VALENTA

Ce stiu?
Elementele din grupele principale au numarul electronilor de pe
ultimul strat egal cu numarul grupei.
Elementele din grupa a VIII a A au configuratie stabila, se numesc
gaze rare.
Atomii celorlalte elemente au tendinta de a ajunge la configuratia
stabila.
Ce voi afla?
 Ce este valenta?
 Cum putem afla valenta unui element utilizand Tabelul
periodic?
Cu exceptia atomilor gazelor rare, atomii celorlalte elemente
chimice nu sunt stabili in stare libera.
Ei se unesc pentru a dobandi configuratia stabila a gazului rar cel
mai apropiat din Tabelul periodic, fie prin transfer de electroni de la
un atom la altul (cedare- acceptare), cazul compusilor ionici, fie prin
punere in comun de electroni, cazul compusilor moleculari.
Def: Capacitatea de combinare a atomilor unui element cu atomii
altor elemente reprezinta valenta elementului respectiv.
La nivel atomic, valenta este egala cu numarul de electroni
cedati/primiti sau pusi in comun de fiecare atom in timpul reactiilor
chimice.
Stratul de electroni pe care se gasesc electronii cedati/primiti sau
pusi in comun de catre un atom se numeste strat de valenta.
Electronii care se gasesc in stratul de valenta se numesc electroni de
valenta.
Ex: Magneziul are Z=12 , are 2 e- pe stratul 3. Stratul 3 se numeste
strat de valenta iar cei 2 e- de pe ultimul strat electroni de valenta.
Sa lucram:
Folosind Tabelul periodic noteaza pe caiet care este stratul de
valenta si cati electroni de valenta au elementele: Cl,Na,H,F,S.
Valenta se noteaza cu cifre romane in partea dreapta sus a
simbolului chimic.
Ex: AlIII , OII
Reguli pentru stabilirea valentei:
In compusii chimici doua elemente sunt considerate unitate de
valenta pentru ca intotdeauna au aceeasi valenta:
 Hidrogenul are constant valenta I
 Oxigenul are constant valenta II
Valenta metalelor din grupele principale ( IA ,IIA ,IIIA) este egala cu
numarul grupei.
Ex: Atomul de sodiu, de magneziu sau cel de aluminiu cedeaza 1, 2
sau 3 e- unor atomi ai nemetalelor, pentru a-si asigura configuratia
stabila de gaz rar, formand compusi ionici.
Valenta acestora este egala cu I ,II sau III
NaI , MgII , AlIII
Metalele din grupele secundare au una sau mai multe valente.
Retine valentele unor metale din grupele secundare: argintul are
valenta I, zincul are valenta II ,cuprul are valentele I si II, fierul are
valentele II si III.
AgI , ZnII , CuI,II , FeII,III
Nemetalele ( situate in grupele IVA,VA,VIA si VIIA) cu unele exceptii,
au una sau mai multe valente.
Valenta acestora se stabileste fata de hidrogen sau fata de oxigen,
astfel:
--Valenta nemetalelor fata de hidrogen (in compusii cu hidrogenul
sau cu metale) este egala cu diferenta dintre 8 si numarul grupei.
Ex: Azotul din grapa a V aA are fata de hidrogen valenta egala cu 8-5
adica III
NIII
Sulful din gr. a VI a A are valenta 8-6 =II SII
Clorul din gr. a VII a A are valenta 8-7=I ClI
--In compusii cu oxigenul (fata de oxigen) nemetalele pot avea mai
multe valente. O valenta maxima egala cu numarul grupei si alte
valente cu doua unitati mai mici.
Exceptie face fluorul ( gr. a VIIa A) care are constant valenta I.
Ex:Azotul din grupa a Va A poate avea valenta V sau III N V;III
Sulful din grupa a VI a A poate avea valenta VI sau IV S VI;IV
Clorul din grupa a VII a A poate avea valentele VII,V,III,I
ClVII;V;III;I
Elementele care au valenta I sunt monovalente, cele care au valenta
II sunt divalente, cele care au valenta III sunt trivalente cele care au
valenta IV sunt tetravalente, etc.
Elementele din grupa a VIII aA sunt zerovalente (au valenta zero),
ele sunt stabile ,nu formeaza compusi.
Concluzie:
Elementele din grupele IA, IIA, si IIIA au valenta egala cu numarul
grupei in care se afla.
Elementele din grupele IVA ,VA ,VIA si VIIA au fata de hidrogen
valenta egala cu 8 minus numarul grupei iar fata de oxigen o
valenta egala cu numarul grupei si alta cu doua unitati mai mica.
Valenta unui element din grupele principale se poate afla
cunoscand numarul grupei.
Valentele sunt importante in stabilirea formulelor chimice.