REACTII CU TRANSFER DE ENERGIE

Reactiile chimice sunt intotdeauna insotite de schimbari de temperatura, numite efecte termice.
Termochimia studiaza efectele termice asociate reactiilor chimice, prin aplicarea principiului I al
termodinamicii.

Reactiile chimice pot fi exoterme sau endoterme.

Termenii endoterm si exoterm sunt asociati unui sistem termodinamic si unui sens al transportului
de caldura.

Sistemul termodinamic este sistemul chimic format din vasul de reactie si continutul lui. Tot ceea
ce este in afara vasului reprezinta mediul.

Intr-o reactie chimica exoterma sistemul cedeaza caldura mediului.

aA + bB cC + dD + Q ;

Intr-o reactie chimica endoterma sistemul absoarbe caldura din mediu.

aA + bB + Q cC + dD ;

Caldura de reactie este cantitatea de caldura absorbita sau degajata in reactiile chimice.

Unitatea de masura pentru caldura de reactie,in sistemul international de unitati, este joulul, J.
Unitatea de masura tolerata este caloria.

1 cal =4,184 J

Determinarea caldurii de reactie se realizeaza in conditii standard: T=298 K,p=1 atm.

Ecuatia reactiei chimice care contine termenul Q se numeste ecuatie termochimica.

Caldura de reactie depinde de starea de agregare a substantelor participante la reactie si in ecuatia

termochimica se indica starile de agregare:

s-solid
l-lichid
g-gaz
aq-solutie

Caldura de combustie este efectul termic asociat unei reactii de ardere completa a unui mol de
substanta la presiune de 1 atm si temperatura data. Caldura de combustie este tabelata si exprimata
in kcal/mol.

Puterea calorica a unui combustibil este cantitatea de caldura degajata la arderea completa a unei
mase de 1 kg, pentru combustibilii solizi si lichizi,sau a unui volum de 1 m3 (c.n.) pentru
combustibilii gazosi.
Caldura de neutralizare a unui acid cu o baza reprezinta cantitatea de caldura degajata la formarea
unui mol de apa (H2O) dintr-un ion gram de protoni hidratati H3+O si un ion gram de grupe
hidroxil OH.

Pentru reactiile dintre acizii si bazele tari, in solutii apoase diluate, entalpia de neutralizare are
aceeasi valoare, egala cu -13,7 kcal/mol, sau 57,3kJ/mol la 18oC (291 K) si 1 atm, indiferent de
natura acidului si a bazei.

Asadar, la neutralizarea acizilor tari cu baze tari in solutie apoasa se produce practic reactia de
formare a unui mol de apa.

Aceasta deoarece acizii si bazele tari, fiind electroliti tari, sunt total disociati si prin urmare rectia de
neutralizare se poate scrie ca o reactie ionica.

in care, reducand termenii asemenea, rezulta ecuatia

Cand acidul, baza sau ambele sunt electroliti slabi deci sunt partial disociati in solutie, entalpia de
neutralizare este mai mica, datorita energiei consumate pentru disocierea lor.

Entalpia de formare standard (notat Hf0) a unei substane compuse reprezint cantitatea
de cldur degajat sau absorbit n timpul reaciei chimice de formare a acestei substane
din elementele componente aflate n starea standard. Cu ct aceasta este mai mic, cu att substana
este mai stabil.

Prin convenie, Hf0 a substanelor elementare este zero.

 REACTII CU FORMARE DE PRECIPITAT

Precipitarea este formarea a unei substane insolubile (solide), numit precipitat, creat ntr-
un mediu lichid de reacie chimic sau prin electroliz. Precipitarea se obine prin adugare de
substane precipitante (reactivi) la soluii chimice. Precipitatele au o gam larg de utilizri
n chimia analitic, ele reprezentnd caracteristica dup care se recunosc anumii cationi. Reactivii
(precipitanii) pot s-i pstreze compoziia chimic n reacie sau s i-o modifice.

Exemple de reactivi:

Azotatul de argint

Azotatul de argint AgNO3 este folosit pentru a identifica ionul de clor, brom i iod dup
reaciile cu formare de precipitate:

AgNO3 + HCL AgCl +HNO3

AgNO3 +HBr AgBr + HNO3

AgNO3 +HI AgI + HNO3

Clorura de bariu

Clorura de bariu BaCl2 este folosit pentru recunoaterea ionului de sulfat prin
precipitarea sulfatului de bariu, dup reacia:

BaCl2 +H2SO4 BaSO4 +2HCl

Clorura de bariu BaCl2 este folosit i pentru recunoaterea ionului carbonat, formndu-se,
analog reaciei de mai sus, carbonat de bariu BaCO3, care, precum sulfatul, este un precipitat alb.
 REACTII CU FORMARE DE COMBINATII COMPLEXE

Combinaiile complexe sunt specii neutre, n care un ion metalic (numit ion central) este legat prin
legturi covalente coordinative de molecule neutre sau ioni (numii liganzi).
Pentru ca un ion metalic s formeze combinaii complexe, trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condiii: s aib un volum ionic mic i s posede orbitali liberi n care s poat accepta electronii
neparticipani ai ligandului, stabilindu-se astfel legturi covalente coordinative ntre ionul central i
atomul de nemetal din ligand.

Exemple de combinaii complexe

1. Reactivul Tollens- hidroxid de diaminoargint (I)

-formula chimic : [Ag(NH3)2] OH
-utilizare: este un agent de oxidare slab folosit la oxidarea aldehidelor i a glucozei; permite
identificarea aldehidelor, care se oxideaz la acizi carboxilici cnd se formeaz oglinda de argint
(ionul de argint se reduce la argint metalic.
-preparare din soluii de azotat de argint, hidroxid de sodiu i amoniac:
AgNO3 + NaOH = AgOH + NaNO3
AgOH + NH3 = [ Ag (NH3)2] OH
-reacia aldehidei acetice cu reactivul Tollens:
CH3CHO +[ Ag (NH3)2] OH = CH3COOH +2 Ag + 4 NH3 + H2O
-oxidarea glucozei la acid gluconic cu reactiv Tollens:
C6H12O6 + 2 [ Ag (NH3)2] OH =C6 H12 O7 +2Ag + 4NH3 + H2O

2. Reactivul Schweitzer-hidroxid de tetraminocupru (II)

formula chimic: [Cu (NH3)4 ] (OH)2
-utilizare: dizolvarea celulozei; la identificarea ionului de cupru, n analiza chimic calitativ.
-preparare: soluia cu ioni de cupru(II) se trateaz cu soluie de hidroxid de sodium. Precipitatul
albastru obinut se trateaz cu soluie de hidroxid de amoniu. Se dizolv precipitatul i se obine o
soluie de culoare albastru intens, care indic formarea complexului hidroxid tetraminocupru(II).
CuSO4 +2 NaOH = Cu(OH)2 + Na2SO4

Cu(OH)2 + 4NH4 OH = [Cu(NH3 )4 ](OH)2 + 4H2 O3.

3. Albastru de Turnbull hexacianoferat(III) de fier (II)

-formula chimic: Fe 2+3 [ Fe 3+ (CN) 6]3-2

-utilizare: este produsul reaciei specifice de identificare a ionului feros Fe (II) cu fericianura de
potasiu :
3 Fe2+ SO4 + 2 K+3 [ Fe 3+ (CN)6 ]3- = Fe2+3 [ Fe 3+ (CN) 6]3-2 + 3 K2SO4
albastru TURNBULL
4. Hexacianoferatul feropotasic K +2 Fe 2+[ Fe 2+ (CN)6 ]4-

FeSO4 + K4[ Fe 2+ (CN)6 ] = K +2 Fe 2+[ Fe 2+ (CN)6 ]4- + K2 SO4

Precipitat alb amorf care trece n albastru