Sarmizegetusa

Regia
Capitala Daciei

Acest articol se referă la capitala

regatului dac. Pentru alte sensuri, vedeți
Sarmizegetusa (dezambiguizare).
 Sarmizegetusa Reg

Sanctuarul circular

Localizare în România

Nume Sarmisegetusa, Sarmisegethusa,

alternativ(e) Zarmizegethousa, Zermizegetho
Cunoscută ca Capitala dacilor
Abandonată
sec. al II-lea d.Hr.
în
Evenimente Războaiele daco-romane
Locație
Coordonate 45°37′19″N 23°18′33″E / 45.6
Altitudine 1030 m
Localitate Grădiștea de Munte
Țară  România
Referință
RO-LMI HD-I-s-A-03190
RO-RAN 90397.01
UNESCO 906
Note despre sit
Recunoaștere Patrimoniu Mondial UNESCO
Monument Istoric Național
Arheologi * A. Rusu
A. Sion
Eugen Iaroslavschi
H. G. Seiwerth
Ioan Andrițoiu
Ioan Glodariu
Ștefan Ferenczi
Gelu Florea
Gabriela Gheorghiu
Darius Sima
Adriana Pescaru Rusu
Liliana Dana Suciu
Expoziții * Muzeul Civilizatiei Dacice si Ro
National Museum of the Unio
Note Parțial reconstruit
Modifică date / text
Sarmizegetusa Regia (cea regească) a
fost capitala și cel mai important centru
militar, religios și politic al statului dac
înainte de războaiele cu Imperiul Roman.
A fost nucleul unui sistem defensiv
strategic format din șase fortărețe
dacice din Munții Orăștiei, folosit de
Decebal pentru apărare contra cuceririi
romane. Situl arheologic Sarmizegetusa
este situat în satul Grădiștea Muncelului
din județul Hunedoara.

Toponimul Sarmizegetusa a apărut în

inscripțiile antice și la autorii antici (până
în sec. al VII-lea) și în alte variante (cu
inscripționare în elină și latină):
Zarmizeghéthousa[3], Sarmireg,
Sarmizge[4], (colonia Ulpia Traiana
Augusta Dacica) Zarmitz[5], Sarmazege,
Sarmizege[6] etc. Numele ar putea fi unul
dacic, dar a fost păstrat doar în variate
forme fonetice ale limbilor greacă și
latină.

După cucerirea Daciei și înglobarea ei în

Imperiul Roman, capitala a fost mutată la
Ulpia Traiana (Sarmizegetusa), aflată la
peste 40 de km depărtare. Ruinele cetății
dacice Sarmizegetusa Regia au fost
incluse pe lista patrimoniului cultural
mondial UNESCO.

Etimologie
Nu se cunoaște pronunțarea din limba
dacică în mod cert și nici sensul
cuvântului. Atât Constantin Daicoviciu în
lucrarea Ulpia Traiana, cât și Liviu
Mărghitan în Civilizația geto-dacilor
prezintă teoria profesorului Ioan I. Russu
(în Limba traco-dacilor, cap. 5)[7] care
spune că numele este compus din două
elemente de bază: zermi (stâncă,
înălțime) și zeget (palisadă, cetate), din
indoeuropeanul *gegh- „creangă, stîlp (pt.
palisadă)”, terminându-se cu un
determinativ și având înțelesul de
„Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea înaltă”,
„Cetate de palisade (construită) pe
înălțime (sau stâncă)”. Deoarece
Sarmizegetusa inițial nu era o fortificație
militară, ci o așezare religioasă și civilă,
etimologia trebuie luată în considerare cu
anumite rezerve. Se poate ca numele să
fi arătat chiar sacralitatea acelui loc, sau
faptul că era o cetate regească, la
origine[8][9].

O altă teorie spune că numele ar

însemna: „așezarea sarmaților și a
geților” de la termenii: sarmis et getusa
din latină[10] Vasile Pârvan a respins
această ipoteză, arătând că sarmații au
început să pătrundă în teritoriul getic
abia după epoca lui Traian și că numele
capitalei era mult mai vechi.[11]. Pârvan a
propus citirea Sarmiz-egetusa în sensul
„Egetusa a lui Sarmos” sau „Zarmos”,
arătând că Zarmos/Zermos a fost un
nume tracic cunoscut și citat de
cercetătorul austriac (de etnie cehă)
Wilhelm Tomaschek, în lucrarea standard
Vechii traci, un studiu etnologic.[12] Opinia
lui Pârvan a fost împărtășită de savantul
bulgar tracolog Dimităr Decev, care a
adus în discuție, comparativ, numele de
persoane din Lycia (Licia)Zermounsis, Ro-
zarmas, Ia-zarmas, Troko-zarmas și
varianta tracă bazată pe Zermos, Xermo-
sígestos sau Zermo-sígestos.[13]

Tomaschek propusese în acea lucrare

din sec. al XIX-lea citirea Zermi-
zegétousa, prima parte comparând-o cu
harmyá din sanscrită „vatră; cămin;
familie” și cu cuvântul armenesc zarm(i)
„familia suboles”, sensul final presupus
de Tomaschek fiind „casa națiunii
(getice)”.

Aceste încercări și altele de a afla

semnificația toponimului Sarmizegetusa
au generat teorii care rămân doar la
stadiul de ipoteze.

Descriere

Monede dacice de tip Koson

Cetatea de pe Dealul Grădiștei este cea
mai mare dintre fortificațiile dacice.
Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de
metri înălțime, fortăreața a fost centrul
strategic al sistemului defensiv dac din
Munții Orăștiei, și cuprindea șase
citadele.

Fortăreața, un patrulater alcătuit din

blocuri masive de piatră (murus dacicus),
a fost construită pe cinci terase, pe o
suprafață de aproximativ 30.000 m².
Sarmizegetusa conținea de asemenea o
zonă sacră. Printre cele mai importante
și mari sanctuare circulare dacice se află
și Calendarul Circular.
Zidul cetății avea 3 m grosime și o
înălțime de aproximativ 4 – 5 m în
momentul finalizării construcției lui.
Deoarece zidul care îngrădește o
suprafață de circa 3 ha este construit în
asa fel încât respectă marginile înălțimii,
cetatea are o configurație mai
neobișnuită, de hexagon cu laturile
inegale. În apropiere, spre vest, se află,
pe o suprafață de 3 km, o întinsă așezare
civilă, în care se observă foarte multe
locuințe, ateliere, magazii, hambare,
rezervoare de apă. La 100 de metri spre
est, în dreptul porții cetății, din același
punct cardinal, se află sanctuarele, care
au forme și mărimi variate. Sanctuarele
erau situate pe o terasă, care fusese
legată de poarta amintită anterior printr-
un drum pavat. Nu se știe dacă erau
șapte sau opt sanctuare patrulatere,
deoarece ele au fost distruse de romani
în timpul ostilităților și nu se poate
aprecia dacă era un singur sanctuar
mare sau două mai mici construite foarte
aproape. Sanctuarele circulare sunt doar
două. Se remarcă și pavajul de andezit
sub forma unui soare cu razele compuse
din segmente de cerc. Obiectele de
dimensiuni reduse, găsite la Grădiștea
Muncelului sunt de forme și dimensiuni
diferite. Ies în evidență un vas cu o
inscripție cu litere ale alfabetului latin,
„DECEBALVS PER SCORILO”, niște blocuri
de calcar cu litere grecești și monedele
din aur cu înscrisul „KOSON”.

Civilii locuiau pe lângă fortăreață, pe

terasele construite în josul muntelui.
Nobilimea dacică avea apă în rezidențele
lor, adusă prin țevi ceramice. Inventarul
arheologic găsit la sit dovedește că
societatea Dacică avea un standard înalt
de viață.

Apogeu și declin

Ulpia Traiana Sarmizegetusa în Harta Iosefină a

Ulpia Traiana Sarmizegetusa în Harta Iosefină a
Transilvaniei, 1769-1773

Capitala Daciei a atins apogeul sub

Decebal, regele dac înfrânt de Imperiul
Roman in timpul domniei împăratului
Traian. După înfrângerea dacilor,
cuceritorii au stabilit o garnizoană
militară acolo și au început să dărâme
cetatea. Noua capitală romană, Colonia
Ulpia Traiana Augusta Dacica
Sarmizegetusa a fost construită la o
distanță de 40 km de Sarmizegetusa
Regia. Împăratul Hadrian, voia ca noua
capitală construită de Traian să fie
percepută ca o continuatoare a celei
dacice, de aceea i-a și adăugat numele
de Sarmizegetusa. Astăzi, pe locul Ulpiei
Traiana Sarmizegetusa se află localitatea
Sarmizegetusa, din județul Hunedoara.

Alte informații
Toate cele 6 fortărețe (Sarmizegetusa
Regia, Luncani - Piatra Roșie, Costești -
Blidaru, Costești - Cetățuie, Căpâlna și
Bănița) care au format sistemul defensiv
al lui Decebal, fac acum parte din
patrimoniul cultural mondial UNESCO.

În 2011 angajații unei firme au distrus o

parte din situl dacic pentru a construi o
parcare de 3.000 de metri pătrați, punând
zidul cetății în pericol de prăbușire pe o
lungime de aproximativ 30 de metri.
Amenajarea parcării a fost plătită de
Consiliul Județean Hunedoara, fiind
destinată turiștilor veniți să viziteze situl
și s-a făcut fără aprobarea sau
supravegherea arheologilor [14].

Galerie de imagini
Sarmizegetusa Regia Sanctuarul mare
circular (Zona sacră)

Sarmizegetusa Regia
Sanctuarele de andezit, Sarmizegetusa
Regia
Sanctuarul mare de calcar,
Sarmizegetusa Regia

Sanctuarul mare de calcar,

Sarmizegetusa Regia
Sanctuarul mic de calcar, Sarmizegetusa
Regia

Discul solar, Sarmizegetusa Regia

Murus dacicus, Sarmizegetusa Regia
 Drum dacic pavat, Sarmizegetusa Regia

Panoramă a a sanctuarelor de la
Sarmizegetusa Regia

Note
1. ^ „Lista monumentelor istorice din
 județul Hunedoara” (PDF).
www.patrimoniu.gov.ro. Accesat în
18 octombrie 2012.
2. ^ „National Archaeological Record
(RAN)” . ran.cimec.ro. Accesat în 18
octombrie 2012.
3. ^ Ptolemeu (Ptolemaios),
Geographia, III, 8, 4
4. ^ Insc. 72 IDR3 (2), CIL III 1448 (locul:
Grădiștea de munte)
5. ^ Insc. 78 IDR3 (2), CIL III 1452 (locul:
Grădiștea de munte)
. ^ Anonymus din Ravenna, Cosm. IV, 7
(sec. al VII-lea)
 7. ^ Ioan I. Russu, Limba traco-dacilor,
București, 1959, ed. a II-a revizuită,
București, 1967
. ^ Daicoviciu & Daicoviciu, Ulpia
Traiana, p. 10
9. ^ Liviu Mărghitan, Civilizația geto-
dacilor, p. 19
10. ^ Al. Rosetti, Resturi de limbă scito-
sarmată, Iași 1930.
11. ^ Vasile Pârvan, Getica, o protoistorie
a Daciei, ed. a II-a, București, 1982;
cap. V
12. ^ W. Tomaschek, Die alten Thraker
(Vechii traci), I și II, 1894 (în:
Sitzungsberichte der Wiener
Akademie der Wissenschaften, phil.-
hist. Klasse, 128. Band (1893), 130.
und 131. Band (1894): Rapoartele de
ședință ale Academiei Vieneze de
Științe, clasa filosofie-istorie, vol. 128,
130, 131); partea a II-a, 2, p. 39
13. ^ Dimităr Decev/Dimiter Detschew,
Charakteristik der thrakischen
Sprache, Berlin, 1928 și Sofia, 1952
14. ^
http://www.romanialibera.ro/actualit
ate/eveniment/cu-buldozerele-in-
sarmizegetusa-230794.html Cu
buldozerele în Sarmizegetusa, articol
din România Liberă, 11 iulie 2011

Bibliografie
Liviu Mărghitan, Civilizația geto-dacilor,
1981
Constantin Daicoviciu, Hadrian
Daicoviciu, Ulpia Traiana, 1966

Lectură suplimentară
Sarmizegetusa regia: capitala Daciei
preromane, Ioan Glodariu, Editura
Muzeul Civilizației Dacice și Romane,
1996
Calendarul de la Sarmizegetusa Regia,
Șerban Bobancu, Emil Poenaru, Editura
Academiei Republicii Socialiste
România, 1980
Sarmizegetusa: cetățile și așezările
dacice din Munții Orăștiei, Constantin
Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu, Editura
Meridiane, 1962
Sarmizegetusa Regia, Ioan Glodaru,
Eugen Iaroslavschi, Adriana Rusu-
Pescaru, Florin Stanescu, Editura Acta
Musei Devensis, 1996
Burebista și Sarmizegetusa, Dan Oltean,
Editura Saeculum I.O., 2007
Vezi și
Fortărețe dace din Munții Orăștie
Locuri din patrimoniul mondial

Legături externe
Aparatului lui Uriel din Dacia. A fost
Enoh instruit la Sarmizegetusa?
CIMEC - Sarmizegetusa Regia -
capitala regatului dac
Pe urmele dacilor , 31 ianuarie 2008,
Georgiana Fefea, Descoperă
Sarmizegetusa vândută - articol din
Ziua, 3 martie 2007
Sarmizegetusa astazi - Reportaj
ProTV, octombrie 2009
DEMOLAREA ROMÂNIEI: Cetatea
Sarmizegetusa, trecută de sub
bocancul braconierilor sub șenilele
buldozerelor , 27 iulie 2011, Tiberiu
Stroia, Daniel Guță, Adevărul
Un oraș cât Bucureștiul zace sub
Sarmizegetusa , 30 aprilie 2012,
Tiberiu Stroia, Adevărul
23 iulie 2004: Sarmizegetusa - Cocini
facute din templele romane , 23 iulie
2004, Alex Nedea, Jurnalul Național
23 iulie 2004: Sarmizegetusa - Zimbrul
fara nume de la Hateg , 23 iulie 2004,
Andreea Tudorica, Jurnalul Național
24 iulie 2004: Sarmizegetusa -
"Biserica antica din Densus plange" ,
24 iulie 2004, Silviu Sergiu, Eugenia
Mihalcea, Jurnalul Național
24 iulie 2004: Sarmizegetusa -
Proprietarul de templu , 24 iulie 2004,
Silviu Sergiu, Jurnalul Național
24 iulie 2004: Sarmizegetusa -
Scormonitori dupa aurul dacilor , 24
iulie 2004, Silviu Sergiu, Jurnalul
Național
24 iulie 2004: Sarmizegetusa - Lupu,
omul padurilor , 24 iulie 2004, Alex
Nedea, Jurnalul Național
23 iulie 2004: Sarmizegetusa - Omul
care face carbuni , 23 iulie 2004,
Eugenia Mihalcea, Florina Zainescu,
Jurnalul Național
 Turiști de ocazie la Sarmizegetusa
Regia , 1 septembrie 2010, Monalise
Hihn, Jurnalul Național
REPORTAJUL SAPTAMANII /
Sarmizegetusa, un regat devastat de
nepasare si cautatori de aur (I) , 3
noiembrie 2009, Alex Dima, Ziarul de
Duminică
Mostenirea dacica , 7 august 2007,
Evenimentul zilei

Planuri, relevee

„Plan TOPO 2D” , Plan topografic 2D al

sitului arheologic de la Sarmizegetusa
Regia (v.1), fișiere-sursă .DWG, .PDF
 „Plan TOPO 3D” , Plan topografic 3D al
sitului arheologic de la Sarmizegetusa
Regia (v.2), fișiere-sursă .DWG, .PDF

Reconstituiri 3D

„Drumul pavat” de la Sarmizegetusa

Regia , reconstituire 3D (v.1)
„Marele Templu Rotund” de la
Sarmizegetusa Regia , reconstituire 3D
(v.2), „Sanctuarul mare circular” din
Zona Sacră

Tur virtual

- SARMIZEGETUSA REGIA 3D - Situl

arheologic în 3D, în Google Earth
Sarmizegetusa și ansamblul Brâncuși
pot fi vizitate virtual , 12 noiembrie
 2012, Rl Online, România liberă -
360.inp.org.ro

Video

Calendarul Geto-Dacic - documentar

video

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Sarmizegetusa_Regia&oldid=13087250

Ultima modificare efectuată acum 9 luni de către Victor Blacus.

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,

exceptând cazurile în care se specifică altfel.