0% au considerat acest document util (0 voturi)
197 vizualizări3 pagini

Valența

Documentul prezintă noțiuni de bază despre valența atomilor și modul în care aceasta determină tipul de legături chimice și structura compușilor. Se explică faptul că valența reprezintă numărul de electroni cedați, acceptați sau puși în comun de către un atom, iar elementele pot avea valențe de la 0 la 7. De asemenea, se arată că pentru metalele de tranziție valența nu este întotdeauna egală cu numărul grupei din care fac parte.

Încărcat de

Paulina Nan
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
197 vizualizări3 pagini

Valența

Documentul prezintă noțiuni de bază despre valența atomilor și modul în care aceasta determină tipul de legături chimice și structura compușilor. Se explică faptul că valența reprezintă numărul de electroni cedați, acceptați sau puși în comun de către un atom, iar elementele pot avea valențe de la 0 la 7. De asemenea, se arată că pentru metalele de tranziție valența nu este întotdeauna egală cu numărul grupei din care fac parte.

Încărcat de

Paulina Nan
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Valența.

Proprietatea caracteristică a atomilor de a se uni între ei se numește valență.

Valența unui element într-un compus este egală cu numărul electronilor


cedați sau acceptați sau puși în comun de un atom al elementului.

Un element chimic poate fi monovalent ( are valența I ), divalent ( are


valența II ), trivalent ( valența III), tetravalent ( valența IV ), pentavalent
( valența V ), hexavalent ( valența VI ) sau heptavalent ( valența VII ).

Gazele rare sunt zerovalente, adică nu au valență, deoarece ele deja au


structură stabilă de dublet sau octet pe ultimul strat și nu formează compuși
chimici.

Observație

Valențele elementelor sunt importante pentru a scrie formula unui compus


chimic.

Numărul electronilor de pe ultimul strat determină valența elementului.

Observație

Pentru elementele din grupele secundare (metalele tranziționale) nu putem


afla valența lor după numărul grupei, deoarece ele nu au întotdeauna
numărul electronilor de pe ultimul strat egal cu cifra unităților din numărul
grupei.

Exemplu:

Fierul poate fi divalent sau trivalent, cuprul poate fi monovalent sau divalent.
1. Se dau următoarele elemente chimice: Na (Z = 11), Al (Z = 13), O (Z
=8) și F (Z = 9). Modelează compușii ionici care îi pot forma aceste
elemente chimice și determină valențele lor.

Întâi aflăm grupele principale (nr. electronilor de valență) ale celor patru
elemente scriind configurația electronică a acestora:
Na (Z = 11) : 1(K) :2 ē, 2(L) : 8 ē, 3 (M) : 1 ē , deci are un electron de valență,
fiind în grupa I A.
Al (Z = 13) : 1(K) :2 ē, 2(L) : 8 ē, 3 (M) : 3 ē , deci are trei electroni de valență,
fiind în grupa III A.
O (Z = 8) : 1(K) :2 ē, 2(L) : 6 ē , deci are șase electroni de valență, fiind în
grupa VIA.
F (Z = 9) : 1(K) :2 ē, 2(L) : 7 ē , deci are șapte electroni de valență, fiind în
grupa VIIA.

În funcție de numărul electronilor de valență scriem procesul de ionizare al


acestor atomi. Cei care au un număr mic de electroni pe ultimul strat
( maxim trei ), vor ceda acești electroni, rămânând cu configurația stabilă a
penultimului strat.
Atomii care au un număr mare de electroni de valență, vor accepta
electroni pentru a avea octet pe ultimul strat ( 8 – nr. grupă).
Modelăm formarea compușilor ionici astfel încât numărul sarcinilor pozitive să fie
egal cu numărul sarcinilor negative:

S-ar putea să vă placă și