Bilanţuri de materiale pentru

instalaţii complexe

La stabilirea bilanţurilor de
materiale pentru instalaţii
complexe, trebuie să se ţină seama
de recirculări, purjări şi trasee de
ocolire (by-pass).
Recircularea (reciclu) reprezintă
recuperarea unor materii prime sau
auxiliare şi reintroducerea lor în
proces, prin dirijarea în amonte.
Purja este reprezentată prin
eliminarea unei impurităţi sau a unui
inert acumulat cel mai frecvent din
buclele de recirculare, cu preţul
pierderii simultane a unei cantităţi de
substanţe utile.
Ocolirea (by-pass) presupune
divizarea unui curent şi dirijarea uneia
din părţi pe lângă un utilaj sau grup de
utilaje în aval.
Traseele de ocolire sunt necesare în
organizarea instalaţiei (opriri la revizii
şi reparaţii), sunt impuse de
tehnologie sau sunt necesare pentru
automatizare (bucle de reglare).

Aplicaţie:
Să se stabilească bilanţul de
materiale pentru o instalaţie de
separare prin extracţie şi
rectificare.
 GMD , xDj
GME , xEj

GM0, x0j GMF, xFj

0 1 2

GMR , xRj
GMW , xW j
BG 0  1  2 : G  G  G
0
M
R
M
W
M

BP A j 0  1  2 : G  x  G  x  G  x
0
M
0
j
R
M
R
j
W
M
W
j

BG 0 : G  G  G
0
M
D
M
F
M

BP A j 0 : GM0  x 0j  GMD  x Dj  GMF  x Fj

BG 1 : GMF  GMR  GME
BP A j 1 : G  x  G  x  G  x
F
M
F
j
R
M
R
j
E
M
E
j

BG 2 : G  G  G
E
M
D
M
W
M

BP A j 2 : G  x  G  x  G  x
E
M
E
j
D
M
D
j
W
M
W
j
Ecuaţii de restricţii supra valorilor
concentraţiilor:
NC NC NC

x 0
j  1;  x  1;  x  1
F
j
R
j
j 1 j 1 j 1

NC NC NC

x E
j  1;  x  1;  x  1
D
j
W
j
j 1 j 1 j 1
Problema de bilanţ de materiale este
caracterizată prin:
Nu  3
Np  0

N v   N D ,k N C ,k  1  N p  6 N C  1
Nu

k 1

N e   N D ,k  N C ,k   N R  3 N C  6
Nu

k 1

N d  Nv  Ne  3NC
Date de proiectare: 0
GM ,GM D R
,GM
şi câte N C  1 concentraţii în debitele
cunoscute.
 Aplicaţie:
Să se stabilească bilanţul de
materiale pentru o instalaţie de
rectificare a unui amestec ternar.
 G'MD, x'Dj G"MD, x"Dj

G'MP, x'Pj G"MP, x"Pj

G'MF, x'F
I G"MF, x"F
II
j j

G'MW , x'W j G"MW , x"W j

 Ecuaţii de bilanţ de materiale:

BG I : GMF  GMD  GMW  GMP

       
BP Aj I : GM  x j  GM  x j  GM  x j  GM  x j
F F D D W W P P

   
BG II : GM  GM  GM  GM
F D W P

       
BP Aj II : GM  x j  GM  x j  GM  x j  GM  x j
F F D D W W P P

BG I  II : GMF  GMD  GM D  GMP  GM P  GM W

BP Aj I  II : GMF  xjF  GMD  xjD  GM D  xj D  GMP  xjP  GM P  xj P  GM W  xj W
Ecuaţii de restricţii asupra valorilor
concentraţiilor:

NC

 j  1; j  1,2,3
x 'F

j 1

ş.a.m.d.
Restrictii de operare :
2. Interconec tare
1. Pierderi
GM  GM
W F

G  1  G
P F
M M
xj  xj
W F

G  1 G

M
P
M
F
3. Eficacitat e
xj  xj
P F

2  x2 / x3

D D
xj  xj
P F

x2 / x3  x2

W W F
/ x3F

x1  0
W
N u  2; N D ,1  N D , 2  4; N C ,1  N C , 2  3
N R  12

N p  3( 1' , 1" ,  2' )

N v   N D ,k N C ,k  1  N p  35
Nu

k 1

N e   N D ,k  N C ,k   N R  26
Nu

k 1

Nd  Nv  Ne  9
Aplicaţie: Un amestec ternar (componenţii
vor fi desemnaţi, în ordinea volatilităţii, cu
1, 2 şi 3) este separat prin rectificare după
schema din figura anterioară. Alimentarea
instalaţiei se face cu un debit de 500
kmol/h, având compoziţia x1 = x2 = 0,3
(fracţii molare). Pierderile se neglijează (în
ambele coloane), iar gradele de recuperare
impuse sunt: 97% produs uşor şi 98% produs
greu în prima coloană, respectiv 98% produs
uşor şi 99% produs greu în a doua coloană.
Ce debite de efluenţi se obţin?
Se interpretează gradele de
recuperare ca fracţii, adică: W W
 GM  x j
“uşor” – F F ; “greu” – F F
D D
G M x j

GM  x j GM  x j

unde j este componentul (uşor sau

greu) care se separă efectiv în
coloana respectivă (adică apare în
ambii efluenţi). În prima coloană,
separarea are loc între componenţii
1 şi 2 (care se numesc cheie uşor,
respectiv cheie greu), iar în a doua,
între componenţii 2 şi 3.
    
BP A1 I : 500  0,3  G M  x1  G M  x1
D D W W

BP A 2 I : 500  0,3  GMD  x2D  GMW  x2W

BP A 3 I : 500  x 3F  GMW  x 3W


0,3  0,3  x 3  1
F

x1D  x2D  1
x1 W  x2W  x 3W  1
GMD  x1D  0,97  500  0,3
 GMW  x2W  0,98  500  0,3
Rezultate:

GMD  148, 5 kmol / h; GMW  351, 5 kmol / h; x3F  0, 4;

x1D  0, 9798; x2D  0, 0202; x1W  0, 0128; x 2W  0, 4182;
x3W  0, 569.

Bilanţurile de materiale pentru coloana II…

de terminat.
Aplicaţie:
Se consideră un reactor chimic în care
se prelucrează un amestec format din
doi reactanţi şi un inert. În efluentul
reactorului trebuie să se asigure o
concentraţie minimă a unuia dintre
reactanţi, în condiţiile în care acesta se
consumă practic în întregime la trecerea
prin reactor.
Pentru a realiza acest lucru, este
necesar ca o parte din debitul de
alimentare a reactorului să fie dirijat
pe un traseu de ocolire.
 2 V

1 3
0 proces 4
M N

În punctul de ramificare M:
Gv ,0  C0 , j  Gv ,1  C1, j  Gv ,2  C2 , j ; j  1,2
C1, j  C0 , j ; j  1,2
C2 , j  C0 , j ; j  1,2
Transformarea chimică în reactor:

C3 ,1  C0 ,1  1  X 1 
C3 ,2  C0 ,2  1  X 2 
Gv ,3  Gv ,1
În punctul de reunire N:

Gv ,2  C2 , j  Gv ,3  C3 , j  Gv ,4  C4 , j ; j  1,2
 N v  17
N e  11
N d  N v  N e  17  11  6
Ca date de proiectare se aleg:

Gv ,0 ,C0 , j  j  1,2 , X 1 , X 2 ,C4 ,2

 Exemplu: eliminarea stronţiului
radioactiv din lapte prin precipitarea
acestuia cu CaHPO4.
Simultan cu îndepărtarea stronţiului, se
elimină însa şi 97% din calciu.
Se cere determinarea by-pass-ului (ca
fracţie şi raport) necesar menţinerii
concentraţiei minime a calciului în
efluent (5·10-5g/L), pentru un debit de
1000L/h, având concentraţiile ionice de
4,85·10-14g/L pentru Sr2+ si 10-3g/L
pentru Ca2+.
REZOLVARE

Componenţii: Sr2 (1), Ca2+ (2), lapte

(3).
Reacţia chimică se inlocuieşte cu un
curent fictiv de ieşire din reactor,
compus numai din speciile respective.
 2 V

1 3
0 separare (S) 4
M N

5
  17 8
gm0  1000 w01  4.85 10 w42  5 10
6
w02  10

gm1  900 gm2  100 gm3  890 gm4  1000 gm5  5

7  19 5
w32  10 w41  10 w51  10 w52  1

 25
tol  10
w01  0 
Given
 w01  0
Given
gm0 gm1  gm2
gm1 gm3  gm5
gm1 w01 gm5 w51

gm1 w02  0.97 gm5 w52

gm1 w02  0.03 gm3 w32

w51  w52 1
gm3  gm2 gm4
gm2 w01 gm4 w41
gm3 w32  gm2 w02 gm4 w42
sol  Find ( gm1 gm2 gm3 gm4 gm5 w32 w41 w51 w52 )

 979.381492268044  2
 20.618507731956  gm1  9.79381492268044  10
 
 979.380542267996  gm2  2.06185077319563  10
1
 999.999049999952 
  gm4  999.999
4
sol   9.500000475475  10 
 8
 gm2
 3.000002910003  10   0.021052580526
 0  gm1
 
 4.99999999975  10 
 11
gm2
   0.020618507732
 0.99999999995  gm0

6
w01  10
w41  gm2
gm4  13
w41  9.999986249985  10
Bilanţuri generalizate de materiale

•utilizare Microsoft Excel

Bazele Ingineriei Chimice,vol.II, anexa
VII, p.178
•Utilizarea SIMULATORULUI
 Exemple de aplicaţii ale
bilanţurilor de materiale în
biotehnologii şi inginerie
medicală
 Tratarea biologică a apelor uzate
Se consideră un proces continuu de
tratare, în care se prelucrează zilnic 105
kg celuloză, cu ajutorul a 103 kg bacterii.
Efluentul conţine 104 kg celuloză şi 1,5·104
kg bacterii. Viteza de digestie a celulozei
de către bacterii este 7·104 kg/zi, iar
viteza de creştere a bacteriilor este 2·104
kg/zi. Viteza de dispariţie a celulelor este
5 ·102 kg/zi. Să se calculeze acumulările
de masă pentru celuloză şi pentru
bacterii.
Din bilanţul de materiale pentru celuloză:

Acceluloză=105+0-104-7·104=2·104 kg/zi

Din bilanţul de materiale pentru bacterii:

Acbacterii=103+2 ·104-1,5 ·104-5 ·102=5,5 ·103kg/zi

 Separarea prin extracţia a
streptomicinei din mediul de
fermentaţie
În prima etapă a procesului tehnologic, se
prepară un inocul, prin introducerea
Streptomyces griseus într-un mediu în
vederea realizării unei culturi cu conţinut
ridicat de biomasă. Cultura se introduce într-
un reactor de fermentaţie operat la 28°C şi
pH=7,8, cu o sursă de carbon şi o sursă de
azot, sub agitare puternică şi aerare.
Ulterior streptomicina este separată prin
adsorbţie pe cărbune activ, urmată de
extracţie cu solvent organic.
Pe baza datele numerice din figura
alăturată, să se determine fracţia
masică de streptomicină în solventul
organic rezultat din extractor,
considerând că solventul nu conţine apă
şi soluţia apoasă nu conţine solvent.
Densitatea soluţiei apoase este 1g/cm3
iar cea a solventului 0,6g/cm3.
www.kau.edu.sa/Files/0008595/files/5876_CHE201ch8.pdf
 Gm,1 - debit de soluţie apoasă la
intrare
Gm,2 - debit de solvent la intrare
Gm,3 - debit de soluţie apoasă la
ieşire
Gm,4- debit de extract
Gm,1  Gm,2  Gm,3  Gm,4
Gm,1  w1  Gm,2  w 2  Gm,3  w 3  Gm,4  w 4

200·0,01+6·0=200·0,0002+6·w4

w4=0,326
 Separarea prin filtrare a kanamicinei
din mediul de fermentaţie
Se consideră separarea prin filtrare în vid
pe un filtru rotativ a suspensiei conţinând
celule de Streptomyces kanamyceticus.
Debitul de suspensie este 120 kg/h iar 1kg
de suspensie conţine 60g de celule. În
vederea creşterii vitezei de filtrare, se
adaugă un debit de 10 kg/h particule de
diatomit. Concentraţia kanamicinei în
suspensie este 0,05%. Debitul de filtrat
este de 112 kg/h iar concentraţia
kanamicinei în filtrat este 0,045%.
Precipitatul şi diatomitul sunt evacuaţi
continuu de pe pânza de filtrare. Să se
determine:
1. Concentraţia apei în precipitat;
2.Concentraţia kanamicinei reţinute de
diatomit (concentraţia kanamicinei este
aceeaşi în lichidul din precipitat şi în
filtrat).
Gm,1 - debit de suspensie
Gm,2 - debit de diatomit
Gm,3 - debit de precipitat şi diatomit
Gm,4 - debit de filtrat
K- kanamicină
A- apă
Gm,1  Gm,2  Gm,3  Gm,4
kg
Gm,3  120  10  112  18
h
Bilanţul parţial al apei:
120  0, 9395  10  0  18  w 3,A  112  0, 99955
w 3,A  0, 0439
Debitul de apă conţinut în debitul de
precipitat:
kg
18  0, 0439  0, 79
h
Bilanţul parţial al kanamicinei:
120  5  104  10  0  0, 79  4,5  104  10  w K  112  4,5  104
w K  9,3  104
 Stabilirea condiţiilor de operare a
unui bioreactor

Într-un bioreactor DC are loc o reacţie

enzimatică pentru producerea unui
compus utilizat la fabricarea loţiunilor
antisolare.
S E S E P E
S - substrat
E - enzimă
S-E - intermediar instabil
P - produs
Viteza reacţiei enzimatice este descrisă
de ecuaţia Michaelis-Menten:
rmax  CS
rS 
KM  CS
rmax - viteza maximă de formare a
produsului
 KM – constanta Michaelis-Menten

Se cunosc:
CS,0=12mmol/L

rmax=9mmol/(l·h)

KM=8,9mmol/L

Să se determine durata necesară obţinerii

unei conversii a substratului de 95%.
 CS
dCS
t  
CS ,0
rS

CS  CS ,0  1  X S 

CS ,0 CS ,0  CS
CS ,0
K M  CS KM
t 
CS
rmax  CS
dt 
rmax
 ln
CS

rmax

8, 9 12 12  0, 6
t ln   4, 228h
9 0, 6 9
 Hemodializa

În hemodializă, sângele circulă printr-un

aparat prevăzut cu un filtru special care
îndepărtează ureea şi menţine bilanţurile
apei şi proteinelor serice în sânge.
Dializorul conţine un număr mare de mici
fibre prin care trece sângele. In jurul
acestor fibre este pompată soluţia de
dializă care reţine componenţii nedoriţi.
www.austincc.edu/cmorse/2410/.../Renal_Failure_Treatment.ppt
Considerând rezultatele analizelor
efectuate înainte şi după procedură, se
propune determinarea concentraţiilor
următorilor componenţi plasmatici în
soluţia care iese din dializor: acid uric
(UR), creatinină (CR), uree (U), P, K şi Na.
1 - UR
2 - CR
3-U
4-P
5-K
6 - Na
Gv,1- debit volumetric de sânge la intrare
Gv,2- debit volumetric de soluţie la intrare
Gv,3- debit volumetric de sânge la ieşire
Gv,4- debit volumetric de soluţie la ieşire

Gv,1=1100mL/min;Gv,2=1700mL/min;
Gv,3=1200ml/min.
Concentraţiile componenţilor în sânge la
intrare (g/L):

C1,1=1,16; C1,2=2,72; C1,3=18;

C1,4=0,77; C1,5=5,77; C1,6=13.
Concentraţiile componenţilor în sânge la
ieşire (mg/L):

C3,1=60; C3,2=120; C3,3=1,51;

C3,4=40; C3,5=2,10; C3,6=5,21.
Ecuaţii de bilanţ de materiale?

Rezultate (g/L):
C4,1=0,75;C4,2=1,78;C4,3=11,2;
C4,4=0,50;C4,5=3,8;C4,6=6,53.
...Relax...