FORTELE SI LEGATURI INTERATOMICE SI INTERMOLECULARE.

Fortele interatomicr si intermoleculare deriva din faptul ca atomii tuturor elemetelor

chimice contin sarcini electrice de semene opuse, adica nucleu cu sarcina pozitiva si
invelis cu sarcina negative
Aceste forte sunt bazate pe legea lui Coulomb:

F = q1q2/r2
Se cunosc patru tipuri de legturi la nivel atomo-molecular:
Legturi Van der Wals-legtur relativ slab dintre atomi cu pturi
electrice extioare complete sau molecule cu legturi chimice saturate.
Forele date nu modific structura i proprietile moleculelor, formnd
doar complexe moleculare, a macromoleculelor.
Legturi de hidrogen reprezint un caz aparte a leg.Van der Wals de
distan medie. Vom spune c, o molecul format dintr-un atom de H
i un atom electronegativ prezint o leg. covalent. Electronul H-ului
este atras spre atomul electronegativ, ducnd la formarea dipolului
electric permanent. Atunci cnd n apropiere apare un alt atom
electronegativ, apare legtura prin punte de hidrogen.
Ele se caracterizeaz prin:
- legtura poate avea loc doar ntre doi atomi deoarece, nucleul atomului de H este mai
mic dect orice alt atom, nct un oarecare alt atom electronegativ nu mai poate
intercala.
- legtura are loc mereu n linie dreapt.
Legtura ionic este un tip de legtur chimic format datorit existenei unor fore
electrostatice dintre doi ioni ncrcai cu sarcini opuse. Legturile ionice sunt adesea
formate ntre un cation (care este adesea un metal), i un anion (care este adesea un
nemetal).
Legtura ionic pur nu poate exista: toi compuii ionici au un mic grad de
legtur covalent. Astfel, o legtur ionic este considerat o legtur n care caracterul
ionic este mai proeminent dect caracterul covalent. Cu ct este mai mare diferen a de
electronegativitate ntre cei doi atomi care-i formeaz legtura, cu att legtura este
mai polar (mai ionic).
Legturile hisrofobe sunt i ele legturi slabe, existente ntre molecule ce nu au
caracter polar. Le putem observa dac studiem structura manbranelor celulare
n imaginea alturat este prezentat diagrama de stare i procesele care apar cand au
loc transformarile de faz.