Nume și prenume: Bujor Alexandru

Determinarea coeficientului de frecare la

alunecare cu ajutorul planului înclinat
-Lucrare experimentală-

1.Scopul lucrării experimentale:

• Determinarea coeficientului de frecare la alunecare cu ajutorul
unui plan înclinat.
• Observarea unei corelații dintre partea teoretică și cea practică.
• Formularea unei concluzii generale.

2.Teoria lucrării

𝑨𝑩: ⃗𝑮
⃗ + ⃗𝑵
⃗ + ⃗⃗⃗⃗
𝑭𝒇 = 𝒎 × 𝒂 𝟏

𝒐𝒙 : ⃗⃗⃗⃗
𝑮𝒕 − ⃗⃗⃗⃗
𝑭𝒇 = 𝒎𝒂𝟏

𝑶𝒚 : ⃗𝑵 ⃗⃗⃗⃗⃗𝒏 = 𝟎 ⇒ ⃗𝑵
⃗ −𝑮 ⃗⃗⃗⃗⃗𝒏 = ⃗𝑮
⃗ =𝑮 ⃗ × 𝒄𝒐𝒔 𝜶

𝒎𝒈 𝒄𝒐𝒔 𝜶
𝒎𝒈 𝒔𝒊𝒏 𝜶 − 𝝁𝒎𝒈 𝒄𝒐𝒔 𝜶 = 𝒎𝒂𝟏
De aici rezultă că accelerația corpului pe porțiunea AB a planului înclinat
este:
𝒂𝟏 = 𝒈(𝐬𝐢𝐧 𝒂 − µ 𝐜𝐨𝐬 𝒂)
Iar viteza sa în punctul B:
𝒉
𝒗𝟐𝒃 = 𝟐𝒂𝟏 × 𝑨𝑩 = 𝟐𝒂𝟏 × = 𝟐 𝒈( 𝟏 − 𝝁𝒄𝒕𝒈𝒂)𝒉 (1)
𝒔𝒊𝒏 𝒂

𝑭𝒇 + ⃗𝑮
𝑩𝑪: ⃗⃗⃗⃗ ⃗ + ⃗𝑵
⃗ = 𝒎𝒂𝟐

𝒐𝒙 : ⃗⃗⃗⃗
𝑭𝒇 = 𝒎𝒂𝟐
⃗ − ⃗𝑮
𝒐𝒚 : ⃗𝑵 ⃗ = 𝟎 ⇒ ⃗𝑵
⃗ = 𝒎𝒈

−𝝁𝒎𝒈 = 𝒎𝒂𝟐
De aici rezultă că accelerația corpului pe porțiunea BC a planului orizontal
este:
≫ 𝒂𝟐 = −𝝁𝒈
𝝁𝒅 = 𝒉 − 𝝁𝒍
Folosind relația lui Galilei avem:
𝟎 = 𝒗𝟐𝒃 + 𝟐𝒂𝟐 × 𝒅 ⇒ 𝑽𝟐𝒃 = −𝟐𝒂𝟐 𝒅 = 𝟐𝝁𝒈𝒅 (2)
Din (1) si (2) rezultă:
𝟐𝒈(𝟏 − 𝝁𝒄𝒕𝒈𝒂)𝒉 = 𝟐𝝁𝒈𝒅
De unde se obține:
𝒉 𝒉
𝝁=
𝒅 + 𝒉𝒄𝒕𝒈𝒂
=> 𝝁=
𝒅+𝒍

3.Montajul experimentului:
a. Materiale necesare:
• plan înclinat
• disc/bănuț
• creion, riglă, raportor
În realizarea acestui experiment am folosit o rampă cu un unghi de 30 de
grade care are lungimea bazei de 27,5 cm și înălțimea de 9,5 cm. Rampa a
fost realizată din PLA(acid polilactic) de culoare albă la imprimanta 3d a unui
coleg de clasă. În plus rampei i se mai poate adaugă si o extensie care are
lungimea de 21,5 cm care îi oferă rampei în final o lungime de 49 cm.
Obiectul care va fi lansat pe rampă este un disc de rază 1,5 cm cu o gaură în
centru realizat tot din acid poliactic.

Rampa fără extensie Rampa cu extensie

Discul

4.Modul de lucru
-se așează corpul pe planul înclinat într-un punct. Se măsoară înâlțimea
h la care se află corpul și distanța l pâna la baza planului înclinat
 -se dă drumul discului pe planul înclinat și se lasă să se oprească pe
planul orizontal. Se marchează punctul unde se oprește discul. Se măsoară
distanța d parcursă de disc pe planul orizontal.
-se repetă experimentul de circa 4 ori, dând drumul discului din același
punct de pe planul înclinat
-se determină media valorilor lui d
-se determină coeficientul de frecare, folosind formula dedusă
-se repetă experimentul, modificând punctul de pornire al discului pe
planul înclinat
-se determină, în final, valoarea medie a coeficientului de frecare
Exemple:(videoclipurile sunt pe mail)

5.Date experimentale:
d u=h/delta med
Nr. crt. h(cm) l(cm) d(cm) u med delta u
med(cm) d+l delta u
27,30
27,60
1. 9,50 19,00 28,20 27,92 0,202 0,211 0,009 0,008
28,60

21,40
21,90
2. 8,50 17,00 22,20 22,20 0,216 0,211 0,005 0,008
23,30

17,90
18,50
3. 8,00 16,00 19,20 19,12 0,227 0,211 0,016 0,008
20,90

18,10
18,40
4. 7,00 14,00 19,00 18,85 0,213 0,211 0,002 0,008
19,90

18,70
19,40
5. 6,50 13,00 19,52 0,199 0,211 0,012 0,008
20,20
19,80

𝝁 = 𝟎, 𝟐𝟏𝟏 ± 𝟎, 𝟎𝟎𝟖
 ̅ − 𝝁|
OBS: delta u= |𝝁

6.Surse de erori:
• Erori instrumentale(datorită instrumentelor de proastă precizie)
• Erori datorate experimentatorului(neatenția, lipsa de experiență etc)
• Erori cauzate de interacțiunea cu alte obiecte(de exemplu discul a fost
puțin deviat de denivelarea produsă între rampă și extensia acesteia)
• Erori cauzate de metodă(rampa prezintă denivelări si imperfecțiuni)
• Erori cauzate de calcule(depinde cum au fost făcute aproximările)

7.Concluzia:
Se poate observa că coeficientul de frecare este cuprins ca valoare între 0 și 1
În plus se remarcă faptul că indiferent de poziția pe care a avut-o discul pe
planul înclinat coeficientul de frecare a fost cam același dar distanța parcursă
s-a micșorat semnificativ.
Pe de altă parte eroare a fost una neglijabilă ceea ce denotă faptul că
măsurătorile si calculele au fost cât de cât precise iar condiția în care a fost
efectuat experimentul a fost una aproape de ideal.
În concluzie, această lucrare experimentală atestă veridicitatea legilor și
formulelor fizice.

SARBĂTORI FERICITE!