UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN| VETERINAR| ION IONESCU DE LA BRAD IA {I FACULTATEA DE AGRICULTUR| SECTIA AGRICULTURA ~NV|}|MNT LA DISTAN}| Petru

COJOCARIU Victor VLCU Lauren]iu NORI MA{INI AGRICOLE 2001 2002 4

INTRODUCERE Este de [tiut c\ `n prezent problemele hranei [i nutri]iei oamenilor sunt [i mai critice dect cele ale energiei [i materiilor prime. Deficitul de hran\ provoac\ o mare `ngrijorare.Situa]ia alarmant\ o determin\ tendin]a de `ncetinire a cre[t erii produc]iei pe locuitor, recenta cre[tere dramatic\ a pre]urilor la intr\ril e agricole [i la alimentele de baz\ [i cre[terea exponen]ial\ a popula]iei. Pent ru sporirea produc]iei agricole [i mic[orarea pre]ului de cost a acesteia, mecan izarea lucr\rilor joac\ un rol important, rol `ndeplinit atunci cnd se asigur\ go spod\rirea cu un `nalt sim] de r\spundere a bazei tehnice materiale. Acest lucru d\ posibilitatea unei diagnostic\ri oportune a st\rii tehnice a fiec\rei ma[ini , stabile[te ct mai exact momentul interven]iilor necesare [i natura lor, deoarec e micile defec]iuni sunt generatoare de pagube mari. Pe aceast\ direc]ie autorii [i-au propus s\ pun\ la dispozi]ia viitorilor speciali[ti agricoli, forma]i att `n cadrul `nv\]\mntului superior ct [i `n [colile postliceale, de profil, date con centrate privind construc]ia [i func]ionarea principalelor ma[ini [i utilaje agr icole utilizate `n acest moment `n agricultur\. Autorii aduc mul]umiri c\lduroas e domnilor profesori care ne-au onorat prin acceptarea recenz\rii [tiin]ifice a lucr\rii [i de a c\ror sfaturi [i bogat\ experien]\ didactic\ [i [tiin]ific\ am beneficiat din plin. Ne exprim\m gratitudinea fa]\ de to]i cei care cu ocazia le ctur\rii lucr\rii vor face propuneri de `mbun\t\]ire [i complet\ri referitoare a tt la con]inut, ct [i la forma `n care aceasta a fost prezentat\. Autorii 5

CAPITOLUL 1 CONSIDERA}II GENERALE 1.1. Destina]ia [i clasificarea ma[inilor agri cole Ma[inile agricole sunt ma[ini de lucru, destinate a efectua lucr\ri `n cadr ul proceselor de produc]ie din agricultur\,conform cu cerin]ele agrotehnice [i t ehnico-economice impuse fiec\rei lucr\ri `n parte. Prin folosirea ma[inilor se a sigur\: -m\rirea productivit\]ii muncii; -realizarea unor lucr\ri cu indici cali tativi ridica]i [i executarea acestora `n termeni optimi agrotehnici, ceea ce co ntribuie la cre[terea cantitativ\ a produc]iei [i sc\derea pierderilor; -reducer ea costurilor pe unitatea de suprafa]\ cultivat\; -reducerea intensit\]ii efortu lui fizic, munca manual\ fiind `nlocuit\ cu munca de conducere a ma[inilor. Clas ificarea ma[inilor [i instala]iilor folosite `n mecanizarea lucr\rilor agricole se poate face dup\ mai multe criterii: -Dup\ felul ac]ion\rii: - cu ac]ionare ma nual\; - cu ac]ionare animal\; - cu ac]ionare mecanic\. -Dup\ modul `n care exec ut\ procesul de lucru; - ma[ini agricole mobile; - ma[ini agricole [i instala]ii agricole sta]ionare. -Dup\ modul `n care organele active execut\ procesul de lu cru; - ma[ini ale c\ror organe active execut\ procesul de lucru numai datorit\ i mprim\rii mi[c\rii de transla]ie pe direc]ia de deplasare (pluguri, grape nivela toare etc ); - ma[ini la care organele active primesc mi[c\ri suplimentare (rota ]ie, transla]ie) `n timp ct ma[ina se deplaseaz\ (combine de recoltat cereale, fr eze agricole etc ); - ma[ini la care o parte din organele active execut\ procesu l de lucru datorit\ deplas\rii ma[inii, iar o alt\ parte din organele de lucru p rimesc mi[c\ri suplimentare (sem\n\tori, ma[ini de plantat etc); - ma[ini ale c\ ror organe execut\ procesul de lucru, primind mi[c\ri suplimentare, cnd ma[ina st a]ioneaz\ (ma[ini de s\pat gropi). Cel mai frecvent criteriu de clasificare util izat la noi [i pe plan mondial (ISO), este dup\ felul lucr\rii pe care o execut\ ma[ina agricol\: - ma[ini pentru lucr\rile solului; - ma[ini pentru sem\nat [i plantat; - ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte; - ma[ini pentru combaterea bo lilor [i d\un\torilor din culturele [i produsele agricole; - ma[ini pentru recol tat; - ma[ini pentru condi]ionarea [i prelucrarea primar\ a produselor agricole. 6

CAPITOLUL 2 MA{INI PENTRU LUCR|RILE SOLULUI Ma[inile pentru lucr\rile solului cu prind utilajele destinate execut\rii ar\turii, preg\tirii solului `n vederea sem \natului sau a plant\rii [i `ntre]inerii culturilor. ~n aceast\ grup\ intr\: plu gurile, frezele agricole, grapele, sapele rotative, t\v\lugii, ma[inile pentru a fnarea adnc\, cultivatoarele, [i ma[inile combinate destinate lucr\rii solului. 2. 1. Pluguri Sunt ma[ini agricole utilizate pentru executarea ar\turii, lucrare de baz\ ce se aplic\ solului. Prin ar\tur\ se realizeaz\ desprinderea, m\run]irea [i r\sturnarea unui strat de sol de sec]iune determinat\, crendu-se astfel condi] ii adecvate pentru cultura plantelor. Plugurile cu trac]iune mecanic\ sunt de ti p purtat, semipurtat sau tractat, putnd fi de uz general sau avnd o destina]ie spe cial\ legat\ fie de o anumit\ cultur\ (pentru vie, pomicultur\ etc.), sau de de anumite condi]ii de teren (pentru pante, culturi irigate, soluri ml\[tinoase etc .). Dup\ modul `n care execut\ r\sturnarea brazdei : `ntr-o parte (majoritatea p lugurilor execut\ r\sturnarea brazdei numai `n partea dreapt\) [i cu r\sturnarea brazdei `n dreapta [i `n stnga concomitent (pluguri pentru vii) sau succesiv (pl uguri reversibile, balansiere sau alternative). Dup\ forma organului de lucru, s unt: pluguri cu trupi]e cu corman\, pluguri cu discuri [i pluguri cu organe rota tive (acestea din urm\ nedep\[ind stadiul experimental). Fig. 1 Schema plugului purtat 2.1.1. Componen]a plugurilor Plugul este format dintr-un cadru, organe de lucru, dispozitiv de cuplare [i mecanismul de reglare. ~n func]ie de tipul plugului, e l poate fi prev\zut cu organe de rulare sau ro]i de limitare a adncimii. Organele de lucru care echipeaz\ plugurile sunt: trupi]e, cu]it disc sau lung [i eventua l scormonitoare [i antetrupi]e. ~n figura 1 se arat\ schema unui plug purtat. ~n prezent, plugurile purtate cu destina]ie general\ au c\p\tat o r\spndire foarte mare, fapt ce se explic\ att prin greutatea lor mai mic\ ct [i prin manevrabilitat e mai 1 mare. Plugul reversibil (fig.2) folosit att la ar\turi pe terenuri `n pan t\, precum [i pentru ar\turi netede (f\r\ creste [i 2 [an]uri) este format dintr -un cadru principal mobil 1, pe care se monteaz\ dou\ grupuri de trupi]e cu r\st urnarea brazdei spre stnga [i cu Fig. 2 Plugul reversibil r\sturnarea brazdei spr e dreapta dispuse la 1800. Cadrul principal se poate roti fa]\ de cadrul fix 2, rotire ce se execut\ la sfr[itul fiec\rei curse de lucru. Pe cadrul fix se montea z\ triunghiul de prindere a plugurilor la tractor. La plugurile reversibile purt ate, de obicei pe cadrul mobil se monteaz\ [i ro]i de limitare a adncimii de lucr u precum [i cu]ite disc. 7

Trupi]a (fig.3) este format\ din br\zdarul 1, cormana 2, plazul 3 (prev\zut la u ltima trupi]\ cu c\lciul 7), montate pe brsa 4, prin intermediul c\reia trupi]a se fixeaz\ la cadrul plugului. Ca organe suplimentare ale trupi]ei, folosite la un ele pluguri, sunt prelungitorul de corman\ 5 [i cormana suplimentar\ 6. Suprafa] a de lucru a trupi]ei este format\ din br\zdar [i corman\, ambele p\r]i ale aces teia 5 fiind generate dup\ anumite legi, `n 4 func]ie de destina]ia plugului. Br \zdarul are rolul de a t\ia 2 H brazda de sol `n plan orizontal [i de a o ridica pe suprafa]a cormanei. Este construit din o]el aliat cu mangan [i siliciu, elem ente de aliere 7 care bconfer\ duritate [i elasticitate, 3 1 iar pentru a avea o rezisten]\ [i mai mare la uzur\, por]iunea t\i[ului se Fig. 3 Trupi]\ cu corman \ `ncarc\ (de obicei pe partea 1-br\zdar; 2-corman\; 3-plaz; 4-brs\; 5posterioar\ ) cu un strat de material prelungitor de corman\; 6-corman\ dur (sarmait, relit etc.), creindu-se suplimentar\; 7-c\lci; H-lumina la cadrul astfel br\zdare cu au to ascu]ire. plugului (a+b); a=adncimea de lucru; Forma br\zdarelor este diferit\ `n b=l\]imea de lucru. func]ie de destina]ia lor, dar `n general au o form\ tra pezoidal\(fig. 4a). ~ntruct `n timpul lucrului br\zdarele se uzeaz\, pentru resta bilirea formei acestora, `n partea posterioar\ se prevede o rezerv\ de material. La unele pluguri se prev\d br\zdare cu vrf deta[abil sau br\zdare la care vrful e ste realizat sub forma unei d\l]i (fig. 4b). Grosimea t\i[ului br\zdarului trebu ie s\ fie de 0,5 1 mm, unghiul de ascu]ire fiind de 25 400. 6 Cormana, ca parte principal\ a suprafe]ei de lucru a trupi]ei, supune brazda des prins\ din sol unor solicit\ri de A B B-B comprimare, `ncovoiere [i r\sucire. Ca efect al acestui B proces complex se ob]ine m\run]irea brazdei, r\sturnarea [i deplasarea lateral\ a acesteia. a. b. Suprafa]a cormanei trebuie s\ fie Fig.4 Fo rme de br\zdare [lefuit\ [i s\ nu prezinte fisuri [i denivel\ri. Dup\ forma supr afe]ei cormanei deosebim: corman\ cilindric\ (m\run]e[te dar nu r\stoarn\ bine), elicoidal\ (r\stoarn\ bine dar nu m\run]e[te bine), cultural\ [i semielicoidal\ . Cele culturale [i semiculturale reprezint\ tipuri intermediare `ntre cilindric \ [i elicoidal\ [i sunt cele mai folosite datorit\ efectului agrotehnic satisf\c \tor `n toate tipurile de sol. Cormana suplimentar\ reprezint\ o suprafa]\ de lu cru cu caracteristici func]ionale diferite de cele ale cormanei. Ea preia o part e din stratul superior al brazdei [i-l arunc\ `n [an]ul l\sat de trupi]a anterio ar\. Ea contribuie la `mbun\t\]irea procesului de r\sturnare, respectiv m\rirea gradului de `ngropare a resturilor vegetale. A A-A 8

Plazul reprezint\ un organ de stabilitate a trupi]ei `n timpul lucrului. Prin in termediul lui, trupi]a se sprijin\ pe peretele [i fundul brazdei. La majoritatea constructiilor de pluguri se prev\d plazuri scurte la primele trupi]e, iar la u ltima trupi]\ un plaz lung cu c\lci. Brsa este piesa pe care se asambleaz\ toate c elelalte elemente componente ale trupi]ei [i face leg\tura cu cadrul plugului, p rin care bse transmite for]a de trac]iune. Constructiv, se deosebesc trei tipuri de brse: `nalte, joase [i combinate. Brsele `nalte se folosesc `n cazul cadrelor plate [i sunt confec]ionate din o]el prin turnare. Cadrul plugului constituie un ansamblu de grinzi ce face leg\tura `ntre organele de lucru [i baza energetic\ folosit\. ~n func]ie de tipul plugului se disting cadre pentru pluguri purtate [ i cadre pentru pluguri tractate. Cadrul plugului este executat dintr-o serie de grinzi, bare sau lonjeroane asamblate `ntre ele prin bare de leg\tur\, montarea lor f\cndu-se cu ajutorul [uruburilor sau prin sudur\. De asemenea, se construies c cadre dintr-o singur\ grind\ sau ]eav\, de care sunt sudate pl\ci, pe care se monteaz\ organele componente ale plugului. Cadrele plugurilor purtate sunt echip ate cu triunghi de prindere la mecanismul instala]iei hidrostatice a tractorului , iar cele tractate cu triunghi de trac]iune. Mecanismele plugurilor Plugurile t ractate de uz general se prev\d cu mecanisme pentru ridicare [i coborre, precum [ i cu mecanisme pentru reglarea paralelismului cadrului cu suprafa]a terenului. T recerea din pozi]ie de transport `n pozi]ie de lucru se face prin imprimarea une i mi[c\ri de rota]ie a axei ro]ilor (din cmp [i brazd\ montate pe o osie comun\). Paralelismul `ntre cadre [i suprafa]a solului se face fie prin modificare indep endent\ a osiei ro]ii fa]\ de osia ro]ii din cmp, fie prin reglarea pozi]iei cadr ului cu trupi]e fa]\ de cadrul pe care sunt montate ro]ile plugului [i triunghiu l de trac]iune. Plugurile purtate se prev\d cu mecanisme de reglare a pozi]iei r o]ii limitatoare de adncime [i cu mecanisme pentru modificarea punctelor de prind ere a axului de suspendare la lonjeroanele tractorului. Plugurile reversibile se prev\d [i cu mecanisme de inversare, care asigur\ rotirea cadrului mobil fa]\ d e cadrul fix. Cu]ite [i scormonitoare acestea au rolul de a t\ia brazda `n plan vertical, desprinznd-o de masa de sol [i a l\sa peretele brazdei ct mai drept. Dup \ construc]ie se deosebesc cu]ite lungi (fig. 5a) [i cu]ite disc (fig. 5b [i 5c) . Cu]itul lung este construit dintr-o lam\ de o]el cu sec]iune triunghiular\. Fig.5 - Cu]ite de plug a-cu]it lung; b-cu]it disc cu t\i[ decupat; c-cu]it disc cu t\i[ continuu. a. b. c. 9

Cu]itul disc este construit din tabl\ de o]el, aliat cu mangan [i tratat\ termic , `n forma unui disc, ascu]it pe circomferint\, montat prin intermediul unui lag \r montat `ntr-o furc\, care este prins\ la un bra] cotit. Scormonitorul sau sub solierul (fig. 6) se monteaz\ `n spatele trupi]ei, [i are rolul de a afna stratul de sol, nemobilizat de trupi]\, pe o adncime de pn\ la 15 cm fa]\ de adncimea de l ucru a plugului. Fig.6-Schema de montare a scormonitorilor la plug: Principalele caractertistici ale plugurilor cu trac]iune mecanic\ existente `n ] ara noastr\ sunt indicate `n tabelul 1. Cel mai folosit este plugul purtat PP-3( 4)-30. Este un plug de uz general, utilizat `n cultura plantelor de cmp. ~n gener al este echipat cu trei trupi]e dar, la nevoie, se poate utiliza [i cu patru tru pi]e, la ar\turi superficiale, la soluri u[oare [i mijlocii sau cu dou\ trupi]e pe soluri grele [i la adncimi mai mari. Este echipat cu trupi]e cu corman\ combin at\ (cultural\, semielicoidal\), corman\ suplimentar\ [i prelungitor de corman\. Pentru agregarea corespunz\toare tractorul, U-650 (U-800) trebuie s\ aib\ ecart amentul 1400 mm cnd lucreaz\ cu 2-3 trupi]e [i 1600 mm cnd lucreaz\ cu 4 trupi]e, lonjeroanele ridic\torului hidraulic se cupleaz\ la punctele intermediare de la puntea din spate, iar tirantul central la punctul inferior sau mijlociu. ~n timp ul expluat\rii se lucreaz\ cu ridic\torul hidraulic `n pozi]ie flotant sau regim ul de reglaj de for]\. Trupi]ele plugului sunt prev\zute cu dispozitiv de siguran] \ cu bol] de fixare la suprasarcini accidentale. Plugul este prev\zut cu dispozi tiv de cuplare pentru grap\ care const\ dintr-o ]eav\ de pozi]ie [i un lan] de t rac]iune. Grapa trebuie s\ aib\ o l\]ime de lucru de minimum 1,2 m pentru trei t rupi]e [i 1,6 m pentru patru trupi]e. 2.1.2. Preg\tirea plugurilor pentru lucru Pentru executarea lucr\rii de arat `n condi]ii corespunz\toare, respectnd indicii calitativi de lucru, preg\tirea const\ `n: - Verificarea st\rii tehnice [i cupl area corect\ a plugului la tractor. Starea tehnic\ a plugului se verific\ de reg ul\ pe o platform\ de beton [i se urm\re[te: br\zdarele de la toate trupi]ele s\ fie `n acela[i plan, [uruburile s\ fie bine strnse [i prev\zute ncu [aibe de sig uran]\, mecanismele s\ func]ioneze corect, suprafa]a activ\ a trupi]ei s\ fie ne ted\, grosimea t\i[ului br\zdarului s\ fie de maxim 1 mm; - Reglarea plugului pe ntru condi]iile concrete de lucru. Reglarea const\ `n: a) adncimea de lucru se ob ]ine prin modificarea `n\l]imii ro]ii de sprijin [i prin modificare unghiului de atac al trupi]elor fa]\ de planul orizontal cu ajutorul unui tirant filetat pre v\zut la fiecare trupi]\. b) l\]imea de lucru se realizeaz\ prin modificarea eca rtamentului `n corela]ie cu num\rul de trupi]e folosit; prin deplasarea lateral\ a barei de cuplare fa]\ de cadrul. c) a[ezarea cadrului paralel cu suprafa]a te renului pentru ca toate trupi]ele s\ lucreze la aceia[i adncime pe direc]ia 10

transversal\, prin reglarea lungimii tiran]ilor laterali, iar pe direc]ie longit udinal\ prin reglarea lungimii tirantului central. d) for]a de trac]iune [i rezu ltanta for]elor rezistente ce apar `n timpul lucrului s\ fie `n acela[i plan se ob]ine prin modificarea pozi]iei plugului fa]\ de tractor cu ajutorul dispozitiv ului de reglare cu tij\ filetat\ ce rote[te bara de cuplare, prev\zut\ cu coturi . e) adncimea de lucru [i pozi]ia cu]itului disc se stabile[te `n func]ie de adnci mea de lucru prin montarea cu]itului disc la suportul prev\zut pe cadru cu respe ctarea urm\toarelor cote; 0,5-1,5 cm distan]\ `ntre planul cormanei dinspre pere tele vertical `nspre cmpul nearat; 2 5 cm fa]\ de planul suprafe]ei br\zdarului [ i 2 6 cm fa]\de vrful br\zdarului. Deplasarea agregatului pe parcel\ se poate fac e la corman\, `n p\r]i [i prin combinarea celor dou\ metode (fig. 7) `n scopul reduc erii deplas\rilor `n gol [i a num\rului de [an]uri sau coame. a. b. Fig.7-Cinematica de deplasare a agregatelor la arat a-`n p\r]i; b-la corman\. Din acest punct de vedere un avantaj deosebit `l prezint\ folosirea plugurilor r eversibile care se deplaseaz\ dup\ metoda `n suveic\. 2.2. Freze agricole Frezele agricole sunt ma[ini destinate pentru lucr\ri de afnare [i m\run]ire a solului la adncime de 4-25 cm. Sunt prev\zute cu organe rotative ac]ionate de la priza de p utere a tractorului. Ele au de obicei axul de rota]ie dispus orizontal (fig. 8a) , perpendicular pe direc]ia de `naintare sau vertical (fig. 8b). Utilizarea frez elor la lucr\rile de preg\tire a solului asigur\ o bun\ m\run]ire [i amestecare a stratului de sol [i permit folosirea mai complet\ a puterii sursei de energie, dar prezint\ dezavantajul unui consum de energie mai mare pe unitatea de supraf a]\ prelucrat\. a. b. Fig.8 Frez\ pentru prelucrarea total\ a solului a-cu rotorul orizontal; b-cu rot orul vertical (tipuri de rotoare). Freza agricol\ este format\ dintr-un cadru pe care se monteaz\ rotorul cu cu]ite , transmisia pentru ac]ionarea rotorului [i dispozitivul de cuplare. Pentru limi tarea adncimii de lucru frezele sunt prev\zute cu ro]i sau patine. Rotorul este a coperit cu o carcas\ prev\zut\ (fig. 9) `n partea posterioar\ cu o por]iune regl abil\. Procesul de lucru const\ `n p\trunderea cu]itelor `n sol, desprinderea a[ chiilor de sol, antrenarea acestora `n mi[care de rota]ie, ciocnirea a[chiilor d e 11

carcas\ producnd m\run]irea suplimentar\ a acestora [i nivelarea stratului m\run] it. s Vm a a a b Vm s Fig.9 Procesul de lucru a unei freze agricole Grosimea a[chiilor (s) depinde de reglajul cinematic de lucru al cu]itului, resp ectiv viteza de rota]ie [i viteza de deplasare a tractorului. ~n general frezele func]ioneaz\ cu viteza de t\iere v=3,5 8 m/s [i viteza de `naintare vm= 0,8 1,5 m/s. Principalele tipuri de freze agricole folosite `n ]ara noastr\ [i caracter isticile lor tehnice sunt prezentate `n tabelul 2. Preg\tirea pentru lucru a fre zelor agricole. ~naintea `nceperii lucrului se face verificare integrit\]ii frez ei, strngerea [uruburilor [i se va verifica nivelul uleiului `n carcasa reductoru lui. Principalele reglaje sunt: - adncimea de lucru se ridic\ sau se coboar\ pati nele sau ro]ile de sprijin; - paralelismul cadrului frezei ( a rotorului) cu sup rafa]a terenului se regleaz\ lungimea tiran]ilor de la ridic\torul hidraulic al tractorului; - dezaxarea lateral\ a frezei - `n cazul frezelor agricole folosite `n pomicultur\, se deplaseaz\ lateral freza pe cadrul ma[inii cu ajutorul unui [urub cu volan astfel ca ea s\ se apropie de rndul de pomi `n raport cu pozi]ia t ractorului. La expluatarea frezelor trebuie s\ se dea aten]ie urm\toarelor aspec te: s\ se evite folosirea pe teren pietros, s\ se fac\ montarea corect\ [i asigu rarea transmisiei cardanice, s\ func]ioneze normal cuplajul de siguran]\ al tran smisiei. 2.3. Grape Grapele sunt ma[ini cu ajutorul c\rora se execut\ lucr\ri de preg\tirea solului `n vederea sem\natului [i lucr\ri de `ntre]inere a culturilo r `n primele faze de vegeta]ie, respectiv sf\rmarea bulg\rilor rezulta]i `n urma ar\turii, afnarea solului, nivelarea ar\turii, `ngroparea `ngr\s\mintelor [i a se min]elor distribuite pe suprafa]a solului, spargerea crustei. Fig.10 Forme constructive de col]i de grap\ Dup\ forma organului de lucru, grapele pot fi cu col]i, cu discuri, stelate, cu vergele dispuse elicoidal [i discuri cu col]i. Dup\ modul de ac]iune a organelor de lucru, grapele pot fi: trase (grape cu col]i), rulante (grape cu discuri, st elate, elicoidale [i sape rotative) [i oscilante. 2.3.1. Grape cu col]i Grapele cu col]i sunt formate din mai multe cmpuri cu l\]imea de lucru cuprins\ `n genera l `ntre 0,6 1,8 m. Un cmp de grap\ este format dintr-un 12

cadru pe care sunt montate organele de lucru (col]ii). Col]ii folosi]i au forme [i sec]iuni diferite (fig. 10). Repartizarea col]ilor pe cadrul grapei se realiz eaz\ astfel `nct fiecare col] s\ lucreze independent, adic\ pe aceea[i urm\ s\ tr eac\ unul singur iar distan]ele `ntre urmele l\sate de ace[tia s\ fie egale `ntr e ele. Cadrul grapei poate fi rigid, articulat sau flexibil (fig. 11). Fig.11 Grape cu col]i: a-cu cadru rigid; c-cu cadru articulat; c-cu cadru flexib il (tip plas\). a. b. c. Principalele caracteristici ale grapelor cu col]i folosite `n ]ara noastr\ sunt indicate `n tabelul 3. 2.3.2. Grape cu discuri Sunt utilizate `n special pentru gr\parea ar\turilor `n vederea preg\tirii solului pentru sem\nat, cnd se efectuea z\ m\run]irea bulg\rilor [i netezirea ar\turii. Dar sunt [i grape cu disc folosi te pentru gr\parea solului `ntre rndurile de pomi sau vi]\ de vie. Unele grape cu discuri pot fi folosite [i pentru prelucrarea ini]ial\ a terenurilor `n]elenite [i uscate (grape grele) `n care caz adncimea de lucru este de 20 25 cm. Grapele c u discuri, indiferent de destina]ia acestora pot fi trectate sau purtate. O grap \ cu discuri (fig. 12) este format\ din cadru, baterii cu discuri, dispozitiv de prindere la tractor. Cele Fig.12 Grap\ cu discuri tractate au [i mecanism de ru lare. Organul de lucru este un disc concav cu t\i[ul ascu]it [i care poate fi co ntinuu sau discontinuu (crestat). Discurile sunt montate pe o ax\ p\trat\ la o a numit\ distan]\ `ntre ele iar ansamblul se nume[te baterie. Pe cadrul grapei dis punerea bateriilor, se poate face simetric sau asimetric, pe un rnd sau pe dou\ rn duri. Prinderea bateriilor la cadru se face prin lag\re cu frecale de alunecare sau rostogolire. Montarea bateriilor pe cadru se face de a[a natur\ `nct `ntre di scuri [i direc]ia de `naintare s\ fie un unghi, ce poate lua valori `ntre 10 300. ~n func]ie de valoarea unghiului [i a greut\]ii ce apas\ pe disc avem [i adncime a de lucru a grapei. Principalele tipuri de grape [i caracteristicile lor tehnic e sunt prezentate `n tabelul 4. 2.3.2.1. Preg\tirea pentru lucru a grapelor cu d iscuri Pentru realizarea unei lucr\ri de calitate de c\tre grapa cu disc se vor executa urm\toarele opera]ii: - se va verifica integritatea ma[inii [i asamblare a corect\ a organelor componente; - se va regla unghiul de atac al discurilor; se va regla paralelismul cadrului cu solul; - se regleaz\ pozi]ia r\zuitorilor - `ntre disc [i r\zuitor s\ r\mn\ un spa]iu de 3-5 mm; 13

- greutatea pe disc prin lestare cu greut\]i adi]ionale. Viteza de deplasare a g rapelor variaz\ `ntre 4- 7 km/or\ `n func]ie rezisten]a la trac]iune, for]a de t rac]iune disponibil\, starea de tasare [i nivelare a terenului. Direc]ia de depl asare la gr\pat este indicat s\ se aleag\ sub un unghi 40-500 sau perpendicular pe direc]ia ar\turii. ~ntre trecerile al\turate trebuie existe o acoperire de 10 -20 cm pentru a nu r\mne gre[uri. 2.3.3. Grape stelate, sape rotative [i grape el icoidale de de de s\ 2.3.3.1. Grape stelate Sunt folosite la gr\parea ar\turilor, concomitent cu arat ul sau separat, precum [i la spargerea crustei. Organele de lucru au forma unor stele cu cinci col]uri. Acestea sunt montate rigid pe dou\-trei axe cu sec]iune p\trat\, dispuse perpendicular pe direc]ia de `naintare a grapei. Montarea stele lor pe axe se face astfel `nct col]urile acestora s\ fie dispuse pe o elice, sist em ce asigur\ rularea lin\ a grapei. ~n general pe un ax sunt montate, `n func]i e de l\]imea de lucru a grapei, 8-20 stele. Dispunerea stelelor pe axe se face a stfel `nct fiecare stea s\ execute o urm\ proprie, distan]a dintre urme fiind de 25-30 mm. Adncimea de lucru este de 3-6 cm. 2.3.3.2. Sape rotative Sapele rotativ e sunt folosite pentru spargerea crustei, afnarea superficial\ a solului [i `ntre ]inerea culturilor agricole `n prima perioad\ de vegeta]ie. Organele de lucru al e sapelor rotative sunt discuri cu col]i curba]i (fig. 13) care prin rulare `n]e ap\ solul [i realizeaz\ afnarea acestuia [i distrugerea buruienilor. Discurile au diametrul, la extremitatea col]ilor, D=450-500 mm, num\rul col]ilor pe disc fii nd 12-16. ~n Fig.13 Sap\ rotativ\ func]ie de sensul tract\rii [i greutatea ce ap as\ pe un disc (7-10 daN), adncimea de lucru poate fi de 3-10 cm. Discurile se di spun pe dou\ rnduri, fiind libere pe axe, distan]a dintre urmele acestora fiind b =60-80 mm. 2.3.3.3. Grape elicoidale Grapele elicoidale se folosesc pentru m\run ]irea, afnarea [i nivelarea stratului superior al solului, fiind folosite `n gene ral `n agregat cu alte utilaje (cultivatoare, grape cu col]i) efectund opera]ia d e finisare a lucr\rii de preg\tire a solului `n vederea sem\natului. Constructiv ele sunt realizate din vergele din srm\ sau band\, montate pe supor]i de diferit e forme (circulare, hexagonale) realizndu-se astfel o suprafa]\ de lucru cu verge le dispuse elicoidal (fig. 14). Aceste grape se construiesc cu sec]ii (cmpuri) cu l\]imea de 0,8-1,4 m. Principalele tipuri de grape stelate, sape rotative [i gr ape elicoidale sunt prezentate `n tabelul 5. Fig.14 Grap\ elicoidal\ 2.4.8. T\v\lugi 14

T\v\lugii sunt destina]i pentru tasarea solului prea afnat `nainte sau dup\ sem\n at, precum [i pentru m\run]irea bulg\rilor [i spargerea crustei. Dup\ natura sup rafe]ei active t\v\lugii se clasific\ `n t\v\lugi netezi [i t\v\lugi profila]i ( de obicei inelari). La t\v\lugii netezi, organele active (de lucru) sunt realiza te sub forma unor cilindrii metalici ale c\ror axe sunt prev\zute cu dou\ lag\re sus]inute pe un cadru, prin care se face tractarea. Cilindrii pot fi umplu]i cu ap\ sau nisip ceea ce permite reglarea gradului de tasare. La t\v\lugii cu supr afa]\ denivelat\, organele de lucru sunt realizate sub forma unor cilindrii pe s uprafa]a c\rora sunt prev\zute proieminen]e (din]i, col]i), ori sub forma unor i nele de form\ [i dimensiuni diferite montate pe un ax comun. Inelele sunt montat e liber pe axele de sus]inere. T\v\lugii cu suprafa]\ denivelat\, efectueaz\ tas area solului [i nivelarea acestuia, dar las\ stratul superior sub form\ afnat\. T \v\lugii au diferite diametre [i se compun din una sau mai multe sec]ii prinse ` ntre ele prin diferite tipuri de dispozitive de trac]iune. Pentru exploatarea co rect\ a t\v\lugilor se regleaz\ masa fiec\rui t\v\lug pentru a realiza adncimea d e tasare dorit\, prin umplerea cu ap\ sau nisip acelor netezi [i prin lestarea c elorlalte tipuri. Sec]iile t\v\lugilor trebuie s\ fie prinse `ntre ele, pentru a evita gre[urile `n timpul lucrului [i deteriorarea acestora la `ntoarcerea lor la capetele parcelelor. La t\v\lugii cu suprafa]a neted\ se monteaz\ cur\]itoare de p\mnt pentru a `nl\tura p\mntul lipit de mantaua t\v\lugului. Se recomand\ dup \ necesitate, ca `n urma t\v\lugilor s\ se cupleze grape u[oare pentru a afna str atul superficial de sol [i a evita astfel evaporarea excesiv\ a apei din sol. Vi teza de deplasare la t\v\lugi variaz\ `ntre 3-7 km/or\. La viteze reduse cre[te efectul de tasare, iar la cele ridicate cre[te efectul de m\run]ire. ~n timpul t ransportului, `n vederea reducerii dimensiunii de gabarit ,sec]iile se cupleaz\ una dup\ alta. Tipurile [i caracteristicile tehnice ale t\v\lugilor folosi]i `n ]ara noastr\ sunt prezentate `n tabelul 6. 2.5. Cultivatoare Cultivatoarele se f olosesc pentru lucr\ri superficiale ale solului, `nainte de sem\nat (cultiva]ie total\) [i printre rndurile de plante (pr\[it). La lucr\rile de `ntre]inere, `n a far\ de pr\[it, prin echiparea cu diferite organe active, cultivatoarele execut\ [i mu[uroitul, deschiderea de rigole pentru iriga]ii, hr\nirea suplimentar\ (`n corporarea `n sol a `ngr\[\mintelor) [i afnarea adnc\ a solului. Dup\ destina]ie c ultivatoarele se clasific\ `n: - cultivatoare pentru cultivarea total\, folosite `n principal pentru preg\tirea solului `n vederea sem\natului, efectund m\run]ir ea [i afnarea acestuia la adncimi de 6-18 cm; - cultivatoare pentru pr\[it; - cult ivatoare pentru afnarea adnc\, folosite la afnarea solului la adncimi de 20-40 cm, n umite [i CIZELE. 2.5.1. Componen]a cultivatoarelor ~n figura 15 se arat\ schema unui cultivator purtat universal ce poate fi folosit att pentru cultiva]ie total\ ct [i pentru lucr\rile de `ntre]inere. Cadrul cultivatoarelor este realizat sub forma unei construc]ii metalice plate, din bare de o]el sudate sau `mbinate peri n bride, sau sub forma unor ]evi de sec]iune p\trat\. Pe cadru sunt montate sec] iile de lucru ale cultivatoarelor. Sec]iile de lucru au organe active montate pe cadrul acestor sec]ii [i sunt prev\zute cu paralelograme deformabile care fac l eg\tura `ntre cadrul cultivatorului [i cadrul Fig.15 Cultivator purtat sec]iei. universal 15

e b B Fig16 Schema de repartizare a organelor active la cultivatorul pentru cultiva]ie total\ Cuplarea la tractor se face prin dispozitivul de suspendare. Organele active mon tate pe cadru sau pe sec]ii sunt: - organe de extirpare sau care z realizeaz\ t\ ierea buruienilor [i o afnare superficial\ a solului. Forma lor poate fi b1 s\gea t\ cu aripi egale sau t t neegale, s\geat\ unilateral\ d [i baterie cu stele cu col]i b2 c. curba]i; d - organe de afnare sunt a. utilizate pentru afnarea 4-5 cm e z solului de pn\ la 16 cm. Acestea sunt realizate d d. constructiv sub form\ de dalt\, ghear\ [i s\geat\ cu aripi `nguste; - organe de mu[uroire [i b deschis b razde denumite [i z d b. e. rari]e; - organe pentru `ncorporarea `n Fig.17 Schem a de organizare a sol a `ngr\[\mintelor minerale organelor active pe o sec]ie de (de obicei este livrat ca lucru la cultivatoare pentru echipament de sine st\t\ tor). `ntre]inerea culturilor pr\[itoare 2.5.2. Preg\tirea pentru lucru a cultiv atoarelor Folosirea cultivatoarelor presupune urm\toarele opera]ii: montarea cor espunz\toare a organelor active. Schemele de repartizare a organelor active se f ace `n func]ie de lucrarea pe care trebuie s\ o execute (fig. 16 [i fig. 17). La cultiva]ia total\ (fig. 16) se monteaz\ cu]itele transversal la distan]e egale, `n func]ie de l\]imea de lucru a lor. Se asigur\ o acoperire `ntre urmele vecin e ale cu]itelor de tip s\geat\ e 20 mm. Cu]itele se a[eaz\ pe 2-3 rnduri, decalat e pe direc]ia de `naintare pentru a evita `nfundarea cu bulg\ri de sol sau burui eni. La pr\[it (fig. 17) se asigur\ o zon\ de protec]ie a plantelor (z) de 10-12 cm, la pra[ila I-a [i de 12-15 cm, la pla[ilile a-II-a [i a-III-a, de fiecare p arte `ntre cu]it [i rndurile de plante. Pe intervalul lucrat efectiv cu]itele vor avea o acoperire e 20 mm. Pentru reglare se deplaseaz\ sec]iile cu organe activ e pe cadru [i cu]itele pe sec]ii. La lucr\rile de afnare adnc\, administrarea `ngr \[\mintelor [i mu[uroit se folosesc schemele de principiu din figura 17c,17d [i 17e. - se regleaz\ adncimea de lucru. Aceasta se face prin reglarea ro]ii, ori pr in reglarea cu]itelor astfel ca distan]a pe vertical\ `ntre planul t\i[urilor cu ]itelor [i obada ro]ii de sprijin a fiec\rei sec]ii 16

independente cu organe active, s\ fie egal\ cu adncimea dorit\ mai pu]in cu 1-3 c m (`n func]ie de afundarea obadei ro]ii `n sol). - orizontalitatea sec]iei aceas ta asigur\ uniformitatea adncimii [i pozi]ia corect\ a cu]itelor. Se ob]ine pe di rec]ie longitudinal\ prin reglarea pozi]iei cadrului cu ajutorul tirantului cent ral de la ridic\torul tractorului [i cu ajutorul tirantului reglabil superior de la fiecare paralelogram a sec]iilor de lucru. Cu]itele trebuie s\ calce cu tot t\i[ul pe platforma orizontal\ cu condi]ia ca rama cultivatorului s\ fie a[ezat\ orizontal [i la `n\l]imea normal\ `n timpul lucrului. Orizontalitatea pe direc] ia transversal\ se ob]ine reglnd tiran]ii laterali la tractor la lungime egal\. deplasarea la pr\[it va fi aleas\ pe direc]ia pe care sa f\cut sem\natul. Depla sarea se face de obicei dup\ metoda `n suveic\. Viteza de deplasare este de 5-8 km /or\. Pentru o expluatare corespunz\toare la verificarea st\rii tehnice a cultiv atorului se vor verifica urm\toarele: - s\ nu prezinte deform\ri, piese rupte sa u lips\; - dispozitivele diferite de reglare [i ac]ionare s\ ac]ioneze normal; organele active s\ nu joace `n supor]i; - sec]iile cu organe active s\ nu aib\ un joc lateral total, m\surat la extremitatea posterioar\, mai mare de 15 cm; cu]itele s\ fie bine ascu]ite, cu grosimea t\i[ului sub 0,5 mm; - organele activ e s\ fie repartizate corect; - toate [uruburile s\ fie bine strnse, cu [aibe de s iguran]\. 3.6. Combinatoare Combinatoarele au ca destina]ie principal\ executare a lucr\rii de m\run]ire [i afnare a solului `n vederea sem\natului. Un combinator se realizeaz\ practic prin montarea pe un cadru a mai multor tipuri de organe d e lucru sau prin cuplarea la un singur agregat a mai multor ma[ini sau sec]ii cu organe de lucru specifice ma[inii. Combinarea organelor de lucru este foarte va riat\ putndu-se combina toate organele de lucru descrise la ma[inile de lucrat so lul, prezentate anterior. Tipurile de combinatoare folosite frecvent sunt: - com binator format din cultivatorul destinat pentru cultiva]ie total\ echipat cu org ane de cultiva]ie (ghiare) montate pe supor]i elastici, grape rigide cu col]i [i grape rotative cu vergele (fig. 18); - combinator format din cultivator destina t pentru cultiva]ie total\ echipat cu s\ge]i cu aripi egale [i grape rotative cu vergele( fig.19); Fig.18 Combinator format din cultivatorul destinat pentru cultiva]ie total\ echi pat cu organe de cultiva]ie (ghiare) montate pe supor]i elastici, grape rigide c u col]i [i grape rotative cu vergele 17

Mai sunt [i alte variante de combina]ie a ma[inilor de lucrat solul [i anume: co mbinator format din plug [i scormonitor rotativ, cultivator [i frez\ agricol\, f rez\ agricol\, t\v\lug, grap\ cu disc [i grap\ cu col]i. Combinarea acestor util aje se recomand\ a se face direct `n expluatare [i nu prin construc]ie, pentru a putea fi folosite [i separat. Fig.19 - Combinator format din cultivator destinat pentru cultiva]ie total\ echi pat cu s\ge]i cu aripi egale [i grape rotative cu vergele Procesul de lucru al c ultivatoarelor este determinat de `nsumarea efectelor organelor de lucru [i real izeaz\ o mai bun\ preg\tire a patului germinativ, motiv pentru care se recomand\ `n special la preg\tirea terenului `n vederea sem\natului pentru culturile de l egume, sfecl\ de zah\r, ierburi. Expluatarea acestor combinatoare se face la fel ca [i a celorlalte ma[ini ce intr\ `n componen]\. Principalele tipuri de cultiv atoare [i combinatoare folosite `n ]ara noastr\ sunt prazentate `n tabelul 7. Ca racteristicile tehnice ale cultivatoarelor [i combinatoarelor sunt prezentate `n tabelul 8. 3.7. Ma[ini pentru afnarea adnc\ a solului Ma[inile pentru afnarea adnc\ a solului sunt destinate pentru afnarea solului `n vederea cre\rii posibilit\]ii de infiltrare a apei [i dezvolt\rii `n bune condi]ii a r\d\cinilor plantelor. E le se prezint\ sub trei denumiri, fiecare pentru un anumit scop: - scarificatoar e folosite pentru adncimi preg\titoare; - subsoliere folosite pentru re`noirea pe riodic\ a lucr\rii de desfundare; - ma[ini pentru afnarea adnc\ a solului folosite pentru m\rirea permeabilit\]ii pentru aer [i ap\ a straturilor de sol. Ele func ]ioneaz\ pe principii similare, diferen]ele dintre acestea constnd `n ceea ce pri ve[te forma [i tipul organelor de lucru, precum [i adncimea de lucru. O ma[in\ pe ntru afnarea adnc\ a solului include `n componen]a sa urm\toarele: cadrul pe care se monteaz\ organele active, ro]ile de sprijin care `ndeplinesc [i rolul de orga ne de limitare (reglare) a adncimii de lucru [i dispozitivul de cuplare la tracto r. 1 2 3 D a. 2 1 b. 18 Fig. 20 Schema subsolierului [i a ma[inii pentru afnarea adnc\ a solului

Subsolierul (fig. 20a), folosit pentru afnarea solului printre rndurile de vi]\ de vie are ca organ de lucru un cu]it vertical 1, `n prelungirea c\ruia, `n partea inferioar\, este montat un cu]it sub form\ de dalt\ 2. Subsolierul lucreaz\ la adncimi de 35-50 cm. Ma[ina pentru afnarea adnc\ a solului (fig. 20b) destinat\ pen tru afnarea adnc\ a solurilor podzolice [i potzolite este prev\zut\ cu organ de lu cru cu mi[care oscilatorie. Organul de lucru este format dintr-un suport fix 1, cu]itul 2 [i cu]itul dalt\ 3. ~n timpul lucrului prin intermediul unui mecanism biel\ manivel\, cu]itului 2 i se imprim\ mi[c\ri oscilatorii cu amplitudine [i f recven]\ constante, mi[c\ri ce se transmit [i cu]itului dalt\, acesta oscilnd `n jurul articula]iei D. Imprimndu-se mi[c\ri oscilatorii att cu]itului ct [i cu]itulu i dalt\, se realizeaz\ un efect mai pronun]at de afnare a solului, ca urmare a fa ptului c\ straturile de sol din vecin\tatea acestora intr\ in oscila]ie [i se fi sureaz\. Adncimea de lucru este de 50-80 cm. 19

Tabelul 1 Principalele caracteristici ale plugurilor cu trac]iune mecanic\ exist ente `n ]ara noastr\ Nr. organ e active 3 4(3) 1 3(2) 1 3 2 1 4 1 5(4) 1 7(6,5, 4) 1 3(2) 1 5(4)dr. 5 (4)st g 4(3)dr. 4(3)st g. 2 1 Felul organelor active 4 Trupi]\ cu]it disc sau cu ]it lung Trupi]\ cu]it disc Antetrupi]\ Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Tr upi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ cu]it disc Trupi]\ Trupi]\ cu]it dis c Trupi]\ cu]it disc Ad nci mea max. (cm) 5 30 27 30 30 30 L\]imea de lucru (cm) 6 120 (90) 90 (60) 60 140 175 (140) 245 120 (80) 175 (140) 100 50-90 Tractorul c u care lucreaz\ `n agregat 7 U-650(651) U-800(801) U-650(651) U-445 L-445 S-650 SM-800 A-1800A Masa (kg) 8 564 475 275 750 1100 Viteza de lucru (km/h) 9 7 6 7 7 7 Capacitatea de lucru 10 15 25 30 25 20 25 30 25 11 5,5 4,5 3,5 4,0 2,6 4,8 4, 0 7 Caracteristici sol Panta Rez maxWsch . . (ha/sch). (N/c m2) 12 13 6 6 6 9 8 6 10 12 Nr.crt Plugul 1 Tipul 2 Purtat Purtat Purtat Purtat Semip urtat Semip urtat Purtat Purtat Purtat Purtat 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 PP-3(4)30 PP-330M PP-2-30 PPS-435 PSP-535 PSP-735 PPA3(2)-40 PRP-535 PRP-435 P-2 -VA 30 40 30 20 30 A-1800A A-1800A 1680 1125 9 6 7 6 6-8 25 40 25 20 20 27 11 3,5 9,0 4,0 4,7 3,8 7 20 7 15 10 7 10 A-1800A Sm-445 U-650 1750 571 515 16

Tabelul 2 Tipuri de freze [i principalele lor caracteristici tehnice Tracto rul cu care lucrea z\ U445DT SM-445 Nr.crt Denumi rea Tipul Destina]ia Nr. de sec]ii L\]imea de lucru (m) Adnc imea max. de lucru (cm) 12 Diametrul frezei (mm) Nr. de discur i cu cu]ite Nr. de cu]ite pe disc Tura]ia rotorulu i (rot/min ) 180 Capacit atea de lucru (ha/sch) Masa total\ (kg) 1 FDL1,3 purtat] [i dezaxab il\ purtat\ cu l\]ime variabil\ purtat\ 2 3 FV-1-1,5 Lucrarea solului `n livezi,pe intervalele dintre rndurile de pomi Lucrarea solulu i `n vii [i sere(solarii) Lucrarea solului pentru re`ns\mn]are a paji[tilor sau ` n legumicultur\ Lucrarea sloului `ntre rndurile de legume plantate la distan]e de 4590 cm 1 1,3 490 6 6 3,5 385 V-445 SV-445

1 0,9-1,45 12 380 6(8) 2 170 3,5 380 FPP-1,3 U-445 SM-445 U-650 1 1,36 15 510 7 144 161 202 225 1,7-2,7 500 4 FPL-4 purtat\ cu mai multe sec]ii L-445 4 1,8-2,8 8 400 2(4) 4

415 3,5-5,0 685 17

Tipuri de grape cu col]i Denumirea caracteristici 1 Cadrul Nr. de cmpuri L\]imea de lucru a unui cmp (m) Adn cimea de lucru (cm) Nr. de col]i la un cmp (buc) Sec]iunea prin col]i Lungimea ac tiv\ a col]ilor (mm) Distan]a `ntre urmele vecine ale col]ilor (mm) Masa ce revi ne pe un col] (kg) Unghiul de `nclinare a col]ilor (grade) Masa unui cmp (kg) Tip ul Capacitatea de lucru (ha/sch) Destina]ia Tabelul 3 Grape cu cadru articulat Grape cu cadru rigid 2 GCM1,0 2 rigid 2 1,0 2-5 20 p\trat\ 153 50 1,35 1,57 (900) 2 GCM1,2 3 rigid 2 1,25 2-5 25 p\trat\ 153 50 1,80 1,57 (900) 6 GCM-1,7 4 rigid 2,4,6 1,75 3-10 35 rombic\ 105 50 1,57 0,09(50) 0,47(270) 0,61(350) 0,78(4 50) 1,04(600) 1,57(900) 1,91(1100) 55 tractat\ 50,0 Afnarea solului, nivelarea te renului, spargerea crustei, gr\patul culturilor GCO-3 5 rigid 1 3,0 6-20 36 rotund\ 200 82 10,41 1,57 (900) DPGO7,5 6 rigid 6 1,25 2-5 25 p\trat\ 153 50 1,80 1,57 (900) DPDCR-7,0 7 rigid 4 1,75 3-10 25 rombic\ 105 50 1,57 0,09(50) 0,47(270) 0,61(350) 0,78(450) 1,04(600) 1,57(900) 1,91(1100) 55 purtat\ 34,0 Afnarea solului,nivelarea terenulu i,sparger ea crustei,gr\patul culturilor GF-2 8 articulat 2 0,75 2-5 15 p\trat\ 150 50 1,55 1,32(760) GF-3 9 articulat 3 0,75 2-5 15 p\trat\ 150 50 1,55 1,32(760) DPGP-8,4 Flexibile Plas\ 10 articulat 3 2,8 2-4 70 elips\ 150 38 0,60 1,57 (900) 27 46 tractat\ tractat\ X* X* Sf\rmarea bulg\rilor, afnarea solului, nivelarea ar\ turilor 375 purtat\ 12,0 Afnarea [i m\run]ire a solului, nivelarea terenului 46 purtat\ 35,0 Sf\rmar ea bulg\rilor, afnarea solului,niv elarea ar\turii 23 23 tractat\ tractat\ X* X* Afnarea solului,nivelarea terenului,spargerea crust ei 46 purtat\ 36,0 Distrugerea buruienilor `n curs de r\s\rire,sparg erea crustei ` n special pentru culturile de cartofi

18

Tabelul 4 Tipuri de grape cu discuri Denumirea, caracteristici GD-4 4,0 6-12 4 X* simetric\ 11 460 178 0,21(12) 0,26(15) 0,30(17) 1 150 tractat\ 16, 0 GD-3,2 3,2 6-12 4 X* simetric\ 9 460 178 0,21(12) 0,26(15) 0,30(17) 950 tractat\ 12,0 DPV-1,6-1,8 1,2 6-10 4 X* simetric\ 3 460 187 0,17(10) 0,26(15) 0,35(20) 310 purtat\ 6,0 Afna rea superficial\ a solului,distrug erea buruienilor `ntre rndurile de vie cu dist an]a de 1,6-1,9 m GDPR-1,8 1,8 6-10 2 V simetric\ 11 460 178 0,21(12) 0,26(15) 0,31(18) 0,37(21) 485 purtat \ 8,0 Gr\parea ar\turilor,pre g\tirea terenului ptr. sem\nat pe terenurile `n pa nt\ GDD-1,8 1,8 6-10 2 V simetric\ 11 460 178 0,21(12) 0,26(15) 0,31(18) 0,37(21) 485 purtat \ 8,0 Afnarea solului,distrug erea buruienilor `n livezi GDG-4,2 4,26 8-18 2 V simetric\ [i asimetric\ 19 baterii ant. 14 baterii post. 712 bater ii ant. 813 baterii post. 235 baterii ant. 325 baterii post. 0,00-0,70 (0-40) 3 350 tractat\ 15-25 Gr\parea ar\turilor pe solurile grele,preg\tirea terenului pe ntru sem\nat [i discuit miri[te [i porumbi[te pe soluri grele GD-6,4 6,4 6-12 4 X simetric\ 15 610 178 0,00-0,50 (0-29) 3 100 tractat\ 20-25 GD-11 11 6-12 6 V simetric\ 22 160 178 0,14-0,39 (0-22) 3 720 tractat\ 45-55 L\]ima de lucru (m) Adncimea de lucru (cm) Nr. de baterii cu discuri Dispunerea b ateriilor cu discuri Nr. de discuri pe o baterie (buc) Diametrul discului (mm) D istan]a `ntre discuri pe baterie (mm) Unghiul de `nclinare al discurilor rad (gr ade) Masa (kg) Tipul Capacitatea de lucru (ha/sch) Destina]ia Gr\parea ar\turilor,preg\tirea terenului pentru sem\nat,discuit miri[te Preg\tirea terenului `n vederea sem\natului,discuirea miri[tilor [i porumbi[tilo r 19

Tabelul 5 Principalele tipuri de grape stelate, sape rotative, grape elicoidale [i caracteristicile tehnice ale acestora Nr. ctr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Caracteristici Tipul Grape cu col]i drep]i (stelate) GS-1,2 GS-1,6 rigid 1 1,2 3 25 230 tractat\ 1 1,6 3 25 300 Grape cu col]i curba] i (sape rotative) SR-4,5 rigid 4 1,1 2 70 550 tractat\ Grape cu vergele elicoida le GRE-3 GRE-4 rigid 3 0,99 2 150 tractat\ 13-14 16-18 M\run]irea solului,nivela rea terenului,tasarea u[oar\ a solului 3 1,268 2 280 Cadrul Nr. de cmpuri (buc) L\]imea de lucru a unui cmp (m) Nr. de axe, cu stele sau verge le, pe un cmp (buc) Distan]a `ntre urmele vecine ale stelelor (mm) Masa (kg) Modu l de trac]iune Capacitatea de lucru (ha/sch) Destina]ia `n func]ie de agregat Gr\parea ar\turilor Spargerea crustei,afnarea concomitent c u aratul sau superficial\ a separat spargerea crustei solului,distrugerea buruie nilor `n primele stadii de vegeta]ie 20

Tabelul 6 Tipuri de t\v\lugi Denumire caracteristici Tipul de t\v\lug T\v\lugul inelar TI-5,5 Tasarea solului,m\run]irea bulg\rilor,afnarea stratului superficial,spargerea cru stei T\v\lugul inelar TI-3,05 Tasarea solului,m\run]irea stratului superficial de sol,`n vederea preg. patului germinativ ptr. sfecl\ de zah\r [i alte culturi cu semin]e mici tractat 3 1,10 3,05 80 260 T\v\lugul neted 3-TN-1,4 Tasarea solului,presarea `ngr\[\mintelor,a culturilor [i nivelarea terenului Destina]ia Tipul Nr. de sec]ii* L\]imea de lucru a unei sec]ii (m) L\]imea total\ de lucru (m) Acoperirea `ntre sec]ii (cm) Diametrul exterior al t\v\lugului (mm) Presiune a realizat\ pe sol (kg/cm2) Masa (kg): -f\r\ lestare -cu lestare Tractorul cu ca re se lucreaz\* Capacitatea de lucru ha/sch tractat 3 1,9 5,5 100 500 tractat 3 1,4 4,0 100 600 2,6-3,5 1 450 1 900 U-445 U-650 U-800 25,0 2,2 760 U-445 U-650 U-800 13,5 2,9-7,2 1 230 2 600-3 000 U-445 U-650 U-800 13,0 *Nr. de sec]ii dac\ se m\re[te, se va m\ri [i puterea necesar\ a motorului 21

Tabelul 7 Tipuri de cultivatoare Nr. crt 1 Cultivatorul Cultivatorul universal CPU-4,2 Tipul Purtat Destina]ia Pr\[itul [i afnarea solului `ntre rndurile de plante sem\nate la distan]e de 45-10 0 cm, precum ]i cultiva]ie total\ Se poate echipa [i cu distribuitoare de `ngr\[ \minte chimice Pr\[itul culturilor sem\nate cu sem\n\toarea SPC-6 Tractorul cu care lucreaz\ Capacitatea de lucru ha/sch U-650 12-18 2 3 4 Cultivatorul CPS-6 (sec]iile de lucru tip CPU-4,2 adaptate pe cadrul sem\n\torii SPC-6) Cultivatorul CPU8 Cultivatorul pentru plante tehnice [i legume CPPT-3 Cu ltivatorul pentru plante tehnice CPT-4 (CPPT-4) Cultivatorul legumicol CL2,8(CL2,8M) Cultivatorul legumicol CL4,5M Cultivatorul combinat pentru cultiva]ie tota l\ -CCT-4(CPGC-4) -CCT-6,5(CPGC6,7) Purtat U-650 18-28 Purtat Purtat cu mecanism de conducere Purtat cu mecanism de conducere Purtat Pr\[itul culturilor sem\nate pe 8 rnduri la distan]e de 45-80 cm Pr\[itul,afnarea solului [i mu[uroitul culturilor de sfecl\ de zav\r [i legume cu talia joas\ cu distan]a `ntre rnduri de 45-90 cm ~ntre]inerea culturilor de sfecl\ [i legume cu talia joas\ sem\nate la distan]e de 45 cm ~ntre]inerea culturilor de legume cu t alie `nalt\ sem\nate sau plantate pe teren modelat cu MMS-2,8 ~ntre]inerea cultu rilor de legume sem\nate sau plantate pe teren modelat cu agregat complex ptr. l egumicultur\ Preg\tirea solului `n vederea `ns\mn]\rilor de prim\var\,pe ogoare d e toamn\ U-650 L-445 24-30 8,0 5 L-445 10-14 6 L-445 U-650 (L-445) 8 12 7 Purtat 8 Purtat

U-650 U-800 A-1800A 18 40 22

Principalele caracteristici tehnice ale cultivatoarelor CPU-4,2 CPS-6 Tabelul 8 Caracteristica L\]imea cadrului (m) Nr. de rnduri pr\[ite la o trecere Distan]a `ntre rndurile de plante (cm) Nr. de sec]ii independente Zona de protec]ie (cm) Nr. de organe act ive -cu]ite s\geat\ -cu]ite unilaterale -cu]ite dalt\ --discuri de protec]ie -ra ri]e Adncimea de lucru (cm) Masa total\ (kg) 4,2 4-6 45-100 6 6 45-100 CPU-8 6,4 8 45-100 CPPT3 CPPT-4 (CPT-4) CL-2,8 CL-4,5M CPLR2,5-3,5 CCT-4 (CPGC-4) CCT-6,7 (CPGC6,7) 3 4-6 45-70 4,05 6-1 45-70 2,8 2-6 45-140 4,5 6 45-90 2,5-3,5 1 300500 11-15 11-15 11-15 6-14 465 4 6,7 7 12-18 12+7 14 19 6-12 680 7 12-18 16+7 14 6-12 740 9 12-18 16-9 16 6-12 760 7 8-15 19 12 12 4 4-8 377 10 8-15 28 18 18 6 4-8 500 7 10-16 19 12 21 12 3 4-12 397 7 10-16 7 14 4 4-12 390 25 25 25 6-14 950 43 43 43 6-14 1710

23

CAPITOLUL 3 MA{INI PENTRU SEM|NAT {I PLANTAT Acestea sunt destinate pentru execu tarea concomitent\ a opera]iilor de repartizare uniform\ a semin]elor, bulbilor sau r\sadurilor, pe unitatea de suprafa]\ a terenului [i introducerea `n sol a a cestora la o adncime determinat\ de cerin]ele agrotehnice impuse fiec\rei culturi `n parte. Varietatea mare a caracteristicilor fizico-mecanice a semin]elor, bul bilor [i r\sadurilor, [i cerin]ele de cultur\, au determinat realizarea unor ma[ ini pentru sem\nat [i pentru plantat specializate pe grupe de culturi [i anume: - ma[ini de sem\nat prin `mpr\[tiere; - ma[ini de sem\nat `n rnduri (sem\n\tori u niversale [i speciale); - ma[ini de plantat cartofi [i bulbi; - ma[ini de planta t r\saduri. 3.1. Sem\n\tori universale. O ma[in\ universal\ de sem\nat `n rnduri (fig. 21) are ca p\r]i componente : cadrul, prev\zut cu dispozitiv de prindere l a tractor [i cu ro]i de sus]inere, cutia de alimentare cu semin]e, prev\zut\ `n general cu agitator, aparate de distribu]ie, tuburi de conducere a semin]elor, b r\zdare, transmisie, mecanism de trecere din pozi]ia de lucru `n pozi]ia de tran sport, scormonitoare, ro]i de tasare, organe de nivelare [i marcatoare. ~n timpul lucrului, s\mn]a din cutia de alimentare ajunge `n casetele aparatelor de distribu]ie, de unde distribuitorii o trimit uniform [i `n cantitate reglat\, prin tuburile de conducere `n rigolele deschise de br\zdare, dup\ care urmeaz\ acoperirea cu sol, nivelarea [i eventual tasarea solului `n p\r]ile laterale ale rndurilor sau chiar pe rndul semin]elor. Fig.21 Schema unei ma[ini de sem\nat universal\ 3.1.1. Cutia de alimentare cu semin]e -reprezint\ rezervorul din care se aliment eaz\ aparatele de distribu]ie `n timpul lucrului. Dimensiunile, forma [i materia lul din care se construiesc difer\ de la ma[in\ la ma[in\. Agitatorul este monta t A 2 1 `n cutia 2 A A-A d d1 1 la a. b. 3 40 Fig. 22 Aparat de distribu]ie cu cilindru cu pinteni

de alimentare, `n partea inferioar\ [i asigur\ curgerea continu\ a semin]elor sp re aparatele de distribu]ie. El este reprezentat printr-un ax orizontal, prev\zu t cu degete (palete) `n dreptul orificiilor de trecere a semin]elor spre aparate le de distribu]ie. Dup\ mi[carea pe care o are `n timpul lucrului agitatorul poa te avea mi[care de rota]ie sau oscilatorie. 3.1.2. Aparatele de distribu]ie efec tueaz\ dozarea [i evacuarea semin]elor spre tuburile de conducere, denumit [i pr oces de distribu]ie. Condi]iile care se pun aparatelor de distribu]ie sunt: s\ a sigure uniformitate de distribu]ie pe rnd, pe l\]imea de lucru, stabilitate debit ului, s\ poat\ fi reglate u[or, s\ nu vat\me semin]ele [i s\-[i men]in\ reglajul f\cut. Dup\ cum realizeaz\ distribu]ia semin]elor, aparatele de distribu]ie se clasific\ `n: aparate de distribu]ie de tip mecanic, aparate de distribu]ie de t ip mecanic cu transport pneumatic al semin]elor, aparate de distribu]ie de tip c entrifugal [i aparate de distribu]ie de tip mecano-pneumatic. Aparatele de distr ibu]ie de tip mecanic pot fi: cilindrii cu pinteni, cilindrii canela]i, discuri cu orificii, discuri cu alveole. Aparate de distribu]ie cu cilindrii cu pinteni organul principal al acestui tip de aparat de distribu]ie este reprezentat printr-un cilindru (fig. 22a) pe supra fa]a c\ruia sunt prev\zu]i pintenii 1. Ace[tia sunt dispu[i pe dou\ rnduri, cte 12 pinteni pe rnd [i `ntre rndurile de pinteni este prev\zut\ nervura continu\ 2. Semin]ele debitate de fiecare cilindru cu pinteni sunt dirijate spre conductele 3. Din momentul intr\rii `n conducte semin]ele sunt antrenate de curentul de aer debitat de ventilator spre br\zdare prin intermediul tuburilor de conducere 4. ~n vederea asigur\rii uniformit]ii distribu]iei pintenii se dispun `n zig-zag. ~n \l]imea pintenilor este de 5-6 mm iar diametrul exterior al cilindrului este de 5565 mm. Cilindrii cu pinteni se dispun pe un arbore comun, iar distan]a dintre ei este egal\ cu distan]a minim\ `ntre br\zdare (12,5 cm). Cilindrul cu pinteni se monteaz\ `ntr-o carcas\ ce se fixeaz\ la partea inferioar\ a cutiei de semin] e (fig. 22b). Clapeta (sau fundul mobil) 1 al carcasei este reglabil\ iar leg\tu ra `ntre cutia de semin]e [i carcasa aparatului de distribu]ie este realizat\ pr intr-un orificiu a c\rei sec]iune se poate regla cu ajutorul suberului 2. Prin r otirea cilindrului, semin]ele ajunse `n zona de ac]iune a pintenilor sunt antren ate de ace[tia [i evacuate din carcas\. Debitul se poate regla numai prin modifi carea tura]iei cilindrilor, respectiv a raportului de transmisie `ntre roata ma[ inii [i arborele aparatului. ~n acest scop ma[inile de sem\nat cu astfel de apar ate se prev\d cu transmisii care asigur\ ob]inerea unui num\r de 24-126 rapoarte de transmitere. La unele ma[ini de sem\nat (cele cu l\]imi mai mari de 3,6 m) t ransportul semin]elor de la aparate la br\zdare se face pneumatic (fig. 23), caz `n care ma[ina este prev\zut\ cu un ventilator 1 care debiteaz\ aer `ntr-o cond uct\ 2 dispus\ de-a lungul cutiei cu semin]e. Conducta 2 este prev\zut\ cu condu ctele 3 num\rul lor fiind egal cu acela al aparatelor de distribu]ie. Aparate de distribu]ie aparat de distribu]ie unt prev\zute caneluri ralel cu generatoarele 41 cu cilindrii canela]i organul principal al acestui tip de este reprezentat printr-un cilindru pe suprafa]a c\ruia s (cu sec]iune semicircular\ sau triunghiular\), dispuse pa acestora (fig. 24).

2 1 3 4 Fig.23 - Schema sistemului de distribu]ie cu cilindru cu pinteni [i transport pn eumatic al semin]elor Aparatul este format din carcasa 1 [i cilindrul canelat 2 montat pe un arbore. P e butucul cilindrului canelat este montat\ liber buc[a 3 prev\zut\ cu proieminen ]e care intr\ `n peretele lateral din dreapta al carcasei. 2 4 3 1 c l Fig. 24 Aparat de distribu]ie cu cilindru canelat ~n peretele din stnga al carcasei este prev\zut un orificiu circular prev\zut cu o rozet\ 4 ale c\rei proieminen]e intr\ `n caneluri `mpiedicnd scurgerea lateral\ a semin]elor. ~n partea inferioar\ carcasa este prev\zut\ cu o clapet\ (fund mo bil) a c\rei pozi]ie este reglat\ `n func]ie de dimensiunile semin]elor. Cilindr ul canelat poate fi deplasat axial (deplasnd arborele) prin aceasta modificndu-se lungimea de lucru (l) a canelurilor. ~n acest caz buc[a 3 cu proieminen]ele sale limiteaz\ zona de antrenare a semin]elor. Semin]ele din cutia de semin]e ajungnd `n zona de ac]iune a canelurilor sunt antrenate de acestea [i evacuate spre tub urile de conducere. Canelurile pot antrena semin]ele pe partea inferioar\ sau pe cea superioar\, primul sistem fiind cel mai r\spndit. ~n cazul cilindrilor cu di stribu]ie inferioar\ (fig.23), `n timpul rotirii lor pe lng\ semin]ele intrate `n caneluri [i antrenate de acestea este antrenat [i un strat activ de semin]e. Gr osimea (c) a acestui strat activ depinde de forma [i dimensiunile cilindrilor [i de tipul semin]elor. Reglarea debitului (q) la aceste aparate se face prin modi ficarea lungimii de lucru (l) a canelurilor. Aparatele de distribu]ie cu cilindr ii canela]i sunt folosite `n mod deosebit la sem\natul semin]elor mici (legumino ase, ierburi). Sem\n\toare cu distribu]ie centralizat\ - acest tip de sem\n\toar e prezint\ o l\]ime de lucru mai mare dect la sem\n\torile clasice (pn\ la 12 m). Sem\n\toarea cu distribu]ie centralizat\ (fig. 25) este alc\tuit\ dintr-o cutie de 42

semin]e de form\ tronconic\, un sistem de distribu]ie (un singur rotor cu canelu ri), transportor pneumatic, repartitor, tuburi de conducere a semin]elor [i br\z dare. Semin]ele antrenate de rotorul cu caneluri cad `n conducta de transport pn eumatic care le duce la repartitor, iar de aici prin tuburi ajunge `n [an]urile create de br\zdare. tuburi de conducere a semin]elor divizor de flux(repartitor) cutie de semin]e distribuitor ventilator Aparate de distribu]ie cu palete constructiv aceste aparate sunt realizate difer it, diferen]ele constnd `n forma [i modul de dispunere a paletelor. Astfel exist\ aparate cu palete radiale drepte (fig. 26a) folosite la sem\natul semin]elor de culturi silvice, aparate cu palete dispuse tangen]ial (fig. 26b) sau aparate cu palete `nclinate (fig. 26c) folosite la sem\natul semin]elor greu curg\toare. ejector Fig.25 Sem\n\toare universal\ cu distribuitor centralizat [i transportor ti a. Fig. 26 Aparate de distribu]ie cu palete b. c. 3.1.3. Tuburile de conducere a semin]elor (fig. 27) - au rolul de a asigura curg erea semin]elor ce vin de la aparatele de distribu]iela organele de introducere a lor `n sol. Ele fac leg\tura `ntre caseta aparatului de distribu]ie [i br\zdar e. La ma[inile de sem\nat cereale p\ioase (universale) se utilizeaz\ urm\toarele tipuri de tuburi: din band\ de o]el spiralat\ (fig. 27a), telescopice (fig. 27b ), din material plastic armat cu inser]ie [i spiral\ de plastic dur (fig. 27c), din cauciuc sau pnz\ cauciucat\ (fig. 27d) [i din plnii suprapuse (fig. 27e). Cele mai folosite sunt tuburile telescopice [i tuburile din material plastic armat. a. b. Fig. 27 Tuburi de conducere a semin]elor c. d. e. 3.1.4. Br\zdarele 43

1 2 1 2 4 3 3 a. 3 1 2 1 b. 2 4 c. 3 d. La ma[inile de sem\nat universale se `ntlnesc diferite tipuri de br\zdare care se deosebesc `ntre ele dup\ forma p\r]ii ce se introduce `n sol, dup\ construc]ie [i dup\ destina]ie. Partea br\zdarului care se introduce `n sol poate avea forma ascu]it\ sau rotunjit\ (unghiul de p\trundere `n sol obtuz). Fig. 28 Tipuri de br\zdare folosite la ma[inile de sem\nat cereale p\ioase Br\zd arul cu vrf ascu]it (fig. 28a) este format dintr-un vrf 3 ascu]it [i curbat spre ` nainte, prins de o plnie care formeaz\ corpul br\zdarului. Corpul br\zdarului est e din tabl\ [i este montat la un bra] suport 1, prins articulat de cadrul sem\n\ torii. Acest tip de br\zdar nu asigur\ o `ngropare a semin]elor la adncime unifor m\ [i `nlesne[te strngerea p\mntului [i a resturilor vegetale. axul distribuitor Axul intermediar Axul ie[ire Axul intrare Br\zdarul cu unghi obtuz denumit [i cultural (fig. 28b) este format dintr-un cor p de font\ 3 ce se prelunge[te la partea inferioar\ cu un vrf rotunjit. De corpul de font\ se prind plnia 2 [i barele de trac]iune 1, prelungite la partea din spa te formnd suportul pe care se a[eaz\ greut\]i suplimentare. Acest tip de br\zdare are o larg\ r\spndire la lucr\rile de sem\nat `n rnduri pentru c\ realizeaz\ un pun pat germinativ sem in]elor, favorizeaz\ o Fig.29 Schema cinematic\ a bun\ scurgere a p\mntului [i a mecanismului de transmisie de la o resturilor vegetale, are o construc]ie sem\n\ toare universal\ simpl\ [i robust\. Br\zdarul monodisc (fig. 28c) este prev\zut cu un disc sferic 1 ce se rote[te pe un ax 2. Discul este a[ezat vertical `ns\ p lanul lui de rota]ie este `nclinat fa]\ de direc]ia de `naintare a ma[inii. Semi n]ele vin prin tuburi `n plnia 3 [i apoi cad printre disc [i placa 4 `n rigola de schis\ de disc. Placa 4 are rolul de a cur\]a discul `n timpul lucrului. Aceste br\zdare sunt mai pu]in r\spndite. Br\zdarul dublu-disc (fig. 28d) este format di n dou\ discuri plate a[ezate `nclinat pe un ax comun. ~n partea din fa]\ la o `n \l]ime egal\ cu adncimea maxim\ de lucru discurile se ating `ntr-un punct care co nstituie vrful br\zdarului. Plnia 2 de conducere a semin]elor este a[ezat\ `ntre c ele dou\ discuri. Prin deplasarea sem\n\torii, discurile se rotesc [i deschid [a n]uri `n care cad semin]ele. 3.1.5. Transmisia la ma[inile de sem\nat universale mi[carea la axul distribuitorilor [i axul agitatorilor se realizeaz\ prin trans misii cu lan] [i ro]i din]ate de la ro]ile de transport iar la ventilator (cazul SUP-48) de la priza de putere a tractorului. Pentru ca debitul distribuitorilor s\ poat\ fi reglat, s\ asigure norma de 44

s\mn]\ cerut\ de cultura respectiv\, mecanismul de transmisie cuprinde [i o cutie de viteze ce poate realiza 72 de rapoarte de transmisie (fig. 29). Sem\n\torile universale mai vechi sunt echipate cu cutie de viteze, avnd dou\ manete pentru s chimbarea vitezelor, iar cele mai noi sunt echipate cu cutii de viteze cu 24x3 t repte, avnd o singur\ manet\ dar are ro]i din]ate de schimb. 3.1.6. Marcatoarele de urm\ - sunt de tipul cu ac]ionare manual\ sau cu ac]ionare prin mecanism hidr aulic cu cilindru de for]\. Sunt amplasate `n partea anterioar\ a ma[inii la ext remit\]ile cadrului. Organul activ al marcatoarelor este de tip disc sferic. 3.1 .7. Scormonitorii de urm\ - sunt de tipul dalt\ cu lam\ reversibil\ [i sunt fixa ]i pe cte un paralelogram articulat montat pe tronsonul central al cadrului. La f iecare urm\ de roat\ a tractorului lucreaz\ doi scormonitori. Tabelul 9 Caracter isticile tehnice ale sem\n\torilor de construc]ie romneasc\ Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 Caracteristica 1 Destina]ia Tractorul cu care lucreaz\ Tipul sem\n\torii Nr. maxim de rnduri Dis tan]a `ntre rnduri (cm) SUP-21 2 SUP-29 3 SUP-48 4 SPC-6,8,12 5 plante pr\[itoare,porumb, floareasoarelui,sfecl\,soia,castra ve]i,pepeni etc. U-650M cereale p\ioase,plante de nutre],plante textile,ierburi,legume L-445, U-445 U-65 0M 21 12,5 U-650M U-650M purtat\ 48 12,5 29 12,5 6-8-9 30-100 4,8-6rnduri la 80 cm `ntre rnd 6,4-8rnduri la 80 cm `ntre rnd 9,6-12rndu ri lla 80 cm `ntre rnd mecano-pneumatic, disc vertical [i camere de depresiune [i de semin]e Tabelul 9 (continuare) 4 ro]i de lan] schimbabile [i discuri cu nr. de orificii gravita]ional direct `n scutul de br\zdar patin\ 6 L\]imea de lucru (m) 2,625 3,625 6,0 7 0 8 9 10 11 12 13 14 15 Tipul aparatelor de distribu]ie cilindru cu pinteni,suber [i clapet\ (fund mobil) 1 2 2 Mecanism de reglare a debitului Cum se realizeaz\ deplasarea semin]elor `n tubur i Tipul br\zdarului Adncimea max. de sem\nat (cm) Viteza de deplasare (km/or\) `n lucru - `n transport Masa constructiv\ (kg) Capacitatea de lucru (ha/sch) For ]a de trac]iune `n lucru (daN)

cutie de viteze cu 72 trepte gravita]ional pneumatic ancor\ cu unghi obtuz 12 12 12 12 5-9 max. 20 600 6-8 200-250 5-9 max. 20 750 12-16 300-400 5-9 max. 20 1060 20-28 600-750 4-8 max. 12 735-cu 6 sec]ii 964-cu [ase sec]ii+EF-6 21-cu 6 rnduri la 80 cm 16,5cu 6 rnduri+EF-6 300-550 Se mai numesc [i sem\n\tori de precizie, deoarece repartizeaz\ semin]ele `n cond i]ii bine stabilite ca num\r [i ca distan]\ pe rnd. ~n majoritatea cazurilor, sem \n\torile pentru plante pr\[itoare sunt ma[ini combinate, putnd executa `n acela[ i timp cu sem\natul [i lucrarea de `ncorporare a `ngr\[\mintelor minerale, lucra rea de administrare a 45 3.2. Sem\n\tori pentru culturi pr\[itoare.

diferitelor substan]e chimice pentru distrugerea buruienilor [i combaterea d\un\ torilor (fig. 30). `ngr\[\minte pesticide semin]e erbicide Fig. 30 Procesul de lucru la o ma[in\ combinat\ care execut\ simultan patru lucr \ri: `ncorporarea `ngr\[\mintelor chimice, sem\natul, `ncorporarea pesticidelor [i aplicarea erbicidelor lichide. Ma[inile de sem\nat culturi pr\[itoare folosite `n ]ara noastr\ sunt de tipul (p rivind aparatul de distribu]ie) mecanic cu disc cu alveole a[ezat orizontal (fig . 31) sau mecano-pneumatic cu disc cu orificii (fig.32). ~ntr-o parte a discului se g\se[te camera de depresiune, din care se aspir\ aerul cu ajutorul unui exha ustor (ventilator) iar `n partea opus\ se g\se[te camera de alimentare (cu semin ]e). Antrenarea semin]elor `n dreptul orificiilor de pe disc se realizeaz\ sub a c]iunea for]ei ce apare datorit\ depresiunii. Camera de depresiune este sub form \ de semilun\ [i vine `n contact cu discul pe o por]iune de 1,5R (R fiind raza ce rcului pe care se dispun orificiile). Sub ac]iunea acestei for]e semin]ele sunt ap\sate pe disc [i men]inute `n dreptul orificiilor. Desprinderea semin]ei de pe disc se face `n partea inferioar\ a acesteia, cnd orificiul iese din dreptul cam erei de depresiune. Vedere lateral\ cutie de semin]e disc rotativ tub alveole evacuarea semin]elor s emin]e depresiune semin]e Vedere de sus Fig. 31 Principiul de func]ionare a Fig. 32 Aparat de distribu]ie mecanopneumati c cu disc cu orificii. sem\n\torii de plante pr\[itoare cu disc orizontal. 46

Ma[inile de sem\nat echipate cu astfel de aparate de distribu]ie se prev\d cu di scuri de schimb cu orificii de diferite dimensiuni corespunz\toare dimensiunilor semin]elor [i cu num\r de orificii diferite. M\rimea selector depresiune orific iilor este mai mic\ dect zon\ dimensiunea minim\ a semin]elor. de Precizia de sem \nat la ejec]ie aceste aparate este influen]at\ A att datorit\ faptului c\ despri nderea semin]elor de pe disc nu se face strict `n acela[i punct ct [i datorit\ fa ptului c\ semin]ele desprinse `n zborul lor B spre rigola deschis\ de br\zdare d escriu traiectorii diferite. ~n scopul evit\rii acestor efecte ce modific\ dista n]ele `ntre boabe pe rnd `n construc]ia acestor aparate se alimentarea cu semin]e manifest\ unele tendin]e de perfec]ionare. Fig. 33 Aparat de distribu]ie mecano pneumatic [i rotor cu palete pentru transportul semin]elor ~n figura 33 se arat\ schema unui astfel de aparat, format din disc cu orificii dar [i un al doilea disc cu palete. Semin]ele desprinse de la nivelul orificiilo r cad `n spa]iul delimitat de dou\ palete iar c\derea semin]ei dintre aceste pal ete se face `n acela[i punct. 3.3. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor 3.3.1. Preg\tirea [i re glarea pentru lucru a ma[inilor pentru sem\nat cereale p\ioase Pentru executarea sem\natului, `nainte de `nceperea lucrului se execut\ urm\toarele opera]ii de p reg\tire [i reglare a ma[inii: 1. Aranjarea [i montarea br\zdarelor conform sche mei de sem\nat. Pentru culturile care se seam\n\ `n rnduri echidistante la 12,5 c m se monteaz\ toate br\zdarele cu care este prev\zut\ ma[ina, aranjndu-se la dist an[a de 12,5 cm unul de altul, conform montajului ini]ial f\cut de uzina constru ctoare. Pentru culturi care se seam\n\ la distan]a `ntre rnduri diferit\ de 12,5 cm aranjarea [i fixarea br\zdarelor pe bara suport necesit\ executarea urm\toare lor opera]ii: - stabilirea num\rului necesar de br\zdare; - repartizarea [i prin derea br\zdarelor, care se face `ncepnd cu mijlocul sem\n\torii; - montarea tubur ilor de conducere a semin]elor [i scoaterea din func]iune a distribuitoarelor ca re nu sunt necesare; 2. Aranjarea [i fixarea scormonitoarelor de urm\. 3. Reglar ea adncimii de `ns\mn]are. Se realizeaz\ prin reglarea cursei de coborre a br\zdare lor. Pentru aceasta se a[eaz\ sem\n\toarea pe o platform\ orizontal\ [i sub ro]i le de sprijin se pun cale de lemn cu o grosime egal\ cu adncimea de sem\nat, mai pu]in 2-4 cm, ct reprezint\ afundarea ro]ilor `n solul afnat [i cu ajutorul manive lei sau a unei chei fixe, se rote[te tija mecanismului de reglare a adncimii pn\ cn d br\zdarele ating suprafa]a platformei. Se efectueaz\ `nc\ 2-3 rota]ii complete a tijei, dac\ ma[ina lucreaz\ `ntr-un teren cu mici denivel\ri. Pentru asigurar ea p\trunderii `n sol a br\zdarelor la adncimea reglat\ se tensioneaz\ mai mult s au mai pu]in arcul de la tija fiec\rui br\zdar `n func]ie de afnarea respectiv ta sarea solului. 47

4. Reglarea debitelor aparatelor de distribu]ie, respectiv norma de sem\nat. Se pozi]ioneaz\ manetele cutiei de viteze, pentru a se distribui cantitatea de s\mn] \ necesar\ la hectar, dup\ indica]iile tabelului existent pe peretele cutiei de semin]e. Tot pe tabel sunt trecute pozi]iile suberelor [i a fundurilor mobile (c lapete) corespunz\toare culturii. ~nainte de a se fixa maneta de reglare a clape telor `n pozi]ia indicat\ `n tabel, trebuie s\ se ferifice [i s\ se corecteze po zi]ia clapetelor la fiecare caset\. Condi]ia este ca atunci cnd maneta este fixat \ la prima crest\tur\, clapeta s\ se g\seasc\ la cca. 1 mm de frful pintenilor. 5 . Verificarea normei de s\mn]\ (proba sem\n\torii). Pentru proba sem\n\torii se i ntroduce `n bunc\r o cantitate de semin]e, se monteaz\ jgheabul de colectare a s emin]elor [i cu ajutorul manivelei se rote[te axul aparatelor de distribu]ie. Pe ntru a realiza sem\natul unei suprafe]e de 100 m2 se rote[te axul de 12,5 ori pe ntru SUP-21, de 7,5 ori pentru SUP-29 [i de 5 ori pentru SUP-48. se cnt\re[te can titatea colectat\ `n jgheab [i aceasta trebuie s\ fie egal\ cu a 100 parte din c antitatea de s\mnt\ ce urmeaz\ a fi sem\nat\ la hectar. Dac\ cantitatea colectat\ are valoare mai mic\ se m\re[te viteza prin alt\ pozi]ionare a manetelor de la cutia de viteze. ~n cazul cnd nu se cunoa[te num\rul de rota]ii la manivel\ se fa ce verificarea astfel: se suspend\ ma[ina pentru ca roata de transport motric\ s \ r\mn\ liber\ [i se rote[te aceasta de un num\r n ori, aceasta ar corespunde sem \natului unei suprafe]e egale cu S=BDn `n care B-l\]imea de lucru a sem\n\torii (m); D-diametrul ro]ii metrice (m) . Cunoscnd cantitatea ce urmeaz\ a fi sem\nat\ la un hectar (N) se determin\ cant itatea de s\mn]\ (q) necesar\ suprafe]ei. q= NBDn kg 10000 Dac\ q1 ,cantitatea rezultat\ prin cnt\rire, coincide sau este foarte apropiat\ d e cea ob]inut\ din calcul `nseamn\ c\ reglarea debitului sem\n\torii este bun\. Aceast\ verificare se face [i `n cmp `n timpul lucrului. Se umple co[ul de semin] e, se execut\ 3-4 treceri pe parcela a c\rei lungime e cunoscut\ dup\ care se um ple la acela[i nivel cutia de semin]e a sem\n\torii cnt\rind s\mn]a folosit\ la um plere. Suprafa]a sem\nat\ se poate determina S=Bl `n care: B-l\]imea de lucru a sem\n\torii (m); l- lungimea parcelei (m). Pentru suprafa]a respectiv\ cantitate a corect\ de s\mn]\ este : `n care: N-norma de s\mn]\ (ka/ha). Prin compara]ia ace steia, cu cantitatea folosit\ la umplere ne d\m seama cu exactitate dac\ reglare a ma[inii este corect executat\. 6. Verificarea uniformit\]ii de distribu]ie pe l\]imea de lucru a sem\n\torii. Pentru a se putea stabili dac\ s-a executat core ct reglarea [uberelor [i a clapetelor, se determin\ gradul de uniformitate a dis tribu]iei semin]elor pe l\]imea de lucru a ma[inii. se regleaz\ sem\n\toarea pen tru norma cerut\ la hectar, se introduce `n bunc\r o cantitate de semin]e, se ro te[te axul distribuitorului cu manivela sau se rote[te roata de sprijin [i se co lecteaz\ cantit\]ile distribuite de fiecare aparat `n parte. Se cnt\resc semin]el e [i se calculeaz\ gradul de neuniformitate a distribu]iei cu formula: 48 Q=SN

q= q i =1 i=n m qi 100% `n care: qm n q-este neuniformitate medie de distribu]ie a semin]elor pe l\]imea de lucru (%); qm-cantitatea medie de s\mn]\ distribuit\ printr-un br\zdar (g); qi-cantitatea d istribuit\ la fiecare br\zdar `n grame; n-num\rul de distribuitori de la care sa u colectat semin]ele. Sem\n\toarea realizeaz\ o bun\ uniformitate, dac\ gradul d e neuniformitate are valoarea de maximum 4%. 7. Reglarea marcatoarelor. Pentru a se ob]ine `ntre dou\ treceri de sem\n\toare o distan]\ egal\ cu distan]a dintre dou\ br\zdare, marcatoarele se regleaz\ `n felul urm\tor: `n cazul cnd tractorul se conduce cu roata din dreapta pe urma l\sat\ de marcatorul din partea dreapt\ la ducere, iar la `ntoarecere se conduce cu roata din stnga pe urma l\sat\ de ma rcatorul din stnga (metoda cea mai folosit\, adic\ conducere alternativ\), lungim ile marcatoarelor stnga dreapta sunt egale [i determinate `n felul urm\tor: se m\s oar\ cu o sfoar\ jum\tate din distan]a dintre br\zdarele extreme din care se sca de jum\tate din ecartamentul fa]\ a tractorului [i la m\sura r\mas\ se adaug\ di stan]a dintre dou\ br\zdare. Aceast\ lungime a marcatorului se m\soar\ de la ult imul br\zdar pn\ la urma l\sat\ de discul acestuia. 3.3.2. Preg\tirea pentru lucr u [i reglarea ma[inilor pentru sem\nat culturi pr\[itoare. Succesiunea opera]iil or [i felul cum se execut\ se vor exemplifica cu referire la sem\n\toarea purtat \, combinat\ SPC-6(8). 1. Aranjarea [i montarea sec]iilor de lucru se efectueaz\ conform schemelor de sem\nat astfel: - se stabile[te num\rul de sec]ii la sem\n at `n func]ie de distan]a `ntre rnduri cerut\; - se repartizeaz\ [i se monteaz\ s ec]iile de sem\nat repartizarea f\cndu-se de la mijlocul cadrului ma[inii pentru a se realiza o a[ezare simetric\; - se monteaz\ tuburile de aspira]ie a aerului. 2. Reglarea adncimii de sem\nat se execut\ astfel: - se monteaz\ la fiecare sec] ie br\zdarele indicate pentru cultura ce urmeaz\ a fi sem\nat\ (br\zdare mici pr ev\zute cu limitatori pentru adncimi de sem\nat de pn\ la 4 cm [i br\zdare mari pe ntru adncimi `ntre 4-12 cm); la br\zdarele mici se va regla pozi]ia `n `n\l]ime a t\lpilor limitatoare fa]\ de c\lciul br\zdarului; - se regleaz\ `n `n\l]ime pozi ]ia barei cadru a sem\n\torii fat\ de suprafa]a solului, opera]ia se execut\ cu ajutorul mecanismelor cu tij\ filetat\ de la fiecare roat\ de sprijin a ma[inii, dup\ ce `n prealabil s-au a[ezat cale de lemn (de grosime egal\ cu adncimea de s em\nat mai pu]in 2-4 cm, ct reprezint\ afundarea ro]ilor `n terenul afnat) sub ro] ile de sprijin; 3. Reglarea num\rului de boabe respectiv a distan]ei `ntre boabe pe rnd. Pentru a se efectua acest reglaj, trebuie mai `nti calculat\ distan]a `nt re boabe sau cuiburi pe rnd [i dup\ aceea se caut\ aceast\ distan]\ `n tabelul ca re stabile[te ro]ile de lan] [i num\rul de orificii de pe disc d= 10000n 100 (cm) Na `n care: n-num\rul de boabe `n cuib; N-num\rul de plante dorit a fi ob]inute la hectar; a -distan]a `ntre rnduri (m). 49

4. Reglarea dispozitivului pentru `ndep\rtarea surplusului de semin]e se face la verificare func]ional\ a fiec\rei sec]ii de lucru, cu s\nn]a ce urmeaz\ a fi sem \nat\. Dac\ la rotirea discului `n timp ce exhaustorul func]ioneaz\ la tura]ia d e regim se constat\ mai multe semin]e la un orificiu sau c\ unele orificii nu au semin]e se regleaz\ furca de r\zuire pn\ ce r\mne o singur\ s\mn]\ la fiecare orif iciu. 5. Reglarea marcatoarelor se face la fel ca la sem\n\torile universale. 3. 4. Sem\n\tori combinate. Ast\zi se d\ o mare aten]ie folosirii `n produc]ie a se m\n\torilor combinate care execut\ concomitent mai multe lucr\ri la o trecere. ~ n figura 34 este prezentat\ un agregat complex care la o trecere preg\te[te patu l germinativ [i execut\ [i sem\natul. Este alc\tuit dintr-un cadru pe care se mo nteaz\ freza, t\v\lug [i sem\n\toarea. 3.5. Ma[ini de plantat Ma[inile din aceas t\ grup\ sunt destinate plant\rii tuberculilor, bulbilor, r\sadurilor [i puie]il or de pomi. Sunt [i ma[ini care execut\ plantarea ghivecelor nutritive precum [i plantarea buta[ilor pentru seminceri. Ma[inile pentru plantat se clasific\ dup\ destina]ie : ma[ini pentru plantat cartofi, ma[ini pentru plantat bulbi, ma[ini pentru plantat r\saduri [i ma[ini pentru plantat puie]i. sem\n\toare cutia de semin]e frez\ t\v\lug Fig. 34 Agregat combinat pentru sem\nat 3.5.1. Ma[ini pentru plantat tuberculi C erin]ele impuse ma[inilor de plantat cartofi sunt: s\ asigure distribuirea tuber culilor pe rnd, la distan]a necesar\; s\ `ngroape tuberculii la o adncime dorit\, iar dup\ trecerea ma[inii suprafa]a solului s\ r\mn\ bilonat\ sau neted\; aparate le de distribu]ie s\ nu vateme tuberculii 1 2 5 3 4 Fig.35 Schema ma[inii de plantat tubercule 50

Ma[inile de plantat tuberculi (fig.35) `n general, include `n componen]a lor urm \toarele subansambluri: bunc\rul pentru tuberculi 1, aparatul de distribu]ie 2, br\zdarele 3, organele de acoperire a tuberculilor 4, ro]i de sprijin 5, mecanis me de ridicare, transmisia [i marcatoarele, toate montate pe un cadru. Aparatele de distribu]ie pot fi: cu cupe montate pe lan] (fig. 36), cu cupe montate pe di sc [i degete (fig. 37), cu palete (fig. 38) [i cu ace (fig. 39). 3.5.1.1. Proces ul de lucru. Prin deplasarea ma[inii, ro]ile de sprijin se rotesc [i pun `n mi[c are aparatele de distribu]ie care antreneaz\ cte un tubercul din bunc\r [i-l tran sport\ pn\ deasupra br\zdarului, unde `i d\ drumul s\ cad\ `n rigola deschis\ de br\zdar. Organele de acoperire rari]e sau discuri sferice acoper\ tuberculii cu sol, formnd biloane. A A-A A Fig. 36 Aparat de distribu]ie cu cupe [i degete montate pe disc Fig. 37 Aparat de distribu]ie cu palete 30 50 35 70 Fig. 38 Aparat de distribu]ie cu palete (degete) Fig.39-Aparat de distr ibu]ie cu ace 3.5.1.2. Preg\tirea pentru lucru [i reglarea ma[inilor de plantat cartofi. Regla rea ma[inii se refer\ la: reglarea distan]ei `ntre rnduri, se face prin montarea sec]iilor precum [i a br\zdarelor la distan]a dorit\; reglarea distan]ei `ntre t uberculi pe rnd se face prin montarea la mecanismul de transmisie a ro]ilor din]a te corespunz\toare distan]ei 51

dorite. Distan]ele ce se pot ob]ine [i ro]ile corespunz\toare sunt date de carte a tehnic\; reglarea adncimii de `ngropare a tuberculilor se face prin reglarea `n `n\l]ime a br\zdarelor, precum [i prin reglarea deschiderii [i pozi]iei `n `n\l ]ime a aripilor de la rari]e; reglarea marcatoarelor se face ca [i la ma[inile d e sem\nat. 3.5.2. Ma[ini pentru plantat r\saduri. Unele culturi de legume cum sunt: tomatel e, varza, ardeiul, p\tl\gelele vinete, se seam\n\ mai `nti `n r\sadni]e sau sere `nmul]itor, se produce r\sad [i acesta se planteaz\ `n cmp. Cerin]ele agrotehnice impuse lucr\tor ma[inilor de plantat r\saduri sunt urm\toarele: scaun - s\ asig ure distribuirea r\sadurilor pe rnd la distan]a necesar\; - s\ `ngroape r\d\cina r\sadului, `n a[a fel `nct planta s\ r\mn\ vertical\, iar contactul dintre sol [i r\d\cin\ s\ fie ct mai intim; - concomitent cu plantarea s\ execute [i udarea cu ap\ a solului de la r\d\cina plantei; Fig. 40 -Principiul de func]ionare a - s\ nu vateme plantele. ma[inii de plantat cu prinz\toare Ma[inile de plantat r\sadu ri, (cle[ti) a[ezate pe disc. constructiv sunt realizate dintr-un cadru (sub for ma unei bare cu sec]iune p\trate sau circular\) pe care sunt montate articulat 2 -6 sec]ii de plantare. Pe fiecare sec]ie, lucreaz\ un muncitor care introduce r\ sadurile `n rigola deschis\ de br\zdar sau `n aparatul de plantat `n func]ie de tipul ma[inii. O sec]ie (fig. 40) este format\ din: cadrul, aparatul de plantare , br\zdare, ro]i de tasare care sunt [i ro]i motrice pentru aparatul de plantat, dispozitivul de comand\, robinetul pentru udarea solului [i scaunul pentru munc itor. Tot pe cadrul ma[inii mai sunt montate rezervoarele pentru ap\, platformel e pentru l\di]ele cu r\sad [i marcatoarele. 3.5.2.1. Procesul de lucru. Prin dep lasarea ma[inii de plantat pe parcel\, br\zdarele p\trund `n sol [i deschid rigo le, iar ro]ile de tasare prin intermediul transmisiei pun `n mi[care de rota]ie discul vertical al aparatului de plantare. Muncitorii care stau pe scaunul fiec\ rei sec]ii, iau r\sadul din l\di]e [i-l a[eaz\ unul cte unul `ntre pl\cu]\ (clem\ ) [i discul vertical. A[ezarea r\sadului se face `n a[a fel `nct r\d\cina lui s\ r\mn\ `n exteriorul discului `mpreun\ cu cca. 8 cm din tulpin\. Prin rotirea disc ului, cle[tii (clemele) se `nchid, prind r\sadul [i-l transport\ pn\ la rigola de schis\ de br\zdar. Aici, r\sadul ajuns `n pozi]ie vertical\ [i cu r\d\cina pe fu ndul rigolei este eliberat de c\tre aparatul de plantare. Simultan robinetul dec lan[eaz\ cantitatea de ap\ reglat\, la r\d\cina plantei, iar ro]ile de tasare al e sec]iei `nchid rigola, acoperind cu p\mnt r\d\cina r\sadului. Viteza de deplasa re `n lucru a ma[inii este cuprins\ `ntre 0,5-1,2 km/or\. 3.5.2.2. Preg\tirea pe ntru lucru a ma[inilor de plantat r\saduri const\ `n: reglarea distan]ei dintre rnduri prin deplasarea [i fixarea sec]iilor de plantare pe cadrul ma[inii; reglar ea distan]ei `ntre plante pe rnd prin stabilirea num\rului [i pozi]iei prinz\toar elor, precum [i prin modificarea raportului de transmisie; reglarea adncimii de p lantare prin ridicarea sau coborrea br\zdarului precum [i a ro]ilor de sprijin al e cadrului ma[inii; 52

reglarea cantit\]ii de ap\ necesar\ la fiecare plant\ - prin stabilirea num\rulu i [i pozi]iei [tifturilor de pe discul care declan[eaz\ clichetul robinetului de udare; reglarea marcatoarelor [e face ca la ma[inile de sem\nat. 1 1 3 30 230 2 Vedere din A 25 4 A Fig. 41 Schema ma[inii de plantat bulbi Fig.42 Aparat de distribu]ie cu cupe 3.5.3. Ma[ini de plantat bulbi. Ma[inile de plantat bulbi func]ioneaz\: pe princ ipiul ma[inilor de sem\nat, adic\ realizeaz\ distribu]ia bulbilor (arpagic, ustu roi, arahide) `n flux continuu. Aceste ma[ini sunt formate din mai multe sec]ii montate pe un cadru comun (fig. 41). Fiecare sec]ie este format\ din cutia pentr u bulbi, aparatul de distribu]ie, tubul de conducere, br\zdarul tip patin\ [i or ganele de acoperire (aripioare [i roata de tasare). Agitarea materialului din cu tie se realizeaz\ prin intermediul unui agitator 1, care prime[te mi[care de osc ilare de la arborele aparatului de distribu]ie prin intermediul unei came 2. Apa ratul de distribu]ie 3 este format din dou\ discuri cu cupe (fig. 42), fiecare d isc fiind prev\zut cu zece cupe. Discurile cu cupe sunt montate pe arbore decala t, astfel `nct cupele unui disc sunt dispuse `ntre cupele celuilalt disc. ~n proc esul de lucru cupele antreneaz\ bulbii, fiecare cup\ lund 1-2 bulbi. Ace[tia sunt transporta]i pe partea superioar\ [i desc\rca]i `n tubul de conducere ajungnd `n rigola deschis\ de br\zdar. Datorit\ desc\rc\rii succesive a bulbilor din cupe se realizeaz\ o distribu]ie relativ\ a acestora pe rnd. Reglarea debitului aparat ului de distribu]ie se face prin modificare raportului de transmitere `ntre roat a ma[inii [i arborele distribuitorului. Reglarea adncimii de plantare se realizea z\ prin modificarea pozi]iei `n `n\l]ime a br\zdarelor fa]\ de planul de sprijin a ro]ilor de tasare, precum [i prin modificarea tensiunii arcurilor de la fieca re br\zdar. Caracteristicile ma[inilor de plantat folosite `n ]ara noastr\ sunt prezentate `n tabelul 10. Tabelul 10 Caracteristicile ma[inilor de plantat folos ite `n ]ara noastr\ Nr. crt. 0 1 Caracteristica 1 Destina]ia Valoarea (indica]ia) pentru ma[ina: 4SaBP-62,5 SN-4B MPB-8 MPR-5 2 3 4 5 Plantat tuberculi de cartofi pe 4 sau 2 rnduri, la distan]ele de 60; 62,5 [i 70 c m. Administrat `ngr\[\minte chimice solide U-650 U-651 8-100 cnd lucreaz\ cu o se c]ie cu 2 rnduri Semipurtat\ la ridic\torul hidraulic al tractorului. Plantat tub erculi de cartofi pe 4 rnduri, la distan]ele de 60 [i 70 cm. Administrat `ngr\[\m inte chimice solide U-650 60 (teren [es) Purtat\ pe ridic\torul hidraulic al tra ctorului. Plantat bulbi de arpagic [i usturoi Plantat rnduri de legume cu [i f\r\ ghivece nutritive, cartofi pre`ncol]i]i [i buta[i. Administrat concomitent ap\. L-445 U-650 cu reductor 60 (teren [es) Purtat\ pe ridic\torul hidraulic al trac torului. 2 3 4 Tractorul cu care poate lucra Panta pn\ la care se poate lucra (grade) Tipul ma[i nii L-445 U-650 60 (teren [es) Purtat\ pe ridic\torul hidraulic al tractorului. 53

5 Sistemul de ac]ionare a organelor de lucru De la ro]ile de sprijin De la priza de putere a tractorului prin intermediul unei transmisii sincrone sa u independente 2,8 Discuri verticale, cu linguri pentru apucarea tuberculilor [i degete de prindere a acestora. Talere orizontale [i discuri verticale de distri bu]ie pentru `ngr\[\minte. Ancor\ cu unghi ascu]it [i deflector pentru acoperire a `ngr\[\mintelor Discuri semisferice. De la ro]ile de sprijin ale ma[inii De la ro]ile tasatoare ale sec]iilor 6 7 L\]imea de lucru la distan]a maxim\ `ntre rnduri (m) Tipul aparatelor de distribu ]ie 2,8 Discuri metalice verticale, cu degete de prindere [i [tifturi de re]inere a cartofilor. Stelu]e cu gheare cu tura]ie variabil\ pentru `ngr\[\minte Combinate , compuse din:cu]it s\geat\,pan\ prelungit\ [i aripi laterale. Rari]\ cu aripi r eglabile Discuri semisferice. 3,6 Discuri rotative cu cupe. 2,8 Discuri metalice verticale c\ptu[ite cu poliuretan expandat pentru r\saduri. Discuri orizontale cu conpartimente pentru cartofi. Patin\ cu aripi prelungite 8 Tipul br\zdarelor patin\ prev\zut\ cu tij\ [i resort. 9 Tipul organelor de acoperire Lame rigide montate `n spatele br\zdarelor.. Ro]i de tasare [i gheare de strngere a p\mntului, pentru r\saduri Discuri semisfer ice pentru cartofi 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Adncimea maxim\ de lucru (cm) Adncimea de `ngropare a tuberculilor (cm) Num\rul de rnduri Distan]a minim\ `ntre rnduri (cm) Distan]a `ntre tuberculi sau plante pe rn d (cm) Capacitatea bunc\rului (kg) Capacitatea bunc\rului cu ram\ suplimentar\ ( kg) For]a necesar\ pentru trac]iune (kgf) Viteza de deplasare: -`n lucru; -`n tr ansport. Capacitatea de lucru (ha/sch) Masa, `n kg: -f\r\ echipament de `ngr\[\m inte; -cu echipament de `ngr\[\minte. Indici calitativi: -precizia de plantare c a num\r de tuberculi, `n %; -precizia de plantare ca distan]e `ntre tuberculi (d +0,5d); -v\t\marea, `n %; -r\saduri plantate corect, `n %; -r\saduri bine fixate `n sol, `n %. 12 7-17 2 [i 4 60 21,5-40 `n 5 trepte 180x2 pentru tuberculi 170x2 pentru `ngr\[ \minte 250x2 pentru tuberculi 1200

12 6-18 4 60 15-34 `n 16 trepte 180x2 pentru tuberculi 24x2 pentru `ngr\[\minte 7 4-7 8 30 [ir continuu 15 2-5 30 17-157 `n 18 trepte 20 1100 350-400 450-500 0,3-0,7-r\saduri 0,5-1,2 cartofi max. 10 0,8-1 4-6 max.15 5-7(f\r\ `ngr\[\minte) 4-5(cu `ngr\[\minte) 810 4-6 max. 15 4,5-5 5-6 8-20 5 1020 560 535(cu echipamentul de plantat r\saduri) 980 92-95,5 21 60-86 0,5 87-98 83-97 54

CAPITOLUL 4 MA{INI DE ADMINISTRAT ~NGR|{|MINTE {I AMENDAMENTE Solul agricol este un mijloc fizico-chimic complex unde sunt cultivate toate pla ntele vegetale. Fertilizarea const\ `n `ntre]inerea [i sporirea poten]ialului so lului prin aport de `ngr\s\minte [i amendamente. Ma[inile de administrat `ngr\[\minte [i amendamente sunt utilizate pentru `mpr\[ tierea pe suprafa]a solului sau pentru `ncorporarea `n sol `n mod uniform [i `n cantit\]i determinate pe unitatea de suprafa]\ a `ngr\s\mintelor [i amendamentel or. ~n func]ie de felul `ngr\[\mintelor care se administreaz\, ma[inile se clasi fic\ astfel: - ma[ini pentru administrarea `ngr\s\mintelor organice solide; - ma [ini pentru administrarea `ngr\[\mintelor lichide (chimice sau organice); 4.1.Ma [ini pentru administrarea `ngr\[\mintelor chimice solide [i a amendamentelor. Ac estea au urm\toarea componen]\: cutia sau bunc\rul de `ngr\[\minte, agitator, do zatoare, aparat de distribu]ie (organe de `mpr\[tiere sau de introducere `n sol) . La ma[inile de `mpr\[tiat `ngr\[\minte sau amendamente, bunc\rele au forme dif erite: trunchi de con, trunchi de piramid\ - capacitatea acestora fiind de 0,5-1 0 m2. La echipamentele de incorporat `ngr\[\minte, cutiile au form\ cilindric\ s au prismatic\ avnd capacitatea de 20-40 dm3. Cutiile, bunc\rele [i benele sunt ex ecutate din materiale plastice sau o]el inoxidabil. Agitatoarele au rolul de a ` mpiedica formarea boltelor `n masa de `ngr\[\minte din cutii [i bunc\re [i asigu rarea scurgerii continue a `ngr\s\mntului spre aparatele de distribu]ie. Ele pot fi rotative, realizate sub forma bunc\r reglajul unor axe cu degete sau vibratoa re. de debit Dozatoarele folosite la ma[inile de `mpr\[tiat `ngr\[\minte sau ame ndamente pot fi cu fante reglabile, cu fante [i vitez\ de trecere reglabil\, cu cilindrii cu pinteni, cu caneluri, cu discuri cu alveole, ro]i stelate, rolul lo r fiind acela de a determina cantitatea dorit\ de `ngr\[\mnt pentru unitatea de s uprafa]\. Aparatele de distribu]ie au rolul de a agitator realiza o repartizare uniform\ a punct `ngr\[\mintelor. Acestea pot fi centrifugale, de prindere la tr actor pneumatice [i mecanice. tub oscilant Aparatele centrifugale pot fi cu tub oscilant (fig. 43) la care `mpr\[tierea este asigurat\ de un tub conic orizontal care are o Fig. 43 Distribuitor de mi[care oscilatorie primit\ de la priza de ` ngr\[\mnt cu tub oscilant putere a tractorului prin intermediul unui mecanism cu excentric. Aria de `mpr\[tiere arat\ ca `n figura 44. Ma[ina `n acest caz e form at\ Fig. 44 Suprafa]a de `mpr\[tiere a unui distribuitor cu tub oscilant dintr-o ben\ de form\ prismatic\ care are la partea inferioar\ agitatorul [i doz atorul. 55

palete disc Dozatorul este de tipul cu fante reglabile [i este constituit din dou\ discuri s uprapuse, unul fix [i altul mobil prev\zute cu fante fiecare. prin rotirea discu lui mobil, cu ajutorul unui levier, se modific\ sec]iunea de trecere a `ngr\[\mnt ului [i deci debitul. Cantitatea de `ngr\[\mnt la hectar va fi dependent\ de felu l `ngr\[\mntului, m\rimea activ\ a fantelor [i viteza de deplasare a agregatelor. Fig. 45 Distribuitor centrifugal cu dublu disc [i alimentare gravimetric\ La ma[inile modernizate s-a adaptat un dispozitiv de reglare a debitului care s\ nu fie bunc\r suber gur\ de evacuare `ngr\[\mnt transportor dependent de viteza de deplasare numit DPA (Debit Propor]ional cu Avansul). Fig. 46 Distribuitor centrifugal cu dublu disc [i alimentare mecanic\ discuri Ma[inile de `mpr\[tiat prin centrifugare asigur\ l\]imi mari de lucru 6-30 m [i respectiv capacitate de lucru mare. L\]imea de lucru la aceste ma[ini este influ en]ate de starea [i granula]ia `ngr\[\mintelor, ceea ce constituie unul din deza vantajele acestei ma[ini, un alt dezavantaj fiind neuniformitatea de distribu]ie `ntre dou\ treceri al\turate. Discurile sunt prev\zute cu palete, iar la unele discuri pozi]ia [i num\rul paletelor se poate modifica. Aria de `mpr\[tiere la u n distribuitor centrifugal cu dou\ discuri este prezentat\ `n figura 48. Distribu]ia centrifugal\ cu discuri rotative. ~ngr\[\mntul ajunge pe discuri grav imetric cnd sunt montate sub bunc\rul de `ngr\[\mnt (fig. 45) sau a. b. mecanic (f ig. 46). Fig. 46 Scheme de ma[ini de `mpr\[tiat Distribuitorul `n acest caz `ngr \[\minte prin centrifugare: poate fi un singur disc (fig. 47) a-cu un singur dis c, b-cu tub oscilant. sau dou\ discuri (fig. 46). Distribu]ia pneumatic\. ~ngr\[\mintele dozate (ro]i stelate) ajung `n tuburi pri n care trece aerul cu o vitez\ de 30-35 m/s, refulat de un ventilator( capacitat e 2000-5000 m3/or\). Ele sunt antrenate, de aer [i cnd ajung la cap\tul tubului, sunt `mpr\[tiate de un Fig.48 Suprafa]a de `mpr\[tiere deflector (fig. 49). Ma[in ile de `mpr\[tiat la un distribuitor cu dou\ discuri `ngr\[\minte chimice solide [i amendamente cu distribu]ie pneumatic\ func]ioneaz\ corespunz\tor realiznd l\] imi de lucru constante [i uniformitate mare de distribu]ie pe l\]imea de lucru, numai `n cazul `ngr\[\mintelor cu umiditate sc\zut\. ~n caz contrar neuniformita tea este relativ mare. 56

a. b. Fig. 49 Ma[in\ de administrat `ngr\[\minte chimice solide [i amendamente c u distribu]ie pneumatic\; a-vedere din spate,b-vedere lateral\. Echipamentele de `ncorporat `ngr\[\minte sunt montate pe ma[inile de sem\nat, plantat [i pe cult ivatoare, iar principiul de func]ionare este similar cu cel al ma[inilor de sem\ nat `n rnduri. ~n figura 50 se arat\ schema constructivfunc]ional\ a unui echipam ent de `ncorporat `ngr\[\minte pe un rnd, format din cu]ite, agitator [i aparat d e distribu]ie. ~ncorporarea `n sol a `ngr\[\mntului se face prin intermediul unui dozator montat pe un mecanism cu paralelogram deformabil. Fig.50 Echipament de `ncorporat `ngr\[\minte montat pe cultivator organe de `mpr\[tiere transportor cu racle]i 4.2. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\mi nte organice solide. Ma[inile de `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice solide sunt de stinate pentru `mpr\[tierea pe suprafa]a solului `n special a gunoiului de grajd . transmisia Ele sunt construite din remorci ma[inii cu dou\ sau patru ro]i. Pe fundul benei remorcii este montat un Fig. 51 Ma[in\ de `mpr\[tiat gunoi de trans portor cu racle]i, iar `n partea grajd posterioar\ a acesteia sunt prev\zute org ane de `mpr\[tiere (fig. 51). Ma[inile de `mpr\[tiat gunoi de grajd, folosite `n prezent, difer\ `ntre ele dup\ capacitatea benei [i tipul organelor de `mpr\[ti ere. Capacitatea benelor este de 2,5-20 m3. ~n figura 52 se arat\ diferite tipur i de aparate de `mpr\[tiat gunoi. Astfel, ele pot fi formate din: tob\ de `mpr\[ tiere 2, tob\ de nivelare 3 [i melc de `mpr\[tiere 4 (fig. 52a), melc de `mpr\[t iere 5 (fig. 52b) format din palete zim]ate dispuse pe vm 2 vt 4 1 a. vm 5 vm 7 6 3 Fig.52 Scheme de aparate pentru `mpr\[tiat gunoi de grajd 57

elice, melc de `mpr\[tiere 6 cu elice cu pinteni [i cu]ite 7 de m\run]ire [i niv elare (fig. 52c). vm Indiferent de tipul organelor 1 1 de `mpr\[tiere, procesul de 2 lucru este similar. Stratul vt de material de `n\l]ime h este transportat d e c\tre Bt transportorul cu racle]i cu vitez\ Fig. 53 Schema ma[inii de `mpr\[ti at gunoi mic\ spre de grajd, cu rotoare dispuse vertical organele de `mpr\[tiere . Acestea antreneaz\ materialul adus `n zona lor de ac]iune [i evacueaz\ din ben \, realiznd m\run]irea [i `mpr\[tierea lui pe sol. Ma[inile construite pe acest p rincipiu realizeaz\ zone de `mpr\[tiere egale cu 1-1,5 l\]imea benei. Pentru a m \ri l\]imea zonei de `mpr\[tiere (3-5 ori l\]imea benei) ct [i pentru a m\ri capa citatea de `nc\rcare se folosesc aparate de `mpr\[tiere a[ezate vertical (fig. 5 3). Aparatul de `mpr\[tiere `n acest caz este format din patru rotoare a[ezate v ertical,fiecare rotor fiind prev\zut cu palete dispuse pe o elice. ~n timpul luc rului, paletele rotoarelor antreneaz\ materialul de `n\l]ime h, adus de transpor torul 2, `l fragmenteaz\ [i `l evacueaz\ din ben\. 4.3. Ma[ini de `mpr\[tiat `ng r\[\minte lichide [i semilichide. ~n func]ie de felul `ngr\[\mntului, ma[inile fo losite pot fi: - ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte chimice lichide cu tensi une de vapori (amoniac anhidru) [i f\r\ tensiune de vapori (ape amoniacale); - m a[ini pentru administrat `ngr\[\minte organice lichide sau semilichide. 4.3.1. M a[ini pentru `ncorporat `ngr\[\minte chimice lichide. ~ngr\[\mintele chimice lic hide (ape amoniacale, amoniaca]i, amoniac anhidru) se administreaz\ `n cantit\]i de 50-200l la hectar prin `ncorporare `n sol la adncimi de 10-15 cm, `nainte de sem\nat sau `n perioada de vegeta]ie. ~n prezent utilizarea acestor `ngr\[\minte a c\p\tat extindere datorit\ avantajelor pe care le prezint\ fa]\ de `ngr\[\min tele chimice solide [i anume sunt mult mai ieftine. Ma[inile de `ncorporat `ngr\ [\minte chimice lichide, `n general sunt compuse dintr-un rezervor (cistern\) de `ngr\[\mnt, montat pe un cadru sprijinit pe ro]i, organe pentru circula]ia lichi dului, organe de dozare [i organe de `ncorporare a `ngr\[\mntului `n sol. ~n figu ra 54a se arat\ 1 5 schema de principiu a unei 4 ma[ini de `ncorporat ape 1 amon iacale. Din rezervorul 1 2 lichidul trece prin filtru 2, este aspirat de pompa 3 , refulat spre 2 6 4 3 rampa de distribu]ie 4 [i dirijat spre organele de `ncorp orat 5. Men]inerea presiunii constante 3 5 `n re]eaua de distribu]ie se realizea z\ prin intermediul supapei de siguran]\ 6. ~n cazul `ngr\[\mintelor cu tensiune de vapori (amoniac Fig. 54 Scheme de ma[ini de anhidru) circula]ia lichidului d in `ncorporat `ngr\[\minte chimice lichide rezervor spre rampa de 58

distribu]ie se realizeaz\ datorit\ presiunii ce se creeaz\ `n rezervor (fig. 54b ). Din rezervor amoniacul anhidru este evacuat prin robinetul 1 (cu sec]iune reg labil\), regulatorul de debit 2 [i corpul de distribu]ie 3 spre organele de `nco rporat. Ducnd la temperaturi diferite ale mediului ambiant, presiunea `n rezervor ul ma[inii se modific\ putnd atinge valori de 7-13 daN/cm2 [i pentru a asigura de bite constante de lichid (indiferent de varia]ia presiunii din rezervor) ma[inil e de administrat astfel de `ngr\[\minte se prev\d cu organe de dozare adegvate-r egulatoare de debit cu c\dere de presiune constant\, sau pompe volumetrice ac]io nate de la ro]ile ma[inii. Umplerea rezervorului cu lichid se face `n propor]ie de 8,5% prin racordul 4, robinetul de aeresire 5 fiind men]inut deschis `n timpu l umplerii. 4.3.2.1. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice lichide. Aceste ma[ini sunt folosite pentru umplerea cisternei prin absorb]ie, transportul [i `m pr\[tierea `ngr\[\mintelor organice lichide (must de grajd, urin\). 7 9 5 10 3 8 4 2 1 11 12 13 6 Fig. 55 Schema de func]ionare a remorcii cistern\ pentru administrat `ngr\[\mint e organice lichide Aceste ma[ini sunt construite ca remorci cistern\, cu dou\ sau patru ro]i, prev\ zute cu una sau dou\ pompe pentru distribu]ia [i refularea materialului, conduct e, filtre, precum [i dispozitive de `mpr\[tiere. Cisternele sunt de form\ cilind ric\ avnd capacitatea de 2-10m3. Ele se prev\d cu un capac de vizitare, vizor pen tru indicarea nivelului, manometru [i pomp\ de presiune. ~n figura 55 se arat\ s chema func]ional\ a unei remorci cistern\, prev\zut\ cu dou\ pompe. Alimentarea cisternei se face prin absorb]ia aerului din interiorul acesteia prin intermediu l pompei de vacuum 1 aerul fiind refulat `n admosfer\ prin conducta 2 (robinetul 3 este deschis iar robinetele 4 [i 5 `nchise). Dat\rit\ creerii depresiunii `n cistern\ (0,85 daN/cm2) lichidul este aspirat din bazinul de colectare prin furt unul armat 6. Umplerea cisternei continu\ pn\ `n momentul cnd plutitorul 7 `nchide comunicarea `ntre interiorul cisternei [i conducta de aspira]ie. ~mpr\[tierea m aterialului din cistern\ se poate face folosind dispozitivul de `mpr\[tiere `n e vantai 8 (pentru materialul grosier) sau aspersorul 9 (pentru must de grajd deca ntat). ~n primul caz, `n interiorul cisternei se creeaz\ o presiune la cca. 1,5 daN/cm2, pompa de vacuum func]ionnd ca un compresor (vana 10 fiind rotit\ cu 900 pozi]ie punctat\). Robinetul 3 fiind deschis, se realizeaz\ `mpr\[tierea materia lului. ~n cel de al doilea caz, pompa centrifugal\ 11 aspit\ materialul din cist ern\ (robinetele 3,4,12 sunt deschise) `l trece prin filtrul 13 [i `l refuleaz\ spre aspersor, `n acest caz robinetul de comunicare a interiorului cisternei cu admosfera este deschis. 59

Fig. 56 Schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de `mpr\[tiat Pompele sunt ac]ionate de la priza de putere a tractorului prin intermediul unui reductor. 4.3.2.2. Ma[ini pentru `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice semilichide. Aceste ma[ini sunt tot de tipul unor cisterne, dar rezervorul acestora este prev \zut cu o fant\ practicat\ `n lungul rezervorului [i amplasat\ lateral `n partea superioar\ a acestuia (fig. 56). Organul de `mpr\[tiere este de tipul ax pe car e sunt montate lan]uri. Rotorul respectiv prime[te mi[care de la priza de putere a tractorului [i prin rotirea lui lan]urile antreneaz\ materialul din cistern\ aruncndu-l `nafar\. Ma[inile de administrat [i `ncorporat `ngr\[\minte folosite ` n ]ar\ [i principalele lor caracteristici tehnice sunt prezentate `n tabelele 11 [i 12. 60

Tabelul 11 Caracteristicile tehnice ale echipamentelor de `ncorporat `ngr\[\mint e Valoarea (indica]ia) pentru: Nr. crt. Caracteristica Echipamentul ptr. aplicat `ngr\[\minte chimice F-6 montat pe sem\n\toareaSPC6 sa u cultivatorul CPS-6 Aplicarea `ngr\[\mintelor chimice granulate la culturile pr \[itoare concomitent cu sem\natul sau pr\[itul, prin incorporarea `n sol Sem\nat ul [i pr\[itul culturilor pr\[itoare de cmp,concomitent cu fertilizarea U-650M pu rtat\ De la ro]ile de sus]inere a cadrului 30 Echipamentul ptr. aplicat `ngr\[\m inte chimiceEF montat pe cultivatorul CL-2,8 Echipamentul ptr. admin. `ngr\[\min te de pe ma[ina de plantat cartofi 4SaBP-62,5 Echipamentul ptr. aplicat erbicide de pe sem\n\toarea SPC-6 (M) Dispozitivul ptr. admin. `ngr\[\minte chimice soli de, u[or solubile, `n conductele inst. iriga]iei prin aspersiune Aplicarea `ngr\ [\mintelor chimice solide u[or solubile, odat\ cu irigarea prin aspersiune folos ind inst. cu conducte transportabile Udarea cu fertilizare la culturile agricole , `n timpul vegeta]iei Echipamentul ptr. aplicat `ngr\[\minte chimice solide `n vie EIV montat pe plugul cultivator [i subsolier Aplicarea `ngr\[\mintelor chimi ce solide `n vie prin `ncorporare `n sol, sau prin `mpr\[tiere la suprafa]\ Arat ul,cultivatul [i afnatul solului `n profunzime,la vi]a de vie concomitent cu fert ilizarea SV-445 V-445 numai pe soluri u[oare [i teren [es purtat\ De la priza de putere a tractorului -200-bunc\r normal -350-bunc\r cu ram\ de supra`n\l]are 1 Destina]ia Aplicarea `ngr\[\mintelor chimice glanulate la culturile legumicole, concomitent cu pr\[itul prin `ncorporarea `n sol Pr\[itul culturilor legumicole concomitent cu fertilizarea L-445 purtat\ De la ro]ile de sus]inere a cadrului 53 Aplicarea `ngr\[\mintelor chimice granulate la cultura cartofului concomitent cu plantatul, prin incorporarea `n sol Plantatul tuberculilor de cartofi concomite nt cu fertilizarea U-650(651) semipurtat\ De la ro]ile de sprijin ale ma[inii 85 Aplicarea ierbicidelor `n stare lichid\ prin pulverizare pe sol, pe rnduri concom itent cu sem\natul Sem\natul plantelor pr\[itoare concomitent cu aplicarea ierbi cidelor lichide U-650M purtat\ De la priza de putere a tractorului 300 2 Domeniul de utilizare 3 4 5 6 Sursa de energie Tipul ma[inii dup\ forma de agregare Sistemul de ac]ionare Capa citatea unei cutii de `ngr\[\minte sau rezervor de erbicide (dm3) deplasabil\ manual Folosind presiunea apei din conducta de iriga]ie 100 61

Continuare la tabelul 11 7 8 9 10 Num\rul de cutii pe ma[in\ Nr. de aparate de distribu]ie pe o cutie de `ngr\[\minte Tipul organului de distribu]ie Tipul organului de `ncorporare Adncim ea de `ncorporare (cm) Distan]a lateral\ a `ngr\[\mintelor fa]\ de rndul de plant e (cm) Viteza de lucru (km/h) Normele ce se pot aplica, `n kg/ha: -azotat de amo niu granulat; -uree granulat\; `ngr\[\mnt complex NPK granulat; -superfosfat gran ulat. Masa echipamentului (kg) 6 2 stelu]\ cu gheare -br\zdar patin\ la sem\n\toare -br\zdar dalt\ la cultivato r 4-15 -3 [i 6,5 la sem\nat; -10-15 la pr\[it 4 82 stelu]\ cu gheare br\zdar dal t\ 2 82 stelu]\ cu gheare br\zdar combinat tip lab\ de gsc\ [i pan\ alungit\ 3-5 cm mai adnc dect tuberculii de cartofi 1 pomp\ cu role [i duze de pulverizare 1 ro binet cu sec]iune variabil\ 1 1 -ferestre reglabile; -disc centrifugal -corman\ la plugul PCV; -dalt\ de subsolaj la subsolier corespunz\toare ma[inii pe care e ste montat -la mijlocul intervalului cnd lucreaz\ cu subsolierul; -lng\ rnd cnd lucr eaz\ cu plugul 2-8 11 5-15 15-20 12 13 14 4-8,5 4-7 4-6 4-8,5 105-100 98-940 120-1120 120-1110 51-1140 45-980 60-1300 62-1408 76-510 60-518 78-583 85-650 70-885 l/ha 70-600 150-400 100-350 200-800 200-800 -160ptr. plug PCV; -150ptr. subsolierul SPV-45M; -186 ma[ina centrifugal\ -640 cu PCV-1,8; -760 cu PCV-2,2; -245 cu SPV-45M 15 -233 f\r\ ro]i -70 ro]ile 205 168 cu br\zdare 100

48 16 Masa total\ a ma[inii, inclusiv echipamentul (kg) 964 500 920 865 62

Tabelul 12 Caracteristicile tehnice ale ma[inilor de administrat `ngr\[\minte Nr. crt. Valoarea (indica]ia) pentru: Caracteristica MA-3,5 0 1 1 Destina]ia 2 Aplicarea prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului a `ngr\[\mintelor chimice solide sub form\ de pulbere, cristale sau granule [i a amendamentelor m\cinate La cult uri de cmp, p\[uni [i fne]e situate pe teren [es (`ncinarea max. 6 grade) U-650M U -651 tractat\ pe patru ro]i `n tandem oscilant -de la priza de putere, prin ax c ardanic c\tre dicul de `mpr\[tiere; -de la roata de transport din dreapta spate c\tre lan]ul transportor Echipament pneumatic ptr. MA-3,5 3 Aplicare prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului a `ngr\[\m. chimice granulate cu umiditatea STAS MIG-5 4 Aplicarea prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului a gunoiulyui de grajd proasp\t s au fermentat MIG-2,2 5 Aplicarea prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului, prin rndurile de pomi [i vie a g unoiului de grajd. MIGV-1 6 Aplicarea prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului `ntre rndurile de vie, plantate l a distan]a de 1,7-2,25 m, a gunoiului de grajd fermentat Vii cu distan]a `ntre rn duri de 1,7-2,2 m MIG-12 7 Aplicarea prin `mpr\[tiere la suprafa]a solului, a gunoiului de grajd proasp\t [ i fermentat RC-4 8 ~nc\rcarea din fosele de la grajduri sau platforme amenajate de gunoi de grajd,a mustului de grajd, transportul [i `mpr\[tierea pe cmp sau desc\rcarea `ntr-un lo c colector Culturi furajere, p\[uni [i fne]e situate pe teren [es 2 3 4 Domeniul de utilizare La culturi de cmp, p\[uni [i fne]e pe teren [es (`ncinarea max. 6 grade) U-650M U651 tractat\ pe patru ro]i `n tandem oscilant -de la priza de putere prin ax car danic c\tre ventilator; -de la roata de transport dreapta spate c\tre lan]ul tra nsportor [i axul distribuitor de `ngr\[\m. 4 Culturi de cmp situate pe teren [es (`ncinarea max. 6 grade) U-650M U-651 tractat \ pe patru ro]i `n tandem oscilant de la axul prizei de putere prin ax cardanic Sursa de energie Tipul ma[inii dup\ forma de agregare Sistemul de ac]ionare Livezi [i vii cu distan]a `ntre rnduri de min. 3 m situate pe [es [i `n pant\ de pn\ la 10 grade U-445 U-445DT tractat\ pe 2 ro]i de la axul prizei de putere prin ax cardanic Culturi de cmp situate pe teren [es (`ncinarea max. 6 grade) A-1800A tractat\ pe patru ro]i `n tandem oscilant -e la axul prizei de putere prin ax cardanic c\tre tobele de `mpr\[tiere; -de la priza hidraulic\ prin motor hidraulic c\tre trans p cu racle]i 8,5

V-445 SV-445 tractat\ pe 2 ro]i de la axul prizei de putere prin ax cardanic U-650M U-651 tractat\ pe 2 ro]i de la axul prizei de putere prin ax cardanic 5 6 Capacitatea benei sau a rezervorului (m3) 4 4 1,9 1 4 63

Continuare la tabelul 12 7 8 9 10 Cantitatea de material ce poate fi `nc\rcat (t) Tipul organului de lucr u L\]imea de lucru (m) Debitul ventilatorului (m3/h) Cantit\]ile de `ngr\[\mnt ce se pot aplica (kg/ha) Viteza de rota]ie a organelor de `mpr\[tiere (rot/min) Vi teza de rota]ie a ventilatorului (rot/min) Viteza max. `n lucru (km/h) Capacitat ea de lucru (ha/sch) Ma[a cu toate anexele (kg) 3,5 tone chimice granulate 5 tone amendamente -disc centrifugal cu 6 palete; -tr ansportor cu zale metalice tip omid\. 3,5 tone chimice granulate 5 tone gunoi de grajd fermentat 3 tone gunoi de grajd ferementat 1 tone gunoi de grajd ferement at 12 tone gunoi de grajd ferementat 4 tone urin\ sau must de grajd -distribuitori stelu]e cu gheare ptr. dozare; -palate deflectoare ptr. `mpr\[tie re; -lan] cu zale metalice omid\ ptr. aliment. distribuitorilor 12 3500 -75-850 `ngr\[\m. granulate -transportor cu racle]i; -tob\ cu palete zim]ate -transportor cu racle]i; -3 tobe orizontale pentru nivelare, m\run]ire [i `mpr\[ tiere 2,2 -20-60 t/ha -transportor cu racle]i; -tob\ cu [nec [i cu]ite pe periferie -transportor cu racle]i; -dispozitiv cu patru tobe verticale cu palete `nclinat c\tre `n fa]\ cu 150 7-9 10-100 t/ha -ejector `n evantai; -aspersor cu duz\ 8-17 -85-3680 `ngr\[\m. pulbere; -45-2280 `ngr\[\m. granulate [i cristalizate; 130-5020 amendam. 675 3,25 -7-100 t/ha 0,6-1,1 8-80 t/ha -14-15 prin evantai; -23-24 prin aspersor 11 12 raportul de transmisie `ntre axul ro]ii de antrenare [i axul distribuitor este d e 0,043-3,0 285 -348-toba de nivelare; -395 toba de dislocare [i m\run]ire; -625 toba cu palete 518 300 13 14 15 16 4800

8,5 -26-42 la `ngr\[\m chimice; -4,5-12 la amendam. 950 8,5 -36-41 la `ngr\[\m. chimice granulate 1680 8,5 1,4-2 6,5 1,3 5,6 0,5-0,8 8 3,8 8,5 34-68 t/sch 1400 4230 440 7708 2115 64

CAPITOLUL 5 MA{INI {I APARATE PENTRU COMBATEREA BOLILOR {I D|UN|TORILOR. ~n cadrul ansamblului de m\suri necesare pentru ob]inerea unor produc]ii mari [i de calitate superioar\, lucr\rile de protec]ie a plantelor `mpotriva bolilor , d\un\torilor [i buruienilor, ocup\ un rol important. Dintre metodele de combater e s-a generalizat [i se aplic\ pe scar\ larg\ metoda chimic\. Aceasta const\ `n distribuirea pe plant\, pe sol sau pe semin]e a unor produse chimice care pot fi insecticide, fungicide sau ierbicide, dup\ cum se folosesc pentru combaterea in sectelor, bolilor, respectiv a buruienilor. Toat\ gama produselor chimice folosi te `n protec]ia plantelor este inclus\ `n denumirea de pesticide. Pesticidele pot fi lichide, sub form\ de pulbere foart\ fin\ (praf), granulate s au microgranulate. Dup\ starea pesticidelor, deosebim [i tipul de ma[in\ sau apa rat folosit respectiv ma[ini [i aparate de stropit, ma[ini [i aparate de pr\fuit [i ma[ini [i utilaje pentru stropit [i pr\fuit. 5.1. Ma[ini de stropit. Ma[inil e de stropit difer\ `ntre ele `n special `n func]ie de modul de pulverizare al p esticidelor [i de modul de transport spre plante a pic\turilor rezultate. Cerin] ele care se impun acestor ma[ini [i aparate sunt: - s\ realizeze pic\turi cu dia metrul cuprins `ntre 100-1000 microni; - s\ distribuie minim 150 pic\turi pe cm2 de suprafa]\ tratat\; - s\ realizeze norme de lichid cuprinse `ntre 30-2000 lit ri la hectar; - s\ asigure reparti]ia cu uniformitate de minim 80% a produsului chimic pe ambele fe]e ale frunzelor; - s\ asigure o `n\l]ime de 6 m `n livad\ in tensiv\ [i de pn\ la 20 m `n livad\ clasic\; - s\ asigure men]inerea omogenit\]ii lichidului din rezervor pe toat\ durata de func]ionare. Dup\ modul cum se reali zeaz\ dispersarea lichidului `n pic\turi fine deosebim: ma[ini de stropit cu pul verizare hidraulic\, pneumatic\, combinat\ hidro-mecanic\ [i mecanic\. 5.1.1. Ma [ini de stropit cu pulverizare hidraulic\ - `n figura 57a se arat\ schema unei m a[ini de stropit cu pulverizare hidraulic\. Lichidul, din rezervorul 1 este aspi rat de pompa 2 prin robinetul 3 [i refulat `n corpul distribuitorului 4, prev\zu t cu un manometru 5 [i supapa de siguran]\ 6. Din corpul de distribu]ie 13 o par te de lichid, prin conducta 7 este dirijat spre rezervor, fiind folosit pentru a gitarea lichidului, iar o alt\ parte este dirijat spre dispozitivul de pulveriza re 8 trecnd prin filtrul 9 [i robinetul 10. Ma[inile care func]ioneaz\ dup\ aceast\ schem\ [i la care pompa are un debit pul satoriu se prevede [i o camer\ de egalizare a presiunii 11 ce se monteaz\ pe cir cuitul de refulare. 1 3 2 13 6 5 11 7 9 10 8 12 a. b. Fig.57 Schema func]ional\ a unei ma[ini cu pulverizare hidraulic\: a-cu pu lverizare hidraulic\; b-cu pulverizare hidraulic\, cu jet purtat. 50

Pulverizare hidraulic\ a lichidului `n pic\turi este realizat\ prin turbionarea [i scurgerea total\ a lichidului prin orificii calibrate. Pic\turile rezultate s unt proiectate direct pe plante, ma[inile din acest grup fiind ma[ini cu pulveri zare hidraulic\ cu jet proiectat. ~n general, ma[inile cu pulverizare hidraulic\ cu jet proiectat func]ioneaz\ la presiuni de 2-5 daN/cm2. Cnd sunt folosite pent ru tratamente cu ierbicide [i de 5-50 daN/cm2 cnd sunt folosite pentru tratamente cu insectofungicide. ~n figura 57b se arat\ schema unei ma[ini cu pulverizare h idraulic\ ,cu jet purtat. ~n acest caz `n afara p\r]ilor componente men]ionate ` n schema din figura 53a, este prev\zut ventilatorul 12, curentul de aer debitat de acesta avnd rolul de a transporta particulele pulverizate spre rndurile de pomi sau vi]\ de vie. 1 2 4 3 5 a. b. Fig.58 Schema func]ional\ a unei ma[ini de stropit: a-cu pulverizare pneum atic\; b-cu pulverizare hidropneumatic\. 5.1.2. Ma[ini de stropit cu pulverizare pneumatic\ - `n figura 58a se arat\ sche ma unei ma[ini de stropit cu pulverizare pneumatic\, format\ din rezervorul 1, p ompa 2, corpul de distribu]ie 3, ventilatorul 4 [i dispozitivul de pulverizare 5 . ~n acest caz pulverizarea pneumatic\ se realizeaz\ prin aducerea lichidului cu presiune mic\ (0,5-1,5 daN/cm2) la dispozitivul de pulverizare unde intr\ sub a c]iunea unui curent de aer cu vitez\ mare (80150 m/s) debitat de un ventilator c entrifugal. ca urmare, lichidul este fragmentat `n pic\turi fine [i transportat spre plante. 5.1.3. Ma[ini de stropit cu pulverizare combinat\ (hidro-pneumatic\ ) - `n acest caz (fig. 58b) `n construc]ia ma[inii sunt incluse toate p\r]ile co mponente ale ma[inilor cu pulverizare hidraulic\ cu jet proiectat, precum [i un ventilator centrifugal. ~n cazul acestei ma[ini, lichidul este pulverizat pe cal e hidraulic\ la presiuni de 5-15 daN/cm2, pic\turile rezultate fiind supuse unui curent de aer, cu viteza de 80-120 m/s, care realizeaz\ o fragmentare supliment ar\ [i le transport\ spre plante. 4 1 3 Fig.59 Schema unei ma[ini de stropit cu pulverizare mecanic\ Dispozitivul de pul verizare rotindu-se cu 10000-15000 rot/min sub ac]iunea for]ei centrifuge. Lichi dul este transportat `ntr-o pelicul\ foarte sub]ire care, la p\r\sirea discurilo r `n contact cu aerul, se dezintegreaz\ `n pic\turi. Pic\turile rezultate sunt p reluate [i transportate de curentul de aer debitat de ventilatorul axial 4. Reze rvoarele ma[inilor [i aparatelor de stropit se execut\ din alam\, o]el inoxidabi l, duraluminium, poliester armat cu fibr\ de sticl\ [i polietilen\ - materiale c e rezist\ la ac]iunea coroziv\ a pesticidelor. Forma rezervoarelor [i capacitate a acestora este diferit\ `n func]ie de tipul ma[inii sau aparatului de stropit. Ele sunt prev\zute cu o gur\ de alimentare prev\zut\ cu filtru [i un bu[on de go lire. Solu]ia din interior este permanent agitat\ pentru a evita sedimentarea su spensiilor [i respectiv pentru a men]ine aceea[i concentra]ie. Agitarea se poate face mecanic (cu ax cu palete), hidraulic\ (prin 51 2 5.1.4. Ma[ini de stropit cu pulverizare mecanic\ - `n figura 59 se arat\ schema unei ma[ini de stropit cu pulverizare mecanic\ [i jet purtat. Lichidul toxic (so lu]ie sau suspensie `n ulei) din rezervorul 1 este dus prin intermediul pompei 2 la dispozitivul de pulverizare 3, format din dou\ discuri suprapuse. Aducerea l ichidului la dispozitivul de pulverizare se face cu presiune mic\ (0,20,7 daN/cm

2.

introducerea continu\ `n rezervor a unei p\r]i din lichidul refulat de pomp\), p neumatic (prin introducerea aerului sub presiune). Pompele au rolul de a deplasa cantit\]i determinate de lichide toxice de la rezervor spre organele de pulveri zare, realiznd presiunea necesar\ att pentru vehiculere ct [i pentru pulverizare. L a ma[inile de stropit se folosesc urm\toarele tipuri de pompe: cu un piston (fig . 60a), cu dou\ pistoane plunjere (fig. 60b), cu pistoane [i membrane (fig. 60c) , cu membran\ (fig. 60d), cu role (fig. 60e) [i centrifuge (fig. 60f). Alegerea unui anumit tip de pomp\ se face `n func]ie de debitul [i presiunea pe care le p oate realiza. Pentru a realiza uniformitatea presiunii, respectiv a debitului de lichid, `n re]eaua de refulare la ma[inile [i aparatele de stropit care au pomp e cu piston [i membran\ sunt prev\zute cu camere de uniformizare a presiunii. membran\ refulare supap\ a. b. cilindru pies\ oscilant\ piston excentric c. evacuare carcas\ d. rotor e. aspira]ie f. Fig.60 Pompe folosite la ma[inile [i aparatele de stropit De asemenea pe re]eaua de refulare cnd lucreaz\ presiuni mai mari de 5 daN/cm2 se monteaz\ supape de limitare [i reglare a presiunii (regulatoare de presiune) (f ig. 61). retur `n rezervor spre rampa de stropire manometru reglajul returului rampa de stropire ajutaj membran\ arc suportul duzei intrare distribuitor duza Fig.61 Regulator de presiune [i distribuitor cu calibru pe retur Fig. 62 Schema unui cap de pulverizare cu antipicur\tor 52

Dispozitivele de pulverizare reprezint\ organele prin intermediul c\rora se real izeaz\ pulverizarea solu]iilor [i anume: ele determin\ ie[irea lichidului sub fo rm\ de pelicule sau filoane foarte sub]iri, care prin intrare cu vitez\ mare `n masa de aer fix\ sau prin supunerea acestuia unui curent de aer cu vitez\ mare s e transform\ `n pic\turi fine. Fragmentarea peliculelor de lichid se produce `n momentul `n care faloarea for]elor aerodinamice dep\[esc valoarea for]elor de te nsiune superficial\. Dispozitivul de pulverizare este constituit dintr-un corp d e pulverizare sau mai multe (numite [i duze) montate pe ]evi, conducte sau corpu ri de form\ special\. Principalele tipuri de duze sunt prezentate `n figura 63, iar pentru a preveni scurgerea lichidului dup\ ce ma[ina a fost oprit\ din func] ionare se folosesc [i capete de pulverizare cu antipicur\tor (fig. 62). cu orificiu tip fant\ orificiu circular orificii multiple cu deflector Fig.63 Principalele tipuri de duze Principalele opera]ii pentru preg\tirea ma[in ilor de stropit: reglarea pozi]iei dispozitivelor de pulverizare (fa]\ de sol, d e plante); reglarea debitului de lichid prin duze (qs) se face fie prin robinete de reglaj sau prin reglarea presiunii de lucru; reglarea cantit\]ii de solu]ie stropit\ pe unitatea de suprafa]\ (norma de stropire Ns). Aceasta se va calcula cu rela]ia Ns= qs x10 4 l/ha 60 xBm xVm 5.2. Ma[ini [i aparate de pr\fuit. Ma[inile [i aparatele de pr\fuit efectueaz\ d ispersarea substan]elor toxice sub form\ de praf fin (diametrul 15-30 m) [i repar tizarea acestora `n cantit\]i determinate pe suprafa]a plantelor sau pe sol. Dat orit\ antren\rii particulelor de praf de c\tre curen]ii de aer, aderen]\ mic\ a prafului pe plante, ponderea tratamentelor prin pr\fuire a sc\zut mult `n ultimu l timp. 4 4 6 1 7 3 2 5 Fig.64 Schema func]ional\ a ma[inii de pr\fuit cu dozare pneumatic\ Aparatele [i ma[inile de pr\fuit au `n general urm\toarea schem\ func]ional\ [i constructiv\ (fig. 64) fiind formate din rezervorul de praf 1, agitatorul 2, dozatorul de pr af 7, ventilatorul 3 [i dispozitivele de pr\fuire 6. Rezervorul se `ncarc\ cu pr af 80-85% din capacitae [i se `nchide etan[. ~n timpul lucrului o parte din aeru l debitat de ventilator p\trunde prin ]eava 2 `n rezervor, str\punge coloana de praf, se `ncarc\ cu particule de praf [i prin ]eava 4 este evacuat `n conducta 5 . Sub ac]iunea curentului de aer debitat de ventilator, acest amestec de aer [i praf este dispersat [i transportat spre dispozitivul de pr\fuire 6. 53

Reglarea debitului de praf se face prin modificarea sec]iunii de trecere a aerul ui spre rezervor, prin intermediul clapetei 7. 5.3. Ma[ini combinate de stropit [i pr\fuit. Aceste ma[ini combin\ avantajele ma[inilor de stropit [i ale ma[inil or de pr\fuit l\rgind domeniul de utilizare ale acestora. Ma[inile combinate de stropit [i pr\fuit sunt formate dintr-un cadru pe care se monteaz\ instala]ia pe ntru stropit [i cea de pr\fuit. Cu aceste ma[ini se pot executa lucr\ri de strop it, de pr\fuit, de pr\fuire umed\, precum [i tratamente mixte (stropire+pr\fuire ). De cele mai multe ori ele sunt universale fiind destinate pentru efectuarea l ucr\rilor de stropit [i pr\fuit `n culturi de cmp, de legume, `n vii [i livezi, [ i pot fi purtate sau tratate. Principalele tipuri [i caracteristicilor tehnice a le ma[inilor [i aparatelor de stropit [i pr\fuit sunt prezentate `n tabelul 13. 5.4. Ma[ini de tratat semin]e. Ele sunt folosite pentru tratamente de dezinfecta re a semin]elor pe cala chimic\ folosind substan]e toxice lichide sau sub form\ de praf. Procesul trat\rii semin]elor 10 const\ `n acoperirea suprafe]ei acestor a 5 cu substan]e toxice. ~n func]ie de metoda 2 de tratare folosit\, tratare usc at\, 6 3 7 semiumed\, umed\ sunt [i tipurile de ma[ini. ~n prezent se construie[ te [i se folose[te o ma[in\ de tratat combinat\ cu func]ionare continu\ (fig. 65 ). Ma[ina este format\ dintr-un cadru sus]inut pe patru ro]i 1 pe pneuri, co[ de alimentare 1, elevator 2, rezervor de praf 3 cu capacitatea de 15 dm3, rezervor de lichid 8 cu capacitatea de 50 l, tob\ de amestecare [i motor electric Fig.65 Schema func]ional\ a unei de ac]ionare cu puterea de1 kw. Toba de ma[ini de tra tat semin]e amestecare a ma[inii este format\ dintr-o carcas\ cilindric\ cu term ina]ie tronconic\, `n interiorul c\reia este prev\zut un arbore cu dou\ discuri 5 [i 7 [i o plnie fix\ 6. Func]ionarea unei astfel de ma[ini se desf\[oar\ `n fel ul urm\tor: la trecerea semin]elor spre elevator, din rezevorul de praf, sub ac] iunea agitatorului [i dozatorului (cilindru cu palete), se descarc\ cantit\]i de terminate de praf, care sunt antrenate `mpreun\ cu semin]ele [i desc\rcate `n to ba de amestecare, c\znd pe primul disc. Discul avnd mi[care de rota]ie (n=110 rot/ min), semin]ele `mpreun\ cu praful sunt deplasate spre periferie, cad pe plnia 6 [i apoi ajung `n partea central\ a celui de al doilea disc 7, unde procesul se r epet\. ~n timpul deplas\rii semin]elor `mpreun\ cu praful `n interiorul tobei, a cestea se rostogolesc [i se acoper\ cu un strat fin de praf. Semin]ele tratate s unt evacuate din tob\ prin dou\ guri de evacuare. ~n cazul tratamentului cu subs tan]e toxice lichide, din rezervorul de lichid 8, `nchis etan[ [i prev\zut cu ]e ava 9 de comunicare cu admosfera, lichidul prin robinetul 10 ajunge tot pe primu l disc al tobei. ~n procesul de deplasare al semin]elor `n interiorul tobei, ace stea sunt acoperite cu un strat sub]ire de lichid toxic. ~n cadrul preg\tirii ma [inii pentru lucru se regleaz\ debitul de semin]e cu ajutorul [uberului, respect iv deschiderea ferestrei de curgere din co[ul de alimentare, se regleaz\ debitul de lichid `n func]ie de norma de lichid prescris\ pentru 100 kg semin]e prin po zi]ia robinetului [i reglarea debitului de praf. Acest reglaj se realizeaz\ folo sind mecanismul de reglare a deschiderii orificiului prin care curge praful din bunc\r, [i valorile medii ale debitului de praf variaz\ `ntre 0,028-0,435 kg/min . 8 9 54

Tabelul 13 Principalele tipuri [i caracteristicilor tehnice ale ma[inilor [i apa ratelor de stropit [i pr\fuit Nr. crt. 1 Caracteristic a Destina]ia MSVA200 Stropit `n vie MSPP3x300 Stropit [i pr\fuit cu insecticide [i fungicide `n toate culturile Cereale,leg um e,cartofi, vii cu distan]a `ntre rnduri de 1,8-2,2 m [i livezi cu panta de 10-200 . L-445 U-650 V-445 SV-445 U-445DT SM-445 purtat\ MST-900 Stropit `n vie [i livad\ Valoarea (indica]ia) pentru ma[ina: MSVMSL-300 EEP-600 MET700 1200 Stropit `n vie Stropit `n livad\ Adm. erbicide `n culturi nepr\[itoar e tratamen t total [i `n benzi cu ma[inile ptr. preg. patul germinativ [i cultivatoare L-44 5 U-650 Adm. erbicide `n culturi nepr\[itoar e tratament total `n culturi de cer eale p\ioase EEV-2 Adm. erbicide `n vie EEL-2 Adm. erbicide `n livad\ MTS-4 Tratarea chimic\ a semin]elor 2 Domeniul de utilizare Distan]e `ntre rnduri de 1,4-1,7 m [i pante pn\ la 200 livezi cu pant\ pn\ la 100 [i vii cu dist. `ntre rnduri de 2,5-3,5m Distan]e `ntre rnduri de 1,1-1,3 m [i `n\l]. butucilor de 1,4 m Pante de 200-300, teren accidentat Distan]e `ntre rnduri de 1,8-3,6 m cu ma[ina MPSP3x300 Distan]e `ntre rnduri de 4-10 m [i pante pn\ la 200 cu ma[ina MPSP3x300 U-445DT Semin]a de cereale, maz\re, fasole, porumb, soia 3 Sursa de energie Motor cu un cilindru, pe benzin\, 6 CP la 3000 rot/min tractat\ U-445DT U-650 V-445 V-445HC SM-445

L-445 U-445 U-650 V-445 SV-445 motor electric de 1 KW la 930 rot/min deplasabil\ `n incinta unit\]ii prin tract are manual\ cu motor electric 50 4 Tipul ma[inii dup\ modul de agregare Sistemul de ac]ionare Capacitatea rezervoru lui de lichid (l) Capacitatea bunc\rului de praf (dm3) tractat\ purtat\ purtat\ purtat\ purtat\ tractat\ purtat\ 5 6 7 motor propriu 200 de la priza de putere Culturi de cmp-900l vie [i livad\ 300l 40 de la priza de putere 900 de la priza de putere 700 de la priza de putere 300 de la priza de putere 600 de la priza de putere 1200 vezi MPSP3x300 300 vezi MPSP3x300 300 -

15 55

continuare la tabelul 13 8 Tipul capului de pulverizare [i diametrul duzelor (mm) tangen]ial 1,5 de depresiu ne; -vie-4; -livad\-7 de depresiune; -vie-4; -livad\-7 tangen]ial 1,5 tangen]ial jet reglabil 1,5;2;2,5 -Teejet 11004 -8004 E; -Hardi 1110-30 cu role 100 la 540 rot/m in [i 5 at 0,5-5 2,8-12 -Teejet 11004 -8004 E; -Hardi 1110-30; Delevan LF-4 cu r ole 100la540rot /min [i 5 at 1,5-5 12 -Teejet 11004 -8004 E; -Polijet albastru 0 ,5-2 1 rnd Polijet albastru sau ro[u 9 10 11 12 13 Tipul pompei Debitul pompei (l/min) Presiunea de lucru (at) Tipul ventilatorului Debitul ventilatorului (m3/h) L\]imea de lucru (m) centrifugal\ 150 la 4800 rot/min la 2 at 1-3 axial 8000 la 3000 rot/min 1 rnd centrifugal\ 150 la 4800 rot/min la 2 at centrifugal 3500 la 4800 rot/min -7 `n culturi de cmp; -1 rnd `n vie; -0,5 rnduri `n livad\. pneumatic pomp\ proprie -22cu lturi de cmp; -4,5-6 vie; - 6-7 livad\ 415 centrifugal\ 150la4800 rot/min [i 2 at centrifugal 6000 la 3650 rot/min 1 rnd cu 3 pistoane 34 la 300 rot/min [i 20 at 5-20 4 rnduri cu role 100 la 540 rot/min [i 5 at 4-12 0,5-2 -1 rnd ptr. distan]a de 8 [i 10 m; 14 15 16 17 18 Sistemul de pulverizare Sistemul de alimentare cu lichid Capacitatea de lucru (h a/sch) Masa ma[inii cu toate echipamentele (kg) mecanic cu jet purtat pomp\ proprie 3-3,5 pneumatic cu pomp\ proprie -10-17 `n livad\; -10-12 `n vie. 660 mecanic cu jet proiectat cu ejector 6-8 mecanic cu jet proiectat prin c\dere sau manual 3-5 mecanic cu jet proiectat cu ejector 8-25 mecanic cu jet proiectat cu ejector 3-5 mecanic cu jet proiectat vezi MPSP3x300 4,5 mecanic cu jet proiectat vezi MPSP3x300 6-8 manual 3-4 tone om 207 260

130 270 510 56

CAPITOLUL 6 MA{INI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE ~n ]ara noastr\ sunt folosite mai multe tehnologii de recoltare [i conservare a furajelor [i anume: recoltarea [i uscarea furajelor pe cmp, pn\ la umiditatea de 20-22% [i conservarea sub form\ de fn uscat, baloturi sau c\pi]e; - recoltarea [i uscarea furajelor pe cmp, pn\ la um iditatea de 35-40%, definitivarea usc\rii pe instala]ii de ventilare activ\ cu a er rece [i conservarea sub form\ de fn uscat; - recoltarea [i uscarea furajelor p e cmp, pn\ la umiditatea de 55-65%, tocarea [i `nsilozarea (semisiloz); - recoltar ea [i tocarea furajelor verzi [i `nsilozarea. ~n ceea ce prive[te criteriile de preferin]\ sau selectare a uneia sau alteia din tehnologiile existente, experien ]ele efectuate pe plan mondial [i `n ]ara noastr\ au ar\tat c\ nu se poate consi dera una dau dou\ tehnologii ca fiind cele mai eficiente economic, ci se aplic\ `n mod diferen]iat `n func]ie de: cerin]ele privind calitatea furajului, con]inu tul de protein\ [i caroten; posibilit\]ile de conservare [i de distribuire `n hr an\ a furajelor; specia sau categoria de animale; posibilit\]ile de mecanizare a lucr\rilor din cadrul tehnologiei; condi]iile climaterice `n perioada recolt\ri i. Pentru a mecaniza lucr\rile din cadrul tehnologiilor de mai sus se folosesc u rm\toarele ma[ini: cositori, vindrovere, ma[ini de strivit, greble mecanice, ma[ ini de adunat [i `nc\rcat, ma[ini de adunat `n c\pi]e, remorci pentru transport furaje, prese de balotat, combine pentru recoltat furaje, cu men]iunea c\ una sa u mai multe din aceste ma[ini particip\ la mecanizarea unei tehnologii. 6.1. Cos itori Cositorile sunt 9 10 folosite pentru recoltarea prin t\iere a plantelor furajere, trifoi, lucern\, borceag, ierburi d e pe paji[ti naturale etc. [i a[ezarea plantelor `n brazd\ continu\. Dup\ tipul aparatului de t\iere cositorile pot fi: cu aparate de t\iere cu mi[ca re 4 rectilinie alternativ\ a cu]itului, sau a cu]itelor 2 (t\iere prin forfecar e) [i cositori cu aparate Fig.66 Cositoare cu aparat de de t\iere rotative (prin lovire). t\iere cu cu]it cu mi[care rectilinie alternativ\ O cositoare este for mat\ dintr-un cadru pe care se monteaz\ aparatul de t\iere [i mecanismele de ac] ionare, ridicare [i reglare. carcas\ angrenaj conic articula]ie transmisie prin curele 3 1 8 7 6 5 paravan cu]it tambur triunghi de prindere la tractor Fig.67-Cositoare rotativ\ p urtat\ cu tamburi ~n cazul cositorilor prev\zute cu aparate de t\iere cu cu]it cu mi[care rectilin ie alternativ\, aparatul de t\iere este montat (fig. 66) articulat de cadrul ma[ inii fiind sprijinit `n lucru pe patine. ~n cazul cositorilor prev\zute cu apara te de t\iere rotative, rotoarele cu cu]ite sunt montate pe o carcas\ care reprez int\ cadrul propriuzis al ma[inii [i `n care se g\se[te transmisia pentru ac]ion area acestora (fig. 67). 57

~n figura 68a se arat\ construc]ia unui aparat de t\iere cu un cu]it cu mi[care rectilinie alternativ\ [i contracu]it (t\iere prin forfecare). Acest tip de apar at este format din bara suport sprijinit\ pe patine de unde se regleaz\ `n\l]ime a de lucru (t\iere), degete care despart lanul `n f[ii, pe degete se nituiesc pl\ cu]ele contrat\ietoare [i cu]itul format din bara suport pe care sunt nituite pl \cu]ele t\ietoare. ~n func]ie de distan]a dintre dou\ degete al\turate (t), pasu l cu]itului (t0) [i cursa cu]itului (s) deosebim: - t\iere normal\ s = t = t0=76 ,2 mm; - t\iere mijlocie s = t = 3/2t0=76,2 mm unde t0=50,8 mm; - t\iere joas\ s = t = 2t0 = 76,2 mm unde t0=38,1 mm. Ac]ionarea cu]itului se face cu mecanism b iel\ manivel\ sau cu mecanism bara suport a cu]itelor bara suport a mecanismului plac\ de ghidare plac\ de uzu r\ cu]it deget plac\ de ghidare contracu]it aripioar\ bar\ suport a. cu]it superior plac\ de ghidare b. cu]it inferior Fig.68 Vedere par]ial\ a unui aparat de t\iere: a-cu]it [i contracu]it; b-cu dou \ cu]ite. cu [aib\ oscilant\. ~n figura 68b este prezentat un aparat de t\iere cu cu]it dublu care are mi[care rectilinie alternativ\. Aparatul este format dintr-o bar\ suport sus]inut\ pe d ou\ patine [i dou\ cu]ite superior [i inferior sus]inute [i ghidate de bra]e mon tate articulat `n lag\re. Lamele de t\iere a acestor aparate `ndeplinesc pe de o parte rol de elemente t\ietoare, iar pe de alt\ parte rol de elemente contrat\i etoare. ~n acest caz, procesul t\ierii plantelor se realizeaz\ prin prinderea pl antelor `ntre dou\ lame ce se deplaseaz\ `n sensuri opuse. Ac]ionarea celor dou\ cu]ite ale aparatului de t\iere se face de la acela[i arbore cotit, coturile ma nivelelor fiind decalate la 1800. Aparatele de t\iere rotative realizeaz\ t\iere a prin lovire [i sunt de form\ dreptunghiular\ [i montate articulat pe disc sau tambur. Pentru a ca s\ nu existe zone neacoperite (plante net\iate) este necesar ca avansul ma[inii ha s\ fie mai mic dect lungimea activ\ l a t\i[ului cu]itului . Avansul ha este spa]iul parcurs de ma[in\ cu viteza vm `n timpul t cnd discul s e rote[te cu unghiul =2/z, z fiind num\rul de cu]ite pe disc.Respectiv ha=vmt=vm 2vm deci condi]ia de mai sus este w zw 2vm lf zw = A aratele de t\iere rotative func]ioneaz\ la viteze de rota]ie de 3000-3500 rot/ min, t\ierea plantelor f\cndu-se la viteze de 45-80 m/s. Pentru cositul plantelor de pe suprafe]e mici sau terenuri cu pant\ peste 15% se folosesc motocositori ( fig. 69) prev\zute cu motoare `n 2 sau 4 timpi de 4-10 kw, ro]i mici (ca centrul de greutate s\ fie ct mai jos) [i aparat de t\iere cu l\]ime de 0,9-1,6 m [i ac] ionat central sau pe lateral. 58

La noi `n ]ar\ sunt folosite cositorile pentru recoltarea fnului care au caracter isticile [i indicii de lucru prezenta]i `n tabelul 14. Tabelul 14 Caracteristicile [i indicii de lucru ale cositorilor folosite `n ]ar\ Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Caracteristicile tehnice [i indicii de lucru L\]imea de lucru (m) Ac]ionarea Pasul cu]itelor (mm) Num\rul de curse ale cu]itu lui (curse/mm) Masa ma[inii (kg) Viteza de lucru (km/h) ~n\l]imea de t\iere (mm) L\]imea brazdei cosite (m) Capacitatea de lucru (ha/zi) Tipuri de cositori folosite Cositoarea purtat\ CP-40 1,8 U-445 76,2 735 145 3-6 50-60 1,5 8,0 Cositoarea cu dublu cu]it CDC-1,8 1,8 U-445 38,0 1035 156 3-10 40-60 1,5 10.0 Motocositoarea C ARPATINA 1,2 motor 6 CP 50,8 820 100 1-2 50-60 0,8 2,3 6.2. Ma[ini de strivit plante. Ma[inile de strivit plante pentru fn efectueaz\ st rivirea tulpinelor plantelor, opera]ie ce se execut\ imediat dup\ cosire sau con comitent `n scopul acceler\rii procesului de uscare a plantelor. Prin strivirea tulpinelor, ]esuturile acestora sunt par]ial distruse permi]nd astfel evaporarea apei, ceea ce duce la scurtarea perioadei de uscare cu aproximativ 40-50%, contr ibuind la reducerea pierderilor de frunze [i de substan]e proteice [i caroten. O rganele de lucru ale ma[inilor de strivit plante sunt reprezentate printr-o pere che de val]uri netede sau riflate presate `ntre ele, montate pe un cadru (fig. 7 0). Strivirea plantelor se poate face imediat dup\ t\ierea lor de c\tre aparatul de t\iere sau cu ma[in\ de sine st\t\toare care lucreaz\ `n agregat cu cositoar ea strivind plantele l\sate `n brazd\ de Fig.70-Dispozitiv de strifire a la trec erea anterioar\ a plantelor cu val]uri cositorii. Prin `naintarea ma[inii, val]u rile rotindu-se `n sensuri diferite (conform s\ge]ilor) antreneaz\ plantele [i l e trec prin spa]iul dintre ele strivindu-le. Plantele strivite cad `n spatele ma [inii. Pentru ca trecerea plantelor prin spa]iul dintre val]uri s\ se fac\ `n st raturi sub]iri este necesar ca viteza val]ului inferior s\ fie mai mare dect vite za de `naintare a ma[inii. Viteza periferic\ a val]ului inferior este de 10-13m/ s iar cea a val]ului superior de 1,2-3 m/s. Lungimea val]urilor este corelat\ cu l\]imea brazdei supuse strivirii fiind `n general de 1,8 m. Presiunea `ntre val ]uri este reglabil\ fiind de 0-15 daN/cm2. 59

6.3. Cositori combinate sau vindrovere. Vindroverele sunt destinate pentru cosir ea plantelor [i dispunerea acestora sub forma unor brazde continue de l\]ime mai mic\ dect l\]imea de lucru (de cosire). Concomitent cu opera]ia de cosire, acest ea efectueaz\ [i strivirea plantelor. Acestea pot fi tractate, purtate sau autop ropulsate. Indiferent de tip sunt compuse din cadru. ro]i de sprijin, aparat de t\iere prin forfecare (cu]it-contracu]it), rabator, transportor de tip melc, val ]uri de strivire. L\]imea brazdei l\sat\ de vindrover este de 0.3-0,6 din l\]ime a de lucru care poate fi de 3-6 m. Caracteristicile tehnice principale [i indici i de lucru ale vindroverelor folosite `n ]ara noastr\ sunt prezentate `n tabelul 15. Tabelul 15 Caracteristicile tehnice principale [i indicii de lucru ale vind roverelor folosite `n ]ara noastr\ Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Caracteristicile tehnice principale [i indicii de lucru Tipul ma[inii L\]imea de lucru (m) Puterea necesar\ (kw) L\]imea dispoz itivului de strivire (m) Tura]ia rabatorului (rot/min) Tura]ia transportorului c u melc (rot/min) Viteza periferic\ a val]urilor de strivire (m/s) Diametrul val] ului (mm): -superior; -inferior. ~n\l]imea de t\iere (mm) L\]imea brazdei strivi te (m) Capacitatea de lucru (ha/ore) Tipuri de vindrovere folosite VRF-4,2 purta t pe tractor 4,2 47,8 1,4 42 230 9,1 240 200 60-70 1,2 1,2-1,5 VTF-3,6 tractat 3 ,6 47,8 2,0 71 190 7,9 168 195 50-70 1,3 1,3-1,8 VAF autopropulsat 4,2 47,8 2,0 51 76 190 219 9,2 165 196 50-60 1,3 2,0-2,5 E-301 autopropulsat 4,2 40,4 2,0 8,1 60-70 1,3 1,8-2,0 6.4. Greble. Greblele sunt folosite `n principal pentru strngerea plantelor cosit e `n brazd\, preg\tind astfel condi]ii de lucru pentru ma[inile de strns, adunat, `nc\rcat [i presat fn. Dar ele sunt folosite [i pentru `ntoarcerea sau r\v\[irea brazdelor `n vederea acceler\rii usc\rii plantelor `n condi]ii naturale. Greble le difer\ `ntre ele adt dup\ modul de dispunere a organelor de lucru [i forma ace stora ct [i dup\ procesul de lucru. Dup\ procesul de lucru deosebim greble cu des c\rcare continu\ [i cu desc\rcare discontinu\ (brazdele l\sate sunt transversale pe direc]ia de `naintare). Acest proces de lucru este `ntlnit numai la greblele cu trac]iune animal\ GA-1,8. Cele folosite `n prezent sunt cu desc\rcare continu \ [i au ca organe de lucru, degete montate pe transportorul cu band\, tamburi, d iscuri sau rotoare. Degetele folosite `n construc]ia acestor greble sunt executa te din vergele de o]el cu diametrul de 5-8 mm [i lungimea de 200-400 mm. ~n figu ra 71 este prezentat\ o grebl\ cu degete a[ezate pe o tob\ format\ din 4 bare pr inse la capete Fig.71 Grebl\ oblic\ la 2 discuri. Toba este montat\ pe un cadru ce se sprijin\ pe dou\ ro]i de la care se regleaz\ `n\l]imea acesteia fa]\ de so l [i care face un unghi cu 60

direc]ia de `naintare. Montarea barelor pe discuri se face prin intermediul unor lag\re. Acest mod de montaj, permite degetelor `n timpul rota]iei tobei s\-[i m en]in\ pozi]ia vertical\ tot timpul. Ca urmare degetele intrnd `n masa brazdei de plante, antreneaz\ plantele [i le deplaseaz\ lateral, pe distan]\ egal\ cu l\]i mea de lucru. L\]imea de lucru este dependent\ de pozi]ia tobei fa]\ de direc]ia de `naintare iar pentru reglarea ei aceste grebla se prev\d cu mecanisme care a sigur\ modificarea pozi]iei barei de trac]iune fa]\ de cadrul greblei. Fig.72 Ma[ini de adunat [i `nc\rcat fn `n remorc\ Pentru afnarea brazdelor [i pentru r\v\[irea acestora sensul [i viteza de rotire a tobei se modific\, greblele de acest tip fiind prev\zute cu transmisii care pe rmit aceste modific\ri. Unghiul de `nclinare poate fi de 35-650, tura]ia tobei d e 50-150 rot/min iar viteza periferic\ a degetelor poate fi de 3-8 m/s. 6.5. Ma[ ini de adunat [i `nc\rcat fn. Pentru adunat [i `nc\rcat fn din brazde se folosesc ma[ini de adunat [i `nc\rcat, montate `n fa]a remorcilor. ~n figura 72 se arat\ schema unei ma[ini de adunat [i `nc\rcat furaje, format\ dintr-un cadru sus]inut pe 4 ro]i (dou\ principale [i dou\ de copiere ) pe care se monteaz\ un transpor tor cu racle]i. Acesta este format din suprafa]a purt\toare fix\ (un jgheab din tabl\ de sec]iune dreptunghiular\) [i dou\ lan]uri pe care sunt fixa]i racle]ii. Pe racle]i sunt montate degetele elastice. Viteza transportorului este de 2,1 m /s. Ac]ionarea arborelui motor al transportorului se face de la priza de putere a tractorului, prin intermediul unei transmisii cardanice, a unui reductor [i a unei transmisii cu lan]. ~nc\rcare fnului se face `ntr-o remorc\ cuplat\ `n spate le ma[inii. Aceste ma[ini se prev\d cu posibilitatea regl\rii distan]ei transpor torului fa]\ de sol (de la ro]ile de copiere) [i a `nclina]iei acestuia fa]\ de orizontal\. Viteza transportorului este de 1,8-2,3 m/s. 6.5.1. Remorci auto`nc\r c\toare. Remorcile auto`nc\rc\toare de furaje sunt folosite pentru adunatul, `nc \rcatul [i transportul fnului, a plantelor proasp\t cosite sau cu umiditate sc\zu t\. ~n general o remorc\ auto`nc\rc\toare este constituit\ dintr-o ben\ de volum mare 15-25 m2, sus]inut\ pe un cadru prev\zut cu ro]i, dispozitive de adunat [i `nc\rcat [i un transportor cu racle]i, montat pe fundul benei. La unele remorci auto`nc\rc\toare se prev\d [i aparate de tocare care realizeaz\ `n timpul `nc\r c\rii [i fragmentarea plantelor adunate (fig. 73). ben\ cu]ite contracu]ite ridic\tor ridic\tor ben\ Fig.73 Remorc\ auto`nc\rc\toare prev\zut\ [i cu echipament de fragmentare a plan telor 61

Plantele ridicate de degetele ridic\torului sunt preluate de cu]itele a[ezate pe tob\ care realizeaz\ fragmentarea [i aruncate `n interiorul benei. Fragmentarea se produce `ntre cu]ite [i contracu]ite fixe. ~n timpul `nc\rc\rii transportoru l cu racle]i de pe fundul benei, deplaseaz\ materialul spre partea posterioar\ a benei, efectundu-se astfel umplerea acesteia. Desc\rcarea benei se face tot cu a jutorul transportorului. 6.6. Ma[ini de adunat [i presat. Aceste ma[ini sunt des tinate pentru adunarea (ridicarea) fnului din brazde, a paielor l\sate de combine le de recoltat cereale, a tulpinelor de porumb [i presarea acestora `n baloturi de form\ paralelipipedic\ sau cilindric\. Baloturile pot fi legate sau nelegate. Dup\ tipul organului de lucru care execut\ presarea plantelor, ma[inile de adun at [i presat pot fi: - cu piston; - cu benzi sau rulouri; - cu camer\ de presare cu volum mare. Dup\ gradul de presare realizat, exprimat din masa volumic\ a ba lotului ob]inut, aceste ma[ini pot fi: de presiune mic\ (densitate 40-60 kg/m3), de presiune mijlocie (100-250 kg/m3) [i de presiune mare (densitate mai mare de 250 kg/m3). ~n general sunt ma[ini tractate. 6.6.1. Prese cu piston. Sunt forma te dintr-un cadru sus]inut pe organe de rulare pe care se monteaz\, ridic\torul de plante, organele de alimentare, dispozitivul de presare (format din piston, c amer\ [i canal de presare) [i aparatele de legat. Mi[carea la organele ce necesi t\ mi[care, este primit\ de la priza de putere a tractorului. ~n mec.biel\-manivel\ transmisie piston stelu]\ mec. reglare a dimensiunilor balotu lui volant cardan ridic\tor melc alimentare ghiare ace Fig.74 Pres\ cu piston pentru balo]i paralelipipedici partea anterioar\ a cadrului este prev\zut dispozitivul de trac]iune (fig. 74). Ridic\toarele de pla nte folosite `n construc]ia preselor, sunt cu degete elastice, montate pe 4-6 ba re, dispuse pe un tambur. L\]imea de lucru a ridic\toarelor de plante este de 1, 2-1,6 m. ~n timpul func]ion\rii degetele primesc pe lng\ mi[carea de rota]ie a ta mburului [i mi[care `n jurul axelor barelor suport. Astfel, `n partea inferioar\ degetele sunt dispuse radial [i antreneaz\ materialul prin ridicarea [i transmi terea acestuia spre organele de alimentare. Odat\ materialul ridicat degetele se deplaseaz\ pe vertical\ datorit\ unei came [i materialul nu mai este antrenat. Organele de alimentare servesc pentru preluarea materialului ridicat de ridic\to r [i introducerea acestuia `n camera de presare. Ele pot fi realizate sub forma unor transportoare cu melc sau furci rotative. Mecanismul de presare este format din camera de presiune, piston ac]ionat de un mecanism biel\ manivel\ [i volant . Camera de presare este reprezentat\ 62

printr-un canal de form\ paralelipipedic\ la care prima por]iune este de sec]iun e constant\. ~n partea superioar\ a camerei de presare este montat\ o roat\ stel at\ care fiind ac]ionat\ de balot `n mi[carea acestuia comand\ cuplarea mecanism uli de transmitere a mi[c\rii la arborele aparatului de legat. Volantul acumulea z\ energie transmis\ `n perioadele cnd pistonul bobin\ stelu]\ clichet mec. de prindere a sforii piston sfoar\ `ntins\ balot materialul atinge sfoara legarea eliberarea balotului Fig.75 Formarea balotului [i principiul leg\rii lucreaz\ `n gol [i o `napoiaz\ cnd pistonul execut\ presarea materialului. Aparat ele de legat indiferent de materialul folosit pentru legare este format din urm\ toarele p\r]i: mecanismul acelor `nod\toare [i transmisia. Formarea balotului [i principiul leg\rii sunt prezentate `n figura 75. Acele au forma unor bare curba te. ~n corpul acului este prev\zut un canal semicircular pentru ghidarea sforii, la extremitatea acului sunt prev\zute 1-2 role. pozi]ia normal\ a acelor (caz ` n care legarea balotului se face `n dou\ planuri) este sub nivelul camereide pre sare cu 10-30 mm. Rolul lor este acela de a aduce sfoara la nivelul `nod\toarelo r. Ridicarea acelor `n vederea leg\rii balotului se face cnd capul pistonului tre ce de nivelul vrfurilor acelor, mi[carea acestora fiind u[urat\ de existen]a cana lelor longitudinale din piston. Mi[carea acelor este deci corelat\ cu mi[carea p istonului. ~n cazul bloc\rii acelor, cnd acestea se g\sesc `n camera de presare p entru a evita deformarea lor sub ac]iunea materialului deplasat de piston este p rev\zut cu un dispozitiv de siguran]\ cu clichet care blocheaz\ deplasarea pisto nului. ~nod\toarele au ca piese principale prinz\toarele, degete `nod\toare, cu] it, degajor de nod [i camere cu sectoare [i ro]i din]ate care determin\ anumite mi[c\ri ale acestora. Rolul prinz\toarelor este de a efectua prinderea (fixarea) sforii aduse de ace. prinderea sforii se face `nainte de `nceperea form\rii bal otului. Prinz\toarele de sfoar\ pot fi cu disc cu canale sau cu discuri cu degaj \ri semicirculare. Degetul `nod\tor folosit la aparatele de legat cu sfoar\ este fotmat dintr-o tij\, prev\zut\ cu o prelungire curbat\, falca inferioar\ [i fal ca superioar\ care este montat\ articulat de corpul tijei [i prev\zut\ cu o rol\ . Prin rotirea cu 3600 a degetului `nod\tor, rola deplasndu-se pe o cam\ fix\ for ]eaz\ deschiderea (`ndep\rtarea) sau `nchiderea (apropierea) celor dou\ f\lci al e degetului `nod\tor. Fig.76 Procesul de formare a nodului Procesul form\rii nodului la un aparat de legat cu sfoar\ (fig. 76) se desf\[oar \ astfel. Un cap\t de sfoar\ fiind prins `n prinz\tor, acul `nf\[urnd balotul adu ce cel\lalt cap\t a sforii [i-l depune `n prinz\tor. Dup\ prinderea sforii 63

`ncepe formarea nodului prin rotirea degetului `nod\tor care antreneaz\ `n aceas t\ mi[care capetele sforii. Dup\ ce degetul `nod\tor s-a rotit cu 2700, falca su perioar\ se dep\rteaz\ de cea inferioar\, cele dou\ capete ale sforii fiind intr oduse `ntre cele dou\ f\lci. Prin rotirea `n continuare a degetului rotativ, fal ca superioar\ se apropie de cea inferioar\ (se `nchide) prinznd cele dou\ capete ale sforii. dup\ prindere, cele dou\ capete ale sforii sunt t\iate cu ajutorul u nui cu]it. Definitivarea nodului se face prin smulgerea acestuia de pe degetul ` nod\tor datorit\ deplas\rii balotului [i a degajorului de nod. Dup\ formarea nod ului, `n prinz\tor r\mne prins un cap\t a sforii. 6.6.2. Prese de balotat cu pres are continu\(balo]i cilindrici). ~n cazul acestor prese procesul form\rii balotu lui este continuu [i este realizat prin `nf\[urarea stratului de material. balot urile realizate de aceste prese au forma cilindric\. Presele de balotat cu presa re continu\ pot fi: cu camer\ de presare cu volum constant (fig. 77) [i cu camer \ deformabil\ (fig. 78). Presa cu camer\ constant\ - este format\ din ridic\tor de plante din brazd\ [i camera de presare propriuzis\. Ea este format\ din mai m ul]i cilindrii [i comport\ o parte fix\ (cea din fa]\) [i o parte articulat\ (ce a din spate) cu posibilitatea de a fi ridicat\ atunci cnd se evacueaz\ balotul pe sol dup\ ce a fost legat. Ridicare p\r]ii posterioare se face prin intermediul unei ac]ion\ri hidraulice. Aceste prese lucreaz\ `n felul urm\tor: -`n primul ti mp, furajul ridicat [i condus `n camer\ este antrenat `n mi[care neregulat\ pn\ l a umplerea camerei moment `n care masa furajului este Fig.77 Pres\ cu camer\ de presare cu volum constant antrenat\ `n mi[care de rota]ie [i materialul care este introdus `n camer\ se `n f\[oar\ progresiv presnd spre centru balotul `n formare. Atunci cnd s-a realizat g radul de presare dorit ma[ina se opre[te, sistemul de antrenare continu\ s\ func ]ioneze [i se realizeaz\ legarea. -`n al doilea timp partea din spate a camerei se deschide datorit\ unei ac]ion\ri hidraulice comandat\ de conduc\torul atelaju lui, iar balotul este evacuat pe sol. Presa cu camer\ de presare cu volum variab il la aceasta camera de presare este format\ din curele late [i paralele antrena te printr-o serie de rulouri plasate la periferie. Aceste prese `nf\[oar\ perman ent furajul [i cu presiune constant\ pe toat\ durata form\rii balotului. Legarea [i evacuarea balotului se face `n acela[i fel ca la presa cu camer\ cu volum co nstant. Ele formeaz\ balo]i Fig.78 Pres\ cu camer\ de presare deformabil\ 64

cilindrici cu `n\l]imea de 0.9-1,8 m, diametrul 1,0-1,8 m [i greutatea de 600 kg pentru fn [i 400 pentru paie. 6.6.3. Ma[ini de adunat [i c\pi]at Sunt destinate pentru adunarea [i presarea tulpinilor de porumb, paielor r\mase `n urma recolt\ rii, [i a fnului din brazde [i formarea c\pi]elor. Sunt ma[ini de presat cu camer \ de volum mare. Ma[ina de adunat [i c\pi]at este format\ dintr-un echipament de adunat [i transportat plante `ntr-o remorc\ monoax a c\rei ben\ reprezint\ de f apt camera de presare. Schema constructiv func]ional\ a unei astfel de ma[ini es te prezentat\ `n figura 79. Echipamentul de adunat [i transportat plante este fo rmat dintr-un rotor 1, cu cu]ite articulate, [i tubulatura 2, prin care plantele ajung `n camera de presare. 2 4 8 12 13 5 9 16 10 11 1 3 6 19 17 18 15 Fig.79 Schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de adunat [i c\pi]at Transportul acestora prin tubulatur\ se face pneumatic, rotorul cu cu]ite are [i rolul unui ventilator. Camera de presare 4 e prev\zut\ cu trei pere]i fixi (per etele anterior [i pere]ii laterali), peretele 5 (posterior) fiind mobil. Pe fund ul benei este prev\zut transportorul cu racle]i 6 care serve[te pentru evacuarea c\pi]ei format\ `n camera de presare. Organul de presare este reprezentat prin capacul 7. Deplasarea capacului 7 pentru efectuarea pres\rii periodice a materia lului adunat `n ben\ se face cu un mecanism ac]ionat prin intermediul a doi cili ndrii hidraulici CH1, dispu[i pe cele dou\ p\r]i ale camerei de presare. Mecanis mul de ac]ionare este format din bra]ele oscilante 8 [i 9 prev\zute cu sectoarel e din]ate 10 [i 11, antrenate `ntre ele [i bra]ele 12 [i 13 ce fac leg\tura cu c apacul 7. Peretele mobil 5, la desc\rcarea c\pi]ei formate este deplasat pe vert ical\ printr-un mecanism cu paralelogram deformabil ac]ionat prin intermediul a doi cilindrii hidraulici CH2. Pentru deplasarea pe vertical\ a peretelui mobil 5 , prin intermediul prghiei 14 [i tijei 15, se dez\vor\sc cele dou\ z\voare 16, prg hia 14 rotindu-se `n jurul articula]iei 17 pn\ ce atinge opritorul 18. Dup\ dez\v orre `ncepe deplasarea pe vertical\ a peretelui mobil 5. Pentru desc\rcarea c\pi] ei bena se `nclin\ prin intermediul cilindrului CH3 pn\ se sprijin\ pe patine. Se pune `n func]iune transportorul cu racle]i 6 [i agregatul se deplaseaz\ cu vite z\ mic\ spre `nainte. Avantajele folosirii acestor ma[ini sunt: 65

economie de for]\ de munc\ cu aproximativ 30% fa]\ de folosirea ma[inilor de bal otat; economie de sfoar\ [i combustibil. 6.7. Combine de recoltat furaje. Combin ele de recoltat plante furajere (combine de siloz) sunt folosite pentru Dup\ des tina]ie, acestea pot fi: universale, cnd sunt prev\zute cu echipamente de recolta t direct din lan; de adunat [i ridicat plante din brazd\ [i de recoltat porumb ` n vederea `nsiloz\rii; speciale, destinate numai pentru recoltarea anumitor plan te (exemplu: combine de recoltat porumb siloz). Dup\ procesul de lucru deosebim: tubulatur\ - combine care taie [i toac\ plantele de refulare cu acela[i echipam ent; - combine care `nti taie plantele [i transmisia rotor cu apoi le toac\ (echi pamente cu]ite diferite), numite [i cositori-toc\tori. Cele din prima grup\ sunt ma[ini simple constructiv, proces de lucru cu consum mic de energie dar gradul de tocare neuniform. Cele din grupa a contracu]ite cu]ite recoltarea [i tocarea plantelor masa tocat\ fiind `nc\rcat\ `n remorci. Fig.80 Schema constructiv-func]ional\ a unei combine care taie-toac\ [i arunc\ doua sunt mai complexe constructiv, consum de energie mai mare dar grad de tocar e uniform. 6.7.1. Combine care taie [i toac\ concomitent. Ma[ina de baz\ este format\ dintr -un cadru sus]inut pe doua ro]i cu pneuri, prev\zut cu triunghi de trac]iune, pe care este montat conducta pentru transportul materialului tocat. Pe aceast\ ma[ in\ se pot monta urm\toarele echipamente de lucru: - echipament pentru recoltare a plantelor ierbivore (fig.80); - echipament pentru recoltat porumb pe un rnd sau pe dou\ rnduri. Echipamentul pentru recoltat plante erbivore este format dintr-u n cadru, pe care se monteaz\ aparatul de t\iere-tocare. Acesta este format dintr -un arbore pe care sunt montate articulat cu]itele. Dispunerea acestora pe rotor se face pe o elice. Cu]itele au l\]imea de 30-75 mm, fiind sub forma unor palet e curbate ascu]ite, ele pe lng\ rolul de t\iere-tocare realizeaz\ [i curentul de aer necesar transportului pneumatic al toc\turii. Aceste combine sunt `n general tractate [i ac]ionate de la priza de putere a tractorului. 6.7.2. Combine cosit ori-toc\tori. Sunt `n general ma[ini autopropulsate [i sunt echipate cu motoare Fig.81 Cositoare-toc\toare autopropulsat\. 66

termice cu ardere intern\ cu puteri peste 100 CP. Aceste combine (fig. 81) sunt formate din cadrul sprijinit pe ro]i, transportor pentru transportul plantelor l a aparatul de tocare, cilindrii de uniformizare a aliment\rii aparatului de toca re, ventilator [i tubulatur\ pentru transportul toc\turii `n remorc\. ca parte p rincipal\ component\ intr\ [i echipamentul care poate fi: - de t\iere [i conduce re a materialului spre transportorul de alimentare de ridicat din brazd\ plantel e; - echipament special pentru t\ierea porumbului pentru siloz. Aparatul de toca re este de tipul cu]ite a[ezate pe tob\ [i contracu]it. A[ezarea cu]itelor fa]\ de contracu]it se face sub un unghi de 20-250 pentru a avea o t\iere prin alunec are. lungimea de tocare dorit\ se ob]ine prin modificarea vitezei transportorulu i de alimentare [i a cilindrilor de uniformizare a aliment\rii cu ajutorul unei cutii de viteze [i prin modificarea num\rului de cu]ite. Caracteristicile tehnic e ale acestor combine sunt prezentate `n tabelul 16. Caracteristicile tehnice [i indicii de lucru ale combinelor pentru recoltarea furajelor Tipurile de combine Nr.c rt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Caracteristica CSU CRF-2,1 tractat\ 47,8 2,1 1,6 2 rnduri 860 750 60 120 80 3-6 CAF autopropulsat\ 132,3 3,6 1,8 2 rn duri 1000 920 60 150 80 2-8 E-280 autopropulsat\ 88,2 4,2 2,2 870 60 60 2-8 Tabelul 16 Tipul ma[inii Puterea motorului (kw) L\]imea de lucru (m); -ierboase; -adunat din brazd\; -por umb de siloz(0,8m). Tura]ia tobei de tocare (rot/min) Tura]ia ventilatorului (ro t/min) !n\l]imea de t\iere (mm); -ierboase; -porumb de siloz. Gradul de tocare ( lungimea de 1-20 mm) (%) Viteza de lucru (km/h) Capacitatea de lucru (t/or\); -i erboase; -adunat din brazd\; -porumb de siloz. tractat\ 47,8 1,5 2 rnduri 1500 70 120 7-40 8-6 9 6,0 8,0 8,0 10,0 9,0-15,0 8,0-15,0 16,0-20,0 12,0 12,0 67

CAPITOLUL 7 COMBINE DE RECOLTAT CEREALE Procesul de recoltare a cerealelor este un proces complex, care const\ `n realiz area urm\toarelor opera]ii: t\ierea plantelor, treieratul acestora (desprinderea semin]elor [i separarea acestora de p\r]ile plantei), colectarea [i transportul produselor rezultate (boabe, pleav\, resturi de plant\). Recoltarea trebuie efe ctuat\ `ntr-un timp scurt, corespunz\tor cu etapa optim\ de recoltare a fiec\rei culturi `n parte (6-8 zile), cu pierderi minime de boabe [i f\r\ v\t\marea aces tora. Ma[inile folosite la recoltarea cerealelor se numesc [i combine [i se clasific\ `n func]ie de culturile pe care le recolteaz\, respectiv: combine pentru recolta rea culturilor de cereale p\ioase, combine pentru recoltarea porumbului. Domeniul de utilizare a combinelor de recoltat cereale p\ioase, treptat a fost e xtins, acestea prev\zndu-se cu diferite echipamente ce permit utilizarea lor [i l a recoltarea altor culturi: porumb, floarea-soarelui, maz\re, soia, semincerilor de ierburi etc, modificndu-se att componen]a organelor de lucru ct [i regimul de f unc]ionare. 7.1. Combine de recoltat cereale p\ioase Acestea difer\ `ntre ele pr in: modul de ac]ionare (tractoare [i autopropulsate), fluxul tehnologic (flux di rect [i indirect), metoda de recoltare (direct din lan), o singur\ lucrare sau d ivizat\, din dou\ lucr\ri. bunc\r postb\t\tor elevator motor uniformizator rabator transportor melc despic\tor aparat b\t\tor ventilator melc de lan de t\iere transportor contrab\t \tor melc site scutur\tori Fig. 82 Schema constructiv-func]ional\ a unei combine autopropulsat\ Cele mai folosite combine sunt cele autopropulsate, datorit\ avantajelor pe care le prezint\ `n compara]ie cu cele tractate [i ac]ionate de la priza de putere a tractorului, [i anume: manevrabilitatea mai ridicat\, l\]ime de lucru mai mare, vitez\ de lucru mai mare, posibilitatea de a fi adaptate [i pentru recoltarea a ltor culturi. Combina este format\ din secer\toare (heder), batoz\, colector de semin]e (bunc\r), montate pe un cadru prev\zut cu organe de rulare. O combin\ au topropulsat\ este prev\zut\ cu motor propriu [i include `n componen]\ [i organel e specivice unei ma[ini autopropulsate, respectiv: transmisia la organele de rul are, ambreiaj, cutie de viteze, diferen]ial, organe de conducere, mecanism de di rec]ie, mecanism de frnare, instala]ie hidraulic\ pentru comand\ [i reglare, inst ala]ie electric\, cabin\. Combinele de recoltat cereale, indiferent de tipul ace stora au o structur\ a construc]iei comun\, dispunerea organelor componente f\cnd u-se dup\ o 68

schem\ tehnologic\ determinat\ care asigur\ executarea opera]iilor necesare pent ru ob]inerea produsului final-semin]ele. ~n figura 82 este reprezentat\ schema c onstructiv func]ional\ a unei combine autopropulsate. Succesiunea opera]iilor ex ecutate de organele combinei este urm\toarea: - f[ia de plante supus\ recolt\rii este separat\ de c\tre separatoarele de lan, plantele fiind rabatate de c\tre ra bator [i t\iate de c\tre aparatul de t\iere; - plantele t\iate, sunt preluate de c\tre transportorul melc, cu degete excamotabile, [i aduse `n partea central\ l a transportorul oscilant care le transport\ [i introduce `n aparatul de treier; - prin trecerea plantelor prin spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor se efectu eaz\ treieratul propriuzis; - o parte din frac]iunile rezultate (semin]e, pleav\ , paie scurte) trec prin gr\tarul contrab\t\torului [i cad pe un plan `nclinat c e determin\ ajungerea acestora pe site. Restul materialului este dirijat prin in termediul uniformizatorului pe scutur\tori; - pe scutur\tori se continu\ separar ea de paiele lungi, semin]ele, pleava [i paiele scurte. paiele lungi sunt evacua te din combin\ [i cad pe sol, iar materialul separat la nivelul scutur\torilor e ste condus tot prin planul `nclinat la sistemul de cur\]ire; - cur\]irea boabelo r netreierate, paie scurte [i pleav\ se rializeaz\ pe baz\ de dimensiuni cu ajut orul a dou\ site [i dup\ greutate cu ajutorul curentului de aer debitat de un ve ntilator; - de la nivelul sistemului de cur\]ire materialul ajuns aici se `mpart e `n dou\. Boabele ce trec prin site ajung la un transportor melc [i un transpor tor elevator cu racle]i care le conduce `n bunc\rul combinei; pleava [i paiele ( frac]iunile u[oare) sunt evacuate din combin\ de curentul de aer iar spicele net reierate [i frac]iunile mai grele sunt preluate de un transportor melc [i elevat or cu racle]i [i introduse din nou la aparatul de treier; Unele combine se prev\ d [i cu un al doilea sistem de cur\]ire (dezaristator, site [i ventilator) reali zndu-se `n final un produs mult mai curat. 7.1.1. Construc]ia organelor component e ale combinei Secer\toarea (hederul) combinei (fig. 83) este format\ dintr-un c adru executat sub forma unui schelet metalic c\ptu[it cu tabl\ pe care sunt mont ate organele componente ale acesteia: separatoare de lan, rabator, aparat de t\i ere, transportor melc cu degete escamotabile [i transportor oscilant. organe de t\iere rabator cilindru hidraulic organe de transport transportor osci lan arc ridic\tor de plante patine melc transportor despic\tor de lan aparat de t\iere cilindru hidraulic Fig.83 Schema constructiv-func]ional\ a hederului Dispunerea secer\torii fa]\ de batoza combinei se face frontal sau lateral (mai pu]in folosit\). Indiferent de modul de dispunere a secer\torilor fa]\ de batoza combinei, acestea sunt montate articulat fa]\ de cadrul batozei, fiind prev\zut e cu mecanisme pentru modificarea pozi]iei acesteia, asigurndu-se 69

astfel posibilitatea regl\rii `n\l]imii de t\iere [i trecerea secer\torii `n poz i]ie de transport. Separatoarele de lan folosite `n construc]ia secer\torilor po t fi fixe sau rotative. ~n prezent sunt folosite aproape `n exclusivitate separa toare de lan fixe formate dintr-un corp de tabl\ prev\zut `n partea anterioar\ c u un vrf de despicare. Rabatorul este organul de lucru destinat pentru `nclinarea plantelor c\tre aparatul de t\iere [i men]inerea acestora astfel `nclinate `n t impul t\ierii lor, pentru ca ele s\ cad\ pe platforma de t\iere dup\ ce au fost t\iate. Rabatorul este alc\tuit dintr-un arbore, pe care prin intermediul unor r ozete sunt fixate palete (rabator simplu) sau axe cu degete elastice sau palete articulate (rabator universal). Acestea din urm\ sunt cele folosite pentru rezul tatele bune pe care le ob]in, chiar [i atunci cnd cultura prezint\ plante culcate pentru c\ `n timpul lucrului axele cu degete au o mi[care `n jurul axei lor [i una de rota]ie `n jurul arborelui rabatorului p\strnd aceia[i `nclinare reglat\ a degetelor elastice sau paletelor fa]\ de sol. ~n procesul de lucru se urm\re[te respectarea raportului dintre viteza periferic\ a axelor cu degete sau palete [ i viteza de `naintare a combinei care trebuie s\ fie cuprins `ntre 1,5-2,1. O vi tez\ periferic\ mai mare duce la fenomenul de scuturare a boabelor din spice, ia r o vitez\ mic\ duce la pierderi de plante t\iate ce cad `n fa]a platfornei de t \iere. Acest raport se ob]ine prin reglarea tura]iei rabatorului `n func]ie de v iteza de deplasare a ma[inii, reglare ce se poate face `n trepte sau la combinel e moderne `n mod continuu. Reglarea pozi]iei rabatorului fa]\ de aparatul de t\i ere `n plan orizontal [i vertical (`nainte, `napoi, sus [i jos) se face prin mec anisme hidrostatice `n func]ie de starea culturii: plante culcate, cultur\ `mbur uienit\, plante de talie mic\ sau mare etc. Aparate de t\iere. La majoritatea sp ira melcului combinelor pentru recoltarea cerealelor degete t\ierea plantelor se face prin forfecare excamotabile `ntre cu]it cu mi[care rectilinie alternativ\ [i contracu]it fix. ~n acest caz aparatul de t\iere (fig. 84) este format dintro bar\ suport fix\ pe care sunt montate degetele cu contracu]it, o bar\ suport m obil\ pe care sunt nituite segmentele t\ietoare [i un mecanism de ac]ionare. Pen tru ca t\ierea plantelor s\ se produc\ cu rezisten]\ minim\ [i f\r\ rupere este necesar ca t\i[ul muchiilor t\ietoare s\ fie bine ascu]it, avnd o grosime de 0.10,3 mm, iar jocul `ntre cu]it [i contracu]it s\ fie de 0,3-0,5 mm. Transportorul cu melc cu degete aparat de t\iere excamotabile (fig. 84). Transport\ plantele din extremit\]ile aparatului de Fig.84 Aparatul de t\iere [i t\iere c\tre centru l platformei cu ajutorul transportorul melc spirelor sudate pe tambur. Spira, pe jum\tate din tambur are un sens de `nf\[urare iar pe cealalt\ jum\tate are sens opus astfel `nct materialul cosit este adus spre centru, unde este antrenat de c \tre degetele excamotabile [i predate transportorului oscilant. Transportorul os cilant (fig.83) transport\ plantele la aparatul de t\iere, este un transportor c u racle]i, format de obicei din trei lan]uri pe care se monteaz\ decalat dou\ rnd uri de palete zim]ate. transportorul, `n func]ie de masa de material, partea sa anterioar\ poate oscila `n plan vertical (lag\rele arborelui anterior fiind mont ate pe arcuri), fapt ce face s\ contribuie la uniformizarea materialului pe care `l transport\. 70

Aparatul de treier este destinat pentru a desprinde boabele din spice sau panicu le, datorit\ ac]iunii de lovire [i frecare a mesei de plante ce trece for]at pri ntr-un spa]iu cu dimensiuni descresc\toare. Aparatul de treier este format din b \t\tor, contrab\t\tor [i dispozitive de reglare a tura]iei b\t\torului [i a dist an]ei dintre b\t\tor [i contrab\t\tor. Aparatele de treier pot fi cu [ine sau cu cuie, cea mai mare r\spndire avnd aparatele de treier cu [ine. Aparatul de treier cu [ine (fig. 85) este format dintr-un b\t\tor cu [ine [i un contrab\t\tor sub forma unui gr\tar. B\t\torul este format dintr-un arbore sus]inut pe dou\ lag\re cu rulmen]i pe care sunt montate discuri iar pe acestea sunt montate [inele. O [in\ este realizat\ dintr-o band\ de o]el pe a c\rei suprafa]\ de lucru sunt pre v\zute nervuri. Nervurile pot fi de forme diferite fiind dispuse sub un unghi de 35-450 fa]\ de axa [inei. Rolul nervurilor este de a m\ri capacitatea de lucru printr-o agresivitate mai mare. {inele se monteaz\ pe b\t\tor astfel jgheab cont rab\t\torul `nct nervurile a dou\ [ine al\turate s\ fie dispuse `n sensuri diferi te, sistem Fig.85 Aparat de treier cu [ine ce evit\ deplasarea axial\ numai `ntr un singur sens a materialului supus treieratului. Contrab\t\torul este alc\tuit din 1-3 sec]ii articulate realizate sub forma unui gr\tar curbat [i cvare `nf\[o ar\ b\t\torul sub un unghi de 90-1500. B\t\torul este astfel montat, `nct s\ asig ure o descre[tere treptat\ a distan]ei dintre b\t\tor [i contrab\t\tor, distan]a la intrare fiind de 3-4 ori mai mare dect cea de la ie[ire. Este format din [ine paralele cu [inele b\t\torului [i vergele perpendiculare pe [ine realizndu-se un gr\tar cu spa]ii de form\ dreptunghiular\ prin care trec boabele, pleava [i fra gmentele mici de plant\. Aparatele de treier se prev\d cu uniformizatoare de ali mentare [i cu uniformizatoare de evacuare de forma unor rotoare cu palete. Proce sul de lucru se realizeaz\ `n caii felul urm\tor: materialul adus `n zona de arb ori coti]i ac]ionare a [inelor este antrenat prin lovire [i introdus for]at `n s pa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor, fiecare [in\ antreneaz\ cte o parte de ma terial, `n spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor paiele sunt comprimate iar o parte din boabe sunt desprinse din spice. Dup\ trecerea unei [ine, materialul se va destinde fiind supus apoi ac]iunii [inelor urm\toare. La `ntlnirea [inelor b\ t\torului cu cele ale contrab\t\torului, materialul este comprimat suplimentar [ i destr\mat Fig.86 Scutur\tori cu cai accentundu-se astfel procesul desprinderii boabelor de spice. ~n timpul procesului de treier propriuzis concomitent cu proc esul desprinderii are loc [i separarea boabelor prin gr\tarul contrab\t\torului `n procent de 60-90%. Ob]inerea unor indici de calitate ai procesului de treier, este `n strns\ dependen]\ cu propriet\]ile fizico mecanice ale plantelor respect iv umiditate, soi, grad de maturitate etc. rezult\ concluzia c\ fiec\rei culturi `i corespunde un anumit regim optim de treier, respectiv o anumit\ tura]ie a to bei, o anumit\ distan]\ `ntre b\t\tor [i contrab\t\tor la intrare [i la ie[ire. Din aceste motive, 71 b\t\torul

aparatele de treier se prev\d cu mecanisme pentru reglarea tura]iei b\t\torului, variatoare cu ro]i [i fulii reglabile [i cu mecanisme pentru reglarea distan]ei dintre b\t\tor [i contrab\t\tor. Scutur\torii de paie. Ace[tia au rolul de a se para paiele lungi din materialul ce rezult\ de la aparatul de treier [i de a le evacua din combin\, iar boabele, pleava, paiele scurte ce trec prin orificiile p racticate `n ace[tia s\ ajung\ la organele de separare [i cur\]ire ale combinei. Construc]ia scutur\torilor este diferit\: cu cai (fig. 86) sau cu tobe (fig. 87 ). Scutur\torii cu cai sunt forma]i din 4-6 elemen]i de lucru dispu[i pe doi arb ori coti]i. Un element de lucru este format din doi pere]i laterali (de tabl\), un gr\tar la partea de sus [i la partea de jos, tabl\. Fig.87 Scutur\tori cu tobe Gr\tarul poate avea forme diferite, `nclina]ii diferite [i poate fi dispus `n ma i multe trepte. El formeaz\ suprafa]a activ\ de separare. Elementele de scuturare (caii) primind o mi[care complex\ preiau [i antreneaz\ m aterialul `n mi[carea lor. Datorit\ ac]iunilor succesive exercitate asupra mater ialului de c\tre cai, acesta se desprinde de pe suprafa]a lor fiind deplasat `n salturi [i r\v\[it `n acela[i timp. frac]iunile mici (semin]e, paie scurte, plea v\) trec prin gr\tarul scutur\torului `n timp ce frac]iunile mari (paie lungi) s unt transportate spre spatele combinei [i aruncate pe sol. la unele combine aces tea sunt tocate [i apoi aruncate pe sol, cu ajutorul unor toc\tori montate `n sp atele combinei. Eficacitatea separ\rii frac]iunilor mici, depinde de grosimea st ratului de material, de regimul cinematic [i de suprafa]a golurilor de la nivelu l gr\tarului. Scutur\torii cu tobe (fig. 85) sunt caracteriza]i constructiv prin mai mul]i cil indrii rifla]i ce se rotesc iar sub ace[tia exist\ gr\tare. Procesul de separare `n acest caz este mult mai eficace. Unele combine moderne, caracterizate prin p roductivitate mare, au sistem de batere (treier) [i separare combinat. Acest pri ncipiu este aplicat `n dou\ moduri: - cu aparat de treier transversal [i separat or longitudinal (fig. 88); - cu aparat de treier [i separator longitudinal (`n l ungul combinei)(fig. 89). 72

Fig.88 Combin\ de cereale p\ioase cu proces de treier [i separare combinat apara t de treier transversal [i separator longitudinal Fig.89 Combin\ de cereale p\ioase cu proces de treier [i separare combinat apara t de treier [i separator longitudinal ~n primul caz dup\ o prim\ trecere printr-un aparat de treier a[ezat transversal marerialul ajunge pe un transportor ce-l conduce la cap\tul unui rotor a[ezat ` n lungul combinei. se continu\ baterea [i separarea materialului, pentru c\ roto rul se rote[te `ntr-un contrab\t\tor prev\zut cu [icane circulare. ~n cel deal d oilea caz baterea [i separarea sunt realizate de un rotor longitudinal ce se rot e[te `ntr-un cilindru format din bare [i vergele care formeaz\ contrab\t\torul. Organele de cur\]ire. Pentru cur\]irea semin]elor de paie scurte, pleav\. praf, bunc\r semin]e de buruieni etc. se elevator folose[te un grup de organe transp.m elc format din site [i ventilator. postb\t\tor scutur\tori b\t\tor Combinele pot fi prev\zute cu unul sau dou\ grupuri de organe, denumite cur\]irea Ia [i cur\] irea a-II-a. plan `nclinat site Schemele tehnologice ale sistemelor de cur\]ire melc folosite la combine sunt oarecum similare. Cur\]irea plan `nclinat melc con trab\t\tor ventilator semin]elor de paie scurte [i pleav\ se face `n general Fig .90 Organe de separare [i cur\]ire la o concomitent prin intermediul combin\ de recoltat cereale a dou\ site (montate pe un batiu comun sau pe batiuri separate) [i a unui ventilator (fig. 90). Materialul supus cur\]irii este adus la organel e de cur\]ire cu ajutorul unui plan `nclinat. ~n c\derea materialului de pe plan ul `nclinat pe site curentul de aer produs de ventilator antreneaz\ particulele u[oare, avnd loc o prim\ separare dup\ greutate. Separarea semin]elor de restul i mpurit\]ilor se face dup\ dimensiuni cu ajutorul a dou\ site suprapuse. Sita sup erioar\ este de tipul cu jaluzele reglabile [i care re]ine spicele netreierate, fragmentele de plant\ iar sita inferioar\ de tipul cu orificii circulare sau dre ptunghiulare. Ele sunt montate pe un batiu ce prime[te mi[care prin intermediul unui mecanism biel\-manivel\. Sunt `nclinate , de regul\, `nclinat fa]\ de orizo ntal\, la un unghi de 1-70. Materialul ce r\mne pe prima sit\ cade pe un plan `nc linat cel conduce la un transportor melc [i de aici printr-un elevator cu racle] i este returnat la aparatul de batere. Sita inferioar\ are orificiile (ochiurile ) mai mari dect semin]ele rezultate `n urma treierului [i cad pe un transportor m elc ce le conduce la elevatorul ce le melc de desc\rcare melc de umplere [i uniformizare 73

transport\ `n bunc\rul de semin]e sau la unele combine prev\zute [i cu cur\]irea a-II-a, la aceast\ cur\]ire. Dimensiunea orificiilor la site este diferit\ `n f unc]ie de cultura care se recolteaz\, iar dimensiunile sitelor sunt dependente d e capacitatea de lucru a combinei. Ventilatoarele sunt de tip centrifugal, iar d ebitul de aer, ct [i viteza curentului de aer la nivelul cur\]irii se poate regla prin m\rirea sau mic[orarea tura]iei ventilatorului, respectiv mic[orarea sau m \rirea sec]iunii de refulare a aerului. Transportoarele de material. Planurile ` nclinate sunt realizate sub forma unor platforme din tabl\ putnd fi fixe sau mobi le. Cele mobile primesc mi[care oscilatorie. Transportoarele elicoidale se folos esc pentru transportul amestecului boabe, spice putnd fi dispuse orizontal (trans portorul melc de boabe, de spice) sau `nclinat (transportorul de desc\rcare a bo abelor din bunc\r). Indiferent de destina]ie [i modul de dispunere, construc]ia transportorului elicoidal are urm\toarea componen]\: un jgheab sau cilindru din tabl\ `n interiorul c\ruia se rote[te un rotor, format dintr-un ax pe care se `n f\[oar\ tabl\ sub form\ de elice. Jocul `ntre cilindru [i marginile elicei este de 4-7 mm. Alimentarea cu material a transportorului se face la un cap\t (`n caz ul cnd suprafa]a purt\toare este cilindrul) sau pe toat\ lungimea (cnd suprafa]a p urt\toare este sub form\ de jgheab). Elevatoarele cu racle]i sunt folosite `n co nstruc]ia combinelor pentru transportul semin]elor [i a spicelor. Sunt formate d intr-un corp metalic, prev\zut cu dou\ canale cu sec]iune dreptunghiular\, separ ate `ntre ele printr-un perete, canale `n care este montat lan]ul cu racle]i. Bu nc\rul de semin]e. Acesta e un rezervor de form\ prismatic\, executat din tabl\, avnd capacitatea de 1,5-3 m3 [i este montat `n partea superioar\ a combinei. Tra nsportul semin]elor, dup\ cur\]ire, se face cu un transportor cu racle]i, care p red\ materialul unui transportor melc, amplasat la partea superioar\ a bunc\rulu i. Pentru uniformizarea umplerii bunc\rului se folose[te deasemenea un transport or elicoidal f\r\ carcas\. Desc\rcarea bunc\rului `n mijloace de transport se fa ce deasemenea cu un transportor melc, care-i format dintr-o por]iune orizontal\, a[ezat la partea inferioar\ a bunc\rului [i o por]iune `nclinat\. Por]iunea `nc linat\ a melcului de desc\rcare este rabatabil\. 7.1.2. Sisteme de propulsie [i sisteme hidraulice de ac]ionare [i comand\. O parte principal\ a combinelor de recoltat p\ioase o formeaz\ sistemele de ac]i onare [i comand\. ~n construc]ia combinelor autopropulsate se folosesc motoare cu ardere intern\ c u aprindere prin compresie, cu putere cuprins\ `ntre 35 [i 135 KW, `n func]ie de l\]imea de lucru [i capacitatea de lucru a combinei. Transmiterea mi[c\rii de l a arborele motor se face pe dou\ c\i: pentru ac]ionarea organelor de rulare [i p entru ac]ionarea organelor de lucru ale secer\torii [i batozei. Transmiterea mi[ c\rii la organele de rulare se face prin intermediul ambreiajului, cutiei de vit eze, transmisie central\, diferen]ial [i transmisie final\. Ac]ionarea organelor secer\torii, respectiv ale batozei se face prin curele de transmisie (lat\ [i t rapezoidal\) [i lan]uri cu zale. ~n construc]ia actual\ a combinelor de recoltat cereale se utilizeaz\ pe scar\ larg\ ac]ion\ri [i comenzi hidraulice. Astfel, s e utilizeaz\ sisteme hidrostatice pentru ridicarea [i coborrea hederului, reglare a pozi]iei rabatorului, ac]ionarea diferitelor variatoare de tura]ie, u[urarea c onducerii (servodirec]ie). ~n cazul combinelor destinate pe terenurile `n pant\, se utilizeaz\ sisteme hidraulice pentru reglarea orizontalit\]ii batozei. Unele combine sunt prev\zute cu transmisii hidraulice chiar [i pentru ac]ionarea ro]i lor motrice, transmisii care asigur\ [i modificarea continu\ a vitezei de `naint are. 74

Ac]ionarea hidraulic\ a diverselor mecanisme [i organe se face cu cilindri hidra ulici cu simpl\ sau dubl\ ac]iune sau cu motoare hidraulice rotative. Tipurile c onstructive [i principalele caracteristici ale acestora sunt prezentate `n tabel ul 17. Condi]iile tehnice care trebuie respectate de organele componente ale com binelor `n vederea ob]inerii de indici calitativi corespunz\tori sunt prezentate `n tabelul 18. Principalele defec]iuni ale organelor active ale combinelor de r ecoltat cereale p\ioase sunt prezentate `n tabelul 19. Tabelul 17 Tipurile const ructive ale combinelor[i principalele caracteristici ale acestora Nr. crt. 0 Caracteristica 1 L\]imea de lucru (m) ~n\l]imea de t\iere (cm) Nr. degete la aparatul de t\iere (buc) Diametrul melcului de la platform\ (mm) Tura]ia melcului (rot/min) Diamet rul rabatorului (mm) Tura]ia rabatorului (rot/min) Nr. de curse simple ale cu]it ului (curse/min) L\]imea b\t\torului (mm) Diametrul b\t\torului (mm) Nr. de [ine la b\t\tor (buc) Tura]ia b\t\torului (rot/min) C-12 2 4,2 4-100 55 550 178 1020 15-54 950 1190 560 8 400-1250 Denumirea ClaasC-15 MEGA 3 5-6-7 6-100 79 550 178 1020 15-54 950 1500 560 8 420-1250 4 3,9-6,6 12-47 1060 1580 450 -f\r\ reductor 6501500 -cu reductor 2801500 4400 7,0 5,65 8,67 199/270 500 5000 9000 6 2,0 99,5 3-4 55-70 7500 11370 TC-59 NewHolland 5 5,8 610 135-170 1070 16-50 1100 1320 603 8 425-1150 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 Lungimea scutur\torului (mm) Supraf. total\ a scutur\torului (m2) Tura]ia la tur\tor (rot/min) Suprafa]a de cur\]ire a sitelor (m2) Suprafa]a prelungirii elor (m2) Suprafa]a total\ de cur\]ire (m2) Tura]ia ventilatorului (rot/min) a]ia melcului de boabe (rot/min) Dimensiuni de gabarit `n lucru (mm): l\]ime gime `n\l]ime scu sit Tur lun

3500 4,16 180-228 2,33 0,30 2,63+0,95 600-800 330 4650 8000 2900 101 2200 220 1, 3-3,3 3,1-8,4 7,9-23,3 2500 6500 5 3 2,5 99 6-8 35-45 3500 5,20 180 2,91 600-800 330 180 2200 300 continu\ `ntre 1,8-25,0 8,53 350-1000 5800 9630 4305 135/100,7 270 2-5 4,5-11,5 10-26 4400 9060 Puterea motorului (KW/CP) Tura]ia motorului (rot/min) Capacitatea rezervorului ( l) Viteza de lucru `n trepte I II III (km/h) Capacitatea bunc\rului (l) Masa combinei (kg) Reglaje `n hidraulice timpul mecanice lucrului (buc) Pierderi totale de boabe (% ) Puritatea boabelor (%) Boabe sparte (%) Capacitatea de lucru (t/sch) Tabelul 18 Condi]iile tehnice care trebuie respectate de organele componente ale combinelor `n vederea ob]inerii de indici calitativi corespunz\tori

Nr.c rt. 0 1 La ce se refer\ reglajul 1 Jocul la aparatul de t\iere Transportorul cu melc al platformei de t\iere Condi]ia tehnic\ care trebuie respectat\ 2 Pl\cu]ele contrabt\ietoare s\ fie `n acela[i plan; jocul `ntre cu]it [i ghidajul s\u s\ fie de 0,5 mm iar cu]itul s\ alunece u[or; jocul transversal s\ fie de 0 ,3-0,5 mm. Melcul s\ fie paralel cu aparatul de t\iere, distan]a `ntre carcas\ [ i spira melcului 20 mm putnd fi m\rit\ sau 2 75

3 4 0 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Cuplajul de siguran]\ al transportorului cu melc de la platforma de t\iere Trans portorul central mic[orat\ `n func]ie de cultur\; distan]a `ntre degete [i carcas\ este de 3-5 mm ; r\zuitorul s\ fie distan]at de spir\ cu 3-4 mm. S\ permit\ scoaterea din func] iune a transportorului cu melc cnd p\trund corpuri tari `ntre spir\ [i carcas\ sa u degete [i carcas\. Lan]urile cu racle]i s\ fie `ntinse moderat; lan]urile s\ f ie `ntinse egal; racle]ii nu trebuie s\ ating\ fundul transportorului. 1 Pozi]ia rabatorului fa]\ de aparatul de t\iere Tura]ia rabatorului Tura]ia b\t\t orului Distan]a dintre b\t\tor [i contrab\t\tor 2 S\ loveasc\ plantele deasupra centrului de greutate; la culturi culcate se aduce mai `n fa]\. Nu se admit pierderi de boabe datorit\ ac]iunii rabatorului; la vi teze mari de `naintare se m\re[te tura]ia, la viteze mici tura]ia se reduce. Boa be `n spice netreerate (sub 0,4%); boabe sparte `n bunc\r (sub 1,5%);paiele rezu ltate s\ fie sp\rmate ct mai pu]in. Boabe `n spice netreerate (sub 0,4%); paiele s \ fie ct mai pu]in sf\rmate; raportul dintre distan]a la intrare [i la ie[ire este 6/1 pentru condi]ii normale, mai mare pentru cereale uscate [i mai mic pentru c ulturile care se treier\ greu. Nu se admit semin]e nedezaristate Pierderile de b oabe nu trebuie s\ dep\[easc\ 0,3% Pierderile `n pleav\ trebuie s\ fie sub 0,4% Pierderile `n pleav\ trebuie s\ fie sub 0,4%; curentul de aer s\ antreneze numai corpurile mai u[oare dect semin]ele. Curentul de aer trebuie s\ fie suficient de puternic `n spa]iul de deasupra sitei superioare ca s\ antreneze pleava u[oar\ din amestec `nainte ca aceasta s\ cad\ pe sit\; curentul de aer s\ fie uniform r epartizat pe suprafa]a sitelor superioar\ [i inferioar\. S\ asigure `ndep\rtarea paleelor de pe semin]ele `mbr\cate [i s\ asigure treerarea spicelor r\mase netr eerate; nu se admit sp\rturi la dezghioc\tor mai mari de 0,3%. Nu se admit pierd eri `n pleav\; puritatea materialului ob]inut peste 98%; curentul de aer nu treb uie s\ antreneze semin]ele afar\ [i s\ fie uniform repartizat pe suprafa]a sitel or. Pedala de comand\ trebuie s\ aib\ pentru frnarea combinei mai pu]in din jum\t ate din curs\. Curelele sunt bine reglate dac\ atunci cnd lucreaz\ pe diametrul m axim spatele lor este sub marginea ro]ilor de cura cu 3-4 mm. Cursa `n gol a ped alei de ac]ionare s\ fie de 20 mm. Cursa manetei de viteze spre volan trebuie s\ asigure mi[carea complet\ a prghiei de comand\ a vitezelor Montarea de [ine dezaristoare pe contrab\t\tor Tura]ia arborelui cotit al scutur \torilor Sitele cur\]irii I Tura]ia ventilatorului Direc]ia curentului de aer pr odus de ventilatorul cur\]irii I Dezghioc\torul Reglarea organelor de la cur\]irea a-IIa Frnele Variatorul de vite z\ Ambreiajul Cutia de viteze Tabelul 19 Principalele defec]iuni ale organelor active ale combinelor de recolt at cereale p\ioase Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Multe boabe sparte Defec]iunea 1 Aparatul de t\iere nu taie plantele R\mn plante net\iate pe miri[te Plantele ate nu sunt ridicate Despic\toarele de lan se `ncarc\ cu material Alimentarea uniform\ a aparatului de treier Rabatorul se `nf\[oar\ cu plante Rabatorul nu rote[te Rabatorul scutur\ boabe multe Transportorul cu melc al platformei nu rote[te B\t\torul se `nf\[oar\ cu plante Cauza 2 culc ne se se

Corp tare blocheaz\ cu]itul; cuplajul de siguran]\ al cu]itului slab Lipsesc seg mente de cu]it sau degete la aparatul de t\iere Lipsesc ridic\toarele de spice; degetele rabatorului nu atac\ corect plantele Se taie plantele prea jos Rabatoru l nu este reglat corespunz\tor; melcul platformei nu este reglat corect Pozi]ia rabatorului nu corespunde cu condi]iile de lucru Cureaua de ac]ionare este slab\ Rabatorul se rote[te prea repede Este blocat cu corpuri tari sau `nf\[urat cu p lante Tura]ia prea sc\zut\; contrab\t\torul prea `ndep\rtat; curelele de antrena re ale b\t\torului slabe; combina este prea `nc\rcat\ Tura]ia b\t\torului este p rea mare; contrab\t\torul este prea aproape de b\t\tor; multe boabe retur Remedierea 3 Se `ndep\rteaz\ corpul str\in; se strnge cuplajul de siguran]\ Se `nlocuiesc segm en]ii sau degetele lips\ Se monteaz\ ridic\toarele de spice; se regleaz\ corespu nz\tor rabatorul Se ridic\ platforma de t\iere mai sus Se regleaz\ rabatorul [i melcul platformei astfel ca transportul materialului la aparatul de treier s\ se fac\ `n mod uniform Se regleaz\ corect rabatorul Se `ntinde cureaua transmisiei de ac]ionare Se reduce tura]ia rabatorului Se opre[te motorul, se rote[te inver s transportorul cu melc [i se `nl\tur\ `nfundarea Se m\re[te tura]ia; se apropie contrab\t\torul; se `ntind curelele de antrenare; se reduce viteza de `naintare a combinei Se reduce tura]ia b\t\torului; se dep\rteaz\ contrab\t\torul; se des chide sita superioar\ 11 76

12 0 13 Spicele nu sunt complet treierate Tura]ia b\t\torului este mic\; contrab\t\torul este prea `ndep\rtat; combina est e prea `nc\rcat\ Se m\re[te tura]ia b\t\torului; se apropie contrab\t\torul; se reduce viteza de `naintare a combinei 1 2 Contrab\t\torul este `nfundat; scutur\torul `nfundat; tura]ia axului de antrenar e a scutur\torului este necorespunz\toare; [or]urile de deasupra scutur\torului lipsesc Sitele sunt `nfundate; sita superioar\ este `nchis\; sita inferioar\ are orifici i prea mici; curentul de aer este puternic; prea multe paie scurte Curentul de a er slab; deflectorul de schimbarea direc]iei de aer este prea cobort; sita inferi oar\ cu orificii prea mici 3 Se cur\t\ contrab\t\torul [i scutur\torul; se verific\ tura]ia axului scutur\tor ului [i se aduce la tura]ia de regim; se monteaz\ [or]urile de deasupra scutur\t orului. Se desfund\ sitele; se deschide sita superioar\; se schimb\ sita inferioar\; se reduce curentul de aer; se regleaz\ aparatul de treier astfel ca s\ nu f\t\mi]ez e paiele Se m\re[te debitul de aer la ventilator; se ridic\ deflectoarele de dir ijare a curentului de aer; se schimb\ sita inferioar\ cu alta cu orificii mai ma ri Pierderi mari de boabe `n paie Pierderi mari de boabe `n pleav\ 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Sitele se `nfund\ frecvent Mult\ pleav\ [i paie scurte la retur Multe boabe la retur Organele de lucru ale combinei sunt `nfundate ~nfundarea transportorului de boabe ~nfundarea elevatoru lui de boabe Multe impurit\]i `n materialul colectat `n bunc\r Dezaristarea inco mplet\ Dispozitivul de dezaristare se `nfund\ Curentul de aer slab; sita cu jaluzele prea deschis\ Sita cu jaluzele prea `nchi s\; sita inferioar\ cu orificii prea mici; sitele sunt `nfundate Lanul `n care s er lucreaz\ este cu multe buruieni Murd\rie depus\ pe melc; nu lucreaz\ la tura] ia de regim Patineaz\ cureaua; nu func]ionaz\ normal; combina prea `nc\rcat\ Ale gerea necoresp. a sitelor la cur\]irea II; curentul de aer la cur\]irea II redus Didpozitivul de dezaristare nu este folosit sau nu este reglat corect Material depus pe rotor [i carcas\; mult\ verdea]\ `n boabe; semin]ele au umiditate mare Obturatoarelor orificiilor de alimentare ale melcului nu sunt corect reglate; cu reaua de ac]ionare este slab\ Bateria de acumulatoare este desc\rcat\ Dezechilib rarea b\t\torului din cauza depunerii neuniforme a murd\riei; [uruburile de la l ag\rele scutur\torilor sau de la alte organe `n mi[care sunt slabe Curelele sunt murdare de ulei sau motorin\; canalele ro]ilor de curea sunt `nfundate; curelel e sunt uzate; curelele nu sunt bine `ntinse Patineaz\ cureaua de ac]ionare a pom pei; filtrul de ulei este `nfundat; uleiul `n rezervor este sub nivelul indicat Cureaua de ac]ionare a dinamului prea slab\ sau defect\ Filtrul de aer este `nfu ndat; sistemul de alimentare este murdar [i dereglat

23 Bunc\rul de boabe nu se descarc\ uniform Motorul porne[te greu Mers neuniform al combinei, pere]ii [i organele `n mi[care vibreaz\ 24 25 26 Se m\re[te debitul de aer al ventilatorului; se `nchide sita cu jaluzele Se desc hide sita cu jaluzele; se schimb\ sita cu alta cu orificii mai mari; se cur\]\ s itele Se monteaz\ ridic\toarele de plante [i se taie cerealele ct mai sus posibil f\r\ pierderi Se cur\]\ transportorul; se `nl\tur\ cauze care fac ca transporto rul s\ nu func]ioneze la tura]ia de regim Se regleaz\ cuplajul de siguran]\; se reduce viteza de deplasare a combinei Se monteaz\ sitele corespunz\toare la cur\ ]irea II; se m\re[te intensitatea curentului de aer Se trece materialul treierat prin dispozitivul de dezaristare [i acesta se regleaz\ corect Se cur\]\ dispozi tivul [i `n cazul cnd nu func]ioneaz\ se schimb\ rotorul cu [ine cu cel cu palete , iar carcasa din sit\ de srm\ se schimb\ cu alta oarb\ din tabl\ Se cur\]\ trans portorul cu melc de murd\rie [i de semin]e umede; se `ntinde cureaua de ac]ionar e se verific\ [i se `ncarc\ bateria de acumulatoare Se `nl\tur\ cauzele dezechil ibr\rii b\t\torului; se strng toate [uruburile slabe de la organele `n mi[care Se cur\]\ curelele de ulei sau motorin\; se cur\]\ canalele ro]ilor de curea; se ` ntind curelele [i se `nlocuiesc cele uzate Se `ntinde cureaua de ac]ionare; se c ur\]\ filtrul de ulei; se completeaz\ uleiul Se `ntinde cureaua sau se `nlocuie[ te Se cur\]\ de 2-3 ori pe zi paharul de praf; se schimb\ mai des uleiul de la f iltrul de aer; se opre[te motorul [i se love[te u[or filtrul; se verific\ nivelu l apei [i uleiului Se cur\]\ filtrul de aer; se cur\]\ filtrele de motorin\; se remediaz\ defec]iunea de la pompa de motorin\ Curelele patineaz\ 27 Instala]ia hidraulic\ nu func]ioneaz\ Ampermetrul de bord nu indic\ `nc\rcarea b ateriei Temperatura motorului este prea mare 28 29 30 Motorul se opre[te 31 Filtrul de aer este `nfundat; filtrul de motorin\ este `nfundat; pompa de motori n\ este defect\ 7.2. Ma[ini pentru recoltarea porumbului. Recoltarea porumbului se poate face dup\ tehnologii diferite, produsul final ob] inut putnd fi sub form\ de [tiule]i (dep\[una]i sau nedep\nu[a]i) sau sub form\ d e semin]e. ~n func]iie de opera]iile tehnologice pe care le execut\ ma[inile de recoltat porumb se pot grupa `n : 77

culeg\toare de [tiule]i, care efectueaz\ numai recoltarea [tiule]ilor, caz `n ca re tulpinele r\mn nedesprinse de sol, frnte [i rupte ; - combine de recoltat porum b, care efectueaz\ deta[area [tiule]ilor dup\ ce plantele au fost t\iate, iar ac estea sunt tocate [i `nc\rcate `n remorc\; - echipamente de recoltat porumb, ce se adapteaz\ pe combinele de recoltat cereale p\ioase, ce efectueaz\ fie recolta tul [tiule]ilor, cu dep\nu[are sau treieratul acestora `n care caz tulpinele r\mn pe sol, fie recoltatul tulpinelor `mpreun\ cu [tiule]ii, cnd se ob]in boabe cole ctate `n bunc\r iar resturile vegetale `n brazd\. ~n afar\ de ma[inile de recolt at porumb propriuzise, care sunt ma[ini mobile, tractate sau autopropulsate, pen tru dep\[unare [i treieratul [tiule]ilor exist\ [i ma[ini sta]ionare: - ma[ini d e dep\nu[at [tiule]i numite dep\nu[\toare; - ma[ini de treierat [tiule]i denumit e batoze de porumb. ~n figura 91 se arat\ schema constructiv func]ional\ a unui culeg\tor de [tiule]i, prev\zut cu aparat de dep\nu[are. Culeg\toarele de [tiule ]i pot fi cu 1-4 sec]ii de recoltare (corespunz\toare num\rului de rnduri recolta te la o trecere), dispozitiv de dep\nu[are, transportare. Aceste ansambluri sunt montate pe un cadru prev\zut cu ro]i [i sunt antrenate prin transmisii cu ro]i din]ate, curele [i lan]uri cu zale de la priza de putere a tractorului (majorita tea culeg\toarelor sunt ma[ini tractate). dep\nu[\tor transportor cu racle]i elevator 7.2.1. Culeg\toare de [tiule]i. aparat de deta[are arbore cardanic val]uri separatori de lan Sec]iile, sau `n cazul combinei din figura 91, sec]ia, este format\ din separato are de rnd, lan]uri de alimentare [i aparat de deta[are. Organele pentru dirijare a [i transportul tulpinelor spre val]urile de deta[are pot fi cu lan]uri cu dege te sau melci elicoidali. Totodat\ lan]urile [i melcii de dirijare efectueaz\ [i transportul [tiule]ilor deta[a]i spre organele de transport a [tiule]ilor. Apara tele de deta[are (fig. 92) au rolul de a efectua desprinderea [tiule]ilor de pe tulpinele de porumb. Fig.91 Culeg\tor de [tiule]i, pe un singur rnd, tractat\ Constructiv, aparatul de deta[are este format din dou\ val]uri ce se rotesc `n s ensuri opuse, prin spa]iul dintre ele, fiind obligate s\ treac\ tulpinele de por umb. Prin trecerea prin spa]iul dintre val]uri tulpinele de porumb sunt laminate . {tiule]ii avnd diametrul mai mare dect cel al tulpinei sunt deta[a]i prin rupere a peduncului, care `n timpul tragerii tulpinei printre val]uri este solicitat la `ntindere. val]uri Val]urile de deta[are pot fi dispuse sub un unghi fa]\ de or izontal\, `n acest caz, alimentarea val]urilor se face direct din lan, Fig.92 Di spozitiv cu val]uri pentru deta[area [tiule]ilor tulpinele intrnd `ntre val]uri c u partea lor anterioar\ la distan]a h=10-20 cm fa]\ de sol. Pentru ca val]urile de deta[are s\ lucreze normal, f\r\ a se `nfunda, este necesar ca ele s\ aib\ o capacitate de tragere corespunz\toare debitului de 78 racle]i

plante ce intr\ `n ma[in\. Ma[ina lucreaz\ `n condi]ii bune `n cazul `n care `n procesul de deta[are plantele sunt trase printre val]uri pe direc]ie vertical\. {tiule]ii deta[a]i sunt prelua]i de un transportor care `i duce la dispozitivul de dep\nu[are (fig. 93). Dispozitivul de dep\nu[are este format din mai multe pe rechi de val]uri pe suprafa]a c\rora sunt prev\zute diferite proeminen]e. Val]ur ile perechi se rotesc `n sensuri inverse, unul avnd suprafa]a de lucru metalic\ i ar cel\lalt suprafa]a de lucru din cauciuc. Val]urile se dispun fa]\ de orizonta l\ sub un unghi de 10-350 [i val]urile perechi se dispun la `n\l]imi diferite, d istan]a dintre ele fiind de 15-30 mm (fig. 94). val]uri Fig.93 - Dispozitivul 15-30 mm de Fig.94 A[ezarea val]urilor de dep\nu[at [tiule]i dep\nu[are ~n timpul deplas\rii [tiuletelui pe val]uri, concomitent se produce [i rotirea a cestuia iar p\nu[ele sunt antrenate de proieminen]ele val]urilor [i trase printr e acestea, efectu`ndu-se astfel dep\nu[area. Gradul de dep\nu[are al [tiule]ilor va fi cu att mai mare cu ct [tiule]ii `n deplasarea lor pe val]uri, se vor roti d e un num\r de ori mai mare. P\nu[ele fie sunt colectate sau cad pe sol, iar [tiu le]ii dep\nu[a]i sunt prelua]i de un elevator [i transporta]i `n remorca ce intr \ `n agregat cu culeg\torul. elevator transport+ dep\nu[are bunc\r batoz\ heder cur\]irea semin]elor Fig.95 Combin\ autopropulsat\ pentru recoltarea porumbului sub form\ de semin]e 7.2.2.Combine de recoltat porumb. Sunt ma[ini autopropulsate [i realizeaz\ t\ier ea plantelor, deta[area [tiule]ilor, treieratul lor, cur\]irea semin]elor [i tra nsportul lor `n bunc\r, tocarea tulpinelor [i a resturilor de plant\ rezultate ` n urma treierului [i transportul materialului m\run]it `n remorc\. ~n figura 95 este prezentat\ o combin\ autopropulsat\ care realizeaz\ recoltarea porumbului s ub form\ de semin]e. Este format\ dintr-un culeg\tor de [tiule]i (cu p\r]ile com ponente tratate anterior), aparat de treier, dispozitiv de cur\]ire a boabelor, bunc\r de colectare a semin]elor, [asiu, ro]i [i motor care ac]ioneaz\ att ro]ile motrice ct [i organele componente care necesit\ mi[care. Aparatul de t\iere este de tipul cu melc [i realizeaz\ desprinderea boabelor de pe [tiule]ii de porumb. B\t\toarele cu melc sunt realizate sub forma unui melc cu palete montat pe un a rbore [i care se rote[te `ntr-un cilindru ce joac\ rolul de contrab\t\tor. Contr ab\t\torul este realizat sub form\ de sit\ cu orificii circulare 79

cu diametrul de 14-16 mm, ori sub forma unor vergele dispuse paralel cu arborele b\t\torului. Distan]a `ntre vergele fiind de 9,5-12 mm. Unghiul de `nf\[urare c orespunz\tor dispunerii vergelelor este de 2000. Distan]a `ntre b\t\tor [i contr ab\t\tor, la majoritatea aparatelor de treier este fix\ fiind `n general de 50-9 0 mm. Procesul de treierare a [tiule]ilor const\ `n introducerea for]at\ a acest ora `n spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor unde sub ac]iunea loviturilor exe rcitate de elementele active [i frec\rii ce apare `ntre [tiule]i [i p\r]ile meta lice ale aparatului se produce desprinderea semin]elor. Acestea sunt separate pr in gr\tarul contrab\t\torului fiind transmise organelor de cur\]ire. Cur\]irea s emin]elor de fragmente de plant\ se face dup\ dou\ principii, respectiv dup\ dim ensiuni cu ajutorul sitelor [i dup\ greutate cu ajutorul curentului de aer produ s de un ventilator centrifugal. Ele func]ioneaz\ ca ma[ini independente care lucreaz\ sta]ionar [i sunt destinat e pentru desprinderea semin]elor de pe [tiule]i. 7.3. Batoze de porumb. ~n figura 96 este prezentat\ schema constructiv-func]ional\ a unei batoze de por umb. Este format\ din co[ de alimentare, b\t\tor cu palete a[ezate `n spiral\, c ontrab\t\torul a c\rei por]iune din partea de jos este sub form\ de sit\ cu orif icii mai mari dect semin]ele, transportor de tip melc a c\rui suprafa]\ purt\toar e este tot sit\ dar cu orificii mai mici dect semin]ele, arunc\tor de ciocal\i de tipul cu palete, ventilator pentru transportul pneumatic al semin]elor [i care realizeaz\ [i separarea frac]iunilor u[oare, gurile de desc\rcare a semin]elor [ i motorul electric care ac]ioneaz\ organele ce necesit\ mi[care. Procesul de luc ru decurge `n felul urm\tor: [tiule]ii din co[ul de alimentare sunt antrena]i de rotorul cu palete [i datorit\ loviturilor date de acestea, ct [i datorit\ frec\r ii [tiule]ilor de rotor [i contrab\t\tor, boabele se desprind [i cad prin orific iile contrab\t\torului pe transportorul melc. Ciocal\ii ce ies din aparatul de b atere, ajung la paletele care-i arunc\ `n exterior. Gradul de batere este depend ent de timpul ct [tiule]ii stau `n aparatul de batere de aceia sec]iunea prin car e oes ciocal\ii se poate Fig.96 Batoz\ de porumb modifica cu un oblon reglabil. Transportorul melc duce semin]ele la ventilator, iar acesta face [i transportul la gurile de desc\rcare [i separare a impurit\]ilor u[oare. ~n produc]ie se `ntln esc mai multe tipuri de batoze de b\tut porumb-BP-1,6;6M;12M;40-care au capacita te de lucru `ntre 1,6-40 t/or\. Pierderile de boabe pe cioc\l\i sunt de max. 1%; boabe v\t\mate [i sparte max. 3%; puritatea boabelor 96-97%. a. b. 7.4. Ma[ini pentru recoltat floarea-soarelui. Pentru recoltarea culturii de floa rea soarelui se folosesc de Fig.97 Echipamente de recoltat regul\ combinele auto propulsate floarea-soarelui pentru recoltarea cerealelor p\ioase cu echipamente specifice acestei culturi. 80

~n figura 97a se arat\ schema unui echipament de recoltat floarea-soarelui (RFS) . Acest echipament este format din: rabator cu trei palete, ridic\toare dirijoar e de plante, pl\cu]e contrat\ietoare la aparatul de t\iere, despic\toarele de la n, tabla de acoperire a contrab\t\torului [i sitele de dimensiuni corespunz\toar e. Procesul de lucru al combinei este urm\torul: plantele de pe fiecare rnd intr\ `ntre ridic\toarele-dirijoare de plante, sunt `nclinate, iar cnd capitulele atin g ridic\toarele sunt dirijate cu ajutorul rabatorului spre aparatul de t\iere. D up\ t\iere capitulele urmeaz\ fluxul tehnologic ca [i `n cazul cerealelor p\ioas e. ~n figura 97b se arat\ schema unui alt echipament pentru recoltarea florii so arelui RIFS-6). ~n cazul acestui echipament, plantele sunt preluate de transport oarele cu benzi ondulate [i transmise spre organele de transport ale secer\torii . Reglajele se refer\ la `n\l]imea de t\iere a platformei, reglarea tura]iei rab atorului (15-18 rot/min), a tura]iei b\t\torului (450-700 rot/min), a distan]ei dintre b\t\tor [i contrab\t\tor (la intrare 25-30 mm, la ie[ire 10-18 mm) [i a o rganelor de separare [i cur\]ire. 7.5. Ma[ini pentru recoltarea orezului. Pentru recoltarea culturii de orez se poate utiliza combina autopropulsat\ pentru reco ltarea cerealelor p\ioase dar cu unele organe modificate [i anume: - transportor ul cu melc de la bunc\r este prev\zut cu `n\l]ime mic\ a spirei; - puntea ro]ilo r din spate este modificat\, pentru a permite utilizarea unor ro]i cu dimensiuni mai mari; - capacele de la reductoarele celor dou\ ro]i motrice sunt modificate [i prev\zute cu garnituri care `mpiedic\ p\trunderea apei; - cai suplimentari l a scutur\tori; - tabl\ de dirijare a paielor [i a plevei; - aparat de treier cu b\t\tor [i contrab\t\tor de tipul cu cuie; - sistem cu [enile pentru deplasare, ` n locul ro]ilor motoare; - sit\ tip Closz la cur\]irea I-a [i cu orificii evazat e la cur\]irea II-a; Pentru a ob]ine o cur\]ire bun\ a materialului se impune s\ se lucreze cu un regim ct mai constant. Se poate realiza recoltarea semincerilor de ierburi tot cu combina pentru recolt area cerealelor p\ioase, cu urm\toarelor modific\ri: 7.6. Ma[ini pentru recoltarea semincerilor de ierburi. montarea `n primele spa]ii dintre barele contrab\t\torului a unor [ine speciale pentru ierburi (lucern\, trifoi, etc.) cu rolul de a intensifica procesul de tre ier [i pentru a evita trecerea acestora prin spa]iile contrab\t\torului; - monta rea la ventilatorul principal a unui obturator pentru a reduce intensitatea cure ntului de aer sau `n acela[i scop `n unele cazuri se pot demonta dou\ palete opu se; - montarea sitelor corespunz\toare la cur\]irile I [i II `n func]ie de s\mn]\ (dimensiuni, umiditate, produc]ie la hectar); - introducerea `n circuit a decor ticatorului; - transportorul cu melc se apropie de fundul platformei (distan]a d intre spira melcului [i platform\ 5-10 mm); - tura]ia b\t\torului 1000-1200 rot/ min. 7.7. Ma[ini pentru recoltarea culturii de soia. Pentru recoltarea direct di n lan a culturii de soia, se pot folosi ma[inile utilizate la recoltarea cereale lor p\ioase, dar reglate corespunz\tor condi]iilor de lucru. La recoltarea cultu rii de soia se are `n vedere c\, plantele au p\st\ile `ncepnd de la nivelul solul ui, iar semin]ele se sparg u[or. Pentru a reduce pierderile [i sp\rturile de boa be se vor efectua urm\toarele reglaje combinei de recoltare a cerealelor p\ioase : - reglarea `n\l]imii de t\iere, se urm\re[te ca aparatul de t\iere s\ fie men] inut `n zona 4-6 cm de la suprafa]a solului; - reglarea rabatorului astfel `nct a cesta s\ nu scuture boabele [i s\ ajute la ridicarea plantelor c\zute [i introdu cerea lor `n combin\ (reglare care se 81

refer\ la tura]ie [i pozi]ia fa]\ de aparatul de t\iere); `n unele cazuri cnd pla ntele au talie mic\, degetele paletelor se acoper\ cu f[ii de cauciuc; reglarea a paratului de treier; distan]a `ntre b\t\tor [i contrab\t\tor 25-30 mm la intrare [i 12-15 mm la ie[ire; tura]ia b\t\torului este 500-700 rot/min. 7.8 Ma[ini pentru recoltarea culturii de fasole. Recoltarea culturii de fasole s e face `n dou\ faze: - `n prima faz\ se taie [i se las\ `n brazd\, opera]ie ce s e execut\ cu ma[ini cu cu]ite rotative sau cu cu]ite sub form\ de L; - `n faza a doua se folosesc combinele pentru cereale p\ioase, cu reglaje corespunz\toare [ i echipate cu ridic\tor de brazd\. Reglajele combinei C-12 cu echipament pentru recoltat fasole boabe sunt prezentate `n tabelul 20. Tabelul 20 Reglajele combin ei C-12 cu echipament pentru recoltat fasole boabe Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Reglajul Distan]a `ntre b\t\tor [i contrab\t\to r la primul aparat de treier Postb\t\tor Reglarea tura]iei b\t\torului de la pri mul aparat de treier Sita superioar\ de la cur\]irea I Sita inferioar\ de la cur \]irea I Tura]ia ventilatorului de la cur\]irea I Distan]a dintre b\t\tor [i con trab\t\tor la al doilea aparat de treier Tura]ia b\t\torului la al doilea aparat de treier Pozi]ia gr\tarului fa]\ de rotorul separatorului Scutur\torii Viteza de `naintare a combinei Cum se efectueaz\ distan]a la intrare 19-24 mm, la ie[ir e 14-15 mm, cnd se lucreaz\ cu scutul de protec]ie al contrab\t\torului; distan]a la intrare 24-30 mm, la ie[ire 14-15 mm, cnd se lucreaz\ f\r\ scut. se vor demon ta toate paletele de pe post b\t\tor [i `n cazul `n care se produc `nfund\ri se monteaz\ 3 [ine folosite la porumb se scot sau se adaug\ rondele de reglaj la ro ata mare a reductorului de tura]ie: tura]ia optim\ este de 200-220 rot/min. se d eschide sau mai mult la nevoie cu ajutorul mecanismului de reglare se monteaz\ s ita cu orificiile de 14, 16 [i 18 `n func]ie de m\rimea boabelor se regleaz\ c\tr e max. `n func]ie de greutatea boabelor cu ajutorul mecanismului de reglare - se alege 22-24 mm la intrare [i 14-16 mm la ie[ire - se regleaz\ `n func]ie de cultur\ `n limitele 600-700 rot/min prin m\rirea sau mic[orarea diametrului act iv al ro]ii de curea pe axul acesteia - se regleaz\ la 40 mm de aripile rotorulu i prin sl\birea [urubului de fixare - prelungitoarele se introduc `n interior ia r tura]ia se alege `n limitele 190-200 rot/min - se alege `n func]ie de m\rimea brazdei astfel ca combina s\ fie alimentat\ la un debit mediu de 2,5 kg/s 82

CAPITOLUL 8 MA{INI DE RECOLTAT CARTOFI Pentru recoltarea mecanizat\ a cartofilor se folosesc dou\ metode: metoda de rec oltare divizat\ [i metoda de recoltare direct\. Metoda de recoltare divizat\ con st\ `n dislocarea tuberculilor, separarea par]ial\ a lor de sol [i vreji [i l\sa rea acestora `n brazde continue pe sol, urmnd ca strngerea acestora s\ se fac\ ult erior manual. Metoda de recoltare direct\ const\ `n dislocarea cartofilor, separ area acestora de sol [i vreji [i colectarea lor `n bunc\re. Ma[inile respective se numesc combine de recoltat cartofi. cardan reglarea `n\l]imii de lucru pct. rotor prindere la tractor a. b. Fig.98 Schema ma[inii de tocat vrejuri a-rotor cu degete prinse articulat; b-rot or cu cu]ite prinse articulat Men]ion\m c\ [i culturile de ceap\ [i usturoi, folosesc metodele de recoltare me n]ionate, iar ma[inile care particip\ la realizarea recolt\rii au acelea[i princ ipii de lucru. tambur bilon Fig.99 Principiul de func]ionare a unei ma[ini de scos cartofi cartofi br\zdar tambur cu]it disc cu]ite disc cartofi bilon br\zdar teren recoltat transportor cu vergele ~n cazul `n care cultura ce urmeaz\ a fi recoltat\, prezint\ o vegeta]ie bogat\ (vrejuri, buruieni), pentru ca ma[inile folosite la recoltare s\ nu se `nfunde c u aceast\ vegeta]ie [i pentru o separare mai bun\ a cartofilor de p\mnt, se folos esc mai `nti ma[ini de tocat vrejuri. 83

Acestea sunt alc\tuite de regul\, dintr-un cadru sprijinit pe ro]i pe care este montat un rotor cu ciocane sau cu]ite de lungimi diferite pentru a copia profilu l terenului. ~n figura 98 se arat\ schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini tractate [i antrenate de la priza de putere a tractorului pentru tocat vrejuri. Organul de lucru este format din rotor cu cu]ite montate articulat, carcas\, ro] i de sprijin [i mecanisme de reglare a `n\l]imii de lucru. Rotorul cu cu]ite, ro tinduse cu viteze mari (viteza periferic\ a cu]itelor fiind de 35-50 m/s), reali zeaz\ tocarea vrejurilor [i a buruienilor iar fragmentele rezultate r\mn pe sol. 8.1. Ma[ini de scos cartofi. Acestea pot fi de tipul cu rozet\ [i furci arunc\to are sau cu transportoareseparatoare de tip lan]-gr\tar rulant. Aceste ma[ini efe ctueaz\ dislocarea stratului de sol `n care sunt dispu[i tuberculii, destr\marea acestui strat [i separarea par]ial\ a cartofilor de sol [i vrejuri. Cartofii [i vrejurile tocate r\mn dispuse pe sol sub forma unei f[ii continue. ~n figura 99 s e arat\ schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de scos cartofi cu transpor toare cu vergele. Stratul de sol dislocat de br\zdare este preluat de transporto rul separator. ~n timpul de plas\rii stratului de sol dislocat, pe transportor a re loc destr\marea acestuia, separarea particulelor de sol care trec prin spa]ii le dintre vergele [i desprinderea par]ial\ a tuberculilor de vrejuri. De pe tran sportor care are [i o mi[care vibratorie, dat\ de ro]i stelate care pe care se s prijin\ lan]urile transportorului, cartofii cad pe sol. Transportorul cu vergele este a[ezat `nclinat fa]\ de sol, desc\rcarea p\mntului r\mas pe acesta [i a car tofilor f\cndu-se la o anumit\ `n\l]ime fa]\ de sol. Adunatul cartofilor se face manual. Ma[inile de scos cartofi de acest tip, se construiesc de obicei pentru r ecoltarea a dou\ rnduri de cartofi [i sunt ma[ini tractate [i ac]ionate de la pri za de putere a tractorului. Ca reglaj principal, este pozi]ia br\zdarului de a[a natur\ `nct s\ p\trund\ `n sol sub nivelul de existen]\ al tuberculilor, acest l ucru se poate realiza de la ro]ile de copiere [i dispozitiv de reglare a br\zdar ului, sau cu ajutorul unor tamburi ce urm\resc profilul bilonului. 8.2. Ma[ini d e scos [i adunat cartofi. Spre deosebire de ma[inile de scos cartofi, ma[inile d e scos [i adunat, se prev\d cu organe suplimentare de sf\rmat bulg\rii [i de sepa rat vrejuri. ~n cazul acestor ma[ini, produsul final ob]inut cartofi par]ial sep ara]i de buruieni este `nc\rcat `ntr-o remorc\ ce se deplaseaz\ paralel cu ma[in a [i sunt transporta]i la o sta]ie fix\ de sortare [i separare, sau sunt l\sa]i pe sol unde sunt sorta]i manual. transportor-elevator tambur cu]ite disc br\zdar arunc\toare transportoare cu vergele rulouri Fig.100 Principiul constructiv-func]ional al unei ma[ini de scos [i adunat carto fi ~n figura 100 se prezint\ schema unei ma[ini de scos ste prev\zut\ cu tambur copiator de bilon, br\zdare, rea pere]ilor brazdei, dou\ transportoare cu vergele de cur\]ire a cartofilor de p\mnt [i vrejuri [i de 84 [i adunat cartofi. Ma[ina e cu]ite rotative pentru t\ie a[ezate `n cascad\, rulouri sf\rmare a

bulg\rilor [i un transportor elevator tot din vergele. Datorit\ lungimii drumulu i parcurs de cartofi `mpreun\ cu p\mntul dislocat, procesul de separare a tubercu lilor este mai bun [i depinde foarte mult de tipul solului. Pentru solurile u[oa re `n care se planteaz\ cartofi, se poate folosi cu succes aceast\ metod\. Pentr u solurile medii [i grele folosirea ma[inii nu este recomandat\. 8.3. Combine de recoltat cartofi. Combinele de recoltat cartofi include `n componen]a lor pe lng \ organele [i mecanismele existente pe ma[ina de scos [i adunat [i o sortare f\c ut\ de muncitori (2 sau 4) pe parcursul tuberculilor spre bunc\rul de colectare sau remorca `n care se `ncarc\ cartofii. Ace[tia `ndep\rteaz\ pietrele [i bulg\r ii de p\mnt care au forma apropiat\ de cea a cartofilor. ~n figura 101 se arat\ s chema constructiv-func]ional\ a unei combine de recoltat cartofi. De obicei comb inele lucreaz\ pe 2 sau trei rnduri [i sunt ma[ini tractate [i ac]ionate de la pr iza de putere a tractorului. ~n partea anterioar\ combina este prev\zut\ cu un c opiator de bilon, br\zdar [i transportor cu vergele. Pentru limitarea l\]imii br azdei dislocate de o parte [i cealalt\ a br\zdarului sunt prev\zute cu]ite disc. bunc\r transportor separare transportor cu degete manual\ de cauciuc tambur cu]it disc br\zdar transportor-scutur\tor transportor vreji Fig.101 Principiul constructiv-func]ional al unei combine de recoltat cartofi Materialul dislocat preluat de transportor, care face o prim\ separare, ajunge l a un transportor sub forma unui tambur cu cupe care ridic\ materialul [i-l desca rc\ pe un transportor format din tuburi crenelate (fig. 102). Acesta realizeaz\ pe de o parte separarea cartofilor de p\mnt prin sf\rmarea bulg\rilor [i pe de alt \ parte cur\]area cartofilor de p\mnt prin frecarea acestora cu cilindrii. Spa]ii le dintre cilindrii sunt mai mici dect dimensiunile cartofilor. cilindrii cartofi+bulg\ri+pietre Fig.103 Transportor-separator degete de cauciuc cu Fig.102 Transportor separator-cur\]itor cu rulouri (cilindrii) profila]i De pe acest transportor materialul cade pe un transportor de separare cu degete din cauciuc (fig. 103). La nivelul acestui transportor a[ezat sub un unghi de c\ dere [i care are mi[care invers\ fa]\ de mersul cartofilor,este realizat\ o 85

nou\ separare de pietre [i o nou\ cur\]ire a cartofilor de p\mnt. Cartofii de pe acest transportor cad pe un alt transportor cu vergele care-i conduce spre mijlo cul de colectare (bunc\r sau remorc\). Pe o parte [i de alta a acestui transport or se afl\ muncitorii care fac separarea final\, ei elimin\ bulg\rii de p\mnt aju n[i pn\ aici, pietrele [i cartofii bolnavi [i t\ia]i. La nivelul tamburului rotat iv care are suprafa]a lateral\ realizat\ din vergele de srm\ c\ptu[ite [i 20-30 c ompartimente (cupe) se efectueaz\ [i separarea cartofilor de ma[a vegetal\ (vrej uri, buruieni), acestea fiind preluate de un transportor ce le conduce `n afara combinei [i cad pe sol. Combinele de recoltat cartofi construite `n prezent, dif er\ `ntre ele `n special prin construc]ia organelor componente [i par]ial prin s chema tehnologic\ de dispunere a acestora. Orice combin\ este prev\zut\ cu cele patru grupuri de organe de lucru: de dislocare, de separare, de separare a vreju rilor [i de `nc\rcare. 86

CAPITOLUL 9 MA{INI PENTRU RECOLTAT SFECL| DE ZAH|R Recoltarea sfeclei de zah\r s e realizeaz\ prin efectuarea urm\toarelor opera]ii: t\ierea frunzelor [i coletel or (decoletare), dislocarea [i extragerea (scoaterea) r\d\cinilor de sfecl\ din sol, cur\]irea r\d\cinilor scoase [i colectarea separat\ a r\d\cinilor [i a cole telor cu frunze. Decoletarea r\d\cinilor se poate executa `nainte de scoaterea r \d\cinilor din sol sau dup\ dislocarea [i scoaterea acestora. Recoltarea sfeclei de zah\r se poate face folosind diferite ma[ini care efectueaz\ par]ial sau tot al opera]iile enumerate fie combine. ~n func]ie de opera]iile tehnologice pe car e le elecut\ ma[inile folosite pentru recoltarea sfeclei de zah\r se pot clasifi ca `n: - ma[ini de dislocat sfecl\ (denumite [i deslocatoare de sfecl\) care efe ctueaz\ numai opera]ia de dislocare, celelalte opera]ii scoaterea sfeclei din so l, decoletarea [i cur\]irea r\d\cinilor f\cndu-se manual; - ma[ini de decoletat s fecl\ care efectueaz\ t\ierea coletelor cu frunze de pe r\d\cinile de sfecl\ cnd acestea se g\sesc `n sol, [i colectarea coletelor `n remorci sau l\sarea lor pe sol; - ma[ini de scos r\d\cinile de sfecl\ [i care efectueaz\ dislocarea, scoate rea acestora din sol, cur\]irea [i colectarea lor `n colectoare sau remorci; - c ombina de recoltat sfecl\ care execut\ toate opera]iile impuse `n cadrul procesu lui de recoltare. 6-7 5 3 4 1 2 8 4 Fig.104 Schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de decoletat sfecl\ de zah\ r ~n prezent datorit\ complexit\]ii constructive a unei combine ct [i a condi]iiilo r de clim\ [i sol la noi se folose[te tehnologia de recoltare `n dou\ faze: `n p rima faz\ se face decoletarea cu o ma[in\ destinat\ pentru aceasta [i `n faza a doua o ma[in\ de dislocat (scos), cur\]at de p\mnt [i `nc\rcat `n bunc\r sau remo rc\, respectiv ma[inile MDS-3 [i MRS-3. 9.1. Ma[ina de decoletat sfecl\. Aceast\ ma[in\ include `n componen]a ei aparate de decoletat, transportoare de colete, sisteme de dirijare automat\ pe rnd a ma[inii, cadru, ro]i de sprijin [i de copie re [i o sec]ie de periere (cur\]ire) a r\d\cinilor decoletate (8). ~n figura 104 se arat\ schema unei ma[ini tractate de decoletat, format\ dintr-un cadru sus]i nut pe ro]i (dou\ ro]i principale [i dou\ de copiere), aparate de decoletat mont ate pe cadru, fiecare aceste aparate fiind format din palpatorul 1 [i cu]itul 2, transportor longitudinal 3 [i transportorul transversal 4. De partea posterioar \ a ma[inii este cuplat cadrul de sus]inere a rotorului cu palete elastice 5 car e efectueaz\ cur\]irea r\d\cinilor decoletate. La partea superioar\ a transporto arelor 3 [i 4 sunt prev\zute uniformizatoarele 6 [i 7. 87

Fig.105 Aparat de decoletare: a-cu palpator rotativ [i cu]it fix; b-cu palpator tip patin\ [i cu]it fix. a. b. Aparatele de decoletat (fig. 105) sunt formate din palpator care poate fi patin\ sau disc rotativ [i cu]it care deasemenea poate fi cu]it fix sau cu]it di sc cu mi[care for]at\. rotor cu cu]ite roat\ de copiere reglajul `n\l]imii cu]it de lucru melc transpor t perie colete Fig.106 Echipament purtat frontal pe tractor pentru decoletarea sfeclei ~n figur a 106 este prezentat\ o ma[in\ de decoletat cu rotor [i cu]ite articulate de ace sta purtat\ `n fa]a tractorului. Este format\ din cadrul ce se prinde `n fa]a tr actorului prin intermediul unui ridic\tor hidraulic, ro]i de copiere, rotor cu c u]ite, transportor melc care preia frunzele t\iate [i le conduce pe direc]ie tra nsversal\ fa]\ de sensul de mers [i un rotor cu perie care cur\]\ capetele r\d\c inilor. 9.2. Ma[ini de recoltat r\d\cini de sfecl\. Aceste ma[ini efectueaz\ dis locarea r\d\cinilor de sfecl\, scoaterea acestora din sol, cur\]irea de p\mnt [i `nc\rcarea `n remorci sau bunc\re. A-A 6 7 5 5 2 8 1 3 4 3 A A Fig.107 Schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de recoltat sfecl\ 88

~n figura 107 se arat\ schema unei ma[ini de recoltat sfecl\. Dislocarea [i scoa terea r\d\cinilor este efectuat\ de discurile de dislocare 1, care le transmit p rin intermediul rotorului 2 la transportorul 3, de unde sunt preluate de rozetel e de cur\]ire 4 [i transmise la elevatorul cu racle]i 5. ~n partea superioar\ r\ d\cinile sunt desc\rcate pe val]urile 6 care realizeaz\ cur\]irea lor de p\mnt [i r\d\cini. De pe val]urile 6, r\d\cinile cur\]ate sunt trimise `n bunc\rul 7. De sc\rcare bunc\rului se face prin intermediul transportorului 8 [i a unui transpo rtor de desc\rcare (nu este reprezentat pe figur\) montat `n partea lateral\ a m a[inii. Aceste ma[ini se construiesc cu l\]imi de lucru diferite, efectund la o t recere recoltarea a 2-6 rnduri (la noi `n ]ar\ se folose[te o astfel de ma[in\ ca re lucreaz\ pe 3 rnduri, tractat\ de tractor din familiile 60-80 CP). Pentru diri jarea ma[inii de-a lungul rndurilor de r\d\cini, acestea se prev\d cu sisteme aut omate de dirijare. Fig.108 Vedere simplificat\ a unei combine autopropulsate de recoltat sfecl\ de zah\r 9.3. Combine de recoltat sfecl\. Se construiesc dup\ diferite scheme tehno logice, efectund recoltarea cu decoletare prealabil\. Combinele includ `n compone n]a lor att organe de decoletare ct [i organe de dislocare [i scoatere a r\d\cinil or, organe de cur\]ire [i transportoare pentru frunze [i r\d\cini. ~n figura 108 este prezentat\ o combin\ autopropulsat\ de recoltat sfecl\ de zah\r [i care ef ectueaz\ toate opera]iile necesare tehnologiei de recoltare. 89

CAPITOLUL 10 MA{INI DE CUR|}AT {I SORTAT SEMIN}E Semin]ele ob]inute prin recoltare [i treierare, `n scopul asigur\rii unor condi] ii impuse privind puritatea, masa specific\ [i uniformitatea dimensiunilor, se s upun unor procese de cur\]ire [i sortare. Cur\]irea ca proces const\ `n separare a din semin]ele culturii principale a tuturor frac]iunilor str\ine: buc\]i de pa ie, pleav\, bulg\ri, semin]e de buruieni, semin]e ale altor culturi, praf, buc\] i de metal. Prin cur\]ire de cele mai multe ori se realizeaz\ [i separarea semin ]elor sparte [i a semin]elor si[tave a culturii principale. Sortarea semin]elor ca proces const\ `n divizarea masei de semin]e cur\]ite pe calit\]i dup\ anumite criterii, dimensiuni, greutate, form\, culoare. Separarea semin]elor pe frac]iu ni dup\ dimensiuni (lungime, grosime, l\]ime) cuprinse `n anumite limite poart\ numele de calibrare. Acestui proces se supun semin]ele unor culturi (porumb, sfe cl\) ce urmeaz\ a fi sem\nate cu ma[ini de sem\nat prev\zute cu aparate de distr ibu]ie cu discuri cu alveole. Cur\]irii [i sort\rii sunt supuse att semin]ele pen tru consum ct [i cele pentru s\mn]\. La majoritatea ma[inilor destinate acestui sc op, cur\]irea [i sortarea se efectueaz\ concomitent de multe ori cele dou\ proce se fiind inseparabile. Principiile de lucru care stau la baza proceselor de cur\ ]ire [i sortare sunt: - dup\ dimensiuni cu ajutorul sitelor; - dup\ greutate cu ajutorul unui curent de aer refulat sau absorbit de un ventilator; - dup\ form\ cu ajutorul cilindrilor triori; - dup\ culoare cu ajutorul camerei de luat veder i; - dup\ propriet\]ile organice cu ajutorul magne]ilor permanen]i sau electroma gne]i; - dup\ capacitatea de `nmagazinare a radia]iilor. Clasificarea ma[inilor de cur\]at [i sortat semin]e se face [i dup\ num\rul de opera]ii pe care le exec ut\ aceste ma[ini [i anume: - ma[ini de cur\]at [i sortat simple care execut\ cu r\]irea dup\ 1 sau 2 principii-vntur\tori; - ma[ini de cur\]at [i sortat universa le, care execut\ paralel cu cur\]irea [i dou\ trei opera]ii de sortare-selectoar e. 10.1. Vntur\tori. Sunt ma[ini de cur\]at [i sortat ale c\ror organe de lucru s unt formate din site [i ventilator. ~n figura 109 se arat\ schema tehnologic\ a unei vntur\tori. Separarea semin]elor de corpuri mai mari se face pe o sit\ 1 (du p\ grosime) [i pe sita 2 (dup\ l\]ime), materialul de baz\ trecnd prin orificiile celor dou\ site. Concomitent cu trecerea materialului prin sitele 1 [i 2 se fac e separarea materialului de impurit\]ile u[oare (a) sub ac]iunea curentului de a er debitat de ventilatorul 3. Frac]iunile r\mase pe sitele 1 [i 2 sunt evacuate prin gura b. Separarea semin]elor mici [i a impurit\]ilor mai mici dect semin]ele principale se face pe sitele 4 [i 5, dispuse `n prelungire, acestea trecnd prin orificiile sitelor [i sunt evacuate prin gurile de evacuare c [i d. Semin]ele de baz\ alunec\ pe suprafa]a sitelor [i ajung la transportorul 6 putnd fi desc\rcat e prin gura 7 sau gura 8. Ca reglaje principale la vntur\toare sunt: - alegerea s itelor cu dimensiuni ale orificiilor `n func]ie de cultur\; - debitul de aer ref ulat de ventilator; - `nclinarea sitelor. Sitele se monteaz\ pe un batiu care pr ime[te o mi[care oscilatorie dat\ de un mecanism biel\-manivel\. 90

6 3 1 2 7 b a 8 d5 c 4 Fig.109 Schema tehnologic\ a unei vntur\tori 10.2. Selectoare. Selectoarele sunt ma[ini care efectueaz\ separarea semin]elor dup\ dimensiuni cu ajutorul sitelor, dup\ greutate cu ajutorul curentului de aer [i dup\ form\ cu ajutorul cilindrilor triori (cilindrii cu alveole). 1 2 3 7 4 5 a b 6 Fig.110 Schema tehnologic\ a unui selector c I II III d ~n figura 110 se arat\ schema tehnologic\ a unui selector prev\zut cu ventilator ul 1, sita 2, doi cilindrii cu alveole 3 [i 4 [i o sit\ de sortare 5. ~n interio rul celor doi cilindrii cu alveole este prev\zut jgheabul 6 [i transportorul cu melc 7. Separarea frac]iunilor u[oare (a) din material se face sub ac]iunea cure ntului de aer debitat de ventilator. Separarea frac]iunilor mari (b) se face pe sit\. ~n primul cilindru cu alveole 3 se face separarea semin]elor de alt\ form\ dect cele de baz\ [i care ies prin orificiile dintre cei doi cilindrii (c). Semi n]ele de baz\ `mpreun\ cu cele mici sunt antrenate de alveole [i desc\rcate `n j gheabul 6 iar de aici ajung `n cel de-al doilea cilindru `n care se face separar ea de semin]ele mici, care sunt evacuate de melc prin gura a. Semin]ele culturii de baz\ ajung pe sita cilindric\ 5 care face sortarea dup\ grosime pe calit\]i. ~n acest caz principalele reglaje sunt: - alegerea sitelor; - reglarea vitezei curentului de aer; - alegerea cilindrilor cu alveole `n func]ie de dimensiunile [i forma semin]elor de baz\. 10.3. Sortare dup\ culoare. Pentru a fi vndute `n co ndi]ii bune, numeroase semin]e care sunt destinate alimenta]iei sau pentru s\mn]\ trebuie s\ aib\ aceea[i culoare. Exemplu s\mn]a de maz\re poate avea culoarea ga lben\ sau verde. Chiar dac\ se seam\n\ soiul a c\rei s\mn]\ are culoarea verde du p\ recoltarea culturii respective `n s\mn]a de baz\ apar [i semin]e de culoare ga lben\. Ori pentru puritatea culturii este necesar\ o sortare a semin]elor ce se vor sem\na dup\ culoare. 91

d l Principiul sort\rii dup\ culoare se face cu ajutorul unei camere de luat vederi sau celul\ fotoelectric\ care comand\ un curent de aer la apari]ia `n cmpul ei a altei culori(fig.111). Semin]ele sunt dispuse pe un transportor pe un singur rnd, iar c\derea acestora s\mn]\ cu s\mn]\ se face prin dreptul unei celule fotoelectr ice (d) care comand\ un curent de aer debitat prin tubul I care schimb\ traector ia de c\dere a celor care au alt\ culoare. Fig.111 Ma[in\ de sortat dup\ culoare 10.4. Ma[ini de calibrat. Comercializarea a numeroase fructe [i legume face obie ctul unei legisla]ii care devine din ce `n ce mai severe. Vinderea lor este asig urat\ cnd sunt prezentate pe grupe de m\rimi. Cartofi, portocale, tomate, pepeni etc., sunt vndu]i `n prezent sub forma a numeroase grupe determinate de m\rimi. C alibrarea se poate face cu: benzi, cu tuburi [i dup\ greutate. Calibrarea cu ben zi dou\ benzi de cauciuc antrenate prin acela[i arbore motor [i `ntinse pe doi t amburi. Benzile nu sunt paralele ci au ecartament progresiv. Fructele cad `ntre cele dou\ benzi. Cnd diametrul fructelor este inferior ecartamentului benzilor, e le trec [i cad `n co[ul corespondent calibrului lor. Fig.112 Calibrare cu tamburi Calibrarea cu tamburi (fig. 112). Tamburii sunt diferit\ variind de la diametre mici, la primul timul cilindru. Ei sunt antrena]i `n mi[care de sortate dup\ m\rime `n mai multe grupe (num\rul ct num\rul tamburelor). 92 prev\zu]i cu orificii de m\rime cilindru, la diametre mari la ul rota]ie lent\ iar fructele sunt grupelor este mai mare cu una de

CAPITOLUL 11 NORME DE PROTEC}IA MUNCII {I P.S.I. LA FOLOSIREA MA{INILOR AGRICOLE Pentru evitarea accidentelor de munc\ la lucr\rile executate cu ma[inile agricol e este necesar s\ se respecte ur\toarele reguli: `nainte de `nceperea lucrului trebuie s\ se fac\ recunoa[terea terenului pentru a `nsemna [i ocoli zonele periculoase; pe dealuri, unde agregatul se deplaseaz\ `n direc]ia curbelor de nivel, trebuie s\ nu se lucreze cu tractoarele pe ro]i p e pante mai mari de 10-120 iar cu tractoarele pe [enile nu se va dep\[i max. 200 ; la agregarea ma[inilor bol]urile de cuplare trebuie bine asigurate; nu se admi te urcarea persoanelor pe ma[ini `n timpul lucrului, `n timpul expluat\rii acest lucru este admis numai la acele ma[ini care sunt prev\zute cu post normal de co nducere sau de supraveghere; `ntoarcerile la cap\tul parcelei trebuie f\cute cu mare aten]ie [i diferen]ialul deblocat din timp; pe terenurile `n pant\ mai mare de 100 pentru tractoarele pe ro]i [i 150 pentru tractoarele pe [enile, `ntoarce rile nu se for face `n bucl\ ci cu manevrarea `nainte [i `napoi cu respectarea p\s tr\rii tractorului cu fa]a spre vale (cazul agregatelor tractor+ma[in\ agricol\ purtat\); `n timpul sta]ion\rii ma[inile purtate se vor l\sa pe sol; agregatul s au ma[ina autopropulsat\ va fi deservit\ numai de personal calificat; nu este pe rmis\ apropierea de ma[in\ a persoanelor neinstruite; urcarea persoanelor pe pro ]ap, cadru sau `n bunc\rul ma[inii este interzis\; toate interven]iile de remedi ere sau reglaj se fac numai cu ma[ina oprit\ [i ac]ionarea `ntrerupt\; pentru in terven]ii mai mari se va opri [i motorul tractorului; deplasarea ma[inilor `n mi jloacele de transport trebuie s\ se fac\ numai dup\ ce au fost bine ancorate; de plasarea de la o parcel\ la alta a ma[inilor nu este permis\ dac\ br\zdarele nu sunt ridicate sau alte organe care compun ma[inile agricole; urcarea rampelor `n pant\ cu ma[ini purtate grele care produc cabrarea tractorului este interzis\; viteza `n transport nu trebuie s\ dep\[easc\ limita admis\; muncitorii care lucr eaz\ cu ma[inile pentru stropit [i pr\fuit ca [i ma[ina pentru tratat semin]e tr ebuie s\ fie instrui]i `n prealabil spre a cunoa[te perfect ma[inile, produsele chimice cu care acestea lucreaz\ [i ce m\suri trebuie luate `n cazul de intoxica ]ie; `n timpul lucrului muncitorii trebuie s\ poarte echipament de protec]ie spe cial impus de lucr\rile pe care le execut\; fumatul este strict interzis `n timp ul recolt\rii culturilor de cereale; `n apropierea parcelei care se recolteaz\ s e organizeaz\ un punct pentru stingerea incendiilor conform normelor `n vigoare; se va urm\ri permanent `mbun\t\]irea condi]iilor igienice de munc\; ma[inile ac ]ionate electric vor fi legate la p\mnt [i la nulul re]elei; circuitul de aliment are a motorului electric s\ cuprind\ elemente de protec]iesiguran]e fuzibile cal ibrate corespunz\tor, relee de protec]ie pentru tensiune nul\, pentru suprasarci n\; sec]iunea conductorilor de alimentare cu curent electric s\ fie corespunz\to are prevenind incendiile. 93

BIBLIOGRAFIE 1. Babiciu P. [i colab., 1965 - Considera]ii privind criteriile de stabilire a t ransmisiei la aparatele de distribu]ie ale ma[inilor de sem\nat. Revista Studii [ i cercet\ri de mecanizarea agriculturii, nr.2. 2. Bria N. [i colab., 1976 Mecaniz area lucr\rilor `n cultura sfeclei de zah\r. Edit. Ceres, Bucure[ti. 3. Buzatu I . [i colab., 1971 Ma[ini combinate pentru lucrarea solului [i sem\nat. Edit. Cer es, Bucure[ti. 4. Buzea I. [i colab., 1974 Mecanizarea aplic\rii `ngr\[\mintelor . Edit. Ceres, Bucure[ti. 5. C\proiu {tefan [i colab., 1982 Ma[ini agricole de l ucrat solul, sem\nat [i `ntre]inerea culturilor. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 6. Cedra Camille, 1991 Lexique illustre du mechanisme et des equipeme nts agricoles. Editura Cemagref-Dicova, France. 7. Costache N., 1972 Instala]ii [i ma[ini pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor din culturile agricole. Edi. Ceres, Bucure[ti. 8. Cuenot Guy, 1971 Serres, machines, outils horticoles. Edit . Bailliere et fils,Paris- France. 9. Nic[ulescu I. [i colab., 1982 Mecanizarea agriculturii (Manual pentru liceele agroindustriale). Edit. Ceres, Bucure[ti. 10 . Neagu Traian [i colab., 1982 Tractoare [i ma[ini horticole. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 11. Neagu Traian, Cojocariu P., 1998 Ma[ini agricole. Ed it. Ion Ionescu De La Brad, Ia[i. 12. Necul\iasa V. - Ma[ini de recoltat. 13. M\ ni[or P. 1994 Mecanizarea [i automatizarea lucr\rilor `n zootehnie. Edit.Ceres, Bucure[ti. 14. Ruxandu C. [i colab., 1971 Mecanizarea lucr\rilor `n pomicultur\. Edit. Ceres, Bucure[ti. 15. Scripnic V. [i Babiciu P. 1968 Ma[ini agricole. Edi t. Agrosilvic\, Bucure[ti. 16. Scripnic V. [i Babiciu P., 1979 Ma[ini agricole. Edit. Ceres, Bucure[ti. 17. Toma Drago[, 1975 Ma[ini [i instala]ii agricole. Edi t. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 18. Vlcu Victor, 1997 Aparat de distribu]i e mecano-pneumatic pentru sem\n\torile universale. Tez\ de doctorat. 19. x x x ~ndrum\torul mecanicului agricol. Edit. Ceres, Bucure[ti.1980 94

CUPRINS INTRODUCERE ............................................................ ................................ 2 CAPITOLUL 1 - CONSIDERA}II GENERALE 1.1. Dest ina]ia [i clasificarea ma[inilor agricole ...................................... . 3 CAPITOLUL 2 - MA{INI PENTRU LUCR|RILE SOPLULUI ...................... 4 2.1. Pluguri........................................................................ ........................ 4 2.1.1. Preg\tirea plugurilor pentru lucru............ ................................. 4 2.2. Freze agricole ........................ ........................................................... 8 2.3. Grape ....... ................................................................................ ......... 9 2.3.1. Grape cu col]i .............................................. ............................ 9 2.3.2. Grape cu discuri ......................... ............................................. 9 2.3.2.1. Preg\tirea pentru lucru a grapelor cu discuri ................................... 10 2.3.3. Grape stela te, sape rotative [i grape elicoidale ...................... 10 2.3.3.1. Grape s telate .............................................................. 10 2.3.3.2 . Sape rotative............................................................... 1 1 2.3.3.3. Grape elicoidale .................................................... ...... 11 2.4. T\v\lugi ........................................................ ..................................... 11 2.5. Cultivatoare...................... .................................................................. 12 2.5.1. Com ponen]a cultivatoarelor ..................................................... 13 2.6. Combinatoare ............................................................. ....................... 14 2.7. Ma[ini pentru afnarea adnc\ a solului ............ ............................... 15 CAPITOLUL 3 - MA{INI PENTRU SEM|NAT {I PLANTA T....................... 24 3.1. Sem\n\tori universale ......................... .............................................. 24 3.1.1. Cutia de alimentare cu semin]e ............................................... 24 3.1.2. Aparatele de d istribu]ie ........................................................... 24 3.1.3. Tuburile de conducere a semin]elor ........................................ 27 3.1.4. Br\zdarele............................................................... ................. 28 3.1.5. Transmisia la ma[inile de sem\nat universale ....... ................. 29 3.1.6. Marcatoarele de urm\ ............................... .............................. 29 3.1.7. Scormonitorii de urm\ ................. ............................................ 29 3.2. Sem\n\tori pentru culturi p r\[itoare ................................................. 30 3.3. Preg\tirea [ i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor .......................... 31 3.3.1. Pre g\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor universale 31 3.3.2. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor pentru culturi pr\[itoare ............ ......................................................... 33 3.4. Sem\n\tori com binate ....................................................................... 3 4 3.5. Ma[ini de plantat ....................................................... ........................ 34 3.5.1. Ma[ini de plantat tuberculi ................. ...................................... 35 3.5.1.1. Procesul de lucru ........... ............................................ 35 3.5.1.2. Preg\tirea de lucru [i reglajele ma[inii de plantat cartofi 36 3.5.2. Ma[ini pentru plantat r\saduri .. ............................................... 3.5.2.1. Procesul de lucru ..... ................................................... 3.5.2.2. Preg\tirea pentru l ucru a ma[inii de plantat r\saduri . 3.5.3. Ma[ini de plantat bulbi ............ ................................................ CAPITOLUL 4 - MA{INI DE ADMINIS TRAT ~NGR|{|MINTE {I AMENDAMENTE ............................................... ................. 4.1. Ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte chimice solide [i amendamente .................................................................... ................ 4.2. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice solide ........ ................... 4.3. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte lichide [i semilichid e ................... 4.3.1. Ma[ini pentru `ncorporat `ngr\[\minte chimice lichi de ........... 4.3.1.1. Ma[ini de `mpr\[tiat `ncorporat `ngr\[\minte organice li chide .......................................................................... ...... 4.3.1.2. Ma[ini pentru `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice 36 36 37 37 40 40 42 43 43 44 95

semilichide .................................................................... .... 45 CAPITOLUL 5 - MA{INI {I APARATE PENTRU COMBATEREA BOLILOR {I D|UN|TORILO R ............................................................... 50 5.1. Ma[ini de stropit .................................................................... ............ 50 5.1.1. Ma[ini de stropit cu pulverizare hidraulic\ ............. .................. 50 5.1.2. Ma[ini de stropit cu pulverizare pneumatic\ ....... .................... 51 5.1.3. Ma[ini de stropit cu pulverizare combinat\ ...... ........................ 51 5.1.4. Ma[ini de stropit cu pulverizare mecanic\.... ............................ 51 5.2. Ma[ini [i aparate de pr\fuit .............. ................................................. 53 5.3. Ma[ini combinate de st ropit [i pr\fuit ................................................. 54 5.4. Ma[in i de tratat semin]e ............................................................ ........ 54 CAPITOLUL 6 - MA{INI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE................. 59 6.1. Cositori ................................................................. .............................. 59 6.2. Ma[ini de strivit plante ................ ....................................................... 61 6.3. Cositori combina te sau vindrovere .................................................... 62 6.4. G reble .......................................................................... ..................... 62 6.5. Ma[ini de adunat [i `nc\rcat fn.................... ..................................... 63 6.5.1. Remorci auto`nc\rc\toare ....... ................................................ 63 6.6. Ma[ini de adunat [i pre sat ................................................................ 64 6.6.1. P rese cu piston ................................................................. ....... 64 6.6.2. Prese de balotat cu presare continu\ ......................... ............. 66 6.6.3. Ma[ini de adunat [i c\pi]at ............................ ........................... 67 6.7. Combine de recoltat furaje ................. ............................................... 68 6.7.1. Combine care taie [i t oac\ concomitent ................................. 68 6.7.2. Combine cositori to c\tori ...................................................... 69 CAPITOLUL 7 - C OMBINE DE RECOLTAT CEREALE.............................. 70 7.1. Combine de reco ltat cereale p\ioase ................................................ 70 7.1.1. Construc]ia organelor componente ale combinei ..................... 71 7.1.2. Si steme de propulsie [i sisteme hidraulice de ac]ionare [i comand\ ............... ................................................................ 76 7.2. Ma[ini pentru recoltarea porumbului ................................................. 7 9 7.2.1. Culeg\toare de [tiule]i ............................................... .............. 80 7.2.2. Combine de recoltat porumb ............................ ....................... 81 7.3. Batoze de porumb ............................... .............................................. 82 7.4. Ma[ini pentru recoltat fl oarea-soarelui .............................................. 82 7.5. Ma[ini pen tru recoltarea orezului ...................................................... 8 3 7.6. Ma[ini pentru recoltarea semincerilor de ierburi ........................ ....... 83 7.7. Ma[ini pentru recoltarea culturii de soia....................... ...................... 83 7.8. Ma[ini pentru recoltarea culturii de fasole ..... .................................... 84 CAPITOLUL 8 - MA{INI DE RECOLTAT CARTOFI .................................... 85 8.1. Ma[ini de scos cartofi ............ ............................................................ 86 8.2. Ma[ini de s cos [i adunat cartofi ........................................................ 8 6 8.3. Combine de recoltat cartofi ............................................. .................. 87 CAPITOLUL 9 - MA{INI PENTRU RECOLTAT SFECL| DE ZAH|R ..... . 89 9.1. Ma[ina de decoletat sfecl\ ........................................... ..................... 89 9.2. Ma[ini de recoltat r\d\cini de sfecl\ ............ ..................................... 90 9.3. Combine de recoltat sfecl\ ....... ......................................................... 91 CAPITOLUL 10 - MA{I NI DE CUR|}AT {I SORTAT SEMIN}E ................ 92 10.1. Vntur\tori ............ ........................................................................... 92 1 0.2. Selectoare ................................................................ ....................... 93 10.3. Sortare dup\ culoare .......................... ............................................. 93 10.4. Ma[ini de calibrat ...... ...................................................................... 94 CAPITO

LUL 11 - NORME DE PROTEC}IA MUNCII {I P.S.I. LA FOLOSIREA MA{INILOR AGRICOLE ... ......................... 95 BIBLIOGRAFIE ...................................... ...................................................... 96 96