Sarmizegetusa Regia 

(cea regească) a fost capitala și cel mai important centru militar,

religios și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman. A fost nucleul unui
sistem defensiv strategic format din șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei, folosit
de Decebal pentru apărare contra cuceririi romane. Situl arheologic Sarmizegetusa este
situat în satul Grădiștea Muncelului din județul Hunedoara.
Toponimul Sarmizegetusa a apărut în inscripțiile antice și la autorii antici (până în sec. al
VII-lea) și în alte variante (cu inscripționare
în elină și latină): Zarmizeghéthousa[3], Sarmireg, Sarmizge[4], (colonia Ulpia Traiana
[5] [6]
Augusta Dacica) Zarmitz , Sarmazege, Sarmizege  etc. Numele ar putea fi unul dacic, dar
a fost păstrat doar în variate forme fonetice ale limbilor greacă și latină.
După cucerirea Daciei și înglobarea ei în Imperiul Roman, capitala a fost mutată la Ulpia
Traiana (Sarmizegetusa), aflată la peste 40 de km depărtare. Ruinele cetății
dacice Sarmizegetusa Regia au fost incluse pe lista patrimoniului cultural
mondial UNESCO.

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Nu se cunoaște pronunțarea din limba dacică în mod cert și nici sensul cuvântului.
Atât Constantin Daicoviciu în lucrarea Ulpia Traiana, cât și Liviu Mărghitan în Civilizația
geto-dacilor prezintă teoria profesorului Ioan I. Russu (în Limba traco-dacilor, cap. 5)[7] care
spune că numele este compus din două elemente de bază: zermi (stâncă, înălțime)
și zeget (palisadă, cetate), din indoeuropeanul *gegh- „creangă, stîlp (pt. palisadă)”,
terminându-se cu un determinativ și având înțelesul de „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea
înaltă”, „Cetate de palisade (construită) pe înălțime (sau stâncă)”. Deoarece Sarmizegetusa
inițial nu era o fortificație militară, ci o așezare religioasă și civilă, etimologia trebuie luată în
considerare cu anumite rezerve. Se poate ca numele să fi arătat chiar sacralitatea acelui
loc, sau faptul că era o cetate regească, la origine[8][9].
O altă teorie spune că numele ar însemna: „așezarea sarmaților și a geților” de la
termenii: sarmis et getusa din latină[10] Vasile Pârvana respins această ipoteză, arătând
că sarmații au început să pătrundă în teritoriul getic abia după epoca lui Traian și că numele
capitalei era mult mai vechi.[11]. Pârvan a propus citirea Sarmiz-egetusa în sensul „Egetusa a
lui Sarmos” sau „Zarmos”, arătând că Zarmos/Zermos a fost un nume tracic cunoscut și citat
de cercetătorul austriac (de etnie cehă) Wilhelm Tomaschek, în lucrarea standard Vechii
traci, un studiu etnologic.[12] Opinia lui Pârvan a fost împărtășită de savantul bulgar
tracolog Dimităr Decev, care a adus în discuție, comparativ, numele de persoane
din Lycia (Licia)Zermounsis, Ro-zarmas, Ia-zarmas, Troko-zarmas și varianta tracă bazată
pe Zermos, Xermo-sígestos sau Zermo-sígestos.[13]
Tomaschek propusese în acea lucrare din sec. al XIX-lea citirea Zermi-zegétousa, prima
parte comparând-o cu harmyá din sanscrită „vatră; cămin; familie” și cu cuvântul
armenesc zarm(i) „familia suboles”, sensul final presupus de Tomaschek fiind „casa națiunii
(getice)”.

1
Aceste încercări și altele de a afla semnificația toponimului Sarmizegetusa au generat teorii
care rămân doar la stadiul de ipoteze.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Monede dacice de tip Koson

Cetatea de pe Dealul Grădiștei este cea mai mare dintre fortificațiile dacice. Aflată pe vârful
unei stânci, la 1.200 de metri înălțime, fortăreața a fost centrul strategic al sistemului
defensiv dac din Munții Orăștiei, și cuprindea șase citadele.
Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), a fost
construită pe cinci terase, pe o suprafață de aproximativ 30.000 m². Sarmizegetusa conținea
deasemenea o zonă sacră. Printre cele mai importante și mari sanctuare circulare dacice se
află și Calendarul Circular.
Zidul cetății avea 3 m grosime și o înălțime de aproximativ 4 – 5 m în momentul finalizării
construcției lui. Deoarece zidul care îngrădește o suprafață de circa 3 ha este construit în
asa fel încât respectă marginile înălțimii, cetatea are o configurație mai neobișnuită, de
hexagon cu laturile inegale. În apropiere, spre vest, se află, pe o suprafață de 3 km, o
întinsă așezare civilă, în care se observă foarte multe locuințe, ateliere, magazii, hambare,
rezervoare de apă. La 100 de metri spre est, în dreptul porții cetății, din același punct
cardinal, se află sanctuarele, care au forme și mărimi variate. Sanctuarele erau situate pe o
terasă, care fusese legată de poarta amintită anterior printr-un drum pavat. Nu se știe dacă
erau șapte sau opt sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost distruse de romani în timpul
ostilităților și nu se poate aprecia dacă era un singur sanctuar mare sau două mai mici
construite foarte aproape. Sanctuarele circulare sunt doar două. Se remarcă
și pavajul de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc.
Obiectele de dimensiuni reduse, găsite la Grădiștea Muncelului sunt de forme și dimensiuni
diferite. Ies în evidență un vas cu o inscripție cu litere ale alfabetului latin, „DECEBALVS
PER SCORILO”, niște blocuri de calcar cu litere grecești și monedele din aur cu
înscrisul „KOSON”.
Civilii locuiau pe lângă fortăreață, pe terasele construite în josul muntelui. Nobilimea dacică
avea apă în rezidențele lor, adusă prin țevi ceramice. Inventarul arheologic găsit la sit
dovedește că societatea Dacică avea un standard înalt de viață.

Apogeu și declin[modificare | modificare sursă]

2
Ulpia Traiana Sarmizegetusa în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Capitala Daciei a atins apogeul sub Decebal, regele dac înfrânt de Imperiul Roman in timpul
domniei împăratului Traian. După înfrângerea dacilor, cuceritorii au stabilit o garnizoană
militară acolo și au început să dărâme cetatea. Noua capitală romană, Colonia Ulpia
Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost construită la o distanță de 40 km
de Sarmizegetusa Regia. Împăratul Hadrian, voia ca noua capitală construită de Traian să
fie percepută ca o continuatoare a celei dacice, de aceea i-a și adăugat numele de
Sarmizegetusa. Astăzi, pe locul Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se află
localitatea Sarmizegetusa, din județul Hunedoara.

Alte informații[modificare | modificare sursă]

Toate cele 6 fortărețe (Sarmizegetusa Regia, Luncani - Piatra Roșie, Costești -
Blidaru, Costești - Cetățuie, Căpâlna și Bănița) care au format sistemul defensiv al
lui Decebal, fac acum parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO.
În 2011 angajații unei firme au distrus o parte din situl dacic pentru a construi o parcare de
3.000 de metri pătrați, punând zidul cetății în pericol de prăbușire pe o lungime de
aproximativ 30 de metri. Amenajarea parcării a fost plătită de Consiliul Județean
Hunedoara, fiind destinată turiștilor veniți să viziteze situl și s-a făcut fără aprobarea sau
supravegherea arheologilor [1

3
SARMIZEGETUSA SECRETĂ va fi scoasă la lumină cu tehnologii LASER de vârf.
Scanările vor pregăti noile campanii arheologice…

Ziarul Hunedoreanul: Sarmizegetusa Regia va fi scanată aerian, cu tehnologie performantă,

capabilă să identifice principalele obiective arheologice aflate sub pământ, a informat Sorin
Vasilescu, vicepreședintele Consiliului Județean Hunedoara, instituție în administrarea căreia se află
monumentul UNESCO. Demersul are ca scop pregătirea terenului pentru viitoarele cercetări
arheologice și pentru cele de conservare a sitului. Valoarea aproximativă a investiţiilor necesare
pentru conservarea şi protejarea cetăţii dacice Sarmizegetetusa Regia este de aproximativ 60 de
milioane de euro, declara, recent, Sorin Vasilescu.

Evaluarea costurilor necesare a fost făcută de specialişti, a precizat acesta, iar pentru realizarea
documentaţiei de avizare a lucrărilor de investiţii (DALI), în care se vor prevedea toate investiţiile
necesare pentru monumentul istoric, Consiliul Judeţean Hunedoara a încheiat un contract de
cooperare şi colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului. „Va dura cel puţin cinci ani până când
vom reuşi să punem în practică toate investiţiile necesare”, a completat reprezentantul CJ Hunedoara.

Scanarea Laser

O scanare a Sarmizegetusei Regia cu dispozitive performante a fost realizată în 2012, de o echipă de

specialişti angajată de Discovery Chanel care filma un documentar. Scanarea, efectuată din avion prin
sistemul LIDAR, a oferit imagini care ajutau la găsirea oricăror construcţii îngropate în pământ şi a
diverselor tipuri de săpături. Light Detection and Ranging (LIDAR) este o tehnică activă de
teledetecţie cu ajutorul căreiase pot obţine date de o acurateţe ridicată despre topografia terenului,
vegetaţie ori diverse structuri şi construcţii. Tehnologia foloseşte trei sisteme de bază – scanarea laser
care măsoară distanţele cu precizie, plus sistemul de poziţionare global (GPS) şi Inertial Measurement
Unit (IMU) pentru înregistrarea orientării. Cu ajutorul scanării laser, sunt înregistrate diferenţele de
timp dintre impulsurile laser trimise din avionul ce efectuează zborul şi cele reflectate de suprafaţa
topografică.

4
În timp ce, potrivit arheologilor, mai puțin de cinci la sută din teritoriul fostului oraș antic a fost
cercetat sistematic, începând din anii 1990, Sarmizegetusa Regia a fost tema a numeroase controverse
și ipoteze privind cercetările secrete.

Mituri controversate

Vasile Dragomir, un fost general de divizie al Armatei Române a fost autorul celor mai multe astfel
de articole, în care susținea că pe baza acestor cercetări s-a stabilit că aşezarea din Munţii Orăştiei se
suprapune unui oraş subteran care s-ar întinde pe 200 de kilometri pătraţi şi ar cuprinde şi celelalte
aşezări antice din Munţii Orăştiei. Informaţiile, contestate de majoritatea istoricilor, au fost lansate
într-o serie de articole publicate la începutul anilor 1990. Potrivit fostului general, descoperirea ar fi
fost făcută de armata română care căuta locuri pentru a construi unităţi militare. O altă teorie
controversată, publicată în anii 1990 despre Sarmizegetusa Regia, susținea că echipe de cercetători
ruşi au scanat, cu dispozitive performante şi cu ajutorul sateliţilor, teritoriul oraşului antic.

Sursa: Ziarul Hunedoreanul