Sarmizegetusa Regia

Covaşă Andrei
Bogdan Alexandra Sidonia
 30.000 m²
Suprafata

UNESCO Grătiștea de
Recunoscut
Munte
Localizat
 Deoarece Sarmizegetusa inițial nu era o fortificație militară, ci o
așezare religioasă și civilă, etimologia trebuie luată în considerare cu
anumite rezerve. Se poate ca numele să fi arătat chiar sacralitatea
acelui loc, sau faptul că era o cetate regească, la origine
Sarmizegetusa Regia a fost capitala și cel mai important
centru militar, religios și politic al statului dac înainte de
războaiele cu Imperiul Roman. A fost nucleul unui sistem
defensiv strategic format din șase
fortărețe dacice din Munții Orăștiei, folosit de Decebal pentru
apărare contra cuceririi romane. Situl arheologic
Sarmizegetusa este situat în satul Grădiștea de Munte din
județul Hunedoara.
După cucerirea Daciei și înglobarea ei în Imperiul Roman,
capitala a fost mutată la Ulpia Traiana.
● Cetatea de pe Dealul Grădiștei este cea mai mare
dintre tificațiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci,
la 1.200 de metri înălțime, fortăreața a fost centrul
strategic al sistemului defensiv dac din
Munții Orăștiei, și cuprindea șase citadele.
● Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri
masive de piatră (murus dacius), a fost construită
pe cinci terase.

● Zidul cetății avea 3 m grosime și o înălțime

de aproximativ 4 – 5 m în momentul
finalizării construcției lui. Deoarece zidul
care îngrădește o suprafață de circa 3 ha este
construit în asa fel încât respectă marginile
înălțimii, cetatea are o configurație mai
neobișnuită, de hexagon cu laturile inegale.
În apropiere, spre vest, se află, pe o
suprafață de 3 km, o întinsă așezare civilă,
în care se observă foarte multe locuințe,
ateliere, magazii, hambare, rezervoare de
apă.
 Sarmizegetusa se află situată în partea
de vest a Ţării Haţegului, la aproximativ 8
km de „Porţile de Fier ale Transilvaniei”, de
unde se face trecerea în Banat.
În antichitate romanii au construit aici
capitala provinciei Dacia, "Colonia Ulpia
Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa".
Zidurile oraşului aveau o lungime de 500 x
600 m şi închideau în interior o suprafaţă de
aproximativ 33 ha. Pe o suprafaţă de 60-80
ha, în afara zidurilor de incintă ale oraşului,
romanii au construit numeroase monumente
publice, case particulare, morminte, etc.
 Oraşul fondat de împăratul Traian mai
dispunea şi de un "territorium" în jur, o zonă
imensă care se întindea de la "Ampelum" (Zlatna),
în Munţii Apuseni, până la "Dierna" (port la
Dunăre).
Această uriaşă întindere de pământ
semnifica faptul că metropola şi oamenii săi de
afaceri deţineau şi controlau comerţul de la Dunăre,
agricultura din fertila vale a Mureşului şi nu în
ultimul rând profiturile aduse de minele de aur din
Munţii Apuseni. Iată câteva motive pentru care
oricare alt oraş al Daciei romane cu greu ar fi putut
să detroneze Sarmizegetusa din poziţia pe care a
deţinut-o.
O parte dintre obiectivele cercetate au fost
conservate şi restaurate, fiind puse la dispoziţia
vizitatorilor. Monumentele sunt dispuse atât în
zona din afara zidurilor de incintă ale oraşului, cât
şi "intra muros" (între ziduri).
Toate cele 6 fortărețe (Sarmizegetusa Regia, Luncani - Piatra Roșie, Costești
- Blidaru, Costești - Cetățuie, Căpâlna și Bănița) care au format sistemul
defensiv al lui Decebal.

Luncani-Hunedoara Cetatea dacică Costești-Blidaru Cetatea dacică Costești-Cetățuie

Căpâlna, Alba Bănița, Hunedoara

 Există un val de pământ, care vine dinspre est şi se îndreaptă spre vest. Sub el, încă nescos la iveală, se află zidul de nord al
oraşului. La fel de bine se văd zidurile de est şi de sud, ceva mai puţin păstrat este cel de vest, acoperit de sat. Zidurile au fost
cercetate doar în câteva puncte, fiind scoase la iveală chiar şi două dintre turnurile de colţ, de sud-est şi de nord-est.
 Unul dintre zidurile clădirilor de aici măsoară peste 1 m lăţime. Este greu de spus care trebuie să fi fost înălţimea
acestui edificiu, dar este destul de clar faptul că a avut de susţinut o greutate imensă, probabil greutatea mai multor etaje.
La Roma clădirile puteau atinge 30 m înălţime. La intervenţia împăraţilor s-a stabilit această înălţime ca maximă,
deoarece edificiile care o depăşeau deveneau nesigure şi mai erau şi insalubre. Probabil că la Sarmizegetusa nu s-au atins
astfel de înălţimi, dar cu certitudine au existat edificii cu mai multe niveluri.