Teodor Ioan Traşcă

UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Capitolul VI
UTILAJE PENTRU SEDIMENTARE

VI.1. Utilaje pentru sedimentare în câmp de

forţe gravitaţional

Utilajele de sedimentare în câmp de forţe gravitaţional se

clasifică în:
- camere de sedimentare sau de desprăfuire;
- decantoare pentru suspensii solide în medii lichide;
- decantoare – vase florentine pentru amestecuri lichid
– solid.

Camerele de desprăfuire se utilizează pentru separarea

particulelor solide din aer, cu scopul purificării acestuia.
Camera simplă de desprăfuire (figura VI.1) se compune
din:
1 – gură de alimentare
2 – incinta de desprăfuire
3 – gură de evacuare pentru aer purificat.
Modul de operare este următorul: amestecul intră în
incinta de desprăfuire (2) prin gura de alimentare (1) dispusă la
o înălţime suficient de mică pentru a obţine o viteză mică de
sedimentare, ceea ce duce la sedimentarea cât mai multor
particule de dimensiuni mici. Evacuarea aerului curat se face pe
la partea superioară prin gura de evacuare (3), iar particulele
solide se colectează la partea inferioară.

124
 Utilaje pentru sedimentare

Figura VI.1 – Schema camerei de desprăfuire

Un alt tip de cameră de desprăfuire este cea cu şicane

(figura VI.2). Rolul şicanelor este de a schimba sensul de
circulaţie a curentului de aer, astfel creştere pierderea de
presiune şi în consecinţă se reduce viteza curentului de aer în
cameră. Din punct de vedere constructiv – funcţional, camera de
desprăfuire cu şicane se compune din:
1 – gură de alimentare
2 – incintă de desprăfuire
3 – gură de evacuare pentru aer purificat
4 – şicane verticale
5 – gură de evacuare pentru particule sedimentate
6 – şicane înclinate.
Modul de operare este următorul: amestecul de separat
intră în incinta de desprăfuire (2) prin gura de alimentare (1) şi
se loveşte de şicanele (4), respectiv (6). Particulele solide se
sedimentează şi se evacuează prin gura (5), iar aerul purificat
se evacuează pe la partea superioară prin gura (3).

125
 Teodor Ioan Traşcă
UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

a b

Figura VI.2 – Scheme ale camerelor de desprăfuire cu şicane

Efectul de pierdere a energiei particulelor solide dintr-un

curent de aer se poate obţine şi prin lovirea acestora de nişte
lanţuri montate în incinta de desprăfuire. Este cazul camerei de
desprăfuire cu lanţuri (figura VI.3), compusă din:
1 – gură de alimentare
2 – lanţuri
3 – incintă de desprăfuire
4 – gură de evacuare pentru aer purificat
5 – şnec
6 – gură de evacuare pentru particule sedimentate.
Modul de operare este următorul: curentul de aer intră în
incinta de desprăfuire (3) prin gura de alimentare (1) şi se
loveşte de lanţurile (2). Particulele solide se sedimentează, deci
cad la partea inferioară de unde un şnec (5) le transportă către
gura de evacuare (6). Aerul purificat se evacuează din cameră
prin gura (4).

126
 Utilaje pentru sedimentare

Figura VI.3 – Schema camerei de desprăfuire cu lanţuri

Decantoarele se împart în două mari categorii:

discontinue şi continue.
Decantoarele discontinue sunt aparate simple, formate
în principal dintr-o incintă (un recipient), în care suspensia
rămâne până ce se realizează sedimentarea, putând fi astfel
folosite şi ca vase de depozitare.
Decantoarele discontinue se utilizează în industria
vinului, la decantarea din mustului tulbure - un sistem eterogen
format dintr-un mediu lichid în care sunt dispersate particule
solide.
O altă utilizare a acestor tipuri de decantoare este în
industria berii: în timpul fermentaţiei primare a mustului de bere,
celulele de drojdie sedimentează în linuri şi tancuri de
fermentaţie; în timpul fermentaţiei secundare are loc limpezirea
berii prin sedimentarea componentelor ce formează tulbureala
(celule de drojdie, proteine şi substanţe amare în formă
insolubilă tec.) în tancuri metalice şi din beton armat.

127
 Teodor Ioan Traşcă
UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Productivitatea unui decantor, P [m3/s], se calculează cu

relaţia:

Vd Ahu
P= = = Aw s (VI.1)
ts ts

unde: Vd [m3] - volumul de decantat;

Vd = Ahu (VI.2)

A [m2] - aria suprafeţei de separare (libere);

hu [m] - înălţimea utilă;
ts [s] - durata de sedimentare;
ws [m/s] - viteza de sedimentare.

Decantoarele continue pot fi de mai multe tipuri.

Decantorul dreptunghiular cu îndepărtarea mecanică a
nămolului se utilizează pentru decantarea apei de transport şi
de spălare în industria zahărului şi pentru decantarea apelor
potabile. În figura VI.4 se prezintă schema unui astfel de
decantor. Din punct de vedere constructiv – funcţional el se
compune din:
1 – conductă de alimentare
2 – preaplin
3 – pod rulant
4 – incintă de decanta
5 – conductă de evacuare pentru lichid purificat
6 – conductă de evacuare pentru nămol
7 – groapă pentru colectarea nămolului
8 – bazin
9 – răzuitor.

128
 Utilaje pentru sedimentare

Figura VI.4 – Schema decantorului dreptunghiular cu îndepărtare

mecanică a nămolului

Modul de lucru este următorul: amestecul intră prin

conducta de alimentare (1) în incinta (2) prevăzută cu un
preaplin, de unde se distribuie uniform în bazinul (camera) de
sedimentare (8). Aici are loc separarea lichidului de nămol.
Lichidul limpede obţinut deasupra nămolului se scurge peste
deversor într-o incintă (4) unde are loc o ultimă decantare, după
care se evacuează printr-o conductă (5). Datorită înclinării
fundului bazinului, nămolul alunecă spre groapa de nămol de
unde se evacuează printr-o conductă (6). Curăţarea bazinului de
nămolul depus se face cu un răzuitor (9) care este deplasat
permanent de către un pod rulant (3).

Productivitatea unui astfel de decantor, P [m3/s], se

calculează cu relaţia:

w sLl whl
P= = (VI.3)
k k
unde: L [m] - lungimea decantorului;
l [m] - lăţimea decantorului;
k [-] - coeficient de corecţie; k = 1,2 ... 1,5;
w [m/s] - viteza de curgere a suspensiei în
decantor.

129
 Teodor Ioan Traşcă
UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

O altă utilizare a decantoarelor continue este în industria

uleiului. În figura VI.5 se prezintă schema decantorului de ulei tip
DU. Se deosebesc următoarele componente:
1 – elevator
2, 4 – deversoare
3 – colector de ulei limpezit
5 – bazin
6, 7, 9 – compartimente ale bazinului
8 – raclete.

Figura VI.5 – Schema decantorului de ulei tip DU

În tabelul VI.1 se prezintă caracteristicile tehnice ale

decantorului de ulei tip DU.

Tabelul VI.1 – Caracteristici tehnice ale decantorului de ulei tip DU

Caracteristici Valori
2
Volum util [m ] 5,9
Viteza de deplasare a lanţului cu 0,8
raclete [m/s]
Putere instalată [kW] 0,7
Dimensiuni gabarit [mm x mm x mm] 4775 x 1830 x 1980
Masa [kg] 3299
Masa în funcţionare [kg] 7330

130
 Utilaje pentru sedimentare

Un alt tip de decantor continuu este cel cilindric (figura

VI.6), utilizat pentru prelucrarea tescovinei proaspete şi
obţinerea de tartrat de calciu: precipitatul de tartrat de calciu se
separă în două etape, în hidrociclon (particule mari) şi în
decantorul cilindric. Din punct de vedere constructiv – funcţional,
decantorul se compune din:
1 – racord pentru alimentare
2 – racord pentru evacuarea fazei decantate
3 – corp cilindric
4 – cilindru interior
5 – racord pentru evacuarea fazei sedimentate
6 – corp conic.

Figura VI.6 – Schema decantorului cilindric

Modul de operare este următorul: amestecul se

alimentează prin racordul (1). Particulele de tartrat de calciu
sedimentează, ajung la partea inferioară conică (6) şi se

131
 Teodor Ioan Traşcă
UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

evacuează prin racordul (5). Particulele cele mai mici de tartrat

de calciu rămase în suspensie, se evacuează din hidrociclon în
cilindrul interior (4). Faza decantată se ridică în zona inelară şi
trece prin racordul (2) la fermentare.

Un alt decantor cilindric este cel cu agitator (figura VI.7),

utilizat pentru tratarea debitelor mari de apă reziduală (12,5
m3/h). Din punct de vedere constructiv – funcţional, se compune
din:
1 – sistem de acţionare
2 – ax
3 – tub central de alimentare
4 – rigolă
5 – racord de evacuare pentru lichid curat
6 – braţe de amestecare
7 – raclete
8 – bazin cilindric
9 – racord de evacuare pentru particule solide.

Figura VI.7 – Schema decantorului cilindric cu agitator

132
 Utilaje pentru sedimentare

VI.2. Utilaje pentru sedimentare în câmp de

forţe centrifugal

VI.2.1. Centrifuge decantoare

Centrifugele decantoare se clasifică după două criterii:

- după factorul de separare (z):
- centrifuge normale: z < 3000;
- supercentrifuge: z > 3000;
- după poziţia axei:
- orizontale;
- verticale;
- înclinate.

Din punct de vedere funcţional, există în principal două

mari tipuri de centrifuge decantoare: cu transportor elicoidal şi
cu talere.
Centrifuga decantoare cu transportor elicoidal se
caracterizează prin funcţionare continuă, sedimentul se
îndepărtează de pe suprafaţa de decantare şi se evacuează cu
ajutorul unui transportor elicoidal.
Astfel de centrifuge se construiesc în trei variante, funcţie
de forma tamburului decantor: conic, cilindric, cilindro – conic.
Centrifugele cu tambur cilindric asigură cea mai bună
separare a fazelor, dar sedimentul se evacuează cu un conţinut
mare de umiditate.
În urma decantării în centrifugele cu tambur conic se
obţine un sediment mai uscat, dar decantatul este mai puţin
limpede.
Centrifugele cu tambur cilindro – conic sunt cele mai
utilizate, deoarece îmbină avantajele celorlalte două tipuri
constructive.
În tabelul VI.2 se prezintă spre exemplificare,
caracteristicile tehnice ale centrifugei decantoare orizontale cu
transportor elicoidal şi tambur cilindro – conic tip DCA–355,

133
 Teodor Ioan Traşcă
UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

utilizată în procesul tehnologic de obţinere a amidonului din

cartof sau porumb.

Tabelul VI.2 – Caracteristici tehnice ale centrifugei decantoare orizontale

cu transportor elicoidal şi tambur cilindro – conic tip DCA – 335
Caracteristici Valori
Turaţie tambur [rot/min] max. 4000
Diferenţă turaţie tambur – turaţie 5,24 – 66
transportor elicoidal [rot/min]
Diametru interior tambur [mm] 355
Raport lungime / diametru tambur 2,57
Debit de prelucrare [l/h] max. 18000
Factor de separare max. 3200
Putere motor electric [kW] 30
Dimensiuni gabarit [mm x mm x mm] 2150 x 1478 x 1105

Centrifuga cu talere a fost concepută cu scopul de a

micşora spaţiul din interiorul tamburului decantor şi astfel
distanţa pe care trebuie să o parcurgă – pentru separare –
fazele unei emulsii, cu consecinţe directe asupra scăderii duratei
de sedimentare. Micşorarea spaţiului din interiorul tamburului se
face prin împărţirea acestuia cu ajutorul unor talere suprapuse
în lamele subţiri. În interiorul acestor lamele de lichid se
realizează separarea fazelor:
– faza uşoară urcă spre centrul centrifugei pe faţa
inferioară a talerelor;
– faza grea coboară spre periferia centrifugei pe
faţa superioară a acestora.
Dacă talerele sunt cu orificii (figura VI.8), emulsia supusă
separării prin centrifugare se alimentează între talere prin
găurile practicate în suprafaţa lor, găuri astfel dispuse, încât
faza care trebuie să rezulte în puritate mai mare să parcurgă un
drum mai mare între conuri.
Modul de lucru într-o astfel de centrifugă este următorul:
emulsia se alimentează printr-un tub central în interiorul tobei de

134
 Utilaje pentru sedimentare

centrifugare şi ajunge astfel între talere unde are loc separarea

fazelor. Faza uşoară se colectează lângă tubul central, iar faza
grea ajunge la periferia rotorului de unde se evacuează prin
deschiderile exterioare.

Figura VI.8 – Principiul separării la lamelele dintre conuri în cazul

separatorului cu talere

În tabelul VI.3 se prezintă tehnologiile industriei

alimentare în care se utilizează centrifugele cu talere şi
operaţiile care le realizează.

Tabelul VI.3 – Centrifuge cu talere – utilizări

Tehnologii alimentare Operaţii
Tehnologia vinului Limpezire
Tehnologia sucurilor de fructe Limpezire
Tehnologia berii Limpezire
Tehnologia laptelui Separare de faze
Curăţire
Concentrare
Tehnologia cărnii şi produselor din carne Separare de faze
Concentrare
Tehnologia drojdiei de panificaţie Limpezire
Concentrare
Tehnologia glucozei Curăţire
Tehnologia amidonului Concentrare

135
 Teodor Ioan Traşcă
UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

În figura VI.9 se prezintă şase tipuri de centrifuge cu tobă

cilindrică şi talere. Din punct de vedere constructiv –
funcţional, se deosebesc următoarele componente principale:
1 – tub central de alimentare
2 – taler superior
3 – talere curente
4 – taler inferior
5 – ax
6 – disc de presiune
7 – talere cilindrice.
Centrifugele cu tobă cilindrică şi talere conice fără orificii
(a, b, c, d) se utilizează pentru sisteme eterogene lichide cu
conţinut redus de substanţă solidă (de exemplu particule de vin,
vere, lapte). Între partea cilindrică a carcasei şi talere apare un
spaţiu destinat sedimentării particulelor solide. În proiectare,
acest spaţiu se consideră 40 – 90 cm3 pentru fiecare 100 l/h
lichid de clarificat, ceea ce asigură o funcţionare în condiţii
normale fără oprire timp de 2 – 3 ore.

Figura VI.9 cuprinde:

- centrifuga cu tobă cilindrică şi talere conice fără orificii

(a);
- centrifuga cu tobă cilindrică şi talere conice fără orificii
cu disc de presiune (b, d) – pentru evacuarea sub
presiune a fazei limpezite, se montează un disc de
presiune (6);
- centrifuga cu tobă cilindrică şi talere conice cu
alimentare inferioară (c) – alimentarea prin tubul
central se face pe la partea inferioară; axul (5) are
secţiune inelară;
- centrifuga cu tobă cilindrică şi talere conice cu orificii
(d, e) – centrifuga funcţionează ca separator de faze
şi realizează separarea amestecului eterogen lichid –
lichid în faze cu densităţi apropiate. Talerele curente

136
 Utilaje pentru sedimentare

au un număr de 3 – 6 orificii, în funcţie de mărimea

lor;
- centrifuga cu tobă cilindrică şi talere cilindrice
concentrice (f) – se utilizează doar la operaţii de
clarificare (must de bere, suc de fructe, vin), faza
solidă fiind în proporţie redusă (sub 5% volum).
Talerele (7) sunt cilindrice, au la una din părţi o
arcuire spre interiorul tobei, arcuire care la montare
este alternantă. Lichidul circulă printre talere cu viteză
din ce în ce mai mică, ceea ce asigură depunerea pe
pereţii talerelor a celor mai fine particule solide, astfel
încât lichidul evacuat este limpezit.

Un alt tip de centrifuge cu talere este cel cu tobă conică şi

duze de evacuare a sedimentului (figura VI.10), utilizate pentru
sisteme eterogene solid – lichid bogate în sediment, în operaţii
de concentrare de fază. Faza solidă sub formă de particule de
dimensiuni mici se concentrează într-o parte din lichid, cealaltă
parte din lichid eliminându-se aproape limpede. Eliminarea
sedimentului se realizează printr-un sistem de duze, periodic,
într-un spaţiu colector, de unde este evacuat.
Din punct de vedere constructiv – funcţional, aceste
centrifuge se compun din:
1 – tub central de alimentare
2 – taler superior
3 – talere curente
4 – taler inferior
5 – ax gol
6 – orificii
7 – taler distribuitor
8 – arcuri
9 – spaţiu inelar
10 – conductă pentru sifonare.

137
 Teodor Ioan Traşcă
UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

a b

c d

e f

Figura VI.9 – Centrifuge decantoare cu tobă cilindrică şi talere

138
 Utilaje pentru sedimentare

Figura VI.10 cuprinde:

- centrifuga cu tobă conică şi talere conice cu

evacuarea sedimentului cu jet de apă (a) – un jet de
apă este dirijat în zona de depunere a sedimentului
printr-un ax gol (5);
- centrifuga cu tobă conică şi talere conice cu
evacuarea sedimentului prin recirculare (b) –
antrenarea sedimentului se face prin recircularea unui
amestec obţinut din apă şi sediment alimentat pe la
partea superioară prin orificii (6);
- centrifuga cu tobă conică şi talere conice cu
descărcare automată (c, d) realizează evacuarea
sedimentului prin declanşarea automată a unei
instalaţii hidraulice de descărcare, la momentul
atingerii unei anumite grosimi a stratului depus.
Arcurile (8) ţin închise cele două părţi ale tobei. În
momentul alimentării apei în spaţiul conic, arcurile se
comprimă, corpul centrifugei se îndepărtează de
capac şi astfel este posibilă evacuarea prin sistemul
de duze. În momentul evacuării se întrerupe
alimentarea cu amestec până la oprirea automată a
introducerii apei în sistemul hidraulic de evacuare
automată a sedimentului;
- centrifuga cu tobă conică cu talere conice cu orificii şi
descărcare prin sifonare (f) – se utilizează la
separarea amestecului eterogen în două faze de
densitate diferită. Evacuarea fazei cu densitate mai
mare se produce la partea inferioară a tobei, printr-un
spaţiul inelar (9), de unde o conductă (10) asigură
permanent sifonarea spre orificiul de evacuare.

Capacitatea efectivă de prelucrare a unei centrifuge

decantoare Q [m3/s], reprezintă debitul volumic maxim de
suspensie care poate fi prelucrat, pentru care particulele solide
vor fi în majoritate sedimentate:

139
 Teodor Ioan Traşcă
UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

⎡ ⎤
⎢ω 2
V ⎥
P = 2w 0 ⎢ ⋅ ⎥ (VI.4)
⎢ 2g 2 R s ⎥
ln
⎢⎣ R s + R l ⎥⎦

în care: w0 [m/s] - viteza de sedimentare în câmp de

forţe gravitaţional;
ω [s-1] - viteza unghiulară;
V [m3] - volumul suspensiei;
Rs [m] - raza stratului de sediment;
Rl [m] - raza suprafeţei libere.

Figura VI.11 prezintă modelul fizic pentru sedimentarea

în centrifuga cu tambur (a), centrifuga tubulară (b) şi centrifuga
cu talere (c). S-au folosit următoarele notaţii:
Rs – raza stratului de sediment;
R – distanţa particulei de la axul de rotaţie la
începutul sedimentării;
Rl – raza suprafeţei libere;
R2 – raza rotorului;
l – lungimea rotorului;
R – raza medie:

Rl
R = Rs + (VI.5)
2

140
 Utilaje pentru sedimentare

a b

c d

e f

Figura VI.10 – Scheme ale centrifugelor decantoare cu tobă conică şi

talere

141
 Teodor Ioan Traşcă
UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

a b

Figura VI.11 – Model fizic pentru

sedimentarea în centrifuga decantoare
cu tambur

Durata de sedimentare t [s] a particulelor solide este:

Rs
ln
t= R (VI.6)
ω2
w0
g
Factorul de eficacitate z [m2] se referă la parametrii fizici
şi de operare ai centrifugei şi reprezintă aria echivalentă de
sedimentare în câmp gravitaţional care ar produce acelaşi efect
de sedimentare ca şi centrifuga pentru un sistem eterogen dat.

142
 Utilaje pentru sedimentare

Funcţie de tipul centrifugei, factorul de eficacitate se calculează

cu una din relaţiile:

- pentru centrifuga cu tambur:

ω2 V 2R s
z= ln (VI.7)
2g R s + R l
- pentru centrifuga tubulară (supercentrifugă) şi
centrifuga orizontală cu transportor elicoidal:

ω2 ⎛ 3 2 1 2 ⎞
z = 2πl ⎜ R 2 + Rl ⎟ (VI.8)
g ⎝4 4 ⎠
- pentru centrifuga cu talere:

2πn ω 2 θ
z= ⋅ ctg (R 2 − R1 ) (VI.9)
3 g 2

unde: n [-] - numărul de spaţii de sedimentare între talere;

θ [°] - unghiul talerului;
R1 [m] - raza interioară a stratului de lichid.

Diametrul minim al centrifugelor, dmin [m], se calculează

cu relaţia:

- pentru centrifuga cu tambur:

⎛R ⎞
2ηln⎜⎜ s ⎟⎟
dmin =3 ⎝ Rl ⎠ (VI.10)
ω 2 (ρ s − ρ l )t

143
 Teodor Ioan Traşcă
UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

în care ρs, respectiv ρm [kg/m3] reprezintă densitatea particulelor

de solid, respectiv a mediului lichid.

- pentru supercentrifugă:

R2
ln
2η Q R1
dmin =3 ⋅ ⋅ (VI.11)
ω 2 (ρ s − ρ l ) lπ R 22 − R12

Presiunea care se dezvoltă pe suprafaţa rotorului

centrifugei, pp [Pa], este:

pp = s ⋅ ρ c ⋅ ω 2 ⋅ R 22 (VI.12)

unde: s [m] - grosimea peretelui;

ρc [kg/m3] - densitatea materialului din care este
construită centrifuga.

Efortul unitar, σp [Pa], la care este supus peretele

centrifugei se calculează cu relaţia:

σ p = ρ c ⋅ ω 2 ⋅ R 22 (VI.13)

Presiunea întregului strat de lichid, pl [Pa], este dată de

relaţia:

1 R
pl = ⋅ ρ l ⋅ ω 2 ⋅ 2 ⋅ (R 22 − R 12 ) (VI.14)
2 s

144
 Utilaje pentru sedimentare

Efortul unitar datorat rotirii lichidului, σl [Pa], este:

1 R
σl = ⋅ ρ l ⋅ ω 2 ⋅ 2 ⋅ (R 22 − R 12 ) (VI.15)
2 s

Rezultă solicitarea totală a peretelui centrifugei, σt [Pa]:

σt = σp + σl (VI.16)

Dacă centrifuga este goală, adică R2 = R1, atunci

solicitarea totală a peretelui centrifugei este minimă:

σ min = σ p = ρ c ⋅ ω 2 ⋅ R 22 (VI.17)

Dacă centrifuga este plină, adică R1 = 0, atunci

solicitarea totală a peretelui centrifugei este maximă:

3
2 2 1 2 R2
σ max = ρ c ⋅ ω ⋅ R + ⋅ ρl ⋅ ω ⋅
2 =
2 s
(VI.18)
⎛ 1 R ⎞
= ω 2 ⋅ R 22 ⋅ ⎜ ρ c + ⋅ ρ l ⋅ 2 ⎟
⎝ 2 s ⎠

Înălţimea lichidului pe un paraboloid de revoluţie, h [m]:

R c2 ⋅ ω 2
h= (VI.19)
2g

Volumul ocupat în centrifugă, V [m3], este:

V = π ⋅ h t ⋅ (R 2t − R 2 ) (VI.20)

unde: ht [m] - înălţimea tobei;

145
 Teodor Ioan Traşcă
UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Rt [m] - raza tobei.

Puterea necesară pentru acţionarea centrifugei, P [W], se

calculează cu relaţia:

P = P0 + Pl + Pfa + Pfr (VI.21)

în care: P0 [W] - puterea necesară pentru aducerea masei

centrifugei la turaţia de regim:

π ⋅ h ⋅ s ⋅ ρ p ⋅ ω 2 ⋅ R 22
P0 = (VI.22)
tp

tp [s] - durata de pornire;

Pl [W] - puterea necesară pentru aducerea

lichidului centrifugei la turaţia de regim:

1 ω 2 ⋅ (R 24 − R 14 )
Pl = ⋅ π ⋅ h ⋅ ρ l ⋅ (VI.23)
4 tp

Pfa [W] – puterea pentru învingerea frecării

arborelui în lagăre:

mr ⋅ ω 2 ⋅ r
Pfa = f ⋅ (VI.24)
tp

f [-] - coeficientul de frecare a arborelui

centrifugei în lagăre; f = 0,07 ... 0,1;
mr [kg] - masa pieselor în mişcare de rotaţie;
r [m] - raza arborelui în zona lagărului;

146
 Utilaje pentru sedimentare

Pfr [W]- puterea pentru învingerea frecării dintre

rotor şi aerul înconjurător:

Pfr = 0,736 ⋅ 10 −6 ⋅ ζ ⋅ D 22 ⋅ ρ a (VI.25)

ζ [-] - coeficient de rezistenţă; ζ = 2,2;

D2 [m] - diametrul exterior al rotorului;
ρa [kg/m3] – densitatea aerului.

Puterea de regim, Pr [W], este dată de suma:

- pentru centrifuge discontinue:

Pr = Pfa + Pfr (VI.26)

- pentru centrifuge continue:

Pr = Pl + Pfa + Pfr (VI.27)

Turaţia critică, ncr [rot/min], rezultă din relaţia:

1 K
ncr = (VI.28)
2π ma

unde: K [N/m] - forţa pe unitatea de lungime:

aEI
K= (VI.29)
l2c
a [-] - constantă numerică;
E [Pa] - modul de elasticitate;
I [m4] - moment de inerţie;
c [m] - distanţa de la ultimul lagăr la centrul de greutate
al tamburului în consolă;
ma [kg]- masa aerului.

147
 Teodor Ioan Traşcă
UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

VI.2.2. Hidrocicloane

Hidrocicloanele se utilizează pentru operaţii de separare

centrifugală în sisteme solid – lichid. Din punct de vedere
constructiv – funcţional, hidrociclonul (figura VI.12) se
compune din:
1 – racord de evacuare pentru decantat
2 – racord de alimentare cu suspensie
3 – corp cilindric
4 – corp conic
5 – racord de evacuare pentru nămol subţire.
Modul de operare este următorul: suspensia se
alimentează cu viteză mare în hidrociclon prin racordul
tangenţial (2), la partea superioară cilindrică (3). Suspensia
parcurge un traseu elicoidal descendent, trece prin partea
conică (4), timp în care particulele solide se îndreaptă spre
peretele conic, iar lichidul ia o traiectorie elicoidală ascendentă.
Particulele solide care ajung la perete coboară de-a lungul
acestuia şi se evacuează ca nămol prin racordul (5), iar
decantatul ajunge la partea superioară de unde se elimină din
hidrociclon prin racordul (1).

Figura VI.12 – Schema hidrociclonului

148
 Utilaje pentru sedimentare

În general, în hidrocicloane se separă particule cu

dimensiuni între 600 – 4 µm. O separare mai bună (separări
până la dimensiuni de 1 – 2 µm) se obţine prin înserierea mai
multor hidrocicloane pe care suspensia le parcurge în paralel
sau în serie. Totalitatea acestor hidrocicloane formează o
baterie.

Unei particule care intră într-un hidrociclon i se imprimă o

viteză de înaintare, w [m/s], dată de expresia:

ω
w= (VI.30)
R
în care: ω [s-1] – viteza unghiulară;
R [m] – raza de curbură a traiectoriei.

Viteza de sedimentare, ws [m/s], se calculează cu relaţia:

- pentru mişcare laminară:

1 d2 w2
ws = ⋅ ⋅ (ρp − ρ m ) ⋅ (VI.31)
18 η R

- pentru mişcare turbulentă:

d ρp − ρm
w s = 1,74 ⋅ w ⋅ ⋅ (VI.32)
R ρm

în care: d [m] - diametrul particulei;

η [Pa⋅s] - vâscozitatea suspensiei;
ρp, ρm [kg/m3] - densitatea particulei, respectiv a
mediului.

149
 Teodor Ioan Traşcă
UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Viteza de sedimentare, ws [m/s], se poate determina şi cu

relaţia:

w s = w 0 ⋅ zn (VI.33)

unde: w0 [m/s] - viteza de sedimentare în câmp

gravitaţional;
z [-] - factor de separare (uzual 1000 – 2000);
n [-] - coeficient funcţie de tipul mişcării:
n=1 - mişcare laminară;
n = 0,5 - mişcare turbulentă;
n = 0,714 - mişcare intermediară.

Timpul de sedimentare, ts [s], este direct proporţional cu

raza hidrociclonului, R1 [m], respectiv invers proporţional cu
viteza de înaintare a suspensiei, w [m/s]:

- pentru mişcare laminară:

9η 1
ts = 2 2
⋅ ⋅ (R12 − R 22 ) (VI.34)
d w ρp − ρm

- pentru mişcare turbulentă:

R 13 2 − R 32 2
ts = (VI.35)
ρp − ρm
2,55 ⋅ w ⋅ d ⋅
ρm

în care R 2 [m] reprezintă raza particulei.

150
 Utilaje pentru sedimentare

Diametrul minim al particulei care poate sedimenta, dmin

[m], este:

- pentru mişcare laminară:

9η 1
dmin = 2
⋅ ⋅ (R12 − R 22 ) (VI.36)
ω ⋅ t s ρp − ρm

- pentru mişcare turbulentă:

2
dmin = ρ m ⋅ (R 13 2 − R 32 2 ) (VI.37).

O caracteristică a hidrocicloanelor este gradientul de

presiune creat de pierderea de presiune din interiorul
hidrociclonului.
Separarea în hidrociclon poate fi considerată un fenomen
de curgere izotermă ce depinde de coeficientul lui Reynolds
(Re), de factorul de separare şi de condiţiile de similitudine
geometrică.
Pierderea de presiune în hidrociclon, Δp [Pa], este suma
pierderilor de presiune statică, Δps, şi dinamică, Δpd:

1+ Φ
Δp = Δp s + Δp d = ⋅ ρm ⋅ ω2 (VI.38)
2
unde Φ [-] e un factor de corecţie care se determină pe cale
grafică, din nomograme, funcţie de dimensiunile hidrociclonului
şi debitele de materiale.

O posibilitate de exprimare a eficienţei separării este

funcţie de diametrul particulelor corespunzător unei eficienţe de
50%, d50. Astfel, după Zanker şi colaboratorii, diametrul d50 [m],
se calculează cu relaţia:

151
 Teodor Ioan Traşcă
UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

12
⎡ D3 ⋅ η ⎤
d50 = 4,5 ⋅ ⎢ 1 2 ⎥ (VI.39)
⎣ Q a ⋅ (ρ p − ρ m )⎦
în care: D [m] – diametrul interior al camerei
cilindrice a hidrociclonului;
η [cP] – vâscozitatea dinamică;
Qa [l/min] – debitul volumic de suspensie la
alimentare;
3
ρp, ρm [kg/m ] – densitatea particulelor, respectiv a
mediului lichid.

152