Sarmisegetuza Regia, sau asa cum se traduce numele, Cea Regeasca, este situata in judetul Hunedoara, in satul Gradistea

Muncelului. Acest vestigiu este cunoscut ca fiind capitala fostei Dacii, inainte de colonizarea romana. Desi numele este banuit a fi de origine dacica, se observa in pronuntia lui si influente de origine latina si greaca, ceea ce dovedeste importanta sa in acea perioada istorica. O asociere cu anumite accente dovedeste fara dar si poate acest lucru. In momentul de fata, Sarmisegetuza Regia este inclusa in patrimoniul cultural mondial al UNESCO, fiind una dintre cele mai vechi de acest gen. De-a lungul vremii, numele cetatii a fost mentionat in scrieri importante cum ar fi Ulpia Traiana sau Civilizatia getodacilor, insa si in lucrari universitare cum ar fi Limba traco-dacilor.

Sarmisegetuza Regia este cunoscuta ca fiind cea mai mare fortificatie daco-geta de pe teritoriul tarii noastre,
acesta fiind si motivul pentru care ea a devenit capitala Daciei preromane. Ea se afla in varful unei stanci de aproximativ 1.200 metri, aceasta inaltime fiind folosita tocmai in scopuri militare, indeosebi ca un punct de observatie ideal. Defensiva in aceste conditii, avea sa functioneze la cote maxime. De asemenea, cetatea mai cuprindea sase citadele. Costruita din piatra masiva pe cinci terase, zidurile cetatii avand aproximativ o grosime de 3 metri, desi in momentul constructiei aveau in jur de 4-5 metri. Ea continea si o zona sacra, cunoscut fiind faptul ca dacii tineau foarte mult la venerearea zeilor. Tot aici vom intalni si Calendarul Circular. Imaginea exacta a Sarmisegetuzei nu este cunoscuta pe de-a intregul datorita ocupatiei romane ce a distrus mult din constructia initiala. Cu toate astea, imaginea se poate recostrui in proportie destul de mare, daca privim gravurile dupa vase si blocurile de piatra ce apartin de aceasta. De asemenea, tot aici au fost gasite monede de aur pe care statea inscriptionat insrisul KOSON.

Pe vremuri, civilii locuiau pe lang fortareata, pe terasele construite in josul muntelui, in schimb ce nobilimea dacica avea apa in locuintele lor, adusa prin tevi ceramice. Iata ca, romanii nu au fost singurii ce stiau tainele tehnologiei avansate, societatea dacica avand si ea un standard de viata ridicat in ciuda a tot ce s-a spus in timp, cum ca romanii ar fi fost cei datatori de nou si de modernism. De departe cea mai prospera perioada a Daciei a fost cea sub conducerea lui Decebal, acesta dand un aer proastat locurilor. Cu toate astea, el este cunoscut ca fiind ultimul rege dac, fiind infrant de catre trupele romane ale lui Traian, luandu-si zilele in temnita.

Dupa infrangerea dacilor, romanii au inceput sa darame cetatea, infiintand o garnizoana in acel loc. In imediata apropiere a Sarmisegetuzei, la mai exact 40 km, s-a construit noua capitala romana, Colonia Ulpia Traiana Augusta

Dacica Sarmisegetuza, imparatul Hadrian, urmasul lui Traian, vrand ca aceasta sa fie o continuare a vechii capitale dacice, acesta fiind motivul pentru care s-a decis pastrarea numelui de Sarmisegetuza. In zilele noastre, pe ruinele vechii cetati romane, se afla comuna Sarmisegetuza. Tot in zilele noastre, toate cele 6 fortarete construite in acea perioada, cum ar fi Sarmisegetuza Regia, Luncani-Piatra Rosie, Costesti-Cetatuie, Capalna, Banita si Costesti-Blidaru, ce pe vremuri formau sistemul de aparare al marelui Decebal, acum fac cu mandrie parte din patrimoniul cultural UNESCO. Iata ca, datorita acestor patrimonii de-a dreptul uluitoare si pline de istorie, poporul nostru isi poate cunoaste originile mult mai usor. De asemenea, aceste vestigii dovedesc vitejia dar si spiritul modern al dacilor, dezmintind astfel mitul potrivit caruia dacii ar fi fost cu mult in urma romanilor din punct de vedere al civilizatiei.