INTEGRAREA DIMENSIUNII EUROPENE ÎN EDUCAŢIA

ŞI FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ A ADULŢILOR5

Ştefania ISAC, dr., conf. univ.,

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Abstract. In current Moldovan education system there are still many problems
of efficiency, equity, relevance and quality in the context of the knowl-
edge economy. The labor market requires the acquisition of new skills
both at individual and at enterprise scale, which entails the need for
constant updating of skills. Training can not be limited to certain times
in one’s life, it becomes necessary to carry it throughout life. Stringent
requirement research and innovation of the discussed problem will al-
low the promotion of education in the perspective of competitive and
prosperous European dimension in education and lifelong learning for
adults.

În sistemul educaţional actual se atestă mari probleme de eficienţă, echitate,

relevanţă şi calitate în contextul societăţii cunoaşterii. Piaţa muncii cere achizi-
ţionarea de noi competenţe atât la nivel de individ, cât şi social, ceea ce atrage
după sine necesitatea unei actualizări permanente a competenţelor. Stringenta
necsitate de cercetare şi inovare a problemei discutate va permite promovarea
unei educaţii competitive şi prospere din perspectiva integrării dimensiunii eu-
ropene în formarea continuă a adulţilor.
Educaţia şi formarea profesională în mileniul trei se desfăşoară în condiţiile
când ia amploare mobilitatea la nivel internaţional a elevilor, studenţilor şi sala-
riaţilor. Tot mai mult se resimte impactul noilor tehnologii, schimbarea radicală
a muncii dat fiind apariţia unei pieţe de muncă europene şi a întreprinderilor
multinaţionale. Instruirea nu se mai poate limita numai la anumite perioade în
viaţa individului, ea devine necesară de a o desfăşura pe tot parcursul vieţii.
În realizarea acestei sarcini, politica educaţională europeană susţine mobi-
litatea şi schimbul pentru cursanţi, cadre didactice şi formatori, intenţionând
prin atare acţiuni să contribuie la integrarea/dezvoltarea dimensiunii europene
în educaţie, creşterea calităţii educaţiei, îmbunătăţirea relaţiilor stabilite precum
şi deschiderea sistemului educaţional.
Cât priveşte sistemul educaţional din R. Moldova, educaţia şi formarea adul-
ţilor este oferită într-o manieră puternic descentralizată, de aceea este dificilă
crearea unei imagini globale asupra abordării dimensiunii europene în procesul
5
ACRONIME
EFQM (European Foundation for Quality Management) – Modelul de Excelență European;
EFP – educație şi formare profesională;
ESCO – platforma electronică europeană a competenţelor;
RADAR – rezultate – abordare – desfăşurare – evaluare – analiză;
TQM – managementul total al calității.

436
 IMPACTUL FPC ÎN SPORIREA CALITĂŢII PROCESULUI EDUCAŢIONAL

de desfăşurare a activităţilor de formare profesională continuă prin diverse ti-

puri de cursuri şi resursele utilizate. Prin urmare, resursele menite să contribuie
la integrarea dimensiunii europene în educaţie şi formarea adulţilor sunt pre-
ponderent rezultate din proiectele de cooperare europeană, Programele Uniunii
Europene constituind principalele surse de finanţare pentru cursanţii adulţi, cât
şi pentru cadrele didactice şi formatori implicaţi în aceste activităţi [3].
Odată cu aceasta, orientarea de bază a politicilor şi strategiilor educaţionale
europene se axează pe educaţia în spiritul cetăţeniei democratice şi al coeziunii
sociale [6], care poate fi desfăşurată în diverse moduri, începând cu scoala şi
continuând pe tot parcursul vieţii.
Important de menţionat că, printre factorii de integrare socială, dintotdeau-
na a fost şi este încadrarea în câmpul muncii a cetăţenilor. Nu e noutate că astăzi
piaţa muncii este mai dinamică şi mai flexibilă; tot mai mult se constată că nu
mai există garanţia unei încadrări pe viaţă. Însuşirea unui set fix de competenţe
sau cunoştinţe de către tineri nu mai este suficientă; ei trebuie să acumuleze
rezilienţă/rezistenţă, un set amplu de competenţe de a se adapta la schimbări.
Piaţa muncii cere achiziţionarea de noi competenţe atât la nivel de individ, cât
şi la scara întreprinderii, ceea ce atrage după sine necesitatea unei actualizări
permanente a competenţelor. Unda verde în acest proces le revine furnizorilor
de programe în domeniul integrării educaţiei şi formării profesionale continue
promovând şi implementând politici şi strategii educaţionale europene.
E cunoscut faptul că – în orice societate dezvoltată – calitatea permite fie-
căruia să-şi descopere, să amplifice şi să utilizeze şi propriile sale aptitudini. Or,
problema calităţii, echităţii şi a eficacităţii în învăţământ devine acţiune fără de
care accesul la educaţie nu mai are niciun sens.
Semnificativă în această privinţă este definiţia calitatăţii educaţiei – ansam-
blul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin
care sunt satisfăcute aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calita-
te. Or, asigurarea calităţii educaţiei exprimă/reprezintă/reflectă capacitatea de
a oferi programe de educaţie şi formăre profesională continuă, în conformitate
cu standardele de calitate. Ţinem să menţionăm principiile [1] care stau la baza
utilizării standardelor:
• calitatea nu este un rezultat întâmplător, ci rezultatul unui proces inteli-
gent;
• calitatea trebuie să fie preocuparea fiecăruia;
• activitatea trebuie bine făcută în debutul ei;
• calitatea este rezultatul unei activităţi de îmbunătăţire continuă a proce-
sului de învăţământ;
• calitatea se poate obţine printr-un proces de comunicare şi cooperare.
În aceeaşi ordine de idei, vom evidenţia şi cele patru etape fundamentale
certificate drept garant de asigurare a calităţii:
• elaborarea documentelor pe baza standardelor, respectiv materializarea
sub formă de proceduri şi documente ale politicii entropice abordate;

437
 • implementarea procedurilor la nivelul fiecărei componente a instituţiei de
învăţământ;
• organizarea şi realizarea auditului;
• adoptarea măsurilor de îmbunătăţire a procesului de învăţământ, în zone-
le deficitare, pe baza recomandărilor făcute cu ocazia auditului.
Relevanţa cadrului european al competenţelor-cheie, integrat în strategiile
şi politicile ţării, alături de care vom releva principiile de politică educaţională,
stipulează:
1. Principiul descentralizării şi al flexibilizării – este condiţionat de caracterul
orientativ al parcursului şi demersului curricular, astfel încât formarea ofe-
rită să răspundă nevoilor specifice identificate la nivelul fiecărei instituţii
de învăţământ / manager / furnizor de programe de formare profesională
continuă, atât sub aspectul tematicii oferite, cât şi al gestionării formelor
de organizare şi a duratelor aferente.
2. Principiul eficientei – presupune o folosire cât mai profitabilă a resurselor
umane (formatorii nationali, regionali şi locali certificaţi) şi a materiale-
lor-suport prin modalităţi structurale şi procedurale care să asigure atât
formarea de calitate a solicitanţilor/beneficiarilor, cât şi co-formarea şi
dezvoltarea formatorilor.
3. Principiul compatibilizării – sistemului de formare continuă din Republica
Moldova cu standardele europene.
Din perspectiva problemei cercetate, considerăm relevantă teoria lui Robert
Kegan [6], privind abordarea învăţării transformatoare din perspectiva construc-
tivistă a dezvoltării umane, concepută astfel:
• Tipurile de învăţare transformatoare necesită o deosebire mai exactă de
tipurile de învăţare informativă, iar valoarea fiecărui tip trebuie recunos-
cută în orice activitate de învăţare, disciplină sau domeniu;
• Oricare formă presupune un mod de cunoaştere (cadru de referinţă); astfel,
învăţarea transformatoare autentică este întotdeauna, într-o oarecare mă-
sură, mai mult o schimbare epistemologică decât o schimbare în repertoriul
comportamental ori o creştere a cantităţii sau a fondului de cunoştinţe;
• Deşi conceptul de învăţare transformatoare trebuie îngustat prin focali-
zarea mai explicită asupra părţii epistemologice, el trebuie în acelaşi timp
lărgit pentru a cuprinde întreaga durată a vieţii; învăţarea transformatoare
nu ţine doar de maturitate sau de învăţarea la adulţi;
• Aplicarea adecvată a conceptului de învăţare transformatoare în procesul
de educare a adulţilor este condiţionată de o analiză profundă a episte-
mologiei curente a cursanţilor în vederea dobândirii şi promovării ulteri-
oare a modelelor de învăţare compatibile capacităţilor cursanţilor.
Epistemologia se referă nu la ceea ce ştim, ci la cum ştim. Aceste tipuri de
procese stau la baza conceptului de învăţare transformatoare [6]. Primul este
acela pe care îl putem numi formarea de semnificaţii, activitate prin care mo-
delăm o semnificaţie coerentă pentru materia primă din experienţele noastre
interioare sau exterioare.

438
 IMPACTUL FPC ÎN SPORIREA CALITĂŢII PROCESULUI EDUCAŢIONAL

Modelul general însă, acceptat de educarea adulţilor, implică un transfer de

autoritate de la acela care predă la aceia care învaţă. Mişcarea spre mintea au-
tonomă – valorizată, deşi ea s-ar putea afla involuntar în subtextul aspiraţiilor
noastre către învăţarea transformatoare – nu este singura schimbare epistemo-
logică fundamentală din viaţa adultă. Nici greutăţile întâmpinate în procesul de
învăţare care duc spre mintea autonomă nu sunt singurele greutăţi pe care le
vor întâlni adulţii acestui secol. Or, mintea autonomă este echipată în esenţă
pentru a face faţă încercărilor modernismului. Spre deosebire de tradiţionalism,
în care un set destul de omogen de definiţii despre cum ar trebui să trăim este
promulgat prin reglementări coerente, modele şi coduri ale comunităţii ori ale
grupului, modernismul este caracterizat de un pluralism în continuă creştere, de
multiplicitate şi de competiţia pentru loialitatea faţă de un anumit mod de viaţă.
Considerăm importantă teoria despre învăţarea tranziţională şi consilierea
reflexivă pentru carieră a lui Danny Wildemeersch şi Veerle Stroobants dezvolta-
tă în 1998 (Wildemeersch, 2001 [Apud 1]).
Un rol aparte îi vom atribui, bunăoară, misiunii EFQM (European Foundation
for Quality Management) care constă în îmbunătăţirea competitivităţii organi-
zaţiilor europene din sectorul public sau privat. Filosofia de bază a acestui mo-
del este guvernată de principiul – satisfacţia personalului, satisfacţia clienţilor şi
integrarea organizaţiei în viaţa colectivităţii obţinute prin funcţia de leadeship,
politică şi strategie, gestionarea resurselor şi procese – toate conducând la obţi-
nerea unor excelente rezultate operaţionale [4].
Instrumentul de măsurare în adoptarea modelului este Matricea RADAR.
Pentru fiecare criteriu se alocă ponderi – cele mai justificate fiind atribuite urnă-
toarelor criterii:
– Satisfacţia clienţilor – 20%;
– Rezultate-cheie ale organizaţiei – 15%;
– Managementul proceselor – 14%.
Modelul de Excelenţă al EFQM [4] are la bază 8 concepte fundamentale, a
căror prezentare într-o anumită ordine nu are o semnificaţie deosebită:
1. Orientarea către rezultate;
2. Orientarea către client;
3. Leadership şi constanţa obiectivelor;
4. Management prin procese şi fapte;
5. Dezvoltarea şi implicarea personalului;
6. Învăţare, îmbunătăţire şi inovare continuă;
7. Dezvoltarea de parteneriate;
8. Responsabilitate socială.
Implementarea Modelului de Excelenţă European (excelenţa – semnifică de-
păşirea cadrului obişnuit în care funcţionează organizaţiile pentru a satisface
cerinţele părţilor interesate) în sistemul de management al unei organizaţii şco-
lare reprezintă un efort extrem de serios din partea întregii organizaţii. Printre
dificultăţile de implementare ale acestui model în şcoală am menţiona aspectul
cel mai important, legat de rezistenţa la schimbare a personalului organizaţiei

439
(I. Hohan şi alţii, 2009 [Apud 4]), deoarece implementarea Modelului EFQM pre-
supune o adoptare a filosofiei TQM – managementul total al calităţii, adică o
implicare totală a fiecărui membru al organizaţiei, a fiecărui compartiment. De
subliniat că rezistenţa la schimbare este un factor esenţial, mai ales în organiza-
ţiile educaţionale. Birocraţia existentă deja, în interiorul mediului educaţional,
status-quo-ul relaţiilor instituţionale, resursele financiare dirijate preponderent
pe funcţionare şi mai puţin pe dezvoltare sunt factori importanţi, care alcătuiesc
rezistenţa la schimbare în sistemul educaţional.
Şi totuşi, avantajele implementării acestui model şi adoptării filosofice TQM,
promovată prin intermediul modelului, sunt cu mult mai importante decât orice
impediment privind implementarea şi funcţionarea acestuia.
Concluzii. Cercetările desfăşurate în domeniul sistemului educaţional actual,
problemele existente în contextul economiei cunoaşterii la nivel naţional, ne-au
permis să facem următoarele constatări:
1. Rata foarte scăzută de participare a adulţilor la învăţarea pe tot parcursul
vieţii atrage atenţia asupra necesităţii dezvoltării unei culturi a formării pro-
fesionale continue şi a creşterii conştientizării importanţei acesteia, nu doar
pentru beneficiarii cursurilor de formare profesională continuă, ci şi pentru
actorii antrenaţi în formarea continuă a adulţilor, respectiv autorităţi locale/
naţionale, angajatori, furnizori de formare profesională continuă:
- Stabilirea unei agende comune de acţiune, agreată de toate părţile inte-
resate, în spiritul ţintelor asumate de R. Moldova, în domeniul educaţiei şi
formării profesionale continue a adulţilor, precum şi respectarea direcţii-
lor de acţiune trasate în cadrul grupului de lucru ET 2020;
- Organizarea periodică a unor întâlniri/dezbateri cu participare din partea
furnizorilor de formare profesională continuă, a centrelor de evaluare a
competenţelor profesionale, comisiilor de autorizare, ministerelor de re-
sort, asociaţiilor profesionale etc., pe tema educaţia şi formarea profesio-
nală a adulţilor.
2. Elaborarea şi implementarea unui sistem de asigurare a calităţii în educaţia şi
formarea profesională a adulţilor:
- Necesitatea implementării sistemului de asigurare a calităţii în educaţia şi
formarea profesională a adulţilor;
- Elaborarea unor instrumente de monitorizare, control şi ulterior clasifi-
care a activităţii furnizorilor de formare profesională continuă a adulţi-
lor care să reflecte, pe de-o parte, gradul de inserţie pe piaţa muncii al
absolvenţilor de formare profesională, dar şi capacitatea administrativă şi
profesională a furnizorilor de FPC;
- Raportarea datelor privind cursurile de formare profesională continuă or-
ganizate, numărul participanţilor formaţi, tipul de curs, formatorii etc. de
către organelle abilitate în vederea prelucrării acestora şi obţinerii unor
inidicatori cât mai apropiaţi de realitate în privinţa formării profesionale
continue a adulţilor, dar şi pentru a permite implementarea unui sistem
eficient de asigurare a calităţii;

440
 IMPACTUL FPC ÎN SPORIREA CALITĂŢII PROCESULUI EDUCAŢIONAL

- Asigurarea transparenţei sistemului de educaţie şi formare profesională

continuă prin dezvoltarea, menţinerea şi interconectarea bazelor de date/
sistemelor informaţionale care conţin date despre formarea profesională
continuă cu cele stabilite la nivel european.
- Elaborarea şi folosirea unei terminologii comune, conform prevederilor
conţinute în recomandările şi directivele Comisiei Europene, care va per-
mite înţelegerea conceptelor-cheie care stau la baza educaţiei şi formării
profesionale continue a adulţilor;
- Integrarea în lege a instrumentelor care asigură managementul calităţii în
educaţia şi formarea profesională continuă;
- Armonizarea legislaţiei naţionale în domeniu cu bunele practici legislative
din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi cu prevederile direc-
tivelor şi recomandărilor Comisiei Europene;
- Introducerea modelului de Standard Ocupaţional, ca instrument de stan-
dardizare a unei ocupaţii, prin detalierea competenţelor specifice respec-
tivei ocupaţii şi corelarea acestora cu cele stabilite în platforma electroni-
ca europeană a competenţelor – ESCO;
- Menţionarea obligativităţii eliberării suplimentului Europass pentru fieca-
re tip de certificat eliberat unui participant în urma frecventării unui curs
de formare profesională sau evaluare a competenţelor profesionale;
- Flexibilizarea comunicării între furnizorii de formare profesională continuă
şi comisiile de autorizare [2];
- Promovarea posibilităţilor de acces al adulţilor la educaţia şi formarea
profesională, inclusiv posibilitatea de evaluare a competenţelor profesio-
nale dobândite în contexte nonformal şi informal.
Un spaţiu european de învăţare pe tot parcursul vieţii va permite cetăţenilor
R. Moldova să circule liber în diferite regiuni şi ţări, între mediile de educaţie, să
se asigure cu locuri de muncă, pentru desfăşurarea activităţii lor profesionale pe
parcursul întregii vieţi.

Bibliografie:
1. Calitatea sistemelor educaţionale la nivel european, atât din perspectiva statelor
membre, cât şi a agendei comisiei europene şi a strategiei Lisabona. Disponibil la:
http://debirocratizareineducatie.ro/sites/default/files/CALITATEA%20SISTEME-
LOR%20EDUCA%C8%9AIONALE%20LA%20NIVEL%20EUROPEAN.pdf)
2. Comisia Europeană (2017) Cartea albă privind viitorul Europei. https://ec.europa.eu/
commission/white-paper-future-europe-reflections-and-scenarios-eu27_ro
3. Mobilităţi în educaţia adulţilor. Disponibil la: https:/eacea.ec.europa.eu/national-po-
licies/eurydice/content/mobility-adult-education-and-training-56_ro]
4. Modelul de Excelenţă al EFQM (European Foundation for Quality Management). Dis-
ponibil la: http://webcache.googleusercontent.com/search?q=-cache:http:
5. Politica uniunii europene în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Revis-
ta Şcoala Gorjeană, septembrie 20, 2016. Disponibil la: https://scoalagorjeana.
com/2016/09/20/politica-uniunii-europene-in-domeniul-educatiei-si-formarii-pro-
fesionale/]/
6. www.managementulperformantei.ro/pages/integrare/modele-de-excelenta/

441