B.

Agricultura (după Ruxi)

Ramurile agriculturii
Culturile americane se ocup în special de cultivarea cerealelor, leguminoaselor, fructelor, legumelor i
plantelor, pentru îmbr c minte i alte utiliz ri nealimentare.

-Grâul, cel mai important din cereale din dietele occidentale. Cre te pe terenurile largi i deschise ale
Marilor Câmpii Centrale. Este folosit pentru a face pâine, paste i multe cereale pentru micul dejun i este
un ingredient fundamental în numeroase alte produse.

-Porumbul, care ini ial a fost domesticit de indienii americani, este cel mai bun produc tor pe hectar.
Necesit un sezon de cre tere mai lung decât grâul, astfel încât suprafe ele în care poate cultivat din
punct de vedere economic sunt limitate. Statele “Midwest” - Iowa, Illinois, Indiana, Ohio - sunt
principalele zone pentru cultivarea porumbului i sunt adesea denumite state “Corn Belt”. O mare parte
din porumb este folosit ca hran pentru animale, de i o cantitate considerabil este procesat i în
alimente umane.

-Orezul necesit câmpuri inundate pentru cultivare cu, deci poate cultivat numai în zone precum
Louisiana

-Secara, ov zul i orzul sunt alte culturi majore de cereale, îns niciuna nu reprezint cea mai
semni cativ parte a economiei, cum o face în schimb grâul, porumbul i orezul.

-In zona Marilor Lacuri agricultorii cultiv vi de vie, în special in zona Niagarei i in sudul Quebecului.

-Leguminoasele, cum ar soia i lucerna, formeaz urm torul grup major de culturi produse în America
de Nord. Sunt o surs important de proteine în alimenta ia uman i a animalelor.

-Multe soiuri de fructe i legume sunt cultivate în v ile irigate ale Californiei; Florida cultiv o mare parte
din sucul de portocale din Statele Unite. Fructe precum merele i perele, sunt cultivate în state nordice,
cum ar Michigan i Washington i provinciile estice ale Canadei.

-În zonele tropicale din America de Nord, fermierii recolteaz portocale cafea, cacao i banane

-Pe lâng plantele alimentare, produc ia de bre pentru textile este o parte important a agriculturii
americane, de i bre arti ciale precum nailonul i poliesterul au ocupat o cot de pia .
În Statele Unite i Canada, majoritatea fermierilor depind în mare m sur de tehnologie, i continu s
foloseasc for a animal pentru trac iune.

-Cre terea animalelor domestice pentru hran i a unui num r de materii prime industriale a generat o
geogra e economic speci c ec rei specii. Din punct de vedere al valorii, bovinele de carne sunt cele
mai importante, iar cre terea i îngr area lor sunt activit i majore, adesea dominante în Marile Câmpii.
Statele Unite ale Americii este cel mai mare produc tor de carne de vit din lume i al doilea cel mai mare
exportator de carne de vit .

Tipuri de agricultur
-Agricultura din zonele tropicale i subtropicale din America de Nord este amenin at de monocultur .
Monocultura este practica de a cultiva o singur cultur într-o zon pe o perioad lung de timp.
Monocultura este un mod riscant de agricultur din dou 

motive. În primul rând, solul î i poate pierde nutrien ii, iar monocultura pune culturile în pericol. O boal
care afecteaz o singur specie de plante ar putea devasta o întreag cultur . Plantarea unei variet i de
culturi reduce la minimum riscul de îmboln vire.

Regiuni agricole
-Centura de porumb (sau “Corn Belt”)

-“Centura de porumb” sau “Corn Belt” este o regiune din Vestul Mijlociu al Statelor Unite care, din anii
1850, a dominat produc ia de porumb în Statele Unite.
ș
fi
fi
ă
fi
ă
ă
ă
ă
ă
ț
ș
ă
ș
ș
fi
ț
ș
ă
ă
ă
ș
ș
ă
ă
ă
ț
fi
fi
ș
ă
fi
ă
ș
ă
ș
ă
ș
ă
fi
ș
ș
ă
ș
ă
ă
ț
ș
ț
ă
ă
ă
ț
ă
fi
ă
ă
ș
ș
ă
ș
ă
ă
ă
ț
ș
ă
ă
ă
ă
ț
ț
ă
ă
ă
ș
ș
ș
ă
ă
fi
ă
ș
ă
ă
ă
ș
ț
ă
ă
ă
ș
ă
ț
ș
ă
ă
ă
ș
ț
ă
ă
ș
ă
ș
ă
fi
ă
ș
ă
ă
ș
ă
ț
ș
ă
ă
 Dup cum sugereaz i numele, Centura de porumb produce o mare parte din porumbul rii i face
acest lucru înc din anii 1850. Este considerat una dintre cele mai fertile regiuni de pe P mânt. Cu toate
acestea, aceast fertilitate a fost amenin at în ultima vreme de schimb rile climatice.

Centura de porumb este dominat deci de agro totehnie, ocupându-se cu cultivarea porumbului.

-Centura de grâu
-Centura de grâu este o întindere mare de teritoriu în câmpiile nord-americane, în care grâul este cultura
predominant .
Centura de Grâu se încadreaz în Agro totehnie, ind partea din Marea Câmpie Americii de Nord unde
grâul este cultura dominant .

Combustibili fosili
Pe parcursul secolului XX, dezvoltarea de noi combustibili a provocat deplasarea dramatic a c rbunelui
ca surs major de energie a Americii de Nord. Petrolul reprezint mai mult de o treime din consumul de
energie al SUA, iar gazele naturale între un sfert i trei zecimi.

Surse nucleare i alte surse

-Începând cu anii 1950, Statele Unite au pus în func iune zeci de centrale

nucleare în peste 30 de state, în timp ce Canada a construit aproape 20. Cu toate acestea, electricitatea
generat de energie nuclear reprezint o parte relativ modest din America de Nord. Bugetul total de
energie: aproximativ 20 la sut din toat energia electric generat în Statele Unite i aproximativ 8 la
sut din toat energia pe care o consum ara. (conform Wikipedia)

Silvicultur
-Silvicultur este o activitate economic major pentru mare parte din America de Nord. În Statele Unite,
industria lemnului este puternic în nord-vestul Paci cului, statele din Golf i câmpiile de coast ale
Atlanticului de Sud. În Canada, silvicultur este o industrie major în provinciile Quebec, Ontario i
Columbia Britanic .
Silvicultur este gestionarea, cultivarea i recoltarea arborilor i a altor vegeta ii din p duri.

Mediul Construit
-Nivelul înalt de dezvoltare economic din America de Nord a promovat construc ia de mega-ora e,
minunile inginere ti i infrastructura avansat . Un megaora este de obicei de nit ca o zon urban cu
cel pu in 10 milioane de oameni. Mexico City, Mexic; New York, New York; i Los Angeles, California, sunt
mega ora e ale Americii de Nord.
-Cu 21,2 milioane de locuitori, Mexico City este cea mai mare zon metropolitan din America.

G. Alte aspecte legate de economie (după Ruxi)

-Economia Americii de Nord cuprinde peste 579 de milioane de oameni (8% din popula ia lumii) în cele 23
de state suverane i 15 teritorii dependente.

-Este marcat de o divizare puternic între rile predominant vorbitoare de englez 


din Canada i Statele Unite, care sunt printre cele mai bogate i mai dezvoltate na iuni din lume, i rile
din America Central i Caraibe din fosta Americ Latin , care sunt mai pu in dezvoltate.

-Num rul mare de imigran i energici proveni i din Europa de Vest în rapid modernizare, au adus cu ei
cele mai noi progrese tehnologice, au întâlnit un habitat care le-a oferit o oportunitate ample de a crea
bog ie considerabil .

-America de Nord are resurse bogate i variate. De i con ine mai pu in de 10% din popula ia lumii, are o
propor ie extraordinar de mare din bog ia de resurse a

lumii. Produce un procent substan ial din petrolul, minereul de er, o el, cupru, plumb

i zinc din lume . Cu un procent semni cativ din produc ia mondial de c rbune i petrol i produc ia de
energie electric , posed elementele critice ale industriei moderne.
ș
ă
ă
ă
ț
ă
ț
ț
ă
ă
ș
ă
ă
ș
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ș
ă
ș
ă
ș
ă
ă
ș
ș
ș
ă
ț
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ț
ă
ă
ș
fi
ă
ă
ă
ă
fi
ș
ț
ă
ț
ă
ț
ț
ă
ă
ă
ț
ă
ă
fi
ș
ă
fi
ș
ț
fi
ă
ț
ă
ț
ș
ș
ș
ă
fi
ă
ă
ă
ă
ă
ț
ț
ă
ă
ă
ț
ș
ș
ț
fi
ă
ș
ț
ă
ț
ș
ă
ț
ă
ș
ț
ă
ț
ă
ă
ș
ă
ă
ș
ș
ș
ț
ă
ț
ă