UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL

ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ȘI SILVICULTURĂ
PROGRAMUL DE STUDIU SILVICULTURĂ

PREGĂTIREA PATULUI GERMINATIV CU AJUTORUL FREZEI CU ROTOR ORIZONTAL

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Conf. dr. ing. BOJA Nicu CANDIDAT:
BUCILĂ SERGIU TEODOR

TIMIȘOARA
2022
 CUPRINS

 CAPITOLUL I CADRUL NATURAL SI SOCIAL

 CAPITOLUL II FREZE
 CAPITOLUL III
INFLUENŢA FREZĂRII SOLULUI ASUPRA
UNOR INDICATORI FIZICO-MECANICI AI ACESTUIA –
STUDIU DE CAZ PEPINIERA AGRIŞU MARE
 CAPITOLUL IVMECANIZAREA LUCRĂRILOR ÎN
PEPINIERELE FORESTIERE
 INTRODUCERE
 Lucrările solului, diferite în funcţie de sistemul de lucrare, reprezintă intervenţii, de regulă, mecanice,
efectuate asupra solului cu diferite unelte în scopul creării unor condiţii de viaţă cât mai favorabile
puieţilor.
 Modificările produse de tehnologiile utilizate, afectează diferit, practic toate însuşirile fizice ale solului (cu
excepţia texturii) dar mai ales structura, densitatea aparentă, porozitatea, regimul hidric, regimul de aer
şi regimul termic.
 Efectele sistemului de lucrare asupra însuşirilor fizice ale solului, sunt greu sesizabile în decursul unui an,
întrucât solul are tendinţa, în condiţii normale, de a reveni la starea iniţială şi de a estompa modificările
produse în sens negativ.
 Ideea reducerii numărului de treceri asupra aceleiaşi suprafaţă de cultură îşi găseşte rezolvarea prin aplicarea
sistemului neconvenţional de lucrare a solului înainte de instalarea culturilor în pepinieră.
 Prin acest procedeu se realizează reducerea numărului de treceri peste aceeaşi suprafaţă de cultură, cu alte
cuvinte, se evită tasarea exagerată a acestuia.
 Pe lângă aceasta, tot ca un fapt pozitiv, se reduc cheltuielile de instalare a culturilor ca urmare a scăderii
consumului energetic pe unitatea de suprafaţă. Tot în acest sens este demn de subliniat că, consumul
energetic scade şi ca urmare a utilizării unor tractoare de putere mică în agregatele de bază.

 CAPITOLUL I CADRUL NATURAL SI SOCIAL
1.Elementele cadrului natural
 Poziţia geografică a pepinierei Agrişul Mare din punct de vedere teritorial şi
administrative

 Pepiniera Agrişul Mare (u.a. 89 P), face parte din U.P.V Agriş, Ocolul Silvic Ineu.
 Ocolul silvic Ineu aparţine de Direcţia silvică Arad, judeţul Arad.
 Elemente staţionale
 Geomorfologie Perimetrul luat în studiu se încadrează în marea unitate a Câmpiei Crişurilor, la sud de Crişul Alb,
geomorfologic o zonă de tranziţie între Câmpia Cigherului şi dealurile piemontane din sud.
 Geologie Geologic perimetrul cercetat face parte din unitatea structurală a depresiunii Panonice, formată în mezozoic
prin scufundarea unei întinse regiuni situate în vestul Apusenilor.
Depozitele ante-panoniene sunt compartimentate de un sistem de falii care pe alocuri au afectat şi formaţiunile
fundamentului cristalin.
 Hidrologie Valea Agriş se găseşte în vecinătatea pepinierei, această vale are un debit permanent, dar variat în funcţie
de anotimp. Irigatul poate fi asigurat din aceasta sursa.
 Climatologie Din punct de vedere climatic zona se încadrează în tipul de climat panonic, caracterizat prin întâlnirea
mai multor influenţe (baltică, continentală şi mediteraneană) cu o temperatură medie anuală de 100C, o
amplitudine medie anuală de circa 220C şi cantităţi medii de precipitaţii de 700-800 mm, mai abundente primăvara
şi toamna. Anii secetoşi sunt destul de frecvenţi.
 Solul. Luvosolul Rocile pe care s-au format solurile brun luvice, sunt în general sedimentare acide, fiind reprezentate
prin luturi, gresii, conglomerate, materiale argilo-lutoase.
Resturile organice moarte de natură vegetală, care ajung în sol se găsesc în cantităţi relativ scăzute sunt de natură
lemnoasă şi în cantităţi mai mici de natură ierboasă, acidofilă. În totalitate resturile organice sunt sărace în elemente
bazice.
Alcătuirea profilului. Luvosolul tipic are profilul următor:Ao-El-E/Bt-Bt-C
Regimul aero-hidric este defectuos. Conţinutul de humus este mai scăzut, de 2-2,5% şi fiind dominat de acizii fulvici, va
fi de slabă calitate şi uşor solubil.
Reacţia solului este acidă, cu pH-ul de 5-5,4, iar gradul de saturaţie în baze de 50-70 %.
Luvosolul este slab aprovizionat cu substanţe nutritive şi prezintă o slabă activitate microbiologică.
 Caracterizarea generală a pepinierei
Caracteristicile celor trei pepiniere în care s-a lucrat:
Nr. Altitudinea Zona de Provincia climatică Precipitaţii medii Tipul de
Pepiniera
crt. (m) vegetaţie Köppen Stoenescu Anuale (mm) sol
Forestieră
2 Agriş 175 C.f.b.x. I.B.p.2 700-800 Luvosol
(de câmpie)

Precipitaţii atmosferice - cantităţi anuale

Staţia de observaţie 2005 2006 2007 2008

Şiria
814,2 710,0 728,6 750,93
(Pt. Pep. Agriş)

Temperatura aerului - media anuală (oC)

Staţia de observaţie 2005 2006 2007 2008

Şiria
9,8 10,6 11,6 10,67
(Pt. Pep. Agriş)
 2.Elementele cadrului social-economic
 Situaţia administrativă
v Pepiniera Agrişul Mare face parte din U.P.V Agriş, O.S. Ineu, Direcţia Silvică Arad, fiind în subordinea unui
inginer.
 Căile de comunicare
v Este amplasată de şoseaua DJ 462, prin intermediul unui drum comunal (Târnova - Agrişul Mare) care
mărgineşte latura estică a pepinierei.
 Vecini
v Are în vecinătate în partea nordică şi vestică terenurile agricole, iar în partea sudică satul Agriş la o distanţa de
100 m.
 Posibilitatea de recrutare a forţei de muncă
v Recrutarea forţei de muncă pentru executarea lucrarilor din pepinieră se va face din localitatea Agrişul Mare
cu aproximativ 483 locuitori.
 Construcţii şi instalaţii existente
v În cadrul pepinierei există o magazie pentru păstrarea seminţelor precum şi o magazie pentru
unelte.Pepiniera este împrejmuită cu gard din plasă de sârmă pe stâlp de lemn plantaţi la 2,5 m distanţa.
 Interiorul pepinierei, destinaţia anterioară a terenului
v Pepiniera este delimitată şi imprejmuită cu gard din plasă, cuprinde în interior în mare parte câmpul de cultură
unde materialul de plantat se produce pentru speciile necesare pe raza ocolului sau la cerere pentru alte
ocoale, în condiţii naturale de mediu. Interiorul pepinierei Agrişul Mare se grupează în patru secţii de
cultură.
 Dăunatori semnalaţi în pepinieră
v Cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha), Coropişniţa (Gryllotalpa gryllotalpa), Cârtiţa (Talpa europaea), Şoarecii
(Glis glis)
 CAPITOLUL II FREZE
1.Noţiuni generale

 Frezele sunt mașini destinate pentru lucrări de mărunţire şi afânare a solului la adâncimi variabile din cuprinsul
stratului arabil.

 Clasificarea frezelor folosite în silvicultură se poate face după mai multe criterii:
1.după destinaţie:

freze pentru lucrarea solului în vederea instalării culturilor,

freze pentru întreţinerea culturilor,

freze cu destinaţie specială (pentru săpat rigole în vederea eliminării excesului de umiditate,
pentru bilonarea terenului, pentru mărunţirea resturilor ierboase şi lemnoase)
2.după adâncimea de frezare:

freze pentru săpat sau pluguri rotative (15-30 cm),

freze pentru lucrarea superficială a solului (5-15 cm)
3. după sursa de forţă folosită pentru antrenare:

freze acţionate de la priza de forţă a tractorului,

freze acţionate de un motor propriu (motofreze).
4.după modul de dispunere a rotorului:

freze cu rotor orizontal,

freze cu rotor vertical.

 Alcătuirea unei freze
• Organele active
Cuţitele
Rotorul este constituit dintr-un
arbore, susţinut pe lagăre cu rulmenţi, Cele mai utilizate sunt :
pe care, direct sau prin intermediul cuţitul daltă rigid
unor discuri, sunt montate cuţitele. cuţitul daltă elastic
cuţitul elicoidal dublu
cuţitul prismatic

Frezele orizontale au cuţitele aşezate Mai putin utilizate sunt :

pe un arbore paralel cu terenul. cuţitele săgeată
Rotorul în acest caz, este dispus cuţitele curbate lateral
transversal faţă de direcţia de mers
cuţitul curbat sub formă de
L
 Organele de transmisie
 Organele de transmisie servesc pentru antrenarea rotorului cu cuţite şi reducerea turaţiei acestora.


 Organele de comandă şi reglare

 Organele de comandă servesc în diferite scopuri ca: dezaxarea frezei, pătrunderea şi retragerea de pe rând,
imprimarea traiectoriei de lucru a sapei.


 Organele de susţinere şi rulare

Roţile folosesc atât în scopul deplasării în lucru cât şi pentru reglarea adâncimii de lucru a cuţitelor
rotorului. Frecvent roţile frezelor sunt pneumatice şi mai rar metalice .

 Organele ajutătoare
 În grupa organelor ajutătoare sunt incluse o serie de dispozitive de protecţie fie a culturilor, fie a muncitorilor care
servesc maşinile auto-deplasabile: carcasă din tablă, două discuri metalice
 2.Procesul de lucru al frezelor cu rotor orizontal
 În timpul lucrului, organele de tăiere ale frezelor execută o mişcare de rotaţie şi o mişcare de translaţie pe
direcţia de lucru. Din combinarea celor două mişcări, înaintare-rotire, organul activ taie, desprinde şi
aruncă porţiuni (aşchii) de sol, care în urma lovirii de carcasă sunt mărunţite suplimentar.

 Reprezentarea schemei frezării solului de jos în sus și de sus în jos.

Ø În cazul frezării solului de jos în sus,

Ø La frezarea de sus în jos, cuţitele atacă
grosimea feliei de sol creşte treptat, de la
solul la grosimea maximă a feliei. Din
zero la o valoare maximă. Acest fapt
această cauză se produc şocuri, iar
prezintă avantajul că procesul de frezare nu
cuţitele frezei se uzează mai repede, în
se execută cu şocuri, ci în mod treptat şi
special atunci când lucrează în soluri
continuu, aceasta impune însă, o ascuţire
tari şi compacte.
permanentă a cuţitelor
 3.Exploatarea frezelor
 Pregătirea agregatelor pentru lucru
 Înainte de introducerea frezei în lucru se face un rodaj. De asemenea, se face reglarea frezelor, avându-se în
vedere: adâncimea de lucru, orizontalitatea cadrului, dezaxarea laterală, distanţa între rotoarele cu cuţite,
turaţia rotorului şi poziţia cuplajelor de siguranţă.
 Se verifică starea tehnică a tuturor organelor de mişcare şi de ascuţire a cuţitelor. O atenţie deosebită se acordă
cuplării transmisiei cardanice la priza de putere a tractorului, astfel ca unghiul ce-l formează aceasta cu
orizontala să fie mai mic de 300 în poziţie de lucru.
 Capacitatea de lucru a frezelor
Capacitatea de lucru reală, zilnică, a agregatelor sau a maşinilor de lucrare a solului prin frezare se
calculează cu formula în care:
Ws = 0,1× B1 ×Vm ×Tt × kr[ha/sch]
 B1 este lăţimea totală de lucru a frezei, în m
 Vm – viteza de lucru a agregatului, în m/s
 Tt – timpul total de lucru dintr-un schimb, în ore
kr - coeficientul real de utilizare a timpului de lucru dintr-un schimb, (k r = 0,7-0,8)


 Caracteristici tehnice
 Freza AZ

• Controlul calităţii lucrărilor la frezare

Calitatea lucrărilor se determină cu ajutorul următorilor indici de lucru:

v
Gradul de mărunţire a solului Gms ;
v Gradul de nivelare a solului Gns
v Gradul de afânare a solului: Gas
v Gradul de distrugere a buruienilor Gdb
v Abaterea medie d a faţă de adâncimea de lucru am
v Abaterea maximă
v Abaterea standard a adâncimii de lucru sa
v Coeficientul de variaţie a adâncimii de lucru
 CAPITOLUL III INFLUENŢA FREZĂRII SOLULUI ASUPRA UNOR INDICATORI
FIZICO-MECANICI AI ACESTUIA – STUDIU DE CAZ PEPINIERA AGRIŞU MARE
 

1.Modul şi metoda de lucru pentru determinarea unor însuşiri fizice ale solului

 Însuşirile fizice – componentă esenţială a fertilităţii solului

 Solulul este: „corpul natural de la suprafaţa uscatului, care conţine materie vie şi poate
asigura viaţa plantelor”. Solul a luat naştere şi continuă să se dezvolte pe seama rocilor şi
mineralelor, sub influenţa factorilor naturali şi activităţii umane.
Compoziţia organo-minerală conferă solului atributul „rezervor de substanţe
minerale”, iar porozitatea îi oferă posibilitatea să reţină aer şi apă şi să fie străbătut de
rădăcinile plantelor (Brătucu Gh., 2006).
 Fertilitatea (rodnicia pământului) este însuşirea esenţială a solului, formată de-a lungul timpului
prin acumularea progresivă în roca dezagregată şi alterată (sub acţiunea atmosferei, hidrosferei şi
biosferei) a elementelor nutritive şi în primul rând a azotului.
 Fertilitatea solului poate fi caracterizată printr-o serie de indicatori care pentru
sistematizare se pot încadra în trei grupe:
Ø
agrofizici (textura, structura, stabilitatea hidrică, porozitatea totală, compactarea, volumul edafic
util, adezivitatea, gonflarea, contracţia, consistenţa, plasticitatea);
Ø
agrochimici (reacţia solului, capacitatea de reţinere şi schimb a ionilor aflaţi în soluţia solului,
conţinutul în elemente nutritive, etc.)
Ø
agrobiologici (substanţa organică – humusul, microflora, microfauna şi starea fitosanitară a
solului)
 Din punct de vedere fizic, solul se poate defini ca un sistem heterogen, polifazic,
dispers, structurat şi poros (Canarache A., 1990).


 Schema alcătuirii generale a solului privit ca sistem fizic

 Metode de analiză şi prelucrare a datelor experimentale

 Probele de sol s-au recoltat în primăvara anului 2009 din cadrul

pepinierei Agrişul Mare, Ocolul silvic Ineu. Din fiecare profil s-au
cules probe de sol în patru trepte între 5-10 cm. Pentru fiecare probă
s-au parcurs şase repetiţii (P1 … P6), dupa fiecare lucrare tehnică

 Pentru a observa influenţa lucrărilor de pregătire a patului germinativ,

cu ajutorul frezei cu rotor orizintal, asupra factorilor ecologici din
stratul de sol lucrat se consideră necesară determinarea unor însuşiri
fizico-mecanice cum ar fi: densitatea aparentă, porozitatea totală,
rezerva de apă şi gradul de tasare.
 Densitatea aparentă Da (g/cm3)

 Densitatea aparentă este masa unităţii de volum a solului considerat cu spaţiile

sale lacunare. Rezultă din raportul dintre masa unei probe de sol complet
uscat, în structură naturală şi volumul acestuia.
 Determinarea densităţii aparente se realizează prin prelevarea unei probe de
sol în aşezare nemodificată, ceea ce se realizează de obicei folosind cilindri
metalici. Cilindrii utilizaţi (conform normelor ICPA) pentru prelevarea
probelor de sol au diametrul de 50 mm şi înălţimea de 51 mm (volumul
=100cm3).
 Cilindrii de prelevare se introduc în sol prin presare cu mână, iar la nevoie prin
batere cu ciocanul sau utilizând prese hidraulice.
 După prelevarea probei în aşezare nemodificată cilindrii cu probele se
transportă la laborator
 Densitatea aparentă (D ) rezultă din raportul dintre masa solului complet uscat
a
şi volumul său total.


 Porozitatea totală PT (%)
 porozitatea totală (Pt) care este volumul total al porilor exprimat în
procente din unitatea de volum a solului. Porozitatea totală (spaţiul
lacunar) este partea din volumul total al solului care este ocupat de
apă şi aer.
 Valorile porozităţii totale depind de aceeaşi factori care determină şi
valorile densităţii aparente. În solurile minerale, unde densitatea este
foarte puţin variabilă, porozitatea totală va depinde numai de
densitatea aparentă.
 Rezerva de apă a solului Ra (m3/ha)
 Prin rezerva de apă se înţelege cantitatea de apă care se găseşte la
anumite adâncimi pe stratul de sol arabil. S-a determinat pe baza
umidităţii solului W, exprimată în procente din volumul solului.
 Gradul de tasare GT (%)
 Aprecierea stării de aşezare a solului este cel mai bie redată utilizând un
indicator sintetic care arată că sunt întrunite nivelurile de tasare şi
deficitul de porozitate totală.
 Scara de interpretare a valorilor gradului de tasare este prezentată în
tabelul următor:
 Denumirea Valori (%)
Extrem de mic (sol foarte afânat) Sub -17
Foarte mic (sol moderat afânat) -17…-10
Mic (sol slab afânat) -9…0
Mijlociu (sol slab tasat) 1…10
Mare (sol moderat tasat) 11…18
Foarte mare (sol puternic tasat) Peste 18
 2.Rezultate obţinute
 Densitatea aparentă (Da)
Pentru pepiniera Agrişul Mare valorile densităţii aparente se
prezintă astfel: pe adâncimea cuprinsă între 0-5 cm valoarea medie
este de 1,56 g/cm3, pe adâncimea 5-10 cm valoare medie este de
1,64 g/cm3, între 10-20 cm media densităţii aparente este de 1,82
g/cm3, iar între 20-30 cm media este de 1,87 g/cm3.
Din analiza valorilor densităţii aparente pe adâncimea 0-30
cm, se constată modificări semnificative astfel, se constată o
uşoară creştere a stării de compactitate şi de reducere a
permeabilităţii pentru apă, fapt ce poate deveni benefic. Acest
fenomen poate contribui la îmbunătăţirea structurii şi la creşterea
eficienţei folosirii apei şi a substanţelor nutritive cu consecinţe
pozitive privind ameliorarea fertilităţii solului.
 

 Porozitatea totală (Pt)
 
Valorile porozităţii totale variază în funcţie de sistemul de lucrare a
solului şi sunt în concordanţă cu starea de aşezare a solului determinată
prin densitatea aparentă şi indică o capacitate ridicată de reţinere a apei,
permeabilitate mare şi aeraţie bună.

 Valorile porozităţii totale obţinute, arată o stare de afânare
moderată, respectiv o porozitate care se încadrează în domeniul valorilor
normale.
Pentru pepiniera Agrişul Mare, valorile medii ale porozităţii totale
se repartizează diferenţiat în fucţie de adâncimea de prelevare după cum
urmează: între 0-5 cm are valoarea de 42,27 %, înte 5-10 cm are valoarea
de 39,10 %, între 10-20 cm are valoarea de 32,47 % iar între 20-30 cm
are valoarea de 30,79 %.

 Rezerva de apă (Ra)

 În cadrul pepinierei Agrişul Mare, valorile medii ale rezervei de
apă se prezintă diferenţiat în funcţie de adâncimea de prelevare, după
cum urmează: între 0-5 cm 104,19 m3/ha, între 5-10 cm 242,32 m3/ha,
pe adâncimea cuprinsă între 10-20 cm se înregistrează 456,48 m 3/ha, iar
între 20-30 cm valoarea medie a rezervei de apă este de 770,76 m3/ha.
Gradul de tasare (Gt)
 În cazul frezării, după cum rezultă din datele obţinute în
experimentul nostru, particulele de sol prelucrat sunt mai uniforme şi
spaţierea acestora mult mai omogenă. Sub efectul acestei stări, rezultă
grade de tasare sistematic pozitive.
 În cadrul pepinierei Agrişul Mare, valorile medii ale gradului de
tasare se încadrează între 15,13-36,47 %.

 Concluzii



Din analiza densităţii aparente urmărite în urma prelucrării solului cu freza cu rotor orizontal, se pot
formula următoarele concluzii:

lucrările minime ale solului, efectuate cu grapa rotativă, conduc la înregistrarea, în stratul
superficial a următoarelor valori medii: în cadrul pepinierei Agriş densitatea aparentă
variază între 1,46 – 1,66 g/cm3;

evoluţia densităţii aparente pe adâncimea 0-30 cm, în urma prelucrării solului cu grapa
rotativă prezintă modificări semnificative;
 analizând valorile densităţii aparente prin prisma coeficientului de variaţie se observă că

toate datele primare provin din mulţimi omogene pentru probele rezultate în urma
prelucrării solului cu grapa rotativă (s% » 10-13%);

indicatorul de formă, excesul distribuţiilor experimentale este platicurtic pentru date
experimentale obţinute;

deşi nu există o legitate foarte strictă în raport cu adâncimea de prelevare, asimetriile
distribuţiilor experimentale sunt, de regulă, de stânga pentru ambele probe;

valorile extrem de mici ale amplitudinii de variaţie reflectă un domeniu restrâns de
variaţie a datelor primare, ceea ce satisface pe deplin condiţia de omogenitate a
populaţiilor.

●   ●   ● Adâncim ● Profil ● Indicatori statistici pe adâncimea de recoltare a probelor
● Caracte ● U ea de
risti . prelev ● P ● P ● P ● P ● P ● P6 ● Amplitu ● Media, ● Abaterea ● Coeficie
ci de M are 1 2 3 4 5 dinea de standard, ntul de
fază . a probei,
● x
●
variaţie, s variaţie, s
cm w %

●   ●   ● 0-5 ● 1 ● 1 ● 1 ● 1 ● 1 ● 1,69 ● 0 ● 1,56 ● 0,11 ● 6,91

● Dens , , , , , ,
itatea ● g 5 6 4 5 4 2
apare / 6 6 4 5 4 6
ntă, c
Da m ● 5-10 ● 1 ● 1 ● 1 ● 1 ● 1 ● 1,69 ● 0 ● 1,64 ● 0,08 ● 4,85
3 , , , , , ,
6 6 5 7 6 2
8 4 1 4 0 3
● 10-20 ● 1 ● 1 ● 1 ● 1 ● 1 ● 1,79 ● 0 ● 1,82 ● 0,05 ● 2,78
, , , , , ,
7 8 7 8 8 1
7 6 8 9 5 2
● 20-30 ● 1 ● 1 ● 1 ● 1 ● 1 ● 1,80 ● 0 ● 1,87 ● 0,04 ● 2,30
, , , , , ,
8 8 8 9 9 1
6 5 7 3 0 2
●   ●   ● 0-5 ● 4 ● 3 ● 4 ● 4 ● 4 ● 37,25 ● 9 ● 42,27 ● 3,99 ● 9,44
● Poro ●   2 8 6 2 6 ,
zitate ● % , , , , , 4
a 0 3 7 5 6 9
total 9 7 4 7 4
ă,
● Pt
● 5-10 ● 3 ● 3 ● 4 ● 3 ● 4 ● 37,53 ● 8 ● 39,10 ● 2,95 ● 7,55
7 9 3 5 0 ,
, , , , , 5
8 1 9 4 7 2
4 5 3 2 1
● 10-20 ● 3 ● 3 ● 3 ● 2 ● 3 ● 33,80 ● 4 ● 32,47 ● 1,87 ● 5,77
4 1 3 9 1 ,
, , , , , 6
5 0 9 9 4 3
9 8 3 6 8
 Raportat
la cerinţele generale, evoluţia densităţii aparente pe adâncimea 0-30 cm, în varianta de lucrare a
solului, poate fi considerată corespunzătoare, privind dezvoltarea normală a puieţilor, aşa cum se observă din
următoarea figură.
 

 Valorile unor indicatori statistici pentru prelucrarea solului cu freza cu rotor orizontal - Pepiniera Agrişul
Mare
 ● Densitatea aparentă, Da (g/cm3)
●   ● Freza cu rotor orizontal
● Indicator statistic
● Adâncimea de prelevare, cm
● 0. ● 5... ● 10. ● 20.
.. 10 ..2 ..3
5 0 0
● Media aritmetică ● 1, ● 1,5 ● 1,6 ● 1,6
4 1 1 6
6
● Er. standard a mediei ● 0, ● 0,0 ● 0,0 ● 0,0
0 4 6 6
3
● Abaterea standard ● 0, ● 0,1 ● 0,2 ● 0,2
1 5 2 2
2
● Coef. de variaţie ● 8 ● 10 ● 14 ● 13
% % % %
● Valoarea minimă ● 1, ● 1,3 ● 1,3 ● 1,4
3 6 8 1
6
● Valoarea maximă ● 1, ● 1,7 ● 1,8 ● 1,9
6 4 9 3
9
 

 În urma analizei acestor indicatori statistici s-au putut desprinde
următoarele concluzii:


 datele primare provin din mulţimi omogene deoarece valorile coeficientului de

variaţie sunt mai mici de 30 %, fiind satisfăcută astfel condiţia de omogenitate a
populaţiei;
 valorile medii ale porozităţii totale, determinate pe adâncimea 0-30 cm variază în
funcţie de adâncimea de prelevare a probelor, astfel: în cadrul pepinierei Agriş s-
au înregistrat valori ce variază între 38,60 – 45,79 %;
 deşi nu există o legitate foarte strictă în raport cu adâncimea de prelevare,
asimetriile distribuţiilor experimentale sunt, de regulă, de stânga şi de dreapta
pentru solulul prelucrat cu grapa rotativă;
 indicatorul de formă, excesul distribuţiilor experimentale este platicurtic.

 Porozitatea totală a solului prelucrat cu grapa rotativă, prezintă valori superioare probei martor,
deoarece stratul arabil a fost dislocat, mărindu-se astfel spaţiile lacunare.
 Valorile unor indicatori statistici pentru prelucrarea solului cu freza cu rotor orizontal - Pepiniera Agrişul
Mare

● Porozitatea totală, Pt (%)
●   ● Freza cu rotor orizontal
● Indicator statistic
● Adâncimea de prelevare, cm
● 0 ● 5.. ● 10 ● 20
.. .1 ... ...
. 0 20 30
5
● Media aritmetică ● 4 ● 44 ● 40 ● 38
5 ,0 ,2 ,6
, 0 6 0
7
9
● Er. standard a mediei ● 1 ● 1, ● 2, ● 2,
, 59 38 38
3
1
● Abaterea standard ● 4 ● 5, ● 8, ● 8,
, 50 24 25
5
5
● Coef. de variaţie ● 1 ● 12 ● 20 ● 21
0 % % %
%
● Valoarea minimă ● 3 ● 35 ● 29 ● 28
7 ,4 ,9 ,6
, 2 6 5
 CAPITOLUL IV MECANIZAREA LUCRĂRILOR ÎN
PEPINIERELE FORESTIERE
1.Evoluţia tehnologiilor de lucrare a solului
 După felul acţionării maşinile de lucru utilizate în pepinieră pot fi:

cu acţionare manuală, prin împingere sau tractare;

cu acţionare hipo, prin tractare;

cu acţionare mecanică, pentru care se întâlnesc multiple variante de aplicare, împingere,
tractare, rotaţie,
Implementarea sistemului de maşini şi instalaţii destinate mecanizării lucrărilor în pepinieră
poate duce la rezultate semnificative:
v efectuarea în timp optim a tuturor lucrărilor din procesul tehnologic, care poate duce la menţinerea constantă
a producţiei de puieţi, corespunzător zonelor de cultură;
v
creşterea capacităţilor de lucru a agregatelor, prin folosirea raţională a acestora şi implicit, reducerea
cheltuielilor privind necesarul de carburanţi;
v
reducerea cheltuielilor cu mecanizarea lucrărilor prin folosirea de tractoare de puteri corespunzătoare
lucrărilor ce se efectuează. (Bria N., Nicolescu M.,2006)

Se estimează că folosirea de tehnologii moderne pentru obţinerea puieţilor în pepiniere, în locul
tehnologiilor depăşite practicate şi înlocuirea echipamentelor tehnice învechite cu altele moderne
va conduce la reducerea costurilor de producţie.
 2.Necesitatea mecanizării lucrărilor din pepiniere
 Mecanizarea reprezintă una din laturile importante ale activităţii silvice. Aceasta influenţează în mod direct punerea în practică a
tehnologiilor de cultură şi evident obţinerea puieţilor forestieri cu costuri scăzute.
 Atributele mecanizării
 Principalele acţiuni distructive (poluante) care se datorează maşinilor agricole sunt: compactarea, eroziunea, destructurarea. Aceste
aspecte se manifestă la limita de contact şi interacţiune sol-maşină şi în volumul de sol afectat.
 Un alt efect negativ ce apare ca urmare a realizării lucrărilor silvice, constă în pierderea apei din sol din stratul ce se lucrează.
Pierderea sau păstrarea apei reprezintă un factor important atât pentru realizarea în condiţii optime a lucrărilor mecanice
ulterioare cât şi pentru aprovizionarea puieţilor.
 Compactarea artificială a solului
 Compactarea este favorizată de folosirea utilajelor cu masă mare şi presiune mare pe sol, de creşterea presiunii în pneuri şi în mare
măsură de executarea lucrărilor şi traficului pe sol umed.
 Compactarea conduce la înrăutăţirea însuşirilor solului, la scăderea puternică a capacităţii de producţie a acestuia, recolta scăzând
uneori cu până la 50 % faţă de solul necompactat.
 Degradarea structurii solului
 La degradarea structurii contribuie modificarea chimismului solului prin scăderea conţinutului de humus şi uneori, ca urmare a
fertilităţii neechilibrate sau a irigării cu apă de calitate nesatisfăcătoare, prin alcalizarea sau acidifierea solului sau acţiunile
directe de distrugere a elementelor structurale, printre care prăfuirea solului, ca urmare a lucrării excesive sau la umiditate
necorespunzătoare, compactarea datorită traficului exagerat mai ales când este efectuat pe sol umed, formarea crustei sub
acţiunea picăturilor de ploaie sau a aspersiunii.
 Eroziunea solului
 Influenţa mecanizării în această problemă apare prin favorizarea sau împiedicarea derulării fenomenelor ce au loc sub acţiunea apei
pe terenurile în pantă sau sub acţiunea vântului pe terenurile nisipoase.
 Se poate concluziona faptul că, activitatea de mecanizare poate să influenţeze în sens negativ anumite procese din
silvicultură, motiv pentru care sunt necesare o serie de măsuri organizatorice, tehnice şi constructive, care, corelate cu
altele de natură agrotehnică, să întărească caracterul durabil al activităţilor silvice.
 2.Aspecte de bază ale tehnologiei de mecanizare a lucrărilor solului

 Tehnologia de mecanizare reprezintă un ansamblu de procese de producţie, procese tehnologice, lucrări
şi operaţii silvice justificate din punct de vedere economic şi tehnic. Acestea trebuie să se desfăşoare
într-o anumită înlănţuire, respectând o serie de condiţii prestabilite şi folosind o gamă bine precizată de
utilaje.

 Conţinutul tehnologiilor de mecanizare este următorul: ce se produce, cum se produce, cu ce se produce,
cu cât se produce?

Ø „ce se produce” prezintă produsele vegetale (puieţii), care în final, constituie scopul economic al
producţiei.
Ø „cum se produce” prezintă lucrările silvice care se execută în pepinierele forestiere, dar şi
cerinţele
Ø cu ce se produce” prezintă agregatele necesare pentru a executa fiecare lucrare, în cele mai
corespunzătoare condiţii economice şi de exploatare, precum şi forţa de muncă
corespunzătoare.
Ø „cu cât se produce” se prezintă indicatorii tehnico-economici care reflectă necesarul energetic,
numărul de utilaje la o suprafaţă dată, cheltuielile materiale şi de muncă pentru fiecare lucrare
şi pe ansamblul tehnologiei, pentru obţinerea produsului respectiv.
 BIBLIOGRAFIE

• 16. Propnic, Bobiciu, 1979 – Maşini agricole Editura Ceres

1. Beldeanu E.C.1999 – Produse forestiere şi studiul lemnului Vol.I. Bucureşti
Ed.Universităţii Transilvania, Braşov • 17. Popescu I., 1998 – 1999 – Mecanizarea lucrărilor silvice. Note
2. Boja N., Boja F., 2010, - Mecanizarea Lucrărilor Forestiere I, de curs
Editura Vasile Goldiş University Press, p. 226. • 18. Popescu I. 1982 – Mecanizarea lucrărilor silvice. Îndrumar
pentru lucrări practice. Litografia Universităţii din Braşov
3. Boja N., Boja F., 2010, - Mecanizarea Lucrărilor Forestiere II, Editura
• 19. Popescu I. 1984 – Mecanizarea lucrărilor silvice Editura
Vasile Goldiş University Press, p. 233. Ceres Bucureşti
4. Boja N., Boja F., 2010, - Îndrumător pentru controlul calităţii solului • 20. Popescu I., Popescu S. 2000 – Mecanizarea lucrărilor silvice
din pepinierele forestiere, Editura Vasile Goldiş University Press, Editura Universităţii Transilvania din Braşov
p. 108. • 21. Pîrvu, 1996 – Fitopatologie Ed. Sincron Cluj Napoca
5. Chiriţă C., Vlad I. Ş.a. 1977– Soluri şi staţiuni forestiere Vol.I.şi II. • 22. Rucăreanu N., Leahu I. 1982 – Amenajarea pădurilor
Editura Ceres Bucureşti
Ed.Academiei R.S.R. Bucureşti
6. Ciortuz I. 1981 – Amelioraţii silvice Ed. Did. Ped. Bucureşti • 23. Stoenescu M., Tarsea D.,ş.a. – Clima în R.S.R. Vol.I. şi II.
7. Damian I. 1978 – Împăduriri Ed.Did. Ped. Bucureşti • 24. Sbârnac A., Radu Gr., 1986 – Sisteme de maşini pentru
8. Dincuţeanu Dumitrescu – Pepiniera Silvică centrală mecanizarea lucrărilor silvice ICAS Bucureşti
9. Dobrescu, 1966 – Editura Agrosilvică Bucureşti • 25. Simionescu A., ş.a. 1971 – Dăunătorii pădurilor Editura
10. Enescu V., 1966 – Plantaje pentru producerea seminţelor forestiere Ceres Bucureşti
11. Florescu I.I., Nicolescu – Silvicultura Vol.II. Editura Universităţii • 26. Tîrziu D., 1997 – Pedologie şi staţiuni forestiere Editura
12. V.N. 1998 – Transilvania Braşov Ceres Bucureşti
13. Kruch J. – Exploatarea pădurilor. Note de curs 1997 – 1998 • 27. *** Atlas climatologic
14. Marian, Marcu O. 1983 – Meteorologie şi climatologie forestieră • 28. ***, 1997 Norme de timp şi de producţie unificate pentru
Ed.Ceres Bucureşti lucrări de silvicultură EdituraS.C. RAR S.A. Suceava
Marcu O., Simion D. 1983 – Entomologie forestieră. Editura Ceres
• 29.
15.
Bucureşti ***, 1994 Pepiniere. Metode şi procedee pentru cultura în
pepinieră a principalelor specii forestiere şi ornamentele,
 Tipografia TYPOKER EXIM. S.R.L. Odorheiu Secuiesc
•