Aplicaţia 8.

Etalonarea unui termometru

1. Scopul aplicaţiei
Determinarea dreptei de etalonare a unui termometru.

2. Obiectul măsurării/ măsurătorii

Se etalonează un termometru prin compararea a n = 11 măsuri/valori
indicate ale temperaturii în ºC (Tk, k = 1, 2, ..., n), citite la/ determinate/ măsurate
cu acest termometru, cu cele n = 11 măsuri corespunzătoare de referinţă indicate
de etalon (TR.k, k = 1, 2, ..., n), în domeniul (21 ºC, 27 ºC), conform tabelului 1.
Rezultatele măsurărilor cu termometrul supus etalonării şi cu termometrul
etalon, adică măsurile atribuite temperaturii, obţinute cu cele două termometre,
sunt prezentate în tabelul 1. Aceste rezultate s-au obţinut ca indicaţii ale termometrului,
adică valorile citite pe scara termometrului gradat în grade Celsius (ºC), termometrul
reprezentând mijlocul de măsurare (a temperaturii). Acestea sunt rezultatele brute
ale măsurărilor.
Tabelul 1
Nr. de Indicaţia Indicaţia de Abaterea, Eroarea Corecţia
ordine termometrului referinţă ET.k = Es.Tk = relativă, observată,
al de etalonat, (termometrului =AT.k, ºC eT.c-ad.k, % CTk, ºC
indicaţiei, Tk, ºC etalon),
k TR.k = Tc-ad.k, ºC
1 2 3 4 5 6
1 21,521 21,350
2 22,012 21,843
3 22,512 22,346
4 23,003 22,844
5 23,507 23,343
6 23,999 23,834
7 24,513 24,357
8 25,002 24,845
9 25,503 25,344
10 26,010 25,849
11 26,511 26,351
Măsurile obţinute cu termometrul etalon sunt măsuri de referinţă (TR.k),
considerate ca măsuri convenţional-adevărate (Tc-ad.k):
T R.k = Tc-ad.k. (1)
Atunci, diferenţa dintre rezultatul unei măsurări realizate cu termometrul
supus etalonării (Tk) şi o măsură adevărată (respectiv convenţional-adevărată) a
măsurandului (Tc-ad.k), obţinută cu termometrul etalon, care este o măsură de
referinţă (TR.k), reprezintă eroarea de măsurare/ eroarea absolută de măsurare
(ET.k), care este egală cu abaterea (AT.k):

1
 ET .k  AT .k  Tk  TR .k .
(2)
Rezultatele calculelor efectuate cu expresia de mai sus sunt concentrate în
tabelul 1.
Eroarea relativă se determină cu expresia:
ET .k
eT .cad .k 
TR .k
(3)
şi valorile obţinute sunt indicate în tabelul 1.
Din analiza măsurilor abaterii/ erorii de măsurare şi valorilor erorii relative,
se constată că acestea se caracterizează prin valori mici şi descrescătoare, odată
cu creşterea măsurii temperaturii, ceea ce înseamnă că se manifestă în timpul
măsurărilor nişte efecte sistematice ale unor mărimi de influenţă, adică eroarea de
măsurare este sistematică:
ETp  Es .Tp .
(4)
care se calculează cu expresia
E s .Tp  T p .n  X p .c  ad ,
(5)
unde T p .n este media aritmetică a rezultatelor a m măsurări care s-ar efectua cu
termometrul supus etalonării pentru măsurandul Tk,
1 m
T p .n    Tk .i .
m i 1
(6)
Dar, s-a efectuat o singură măsurare pentru fiecare Tk şi, atunci, eroarea de
măsurare este egală cu eroarea şi se obţine:
ET .k  E s .Tk  AT .k  Tk  TR .k .
(7)
Corecţia indicaţiei termometrului de etalonat este egală cu eroarea sistematică
luată cu semn schimbat:
CTp   E s .Tp ,
adică
CTk   Es .Tk .
(8)
În tabelul 1 se prezintă măsurile corecţiei observate pentru măsuranzii
respectivi (Tk).
Corecţia CT care trebuie să se aplice indicaţiei oarecare a termometrului
supus etalonării (T), numită corecția prevăzută, se determină cu expresia dreptei
de etalonare, care este de forma:
CT  C  T   y1  y2   T  T0  , (9)

2
 unde y1 este ordonata corespunzătoare temperaturii de referinţă T0 iar y2 – panta
dreptei de etalonare.
Expresia dreptei de etalonare se ajustează teoretic prin metoda celor mai
mici pătrate, pe baza corecţiilor şi a măsurilor temperaturii indicate de termometrul
supus etalonării (Tk).
Temperatura de referinţă T0 se alege în mod convenabil, şi anume se
consideră:
T0 = 20 ºC.

3. Ajustarea prin metoda celor mai mici pătrate

y1 (ordonata corespunzătoare temperaturii de referinţă T0) şi y2 (panta
dreptei de etalonare) din expresia dreptei de etalonare se determină prin metoda
celor mai pătrate, prin minimizarea sumei:
n
S    CT .k  CT  2 , (10)
k 1
care devine
n
S    CT .k  y1  y2  T  T0   2 .
k 1
(11)
Tabelul 2
Corecția
Corecţia Tk– Tn (Tk‒ Tn
(θk)2, CTk·θk, prevăzută CTk–CT,
k Tk, ºC θk, ºC observată, , )2,
(ºC)2 (ºC)2 , ºC
CTk, ºC ºC (ºC)2 CT, ºC
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 21,521 1,521 – 0,1679
2 22,012 2,012 – 0,1668
3 22,512 2,512 – 0,1657
4 23,003 3,003 – 0,1646
5 23,507 3,507 – 0,1635
6 23,999 3,999 – 0,1625
7 24,513 4,513 – 0,1614
8 25,002 5,002 – 0,1603
9 25,503 5,503 – 0,1592
10 26,010 6,010 – 0,1581
11 26,511 6,511 – 0,1570
Prin minimizarea sumei se obţin următoarele expresii pentru y1 şi y2:
 n C    n 2    n C      n  
  T .k    k    T .k k    k 
y1   k 1   k 1   k 1   k 1  ; (12)
D

3
 n   CT .k   k     CT .k     k 
n n n

y 2   k 1   k 1   k 1  , (13)
D
în care θk este dat de expresia
 k  Tk T 0 ,
(14)
D are expresia
2
D  n    k     k   n     k    ,
n n n
(15)
k 1  k 1  k 1
care devine
D  n    Tk  Tn  .
n 2

k 1
(16)
Observaţie. Să se deducă relaţia (16) din expresiile (15)!
Media celor n = 11 rezultate ale măsurării temperaturii cu termometrul
supus etalonării în intervalul (21 ºC, 27 ºC) se calculează cu expresia:
1 n
Tn    Tk
n k 1
(17)
şi se obţine
264,093 C
T11   24,008 C .
11
Pe baza datelor concentrate în tabelul 2, rezultă:
11
 CT .k  1,787o C ;
k 1

 k  204,16418   C ;
11 2
2 o

k 1

 CT .k  k   7,10344   C  ;
11 2
o

k 1
11
  k 44,093 C ;
o

k 1

  Tk  T11  27,20943   C  ;
11 2 2
o

k 1

D  11  27,20943   o C   299,30373   o C 
2 2
.
Atunci, pentru y1 şi y2 se obţin măsurile:

y1 
  2
1,787o C  204,16418  o C  7,10344  o C  44,093o C   2

 0,17250o C ;
299,30373 C  
o 2

4
 y2 
 2

11  7,10344  o C  1,787o C  44,093o C
 0,00219 .
299,30373  o C 
2

Se obţine următoarea ecuaţie a dreptei de etalonare:

CT  C  T   0,17250o C  0,00219  t  20 o C ,
unde
t ≡ w(T).
Se calculează corecţia prevăzută (CT) folosind ecuaţia dreptei de etalonare
şi rezultatele sunt concentrate în tabelul 2. De asemenea, se determină diferenţa
dintre corecţia observată (CT.k) şi corecţia prevăzută (CT) (vezi tabelul 2):
CT.k ‒ CT.

4. Reprezentarea dreptei de etalonare a termometrului

Să se reprezinte dreapta de etalonare a termometrului, folosind un anumit
program de calcul/ reprezentare!