Reactiile chimice si utilitatea lor in viata de zi cu zi

Reacțiile chimice sunt interacțiuni la nivel molecular dintre substanțe chimice, sau altfel spus

sunt procese chimice prin care are loc transformarea unor substanțe chimice
numite reactanți în produși de reacție. Reprezentarea reacțiilor chimice se face aproape de
fiecare dată cu ajutorul ecuațiilor chimice. 
Substanțele care reacționează între ele se numesc reactanți, iar substanțele rezultate în urma
reacției se numesc produși de reacție. Numărul reactanților și al produșilor de reacție este
destul de variat, astfel că pot exista, de exemplu, reacții în care avem un singur reactant sau
reacții în care avem doi reactanți, etc.

Tipuri de reacții chimice

Reacțiile chimice se pot clasifica în:

 reacții de combinare — care doi sau mai mulți reactanți se unesc pentru a forma
un singur produs de reacție;
 reacții de descompunere — dintr-o substanță compusă (reactant) se formează doi
sau mai mulți produși de reacție;
 reacții de substituție — atomul unui element înlocuiește atomii unui alt element
într-o substanță compusă;
 reacții de schimb — două substanțe compuse își schimbă între ele unele elemente,
transformându-se în alte substanțe compuse.
Reacția de combinare
Reacția de combinare este reacția chimică în care doi sau mai mulți reactanți se unesc
formând un singur produs de reacție. Formulă generală: A+B=AB
De exemplu: amoniac + acid clorhidric = clorură de amoniu (țipirig): NH3 + HCl = NH4Cl
Reacția de descompunere
Reacția de descompunere este reacția chimică în care un reactant se transformă în doi sau mai
mulți produși de reacție. Formulă generală: AB=A+B
De exemplu: carbonatul de calciu se descompune termic în oxid de calciu și dioxid de
carbon: CaCO3=CaO+CO2
Reacția de substituție
Reacția de substituție (numită și reacția de înlocuire) este reacția chimică în care o substanță
simplă ia locul unui element dintr-o substanță compusă. Formulă generală: A+BC=AC+B
De exemplu: reacția dintre fier și soluția apoasă de piatră vânătă: Fe + CuSO4(aq) = FeSO4 +
Cu↓
Reacția de schimb
Reacția de schimb (numită și reacția de dublă înlocuire) este reacția chimică în care două
substanțe compuse își schimbă între primele doua elemente. Formula generală:
AB+CD=AD+CB
De exemplu: reacția de recunoaștere a acidului sulfuric (dintre clorura de bariu și acidul
sulfuric): BaCl2 + H2SO4 = BaSO4↓ + 2HCl
Reacția de neutralizare
Reacția de neutralizare este reacția chimică dintre o bază și un acid, în urma cărora rezultă o
sare și apă. Această reacție este o reacție de schimb. Formulă generală: H(radical) +
(Metal)OH = H2O + (Metal)(Radical)
De exemplu: HCl + NaOH = H2O + NaCl

Exemple
Reacții de combinare

 Această reacție se mai numește și reacție de sinteză. Importanța reacției de

combinare constă în obținerea unor substanțe chimice esențiale pentru industrie și
viața de toate zilele, conform exemplelor de mai jos:
 Sinteza acidului clorhidric: H2 + Cl2 = 2HCl
 Sinteza amoniacului: N2 + 3H2 = 2NH3
 Stingerea varului: CaO + H2O = Ca(OH)2
Reacții de substituție
Reactia chimica ce are loc intre o substanta chimica simpla si una compusa cu obtinerea altei
substante simple si altei substante compuse prin mecanism de schimb se numeste reactie de
inlocuire sau substitutie.
Reacția de înlocuire se aplică la obținerea unor gaze precum hidrogenul prin reacția dintre
metalele situate în stânga hidrogenului în seria activității chimice a metalelor și acizi :
Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2 . De asemenea, prin acest tip de reacție chimică se pot obține
metale mai puțin reactive conform seriei activității chimice a metalelor: Fe + CuSO4 =
FeSO4 + Cu albastru verde brun-roșcat.
Reacții de schimb
Reactia de schimb sau dubla inlocuire are loc prin schimbarea primului element chimic intre
doua substante chimice compuse. Prin acest tip de reactie chimica se pot identifica
substantele chimice care contin diferiti radicali acizi cum ar fi radicalul clorura sau sulfat:
H2SO4 + BaCl2=BaSO4 + 2HCl CuSO4 + BaCl2=BaSO4 + CuCl2 albastru precipitat alb
nisipos HCl + AgNO3=AgCl + HNO3 
NaCl + AgNO3=AgCl + NaNO3 precipitat alb-branzos
Reacții de descompunere
Importanta reactiei de descompunere consta in obtinerea unor substante chimice importante.
Aceste reactii au loc in conditii speciale.
•Reactia de descompunere a calcarului are loc in cuptorul de var, la temperatura ridicata.
CaCO3 = CaO + CO2 In urma reactiei se obtine CaO, var nestins, care se stinge cu apa si se
foloseste in constructii ca var stins.
•Descompunerea cloratului de potasiu se foloseste pentru obtinerea oxigenului in laborator.
2KClO3 = 2KCl + 3O2 Este o substanta care explodeaza usor si se utilizeaza la prepararea
prafului de pusca.
•Descompunerea apei oxigenate nu are loc la incalzire ci folosindu-se un catalizator de dioxid
de mangan. 2 H2O2 = 2H2O + O2 Reactia are loc si la dezinfectarea ranilor. Substanta
dezinfectanta este oxigenul care se degaja.
Folosirea reactiilor chimie in viata de zi cu zi:
Efectele rele: poluare, producere de deșeuri toxice, nocive, otrăvitoare, radioactive și care
dăunează mediului înconjurător.

Efectele bune: Oprirea poluării (Folosirea hidrogenului drept combustibil), Susținerea vieții
(Fotosinteza transformă CO2 în O2), Producerea energiei, Neutralizarea substanțelor toxice,
nocive, otrăvitoare, etc. și reducerea lor la formele sigure.
Piliturile de fier și pulberea de sulf sunt bine amestecate. Rezultatul este un amestec de două
substanțe simple, în care fiecare își păstrează proprietățile.
Amestecul este transferat într-o eprubetă și încălzit în flacăra unei lămpi cu alcool. Începe o
reacție chimică a fierului cu sulf, în urma căreia se formează o substanță nouă - sulfura de
fier. Produs de reacție - substanță complexă, ale căror proprietăți diferă atât de cele ale
fierului, cât și ale sulfurului.
Pentru apariția unor reacții, există un contact redus al substanțelor sau încălzirea acestora.
Dacă au loc astfel de reacții, atunci ele merg foarte încet. Pentru a accelera acest proces, se
utilizează substanțe speciale numite catalizatori.
Catalizatorii sunt substanțe care accelerează reacțiile chimice, dar la final rămân neschimbate
calitativ și cantitativ.
Se numesc catalizatori biologici de natură proteică enzime, sau enzime.
O schimbare chimică este un proces în care una sau mai multe substanțe sunt transformate în
una sau mai multe substanțe noi și diferite. Aceste substanțe pot fi fie elemente chimice, fie
compuși.

Modificările chimice apar ca rezultat al reacțiilor chimice. În timpul unei reacții chimice,
atomii sunt rearanjați, iar reacția este însoțită de o schimbare de energie pe măsură ce sunt
produse noi substanțe.
Cu alte cuvinte, modificările chimice sunt schimbări fundamentale care generează noi
combinații de materie. Aceste modificări sunt de obicei ireversibile sau numai reversibile cu
o modificare chimică suplimentară.

În timp ce există sute de mii de reacții chimice diferite, cele mai multe dintre ele au
proprietăți similare. Aceste asemănări ne permit să clasificăm modificările chimice în trei
mari categorii.

Modificările organice implică reacții chimice ale compușilor de carbon complecși în care
unul sau mai mulți atomi de carbon sunt legați covalent de atomi ai altor elemente, cel mai
frecvent hidrogen, azot sau oxigen.
Modificările anorganice sunt reacții chimice ale substanțelor care, în general, nu implică
atomi de carbon. Aceste schimbări apar de obicei în laboratoare și în industriile grele.
În organismele vii apar modificări biochimice. Ele sunt controlate sau moderate de hormoni
și enzime.

Când coaceți o prăjitură, ingredientele acestuia (făină, ou, zahăr, praf de copt etc.) trec printr-
o schimbare chimică. Iată ce se întâmplă în timpul procesului de coacere:

 Căldura permite puterii de coacere să formeze bule mici de gaz, ceea ce face tortul

pufos

 Căldura face ca proteinele din ou să se schimbe și să facă prăjitura fermă

 Uleiul împiedică căldura să usuce prăjitura

Deoarece acest proces de coacere necesită căldură, este o reacție endotermă. Nu poate fi
inversată, deoarece zahărul și drojdia au creat noi substanțe. Aceasta înseamnă că, odată ce
coaceți un tort, nu îl puteți separa în componentele sale originale (făină, ouă, zahăr).
 Gazul natural este un amestec de hidrocarburi de mulți compuși diferiți. Principalul
său constituent este metanul (CH4), un compus cu un atom de carbon și patru atomi de
hidrogen. Când metanul este ars în prezența aerului (oxigen), acesta produce apă, dioxid de
carbon și căldură (sub formă de flacără albastră).

Această reacție de ardere este baza pentru o parte semnificativă a energiei lumii. Este folosit
pentru încălzirea apei, gătitul alimentelor, generarea de energie electrică și alte scopuri
esențiale.
Focurile de artificii sunt o combinație excelentă de știință și inovație. Sunt alcătuite din
compuși de înaltă energie, care creează explozii. Când furnizați suficientă căldură (energie de
activare), acestea suferă mai multe reacții chimice în succesiune rapidă.

Mai precis, compușii de înaltă energie împachetați dens în interiorul focului de artificii ard cu
oxigenul din aer și se transformă în alți compuși, eliberând sunet, căldură și gaze (cum ar fi
monoxidul de carbon, dioxidul de carbon și azotul) în acest proces.

Maturarea este asociată cu modificări ale compoziției (cum ar fi conversia amidonului în

zahăr). Este un proces prin care fructele își ating aroma, culoarea, calitatea și alte
caracteristici dorite. Pe baza naturii de maturare, fructele pot fi clasificate în două grupe:

Fructele climaterice se pot coace după ce au fost îndepărtate din plantă. De exemplu,
bananele, mango-ul și mărul continuă să se coacă și nu pot rezista la rigorile transportului și
la manipularea repetată.
Fructele neclimaterice nu se pot coace odată recoltate. Acestea produc cantități mici de
etilenă (mult mai puțin decât fructele climaterice) și nu răspund la tratamentul cu etilenă.
Exemplele includ portocale, struguri, mure, rodii și pepene verde.

Spre deosebire de digestia mecanică, care începe în gură cu mestecat, digestia chimică este un
proces complex care descompune alimentele în blocurile sale de bază. Aceste blocuri sunt
absorbite în cele din urmă în plasma sanguină pentru a hrăni celulele corpului.

Mai precis, moleculele alimentare mari sunt reduse la subunități care sunt suficient de mici
pentru a fi absorbite de căptușeala canalului alimentar.

 Proteinele se descompun în aminoacizi

 Acizii nucleici se descompun în nucleotide

 Zaharurile carbohidrate se descompun în monozaharide

 Grăsimile se descompun în acizi grași și monogliceride

Acest lucru se realizează prin diferite enzime (cum ar fi enzimele salivare, gastrice, de
bordură și pancreatice) prin hidroliză.

Galvanizarea este procesul de depunere a materialului pe un substrat solid folosind un curent

electric. Este folosit pentru a îmbunătăți proprietățile chimice, fizice și mecanice ale
substratului.

În acest proces, o soluție care conține ioni metalici este plasată într-un rezervor, iar substratul
care urmează să fie placat este atașat la sursa electrică pentru a face din acesta un catod. Ionii
metalici din soluție se deplasează spre catod, unde câștigă electroni și formează o acoperire
metalică.
O formă comună de galvanizare este folosită pentru a produce monede. Banul american, de
exemplu, este fabricat din zinc acoperit cu un strat de cupru galvanizat.

Sfarsit!

19 Ianuarie 2023

Nume: Covasa Andrei

Bibliografie:
-https://looms.ro/11-exemple-de-reactii-chimice-intalnite-in-viata-de-zi-cu-zi/
-https://prezi.com/p/84usf5zdbjta/reactiile-chimice-in-lumea-inconjuratoare/
-https://ro.wikipedia.org/wiki/Reacție_chimică
 I. G. Murgulescu ,E. Segal, introducere în chimia fizică, vol. II, Cinetică chimică și cataliză, Editura Academiei, 1981
 Atkins, Peter W.; Julio de Paula (2006). Physical Chemistry (ed. 4th). Weinheim: Wiley-VCH. ISBN 978-3-527-31546-8.
 Brock, William H. (1997). Viewegs Geschichte der Chemie (în German). Braunschweig: Vieweg. ISBN 3-540-67033-5.
 Brückner, Reinhard (2004). Reaktionsmechanismen (în German) (ed. 3rd). München: Spektrum Akademischer Verlag. ISBN 3-8274-
1579-9.
 Wiberg, Egon, Wiberg, Nils and Holleman, Arnold Frederick (2001). Inorganic chemistry. Academic Press. ISBN 0-12-352651-5.
  „Chemical Action”. Encyclopædia Britannica. 6 (ed. 11). 1911. pp. 26–33.