Natura Vindecătoare

Orice n acest Univers n care tr im i noi, se a l n perfect echilibru.

Totul are 2 poli egali. Unul cu plus, altul cu minus.
Acesta este un fenomen pe care nu-l putem evita.
PUR I SIMPLU E!
Pe c t de mare plusul, pe at t de mare i minusul, i invers.

Un aliment, cu for a cu care te poate mboln vi, cu aceea i for te poate i vindeca.
Modul n care l vei preg ti i consuma l va face aliatul sau inamicul t u!

Acum vei n elege de ce sunt re etele mele i hr nitoare !

â
Ș
î
î
î
ț
î
ț
î
ă
ș
â
ț
ă
ș
î
ș
î
ș
ă
f
ă
ă
î
ș
ș
ț
ă
ă
ș
 Hidratarea
E absolut necesar s cite ti acest ntreg capitol, pentru c doar astfel vei n elege din ce motive
trebuie s folose ti cereale i leguminoase sub forma de boabe i nu f in de-a gata m cinat .

tiu c am fost obi nui i cu comodit i, dar tocmai astfel de comodit i ne-au adus unde ne-au
adus.
E timpul s ntoarcem roata din nou, n favoarea noastr .
Ca i cum nu ar i su icient c aerul, apa i solurile sunt poluate, pline de toxine i s race n
microorganisme i compu i esen iali corpului nostru, am dob ndit n ultimii ani i obiceiuri
proaste de a prepara m ncarea.
Ast zi m nc m ”cu ochiul” i uit m s ne mai i hr nim!

De ce a adar s hidrat m ( nmuiem) cerealele i leguminoasele nainte de a le m nca?

Dar stai, c poate nu tie toat lumea ce este o leguminoas .

Nu-i nici o problem , nici eu nu am tiut p n cu ceva ani n urm c exist mai multe tipuri de
fasole sau maz re ( n afar de cele pe care le s dea bunica mea n gr din ).
Leguminoasele a adar sunt orice boabe/semin e uscate de fasole, maz re, n ut i linte. Sunt
foarte bogate n proteine i ibre i s race n gr simi.
Fasolea i maz rea (proaspete, verzi, p st i) , nu sunt considerate leguminoase, ci legume.
De asemenea, soia nu este considerat leguminoas de i am zice c e i ea un fel de fasole,
deoarece are un con inut mult mai mare de gr simi, n timp ce leguminoasele nu con in
practic gr simi.
Leguminoasele vin ntr-o varietate de forme, dimensiuni i culori i pot i consumate ierte,
coapte sau germinate.
Crude sau chiar i insu icient ierte sunt toxice i pot provoca reac ii precum balonare i
diaree.

S n elegem de ce se nt mpl acest lucru.

Cerealele i legumele sunt practic ni te semin e al c ror scop este s ajung ntr-un mediu
prielnic (sol umed) unde s ncol easc i s se dezvolte ca plante.
n natur , ele sunt de fel ”v nate” de p s ri sau animale, care se hr nesc cu ele.
Dar ele nu vor s ie m ncate!
Pe de alt parte, faptul c p s rile i animalele sunt n continu mi care vine i cu ceva
bene icii. Astfel semin ele pe care le ”transport ” n tuburile lor digestive, sunt eliminate n
alte locuri , f c nd posibil distribuirea lor n natur .
Ș
Î
ă
î
ș
ă
ț
f
ă
ș
ș
ă
ă
â
ă
ă
ș
ă
ă
î
ă
ă
î
ă
ă
â
ă
ă
f
ș
ș
ș
ș
f
ș
ă
î
ă
î
f
ț
ș
î
ț
ă
â
ț
f
â
ă
ș
â
ș
ă
ă
ș
ă
î
â
ă
ș
ș
f
ă
î
ă
ă
ă
f
ă
ș
ț
ț
î
ș
ș
ă
ă
ș
ă
ț
î
ă
ă
ă
ă
ș
ș
ă
ă
â
î
ă
î
ă
ț
ș
ă
ă
ă
ă
ț
ș
ș
î
ă
ă
ă
ă
î
î
ă
ș
ă
ș
î
ă
â
ă
ș
î
ă
î
ș
ț
ă
ș
ă
ă
ă
î
ă
ă
ț
ă
ș
ă
f
ă
î
ă
ă
ț
ă
î
ă
ș
ș
ș
ș
â
ă
ț
f
ă
ș
î
î
ă
 Semin ele a adar, ca s se apere, s-au adaptat n a a fel nc t s treac prin sistemul digestiv al
diver ilor pr d tori, relativ nedigerate.
Cum s-au adaptat ele de-a lungul timpului?
Se pare c s-au narmat cu c iva anti nutrien i ( n coaja lor predominant).
Un fel de otr vuri care s le apere at t de pr d torii de tipul p s rilor sau animalelor, c t i al
altor atacatori precum insectele, diverse tipuri de ciuperci sau mucegaiuri.

De asemenea, semin ele au mai c p tat i alte propriet i.

Ele trebuie s se p streze p n c nd este momentul potrivit pentru ncol it (prim vara spre
exemplu).
Astfel au dezvoltat anumi i compu i care opresc activitatea enzimatic activ a germin rii.
Ace ti compu i servesc, de asemenea, la mpiedicarea activit ii enzimelor active n sistemul
digestiv al pr d torilor, inclusiv al nostru, pentru c i noi de fapt tot pr d tori suntem, care
vrem s le m nc m.
O s -mi spune i c de unde tiu ele s fac toate aceste procese at t de complexe!
Uite c de fapt, c p n i ni te boabe de fasole sunt cu mult mai inteligent dec t credem
noi! :D

Orice aliment natural, are o inteligență înnăscută și reprezintă mai multă energie și informație
decât simple structuri izice așa cum credem noi.

Orice aliment este încărcat cu amprenta energetică a locului din care provine și are efecte
pozitive sau negative asupra corpului și sănătății noastre.

Alimentele de import (un exemplu n cazul nostru ar i quinoa), nu poart amprenta

energetic a locului nostru, (e pe alt frecven cum mi place s glumesc uneori), de aceea e
important s ”le nviem” n locul n care suntem.
Prin nmuiere/hidratare i mai mult, prin germinarea acestor alimente, practic e ca i cum le-
am ”cultiva” local.
Le aducem a adar pe frecven a noastr energetic . Energia noastr cu a lor se sincronizeaz ,
coopereaz i astfel bene iciem la maxim de toate calit ile lor.

Chiar i prin simpla hidratare a acestor semin e pentru c teva ore, ”le p c lim” c au ajuns
ntr-un mediu prielnic ncol itului, astfel pornesc procesul de activare a enzimelor despre care
povesteam mai sus s ias din starea de hibernare.
n momentul n care ele se preg tesc s ncol easc , elibereaz to i nutrien ii lor nc tu a i n
a a fel nc t s ie u or de asimilat de ”puiul n cre tere” (vl starul).
î
Î
ș
ă
ș
î
ș
ă
ș
ț
ă
î
ă
ă
â
ă
ș
ă
ș
ă
ă
ă
ș
â
ă
ă
ș
î
ț
ă
f
î
ă
ă
ă
î
ă
ă
â
ș
ț
ă
ă
ă
f
î
ș
ă
î
ș
ă
f
ț
â
ș
ș
ț
â
ț
ț
ă
ă
â
î
ă
ș
î
ă
ă
â
ă
ă
ă
ș
î
î
ă
ă
î
ț
ț
ț
ț
î
ă
ă
î
ă
ș
ș
ă
ă
ș
î
f
ă
ă
î
ț
ț
â
â
ă
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ă
ț
â
ă
î
ă
ă
ă
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ț
ă
â
ă
î
ă
î
ă
ș
ă
ș
â
ț
ș
î
ă
 Dar cum de fapt ele vor i consumate de noi, ace ti nutrien i u or asimilabili vor deveni hrana
noastr .
S mul umim i s binecuv nt m hrana noastr .
S m nc m cu recuno tin i cu mul umire Mamei P m nt pentru tot ce ne ofer !

M ncarea pe care o m nc m a adar este de fapt informa ie vie i pur pe care corpul nostru o
poate citi i decoda, dar c ruia nu-i mai d m oportunitatea pentru c NU MAI TR IM N
COMUNIUNE CU NATURA, DIN P CATE!

Ast zi tr im n comuniune cu industria farmaceutic i cea alimentar , nu cu natura care ne-a

f cut i care ne ofer tot (ar putea s ie i totul gratuit).

C nd folosim a adar f inuri de-a gata m cinate. nu mai avem oportunitatea s ” nviem” hrana
noastr .
Mul i obi nuiesc s hidrateze chiar i diverse tipuri de f inuri din diverse tipuri de cereale
(f r gluten) sau leguminoase.
Este i aceasta o practic bun de a elimina m car o parte din compu ii toxice despre care
spuneam c se g sesc preponderent n coaja acestor semin e.

nc un motiv pentru care TREBUIE s folosim semin e integrale hidratate n alimenta ia

noastr ci nu f inurile corespunz toare este acela de a ndep rta o serie de substan e toxice
sau chiar otr vitoare dac sunt consumate n cantit i mari.
Cele mai predominate sunt
• Fita ii (acid itic): acesta se pare c blocheaz absorb ia mineralelor precum ierul,
zincul, magneziul, calciul, etc
• Taninurile, care sunt polifenoli antioxidan i cu efecte bene ice, dar care n cantit i mai
mari pot afecta digestia diferi ilor nutrien i.
• Lectinele, care i ele pot i d un toare consumate n cantit i mari i pot interfera cu
absorb ia nutrien ilor.
• Inhibitorii de enzime precum proteaza, care interfereaz cu digestia proteinelor prin
inhibarea enzimelor digestive i astfel nu mai diger m proteinele.
• Metalele grele cum ar i arsenicul din orezul integral, n special.
• Saponinele , care sunt ni te compu i cu gust am rui , pentru a nu ”place” anumitor
pr d tori. (quinoa sau meiul n special con in aceast substan . C nd le sp l m putem
observa c fac spum . Trebuiesc sp late p n c nd nu mai fac spum , altfel risc m s
ob inem preparate cu gust amar).
• Antivitaminele E i A ce se g sesc at t n cereale c t i leguminoase.
Î
ă
ă
ă
â
ă
â
ă
ț
ă
ă
ă
ț
ț
ă
â
ș
ș
ă
ă
ă
ț
ț
ă
ă
ș
ă
ș
ă
f
ă
î
ș
ă
ș
ș
ă
ă
ș
ț
ă
ă
ă
ă
ș
â
f
ă
f
ș
f
ă
ă
ă
ț
ă
â
ă
ă
ș
î
ă
ț
ă
ș
ș
ă
Ă
ă
ă
ș
ă
ă
ș
â
î
f
ț
ă
î
ă
ș
ă
â
ț
ț
ț
î
ă
ă
ă
ă
â
ă
ș
â
î
ă
ă
ă
ș
ă
ț
ț
ă
ț
ș
î
î
ă
ă
â
ț
f
ă
ț
ț
ț
ă
ș
ț
ă
ș
â
ș
ă
ă
ă
ș
ă
î
î
ă
f
ă
ă
ă
î
ă
ă
Ă
ț
ț
ă
Î
ț
 Cum i c t timp hidrat m corect aceste semin e pentru a elimina pe c t de mult posibil ace ti
anti nutrien i?

Hidratarea cerealelor
Mai nt i, sp la i boabele pentru a ndep rta eventualele praf sau impurit i.
Ne putem ajuta de o strecur toare/sit mai mare.
Apoi pune i-le ntr-un recipient/borcan de sticl i acoperi i-l cu ap curat ( iltrat dac este
posibil) la temperatura camerei ntr-un raport de aproximativ 3:1 (ap : boabe)
Ad uga i un acid precum sucul de l m ie sau o etul (crud/nepasteurizat dac este posibil). (se
spune c adaosul de acid va accelera procesul de descompunere a anti nutrien ilor).
1 lingur de acid la 1 L de ap (aproximativ).
Ideal ar i ca n primele 2 ore s cl tim de c teva ori semin ele, repet nd procedura cu apa/
acidul.
Facem asta pentru c n prima faz din coaja semin elor ncep s se elibereze toate aceste
substan e.
Dup 1-2 ore, apa trece de coaja care a eliberat deja o mare parte din substan ele toxice i
ncepe s p trund n interiorul semin elor (ve i observa c semin ele se um l dup
hidratare). Dac nu cl tim semin ele m car odat dup 1-2 ore, aceea ap ”murdar ” se
reabsoarbe par ial n semin e.
Nu toat , dar dac putem s le cl tim, e mai bine!

Acoperi i i l sa i la hidratat ntre 6-12 ore din momentul sp l rii cerealelor.

La inal, scurge i i cl ti i semin ele de mai multe ori i continua i cu re eta.

De la marc la marc i de la tip la tip de cereale, este posibil s observa i unele diferen e n
ceea ce prive te rata de absorb ie a apei.
Dac respecta i timpul de nmuiere, este posibil s nu existe probleme cu supra hidratarea.
Dar dac se nt mpl , tot ce trebuie s faci este s le l sa i la scurs ntr-o strecur toare pentru
30-60minute.

Dac se nt mpl s nu pute i folosi imediat cerealele nmuiate, le scurge i bine i le p stra i
acoperite ntr-un recipient de sticl la frigider p n la 2 zile.
Cu at t mai bine!
î
ă
f
ă
ă
ă
î
â
ș
â
ă
ț
ă
ă
ț
ă
ț
î
ă
f
â
ș
î
ț
ă
â
ă
ț
î
ă
ă
î
ș
ț
â
î
ă
ț
ț
ț
ă
ț
ă
ș
ă
ă
î
î
ă
ă
ă
ă
ș
ă
î
ă
ț
î
ă
ț
ă
ț
ă
î
ă
ț
ț
î
ă
ț
ă
ă
ă
î
ă
ă
ă
â
ț
ă
ă
â
ț
ț
ț
ă
â
ă
ă
ș
ă
ă
ț
ș
ă
î
ă
ț
î
ț
ă
ț
ă
ă
ă
ă
ț
ț
î
ă
â
â
ă
ț
ț
ă
ț
ă
ă
ț
f
ă
f
ț
ă
ț
ș
ă
ă
ă
ă
ă
ț
ă
ș
î
ș
ț
 De cele mai multe ori, chiar i la frigider aceste semin e pot ncol ii!
Devin a adar bombele nutritive de care corpul nostru va bene icia la maxim!

Cine dore te poate face acest procedeu i inten ionat. Detalii n capitolul urm tor ”
Germinarea”, dar p n atunci, doresc s v mp rt esc i modul n care hidrat m corect
leguminoasele. (”fasoleturile”, cum mi palce s le mai spun)

Hidratarea leguminoaselor
Mai nt i, sp la i boabele pentru a ndep rta eventualele praf sau impurit i.
Apoi pune i-le ntr-un recipient/borcan de sticl (cel mai bine) i acoperi i-le cu ap curat
( iltrat dac este posibil) la temperatura camerei ntr-un raport de aproximativ 4:1
(ap :boabe)
Ad uga i un acid precum sucul de l m ie sau o etul (crud/nepasteurizat dac este posibil).
1 lingur de acid la 1 L de ap (aproximativ).
Ideal ar i ca n primele 2 ore s cl tim de c teva ori boabele, repet nd procedura cu apa/
acidul.
Facem asta pentru c n prima faz din coaja boabelor ncep s se elibereze toate aceste
substan e.
Dup 1-2 ore, apa trece de coaja care a eliberat deja o mare parte din substan ele toxice i
ncepe s p trund n interiorul boabelor (ve i observa c boabele se um l dup hidratare).
Dac nu cl tim boabele m car odat dup 1-2 ore, aceea ap ”murdar ” se reabsoarbe par ial
n ele.
Nu toat , dar dac putem s le cl tim, e mai bine!

Acoperi i i l sa i la hidratat conform cu timpii de mai jos.

La inal, scurge i i cl ti i boabele de mai multe ori i continua i cu re eta.

• Fasole cu bob mai mare mai mare (fasolea comun ) 16-24 ore
• Fasole cu bob mediu, rotunjoar (neagra, cu ochi negru, etc) 16-24 ore
• Fasole cu bob mic (fasolea chinezeasc moong, mic i verde, azuki etc.) 8-16 ore
• Oricum… exist mai mult de 400 de tipuri cunoscute de fasole, dar nu va face o
diferen mare ce tip de fasole vei folosi n re etele mele. Toate se vor comporta cam la
fel!
• N ut 16-24 ore
• Maz re uscat (verde/galbena) ( ntreag sau despicat ) 16-24 ore
• Fasole bob (fava) 16-24 ore
• Linte ntreag (verde, neagra, maro, ro ie, galben ) 8-12 ore
î
î
f
ă
ă
f
ă
ă
ă
ă
î
î
ă
â
ț
ă
ț
ș
ț
ă
ț
ă
ă
f
ș
ș
ă
ț
ă
ă
ă
ă
î
ă
ă
ă
î
ț
ț
ț
ă
ș
ă
â
î
ă
ă
ă
î
ț
ă
ă
ș
ă
ă
ă
ă
î
ă
ă
î
ă
ă
î
ă
â
ă
ș
ș
ă
î
ă
ă
ă
â
î
ț
ț
ă
ă
ț
ț
ă
ă
ă
ă
î
ș
ș
ă
ș
ț
î
ă
ș
ă
ă
î
î
ă
f
ț
ș
ț
î
â
ț
ă
f
ț
ă
ă
ț
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ș
ă
ț
 • Lintea despicat ( (ro ie, galben ) 4-8 ore

De la marc la marc i de la tip la tip de leguminoase, este posibil s observa i unele diferen e
n ceea ce prive te rata de absorb ie a apei.
Dac respecta i timpul de nmuiere, este posibil s nu existe probleme cu supra hidratarea.
Dar dac se nt mpl ca boabele s absoarb prea mult ap , tot ce trebuie s faci este s - i
la i boabele ntr-o strecur toare i s a tep i s se scurg bine.

Dac se nt mpl s nu pute i folosi imediat boabele nmuiate, le scurge i bine i le p stra i
acoperite ntr-un recipient de sticl la frigider p n la 2 zile.
Cu at t mai bine!
De cele mai multe ori, chiar i la frigider aceste boabe pot ncol ii!
Devin a adar bombele nutritive de care corpul nostru va bene icia la maxim!

Dac experimenta i balonare i gaze dup ce consuma i leguminoase, iat un sfat suplimentar
pentru a evita aceste fenomene: hidrata i/ nmuia i jum tate din timpul de hidratare
(aproximativ) leguminoasele ntr-o solu ie acid (ap i o et/suc de l m ie) i cealalt
jum tate a timpului ntr-o solu ie alcalin ob inut prin ad ugarea de bicarbonat de sodiu n
apa n care hidrat m boabele (conform unui studiu, ad ugarea unui pic de bicarbonat de sodiu
n ap n timpul hidrat rii boabelor uscate face s scad nivelul de oligozaharide-substan ele
care cauzeaz gaze).
1 linguri de bicarbonat la 1 L de ap .
(recomand un bicarbonat etichetat ”f r aluminiu”)

Acum sunte i gata s coace i cea mai hr nitoare p ine sau cel mai delicios chec la care v-a i i
putut g ndi vreodat !
î
î
ș
ă
ă
ă
ă
î
ă
â
î
â
ș
ă
î
ț
ă
î
ă
â
ț
î
î
ă
ț
â
ă
ș
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ă
ă
î
ș
ș
ă
ă
î
ț
ș
ț
î
ș
ț
ă
ș
ț
ă
ă
ă
ă
ă
ș
ă
ă
ț
ț
ă
ă
î
ț
ă
ț
ă
ă
â
ă
ă
ț
â
ă
ă
ă
î
ș
ț
ă
ă
ă
ă
ă
ț
î
ă
ă
f
ț
ă
ă
ț
â
ă
ă
ș
ț
ș
ă
ă
ă
ț
ț
ț
ț
î
f
ț
 Germinarea
Dup cum spuneam n capitolul anterior, m ncarea nu reprezint doar materie izic care
con ine anumi i compu i i cam at t.
M ncarea este informa ie, mai ales n hrana vie.

Germinarea oric rei semin e reprezint nvierea ei!

Trezirea din hibernare!
Prin procesul de germinare/ ncol ire , proteinele, gr simile, amidonul, vitaminele i
mineralele din orice fel de semin e, devin mult mai bio disponibile i mai u or digerabile.

Prin germinare vom ob ine ie germeni, ie vl stari.

Diferen a ntre cele 2 este urm toarea
• Germenii sunt semin e de plante care ncol esc cu ajutorul apei. Ace tia se consuma cu
totul, at t planta c t i s m n a. Se pot consuma inclusiv cruzi din momentul n care au
scos doar r d cina de minimum jum tate de cm, sau se mai pot l sa p n c nd scot i
tulpina i ncepe s nverzeasc .
Germeni pot i din: n ut, linte, maz re, orice tip de fasole, orice cereal f r gluten integral
(quinoa, hri c , mei, orez, amarant, teff, etc) gr u, orz, secar , lucern , varza, broccoli, fasole,
linte, schinduf, ridichi.

• Vl starii (l starii) sunt semin e germinate at t n ap c t i n p m nt, care cresc chiar

i pana la 10 cm. Partea care se consuma este doar planta verde.
Vl starii pot i din: semin e de loarea soarelui, ceapa, praz, trifoi ro u, iarba de orz, iarba de
gr u.

Ne vom focusa pe germeni, pentru c ace tia pot i folosi i n re etele din aceast carte, de i nu
voi rata ocazia s v ncurajez s cre te i i s consuma i i vl stari cruzi n smoothie-uri, n
salate, n lipii, sosuri), ntruc t ace tia:
• sunt cea mai bun surs de ”probiotice”. Pe frunzele lor, n timp ce cresc se acumuleaz
microorganisme speci ice, care atunci c nd ajung n ileon (ultima parte a intestinului
sub ire, cu o lungime de aproximativ 3 m al despre al c rui rol se tia c este acela de a
absorbii resturi de nutrien i i Vitamina B12. Se pare c are i rolul de a sintetiza i
produce vitamine necesare organismului, n special Vitamina B12, despre care se
spunea c nu este produs de corpul nostru, ci poate i consumat doar din surse
externe). Dac cre tem ace ti vl stari ntr-un mediu cu aer curat, care s ne permit s
consum m vl starii nesp la i sau doar cl ti i un pic de eventual praf, atunci
bene iciem de o doz de probiotice cu adev rat efective i e iciente.
• sunt mai boga i n enzime comparativ cu planta sau fructul matur cu p n la 100 de ori
• sunt mai boga i n vitamine i minerale precum varianta lor matur cu p n la 20-30 de
ori.
ș
â
ă
ă
â
ț
ț
ă
f
î
ț
ș
â
ă
ă
î
î
ă
ă
ș
f
f
ă
ă
ă
ă
ț
ț
ț
ă
î
î
ă
ă
ă
ș
â
ă
î
ă
î
î
ș
ă
ț
f
î
ț
ă
ț
ș
ă
ă
ț
ă
ș
ț
ț
ș
â
f
ș
ț
â
î
ș
ț
ț
ă
ă
f
ă
ă
ț
ț
â
ș
ă
î
ă
ș
ă
î
î
ă
ț
â
f
î
ă
ș
ș
î
ț
ă
â
ț
ă
â
ă
â
î
f
î
ă
ă
f
ă
ă
â
ț
ș
î
ț
ș
ș
î
f
î
ă
ș
ă
ț
ă
ă
ă
ă
ș
ă
â
ș
ș
ș
ă
ă
â
â
ă
ă
ă
â
ă
î
ă
ă
ă
ș
â
î
ă
f
ș
ș
ă
ă
ș
ă
ă
î
ș
ă
 • sunt crescu i de noi, f r chimicale, f r alte bazaconii
• au energia noastr i a locului. E bine s le vorbim vl starilor, ca i cum ar i ni te
anim lu e vii. Ele ne ascult i se conecteaz la noi. Ne vor oferi ix ceea ce simt ele c
are corpul nostru nevoie. (nu r de, natura e mai inteligent ca noi iar sistemul nostru
digestiv tie s comunice cu tot ceea ce m nc m)
Revenind la germeni, voi ncepe prin a v spune cum ob inem germeni din aproape orice fel de
semin e.
Mul i ani la r nd am citit despre bene iciile germin ri dar nu m ncumetam s germinez
nimic pentru c mi se p rea c trebuie s consum prea mult timp, s am echipamente speciale
i tot a a.
Vedeam fel i fel de articole pe internet, de tutoriale cu video-uri pas cu pas i m sim eam
intimidat . Nu aveam borcane speciale cu sit sau nu tiam de unde s cump r semin ele
speciale pentru germinat - pentru c a a spuneau to i, c trebuie s iei semin e speciale pentru
germinat, s le i n borcane cu capace de sit , la temperaturi speci ice.
Dar, spre surprinderea mea, dup ce am nceput s fac experimentele mele de p ine din
semin e/boabe, mi s-a nt mplat de multe ori s pun fel i fel de semin e la hidratat pentru
p inici i s nu am timp s le prepar pe toate n intervalul n care a i vrut.
Astfel, le scurgeam i le puneam n frigider ie n borcane, dar de cele mai multe ori n pungu e
(am frigider mic i de multe ori puneam at tea feluri de semin e nc t pur i simplu, nu a i
avut spa iu de at tea borcane).
Spre uimirea mea, atunci c nd am fost nevoit s plec din ora pentru 4 zile, la ntoarcere am
g sit toate semin ele germinate n pungu ele pe care le l sasem n cutia de fructe i legume a
frigiderului, n pungu e nchise, puse chiar unele peste altele.
Nu-mi venea nici mie s cred!

Am zis c este o coinciden !

Dar nu-i nici o coinciden !
Am pus din nou alte semin e din tot ce mai aveam eu prin cas la hidratat.
Dup 7-8 ore le-am scurs, le-am pus c te jum tate din cantit i n pungu e la frigider ( n cutia
de fructe/legume) i c te jum tate n borcane de sticl cu un ”capac” improvizat (am folosit
folie de plastic pe care am g urit-o n 2-3 locuri, c t s ia aer semin ele hidratate, f r s se
usuce excesiv ca n cazul capacelor speciale cu sit , unde e necesar s ”ud m” semin ele de
c teva ori pe zi.)
Ini ial, am inut borcanele n dulapul de la buc t rie, la ntuneric. S cread semin ele c sunt
acoperite de p m nt :D
Semin ele din borcane au scos mai repede col i or (ceea ce ar reprezenta r d cina plantei)
comparativ cu cele din frigider. E normal ca la o temperatura mai ridicat s vrea planta s
creasc mai repede comparativ cu o plant care crede c posibil nc s mai ie un pic de
z pad pe sol…a a c mai a teapt pu in (a a cum ar face n natur ).
De asemenea, semin ele din borcan au scos i tulpin repejor iar faptul c dup ce au scos
r d cina le-am pus i la lumin natural , unde pentru c teva ore pe zi le vedea i soarele - au
nceput s se nverzeasc foarte repede (acolo n borcan, nghesuite).
ș
î
ă
â
ă
ă
â
ț
ă
ț
ă
ă
ă
ț
ț
ț
ă
ș
ș
ț
ă
ț
ș
ă
ă
ă
ț
ă
ț
ș
î
â
î
ă
ă
ă
ț
ș
â
î
ș
ț
î
â
ă
ș
ș
ș
ș
ă
ț
ă
ț
â
ă
î
ă
ă
î
ă
ț
ă
î
ă
â
ț
î
â
ț
ă
ă
ș
ă
ș
ă
ă
ă
â
î
ă
î
ă
î
î
ă
ă
f
â
ț
ș
ă
ă
ă
ă
ă
î
ț
â
ă
â
ș
f
ă
ș
ă
ă
ă
ă
ă
î
ț
ă
î
î
ș
ă
ă
ă
ă
â
ă
ă
ă
ț
ă
ă
ș
ă
â
ă
î
ă
ț
ă
ș
î
î
î
ă
ă
ș
ă
ț
ț
ă
î
f
î
î
ș
î
î
ă
ă
f
ș
ă
ț
ă
ă
â
f
ă
ă
ă
ț
ă
ț
ă
ă
ă
f
ș
ă
ă
ș
f
ă
ț
ă
ă
ș
ă
î
ș
â
ă
ș
ț
ă
î
ă
ă
ț
ț
ț
î
ă
ă
ș
ă
f
ț
 Prin urmare, nu v sim i i intimida i i l sa i orice semin e s germineze nainte de a le
consuma ie crude ie g tite!
Pentru re etele de p ine sau de diverse m nc ruri g tite (fasole, linte, n ut), nu este nevoie s
le l sam s nverzeasc .
E su icient doar s nceap un pic s scoat col i or.
Nu v pute i imagina c t de multe bene icii ve i avea consum nd aceste semin e u or
germinate.
Aceasta este hran pentru organismul nostru, u or de digerat, u or de asimilat, n special de
c tre cei ce sufer de probleme digestive sau de boli precum celiacia.
A consuma produse din boabe integrale (chiar i doar hidratate pentru 8 ore) este absolut
necesar.
Sistemul digestiv al celor ce sufer de diverse alergii sau intoleran e este oricum sl bit i
dezechilibrat.
C nd nu prepar m corect m ncarea sau consum m mixturi pline de amidon ra inat i alte
chimicale, sistemul digestiv este supus la mare chin. E ca i cum unui om care are deja bra ele
pline cu diverse, i mai dai i alte saco i s care.
La un moment dat o sa le scape pe toate!

E frustrant s v d cum industria f r gluten ofer solu ii at t de nes n toase dar i mai
frustrant s ncerc n fel i chip s conving oameni din comunit ile f r gluten, c aceste
chimicale nu le ofer bene icii ci doar probleme pe termen lung .

Prin urmare, pute i urm ri pe internet diverse tutoriale despre cum germin m, dar eu v voi
l sa mai jos, pe scurt, metoda aceasta f r complica ii.
• Dac dori i s cump ra i semin e speciale, o pute i face.
• Dac ave i posibilitatea s consuma i produse BIO, atunci poate e bine s o face i.
• Dac nu ave i o astfel de posibilitate, din nou nici o problem . ncerca i cu orice produs
ave i la ndem n (nu v l sa i intimida i de post ri ”fancy” pe re etele de socializare).
NOT IMPORTANT
Pe c t de bene ice sunt semin ele germinate, pe at t de periculoase pot i, dac nu urm m pa i
esen iali de igien , mai ales dac consum m ace ti germeni cruzi (nu m refer la vl stari unde
consum m doar partea aerian - frunzele)
Ei pot dezvolta mucegaiuri sau fel i fel de ciuperci care ne pot provoca toxiinfec ie alimentar .
n cazul re etelor mele, unde folosim aceste semin e n aluaturi, excludem aceast posibilitate
pentru c prin coacerea la temperatur de peste 180C, distrugem poten iale bacterii sau
micro-organisme d un toare.
Î
ă
ă
â
ă
ț
ă
ă
ă
â
f
Ă
ă
ț
î
ă
ă
ț
ț
f
ț
ă
ț
ă
ț
î
ț
î
ă
ă
â
f
ă
ă
ă
ă
î
ă
ă
ă
ă
ț
Ă
î
f
î
ă
ă
ă
â
ă
â
ă
ț
ă
ț
ă
ă
ț
ș
ă
ă
ă
f
ș
â
ț
ț
ă
ț
ă
ă
ă
ă
ș
ț
ă
ă
ț
ș
ș
ă
ă
f
ț
ă
ă
ă
ă
â
ă
ț
ă
ț
ț
ș
ș
ș
ș
ă
ă
ă
ț
â
ț
ț
ă
î
ț
ț
ș
â
ă
ă
â
Î
ă
ț
ș
ț
ț
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ă
f
ț
ă
î
ă
ă
ț
f
ț
î
ț
ă
ă
ș
ș
ă
ă
ș
ă
ș
ă
ț
ș
ă
ă
 A adar, ar i bine s avem n vedere urm toarele aspecte
• folosim borcane sau recipiente curate. (putem pune borcanele, capacele sau
recipientele folosite n ap clocotit pentru 2-3 minute- sterilizare)
• ne asigur m c sitele sau alte eventuale ustensile pe care le vom folosi sunt curate i nu
exist posibilitatea de contaminare
MAI PE SCURT - cur enia n cas i n buc t rie e OBLIGATORIE :D

Reguli generale de germinare

• Hidrata i semin ele pentru 6-12 ore.
• Scurge i-le bine ntr-o strecur toare, nc t s r m n umede, dar atunci c nd le pune i
ntr-un borcan spre exemplu, s nu str ng ap la fundul borcanului pentru a nu
putrezi sau dezvolta bacterii neprietenoase.
• Asigura i-v c pe toat perioada sunt umede semin ele- nu uscate. Le urm rim.
• C nd ncep s se usuce, le scoatem cu aten ie ntr-o strecur toare i trecem un jet de
ap peste ele, dup care le punem napoi n borcan, bine scurse.
• Un truc bun este s punem strecur toarea ntr-un bol cu ap pentru 1-2 minute, pentru
ca semin ele s absoarb c t ap au nevoie.
• Pe urm le l s m 1-2 minute la scurs i cu grij le transfer m din nou n borcan, s nu
le rupem ”col i orii”.
• Punem capacul, pentru a preveni uscarea excesiv .
• Odat ce au scos col i or, nu mai este nevoie s le inem la ntuneric. De acum ne
a tept m s scoat i tulpini. Este bene ic s bene icieze de lumin natural . (vor
ncepe fotosinteza, produc ia de cloro il )
• Timpul de ncol ire variaz n func ie de tipul de s m n , de temperatur sau chiar i
de dimensiunea semin elor (spre ex, am observat c fasolea cu bob mai mic ncol e te
mai repede).
• Dac folosim aceste semin e la a face un aluat din ele, sau a le g ti, nu este nevoie s
a tept m s creasc i tulpina i frunzuli e. Su icient s ncol easc .
• Dac folosim semin ele n salate sau alte preparate (smoothie sau suc extras la rece)
atunci este ideal s le l s m s nverzeasc m car pu in. (anumite semin e, precum cele
de loarea soarelui sau diverse tipuri de fasole, se vor consuma f r coaj . Alte semin e
precum cele de broccoli sau chiar n ut se consum ca atare).
• Se spune c vl starii din leguminoase, atunci c nd i consum m cruzi, ar i mai bine s -i
consum m la cin , n timp ce vl starii din oricare alte semin e, se pot consuma oric nd
n timpul zilei.
• Diverse tipuri de vl stari con in diferite concentra ii de nutrien i. Varietatea este cheia.
A putea scrie o carte ntreag doar despre bene iciile semin elor germinate.
Poate printre cele mai potente surse de nutrien i care exist i care nu sunt apreciate de nici
un fel n societatea modern .
n primul r nd, trebuie s ne g ndim c aceste semin e pe care noi n ine le cre tem, sunt
conectate energetic cu noi i cu locul nostru.

Prin a germina orice tip de semin e, ne d m ansa s im ”gr dinari”!

î
î
î
Î
ș
ș
â
ș
ș
ă
f
ă
ă
ă
ă
î
î
ă
ă
ț
ă
ț
ț
ă
ț
ă
f
ă
î
ă
ă
â
ă
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ă
ă
ș
ț
ț
î
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
î
ă
ș
ț
ă
î
ț
ș
ț
ș
î
ă
ă
ț
î
ă
ă
ă
ă
î
ă
ț
ț
î
â
ș
ă
î
ă
ț
ă
ă
ă
â
ș
ă
î
ă
ă
ă
ț
ș
î
ț
ă
ă
ă
î
î
ș
f
ă
â
f
ă
ă
â
ă
ț
î
ă
ă
ă
ț
î
ă
ă
ă
ș
ă
î
ă
f
ă
ă
â
ă
ț
f
ă
â
f
ă
ă
ț
ț
î
ă
ă
ă
ț
ț
ț
â
f
ă
ț
î
ă
ă
î
ă
ă
ă
ă
ț
ă
ț
ț
ș
ă
ț
ă
ă
ă
ș
ă
î
ș
î
ă
ț
f
ă
â
ă
ă
î
ș
ț
ă
ș
ă
ș
â
ș
ț
ă
ț
 Ne d m ansa s m nc m din m na noastr , din ce tim noi c am f cut!

Te ncurajez din toat inima s faci tot ce i st n putin , cu orice ai avea la ndem n , s
ncerci.

Chiar dac nu iese din prima, nu renun a!

ine minte: posibil ca aceste banale semin e ncol ite s ie unul din alia ii t i cei mai de
n dejde pe calea vindec rii.

Oare ar trebui s ne focus m mai mult pe astfel de surse naturale de nutrien i i s renun m
la num rul mare de suplimente de tot felul pe care le consum m?

”Fie ca hrana să-ți ie medicament și medicamentul hrană”

Hipocrate
î
Ț
ă
î
ă
ă
ș
ă
ă
ă
f
â
ă
ă
ă
ă
ă
â
ț
î
ț
ț
ă
î
ă
î
ț
ș
ă
ț
ă
f
ă
ă
ă
ț
ă
ț
î
ș
ă
â
ă
ă
ț
ă