Reactii catalitice. Catalizatori.

Majoritatea reactiilor chimice, ca si o serie de procese tehnologice (fabricarea

NH3, H2S04, HN03, cracarea fractiilor grele din titei etc.) folosesc cantitati mici de
substante straine care maresc viteza de reactie sau chiar determina sensul unei
reactii.
Catalizatorii sunt substante care adangate in cantitate mica, modifica viteza
unei reactii chimice (reactie termodinamic posibila si in absenta catalizatorului).
Catalizatorii au o actiune selectiva, determinind in unele cazuri chiar sensul
transformarii chimice, de unde se trage concluzia ca ei intervin chimic in reactie. De
exemplu, reactia de deshidratare a alcoolului etilic poate duce la etena sau la eter
etilic, in functie de catalizatorii folositi. In prezenta de A1203 sau Si02, reactia
predominanta conduce la formarea de etilena, iar folosind drept catalizator
H2S04 sau H3P04 reactia cu viteza mai mare este cea de formare a eterului,

Al2O3, SiO2
C2H5OH -------------------- C2H4 + H2O

H3P04, H2S04
2C2H5OH ------------------(C2H5)2O + H2O

Prin masurarea vitezelor de reactie, in prezenta si in absenta catalizatorilor,

calculandu-se energia de activare a proceselor, s-a ajuns la concluzia: cataliza-
torii actioneaza cinetic, modificind mecanismul proceselor chimice si prin aceasta
micsorind energia de activare a reactiei chimice. Catalizaiorii sint deci substante
care schimba viteza de reactie. prin participarea la reactii chimice intermediare cu
componentii reactiei: recuperarea lor are loc dupa fiecare ciclu de reactie.

A-f*
Schimbarea vitezei reactiei catalizate se explica prin scaderea energiei de
activare a etapelor sale intermediare. Sa presupunem pentru exemplificare ca
substantele A si B pot forma un compus AB:

A + B --> A .... B --> AB (Complex activat)

AK+
B

Datorita energiei de activare inalta, starea de complex activat nu se poate

realiza, incat reactia se produce cu viteza mica (practic zero). Daca
consideram exista o substanta, K (catalizatorul), care
poate reactiona usor cu A, pentru a forma compusul AK (energia de activare
este joasa, interactia intre A si K fiind de natura diferita celei intre A si B):

A+K -->A … K --> AK (Complex activat)

 Daca compusul AK reactioneaza usor cu B se obtine:

B +AK- -> B .... AK --> AB + K (Complex activat)

Insumind aceste ecuatii, se observa ca substanta folosita drept catalizator

ramine neschimbata in reactie:
A + B = AB

este evident ca o reducere a sa accelereaza mult viteza de reactie.

In unele reactii, catalizatorul actioneaza ca donor de radicali liberi, reactia

capatind un mecanism in lant.
Astfel, oxidarea CO prin oxigen: 2 CO + O2 =2C02 este catalizata de prezenta
vaporilor de apa, ca urmare a dezvoltarii lanturilor datorita radicaiilor liberi
HO- si H-
HO + CO = CO2 + H
H + O2 = HO + O
CO + O = CO2

Sistemele catalitice se clasifica in sisteme omogene si eterogene, in functie de

starea de agregare a catalizatorului si a reactantilo

In cataliza omogena, catalizatorul si substantele care reactioneaza formeaza o

singura faza (gazoasa sau lichida).
Exemple de catiliza omogena sunt: oxidarea CO la CO2 in faza gazoasa in
prezenta vaporilor de apa, sau oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf, in
prezenta oxizilor de azot drept catalizator (la obtinerea H2S04 prin metoda
camerelor de plumb). In ultimul caz, reactia de oxidare are loc in urmatoarele
etape:

O2 + 2NO = 2 NO2 NO2 + S02 = SO3 + NO

Mecanismul reactiei catalitice, ce are loc cu viteza apreciabila, se explica prin

formarea unor compusji intermediari intre reactanti si catalizator. Astfel, la
obtinerea trioxidului de sulf (C) reactantii, oxigen (A) si dioxid de sulf (B), pot
reactiona cu viteza mica, conform reactiei:

A+ B=C

In prezenta catalizatorului K(NO), oxigenul va forma cu acesta un produs

intermediar AK(NO2), care impreuna cu B va reactiona rapid, cu regenerarea
catalizatorului si formarea produsului final C(SO3)—Reactiile care ilustreaza acest
mecanism vor fi:
A + K- -> AK si AK + B --> C + K

Cataliza eterogena se caracterizeaza prin existenta suprafetelor de separatie in

sistemul respectiv, catalizatorul si substantele care reactioneaza apar-tinind unor
faze diferite. De obicei, catalizatorul este solid, iar reactantii sint in faza gazoasa sau
lichida. Exemplu: sinteza amoniacului din azot si hidrogen, foloseste catalizatorul
format din 96—97% oxizi de fier, 2% A12O3, 1% K2O si 1 % CaO, MgO sau SiO2.
Reactiile catalitice au loc in stratul superficial al catalizatorului, procesul complex
ce are loc decurgind in mai multe etape:
1) Adsorbtia moleculelor de reactanti pe suprafata catalizatorului, prin reali-zarea
unor legaturi chimice intre moleculele de reactant si catalizator (chemo-
sorbtie). Prin adsorbtie are loc o deformare si o labilizare a legaturilor intre atomii
moleculelor reactante.
2) Reactia chimica propriu-zisa, cu formarea de produsi intermediari ne-
stabili cu catalizatorul, aceasta ducind la micsorarea energiei de activare a reactiei.
3) Desorbtia produsilor de reactie, cu eliberarea suprafetei catalizatorului
pentru un nou ciclu. Desorbtia are loc rapid, astfel incit o cantitate mica de
catalizator poate transforma, o cantitate mare de reactanti.
O importanta deosebita. o are marimea suprafetei catalizatorului si in
acelasi timp natura acestei suprafete. Nu toata. suprafata catalizatorului poseda. o
activitate uniforma., ci exista puncte (virfuri si muchii ale cristalelor, pori, diverse
neregularitati), in care este concentrata activitatea catalizatorului, numite centre
active.
Pentru a avea un numar cit mai mare de centri activi pe suprafata cataliza-
torului, se folosesc unele adaosuri la catalizator, sau se folosesc suporturi pentru
catalizator, adica substante cu suprafata mare pe care se depune catalizatorul in
forma, fin divizata.