1. Transfer de electroni (ē) de la metale la nemetale cu formarea ionilor
pozitivi și negativi. 2. Atracția electrostatică între ionii de semn opus, fiind legătura chimică (legătură ionică) care se stabilește între ionii de semn contrar. Se formează un compus ionic stabil și neutru din punct de vedere electric (nr. sarcini pozitive = nr sarcini negative), întotdeauna între două elemente cu caracter diferit (metale cu nemetale).
Proprietățile fizice ale compușilor ionici:
1) Substanțele ionice sunt solide, divers colorate și cristaline.
2) Marea majoritate a compușilor ionici sunt solubili în apă.
3) În stare solidă compușii ionici nu conduc curentul electric.
4) În soluție și în topitură compușii ionici conduc curentul electric.