Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Obiective operaţionale
Strategii didactice
Predare - învăţare
Dozarea
Etapele
Activitatea învăţătorului- elevilor
Metode şi
Forme de
activitate
procedee
lecției
Evocare Profesorul salută clasa crează un climat pshihologic adecvat orelor lucrul în
Propune elevilor în perechi aşa cum stau în bancă lucru asupra tabelelor din anexa 1 pe rind la perechi cu fișa
tablă vin elevi pentru a completa tabela şi a verifica corectitudinea completării
Se anunţă tema nouă: Valenţa elementelor
Realizarea Proprietatea unui atom de a forma compuși cu alți atomi se numește valență.
sensului Valența unui element este dată de numărul electronilor cu care atomul elementului participă
la formarea compusului. Astfel, un element poate fi monovalent (are valența I), divalent (are explicația
valența II), trivalent (are valența III) etc.
Gazele rare sunt zerovalente, deoarece atomii lor au configurații stabile pe ultimul strat
. Utilizează Tabelul periodic pentru a determina numărul stratului de valență și numărul
electronilor de valență pentru atomii elementelor chimice Ba, S, C, K.
Valența unui element chimic este egală cu numărul de electroni din stratul de valență cu care
atomul elementului respectiv participă la formarea compușilor ionici sau a compușilor
moleculari. Valența se notează cu cifre romane sau cu cifre arabe.
Reguli pentru stabilirea valenței: Valența metalelor din grupele principale este egală cu cifra
unităților din numărul grupei. Spre exemplu, atomul de sodiu, de magneziu sau cel de aluminiu
cedează 1, 2 sau 3 electroni unor atomi ai nemetalelor pentru a-și asigura configurația stabilă
de gaz nobil, formând compuși ionici. Valența acestora este egală cu I, II sau III. Aceste metale
se află în grupele 1, 2 și 13, deci valența lor (I, II sau III) este egală cu cifra unităților din
numărul grupei.
schemă
Ai învățat și aplici! Utilizează Tabelul Periodic pentru a determina valența metalelor K, Ca, Rb și
Ga.
Metalele din grupele secundare au una sau mai multe valențe. Reține valențele unor metale
din grupele secundare: argintul are valența I, zincul are valența II, cuprul are valențele I și II,
fierul are valențele II și III. Nemetalele, cu unele excepții, au una sau mai multe valențe.
Valența nemetalelor se stabilește față de hidrogen sau de oxigen. Valența nemetalelor în
compușii cu hidrogenul (sau cu metalele) este egală cu diferența dintre 18 și numărul grupei.
Valența maximă a unui nemetal față de oxigen este egală cu cifra unităților din numărul grupei.
Sulful (din grupa 16) are valența VI față de oxigen. Valența sa maximă este egală cu cifra
unităților din numărul grupei în care se află. De asemenea, sulful are față de oxigen și valența
IV. Sunt și excepții: fluorul (din grupa 17) are numai valența I, oxigenul (din grupa 16) are
numai valența II. În tabelul 1 sunt prezentate valențele unor nemetale ale căror compuși
chimici sunt des întâlniți.
discuție
ghidată
Reflecție Completează spațiile libere cu cuvinte potrivite: Atomul unui element chimic se combină cu completare
alți ..... pentru a dobândi configurație ..... de ..... sau de ..... . Capacitatea atomului unui
element de a se combina cu alți atomi se numește ..... . Valența unui metal este determinată de
numărul de electroni ..... de un atom al acestuia și este, în general, egală cu cifra ..... din
numărul ..... . Valența unui nemetal față de metale este determinată de numărul de
electroni ..... de un atom al acestuia și este egală cu diferența dintre 18 și ..... .
lucrul
individual
problematizar
ea
Anexa 1