CAPITOLUL 3.

SOLUTII
Definitie
Amestecuri omogene de doua sau mai multe substante.
Substanta in cantitate mai mare (care dizolva): solvent.
Substanta (substantele) in cantitate mai mica (care se dizolva):
solut.
CIasificare
- dupa starea de agregare:
Lichide
Solide
gazoase
Solutie Solvent Solut Exemple
Lichida
Lichid Solid
Saramura,
Zahar in apa
Lichid Lichid
Alcool etilic in
apa
Lichid Gaz
Sifon (dioxid
de carbon in
apa)
Solida Solid Solid
Aliaje
metalice
Gazoasa Gazos Gazos
Aerul
DizoIvarea. SoIubiIitatea substanteIor
Conditia de dizolvare a unei substante intr-un solvent
- Ruperea legaturilor intre atomii (ionii) din solut
- Formarea de legaturi intre solvent si solut, numita solvatare
(hidratare)
Solvatarea se realizeaza atunci cand fortele din solut sunt similare
cu fortele din solvent.
emple
- unele combinatii ionice, unii alcooli (grupari OH) se dizolva in apa
(polara). Hidrocarburile, uleiurile nu se dizolva in apa, dar se dizolva
in benzen.
$olubilitatea
reprezinta cantitatea maxima de substanta care se dizolva intr-o
anumita cantitate de solvent la o temperatura data.
Explicatia solubilitatii
Dizolvarea NaCl:
DizoIvarea NaCI:
Sarea de NaCI dupa dizoIvare
&n procent din ionii care trec in solutie, se vor intoarce in stare
cristalina. La un moment dat, intre ionii care trec in solutie si cei care
se intorc in stare cristalina se stabileste un echilibru:
NaCl(s) Na (aq) + Cl (aq)
La echilibru, nu se mai dizoIva NaCI, solutia este saturata.
n concluzie, solubilitatea poate fi definita ca si concentratia solutiei
saturate.
Solubilitatea NaCl: 36 g/100 mL apa la 20

C
actorii de care depinde soIubiIitatea
atura substantei
Solubilitatea compusilor ionici in apa depinde de doua tipuri de forte:
- fortele de atractie intre ionii cristalului si moleculele de apa.Daca predomina acest tip de
forte, compusul are o solubilitate mare.
Exemple: -azotatii, majoritatea clorurilor, sulfatilor, (NH
4
)CO
3
- fortele de atractie intre ionii de semn contrar din cristal. Daca aceste forte predomina,
compusul are o solubilitate scazuta: AgCl, Hg
2
Cl
2
, PbCl
2,
BaSO
4
, PbSO
4
, and SrSO
4,
carbonatiii
Solubilitatea compusilor moleculari. Dizolvarea alcoolilor creste cu cresterea masei moleculare.
Astfel, metanolul, etanolul si propanolul sunt complet miscibile cu apa, hexanolul are
solubilitatea de doar 0,6 g/100 mL apa la 20

C .
%emperatura
Variatia solubilitatii cu temperatura a unor saruri in apa
Variatia solubilitatii gazelor in apa cu temperatura
Concentratia soIutiiIor
Reprezinta cantitatea de solut dizolvata intr-o cantitate data de solutie
sau solvent.
Moduri de exprimare a concentratiei
Concentratia procentuala de masa
Reprezinta masa de solut m
d
(kg) dizolvata in 100 kg solutie m
s
:
C = (md /ms)100 [%]
2 Concentratia procentuala de volum
Reprezinta volumul de solut V
d
(m
3
) dizolvata in 100 m
3
solutie V
s
:
C(vol) = (V
d
/V
s
) 100 [%]
Concentratia molara
Reprezinta numarul de moli de solut dizolvat in 1 L solutie.
Definitia molului : Molul este cantitatea e substanta care contine atatea entitati
elementare (atomi, ioni, molecule) cati atomi exista in 12 g de izotop
12
C. Acest
numar se noteaza cu N si se numeste numarul lui Avogadro.
N = 6,02310
23
c
M
= m
d
/(M
d
V
s
) [molL
-1
]
m
d
/M
d
= numarul de moli
` m
d =
masa de solut , g
M
d =
masa molara a solutului (masa unui mol) , gmol
-1
V
s
= volumul de soluti, L
xemple de calcul a concentratiei solutiilor
1. Calculati concentratia procentuala a unei solutii de NaCl stiind ca 20 g
sare sunt dizolvate in 180 g apa.
Rezolvare:
m solutie = m solut + m apa
C = (m
d
/m
s
) [%]
m
s
= 20 + 180 = 200 g
C = (20/200)100 = 10%
2. Calculati concentratia molara a unei solutii de NaOH stiind ca 0,250 L solutie
contine 1g de NaOH. Se da masa molara a NaOH M
NaOH
= 40 gmol
-1
Rezolvare:
c
M
= m
d
/(M
d
V
s
) [molL
-1
]
c
M
= 1 g
M
d
= 40 gmol
-1
V
s
= 0,250 L
C
M
= 1/(400,250) = 0,1 molL
-1
CAPITOLUL 4. APA INDUSTRIALA
Apa naturala este captata si prelucrata conform procesului tehnologic.
ndustria reprezinta unul din principalii consumatori de apa pe glob.
Clasificarea apei industriale si proprietatile care se impun:
pa de racire
Se utilizeaza la racirea utilajelor industrilae
- Calitati: Lipsa sarurilor solubile de Ca si Mg
(duritatea)
2 pa tehnologica
conditii speciale in industria farmaceutica (conditii
bacteorologice si biologice), hartiei (lipsa Fe si Mn), industria petrochimica
pa de alimentare a cazanelor
Conditii cu atat mai severe cu cat temperatura si presiunea din
interiorul cazanelor sunt mai ridicate.
actori care influenteaza functionarea cazanului:
1. pH-ul
Pentru a proteja cazanele impotriva coroziunii se recomanda
mentinerea pH-ului apei de alimentare a cazanelor la valori
cuprinse intre 8,5-10, in functie de presiunea din interiorul
cazanului
2. Temperatura
Cresterea temperaturii duce la cresterea vitezei de coroziune. De
aceea este interzisa prezenta O
2
acizilor minerali in apa de
alimentare a cazanelor.
3. azele dizolvate in apa
ioxidului de carbon:
Efect: scaderea pH-ului prin formarea acidului carbonic si
coroziunea prin efectul activitatii hidrogenului.
Oxigenul dizolvat in apa
Efect: intensificarea coroziunea, chiar in cantitati mici.
. Impuritatile dizolvate
Impuritatile cu actiune directa
Sunt compusii care au o actiune coroziva asupra peretilor cazanelor:
acizi minerali, acizi oraganici saruri care in conditiile de temperatura si
presiune din cazan trec prin hidroliza in acizi anorganici.
Impuritatile cu actiune indirecta
Sarurile solubile de Ca si Mg, care in conditiile de functionare din
cazan formeaza cruste.
Actiunea crustelor asupra cazanelor
n functie de sarea care sta la baza formarii lor, crustele sunt de mai
multe tipuri, cu grade de periclitate diferite. n general, crustele conduc la
scaderea transferului termic la nivelul peretilor cazanelor si a tevilor din
interiorul cazanelor, ducand la supraincalziri ale metalelor, putand cauza
spargerea tevilor si implicit cresterea cheltuielilor cu intretinerea cazanelor
si inlocuirea echipamentelor.
Crustele de carbonati
Se formeaza prin descompunerea termica a bicarbonatilor si se
depun in zona preincalzitoarelor, aflate la temperaturi mai scazute de
100C. Au o textura granulara sau poroasa. Ele se evacueaza sub forma
de namol.
Crustele de sulfati
Odata cu evaporarea apei din cazane, unele saruri se precipta, de
exemplu sulfatii si se depun sub forma de cruste. Sunt mai dure
decat crustele de carbonati.
Crustele de silicati
Sunt cele mai periculoase, datorita transferului termic foarte scazut.
Reactii de formare:
Na
2
SiO
3
+ MgSO
4
Na
2
SO
4
+ MgSiO
3
3MgO2SiO
2
2H
2
O
(serpentin)
Serpentinul este componentul principal al pietrei de cazan.
Duritatea apei
Sarurile solubile de calciu si magneziu.
%ipuri de duritate
1. Duritatea temporara D
temp
: data de bicarbonati:
Ca(HCO
3
)
2
si Mg(HCO
3
)
2
Se elimina sub forma de saruri insolubile deCaCO
3
si Mg(OH)
2
la fierberea apei, conform reactiilor:
Ca(HCO
3
)
2
CaCO
3
+ H
2
O
Mg(HCO
3
)
2
MgCO
3
+ H
2
O
MgCO
3
+ H
2
O Mg(OH)
2
+ CO
2
2. Duritatea permanenta Dp
Celelalte saruri de Ca si Mg (cloruri si sulfati)
3. Duritatea totaIa D
T
D
T
= D
temp
+ D
p
Unitati de masura aIe duritatii
rad de duritate:
- Grad german de duritate : 10 mg CaO/dm
3
apa
- Grad francez de duritate : 10 mg CaCO
3
/dm
3
apa
- Grad englez de duritate: 14,26 mg CaCO
3
/dm
3
apa
Dedurizarea apei
Procedeu prin care se urmareste eliminarea ionilor de Ca
2+
si Mg
2+
etode de dedurizare:
- Dedurizarea termica
- Dedurizarea chimica : se bazeaza pe insolubilizarea Ca si Mg prin
adugarea unor reactivi chimici, urmata de filtrarea precipitatelor
-
edurizarea cu schimbatori de ioni.
Schimbatorii de ioni
Denumiri alternative: ioniti, rasini schimbatoare de ioni
Definitie: Substante cu caracter de polielectroliti, insolubili in mediul
de reactie, formati dintr-o matrice macromoleculara, R si un ion
mobil, A. Ei sunt capabili sa-si schimbe ionii mobili cu ioni de acelasi
semn din solutie (contraion), in cantitati echivalente.
Prin acest schimb ionic se modifica doar compozitia ionica a solutiei,
nu si cantitatea totala de ioni aflati initial in cele doua faze rasina-
solutie).
#eactia de schimb ionic
- Reactie reversibila
R - radicalul liber
A ionul mobil
B - contraionul
Clasificarea schimbatorilor de ioni ($.I.)
tipul ionului mobil
S cationici (cationiti)
R-Na
R-H
Se utilizeaza la retinerea ionilor Ca
2+
si Mg
2+
din apa (dedurizare)
Reactii de epuizare (functionare):
2R-Na + Ca
2+
R
2
Ca + 2Na
+
2R-H + Ca
2+
R
2
Ca + 2H
+
Dupa epuizare are loc regenerarea cu o solutie de NaOH 10%,
respectiv HCl 4% .
Reactii de regenerare:
R
2
Ca + 2NaOH 2R-Na + Ca(OH)
2
R
2
Ca + 2HCl 2R-H + CaCl
2
S anionici (anioniti)
Retin: Cl

, SO
4
2
, SiO

2
, CO

2
Reactii de epuizare (functionarea):
R-OH + Cl
-
R-Cl + HO
-
2R-OH + SO
4
2-
R
2
-SO4 + 2HO
-
Regenerare cu solutie de NaOH 4%, conform reactiei:
R-Cl + NaOH R OH + NaCl
R
2
-SO
4
+ 2NaOH 2R OH + Na
2
SO
4
Dedurizarea apei
Dedurizarea apei cu schimbatori de ioni
Se realizeaza pe schimbatori de ioni cationici (cationiti) de tip
R-Na sau R-H. onii de Ca si Mag din apa sunt inlocuiti de ionii de
Na
+
sau H
+
. Cel mai des se uilizeaza forma R-Na.
Reactiile care au loc sunt:
2R-Na + Ca(HCO
3
)
2
R
2
-Ca + 2NaHCO
3
2R-Na + CaCl
2
R
2
-Ca + 2NaCl
2R-Na + CaSO
4
R
2
-Ca + 2Na
2
SO
4
2R-Na + Mg(HCO
3
)
2
R
2
-Mg + 2NaHCO
3
2R-Na + MgCl
2
R
2
-Mg + 2NaCl
2R-Na + MgSO
4
R
2
-Mg + 2Na
2
SO
4
Schema instaIatiei de dedurizarea a apei
InstaIatia industriaIa de deddurizare
CAPITOLUL 5. COMBUSTIBILI
COMBUSTIBILI LICHIZI
Combustibilii sunt substante sau amestecuri de substante care in
urma unor reactii de ardere, sau a unor reactii nucleare produc
energie termica.
CIasificare
Combustibilii chimici
solizi : lemnul si carbunele)
lichizi : produsele petroliere)
gazosi : gaze naturale gaz metan, gaz de sonda
gaze artificiale - gaz de apa, gaz de aer, gaz mixt, gaz
de cacare, de cocserie si de furnal
TiteiuI
Definitie: este o roca sedimentara, lichida, uleioasa. nsolubila
in apa, cu densitatea cuprnsa intre 0.700 0, 930 kgdm
-3
. Culoarea
variaza de la verzui la negru brun, iar mirosul caracteristic intepator
sau aromatic, in functie de compozitia chimica.
Adesea zacamintele de petrol se gasesc impreun acu gazele
naturale.
Compozitia chimica a titeiului
Este un amestec de hidrocarburi.
Hidrocarburile
Compusi chimici organici, alcatuiti doar din doua elemente: carbonul
si hidrogenul.
atomul de carbon cu valenta 4 are capacitatea de a forma legaturi
cu alti atomi de carbon prin;
legaturi covalente simple (hidrocarburi saturate, alcani sau parafine),
legaturi covalente duble sau triple (hidrocarburi nesaturate)
Alchene sau olefine (legaturi duble)
Alchine (legaturi triple)
Lanturile de atomi de carbon care formeaza hidrocarburile se
numesc catene.
Tipuri de catene: aciclice, ciclice, liniare, ramificate.
Cele mai simple hidrocarburi sunt:
Cea mai simpla hidrocarbura metanul: CH
4
Alti alcani:
CH
3
CH
3
etan CH
3
CH
2
CH
3
propan
Cicloalcani (cicloparafine sau naftene):
Ciclopropan
Alchene
CH
2
= CH
2
etena CH
2
= CH CH
3
propena
Alchine:
CH=CH etina (acetilena) CH = CH CH
3
propina
C H
2
CH
2
C
H
2
ciclopentan
sau
&n tip foarte important de hidrocarburi sunt hidrocarburile aromatice.
Ele sunt fomate din unul sau mai multe mai multe nuclee aromatice.
C H
2
CH
2
C
H
2
C H
C H
C
H
CH
CH
C
H
benzen
sau
CH
3
toluen
CH
3
CH
3
orto xilen
CH
3
CH
3
meta xilen
CH
3
CH
3
para xilen
Alti compusi din titei:
- Acizii naftenici sunt acizi carboxilici ciclici cu formula chimica
generala;
C
n
H
2n-1
COOH si masa molara 180 350
obtinuti ca produs secundar al prelucrarii titeiului.
Datorita actiunii corozive, este necesara indepartarea lor din titei.
- Compusi cu sulf: sulf elementar, mercaptani, sulfuri alchilice.
Datorita actiunii corozive, este necesara indepartarea lor din titei.
- compusi asfaltici: compusi complecsi
Clasificarea titeiurilor - in functie de compozitie:
Titei de natura asfaltoasa sau aromatica (tip A): predomina
hidrocarburile aromatice si substantele asfaltoase
Titei de natura naftenica (tip B): predomina hidrocarburile ciclice
saturate (naftenele)
Titei de natura parafinoasa (tip C): predomina hidrocarburile
nesaturate aciclice (parafinele)
tape in prelucrarea titeiului
1. $epararea petrolului de gazul de sonda.
- se realizeaza in sonda
Gaz de sonda contine fractiunile de hidrocarburi C
1
C
7
.
Dupa separare, are loc desbenzinarea gazului de sonda:
AZ DE SONDA
ezbenzinare
AZ SARAC (C
1
-C
3
) azoIina (C
2
- C
7
)
$tabilizare
C
!
- C
2
aze combustibiIe
C
3
- C
4
aragaz
C
5
- C
7
2. esalinizarea
- indepartarea substantelor minerale
3. Prelucrare primara
3.1. istilare primara (distilare la presiune atmosferica)
3.2. istilare secundara (distilarea sub vid a pacurii)
Principiul distilarii: separarea amestecului in componente, pe baza
diferentei intre punctele de fierbere.
Titeiul: amestec de hidrocarburi cu p. f. care cresc cu cresterea
masei molare
Reziduu de distilare:
!acura prin distilare secundara se obtin: lubrifianti (uleiuri usoare,
medii si grele); reziduu: smoala sau asfaltul
. Prelucrare secundara
Cracarea (motorina, pacura) se supun unor procedee de prelucrare
secundara in scopul obtinerii unor compusi cu calitati superioare.
BenzineIe
Obtinerea benzinei:
- Fractiunea obtinuta prin distilarea primara a titeiului la temperaturi
de pana la 200 C
- Prin prelucrarea secundara (cracare si reformare) a fractiunilor grele
de la distilarea primara (motorina si pacura).
Caracteristicile principale ale benzinelor
Compozitia chimica a benzinei
- alcani liniari cicloalcani, hidrocarburi aromatice, hidrocarburi
nesaturate (alchene):
!uritatea
Benzina trebuie sa clara si lipsita de impuritati aflate in suspensie, si
lipsita de apa.
!uterea calorica:
!uterea calorica a unui combustibil reprezinta cantitatea de caldura
degajata de 1 kg de combustibil solid, lichid sau de 1 m
3
combustibil
gazos, prin ardere completa.
Puterea calorica a benzinei se impune a fi cat mai mare, pentru a
micsora consumul de combustibil.
%emperatura de congelare este temperatura cea mai ridicata la care
un produs petrolier lichid, supus racirii in conditii standardizate,
inceteaza sa mai curga.
- temperatura de congelare se cere a fi cat mai mica (-20 C).
Volatilitatea benzinei este tendinta de trecere, in conditii de
temperatura si presiune determinate din faza lichida in faza
gazoasa.
- Masura volatilitatii este data de:
- %ensiunea de vapori: este presiunea de vapori dezvoltata de
un volum determinat de benzina la 37,8 C (100 F). Benzinele
pentru automobile au tensiuni de vapori de 400 700 torri.
- Stabilitatea la oxidare
Hidrocarburile nesaturate din benzine, prin reactii de oxidare
polimerizare si condensare formeaza gume.
Gumele compusi cu compozitie complexa, de culoare galbena, neagra
sau bruna, formeaza zgura pe cilindrii motorului.
Stabilitatea la oxidare se masoara prin: perioada de inductie este
timpul in care un produs petrolier este considerat stabil, in conditii
standardizate, presiune de 7daNcm
-2
, la temperatura de 100C, in
bomba cu oxigen.
Actiunea coroziva a benzinei trebuie sa fie lipsite de compusi cu
actiune coroziva: acizii minerali, hidroxizi, compusi cu sulf, acizi organici
!roprietatile antidetonante Cifra octanica (CO)
Benzinele sunt utilizate pentru alimentarea motoarelor cu ardere
interna, aprinderea amestecului benzina aer se face intr-un punct al
sau printr-o scanteie.
Cifra octanica este o masura a rezistentei benzinei la detonatie.
Detonatia apare atunci cand combustia are loc prea rapid, frontul
flacarii are o viteza de 1500-3000 m/s, in loc de 15-30 m/s la
arderea normala.
Efectele daunatoare ale arderii cu detonatie:
Supraincalzirea pieselor
Reducerea randamentului si puterii motorului
Scaderea temperaturii gazelor de ardere
Definitia cifrei octanice
- Reprezinta procentul volumetric de izooctan (2, 2, 4 trimetil pentan)
dintr-un amestec etalon format din izooctan si n-heptan care are acelasi
comportament la detonatie ca si benzina analizata, in conditii identice
de testare.
zooctanul:
formula:
CO = (atribuita conventional)
heptanul:
-Formula : CH
3
(CH
2
)
5
CH
3
-CO = 0 (atribuita conventional)
-xemplu: enzina testata se comporta la detonatie
ca un amestec ce contine 98% izooctan si 2 % n
heptan rezulta ca are CO = 98
CO mare rezistenta la detonatie mare benzina de calitate
CO depinde de continutul in hidrocarburi ale benzinei, si creste in ordinea:
Alcani < alchene < izoalcani < cicloalcani < aromatice
- Se compara hidrocarburile cu acelasi nr de atomi de C din molecula
- benzina de distiIare primara are CO = 66
Cai de marire a CO
- cracare: se obtin benzine cu CO = 92
- reformare: se obtin benzine cu CO = 94
- adaos de adezivi (alchilare): se obtin benzine cu CO = 97 98 sau mai mult.
Aditivi:
- tetraetilplumb folosit din cee in ce mai rar, datorita continutului de
Pb din gazele de esapament.
- Metiltertbutileter
DesuIfurarea benzineIor
Se realizeaz prin trecerea unui amestec de benzina si un curent de
H
2
peste un catalizator. Are loc eliminarea sulfului sub forma de
hidrogen sulfurat H
2
S. Acesta este indepartat din sistem, neutralizat,
iar compusii cu sulf obtinuti utilizati in industria farmaceutica si a
ingrasamintelor.