Arhiva Atlanilor de la Sarmizegetusa

SCRIS DE
DEPARTAMENTUL ZAMOLXE ROMNIA (DZR)
PE MARI, 14 FEBRUARIE 2017

Istoria Romaniei este una complexa, iar asta n-o spunem noi, ci au spus diversi istorici, arheologi, lingvisti,
savanti si oameni de cultura straini, care de-a lungul deceniilor si nu numai au studiat Romania,
acordandu-i o deosebita atentie. Chiar si descoperirile de ultima ora, cele oficiale, sunt in masura de a
schimba istoria lumii.
Daca insa vorbim despre artefacte de inalta tehnologie, pe care le-au detinut civilizatiile antice, atunci
istoria omenirii trebuie rescrisa, cu toate ca, acesta este un adevarat cosmar pentru cei care conduc
lumea, deoarece ei nu vor ca oamenii sa-si cunoasca adevarata istorie, caci altfel nu vor mai putea fi
manipulati si controlati.
Daca totul s-ar fi redus totul la Marea Descoperire din Masivul Bucegi, din august 2003, probabil ca doar
acel subiect ar fi ramas de cercetat (anchetat), insa muntii Carpati, dupa cum spun anumite profetii
tibetane, ascund tezaure ce vor bulversa o lume intreaga, iar de acest aspect se vor convinge multi
oameni la un moment dat cand acestea vor fi revelate.
Pana atunci, este timpul ca noi sa aflam si despre alte tezaure, pe unde mai sunt ascunse, asta pentru a
putea sa avem o viziune de ansamblu asupra istoriei secrete a Romaniei (Daciei), care a fost contrafacuta
intr-o proportie de 95%. Noile descoperiri din viitor vor face ca urmasii poporului geto-dac, sa-si cunoasca
istoria secreta, pentru ca atunci cand un popor isi cunoaste propria istorie reala, nu poate fi manipulat si
ingenuncheat.

Agitatie mare in jurul Sarmizegetusei. Se foloseste tehnologie de varf, dar se pastreaza secretele. Orasul
secret de sub Sarmizegetusa? BBC i Discovery scaneaz Sarmizegetusa ascuns! Ministrul Culturii se
agita si el. Ce sa fie, totusi?
In 1993, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacice de la Gradistea.Un
studiu multidisciplinar efectuat la fata locului a pus in evidenta faptul ca sub ceea ce este acum
decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic, un ansamblu militaro civil compact, cu mai multe
nuclee, intins pe o suprafata de peste 200 de kilometri patrati.
Acest oras ingropat este predacic si e foarte bogat in aur. Specialistii romani au intocmit niste planuri de
detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strans intr-un dosar trimis Ministerului Culturii si
Cultelor. O copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii clandestini de comori, care au relatii puternice in
zona clasei politice. Hotii stiu acum cu exactitate unde sa caute.
In mod ciudat, posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastiei sa fie scoase de pe lista UNESCO, merge mana
in mana cu deja celebrul scandal al bratarilor dacice. Dupa cum se stie, ele au fost gasite in siturile de la
Gradistea de catre hotii de comori si scoase apoi clandestin din Romania. Au ajuns in Statele Unite, unde
un colectionar american de buna credinta a anuntat oficialitatile ca aceste artefacte se comercializeaza
pe piata neagra. Ulterior statul roman a recuperat o parte din ele si a demarat o ancheta. In mod uluitor,
numele unor politicieni de calibru, precum Adrian Nastase si Dan Iosif au fost asociate cu disparitia
bratarilor. Cei doi au fost banuiti ca ar fi intermediat traficarea in tara a doua tezaure sustrase din situl
arheologic Sarmizegetusa Regia, respectiv 15 bratari dacice de aur.
Conform unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei a fost sondat din satelit de catre rusi pe la
inceputul anilor 90. Rusii vorbeau despre situri antice, dar si preistorice necunoscute inca in zona
Gradistei. Coroborand aceste date cu informatiile unor scriitori antici, care spuneau ca dacii au taiat si au
zidit muntii, Guvernul Romaniei a cerut aflarea adevarului. Astfel, intre anii 1993 si 1999, in perimetrul
fortificatiilor dacice de la Gradistea s-au desfasurat cercetari pe mai multe discipline, pentru realizarea
unui studiu de ansamblu privind zona arheologica. Cercetarile au fost demarate deMinisterul Lucrarilor
Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop delimitarea fizica a complexului de
fortificatii prin alte metode decat sapaturile arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de punere in
valoare a constructiilor preistorice de la Gradistea.
Abia in urma acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa aiba loc decopertarea,
restaurarea, conservarea siturilor si transformarea zonei intr-o rezervatie arheologica nationala, punct
turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea jandarmeriei, care urma sa opreasca
ofensiva jefuitorilor de comori. Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare.
Fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o
asezare militaro-civila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de 200 de kilometri patrati.
Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de pamant.
Din comisia formata au facut parte specialisti pentru detectarea straturilor de profunzime
prinmagnetometrie, specialisti in probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori, arhitecti si
specialisti in geodezie. Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortificatiile sunt deosebit de complexe si
sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai vechi. Pentru a avea o imagine a modului in care s-a
lucrat, dam exemplul grupului format dintr-un geodez si un specialist in magnetometrie. Geodezul,
regretatul general de divizie Vasile Dragomir, cauta zonele de relief care pareau transformate pentru
utilitati militare. Al doilea instala magnetometrele si trasa profilul subsolului in zona indicata.
Magnetometrul este un aparat care poate radiografia si pune in evidenta elementele din subsol, la
adancimea dorita de operator. In acest caz sondajul a mers pana la o adancime de opt metri. Asa au fost
descoperite constructiile scufundate in pamant, dar si incintele subterane care i-au uluit pe cercetatori.
Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor daci este situata pe masivul Sureanu, munte care
coboara catre est, nord si vest in Podisul Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei.

La inceput ne-am intrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii sa poata tine piept asaltului unei
armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era condusa de unul dintre cei mai
buni strategi pe care i-a avut Roma vreodata. Raspunsul l-am gasit la fata locului: folosirea eficienta a
terenului printr-un complex militaro-civil. Dacii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si
vest, un zid de aparare foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie. Ceva in
genul zidului lui Hadrian din Scotia, lung de 170 de km. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in
sus. Fiecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau mai multe
cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii
urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In studiu, eu numesc modul fiecare
aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei
fortificatii. In acest fel, un modul era aparat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o
aglomerare urbana la alta sunt mici, in general de cateva zeci de metri. Distantele cele mai mari de la un
nucleu fortificat la altul nu depasesc patru kilometri. Fiecare aglomerare are locuintele si sanctuarele ei,
asa cum apar si la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista insa
numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai vechi decat perioada dacica clasica. De
asemenea, asezari civile se gasesc peste tot pe vaile apelor dintre munti. Totul pe o suprafata de
aproximativ 200 de kilometri patrati. Intreaga zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice
construite foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea
drum sa vad ce se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut
sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de fortificatii a fost neglijarea laturii sud-estice,
considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient. Aceasta neglijenta a fost
fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele chiar pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos,
ne-a spus regretatul general de armata Vasile Dragomir.
Un oras predacic subteran. Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o reprezinta incintele
subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de aproximativ patru kilometri patrati exista 75 de
gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cu diametre de pana la 70 de metri. Aparatele au detectat
foarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este vorba
de incinte naturale modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica cu platoul de deasupra prin
drumuri antice. De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri catre muntii din apropiere, unele partial
prabusite. Unul merge chiar catre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost
detectate cateva incinte subterane.
In urma masuratorilor a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai
impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mult mai mare deca cele de la
Sarmisegetuza. Conform studiului itocmit, acest oras subteran si constructiile de la suprafata, mult mai
numeroase decat cele de la Sarmisegetuza Regia, au constituit centrul fortificatiilor, cu alte cuvinte
centrul mega-orasului regilor daci, sau al cui va fi fost mai inainte. Arheologii din zona au fost, si sunt, mai
putin entuziasti in legatura cu aceasta descoperire si mai retinuti in declaratii.

Pe Culmea Vartoapelor se afla o intinsa asezare dacica, iar culmea, stancoasa, calcaroasa, e impanzita
de mici grote care uneori iau aspectul unor pesteri. Pe micile platouri de la gura catorva au fost
descoperite fragmente ceramice dacice, sustine arheologul Ioan Glodariu, muzeograf la muzeul din
Deva. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens populate pe vremea dacilor. Mai mult, fiecare
terasa locuita era aprovizionata cu apa, atat locuintele, cat ai atelierele de fierarie, prin conducte care
captau izvoare de la distante apreciabile. Foarte interesant este faptul ca aceste conducte de apa
subterane aveau, din loc in loc, chiar decantoare.
Hartile oficiale au ajuns la hotii de comori
Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa speciala de cercetatori, a fost
multiplicat in patru exemplare, care au fost trimise la MLPAT, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii si
UNESCO. Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele UNESCO. Urma sa se initieze o ampla campanie de
sapaturi arheologice si sa se realizeze un centru turistic exceptional. Programul a fost insa stopat, iar copii
ale dosarului cu hartile siturilor au ajuns la hotii de comori. Astfel reusesc acesti hoti sa mearga la punct
ochit, punct lovit, pe un teritoriu atat de mare. Singurul impediment in calea acestora este acum UNESCO,
care e cu ochii pe siturile de la Gradistea. De aceea se tot lanseaza ideea, de origine romaneasca, cum ca
cetatile vor fi radiate din patrimoniul mondial.

Nu se scoate nici un obiect UNESCO de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cineva incearca sa vanda si
Sarmisegetuza. Asta e singura explicatie, este de parere Alexandru Mironov. Ramane insa o intrebare
extrem de importanta: cine le-a dat hotilor planurile secrete ale complexului si, implicit, planurile
comorilor de la Sarmisegetuza?
Din analiza ulterioara a datelor a rezultat ca cea mai mare parte a acestei asezari, uriasa pentru
antichitate, a fost construita inainte de perioada dacica. Mai mult, comorile cautate acum de hoti au fost
ingropate inainte de perioada clasica a civilizatiei dacice. Lucru deductibil prin logica comuna: daca
romanii cuceritori au strans tot aurul gasit la fata locului, de ce se mai gasesc comori de ordinul zecilor de
kilograme in aceasta zona?
Sursa: marea enciclopedie a geto dacilor GOANA DUPA AURUL SARMISEGETUSEI.COMORILE DACICE SUNT
FURATE CU HARTILE STATULUI ROMAN
Celebrul post britanic de televiziune a folosit sateliii i o tehnologie numit LIDAR cu care a scanat
mprejurimile incintei sacre din capitala dacic. Aa a descoperit o echip de la BBC n Sarmizegetusa
Regia urme ale construcilor romane. Rezultatele sunt spectaculoase, spun cei de la BBC, dar prefer
deocamdat s pstreze secretul asupra descoperirii lor. Arheologii romni vor primi o copie a hrii
obinute astfel doar dup difuzarea documentarului, la sfritul verii.
Filmrile pentru coproducia BBC Discovery Channel s-au derulat i la Sarmizegetusa Regia, dup ce
indicii interesante, ce rmn deocamdat secrete, le-au fost oferite productorilor de o scanare din satelit.
BBC lucreaz de anul trecut la acest proiect despre Imperiul Roman i despre cum tehnologia prin satelit i
ajut pe arheologi s descopere noi situri arheologice romane. Filmrile la documentar au nceput n
martie i, de cinci sptmni, echipa BBC s-a plimbat de-a lungul fostului imperiu i a filmat n Italia,
Tunisia, Iordania, iar, la final, a poposit n Munii Ortiei, la Sarmizegetusa Regia, fosta capital a dacilor,
cucerit de romani n urma a dou rzboaie grele: BBC e aici pentru c lucrm la un documentar despre
Imperiul Roman i despre cum tehnologia prin satelit ne ajut s descoperim noi situri arheologice n tot
imperiul. n Romnia, i n special, n aceast parte a Romniei, exist o motenire cultural foarte bogat
i suntem foarte interesai s descoperim urmele romane, spune Louise Bray, productorul
documentarului. Coproducia BBC-Discovery va avea 90 de minute i este dedicat special Imperiului
Roman, o tem foarte bine primit de telespectatorii posturilor. Proiectul a demarat n septembrie 2011,
dar filmrile efective au nceput de-abia n luna martie. Munca de teren se finalizeaz odat cu cadrele
filmate sus, n Munii Ortiei, iar partea interesant apare n documentele la care deocamdat are acces
doar staff-ul documentarului. De altfel, membrii echipei au fost ndeajuns de secretoi pe toat durata
vizitei lor i au preferat s opreasc filmrile de ndat de ziaritii romni au ajuns n zon.
Contractul de confidenialitate ncheiat cu autoritile i arheologii romni i-a mpiedicat i pe acetia s
dea prea multe date despre materialul BBC, dar entuziasmul specialitilor care au fost alturi de echipa
de filmare e relevant: Sigur c acest documentar e foarte important pentru arheologi, pentru c aceast
colaborare cu BBC-ul nu nseamn doar o colaborare cu o televiziune superprofesionist, care d
informaie curat, care promoveaz n felul acesta situl, dar ne ofer ansa s avem i rezultatele
investigaiilor fcute cu noua tehnic LIDAR privind situl de la Sarmizegetusa. i, din punct de vedere
tiinific, asta va fi un pas mare nainte, a declarat profesorul universitar Gelu Florea, coordonatorul
antierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia.
Cu laserul prin istorie
Productoarea documentarului, Louise Bray, este arheolog i pasionat de istoria veche. Pe teren, la
cetile dacice, a nsoit-o chiar eful de antier de pe sit, profesorul universitar dr. Gelu Florea, cea mai
autorizat surs n ceea ce privete Sarmizegetusa Regia. Toi romnii trebuie s atepte ns difuzarea
coproduciei pentru detalii. Cert este c ziaritii britanici au folosit sateliii postului pentru a scana
teritoriul fostului imperiu n cutarea de situri care nu i-au spus nc ultimul cuvnt.Ceva a atras
atenia lor ctre Sarmizegetusa Regia i nu ctre ruinele romane de la Ulpia Traiana.
Louise Bray, productoarea documentarului, observ c bogia Munilor Ortiei nu se rezum la
comorile arheologice, ci cuprinde att natura, ct i oamenii. Louise Bray a decis s includ situl din
Munii Ortiei n proiectul ei i, pentru a obine detalii interesante asupra a ceea ce pmntul ascunde n
zon, a nchiriat un avion pe care s-a montat echipamentul LIDAR Light Detection and Ranging. BBC
folosete acum un tip de tehnologie numit LIDAR, n care postul a investit sume importante, i aceasta
ne-a descoperit o nou imagine, o imagine foarte larg a pdurii care nconjoar acest sit. Este o
descoperire foarte interesant, parte din ea se cunotea dinainte, este vorba despre o structur roman
de aprare, credem noi, dar nu suntem siguri 100%.
Descoperirea este foarte important pentru c este pentru prima dat cnd aceast structur poate fi
observat integral, deci putem vedea marele plan al cetii pentru prima dat. Este tot ce a dezvluit
productoarea britanic despre descoperirea din sol aprut dup ce tehnologia LIDAR a bombardat
solul sitului cu impulsuri luminoase, oferind o imagine clar a ceea ce ascunde natura. Dac echipa BBC a
decupat din harta obinut din satelit doar o structur roman, arheologii romni cred c tehnologia
LIDAR le va aduce detalii si despre ruinele dacice: Imediat dup difuzarea filmului, din august ncolo, vom
primi aceste hrtii. Ateptm s vedem imaginile i sunt convins c aceast nou tehnic pune n
eviden tot felul de structuri care altminteri din fotografie aerian nu se vd. Trebuie s v imaginai tot
acest deal fr vegetaie, vzut de la nlime, ceea ce din punctul nostru de vedere spune foarte mult,
mult mai mult dect ce se vede cu ochiul liber, de la nivelul solului, crede profesorul Gelu Florea. Doar
din toamn vom ti, dup ce arheologii romni vor viziona imaginile, dac descoperirea BBC schimb
teoriile n ceea ce privete istoria capitalei dacice.
Promovare pentru patrimoniu
Louise Bray a ajuns n luna februarie pentru prima dat n Romnia, n recunoatere: Era zpad mult
i atunci nu am reuit s vd mare lucru, dar acum sunt entuziasmat de ceea ce este aici. Aceast parte
a Romniei este frumoas, ne bucurm de clipele trite, oamenii sunt superbi, arheologii sunt minunai,
timpul uitai este o zi nsorit perfect, deci trim un timp minunat i suntem mulumii c am venit.
Avem i noi n UK o mulime de monumente, dar aici totul este inedit, situl i natura. Noi nu mai avem nici
lupi, nici uri i nici suprafee att de mari de asemenea pdure, spune productoarea a crei echip a
fost mereu nsoit n teren de un vntor cu puca n spate.

Echipa de cercetare a vrut s includ Sarmizegetusa Regia n film i nu ne pare deloc ru. Am nceput s
citim despre sit i apoi am luat legtura cu domnul Gelu Florea. Pentru acest program am filmat n alte
trei ri: Imperiul Roman se ntindea mai demult pe o suprafa unde acum sunt 16, chiar mai multe ri.
Noi am ales doar patru ri dintre acestea unde s ne filmm documentarul, am filmat n Tunisia, n Africa
de Nord, am filmat n Iordania i, de asemenea, n Italia. Romnia este a patra ar unde filmm.
Pe directorul Parcului Natural Grditea Muncelului Cioclovina (PNG), Lucian Stratulat, adresa BBC l-a
surprins: nici c se putea promovare mai bun att pentru monument, ct i pentru ntreaga zon
protejat: Cnd am vzut prima dat adresa de la BBC prin care ne cereau acceptul s filmeze n ceti
am rmas plcui impresionai, pentru c nu ne-am ateptat ca parcul s fie promovat n acest fel, i prin
folosirea unei tehnologii de vrf. Bineneles c ne-am dat acceptul imediat, chiar am promis echipei de
filmare c i vom sprijini cu tot ce se poate. Acest documentar nseamn foarte mult nu dar pentru cetile
dacice, dar i pentru Parcul Natural Grditea Muncelului Cioclovina. V dai seama c prin realizarea
acestui documentar se realizeaz o conexiune ntre biodiversitate, tradiie i istorie. Zona este ncrcat
de istorie, iar promovarea cetilor implic promovarea parcului natural a crui valoare este de
necontestat.
Arheologii romni au spus demult c doar 3 la sut din vestigiile vechii capitale a Daciei au fost pn
acum scoase la lumin, restul rmnnd ascunse sub pmnt. Tehnologia special folosit poate oferi i
specialitilor parcului date despre biodiversitatea din zon; n timp ce preedintele Consiliului tiinific al
PNG, cercettorul Radu Stelian, care a discutat minute bune cu englezii despre minuniile naturale din
zon, crede: Pe lng siturile arheologice, pn i natura de aici, care e magnific, are i ea valene de
patrimoniu UNESCO. Europa descoper c romnii au i ei ceva interesant, c Romnia are o cultur i o
civilizaie veche.
Vestea c o televiune precum BBC filmeaz n cetate, a fcut turul sitului. Toi turitii au tras de departe
cu ochiul la echipa care se plimba i filma la pas n pdurea din jurul incintei sacre i toi au sperat c
documentarul va mbunti imaginea Romniei n lume.
Audien de milioane
Documentarul va fi difuzat n luna august de BBC, apoi n septembrie de Discovery SUA, aa c zeci de
milioane de oameni vor afla informaii i vor vedea imagini din fosta capital a Daciei, Sarmizegetusa
Regia: Noi avem o audien estimat de 30, pn la 40 de milioane de oameni n ntreaga lume: n UK,
America, Europa, Asia i Australia, practic peste tot n lume, deci e o ocazie minunat de a arta lumii ce
parte minunat a Romniei este aceasta i s le dea de neles ct de important era aceast lume n
vremea romanilor, crede Louise Bray. O lume despre care tiu puine pn i turitii romni n lipsa unei
finanri continue i suficiente, la care se adaug condiii de lucru primitive, arheologii au fcut puine
descoperiri, dar i datele publicate nu are cine s le expun turitilor interesai n lipsa unui ghidaj de
specialitate n cetile dacice.
Ci dintre romni tiu de exemplu c: Situl de la Sarmizegetusa este foarte mare: ultima ridicare
topografic pe care am terminat-o toamna trecut, cu ajutorul profesorului Rus de la Facultatea de
Geografie din Cluj, ne arat un sit care are ase kilometri lungime pe ax, peste 250 de terase
antropogene, amenajate n antichitate, se ntinde pe aproape 400 de hectare de teren plan, deci v dai
seama c e mult i de-abia acum avem o dimensiune real a tot ce s-a ntmplat aici n antichitate,
spune universitarul clujan, care ateapt cele 10 milioane de lei alocate deocamdat pe hrtie de fostul
Executiv: Sumele alocate de Bucureti ne ajut foarte mult, este vorba de acel program multianual
anunat de Ministerul Culturii i care sperm s-l putem pune n aplicare din aceast var cel trziu,
pentru patru ani i, dac toate lucrurile merg bine, vom lucra i la Sarmizegetusa, dar i n alte centre
dacice din zon.
Lipsei de informaie i se adaug i infrastructura deficitar, pentru c drumurile numai trasee turistice nu
par. Louise Bray a caracterizat accesul ctre Sarmizegetusa Regia ca fiind bumpy: Drumul ctre sit este
plin de hrtoape i este un pic peste mna turitilor s vin aici. Au nevoie de o main 44, dar este un
sit att de frumos nct cu certitudine a face efortul s vin aici, dac a fi un turist care ar vizita Romnia
i n mod special aceasta parte a rii. Este un sit minunat, iar drumul n-ar trebui s-i impiedice pe oameni
s vin. Englezii chiar glumesc cu siguran, pe vremea romanilor, drumurile erau mai bune.
Tehnologia LIDAR
Light Detection and Ranging (LIDAR) este o tehnic activ de teledetecie cu ajutorul creia se pot obine
date de o acuratee ridicat despre topografia terenului, vegetaie ori diverse structuri i construcii.
Potrivit specialitilor, aceast tehnologie folosete trei sisteme de baz scanarea lasercare msoar
distanele cu precizie, plus sistemul de poziionare global (GPS) i Inertial Measurement Unit (IMU) pentru
nregistrarea orientrii. Tehnologia presupune folosirea de calculatoare cu capacitate ridicat de stocare i
calcul. Cu ajutorul scanrii laser, sunt nregistrate diferenele de timp dintre impulsurile laser trimise din
avionul ce efectueaz zborul i cele reflectate de suprafaa topografic. Un receptor GPS montat pe
avionul care transport tehnologia nregistreaz poziia continu a acestuia.
n teren, este amplasat o staie GPS pentru a corecta diferenele, iar traiectoria de zbor s fie
nregistrat extrem de precis. Sistemul IMU msoar continuu nlimea i acceleraia avionului. Datele
despre topografia terenului cu sistemul LIDAR se obin prin recepionarea impulsurilor laser ntr-un anumit
interval de lungime de und, cunoscut ca banda infrarou apropiat.
Avantajul tehnologiei LIDAR apare datorit fasciculului laser care penetreaz vegetaia indiferent ct este
de dens. Aceeai tehnologie a fost folosit de arheologii care au descoperit oraul maia Caracol n
acest caz, oamenii de tiin au apelat la LIDAR, adic au folosit semnale laser care au penetrat jungla i
au reflectat dinspre pmnt o imagine 3D a sitului Caracol, unul dintre cele mai mari orae din istoria
maia. Au fost ndeajuns 10 ore de msurtori cu ajutorul laserului, fcute n patru zile, pentru ca
tehnologia s pun la dispoziia arheologilor o hart mult mai detaliat dect ce obinuser specialitii
dup un sfert de secol de cercetri la sol. Folosit n arheologie, tehnologia LIDAR arat exact mrimea
sitului, limitele lui i construciile n terase.
BBC i Discovery scaneaz Sarmizegetusa ascuns
Ministrul Culturii atenioneaz c cetile dacice risc s fie scoase de pe lista UNESCO
Ministrul Culturii, Mircea Diaconu, a atras atenia, vineri seara, 25 mai, ntr-o conferin de pres, la Alba
Iulia, c dac nu se acioneaz cu maxim urgen, cetile dacice risc s fie scoase de pe lista UNESCO.
Riscul este foarte mare, dac vin i vd c nu am fcut nimic, a declarat ministrul Culturii, care a vizitat
n cursul zilei de vineri Sarmizegetusa Regia, despre care a spus c este tampila, sigiliul naiunii
noastre. Chestiunea e grav, a afirmat Diaconu, care a adugat c arborii de acolo par mai importani
dect vestigiile. E de neneles lucrul acesta, a adugat demnitarul. Cetile dacice sunt protejate
UNESCO. Ce facem noi cu asta? Nimic. i dac cumva vine un control UNESCO? Pierdem statutul. Deci,
dac nu facem ceva cu urgen maxim, pierdem statutul de protecie UNESCO pentru cetile dacice, a
punctat oficialul.
Diaconu a criticat suprapunerea de orgolii personale, nesfrite, ntre specialiti, administratori. Eterna
problem a Romniei. Al cui e locul, obiectul, cine e eful, cine comand aici. Unii zic c sunt ei, alii c-s
ei, a mai spus Diaconu, care a adugat c trebuie sparte orgoliile. Ministrul a afirmat c vrea s-i pun
la aceeai mas pe cei din administraia public local, de la Consiliul Judeean Hunedoara, pe specialiti
i Ministerul Culturii, pn va fi gsit o soluie.Lucrurile mi se par extrem de simple i de rezolvat
imediat. Adic, s nceap s lucreze toi, fiecare pe meseria lui, a spus acesta.

Fiecare s fac ceva i de maxim urgen, a adugat Diaconu, care a apreciat c e absolut dureros ce
se ntmpl acolo. Ministrul a mai spus c va organiza peste dou sptmni i jumtate o conferin de
pres la Sarmizegetusa Regia. Oficialul a precizat c sunt fonduri, fiindc investiiile sunt absolut minime.
Investiiile nu sunt mari, problema e a noastr de organizare, de coordonare, a spus acesta.

Noi, ca stat, nu am fcut nimic, avndu-le deja nscrise n UNESCO. (). Riscul este foarte mare dac vin
i vd c nu am fcut nimic. (). Problema se pune exact aa i cu Brncui. Ziceau s aducem
osemintele lui Brncui acas. Am zis nti s-l meritm pe Brncui. Ct vreme neglijm total tot ce
nseamn ce a mai rmas de la Brncui, cele dou brne sub care s-a nscut. i alea sunt cumprate de
cineva. (). Ct vreme noi nu facem aici cultul Brncui, noi nu-l meritm pe Brncui. nti s-l meritm
i dup aceea promit, m zbat, m duc, m lupt, orice e legal de fcut ca s vin Brncui acas, a
declarat Mircea Diaconu.[1][2]

Mai multe informatii aflam din cartea Aryanei Havah, in care un copil, pe care aceasta il intervieveaza,
venit de pe o planeta numita Inua, in apropiere de Constelatia Orion, si-a pastrat memoria ancestrala,
asadar beneficiaza de intreaga cunoastere pe care a acumulat-o in viata anterioara.
Redau mai jos interviul cu David (pseudonim), care ne ofera niste informatii esentiale pentru a sti
despre secretul de sub Sarmisegetusa:

Aryana: De Burebista imi poti spune ceva ?

David: Si el a fost un initiat. Cunostea taina Muntelui Sacru si a Codului Legilor. El a fost cel ce a ridicat
cetatea de care vorbeai, Sarmisegetusa Regia.
Aryana: Locul pe care este ridicata cetatea este un loc special ?
David: Da, sub ea, adanc, se afla canale subterane sapate de primii atlanti, care adapostesc cunoasterea
acestora.
Aryana: Sub ce forma este aceasta cunoastere ?
David: Vad multe carti din metal. Sunt puse in niste scobituri, in pereti. Unele din galerii s-au surpat si nu
se mai poate ajunge la ele. Pacat! Acolo se afla scrisa sosirea atlantilor. Mai vad si multe inscriptii pe
pereti. In mijlocul unei sali mari vad un fel de lada din piatra verde deschis, in interiorul ei se afla
recipiente cu un praf ca de aur (n.ed. aur monoatomic) si cateva cristale mari. Mai vad si ceva ce seama
cu un aparat.
Aryana: la ce foloseau aceste lucruri ?
David: Cu ajutorul aparatului poti citi ce este scris in cristale. Aghton nu vrea sa spuna la ce era folosit
praful.
Aryana: Cum au sapat aceste canale ?
David: Cu ajutorul unor aparate. Dar nu le-au sapat, ci au topit roca. Arata ca pe Inua.
Aryana: A locuit vreodata cineva acolo ?
David: Da. Mult timp.
Aryana: Si aveau aer ?
David: Erau construite niste canale verticale de diverse grosimi si lungimi, care erau dispuse in anumite
puncte, in special, in locul unde se intretaiau coridoarele. Acestea aduceau aer de la suprafata si il
introduceau in interior. La fel si apa. O lua dintr-un rau din apropiere si o aduceau in interior cu ajutorul
unor canale special construite, care strabateau intreaga constructie. Din cauza unui canal de genul acesta
s-a prabusit partea de care iti vorbeam.
Aryana: De ce ?
David: Din cauza ca o piatra mare a cazut si a blocat partea in care apa iesea asa ca o parte din coridoare
s-au inundat si datorita unui cutremur s-au surpat.
Aryana: Daca am sapa acolo, am ajunge la aceste grote subterane?
David: Nu stiu! Daca am avea voie, probabil am ajunge.
Aryana: Sarmisegetusa era o cetate obisnuita sau era un loc special ?
David: Era un loc special. Era locul de intalnire al luptatorilor. Tot aici se pastrau si rezerve de hrana. In
timpuri grele aici se refugiau oamenii spre a fi protejati. Cetatea este construita intr-un anume fel. Cei ce
paseau in ea erau protejati de atacuri din exterior.
Aryana: Te referi la atacuri fizice ?
David: La toate atacurile.
Aryana: Ce forma avea cetatea ?
David: Este pe rotund, deoarece este conceputa pe una din chakrele Romaniei. Cei ce au ridicat-o stiau
acest lucru. In mijlocul ei era o coloana uriasa pe varful careia se afla un dispozitiv special. Acesta prelua
energia ce venea din inima pamantului si o transmitea amplificata mai departe.
Tot aici se faceau si anumite ritualuri speciale cu scopul de a avea recolte bogate sau ploaie, sau orice era
necesar. Strabunii nostri cunosteau importanta planetelor si a anotimpurilor. De aceea Sarmisegetusa
Regia avea in interiorul ei un urias cadran solar, facut din piatra. Era asezat in centrul cetatii. Cu ajutorul
lui se urmarea rotatia pamantului si miscarea astrelor.[3]
Ceea ce spuneau cei citati mai sus, confirma David! Este ceva extraordinar. David ne vorbeste despre ce
se regaseste in acest ansamblu subteran si anume: mai multe carti din metal, cristale si aur monoatomic.
In cazul descoperirii din Bucegi, aurul monoatomic a fost punctul fierbinte al acelei descoperiri.
SURSE
1. http://totulpentrusuflet.wordpress.com/2012/08/21/oras-secret-sub-sarmizegetusa-bbc-si-discovery-scaneaza-sarmizegetusa-
ascunsa/
2. http://www.replicahd.ro/?p=4188
3. Aryana Havah in cartea sa De la Zamolxe la Noua Era (Editura Orfeu 2000, pag. 55-56)