CUPRINS

SARCINA TEZEI DE AN ..................................................................................... 3

INTRODUCERE ................................................................................................ 6

1 CALCULUL SCURTCIRCUITULUI TRIFAZAT......................................................... 7

1.1 Întocmirea schemei echivalente .......................................................................... 7
1.2 Calculul reactanţelor în unităţi relative .................................................................. 8

1.3 Transfigurarea schemei echivalente… .................................................................. 9

1.4 Determinarea curentului supratranzitoriu şi a curentului de şoc .................................. 13

2 CALCULUL SCURTCIRCUITULUI NESIMETRIC .............................................. 17

2.1 Întocmirea schemelor echivalente de diferite succesiuni si transfigurarea lor ...................... 17

2.2 Determinarea reactanţelor de calcul .................................................................... 27

2.3 Determinarea componentei periodice a curentului în locul de scurtcircuit................ 27

2.4 Construirea diagramelor fazoriale ale curenților și tensiunilor în locul de scurtcircuit. 28

2.5
Construirea diagramelor fazoriale ale curenților și tensiunilor la bornele
generatorului................................................................................................... 33

CONCLUZIE ................................................................................................... 38

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................ 40

SARCINA LUCRĂRII DE AN
Sarcina nr. 3.5
 În cadrul lucrării de an este necesar:
a) Să se determine curentul supratrazitoriu şi curentul de şoc la un s.c. trifazat;
b) Să se determine valoarea componentei periodice a curentului la un s.c. bifazat cu punere
la pământ pentru momentul de timp dat;
c) Să se construiască diagramele fazoriale ale curenţilor şi tensiunilor în locul de s.c. şi la
bornele celui mai apropiat generator.
Datele iniţiale:
Tabelul 1 – Date inițiale de calcul

Momentul
Schema Punctele de scurtcircuit Întreruptoare conectate
de timp t, s

3.5 K4(3) şi K1(1,1) Q2, Q3, Q5, Q9.Q11,Q12,Q14 2,2

Tabelul 2 – Parametrii generatoarelor

Notarea pe
schemă
Pnom , MW cos  U nom , kV x 'd' x2 E' '

G2 (turbogenerator) 60 0,8 6,3 0,196 0.238 1,08

G3 (hidrogenerator) 21 0,8 10,5 0,21 0.21 1,13

Tabelul 3–Parametrii transformatoarelor

T1 Sn , MVA Us.c, % UÎT, kV UJT, kV

40 10,5 121 10,5

T3 16 10,5 115 6,3

T5 40 10,5 121 10,5

3
Tabelul 4 – Parametrii liniilor electrice aeriene

Notarea pe schemă Lungimea liniei, km x0, / km

W1 44 0.4

W2 27 0.4

W3 49 0.4

W4 34 0.4

W5 17 0.4

W8 21 0.4

Tabelul 5 – Parametrii sarcinii generalizate

Notarea pe schemă S nom , MVA x E

''

S1 34 0,35 0,85

Tabelul 6- Parametrii sistemului

Notarea pe schemă S,MVA x” x0

S 300 0,41 0,79

4
 K1(1,1)

T1

G2
~
S1
W2
T2
W1

S
W3 W4 W5 W8
~
T5

T3

G3
~
K4(3)
MS

Figura 1 – Schema generală de calcul a sistemului electroenergetic

5
 INTRODUCERE

Scurtcircuitul (s.c.) prezintă un contact accidental sau intenţionat al conductoarelor

diferitor faze între ele, sau la pămînt, care provoacă o micşorare bruscă a impedanţei circuitului
electric şi o sporire a intensităţii curentului în el.

Scurtcircuitul apare la deteriorarea izolaţiei conductoarelor. Cauzele acestei deteriorări pot

fi diverse: îmbătrînirea şi ca urmare străpungerea izolaţiei; aruncări de obiecte pe conductoarele
LEA; ruperea conductoarelor şi căderea lor pe pămînt; distrugerea mecanică a izolaţiei LEC de
pe urma lucrărilor de teren; lovituri ale trăsnetului în LEA; etc.

În lucrarea dată este pus scopul de a analizat 2 tipuri de s.c.:

 Scurtcircuitul simetric trifazat în punctul K7;

 Scurtcircuitul nesimetric bifazat cu punere la pămînt în punctul K2;

Întrucît în cazul scurtcircuitului trifazat toate trei faze se află în condiţii identice, efectuăm
calculul numai pentru una din faze ceea ce simplifică cu mult calculele. Apariţia unui scurtcircuit
trifazat are o probabilitate mică P=5 %. În acest caz trebuie de efectuat calculul s.c. trifazat luînd
în consideraţie şi rezistenţa activă, cauza fiind că între conductoare apare arcul electric şi în locul
de s.c. există o oarecare rezistenţă tranzitorie. Cele mai periculoase condiţii de s.c. trifazat sunt în
cazul cînd φs.c.=900 şi α=00 sau α=1800 , adică cînd s.c. are loc la trecerea tensiunii prin 0.

Analizînd s.c. nesimetrice putem menţiona că ele sunt mai frecvente decît cele trifazate şi
anume:

 Scurtcircuitul bifazat cu probabilitate P=10 %;

 Scurtcircuitul bifazat cu punere la pămînt P=20 %;
 Scurtcircuitul monofazat P=65 %;
Nesimetria s.c. monofazate şi bifazate este evidentă deoarece la aşa tipuri de s.c. nu se
păstrează simetria curenţilor şi a tensiunilor, totodată utilizarea metodei componentelor simetrice
ne permite să calculăm orice tip de s.c. nesimetric reducîndu-l la un s.c. trifazat simetric.
Studierea acestor tipuri de s.c. se analizează în litereatura specială.

6
 1 CALCULUL SCURTCIRCUITULUI TRIFAZAT
1.1 Întocmirea schemei echivalente
Deoarece schemele de calcul conţin transformatoare, în aceste scheme există circuite cuplate
magnetic. Pentru simplificarea calculelor este raţional de a înlocui aceste circuite printr-o schemă
echivalentă cu legături galvanice între elemente. În schema echivalentă toate elementele schemei
de calcul se introduc cu reactanţele respective, iar generatoarele, motoarele şi sarcina
generalizată şi cu T.E.M. Întocmirea schemei echivalente constă în raportarea reactanţelor şi
T.E.M. ale elementelor situate la diferite trepte de transformare la una şi aceeaşi treaptă
considerată de bază.

E1
X1 X3 X6
0.85
2.352 0.262 0.081

X5
E2 0.133
1 X2 X4 X7
0.136 0.148 0.102

X17 E5
X10 X14 X16 0,262 X19
X8 0.131 1.13
0,051 0,063 0,8
0.131 X11
0.051
X18
X9 X12 X15 0,262
0.262 0,656 0,656

E3
1.08 X13
K4(3) 4.55

E4
1.10

Figura 2 – Schema echivalentă de calcul a scurtcircuitului trifazat.

7
 1.2 Calculul reactanţelor în unităţi relative
Calculul reactanţelor elementelor sistemului se efectuează în unităţi relative, raportate la condiţii
de bază. Vom determina condiţiile de bază.

Puterea de bază se alege arbitrar, însă se recomandă sa fie un număr întreg de ordinul puterilor
centralelor electrice. Considerând aceste recomandări se alege:
Sb  100 MVA.
Ca tensiune de bază se recomandă sa fie aleasă tensiunea treptei de s.c. Astfel alegem:
Ub=6,3 kV;
Curentul de bază:
I Sb 100
b= = =9.16
√ 3∙ U b √3 ∙ 6.3

Determinarea reactanţelor elementelor în unităţi relative, raportate la condiţia de bază:

Sb 100
x1  x*S1  xd   0, 4*  2,352;
S nom,S1 17
Sb 100
x2  x*S  xd   0.41   0,136;
S nom,S 300
U sc  Sb 10,5 100
x3  xT1    0, 262;
SnomT1 100 40 100

S 100
x4  xW 3  x0  lW 3  2
b
 0, 4  49   0,148;
U med .nom 1152
S 100
x5  xW 1  x0  lW 1  2
b
 0, 4  44   0,133;
U med . nom 1152
S 100
x6  xW 2  x0  l2  2
b
 0, 4  27   0, 081;
U med . nom 1152
S 100
x7  xw 4  x0  l4  2
b
 0.4  34   0,102;
U med .nom 1152

U sc  Sb 10, 5 100
x8  xT2    0,131;
S nomT2 100 80 100
Sb 100
x9  x*G 2  xd   0,196   0, 261;
S nom,G 2 75

x10  x8  0.131

S 100
x11  xW 5  x0  lW 5  2
b
 0, 4 17   0, 051;
U med .nom 1152

8
 U sc  Sb 10,5 100
x12  xT3    0, 656;
SnomT3 100 16 100

Sb 100
x13  x*MS  xd   0, 2   4,55;
Snom,MS 4, 395

x14  x11  0, 051;

x15  x12  0, 656;

S 100
x16  xW 8  x0  lW 8  2
b
 0, 4  21   0, 063;
U med . nom 1152

U sc  Sb 10,5 100
x17  xT5    0, 262;
S nomT5 100 40 100

x18  x17  0, 262;

Sb 100
x19  x*G3  xd   0, 21  0,8;
S nom,G3 26.25

1.3 Transfigurarea schemei echivalente

Transfigurarea schemei echivalente se efectuează în direcţia de la sursele de alimentare spre

punctul de scurtcirciut. Se utilizează modalităţile de compunere în serie şi în paralel a
impedanţelor, de transformare a impedanţelor din stea în triunghi echivalentă și invers, de
înlocuire a ramurilor generatoare (conectate într-un nod comun) cu diferite valori ale T.E.M.,
printr-o singură ramură, cu T.E.M. echivalentă și altele.

9
 E1
X1 X3 X6
0.85
2.059 0.262 0.081

X5
E2 0.133
1 X2 X4 X7
0.136 0.148 0.102

E5
X16 X23 X19 1.13
X20 X21
0,063 0,131 0,8
0.065 0.025

X9 X22
0.261 0,328

E3
1.08 X13
(3) 4.55
K4
E4
1.10

Figura 3-Prima transfigurare a schemei echivalente

Calcule pentru prima transfigurare:

x8  x10 0,131 0,131

x20    0, 065;
x8  x10 0,131  0,131
x11  x14 0, 051 0,051
x21    0, 025
x11  x14 0, 051  0,051
x12  x15 0, 656  0, 656
x22    0,328;
x12  x15 0, 656  0,656
x17  x18 0, 262  0, 262
x 23    0,131
x17  x18 0, 262  0, 262

10
 E3
E1 X26
X31 1,08
0,85 0,327
2,355

X30
0,026

E2 X13 E4
X32 X21 X22 1,10
1 4,55
0,328 0,025 0,328

K4(3)

X27
E5
0,940
1,13

Figura 4: Transfigurarea a doua a schemei echivalente

Calcule pentru a doua transfigurare:

x24  x1  x3  2, 059  0, 262  2,321;

x25  x2  x4  0,136  0,148  0, 284;
x26  x20  x9  0, 065  0, 262  0,327;
x27  x16  x23  x19  0,063  0,131  0, 746  0,940;
x5  x6 0,133  0, 081
x28    0,034;
x5  x6  x7 0,133  0, 081  0,102
x5  x7 0,133  0,102
x29    0, 0431;
x5  x6  x7 0,133  0, 081  0,102
x7  x6 0,102  0, 081
x30    0,026;
x5  x6  x7 0,133  0, 081  0,102
x31  x24  x28  2,321  0, 034  2,355
x32  x25  x29  0, 284  0, 043  0,328

11
 E3
X26 1,08
0,327

E6
X33
0,981
0,314

X13 E4
X21 X22 1,10
4,55
0,025 4,55

K4(3)

X27
E5
0,994
1,13

Figura 5- Transfigurarea a treia a schemei echivalente

Calcule pentru a treia transfigurare:

E1  x32  E2  x31 0,85  0,328  1 2,355

E6    0, 981;
x31  x32 2,355  0,328
x31  x32 2, 355  0,328
x33   x30   0, 026  0, 314;
x31  x32 2,355  0,328

Calcule pentru transfigurarea 4:

E6  x26  E3  x33 0, 981  0,327  1, 08  0,314

E7    1, 029;
x26  x33 0, 327  0,314
x33  x26 0, 314  0, 327
x34   x21   0, 025  0,186;
x33  x26 0,314  0,327

Calcule pentru transfigurarea 5:

E7  x27  E5  x34 1.029  0,940  1,13  0,186

E8    1, 046;
x27  x34 0, 940  0,186
x34  x27 0,186  0,940
x35   x22   0, 328  0, 483;
x34  x27 0,186  0,940

Calcule pentru transfigurarea 5:

E8  x13  E4  x35 1, 046  4,55  1,1  0, 483

E9    1, 051;
x13  x35 4,55  0, 483
x35  x13 0, 483  4,55
x36    0, 437;
x35  x13 0, 483  4,55

12
 K4(3)
E9 X36
1.051 0.437

Figura 6- Schema finala transfigurata.

1.4 Determinarea curentului supratranzitoriu și a curentului de șoc

Curentul supratranzitoriu în locul de scurtcircuit trifazat (în unități absolute) poate fi

determinat cu relația:
E 1, 051
I   9  I b   9,164  22, 05, kA ;
x36 0.438
Curentul de șoc se calculează cu relația:
i  k  2  I   1, 789  2  22, 05  55,812, kA ;
ş ş
,unde coeficientul de șoc este:
0,01 0,01
 
kş  1  e Ta
 1 e 0,042
 1, 789, kA ;
,iar constanta de timp Ta se determina astfel:
x 0, 437
Ta  36   0, 042,s;
  r38 314  0, 032
,unde viteza unghiulară este:   2    f  2  3,14  50  314 rad / s .

Pentru determinarea rezistenței sumare se întocmește o schemă echivalentă a sistemului, ce

include numai rezistențele elementelor.
r1 r3 r6
0,823 0.013 0.016

r5
0.026
r2 r4 r7
0.054 0.029 0.02

r17
r10 r14 r16 0,013 r19
r8 0.005 0,02 0,025 0,016
0.005 r11
0.02
r18
r9 r12 r15 0,013
0.005 0,065 0,065

r13
K4 (3) 0,113

Figura 7-Schema echivalenta cu rezistente.

13
 Rezistențele elementelor din schemă se determina,aproximativ, conform raportului x/r, astfel:
x
r
Kr .
Valoarea raportul Kr=x/r ,alesă din tabelul B2 (Anexa B).

x1 2, 058 x11 0, 051

r1    0,823; r11    0, 02;
k1 2,5 k11 2,5

x2 0,136 x12 0, 656

r2    0, 054; r12    0.065;
k2 2,5 k12 10

x3 0, 262 x13 4,55

r3    0, 013; r13    0,113;
k3 20 k13 40

x4 0,148 x14 0, 051

r4    0, 029; r14    0, 02;
k4 5 k14 2,5

x5 0,131 x15 0, 656

r5    0, 026; r15    0, 065;
k5 4 k15 10

x6 0, 081 x16 0, 063

r6    0.016; r16    0, 025;
k6 5 k16 2,5

x7 0,102 x17 0, 262

r7    0.02; r17    0, 013;
k7 5 k17 20

x8 0,131 x18 0, 262

r8    0.005; r18    0, 013;
k8 25 k18 20

x9 0, 261 x19 0, 746

r9    0.005; r19    0, 014;
k9 50 k19 50

x10 0,131
r10    0, 005;
k10 25

Transfigurari:

r8  r10 0, 005  0, 005

r20    0.002;
r8  r10 0, 005  0, 005

r11  r14 0, 02  0,02

r21    0.01;
r11  r14 0, 02  0,02

r12  r15 0, 065  0, 065

r22    0.032;
r12  r15 0, 065  0, 065

r17  r18 0, 013  0, 013

r23    0, 006;
r17  r18 0, 013  0, 013

14
r24  r1  r3  0,823  0, 013  0.836;

r25  r2  r4  0, 054  0,029  0.083;

r26  r20  r9  0,002  0,005  0.007;

r27  r16  r23  r19  0,025  0,014  0.046;

r5  r6 0, 026  0, 016
r28    0, 006;
r5  r6  r7 0, 026  0, 016  0, 02

r5  r7 0, 026  0, 02
r29    0, 008;
r5  r6  r7 0, 026  0, 016  0, 02

r7  r6 0, 02  0, 016
r30    0, 005;
r5  r6  r7 0, 026  0, 016  0, 02

r31  r24  r28  0,836  0, 006  0.842;

r32  r25  r29  0,083  0, 008  0.092;

r31  r32 0,842  0, 092

r33   r30   0, 089;
r31  r32 0,842  0, 092

r33  r26 0, 089  0, 007

r34    0, 007;
r33  r26 0, 089  0, 007

r34  r27 0, 007  0, 006

r35    0.039;
r34  r27 0, 007  0, 006

r35  r13 0, 039  0,113

r36    0, 029;
r35  r13 0, 039  0,113

rrez
0.029
K4(3)

Figura 8- Schema echivalentă rezultantă a sistemului care include rezistențele elementelor

15
Constanta echivalenta de timp:

xrez 0, 437
Ta    0.047, s;
  rrez 314  0,029
Coeficientul de șoc:
0,01

kş  1  e Ta
 1,811, kA.

Valoarea eficace maximă a curentului total de scurtcircuit se determină cu relația:

I ş  I   1  2(k ş  1) 2  22, 05  1  2(1, 789  1) 2  33,56, kA;

.

Puterea supratranzitorie de scurtcircuit se determină cu relația:

S   3  I  U med .nom.s.c.  3  22, 05  6,3  240, 631 MVA.

,unde
U med .nom.s.c. – tensiunea medie nominală la treapta unde s-a produs scurtcircuitul.

16
2. CALCULUL SCURTCIRCUITULUI NESIMETRIC.

La studiul și analiza scurtcircuitelor nesimetrice se aplică metoda componentelor

simetrice.Determinarea curenților la un scurtcircuit nesimetric se efectuează utilizînd curbele de
calcul.

2.1 Întocmirea schemelor echivalente pentru diferite succesiuni

În conformitate cu metoda curbelor de calcul, T.E.M. ale generatoarelor și motorului asincron

nu se introduc în schema echvalentă și nu se includ sarcinile.
Reactanțele transformatoarelor, și a liniilor au aceleași valori ca la calculul scurtcircuitului
x
trifazat, iar reactanțele generatoarelor au valoarea reactanțelor supratranzitorii d ale acestora.
X3
0.081

K1(1,1)
X4
0.133
X1 X2 X5
S 0.136 0.148 0.102

X15
X8 X12 X14 0,262 X17
X6 0.131 0,051 G3
0,063 0,8
0.131 X9
0.051
X16
X7 X10 X13 0,262
0.261 0,656 0,656

G2
X11
4.55
MS

Figura 9- Schema echivalentă de succesiune pozitivă

Transfigurarea schemei echivalente:

Calcule pentru prima transfigurare:

x18  x1  x2  0,136  0,148  0, 284

x6  x8 0,131 0,131
x19   x7   0, 261  0,327
x6  x8 0,131  0,131
x9  x12 0, 051 0, 051
x20    0.025
x9  x12 0, 051  0, 051
x10  x13 0, 656  0, 656
x21   x11   4,55  4,878
x10  x13 0, 656  0, 656
x15  x16 0, 262  0, 262
x22   x14  x17   0, 063  0, 746  0,941
x15  x16 0, 262  0, 262

17
 X3
0.081

K1(1,1)
X4
0.133
X18 X5
S 0.284 0.102

X20 X22
X19 0.941 G3
0,025
0.327

G2
X21
4.878
MS

Figura 10- Schema echivalentă după prima transfigurare

Folosind metoda coeficienților de repartiție, se repartizeză rectanța X20:

Calcule pentru a doua transfigurare:

x21  x22 4,878  0, 941

xech1    0, 789
x21  x22 4,878  0,941
xech1 0, 789
c1    0,162
x21 4,878
xech1 0, 789
c2    0,838
x22 0,941
xrez1  xech1  x20  0, 789  0, 025  0,854
xrez1 0,854
x '21    5, 283
c1 0,162
xrez1 0,854
x '22    1, 019
c2 0,838

x3  x4 0, 081 0,133
x23   x5   0,102  0,153
x3  x4 0, 081  0,133
x5  x4 0,102  0,133
x24   x3   0, 0, 081  0,139
x5  x4 0,102  0,133
x3  x5 0, 081 0,102
x25   x4   0,133  0, 284
x3  x5 0, 081  0,102

18
În figura 11 este prezentată schema echivalentă de succesiune directă a sistemului obținută cu ajutorul
relațiilor folosite mai sus.

X23 X͛22
0.153 1.019 G3

X25 X͛21
0.284 5.283 MS
K1(1,1)

X19
X18 X24 0.327 G2
S 0.284 0.139

Figura 11- Schema echivalentă după a doua transfigurare

Calcule pentru a treia transfigurare:

x '22  x '21 x19 1, 019  5, 283  0,327

xech 2    0, 236
x '21  x '22  x '22  x19  x '21  x19 5, 283 1, 019  1, 019  0,327  5, 283  0, 327
xech 2 0, 236
c3    0, 231
x '22 1, 019
xech 2 0, 236
c4    0, 044
x '21 5, 283
xech 2 0, 236
c5    0, 723
x19 0,327
xrez 2  xech 2  x25  0, 236  0, 284  0,521
xrez 2 0, 521
x ''22    2, 248
c3 0, 231
xrez 2 0, 521
x ''21    11, 648
c4 0, 044
xrez 2 0, 521
x '19    0, 72
c5 0, 723
x26  x18  x24  0, 284  0,139  0, 424

19
 X͛͛22
2,248 G3

X23 X͛͛21
0.153 11,648 MS

X͛19
K1(1,1) 0.72 G2

X26
0.424 S

Figura 12- Schema echivalentă după a treia transfigurare

Calcule pentru a patra transfigurare:

x ''22  x ''21  x '19  x26

xech3   0, 234
x ''21  x ''22  x '19  x ''22  x26  x ''21  x ''22  x '19  x26  x ''21  x '19  x26
xech3 0, 234
c6    0,104
x ''22 2, 248
xech 3 0, 234
c7    0, 02
x ''21 11, 648
xech 3 0, 234
c8    0, 324
x '19 0, 72
xech 3 0, 234
c9    0, 551
x26 0, 424
xrez 3  xech3  x23  0, 234  0,153  0, 387
xrez 3 0, 387
x '''22    3, 722
c6 0,104
xrez 3 0, 387
x '''21    19, 286
c7 0, 02
xrez 3 0, 387
x ''19    1,193
c8 0, 324
xrez 3 0, 387
x '26    0, 702
c9 0, 551
͛
X͛͛ 22
3.722 G3
͛
X͛͛ 21
K1(1,1) 19.286 MS

X͛͛19
1.193 G2

X͛26
0.702 S
Figura 13- Schema echivalentă după a patra transfigurare

20
2.1.2 Întocmirea și transfigurarea schemei echivalente de succesiune inversă

Deoarece căile de circulație ale curenților de succesiune pozitivă și negativă sunt aceeași,
schema echivalentă de succesiune negativă, ca structură, coincide cu schema de succesiune
pozitivă. Diferența constă în faptul că în schema de succesiune negativă generatoarele se
introduc cu reactanța lor de succesiune inversă x2 . Transfigurarile în schema de secvență sunt
asemenea cu cele efectuate în secvența directă, de aceea se prezintă doar schema inițială și
schema rezultantă de secvență inversă:
Se recalculează reactanțele generatoarelor:
Sb 100
x1  x2,S   0, 79   0, 263
S nom,S 300
Sb 100
x7  x2,G 2   0, 238   0,317
S nom,G 2 75

X3
0.081

K1(1,1)
X4
0.133
X1 X2 X5
S 0.263 0.148 0.102

X15
X8 X12 X14 0,262 X17
X6 0.131 0,051 G3
0,063 0,8
0.131 X9
0.051
X16
X7 X10 X13 0,262
0.317 0,656 0,656

G2
X11
4.55
MS

Figura 14- Schema echivalentă de secvență inversă

21
Transfigurarea schemei:
x18  x1  x2  0, 263  0,148  0, 411
x6  x8 0,131 0,131
x19   x7   0,317  0,383
x6  x8 0,131  0,131
x9  x12 0, 051 0, 051
x20    0.025
x9  x12 0, 051  0, 051
x10  x13 0, 656  0, 656
x21   x11   4,55  4,878
x10  x13 0, 656  0, 656
x15  x16 0, 262  0, 262
x22   x14  x17   0, 063  0, 746  0,941
x15  x16 0, 262  0, 262
Folosind metoda coeficienților de repartiție, se repartizeză rectanța X20:

x21  x22 4,878  0, 941

xech1    0, 789
x21  x22 4,878  0,941
xech1 0, 789
c1    0,162
x21 4,878
xech1 0, 789
c2    0,838
x22 0,941
xrez1  xech1  x20  0, 789  0, 025  0,854
xrez1 0,854
x '21    5, 283
c1 0,161
xrez1 0,854
x '22    1, 019
c2 0,838

x3  x4 0, 081 0,131
x23   x5   0,102  0,153
x3  x4 0, 081  0,131
x5  x4 0,102  0,131
x24   x3   0, 081  0,139
x5  x4 0,102  0,131
x3  x5 0, 081 0,102
x25   x4   0,131  0, 284
x3  x5 0, 081  0,102
Folosind metoda coeficienților de repartiție, se repartizeză rectanța X25:

x '22  x '21 x19 1, 019  5, 283  0,383

xech 2    0, 264
x '21  x '22  x '22  x19  x '21  x19 5, 283 1, 019  1, 019  0,383  5, 283  0,383
xech 2 0, 264
c3    0, 26
x '22 1, 019
xech 2 0, 264
c4    0, 05
x '21 5, 283
xech 2 0, 264
c5    0, 69
x19 0,383
xrez 2  xech 2  x25  0, 264  0, 284  0,521

22
 xrez 2 0,521
x ''22    2, 01
c3 0, 26
xrez 2 0,521
x ''21    10, 416
c4 0, 05
xrez 2 0,521
x '19    0, 755
c5 0, 69
x26  x18  x24  0, 411  0,139  0,551
Folosind metoda coeficienților de repartiție, se repartizeză rectanța X25:

x ''22  x ''21  x '19  x26

xech 3   0, 267
x ''21  x ''22  x '19  x ''22  x26  x ''21  x ''22  x '19  x26  x ''21  x '19  x26
xech 3 0, 267
c6    0,134
x ''22 2, 01
xech 3 0, 267
c7    0, 026
x ''21 10, 416
xech 3 0, 267
c8    0,35
x '19 0, 755
xech 3 0, 267
c9    0, 49
x26 0,551
xrez 3  xech3  x23  0, 268  0,153  0, 421
xrez 3 0, 421
x '''22    3,161
c6 0,134
xrez 3 0, 421
x '''21    16,381
c7 0, 026
xrez 3 0, 421
x ''19    1,187
c8 0,35
xrez 3 0, 421
x '26    0, 764
c9 0, 49
͛
X͛͛ 22
3.161 G3
͛
X͛͛ 21
K1(1,1) 16.381 MS

X͛͛19
1.187 G2

X͛26
0.764 S
Figura 15- Schema echivalentă rezultatntă de secvență inversă

23
 2.1.3 Întocmirea schemei echivalente de succesiune homopolară

Această schemă trebuie începută din punctul unde a apărut nesimetria transversală,
considerând că în acest punct toate fazele sunt scurtcircuitate între ele şi că aici e aplicată
tensiune homopolară. Structura schemei, în mare măsură, depinde de conexiunea înfăşurărilor
transformatoarelor şi autotransformatoarelor.

Reactanţa de succesiune homopolară a transformatorului în cazul unui scurtcircuit

nesimetric cu punere la pământ pe partea înfăşurării conectate în triunghi sau în stea cu netrul
izolat, este infinit de mare ( x 0=∞ ), deoarece în aceste condiţii este exclusă posibilitatea
circulaţiei curenţilor homopolari în transformatorul dat, independent de faptul cum sunt
conectate celelalte înfăşurări.

La întocmirea acestei scheme, valorile reactanţelor liniilor aeriene şi în cable se modifică.

Determinarea reactanțelor de succesiune homopolară a elementelor schemei echivalente:

U sc  Sb 10,5 100
x1  xT1    0, 262;
S nomT1 100 40 100
Sb 100
x2  x*S  xd   0.41  0,136;
S nom,S 300

S 100
x3  xW 3  3  3  x0  lW 3  2
b
 3  0, 4  49   0, 444;
U med . nom 1152
S 100
x4  3  xW 1  3  x0  lW 1  2
b
 3  0, 4  44   0, 399;
U med .nom 1152
S 100
x5  3  xw 4  3  x0  l4  2
b
 3  0.4  34   0,308;
U med .nom 1152
S 100
x6  3  xW 2  3  x0  l2  2
b
 3  0, 4  27   0, 245;
U med .nom 1152

U sc  Sb 10, 5 100
x8  xT2    0,131;
S nomT2 100 80 100
S 100
x9  4, 7  xW 5  4, 7  x0  lW 5  2
b
 4, 7  0, 4  17   0, 241;
U med .nom 1152

U sc  Sb 10,5 100
x10  xT3    0,656;
SnomT3 100 16 100

x11  x9  0, 241;

24
 x12  x10  0, 656

S 100
x13  3  xW 8  3  x0  lW 8  2
b
 3  0, 4  21  1,968;
U med .nom 1152

U sc  Sb 10,5 100
x14  xT5    0, 262;
S nomT5 100 40 100

x15  x14  0, 262;

În figura 16 este prezentată schema echivalentă de succesiune homopolară.

K1(1,1)
X1
0.262

X4 X6
0.399 0.245
X2 X3 X5
0.136 0.444 0.308

X14
X8 X11 X13 0,262
X7 0.131 0,051 1,968
0.131 X9
0.241
X15
X10 X12 0,262
0,656 0,656

Figura 16- Schema echivalentă de secvență homopolară

Transfigurarea schemei echivalente:

25
x16  x2  x3  0,136  0, 444  0,581;
x4  x6 0,399  0, 245
x17    0,102
x4  x6  x5 0,399  0, 245  0,308
x4  x5 0,399  0, 245
x18    0,13;
x4  x6  x5 0,399  0, 245  0,308
x5  x6 0,308  0, 245
x19    0,079
x4  x6  x5 0,399  0, 245  0,308
x7  x8 0,131  0,131
x20    0,065
x7  x8 0,131  0,131
x9  x11 0, 241  0, 241
x21    0,12
x9  x11 0, 241  0, 241
x10  x12 0, 656  0, 656
x22    0,328
x10  x12 0,656  0, 656
x14  x15 0, 262  0, 262
x23   x13   2,1
x14  x15 0, 262  0, 262

K1(1,1)
X1 X17
0.262 0.102
X19
0.079

X16 X18
0.581 0.129

X21 X23
X20
0.12 2,1
0.065

X22
0,328

Figura 17- Schema echivalentă de secvență homopolară după prima

transfigurare

26
x24  x16  x18  0,581  0,13  0, 71
x22  x23 0,328  2,1
x25   x21   0,12  0, 404
x22  x23 0,328  2,1
x25  x20 0, 404  0, 065
x26   x19   0, 079  0,135
x25  x20 0, 404  0, 065
x24  x26 0,71  0,135
x27   x17   0,102  0, 216
x24  x26 0, 71  0,135
x1  x27 0, 262  0, 216
x28    0,118
x1  x27 0, 262  0, 216

K1(1,1)
X28
0.118
Figura 18- Schema echivalentă rezultantă de secvență homopolară

2.2 Determinarea reactanțelor de calcul

Conform metodei curbelor de calcul este necesar a determina în prealabil reactanțele de calcul
a ramurilor shemei de succesiune pozitivă. Reactanțele de calcul se determină în conformiate cu
regula de echivalență a succesiunii pozitive, care consideră că punctul de scurtcircuit este
(n)
îndepărtat printr-o reactanță suplimentară x , valoarea căreia depinde de tipul scurtcircuitului.
Schema echivalentă de succesiune directă cu rezistență suplimentară
(1,1)
Relația de calcul ale reactanței x pentru scurtcircuit bifazat cu punere la pămînt este
următoarea:
x x 0, 421 0,118
x(1,1)  2  0    0, 092;
x2   x0  0, 421  0,118

La efectuarea calculelor se ia în considerație variația individuală a curentului de scurtcircuit,

astfel reactanța de calcul al unei ramuri generatoare i , pentru orice tip de scurtcircuit nesimetric,
se determină astfel:
x1  x( n ) Snom 0,387  0, 092 26, 25
xcalc ,1      1, 28;
C1 Sb 0,104 100
x1  x(n) Snom 0,387  0, 092 4,39
xcalc ,2      1, 05;
C2 Sb 0, 02 100
x1  x(n) Snom 0,387  0, 092 75
xcalc ,3      1,109;
C3 Sb 0.324 100
x1  x(n) 0,387  0, 092 300
xcalc ,4     0,871
C3 0.551 100 ,

unde
x1 este reactanța rezultantă (sumară) a schemei de succesiune direct;

27
x(1,1) - reactanța suplimentară pentru scrutcircuitul bifazat cu punere la pămînt (în u.r.);
Snom,i
- puterea nominală sumară a generatoarelor ramurii i , MVA;

2.3 Determinarea componentei periodice a curentului în locul de scurtcircuit

Corespunzător echipamentului din schema examinată am ales curba de calcul pentru

turbogeneratoare tipice (anexa E). Din aceste curbe, conform ractanțelor de calcul ale tuturor
ramurilor generatoare pentru momentul de timp indicat determinăm valorile curenților de
(n)
I*1,t
succesiune pozitivă (în u.r.) .

Valoarea componentei periodice de succesiune directă a curentului total în locul de scurtcircuit

se determină conform formulei:

t  I*1,t .1  I nom.1  I*1,t .2  I nom.2  I *1,t .3  I nom.3  I SE  0,828  0,131  0,952  0,022  0,869  0,376  0,576 1,506  1,325kA ;
I1,(1,1) (1,1) (1,1) (1,1) (1,1)

(1,1)
I*1,
unde: t .1
este curentul de succesiune directă ai ramurei generatoare (în u.r.);
I SE -curentul total al sistemului electroenergetic (u.a.);

Sb 100
Ib    0,502, kA;
3 U b 3 115
Ib 0.502
I SE    0,576, kA;
X calcSE 0.871

I nom.1 - curentul nominal al generatorului, raportat la tensiunea U med .nom a acelei trepte la care s-a

produs scurtcircuitul.

Pentru ramura 1, 2 și 3 curentul nominal se calculează, astfel:

S nom1 26, 25
I nom.1    0,131 kA;
3  U med .nom 3 115
S nom 2 4,395
I nom.2    0, 022 kA;
3  U med .nom 3 115
S nom1 75
I nom.3    0,376 kA;
3  U med .nom 3 115

2.4 Construirea diagramelor fazoriale ale curenților și tensiunilor în locul de scurtcircuit

28
 Valoarea componentei periodice de succesiune pozitivă a curentului de scurtcircuit determină

mărimea fazorilui A1 . Ca regulă, la construirea diagramelor se consideră că acest fazor coincide
I
 
cu direcția pozitivă a axei reale. Poziția fazorilor I B 1 I
și C1 poate fi determinată cu ajutorul
 j120 2 j 240
operatorilor complecsi a  e și a  e :

I A1  1,325, kA ;
  
I B1  a 2  I A1  1,325  e  j120 kA ;
  
I C1  a  I A1  1, 325  e j120 kA .

Utilizînd valoarea obținută a curentului de succesiune pozitivă, se calculează curenții de

 
succesiune negativă I A 2 și homopolară A0 . Acești curenți pot fi determinați cu relațiile :
I

 x0   0.118
I A2    I A1   1,325  0, 291, kA ;
x0   x2  0.118  0.421
 x2   0, 421
I A0    I A1   1,325  1, 034 kA .
x0   x2  0,118  0, 421
   
Poziția fazorilor I B 2 I B 0 I C 2 I
, , și C 0 se determină,astfel:
  
I B 2  a  I A2  0, 291e j120  0, 291e  j 60 kA ;
  
I C 2  a 2  I A 2  0, 291e j 240  0, 291e j 60 kA ;
  
I A0  I B 0  I C 0  1, 034  1, 034 e j180 kA .

Conform componentelor simetrice de diferite succesiuni ale curentului de scurtcircuit se

construiește diagrama fazorială și se determină curenții de fază din diagramă și cu relațiile:
   
I A  I A1  I A 2  I A0  1,325  0, 291  1, 034  0 kA ;
   
I B  I B1  I B 2  I B 0  1,325  e  j120  0, 291 e j120  1, 034  2, 089  e  j137,93 , kA;
  

   
I C  I C1  I C 2  I C 0  1, 325  e j120  0, 291 e  j120  1, 034  2, 089  e j137,93 , kA .
  

Pentru tipul examinat de s curtcircuit valoarea curentului pentru fazele avariate o putem
determina cu relația:

I k(1,1)  m(1,1)  I A(1,1)
1  1, 576  16,304  25, 705 kA ,

(1,1)
unde m este coeficientul ce determină raportul dintre curentul în faza avariată și curentul de
succesiune directă. Valoarea acestui coeficient pentru scurtcircuit bifazat cu punere la pămînt se
poate determina astfel:

x2   x0  0, 421  0,118
m (1,1)  3  1   3  1  1.576.
 x2   x0    0, 421  0.118
2 2

Diagrama fazorială a curenţilor în locul de scurtcircuit este prezentată în figura 19.

29
 +j

μI=0,02kA/mm

IC0

IC2

IC IC1

IC2
IA2 IA1
+1
-1
IA0
IB2

IB1
IB
IB2

IB0

-j
Figura 19- Diagrama fazorială a curenților în locul de s.c.

30
 Pentru construirea diagramei fazoriale a tensiunilor în locul de scurtcircuit este necesar
determinarea tensiunilor de succesiune pozitivă, negativă și homopolară. Aceste componente se
determină conform relației:

Pentru exprimarea acestei reactanțe în unități absolute, o înmulțim la reactanța de bază:

U 2 1152
Zb  b   132, 25  ; (1,1)
Sb 100 x  x(1,1)
(u.r)  Z b  0, 092  132, 25  12,167  .

Tensiunile de fază pot fi obținuteatît din diagrama fazorială cît și cu relațiile:

U A1  j  I A1  x(1,1)  j1, 325 12,167  j16, 234, kV ;
  
U A1  U A 2  U A0  16, 234  e j 90 , kV


U A  U A1  e j 90  U A 2  e j 90  U A0  e j 90  3 16, 234  e j 90  48, 704, kV ;
   

     
U B  a 2 U A1  e j 90  a  U A 2  e j 90  U A0  e j 90  16, 234  e  j120  e j 90  16, 234  e j120  e j 90  16, 234  e j 90  0, kV ;
       

     
U C  a 2  U A1  e j 90  a  U A2  e j 90  U A0  e j 90  16, 234  e j120  e j 90  16, 234  e  j120  e j 90  16, 234  e j 90  0, kV ;
       

Diagrama fazorială a tensiunilor în locul de scurtcircuit este prezentată în figura 20.

31
 +j

μU=0,5kV/mm
UA UA0

UA2

UA1

UA1

-1 +1
UC1 UB0 UC0 UB1

UB2 UC2

-j
Figura 20- Diagrama fazorială a tensiunilor în locul de s.c.

32
 2.5 Construirea diagramelor fazoriale ale curenților și tensiunilor la bornele
generatorului
Diagramele fazoriale ale curenților și tensiunelor se construiesc pentru cel mai apropiat
generator de la locul de scurtcircuit . În acest scop este necesar ca în prealabil să se efectueze
repartiția curenților și tensiunilor în schemele fiecăreia din succesiuni.
Deoarece schemele echivalente de sccesiune negativă și homopolară sunt pasive și elementele lor
nu se modifică pe parcursul întregului proces tranzitoriu, la determinarea repartiției curenților în
aceste scheme este rațional să se utilizeze coeficienții de repartiție.
Fie că cel mai apropiat (electric) generator este legat de locul de scurtcircuit prin intermediul
ramurii G2. Cunoscînd reactanțele rezultante (sumare) de succesiune negativă și homopolară 2  ,
x
x0  în raport cu punctul de scurtcircuit pot fi determinanți coeficienții de repartiție pentru ramura
exainată cu relațiile:
x 0, 421
C21,G 2.  2    0,354;
x*2,G 2.  1.187
x*2,G 2. x*2,G 2. 
,unde este reactanța de succesiune negativă ale ramurii G2, =1.187.

Cunoscînd componenta curentului în locul de scurtcircuit I A 2 și coeficientul de repartiție,
poate fi calculată componenta de succesiune negativă a curentului în ramura G1 :
Í A 2,1=C 21 ∙ Í A 2=0,354 ∙ (−0,291 )=−0,103 ,kA ;

Í A 1,1=I (31,1 )
,t =0,327 , kA .

Pentru a determina componentele simetrice ale tensiunii la bornele generatorului este necesar

de a calcula componentele căderilor de tensiune pe tronsonul „punctul de s.c. – generator” cu

relaţiile:

∆ Ú A 1= j x 1,1 ∙ Í A 1,1= j123,237 ∙ 0,327= j 40,324=40,324 ∙ e j 90 ° , kV ;

∆ Ú A 2= j x 2,1 ∙ Í A 2,1= j122,424 ∙ (−0,103 ) =− j 12,656=12,656 ∙ e− j 90 ° , kV ;

x 1,1=(−x G 2 ) ∙ xb =( 1,193−0,261 ) ∙ 132,25=123,237 , Ω ;

x 2,1=(−x G 2 ) ∙ xb =( 1,187−0,261 ) ∙ 132,25=122,424 , Ω,

unde x 2,1 , x 1,1 sunt reactanţele rezultante de succesiune directă şi inversă de la locul de s.c. pînă la
generator.

Tensiunile de diferite succesiuni pentru faza A la bornele generatorului, raportate la treapta de înaltă
tensiunea, pot fi determinate cu relaţiile:

Ú A 1,1=Ú A 1 + ∆ Ú A 1= j16,234+ j 40,324= j 56,558=56,558 ∙ e j 90 ° , kV ;

Ú A 2,1=Ú A 2+ ∆ Ú A 2= j16,234− j12,656= j 3,578=3,578 ∙ e j 90 ° ,kV ;

33
 Ú B 1,1=á 2 Ú A 1,1=56,558 ∙e j 90 ° ∙ e− j 120° =56,558 ∙e− j 30° , kV ;

Ú B 2,1=á Ú A 2,1=3,578 ∙ e j 90° ∙ e j 120° =3,578 ∙ e− j 150° , kV ;

Ú C 1,1= á Ú A 1,1=56,558 ∙ e j 90 ° ∙e j 120 °=56,558 ∙ e− j 150° , kV ;

Ú C 2,1= á2 Ú A 1,1=3,578 ∙ e j 90 ° ∙ e− j120 °=3,578 ∙ e− j 300 ° , kV .

La determinarea mărimilor de fază după un transformator, este necesar să ţinem cont de

faptul că tensiunile şi curenţii la trecerea prin acesta îşi modifică nu numai valoarea, ci şi faza, în
functie de grupa de conexiune a transformatorului.

Pentru curentul fazei “A” poate fi scrisă relatia:

    
 j n j n
I a ,G1  ( I A1,G1  e 6  I A 2,G1  e 6 )  k ,

,unde k este raportul de transformare al transformatorului T1,

U 1 nom 121
k= = =11,5238.
U 2 nom 10,5

Pentru determinarea Í b , Í c , U b , Ú c , vom folosi:

Í bn= Í an ∙ e− j 120° ; Í cn= Í an ∙ e j 120 ° ; Ú bn=Ú an ∙ e− j120 ° ; Ú cn=Ú cn ∙ e j120 ° ,

unde n=1, pentru curentul și tensiunea de succesiune directă și n=2, pentru curentul și tensiunea de
succesiune inversă.

Í a=( 0.327∙ e j 30 ° + (−0,103 ) ∙ e− j 30 ° ) ∙11,523=2,233+ j2,481=3,338∙ e j 48 ° , kA ;

Í a 1=0.327 ∙ e j 30° ∙ 11,523=3,265+ j 1,885=3,77 ∙ e j 30° , kA ;

Í a 2=(−0,103 ) ∙ e− j 30 ° ∙ 11,523=−1,031+ j 0,595=1,191 ∙ e j 150° , kA ;

Í b=( 0.327∙ e j 30 ° ∙e− j 120° + (−0,103 ) ∙ e− j 30 ° ∙e j 120 ° ) ∙11,523=− j 4,962

¿ 4,962 ∙ e− j 90 ° , kA ;

Í b 1=0.327 ∙ e j 30° ∙ e− j 120 ° ∙ 11,523=− j 3,77=3,77 ∙e− j 90° , kA ;

Í b 2=(−0,103 ) ∙ e− j 30 ° ∙ e j 120° ∙ 11,523=− j 1,191=1,191 ∙e− j 90° , kA ;

Í c =( 0.327 ∙ e j 30 ° e j120 ° + (−0,103 ) ∙ e− j 30 ° e− j 120° ) ∙ 11,523=−2,233+ j2,481

34
¿ 3,338 ∙ e j132 ° , kA ;

Í c1 =0.327 ∙ e j30 ° ∙ e j 120° ∙11,523=−3,265+ j1,885=3,77 ∙ e j 150° , kA ;

Í c2 =(−0,103 ) ∙e− j 30° ∙ e− j 120° ∙ 11,523=1,031+ j 0,595=1,191 ∙ e j30 ° , kA .

Tensiunile de fază la bornele generatorului:

1
Ú a =( 56,558 ∙e j 90 ° ∙ e j 30° +3,578 ∙ e j 90 ° ∙e− j 30° ) ∙ =−2,298+ j 4,519=5,07 ∙ e j 116,96 ° , kV ;
11,523

1
Ú a 1=56,558 ∙ e j 90 ° ∙ e j 30 ° ∙ =−2,454+ j 4,25=4,908 ∙ e j 120° , kV ;
11,523

1
Ú a 2=3,578∙ e j 90 ° ∙e− j 30° ∙ =0,155+ j 0,268=0,31∙ e j 60 ° , kV ;
11,523

1
Ú b =( 56,558 ∙e j 90 ° ∙ e j 30° ∙ e− j 120 ° +3,578∙ e j 90 ° ∙ e− j 30° ∙ e j 120° ) ∙ =4,597=4,597∙ e j 0 ° , kV ;
11,523

1
Ú b 1=56,558 ∙ e j 90 ° ∙ e j 30 ° ∙ e− j 120° ∙ =4,908=4,908 ∙ e j 0° , kV ;
11,523

1
Ú b 2=3,578∙ e j 90 ° ∙e− j 30° ∙ e j 120° ∙ =−0,31=0,31 ∙ e j 180° , kV ;
11,523

1
Ú c =( 56,558∙ e j 90 ° ∙e j30 ° ∙ e j 120° +3,578 ∙ e j 90° ∙ e− j 30 ° ∙ e− j 120° ) ∙ =−2,298− j 4,519=5,07 ∙ e− j 116,96 ° , kV ;
11,523

1
Ú c 1=56,558 ∙ e j 90° ∙ e j 30 ° ∙ e j 120 ° ∙ =−2,454− j4,25=4,908 ∙ e− j 120 ° , kV ;
11,523

1
Ú c 2=3,578 ∙ e j 90 ° ∙ e− j 30 ° ∙ e− j 120° ∙ =0,155− j0,268=0,31 ∙ e j120 ° , kV ;
11,523

35
 +j
μI=0,05kA/mm

Ic2 Ia2
Ia
Ic
Ic1 Ia1

Ic1
Ia2 +1
-1

Ib2

Ib1

Ib

-j

Figura 21- Diagrama fazorială a curenților la bornele generatorului G2

36
 +j

Ua2

μU=0,05kV/mm

Ua1 Ua

Ub2 Ua2
-1
Uc2 Ub Ub1 +1

Uc1
Uc

Uc2
-j

Figura 22- Diagrama fazorială a tensiunilor la bornele generatorului G2

37
 Concluzie
În urma efectuării acestei teze de an putem menţiona ca ne-am familiarizat cu metodele şi
algoritmul de calcul al curenţilor şi tensiunilor de scurtcircuit în sistemele electroenergetice şi
de alimentare cu energie electrică a consumatorilor.
În teza prezentată au fost studiate două din tipuri de s.c. din reţelele electrice: s.c. trifazat
şi s.c. bifazat cu punere la pământ.
Prima parte a tezei are ca scop calculul curentului de scurtcircuit trifazat in punctul K7 . În
această parte se determină curentul supratranzitoriu şi curentul de şoc. Pentru a determina aceşti
curenţi am întocmit schema de calcul şi schema echivalentă cu legături galvanice între elemente.
Am transfigurat schema echivalentă iniţială până la o reactanţă rezultantă şi o T.E.M. echivalentă

(
xrez  0,322; Eech  1.003 ). La calculul curentului supratranzitoriu la un s.c. trifazat a fost


utilizată legea lui Ohm şi am obţinut I  4,861kA. La calculul curentului de şoc s-a obţinut

is  12, 62kA.
În partea a doua a fost calculat scurtcircuitul bifazat cu punere la pământ, produs in
punctul K2. În conformitate cu metoda componentelor simetrice, au fost întocmite schemele
echivalente de diferite secvenţe (directă, inversă şi homopolară). În continuare am efectuat
transfigurarea schemelor echivalente până la obţinerea unei scheme echivalente cu mai multe
ramuri (pentru secvenţa directă si inversa) şi a unei scheme echivalente rezultante (pentru
secvenţa homopolară). Valoarea componentei periodice a curentului de s.c. bifazat cu punere la
pământ a fost determinată prin metoda curbelor de calcul, care implică determinarea reactanţelor
de calcul pentru fiecare ramură şi extragerea în baza acestora a valorii componentei de secvenţă

I (1,1)1,t ,  1kA .
pozitivă a curentului din curbele date. În urma calculelor s-a obţinut:

După determinarea componentei periodice a curentului de succesiune directă, în

conformitate cu regula de echivalenţă a secvenţei directe, au fost determinaţi curenţii si
tensiunile fazice, cu ajutorul cărora s-au construit diagramele fazoriale în locul de scurtcircuit.
Analiza diagramelor fazoriale indică faptul că în fazele avariate tensiunea este egală cu zero. În
rezultat diagrama fazorială devine deformata.
La construirea diagramelor la bornele generatorului, lipsesc componentele homopolare ale
tensiunilor si ale curenţilor, ceea ce condiţionează un grad mai mic de deformare a diagramelor
fazoriale. Deci odată cu îndepărtarea de la punctul de scurtcircuit si apropierea de generator
sistemul de curenţi şi tensiuni devine „mai” simetric, dat fiind faptul că generatorul produce un

38
sistem simetric de tensiuni electromotoare. Astfel se poate spune că generatorul resimte s.c.
bifazat cu punere la pământ ca pe un s.c. trifazat.
Totodată la construirea diagramelor s-a stabilit că:
1) la trecerea prin transformator, sistemele de vectori de secvenţă directă şi inverse se
rotesc în sens orar sau antiorar în raport cu poziţia sa în locul de s.c. (pentru grupa de conexiune
Y0/ –11: vectorii curenţilor şi tensiunilor de secvenţă directă în sens antiorar cu 30°, inversă –
în sens orar cu 30°). Unghiul de rotaţie este determinat de grupul de conexiune al înfăşurărilor.
2) înfăşurările transformatoarelor, conectate în triunghi limitează trecerea curenţilor de
secvenţă homopolară, aceştia vor circula doar în limitele înfăşurărilor.
3) tensiunea de succesiune directă ia valoarea minimă în locul de s.c. şi creste pe măsura
apropierii de generator, iar tensiunile de succesiune inversă şi homopolară iau valorile maxime în
locul de s.c. şi se micşorează odată cu apropierea de generator.

39
 Bibliografie
1. Pasincovschi P., Pogora V. Procese tranzitorii electromagnetice. Îndrumar de
proiectare. Chişinău: UTM, 2012.
2. Pogora V., Proţuc I. Procese tranzitorii electromagnetice. Ciclu de prelegeri.
Chişinău: UTM, 2011.

40