Nume și prenume student: Stanescu Coandă Gabriela

Specializarea: Engleză- Germana

Anul de studiu: I

ESEU PEDAGOGIC ARGUMENTATIV

Lucrare aplicativă la disciplina Pedagogie 1

Cum sa schimbat educația în era digitala?

"Educația este pașaportul către viitor", spunea Malcom X. Odată cu anul 2019 și pandemia,
educația a suferit o schimbare enormă, de la clasicele lecții prezente în sala de clasă la lecții
digitale moderne de pe canapeaua din sufragerie. Dar cât de eficientă este predarea digitală
și care sunt avantajele și dezavantajele?

Educația este un fenomen complex i dinamic, conceptul av nd r d cini ad nci n g ndirea

i n educa ia european . Din 1774 p n n jurul anului 1810, g nditori precum Herder,
Schiller i Humboldt au cercetat educația ca pe un fenomen laic, care se refer la
dezvoltarea emo ional , moral i intelectual , la culturalizare, dar i la exercitarea rolului
de cet ean. Ast zi, ns civiliza ia noastr se afl ntr-un proces de transformare din state
na ionale industrializate ntr-o planet digitalizat , n care toat lumea are nevoie s
prospere. Ca acest lucru s se nt mple n mod pa nic, trebuie s mputernicim sau s
abilit m toat lumea cu competen e, adic s dezvolt m o educație adecvată pentru secolul
21.

Transformarea digitală a schimbat societatea și economia, având un impact din ce în ce mai

mare asupra vieții de zi cu zi. Educația în era digitală tehnologia are un rol important în
învățare. Deși, până acum se credea că tehnologia ar împiedica și îngreuna procesul de
învățare și predare, s-a constat că de fapt pentru generația actuală este un sprijin imens. De
asemenea, profesorii făceau tot posibilul ca elevii să nu mai aibă acces la telefon, laptop sau
internet. Acum, acest lucru s-a schimbat. Mulți profesorii au realizat că este bine să
provoace copii la studiu individual cu ajutorul tehnologiei sau la căutarea de informații
atunci când este nevoie.
Primul mare avantaj al predării digitale este că nu mai este nevoie să mergi la școală. Sunt
suficiente două click-uri și ești în clasă. Acest lucru nu este doar confortabil, ci și reduce
ș
ț
î
ă
ă
ț
ș
ț
ă
ă
ț
î
ă
ă
ă
î
ă
ă
ș
ț
î
ț
â
ș
â
ă
ă
ă
ă
î
î
ă
ă
ă
ă
î
ă
ș
î
â
ă
â
ă
ă
ș
ă
î
â
î
â
ă
ă
ă
depresia, potrivit unui studiu. Compania de asigurări de sănătate AOK a ajuns la concluzia,
în urma unei analize de date pe mai mult de 13 milioane de persoane, că deplasările lungi nu
numai că îți iau timp, dar te pot îmbolnăvi psihic, deoarece se instalează teama de a nu reuși
să îți stăpânești sarcinile. "Problema de bază: Mulți oameni simt că șofatul este o pierdere de
timp, ceea ce îi face nefericiți pe termen lung. Studiile arată că: Navetiștii sunt mai
predispuși la probleme de sănătate mintală și au mai multe zile de concediu decât persoanele
care fac naveta la locul de muncă pe distanțe scurte. Adesea, aceștia dorm mai puțin bine și
suferă mai frecvent de boli cardiovasculare sau de hipertensiune arterială." (1)

Un alt aspect important este că, în cadrul lecțiilor digitale, elevii se pot concentra asupra
lecției fără a se gândi la ce cred ceilalți elevi despre ei. Ziarul digi24 a publicat un articol
despre un studiu realizat de organizația Salvati Copiii România, potrivit căruia aproximativ
50% dintre elevii români suferă de bullying. (2) Situația economică a elevilor este adesea
unul dintre motivele pentru care se practică bullying-ul. Bullying-ul dăunează dezvoltării de
sine a elevilor și duce, de asemenea, la boli psihice și fizice. În clasa Digital nu contează cu
ce se îmbracă elevii sau cu ce mașină vin la școală. De asemenea, profesorul poate opri mai
ușor atacurile.

O lecție online este, de asemenea, mult mai ușor de evaluat din punct de vedere al calității.
Nu doar elevii, ci și profesorii trebuie să fie verificați. Există adesea articole de ziar despre
profesori care folosesc timpul de curs pentru activități personale sau, mai grav, despre
profesori care au avut un comportament inacceptabil față de elevii lor. Chiar zilele trecute,
Dallas Morning Newspaper a publicat un articol despre un profesor din Texas care le-a spus
elevilor săi că albii sunt superiori. (3) Prin digitalizare, această artă de a încălca regulile
poate fi oprită mai ușor, deoarece lecțiile sunt înregistrate.

Apropo de înregistrare, următorul beneficiu al lecțiilor online este că profesorii își pot
înregistra lecțiile online și le pot încărca pe o platformă, astfel încât elevii să poată revizui
informațiile și să trimită rapid profesorului un e-mail cu o anumită întrebare. Acest lucru
facilitează înțelegerea, deoarece elevii nu numai că primesc un rezumat al lecției, dar pot
revedea întreaga lecție, pot face o pauză dacă este necesar și pot pune rapid întrebări.

Calculatorul așadar a devenit indispensabil în educaţia modernă, fiind utilizat de către

cadrele didactice în procesul de predare-învăţare. Fiind un mijloc modern de educaţie,
utilizarea sistemelor informatice a câştigat teren datorită virtuţilor foarte atractive pentru
elevi, accesibilităţii pentru aceştia şi facilitării prezentării informaţiilor. Utilizarea
calculatorului în educaţie are marele avantaj de a facilita trecerea de la acumularea pasivă de
informaţii de către elevi la învăţarea prin descoperire, ei învaţă să înveţe, dezvoltându-şi în
acest mod abilităţile şi strategiile cognitive pe care le vor folosi şi adapta în diverse alte
situaţii. Acest fapt aduce o mare flexibilitate în învăţare şi la stimularea elevilor de a se
implica în procesul educaţional şi de a deveni parteneri ai profesorului în cadrul clasei.
Pe cât de bine sună, cursurile online au și dezavantaje. Primul este că mai ales timpul
petrecut de elevi pe ecran crește. Dacă la școală elevii nu au avut voie să folosească
telefoanele mobile în timpul lecțiilor normale și au luat o pauză digitală, lecțiile online au
nevoie de ecran. Elevii trebuie să folosească internetul pentru întregul proces de învățare, de
la orele de curs la teme și pentru referințe. Acest lucru este nesănătos și duce la insomnie,
dureri de ochi și dureri de spate. CNN a postat despre o analiză publicată în JAMA
Pediatrics că media zilnică de utilizare a ecranului în timpul pandemiei a crescut cu mai
mult de o oră și douăzeci de minute. (4)

Următoarea problemă a predării online este că, de multe ori, conexiunea la internet nu poate
rezista la atâtea rețele de lungă distanță și astfel se tot blochează sau este de proastă calitate.
Acest lucru duce la un timp de învățare mai scurt, dar și la o predare de calitate mai slabă,
deoarece elevii nu prind totul pentru că nu pot înțelege întotdeauna clar profesorul. Desigur,
studenții cu o situație financiară mai bună au un avantaj, deoarece își pot permite laptopuri
mai bune sau contracte de internet. Bineînțeles, aceștia au nevoie și de autodisciplină, care
este următorul dezavantaj major al învățării moderne. Navigarea pe un alt site sau privitul la
televizor în timpul orei este mai ezitantă, deoarece microfoanele sunt oprite.

Important este însă faptul că lipsește contactul. Elevii nu se întâlnesc cu Studenții.

Profesorul este acceptat doar ca o figură de trăncănitoare plictisitoare. A face lecțiile online
atractive este foarte dificil. Potrivit unei analize BCC " Numărul copiilor de cinci și șase ani
care au nevoie de sprijin pentru vorbire și limbaj la școală a crescut cu 10% în Anglia".

Digitalizarea educației este fiind un process de neoprit, se pune întrebarea care este rolul
cadrelor didactice în era digitală? Educația în era digitală este o sarcină greu de îndeplinit de
către cadrul didactic. Acesta trebuie să adapteze conținutul la nevoile elevilor, dar să se și
asigure că aceștia vor învăța tot ce e necesar. Astfel calculatorul nu poate înlocui cadrul
didactic, care rămâne o prezenţă activă, vie, în comunicarea cu elevii, iar relaţia aceasta nu
poate fi substituită de lecţiile interactive. Profesorul rămâne factorul care aduce resursele
sale personale, umane în procesul educativ şi care se angajează cu întreaga sa personalitate
în educaţie. Profesorul este cel care stabileşte comunicarea vie cu elevii, prin intuiţie,
empatie, creativitate şi adaptabilitate continuă la elevii săi şi este cel care modelează şi
caracterele acestora. În acest proces, calculatorul este un instrument auxiliar folosit de
profesor, instrument care modifică sistemtul de învăţare tradiţional şi permite căderea
barierelor în accesarea informaţiilor.
Calculatorul este cel care oferă instruirea elevilor, fiecare lecţie urmând nişte secvenţe şi
fiind dirijată de profesor, cel care stabileşte şi obiectivele educaţionale. De multe ori,
calculatorul oferă şi modalităţi de exerciţiu după ce conţinuturile lecţiei au fost prezentate,
pentru predarea unor elemente de bază, aşa cum sunt operaţiile aritmetice – adunarea,
scăderea, înmulţirea şi împărţirea. La finalul secvenţelor de învăţare, există şi posibilitatea
ca elevii să fie testaţi pentru a conştientiza informaţiile pe care le-au memorat şi înţeles şi
pentru a corecta eventualele erori sau lacune. Testarea se realizează de obicei prin
intermediul intemilor cu alegere multiplă, elevilor dându-li-se astfel posibilitatea de a reveni
asupra celor învăţate şi de a consolida informaţia. Simulările utilizate în cadrul lecţiilor
virtuale sunt de multe ori spectaculoase pentru elevi. Înţelegerea diferitelor procese şi
fenomene este mult uşurată prin oferirea unui suport vizual elevilor, iar aceştia devin mult
mai motivaţi să participe la lecţie şi să înveţe.

Profesorul este din nou cel care setează obiectivele învăţării şi fixează cadrul în care se
desfăşoară activitatea elevilor. Altă modalitate de utilizare a calculatorului în procesul
instructiv-educativ este de a oferi resurse care să fie căutate şi accesate de către elevi,
profesorul fiind cel care propune conţinuturile de învăţare sau temele. Folosirea
calculatorului ca sursă de informaţii este foarte importantă, elevii putând accesa de exemplu
Internetul sau enciclopediile multimedia. Acest mod de abordare stimulează învăţarea prin
descoperire la elevi, ei nu mai sunt cei care recepţionează informaţii, ci trebuie în primul
rând să înţeleagă întrebările pe care profesorul le pune, urmând ca apoi să găsească ei înşişi
informaţiile şi să le sintetizeze. Elevii sunt cei responsabili de găsirea informaţiilor din
diferite surse, fiind provocator pentru el să ajungă la propriile sale concluzii. Este mai
important modul în care elevul ajunge la aceste concluzii şi nu rezultatul în sine, aici
intervenind procesul de gândire, modul de raţionament şi analiza şi sinteza informaţiilor.
Răspundurile elevilor pot fi foarte variate la întrebările propuse de cadrul didactic, dar este
mult mai important modul în care ei argumentează aceste răspunsuri, sursele de informare şi
dezbaterile ce pot fi generate în cadrul clasei, pornind de la această bază. Profesorul este aici
un facilitator al învăţării, nu mai este cel care oferă informaţiile de-a gata, iar sarcina pe care
elevul o are de realizat este mai mult calitativă decât cantitativă.

Personal, cred că combinația este cheia succesului. Cred că lecția perfectă este la școală,
alături de colegii și de profesor care implica în lecții conținut digital. Învățarea fără internet
ar fi depășită, dar învățarea fără interacțiune umană nu ar fi deloc eficientă. Așa cum copiii
mici au nevoie să învețe comunicarea prin cuvinte și expresii corporale pentru noi adulții int
este esențial să o retrăim cât mai des. Un om sănătos este un om care se află într-o
interacțiune constantă cu alți oameni.Nu vreau să trăiesc într-o lume în care nu-ți poți
îmbrățișa prietenii sau în care nu ne putem zâmbi unii altora și să ne umplem doar prin asta
cu puțină energie pozitivă. Și pentru a încheia acest eseu mă voi folosi de acest citat al lui
Margret Heffernan: " Pentru idei bune și inovație adevărată, ai nevoie de interacțiune
umană, de conflict, de argumente, de dezbateri."
1 https://www.aok.de/bw-gesundnah/arbeit-und-freizeit/langer-arbeitsweg-gefaehrdet-
pendeln-die-gesundheit

2 https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/aproape-jumatate-dintre-elevii-romani-au-fost-
victime-ale-bullying-ului-in-scoli-salvati-copiii-2121811

3https://www.dallasnews.com/news/education/2022/11/13/white-pflugerville-teacher-on-
leave-after-telling-black-students-his-race-is-superior/

4. https://edition.cnn.com/2022/11/07/health/screen-time-kids-pandemic-analysis-wellness/
index.html 5. https://www.bbc.com/news/education-63373804