Prezentare de carte

Laura Șerbănescu, Formarea profesională a cadrelor didactice – repere pentru

managementul carierei, Editura Printech, București, 2011, 234 de pagini.

Reprezentarea socială a unei profesii, un statut ridicat, recunoaşterea importanţei ei de

către alte categorii profesionale, depind atât de nivelul de calificare a celor care o practică, de
competenţa şi profesionalismul lor, cât şi de motivaţia acestora. Profesia didactică se
încadrează cu succes în această regulă generală.
Pentru a ajunge la rezultate remarcabile, educabililor trebuie să li se asigure un corp
profesoral bine pregătit şi motivat. Nicio reformă a educaţiei nu se poate realiza dacă se
ignoră importanţa pregătirii teoretice şi practice specifice profesiei didactice. Tocmai de aceea
este important să se sublinieze necesitatea unei permanente creşteri a calităţii în proiectarea şi
punerea în practică a programelor de formare a cadrelor didactice în toate sistemele de
învăţământ.
Calificarea la nivel superior, bazată pe definirea standardelor de calitate şi
competenţelor subsumate, corect şi unitar definite şi creşterea motivaţiei profesionale a
membrilor profesiei didactice sunt fundamentale pentru asigurarea unei educaţii eficiente.
Actualele exigenţe, determinate de schimbările rapide ale societăţii, care se exercită asupra
cadrelor didactice, constituie surse ale dezbaterilor legate de politicile educaţionale ale ţărilor
europene. Eficientizarea procesului de formare a cadrelor didactice este parte integrantă a
hotărârii Consiliului Europei de a considera profesorii ca actori-cheie ai strategiilor de
stimulare a dezvoltării sociale şi economice a oricărei ţări.
Un concept cheie în pregătirea profesorilor este acela al profesorului ca statut
profesional înalt: calificat pentru un nivel superior de educaţie, cu o gamă recunoscută de
competenţe profesionale, capabil să exercite un grad semnificativ de autonomie şi judecată
profesională şi de la care se aşteaptă să-şi asume responsabilitatea pentru propria dezvoltare
profesională continuă şi să contribuie la profesia didactică în ansamblul ei, precum şi la
dezvoltarea politicii şi practicii educaţionale. Pregătirea iniţială a profesorilor încadrarea şi
debutul în carieră trebuie să stabilească bazele pentru acest statut.
O pregătire de calitate superioară a profesorilor, bazată pe un sistem integrat de
formare iniţială, stagiatură şi dezvoltare profesională continuă este necesară acum mai mult
decât oricând pentru a răspunde cerinţelor actuale ale profesorilor şi ritmului schimbării aflat
în creştere, precum şi noilor cerinţe pe care aceştia le vor întâmpina pe parcursul vieţii
profesionale. Un fundament iniţial puternic este esenţial pentru înzestrarea noilor profesori cu
cunoştinţele, competenţele, abilităţile, atitudinile, conştientizarea şi încrederea necesare
pentru a preda, pentru a fi pro-activi şi a gestiona schimbarea cu profesionalism într-un mediu
care evoluează rapid. Apare nevoia de a întări dezvoltarea profesională continuă în carierele
tuturor profesorilor încă de la debut, pentru ca aceştia să poată înfrunta provocările
profesionale continue pe care le întâmpină. Provocările şi schimbările pe care profesorii, care
se dedică acestei profesii acum, le vor întâmpina vor fi cel puţin la fel de mari ca acelea cu
care se confruntă generaţia actuală. Pentru a-şi putea îndeplini rolul de lideri şi modele într-o
societate aflată în tranziţie radicală, profesorii trebuie să beneficieze de un sistem de formare
performant.
În acest context, cariera didactică trece printr-o perioadă de multiple transformări,
marea lor majoritate fiind determinate de globalizarea şi europenizarea la care ţara noastră
este parte, de necesitatea armonizării sistemului de învăţământ cu cerinţele pieţei muncii
europene, dar şi de schimbările paradigmelor educaţionale, politice, sociale, economice şi
axiologice. Toate acestea presupun creşterea continuă a calităţii sistemului educaţional,
vizând în continuare profesionalizarea carierei didactice, prin implementarea standardelor
profesionale în procesul de formare a viitorilor educatori.
Programele de pregătire profesională a cadrelor didactice din România au suferit
numeroase transformări în ultimii ani, transformări determinate atât de schimbarea structurii
învăţământului superior, cât şi de schimbarea planurilor de învăţământ în cadrul
departamentelor pentru pregătirea oricând, profesorii au o misiune din ce în ce mai complexă,
deoarece responsabilităţile lor sunt în continuă creştere, iar mediile în care aceştia lucrează
sunt din ce în ce mai solicitante. În cadrul organismelor UE, comisiile cu atribuţii în domeniul
învăţământului studiază modalităţile prin care educatorii pot fi pregătiţi mai eficient decât în
prezent pentru sarcinile importante pe care le au de îndeplinit în marea societate europeană.
Încă din martie 2000, Consiliul European de la Lisabona, a subliniat faptul că resursele
umane sunt principala sursă a Europei în evoluţia sa economică şi socială, şi că investiţiile în
aceste resurse vor fi de o importanţă capitală în societatea bazată pe cunoaştere.
În prezent, Strategia Europa 2020 în domeniul Educaţie impune abordarea dintro nouă
perspectivă a reformei învăţământului. Astfel, la nivel naţional, a fost elaborat Documentul de
fundamentare pentru stabilirea la nivel naţional a valorilor de referinţă ale obiectivelor
strategiei Europa 2020. Analizând obiectivele prioritare propuse, se constată menţinerea şi
sublinierea opţiunii pentru “asigurarea resurselor umane necesare bunei funcţionări a
sistemului de învăţământ preuniversitar şi stimularea performanţei acestora”.
 Practicarea profesiei didactice implică formarea iniţială a cadrului didactic, încadrarea
acestuia într-o unitate şcolară şi debutul activităţii didactice, precum şi formarea profesională
continuă. Setul de competenţe necesare carierei didactice s-a aprofundat, ceea ce impune şi în
domeniul educaţional învăţarea pe tot parcursul vieţii.
Definirea şi oficializarea standardelor profesionale pot susţine cadrele didactice să
planifice, să structureze şi să faciliteze dezvoltarea lor profesională continuă. În consecinţă,
studierea modului de alcătuire şi reprezentare a profilului carierelor cadrelor didactice este
esenţială în înţelegerea, implementarea şi dezvoltarea unui cadru naţional al competenţelor
necesare cadrelor didactice, în vederea asigurării profesionalizării carierei.
Concluziile şi propunerile pe care le-am formulat în această lucrare s-au conturat în
urma analizei situaţiei actuale a procesului de formare iniţială a cadrelor didactice din
România şi din alte ţări europene, în urma analizei documentelor de politică educaţională,
documentelor legislative şi curiculare care reglementează activitatea Departamentelor pentru
Pregătirea Personalului Didactic.
De asemenea,se oferră unele sugestii privind: eficientizarea sistemului formării iniţiale
a personalului didactic, valorificarea experienţei dobândite în România din 1996 până în
prezent în cadrul departamentelor pentru pregătirea personalului didactic ca instituţie, precum
şi a resurselor umane din cadrul acestor instituţii; identificarea instituţiei care va organiza
programele de masterat didactic; elaborarea unui plan de învăţământ fundamentat pe
standarde profesionale şi competenţe corect şi coerent definite.