Legatura ionica sau electrovalenta este legatura chimica rezultata prin transfer de electroni. Elementele din grupele I A, II A, III A si toate grupele secundare, cedeaza electroni transformandu-se in ioni pozitivi. Elementele din grupele V A, VI A, VII A accepta electroni transformandu-se in ioni negativi. Legătura ionică este un tip de legătură chimică formată datorită existenței unor forțe electrostatice dintre doi ioni încărcați cu sarcini opuse. Ionii pot fi monoatomici: si poliatomici: Legăturile ionice sunt adesea formate între un cation (care este adesea un metal), și un anion (care este adesea un nemetal). Legătura ionică pură nu poate exista, toți compușii ionici au un mic grad de legătură covalentă. Astfel, o legătură ionică este considerată o legătură în care caracterul ionic este mai proeminent decât caracterul covalent. Cu cât este mai mare diferența de electronegativitate între cei doi atomi care-și formează legătura, cu atât legătura este mai polară (mai ionică). Cristalul de clorura de sodiu NaCl Clorura de sodiu sau sarea gema (NaCl) este o substanta ionica. Substantele ionice au structuri cristaline ionice, adica in nodurile retelei sunt ioni retinuti prin forte electrostatice. Reteaua clorurii de sodiu este cubica avand fete centrate si centrata intern. Adica, ionii de Na+ ocupa colturile si centrul fetelor unui cub, iar ionii de Cl─ ocupa muchiile si centrul cubului. Retelele ionice sunt constituite din ioni pozitivi si negativi, coeziunea dintre acestia fiind data de atractia electrostatica de natura columbiana. Substantele care formeaza retele ionice la temperatura obisnuita sunt solide, in general incolore si transparente. Cristalele ionice sunt solubile in apa (si alti solventi polari); ionii trec in solutie in stare hidratata (solvatata). Substantele ionice conduc curentul electric numai in stare topita sau in solutie apoasa; sunt electroliti. Solvatul (NaCl) fiind un compus ionic este alcatuit din ioni de semn contrar. Apa este formata din molecule covalent polare (dipoli). Apa este un solvent polar. Intre ionii solvatului se manifesta forte puternice de atractie electrostatica. Intre moleculele polare de apa se exercita interactii slabe,legaturi de hidrogen. La dizolvarea substantelor ionice in apa, moleculele solventului polar se orienteaza cu polii de semn contrar spre ionii cristalului. Interactiile dintre solvat si solventsunt de tip ion- dipol; rezulta ioni hidratati, mobili. Existenta ionilor mobili explica de ce solutiile apoase ale compusilor ionici conduc curentul electric (sunt electroliti). In clorura de sodiu solida, ionii ocupa pozitii fixe si de aceea ea nu conduce curentul electric. Solutia apoasa de clorura de sodiu contine ioni solvatati mobili; ea este buna conducatoare de electricitate. Clorura de sodiu se utilizeaza in -alimentatie (sare de bucatarie) si in industria alimentara; -materie prima in obtinerea: clorului, acidului clorhidric, hidroxidului de sodiu, sodei de rufe; -industria sapunului si colorantilor; -medicina (serul fiziologic contine 0,9 g NaCl la 100 mL de apa ); -lentile si prisme pentru razele infrarosii. BIBLIOGRAFIE 1. www. cognitivsystem.wordpress.com 2.https://ro.wikipedia.org/wiki/Leg%C4%83tur %C4%83_chimic%C4%83 3. C.D. Nenitescu-Chimie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti