Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CATALIZA
A-f*
AK+B
Datorita energiei de activare inalta, starea de complex activat nu se poate realiza, incat
reactia se produce cu viteza mica (practic zero). Daca consideram exista o
substanta, K (catalizatorul), care poate reactiona usor cu A, pentru a forma compusul AK
(energia de activare este joasa, interactia intre A si K fiind de natura diferita celei intre A si
B):
A+K -->A K --> AK (Complex activat)
Daca compusul AK reactioneaza usor cu B se obtine:
B +AK- -> B .... AK --> AB + K (Complex activat)
Mecanismul reactiei catalitice, ce are loc cu viteza apreciabila, se explica prin formarea
unor compusji intermediari intre reactanti si catalizator. Astfel, la obtinerea trioxidului de sulf
(C) reactantii, oxigen (A) si dioxid de sulf (B), pot reactiona cu viteza mica, conform reactiei:
A+B=C
In prezenta catalizatorului K(NO), oxigenul va forma cu acesta un produs intermediar
AK(NO2), care impreuna cu B va reactiona rapid, cu regenerarea catalizatorului si formarea
produsului final C(SO3)Reactiile care ilustreaza acest mecanism vor fi:
A + K- -> AK si AK + B --> C + K
Cataliza eterogena se caracterizeaza prin existenta suprafetelor de separatie in sistemul
respectiv, catalizatorul si substantele care reactioneaza apar-tinind unor faze diferite. De
obicei, catalizatorul este solid, iar reactantii sint in faza gazoasa sau lichida. Exemplu:
sinteza amoniacului din azot si hidrogen, foloseste catalizatorul format din 9697% oxizi de
fier, 2% A12O3, 1% K2O si 1 % CaO, MgO sau SiO2.
Reactiile catalitice au loc in stratul superficial al catalizatorului, procesul complex ce are loc
decurgind in mai multe etape:
1) Adsorbtia moleculelor de reactanti pe suprafata catalizatorului, prin reali-zarea unor
legaturi chimice intre moleculele de reactant si catalizator (chemo-sorbtie). Prin adsorbtie are
loc o deformare si o labilizare a legaturilor intre atomii moleculelor reactante.
2) Reactia chimica propriu-zisa, cu formarea de produsi intermediari ne-stabili cu
catalizatorul, aceasta ducind la micsorarea energiei de activare a reactiei.
3) Desorbtia produsilor de reactie, cu eliberarea suprafetei catalizatorului pentru un
nou ciclu. Desorbtia are loc rapid, astfel incit o cantitate mica de catalizator poate transforma,
o cantitate mare de reactanti.
O importanta deosebita. o are marimea suprafetei catalizatorului si in acelasi timp natura
acestei suprafete. Nu toata. suprafata catalizatorului poseda. o activitate uniforma., ci exista
puncte (virfuri si muchii ale cristalelor, pori, diverse neregularitati), in care este concentrata
activitatea catalizatorului, numite centre active.
3
Pentru a avea un numar cit mai mare de centri activi pe suprafata cataliza-torului, se
folosesc unele adaosuri la catalizator, sau se folosesc suporturi pentru catalizator, adica
substante cu suprafata mare pe care se depune catalizatorul in forma, fin divizata.
CATALIZATORI PENTRU REFORMAREA BENZINEI,
Catalizatori bifunctionali constituiti din metale depuse pe um suport acid, care catalizeaza
reactii de hidrogenare dehidrogenare si de izomerizare. Reformarea catalitica prin care se
realizeaza cresterea cifrei octanice a benzinelor de distilare primara sau obtinerea de
hidrocarburi aromatice este un proces catalitic complex, in care an loc reactii de izomerizare
a n-alcanilor si metil-cicloalcanilor, reactii de ciclizare a alcanilor si reactii de dehidrogenare a
naftenelor si dehidrociclizare a alcanilor la hidrocarburi aromatice. Au loc de asemenea
procese de hidrocracare, hidrodezalchilare si disproportionare.
Rezultatul global al acestor procese este cresterea proportiei de izoalcani si hidrocarburi
aromatice.
La inceput au fost utiiizati catalizatori pe baza de molibden depus pe alumina, Ulterior,
firma U.O.P. a dezvoltat catalizatori de platformare, constituiti din 0,3 0,8 % Pt depusa pe
y-alumina tratata cu HGL. Catalizatorul a fost perfectionat in continuare prin utilizarea ca
suport a y-aluminei si prin cresterea puritatii suportului. Acesti catalizatori lucreaza la presiuni
ridicate de pana la 50 atm si temperaturi de 450 520C si, in functie de severitatea
procesului si de proprietatile catalizatorilor, se obtin benzine cu cifra octanica de 90--100, cu
randamente de 70 85%.
In 1967 Firma Chevron a realizat catalizatorul bimetalic Pt Re/Al 2O3, iar in 1975 Exxon
elaboreaza catalizatorul -PtIr/Al 2O3. Catalizatorii bimetalici se bazeaza pe conceptul de
,,cluster bimetalic'' (v. si Clusteri) si consta din doua metale diferite depuse pe acelasi suport,
in stare de Inalta dispersie. Clusterul de PtIr poate fi preparat prin coirnpregnarea
suportului cu solutia care confine un amestec de acid cloroplatinic si cloroiridic, urmata de
uscare si calcinare in conditii blande, la temperaturi de 250 - 300C, urmata de reducere in
curent de hidrogen, la "300500C.
Dispersia metalelor este mai buna pe alumina decit pe silice. Se objin clusteri cu
dimensiuni mai niici de 10 A, constind exclusiv din atomi de suprafata. In cazul sistemului Pt
Re formarea clusterului este conditionata in mai mare masura de conditiile de preparare.
C. pentrii r.b. bimetalici, fiind mai putin sensibili la dezactivarea prin depunerea de cocs, pot
fi exploatati la temperaturi mai ridicate si presiuni mici de 1015 atm, ceea ce conduce la
cresterea randamentului in benzina reformata si la obtinerea de benzina cu cifra octanicacercetare neaditivata de 100 104. Cum rezulta din figura, stabilitatea catalizatorilor creste
in ordinea Pt, PtRe, PtIr.
Conditiile de reactie sint astfel alese incit sa se obtinala 14,3 atm o cifra octanica-cercetare
pentru benzina neaditivata de 100, la viteze spatiale gravimetrice de 3 g benzina/g
catalizator.
C pentru r.b. se utilizeaza in general sub forma de extrudate cu diametrul de 1,5 mm si
lungimea de 2,5 mm ; densitatea in vrac este de 0,45 0,60 g/cm 3 si suprafata specifica in
jurul a 200 m2/g. Continutul de metale si halogeni in catalizator sint critice pentru
performantele lor. De exemplu, reactiilor de izomerizare catalizate de componenta
catalizatorului cresc pina la un continut de 0,8% Uogen, dupa care se plafoneaza.
Gontinutiil de metale nobile in catalizator este determinat atit de viteza reactiilor care le
catalizeaza, cit si de considerente economice. Cu toate ca vitezele reactiilor de aromatizare
se plafoneaza la concern tratii de Pt mai mari de 0,1 %, un continut mic de metal determina
cresterea sensibilitatii sale la actiunea otravurilor.
Catalizatorii industriali contin intre 0,35 si 0,6% metale nobile.
CH2 CH3
\
/
Pb
6
/
CH3 CH2
\
CH2 CH3