EXEMPLE DE DIFERITE TIPURI DE ECHILIBRE

1.Echilibre in sisteme omogene gazoase

a) Fara variatia numarului de moli, Δn = 0

x = moli consumati
v = volumul vasului in care are loc reactia
Semnificatie fizica are numai solutia la care x<a respectiv x<b.

b) Cu variatia numarului de moli, Δn ≠ 0

Exemplu: disocierea iodului
 Unde

2. Echilibre in sisteme omogene lichide

Pentru reactiile care se desfasoara in sisteme omogene lichide considerate ideale constanta
de echilibru se exprima cu ajutorul concentratiei molare, molale sau fractiilor molare.
Exemplu pentru reactia de esterificare:
3. Echilibre chimice in sisteme eterogene

Daca participantii la o reactie chimica sunt in diferite stari de agregare (faze diferite),
reactia este eterogena si echilibrul chimic eterogen.
Exemple:
a) Disocierea termica a carbonatilor

in expresia constantei de echilibru vor aparea numai presiunile partiale ale partenerilor
gazosi, ceilalti parteneri fiind exprimati prin activitati (activitatea lor fiind 1).
Kp = PC02
Kp este constanta la o valoare data a temperaturii;
pC02 este presiunea de echilibru a C02, adica presiunea de disociere, care, pentru o
temperatura constanta se poate calcula pe baza izotermei de disociere a carbonatului, astfel:

Temperatura la care presiunea de disociere este l atm (egaleaza presiunea atmosferica) este
temperatura de descompunere a carbonatului. Discutie:
- daca presiunea exterioara este mai mare decat presiunea de echilibru, carbonatii
sunt stabili;,
- daca presiunea exterioara este mai mica decat presiunea de echilibru se produce
descompunerea sau disocierea carbonatului.
b) Disocierea termica a oxizilor
Deci la fiecare temperatura exista o presiune partiala a 02 provenit din disocierea oxidului,
in echilibru cu metalul si cu 02 din atmosfera.
Discutie:
- daca presiunea exterioara a oxigenului este mai mare decat presiunea de echilibru,
metalele se oxideaza, oxidul este stabil in aceste conditii;
- daca presiunea exterioara a 02 devine mai mica decat presiunea de echilibru, are
loc descompunerea oxidului, deci metalele nu se pot oxida.
Stiind ca in atmosfera po2 = 0,2atm, se pot oxida numai metalele ale caror oxizi au
presiunea de descompunere mai mica decat 0,2atm.
c) Disocierea cristalohidratilor
Exemplu: descompunerea termica a sulfatului de sodiu hidratat

Constanta de disociere (presiune de echilibru) respectiv tensiune de vapori:

Kp = PH20 = 19,2 mmHg , la 20°C
sau pentru:
CaCl2xH20 CaCl2 + H20 pH2O = 0,34 mmHg
KOH x H20 KOH + H20 pH2O = 0,034 mmHg
Substantele higroscopice sunt substante a caror tensiune de descompunere este mai
mica decat presiunea partiala a vaporilor de apa din atmosfera (umiditate absoluta).
Tensiunea de descompunere este tensiunea vaporilor de apa in echilibru la o anumita
temperatura.
Exemple: CaCl2
KOH
care prezinta tensiuni de descompunere foarte coborate, ele in stare anhidra absorb vaporii
de apa din atmosfera trecand in forma hidratata, se folosesc pentru uscarea gazelor.
Substante delicvescente sunt substantele pe cristalele carora apa din atmosfera se
condenseaza, formand uneori o solutie saturata, cand tensiunea de vapori a solutiei este
mai mica decat presiunea de vapori din atmosfera.
Exemple: CaCl2·6H20
NH4NO3.
Substante eflorescente sunt substantele care pierd treptat apa lor de cristalizare,
descompunandu-se, daca tensiunea de descompunere a cristalohidratului este mai mare
decat presiunea partiala a vaporilor de apa din atmosfera.
Exemple: Na2SO4·10H2O
Na2CO3·10H2O