ( R−r st ) ] + w ; (3)

Ecuatia (1) ne da informatii asupra formelor de energie care participa la
exploatarea zacamantului :

3
 E1 – Fractia de fluid extrasa ca urmare a destinderii elastice a sistemului roca-
fluide si a expansiunii gazelor iesite din solutie ;

N ∙ ( ut −ui )
E 1= ;
∆ N ∙ [ bt + B t ∙ ( R−r st ) ] +w

E2 – Fractia de fluid extrasa ca urmare a destinderii gazelor din capul liber de

gaze ;

M ∙ (B t−Bi )
E 2= ;
∆ N ∙ [ bt +B t ∙ ( R−r st ) ] +w

E2 – Fractia de fluid extrasa ca urmare a destinderii apei din acvifer ;

W
E3 =
∆N ∙¿¿
Ecuatia scrisa sub forma (3) permite determinarea resursei de petrol pe baza
datelor de productie.

Date cunoscute : ΔN, w, R ;

Date necunoscute : N, M, W.

Aplicarea strict matematica a ecuatiei de bilant material pentru determinarea celor

trei necunoscute, N, M, W, nu da rezultate satisfacatoare deoarece unele dintre
formele de energie se pot face simtite mai tarziu in decursul exploatarii (la momente
diferite). Din acest motiv, ecuatia de bilant se aplica sub forma (4), scrisa pentru
zacamintele care nu au cap de gaze, nici acvifer activ, producand in regim de gaze
dizolvate. (M=0, W=0, w=0 ).

N ∙ [ ( bt −Bt ∙r st )− ( bi−Bt ∙ r si ) ] =∆ N ∙ [ bt + Bt ∙ ( R−r st ) ] (4)

Pentru orice zacamant cunoscut se dispune de diagrama pVT care reprezinta

variatia cu presiunea a principalelor parametrii ai fluidelor din zacamant.

4
 Fig.3.Diagrama tipica pVT pentru determinarea proprietatilor fluidelor in conditii de zacamant ;

N ∙ [ ( bt −Bt ∙r st )− ( bi−Bt ∙ r si ) ] =∆ N ∙ ( bt −B t ∙ r st ) + R ∙ ∆ N ∙ B t ;

∆ N ∙(bt −B t ∙r st ) ∆ M ∙ Bt
N= + ;
( b t−Bt ∙ r st )−( b i−Bt ∙ r si ) ( b t−Bt ∙ r st ) −( b i−Bt ∙r si )
Фt , Фg – Functii de presiune ;

(bt −Bt ∙ r st )
Фt = ;
( bt −Bt ∙ r st ) −( bi −B t ∙ r si)

Bt
Ф g= ;
( bt −Bt ∙ r st ) −( bi −B t ∙ r si)

5
 N=∆ N ∙ Фt +∆ M ∙ Ф g ;

Notatiile folosite au urmatoarele semnificatii:

N - Resursa geologica de titei; [N] = m3 ;

ΔN - Cumulativul de titei extras ; [ΔN] = m3 ;
M - Resursa geologica de gaze ; [M] = m3N ;
ΔM - Cumulativul de gaze extras ; [ΔM] = m3N ;
W - Volumul de apa patruns in zona productiva; [W] = m3 ;
w - Cumulativul de apa extras ; [w] = m3 ;
bt - Factorul de volum al titeiului la momentul “t” ;
bi - Factorul de volum al titeiului la momentul initial ;
Bt – Factorul de volum al gazelor la momentul “t” ;
Bi - Factorul de volum al gazelor la momentul initial ;
rst – Ratia de solutie la momentul “t” ; [rst] = m3N/ m3 ;
rsi– Ratia de solutie la momentul initial ; [rsi] = m3N/ m3 ;
p - Presiunea ; [p] = bar ;

6
 Determinarea resursei de titei prin metoda bilantului material
Sa se determine resursa de titei si resursa de gaze dizolvate in cazul unui zacamant care produce in regim de gaze dizolvate. Se
dispune de analiza pVT obtinuta pe baza cercetarii in autoclava a unor probe reprezentative de titei recoltate din zacamant. Datele
de productie corelate cu variatia presiunii sunt prezentate in tabelul de mai jos.

p ΔN ΔM bt Bt rst bt-Bt∙rst bi-Bt∙rsi (bt-Bt∙rst)- Фt Фg N

(bi-Bt∙rsi)
bar m3 ∙103 m3N m3N/m3 ∙106 m3N
174 47804 5916 1,27 0,006 96,6 0,6904 0,681 0,0094 73,44681 0,63829 7,287221
8
170,3 93112 12428 1,262 0,0061 94,7 0,68433 0,6712 0,01313 52,11957 0,46458 10,62682
5
167,6 114300 15788 1,259 0,00615 93,8 0,68213 0,6663 0,01583 43,09097 0,38850 11,05898
3
164,7 155856 21832 1,256 0,0062 92,4 0,68312 0,6614 0,02172 31,4512 0,28545 11,13383
1
158,1 239428 35431 1,252 0,00625 90 0,6895 0,6565 0,033 20,89394 0,18939 11,71301
4
154,7 279532 47644 1,242 0,0063 87 0,6939 0,6516 0,0423 16,40426 0,14893 11,68143
6
151,2 328808 58816 1,239 0,00635 85 0,69925 0,6467 0,05255 13,30637 0,12083 11,48241
7
147,6 379040 71848 1,236 0,0064 83 0,7048 0,6418 0,063 11,1873 0,10158 11,53928
7
143,9 428612 83848 1,232 0,00645 81,5 0,70632 0,6369 0,069425 10,17393 0,09290 12,15065
5 6
140 478416 95936 1,226 0,0065 79 0,7125 0,632 0,0805 8,850932 0,08074 11,98081
5
136,8 522140 107860 1,2195 0,00655 77 0,71515 0,6271 0,08805 8,12209 0,07439 12,26452
133,5 566360 119708 1,2175 0,0066 75,5 0,7192 0,6222 0,097 7,414433 0,06804 12,34432
1

7
 130,3 608108 132427 1,213 0,0068 74 0,7098 0,6026 0,1072 6,621269 0,06343 12,42667
3
127,7 644648 144149 1,2095 0,007 72,5 0,702 0,583 0,119 5,89916 0,05882 12,28223
4
125 682076 158192 1,205 0,0071 71 0,7009 0,5732 0,1277 5,488645 0,05559 12,539
9
Tabel 1.Datele de productie corelate cu variatia presiunii si valorea resursei pentru diferitele valori ale presiunii si cantitatilor extrase;

Din diagrama pVT s-au mai citit valorile pentru ratia de solutie initiala, cat si pentru factorul de volum initial al titeiului :

r si=98 m3N /m 3 ; b i=1,269 ;

8
 Daca se reprezinta grafic functiile de presiune in functie de presiune, se poate
calcula rezerva la orice moment.

80

70

60
Functia de presiune, Фt

50

40

30

20

10

0
125 145 165
Presiunea, bar

Fig.4. Variatia functiei de presiune a titeiului functie de presiune ;

0.7

0.6

0.5
Functia de presiune, Фg

0.4

0.3

0.2

0.1

0
125 145 165
Presiunea, bar

Fig.5. Variatia functiei de presiune a gazelor functie de presiune ;

9
 In final, pe baza datelor din Tabelul 1., se reprezinta resursa geologica, N, in
functie de presiune, ca in figura urmatoare .

14

12

10
Resura geologica, N, m3

0
125 145 165
Presiunea, bar

Fig.6. Variatia resursei geologice cu presiunea ;

Metodologia de proiectare a unui proces de injectie de abur

10
N=14 ; Semigrupa A

W (kg fluid / oră)

la T0=ct

r2, T2

r1
(1)

T dh
(2 1
)

Fig.1. Procesul de injectie de abur ;

Sa se proiecteze o operatie de injectie ciclica de abur la o sonda la care se cunosc

urmatoarele :

 Adancimea sondei, H :

H=425+20 ∙ n=425+20 ∙14=705 m;

 Grosimea stratului, h :

h=7+0,5 ∙ n=7 +0,5 ∙14=14 m ;

 Diametrul tevilor de extractie :

 Diametrul exterior : d e =60,3 mm ;

 Diametrul interior : d i=50,3 mm ;

 Diametrul coloanei de exploatare :

 Diametrul exterior : D e =139,7 mm ;

 Diametrul interior : D i=127,3 mm ;

11
 Coeficientul de difuzivitate termica a rocii, D :

D=100+ 5∙ n=100+5 ∙14=170 m2 /s ;

 Temperatura de zacamant, tz :

t z =a ∙ H + b=0,03 ∙ 705+10=31,15 ℃ ;

 Coeficientul global de transmitere a caldurii, U :

U =8,5+0,1 ∙n=8,5+0,11 ∙ 14=9,9 kcal/m2 ∙ s ∙℃ ;

 Porozitatea, m :

m=21+0,3 ∙ n=21+ 0,3∙ 14=25,2 % ;

 Saturatia in apa :

Sa =22+ n=22+14=36 % ;

 Densitatea apei, ρa :

ρa =1000 kg/m3 ;

 Densitatea titeiului, ρt :

ρt =920+2 ∙ n=920+2∙ 14=948 kg /m3 ;

 Conductivitatea termica a rocii, kr :

k r=2,2+5 ∙ n=2,2+5 ∙ 14=72,2 kcal/m∙ s ∙ K ;

 Capacitatea termica masica a titeiului, ct :

c t =1,85 kJ /kg ∙℃ =1780 J /kg ∙ ℃ ;

 Capacitatea termica masica a apei, ca :

c a=4 189 J /kg ∙ ℃ ;

 Capacitatea termica masica a rocii, cr :

c r =0,7+0,02 ∙ n=0,7 +0,02∙ 14=0,98 kJ /kg ∙ ℃=980 J / kg ∙ ℃ ;

 Presiunea de injectie, pinj :

pinj =50 ¯;

12
  Temperatura aburului la suprafata :

t s=262,7 ℃ ;

 Entalpia aburului, iabur :

i abur =2,8 ∙10 6 J /kg ;

 Entalpia apei, ia :

i a=1,15 ∙ 106 J /kg ;

 Debitul de abur injectat, W :

W =5000+200 ∙n=5000+200 ∙14=7,8 t abur / zi=7800 kg abur /zi ;

 Densitatea rocilor, ρr :

ρr =2450 kg /m3 ;

 Titlul aburului, x0 :

x 0=0,8 ;

1. Se calculeaza entalpia aburului la suprafata, aburul avand titlul “x0”, i:

i=x 0 ∙ i ab + ( 1−x 0 ) ∙i a =0,8 ∙2,8 ∙ 106 + ( 1−0,8 ) ∙ 1,15∙ 106=2,47∙ 106 J /kg

2. Se calculeaza cantitatea totala de caldura injectata in sonda de la suprafata intr-un

timp “t”:

Q0 s =W ∙i ∙t ;

Calculul se va face pe zile, considerand W=ct si t=24 ore .

3. Se determina valoarea functiei f(ῑ) :

D ∙t r 1 ∙ U
(
f ( ῑ )=f ῑ =
r 22
;
kr );

Unde :

 r1 - Raza interioara a tevilor de extractie ;

d i 50,3
r 1= = =25,15 mm;
2 2

13
  r2 - Raza exterioara a coloanei de exploatare;

D e 139,7
r 2= = =69,85 mm;
2 2

r 1 ∙ U 0,025∙ 9,9
= =0,0034 ;
kr 72,2

Pentru determinarea functiei f(ῑ) se foloseste graficul din figura 2 , iar t=1, 24,
48....720 ore .

Fig.2. Graficul functiei fῑ) pentru o sursa cilindrica care pierde caldura ;

4. Se calculeaza cantitatea de caldura cedata stratelor traversate de sonda la

momentele de timp “t” considerate de la inceputul injectie :

2∙ π ∙r 1 ∙U ∙ k r a∙ H 2
q c= [
k r +r 1 ∙U ∙ f ( ῑ )
∙ ( t s−b ) ∙ H −
2 ] ;

qc- flux caloric ;

q c1 +q c24
Q c 24= ∙ 23 ;
2

14
 qc ∙( j−1) +q c∙ j
Q c 24 ∙ j = ∙ 24 ;
2
Unde “j” este numarul de zile , j=2; 30.

5. Se calculeaza cantitatea de caldura care se mai gaseste inmagazinata in abur atunci

cand acesta ajunge la intrarea in strat, Qis :

Q is =Q 0 s −Q c ;

6.Titlul aburului la introducerea in strat. Conform punctului 2, entalpia aburului la

intrarea in strat va fi :

Q is
i is = =x is ∙ i ab+ ( 1−x is ) ∙ i a ;
W ∙t
Q is i
x is = − a ;
W ∙ t ∙(i ab−i a ) i ab−i a

Unde :
- xis - Titlul aburului la intrarea in strat ;
- iis - Entalpia aburului la intrarea in strat ;

7.Se calculeaza valoarea parametrului M,care reprezinta cantitatea de caldura

preluata de 1 m3 de roca impreuna cu fluidele continute in pori, pentru cresterea
temperaturii cu un grad Celsius .

M =( 1−m ) ∙ ρr ∙ cr + m∙ S t ∙ ct ∙ ρt + m∙ S a ∙ c a ∙ ρa ;

M =( 1−0,252 ) ∙ 2450 ∙980+ 0,252∙ ( 1−0,360 ) ∙ 1850∙ 948+0,252 ∙ 0,360∙ 4 189∙ 1 000 ;
M =2458826 J /m3 ∙ ℃ ;

8. Se determina valoarea parametrului adimensional X :

2 ∙ kr ∙√ t
X= ;
M ∙ h √D

9. Se determina eficienta termica a procesului, Et :

1 2∙ X
[ ]
2

Et = 2
∙ e X erfcX + −1 ;
X √π

15
 2
Pentru X > 10, atunci termenul e X erfcX tinde la 0 .

10.Se calculeaza cantitatea de caldura cedata stratelor adiacente (acoperis, culcus),

Qca :

Qca =( 1−E t ) ∙Qis ;

11. Se calculeaza raza zonei incalzite ca raza exterioara a zonei invadate de apa
calda :

Aria zonei invadata de apa calda, A(t) :

Q ¿is ∙ M ∙ h∙ D 2∙ X
[ ]
2

A ( t )= 2
∙ e X erfcX + −1 ;
4 ∙ k ∙ ∆T
r √π
Qis* - Flux caloric mediu ;

¿ Q is
Q is = ;
t

Raza zonei incalzite, rabur :

A (t)
r abur =
√ π
;

12. Se poate utiliza raza zonei ocupata de abur utilizandu-se aceleasi relatii pentru
A(t), dar in care Qis* o sa fie inlocuit de Qis** :

¿
∙ r ∙ x ;¿
Q ¿∗¿=W
is
is

Unde r* este :
r ¿ =i ab−i a ;

Aria zonei invadata de apa calda in acest caz este :

M ∙ h ∙D
Q ¿∗¿∙ 2∙ X
[ ]
2
is X
A ( t )= 2
∙ e erfcX + −1 ; ¿
4∙kr∙∆T √π

A (t)
r abur =
√ π
;

16
 Calculul se va face pentru primele 30 de zile. Se va urmari influenta parametrilor D,
U, kr si W asupra razei zonei incalzite .

In tabelul de mai jos vor fi trecute rezultatele calculelor celor 12 etape .

0.82

0.8

0.78
Titlul aburului, xis

0.76

0.74

0.72

0.7

0.68

0.66
0 100 200 300 400 500 600 700 800
Timpul, ore

Fig.3. Variatia titlului aburului in functie de timp ;

17
 Q0s log(ῑ) ῑ log(f f(ῑ) qc Qc Qis
(ῑ))
J - - - - J/ora J J
4,624E+1 11125638 255169252 4,36867E+
1 9,6786236 0,98581 0,2 1,58489 82 98 11
9,248E+1 11062991 265442792 8,98224E+
1 232,28697 2,36602 0,51 3,23594 88 44 11
1,387E+1 11057240 265264262 1,36063E+
2 464,57393 2,66705 0,53 3,38844 83 38 12
11048114 265077524 1,82303E+
1,85E+12 696,8609 2,84315 0,56 3,63078 37 47 12
2,312E+1 11041679 264919540 2,28543E+
2 929,14786 2,96808 0,58 3,80189 33 61 12
2,774E+1 11034949 264818014 2,74782E+
2 1161,4348 3,06499 0,6 3,98107 05 42 12
3,237E+1 0,60 11033218 264733550 3,21021E+
2 1393,7218 3,14418 5 4,02717 82 21 12
3,699E+1 11027910 264581519 3,67261E+
2 1626,0088 3,21112 0,62 4,16869 37 33 12
4,161E+1 11020549 264447522 4,13501E+
2 1858,2957 3,26911 0,64 4,36516 58 41 12
4,624E+1 11016743 264378635 4,5974E+1
2 2090,5827 3,32027 0,65 4,46684 96 95 2
5,086E+1 0,65 11014809 264331937 5,05979E+
2 2322,8697 3,36602 5 4,51856 04 40 12
5,549E+1 11012852 264260705 5,52218E+
2 2555,1566 3,40742 0,66 4,57088 41 68 12
6,011E+1 11008873 264188675 5,98457E+
2 2787,4436 3,44521 0,67 4,67735 06 17 12
6,473E+1 0,67 11006849 264139846 6,44696E+
2 3019,7306 3,47997 5 4,73151 87 43 12
6,936E+1 11004804 264090470 6,90935E+
2 3252,0175 3,51215 0,68 4,7863 00 64 12
7,398E+1 0,68 11002735 264040541 7,37174E+
2 3484,3045 3,54212 5 4,84172 22 88 12
7,861E+1 11000643 263990054 7,83413E+
2 3716,5915 3,57014 0,69 4,89779 27 19 12
8,323E+1 0,69 10998527 263939001 8,29652E+
2 3948,8784 3,59647 5 4,9545 91 51 12
8,785E+1 10996388 263887377 8,75891E+
2 4181,1654 3,6213 0,7 5,01187 88 76 12
9,248E+1 0,70 10994225 263835176 9,2213E+1
2 4413,4524 3,64478 5 5,06991 93 77 2
10992038 263782392 9,68369E+
9,71E+12 4645,7393 3,66705 0,71 5,12861 80 34 12
1,017E+1 0,71 10989827 263729018 1,01461E+
3 4878,0263 3,68824 5 5,188 23 17 13
1,063E+1 10987590 263675047 1,06085E+
3 5110,3133 3,70845 0,72 5,24807 95 94 13
0,72 10985329 263620475 1,10709E+
1,11E+13 5342,6002 3,72775 5 5,30884 71 23 13
1,156E+1 10983043 263565293 1,15332E+
3 5574,8872 3,74624 0,73 5,37032 23 57 13

18
1,202E+1 0,73 10980731 263509496 1,19956E+
3 5807,1741 3,76396 5 5,4325 24 45 13
1,248E+1 10978393 263453077 1,2458E+1
3 6039,4611 3,781 0,74 5,49541 47 25 3
1,295E+1 0,74 10976029 263396029 1,29204E+
3 6271,7481 3,79739 5 5,55904 64 33 13
1,341E+1 10973639 263338345 1,33828E+
3 6504,035 3,81318 0,75 5,62341 47 95 13
1,387E+1 0,75 10971222 263280020 1,38452E+
3 6736,322 3,82842 5 5,68853 69 34 13

Tabel 1. Valorile parametrilor calculati in primele cinci etape

xis X Parantez Et Qca Qis* A(t) rabur

a
- - - % J J m2 m
0,7173 0,0400 0,9670 14390336 18202794 1,30577
9 35 0,00155 6 317 779 5,35657 59
0,7570 0,0566 0,4835 4,63906E 18712994 1,32394
3 18 0,00155 3 +11 182 5,50671 9
0,7713 0,0693 0,3223 9,22023E 18897577 1,33046
7 43 0,00155 5 +11 413 5,56103 26
0,7785 0,0800 0,9405 1,0839E+ 18989877 2,63059
5 7 0,00603 4 11 579 21,7399 2
0,7828 0,0895 0,7524 5,65792E 19045233 2,63442
5 21 0,00603 4 +11 716 21,8032 33
0,7857 0,0980 0,9660 93370175 19082098 3,27306
1 65 0,00929 2 477 601 33,6557 54
0,7877 0,1059 0,8280 5,52101E 19108420 3,27532
6 22 0,00929 2 +11 506 33,7022 21
0,7892 0,1132 0,7245 1,01175E 19128197 3,27701
9 36 0,00929 2 +12 125 33,7371 65
0,7904 0,1201 0,9150 3,51196E 19143570 3,90779
9 05 0,0132 7 +11 591 47,9749 88
0,7914 0,1266 0,8235 8,11161E 19155842 3,90905
4 02 0,0132 6 +11 235 48,0057 11
0,7922 0,1327 0,7486 1,27157E 19165874 3,91007
2 81 0,0132 9 +12 266 48,0308 46
0,7928 0,1386 0,9207 4,37429E 19174242 4,53004
7 85 0,01771 9 +11 811 64,4695 12
0,7934 0,1443 0,8499 8,97943E 19181324 4,53087
2 48 0,01771 6 +11 143 64,4933 76
0,7938 0,1497 0,7892 1,35872E 19187386 4,53159
9 97 0,01771 5 +12 950 64,5137 36
0,7943 0,1550 0,02282 0,9491 3,5117E+ 19192641 83,1511 5,14468

19
 55 7 11 536 69
0,7946 0,1601 0,8898 8,11987E 19197239 5,14530
6 4 0,02282 5 +11 442 83,171 32
0,7949 0,1650 0,8375 1,27299E 19201296 5,14584
7 68 0,02282 1 +12 555 83,1886 68
0,7952 0,1698 0,7909 1,73415E 19204903 5,14633
5 54 0,02282 8 +12 009 83,2042 01
0,1745 0,9325 5,90517E 19208129 5,74163
0,7955 08 0,0284 8 +11 961 103,567 35
0,7957 0,1790 0,8859 1,05167E 19211034 5,74206
3 42 0,0284 5 +12 338 103,583 76
0,7959 0,1834 0,8437 1,51294E 19213662 5,74246
3 63 0,0284 6 +12 224 103,597 03
0,7961 0,1877 0,8054 1,97432E 19216051 5,74281
2 8 0,0284 1 +12 322 103,61 73
0,7962 0,1920 0,9412 6,22823E 19218232 6,34826
9 01 0,0347 9 +11 781 126,608 75
0,7964 0,1961 0,9020 1,08417E 19220232 6,34859
4 3 0,0347 7 +12 556 126,621 78
0,7965 0,2001 0,8659 1,54561E 19222072 6,34890
9 75 0,0347 9 +12 451 126,633 16
0,7967 0,2041 0,8326 2,00711E 19223770 6,34918
2 39 0,0347 8 +12 914 126,644 21
0,7968 0,2080 0,8018 2,46869E 19225343 6,34944
4 28 0,0347 4 +12 661 126,655 19
0,7969 0,2118 0,9229 9,95636E 19226804
5 45 0,04142 4 +11 162 151,194 6,93733
0,7970 0,2155 0,8911 1,45718E 19228164 6,93757
6 95 0,04142 2 +12 031 151,205 54
0,7971 0,2192 0,8614 1,91879E 19229433 6,93780
6 8 0,04142 1 +12 331 151,215 43
Tabel 2. Valorile parametrilor calculati in etapele 6-11 ;

Qis** A(t) rabur

J m2 M
9232794779 2,71695 0,92996

20
 9742994182 2,86709 0,95531
9927577413 2,92141 0,96432
10019877579 11,4709 1,91084
10075233716 11,5343 1,91611
10112098601 17,8351 2,38266
10138420506 17,8815 2,38576
10158197125 17,9164 2,38809
10173570591 25,4956 2,84877
10185842235 25,5263 2,85049
10195874266 25,5515 2,85189
10204242811 34,3097 3,30471
10211324143 34,3335 3,30586
10217386950 34,3539 3,30684
10222641536 44,289 3,75468
10227239442 44,3089 3,75553
10231296555 44,3265 3,75627
10234903009 44,3422 3,75693
10238129961 55,2022 4,19183
10241034338 55,2179 4,19242
10243662224 55,232 4,19296
10246051322 55,2449 4,19345
10248232781 67,5143 4,63578
10250232556 67,5275 4,63623
10252072451 67,5396 4,63665
10253770914 67,5508 4,63703
10255343661 67,5612 4,63739
10256804162 80,6565 5,06693
10258164031 80,6672 5,06727
10259433331 80,6772 5,06758
Tabel 3. Valorile razei zonei incalzite de abur obtinuta in functie de Qis** ;

In continuare, se va studia influenta parametrilor D, U, kr si W asupra razei zonei

incalzite .

21
Influenta coeficientului de difuzivitate termica:

In urmatorul grafic s-a reprezentat influenta coeficientului de difuzivitate termica

dand valori acestuia mai mici si mai mari decat valoarea initiala si s-a urmarit
variatia razei zonei incalzite in functie de acest parametru. Valorile trecute in tabelul
urmator s-au reprezentat in functie de timp si de parametrul amintit mai sus.

Timpul,t, ore D=170, m2/s D=220, m2/s D=120, m2/s D=470, m2/s
24
1,3 0,74 0,55 1,08
408
5,14 5,15 3,8 4,39
720
6,93 6,54 4,83 6,51

800

700

600

500
timp t, s

400 D=170
D=220
300 D=120
200 D=470

100

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8
r abur, m

Influenta cantitatii de abur introduce in sonda:

22
Timpul,t, ore W=7,8 tone W=5tone W=20 tone W=50 tone
24
1,3 0,51 1,06 1,69
408
5,14 3,62 7,26 11,49
720
6,93 4,6 9,21 14,57

800

700

600

500
timp t, s

400 W=7,8
W=5
300 W=20
W=50
200

100

0
0 2 4 6 8 10 12 14 16
r abur, m

Influenta coeficientului global de transmitere a caldurii de la interiorul tevilor la

exteriorul coloanei:

Timpul,t, ore U=9,9 U=5 kcal/m2∙h∙⁰C U=30 U=50

kcal/m2∙h∙⁰C kcal/m2∙h∙⁰C kcal/m2∙h∙⁰C
24
1,3 0,66 0,61 0,57
408
5,14 4,53 4,51 4,5
720
6,93 5,75 5,74 5,73

23
 800

700

600

500
timp t, s

400 U=9,9
U=5
300 U=30
U=50
200

100

0
0 5 10 15 20 25 30 35
r abur, m

Influenta conductivitatii termice:

Timpul,t, ore kr=72,2 kr=70 kr=80

kcal/m2∙s∙⁰C kcal/m2∙s∙⁰C kcal/m2∙s∙⁰C kr=90kcal/m2∙s∙⁰C
24
1,3 0,67 0,59 0,52
408
5,14 4,67 4,09 3,63
720
6,93 5,93 5,19 4,61

24
 800

700

600

500
timp t, s

400 k=72,2
k=70
300 k=80
k=90
200

100

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8
r abur

25