Sunteți pe pagina 1din 80

PROGRAMUL OPERAŢIONAL CAPITAL UMAN

Axa prioritară 6 – Educaţie şi competenţe

Obiectivul tematic 10:


Efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării

și al formării profesionale în vederea dobândirii de competențe și a învățării pe

tot parcursul vieții

METODOLOGIE DE PRACTICĂ

Dezvoltare personală și stagii de practică

pentru viitori psihologi

POCU/90/6.13/6.14/108971

Intocmit,

Prof.univ.dr. Andra Seceleanu

Prof.univ.dr. Adrian Cristian Papari

Conf.univ.dr. Livica Fratiman

Lector univ.dr. Doinita Bentu

1
CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI

Proiectul își propune să stabileasă un plan integrat de m

beneficii concrete și efecte pozitive pe termen med

c o n t r i b u i l a f i n a l i z a r e a s t u d i i l o r ș i a n g a j a r e a

c r e ș t e r e a g r a d u l u i d e c o n ș t i e n t i z a r e , r e s p o

agenților e p
conomici
a u prin csigurarea
aa pnei e

c a r e l e a d u c e l a d e z v o l t a r e a e c o n o m i e i ș i a c o m

facilitarea accesului la programe de învățare la locul de muncă, consiliere

și orientare profesională și utilizarea tehnologiilor moderne/dezvoltara de

competențe digitale.

O B I E C T I V U L aG l E N
p rE oR i Ae Lc t u l u i c o n s t ă î

a p t i t u d i n i l o r ș i c o m p e t e n ț e l o r s p e c i fi c e p e nt r u

studenți (inclusiv pentru cei care se află într-o categorie dezavantajată de

persoane), înmatriculați în sistemul național de învăță

m a s t e r ) , l a U n i v e r s i t a t e a „ A n d r e i Ș a g u n a ” C o

Psihosociologie, Specializarea Psihologie, prin facilitarea

școală la viața activă în vederea inserției viitoare pe p

domenii profesionale relevante specializării studiate și în concordanță

propriul s d c et e P ompetențe.
s u p i roiectuld m tabileșt
2
cu beneficii concrete și efecte pozitive pe termen mediu și lun

contribui la finalizarea studiilor și angajare, dar și la creșterea gradului de

conștientizare, responsabilizare și implicare a agenților e

asigurarea unei percepțtii corecte a avantajelor p

dezvoltarea e ș aconomiei
c f i a omunității
l p d acilita

învățare la locul de muncă pentru grupul țintă.

Acest obiectiv general este în concordanță cu:

 Acordul de Parteneriat 2014-2020,

 Recomandările Specifice de Țară 2014,

 Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2021,

 Programul Național de Reformă 2014.

El contribuie la îndeplinirea obiectivului specific

10(iv) și ale apelului de proiecte nr. 11 prin asistarea pers

Grupul Țintă în tranziția de la școală la viața ac

instrumente și soluții inovative precum oferirea de programe integrate de

c o n s i l i e r e ș i o r i e n t a r e p r o f e

practică/programe de învățare la locul de muncă, consliere și

p ro fesională și utilizarea tehnologiilor m oderne/d ezvoltarea de copeten

profesionale.

OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROIECTULUI

OS1 - Dezvoltarea și furnizarea de servicii integrate de orient

consiliere și îndrumare în sprijinul tranziției de la școală la via

pentru 2 d s00 de tudenți,


c m 1 d intre o c are ș 1 inim

urmează studii/cursuri de formare. Aceștia vor beneficia de activită


3
consiliere, orientare profesională și îndrumare cu experți competenți și cu

o b ogată
e xperiență.
S v f a s tudențiis f ors i ș stfel

a p o i s ă o p t e z e , p e b a z a c o m p e t e n ț e l o r ș i a p r o

continuarea studiilor și/sau angajare.

O S 2- P a r t i c i p a r e a l a p r o g r a m e d e î n v ă ț a r e l a l o c u

performante, interactive și inovative și competiții profesionale pentru 200

de studenți și angajarea a minim 88 (44%) ca ur

acestora. Se urmărește astfel obținerea competențelor practice necesare

s t u d e n ț i l o r p e n t r u a p r o f e s a î n d o m e n i u l s

membrilor grupului țintă performanți.

O S 3- D e z v o l t a r e a d e p a r t e n e r i a t e î n t r e i n s t i t u ț i a d e î n

s u p e r i o r ș i p a r t e n e r i i d e p r a c t i c ă / p o

absolvenți pentru susținerea și îmbunătățirea procesului educațional și în

vederea facilitării accesului pe piața muncii, inclusiv pri

sistem de informare coordonată, între toate cele

( s t u d e n ț i , a n g au jnai tvoerri s, i) t. a S
t ee u r m a r e ș t e a s t f e l î m b u n ă t

nivelului de informare, conștientizare și înțelegere

o p o r t u n i t ă ț i l e o f e r i t e î n c a d r u l p r o i e c t u l u

practice, viabile, inovative de îmbunătățire permanentă a ofertei de stagii.

GRUPUL ȚINTĂ

Grupul țintă al proiectului va fi alcătuit din

s t u d e n ț i a i U n i v e r s i t ă ț i i „ A n d r e i Ș a g u n

4
Psihosociologie, Specializarea Psihologie și Psihologie clinică, eval

intervenție terapeutică, după cum urmează:

 200 de studenți (ISCED 5 – 7), din care:

 45 de studenți din anii terminali (anul 3 studii licenț

master);

 55 (aprox.) de studenți din anul 2 studii licență și anul 1 master.

Dintre cei 200 de studenți:

 60 de studenți (ISCED 5 – 7) provin din mediul rural;

 60 de studenți (ISCED 5 – 7) netradiționali.

Minim 75% din membrii grupului țintă vor fi femei.

5
INTRODUCERE

La nivel mondial, se constată o cerere tot mai mare a forței d

muncă super și poli-calificată, dar are loc o scădere a numărului locurilor

de muncă, aspecte care ilustrează faptul că cererea pe

muncă este un fenomen dinamic, caracterizat pr

omogenitate. Foarte buna înțelegere a cerințelor u

dinamicii acesteia, evident, este instrumentul esențial pentru planificarea

ș i p r o i e c t a r e a e d u c a ț i e i , e s t e i n s t r u m e n t u l

instruirea profesională, este cheia integrării pe pața muncii.

Deși accesul la informarea competentă și diversificată,

locurile de muncă a crescut considerabil, încă persistă problema tranziției

de la școală la

locul de muncă, această tranziție fiind tot mai complexă, deoare

solicită n a oi ș cptitudini m și i ompetențe,


d l d c ăsuri

in ce mai specifice.

Practica de specialitate reprezintă în prezent o necesitate în mediul

universitar deoarece, actualmente, cea mai mare pr

instituție d î e snvățământ
or a uperior
d ag a eprezintă

ofertei de studii cu cerințele pieței muncii.

În prezent, studenții sunt mai interesați de dezvoltarea per

mai mult ca oricând, deoarece au devenit conștienți de faptul că

6
puterea l ș d or ni epinde
d e s s d umai
ș s a e oi ă e e

personale și profesionale. În plus, la momentul actual, st

dispoziție m d ilioane
r ș i e d esurse
d mi nformații
p

care își pot îmbunătăți viața, dar nu dețin instrumen

principiile d d e p ezvoltare
c a c ersonală
s p a us jutorul

pot perfecționa din ce în ce mai mult în domeniul studiat.

Stagiul d e practică co nstituie activitatea d esfășurată de stu denți î

c o nfo rm it ate cu p l an u l d e î n v ăț ămân t î n sc o pul

practice a cunoștințelor teoretice însușite de aceștia în cadrul programului

de instruire.

Prin structura sa, metodologia de organizare a stagiului de practică

p e n t r u v i i t o r i i p s i h o l o g i î ș i p r o p u n e s ă

organizării activității de practică și, de asemenea, să consolideze r

universitate-piața muncii și astfel să asigure absolvenților șanse mai mari

în ocuparea unui loc de muncă.

7
CAPITOLUL 1. REGLEMENTĂRI LEGALE PRIVIND

PRACTICA DE SPECIALITATE A VIITORILOR PSIHOLOGI

P r a c t i c a d e s p e c i a l i t a t e a s t u d e n ţ i l o r F a c u l t ă

Specilizarea P s sihologie,
d î c e cesfăşoară
u a n o

normative:

 L e g e a n r . 2 5 8 d i n 1 9 i u l i e 2 0 0 7 p r i v i n d

studenţilor (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.

493 din 27 iulie 2007)

 Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 3955/2008

privind cadrul general de organizare a stagiilor de practică în cadrul

programelor d s u e tudii
d l şniversitare
d m ( e ic

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 12 iunie 2008)

 Legea nr. 213 din 27 mai 2004 privind exercitarea

psiholog cu drept de liberă practică, înfiin ţa

f u n c ţ i o n a r e a C o l e g i u l u i P s i h o l o g i l o r

Monitorul Oficial al României nr. 492 din 1 iunie 2004)

 Legea nr. 288 din in 24 iunie 2004 privind organizare

universitare (publicată în Monitorul Oficial, Parte

07.07.2004).

Potrivit acestor reglementări practica studenţilor se des

conformitate cu planul de învăţământ al facultăţ

8
v e r i f i c a r e a a p l i c a b i l i t ă ţ i i c u n o ş t i n ţ e l o r t e o r e t

activitatea practică.

Prin desfăşurarea activităţii de practică se urmăreşte conso

c u n o ş t i n ţ e l o r t e o r e t i c e ş i f o r m a r e a a b i l i

concordanţă cu specializarea pentru care se instruiesc.

1.1. DEFINIREA TERMENILOR

STAGIU DE PRACT
– I aCcĂt i v i t a t e a d e s f ă ș u r a t ă d e s t u d e

masteranzi, în conformitate cu planul de învățământ, care are drept scop

v e r i f i c a r e a a p l i c a b i l i t ă ț i i c u n o ș t i n ț e l o r t e o r e t

cadrul programului de instruire.

ORGANIZATOR DE PRACTICĂ– instituția de învățământ superior

care desfășoară activități instructiv – educative

legislației române în vigoare.

PARTENER DE PRACTICĂ
– instituția centrală ori locală sau orice

altă persoană juridică din România, dintr-o țară participantă la programul

„Învățare p t p e vot î arcursul


p f ieții”,
d F ntr-un
S

European sau dintr-o țară terță, ce desfășoară o activitate în corelație cu

specializările c î n uprinse M n omenclatorul


E C ș ini

Tineretului și care poate participa la procesul de in

studenților și masteranzilor.

P R A C T I -C As Nt u
T d e n t u l s a u m a s t e r a n d

activități practice pentru consolidarea cunoștințelor te

9
formarea abilităților, spre a le aplica în concordan

pentru care se instruiește.

C A D R U D I D A C T I C S –U Pp Ee Rr sV oI aZ nOaR d e s e m n a

organizatorul de practică, care va asigura planificare

supravegherea desfășurării stagiului de practică.

TUTORE – persoana desemnată de partenerul de practică, care va

a s i g u r a r e s p e c t a r e a c o n d i ț i i l o r d e p r e g

p r a c t i c a n t a c o m p e t e n ț e l o r p r o f e s i o n a l e

stagiului de practică.

COMPETENŢE– o combinaţie de cunoştinţe, deprinderi, abilităţi şi

a t i t u d i n i n e c e s a r e p e n t r u a
d o dm e e s nf i ă u ş

profesional. A s – „ceea
ltfel c ş eşpus
p tie s f i op
oate î ă acă

anumit domeniu profesional”.

C O N V E N Ț I E - C A D R U P R I V I N D E F E C T U A R E A

PRACTICĂ
– înseamnă acordul încheiat între organizatorul de prac

partenerul de practică și practicant.

PORTOFOLIU D P –Ed ocumentul


RACTICĂ
a C tașat on

p r i v i n d e f e c t u a r e a s t a g i u l u i d e

educaționale ce urmează a fi atinse, competențe

obținute prin stagiul de practică, precum și modalitățile d

stagiului de practică.

10
CAPITOLUL 2. MODALITATEA DE ORGANIZARE A

STAGIULUI DE PRACTICĂ ÎN UNIVERSITATEA „ANDREI

ȘAGUNA” DIN CONSTANȚA

Stagiul de practică completează activitatea di

studenții își însușesc cunoștințele teoretice de bază contribuind astfel l

desăvârșirea competențelor și abilităților profesionale ce

o c u p a r e a p o s t u r i l o r , c o n f o r m s t a n d a r d e l o

cadrului n aațional
c S l dalificărilor.
p e p i tagiul a e

planului de învățământ

1. Planul de învățământ

1.1. P l a n u l d e î n v ă ț ă m â n t a l F a c u l t ă ț i i d e P s i h o s o c i o l o g

U n i v e r s i t ă ț i i ” A n d r e i Ș a g u n a ” d i n Cpor n
evs teadneț ad e f ă ș u r a r e a

practicii de specialitate astfel:

A. La nivel de licență

a. Anul I p , d
ractica
s ee o pecialitates d ste

p e p a r c u r s u l s e m e s t r u l u i a l I I - l e a , a

finalizează cu colocviu și are un număr de 5 credite;

b. A n u l I I , p r a c t i c a d e s p e c i a l i t a t

desfășoară pe parcursul semestrului al II-lea, are 130 de ore,

se finalizează cu colocviu și are un număr de 5 credite;

c. A n u l I I I , p r a c t i c a d e s p e c i a l i t a t e

desfășoară pe parcursul semestrului al I-lea, are 130 de ore,

se finalizează cu colocviu și are un număr de 5 credite.


11
B. La nivel de masterat

a. Anul I p , d
ractica
s ee o pecialitates d ste

p e p a r c u r s u l s e m e s t r u l u i a l I I - l e a , a

finalizează cu colocviu și are un număr de 8 credite

b. A n u l I I , p r a c t i c a d e s p e c i a l i t a t

desfășoară pe parcursul semestrului al I-lea, are 130 de ore,

se finalizează cu colocviu și are un număr de 7 credite

O r e l e d e p r a c t i c ă v o r c u p r i nd e o r e d e d e z v o l t a r e p e r s o n a l ă ( 3 0 d

ore) și module TIC online (10 de ore ce vor pune accent pe echipamente,

p r o g r a m e s o f t w a r e ș i a p l i c a ț i i f o l o s i

profesională). L c e ista p u chipamente,


s ș a u rograme

p e pa rcu rs u l p ro g ram u lu i d e l u cru și m anuale, i

p r o c e d u r i d e u t i l i z a r e a a c e s t o r a v o r f i t r a n s

interactiv, f d p acil ș d e arcurs


o 2 p i isponibil
af s d nline

studenți.

D e z v o l t a r e a p e r s o n a l ă e s t e p a r t e i n t

p r e g ă t i r e a v â n d c a o b i e c t i v p r i n c i p a l a u t o c u n o

a b i l i t ă ț i l o r d e a u t o e v a l u a r e r e a l i s t ă a p

autoreglare emoțională și comportamentală în situații diverse l

viață ș c i Îarieră.
t p n d impul
d p rocesului s î e ezv

va explora propriile abilități, emoții, motivații, atitudini, ca

imaginea sa de sine și în raport cu persoanele alături de care lucrează.

12
1.2. Tipuri de cunoștințe și competențe ce trebuie

studenți în cadrul stagiilor de practică

C o m p e t e n ț e l e ș i c u n o ș t i n ț e l e a c u

u rm ăt o a r e le o c u p aț i i p o s i b il e l a f in al iz ar e a s t26
ud3iil
4 01
o r :- P s iho l o g î n

s p e c i a l i t a t e a p s i h o l o g i e c l i n i c ă ; 2 6 3 4

consiliere psihologică; 263403 - Psiholog în specialitat

263404 - Psiholog în specialitatea psihologia muncii și orga

263405 - Psiholog în specialitatea psihologia transporturi

Psiholog î s n pecialitatea
p a î s sihologia
2 -P plicată
î

specialitatea psihologie educațională, consiliere șc

263408 - Psiholog în specialitatea psihopedagogie spe

P s i h o l o g î n s p e c i a l i t a t e a p s i h o l o g i e a p

naționale; 2 – P 63411 2 – P siholog; 2 63412


-P s

școlar; 263415 - Cercetător în psihologie; 263416 - Asistent de cercetare

în psihologie; 263417 - Cercetător în psihopedagogie specială; 263418 -

Asistent de cercetare în psihopedagogie specială.

1.2.1. C o m p e t e n ț e l e p r o f e s i o n a l e p e n t r u

program licență

13
C 1. Cunoaşterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor și metodelor de bază

ale domeniului și ale ariei de specializare; utiliza

comunicarea profesională.

C1.1 Definirea și utilizarea corectă a conceptelor specifice psihologiei.

C1.2 Utilizareaconținuturilor teoretice și conceptuale specifice psihologiei

într-o manieră mai largă pentru explicarea și interpretarea fenom

asociate psihologiei.

C 1 . U
3 t i l i z a r e a c o r e c t ă ș i c u s e n s a a p a r a t u l

psihologiei.

C1.4 Analiza comparativă a principalelor abordări teoretice din psihologie.

C1.5 Elaborarea de interpretări psihologice ale comportamentu

proceselor mentale.

C2. Evaluarea psihologică a individului, grupului și organizației.

C.2.1. Asimilarea și utilizarea corectă a conceptelor f

domeniul psihodiagnozei.

C.2.2 Utilizarea conceptelor specifice psihodiagnozei pen

fenomenelor adiacente psihologiei.

C . 2 . 3 . U t i l i z a r e a a d e c v a t ă a i n s t r u m

psihologiei.

C2.4. Analiza comparativă a psihodiagnozei cu alte ramuri ale psihologiei

și domenii conexe.

C . 2 . 5 . A d m i n i s t r a r e a ș i u t i l i z a r e a c o r e c t

obiectivele testării; interpretarea adecvată a informa

testele psihologice.

14
C3. Evaluarea critică a situațiilor problematice și a soluțiilor

psihologie.

C . 3 . 1 . C u n o a ș t e r e a c a r a c t e r i s t

modalităților de găsire a soluțiilor.

C . 3 . 2 . U t i l i z a r e a c o n c e p t e l o r s p e c i f i c e p s

situațiilor problematice dintr-o perspectivă holistică.

C.3.3. Aplicarea metodelor specifice psihologiei în ve

situațiilor problematice.

C3.4. A naliza
c c omparativă
as i ritică
p r oluțiilor

situațiilor problematice.

C 3 . 5 . U t i l i z a r e a u n e i s o l u ț i i o b i e c t i v e p e n t r u

problematice.

C.4. Proiectarea și realizarea intervențiilor psihologice.

C4.1. D eținerea
ș î t i nțelegerea
d b ap erminologiei
ș d

psihoterapie.

C.4.2. U tilizarea
b t azei
ap erminologice
ș d t p rinc

înțelegerea fenomenelor mai largi, tangente domeniului psihologiei.

C.4.3. Analiza comparativă a principalelor școli de psihoterapie.

C.4.5. Utilizarea unei tehnici de intervenție psihologică într-o problemă ce

reclamă acest lucru.

C4.3 Aplicarea principiilor și metodelor de bază s

psihologice.

C4.5 Utilizarea unei tehnici de intervenție psihologică

c er e c l a m ă a c e s t l u c r u . I n t e r v e n ț i

ce implică componente psihologice.

15
C5: Realizarea unui demers de cercetare științifică în psihologie.

C 5 . 1 C u n o a ș t e r e a ș i u t i l i z a r e a a d e c v a t ă a

cercetare specifice psihologiei.

C5.2 Utilizarea specificului metodelor de cercetare în psiho

explicarea și interpretarea fenomenelor conexe acesteia.

C5.3 Utilizarea adecvată a metodelor de cercetare, în funcție de specificul

temei (a fenomenului studiat).

C5.4 A naliza
c aomparativă
d d c p esignului
c d e

adiacente.

C5.5 Proiectarea demersului unei cercetări psihologice utilizând

modele relevante în domeniu.

R e a l i za r e a u n e i c e rc e t ă r i ș ti i n ți fi c e ( l u c r a re d e

validată la congrese, conferințe, workshop-uri, examen de licență.

C 6 : R e l a ț i o n a r e a ș i c o m u n i c a r e a i n t e r p e r s o

psihologiei.

C 6 . 1 Î n s u ș i r e a u n o r n o ț si u
ă nepi r m
d ie t ăb aî zn ăț e cl ae rg e

relaționării individului uman cu mediul social.

C6.2 Utilizarea limbajului de profil în comunicarea interpersonală.

C 6 . 3 U t i l i z a r e a m e t o d e l o r ș i i n s t r u m e n t e l o r

comunicării interpersonale.

C 6 . 4 A n a l i z a ș i e x p l i c a r e a r e a l i t ă ț i i r

interdisciplinară.

C 6 . 5 E l a b o r a r e a u n u i d e s i g n d e c e r c e

comunicării psihologice.

16
Realizarea unui demers de cercetare prin metode specifice

psihologice.

1.2.2. C o m p e t e n ț e l e p r o f e s i o n a l e p e n t r u

înscriși la program masterat

C1: Psihodiagnostic și evaluare psihologică

C1.1 Cunoașterea aprofundată a abordărilor și conceptelor din dome

psihologiei c ș d linice t i eținerea


s d erminologiei
ș e

clinice.

C 1 . 2 C o n c e p t u a l i z a r e a c l i n i c ă g e n e r a l ă ș i s

psihodiagnosticului nosologic.

C1.3. Aplicarea principalelor strategii metodologice în stabilirea tabl

clinic al mecanismelor etiopatogenice psihologice

sănătate și a mecanismelor de sanogeneză.

C 1 . 4 A u t o - e v a l u a r e a r e t r o s p e c t i v ă

întreprinse în procesul de diagnoză și evaluare clinică.

C1.5 U tilizarea
c a m ombinată
( etodelor
t ș canti

instrumentelor în context clinic în vederea stabilirii ps

nosologic. Evaluarea unei situații care implică componente psihologice cu

a j u t o r u l p r o b e l o r p s i h o l o g i c e ș i i

structurate.

C2: Intervenție/asistență psihologică

C2.1 Cunoașterea principalelor modalități de psihote

terminologiei specifice intervenției psihoterapeutice.

17
C2.2 Conceptualizarea psihologică a cerințelor (obi

problemelor clientului) de intervenție terapeutică.

C2.3 Utilizarea aparatului conceptual specific intervenției psihoterapeutice

în scopul optimizării, autocunoașterii și dezvoltării personale precum și în

scopul modificării factorilor psihologici implicaț

psihosomatice și în situații de risc.

C2.4 I nterpretarea
c ar orectă
i p ezultatelor
r n

în întocmirea de rapoarte diferențiate pe domenii clinice.

C2.5 Adaptarea la situații existențiale variate, cu cara

pentru rezolvarea de probleme ce necesită intervenție individu

grup ori strategii de intervenție optimizatoare.

U t i l i z a r e a u n e i t e h n i c i d e i n t e r v e n ț i e p s i h o l o

reclamă acest lucru.

C3: Optimizarea și dezvoltarea personală.

C3.1 Cunoașterea principalelor modalități de interven

scopul optimizării, autocunoașterii și dezvoltării personale și/sau în scopul

p r e v e n ț i e i ș i r e m i t e r i i p r o b l e m

autocomportament.

C32
. C o n c e p t u a l i z a r e a p s i h oa l o( g
o ibci ăe c t i v e l o r / s c o p u r i l o r / p r o b l e m e

clientului) în scopul consilierii psihologice.

C3.3 Utilizarea aparatului conceptual și metodologic pentru

s ă n ă t ă ț i i ( e x . e d u c a ț i e p e n t r u s ă n ă t a t e , p

confruntarea cu condiția de boală și impas existențial (

prevenție secundară, terțiară, recuperare etc.).

C3.4 Evaluarea procesului de consiliere și a rezultatelor acestuia.


18
C 3. 5 D e zv o l ta r e a f le x ib i li tă ț ii ș i c r e a ti vi tă ț ii r e la ț io n al e , a a p t i t u d i n i l o

contact, a resurselor de suport, cooperare și într-ajutorare umană.

Consiliere printr-o tehnică specifică obiectivelor medicale (ex.

a d e r e n ț e i l a t r a t a m e n t , m o d i f i c

preoperatorie, prevenție terțiară în cadrul bolilor cronice etc.).

C4. Cercetare

C4.1 Cunoașterea activităților principalelor instituții, organizații

epistemice relevante pentru domeniul psihologiei clinice.

C4.2 Cunoașterea cadrelor definite de componențele sale în ca

participa și/sau iniția activități de cercetare specifice domeniului clinic.

C 4. 3 U t il iz ar e a a p a r at ul ui m e t o d o l o g i c d e i nve s t i g ar e s p e c i fi c d o m e n i u

clinic pentru dezvoltarea acestuia prin acțiuni d

creativă și inovatoare.

C 4 . 4 U t i l i z a r e a o p t i m ă a m e t o d e l o r , t e h n i c i

cercetare în context clinic.

C4.5 V alorificarea
o ș c aptimă
c ti reativă
ș p a unoșt

competențelor și experiențelor pozitive și valoroase în activități științifice

multiplicatoare.

Valorificarea cun oștin țel or și a abil ităților prin

științifică (congrese, conferințe, workshop-uri etc.).

C5: Educație și formare profesională

C5.1 Cunoașterea principalelor modalități și activități p

care își poate îmbogăți și rafina competențele.

C5.2 Utilizarea cunoștințelor acumulate pentru îmbogățirea și dezvoltarea

profesională prin activități de educație și training continue.

19
C5.3 Dezvoltarea profesională continuă prin armonizarea potențialului de

dezvoltare al clinicianului cu cerințele clientului și cu oferta de educație și

training.

C5.4 Evaluarea permanentă a gradului de dezvolt

strânsă legătură cu gradul de satisfacție profesională.

C5.5 Urmărirea propensiunii profesionale și autoadaptarea

evaluării clinice și a intervenției terapeutice.

CAPITOLUL 3. ROLURILE ȘI RESPONSABILITĂȚILE

PERSOANELOR/INSTITUȚIILOR IMPLICATE ÎN

DESFĂȘURAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ

Universitatea „ Ș Andrei
d C aguna”
v r i in onstanț

partenerilor de practică, în vederea încheierii acordurilor de co

astfel î dncât d omeniul


a a a e s c ctivitate c d l cestora

legat d s e pecializarea
s ș d c tudentului
p c a li a e omp

de dezvoltat. În acest sens UAS va deschide sesiu

20
parteneri pe sit-ul universității și în alte medii de com

(facebook, e-mail, etc).

Practica studenților se organizează și se desfășoară pe ba

c o n t r a c t - c a d r u d e c o l a b o r a r e î nc h e i a t ă î n t r e o r g a n i z a t o r ș i p a r t e n e r u l

practică.

Practica s d e pesfășoară
b f d îe azad i ișei iscip

de învățământ a practicantului.

A. PARTENERUL DE PRACTICĂ

Partenerul de practică va desemna un tutore din cadrul angajaților săi,

care va fi angajat de universitate


(cu 980 lei NET/lună, contribuțiile către

bugetul de stat fiind achitate de universitate și suporta

bugetul proiectului) pentru coordonarea activității stude

perioada stagiului și va asigura condițiile de pregătire și dobândire

către acesta a competențelor profesionale planificate.

Partenerul de practică are următoarele obligații generale:

a) s ă d e ț i n ă o d o t a r e c o r e s p u n z ă t o a r e – i n s t r u m e n t

software specific domeniului de psihologie – necesară v

cunoștințelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de

instruire;

b) s ă a i b ă s p e c i a l i ș t i c u s t u d i i s u p e r i o a r e c a r e s ă c o o r

participe la evaluarea desfășurării practicii studenților;

c) asigură accesul în incintele proprii, în măsura în care acestea pot fi

utilizate d c te ş ătre
s c erţi
î t ui oă m
omunice a n

programului sau restricţii de orice fel;


21
d) s ă d e s f ă ș o a r e p r o g r a m u l d e a c t i v i t a t e a s t

realizarea a d ctivității
p as e î cractică n f tudenților

a se depăși ora 20.00;

e) să d esemneze
p c ersoanele
s o d î areș u e cupă

a c t i v i t ă ț i i d e p r a c t i c ă a s t u d e n ț i l o r . P a r

d e s e m n a tuunt o r pe e n t r u s t a g i u l d e p r a c t i c ă , c a r e v a

respectarea c d ondițiilor
p ș d e d cregătire
p i o

a c ompetențelor
p p rofesionale
p p s lanificate
d

practică;

f) s ă î l a j u t e p e p r a c t i c a n t s

analitică/portofoliul de practică, punându-i la dispoziție

necesare;

g) s ă instruiască practicantul cu privire la norme

muncii și de apărare împotriva incendiilor, specifice activităților

care le va desfășura.

h) l a s fârș i tu l ac ti v i tăți i d e p ract i că, î n co nfo r

a n a l i t i c ă / p o r t o f o l i u l d e p r

cunoștințelor practicantului și îi acordă un calificativ.

Partenerul d p ae o racticăr re
p bligaţia
l c espec

privire la sănătatea şi securitatea în muncă a practica

stagiului de practică.

Înainte d î e snceperea
d p ptagiului a o e dractică,

a face practicantului instructajul cu privire la normele de

s ă n ă t a t e î n m u n c ă , î n c o n f o r m i t a t e c u l e g i s l a

22
responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsur

pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practica

pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale.

Tutorii d p e t ractică
s f psihologi
rebuie
c d d uă
l rept
iep e ib

autonomi, specialiști sau principali, cu vechime de

activează în cadrul CIP, sau în cadrul unor societăți p

organizații nonprofit. Desemnarea acestora se va face ținând cont și de

întrunirea următoarelor calități:

- Bun profesionist, echilbrat;

- Capacitate bună de autoevaluare și evaluare;

- Responsabilitate;

- Organizare personală;

- Amabilitate și disponibilitate de a găsi soluții;

- Plăcere de a lucra cu tinerii;

- Abilitățăți de comunicare, oferă soluții pentru const

c o m u ni c ăr i e f ic i e nt e î nt r e t u to re ș i s t ud e nt ul p r a c t ic a n t l u â n d

calcul barierele de comunicare;

- Capacitatea de a transmite informații și de a forma dep

practice;

- Implicarea studenților în acțiuni practic-aplicative.

Tutorii desemnați trebuie să poată asigura din pun

logistic efectuarea stagiului de practică, fapt ce implică prezența tutorelui

de p ractică
î i s n ncinta
î c s d ediului s dn are e es

de timp, existența unor bune relații de cooperare în rap

colegi și conducerea instituției.

23
B. PRACTICANTUL (STUDENT)

Î n a i n t e d e î n c e p e r e a s t va ag f i i u lî un ic hdeei apt ră a

C o n v e n ț i e - c a d r u p r i v i n d e f e c

organizatorul de practică, partenerul de practică și practicant.

Studentul, î u s n rma
C emnării
ș al l convenției-cadru

a conținutului acesteia, se va asigura că îl respectă și îl aplică întocm

Participarea la stagiul de practică cât și la worksho

este obligatorie.

Pe parcursul stagiului de practică studentului îi revine obligația de a

se informa și de a solicita clarificări vizavi de mo

activității în cadrul instituției/cabinetului și de a

proiectul alocat pe perioada de derulare a practicii.

Practicantul (student) are următoarele responsabilități:

a) să desfăşoare activităţile cerute pentru realizarea temei de practică

alese respectând durata, perioada stagiului şi programul

stabilit;

b) să respecte regulamentul de ordine interioară, normele de protecţia

m u n cș i i i d e a p ă r a r e î m p o t r i v a i n c e n d i i l o r ,

desfășurate;

c) s ă n u f o l o s e a s c ă i n f o r m a ţ i i l e l a c a r e a r e a c c e s î n t i m p u l s

p e nt ru a le co m unica unui t er ţ sau p e ntru a le p ublic a, ch i ar d u p ă

terminarea stagiului;

d) s ă r e s p e c t e n o r m e l e d e P S I ş i d e p r o t e c ţ i a m u n c i i î n i n c i n t ă

anunţe reprezentanţilor orice modificare a programului,


24
care au stat la baza încheierii convenţiei şi a oricăr

despre care părţile au convenit că sunt esenţiale pentru executarea

obiectului convenţiei;

e) s ă î n t o c m e a s c ă ş i s ă a c t u a l i z e z e

și s ă-l
pună l d a ispoziţia
t s aa utorelui
p c a au d ltor

control pentru completările necesare;

f) are o bligaţia
c p d da es urata
d p erulării
s r tagiu

programul de lucru stabilit şi să execute activităţile specific

t u t o r e î n c o n f o r m i t a t e c u p o r t o f o l i u l d e

r e s p e c t ă r i i c a d r u l u i l e g a l c u p r i v i r e l a

acestora.

Prezența l p aa s ractică e o tudentului


i î c d b ste

sau alte cauze obiective, practica se recuperează, respectându-se durata,

fără a perturba procesul de pregătire teoretică.

P r a c t i c a n t u l v a p a r t i c i p a a c t i v l a

partenerul de practică, doar dacă acestea sunt în interesul specializării, al

dezvoltării cunoașterii, dar numai după efectuarea

instructajelor de protecție a muncii și de apărare împotriva i

specifice acelor activități.

P e n t r u e v i d e n ț i e r e a a c t i v i t ă ț i i d e s f ă ş u r a t e

stagiului de practică fiecare student are obligația elaborării unui caiet d

practică. Acesta va fi luat în considerare în proc

stagiului d p ee ractică
F sfectuat. d p inalizarea
ş o

25
creditelor alocate disciplinei sunt condiționate de evaluarea şi certificarea

raportului de activitate și caietului de practică.

C. TUTORELE

Fiecare p artener
d p va d esemnau
e ractică
t cn s utore
v o are

d e î n d r u m a r e a ș i m o n i t o r i z a r e a a c t i

i n s t i t u ț i e i / c a b i n e t u l u i p e t o t p a r c u r s

practicii studenţilor.

Sarcinile tutorelui de practică:

1. Planificarea stagiilor de practică:

a. Pregătește spațiul de practică pentru practicanți;

b. Obține informații despre practicanți;

c. Realizează programul de practică al practicantului;

2. Derularea stagiilor de practică:

a. Instruiește p cracticanții
p l n d us rivireș a

sănătate a muncii la locul de practică;

b. Informează p c racticanții
p l l d m u r rivire a

interne de funcționare ale organizației;

c. I n f o r m e a z ă p r a c t i c a n ț i i c u p r i v i r e l a t i p u r i l e d

desfășurate;

d. S t a b i l e ș t e p r i o r i t ă ț i l e ș

practicanților;

e. Informează p c racticanții
p l a ș u
s rivire
d a

lucru;

f. Îndrumă practicanții în îndeplinirea sarcinilor;

26
g. Informează s dupervizorul
p d d e o ractică

fel de acțiuni/inacțiuni ale practicantului;

h. Vizează z l ilnic
d p istaa p e rezență
c ra

ora și data începerii și finalizării;

i. C o m u n i c ă c u e c h i p a d e i m p l e m e n t a r e

participă la vizitele de monitorizare planificate sau ad-hoc;

3. Finalizarea stagiilor de practică:

a. Evaluează activitatea practicanților;

b. Participă la colocviu de practică;

T u t o r e l e ( c o o r d o n a t o r u l s

i n s t i t u ț i e i / c a b i n e t u l u i ) c o o r d o n e a z ă o g r u

următoarele responsabilități:

a) s ă s t a b i l e a s c ă , î m p r e u n ă c u c a d r u l d i d a c t i c s u p e r v i z o r , t e

practică care să corespundă nivelului de cunoştinţe dob

studenţi şi a nevoilor partenerilor de practică;

b) s ă a s i g u r e d o b â n d i r e a d e c ă t r e p r

profesionale planificate pentru perioada stagiului de practică;

c) s ă u r m ă r e a s c ă ş i s ă î n r e g i s t r e z

p r a c t i c a n t u l u i ş i , d u p ă c a z , s ă s e m n a l e

o r g a n i z a t o r u l u i d e p r a c t i c ă p r i n i n

supervizor;

d) s ă îi pună practicantului la dispoziţie toate m

pentru realizarea obiectivelor stabilite prin tema de practică;

e) să propună orarul și agenda temelor practice pe care le desfășoară

27
cu respectarea planului de învățământ, în conformitate cu ocupația

și anul de studiu al participanților la stagiul de practică;

f) să întocmească o listă a operațiunilor care se vor desfășura pentru

realizarea f t iecărei
p ș s eme
od c ractice
p î i ă

de a începe activitatea zilnică;

g) s ă c o m u n i c e î n a v a n s s t u d e n ț i l o r p r a c t i c a n ț i o r a r u l a p r

aducă l c a unoștința
a o m cestora
s î p rice odifica

cursului;

h) s ă s t a b i l e a s c ă î m p r e u n ă c u p a r t e n e r u l d e p r a c t i c ă ,

m a t e r i a l e / e c h i p a m e n t e p e n t r u r e a l

stagiul de practică;

i) s ă c o m p l e t e z e ș i s ă s e m n e a z e l i s t a d e p r e z

completeze documentele de curs;

j) s ă soluționeze dificultățile apărute în derula

învățate la locul de muncă;

k) s ă c o m p l e t e z e F i ş a d e e v a l u a r e a c o m p e t e n ț e l o r p e b a z a e v a l u ă

nivelului de dobândire a competenţelor de către prac

propună un calificativ pentru implicarea acestuia în timpul stagiului

de practică.

l) s ă r ă s p u n d ă d e d e s f ă ș u r a r e a a c t i v i t ă ț i l o r p r a c t i c e

practică la care a fost desemnat ca tutore cu respectarea graficului

de activități al proiectului conform cererii de finanțare

post;

28
m)s ă e l a b o r e z e u n r a p o r t , p e b a z a e v a l u ă r i i n i v e l u l u i d e d o b â n d i r

competenţelor de către practicant, iar rezultatul acestei evaluări va

sta la baza notării practicantului de către cadrul didactic supervizor.

n) s ă c o l e c t e z e c h e s t i o n a r e l e d e f e e d - b

programelor de învățare la locul de muncă.

o) să respecte procedurile de lucru şi a termenelor limită în elaborarea

documentelor de lucru.

T u t o r e l e d e p r a c t i c ă ș i C a d r u l d i d a c t i c s

suportul necesar derulării stagiului de practică și

susținut feedback studentului.

Tutorele s v a e c an sigura
d s ăș s ormele î m e ăn

sunt respectate de către studenţi pe tot parcursul desfăşurării

Instruirea şi semnarea documentelor de sănătate și securitate în mu

revin în atribuţiile tutorelui prin implicarea perso

c a d r u l i n s t i t u ț i e i / c a b i n e t u l u i . P a r t e

capacitatea d r ea n espectare
d s ș s ormelor
î m l e ă

locul de desfășurare a practicii.

D. CADRUL DIDACTIC SUPERVIZOR (Responsabilul de practică)

Cadrul didactic supervizor (Responsabilul de practică) es

didactic desemnat cu organizarea activității practice a studenților și care

a r e o b l i g a ț i a d e a s e a s i g u r a d e

supravegherea desfăşurării stagiului de practică, p

derulare a practicii conform protocolului încheiat.

29
În e gală
m C ăsură,
d s adul v i idacticO upervizor

de practică despre evoluția studenților cât și despre nevoile Partenerilor

de practică în ceea ce privește prestația practică a studenților.

Grupa de studenți alocată fiecărui supervizor va fi formată din 15 -

30 de studenți, în funcție de mărimea seriei de practică.

C a d r u l d i d a c t i c s u p e r v i z o r (

următoarele responsabilități:

a) să planifice, să organizeze şi să monitorizeze desfăşurarea stagiului

de practică;

b) s ă s t a b i l e a s c ă , î m

i n s t i t u ț i e i / c a b i n e t u l u i , t

profesionale care fac obiectul stagiului;

c) s ă c o n t r i b u i e n e m i j l o c i t l a o r g a n i z a r e a p r o g r a m u l

s t a g i i l o r d e p r a c t i c ă a l e m e m b r i l o

proiectului;

d) s ă i n t e r a c ț i o n e z e d i r e c t c u s t u d e n ț i i c e

p r a c t i c ă , f i i n d i m p l i c a t , p r i n e f o r t

activităților propuse împreună cu tutorele;

e) s ă d e s f ă ș o a r e a c t i v i t ă ț i p r e m e r g ă t o a r e ș i p r e g ă t i t o a r e s t a g i u

p r a c t i c ă p r i n i n s t r u i r e a s

profesionale, stabilirea secvențelor de învățare, intera

m e m b r i i g r u p u l u i ț i n t ă , c

metodologiei de efectuare a practicii;

30
f) s ă î n t o c m e a s c ă ș i s ă a n a l i z e z e c u s t u d e n ț i i p r a c t i c a n ț i

p r a c t i c ă , s ă p r e z i n t e m o d e l e d e d o c u m e n

completate în timpul și la finalizarea stagiului de practică;

g) să instruiască membrii grupului țintă în identificarea partenerilor de

practică ș a t i î f utorilor
d o nl f uncție s e pțiunile

practicanți i d nformații
a p espre c u ctivitățile
s l

desfășoare împreună cu tutorii;

h) să monitorizeze și supravegheze activitatea desfășurată de studenți

la partenerii de practică;

i) s ă participe la întâlniri cu grupul țintă, verifi

satisfacția s ftudenților
d i ață
a e d mplementarea

la partenerul de practică:

j) s ă o f e r e a s i s t e n ț ă ș i s ă v e r i f i c e a c t i v i t a t

parcursul desfășurării programelor de învățare la locul de muncă;

k) să asigure calitatea și îmbunătățirea continuă a stagiilor de practică;

l) s ă o r g a n i z e z e d e s f ă ș u r a r e a î n b u

profesionale;

m)să întocmească regulamentul în vederea acordării premiilor;

n) s ă p r e g ă t e a s c ă d o c u m e n t e l e n e c e s a r e d e s f ă ș u r ă r i i p r o g r a m u

învățare la locul de muncă;

o) să transmită documentele necesare pentru organizarea stagiului de

practică către partenerii de practică și către tutori;

p) s ă v e r i f i c e r e s p e c t a r e a m e t o d o l o g i e i d e d e r u l a r e a p r o g r a m e l o r

învățare la locul de muncă, a legislației privind Cadrul gene

organizare a stagiilor de practică în cadrul programelo

31
universitare de licență și de masterat și Convenția-c

efectuarea stagiului de practică în cadrul progr

universitare de licenţă sau masterat;

q) să a corde
s n uportul
m gecesar ț p embrilor
i

formularului de contact, telefon, forum, email, fax, deplasări la fața

locului;

r) să desfășoare monitorizări la fața locului pentru verificarea aplicării

metodologiei stagiuluide practică;

s) să elaboreze rapoarte de activitate, să publice și promoveze aceste

rapoarte ale activității studenților în mediul online;

t) s ă p u b l i c e t e s t i m o n i a l e și fotografii pe website-

privire la desfășurarea stagiilor de practică;

u) s ă p a r t i c i p e l a r e a l i z a r e a e v a l u ă r i i f i n a l e a p r a c t i c a n t u l u i î n

colocviului de practică.

Cadrul didactic supervizor identifică soluții viabile de îmbunătățire a

ofertei ș c i purriculei d î rogramelor


l l d m o e nvățare

și derulează programele de învățare la locul de muncă. De a

elaborează m etodologiile
d d ap e
d î erulare
l l d rogr

muncă și a competițiilor profesionale.

E. EXPERT DEZVOLTARE PERSONALĂ

Dezvoltarea p s rersonală
l s ș p e eferă
i d aa tudiul

și î mbunătăți
p v m
ropria
a c iață,
e r ai s les ariera,

productivitatea și spiritualitatea, prin efortul propriu. Este vorb

s t r ă d a n i a p e r m a n e n t ă a f i e c ă r u i a d e a d e v
32
a u t o d e p ă ș i , d e a s e p e r f e c ț i o n a d i n c e î n c e m auin mpruol ct e
. sE s t e

continuu de auto-îmbunătățire, care ar fi bine să dureze toată viața.

Expertul p d entru p ezvoltare


e u s cersonală
l st

cu persoane sănătoase din punct de vedere psihic, care au nevoie să

exploreze s s d au ăd epăşească
s s s c c iverse
s c tări

î n e v o luţ i a p e r s o n al ă ş i p r o f e s io na lă , va lo r i fi c ân d ş i d e zv o l tâ n d r e s u rs

şi potenţialul propriu.

Expertul dezvoltare personală are următoarele responsabilități:

a) desfășoară orele de dezvoltare personală cu studenții;

b) g h i d e a z ă s t u d e n ț i i î n v e d e r e a e x p l o r ă r i i p r o p r i i l e a b i

motivații, atitudini, care alcătuiesc imaginea sa de sine și în raport

cu persoanele alături de care lucrează;

c) g h i d e a z ă s t u d e n ț i i a s t f e l î n c â t a c e ș t i a s ă î ș i d e z v o l t e î n t r -

p o z i t i v i m a g i n e a d e s i n e , a p t i t u d i n i l

s i s t e m u l m o t i v a ț i o n a l , e m o ț i i l e

autoeficacitatea personală;

d) acordă sprijin studenților atât pentru explorarea alternativelor

de evoluţie în viitor pornind de la potenţialul propriu, caracteristicile

individuale ale acestora, nevoile şi aspiraţiile ex

pentru c orectarea
d i eficienţelor
ş a c dentificate

a modalităţilor de implicare, relaţionare şi acţiune la nivel individual

sau ca parte în cadrul unor grupuri care urmează să func

unitar şi armonios;

33
e) f a c i l i t e a z ă a c c e s u l s t u d e n ț i l o r l a r e s

dezvoltă talentele şi potenţialul acestora, îmbunătăţeşte ca

vieţii personale şi profesionale a celor interesaţi să progr

plan individual sau colectiv şi contribuie la realizarea obiectivelor şi

aspiraţiilor acestora;

f) stimulează identificarea şi alegerea solu ţiei optime de către fiecare

student pentru sine însuşi, pentru diminuarea nivelu

înlăturarea c t onfuziei, a şensiunilor


ab t cumulate

induse în evoluţia personală pe unul sau mai multe planuri;

g) i n v e s t i g h e a z ă s i t u a ţ i i l e p r o b l e m ă î m p r e u n ă c u s t u d e

acordului lor liber exprimat, pe parcursul unui proces în care s

analizate şi clarificate cauzele care generează pertu

identificate diverse alternative posibile de îndepărtare a bloc

resimţite;

h) g h i d e a z ă , susţine şi încurajează studenții pri

tehnici şi instrumente specifice, în vederea s

propriilor c şapacităţi
r ş ac i esurse
p c i d onştient

e x i s t e n ţ a p r o p r i e ş i a p o s i b i l i t ă ţ i l o r

neconvenabile într-o manieră particularizată;

i) întocmește documente de raportare a activității;

j) s o l i c i t ă informații dacă consideră că acestea n

pentru a l d ua
î c ecizii
c p in eea ae riveşte
d

care răspunde;

k) solicită asistență Managerului de proiect atunci când este nevoie;

34
l) prezintă M anagerului
d p d ae roiect
î a ificultățile
d

dezvoltare personală a astudenților;

m)discută c M u d anagerul
p d îe roiectș m lificultățile

de rezolvare.

n) respectă normelor de securitate şi sănătate la locul de muncă;

o) p a r t i c i p ă p e r i o d i c l a ş e d i n ţ e l e d e i n

organizate în cadrul instituției organizatoare de practică.

E x p e r t u l d e z v o l t a r e p e r s o n a l

discernământ, în mod continuu pe parcursul peri

adecvarea soluţiei adoptate pentru dezvoltarea personală a studenților.

35
FORMULAR DE ÎNSCRIERE
PARTENER DE PRACTICĂ ÎN CADRUL PROIECTULUI
„DEZVOLTARE PERSONALĂ ȘI STAGII DE PRACTICĂ PENTRU VIITORI PSIHOLOGI”
finanțat prin Fondul Social European – Programul Operațional Capital Uman, ID 108971.

DATE PERSONALE

Numele ___________________________________________Prenumele ______________________________

Adresa___________________________________________________________________________________,

Telefon ________________ E-mail ____________________ Web_______________Facebook_____________

Locul de muncă

• CIP Nu D a

_____________________________________

• Societate profesională*) Nu Da Denumire, adresa ___________________________________

• Organizație non-profit *) Nu Da Denumire, adresa ___________________________________

*) În cazul în care ați răspuns da, menționați anul înființării …………….., numărul de angajați ……………

activitatea principală …………………..

STUDII

Studii universitare (specializarea) Perioada Instituția organizatoare Tipul de diplomă

Cursuri de formare profesională Perioada Instituția organizatoare Tipul de diplomă

36
ACTIVITATE PROFESIONALĂ

Vechime în profesie ______ ani

 psiholog cu drept de liberă practică autonom Nu Da


N
 psiholog specialist Nu Da. Mentionați specialitatea __________
N N
 psiholog principal Nu Da. Mentionați specialitatea__________
N N
Mentionați dacă ați avut/aveți studenți în practică (perioada, numărul de studenți)

…………………………………………………………………………………………………………….

Data Semnătura

3.2. Sesiuni de informare și instruire a tutorilor

T u t o r i i d e s e m n a ț i d e p a r t e n e r u l d e p r

acordurilor de practică și a contractelor de muncă, vor

sesiune de informare și instruire, astfel încât UAS

implementarea unitară a stagiilor de practică precum și a transferului de

cunoștințe practice necesare studenților. Sesiunea de informare/instruire

se va realiza înaintea debutului fiecărui stagiu de

implicați în activitate. Aceasta va fi realizată de supervizorii de p

care vor aborda următoarele aspecte:

- Familiarizarea tutorilor cu cerințele proiectului;

- P r e z e n t a r e a d o c u m e n t

completa/verifica/contrasemna tutorii sau reprezentanții legali;

- C u n o a ș t e r e a p r o g r a m e i a n a l i t i c e ,

competențelor și deprinderilor dezvoltate în cadrul stagiilor;

37
- Prezentarea documentelor care trebuie completate de tutori pentru

rapoartele lunare;

- Prezentarea documentelor care trebuie completate de studenți;

- Prezentarea o portunităților
p a t a rivind s ngajar

studenți.

Durata sesiunii de formare este de 4 ore, care va cuprinde exerciții

practice, discuții prezentări, numărul de participanți fiind de

/grupă de lucru. În cadrul programului de instruire se vor

standardele activității de tutorat în raport cu studenții.

3.3.Sesiuni de informare și instruire a studenților

Înainte de începerea efectivă a activității de practică studenții vor fi

instruiți cu privire la modalitatea de desfășurare a practicii, prezen

fișei disciplinei, caietului de practică, responsabilități, atribuți

Studentii v f i or c pi nstruiti
l i u i rivire T pa c nstrumente

le vor utiliza (baze de date, teste psihologice, aplicatie SPSS, etc). Vor fi

prezentate minimal următoarele platforme de testare:


++
 Platforma de evaluare CAS (cuprinde 40 de teste, pentru grupul

de vârstă 12-60 de ani, este construit în jurul a două componente:

psihologică individuală şi evaluare şi selecţie de personal.


 Platforma testcentral: BFQ, EQI, TOM SI GAMA

Sesiunile vor fi organizare de fiecare supervizor cu grupa

studenți alocată (15-30), înainte de începerea stagiului de practică

și va avea o durată de 4 ore. În cadrul acestei sesiuni se va face și

repartizarea către partenerii de practică. La sesiunea de informa


38
vor participa și tutorii de practică, aceștia putând pun

s t u d e n ț i l o r c u p r i v i r e l a n i v e l u l d e

aspirațional.

CAPITOLUL 4. DERULAREA EFECTIVĂ A STAGIULUI DE

PRACTICĂ

4.1. Generalități

Stagiul de practică are o durată de 130 de ore, din care 30 ore de

dezvoltare personală și 10 ore de TIC.

Activitatea de practică se poate desfășura în timpul semestrulu

care este alocată, în conformitate cu anul de studiu, numărul de ore fiind

repartizat în cele 14 săptămâni aferente semestrului, conform st

anului universitar, astfel încăt acestea să nu interfereze

didactică și să nu se desfășoare după ora 20:00. Cu aprobarea rectorului,

în b aza
s olicitării
s a tudentului
d s ș d vizată
a d e up

39
practică se poate desfășura cumulat, în perioada 1 iulie

(respectiv 1 mai-1 iulie pentru studenții anului final), astfel încâ

depășească 8 ore pe zi și să nu se desfășoare după ora 20:00.

Prezența l p ae ractică
o Î c ste b m
bligatorie.a n

de s upervizor,
t ș d utore
s p r i a ecan, l p e d
ot ecuper

acestea n d u 5 zepășesc
r 2 d o ile,
R espectiv
s p f 0 e

f ă ră a p e r t ur b a p r o c e s ul d e p r e g ă t ir e t e o r e t ic ă ș i fă r ă a d e p ăș i 8 o r e d

activitate pe zi (practică și teoretică). Recuperarea se fa

explicit al tutorelui.

Studenții au obligația ca, pe durata stagiului să respecte programul

de lucru stabilit și să execute activitățile specifice temei de practică alese.

Studenții au obligația de a completa pentru fiecare zi de activita

caietul de practică, prezentând activitățile desfășurate în ziua respectivă,

rezultatele obținute sau cunoștințele acumulate.

S t u d e n ț i i s u n t m o n i t o r i z a ț i î n c a d r u l f

d e s e m n a ț i . A c e ș t i a s u n t r e s p o n s a b i l i p

studenților î i n mplementarea
t d p p emelor
ș s e r

sarcinilor d l de ucru, c s ezbaterea


as p uf tudentul

de material pentru documentare, ajutor în rezolvar

specifice și coordonare, realizarea listelor de prezență a st

toată durata stagiului de practică precum și stabilirea orarului de lucru.

Activitatea studenților, modalitatea în care aceș

precum și modul în care răspund solicitărilor tutorilor și își

sarcinile este supravegheat de supervizorii de practică. Aceștia vor realiza

40
întâlniri periodice cu studenții și tutorii, la sediul de practic

vedea modul de desfășurare a activității.

La finalul stagiului de practică, tutorii din cadrul firmelor de practică

vor evalua întreaga activitate a studentului. Procesul de evaluare include

a t â t c o m p e t e n ț e l e p r o f e s i o n a l e c â t ș i c o m p

organizare și integrare obținute, iar rezultatul este stip

evaluare a competențelor, parte a caietului de practică.

P a r t e n e r u l d e p r a c t i c ă d i s p u n e d e c e l

echipamente corespunzătoare de hard și soft și conexiune la internet. Pe

parcursul stagiului de practică studentul va efectua cel puțin două testări,

f i e d e p s i h o l o g i e e x p e r i m e n t a l ă , f i e d e p s

psihodiagnostic trebuie să cuprindă probe care au acceptul Com

Metodologie a Colegiului Psihologilor din România.

Tipuri de teste/echipamente

PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂ. Studiul experimental al

1.1. Probe pentru aprecierea greutății, iluzii per

greutăți Klemm, artrometru Kern, Muller-Lyer-greutate) 1.2. Instrumente

p e n t r u d e t e r m i n a r e a s e n s i b i l i t ă ț i i

Kinezimetru, stabilometru, artrometru Moede) 1.3. Instru

e x a m i n a r e a î n t r e g u l u i c o r p . ( e x . K i n e m a t o m e t r

determinarea efortului muscular (ex. Ergografe și dinamo

E M G ) 2 . S t u d i u l e x p e r i m e n t a l a l o l f a c t i t e i

d e t e r m i n a r e a s e n s i b i l i t ă ț i i o l f a c t i v e (

41
experimental al sensibilității tactile și cutanate 3.1. Instrumente pe

determinarea pragului spațial tactil ( ex. Esteziometre). 3.2. Instrumente

pentru determinarea senzației de presiune tactilă (ex. Esteziometre). 3.3.

Instrumente pentru determinarea percepției cutanate ș

cutanate diferențiale (Ex. Plăci tactile Moede). 3.4 .Instrume

determinarea sensibilității termice (ex. Termoestieziometrul Kiesow). 3.5.

I n s t r u m e n t e p e n t r u d e t e r m i n a r e a a c u i t ă ț i i

Moede). 4. Studiul experimental al sensibilității auditive 4.1. Instrumente

pentru determinarea acuității auditive (ex. Audiomet

cercetări psihologice ca: Superlab, E-Prime etc.). 4.2. Instrumente pentru

determinarea pragului acustic (ex. Audiometre, softuri pent

p s i h o l o g i c e c a : S u p e r l a b , E - P r i m e e t

d e t e r m i n a r e a p e r i m e t r u l u i a c u s t i c (

cercetări psihologice ca: Superlab, E-Prime etc. ) 5. Studiul experimental

al sensibilității vizuale 5.1. Instrumente pentru determinarea sensibilității

vizuale cromatice și acromatice (ex. Fotometre, Inelele Land

pentru cercetări psihologice ca: Superlab, E-Prime etc.). 5.2. Instrumente

p e n t r u d e t e r m i n a r e a a c u i t ă ț i i v i z u a l e ( e

cercetări psihologice ca: Superlab, E-Prime, Noldus etc.) 5.3.

Instrumente p s entru
v c tudiul
( I ederii S romatice

softuri pentru cercetări psihologice ca: Superlab, E-Prime

etc.) 5.4. Instrumente pentru vederea în adâncime (Aparatul

softuri pentru cercetări psihologice ca: Superlab, E-Prime,

N o l d u s e t c . ) 5 . 5 . V i z i o t e s t a p a r a t

42
p e r i m e t r u l u i v e d e r i i 5 . 6 . P e r

perimetrului vederii 5.7. Instrumente pentru studiul percepției vizuale și

al a tenției
( Tahistoscop
m ș e
ecanic s ip

c e r c e t ă r i p s i h o l o g i c e c a : S u p e r l a b , E - P r i m e ,

experimental al coordonării și învățării senzorio-motorii Ap

determinarea coordonării mișcărilor manuale, a disocierii mișcărilor mâinii

și a învățării senzorio-motorii (Strungulețul Lahi

Bonnardel, termometru, trusa psihotehnică, soft R-Q Plus etc.) 7. Studiul

experimental al timpului de reacție, reactivității comp

senzorio-motorii, a g t tenției,7 A ândirii


p d ehnice

timpului de reacție (ex. Cronoscop electronic, TR-simplu, softu

cercetări p sihologice
c S E a:N uperlab,
e 7 I -Prime,

pentru determinarea reactivității complexe, coordonării compl

mână, o chi-picior,
m p ână-mână,
ș ac d c icior-picior)
a

a t e n ț i e i ( e x . P o l i r e a c ț i o m e t r u e

psihologice ca: Superlab, E- Prime, Noldus etc.) 7.3. Apara

pentru determinarea atenției distributive (Piorko

pentru c ercetări
p c S sihologice
E N a:e 7uperlab,
P

de gândire (Turnul din Hanoi, pompa Schulty, probe Heider conflictograf,

softuri pentru cercetări psihologice ca: Superlab, E-Prime, N

7.5. Aparatură de electrofiziologie, pentru măsurători de tip conductanț

e l e c t r i c ă a p i e l

electroencefalograma etc. (sistem Biopac MP150).

43
PSIHODIAGNOSTIC . 1 P p e . a robe t entru v

(de e xemplu:
M 2 P
acQuarrie)
p e a. robe g entru

(Ex: G.A.T.B., B.T.P.A.C., D.A.T.) 3. Probe pentru evaluarea aptitudinilor

speciale (de exemplu: Sarton) 4. Probe pentru evaluarea memor

exemplu: Rey, probe de memorie de lucru clasice

evaluarea atenției (de exemplu: Praga, Toulouse - Pièron, testul

Probe pentru evaluarea funcției perceptiv-motric

spațiale (de exemplu: Yerkes, Friederich-Mőde, Bender, Frostig) 7. Probe

p e n t r u e v a l u a r e a a p t i t u d i n i l o r m i n t a l e

Thurstone) 8. Probe pentru evaluarea inteligenței (de exemplu: Raven –

color, standard, avansat, Labirint Porteus, Eysenck I și II, Domino 48

D o m i n o 70 , t e s t d e a b i l i t ă ți m e n t al e O t i s - L e no n

inteligență pentru adulți (WAIS), scala Wechsler de int

copii (WISC), scala Wechsler de inteligență pentru

p r i m a r ( W P P S I ) , t e s t e l e d e i n t e l i g e n ț ă B i n

probele piagetiene) 9. Probe pentru evaluarea nivelului de dezvoltare

c o p i i l o r ( d e e x e m p l u : D E N V E R , D A S I - I I , B a

evaluarea l (imbajului
e t dde v xemplu:
M H 1 P estele

pentru evaluarea aptitudinilor cognitive: atenție, perc

i n h i b i ț i e c o g n i t v ă e t c . ( c u p r i n s e î n b a t e

PEDonline). 1 P p 2. e robe d entru( valuarea


e ez

sociale etc (PEDb, PEDonline) 13. Probe pentru evaluarea emoților ș

comportamentelor (PEDb, PEDonline) 14. Evaluări neurops

dezvoltării (PEDb, PEDonline) 15. Probe pentru evaluarea personalității la

44
copii (de exemplu: PIC) și adulți (de exemplu: testul de anxietate Cattell,

Inventarul multifazic de personalitate-MMPI, MMPI-2, MMPI-A, Inventarul

de personalitate California (CPI), Inventarul de per

(FPI), Inventarul de personalitate Bernreuter, P

p e r s o n a l i t a t e 1 6 P F C a t t e l l , C h e s t i

C h e s t i o n a r u l „ E x p l o a t a r e a p e r s o n a l i t ă ț

Inventarul de personalitate Myers-Briggs, Inven

E y s e n c k , C h e s t i o n a r u l d e o p t i m i s m ( L O T ) ,

cognitive Young (YSQ), Mecanisme de coping (B-Cope), Chestion

personalitate bazate pe modelul Big Five (NEO-PI/NEO-F

evaluare a personalității prezente în diverse bateri (CAS, CAS++, PED

P E D o nl in e ) 1 6 . Pr o b e p e nt r u e va lu ar e a i nt e re s e l o r ( d e e xe m p l u : S tr o n

Holban, Holland) Probe clinice pentru evaluarea nivelului subiectiv/afectiv

( d e e x e m p l u : P r o f i l u l s t ă r i l o r a f e c t i v e ( P O M

emoțional (PDE), Inventarul de depresie Beck, Inventarul de anxietate ca

s tare ș i trăs ătură ( STAI, fo rm e le 1 și 2 ), nivelului co g nitiv ( de e x em p l

Scala de Atitudini Disfuncționale (DAS), Scala de ati

(ABS-II), Chestionarul de gânduri automate (ATQ), Scala de

n e c o n d i ț i o n a t ă ( U S A ) , S c a l a d e S t i m ă d e S i n

a t r i b u ț i o n a l ( S A A Q ) , c o m p o r t a m e n t a l ( d e

D e z i r a b i l i t a t e S o c i a l ă ( S D S ) , C h e s t i o n

(PANAS- The Positive and Negative Affect Schedule) și reglare emoțională

(ERQ – Emotion Regulation Questionaire, DERS- Difficulties

Regulation Scale), Scala Hamilton de evaluare a depresiei (HRSD), Scala

45
Hamilton de Evaluare a Anxietatii ( HRSA), Interviurile clinice structurate

pentru DSM (SCID), Achenbach System of Empirically Based Assessment

( A S E B A ) , C h e s t i o n a r u l s c h e m e l o r c o g n i t

e v a l u a r e a c o p i i l o r d e v â r s t ă ș c o l a r ă - 4 (

Chestionarul P 1 P DSQ,
p ( 7. e robe R roiective
T

S z o n d i , L ü s c h e r , R o s e n s w e i g , t e s t u l a r b o r e l

omulețului etc.).

4.2. Înscrierea studenților la stagiul de practică

S t u d e n ț i i s e v o r î n sPclrai tef oprem a o n l i n e d e z v o l t a t ă î n c

proiectului dedicată sprijinirii activității de practi

cadrul Platformei aceștia vor putea să-și încarce CV-ul profesional și vor fi

asignați unui tutore și unui supervizor.

4.3. Componenta de dezvoltare personală

F i e c a r e s t u d e n t a r e o b l i g a t i v i t a t e a p a r c u r g e

dezvoltare personală care vor fi susținute de expe

personală la sediul Universității „Andrei Șaguna” din Con

realizate 12 grupuri de dezvoltare personală, fiecare grup având între 15-

30 d s e tudenți.
O d d relep e s v ezvoltare
d s (ersonală

zile x 8 ore + 1 zi x 6 ore = 30 ore/grup)

Dezvoltarea personală
reprezintă un concept ce include activităţi şi

experienţe care au scopul final de a îmbunătăţi starea de conştientizare

46
dezvoltare a a ș t bilităţilor p îi alentelor c v ersonale,

contribuind la realizarea aspiraţiilor, țelurilor, a visurilor personale.

Definită şi ca auto-dezvoltare face referință la studiul şi practica de

a îmbunătăți propria viaţă, mai ales educaţia, sănătatea, cariera, relaţiile,

p r o d u c t i v i t a t e a ş i s p i r i t u a l i t a t e a , p r i n

permanent a f o l d iecărui
ad m b m d a se a evenid a s ai

perfecţiona printr-un proces continuu de auto-îmbunătăţire, proce

durează toată viaţa.

„Dezvoltarea p s ersonală”,
r l o evoluţie, l ae
o îmbunătăţire
eferă a

personală. E stec ceeva


m ajoritatead n f intre
î f zoi î acem

şi e xperimentăm
m n d c odele ş s oi de r omportament
d

probleme, ne dezvoltăm pe noi înşine prin activarea potenţialului.

C oncep tul de dezvoltare personală este cunoscut şi sub d enum irea

de „self-help” sau „evoluţie personală” și include acti

informale pentru dezvoltarea ființei umane și în alte roluri precum cel de

psiholog, psihoterapeut, consilier, profesor, ghid, ma

mentor.

M e t : o de ex p u n e r ți e a a , , c e o x n p v l oi rc ba ă
i r eş ai n

d i r e c, t it ve ăh n i c i d e p r o g r a m aă,r e i m
n e
a u
g re or il a
i n, g hv ii ps n
t

clinică ericksoniană, tehnici experiențiale şi cognitiv-comportamentale.

M a t e r i a l e n :e cc eo sl ia rael b e A 4 , c r e i o a n e c o l o r a

markere, flipchart, leptop.

Temele workshopurilor:

47
I. C o n d i ț i i p e n t r u f o r m u l a r

rezultatelor dorite

Obiective:

1. Stabilirea unui scop clar, bine definit;

2. Definirea și evaluarea scopului prin sistemul sensorial;

3. Conștientizarea resurselor proprii;

4. Ecologia scopului;

5. Planul de acțiune.

II. S e c r e t u l comunicării îmbogățite în cadrul ec

motivării și a implicării în activitate

Obiective:

1. Calitatea limbajului în comunicare specific simțurilor;

2. Alinierea la interlocutor;

3. Crearea conexiunii;

4. Oferirea și receptarea fedbackului;

5. Îmbunatățirea comunicării intrapsihice și interpersonale.

III. Cine sunt eu? Exercițiu de autocunoaștere

Obiective:

1. Dezvoltarea capacităţii de autoreflexie;

2. Înțelegerea importanței formării identității;

3. C u nşt o e a r eşi a c l a r i f i c a țe
r ei a m i emd pi ou rl tu ai n
, v a

c o n v i n g e r i l o rță/ şi
p r ri ține acl ai a
p ci ie l s o t r o r d

structurarea identității;

4. Identificarea propriilor puncte slabe și a punctelor forte;

5. Definirea identității;

48
6. Intrarea în experiența dorită.

IV. C r e d i n ț e l e p o z i t i v e ș i l i m i t a t i v e d i n

comportamentelor de success/insucces

Obiective:

1. Axa credinţelor;

2. Conştientizarea trecutului ce influenţează prezentul;

3. C o n ş t i e n t i z a r e a p r e z e n t u l u i , c e l e 5 p r i z e

învăţare, p h rin
p ărţile
p p roiectate,
c ropriile

conflictelor, conştientizarea proceselor).

V. D e s c o p e r i r e a z o n e l o r d e e x c e l e n ț ă p r i n d e z v o l t a r e a a b i l i t ă ț i

personale

Obiective:

1. Posibilitate - Obiectivul poate fi atins;

2. Abilitate - Clientul are capacitatea de a-l atinge;

3. Merite - Merită să obţină ceea ce îşi doreşte;

4. M o d e l a r e a : A l e g e r e a u nţee i d ee x sp ue cr ci ee ns ş i m o d e l a r e

comportamentului prin ancorarea în stări resursă.

4.4. Tematica de practică

Pe parcursul celo r 100 de ore de practică, studentul practicant va

primi și rezolva sarcini de la tutorele de practică sub directa îndrumare a

supervizorului de practică, corespunzătoare următoarei tematici care este

în strânsă concordanță cu domeniul de expertiză

practică.

49
Sarcinile vor fi încărcate pe Platforma on-line, acolo

urmări săptămânal parcursul studentului practicant: prezența, activitatea

desfășurată, temele rezolvate.

Studentul practicant va folosi minim 10 ore pentru a rezolva sarcini

f o l o s i n d in s tr u m e nt e TI C , a s B
tfaz
e l :e d e d at ei,ns t r um e n te p r i n c ar e s e

colectează şi organizează informaţii despre anumite sub

f a c i l i t a a c c e s u l p e r s o R
a n
e e
ţ el ol er d
i ne t es ro eoc sn
i al itl n
ie ze, a, r e

I n s t r u m e n t e l e d e i n v e s t i g a ț i e s paec ct i v
f iict ă ț i i p s i h o l o g i c e ( d i n t e s t e l e

d e s c r i s e î n c a p i t o l u l a inntsetrri uo m
r )e, n t e d e p r e l u c r a r e ( sdtea t i s t i c

exemplu, SPSS).

4.4.1. Tematica de practică pentru studii de licență

În urma parcurgerii stagiului de practică, stude

informații despre:

 a c t i v i t a t e a p s i h o l o g u l u i p r a c t i c i a n i n p s i h

psihologică/ psihoterapie;

 legislația aplicabilă în domeniu;

 metodologia evaluării clinice;

 ghidul de bune practici în domeniul clinic ela

Psihologilor din România;

 modelul de raport de psihodiagnostic și evaluare clinică;

 p r i n c i p a l e l e i n s t r u m e n t e u t i l i z a t e

prezentare și aplicații):

50
 interviu clinic structurat;

 teste de evaluare a inteligenței, personalității, teste clinice;

 cazuri de evaluare/consiliere /psihoterapie.

P a r c u r g e r e a m o d u l e sl ot o
e
r b 1l i, g 6a ,t o 7r i e . S t u d e n

parcurge cel puțin unul dintre modulele 2-5, în funcție de caracteristicil

partenerului de practică.

Modulul 1: Imagine de ansamblu asupra activității p

p r a c t i c a n t î n p s i h o l o g i e c l i

psihoterapie

 Pașii pe care îi vei urma pentru a deveni psiholog practicant;

 Modalități de exercitare a profesiei;

 Competențele psihologului practicant în psihologie clinică (în funcție

de treptele de specializare);

 Activitatea psihologului ăn cabinet;

 Discutarea unor studii de caz.

M o d u l u l 2 : E v a l u a r e a p s i h o l o g i c ă ș i r e

psihodiagnostic

 Evaluarea psihologică individuală și metode de evaluare clinică;

 Familiarizarea cu instrumentele de evaluare clinică (interviu c

teste psihologice, chestionare);

 Cotarea și interpretarea rezultatelor obținute;

 Realizarea raportului de psihodiagnostic;

 Exerciții practice, jocuri de rol.

Modulul 3: Tehnici de intervenție psihologică

51
 Proceduri de intervenție la nivel cognitiv, comportamental, biologic;

 Jocuri de rol.

Modulul 4: Evaluare în psihologia muncii, transporturi și servicii

 F a m i l i a r i z a r e a c u i n s t T r e u s mt ee n

aptitudinale, Teste de inteligență, stil de gân

probleme; Scale de valori/motivație/atitudini;

 Construirea/aplicarea de chestionare organizaționale: satisfac

m u n c ă , s t i l d e c o n d u c e r e , r o l î n e c h i p ă , s t

conflictelor, atitudinea în muncă;

 Construirea de psihoprofesiograme;

 Studii de caz.

Modulul 5 Consiliere educațională și orientare profesională

 E v a l u a r e a s t a d i u l u i d e d e z v o l t a r e a c o p i l u

Familiarizarea cu scalele de dezvoltare utilizate în sistemul ș

Interpretarea raportului vârstă mentală/vârstă biologică.

 Aplicarea testelor aptitudinale și a celor de inteligență și inteligență

emoțională.

 Construirea și aplicarea grilei de observație pe

comportamentelor dezadaptative.

 Cunoașterea principiilor de relaționare adaptată profesor-elev, elev-

profesor, profesor-părinte (joc de rol).

 Aplicarea principiilor și pașilor în consilierea școlară și profesională.

 C u n o a ș t e r e a ș i o b ț i n e r e a c o

consilierea elevilor.

Modul 6: Dezvoltarea abilităților de formare (training/workshop)

52
 Cum identificam nevoia de training?

 Ce instrumente folosim?

 Care este structura unui training?

 Cum ne dezvoltăm abilitățile în domeniul formării.

Modulul 7. Legislație aplicabilă domeniului; ghid de bune practici.

Activitatea practică se finalizează cu întocmirea a 5 stud

specifice activității desfășurate și pacienților investig

minim 2 t d ceste p in Minim


ele 1 orezentate.
t0 re
a rebuie
p

activități TIC
: colectare de date, introducere de date, codare interviuri,

introducerea datelor și prelucrarea lor in SPSS etc.

4.4.2. Tematica de practică pentru studii de masterat

Obiectivele stagiului de practică:

 Cunoașterea specificului activității psihologului clinician și domeniile

în care poate el activa, rolul său în echipa terapeutică și în sistemul

de sănătate din România;

 Dezvoltarea competențelor de elaborare și aplicare a metodolo

de evaluare psihologică clinică;

 Î n s u ș i r e a u n u i s e t d e c u n o ș t i n ț e l e g

tulburărilor din sfera psihopatologiei;

 Cunoașterea principalelor instrumente de psihodiagnoză și evaluare

clinică:

a) Interviul clinic structurat;

b) Evaluare subiectivă, emoțională și comportamentală;

c) Testele clinice și de personalitate;

53
d) P r i n c i p a l e l e m e t o d e d e i n t e r v e n ț i e ș i c o m p e

clinician în viața pacienților cu diagnostic psihiatric;

e) Consiliere și terapie suportivă;

f) Intervenție s p pecifică
p c n entru
s î ersoane
c d u

psihopatologie.

 Administrarea de chestionare, teste, fișe de lucru;

 Jocuri de rol terapeut-client;

 Cunoașterea legislației în domeniu;

 Cunoașterea ghidului de bune practici în domeniul clinic elaborat de

Colegiul Psihologilor din România.

Parcurgerea m 1 ș odulelor
7 e o S i , v pste bligato

c e l p u ț i n u n u l d i n t r e m o d u l e l e 2 - 6 , î n

partenerului de practică.

Modul 1: Cariera in psihologie clinică

 Ce face un psiholog clinician?

 Unde, când, cum pot căuta un loc de muncă în acest domeniu?

 Cum pot ajunge psiholog cu drept de liberă practică în psihologie

clinică?

 Cum îmi dezvolt cariera în acest domeniu?

 Aplicatii practice. Întrebări, răspunsuri.

 Modul 2: Evaluare psihologică și intervenție adulți

 Ce instrumente se folosesc?

 Cum se abordează posibilii clienți?

 Cum se întocmește un raport de evaluare?

 Cum se stabilește un plan de intervenție?

54
 Simulări ședințe de consiliere. Aplicații practice.

Modul 3: Evaluare psihologică și intervenție vârstnici

 Ce instrumente se folosesc?

 Cum se abordează posibilii clienți?

 Cum se întocmește un raport de evaluare?

 Cum se stabilește un plan de intervenție?

 Simulări ședințe de consiliere. Aplicații practice.

Modul 4: Evaluare și intervenție copii și adolescenți

 Ce instrumente se folosesc?

 Cum se abordează posibilii clienți?

 Cum se întocmește un raport de evaluare?

 Cum se stabilește un plan de intervenție?

 Simulări ședinte de consiliere. Aplicații practice.

Modul 5: Abordarea psihoclinică în depresii/Psihoze/Tulburări de

personalitate/Adicții/Tulburări ale comportamentului alimentar

 Ce instrumente se folosesc?

 Cum se abordează posibilii clienți?

 Cum se întocmește un raport de evaluare?

 Cum se stabilește un plan de intervenție?

 Simulări ședințe de consiliere. Aplicații practice.

Modulul 6: Conceptualizare clinică

 Realizarea conceptualizării clinice;

 Transpunerea conceptualizării clinice într-un limbaj accesibil

pacientului;

 Stabilirea obiectivelor terapeutice;

 Exerciții practice și jocuri de rol.

55
Modulul 7. Legislatie aplicabilă domeniului; ghid de bune practici.

A c t i v i t a t e a p r a c t i c ă s e f i n a l i z e a z ă c

psihologice c s linice
a dpecifice ș p ctivității
i esfășura

V o r fi f o l o s it e m i nim 2 te s t e c li ni c e s a u d e p e r s o nM
ali it
n at
ime .1 0 o r e

trebuie a plocate a T
entru
: c olectaredctivități
d i e ate,
dIC ntr

date, codare interviuri, introducerea datelor și prelucrarea lor in SPSS etc.

5. Susținerea colocviului de practică și evaluarea studenților

Evaluarea finală va avea loc în sesiunea de ex

s e m e s t r ul u i î n c a r e s e d e s f ă ș o a r ă ș i în s e s i u n e a d e r e s t a nt e . Î n c a z u l

care s tudentul
ao p e ptat p entru
c v fectuarea
p s

e v a l u a r e a o s i n g u r ă d a t ă î n s e s i u n e a d e r e

Planificarea evaluării se face odată cu planificarea sesiunii respectiv

examen. Nota se acordă de la 1 la 10, nota minimă de promovare este 5

(cinci).

Din comisia de examen fac parte supervizorii de practică, rect

UAS p utând
d î cesemnaș a c n
d omisie
d l F i dlte ad

Psihosociologie c v a d are d n or L evea p rept


p se otare

tutorii de practică, fără a avea drept de notare. Nota finală se dă în baza

evaluării caietului de practică și a evaluării competențelor acumulat

baza unui interviu.

Stagiul de practică poate fi considerat încheiat și student

p a r t i c i p a l a e v a l u a r e a f i n a l ă n u m a i d a c ă s u

următoarele condiții:

56
- Studentul a efectuat practica la Partenerul de prcatică desemnat

de universitate;

- Studentul a efectuat activitatea de practică neîntrerupt, în cadrul

aceluiași partener de practică;

- Dosarul de practică este complet;

- Stagiul de practică să fie validat de partenerul de practică;

- S t u d e n t u l a p a r t i c i p a t l a s e s i u n i l e d e

personală și informare practică;

La susținerea colocviului studentul va face o preze

activității desfășurate în perioada stagiului, precum

acumulate și a rezultatelor obținute.

Criteriile de evaluare și acordare a notei:

- M o d u l d e c o m p l e t a r e a c a i e t u l u

i n f o r m a ț i i l o r , s t r u c t u r a r e a a c e s t o r a ,

rezultatelor – pondere 40% din nota finală;

- Nota propusă de tutore – pondere 20% din nota finală;

- Prezentarea realizată de către student în fața comisiei - pondere

30% din nota finală.

57
CAPITOLUL V. MONITORIZAREA ACTIVITĂȚILOR

M o n i t o r i z a r e a î an cs te i av mi tn ăă ț io l bos r e r v a r e a

înregistrarea activităţilor organizate în cadrul proiectului p

sistematică şi periodică a datelor din teritoriu, respectiv de la s

parteneri de practică și tutori.

În cadrul stagiului de practică se vor efectua ac

conducă l f a c ormarea d ompetențelor,


a s p eprinderi

tematicile din fișa disciplinei.

La nivelul Facultății de Psihosociologie, monitorizarea și ev

stagiilor de practică va fi efectuată atât pe parcursul derulării stagiilor de

practică (prin monitorizarea continuă efectuată de tutori și consemnată în

fișele d e e avaluare
s d c t tudenților
p v d me ătre uto

efectuate de cadrele didactice supervizoare), cât și la finalizarea stagiului

de practică, prin evaluarea studenților de către o comisie de evaluare din

care vor face parte și cadrele didactice supervizoare.

M o n i t o r i z a r e a e s t e o a c t i v i t a t e p e r m a n

progresului activităţilor din proiect în raport cu rezul

adică dacă activităţile sunt realizate conform planului elaborat inițial.

58
S t a g i u l d e p r a c t i c ă e s t e m o n i

supervizoare din cadrul proiectului şi de tutorii des

insitituţiilor partenere de practică.

Monitorizarea este un proces continuu și se d

parcursul proiectului.

Activitatea studentului în stagiul de practică va fi monitorizată prin

u r m ă t o a r e d
l ee fl oa r m
d e
i, s: t e
a ln eț f ăo n i c ș i p r i n

i n f o r m a t i z a t ă a p r ovi iezci ttuel ul ia; l o c u l d e ;p d


rai sc ct u
i cț ăi i c u

tutorele desemnat de partenerul de practică.

A t r i b u ţ i i l e t u t o r i l o r p e n t r u s t a g i u l

integrarea eficientă a studentului practicant în structuril

instituţiei, societății profesionale și cabinetelor partenere de practică.

Reglementarea activităţii din stagiu de practică se realize

semnarea C onvenţiei-cadru
î o d p ntre
ș p rganizatorul
d

practică.

La începutul stagiului de practică, fiecare sudent v

cadrul didactic supervizor, împreună cu tutorele, documentele ce cuprind

regulile generale ale activității de instruire practică, precum și stru

caietului de practică și a raportului de practică.

Studenţii p racticanți
a o d a s pu bligaţia
l l d p e e

în perioada stabilită și de a respecta regulamentul de ordine i

impus de conducerea instituţiei, societății profesiona

partener de practică.

59
Înainte de începerea stagiului de practică studenții iau parte la

instructaj colectiv privind normele generale de securit

legislația m p uncii,
ș n PecumI i v ormele
f e d c SI. ns

tutori, iar studenții vor semna o fișă de instructaj colectiv.

S t u d e n t u l î ş i a s u m ă î n t r e a g a r ă s p u

normelor de securitate în muncă și legislația muncii şi de p

s t i n g e r e a i n c e n d i i l o r s p e c i f i c e i n s t i t u ț i e

desfăşurării stagiului, conform instructajului colectiv efe

stagiului de practică responsabil din partea partenerului de practică.

Studenții au obligația ca, pe durata stagiului să respecte programul

de lucru stabilit şi să execute activităţile specifice temei de practică alese.

Tema de practică trebuie să fie în conformitate cu domeniului de studiu al

studentului și să se înscrie în tematicile aferente domeniului. Studenții au

o b l i g a ț i a d e a c o m p l e t a , p e n t r u f i e c a r e

prezentând î s î cn acris, an adrul


c a f cestuia,
e î ctivi

ziua respectivă precum și rezultatele obținute sau cunoştințele acumulate.

5.1. MONITORIZAREA ACTIVITĂȚILOR DE LA DISTANȚĂ

Comunicarea între studenți și cadrele didactice supervizoare se

realiza p eriodic
p s d rin
m chimburi
i u e m esaje

de comunicare bidirecţionale la care toţi studenții au acces.

M o n i t o r i z a r e a m o d u l u i d e d e r u l a r e

prezenței studenților la stagiile de practică și a progresulu

60
analiza ș e i rvaluarea t eapoartelor
– va f ir ealizată
ș c utorilor
a i u t

platformei informatice on-line utilizate în proiect.

Mo nito riza rea activită ții st ud e nțilo r se re alizeaz ă indiv i d u al i zat ş i

grup, de fiecare cadru didactic supervizor, care va avea

număr de tutori și studenții care desfășoară activitatea de prac

directa îndrumare a acestora, prin e-mail, prin imagin

programul d W e d șhatsApp,
c a p ari i uo jutorul
a

proiectului, prin sistem video, sau forme combinate ale acesto

drept scop monitorizarea prezenței studenților la l

gestionarea în timp util a parcursului studenților în timpul

practică.

Platforma o a p n-line a î roiectului ș m sigură

a c t i v i t ă ț i i s t u d e n ț i l o r p r a c t i c a n ț i î n f o r m

următoarele facilități de integrare a serviciilor în utilizarea

studiu:

• procedurile de înregistrare a studenților; fiecare student, tutore și

cadru didactic supervizor sunt înregistrați cu un nume d

parolă.

• asigură comunicarea, sincronă dintre studenți, cadrele didactice

supervizoare și tutori;

• a s i g u r ă a c c e s i b i l i t a t e a d i f e r i t e l

comunicații: baze de date on-line, corespondența discuțiilor în

sincrone şi asincrone, seminarii virtuale, biblioteca virtuală, articole;

61
• oferă mijloace specifice de evaluare şi autoevaluare

şi/sau offline a cunoştinţelor dobândite de către studenți pe

desfășurării stagiului de practică;

• d ispune
d f ed c acilități p ae f olectare o d eriodică

studenți asupra activității partenerilor de practică și a tutorilor.

B e n e f i c i i l e s c o n t a t e v i z e a z ă a

supervizoare în timp util la informațiile privind deru

practică, în mod deosebit prezența și implicarea studenților/masteranzilor

practicanți în activitatea specifică instituției, societății

cabinetelor de psihologie partenere, cât și accesul tutorilor la programa și

tematica d p ea s ractică tudenților/masteranzilor


p b c t s

realizeze aceștia caietul de practică, precum și creș

conştientizare a u s dtilităţii
p î p tagiilor p s e ractică

viitoare concrete de la locul de muncă.

5.2. MONITORIZAREA ACTIVITĂȚILOR PRIN VIZITE DIRECTE

În mod periodic, activitatea studenților, modalitatea în care aceștia

s-au i ntegrat
î c i n adrul
s nstituţiilor,
p s c ocietăților

partenere de practică, precum și modul în care r

tutorilor din cadrul acestora și reușesc să-și îndeplinească s

proiect este supravegheat, pe lângă tutori, şi de către cadrele did

supervizoare din cadrul instituției organizatoare de

Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanța.

62
C a d r e l e d i d a c t i c e s u p e r v i z o a r e r e a l i

p e r i o d i c e c u s t u d e n ţ i i ş i t u t o r i i l a

profesionale sau cabinetelor partenere de practică, pentru a vedea modul

în care se desfăşoară activitatea pe parcursul stagiului de practică.

Pe lângă cadrul general creat pentru organiz

evaluarea stagiilor de practică, echipa de cadre didactice supervizoar

avut în vedere și elaborarea unor instrumente menite să faciliteze

standardizeze procesul de monitorizare a stagiilor de practică, pe care le

vom prezenta în continuare:

 la nivel individual, prin completarea de cătr

supervizoare, pentru fiecare tutore care coordone

practică a s le tudenților/masteranzilor,
au Fișe d m e onitorizare

as tagiului
d p aes ractică tudenților/masteran
, c ompletate

c u o c a z i a e f e c t u ă r i i d e c ă t r e c a d r e l e d i d a

vizitelor de monitorizare la fața locului în inst

profesionale sau cabinetele individuale partenere de practică;

 la nivel individual, prin completarea de către tutori, pentru fiec

student(ă)/masterand(ă), a u Fișe d m e onitorizare


anei
s

de p ractică
pentru a cnaliza p t onstantă
p s ed oată

practică a activității practice a studenților/masteranzilor practicanți,

precum și monitorizarea prezenței acestora în intervalul orar stabilit

pentru desfășurarea activității de practică.

M o t i v a r e a p r a c t i c a n ț i l o r s e î n c a d r e a z ă

educației adulților. Motivarea nu se face prin dictare

63
activităților, ci prin dezvoltarea unui model cooperativ de

stabilirea și atingerea obiectivelor stagiului de practică.

Pentru ca procesul de evaluare să poată fi realizat

organizat ș î b ui nc aza
t nor a riterii
t s s ransparente,
b

p e o b i e c t i v e d e î n v ă ț a r e s t r â n s c o r e l a t e c u a

p r a c t i c ă . P e n t r u c a p r e s t a ț i a p r a c t i c

comparativ, se recomandă utilizarea unui model progresiv de învățare, în

c a r e a c t i v i t ă ț i l e s t u d e n t u l

c o m p l e x i t a t e ș i i n d e p e n d e n ț ă – s e r e

activităților, a s a poi
i e cordă
l p ndependență
(

activități în mod asistat), iar în etapa finală va desfășura activități în mod

independent.

Evaluarea a s ctivității tudenților/masteranzilor


s v e d c

tutori prin Raportul de evaluare care se va completa la finalul stagiului de

practică și va fi înmânat cadrului didactic supervizor, dar de care vor lua

cunoștință și studenții/masteranzii practicanți.

5.3. INSTRUMENTE UTILIZATE PENTRU MEDIEREA RELAȚIEI

TUTORE-STUDENT

Tutorele d p ee ractică
p c f ste
u a cerceput
r e î a iin

bunul mers al programelor de formare practică. Acesta este respons

atât de activitatea inițială de planificare, cât și de desfășurarea efectivă a

64
stagiului prin monitorizarea atentă și constantă a practicantului, respectiv

evaluarea finală a prestației sale și adresarea finală de recomandări.

Studenții/masteranzii care desfășoară stagiul de practică au o serie

de comportamente deja formate, care sunt utilizate în diverse contex

Aceste comportamente nu pot fi ușor modificate, dar pot fi adapt

c u l t u r a i n s t i t u ț i e i , s o c i e t ă ț i i p r o f e s i o n a l

restricționate prin aplicarea unor reguli de bun-simț.

Succesul sau eșecul stagiului de practică este dat de relaţia dint

persoanele implicate, ea însăși dependentă, în mare p

dintre instituțiile implicate în practica studenților/masteranzilor.

Cadru didactic supervizor Tutore

Practicant

Î n ac e s t t ri u n g h i c u v â rf u l î n j o s , d e c i f r ag

s u p e r i o a r e a u m i s i u n e a d e a a s i g u r a e c h i l i b

desfășurare a stagiului. Aceste două părţi sunt ocupate de cadrul didactic

s u p e r v i z o r , r e p r e z e n t a n t a l U n i v e r s i

Partenerul de practică. Acesta din urmă se va situa în contact personal și

65
d ir e c t c u s t u d e n t u l / m as t e r a n d u l p r ac t i c a nt , d a r

supervizor, pe toată durata stagiului de practică în in

profesionale sau cabinete individuale.

Mulți practicanți pot manifesta aversiune față d

complet limitați vis-à-vis de activitățile din stagiu. Din acest motiv, e

deosebit de importantă implicarea lor în planificarea sta

puțin, informarea lor într-un context care le permite oferirea de feedback.

Procesul numitinduction
„ ” este perceput în practica de specialitate

ca fiind o activitate planificată la care studenții/masteranzii sun

c h i a r d e l a î n c e p u t u l p r o g r a m u l u i l o r p r a c

familiarizare cu instituția, societatea profesională sau cabinetul individual,

cu domeniul de activitate, procedurile utilizate, sarcinile ce urmează a-i fi

repartizate, o s biectivele
d î p ale d l e p nvățare, î r

subordinea cărora se află și pe care le poate consulta în caz de dificultate

etc.

În acest sens, este important ca studentul(a)/masterandul(a) să fie

sprijinit în a identifica încă de la început modul în care stagiul de practică

este l egat
d o e s biectivele
p d p ale
d ersonale,
p e

și de activitatea curentă în domeniul de activitate c

stagiului d p e E ractică.
u a i ducația
c p nui
e l dult,

de obiectivele pe care acesta le poate identifica, obiective care trebuie să

fie palpabile și măsurabile. Așadar, un stagiu de practică presupune

de-o p arte,
e u xistența
o d p nort biective
d p i p in ar

de altă parte, presupune o serie de așteptări (formulate,

66
forma u o nor c biective
d p p oncrete) A in
e c artea

u n u l d i n t r e c e l e m a i i m p o r t a n t e r o l u r i a l e p r o gi rnadm
u cutl iuo
”i n–d e „

armonizarea cererii cu oferta, a așteptărilor cu realitatea, a obiec

ambelor părți implicate în mod direct.

În cazul stagiilor de practică, s-ar putea ca studenț

pasivi decât în cazul cursurilor de specialitate și să manifeste un

mai s căzut
p aî entru
s a nnvăța
c au
A r cumula
a o

și î cn u
azul r m
nor t elații c t aid ensionate
d p d u ut

practică, mai ales dacă practicanții nu doresc angaja

aceste instituții, societăți profesionale sau cabinete.

În c azul
a upariţiei
d î s
nor pispute ş i ntre tuden

societatea profesională sau cabinetul ce reprezintă partenerul de practică,

respectiv cu tutorele, acesta poate apela cadrul didactic supervizor, car

va acţiona ca mediator (cu rol consultativ, fără obliga ţia de a so

situaţiile conflictuale).

Dacă va fi încălcat Regulamentul de ordine interioară a instit

societății p rofesionale
s c c r au p abinetului
d p e e

tutorele va aduce la cunoștință cadrului didactic supervi

î m p r e u n ă c u a c e s t a u n p r o c e s - v e r b a

abaterii/abaterilor disciplinare a celui/celor implicat/implicați.

PROCES VERBAL
de constatare a săvârşirii unor abateri disciplinare de către
studenţi/masteranzi

67
Încheiat astăzi................................................

Subsemnaţii:
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
supervizor
....................................... (nume și prenume) – tutore
coordonatori ai practicii de specialitate a stude
instituția, societatea profesională, cabinetul individual
…………………………………………….……………………………………………..........................
a m c o n s t a t a t î n c ă l c a r e a p r e v e d e r i l o r R e g u l a
specialitate de către studentul/masterandul:
.......................................................................................................
Obiectul abaterii disciplinare (descriere succintă):
.......................................................................................................
.......................................................................................................
.......................................................................................................
.......................................................................................................
.......................................................................................................
.......................................................................................................
.......................................................................................................
.......................................................................................................
.......................................................................................................
.......................................................................................................

Data.....................................
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
supervizor (semnătura) …………..…………..
......................................... (nume și prenume) – tutore
(semnătura) …………..…………..
......................................... (nume și prenume) – student/masterand
(semnătura) …………..…………..

L a ni vel ul stag iu lui d e p ractică, instrum ente

relației tutore-student/masterand pe care le propunem au un mare nive

68
de aplicabilitate în contextul actual al serviciilor psihologice din România,

p re cu m ş i din p ris m a p os ib ilit ăţilo r d e int eg rare a c unoş tinţe l o r te o ret

ale fiecărui student/masterand la nivel practic.

Paşi în rezolvarea conflictelor:

 acordarea o f caziei
p d a ciecărei ş d p
ărţi se la

de vedere;

 acordarea ocaziei fiecărei părţi de a spune de ce dorește c

anumit lucru să fie făcut, pentru a rezolva situaţia;

 identificarea intereselor comune şi, dacă este posibil în a

etapă, a scopului comun;

d efinirea
a a spectelor
c î supra
e e ărora
ş nţel

posibilă;

 clarificarea faptelor, opiniilor şi valorilor;

 d e f i n i r e a ş i d i s c u t a r e a s u g e s t i i l o r

diferitelor aspecte;

 adoptarea unei situaţii specifice şi a paşilor de implementare;

 asigurarea că toate părţile sunt dispuse să implementeze situaţia,

chiar dacă nu o agreează în totalitate;

 stabilirea unor proceduri pentru reevaluarea situa ţiei, în v edere

testării soluţiei şi/sau pentru a stabili procedura de abordare a celor care

nu vor face ceea ce au decis să facă.

Societatea, p p e arcursul
s aa cvoluției
e p ale,

o conviețuire armonioasă protecția demnității și reputației profesionale

persoanei, generând astfel procesul de legiferare a dreptului omului de a

fi a părat
c a ontra n tacurilor
l o d eîntemeiate
ș r a

69
s a p r o f e s i o n a l ă . A v â n d r o l u l d e a a p ă r a p e r s o n

protejează demnitatea și reputația profesională, sun

stringentă în contextul în care omul reprezintă valoarea fundamenta

societății.

În a cest
c aontext,
ş s s o u f ti ăc şe a fereî p n eed

ajuta p t e ș s utori i tundenți/masteranzi


s a e î r d ă

ei.

U n i n s t r u m e n t e f i c i e n t f o l o s i t p e n t r u m e

student/masterand esteMetoda Sandwich, care se referă la provocările

f e e d b a c k - u l u i c o n s. t A
ruc ec a
t isvt a c o n s t ă î n a i n t r o d u c e î n t r e

„felii de pâine” pozitivă, o „garnitură” critică. Cu ajutorul acestei metode,

c r i t i c a d e v i n e c o n s t r u c t i v ă ş i e s

student/masterand, eventual de tutore.

70
Un comentariu pozitiv reprezintă partea în care poat

atenția receptorului prin sublinierea unui aspect sau a unui punct pozitiv

observat. Astfel, persoana care primește feedback-ul va avea un motiv în

plus să asculte în continuare și să depună efort pentru a duce sarcina la

b u n s f â r ș iS
t .e f o r m u l e a z ă u n p u n c t d e v e d e r e p r e c i s ş i c o n s t r u c t i v ,

după aceea sepropune o soluție, o ameliorare a problemei. Se transmite

soluția ca pe o simplă propunere, o pistă posibilă și nu un ordin. Oamenii

au nevoie să se simtă liberi să aleagă. Dacă va fi transmis feedba

constructiv c p u d ac e cn a ar,p fonştient


a s r ă cesta

interlocutorul s v p eî c a oziţiona,
c a r n ş onsecinţă,
v i

în r elaţia
a dult-adult.
Pentru c f a eedback-ul
s a s t ă-şi s tingă

se î ncheie
î n ntr-o
p î otă p
ozitivă,
i s ncurajându-l
c s

acţioneze. P af entru
a l e ace
n s cest
is a ucru,
a c î ste

sunt recunoscute calitățile. Astfel, el va procesa informaț

motivaţia să progreseze.

Feedback-ul este o reacţie de răspuns la diverse obser

activitate, un comportament sau o sumă de informa ţii evaluative ofer

unui interlocutor. Feedback-ul reprezintă, în contextul explicit al stagiului

d e p r a c t i c ă , o s o l u ț i e d e e f i c i e n t i z a r e a p r o c e s

e v a l u a r e a p e r m a n e n t ă ș i t r a n s p a r e n t ă

respectiv adresarea de recomadări pentru îmbunătățirea pr

viitoare.

Tutorii ar trebui să concentreze feedback-ul pe acţ

comportamente, deoarece un feedback repetitiv, oferi

71
limitele de suportabilitate ale studentului/masterandu

s e n t i m e n t u l d e a g a s a r e , d e a c e e a e s t e n e v o i

feedback-ul a fost bine înţeles și dacă studentul/masterand

modul în care a fost oferit feedback în contextul dat.

CAPITOLUL VI. MĂSURILE CARE PROMOVEAZĂ ȘI ASIGURĂ

ÎMBUNĂTĂȚIREA ACCESIBILITĂȚII, A UTILIZĂRII ȘI A CALI

TIC

6.1. Rolul TIC în educaţie şi consiliere

U l t i m e l e d o u ă d e c e n i i a u t r a n s f o r m a t t e h n

comunicării (TIC) dintr-un produs destinat unui num

indivizi, d catorită r osturilor


d a ş ad idicate r e chiz

mari, î ntr-un
i o nstrument î v p mniprezent
ş p n

a oamenilor. Avantajele TIC nu sunt deloc neglijabile, fapt care a atras

răspândirea rapidă în activită ţi educaţionale, fie ele formale sau n

formale.

E d u c a ţ i a m e d i a t ă d e t e h n o l o g i e c a p ă t ă

transdisciplinar, dar în acelaşi timp are şi caracter dual: ştiin

t e h n i c , t e o r e t i c ş i p r ac t i c , u r m ăr i n d f o r m a re a

g â n d i r i i s i s t e m a t i c e , e s e n ţ i a l e p

creativităţii şi iniţiativei.   

72
Educaţia cu ajutorul TIC capătă astfel, noi valenţe,

componentă de bază a învăţământului modern, disciplin

integreze indivizii atât la nivel social dar și profesional.

A s t f e l , a c t u l e d u c a ț i o n a l n u m a i e s t e c

d e me rs ur ilor şi m uncii unilate rale , ci ro d ul inte rac ţ iunii c u m ed i u l şi

colaborării c p u A rofesorul.
s î s ceastă
d î chimbare
a

urmărit nişte obiective bine structurate şi anume :

1. Creşterea eficienţei activităţilor educaționale;

2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual.

Ca avantaje putem aminti:

 S t i m u l a r e a c a p a c i t ă ţ i i d e î n v ă ţ a r e i n o v

condiţii de schimbare socială rapidă;

 Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţel

aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor;

 Întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;

 Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;

 Dezvoltarea culturii vizuale;

 Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior

utilitatea;

 F a c i l i t ă ţ i d e p r e l u c r a r e r a p i d ă a

calculelor, de afişare a rezultatelor, de realizare de grafice

tabele;

 Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui sti

independentă;

73
 A s i g u r ă a l e g e r e a ş i f o l o s i r e a s t r

rezolvarea diverselor aplicaţii;

 A s i g u r a r e a u n u i f e e d - b a c k p

posibilitatea de a reproiecta activitatea în funcţie de

anterioară;

 D e z v o l t ă g â n d i r e a a s t f e l î n c â t p o r n i n d

generală d r e a u ezolvare
p s nei robleme
î

găseşte singur răspunsul pentru o problemă concretă;

 Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;

 Metode pedagogice diverse;

 Perspectiva relaţională este îmbunătă ţită p

relaţii umane şi sociale între educat şi educator.

Educaţia s-a folosit de oportunitatea oferită de TIC

regândi modalitatea de furnizare a conţinuturilor educaţio

manieră care să îmbunătăţească performanţele elevil

excesive p s entruP u istem.


ad i rin tilizarea
T s p

conferi sistemului de administrare dimensiuni mai restrânse, reducând

i m p l i c i t c o s t u r i l e d e p e r s o n a l ş i

Managementul beneficiarilor serviciilor educative poate fi îmb

prin crearea de instrumente care să urmărească progresele o

atât d f e i iecare î p ndivid


c ş d g n m arte,
m I ât c i e

v o r b i m d e g r u p u r i c a r e e x i s t ă î n r

studenți/masteranzi) sau de unele construite în mod convenţional (ex.

studenții/masteranzii d m r b in d d ediul
ş i ural),

74
de p rocesare
ai n p nformaţiei
s u c u e d
ermit ă

apărute şi să intervenim în caz că am considera oportun să aducem o

schimbare.

Unul dintre cele mai vizibile beneficii pe care le adu

accesibilitatea informaţiei. Ceea ce până de curând putea fi consu

doar de grupuri restrânse de oameni, astăzi a devenit accesib

număr teoretic nelimitat de oameni. Creatorul informaţiei este liber să

limiteze răspândirea ei către anumite grupuri, dar, de asemenea are la

dispoziţie instrumente prin care să o propage către persoane potenţial

interesate.

Pentru a ctivitatea
d p T p e uractică, p IC ş a ermite

progreselor fiecărui student/masterand şi îi oferă po

furniza informaţiile pertinente la momentul potrivit. Prin

n o i l o r t e h n o l o g i i s

studenților/masteranzilor, care sunt încuraja ţi

instrumentele puse la dispoziţie pentru a-şi plan

parcursul educaţional şi de carieră și, de asemenea, versatilitatea.

Instrumentele TIC favorizează dezvoltarea de noi abilități,

e s t e d e n a t u r ă s ă c r e a s c ă n i v e l u l s e

introducerea u „ a c nui ( cerc i l alităţii” e proiectare

şi revizuirea activită ţilor). Prin aceste instrum

supervizor poate controla întregul proces, pe care îl g

poate interveni asupra fiecărei păr ţi a lui pentru a-l îmbunătăţi ş

face mai adecvat studenților/masteranzilor, ca viitori angajați.

75
6.2. Tipuri de instrumente

1. Bazele d e s du an tt e i n s t r u m e n t e prin care se cole

organizează informaţii despre anumite subiecte pentru a facilita a

persoanelor interesate. Deşi baze de date au existat cu mult timp înainte

de apariţia tehnologiilor digitale, doar odată cu introducerea acestora s-a

atins u n n d a ivel e ş e ccesibilitate


c s c l gi ficienţă

utilizării lor. Cu o largă răspândire chiar şi înainte de era I

instrumentele de procesare a informaţiei (audio, video, imagini, text) fac

parte din programele cele mai întrebuinţate, atât

profesionali cât şi de cei cu scop recreativ. Ele permit cr

conţinuturi sau rearanjarea unora deja existente. În general, ba

date s p er ot
a l eferi
u g tât d i a nele
p e cenerate( e

ex. profile ocupaţionale), cât şi la cele create individual (de

beneficiarilor).

În cadrul proiectului, studenții/masteranzii v

i ns t r u m e n te , r e a l i z â n d b a ze d e d a t e c u i nf o r m a

activităților de practică, informații pe care le vor sistematiza, reordona și

prelucra în realizarea portofoliului de practică.

2 . R e ţ e l e l e d e so on cl ii a
n le i zsaur ne t a p l i c a ţ i i c a r e

întâlnirea în spaţiul virtual a unor persoane care de obicei îm

interese comune. Răspândite începând cu primul deceniu al secolului XXI,

ele a d u evenit
f r f oarte d mepedeÎ t enomene
r s e

cele mai mari reţele au atins sute de milioane de utilizatori şi continuă să

76
se d ezvolte
î c c n iuda c l ontroverselor
î e R are e-a

profesionale sunt o variantă particulară a re ţelelor de socializare care s

concentrează pe aspecte ce ţin de un anumit domeni

Existenţa l p f ors oated o p i usţinută


d s p ea latformă

unui serviciu cu caracter general (de ex. listă discuţii).

3 . I n s t r u m e n t e l e d e i n v e s t i g a ț i e s p eaccitfiivciăt ă ț i i p s i h o l o g i c e v o r

p e rm it e s tud ențilo r și m ast era nz ilo r să d o b ânde as că no i ab i l i tăți ș i să

dezvolte noi competențe ce se vor dovedi extrem de utile în

profesional a A îles.
f d stfel,
s cn uncție
( p e pecificul

vor utiliza instrumente de cercetare psihologică ce determină inteligența,

aptitudinile, motivația sau tipul de personalitate. În unele contexte clinice

vor fi utilizate și alte teste specifice (de ex. chestio

d e p r e s i a , a n x i e t a t e a s a u r i s c u l s u i c i d a r ) m

suplimentare, necesare elucidării diagnostice și orientării terapeutice.

T o a t e i n f o r m a ț i i l e d o b â n d i t e d e c ă t r e s

participanți la proiect vor fi prelucrate utilizând


instrumente de prelucrare

s t a t i s t i c(ăd e e x e m p l u S P S S ) ș i v o r c o n s t i t u i e l e m e n t e s e m n i f i c a t i v e

conținutului portofoliului de practică.

Un element important de subliniat este faptul că, în urma parcugerii

stagiului de practică în cadrul proiectului nostru

instrument d a e utopromovare
a s ubiecților
( a C.V-ul),
c u cesta

beneficiu i s mplicit î emnificativ,


e u C c ntrucât
e labo

î n m o d a d e c v a t a b i l i t ă ț i l e ș i c o m p e t e n ț e l e i

el ement facilitato r al angajabilității într-un po st ce va aduce satisfacții

77
beneficii atât angajatorului cât și angajatului. Să nu ignorăm

managementul carierei, în contextul actual, al unei pieţe a muncii extrem

de d inamice,
î c m ncepe i u p anagementul
c p î magi

domeniu.

6.3. Instrumentul de informare coordonată

P l a t f o r m a o n l i n e d e z v o l t a t ă î n c a d r u l p r o

sprijinirii a dctivității
p p e dractică c profesională

la p artenerii
d p Se practică. a c acopul i rincipal
e

oferirea accesului la o comunitate și un spațiu virtual menite să faciliteze

interacțiunea studenților și masteranzilor cu tutorii și supe

determine colaborarea între aceștia în vederea dezvoltării unui portofoliu

profesional complet și a îmbunătățirii abilităților care să crească

pentru a î o cncepe d s Aarieră î c ep ucces. v f u ccesul

facil și rapid, în baza unui user-name și a unei parole personalizate.

Platforma va oferi acces la resurse specifice domeniului profesional,

a j u t â n d s t u d e n ț i i ș i m a s t e r a n z i i s ă d o b

c o n t e x t u l a c t u a l a l p r o f e s i e i d a r ș i s ă c o n s u l

dispoziție d c s e ătre d p upervizorul


s t c e a ractică
l

dezvoltarea personală și profesională a acestora. Un element important al

platformei este comunicarea, prin intermediul platformei

comunicarea și interacțiunea dintre stagiari și tutori ș

acest f i el, nformațiile


d p d p espre s a rogramul
t e

78
toți actorii cunoscând rapid activitățile și oferind sau primind f

rapid.

Instrumentul d i ce nformare
d î c oordonată
p

va avea o arhitectură prietenoasă, modulară. Astfel, platforma va conține:

- un modul de coordonare, destinat stagiilor de practică (permițând

gestionarea studenților, a grupelor și stagiilor de practică, a partenerilor)

- un m o dul d e info rm are și c olab o rar e c e va înde p lini ș i fu n cț i a d e

i n f o r m a r e ( c e p e r m i t e u p l o a d - u l d e i n f o r m a ț i i

specific), precum și pe cea de comunicare (va cuprinde și o componentă

de tip forum care permite și generarea de notificări către utilizatori);

- un portal ce va conține informații despre stag

desfășurate, despre rezultatele obținute sau despre parteneri.

79
80

S-ar putea să vă placă și