CURS 2

APA POTABILĂ

1. Definiţie
Apa potabilă se defineşte ca fiind:
‘’apa care prezintă caracteristici organoleptice, fizico- chimice şi igienico – sanitare care
îi permit să fie consumată fără a afecta starea de sănătate a consumatorului’’.

2. Surse naturale pentru apa potabilă

Apele subterane
- în raport cu adâncimea la care se găsesc, ele sunt de 2 tipuri:
- ape freatice → se acumulează prin infiltrarea apelor meteorice deasupra
primului strat impermeabil de sol
- ape de adâncime → sunt exploatate prin fântâni la 2-3 m ; 10-12 m
→ prezintă riscul mare de poluare
→ folosirea directă se face cu mari precauţii

Apele de suprafaţă → râuri, fluvii, lacuri cu debit constant

- când au un debit suficient şi constant, se pot folosi pentru alimentaţia colectivităţilor
- vin în contact direct, cu poluanţii din aer sau sol, încât pot fi folosite ca ‘’ape
potabile’’ după ce se face o dezinfecţie şi purificare

3. Apa – ca principiu nutritiv

 la omul adult apa reprezintă 60% din greutatea corporală; cu cât organismul este mai
tânăr cu atât conţinutul de apă este mai mare; deci conţinutul de apă este în funţie de
vârstă şi de organ
o exemplu: în dinţi şi în ţesutul adipos conţinutul este redus (aproape 10%), în
timp ce în plămân şi- n rinichi este cea mai mare concentraţie

 în mod normal există un echilibru stabil între pierderile şi aportul de apă

 scăderea cantităţii de apă provoacă senzaţia de sete şi are loc când apa se reduce cu
10- 15% din cantitatea totală;
 pierderea de 15 – 20 % → moartea organismului (fără hrană se trăieşte o lună, dar
fără apă → 5-6 zile)

!!! un adult are nevoie de 2.5 L/zi de apă

- cantitatea de 1-1.5 L reprezintă apa sub formă de lichide

- restul pânǎ la 2.5 L provine din alimente şi catabolismul substanţelor nutritive
- din 100g proteine →→46 ml apă
- din 100g lipide→→ 107 ml apă
- din 100 g glucide → 55 ml apă

- omul nu foloseşte apa numai în scop fiziologic; omul are nevoie şi de întreţinerea
curăţeniei corporale, curăţeniei gospodăreşti, pregătirea hranei, spălarea vaselor.
1
- în felul acesta omul are nevoie minim de o cantitate de 5 l de apă potabilă/zi (pentru
curăţenie - 20 L, pentru baie 15 L, pentru prepararea hranei- 10 L; T= 50 L= 0.05
m3/zi → x 30 /lună=1.50 m3)

4. PRELUCRAREA APEI ÎN SCOP POTABIL

Etapa I de purificare:
- foloseşte mai multe procese fizice, chimice, electrochimice şi biologice

ETAPA II de purificare
- dedurizare
- deferizare şi demanganizare
- desalinizare
- denitrificare
- eliminarea ionului de amoniu
- îndepărtarea gazelor dizolvate

 Eliminarea ionului de amoniu

- ionii de amoniu prezenţi în apă nu au o toxicitate particulară, dar împiedică procesul
de prelucrare în scop potabil, revigorând dezvoltarea microbiană sau pot coroda
instalaţiile
- se elimină prin oxidare, cu răşini schimbătoare de ioni sau pe cale biologică, folosind
bacteriile autotrofe de genul Nitrosomonas şi Nitrobacter ce transformă ionii de
amoniu în ioni azotiţi, respectiv azotaţi
NH4+ → NO2- → NO3-
 Denitrificarea
- Conţinutul mare de nitrati provine din degradarea materiei organice din apă
- legislaţia sanitară admite un conţinut al nitraţilor de 50 mg/L
- denitrificarea se face
- biologic – cu ajutorul unor bacterii de genul Pseudomonas ce au proprietatea de
a consuma oxigenul din nitraţi, transformându-i în azot gazos
NO3- → NO2- → NO → N2
- cu răşini schimbătoare de ioni

 Îndepărtarea gazelor dizolvate:

 este nevoie pentru că măresc caracterul coroziv al apei

ETAPA III de purificare

- se face dezinfecţia prin clorizare, ozonizare şi folosirea ionului de argint

2
 5. INFLUENŢA APEI ASUPRA SĂNĂTĂŢII

1.1. PATOLOGIA NEINFECŢIOASĂ A APEI

1. Guşa endemică = distrofia endemică

!!! este lipsa de iod din apă

< 5 μg iod/L apă

- - iodul este important pentru tiroidă

- concentraţia iodului din apă influenţează concentraţia lui din sol şi din alimentele
cultivate pe solul respectiv
- apa asigură doar 10-15% din necesarul zilnic de iod
- în insuficienţă tiroidiană, glanda tiroidă îşi măreşte volumul →→ guşa endemică
- aportul de iod este asigurat din sarea iodată

2. Caria dentară = dizolvarea acidă suprafeti externe a dintelui

- afectează toată populaţia
- apa asigură 4/5 din necesarul zilnic de fluor al organismului uman
- lipsa de fluor în apă este asociată cu producerea cariei dentare
- caria dentară se formează la o concentraţie de fluor < 0.5mg/L
- s-a stabilit că fluorul nu este cariogen, ci cariopreventiv
- concentraţia la care fluorul previne caria este de 1mg/L apă
- absorbţia fluorului este împiedicată de grăsimi şi favorizată de ionii de calciu
- OMS recomandă fluorizarea apei

3. Fluoroza endemică = excesul de fluor = intoxicaţia cronică

 excesul de fluor împiedică fixarea iodului în tiroidă

 excesul provine în teritoriiler din zonele cu soluri bogate în fluor
 funcţie de concentraţia de fluor, fluoroza endemică este de mai multe feluri:
o fluoroză dentară = maladia dinţilor pătaţi
F2 > 1.5 mg/L
o osteofluoroza F2 > 5mg/L
 se afectează întregul schelet, cu localizări la nivelul coloanei
vertebrale

o osteoporoza, osteomalacie F2 > > 5mg/L > 20 mg/L

 corelat cu o scădere a calciului → fracturi spontane

4. Cationii metalici şi Afecţiunile cardiovasculare

- o apă dură este un risc scăzut al bolilor coronariene, deoarece aduc o cantitate mare
de calciu şi magneziu
- ionii de Cr, Mn, Zn, Cu, Se, Co sunt protectoare cardiovascular (previn BVC)

3
 5. Methemoglobinemia infantilă = boala albastră = sindromul copilului
albastru
- boala se manifestă prin cianoză în jurul buzelor, extremităţilor, explicată astfel:
- în apa ce conţine mulţi nitraţi şi nitriţi se va forma MetHb (methemoglobina)
- methemoglobina formată afectează oxigenarea organismului, încât are
repercursiuni asupra dezvoltării fizice, mintale şi psihice

6. Intoxicaţii cu poluanţi organici şi substanţe cancerigene

- modifică organoleptic apa şi se va limita consumul apei
- poluanţii organici:
-pesticidele organoclorurate +detergenţii
- substanţele cancerigene
- HPA – hidrocarburile policlice aromatice (benzpirenul sau
benzfluorantrenul)
- THM – trihalometanii – compuşi ai clorului cu substanţele organice
(cloroformul, bromdiclormetan)
- compuşii N-nitrozo – nitrozaminele ce se formează din nitraţi/nitriţi +
aminele secundare/terţiare biogene

1.2. PATOLOGIA INFECŢIOASĂ TRANSMISĂ PRIN APĂ

1. Boli bacteriene
Holera
Febra tifoidă
Dizenteria
Leptospirozele
Bruceloza

2. Boli transmise de virusuri

1. Poliomielita
2. Hepatitele de tip A şi E
3. Conjunctivita de bazin

3. Boli transmise de paraziţi

1. Amibiaza
2. Lambiaza sau giardioza
- data de Lamblia sau Giardia intestinalis
- parazit eliminat sub formă ce chist