V.2.1. Formarea compușilor ionici.

Compușii ionici se formează în două etape:

1. Transfer de electroni (ē) de la metale la nemetale cu formarea ionilor pozitivi și

negativi.
2. Atracția electrostatică între ionii de semn opus, fiind legătura chimică (legătură ionică)
care se stabilește între ionii de semn contrar. Se formează un compus ionic stabil și
neutru din punct de vedere electric (nr. sarcini pozitive = nr sarcini negative), întotdeauna
între două elemente cu caracter diferit (metale cu nemetale).

Exemple:

a) Sarea de bucătărie: Clorura de sodiu: NaCl

b) Clorura de magneziu: MgCl2

c) Clorura de aluminiu: AlCl3

concluzia experimentului:
Prezența unor cationi într-un compus ionic poate fi pusă în evidență prin
colorarea diferită a flăcării de către aceștia, astfel:

 Na(+1) colorează flacăra în galben-închis

 K(+1) colorează flacăra în violet
 Ca(+2) colorează flacăra în roșu-deschis
 Ba(+2) colorează flacăra în galben-verzui
 Cu(+2) colorează flacăra în verde-închis
 Cu(+1) colorează flacăra în albastru
 Fe colorează flacăra în maroniu
 Zn(+2) colorează flacăra în verde-albăstrui
 Pb(+2) colorează flacăra în albastru
 Proprietățile fizice ale compușilor ionici:
 1) Substanțele ionice sunt solide, divers colorate și cristaline.
 2) Marea majoritate a compușilor ionici sunt solubili în apă.
 3) În stare solidă compușii ionici nu conduc curentul electric.
 4) În soluție și în topitură compușii ionici conduc curentul electric.